;

ROMEO IONESCU ,
III

!r-

0 Pf1GINA
DIN 15TONIR MFISONEN11,

NOMANE

DUCURESTI
(12
. 1931 A -1

www.dacoromanica.ro
ROMEO IONtSCU
ip

0 PlIGINA
DIN 15TORIFI M1150NEFICI

ROMAINE

13UCURE'STI
1931
,

www.dacoromanica.ro
 O PAGINA DIN ISTORIA MASONERIEI
ROMANE
Un vechi obiceiu, pastrat cu sfintenie intre Masoni,
este acela de a inlatura orice acte sau hartii, care ar
putea sa facd cunoscut profanilor", organizarea, re-
gulamentele sau activitatea Lojilor. Deasemeni regu-
lamentele masonice interzic orice publicatie sau orice
reclama, care ar da in vileag operile de caritate si uma-
nitaristice facute de organizatiile lor, caci ei se calauzesc
de principiul Evangheliei: sa nu $tie dreapta ce face
stanga".
Acestor doi factori se datoreste faptul ca noi, at
putea zice, habar n'avem", de rolul ce a jucat Maso-
neria in Istoria Noastra Nationale.
Cateva date raslete, ici colo, prin lucrarile timpu-
rilor ne da posibilitatea sa banuim rolul jucat de Ma-
soni, insa nu ne da nimic precis.
Un lucru cunoscut e rolul jucat de Societatea Fi-
larmonica fondata pela inceputul veacului trecut 1825
in cap cu Fratii Golesti si Societatea Dreptate Fratie"
in cap cu pa$opti$tii", care au facut revolutia dela
Izlaz $i care au dat tarii primele principii ale constitu-
tiei, inspirate de filozofia enciclopedistilor $i a revo-
lutiei franceze: Libertate, Egalitate, Fraternitate".
Dintre marii romani, care s'au adapat la princi-
piile masonice $i care au lucrat cu inima pentru rege-
nerarea Romaniei, in cadrul preceptelor Libertate E-
galitate, Fraternitate", trebue sa amintim: Fratii bo-
le$ti, Ion Bratianu, C. A. Rossetti, I. Eliade Radulescu,
I. Campineanu, Voinescu II, N. Balcescu, Gr. Alexan-
drescu, V. Alexandri, Mihail Kogalniceanu, Costache
Negruzzi, C. Negri, Ion Ghica Dr. Barasch $i multi altii
atat din Muntenia cat $i din Moldova $i care in acele
timpuri erau numiti in deradere fie bonjuri$ti, fie

www.dacoromanica.ro
 4

vunari". Ace$ti toti, cati avura mijloace sa studieze la

Paris, fusesera initiati in Loja l'Athenee des Etran-
gers." Inca pe la anul 1820, cea mai liberals $i mai repu-
blicans loja ce fiinta in acea vreme in Capita la Frantei.
Reintorsi in tars, infiintara Loji, pentru a raspandi
frumoasele precepte ale Libertatii, Egalitatii, Fraterni-
tatii, $i de a combate cu toate mijloacele, intunericul
ce stapanea "raffle Dunarene.
Interesanta este evolutia sufleteasca a acestor Bon-
juristi" toti fii de boeri, $i care lupta Impotriva privi-
legiilor clasei boeresti, din care faceau ei insisi parte.
Un alt desiderat al for era liberarea clacasilor $i
desrobirea tiganilor, fondarea de scoli pentru luminarea
poporului, creiarea de scoli de arte $i meserii pentru in-
jghebarea unei industrii nationale, iar cel mai impor-
tant dintre desideratele for era: Unirea".
Gestul facut de fratii Golesti la 1847 de a libera
p( claca$i $i acela al lui Vasile Alexandri de a desrobi
tiganii die pe mosiile lor, sunt ambele datorite acestor
principii.
Multe din faptele for sunt din domeniul istoriei $i
oricine va studia Istoria Contimporana a Romaniei
dela 1800 pans in zilele noastre, se va putea convinge
de suflul de libertate ce strabate toate actiunile acestor
mari Romani.
Intamplarea a facut sä pot gasi, in biblioteca Aca-
demiei Romane, oarecari date despre o Loja, care,
fiinta in Bucuresti pe la jumatatea veacului trecut.
Aceasta Loja n'a avut fericirea sa se prenumere
printre cele asa zise istorice", ci din umbra de uncle
lucra, a avut multumirea de a vedea, ca toate scopurile
ce-$i propusese le-a vazut implinite.
Neat numai ca datele sunt raslete si putine, pentru
a cunoa$te toate detaliile lucrului" Lojei $i sfarsitul
modestei activitati a ei.
Acum sa lasam sa vorbeasca datele:
In August 1863 mai multi frati", care fusesera
initiati in preceptele masonice in Paris, fondard o Loja
denumita Inteleptii din Heliopolis". Ea fu instalata,
adica incepu sa functioneze, la 4 Mai 1864, sub auspi-
ciile Marelui Orient al Frantei.
www.dacoromanica.ro
 5

