N.

IORGA
'---------)Y-'

Cum se poate incirepta

starea functionarilor?
= ConferinVa tinuta. la Societatea
functionarilor publid din Ploiesti

VALENII-DE-MUNTE
Neamul Romänesc", Tipografie 0 Leggtorie de dill
1913
 Cum se poate indrepta starea functionarilor ?
CONFERINTA TINUT:i LA. SOCIETATEA FUNCTIONARILOR PUBLICI
DIN PLOIE§T1, DE N. IORGA.

Conferinta aceasta n'are nimic atragator intr'insa ; din potriva,

numal o expunere a unor durerf foarte reale si aratarea mijloa-
celor practice prin care aceste durerl War putea Inlatura. CacI
trel ca a venit vreaaea ca sa Incepem a vorbi si de durerile
noastre i de nevoia de a indrepta acele durerl, pentru ca de
cleialte lucrurf am vorbit in de ajang. Da atitea decenif in
Tara-Romaneasca nu se vorbeste cleat de ferhirile i binecu-
vintarile noastre i, de oare ce an de an se petrec lucrurf care
ne invatä ca trebuie sa privim si in alte part!, sat ni indreptam
mit si in alte directif, cred di a venit vremea hotarit ca a
venit ca si in domeniul vietil functionarilor si muncitorilor,
ca i in toate domeniile de activitate nationalä, care sint adese
orl domenil de nedrentate si de suferinta nationala, sa cantata,
färã sentimentalitate. dar fara nesimtire, ce ni lipseste si cum
s'ar nutea indeplini lipsa.
Voiü spune de la inceput care e mijlocul eel mare al tuturor
indreptarilor : solidaritatea. Prin solidaritate pot si functionarif sa
iasä din starea, cu adevarat de plIns, In care se gasesc cu totif,
afara de putine exceptif, care-s1 datoresc situatia lor privilegiata
nu totleauna tilentuluf, merituluf, anilor indelungatf pe cari
dad petrecut in serviciul Statuluf, ci unor consideratil care
skit prea multe, prea felurite i prea unite ca sa le infatisez ei
aicf, in aceastä seara. Fiecare, de altminterea, stie, numaf ui-
tindu-sa Inca odata la acel can Ii staii in frunte, can Ii stag
une orl pe cap, care slat multele drumurf foarte inguste, care
duc la maririle i innältimile din timpul nostru.
* *
In general functionarul romin stä foarte rail, de multe orl
sta desperat de rail. Si êü slat functionar ca i d-voastra, func-
 4

tionar mat bine situat declt d-voastrA, dar nu pe drumurl YAW-

ralnice, aga !nett pot sl-rnt daii seama foarte bine, ca gi dum-
neavoastrA, ce InseamnA munca, ba pot sA gal Inca un lucru,
pe care-1 gtitt bine : ce poate Insemna munca nerAsplAtitä gi
batjocuritA.
Dec!, functionar ca gi d-voastrd, datimt voie sä va expun
chestiunea cu sentimentul agela firesc pe care Ile dreptatea, su-
ferinta simtita In fiinta gi vAzutA in apropierea sa le pot deg-
tepta In sufletul fiecArul om care cugeta drept gi simte cum
se cade.
Dad am compara pe functionarul romin de acum clieva de-
cenit cu functionarul romin de astAzt, am vedea o foarte mare
deosebire. Cel dintre not cari sint fit de functionart gull bielgu-
gul de pa vremurl, pe care, cu toate silintile, nu-I mat putem
aduce Innapot. Si luArn in acelast rang administrativ, In aceiat
categoric), ce putea fi cineva la 1870 gi chiar la 1880 gi ce e suc-
cesorul aceluia astAzt. SA zicem : subprefectul da pe vremurt si
administratorul de plasA din timpul nostru. Si tatAl mi( ta a fog
subprefect , gi poate de aceia n'am ajuns eil la nimic. Pe vremea
aceia subprefectul avea la regedinta tut trAsurA, purta o fru-
moasa uniformA , am vAzat Inca subprefectt in uniformä gi li
gedea destul de bine cu frumoasele trese de argint ca un gene-
ral de administratie la parada de 10 Main ; calAragl de moda
veche 11 incunjurati cu alaiul lor sprinten prm plas6... Un ade-
vArat represintant al Cirmuirit, un functionar foarte respectat,
care trecea Innaintea multora : administra, judeca gi comanda.
trupe. Et bine, a trecut vremea aceia, gi administratorul da plas0."
din timpul nostru, 11 gtitt ce este : un Het tInär, licentiat in
drept, trecut doar prin anume lncercArt de examine gi care a
trebuit de cele mat multe or! sA se cAciuleas0 rAta pentru a... re-
ugi la concurs. (Certificatul ca certificatul, dar ce politicA fact
dumneata, or! tatAl dumitale, unchiul dumitale ; dad egtt insurat,
socrul dumitale ? Cie servicit al putea aduce in localitate parti-
dulut ?) Si dupl acest examin de capacitate cu totall special if
trimete administrator la plasa lal. Dar, bine inteles, plasa variad
tot dupa rAspunsul dat la interngatoriul la care a fost prealabil supus,
gi astfel administratorul de plasm va sta la dot pagt de B Icuregtt,
ort In bAltile Dobrogit, ba poate, Lithe, la Silistra. (Ilaritate,
aplause). COct se zice cA un ministru foarte influent care locu-
iegte prin Nordul Moldovet ar fi spus candidatilor sat de PI u jb5. :
mat agteptatt douA tun! de zile, cã in curind se deschid citava
sute de locurt In Cadrilater. (Ilaritate.) Si pa urmA 11 poartA din-
Wan loc IntCaltul, II Innaintead or! nu-1 ',Innaintead, dupl lm-
prejudrt care nu stilt In raport cu studiile, calitatile §i servi-
ciile sale. Niel chiar cel mat norocos in... relatiile lut sociale
nu va ajunge prefect. Caci, precum gtim, prefectul nu este un
administrator de plasA, ci un domn care n'a putut fi numit de-
putat sau senator §i care se multame§te cu ceva mat putin, pentru
motive de ordin particular ori pentru ca pe urma ea poata
ajunge §i deputat. (Ilaritate, aplause.)
Fiindca administratorul de plaid e rati plata §i n'are cu cell
plati deplasarile, nu se deplaseaza. Iml spunea, acum cittva
ant da zile, un protopop, om foarte sincer : (Sint, domnule, dolt&
felurt de protopopl, coat cart eircula prin judet §i eel cari nu
circulä; cel d'intaiti dorm la popa, maniac& la popa, se plimba
cu trasura popel §i sfantuiese pe popä ; cellaltt nu circula, cum
sint eft, protopop mat cinatit, nu circula 'hada nu vreati sä
doarma la popa, sa maninca la popa, sa umble cu call popet §i
sk sfäntuiasca pe popa, eget, fiind platit cum shut, n'am cu.
ce si-mt tin cal §i si-mr platesc mincarea in diferite locurbh Et
bine, cum e cu protopopul, este in cele mat multe casurl §i ca
administratorul de plasä. It ajunge a formav lut, dack nu-1 intere-
seaz1... fondul altora. Era un medic in judetul Do1j, un strain §i,
ca multi altit, unul care cuno§taa foarte Line tam noastra , §i el
&idea unlit tinar functionar, foarte incurcat in rosturile debu-
tulut sail, sfatul urmator : fate forma ; ce to pasa?1 Adeca : gase§ti
registrul, iscalegf; dack nu, il aduct acasa, §i tot merge. (Mare
ilaritate, aplause.)
Va putett inchipui: rad plata, tinar, in cele mat multe casurt
fara nicto experienta, pentru ca la not nu ajunge cineva in func-
tiune dupa o scara intreaga de experiente, facute din rangurile
cele mat de j3s, ci, dupa cum e §i tata, si fata de prea multe
ort, clad e vorba da zestre, 11 bombardeazi de odata in lo-
curile cele mat de frunte, a§a ca nu e nevoie sa o iea de la ne-
voile, de la suferintile §i incercarile cele de jos. Rid cet mat
multi de naivitatea acestut bliat ie§it ierl alaltaiert din Facul-
tatea de drept. Lula mica, experionta milk consideratie so-
cialä §i mat putina. Da cite ort nu s'ati vazut teranil facind haz
pe urma administratorulul de plasa care n'avea cu ce WO pla-
tease& träsura §i mergea §i el ea o biata mirtoaga pe cararile
muntilor, ea un deem §i valoros represintant al Statulul romin...
(Aplause.) Tott coinerciantit evrel impamintenitt de curind, tot!
aventurierit pripa§itt in tara noastra se uita la el cu mila oa-
menilor bine imbracatt §i cari ad Lunt la buzunar....
Sa lam o alta categorie de functionart : nrofesoril. Am auzit
ca in societatea d-voastra nu slat profesorl. Foarte rail 1 Sint §i
el functionart intocmat ca §i ceilaltl. Au o misiune foarte fru-
moasa, dar aceasta nu-1 itnpiedeca sk se simta tot functionart §i
sk caute sä fie solidart cu dvoastra. Ce, dad stä pe catedra e
o a§a de mare deosebire intre locul la care se ajunge prin ci-
teva trepte de tron §i umilul scaun la care so aseazi, lnnaintea
unel biete mese /Mate de cerneala, sapate cu briceagul, colegul
functionar ? 1
I ml aduc aminte ce era un profesor pe vremea cind Invatam
 6