Se inchirie un local in strada Teatrului, in care sä se

poata intruni membrii Lojei.
In acel an, o mare revarsare a Dambovitei ineaca o
parte din Bucure$ti; Loja strange fonduri intre mem-
brii $i cunoscuti, care suma este inaintata ocarmuirei
pentru ajutorarea sinistratilor.
Dar dupa apa vine foc $i acest foc is parte chiar
in localul Lojei distrugand-o in noaptea de 7-8 Octom-
brie a aceluia$ an. Arhiva scapa insa neatinsa. Care a
fost cauza acestui foc nu se stie, fapt este ca Loja a
ramas lard local. Toate straduintele se indreapta acum
spre refacerea caminului; intre timp sedintele au loc
in casa lui G. Filipescu, care ii pune la dispozitie un
apartament. El insu$i, G. Filipescu, fusese pans la
acea data de mai multe on pre$edinte de Loji.
Evenimentele din 1866 gase$te Loja instalata in
vechiul local refacut $i in luna Aprilie, ea inainteaza o
cerere guvernului pentru a-i permite sa arboreze deasu-
pra localului Bandiera cu culorile nationale $i insig-
nele masonice" incuviintare, pe care o primeste la data
de 3 Mai 1866.
jUn an mai tarziu 1867, nu se poate $ti, pentru ce
anume motive, Loja isi inceteaza activitatea.
In 1873, 16 membrii ai fostei Loji, se intrunesc,
probabil acasa la A. Costiescu $i hotarasc sa continue
activitatea intrerupta atat de brusc.
Inchiriaza un local in Str. Scaune No. 23 $i prima
sedinta are loc la 27 Mai.
Dintre membrii care iau parte $i doneaza diferite
sume pentru fondul de binefacere sunt:
A. Costiescu, care e ales pre$edinte, A. Arginto-
ianu, B. Vermont, I. Bujoreanu, A. Berger, St. M.
$oimescu, Haim Levy, I. Algiu $i altii. Fondul strans
cu ocazia fondarei se ridica la vreo 10.000 lei. In pro-
gramul de activitate schitat cu aceasta ocazie figureaza:
1. o policlinics,
2. un birou juridic,
3. un comitet de Instructie, care are de scop:
a) fondarea unei $coli de arte $i meserii,
b) editarea unui buletin cu caracter masonic,
c) strangerea de date $i publicarea unui Monu-
ment al Istoriei Masoneriei Romane".
www.dacoromanica.ro
 6

d) creiarea unei biblioteci,

e) acordarea de premii la elevii meritosi.
Loja progreseaza, vechii masoni se afiliaza $i se
fac noui adepti, in primul an vreo 30 de persoane dintre
cele mai insemnate din inteligenta Bucurestilor.
Programul schitat cu ocazia reinvierii Lojei este
Indeplinit $i Loja are fericirea sa vada functionand:
policlinica sub conducerea membrilor:
Dr. Dianu, Dr. Steiner fiul $i Dr. Stefanescu Sache,
$i comitetul juridic sub conducerea membrilor:
D-tru Ananescu, Em. Protopopescu Pache $i Poenaru
Bordea.
Localul Lojei devine neincapator pentru multimea
membrilor $i pentru a inlatura acest neajuns se is un
alt local in Pasagiul Roman No. 7. Acest local, compus
din multe incaperi este amenajat conform traditiei ma-
sonice $i inaugurarea lui se face la data de 18/30 Aprilie
1874 cu mare pompa.
Multi membrii din alte Loji din Bucure$ti $i pro-
vincie iau parte la solemnitate, intre care $i D. Sturza,
fost ministru $i fost Presedinte de loja.
Se tin mai multe cuvantari ocazionale, iar Stefan
C. Mihailescu, profesor, o conferinta despre Dreptul
de Cetatenie".
Inaugurarea ia, sfarsit cu un banchet in saloanele
localului".
Printre demnitarii acestei Loji pe anul 1874 au fost
alesi: A. Costiescu, M. Ascher, Sergiu Conescu, Em.
Protopopescu Pache, Dr. Dimitrescu Severeanu, C. Di-
mitrescu, N. A. Danielopol, Maior Al. Tavernier, A.
Berger, Cpt. Naiman, Ad. Deutsch, Dr. Stefanescu
Sache, El. Butoianu, H. A. Lewy, D. Staicovici, Cpt.
Mihaescu, Dr. Severin, Zottescu si altii.
Loja se tine strans de programul schitat i pentru
a strange fonduri pentru fondarea scoalei de meserii,
da o reprezentatie teatrala la 20/2 Mai 1874, cu concur-
sul fratilor" din Bucuresti $i a doi artisti francezi
precum $i a renumitului frate" M. Mil lo.
Reprezentatia are un frumos succes, atat moral cat
$i material, caci rezultatul net al acesteia este de Lei
2775,, care se adaoga la fondul scoalei.
La inceputul lunei Iunie 1874, Pre$edintele Anton
www.dacoromanica.ro
 7

Costiescu demisioneaza din demnitatea ce ocupa mo-

tivul demisiei, ar fi fost o neintelegere ivita intre el $i
un membru $i in locul vacant este ales in unanimitate
de voturi $i in aclamatie Generalul Dr. Carol Davi lla.
Alegerea s'a facut la 3 Iunie $i o delegatie merge la
noul Pre$edinte acasa, prezentandu-i omagii $i feli-
citari.
Fine le anului $colar gase$te Loja la postul sau $i o
delegatie a ei distribue carti premii" la toate $colile
din Bucure$ti, carti in valoare de aproape Lei 1400.
Se alege Pre$edintele Generalul Dr. Carol Davilla
pentru a merge la Paris ca delegat al Lojei la intruni-
rea generala a Pre$edintilor, care lucreaza sub auspi-
ciile Marelui Orient al Frantei $i care intrunire va avea
loc la 14 Sept. 1874.
Dr. Carol Davi lla are o primire stralucita la Paris,
e punctul de atractie a peste 200 de pre$edinti de Loji
intruniti acolo, el fiind primul roman, care nu s'a dat
inapoi de a face drumul atat de lung, costisitor $i obo-
sitor, pentru a reprezenta Tarile Romane in Capita la
Lumei, cu toate ca de mai bine de 100 de ani fiintau in
Tarile noastre Loji, ce lucrau sub Obedienta Marelui
Orient al Frantei.
In Bucure$ti fiintau in acel timp Lojile Egalita-
tea" fondata, la 1871 $i Fraternitatea" fondata in ,1871,
iar in Galati Discipolii lui Pitagora" fondata in 1865
$i in Braila Pharul Ospitalier".
Alte nume de Francmasonii din 1874 am gasit:
D. Aug. Laurian, Dr. Bernath, D. Stoenescu, Dr. Gre-
cescu, Dr. Georgescu Dima, Christophe Czerlenti, An-
ton Manescu, Prof. Ed. Ludwig, Maior I. Nicolescu,
C. A. Sterescu, A. Smarandescu, D. Nicolescu, I. M.
Ramniceanu, H. Stern, I. Cronberg, T. D. Costin, C.
Feldescu, Dr. L. Fiala, E. de Herz, G. Dietz, Iul. Sze-
kulicz, Lateiner, Em. Grunwald, Israel() Preciado, Fr.
Gunther, Iul. Schein, Iul. Weisz, -ropier, Dr. Ludwig,
$i multi altii, al caror nume ar cuprinde mai multe pa-
gini.
E interesant ca Loja Fraternitatea" intretine din
fondurile ei o grading de copii", pe care ea a fondat-o.
Anul 1875 vede nascandu-se o noua Loja Ar-
monia" sub auspiciile Marelui Orient Italian; initiato-
www.dacoromanica.ro
 8