et in scale primare gi secundare din orasul mkü de nastere,

undeva prin Moldova, unde träiaü mal multi Romini pe vremea
aceia decit aü ramas acum. Pe atunci, institutorul chiar nu
mai vorbim de profesorul secundar era o fortg moral& i una
orl chiar materiala In oras. Directorul swift primare (Marchian,
din Botosanl, d. Balasescu, unul din eel gesezeci de oamenl cari
m'ai1 votat i claunazi la Colegiul al IT-lea din Botosalii, era ci-
neva intro fogtil sal colegi i fostil sal elevi. Director de scoala
primal* dar a stat director cit a vrut el, iar nu, cum e as-
OA clad un Guvern aduce pe director, i, clad vine alt Gu-
vern, aduce i alt director, si totul se premeneste parck ar navkli
barbaril, cari sg smulga casa i cimpul biruitului i IA le treack in
stapinirea biruitorului... Ce slut apucgturile acestea salbatece I Pro-
fesoril de la liceil erau atuncl in fruntea cagtenilor supt toata
raporturile. Dominail politica localã, i vg aeigur ca nu numal
ca o dominaü, dar o onorail i o calauziail innaltind-o. Una din
cele maI interesante din amintirile mele de tinereta e visita
atotputernicului Ioan Brätianu, in culmea straluciril i inriuriril
sale asupra terir, la liceul din Botosanl. Inchipuiti-va un prim-
ministru visitind un liceü din fundul unel provincii astazI s'ar
da totl peste capl... Dar eü tiii ca in vechile incaperl de ser-
viciu, cam darapanate, ale unel Curti boieresti de pe vremurl, a
aparut, pe neasteptate, un batrin vioifi, foarte sirnplu imbräcat,
cu doug, trel persoane Hogg. dinsul. Era lectia de fisieg. Profe-
sorul, nu dintre cel mai extraordinarl, fgcea si el politick si alti
politica decit a primulul-ministru. Poate ca se putea infatisa
mai bine de cum s'a infatisat, dar nu volil uita cum ti'a ridicat
de pe scaun ca sk salute demn, i s'a asezat din nog la locul
sü intrebindulf oaspetele ce doreste, pe eine vrea sa-1 intrebe.
Si era un profesor mediocru. Scene aceasta s'ar putea oare in
timpul nostru ? In goana pentru a fi numit inteuna din sutele
de comisiunl care se fac in fiecare an in Romania anume ca sk
beneficieze unul sail altul,profesorul de fisica examinind la gitn-
nasticg, iar cel de gimnastica examinind la religie, numal sk fia
undeva in vre-o comisiune, in asaltul pentru a obtinea ao deta-
sare la Eucurestr, care atirna, cum stiti foarte bine, nu de me-
ritele pedagegice sail stiintifice, ci de meritele, elastice de multe
oil, ale serviciilor aduse cluburilor, cred cg nu. Ginditi- vt.
apol care e azi gospodaria unul profesor, care sint rcsturile lul
sociale, infiuenta lul in societate ? Leafa e tot cea de acum 20-
30 de an!, cu o foarte uoarä crestere In anil din urrea, rostu-
rile sociale inferioare celor ale unul advocat abia iesit din
scoalg, unul samsar de petrol ; influenta eine o primeste, cinci
ministrul promoveazg, ministrul pune r ote, in interesul gcolil,
fireste, dar si al partidulul ?
Dupg aceste doug exemple sä ne intrebam avem a face ca
o stare de lucrurl fatalg, iremediabila ?
 7