rul ei fiind Stefan M. $oimescu impreund cu 30 de

membrii, dintre care notez: P. Bor$, Pantazi Ghica, Lt.-
Col. Sarandi, Alex. Triscu, T. Galescu, N. Georgescu,
G. I. Lazarescu $i altii.
Instalarea ei se face in luna lui Martie cu mare
ceremonie, cu invitatii la toti Masonii din Bucuresti.
Printre asistenti se mentioneaza $i Ion Moescu, Thierry,
Dr. Rosenthal, A. Calmy, Baidac Cica, Buc$an, Angel
Ionescu, Ion Groper, Sokolowsky, Kiritescu, Paucescu,
Stefan Perieteanu, Menelas Dedu si Cain
Anul 1875 este pentru Loja Inteleptii din Helio-
polis", desigur, anul cu cel mai mult spor, caci pro-
gramul este aproape implinit. Mu lt dorita Scoala." de
Arte $i Meserii era ca si fondata. In luna Mai, 8 elevi;
erau dati la Maestrii in ora$ pentru a Inv* un met-
tesug.
Dar sa lasam acum sa vorbeasca procesul- verbal at
sedintei din 24 Iunie 1875:
A. Costiescu, presedinte, deschide sedinta, in care
pe langa membrii obisnuiti, mai erau multi membrii
din celelalte Loji din Bucuresti.
Pre$edintele anunta membrilor aparitia in curand
a operei Istoria Critics a Romani lor". Toti membrii
prezenti voteaza sa se dea din Fondul de Instructiune
al Lojei un modest ajutor" de Lei 1.000 (una mie)
Eruditului B. P. Hasdeu, pentru a-1 ajuta la cheltue-
lile ce are cu publicarea operei" suszise.
Apoi, reluand cuvantul, spune:
Am fericirea de a VA anunta ca prin staruintele
voastre si prin concursul fard exemplu al eminentului
frate Dr. Bernath, am reu$it, in fine, a organiza si in-
fiinta definitiv, scoala de arte si meserii, pentru 30 de
elevi; Dintre acestia 13 s'au instalat pe la mae$trii, echi-
pati cu toate cele necesariile de imbracaminte si incal-
taminte din fondurile Lojei, iar proectul organizarii
$coalei, elaborat de Consiliul de Instructiune, pe care
vi-1 prezint aci, va fi supus deliberarei adunarei".
Proectul este adoptat cu unanimitatea voturilor
membrilor prezenti.
In ceia ce prive$te programele $i diferitele ches-
tiuni de detaliu a ramas a se pregati tot de Consiliul
www.dacoromanica.ro
 9

de Instructiune, caruia ii este incredintata fara rezerva

viitorul si prosperitatea acestei scoli".
Apoi elevii au fost introdusi, cu mare ceremonie,
in localul Lojei. Presedintele A. Costiescu, le tine o
cuvantare, deasemeni si Mihailescu in calitate de orator,
un discurs, ambele pline de morals si de sentime:nte
de patriotism, spre a le explica scopul pentru care se
fondeaza aceasta scoala si a le arata ceia ce Loja as-
teapta dela aplicatiunea for la studii si dela buna for
conduits, atat pentru binele for cat si pentru fericirea
patriei".
Se citeste apoi darea de seams a activitatei Lojei
pe exercitiul 1874-1875, din care extrag:
1. Fondul de binefacere:
venituri: Lei 10.017,47 care s'au intrebuintat:
Lei 1.940, la saraci
1.335,26 la retete medicale pentru saraci .
1.458.72 pentru carti de premii la copiii meritosi
5.283,49 fond aflat in Cassa pentru Scoala de
Arte si Meserii.
Lei 10.017,47
2. Policlinica a functionat Lunea, Miercurea si Vi-
nerea dela 12-2 in localul Lojei din Pasagiul Roman
si a dat consultatii la:
747 bolnavi in localul policlinicei
113 bolnavi la domiciliu, iar
14 gray bolnavi au fost internati in spital.
Toate acestea in mod absolut gratuit, iar retetele
au fost platite din fondul de binefacere.
Numele bolnavilor, boala, nationalitatea si retetele
prescrise, au fost inscrise inteun registru special.
3. Comitetul juridic a asistat si pledat, pe gratis,
numeroase procese, atat ale membrilor, cat mai ales ale
populatiei nevoiase lipsita de mijloace. Deasemeni a
arbitrajat cateva diferende juridice intre Francmasoni.
4. Comitetul de Instructie are un fond special,
care se alimenteaza din colecta specials precum si din
sumele stranse in niste cutii speciale impartite la mem-
brii lojei.
Activitatea acestui comitet se prezinta astfel:
a) a impartit premii de fine de an la scolile din
www.dacoromanica.ro
 10

Bucuresti un numar de 456 volume in suma de Lei,

1458.72,
b) a infiintat o biblioteca cu caracter masonic
compusa din 130 volume dintre cele mai rani $i mai
precioase uvragii masonice", deasemeni prime$te 19
ziare periodice din cele mai acreditate, $i instructive",
c) continua editarea buletinului Lojei $i
d) se ocupa indeaproape de Scoala de arte $i
meserii.
Venind timpul vacantei, vara se sarbatoreste
incheerea anului, printr'un banchet ce s'a, tinut, cu
toti membrii din toate Lojile din Bucure$ti, in vasta
sala a tirului", ascunsa ochilor profani" sala fiind
ornata cu mult gust, cu flori $i verdeturi cu drapele
nationale $i diverse stindarde masonice".
Banchetul a avut loc la data de 7/19 Iunie 1875
$i a inceput la orele 6 seara. S'au tinut toastele regle-
mentare pentru Domnitor, sfetnicii Tarei $i masonii
presenti, precum $i pentru toti masonii din intreaga
lume, fericiti sau nefericiti; apoi diferite cuvantari oca-
zionale, iar fratele A. Stein a recitit o poems masonica
compusa de el.
Lojile luand vacanta, activitatea intrerupandu-se,
documentele lipsesc pans in Novembrie cand gasim
un proces verbal al Lojei Inteleptii din Heliopolis",
din care extrag:
In Iunie am facut haine de vara iar in Octombrie .
haine de iarna, mantale, precum $i haine de lucru. Sunt
22 de elevi plasati la cei mai buni maestrii in Bucuresti,
unde invata mestesugul, intretinuti fiind cu toate cele
necesare vietii cu spesele Lojei. Hainele au fost facute
dupa modelul uniforma adoptat de Loja, purtand niste
semne masonice distinctive".
Cursurile teoretice conform programului elaborat
de Consiliul de Instructiune al Lojei, in intelegere cu
directorul $coalei vor incepe luna aceasta (1875, nov.)
in vastul salon preparat inteadins, cu toate instru-
mentele $i materialul trebuincios, adus din strainatate
spre acest sfarsit, in localul numit Gradina Paradis
a Societatii Industriale, care s'a, grabit, cu placere,
a it pune la dispozitia noastra."
Din programul scoalei extrag:
www.dacoromanica.ro
 11

Scoala are 6 sectiuni:

1. Lemnaria,
2. Constructia in piatra $i caramida,
3. Ciselarea metalului precios,
4. Lucrarea metalului,
5. Sticlaria,
6. Mixtd. (Tinctoria, Tapiteria, legatul cartilor,
croitoria, curelaria $i cismaria)
Cursurile sunt impartite in cursuri practice la
maestri $i cursuri teoretice, ce se tin cu toti elevii, in
localul $coalei.
Directiunea este incredintata Dr-lui Bernath, ajutat
fiind de Maiorul Gheorghiu.
Cursurile teoretice sunt predate de catre membrii
din Loja $i anume:
Em. Protopopescu Pache, avocat, preda morala $i
economia politica nationals.
Z. Herascu, profesor de matematid, preda arit-
metica $i geometria.
Maior Gheorghiu, Seful Statului Major de Geniu,
preda Desemnul de constuctiuni in umbra, ornamen-
tica, constructiile arhitectonice.
E. Butoianu, fost profesor de geografie, preda ci-
tirea, scrierea, Gramatica, Geografia $i istoria tarii.
St. Mihailescu, Profesor de $tiinte naturale, preda
Elemente de fizica, chimie $i istoria naturals.
Pompilian, Profesor de desen, preda desenul $i
perspectiva.
Dr. Draghiescu, Doctor in medicina, preda Hi-
giena $i elemente de Medicina populard.
Dr. Bernath, Doctor in chimie, preda chimia teh-
nologica $i aplicarea chimiei in industrie.
In luna Decembrie 1875 se deschide o noug clinics
pentru saracii capitalei in localul Lojei Armonia" in
Casa Sommer din Str. Scaune, la care clinics functionau
4 medici i anume: Dr. Danielopol, Dr. Popescu, Dr.
Arivan $i Dr. Georgescu.
In luna Ianuarie 1876 deasemeni Loja Egalitatea"
deschide o clinics in localul Lojei din Pasagiul Roman
14, deasupra Caffe Francais"; consultatiunile $i me-
dicamentele gratis, orele de consultatie de doua on pe
saptamana Joia $i Duminica.
www.dacoromanica.ro
 12

Interesanta este o scrisoare din Braila din 12 Ia.

nuarie 1876, adresata Lojei $i semnata G. Basara-
beanu, in care spune ca in Braila s'a mutat de cu-
rand timp Dr. S. Stefanescu, medic primar al Spi-
talului $i ca acesta ar face parte din Loja Inteleptii din
Heliopolis din Bucure$ti. Acest medic venind acolo $i-a
facut un renume, el diagnosticand bolile, de care su-
fereau doi pacienti, boli pe care nici un medic din ora$
nu reusise sa le indentifice. A organizat spitalul, care se
afla inteo stare deplorabila $i are 2 ore pe zi cons*
tatii gratuite la domiciliul sau pentru oamenii nevoiasi.
Iar mai departe spune ca e un medic eminent $i
un muncitor modest $i termina cu cuvintele:
Daca toti masonii ar imita pe Dr. $tefanescu,
nici un titlu pe lume, n'ar egala pe aoela de Franc-
mason".
In procesul verbal al Lojei Inteleptii din Heliopo-
lis" pe luna lanuarie, gasesc o dare de seams asupra
unei sedinte, in care Fratele Veress vorbeste despre sta-
rea mizera a taranului, cum este spoliat atat de proprie-
tarii de mosii cat $i de uzurari, el fiind fats la cateva
scene foarte dureroase. Atrage atentia asupra acestei
plagi, de care sufera taranul si invita Loja sa incerce
luarea unor masuri de ajutor. La aceast a'cerere se ra-
liaza I. I. Ramniceanu $i St. Mihailescu, care tine o cu-
vantare improvizata descriind plastic, cu multa durere
in suflet, starea jalnica a taranilor.
Se face o comisiune compusa din I. Ramniceanu,
Michailescu $i E. Protopopescu Pache, care sa adune
tot materialul pentru formarea unui op, in care sä se
descrie pe cat posibil toate suferintele taranului roman,
ca in urma Loja sa pund in studiu $i meziile de reme-
diare, ce s'ar putea afla, potrivit cu mijloacele de care
dispune".
Luna Aprilie 1876 vede nascand doua Loji noui,
una in Bucuresti cu denumirea Alessandru Ioan I-iu",
formats din Col. Calotescu, P. Lungeanu, Dr. D. Da-
nielopol, Ion Ciuflea, G. Georgescu $i altii $i una
in Vaslui cu denumirea Victor Emanuel" formats din
D. S. Donici, Alex. Pericle, Eugen Donici, N. Ciurea,
Teod. Antonescu $i altii.
Din procesul verbal pe luna lunie aflam de des-
www.dacoromanica.ro
 13

chiderea unei expozitii in orasul Philadelphia in State le

Unite ale Americei.
Loja afland despre neparticiparea Romaniei la a-
ceasta manifestare $i cum mult time nu mai avea pen-
tru a strange materialul necesar unei vitrine romane$ti
la acea expozitie, trimite de urgenta unui membru al
Lojei din Philadelphia, o harts a Romaniei si cateva
volume din lucrarea Dr. Obedenaru La Roumanie
economique", spre a fi expuse vederii $i examinarii
miilor de vizitatori, sperand ca cu aceasta va aduce un
servick Sectiunei Statistice a expozitiei $i mai cu deo-
sebire comerciului nostru". Am fi putut face mai mult
dar timpul era atat de scurt, caci la 10 Mai s'a deschis
expozitia". .