Trebuie sa facem o constatare trista intr'o privinla : in toata

lumea clasa functionarilor decade. Nu e un semn bun al timpulul,
de sigur ; vremea noastra nu e cea mal bunk din toate vremile,
va rog sa o credetl ; arare orl a fost mal putin respectata fiinta
omeneasca pentru insugirile el mal innalte, 'Ara adausul de pu-
tere gi bogatie. Traim intr'o vreme de plutocratie gi de arivism,
aid gi aiurea ; fiecare cauta ea se strecoare mal rapede; supe-
rioritatea cuiva in societate se afirma prin averea pe care a gtiut
sa o capete, sad gi aid intervine giretenia sail averea a
cad! ilusie o gtie da, cacl in societatea noastra principalul nu
este sa fil bogat cu adevarat, ci A te aratt bogat, A te imbracl
stragnic, sà te lafaiestl in trasurl luxoase, sa al la dispositie auto-
mobilul tail, sa participl la toate petrecerile «lumil bunez : n'o
el vie nimenl sa caute in lada d-tale de fier, care ar putea sä
insemne cit lada de fier a d-nel Humbort, n'o 0'4 cerceteze ni-
ment titlurile d- tale de rend §i n'o sä41 masoare nimenl mogia.
ParI bogat, egtl cm 1
Acel cari ail bogatia, sail par ca o ail, ocupind locul intaiii
in societate, functionarul nu mal stapinegte pe totl cellalti ; au-
toritatea luI de servitor gi represintant al Statulul, de detinator
in oarecare masura al puterif, este in mare scadere. Pana gi
autoritatea socialk am zice, a ofiterilor, pe cari-I ajuta putin
uniforma, ests in scadere fata de a cutarul capitalist cu inele
pe toata lungimea degetulul, cu ac de cravata american ce-tl
iea ochil, cu rotunditatea corporala potrivita sauatiel sale in
plutocratie. Ne stapinesc eel cu ban!, indiferent de felul cum
i-ail capatat, orl prin ce mijloc gi-ar ti facut averea. Povestea
e cam veche la not Cind am venit intaia oara in Bucurestl, am
vazut intrInd intr'una din pravaliile la moda un 'Atria vene-
rabil, gi, cum a intrat, toata lumea, In picioare, s'a grabit sa-I
serveasca innaintea tuturora. Intrebind cine e, am afiat cä era
unul dintre imbogalitif regimulul liberal incheiat la 1888. Omul
statuse in pugcarie vre-o dol anl gi iegise de acolo pastrindull
averea hut cea mare. Si, pe cind cutare general gi fost mi-
nistru, osindit gi el, unit zic WO, dreptate, igl tira batrIne-
tele supt ochil despretuitorl al lumil din Capitalk acestalalt
igl continua viata ca mat innainte, sfidind pe orlcine. Atuncl era
poate un cas isolat, acum e generalitatea. S'a ispravit cu ta-
lentul d- tale, cu munca, cinstea, numele d-tale, poll si te co-
borl gi din luptatoril lul Stefan-cel-Mare gi al lul Mihal Vi-
teazul, biett razegl gi mogneul peritorl de foame 1 , aceia nu
plateste un ban : te biruie cel cu automobilele, cu receptiile, cu
furtul gi risipa. Prin urmare, a crede el vremea de aur a func-
tionarilor se va intoarce, e zadarnic. Insa, iarägl, e o mare deo-
sebire intre a crede aceasta gi a afirma cä starea de lucrurI de
acum, stare de lucrurl care se poate resuma in trel cuvinte :
 s
miserie, umilinta gi nesiguranta (puternice gi prelungite aplause),
trebuie A dainuiasca.
Aga find lucrurile,gi nu d-voastra o BA va spun amanunte,
cad ele alcatuiesc biografia mal a fieearuia dintre d-voastra,
trebuie BA ne gindim la ceia ce se poate face pentru ca aceasta
stare de lucrur1 sä incgtEze.
Se impune lupta. Si de ce arma dispunet1 d-voastra pentru
ca E a NI fie mal bine, d-voastra, gi, ma! ales, copiilor d-voastra,
cari se ridica in imprejurarl ce nu li asigura puterea fisica gi
puterea morala prin care poate trai omul cum se cuvine, cad
copilul neglijat de astAz1, orIcit de bine inzestrat, va fi omul
invins de mine, peste capul caruia vor trece cellalV, or1cit de
rAU daruit1 de natura. (Aplause puternice.)
*
* *
LIAM, dispunem fiecare din no! de un mare lucru : de timpul
nostru. Si aid dati-m1 voie ea fiti mal sever cu nof toy. In cea
mal mare parte, gi aiurea sint imprejurarl grele pentru func-
tionarl, dar aiurea nu se comite marea gregalä, care se comite
la nol in de obgte, de a se razima cineva numal pe functia sa
de Stat. Iata ce vreati BA zic prin aceasta. tiii ca sint gi func-
tionarl foarte ocupat1, cari stau Oa noaptea tirziii de-0 pra-
'Mese ochil gi sanatatea, gi nu pot tinde la nick) innaintare saii
imbunatatire a soartel lor. [Munk! am ascultat la Camera o
interpelare cu adevarat impresionanta despre viata nenorocitilor
functionarl de la grefe, cari trebuie sa serveasca toate gilcevile
din Tara-RoEnaneasca, cea mal libera pentru toate ambitiunile
gi toate hartuielile care se transforma in process. §tiii ca mint
functionarl caH stau pana in adincul noptil pentru ca natiunil
H place ea pentru or1ce lucru de nimica sa se arunce in pro-
cese ; §titi ca sint functionarl cari ig intrebuinteaza tot timpul
lor intr'o munca doboritoare gi rail platita, gi n'am destula com-
patimire pentru parasirea in care lincezesc acegt1 functionar1 gi
destula admiratie pentru statornicia cu care indeplineac datoril
care aduc dupa dinsele aga de putina rasplata. Dar vet1 recu-
noagte gi d-voastra ca sint gi alt1 functionarl, cari intrebuin-
teaza din timpul lor pe zi trel, patru ceasurl,daca le intrebu-
inteaza. Mal cunosc un lucru : ca sint Ministere, la care mult1
functionarl ceva mal ridicatT, cari ar trebui BA fie la ceasurile
8, yin la slujba la 9 gi jumatate or! 10, gi natural ca, in loc sa
plece la 1., cum s'ar core, pleaca la 12, iar dupa amiaza nu
se lucreaza. 0 inovatie fericitä. Dupa-amiaza trebuie sa fie li-
bera... Un semn de intrebare... Pentru ce?
Dar nu e numal atita: luind exemplu probabil de la Corpu-
rile Legiuitoare, s'ail deprins gi functionaril Ministerelor Ea pre-
fad in serbatorl zilele libere care despart doua hramurl. Prin
urmare Lull! e o serbatoare, dar e gi Miercurl serbatoare, prin
 9