Urmeaza apoi darea de seams a Lojei pe .exerci-

tiul 1875-1876, din care extrag:
Veniturile Lojei din cotizatii etc, plus excedentul
din anul trecut se ridica la Lei 14.979,72, din care
s'a cheltuit pentru local, etc., ramanand excedent Lei
2.243.25.
Fondul de binefacere se ridica la Lei 13.863.40
din care s'a cheltuit:
Lei 551, ajutoare la saraci
541,44 medicamente pentru saraci
), 200, subscriere pentru saraci
160, subscriere pentru inundatii
3) 1000, ajutor pentru literatura Romans
1) 4489,95 intretinerea scoalei de arte $i meserii
dela fondarea ei
3) 48,30 imprimate
4,275, ,operatiuni de portofoliu
I)2,597,70 excedent
Lei 13,865,40
Activitatea clinicei, transpusa in cifre se presinta
astfel:
403 bolnavi asistati in localul Lojei
94 bolnavi asistati la domiciliu.
Comitetul juridic si-a indeplinit con$tiincios me-
nirea sustinand procese si asistand juridice$te. multi
nevoia$i.
- Iar despre activitatea Comitetului de Instructie
spune: www.dacoromanica.ro
 14

)) Scoala are 24 elevi, functioneaza azi si face mare

onoare Lojei noastre in tars si in strainatate,$i nu putem
multami inimilor noastre de ate on vedem pe cate un
elev, purtand uniforma cu insignele masonice $i lu-
crand in mestesugul ce si-a ales sau pe toti elevii adu-
nati in localul scoalei si ascultand cu atentiunea ce me-
rita $i inteligentii ce-i caracteristica, lectiunile ce le da
iubitii $i invatatii nostri frati profesori, al caror devo-
tament pentru scoala noastra este lard margini".
In Octombrie Loja primeste o instiintare din Iasi ca
acolo s'a fondat o noua Loja cu numele Pace $i
Unire", avand de presedinte pe Capitanul Th. Capsa.
Pentru frumoasa activitate ce a desfasurat Loja
Inteleptii din Heliopolis" in domeniul national social,
este medaliata de catre Mare le Orient al Frantei, iar
o dare de seams a activitatii ei este publicata in mai
multe ziare $i buletine masonice din Frontal, Belgia,
Olanda, Germania, Ungaria, America, Africa $i Asia.
Loja primeste numeroase felicitari $i urari de prosperi-
tate, dintre care cea mai frumoasa ,este a Marei Loji
din Argentina.
In 9/21 Decembrie 1876 Preedintele A. Costiescu
demisioneaza din postul ce ii s'a incredintat 3 ani dea-
randul. Loja it realege din nou insa el persistand, se
face not alegeri si totalitatea voturilor o intruneste
Dr. Sig. Steiner. Intre noii demnitari alesi sunt: Maior
Al. Tavernier, Major I. Dimitrescu, Stefan C. Mihai-
lescu, M. Ascher, Dr. Dianu, Cpt. Neiman, El. Buto-
ianu $i altii.
Instalarea noilor demnitari se face cu mare pompa,
in presenta lui Ed. de Herz, Presedintele Lojei Fra-
ternitatea" $i a lui P. Bor$, presedintele Lojei Ar-
- monia".
Dupa $edinta are loc un banchet in saloanele lo-
calului, incepand cu un toast pentru Sanatatea M.
S. Domnului".
Anul 1877 vine cu o veste trista pentru masonerie.
Din procesul verbal pe aceasta lurid extrag:
Loja Coroana lui Mihai Bravul" din Pitesti, s'a
declarat inchisa, depunand in arhiva Lojei Inteleptii
din Heliopolis" mai multe obiecte $i scripte a numitei
Loji. Din acela pe Februarie:
www.dacoromanica.ro
 15