urmare i Mai tl tot serbatoare trebuie sa fie, caa orlgice zi

intre doua serbatorl devine prin acest fapt gi ea !Muth. Daca se
intimpla ea mat fie o serbitoare in cursul saptaminiI, atuncl e
pacat de Dumnezeii si te deranjez1 intr'o saptamina cu doua
serbatort: te pint d-lul ministru, d-lul secretar- general orI numal
d-lui gEf de biroil, gi let concediu meritat de la inceputul pànã
Ia sfirgitul saptamlnil. Iar bietul om venit in Clpitala tocmal din
Dorohoid orl din Severin, Dumnezeii gtie cu cita greutate, ca
sa bat& la uga cu petitia lut, pentru un drept al lul, trebuie sa
agtepte pe cheituiala o saptamina intreaga la Bucuregt1 papa se
va mintui aceasta serbatoare hebdomadara a Ministerelor. Este
o stare de lucrurl absolut insuportabilä, i, daca urmam cu sis-
temul acesta, vom ajunge in halul Ramie, uncle toy santil se
serbeaza i numal din cind in cind functionarit mai lad& publi-
cul de cite un dint. Am lucrat in Arhivele din Rusia, si tiU
sistemul: n'aveam calendarul cu arepausul dominicab rusesc gi
plutiam in necunoscut ; ma duceam la arhive, i mi se spunea :
ni pare rau, astäzl att putea s lucratt, dar e sfintul Safirin ;
ziva cealalta tot aga : azl s'ar putea lucra, dar e Sfintul Dorof-
teih,si aga mat departe, 'Melt nu se lucra aproape de loc. Et
bine, d-lor, nu-gl poate inchipui cineva cit ráü fac functionarilor
cari sint adevarati mucenicl al mese! lor de lucru, functionaril
acegtia bucuregtenl al Ministerelor, functionaril acegtia de parada,
cari aduc scaderea prestigiulul moral al tuturora i Inapiedeca
imbunatatirea materialä a soartel lunctionarilor care muncese.
Prin urmare eü zic aga: timpul nostru e dat ca sa-1 munchn.
Soarele, nu-nut aduc aminte sa fi luat concediu de cind lumi-
neaza. lumea ; primavara mat face citeva fasoane innainte de a
aparea definitiv in April, dar, cu toate acestea, n'a lipit niclo-
data de la datoria el : vine gi pune florl De copacl i inverzegte
cimpul. Da, natura este un exemplu de continua munca i o
pilda a placerilor i frumusetilor care pot sa iasa din munca.
Dar ea zicem ca Statul, Intr'o rea alcituire a lucrurilor, cere,
pentru o leafä miserabila, o parte numal din timpul unul om
care e in stare a munci gi simte dorinta de muneä. Muncegte
trel ceasurl numal la slujba ; ce face cu reatul timpulul sag ?
Va raspunde functionarul din Apus. tii ce face ? Luati cutare
roman al lul Richepin, acela care a fost serbatorit la nol peste
masura lath de meritele sale (Braves Germ : in el se zugrivegte
viata pe care o duce un profesor particular de musica, gi in ro-
manul acela vezt cu ee socoteala gtie sa string& din nu gal cite
ocupatil atita cit 11 trebuie lul ca sail tie viata. Dar aicl la nol,
poate ca nu se cere inteligenta, activitatea, cunogtintile cuiva...
Se poate duce cineva la cutare casa de comert ca sa tie registre :
citl n'ar fi multamitl al poata gasi un administrator plata cu
200 de lei pe lima pentru a-1 tinea registrele la zi Mentionez
un prilej. *i nu poate 11 vorba de rugine cind dal mund serioasa,
 10

pent& cigtig cinstit, orlunde, ori pentru ce. Ce e acea falga ru-
gine a functionarulul ? Al timpul d-tale liber, 11 Intrebuintez1
in locul uncle e apreciat gi rasplätit.
Cind fiecare din acel cari fac parte din imensa lume a func-
tionarilor gi-ar intrebuinta tot timpul cerut pentru a ajunge la
buna stare la care de sigur ca are dreptul mice mune& eta-
ruitoare gi cinstita, nurnat atuncl poate sk inceapa gi tdistractiaB,
legitimata. Am tot respectul pentru cel care muncegte gi toata
comptitimirea pentru cel a carul mincä nu e rasplatita, dar nu
pot avea niclun respect gi niclo compatimire pentru boierul de
biroil, pentru ciocoiul de cancelarie care muncegte trel ceasurl
din zi gi lntrebuinteaza restul timpulul frecventind cafenelele
ca sti discute zgomotos o politick pe care o Intelege sau nu
(puternice gi Indelung prelungite aplause), gi car= putin 11
peg dad cel de acasa ail ce li trebuie I N'am niclun respect
pentru junele care, functionar incepator, se Imbraca latocmal
cum se Imbraca vestitul sportsman bucuregtean cu averea de
milioane mogtenita de la parintl gi caruia i-ar fi mill sa-gI pa.-
ráseasca Imbrticamintea la moda eau tigara scumpa gi biletul
de teatru, dar n'are curaj al de a Intemeia o familie gi de a In-
tali In felul acesta viata románeasca a tirgurilor noastre. (Pre-
lungite aplause.)
Dar, In afara de intrebuintarea aceasta integrald a timpulul,
ce se poate face pentru ca starea funetionarilor sä fie mal bun&
dealt cea de acum? Ss zice : SA facem petitil, sa redactam me-
moril, el le adresam represintantilor tail In Parlament ; e da-
toria lor ea intervina, si anunte interpelarl care pot sa fie bine
facute, ea lutilneasca aprobarea calduroasa a Parlament alul gi
a ministrulul respectiv. Solicitudinea Guvernulul este astfel
Indreptata asupra acestel categoril de cetatenl, ba poate chiar
se gi pregategte o lege. Dar peste clteva luni Guvernul a cazut,
gi alt domn o el fie cu o noua interpelare, cuvintarea va fi
iargigl foarte bine primitä, masurile se vor fAgadui din nou, gi
iar va cadea Gavernul fara ea se fi facat nimic. Sill, chiar de
vine cu o masura legislativa, folosul el va fi cum gtim ca este
folosul masurilor legislative de la nol : votate, promulgate, dar
neaplicate sail rail aplicate. Orlcum, gi aceasta intervenire este
o cale, dar eil cred ca nu trebuie ea te adresezl la altul pana
n'al facut d-ta tot ce pot! face. D-ta Intaiii, cu puterile d-tale,
gi dupa aceia ea incercl gi altfel.
La nol, drept vorbind, Statul Insemneaza firma, nationala pa-
jurea pe care o pune la poarta partidul care, prin mijloacele obis-
nuite, a luat In stapinire totiil dupa ce a biruit pe cellalt partid I
«Aicl e Statul romin b. Rack In adevar e Statul romln, Statul
rorala sä-1 aiba ca locatar pe domnul acela, iar nu ca stapIn :
Dar exista aiurea un Stat care se vede mult mal putin dealt
 11

Statul nostru, dar care foloseste mult mal mult tuturora :

Anglia. De ce in Anglia rent mal muly oamenl multamitl decit
in Romania, si, in specie : mat muly functionarl multamitl decit
In Romania ? Fiindca el incep intaiii prin asa numitul selfhelp,
ajutorarea prin sine insusl, si astfel Statul se gaseste asa de bine
ajutorul pe care fiecare i-1 da, Welt II rAmine numal sa co.
ordoneze interesele legitime bine organisate, ea le supravegheze,
sa le indrepte. Nol am 'lines tot cu obiceiul de pe vremea Tur-
cilor : cind itt facea cineva o nedreptate in tail, te apucal sa
calAtorestl panA la Galatl sail Braila, asteptal sa vie o corabie
ea ea te dud la Tarigrad, cumparaI o rogojina, rogojina aceia
ti-o punea1 in cap, 0, chid trecea Sultanul, (Meal foe rogojinel,
iar Maria Sa, vkind ca arde durerea unel rogojinl, punea pe
eineva ea iea petitia din mina nenorocitulul,va putey inehipui
cite rogojin1 ardead la fiecare calätorie prin Stambul a Sulta-
nulul i... Obiceiul rogojinil a prinse in cap trebuie parasit macar
de o clasa culla si constienta cum trebuie sa fie clasa functio-
narilor, si tr ebuie sa inceapd el in de el, cu nuterile lor, ea in.
eerce a se ridica, si pe urmi sa vie si rolul Statulul. .
*
* *
Care slut oare acele puterl care stall la indAmina tunctiona.
rulul ? SA vedem intaid care sint plingerile mat obisnuite ale
!or si pe urma vom arata si izvorul insusl al raului. Plingerea
cea mat obipuita este ca lefurile nu cresc. Ar fl o mirare sci
-creased I oa cum voitt B6. se vorbeascA de cresterea lefurilor
functionarilor inteo tara in care un numar relativ mic de copil
poate invata carte si trece prin scoa1A, iar cellaly 'Amin pana
la sfirsit analfabey, dar si acel cari invati carte doI, trel anl,
uita cartea invatata si nu mal cetesc nimic? Se poate vorbi de
o sporire a lefurilor, atita vreme, cit avem in satele noastre abia
40 0/0 de asa zisl stiutort de carte, pe cind de jur imprejurul
nostru staii terl in care toata lumea stie carte, toatA lumea
e pregätitä pentru viata ? Uncle voitl ea meargi intaiii banul
Statulul romin : spre minglierea noastrã, sail spre ridicarea celor
multi si mal nenorocit1 ca not, fail de cari iusa0 Romania n'ar
exista ? Nu numal atit, dar Tara Romaneasca a fost pang dau-
nazi o tara fail aparare. Ma logrozesc cind o spun, fiindca, atuncl
cind o tara trebuie, in ajunul unor zile grele, sA-0 reformeze
intreaga organisatie militara, este cu adevarat infioratoare in-
constienta criminala a celor cari ail Meat ca lucrurile sa ajungA
aid I (Aplause prelungite.)
Prin urmare, vedey d-voastra. vi se pot educe doua argu-
mente, care sint. WA inioialä, argumente foarte puternice
pentru a explica de ce lefurile nu pot creste. S'ar putea gasi,
1 De aid : mi-am aprina paie in cap".
 Id

vä asigur, mijlocul ca Intr'un an de zile Tara-Rom aneaseä, färä

a cre§te esential budgetul, sà aiba §colt in fiecare sat 0, tarãO,
mine poimine oastea romaneasea va fi cum tvebuie sa fie ca sa
ne simtim sigurl i sa putem vedea viitorul a§a de glorios cum
11 voice, 0 eel mai bunt patriott §i not, eel mat rat patrio41,-0
nu se §tie nictodata care e cel mat bun patriot...
Cu toate acestea nict atucct nu se vor spori lefurile. De ce ?
Foarte simplu. Dad in Tara-Romaneasca ar fi numat functionart
utill, §i ace01 functionart utill ar lucra atitea ceasurt cite poate
lucra un om frä primejdie pentru sanatatea lul, atuncl ace01
functionart ar putea fi toarte bine platitt. (Aplause prelungite.)
Dar, daca functionaril sint räfl platitt, este pentru ea la un
functionar utd, o spun tail nictun lel de indoialA, sint cel putin
dot tunctionart inutill. (Puternice aplause ifidelung prelungite )
Vet zice d-voastra: ce sã facem cu inutilit ? Acum, pe inutill it
cunontett : este cite un Mat de familie buns care, purtind un
bet.ga§. fin in mina, vine la d ta, tata de familie, coco§at de lu-
crarile de biroil, mincat de reurnatisme, se intereseaza dad a
venit o hirtie pentru dumnealul §i plead lasind un miros de
parfum, o urma de pudra masculina in urma d-sale. Acest pro-
duct abject al unel rele cre§tert nationale i al unel depravArt
in vista Statulut (Aplause prelungite), acest copil pervers, &eft
Ed fie trimis acolo ca sa incurce pe altul care munce0e, mat
bine ar raminea la taicA-sail acasa, sA capete pre gatire pentru
viata. Mat cunomtett i cellalt tip de tunctionar pensionar, care
iea frumu§el pensia §i, pe IWO aceasta, fiindd voteazA cu Gu-
vernul, vine 0-0 tuge§te batrinetele linga d-ta, incurcind munca
functionarilor valizt, cari, pe Raga toate afacerile biroulut lor,
mat trebuie sa indrepte §i ceia ce a stricat el, om batrin §i
bolna v. (Aplause.)
S'ar zice : ce putem face dad' ni-1 trimete ? D-lor, in
privinta aceasta dati-mt voie sA vA fac o comparatie cu munci-
to rit. Cad tott sintem mu ncitort ; dad unit lucreaza prin ateliere, iar
allit la biroil ort in biblioteca, tot muncitort sintem. Dati-mt dea
voie s fac o comparatie cu muncitoril. SA zicem ca intr'o lume
de lucratorI pAtrunde unul despre care cetlaltt aü parerea (
n'a venit cum trebuie, ci a venit s ii strice socotelile, sA Ii
seada lefurile, sä introducA intrigt. El bine, acela nu eta dou
saptaminl acolo: cu siguranta 1 Et cum ? Sint atitea mijloace de
a arata unul om el n'are ce cAuta unde s'a strecurat. De ce a
lasat Dumn( zeif onfulut gluma i risul, alma teribila cind gtil
s'o intrebuint( zl ?...
Dar nu e numat arma aceasta contra functionarilor inutilt ;
este si alta, mult mat puternica. De ce sint functionaril inutill,
cum pot sa fie numitt in slujbe ? Fiindcl familia functionarulut
inutil, orl numat el insql aü votat cu un anume partid ajuns
la Guvern §i care-0 plate0e acum politele sale din timpul luptel
 13

pentru putere. (Fie ce-o fi, sa crape §i dracu', d-ta al sa ga-

se§t1 pentru baiatul mieü o functiea. Si a§a se creaza cele mal
nea§teptate posturl : inspector peste §colile de dant, sä zicem ;
ca mine se va crea un inspector peste §colile de zinco6rafie.
Dar nu exista poll de zincografie. Nu face nimic : se vor crea
scolile odata ce exist& inspectorul. Inal aduc aminte de un fost
ministru de Instructie Public& nu-1 void numi, §i pentru ca
sint coleg cu dinsul in Parlament , un ministru cu mina foarte
larga, care crea la functiunt de felul acesta, de speriat. Cunosc
§i un cas recent, extrem de ridicol : un profesor din lag, numit
inspector de nu §thi ce in Bucure§t1, sose§te la Ministeriil si
intreaba unde-1 e biroul. I se spune: n'al biroü, pentru ca te-a
dat afari... Intre numirea lul acolo §1 sosirea lul la Bucuregi
postul a fost ocupat de altul, tot ap de indicat... (Ilaritate.) Si
cite §i mai cite de acestea... Ginditi-va numal la (comisiunile)
pedagogice, care incurca pe profesorl in folosul vanitatit §i do-
rintel de a se primbla a unor colegl adesea mult mal tinerl...
Va sa zica, dad shit aceste functiuni inutile §i vor fi din
ce in ce mat multe, cad', de cind a venit actualul Guvern,
sad creat citeva sute, daca nu citeva mh da functil noua, du-
blindu-se o multime de posturl daca a§a ceva poate avea
loc, este fiindca, in actualul nostru sistem de viata politica, nu
se poate altfel. Stitt unde o sa ajungem ? In halul in care era
Italia acum douazecl de anl, dna era gata ma dea faliment, clod
ajunsese ea aiba hirtie-monetä de un franc, §i cind Ministerele
roiail de functionarl inutill. Cind s'a vazut ca se darima Statul,
lia venit mintea la cap Italienilor noug Inca nu, se pare
fiindca sintem mal tinerl §i nu ne putem insanato§i moral a§a
de curind ca fratil n(;qtri Italienit.
Vett zice insä : ce sa facem dad este a§a regimul politic ?
Eil §tiü una : cA slot 40.000 de functionarl numal la Caile Fe-
rate. sa luam o proportie asamanatoare la celelalte ramurl din
viata functionareasca ; Ara ginditt d-voastra la num&rul imens
de functionarl cari se gasesc in Tara Romaneasca? i slot cea
mai mare parte la orap, slot inscrig in cea mal mare parte in
rindul alegatorilor, slot cu totit in stare sä deosebeasc& unele
lucrurt pe care un om de rind nu le poate deosebi. Cind o
veni nenorocitul nostru de frate Ion sail Vasile din fundul sa-
tulul sad, din saracia §i intunerecul lot, chemat de d. admi-
nistrator de plasa ca sa voteze la Colegiul al III-lea, spuindu-i-se
ca asta e bun, Aka nu, fire§te ca, de i se va oferi mincare
ceva mal buna, un paharut de virf sat mal multe, o pies& de
dot lel nu se merge mat departe in ceia ce prive§te tariful
Colegiulul al III-lea omul nu se mat ginde§te la ce ar putea
sä fad din votul salt dad n'ar primi aceastã pomanä momen-
t-an& §i cit de putin inseamnä aceasta pomana momentand fat&
de folosul care ar ie§i pentru dinsul §i pentru clasa lul dad
gi-ar intrebuinta votul cum trebuie. El se MEd prostit i batjo-
curit, gi vine acasa pe dna cararl, bucuros de isprava ce a
facut-o.
Dar cu functionarul e altceva, gi nu e numal o gregeala re-
gretabila, dar e o crima fata de el, fata de clasa lul, de urmagil
luI, actul pe care-1 savirgeste functionarul, pe care continua gi,
din nenorocire, va continua sa-1 savirgeasca functionarul atuncl
cind preferá un avantagiu personal vk votul safl Mein-
votul cucerit, gi lashad de o parte intaresele esentiale ale
terir, care slat gi interesele clasel din care face parte. Adeca e
mal bun avantagiul de o clipa procurat celul care voteaza aga
declt avantagiul permanent care ar putea sa resulte din con-
ducerea mal inteleapta a Statulul romin, darnic, dupa dreptate,
pentru intreaga clasa functionareasca ? Care din d-voastra ar
putea sa spuie ea e mat bine una declt alta? Minglierea aceia
momentana, care Inseamnä clot o alinatoare injectie de morfina,
lit locul dregeril intregulul organism ca sa traiasca sanatos
puternic fara s aiba hevoie de morfina menita sa aline pentru
clteva clipe suferinta Daca multl functionarl gi-ar da seama de
Acatul acesta, dna ar avea curajul care trebuie pentru a rapt
partidelor de interese votul sail gi a-I da oamenilor liberl, ca-
pabill de a intemeia o noua viati politicä, menita ea dea acestel
tart dreptatea pe care o agteapta de atita vr eme, atuncl functi-
onaril acegtia ar mintui tara. (Aplause prelungite).
Cacl nu -wad eine ar putea-o miatui altfel. Teranil ? 0 sa tre-
buiasca sl agteptam Inca multa vrame. Negustoril ? Cautati-I in
Moldova, gi chiar in unele orage marl ale Munteniel. Coiegiul
Lig ? Dar lul starea de astazl II treb aie I Prin urmare acesta
ramine alegatorul Colegiulul al II-lea, care e mal congtient, mal
viuia, mal islet decit ce)laltl. Dar Colegiul al Ii-lea e alcatuit in
larga masurä, pe alocurl in cea mal larga masura, din functio-
nar1. Si, atita vreme elk functionaril nu vor pricepe ca regimul
politic actual aduce dupa dlnsul, fatal, favoritismul i calcarea
de drepturl, gi nu vor intrebuinta puterea lor, reala, pentru a
schimba tam, puind o In rindul terilor de cultura gi dreptate,
el nu se va putea plinge nicl de nestabilitatea, nicl de nedrep-
tatirea, nicl de saracia lul !
In mina functionarulul sta sa indrepte intreaga tara nenoro -
citä in care el traiegte nenorocit.
Dar care sa fie mijlocul pentru a se manifesta functionarit ca
o Imensa fortä electorald ? Mijlocul nu poate fi decit acela pa
care 11 spune insugI titlul conferintel acesteia : solidaritatea func-
tionarilor. Functionaril trebuie dea seama ea rangul care-I
desparte sail interesele personale care-I ageaza pe unil de-o parte
gi pa altil de alta, saü obiceiul de a se gasi intr'o tablra unil
gi altil in alta tabarktoate acestea slut lucrurl fara lasemnatate.
 15

Lucrul de capetenie este ca slat oamenl pug1 salt indeplineaaca

chemarea, rostul lor de Stet gi ea, prin urmare, cind a& lade-
plinit cu cinste gi prin mune& acest root al Statulut amnia, ail
dreptul la o viat& omeneasca, la care, cum spuneam, are dreptul
oricare muncitor cinstit. Atunct, de la un capat la altul al Terit
Romanegtt, gi nu eine gtie cind, ci mine, in cel mat apropiat
terrnin, ar trebui ca aceiagt congtiinta de dreptate, aceiest con-
gtiinta de putere si se adauge la congtiinta de suferinta de astazl
gi sa string& pe tot! functioaarit inapreuna, de la prefect pana
la cel din urma functionar din serviciul Jut gi de la innaltul
jadecator pan& la col din urnaa grefier care se trudegte in cea-
surf adincl de noapte ca sa serge o hirtie, de la profesorul uni-
veraitar pana la cel din urnaa frate al sail, invatatorul care da
lumina In sate. (Aplausa prelungite.) Si atunct s'ar gti ca gi eel
ce ara foot gasiti mat vrednict da recunogtinta gi de rasplätire
gi ce1 mat lipsitl de rasplatire gi de recunogtinta, intr'un ceas
de cutremur al sulletuld lor, a& gasit calea cea dreapta prin
care se poate indrepta o tar& gi se poate ferici un neam.
Dar, atunci cind se va intimpla lucrul acesta, clad va räsari
noua des& politica, clad vom avea un Parlament real gi minigtri
cari et id atirne de Parlament, iar nu Parlamentul sa fie numit
de dingil gi sal asculte de poruncile gi ispitele lor, cind va veni
vremea ca inteadevar sd traina in libertate gi dreptate gi in iu-
bire de tara gi de neam cu totit, atunci ce revendicatiunt ar putea
sa fat& functionaril ? A venit ceasul in care putem vorbi, in
partea aceasta, mat putin sentimental gi emotionat. Dati-mi voie
sa incheiii cu aceste consideratiunt practice conferinta mea.
Este o intrebare pe care de sigur v'ett pus-o fiecare din
d-voastra, dar pe care n'at1 resolvat-o, impiedecatt de eine gtie
ce motive. Intrebarea este aceasta : ce are functionarul de cerut
de la Stet ? Leafa sail avantagiile acelea care se adauga pe ling&
leaf& ? Natural, vorbese de avantagiile legiuite, nu de cele care
se lua& pe vremurl gi pe care le ieati acuma numat aceia cari
nu se poarta cum ar trebui ; vorbesc de avantagiile legitime pe
care Statul e dator al le asigure functionarilor sat. Dacd a§ avea
de ales intro leafcl §i avantagli, a§ alege avantagiile. Si MA de
ce. Omul e om, gi, dad la leafa a'ar face un.spor de 50 sail
100 de let, data fiind o societate cum e a noastra, societate cu
ispita corupatoare a luxulul, cu tendinta ca fiecare sä samene
cu cel mat bogat decit dinsul ispita generala , ce fear alege ?
Cad, de clad a inceput sa se poarte de persoanele bogate din
Bacuregtf, sa zicem : paltoane cu blana, paltonul cu blana e o
nevoie absoluta pentru orice locuitoare a solulut Romaniet, gi
barbatul e nevrednic gi bun de spinzurat dad nu e in stare a&
asigure un simplu palton de bland sarmanel sale neveste. (Ila-
ritate, aplause prdungite).
 16

Date fiind aceste apuclturf de a ne confunda cu totil in ace-

14 lux, ol de sintem bogatT, orf de sintem grad, fricl mi-e
ch adausul de leafa in majaritatea casurilor ar insemna s ief
la SfIntu' Gheorghe sail la Sfintu' Dumitru, mat multe ocIll decit
le aveal pan& atuncf, orf ar insamna Inca o servitoare, un nunaär
mai mare cle represintatil la teatru saü cinematograf, orf Inca
un bal, i asa mal departe. Si n'ar fi bine. Leafa ar creste,
dar imprejurärile de viat/ ar fi aceleast. Statul, dacä e gospodar,
poate sa faclmarturisesc cl poate sä facl ti acuma ; cu alit maf
mult decf in prefacerea politied a Wit, pe care o ceream
poate sá facl foarte mull bine in alte domenif. Si anume Statul
nostru romin are multe infatisarf : este si plltitor de lefurf, dar
este si mare proprietar, care-sI vinde acum mosiile, mine plciu-
rile, cad toate acestea se chiamä adisponibilitätft. Se gindeste as-
tAzI sl vindl i Serviciul maritiro, dar, in sfirsit, deocamdatl Statul
romia e mare proprietar. El are si /Mart.
0 -dee cetatean romin stie ce pacoste a luf Dumnezefi a ajuns
de obiceiil cumpärarea cu chilogramul, clef cumplrarea cu stin-
jenul e azI lucru rar de tot (ilaritata), i tie fiecare ce in-
scamnd pentru punga luf pacostea aceasta. Statul acesta romin,
care n'a märit lefurile de atita vreme, n'ar putea oare sä facà
retutindenl cum s'a flcut la Primäria din Bucurestf pe vremea
Vintill altianu , pleat numal cl mat tärzi& consilierif
d-lu1
comunalf i alto persoane nail transformat in slracil Bucurestilor
Ca sa usureze depositul de lemne de coprinsul säti, dar intentia
era bund ki, continuatä, ar putea sä dud la resultate foarte fru-
moase? Ce binefacere a lul Dumnez ñ ar fi dm& la fiecare re-
sedinta de judet s'ar vedea marl deposite de lemne ale Statuluf,
Yu care functionaril, fiecare in nalsura nevoiler sale cel sarac
LAMA , sä vinã sl capete lemnele trebuitoare ?
Nu numal atit : dar Statul are mosiile sale, productiile sale.
Ginditi-vä ce ar insemna in fiecare capital& de judet un deposit,
in vederea functionarilor, a acelor lucrurf pe care Statul le poate
vinde cu pret mult mat mic decit pretul cu care vinde negustorul,
care, mat are cistigurf de realisit si afacerf de flcut? Vett zice :
nu se poate. Cure nu ? Dar Clile Ferate n'an in conditif mi-
sarabile, e adevärat dar n'ail deposite de imbriclminte, incal-
taminte si asa mat departe, pentru functionaril lor ? Ce impie-
dee& Statul romin al generaliseze aceastä mAsur&? titt ce ar
insemna aceasta in Moldova ? Ar insemna i o mare oper&
nationall, fiindca, dad trlieste tog/ acea Evreime, care ne con-
rupe i ne distruge, in Nardul Maldovef, trAieste de pe urma
functionaruluf pe care-1 insala si-1 jlfuieste. (Aplause indelung
prelungite.) Dad, fn locul marfif putrede si de calitate proaltà,
Statul romin ar pane el marfa bun& in manila sale magazine,
create anume pantru functionaril sr, pe cari nu-1 poate pläti
 17

mai bine, atunci ar folosi toatg lamea, si ar folosi qi natiunea

romgneascg, pentru cg s'ar putea rid.ca din nog din sgracia in
care-a aruncat-o elementul strain, mal econorn, mal solidar si de
multe orl mai favorisat de Stat de cum e elementul romänesc.
In margenile Bucurestilor si altor orase cautati locuinta func-
tionarulul romin cu 30 de lel in ming dupg scoaterea reineri-
for, dee 3 lel pe zi,mal putin decit zidarul cel mal prost, care
nu e dator sg ail:A o redingotg si sg-si poarte nevasta cu pg-
lärie. Vet! 00 infame bojdeuce umede, care imbgtrinesc pe om
la 31 de anl si dat reumatism femeilor tinere si copiilor ne-
vrisnici. Statul, in genere, nu dg despdgubirile de chirie, pe care
le dag Cade Ferate si unele institutil particulare. Dar locurf pustil
le vedem pretutindenl. In Viena, unde oamenil nu stiii. cum FA
se mal stringg, si munificenta Impgratului a clädit un cartier
curat al sgracitor. Ce nu s'ar putea face in acest domeniu pentru
abirocratiI) bintuiti de clorosa, oftica si reumatismele locuintelor
rele ?
In familia aceasta de functionar, in care se intllnesc de multe
ori mai multi copil decit la bogatele persoane care se tern sä
strice linistea case! cu zgomotul puilor de oamenl cari se ridicg,
in casa aceasta de functionar binecuvintat cu multg sirgcie si
cu multi copil, de multe ori se pune intreb area : ce facem cu
copiil nostri? Functionaril cari nu stag in resedintele de judet,
uncle sint scoli multe, stiti ce inseamnä plata gazdel pentru trel,
patru copil acolo la rese dintg.
Sint si persoane care-si invatg copiii acasg, dar stid cit costa si
invatatura aceasta. Tara noastrg, care stie ce insemneaza bur-
sele, care acordg burse pentru te miri ce, rgsfoiti darea de
seamä a fondulul losif Niculescu, de pildg, ca sg vedeti cite
doamne bogate es trimet sl studieze pictura orl mal stiti ce, din
fonduri de bursg,tara aceasta ar putea sg se gindeascg, precum
s'a gindit pentru copiii de militari, sg deschidg anumite scoli
pentru copiii caselor sgrace de functionarl. At! auzit de asa
ceva ? Ed n'am auzit. DumnezEg stie dacg mintl superioare nu
pier, ming care ar putea folosi neamului, din causa conditiunilor
nenorocite in care sint condamnate sg pareaca anil de copi-
larie ! (Aplause.)
Prin urmare, vedetf d-voasträ in cite felurl Statul romin,
dad ar voi sg-si argte solicitudinea fata dn clasa functionarilor,
ar putea s'o argte.
S,i, acum, e un mijloc foarte upr sä-1 silitXI al facg acest
lucru. Mijlocul de silire nu se poate cat, ta decit in organisare,
nu in aceia de castg, ci in organisarea de cinstitä si legal& luptg
pentru drepturile intregulul imens corp functiongresc.
Intrevgd. intr'un viitor care n'ar putea fi prea depärtat, un
2
 18

congres care ar aduna pe tott functionarif. Vett zice : cine dä

voie ? Nu s'ati adunat InsA atitea congrese, la care au luat parte
functionart, cari n'ati lost deranjatt pentru aceasta, chiar s'a
ingAduit sA se adune pentru interese obstestl i catigaril de ce-
talent mai nenorocite de cum sint functionaril ? E insA altceva
care inapieded: este faptul cA functionarit sint individualitAtt
rAzlete, fiecare atirnind de interese politice In vederea satisfa-
cuff intereselor sale personale, in toe sA sacrifice si interesul
personal al momentulul i legaturile politico pentru binele
folosul intregulut corp din care fac parte. (Aplause.)
Avem innaintea noastra un admirabil exemplu de solidaritate
biruitoare. VA rog sa vA ginditt numal la solidaritatea munci-
toreascA, manifestatA in anil din urmA, i manifestatA nu in
forma cea mat bunk ci intr'o formA care trebuia BA ridice lu-
mea ce se numeste de obiceid burghesl, de care atirna i Sta-
tul, s'o ridice impotriva revendicaritor muncitoresti. Mancitorit
atirna in cea mat mare parte de partidal socialist, represintat
prin tinert stricati i prin seful sAti care e un strain, ce nict
nu vorbeste bine romAneste. Altcum pare a fi om cinstit, de
al putin cam antipatic, clnd schlodeste limba ronagneascA ; in
orice cas, ea' nu se supere cAct se stenografiazA conferinta
e putin cam nedelicat, ba e mat WI &Tit nedelicat sä fact politica
de rAsturnare intCo ma care nu e a dumitale. Dar e trist cA din
at nostri nu s'a gindit cineva sA joace rolul acestut medic strain.
In si(rsit, supt forma aceasta, care nu e cea mat shnpatica,
muncitoril s'ail organisat. Resultatele le cunoastett : faceti coat-
paratie intre lefurile de azt ale lucratorilor Si leturile de acum
cltIva ant, intre 1nesiguranta vietil muncitorilor acum citiva ant
si siguranta relativA de astazi. Facett comparatie intre legislatia
muncil de acum cittva ant i legislatia muncil care, orIcit ar fi
de gresita in multe punct e totusl mult mat b anA decit in
trecut. AstAzt avem legea Nenitescu, mine va veni o altA lege
care va duce si mat departe recunoasterea drepturilor elemen-
tare ale muncitorimit.
Prin urmare, muncitorit, mat putin cult1 decit d-voastrA, con-
siderati mat putin in sociatate decit d-voastrA, prin aceastA soli-
daritate desAvirsitA, prin aceastä luptA inclkittnica pentru drep-
tul lor, prin aceastd ridicare mat preaus de partide nu s'ati
vindut unit pe altil ti nict, pentru motive trecAtoare, n'ati in-
strAinat dreptul lor cetAtenesc , in conditiunile acestea, dee,
afl adus o luptA biruitoare, al carit resultat II vedett acum.
SA invAtam de la eel mat putin invAtatt decit not, de la aceb
cari aveaü mat mult drept sA rAtAceascA decit no!, i atund
vom vedea inteo tarA de drept o situatie a functionarilor pe
care, in atarea de lucrurl actualA, care nu e rAzimatA pe dreptate,
ci serveste interese particulare organisate pentru cucerirea pu-
 19

teril §i satisfacerea de arebitiunl, nu NIA poate atinge. Vom veclea

o altà functiongrime, demnä §i de Statul pe care-1 serve§te §i
de munca pe care o che1tuie§te1n serviciul acestul Stat. (Ap1au8e
Inde lung prelurgite )
(Stenografiat de H. Stahl.)