cunoscuta fiind dorinfa noastra de a contribui la

propasirea instructiunei, am hotarit a ajuta pe autor,
un frate, cu suma de 350 franci si de a imparti gratis,
la elevii lipsiti de mijloace, exemplarele cartilor di-
dactice, ce ni s'au dat de autor in schimbul sumei
primite."
. Care este beneficiarul acestui ajutor si totodata au-
torul cartilor didactice nu am putut afla, nefiind men-
tionat numele lui in Procesul Verbal.
Loja primeste instiintare ca in luna Aprilie va apare
din nou buletinul masonic intitulat: Armonia", organ
al Lojilor Armonia" $i Alessandru loan I-iu". Acesta
isi Intrerupsese aparitia din cauza unor imprejurari im-
posibile de evitat".
Din Paris, Loja primeste vestea, ca in 24 Aprilie a
murit acolo Principe le Alexandru Nicolae Sutzu, fost
membru $i fost presedinte a mai multor Loji din Paris
si ca a fost dus la localul de veci insotit de un foarte
mare numar de membrii, el fiind o figura binecunoscuta
pentru deosebita lui bunatate si a deosebitelor lui
calitati.
Rasboiul batand la usa Romaniei, noui probleme se
nasc Lojei in legatura cu scopurile ei de binefacere si
in sedinta din 27 Aprilie 1877, se voteaza o suma de
'franci 500 pentru Crucea Rosie Romans. lata mai
jos scrisoarea ce s'a adresat acestei institutiuni uma-
nitariste: ,

No. 39
Bucuresti 27 April 1877
Domnule Presedinte,
Loja Francmasonica Inteleptii din Heliopolis" din
Capitals, credincioasa datoriei sale de conlucrare la
tot ce priveste usurarea suferintelor omenirei, in fatal
crancenului resbel ce se ivesce, regretand din adancul
inimei ca asemenea teribil flagel continua Inca a resolva
neintelegerile dintre popoare, s'a grabit, cu toate res-
transele sale mijloace, ce-i sunt sleite cu intretinerea
Scoalei de Arte si Meserii ce a fondat j. a votat suma de
franci 500 pentru a o pune la dispozitiunea Societatii
Crucei Rosie" din Romania, al carui scop eminamente
www.dacoromanica.ro
 16 .

filantropic, denote inaltele sentimente ce caracterizeaza

pe membrii acestei binefacatoare Societati $i careia a-
ceasta Loja nu gase$te indestule expresiuni spre a-i
ura cel mai mare succes in indeplinirea nobilului scop
ce $i-a propus.
Va rugam dar, Domnule Pre$edinte, a face sa se
inscrie aceasta Loja in registrele Societatii ce presidati,
cu modesta sums de mai sus, din care avem onoarea a
$i inainta ,odata cu aceasta un acompt de 250 (cloud sute
cinci zeci) lei not remaind a versa restul in cursul lunii
viitoare $i promitandu-va Inca a dirige toate sumele
disponibile ale Lojei in viitor tot in acest scop, catre
care vom concentra d'acum inainte toata osteneala
noastra.
Binevoiti, va rugam, Domnule Pre$edinte, a primi
incredintarea prea deosebitei noastre consideratiuni.
(L. S.)
Secretar Pre$edinte
(ss) M. Ascher (ss) Dr. Steiner
.

Aceste sunt toate datele ce am putut culege, pacat

ca se sfar$esc $i astfel suntem pu$i in imposibilitate de
a mai afla ceva din modesta dar binefacatoarea acti-
vitate a acestei Loji*).
Cat a mai durat $i ce a mai lucrat aceasta Loja nu
pot $ti, fapt este ca astazi ea nu mai exists.

Dee Domnul, ca toti acei, care astazi hulesc $i bat-

jocoresc aceasta institutie straveche, sä fie animati
pentru binele Tarii si sa face opera constructive pentru
propa$irea omenirei, a$a cum au fost animati $i au
lucrat acesti Francmasoni.
26 Novembrie 1931 R. Ionescu

PS. Toate datele indicate aci sunt riguros exacte

ele putandu-se on cand controla la Academia
Romans sub I. 449.

*) Sub No. 714, am aflat la 1822 figurand ca prepedinte Fratele" Lahovari.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro