, ' r';,:

l
/ "
A.~

'('" /::~ ,

/
" '

.t
,,/ r, '
....' .
(~ .
-,~ ,

ISTORIA
. 'POLITICĂ ŞI GEOGRAl?!CĂ

A TEREI R()'lVIANESCl ~ ,

DE LA
•
CEA lUAI VECilE A SA INTE~IE"~R"~
PĂNĂ LA ANULU 1774,

DATĂlIiAi ANTAIU LA LUMINA IN LIMBA GRECESCA LA ANUL 1806;

DE

•
TRADUSĂ

DE

GEORGE SION.

.
BUCURESCI. -,('

,
'.
, TYPOGRAPUIA NA'J'IONALfl AI,ui snlPHAN RA8SIDEI:lCU.

1863.

..
 I
I
i <1.'

'\ i , I

" • J';

!
I PREFAŢĂ.'
,!'

:t

, :!Acestit" carte este cunoscută sub 'numele de istoria,

lu~'TumJsli. Cu t6te aceste, după cumii se vede tn fron~"
tespiţulu ediţiunel grecescl tipărită pentru prima 6ră iri
Viena la anulii 1806, fraţiI TunusIil aii fostu numale·
ditorl: el adecă aii pusii numaI cheltulelele necessarieşi
stăruinţa ca se se tipărescă cartea acesta.
, Cine aii fostii acestI fraţi 'Tunuslil? De unde aii
fostu, şi unde aii trăitli el? Nu avemii nicIo notiţiă
desprebiogratia' sau' origiria lor. ' El aii 'fostii atât de
modestl, în cât' nici 'numele lorii proprie' n'aii 'voitl1 se
le 'lase "posterităţiI:. ' '" '
Dar daca admitemii cit fraţi! Tnnuslil au fostii nu·
mal editori; se nasce îndată intrebarea: ' Cine este au·
tOrUlii primitivu al" acesteI cărţI? Originalulii, 'nicI în
t frontespiţiulu, nicl în testulu' seu, nu indică numele luI;

; !
I Nicl orevelaţiune contimÎJOrană sau' 'ma'f modernă nu 's'a"
făcut" asupra originel celuIce ascrisii cartea acesta.
,', întrebarea: acesta amuplls'O înaintea mal multor"'
amicl cari s'au ocupati1 mal seriosu cu istoria n6stră, şi
 n PIUlFATIE.
toţI aii conchisii a face mal multii ipotese. Eruditulii
nostru istoricii, D. B. P. HâjdM, mi-a datii o notiţă irri,
portantă,
. .pe care, în interesulti acestei întrebărI, o
mseresii alce. . , Pentru. mal multe cuvinte îmi vine a presupune că
"Fraţ.iJ: 'l'unusli (~ice D. HâjdM) citeză, între iOn-
"tânele lorn principalI, istor'ia rnanuscriptă a ţere~ Ro-
"mi'inesc1 de Stolnicuh'i Constantinu Cantacuzino. Eii
"cre~ii că partea istorică; forte restrînsă a acesteI cărţi,
"este basată mal totă pe scrierea lur Cantacuzino. Ma-
"nuscriptulu lUI Cantacuzino se pare acuma a fi perdutu;
"inse ne putemii forma despre ehI o idee destulii de
"chlară dupe estra~tele lUI Raicewicz, publkate în En-
"gel. Raicewicz scrise în annlii 1781: Brev'iario chro-
Tl1lO~Ogico :~dt!lli Prin(:ipi di Valachia. Dedicândii: opera
Tlacest~ ll./.l .Alesandru Vodă Ispilante, elii ~ice că l~'a a-
a Vl~t~:: alt\1,sorginti "f'llor'i d·i un rnonoscriUodella f a-, ,
,,'1mha,. Oantacuzena. «, Când. Engel scriea istoria Vala~.
'"chieI, Rq-icewicz avu complăcinţa a'1 ~omun'ica Brevi-
"ariultl seu, din care. istoriculu germanii s'a grăbitii a
"estrage noţiunele; ce n'ar fi pututii căpăta. de aIurea,
/} AIătur~îlldii estractele lu~ ~ngel, (t~n; ;1, pag.,216, 217,
,,218, ," 2q scl)" ~u pasaglUl'lle .corespun~et6re din car-
"tea T~l.nus1iiloru, ne ÎJicredinţă~u: 1. că R!ii~~wi('z ş{
"Tu~usli au avutu în vedere acelaşI manuscrip'W Canta-
,,~UZlOl~IlU; ,2. eij, T~lIlUsli llU face de câtii copieză, ba
nl.\llcă lI} prescurţare, pe ,Ştolniculu ConstantiIiu."
• e, l)upe acestă.. notă, se vede că ,D. Hâjdett pr~supun~
ca ~utort1~rimitivii ~l aceste'i, .cărţf pe însuşI f~aţir,Tu­
Ilush. , Eu m.s~ m~ llldoescu, pentru că, daca ar fi fostii
aşJa~ ll'a,r fi .. avutU pentru ce, ,se se.9,ică că fr~iil Tu~
nt;lsb ~ii fosttl,n~lllar ~d.~ţorr, d s'a~ fi,~i~ii', că el au
PREFATII!l.
III
'fostu totii>'o dată şi autorl. Pentru aceea dar,fiăml
permisii a face şi eii' ipotesele mele.
opera acesta dintru începutu a fostii compusă în limba
,română; şi tradusă în limba gre că, (p6te de fraţiI Tu-
nuslil saii alţir~ puţinii ne pasă,)' Acestă presupunQre
.o întemeezii chiar pe ,testulii opereI. Daca ea ar fi fostii
scrissă dintru începutii de unu grecu, ar fi avutii o lim-
bă mal pură, şi nu atât de tare ţesută cu cuvinte ro-
mâne;· cu espresiuni' şi cu frasI care se asemănă a-
tâtde' 'multii cu acele ale vechilorii nostri croni-
'carI. '.Dar 'p6te se ~ică cineva că' cu acesta nu se
.probezăniinică, fiindii că pe la jumătatea ,secolululdill
urmă elenismulii era că~utii în barbariă" şi nimenI, nicI
chiar . Grecii, nu se servlaii cu limba lu'iSenofonte sau
:a lui Tucidide. ,Acesta o ,mărturisimu şi nOI; cu tote
aceste,. comparândii limba şi stilulU chrisaveloruDomni-
:lohi fanarioţi, nu găsimu limba grecă atât de estropia-
tăca în cartea acesta. De aci deducemii âncă că chlar
traducetorulii urmezălle~păratii se fi fostii românii şi nu
prea. versatii' în cunoscinţa idiotismilorii şi a . literaturel
limber elenice.. '
Dar se lăsămu in pace velulU ce acopere memoria
ac'estuI' necunoscutii autoriu, şî se ne"' ocupămii' puţinu de
Operă; i . , ' .
Dupe' canonele' moderne ale' literatureI, ace stă o-
, [oi
peră ,nu' prea corespunde cu titluli1. Ea nu se po-
te': numi o isto:dă: aci e mal cu sernă ocolecţiune
1
de ma:teri~le:';, adu'nate spre a servi. de elementii în
~ompunerea uneI istori,., 1mi place a presupune că nu~
mele pomposi1:de istoriă, s'a datu acesteI cărţI de edi-
tor!, lar nu de autorlulu primitivu.Distribuţiunea materi-
i
 'PREFATIE.
IV
eloIii, concordanţa Între ele, eruditiunea autoriulul, nu
prea suntti de modelti: superncialitatea, solocismir Iim-
bagiulul, miseria stilulul~ indică la, totă pagina o depli-
nă necuIloscinţă de artă şi o deplină lipsă de genii1 sau
de principie; este ceva mecanicti şi sforţatu~ fără plantt
şi fără gustti,' ca multe din scrierile vechI.
După datele chronologice citate,. necunoscutulu au-
. toritl se vede că . a trăitu pănă la· anulti ,1774. Nea-
paratti că m6rtea l'a împedicatti de a continua sau a
corege opera sa.' Dar orl cât de imperfecte, asemine
scrierI pe atunce aveau oval6re preci6să, fiindu că nu
eratf altele ma'î bune. De aceea amatoril: de ,lectură, şi
mal alesli cel ce se interesati de, istoria patriei, cândli
,da peste asemine) scrierI, tie în ori ce limbă, le purtati
din mână în, mână, le, copie ati, şi astfelti adeseorI p6te le
,altel'ati ch'îal'tl testulU. Cine scie ce omli obscurli va fi
fostă bletuh1 auto riU, în cât chIar editoriI .nu . au datti
numele seu posterităţiI. P6te că însuşI editoriI n'au
sciutti numele selt. P6te .că fraţiI Tunuslil ati căpătatii
vre o copiă din manuscriptulU originalu '), şi, în zelulii
loru patrioticu, l'aii tipăritti aşa cumti l'au găsitti, fără
a cugeta că posteritatea ar avea interesii,se cunoscilnu-
mele autoruluI.
Dupe , ce, amil ,tradusil ,istoria Dacie! de Diollisiil
Fotino, mat mulţI amiel m'au îndemllatii ca se traducil
şi. pe acesta. Sacrificiulii nu mi s'a părutil prea· mare.
1) D. Dim~ Sturza l\licIăuşeanulrt, Între numer6sele' şi pre-
ci6sele cărţl şi documinte remase de la memorabllulll seu
'părinte, a mostenitu şi unu manuscriptu grecescu, o în-
tocmaI' copiă de pe' cartea acesta. O probăma'î multii,
că asemine opere se l'espândeau prin copil, inainte de a
-::Jse Jăţip~blicismuliLca astă~L ;'i: :::! .' :h:'i
PREFATIE.
Dar ÎnaiIite' ele a me apuca de· 'acPstă lucrare, mi-amii
pusii însuşI întrebarea: daca factl' unii aeleveratil servi-
ciU literaturel n6stre istorice. în adeveru, pe câmpulii
acesta suntemti destulU de înaintaţI: pe lângă' tractatele
istorice, ,pe lângăatâte opere publicate' în limba româ-
nă cu - atâta erudiţiune şi arte,' pe lângă atâte materii
esploatate' şi rumegate de o mulţime de scriitorI tinerI
şi betrâni,' opera TunusliiIoru"estef6rte palidă.
. . '. Cu· cât mal multii amii· cugetatii Ia întrebarea a·
. cesta, cu atâta mi s'a. părut a găsi mal multe cuvinte
cari se me .îndemne a întreprinde ·lucrarea acesta. în-
tru adeveru cloc consideraţiuill principale relevă meri-
tulU şi val6rea acesteI' publicaţiunl. Prima este că du-
pe ace stă publicaţiune pentru prima 6ră aii eşitti la Î-
velă' capitulaţiunile sau tractatele nostre cu P6rta Oto-
mană, şi dupe acesta le alj reprodusu autoriI posterior'î
şi contimpuraul cari s'aii ocupatii cu istoria n6stră na-
ţionale. Adoa este că, de şi publicată in limba greces-
că, acesta a fostii cea ântâI carte' care pentru prima o-
ră a vorbitii Românilorii despre istoria loru. Pe la În-
ceputulii acestuI secolii, RomâniI se afla âncă in obscu-
ritatea ~ea mal tristă: instrucţiunea naţională nu era
cunoscută; literatura română niCI nume nu avea; abIa
cărţ'î bisaricescl se tipăl'lati În limba nostră; publicitate
nu avemii; regimulU fanarioţilorii tindea a ne grecisa şi
a intuneca chIar instinctele. Prin urmare, cartea Tu-
nusliilorii, venită într'o epocă cândtl societatea română
vorb'fa şi scriea mal multti grecesce, a făcutii multii bi-
ne Românilorii; căc'( pentru prima oră a venitii se rădice
,
velulU ce era aruncatii peste trecutulii ,lorii celU glo-
riosii.
Eată consideraţiunile ce m'aii încuraglatii în acestă
 VI PREFATIE.

intreprindere; consideraţiulJ'î cari m'au convinsii că o tra-

ducţiulle ca acesta p6te se fiă mal folosit6re de cât unii
romanţu de petrecere, sau unii articolti de politică de
~i, care rare' orI isbntescp. la'n~u'scopu mal mare, în
ţiilele de matel'iaIismu şi confusiune în care trăimu.'
Cât despre lucrarea mea artificiale, puţine, amii
de ~isu. Daca n'amu pututii se facu o traducţiune fi-
delă .d: pe o operă prostii scrisă în originalulu seu, m'amu CapltnlU'" De către cine 8e stăpinia Ţera - Romăneseă, de cAndii
nevOItu pe cât amu pututu, se reproducu ideile autoriu. aii venitii pe pămentulii acesta coloniele Romanilor, ce origini
are poporul ii acesta, de unde derivă dialectnlu lorii, şi pentru ce
lUI, şi pentru acesta amu eonservatu în multe locurI chlar aceşti Valachl se numescii Romani, pre cândii alte naţiunI îi nu-
mescii Valachl. • • • .• .•. 1
c;1icel'l şi cuvinte propriI cu cari autoriulu primitivii s'a CapitnlU II. Cum vorbesce' chronologia ţerel Românescl despre in-
servitii. Facă alţii mal bine ! , ceputulii cârmuirei din Craiova. • • • .
Capitnlu III. Despre venirea lui Radu·Vodă Negru la Câmpu-Iung,
• • 1Q

G. Sion, la anulii 1215. • • • • • . • . • 12

Capitnlu IV. ,Sumariii din cele patru' cestiunl, dupe care se arati ci
Vlachii şi Moldovenii se tragii din RomanI. • . ~ •• , 14
(JapltnHi. V. Cum guverna Domnii., • • 14
(JapitnlU VI. Cum guverna Domnii după Reformă. l;>
CapitnlU VII. Despre orânduela clerului.. • • ,', . 18
CapitnHi VIII. Despre rândn~.Ia ctitorilor la Monastil'i. : 19
Capitull. IX. Despre boeri. • • • .• 21
CapitulU X. Despre atribuţiunile funcţiunilorii. • '.' • 22
CapUullt XI. Firmanii Împerătescii, În care se vorbesce ,şi despre
boed. • . • • • 28
Capitnllt XII. Despl'e MazilI. . • . 29
*CapitnlU XIII. Despre Breslele cele mici. 29
Capitnllt XIV. Despre neguţători. ~O
CapitulU XV. Despre slujitori. • 31
- -...
0.....
- __ Capitulii XVI.. Despre terani. 3~
CapitnlU XVII. Despre ţigaui. . 33;
CapituJu XVIII. Despre cerşitorl. . 34
Capltllllt XIX. Despre judecăţI. • " • ., 34
Capitnm XX. Despre JudecătorI şi cărmuito!'il districteloril. . 35
CapitnlU XXI. Despre moşil. • . • 36
Capitum XXII. Despre metale şi industrii. . 37
. Capitnm XXIII. Despre articolele ce esii din ţeră. 30
CapitulU XXIV. Despre articolele ce intră in ţeră. • • - 3S
(JapitolU XXV. Lista ob6relol' şi a schelelori1 de prin ora~e ~i tir-
guri. şi taripha vă meI. • 38
;' ,'-
CapitulU XXVI. Desprll scolele domnesci. 45
CapitolU XXVII. Despre spitale. 45
CapitnlU XXVIII. Despre dări. • . .• 46
CapitnlU XXIX. Reforma luI Constantin Mavrocordatii. 48
(JapitnJll XXX. Stl'icarea reformeI.. • ., 50
Capitnlă XXXI. Dările BeOge de Domni. • 51
Capihdu XXXII. Insemnarea dărilolii după Reformă. • • 53
CapitnlU XXXIII. Despre veniturile Dămnei ~i ale câtor - va alte
funcţiuni. • 56
'\

\
 II
CapltuHl XXXIV. Veuitulii eâtor-va boerir. • . • • 56
CapltulU XXXV. Despro venitulii boerilorii până la ReformA. 5&
C/lplluHl XXXVI. Despre "eniturile actuale ale boerilorii, . 60
Capllullt XXXVII. Despre scutelnici, şi pentru CAl'e causă s'au făcut. 65
Capltulll XXXVIII. Prima capltulaţillne a ţereI RomânescI către
Porta Otomană' sub Mircea Vodă. ' .'. .'. . ' . 66
(~ăpituliiXXXIX. ' A doua' capltulaţiune.. .'. - 68
Capllulll XI.. Titlul ee se da ţerel de către portă. •
CapltuH1 XU. Tributuli'i ce se da Porţii dintru inceputu,
•
~i câtu s'a
• 70 ISTORIA
urcat ii până la IIllUlu 1769. . . • • . • • 70
Capltulil XI.. II. Nizamulu ce s'a datu Clt BumbaşirI iml'erătescI pen- '" .,
tru scOtel'ea Turciloru din ţel'ă. . . • -.
CapitlllU XUII. Două hatişel'ifuri împerătescJ, _Întăritore nizamului. 72
. • 71
ŢEREt ROMANESCI.
eapltulll XLIV. Despre frontierele ţerei Romănesci.. • • 18
ClIpllullt XI.IV. Chris6ve domnesci ce constată hotarele. • 92
Capltulil XI.V. Hotarele Brăilei, ale OdieI Vizirului, ale Giurgiulul
~i ale TurnuluI, aşeqate despre pămenturile ţereI Romănescl nu de
mulţI ani. • • . • • .' . . . • 100
CaIlitulU XI.. VI. Brăila, GiurgIu ~i Turnu rândil s' au hot:1rnlcitii 101
Cnpltulu XI. VII. Despre odaea Viziruilli. . . • _. . 103 CAPITULU 1.
CapltulU XI .. VIII. Guvernulu ţereI Bub feld-mareşalul Comite Ro;,,"
mianţov, pre timpulii ocupaţiunei oştiriloru I·usesc!. ' . .• 107
, , .' R 1\ ~scă de cftndll au venitu
CapltlllU X'.. IX. Stipulaţiunile păcii atingăt6re de Valachia. ' . 111 De căfră cine se stăpima tera om, ne .' orierillă aI'e
CapitolU 1.. Rânduelele introduse În {eră de Alessandrl1 Vodă Ipsi- " Y ' tulU acesta colOlliele Romamlor, ce :'
lante. • • • . • . . . ., 113 pe p'lInel~ t de unde 'derivă dialectulU lori:i, ŞI pentru
CllpitulU 1,1. Chronologia Domnilorii. '; '. • ; ' . . 126 poporu u aces a, ' ~ e cândll
( _ ~apitlllU LII. Care judeţe se botăresc" CI1 Dunlrea despre Turcia, ' ce aceş t-I Valacbl se nmnescu .
Romam, pr
v VII ~
~i care cu Trausilvania. .' • . •• . i70 , alte natiunI il numescu a ac II.
CapltulU LUI. Cum se hotărescii iudetele intre ele. .', 170
Capltoli.'! I.Iy. Jurisdicţil1nea Eparchiiloru. . • " . 172 Din aceste patru cestiunI, despre cari este vorb~ alce:
CapltllH'l LV. l\Ionastirile, meţ6sele, căpităniile, ~i ora~ele cu bise- . descopere ' ca lăra
cărţi istorice ese la I umllla ~l se
v'
ricile fiă·c;1ruia jl1deţii. '."", . , '. 172 . d' ._
CapltoH'l 1.. VI. Despre oraşele capitale, veebi şi nilOe. 176 ~in~~lmă recum ~i ÎL' chronologia ţere! Române. seyarata,
poporulu' ~alachiei se cob6ră din coloniele Romumloru, pre-
CapitllJl1 LVII. Despre re~ediutele Bauieloru. • . 178
CllpitUJlI LVIII. Vlldurile corespuu(!et6re peste Dunăre.. . 179
{'lll'UuUi LIX. Yămile ţerei Romăncsc!, corespun4ăt6re cu ale ţel'el
Nemţeştr. . • • • . . . • . • . 181 cri.muOla'î josu se va spune.
{'np:tuli:i (.X. Numerul" Vătaşilorii, locum reşedinţel ~i atribuţiuni\e
lor. • • . • . • . -. .' . . ' . ' 182 Prima cestiune, trasă din istoria ţeret Ron:ânesQt, /cri-
(;apltolU LXI· Potecele ce mergli prin plaiurile ţerei Homănescl in ,
Ungaria, şi eare vătaphi'l de plaiii' păzesce aceste plaiuri. • ' 183 să de Stolnicul Constantinu Cantacu~mo, dup
CapitlllU LXII. Rîurile, de unde pllrcedii, si in ce locurI anume se ., vechI mărturii şi dovefţî istonce.
întîlnescu cu alte riuri. • . .'. . • • . 186
CaplfulU '.XIII. Despre rîurile cele mari ale ţerel Românesci de un-;
de purcedu şi unde se varsă, ,i despre acele ce vinii din alte ţerI,
pe unde trceii şi unde se varsă. ,. '. ' 191
, Ţera Românescă sau Valac~ia a f?stu ~ot~eu:~ c~n~~'~
d' I I y i cu Moldova: ea se numla DaCia ~ ~ ţ ,
e uu ~ v D .• . Goţ:r erau totu de o senlln-
niu Bonfiniu spune ca acu ~l I T tot dintr'o ţeră
ţiă, avend tot un felii1 de cuventare: vem 1
în locurile aceste, sub nume de GOţl. e Nis-
Hotarele Dacic! sunt până la rîulU ce se ndumesc
.. y R . ;:i Podolia' espl'e apusi1
tru despre Sarmaţla, sau USSla,.. '1
 ŢEREI ROMĂNESCi.
3
2 ISTORIA

se desparte de Atuge şi Metanastasi 1); despre răsăritii de acei ce s'aii creştinitii pc lî~gă Crîrniţ aii avutii şi Metropo-
rîulii numitu Prutu, şi· de Istru, numitu Dunăre, despre Mis- litii Gotii; .că se trag' e din co-
sia., de josu, numită Bulgaria; iar despre nordii iare~i prin , Cât despre dialectul lorii, se vede
al Dacilorii, şi. din
loniele. Romane, că s'a ama1gama t u cu
w

Dunăre despre Serbia, numită în comunu Missia de susu, A.

care se începe de acolo de unde rîulii Sava intră în Dunăre, îUJprumntrita lorii înrudire, s'a corumptu ~i limba rOlman~sc~,
, W '·1 Acestă ama O'are sa
pe din susii de Belgradnlu turceflcii. Iar isvorul, din Ardelii adoptândiiaccente rusesCl ŞI s av?ne, w "~ 'ă
w •

penă în Marea Negră. Locuitorilor dintre Istru şi Prutii ' făcut din causa vecinătăţii, sau dm causa că ~~l ~cestMa ţet~
" după cumu ~ICe·.J) ar m
posteritatea le-a datii numele de Moldoveni, numind tera lor a fost una din cele la 1tfl ţon, care, ."" w .,

Moldova;, precum ~i celor "din partea de sus a DunăreI nu- . ' la Marea Meotide pănă' Ia AdrIatIca s ~u stapa:
Crommer, '" H .. t se tragu
nitii de Slavonl: căci Leşll, Ruşn, Bohemn, OIVl' ~ll,
'w 'w w

mele de l\luntenI. ,

Sunt ~i alţi mulţi istorici Greci cari ca şi Bomfiniu ~icu din Slavoni. ca şi Bulgarii, şi Bosni~~ii., . w ',w ' '_

că Getii saii Goţii se cobora ii din Turcia, de la Scaudia Cu chipulii acest<1 dară, Romanu ŞI-UU ameste~a~u h~
sau Scangia, de unde resultă că se coboră şi alte popore, ba loro cu limba domnitGre Slavonă, de la care au Impl u~
precumii Bulgari, Serbi, Bosnillci, Unguri, scl. mutatii Ri literele, căci cele biserices~l eraii tote ~la.vone,' :~
T hW' , . le' ce esslsta chlal u
cărţlIe domnilor celoru vec 1, ŞI CrIsove
w
Dar Trajan, Cesarul RomeI, învingeud pe Decebalu, dom-
nitorulii Daciloru, carele stăpânia locurile aceste avend re- ~ pănă astă gi, eraii scrise slavonesce. ' , •
şedinţa în Bulgradulu UngafieI despre muntil ţarei Româ- Crommer gice că nici elii T~U scie de unde de~lva nu-
nesci numiţi Carpaţii 2), a adus aice colonii, saii locuitori 'de vlachuv adăoO'endii că pGtevine de Flacu, c.arele
me I e "o' W FI ,-
o di~i6ra a fost. domuulii lor, .că mai întăi se num~a~_ . ~C1,
w

din Roma pe cari iaii a~et;1atii în totă Dacia, orâncuind ~i

o~tirI pentru pază, Din aceste colonii se cobară pop6rele, apoi prin pres0himbare Vlachr, sau Vlachi. L~uren:lu ~-
cari locuescii astă-~I ţera acesta, . , - . - 1 M' 'Ga1ia .llce ca Roma-
pente, în cartea ,lui ,tlpanta a IOn 1U , . ' - : w

Cu tate că aii fostU remasii şi puţini din locuitorii Da-. nil sau numitii Vlachi de la Flacii, voevodul.u ,~oru. En~as
ci, dar' din ace~tia (spre stingerea numelUI loru) nicI odată pre~Llpune acestă mărturiă dupe versurile lUI OVIdIU, carele ~ICP.
DU s'aii făcntu mecenaţi saii coma,ndanţi, ci toţi magistraţiI şi că mai marele, acestorii locla'! se numIa Flacn, 'd 1
cârmuitorii aii fostii din Romani; dar în urma împerăţieI lui Iar alti: istoric! adr.lverescu că .. nul11de acesta VlllC e va
Trajanii, GotiI saii Dacii, dllpe Crommer, iare~i' aii cuprinsii " • ' 1 - ' · w~' • I WAlec~it1
Căci pe trmpu u lmpara~rel UI
Comnt>nu,
Blach' :;
t • - fost
Jera, împeratulii Bizantului, multe tulburări ~l amesteca ~rl ,au I
" • W

Iar StolnicuI Constantinii Cantacu7.enii contrstă cele-ce între aceştrîmpe~aţi, şi atun0C s'aii ,numitu Vlachl, Şl a~a e,
se <;li cii despre DaCI, ~icendii că învin~iI Daci, atât de pu- a remasii numele. "
ţini precât remăsese, nu putea ii se 11lvingă poporele romane, .. Grecii şi Latin,iI, îi numescii Vlachi şiVala~h'i. Gope~te,
l)ice dar că numai Goţii aii pututii se ia ţera de la Trajan: ~i~e că dacă vre unulu din ei întrebă: tu ce escI? ~espuJ)de.
Românii, adecă Romanii. A~a dar. dacă unii Vlach~ res
Pun
dar Gotii' eraii una cu Dacii şi cu Getil, carii toţi eraii S~iţi, şi ca -
. , ',' . d d ecum .llCe L au-
gendii gice. ·că e Românu, se ove, esce, pr, 'f

in
1) Ast-feliu se numesce o coloniă de originii slavon ii ce s'a aşe4atu rentiii, că este Romanii, .' v

Ungaria dincoio de Tissa. IstoriciI ~ei mai v.eridici şi mai scrupuloşI mărturlsebcu
2) Aice autoruHi comite () el'ore, Se scie că reşedinţa J~i DecebaJU era că, Vlachii saii RomâniI se ,. cob6ră din coloniele Romane,
la Sarmigetusa, in ArdealU. (Nota traducetorulul.) trimise în ţera acesta de Ulpiii 'l'rajauii împeJ'atu~: dar ,nu-
 4 ISTORIA
mele de Valachr s'a luat11 saii de la voevodulii Flacu sau
de la 1i~ba Gatică, care pe Italiani ii numesce Valach:'
. Despre cdificielo cele vechi, Carion istoriculu ~ice că
în urma lui Tl'ajan, imperatulii Tiberiii a făcutiiTurnulu Se-
vel'Înulul. Ulpiii Trajanii a făcutu cetatea Nicopole; dincolo
d~ Dunăre: iar împeratulii Adrian cetatea de' dinc6ce (nu-
mItă de noi Turnu) dupe istoria lui Bonfiniii. . din coloniele romane, aşe~ate în Dacia învinsă de Trajanii.
Ioan reţ~ ~i Dioll spun ii, că podulii (ce este în jude-
!nli'~ M?hedmtn) de. pe Dunăre s'a făclltii de împeratulii Tl'a-
Janu, ~I că afară dm temelii înălţimea podului este de 150
pIcIor\', iar lărgimea 60 pici6re, far de la unii stâlpu pănă
la altulii boltă de petră. . .
A doa eestiune, il'assă din istoria latină, tipărită la Lipsea
e
in anula 1738 de bibliotieariuh'i şi profesorulu . Moldovei în "ecinătatea Lechilol', s'au numitii l\loldovenl, şi
Jllartin 1I1aintz.
Numitulu istoricitgice că, sub numele de Bulgari, se
cuprindii şi Vlachii şi Moldovenii. Prin urmare, neputendu-se
cunosce din vechile istoriI mai multii de ciltii atâta ast-felii
se califică de vecinii loru Le~i, Unguri, Ardeleni ~/ Greci.
Se afir~năv de toţi acestia, că atâtii numele oot ~i poporul
sunt de la 1'1ulu Volga, de unde se tragii, si d'Ol cătră Bul-
gari s'aii numitii Slavi, adecă SerbI. Dar' cea mai adeve-
rată aserţiune_ este, că de cătră celelalte limbI s~ numescii
~lach, V!ac~l, Vloch,~i germăncsce Velchen, prin care se
mţelege 1~:J.lu:nulii. Dela acestii nume se ~icecă vine şi
al Bulga~'llor~, .adecă de. la Vlach, saii Bloch, Bulgarii .. Şi
pentru smommltatea' naţionalităţii locuitorilorii Români s'aii
numitii şi Românii Vlachi ') . ,
• ~utorii Bizanti~i aceste trei, naţiu~i,: pe Români: pe Bul-
gari ŞI pe lUoldovem, îinumescii Vlachi. Ei se unescii a
că numele
,afirma .• . de .Ylach; Vloch
. ' Blach, Blor·h v, '!'Il'( Ve1ch en,
lllsemncza ltaltanii snii Romanii, precumii se riumescii şi de
1)_ Ce ~O~fu.siune de ideI şi ce logică cIudată! Dupe ce arată că Romitnii
sun,tu V:lll!1 ~m Italia şi Slavii de la Volga, qiCJ că este sinonimitate' de
naţIOnalItate mtre eil . (T
rad.)
ŢEREIROMĂNEscf. 5
cătră . toţi' cei lalţl. Se mărturisesce ~i chiarii din gl'aiulii
romănescii. dupe cnre se numescii Rwnăn" adecă' Romani:
apoi ~i chiar limba ,torii aduce vederată dovadă despre 0-
rigiDa Iim bei latine, corllmptă< şi barbarisată de den~ii.
Din t6te aceste se demonstră, că sorgintea lorii este
Cu t6te că pe la secolulii al 6-lea dupe Uhristosii aii
trecutii peste Dunăre câţl.va din el sub nume de Bulgari,':.
dar Grecii totii-d'auna 'i numescu Vlachl, adecă Italiani; iar
ceilalţi locuitorI dintre Ardelii, Lechia ~i Marea Negră, ca-
ri aii reniasii în tlHă ţera Valachiei şi a MoldoveI, s'au nu-
mitii .~otu ast-feliii de la Vlach, Vloch, Bluch, Bloch, adecă
Italian!. Dar nu dupe iungu timpu locuitorii de pe rîulii
ţera lQr Moldova.
A Ireia ee~/iune, trassă din tomulu Il a} Geofgrafi,elistorieo
a Germanulu'i Bissing ..
Sub numele generalii de Valachia, se înţelege vechea
Daciă şi Cumaniă, adecă partea de pămentii ce cuprinde Bul- .
gari a, Serbia, Ungaria, Transilvania, Rusia mică şi Tataria,
în care .Întl'ă şi Moldova. S'a _numitii Valachia dupe locui-
torii Vlachi, cari~se numescii pe sine Români,: şi cari de
Turci se numescii Eflac saii Iflac.
; Vlachii suntii fraţi locuitorilorii de peste Dunăre, saii
stl'ănepoţl' ai vechilor 'l'raci, carii sub numele de Geţi' şi
Daci. ~i sub regiI lor Drol1lichete, Borebista, Cotison ~i De-
cebalii, aii tăcutii mari ~i strălucite fapte; . Iar dupif ce s'au
supusii de RomanI, au primitii limba şi moravurile lorii, şi,
'căpătândii drepturi civiln sub Caracala, s'au numitiI Romani,
iar acurnRomâni. Înerediutare despre primitiva lor împre-
unare cu Romanif, şi dovadă, este asemenarea datinelor cu ;
ale Romanilor la ale mâncărei' şi ale portului, ~i mareI\, lor
înclinare cătră limba ~i messeriele Itrdianilorii. .
Nu se prea unescii istoriciI asupI'a limbei Valachilorii .,
~i a MoldovenilorU. Cel ce ~icu că ea se trage din limba
6, ISTORIA TERE! ROMĂNEsof. 7

latină, ndl1cii spre mărturiă colonisarea Romanilorii in Da~ Italieni, Vlachi. De acolo a venitii pe urmă valaehos în la-
Cill, numirea de Homânl ce '~l daii Valachii ~i' :rr~oldovenii , tinesce, ~i Wallaeh în germănesee. precumu ~i .vecinii Un-
inr nu de italianiî şi multel~ cuvinte latine .cu semănă cu gurir-brar pănă astă-~i acestor trei naţiuni le ~lCU Flaeh,.
cele Valache, ~i diferă de cele, italianc. .' • Valachia ~i Moldova făceau' din Învec-hime parte dl~
Dacia, dar Romanii învingendu şi supuindu pe Decebalu
DE ESSEMPLU ... domnitorulii Dacier, au pusu stăpânire şi pe tera a(':es~a: î~.
peratulu' 'l'l'ajanu adunândii colonii romane, le a. tl'lmlsu. al-
Lalmesce. romdnesce. italzenesce. grecesce. ce ordonândule se '>lI facă sate ~i locuinţe. Dar urmaşii a-
' T
cestui'a, ~i mai alesu Aurelianii, cea mal mare parte
d'
lD C?-
incipio incep ii . commincio "
apXO!JlJ.t lonii le-au strămutatii în Tracia ~i in Missia; acolo aces~la
albus albii bianco . Aeux6,
înrudindu-se şi împreunândi.t-se cu co~locuitorii Bulgarii,
Dominus Domnu signore x6()w~
Traci, SerbI, şi Liguri, şi-aii corumptu hmba cea veche, ~a-
metlsa messa tabilla -rpt.X7teţCX
_re aremasii mai pură numai în Moldova şi în Valachla.
verbum vorba ' . parola Â.o,o,
Părţile aceste despre măI'ginile Dunărei s'au stăpânitu p.:
caput capu testaXe'fCXA~
u'rmă de împerăţir resăriteni. Iar mai. pe urmă Valachll
venatio venatu caccia {3~pa
s'au statornicitu Iaresi despre p~rtea nordi.că căţre hotarele
Cei ce din contra ~icii că se trage din limba italiană
Podoliei şi ale Russiei, dându-sela lucrarea pămentulii şi
adl~eii de essemplu verbiiajutători ~i articolulu, precumii şi
cuvi.nte proprii italiene, precum dc essemplu: - la păstoriă. ..' . ' •
Istoricii bizantini au dIferIte oplnlUnl despre Vlachl.
,.
Ioan' Chinamu g.ice că el sun tu colonii romane. Niciforii Gri-
Romdnesce. - 'italienesce. latinesce. goraşii îi deosebesce tie Bulgari. ~ic:ta Honiate voesce a
schiopu sciopo claudus. ~ice că sunt străr.epoţi ai Bulganloru. Iar Ana Comnenu
cercu cerct> , quaero. . voesce ca pe Bulgari în genere se-i JlUmescă Blachi. Da~
Dar gloria acestora se combate prin respunsul, că ver- aceste nume de Bulgari şi Blachi se da în genere tuturoru
bii ajlltătorI nu suntu în adever italienesci, şi. că Va!achiI şi locuitoriloril din Missia, adecă dintre Emu ~i Dunăre, fără
MoldoveniI punii verbull'l în urma cuventului, precumu: 0- distincţiune de rasse. Dar t6te aceste nu es.~li~ă nume~~ de
mu,lii, scl., iar italienii înainte, precum: l' huomo. Iar dnca Blaeh sau Vlaeh, ci arată numaI ca V1\lachll ŞI Bulgaru e-
se găilescu' câte-va cuvinte itaIiano, ace sta poie vine de la rau totii uni'( ~i aceiaşI. .
şederea Genovl'ziloru cu Val achii şi Moldovenii. precându Pe timpulu lui Alexiu Comenu împ~ratulu. Cos~antl­
domnIau pe mHreaNegră. Ast·fflliu e~istă în limba de as- nopoler. pe timpulu năvălirei Bulgarilorii, ~l pe t~mpulu .pt!-
tă-~ia Valachilol'u~i fi l\101devenilorii' cuvinte de la vechii tereI Huniloru, istoricii Bizantini spunu că acestu poporu s a
Daci, precumu: stejarii, pădure. dumbravă, heleşteu, că~'a7'e, arătatii uneori sub numele de Vlachi sau Blachi, ,iar alte ori
grăescu, privescii, nemereseu. sub acela de Bulgari. Mal pe urmă s'au numitu ~i~si. In
Iar despre originea vorbei Valaeltu sau VlaeMi, niCI cele din urmă, gonindu-sede TurcI din partea vestIca a Du:
de cumu nu se.unescuistoriciI. 'Cei lllai mulţi din ei sus- nărei, se arată în partea nordică sub numele de. BlachI. sau
ţinu că este cuventu slavonu : căCI Slavonii, adecă Bulgarii, Daci. Pe lângă aceste se memoreză ~i unii altu pOpOl'U a-
Sel'bii, Croaţii, s. c. 1. nu minii pe R1lmani, pe J.. atini, SI pe
 8 " ISTORI.t\ ' TEREl ROMĂNESCl'.

mestecatu din VlachI şi, Unguri, carele se numia 'Panodaci
şi Ungrovlachl.
Chalcocondila împarte în doe regiuni ţera Blachiloru
despre partea nordică a Dunărei: în JIaurovlachia, sau Mol-
davia, şi în Tera Istriez, sau Valachifl, numindii pe locuitorii
acestoru părţi Blachi, iar pe cel despre partea vestică a Du-
nărei Bulgari, calificându'i pe toţi o singură naţiune. AIurea
iareşi ~ice că limba lorţi semănă CHeea italiană, lucru ce
pote provine din causa amestecăturei. colonieloru romane cu
Bluchii. 1\Iui adaoge că Bulgarii ,cătră secolulu al noelea vi-
indu la Cl'edinţă s'au botezatu, şi că atunce aii primitii bo-
tezulii ~i V l a c h i l " ,
Iar cătră începutulu secolului al doi-spre-~ece-le~ 1'e-
dicându-se o puternică colonii\. de VIn ehi sub comanda lui
Negru Vodă din Bu}'cia, ~i trecendii munţii Transilvaniei des-
spre m'fagă-gi, s'a aşegatu în Valachia de astă.gi, şi au fun-
da tu oraşele Tîrgoviştea, Bucurescii, Câlllpu-lungu, Piteşcii,
şi Sânt-Georglu, şi şi-aii alesu Domnii, pre care l'au numitii
, voevodii.
Mai adaoge despre Valachia depeste Oltii numită Bana-
tuli!, sau comitatulu Severinulul, unde este cetatea lui Se-
verii, numită Severinulu, .sau Cerenil 1): Cernigradu saii ceta-
toanegră) unu ora~u pe o mal'gine înaltă a DunăreI, aşegată
pe o movilă stâncusă şi ocolită de păduri dese; în apropie-
re Cernp.{il, ~i Celeiult't, unde se vedu ruinele unnl podii ve-
chiu, pe caro îlu' numescu poduHi lUI Trajanu, ~i de la ca-
re se începe uniidrnmii· de petră ce se întinde pe margi-
nea Oltuiui penă la Rîmnicu; Orfova, . numită Hu~ava, unii
şanţu vechiual Romaniloru, pe uare Principole Eugeniiil'aii
fostii întăritii fără nici unu resultatii.
, Mai scrie despre podulii lUI Trajanu din fa~ia Turnului
SevCl;inii că în Craiova, adecă ÎlJ Banatulii saii Comitatulu
Severinului) se g<1sescu remă~iţele unorii piciure de podu, fă­
cutii probabhmente pe Dunăre de Trajani1, pe cândii se bă.
sil aice Dunărea are abia 1000 pici6re lărgime:' şi fiind că
cel duoI dintâi stâlpI e~au departe unulu de altulu 17 / 2 stin-
1
jini (klafter) de Viena, se dă cu socotelă că podulii avea 23
pici6re şi: 400 stănjini lungime. După acestii autoriu, stă~­
pii eraii de petră ordinariă, înveliţI pe din afară cu cărămi­
dă, iarii boltele, precumu ~i asternutulii podulUI, "erau de
lemnii de stejarii.
Domnulu d'Anvil c;lice, că Baronulu Ugel pr:supun~
cumii că podulu avea lungime de 535 stînjini de VlCna, ŞI
arată pe chartă numai 19 stâlpi, afară de zidirile de pe us-
catu, iar remăşiţile stâlpiloru se vedeau în rîu ca i~suli~e.
Despre şanţulu ce era făcutu pentru aperarca podulUI, eSS1S~
tă încă ruine , si
, de' acolo începe . drumulu petruitii, ~e se in-.
tinde spre Orşuva. împeratulu Adrian nu humai că a str.l-
catii asternutulii. podului, dar a tălatii şi stâlpiI penă în fa~la
apei.
A patra cesthtne, 'trasă din chronologia' Ardelulttt'A s~ris!ă
în limba germană, istorisându despreţera Romanesca.
. îmfteratulii Romei 'l'rajanii a f~cutii yo~ul~ de } Ani.
107.
petră pe Dunăro, şi trecendii în DaCia, a lllVlUSU pe
Domnitorulu ei ,Decebalu şi pe Daci.
AcestasI Trajanii, dupe învingere, a stăPânitU} 108
t6tă Dacia. ~morându pe Decebal, şi împărţind'o în
trei:
a) în Dacia ~editerană, astă-~l Ardelulii;
", b) în Dacia ripensă, astă-~li Banatulu Ti~işi61'er până
în 'l'issa' . .
" 'c)i. n Dacia alpestră, a-'ţ Valachra ~1
sau mun t"ena, as t".:ti
Moldova; . d I'J
Iar spre locuinta acestora, a adusu mulţlll16. e co ODl:
ISU ŞI d rumu1-u pe margmea.
romane. Atunce s, a desc h'" Oltulm
"
. t- An .:tII ele lm
prin Turnu-Roşu, dar nu s'a termmlt u pana. 1_ 'ţ
A"

tea cu D~cebalu domnitorulu Dacie'f. După Comite le Mar-

Carol VI, carele sfărămându stâncele a des~lllsu c()munic~·
1) Asemenea nume astă·qi nu mai e cunoscutii. ~Tl·aducătotuli1.) tiunea între Craiova ~i Sibiliţ.
 10 ISTORIA Ţi!iREI ROMĂNEsoi, 11
270.Împor,atulii Claudiu, dupe învingerea G.oţilorii,
{. v iareşi aii năvălitii asupra Grecilorii, Atunce găsindii pe Ioan
. sau, a DaCIlorii, spre îndeplinirea colonisării, a mal Cantacuzenii împeratulii, cumnatii numitului împăratu, tăbă­
adusii ŞI alţlI Romani.
ritii Într'unii câmpii, Petru si Assan s'aii ascunsii împreună
m, J, Împeratulii Aurelian al Romei, păritsindii Da- cu 6stea lorii într'o pădure: iar -peste n6pt~:~ repe~end~. se
! CIa, a. strămntatii colonia în Missia. Iar Românii din
Arcle'llu kc tragii din coloni,ele relnnse, .
fără de "este, au strivitii ostea grecescă, în, cât abIa a scă­
patii împeratulii de pericolii, împreună cu câţi-va omenI; Iar
273. ,I~uni~ saii· ~ngurii, oii· venitu din, Asia în Eu-
{, stindardele, împreună cu lagărulii şi. Rtemele:cele aurite, lu-
, opa" Iar m anulu 380 aii fugitii din Dacia în 'l'ra-
,1
ândule Pe'tru şi Assan, aii pusii încălţăminte ,galbene ca îm-
CIa, învmşi fiIndii de către 'l'llrci,
peraţiL Mai alesu. Petru, puindu pe capulu s~ii şi diadema
imperială, se îngâmfa piinii de mândriă, că RomâniI aii în-
GAPITULU II.
:vinsii pentru tot)1 deauna împe~ăţia Grecilorii,- Cu acea 0-
CUflllÎ ,"ol'bcsce cltrOl~ologia ~er~l non~'\IlCsc'i despre illceputllHt' I casiune Petru şi Assan 1) au pusii stăpânire pe Achelonia, cu-
, ci\rlUllircl tim .CralOva, cerindii toate locurile penă la Varna, Aice cată se spunemii
că acesti dOI fraţi eraii din domnitorii' celorii cinci districte
Dil~tre ~oman!r strămut'~F în l\fessia. despărţindu~e câţi.

I
ale .Cn\loveij căCI acolo este şi biserica cu serbarea mareluI
'v~, a~ tt :cutu Dunarea îndereptii pe la Turnulii Severinuilli mai,tirii Dimitrie, numită Bănesca, precumii din chrisovulii
(dIStl~ICt~lu ~lehedinţil), şi, ocupândii cele cincI districte diu fundatordluI ei se vede, Din acesta se dovedesce colonisa-
munţi1 pauă In Dunăre ~i pănă în rîulii Oltu - nob'l"
v v, ,
1 ,.
1 Il 01' Şl ,. rea Romanilorii în Craiova şi în cele cinci districte ale sale
au a esu curll!u:t~riu din familia Bassol'llba, şi dându-i pu- în sec\)lulii acesta. Se cercetămu Însă la ce anii s'a Întem-
terea în mână, 1au proclamatii Banoveh1' adecă Banu
platii' întorceren. din il'Iissia a colonielorii Romane împreună
v , ' .'
IV"" 1'" . ,~, ,ŞI s~au·
nu u seu nu pus mai ântCiii In Turnulii Severinului e
cu Banulii Bassaraba În aceste cinCI di$tricte,
urmă la Strihal'a în ncel!l!':i districiii ~i 'In c I d' ~ P
'
Crmova, ~ 1 ~ e e In urma 1a . în acestii secolulu, dupe Nieeta Hf)niate, a a-} Anii
Dar cândii s'a făcutu acJ.sta .
~ "N'
oClle !Ceta H '
et1late, v , nu şe SCle, vutii l:p.sboiii Petru ~i Assan cu Împăratulu, precumii 1185.
am ~isii mai SUSTI,
Pe timpulii îruperăFeI.lui Isaac AnO'elii î
R
AnII
1185,
{
t t' I "
Co
ns an mopo el, sculânduse Petru 'A
f
b
t 1
mpera u
d •~ ,
~I ssall, OI Iraţl
v
, Martin Smaltzel spune că în secolulu ~eesta
tre<.'utii. pef>te dunăre mulţime de poporii sub nume
600
a}
omam carII ăcusură în tera lorii o bis ' • A
A. ( '.
1
1" t'
rE' UI mar Iru
D' , , Y enca 111 nume e ma-
ImltrIc), mI chematii pe R ,'_ de BulgarI, pe cari GreciI îl numl[ţii Vlachi.
',1' d A v • omam sr pe Bul- .
Între secolii acestia,· precândii nu se seii! a CUi}
gal'l \dCCIl U ca le este În ajutorii marele me t'" " A
. 585.
, d "1 l' Iru, SI lmpt~u- a fostii, possessiunea, nici anulii în care s'a întem·
nan use, au p ecatil de îndată asupra Sela .• 1): •
b d" A I
co oran u munte e, aii ajunsu de s'ai' 1 't"
VIeI ,po urma-
,. platii lucrulii', se vede înt6rcerca colonielorii împreună cu
î mpera"t" DA'
u,
lOVI U cu numltulii
ar lIlvlllgenduse Petru >li Assan "~ '"
BanuliiBassarabiiîn cele cinci districte ale Craiove'i.
ce d D ă v
r , au mgltu tre-
A '

n u UII rea mapol la locuinta Inrii' n'aii 'Incetat" d A v

'i ă' ,- f, U InSe e
a Ş p ZI cortUrile lor; ci împreunânduse Românii cu Tătarii,
1) E curiosi! CUD\U autoruHi, carele 'citeză atâţia istoriogralI, numesce pe
1) Sub acestii nume de bună semă că a voitu se • tI' ă" , ' a casti dOI mari bărbaţI Petru şi Assan, pre cândii trebuea să qică Petru
In e eg BulgarIa,
şi IQniţă cu pronumele Ik famiIiă Assan,
(TraducetorulU, ) '. . . ' (Nota traducătoruluI.) ..
I
 12 ISTORIA
CAPITULU IIt
Despre venire" lUI nndu-V~dă Negru la Câmpu-Iungu' la
t\J~ulU 1 2 1 5 . '
Anii { S'a întemplatii venirea acestuia dupe chrono-
1290. . graful ţereI Românescl. .
1200 {• .:dec~ c.ătră secolul al duoi.spre.~ecele~, S-crie is-
torlCulu Blssmg, s'au cobo.rÎtu din Ardelii coloniile
Vlachiloru, sau ale Romaniloru, avendii în capulii loru pe Ne-
gru Vodă, numitii de nOI Negru Radll Vodă.
_ I 1· Se vede în chronologia lVIonastiroi Câmpu-l~n-
121,. ) f d I
19n tU că un atom u ei a fostii Radu Negru Vodă,
şi pe la 1628 dăremânduse cu totulil, a remasil. pustie' 7 anI;
iar la anulil 1635 pe timpuIU domnieI lUI Matei Vodă, s'a
prenoitu. Se vede dar greşela de 75 ani a cht'onograf~lui.
La anulu acesta se presupune descălecarea lui
1008.
{Radu Vodă Negru de chronografulii l\'Ioldavier Mi-'
ron Logofetulii. Pe lângă aceste se află la vechea Monastire
a Câmpu-Iunglliui făcută de Radu Vodă ~i unu' pomelnicu
de, lemnii, care adevereză vechea închinare Ia ace stă 1110-
nastiro . fi mo~iîloru împreună cu satulii Bădeştii, Iar anulu'
pom~ln~c:llul este v1122 a'p1:o~iatu de acela al chronografului
S
~Ioldav1e). Acestu, pomelmcu este prescrisil de Leon Vodă.
~ ve?e dar că anulii este gl'eşitil scrisii de l\Iatei Vodă, că
,
p,ote sa ,p.erdl1ti:ţ cfindu s'a surpatii monastirea, adică cându
\
Ţ~REI ROMĂNEscY· 13-
Ungaria. Elii s'a sculatii de acolo cu Domna lui Ana (care
. era catolică) şi cu boerii luI, şi cu poporii de religia orto-
docsă, cu Latirii, ~i cu SaşI Iute rani, şi viindu în 3cestii 0-
raşii pe' rîulu Dîmbovita, 'şi-a'u pusu scaunulu la Câmpu-Iungu
.zidindii Curtea şi Monastirea pe care, în timpii m.aI din urmă,
a prenoit'o Matei Vodă. Domna lui a iiditu în acrstii 0-
raşii bisserică apusenă. Iar omenii veniţi cu elii s'aii lăţitii
cătră munţI şi cătră hotarele ţerelromânesci penă în Dunăre,
şi din Olt pănă în Siretiii. Atunce viind şi Banul Craiovei, s'a
,supusii lui împreună cu tată ţera sa, adecă cu cele cinci
districte. După ce s'a făcutii stăpânii peste totă tera l'omâ-
nescă, elii 'şi a strămutatu scaunulii la Argeşii. Acolo elu a
ziditu biserică clomnescă, ~i Curte, l!~de murindu s'a ~i Îm-
mormentatii, împreună. cu Domna saj Iar urmaşii luI Domni
'şi 'au mutatiiscaunulii Ia Tîrgovişte.
. Mircea Vodă 'şI-a pusii scauoulii în Bucuresc! la a-
nulii 1383.
Titlulii lui Radu Vodă Negru în scrisorile şi chrisovele
lui era: Cu mila lUI D-~eii Domnu al tatel ţerei RomânescJ,
al Almaşului, al FăgăraşuluI ~i al Hertzegului (1). Totii a-
cestii titlu a avutii şi Domnii ce aii venitii dupe densulu,
dar dupe uniitimpu ore care aii lipsitii titllliii d~ Făgăraşu.
şi' Alma~ii.
1?ice Bissing istoriculii, că pe Ia secolulii al duoI.spre-~e·
celea, Negru Vodă, dupc ce a venitu cu omenii sei din Un-
garia, a făcutii oraşulii Tîrgoviştea, Bucurestii, Câmpu-lungu,
Piteştii, şi Santulii George: acestii din urmă oraşu pate

a se presupune că este Curtea de Argeşii, saii, Giurgiulii;

s aprescrlsu pomelnicii de Leoll Vodă.
fiindu că în limba poporului, Sântulii George" se. gice Sân-
Primindii dară anulu monastirei mai cu sl!mă dupe chro- Giorgiii, şi de la acesta a remasii numele Giurgiii. .
nogl~fulu terer, dupe l\Iil'on Logofetulu, şi apropiinduse de
anulu 1200, adecă de' al duoi-spre-g.ecelea secolii d t ._
vi
v B" v. upe 1S on
cu ILI lssmg, mcepemu vemrea domnilorii dupv 1
A

l'
e C 1rono ogla
monastIrel Campu-IunguIUl, adecă de la annlu 1215.
• " . v •

1) Tl'aducţiunea n6stră' e fidelă. Autorulii se confundă, şi face o mare

JncepUlltlU' Domnilorii. '
Radu Vodă' Negru, dupe chronografulii,ţerei Românesc!
el'a ortodocsu, voevodii de Hel'tzeg, Făg~ra~u' ~i Alma~ii di~
Încurcătllra. Titll1lii de IIertzo9u, adecă de Principe ce 'Iii' avea Negru Vo-
dă, tlii transformă intr'o localitate presupusă cu numele de Hertzeg, care
nu essistă fn Inme.-Asemine şi Transilvania o numesce Ungaria.
(Traducetoriului.) ~

14 ISTORIA"' '
CAPITULU IV.
, ,
SumariU din cele patru cestiunl, dupe care, se arată că VlacbH
. şi JUoldovcnii' se tragii din RomanI;
A~u darii, atâtu d'in pre~isele vechi istorii, câtii şi din
chronografulu ţereiRomânesci, se adevereză:
. Il.) Că aii venitii colonii Romane în aceste trei ţerI,
Vala:!hia, Moldova şi Ardelulii;
b.) Qă de şi împeraţii cer dupe Tra:j~nu au strămutatii
colonii în l\lissia" dar nu pe tote, ci r:umaI, o .i?'are parte
din ele; " , '
o.) Că colonistii ~cela s'aii întur'natii d'in Missia IaJ;'ă~l
în ţt~ra. Iorii Între munţi şi Dunăre;
a
d.) Că in secolulii al duoI-spre.~ecelea venitii colonia
Romanilorii, din Ardelii cu Negru Vodă, din cari se găsescu
âncă în Ardelu ; , ,
e.) Că RomâniI ce tocu'escii ţ4ra Românescii. Moldova
şi Ardelulu ,se tragu din coloniele Romaniloru, vrecumu s,e
vede şi diu dialectulii lor, care este o latineseă corumptă;
f.), Că numele Vlach însemneză Italianii sau Romanii.
Atâta cât pentru aceste. De aci înainte vomu vorbi
despre cârmuirea DomniJoru posteriori şi despre alte datine
ale ţerei Românesc!, câte suntii cunoscute din ~ele vechi; şi
ce prefaceri s'au urmatii dupe timpI penă la anulil 1774,
cândii s'a făcutii pace Între Porta Otoma,nă si Curtea RussieL
t;-'l t -
, CAPITULU V.
Cumii gUHrna Domnii.
Domnulii era autonomii, şi clupe m6rtea lui se făcea
al tulu în locii, une ori dupe mostenire, alt;'Orl după alegerea
boerilorii dintre co piil ~i rudele Domnului, '. saii Jin vre u-
nulii din ei. Acestă datină s'a ţinutl! pilnă cândii S'au închi-
natii Portii Otomane. Cu t6te că boerii de multe ori ale-
TEREI ROMĂNEscI. . 15
geaii pe Domnii în ţeră, Porta Otomană întăria sau pe ceJu
alesusau pe care 'i venia la socotelă. Acesta s'a urmat.ll
penă Ia ântela domniă a lUI Constantin Vodă. Mavrocordatu
la anulii 1730.
Cârmuirpa Domniloru.. se făcea cu Adunarea boeriloru,
precumu însuşi Domnii -mărturisescii în cărţile loru .
,Pentru diverse cause. ei dau ordioc' în jeră dupe hotă­
rârea MetropolituluI şi a consiliului boeriloru celorii .marI.,
Acesta se prescrie şi în firmanel~ împărătescI (numite Ipca
{irman} cu care se confirmă numirea Domnilorii, în care se
~ice, espresu ca Domnulu se guverneze împreună cu boerii ser.
'Mai multe guverne Sau schimbat~ dupe timpu; rar în
cele din urmă tote s'au prefăcutu în anulu 1730 sub domnia
lui Mavrocordatii, precumu se va vedea mal departe în ca-
pitolulu despre reformă. De la acesta reformă încoce se ve-
de şi nobleţa DomnulUI.
, CAPITULU VI.
Cumii gllyel'lla Domnii dllpe Reformă.
,Dripe ce se aşe~a Domnii în tronu, numirea boerilorii
se făcea prin înbrăcăminte de caftane. Mai ânteil1 se făcea
Poste/nicu/ii celii mare, fiindu·că prin acesta' se Întroduceaii
cel-I-altl boerl le Domnu. Dupe acesta ViSli(wulU ce/ii mare,
fliridu-că acesta îmbrăca' pe boeri cu caftane. Dupe Vistic-
riu se făcea Banulii. celu mare, 'Vornici'î cel mnr), Logofetulil
cehI mare, Spătarulu celli mare. Pe ceIlalţi boer! îi fMea
cu consiliulU şi alegerea celor mai mari. Iar boeri ~arItă­
cea de la Clucerulu celu mare până la Clucerulu de arie.
Boeriile de adoa şi a treia classă, căpităniile şi vătă.;.
şiile, se făceau de Domnu. 'dupe alegerea zapciiloru loru, a-
decă Logofetulu celu mare, recomanda pe al doilea, Aga pe
Polcovniculu, scl.
Boeriile mari şi mici se da cu' ul'IUăt6rea orânduelă:
unii se Înninta fiindu· că la alţi Domni aveau boerii mari şi
consideratiune: alţii pentru neamu şi capacitate, alţii pentru
au-
rudire cu Domnulu, alţii . pentru . rudire . cu Ministrii, saii
16 " ISTORIA'
pă mijlocirea lorii, iar alţii, pentru betraneţele lor ii. Iarii
ceJ nenobili, pentru vre o capacitate estraordinară, saii pen-
tru vre unii serviţiii particularii către Domnu;, ; marginei şi cu alte lucrări intempIătore.,.'
Boeriilp le schimbă Domnulii cândii vre: unele curand,
alt'31e de duoe ~i de trei ori pe anu, iar altele nu le schim-
bă nici de cumii in totii timpulii DomnieI.
Cel 24 ispravnici de judeţe, se alegii dupe consiliulii
.marelui Visitieriii ~i al mareluI Postelnicu, uniI pentru con-
sideraţiunea ce are Domn~lii către ei, iar alţii dupe mijloci-
rea boerilorii celorii marI.
Vistierulii celu mare face ponturile (instrucţiunile) du-
pe care se portă Ispravnici!, ~i cărţile de vestire in ţeră. A-
ceste cărţi mai ânteiii se, observă de boerii cei marI, apoi se
supunii Domnului, şi dupe ce se observă şi de Domnii, se s1.-
gileză ~i se trimitii in judeţec tră IspravnicI.
'Logofetulii celii mare face cărţile domnescl ale, Diva-
nului ciitre ţeranl, prin cure le rmun<;iă că strâmbătăţitulii p6-
te să vie se se tânguescă. 'Domnulii avea oră Însemnată,
'cândii se aduna boeri! la Curte.
Banulii celii mare, Vornicil cei mari, Logofetulii celU
mare, Spătarulii ceH'! mare, Clucerulii celii mare, ~i cei in-
feri ori dupe acestia, se aduuaii intr'o sală insemnată, unde
venla şi Metropolitulii cu 'EpiscopiI, ~i observa judecăţi, ~i
pricini dregetoricescl. ' politulii şi Episcopii cu toţi cei bIţi boeri marl',şicereade
Vistierulii celii mare se docea d'a dreptulii la Vistie-
rie, ~i acolo da cursii lucrărilorii atingetorie de Vistieriă.
Postelniculii cel ii mure intra îndată la Domnii, carele
dupe ce se gătla, eşia cu Postelniculul într'o cameră separa-
tă, acolo spunea ânteiii Postelniculii ţrebile sale, pe urmă
venia cei-lalţi boeri dupe r~ndii, dm' mai ânteiii Metropolitul,
. daca avea vreo causă de arătatii, 'şi apoi ceIlalţi boerI ...
şi mai pe urmă Logofetulii celii mare. carele raporta Domnu-
lui despre ale boeriilorii 1), ~i luândii respansulii saii ordinul
Domnului, eşia afară.
1) Prin boerii, autoruHi' înţelege funcţiunile, precl1mii şi prin boer; pe
fu ncţional'! mari şi miCI ai statulUI. (Tradl1cCtoruHi)
ŢEREl;IţoMĂNESCI. :117
Spătarulii cehi mare intr.!. cu' cărţile căpităniilorii dli!
1"
Portaru\ii celii mare înfă<;i~a;, pe Turcii. străini veniţI,
şi lucrările atingetllrede TurcI. ;": ' ! ' ; e , , ' , , : •
Aga înfă<;işa lucrările atingetore d~ ora~ii. " ,..i;'
"Armaşulii celii mare ;înfă<;i~a lucrările atingetorede
puşcărie. , ' ,
Vistierulii celii mare, cândii avea lucrări mai nlulte.,
intra: mal desii, şi înfă<;işa 'lucrările Isprăvniciiln rii , ale dări­
lorii, petiţiunile şi alte afaceri 'ale funcţiune} sale. ,Iar:;cei
lalF boeri intra la Domnii numai cândii aveaiivre' o trebă.
, Dupe ce, eşia hoerii cei' de' susii, venra Logofetulii. ~lii
doile carele avea datoria 'a refera Domnului asupra petlţm­
nilorii date în cause de judecăţi: Domnulii,' dupe lămuririle
ce asculta, da l'eva~e cătră boeri! dregetorl, dupe specia
proceselorii.
Acestea ast·felii se făcea: Iar: ,cândii se întCmpla vre o
causă mai însemnată, vre o asuprire făcută unui petiţionariii,
saii vre o opiniune âDoJl)~ului asupra unul casii ore-care,
saii ,vre o gt'eşelă mare din'parteacut':"v1k atllllcIDomnulii
trimitea pe boel'ulii de la care aterna, cllusfI,;.Jmpreună It:tl
PosteJniculii celii mare, într'o aduoa "cameră,,!llude era Met~o:,
la el 6re-cumu consiliii, saii hotărîre. Atunce; se, făcea dis-
eussiune, ~i daca' eşla unanimitate de păre,ri\: ,şj\ii div.erginţe,
~~rulii trimisii ,ştCU Postelnieulii se înt\lrceaii:la .. Domnii,şi
'i raportaii ppiniunile ;~mise:" dt.pe acesta, Domnulii .1hot~ra
care opiniune se se adopte. d ' :'." 'i"! .
, '"Iar câ.ndii se întempla VNO causă mai c,oDsiderabile,
vre o reformă de întrodusii, vre o afacere .atinget6re de.fQ-
losulii saii de p3guba ţerei, 'saii vr'e unii respu~sii cătn'), îm-
perăţie, atunce Domnulii chrema prin Post~lnicii, pe. Arc,hţe~
reulii locului şi 'pe boerii cei mari, şi cQrisl1ltându~se,punea
cestiunea în rânduelă de hotărâre, şidupeac~!3ta, (\ _aret~Hi •
la, boeril cei mai inferiori, şi' se .făcea 'discussi~l1e ,gener!lle.
Datoria Domnului e\lte se se silescă pentru dreptqte,-"se,a-
ducă pe flăcara de-la reii la bine sau prin poruncI. sau'prin pedep,:
~
18 IS'1'ORIA'
să,·-se împodece desfl'ânările,"":'se facăpe fie-cine se 'şi păze'lcă
curacterulii şi se 'şi cun6scă meritulu seu personalu, - se
nU','se atinge' nimenI de onorea altuia,·--':'se păzeseă respec-
tul cătră Al'chicrei şi către boeli,-se nu asuprescă şi să răpescă
averea poporului, - să pă~escă dreptatea în judecăţi, fără să
facă.bntâru nicI la colu mUre nici la cehI triicii, - se pă­
zescă d!ltinele 1ereI, - şi să nu introducă dări şi greutătl fă­
răi 'Mnsiliulii şi consimţimeritulii comunu:· ,
>
';'tLL Divnnu'se, chiamă, cându judecă însuşi' Domnlll~, 'cu
Motl'opolitulu şi "CU boerii. La ora determinată" şiin camera
de'stinntă; Văfafulii de Apt'o~i şi cu Logofetulii al duoilea se
!lucu şi arată câte', apelaţii 'şi procese suntu, PostelniculU'
cehI mare atunci dă de scire că divanuliie gata şi boerii
s'aii adnnah1, atnn(~1 Domnulu vine şi judecându· hotărasce.
CAPITULU VII., J.
f1:i'· - , ;'f
,~)'Ji;"- DcsllI'c ol';\Il~~nela clcl'UIIII., "
:irr:: Penă la anulii14G9,în ~ilele luI R\du Vodă cclii lllarei
in' tera Romănescă cl'anumai Archiereu. Atul'!ce ·viind îlico
Nifon' Patriarchu\U Constantinopolel, fi' cl'eatiieplseopiile de
Rîrrinicu ~i de Buzei'i.' ,,' ,~ ,. . năriciulii un~'i dclu dupe crhi'sovu, iat" al tele numai. o' ,parte
• c. M~tt;opiIitulii'cull{,sce de cap!'! al bisericI!l pe Patl'iar-
clhtiu Constantinopole'f. EHi se alege de Donim!, de Epis-
~opi'şÎ de boc!'); iar conf1l'nlarea lui se' dit:dela hisf'riQo,\
cp.a"l1arc: Donmulii îl dă cârja, şi 1'lutriniite,laMetl'opolie
em earetă domnescă. , "1. ~I
. l;:Episcopii de Rîmnicuşi de Buzm1 se facu pdn. scirea
DOrillluhiidtfpe 'alegerea Metl'opolituiul şi fi' boel'i1ol'u; (ei se
chit'otonisescu de Mitropolitulii .. Domnulu' le' dă "în mână
hasdrimlllii" şi l\fetropolitulu c î , j a . : ,
"'!1; .Egumenii'de!:pe la monastil'ile din ţeră senumescude
căhiÂ!Epi'lcopi, în cuprinsulu ;~pi.\rehiilorii lorii, şi se întăţi~
şe'ză Domnului prin 'Logofetulu celulllare', Unele nl0nastil'l
sdntu"îuchinate laPatriarchii, la
muntele Sinaea, la Sântul
Muilte, ~i la afte locuri din TurCia: 'egumenii acestora viindu
ŢEREl ROMĂNESCI.
recomandaţI cu scrisori că~ră Domnii şi cătră Archiereulii
locului, Se recunoscu de' Domnii. '1
în. t6te judeţele suntii protopopI numiţi de Archiereulii
,fiă-căreieparchii.
"PreoţiI de sate se chirotonisescii de Archierei.
CAPITULU XVIII.> "
"
'-1'
,
,1 • Dcspt·c l'ânduela ctitol'ilor la lUonasth'I., ,., ',; 1.
1\Iona3tirile cele marI, ,unele sunt flindate de Domni;' şi
î~lzflstrate cu moşii şi alte vcnitur'ide archierelşi de alţii,
altele sunt fundate de boeri, şi înzestrateasemine.
Unele sunt destinate de ctitor! se fiă chil1ovi'f cu călit­
geri mulţi; altele se fiă schiturl; altele orfanotrofii,. altele. se
măl'Îte fete serace; iar altekînchinate la monastirile depăr­
tate din ţera de josii, cari mai .ântăiii pliitescu contl'ibuţiu­
nea lorii, apoi din restii daii celelalte orânduite, . ,
Monastirile aceste sunt dotate atut ,de Domnii 'ctitorI
cât şi de alţi Domui urmaşI cu crhisove domn-esei, ehiaru cu
parte din venitul ii vămiIllrii: de la unele articole luau chiar vama
întregă"lmele căpătau mile ~i din alte veniturI, precumu de
la delurl; de laVinăriciulu domnescll; uneleprimeau tot vi-
din .Vinăriciuliidomnescu; pe lângă aceste, dupechrisove, că­
pătaiide laocne are-cure câtime de bolovanI de sare. ; Cu
milele aceste, şi cu celelalte venitnri de ia moşii, egumeniI
întempinnu; nevoile monastÎJ.'ilorii..,
Domnii ,cel mal modcrniaii făcutu mO.I.lustirile tributai"e
~i le au împov~ratu cu dărI grele, pl'ecumii" '~e va vedea la
capitululuatingetoriu despre acesta, Dar cit tote 'c3 Monas-
tiriIe s'au făcutii tributare, tot primeau mileleloru dupe
chrisove penă la'anulii 1734, cftndii Vămile DU aveau preţii
mal;e. Atuncea Domnulu Grigorie Ghica, urcând tarifa· vă­
miIoru', precumu, s'e.va vedea In capitululu despre dăr(7 a
suprimatu mila de la~ăml unor din rnol1astid cu' totalu, iar
altora înoindule chrio6vele lc a acordatii se primescă milă
din vărui numai dupe analogia prcţulu1.pdmitivii; : ~ Asemino
~t

20 <,ISTORIA
s'a urmatii ~icu milele ce luaii. de la Vinăriciii.. Pa timpul
dmdu se făcea chris6vele cele vechI de mile,vinăriciulii. e-
ra câte doi bani de ,vadră; Constantinif Vodă M3vrocordat
mal pe urmă l'a făcutii patru bani, ~i mal 'apoi .cinci banI.
Atunce, Monastirile acele Mri dupe chrisove aveaii.· dreptii.
a lua vinăriciulii. întregii, lua numai doi bani, il\r ceilalti
trei banI îi lua Cămara domnescă.
.Milă de la ocne luaii. numaI monastirile acele cari avea
chril'ltive prenoite"de la Donmil post~riori, şi ast-fel s'a ur-
matii. penă.la .anulii; 1739, cândii s'a Iacutii Reforma luI Cons-
tantinii Vodă. ,Âcestii Domnii., ve~endii. că Monastirile din
causa greutătii dărilorii nu '~l putea plăti. datoriele, prin
Reforma sa le a u~uratii de dări, dar; le a rădicatii ~i mile-
le în cât. nicI ,se ia nici se dea. ApOI pentru ca se nu la-
s: cuventii. egumenilorii se ~jcă că Monastirile lorii' nu aii
venituri, a rânduitii epitropi cari se privegheze mo~iele,viele,
ţiganii, şi alte veniturI, dape orânduela care se '{a vedea mai
'la::vale. Dar viindiicuDomnia Michai Racoviţă, il revo-
catii Reforma lui Mavrocordatii, şi iareşLa făcutii Monusti-
riIe tributare.' Acestă sis temă au rnanţinut'oşiDomni'i ur-
mători dupe dii. penă la annlu 1769. Atunco l\Ionustirilea-
vendu în vedere J starea' lor de servitute, aii mijlocitu ~ de ~i
aii, prenoitii chriaovele l şi unele luaii vama într'o sumă de-
terminată;, altele din banii Domnescl al V ămhoru, 10.1' 'altele
de la cumperătoriiVameşI: asemine şi-au prenoitu şi'chl'iso­
vele pentru sarea de la ocne. S'aii mal prenoitu şi chris(ţ.i..
vele unora din mona'OtirI, care' dupe vechinlii,obiceiiiluaii
câte' doI banI de vadră de la cleIurI. ,Jar ,cel trei bani ce
iau, urcatii Constant~nu Vodtl, îi lua Vistieria., La alte mo-
naijtiri so da chris6ve, ca se primescă din Vinăriciii, câte o
sumă determinată de bani. " '
, 'Asemine chrisove şi rânduele pentru, l\lonastiri, înce-
<"
peilduse de la Reforma lui ~lichai Vodă Racoviţă, s'au' pre-
noitu,şi !J'aii. mânţinutii' de Domnii următori p~nă' în ~ilele
luI GrigorI Vodă Alecsr:.ndru, la' anuh1 1769,:" . opositU cuventulUl mozilu, ce însemneză fllllct/:onariu demisiollat" sau in'
, ! Ial"egumenii, sub 'pretecstii 'de: împoverarea. monastirelor
cu' dări~, ~i sub: cuventu: că acestea; aucă~utiiîn, datorii grele,
ŢtREI ROMĂNESCI. 21
aii incetatii de a mal milui pe sermani, şi a păzi legaturile
fundatorilorii. Despre, milele acestoru Monastiri, şi despre
chrisovuhl care le reguleză, vom vorbi Într'unu capitolii
sppcialu.
'!. >
CAPITULU IX.
Despre boeril.
Din începutu, pe timpulii l~~ Radu Vodă Negru, se vede
că boeriele ~i rangurile aveaii numirile timpulUI aceluIa
Iar sub Radu Vodă celii mare, in anulu 1469, dupe con si ..
liulii lui Nifon Patriarhulii OonstantinopoleI; s'au Întrodusu
boerieledupe cumu era la împeraţii Greci din Constarltino-
polo. .
Boeri) aveaii votu la alegerea Domnilorii. Cel, mar'î
aveau şi: cuventulii de a'~i· areta opiniunea În Divanii; iar
Domnulii avea putere se-'i lipsescă de graţia sa ~i se le ia
funcţiunile; putea chiar se-'I omore, se- 'i essileze ~i se-'i În-
temniţeze, În se prin scirea împerăţiei.
Titlurile boprilorii sunt diverse: de la Banuhl celii mare
penă la Clucerulii celii mare, se numescii credincioşI; cei de
classa a doa şi boerU Zapcil senumescii boefil noştri; iar
coi mal miCI, pl'ecum şi Căpitanii de afară, slugI, ai Dom1Jier.
Boeriele de la Banulii celii mare penă la Cluceruli1 de
arie, . se numescii boerii marI, ~i astfelii se califică atât în
firmanele turcescicât si în chris6vde domnesci. Aeeste sunt
doe-spre-<Jece. Boeril' de la Banu penă la Postelnicu, sunt
Ii ca ministri: el ori cundiipoti1 se Îotre la Domnu se vor-
bescă şi se ~e<}ă înaintea lui; Iar cel dp. la. Poste1nicii în j()sii
intră !'\umul cândii s11nt chiămaţr, respundii cându sunt În-
.t trebaţi, ~i şedi1 cândi1 capătă voiă. Boerii de la Banii p~nă
la Cluceri1 de ~rie, atât halea 1) cât ~i mazili) ~edii înaintea
DomnulUI, atât la Adunări cât şi la Divnnii. Iar numirea
şi treba fiă căruIa se va vedea la Capitolulu următoru.
') Acestu cllvântii este aI'abu, ~i însemncză funcţional"'I' în acli'l)itatc,
disponibilitate. ' ,
22 ISTORIA
CAPITULU X.
DesI.re atributiunile fUIlctiuuiloru.
BanuTu ceHt mare' este judecătoru ~i cârruuitoru al Cra-
iovpi. Prin dil se dau ordinele DomnulUI în cele cincI ju-
dete do peste Oltu. Elu face Divanu la Craiova: are unu
Polcovnicil de Craiova, unu Izbaşa, unu Armaşu ~1 doilea"
unu POl'taru al doilea, şi alţi Logofeiei de Divanu. Cândti
se afl:\ în Bucuresci, elii judecă acasă la sine: arc sigiliu cu
insignele' sale, Clt care sigilcză cărţile de judecată şi volnj~
cii1e; iar în Divanulu din Bucurcsci I\re iacultaka se judece
împreună cu Vorniculu şi cu cei lalţi boerL EHi, cândti plccă
din Craiova, lasă în locu-i caTmacan111. Semnulu boerie'ilui
este hasdranu, care 'Iu ţine în nllînl înaintea DomnuluI.
. Vurnicia mare. Din învechime era una şi singură, nu
de mulţi an'i s'ati făcutu doo." Vornicii cei marI sunt jude-
cători 1) ai celor cinci-sprc-~cce districte de dinc6ce de Oltu.
Ei alt facultatea se judece ŞI a casij,Ia sine; în cărtile de ju-
decatăsubscriinduse, el punu ~i sigiIullt loru, ca Banuiti. Ei
au voie a chiema ~i pe Bucur..,~teni a casă la ci; aiI şi optu
Vornicel ai doilea; plaiurile ţcruI sunt sub Jurisdfctiuuea lor;
la. diva nu judecă împreună cu ce'iclalţi boeri dc fa<;iă cu Dom-
nulU; cându mergu la Divanu, portă hasdranu de abanosu
argintuitu.. ' '"
Logare/uNi, celu mare este Il) la tate petiţiunile ce viu
atât din ţeră cât şi din BucureRc'i cătră Domnci; numaI la
petiţiunele atingot6re de dărI nu se amestecă. Prin eIU se
dau rel:!punsurile la cei ce dau petiţiui1I. Cărţile -de judecată,
cele de hotărniniciide mo~ii, chris6vele de mile, de datorii,
1) Vornicil erati ministri de interne: lucrările lorli erali ~dministrative;
dar fiindu că pe atunce puterea administrativă nu era despărţită de ceaju-
d,lcătoresca, resoluţiullele lorli se numiail judecăţi.
2) 'rraduc!iunea' e literală. De bunăsemă autorul ii a voitil se <lică că
. LogofetuJli primesce tote petiţiunele.
(Nota Trad.) ., ", '
TEREI' R01IANfolSCI. 23
prin mâna lUI se facu; corespondinţele proceselor străine se
censurezăde densulU ;elii judecă îrt Divanu împreună CU cei
lalti boer'î înaintea DOl11ll1jluI; tine hasuranu, are unu al2-le
Logofetu şi dOI Logofeţi de. taInă, şi alti mal mici LogofeF
de Divanu. Pentru Lugofeţia lui, Domnulii îi dă sigiliulii ţere r
carp, se puno pe' chri--ove şi pe alte cărţi domnesci; dar are
~isigiliulU seu particulariu. ,,'. , . <
Spi'tta1'ulii celii mar~ are autoritate' peste' tOţI 81n-'
jitorii, CălărctiI de BueUI;esei, Arnăuţil', Cat:'lllele, LuiegiiI;
'seutclnicii, Sărăţei'i; arc dOI boerl' zapcil, Capitanii?e Lll~j
fagil, ~! Ba~u-Bulueba~a, de Selmcni. ~eauşulu s~ii ~re tem-
niţe prin mahalale. Mai are suo autontatea sa. ~I tote po~­
tele si căpităniile de margini; elii 'are gl'ija prmderei hot~­
loru', 'clil se informeză' despre omeni1 cevinu în ţeră din'
locuri străit;e; eIU idă reva~(! coloru ce voru se 'iasă din !eră
pentru trebi lIau comerţu; clu arc voie' se judece a cas~ l~
sine pe cei ce dependii de Spătăriă, iar la Divaniijudecă ~m.'
preună cu ceI-Ialţi boeri; are şi doi, spătăreI, fecTorI tineri
de boer}.
Vistiel'ulii cehl m(~,.e are' atributiunaa tuturorii dărilorii
şi: venituriloru VistierieI; elu distribu~ tlite cislele în t~ră,
pentru zaherca 1), f~nu, salahori, şi ori ce alte angăl'ii Im-
puse . . Toţi maziIii cari daii dări, şi t6te satele; sunt cunos-
cute de'. clu. Nu are libertatea a strămuta unii locuitoriu
dinte'unii sat.u În altulu. :8lii cel1sureză t6ta petitillnelc a-
tinO'ct6rc
b
de dări, sau alte' afacerI ale vistieriei. j elu,.dă
_.,
şi,
cărţile despre sClltiri. judecăţi şi dări; elii arc voo se .Ju-
dece si a casă la clu at:'lcedle Vistieriei; are al2-le ŞI al
3-le Vistierlu, ~i doi Logof(~F de Vistierie hoeri, 'şi alţi mai
mic) LogofeţI, ~i Zal'afii, şiPistovarii'1) Bucuresciloriî; şi tMe '
breslele de pe afară. :
Chtcerlulii celit mare. 'Pre cândii r;e da mertice de pâr-
.'j;,
1) As/feUn se numra proviaiunile de nufrimentU, care pe ahmce da tera,
pe lângă tributii, 'l'urciJol'u. ,
2) Pote că autorul" a voiM so <jid l'ostatJlII'ir; căci altCelU as tă 1i nu mal
este Intelesu cuventulU acesta.

24 ISTORIA
ne la Bocri şi la Slujitori, acesta lua baniI din, Vistierie, cum-
. .
pera zahereaoa, şi observa împărţirea. merticurilorii. Elii
lua parte în Dlvanii împreună cu' ceJ'-lalţi, boeri. Elil are'
sub. ascultarea sa mai mulţi Cllicer,eI, adecă magasionari,
boeri de classa a adoa. 1)
PosfelniculilceliJ mare şede în pici6re înaintea Dom-
nului tot deauna cu bastonii de argintii Jn. mână.Elii În-
troduce la Domnii pe uri care din boer! va se-liiîntălnescă
pentru vre-o trebă, sau pentru ~ioa bună, şi totii prin elii
Domnu)ii trimite respunsurHe sale. Sub autoritatea sa sunt
Postelniculii al Zlea ~i al3-lea doi-spre-gec(> Postelnic~i, Vă­
tafuJii, Ceauşulii de Apro~i, PoleovnicuI'u de CăIăraşl, Că­
lă.mşii de oraş ii, şi Lipcaniicurieri. E,lii este şi ca unii pro-
curorii. Elii ·assistă şi în Divanii cu boerii din partea Dom-
nulUI, precumii şi la 80cotelele şi cislele Vistieri~I.
PaharntclIlil ce/ii mare assÎstă la masa Domnescă cândii
dă; ospeţe la boeri la serbători domnesci, îmbrăcatii cu caf-
tanii, şi ·tOrnă vinii in pă ,arulii Domnului. Are sub auto-
rit_atea sa pe Cupal'iulii celii mare şi pe Păhărnicei boeri de
starea a 2- a. Elii ia parte şi în Divanu cu cei-IalţI boerJ'.
, Stolniculu celii mare assistă şi elii la prânrJurih~ dom-
nescI, şi, Îmbrăcatii cu caftanii, aşe~ă bucatele pe masă; are
sub ascultarea sa mai mulţi stolnicei de starea a 2-a şi treI
sau patm sClltelnici.
-Comisulil cclil mare este asupra grajdiurilor cailorii tiom-
, nesei: are subt, elii peComisulii al 2-lea şi al 3-lea, pe
Rachthanulii, şi alti Comis! de rândii. Elii fa. parte şi în
Divanii, cu ceI-Ialţ'i boeri. ,,'
Aga are sub .autoritatea sa pe toţi Sluj itorii pedcstri
din Bucuresci, din oraşii şi de la străji. Elil p:'evegh'iază
se nu se întemple aprinder'i; drege podurile; judecă şi a casă
2) Atât numirea cât şi funcţiunea acestui rangu erau degenerate pe tim-
p~u aut~rului. Mai înainte acestu boer!n se numia Cru ce riu , dîndu că
elu ducea crucea înainte la bătăIiă, şi fiindu că în serbătorile Pasccloru elu
presenta Domnulu!, în biserică crucea ca se o sărute.
Nota Trad.
TEREI ROMÂNESC!. 25
la elii pricinile Agiei; iar la Divanu, de şi are voe Be mer-
gă, dar nu are votă. Elii are sub ascultarea sa pe Căpi '
tanulii de Dorobani, pe Polcovniculă de Cozaci, pe Ceauşulu,
PA Stegarulii, şi Căpitanii pedestri, precumii ~i pe Polcovni-
culii d~ Tergovistea. Elii înaintea Domnului ţine în mână
chilugii dl3 argintu.
Serdarulu celii mare este, pentru trebuinţa earelorii şi
a salahoriloru ee se seotu dupe orânduela Vistieriei; e1u por-
tă grijă de aceste. şi merge împreună cu elg cându au se
se trimită unde-va.
,i'tledelnicerulil cel1:i mare assistă la massa domnescă, Îm-
brăcatii în caftanii, şi scote bucate pe talerulii Domnului,
precumu şi pe talere le 'boerilorii din partea Domnului.
Slugerulu celil mare, cândii se dau porţiunI de carne ~i
lumânărI la Boeri şi la Slujitori, acesta ia bani din Vistieria,
cumperă vit\:: şi dă porţiunile.
Pitat'util celii mare este asupra tutu1'oru trăsllriloru dolU-
neeci, a teJegilorii, şi a cociilorii c'c se facii şi se dăruesci'l
Paşalelorii. .
_ jJlarele Vornici1 de Tîrgoviştea este judecătorii al ora-
şului 'l'îrgovistea, şi cârmuitorii ~l districtului Dîmbovita.
Armaşulii cehi mare este îngrijitorulii închisorilorii de
hoţI. Pedepsele se facii prin elu. EHi este mal mare pes-
te toţi ţiganii domnesc! şi strînge aurul ii care 'Iii adună ţi­
ganii. Elii păstrcză duoe strguri ale ţerel, tunurile. şi tUlu-
rile domnesc'i. înaintea Dom:nllul, ehi. ţine în mână topuzu
de argintiI. Are sub ascultarea sa doi Annaşl 1\1 2-le, trei
ArmaşI de puscăriă, mai mulţi Armăşei, Pusca~il şi Topcii.
Şetrarulii celil mare este asupra corturiloru domnescl;
are şi mal mulţi ~ătrărei.
ClueerulU celii mare de Arie este asupra fânuluI şi a
orzulni ce se dă la grajdurile domnesci şi la musafiri.
Vameşulil celt'i mare îngrijia do .văml, cândii acestea nu
se puteau vinde. Aseminea şi Cămăraşulu de Ocne.
Is~ravnicil se facii câte dOI do nă-care judeţiij ei ju-
decă, ŞI facu cislele banilorii de prin sute; ei pun ii în lu':
crare ori ce mesură se ordonă de Vistieriă în terâ. Ei sunt
 , ŢEREI ROMĂNESCI. 27'
26 ISTORIA
Arma~ulu al 3-lea, ca ~i celii al 2.lea~ . v •

datorI se cunoscă puterea locuitoriloru ~i numerulii loru
de prin sate, pentru ca se-l oblige Ia ponturilc legiuite că­
tr1\ boerii mari ~i mici, ~i cătră hoerii de neamii.
Vistieriuh'l al 2-lea portă călimariu de argintii, ~i es te
sub ordlllch, Vistieriului celUI maro. 4! '
Postelniculil al 2-1ea ţine baston ii cu argintii în capetlt,
~i stă sub ordinele Postelnicului celui mare.
Capitanulil de Doroban'i este superiorul Dorobanilor; ţine
topuzii de argintu, ~i stă sub ordinile AgăI. '
Logo/clulu al 3-lea sub Logofetulu cehI mare.
Vislierulu al 3,lea sub Vistierulii celii~ mare.
Poslelniculi1 al 3-1ea sub PostcJniculii cehi mare, şi arc
bastonii cu pilţinii argintii.
Logofe/ulii al 2-lea de Vistierie sau Vîstierul cel mM'C
Logofefuh'i al 2·lea de taIna sub Logofetulii eelii mare
VătafuM de copie de Divanii, purtă unii :stindardii mic.
PolcovnicuUt de Calara~l portă topuzu de argllltu, ~l
este sub Postelniculu colii mare. '
'CeauşulU Spătarulu'i portă topuzu de argintii şi este
sub spătarulii celii mare. '
Ceauşult'i (tgă~ portă bastonii de argintu, şi estr sub Aga
Iz,ba~a de F;~sta~l portă biciu.
Boeriile CurţiI Domnescl.
Camaraşuli'i ceM mare adună venitullt Camare~, şi in:
grijesee despre t6to ale Curţii domnesc]. Sub :utorltate~ lUI.
sunt toţi neguţitoriladecă SilistreniJ, Braşov~nJl, ~l'menlll ş~
EbrflÎl. Elii judecă procesele IOl'ii. Rândulu seu este dupe
Aga.
Grărnăticultt celU mare'este Secretarulu privatu al Dom-
nulUI pentru limba grccescă. . . . W Y

care este pajura DomnuluI. Destinaţiunea lUI este de gard!t Cupar'iuli1 arc grija meseI ŞI a vll1urI:oru po~nesCl.
de corpi! al DomnuluI. 'Elii p(lrtă biciii Îuaintea Domnului. , Ispravnimelil de c'urle este asupra DIl'val'lloru 1) dom-
şi esecuteză după decisiunile Divanulul. nescI şi asupra reparaţiuniloru palatuluI.
V(ttafulli şi Ceauşuli1 de Apror;li împiinescli datoriele
dupe decisiunea DivanuluI; 01 sunt sub ordinele. Postelnicu-
. jllarel~ ~afegiu, ~swu~ra cafelei.
Sufarmltl la bucatarIe~'
1
.
lui celui mare şi au de ajutoru Apro~i slujitorI. Becel'lulU, la bec'iurI. I AcestI~ su~t
Doi-spre-~ace Postelnicol ţinu în mâna vergi de lemn, Rachtivanult'l, Ia şolle ~i rafturi. l
ce~ ~al mfen~
merg~ înaintea DomnuluI, ~i suntu sub Postolniculu celii Sofragiulu, la masă. . (01'1 I~: archon-
mare. Camaraşul aI2-1e<t, la hainele domnescLI tologm.
Doi spătăreI al 2-lca stau lângă Domnu,' şi tinu topu-
C'tubtlcci~Ii1, la c.rll~u~e. J
zuhl şi sabia; el sunt sub spătarulu calu mare. Victantlu, Ia cahman,
Vătafultt de Copii de Vistierie portă bici ii, şi este l'ân-
duitu asupra împliniriIorii Visteriei.
- Vălafultl de Lufegil portă topuzu de argintii, şi este
capulti Lufegiilorii sub ordinele spătariuluI celuI mare.
PolcovnicttM (;Iste capulii Cataneloru; purtă topuzu de
argintii ~i este sub ordinele Agăi.
Arma~ul al 2-lea portă topuzii de argintU, şi este sub
1 rma şulu celii m&re. 1) tn multe. părţi ale Românimer, afară de Bucl1rescl, acesti! Cl1V~uti1 as-
tă·(li nil mai este înteÎesu. Eliî Însernneză al'gatt1, silllbria~u, lucl'ăto-
Portarulii al :Nea portă bastonii cu puţinu argintu şi riU ordinariU. (Nota trad.)
este sub Portarul ii celii mare.
 28 Jf;l'OlUA
ŢEREI ROMĂNESCI.
29

cere, dar cu bucuria şi cu, bun~ sa

. âtY d' t 'Haoa cllJ.ssel ostaşescl,
a
U tU a
Iar de aci Îna-
!te părţi, vor
.,
v V:I:. r d·
CAPITULU XI. mte c ~l, In " v v;~ saii copiiI seI, sau averhe
trece şi variI supera sau ~alaOya, '~ca turbu- v •.

Firmonu imperiltescu, in core se' vorbesce şi despre boeri.:) sale. se stăruiţi in totii chlpulu se se pedepsesca. 1 . fi
. , " t' 't dii îraltuluimeiI vi-ârii inscrisu nume e ŞI .-
A

Iatorl, rlml~en . 't' ordoDU . se v o o'

Alesule dintre domnitorii neamului lui Messia, astă-gi A d p~ecumu mal susu 1,1 ~
siognomla laru.. . .!a ar~ ândindu semânţa milostivirei
• o

Domnu al Valachiel Grigorie Vodă, sfîrşiturile tale se fiă fe~ te unesci cu nUIDlţll boerl l resp •
1

. _ loD ;:J v >li

ricite. Jar voi, lauda mal marilorii neamului lui Messi!)., boe . '1 are se roga U1 ,'{eu,,.
asupra acestei nenorOCIte rai a e,· c . 1 1 v

rl ai ţerei, îmulţită fiă supunerea vostră. Cândii va ajunge v d tOl de acolo de unde stă ascunsă; ŞI a semnu u
se o a uce~
. acestă luminată poruncă, sclutii se ve fiă, că a~a pre- imperăţiei mele se fiţi supuşI.
cum ii ţerra Valachiei este moştenirea luminatei mele
împerăţii şi grânarill înaltului meu pragil, de cuviinţă este CAPITULU XII.
se o îngrijimil, se o păzimii, şi se o ferimii de reii voitorI in
cflt se nu se mai- respândellcă asupra aceElte'i nenorocite ra- Despre jUozili.
lale, ci cu bucurie şi în pace se samene de bună vOIă şi se o de R f ă toti Loerii ce :le scoteau din
•
Mal Înamte e orm, ~ .. " vi '0
secere, ca la unii lucru al înaltei mele bune voinţe. Aşa dar
fUDC ţ lUDl se numI
. , .aii Mazili Iar ConstantlOU Voda ), pl'l
în trecutele timpuri cu trecerea făcătoriiorii de rele (în con- . b 'mari func- 'v

Reformă a făcutii ore-cari difcrinţe: pe oe~ll cel .' _ v

ţionar! s'au în dispo.nibilitate, i-a numitiI Vel~!!, p~ ~er fara

tra firescei mele înalte buner-voinţe) raiaoa a fostil biintuită
de jafurile şi sumeţia lorii atât de tare, În cât n că~utu şi 'c cu bocru man l-a nu-
de rar-guri ee erau de neurou mal. . 'v • v

din valorea sa. Din acestă Musă raiaoa câtor-va sate ne- mitii ~obllt· iar pe' ce! ce' se trăgeaii din ;l1carnu boere scu ŞI
pntendii suferi reutatea lorii, a părăsitii locaşele sale, şi lu-
nu ave~ii boerii, l:"a numitu MazUl.·
ându-şl copiii şi mulerile, a fugitu ca se se ascunQ.e. Aces-
tă întemplare a ajunsii la auQ.ulii nostru. Acuma tu, numi.,.
tule Domnii, te-ai mărginitil în cuvenita supunere, şi ai CAPITULU XIII. •
mângâiatiiraIaoa terei, şi ai urmatii şi alte ordine ale mă-'
rirel mele cu zelulii şi silinţa ce ai aretatii către' ea. Sunt Desp.·c Breslcle cele mici;
gata a sper~\ că, cu înţelepciunea ta ~i cu bunulii teu carac- ,.(;. L
• ,
f ţ" 'de diva'nii. AcestJa se accau
(lupe hereditate
.
.
. ; , v
v •

teru, tu, numitule Domnii;- te veI uni cu boerii conşiliari, şi oga e II . .. • _ . D' . 'cu rândulu; pănă v
·
dIn neamu In v neamii' serYlUU
, • la Ivanu
vei arăta cătră bIata raia, care a tugitii şi s'a ascunsu, mân- , ..' d . ăriciii Iar de a-
la Reformă. erau scutiţi de dlJmă ŞI e VIn ,
gâieri cu totu feliulii de cuvinte de blândeţe, silindu se o
tunel au remasu în dare; ~ - .
aduceţi se înţelegă, şi se o îndemnaţi se samene şi se se- 'lă, creată de la Relorma ~l
1\lazilii Capitani, ores 1ă I10 ,
. ineace.
1) Autorulii este atât de superficialii, în câtii a crequtii de prisos ii se
pue data acestui documentii. Din nOl'ocire, istorii scrisă de Fotino a com- . '.. . ' .' .' - ('ută de Constatin vodă. ,Mavl'oCO:-
plectatil acestă lacună. Acestii firmauii a fost~ adresatii luI Grigorie Ghica 1) Reforma df)spl'c care c vorba, ~ fa., _ ("e il ! mai pre largu IstOria
Vodă la anulu 1663. - Veql traducerea lui Fotiuo, tomul ii III. pag. 219. · Ia annlu 1730. y 't 54)
datii in a treia domUle a s a , . . ~stn la tomulii II pag. 1
TraducetoruliI.
, . r
lui Fotill!dradusă tot de acc u ce
traduce pe ,IC" "
Tradueătorulil,
•
 30 ISTORIA
Căpitanii ce erml dostituaţi, s'au (ăcutu deosebită breslă:
Neguţătorii suntbreslă nQiă, în care au intrat;} şi mulţI .
reI. Fruntaşi( loru sunt 21, avendu şi staroste.
Compania Craiovei. una mare şi una mică. Acestia
sunt noguţitorl de peste Oltu, carii, din timpulu Nemţiloru,
s'ai! numitu Companii. Au căI'ti domnesci, şi privilegimi
deosebite de ale neguţitoriloru de prin judeţe.
Neg.lţitorii fugari do la Dristoru din cansa Turciloru
şi veniţi aice, se făceau deosebită breslă.
BI·aşovenii. Din acestia uuil sunt şe~etOrl în Braşovil,
avendil. prăvelii şi în ţeră, prectimil. şi viI. EI formeză o.
deosebită breslă cu privilegiurile sale j ŞI în acesta se cu-
prindii şi Bra~oveuir cari au vruitil. cu totulu În ţeră.
Rllpt3~ir sunt brcslii veche din umeni deosebiţi de e - t
mni, cu dare ficsată către Vistoriă sau către Camară.
Aleşii sunt Lreslă nouă, creată ~n ~i1cl,~ lUI Grigorie
Vodă, cându () menil eraii numeraţr. Acestia au luat de la
Visterie dare mai grea, şi s'au numiti1 Aleşi.
Caiolanii, sunt doe sate. de Bulgari veniţi de peste
Dunăre În distrietulu Ialomitii, dându dl\re. deosebită.
Armenil, bres!ă deosebită cu starostele 10J'u.
. .
Evreii asemine.
Toţi acestia se numiau bt'oRle cu deosebite privilegiuri
de ale ţeraniIodi: unii, precumuNeguiitorii, Companiile.
Armenii şi ~i EvreIi, era ii sub ascultarea Camaraşului, Iar
ŢEREI ROMANESCI,
31
Bresla de Neguţitori de prin judeţe, Companiele Dl'is-
toreniloru, A~menii, EvreiI, au star03te, şi Rlmt sub autori-
tatea Camaraşl1lui celUI mare.
CAPITULU XV.
Despre Slujitori'
Slujitorii ostaşI sunf cu IMă şi cu îmbrăcăminte.
Sermcni\' .străini sunt sub ascultarea lUI Bulnbaşa.
LufegiiT, sub a CapitanuluI loru.
Lufegii Spatadului, sub a Ceauşului Spătăreseu.
Sărăţeii şi Scutelnicii, sub a CapitanilOl'll loru.
Acestea erau cavuleria din Bucuresci Sllb autoritatea
Sp~tarulul celi! mare.
Venători r ,
sub Capitanii loru, şi Cazacii, sub Polcovni-
culu loru, se numTau Pedestraşi, şi erau sub autoritatea Agăi.
Dorobanţii, sub comanda căpitanuluiloriL EI se fă­
ceaii dupe hereditate, remâindu liberi a se ocupa. şi de alte
profesiuni. . Acestia erau ostirea pedestn'i coa, puternid. cari
revoltlinduse .adese (lri ucidea!i boeri, pr,'idmi beserici, şi j c '7
1uiau pe ţeranr. Constantinu Vodă Citrnn:li 1) a inceputu se- i
desfiinţeze: pc cAţi a Iăsatu T-a PUBU, împl'eună cu Uăpitanuhi
loru, sub comanda Agiii; iar tunudle loru le-a datu Al'-
masului.
t ('!

cei-lalţi sub a Visterid. Dar >dUpe ce s'a unitu Camara cu

Visteria, t6to breslele acesto au l'emasii sub Visterie. Iar Ca-
Lipcanil
lUI mare.
~i CăIăl'a~i1, sub autoritatea Postelnicului ce-
mUI'3şnlu cehi mare numesce num~ i pe Staroste.
.. . AI'Il1ă~eir şi Puşcaşii, ce păziau închisorile, şi '!'opcii,
~uh autoritatea Armaşului celuI mare.
CAPITULU XIV.
" . Apro~ir erau· împlinitorii datorieJoru si servitori ai Di-
Despl'c NegllfitOl'i. vnnuluI; ci_ sunt sub ascultarea V~itafl\lui şi u C4'~uşnlnl de

Pe negnţitorir Străini, ce aducii marfă din Turcia şi

Apro~lI; Jar zapciiI loru sunt supuşi
Posteillicnini celui mare.
Icioglanii. Acestia erati guar\lii de COl'pU ai DOllllli-
din alte ţeri sau scutu măl'flll'i afară din teră, îr judecă Ca-
maraşulu.
--....:...-_---
: Neguţitorii
staroste.
pămcnteni ce facu aseminea comertu, au 1) Pe
pag, io!.la :mulfi 1654. ve'l!
'1
mai IJl'O lal'gîl htoria llli Fotino, t omn l~
II
II ,

TrauucctoruIi1.
 ŢEREl ROMĂXESCI. 33
ISTORIA~.:,'
32
fără moşii, şe~endu pe moşiile l\tIonastiriloru şi ale boeriJoru
~ La e"I' era si stindardulu domnescii, adecă al ţerei. ~i •dând,u propri~tarilOi:ii cele legiute, precumii se va vedea
1o ru.. 1 î b " ~
Ei portă în mână şi mÎzdrace cu mi~i steg~re e.. m" raca- la capitululii destinatii' despre acesta. Iar cei mai mulţi din
mintea lor era poloneză. El purta şI.arcurI cu sageţI .. terani. eralt sclavI ai boeriloru şi ai l\tIonastiriloI;ii, precumii măr­
Prin judeţe erau rânduiţi Capitani. c~te c~ o" ~I: ~~ turisescu chrisllvele.·· Alţii eraii sate de slujitorI, precumii
omen1. În judeţulii RîmnicuIui; sjiratu erau treI CapItanII. s'a ve~utii la capitolulii despre acesta. 'MoşneniI şi cei-Ialţi
la Focsani la Gradistea, şi la Macsineni. liberI plătIau dările cele mai' grele, iar sclavi! da prea pu-
în B~zeu, Căpităniil. oraşului Buzeii. ţinii. Dupe frece re de timpii cu t6te. că dările au ajul1sii
_ Prahova, Căpitănia Ploesciloru. peste mesură de gre!e, e~ plătIau ,inse dupe analogiă, pănă
_ Dimboviţa Căpitănia de Tîrguvistea. la Reforma lui Constantinu Vpdă l\favrocordatii. Acesta dftndu.
_ Ialomiţa, l~ Lichirescl, Stel~ica, .şi Oraşq: pe Slujitori la dare, a aruncatii acelasi impositii asupra Moş­
_ IIfovu, la CIocănesc!, Oltemţa ŞI Gherghlţa. nenilorii şi fi Birniciloru. I~rin a doa domniă a sa făcendii
Vlasca, la Hodivoe şi la Data. ~.
prin Reformă. scutelnici pentru boeri, a iiberatii pe sclavi 1)
__ Muscelii şi Argeşi, ale Oraşeloru respectIve. cu voea şi fără voea stăpânilorll Iorii. :Moşne~ij şedii pe
;...:, Oltula Slatina şi Uda. '. ,. IJloşiile lorii, dar nu aii voie se se mute în Alte sate.. Acei
P es t e O , 'ltii era deosebită ostire a Banului CraTovei
.... sub
capltama " fără de moşii, sclavI saii liberi, âncă LU aii voie a se stră­
l ·Că itaniloru de acolo. Cea mal mare muta de la unu satii la altuli1; şi daca vre unulii fuge, pro-
ascu taI ea p - _ . It- SI
era a Cerne tiuiul
J ~
ca !'li acea din Focşanl. J:ljrau ŞI a r l • u-
. . . . , . " prietarulil moşiei are dreptulU se 'Jii ?-dueii. la urma sa, ori
"t • f" il. de 16fă ci numaI pe scutelă, sate mtregl, pre- de unde l'at' găsi. Asemine nici unu satil întregii nu pate
Jlorl ar , .""
." "~ub spa" tarulu', Vistermcell
b V" Iv'
cumu: S pa"t·ar eu
. v
-. . ." su . '. lstleru u, se se strămute pe altă mo~iă f~iră causă bine-cuventată; şi
Postelniceii sub Postelniculu; RoşIi ŞI Paharmceu sub Pa- proprietariulii are voie se 'Iii ÎntOt·c<1. la urma lui. Ilir; daca
'. IVuceIu·
h armcu · mare', Comi>1eii
.. sub Comisulii cefii mare;.;;. . vre unu ţeranu, saii vre unii satii, are vre unii motivii legalii
· 't'"
VIZI li, '
sub Pitarul ii cdii mare; Şătrăreii .
sub Şătrarulu;
. A •
ŞI~ ca Se părăsescă' moşia pe care se află) dă plângere la. Ilomnu
CămărăşeiJ, sub Cămăruşulu celii maI~e." Acesha, 1D tIm~~ şi, dupe cercetarea marelUI Vistierlu saii a Divanului. capetă
ele pace er.:\u nesupăraţi, şi fără de dan pe la casel.e .lort~, vOIe de strămutare. prin carte domnescă. Proprieriulii mo-
Iar în timpu de resbelu mergeau la bătăliă. Ei, cu hmp~lu: siei nu are dreptul ii a. supera pe locuitori cu cereri mai
s'aii totu împuţinatii p('mă la Nicolae Vodă;' iar COllstantlllU multe de cât cele lcgiuiţe, care Re voru vedea la capitolulii
Vodă, prin Reformă, ia desfiinţittii cu totulii, l~sând câ:e pu: despre ac(~sta.
ţini la Bucuresc! sub ~păt~rul~,. ~u~. Aga, ŞI .su~b ceI-lalţl
boer! Zapcii. Elii a redusu ŞI capltaunle' de prm Judeţe,. îru: CAPITULU XVII.
puţinândii slujitorii Iorii, şi lăsâridiiriuma'î câţi sunt trebUltorI
pentru judeţe; iar pe cel~lalţ'i la dat in dara. Despre ţignuJ.

CAPITULU XVI. Ţiganii domnesc! de prin tîrguri, linii se numesclI Rn-

dari, umblându şi locuindii sub corturi şi avendu professi-
Despre ţeralll.
1) Aocmine SclavI se nnmlau Îl! tera Romănescă Rumfllli Iar În 1Ifol-
jn timpurile vechi, câţ'i-va din ţerani aveaii moşiile .lor~ dova Vecini'. (TratlueetoruW.)
proprii, ~i craii liberi, nesupuşi Ia boerI. AltiI eraii hben 3
3~1 " ISTORIA,
uue:., il seute aurii de prin pîr::\€; nlli! Mint pUl'tătoi'I de ur~i
iar, alţii ferari. Toţi accstia. sunt. sub ordinele Arma~ului.
RUflariI !lunt ,ai l\[onastil'ei Coziei; dar fiind că aumeste~u­
gulu, . de .a strângeauru", Domnia îi. întrebuiinţeză, pe "sem~ .
sa, plătindu ~i dare .catră monastire, Ţiganii monastiresci ~l
boerctlcl. u/lii şedtl În. terguri jar alţii pe la s,~te; uniI sunt
ferari, iar alţii cortaşi. . Cu acestia :domni~ 'nu are nici unit
flUlcsteciî., ci, numaI proprietarii lol'u .• ' '
,,'CAPITULU XVIII.
'Desbl'c ce~şitorI.
eliud sCllunuhl domniei Ilra la Câmpil-Iungu şi la Ar':'
gl~~(l. cerşitol'ii
'avea1l unu satu îri judeţulii.,MuscduluI numitil
l\Iaee:iUlii scu6tii. pClltru ajutorulii. loru· Era la Câmpl1-hing~
şi o nlllră f:l~ut:l de ~satult1 acesta,.~i' destinatii pentru' nu-
trim€ntnlu lorii. Acest satii pănă' la unu timpii. errscutitu
cu chrisovii DomoesciL lUai pe, urmă domnulii 1) a pusii
.
iintlllu la dare' sÎ 'J,l'in chrisovii. a lwtărîtu se se dea cersito-
, CAPITULU XX.
ri16nl de patru ori ve anu câte 25 lei din, Visteriă. Iar
cer~jtorilo\'u din Bucuresci; dupe lista ce da ia Visteriă Pro-
topopu~ii, le da elite unii banii pe ~i în fiă care lunii; iar
În joia mare li se da 80 dnlămi de aba şi încălţămint<:.
" ,CAPITULU XIX:'
• ; ~ ţ ,
DeSIJre judecăţi.
.J udecăţile se făeeau dUlJc le!?ile împerătescl', şi mai
alesiI <Jupe legea ce a ţradus'o' MateI' Bassarab în limba
Zomălll'scă. În unele casul'i înse se judeca dupe obiceiulii
p{lmentului, iar nu dupelege,dMpre care sunt si chris(!ve
la ~iJt.t-opoJiiL Prin districte,. din înv(~chimc. iu'decătile se
facc:li'i de câtr:'i bocl'ii<:[lpitani, pe acolo rie ,)~\r;;Je' e~;ll că-
.; . ,,, , i
,1) Ce piicatii că :llltorulii nu ne ,cit<Ezii: date asupra ,lc~stei materii!
(X ola :I'aduc(torulai)
35-
pitănii mari. Iar de la . Heforma lui Constantinii Vodl., şi
ÎnctJce. ,de cândil s'au nu~nitii ISpravnici, aeestia beii iude-
. .
eătite'" si . cehI ce nu i;C n:ultu\I1cscc apcleză la boerii cei'
mari ni, 'Divanulul din Bueurescl. Vorniceii judeţcloru 1)
judecă ~i ,hotărescu glo bele pentru piigubele ce ta cii vitele
în semănăturI; ei adună şipripasllrile dupe rânduela Isprav-
nicilo1'1l.
L,l Bucuresci sunt numiţi anume judecători boeri, ~i
cine nu se mulţumesc::! cu judecata loru apel6zil la boeri'i
cel ma~'i d'3 Divanii. Superiorii DivHnullli sunt: l\litropolitulii.
Episcopii, Banul11 celu mare, Logogtltlii cel1l mare, Spătarulu
celii lllar8, Vistierulii celii mare, Clucerulii Cdi'l mare,' ~i Pos-
t'elnicllhi· celii mare. Celtl ce nu' se multumesce nici cu ju-
de~ata 3ce ..;tora.' apeleză cătră Domnii. şi jude~ata se face în
presenţalul. Cfindi'l judecă Domnull1, se numesce Divanii,
~i trebue se assiste Mitropolitulu şi Episcopii (de se întem-
pIă~\icA). toţîboerii cel mari, l\hzilii, şi toţi cflţi se vorii
întempla ~i vorii veni pănă la Cluceruli'l de Arie.
DeslJl'e jlldl'ciîtol'i ţ;i cllrmuitol"ii distl'ictdol"lI.
Din invechime eraiiÎo judeţe incrrijitori şi judecători'
La Rîmniculu Săral(l, C~lpitan\llll ele Foc\>ani:
Bnzell şi jiunetate din ;)ăculeni, C~'ipitanuli'l de Buze1l
__ Pl'!iho\'a sijnmetate din SăweilI, C[tpitaimi de Ploesci;
_._ Ialomiţa,' Căp~h\lldu de 'Oraşi);
_ llfovu, Ciî.pitanulfl de Ghel'ghiţa\;
Vlasca, CăpitalJUJu de OJiy(J(';
Teleormani'l. C,~lpitimt'rl lle Rll~i <le' Vede;
l\Iilşce!ll si Argeşu, Vurnicllli'l de C,'tmpn-lungtl;
~ Oltll, Căpitanulii de SI:itlll:'; ,
- 'La DÎll1ooviţ::, VornieulLi de Til'g(},'i~tea.
~
1) De hunii, stlnii'să autol'ul11 a ,"oitu. se Înţ,'i<.\;"\ pe \'ol'l1icir. sa;1 llîr-
că!alJii s'lle!o!'ll.
"
 36 , ISTORIA
"
\
Căpitanii de PIă~'i craii supuş'i acests>ra,'
în .eleştee ~i bti1ţirle pesct' nimenI 11ll cufeză fi pescui
În .iudetele de peste Oltii snperiorii era Banulii celii
fără voia proprietaruluI.
marI"!. Acolo era C:'l.pitiinii1 cea mai mare a CernetuluI. Ba-
Nimeni nu arc voie a dUca holue. li\'cde de fânu sau
nul!t mai avea Ciipitiinii .şi la jndeţeie Homanaţi'i,. Dol.iii~
locuri cu selllănăţurr,'~are le deosebesce propriewrulu pen-
Gorjii. si Vîlcea. Din Domnii în Domnii s'a tot Împnţinatii.
puterea' naniei, s'aii. împuţinat;i şi slujitorii penii la anuli!
tru sine.
Câţi cosescii fânu. daii din l O clăi doe.
171(;, c:îndrl tera de peste Oltii s'a d,ltii Nemţilorii .. Atun-
CâtT aii stupi, plătescu pC'lltm !iii-euro câte 6 bani, Şl
ce Neculai Vodă a Împnţinatii. numerulii slujitorilorii şi i-a
din 20 roi daii unullt pe anll.
(latii la dare. La 1 i39 fiimhi Domnu Constantini'l M vrocor-
Pentrll capre, daii câte. do! bc,ni. de una primăvara, şi
dati!, fiiulii luI NicoIai Vodă, TurciI aii luatu în del'eptu ju-
câte patru bani I(!l'I1a. .
deţelc CraIovaI de la Nemti. . (ar Const.1ntinu Vodă, prin
De la tute perdelele. dc fatăcillne Jc OI, se lili. câte un
Reformă, a desfiintat!l Căpih1niele cele muri şi a rânduitu în
ttite jurleţele boerI ispravnici, şi Căpitani umeni nobil1, Iii""
mielii.
Pentru loculiiue piişiune ("aii ieJazii). "itele pliitescii
sândii. dte puţini slujitori în mHM ispravnicilorll stib ordi-
câte 12 bani. Iar pe locuiti i'csel'vutii pc set'l!\ propl'ieta-
neh~ Spiitarului celui mare pen tru ca' se strîngă dările, pen-
riului, nimenI' 'mi p6te băga vite f:lr:i dCllHcbită tocll!cl:i:
tru ca se prin<jă hoţii, pentru menziluri şi pentru alte ~rll­
în păduri nu pote băga vite fării învoirl'a }ll'opl'leta-
buinţe ale judecaţiloru, dupe disposiţinni1e Ispravnieilorii.
riului.
De atunce a remasii administraţiunea judetelorii asupra is-
pravnicilorii, lnându-sl: din 'miha C:ipitaniloru.
CAPITULU XXII.
CAPITULU XXI.
Desprc ll11'talc ţ;i illdustl'il.
Deslll'C moşii.
AUI'ulii se esploat(~ză din llisipulii riurillll'u Oltn, '1'0-
l\Io~iile sunt proprietăţi ale monastiriloru, ale boel'ilor
si ale ciitor-va ter:ll11, ce se nl1mescu l\Iosneni. TeraniI' ce pologu, Argeşulu ~i Dîmboviţii, de ciitră ţiganiI domnesci
., ti " ,
numiţi Rudari.
nu ~veau moşii, din îllvechim~ lucrau, la pl'oprietal'uiii mo-
Arama se esplota o dinÎ(Jră în districtulii l\Iehedinţulul,
şiei pe care şedeml, câte ce-va nehotărîtii .. Nemţii; jdupe ce
aii luatii judeţelo de,pe\1te Oltu, a!l legiuitu ca ~erănii se ln-
la loculii ce se chit.mă J}aea de aramă.
creze proprietariloru câte 48 ~ile pe anii. Ferulu l:au ui8copcI'itti l\l'llllii Ia GOljU; ual' a8t:"l-\11 nu
Constantinu Vodă, prin Reforma de la 1739 a legiuitii mai este.
se lucre<::e 24 ~lile, şi, mal pe urmă 12. Puci6sh s'a găsitil În jltUetu!ll Mnscelului, Argeşlllu,
Dîmboviţa şi 'S:icuiellii. ,
Viile ce. suntu pe mo~iI stt-ăine dati proprietarnlui din
doc-~leci vedre una, sub nume de otaşniţă. Sarea se scate din treI Gelle: de la Ocna .mare dlI~
distrlctulii Vîlcea; de la 'relega, din ui8trÎl:tulll Prahova, .1;'1
Nim.eni nu are vne se phînteze pe mosie străină Vle
sU ll livedii. de fructe, fără voia proprietaruluI.
de la f;Iănicu din' uistrictulti Săcl1iellii. Era ~i la Dîmbovlta.
ocnă mică, dar s'a închisu. l\IaI sunt ~i alţi munţi cu SUl'e
Din tDte semănăturele ~i produ~tele nicute pe moşii
străine se dă djmă. dar nu se deschidii fiind!t că nu nre trecere.
Pecură este în lllaI multe părţi în llJunţi.
38 ., ISTOlUA ......' i19

OlciU Sfl hl~,reză în satuhI Diicescii din Dîmboviţa. LichiresCi'i.

Fabricit de hăl'tiă este pe apa. Co!intinei în judeţulu oS
...
rCiocăncseiL
'O
Ilfovulul. .a Olteniţa.
o 1 r',
CAPITUlU XXIII. ,
-;;;. Gherghiţ:l.
, 'l)C!;PI"l:~ articolele Cl~ l'sh din tt-I·ii. . ,,'
- >-
Q3 Giurgiu,
Grâll, orzll, moiu, ponunhii, iml, cflHepă Aceste '1 ..::l
Q
'"
~Cimpjna~ schele ŞI ohoriî,-
chel'C'stea, pa~tramă, c({~cavalii, miere, seu, Cel''': /' trecii în ,," I Slatir.a, o1>01'u.
vi~ii. piei de vite, cni. boi, oi, capre. ','" 1'llrcia:· I ''""
<:) Sigarcea, schele."
Liln:l, ceră, vinu,vite, rude, tutUllll, ._-- in) Ungar'ia ~i în '"....
Q3 Zimnicea, id_';
Carvasaraoa, schele şi oboru Ia tîrg~Ilu~de-afară
~

l>oIonin. o'"'"
CAPITUlU XXiV., l dm Bucurescl.
DC;;IH'(' Hrticolelc Cl~ intrit in ţt-l"ii.

Diverse Lt1.11:ll'ir vinii din Husia. '. l'arifa vămiloru ..

. Hiicănii divcrse; bumbacCl, feru, mittăserii de Halep, ş\
altcll~, din. Turcia.
Pîoz<irir vinii din Puloni2..
Alte nrtieole nllli vinil din Europu, mlee:l de la Lips ..
ca, G:':ltz, Viena, şi BraşOYll.
Lista ob()\,e!ol'ii ~i
Pitescii, olJ<:H'll.
(
~ Dl'n~oslayele, şchele.
'II ~ C:îinenii, şchele.
,:. Focsanii, şchele.
:: JTil·gvviştea, oborii.
<:l
cr. . Vălcnir, sehei,'.
. .
H !;ichelelorli de [~I'ill
!;ii tlu'ira viîllll'l. '.
bani.
Ccra ce 8e vinde în tîrgu, la 10 ba'n\;
ce ese din ţcră, cel'ăritu.
1 oeaoa, ce vine' din Turcia.
ţ.
t Anasonu, la o oea.
:wo Icre de chet:du, Încărcătura,
6 Pielea de vlllpfl.
OI'II~e ~i th·l/.ut"i. 6 caliiluc!'fltă.
40 Calulu ce se vind~ h oborll.
40 trece în Ungaria.
6 Astar1u, bucata.'
5 Sovazu.
;.,
. '
, ' 1 Caru ce se vinde în tîrgu, la 10 bani.
5 Aba. bucata ce' vine' din'rurcÎ::i.
300 Încă:-cătura ~e abale ce trece în Ungaria 1, ,

):; lPloesf~îi ~i Filipcscil, schele. 130 'Mold6v:lsaii Rusia.

~ Gi'lgenii, oborii. 300 bumbac ii cândti merge' în u.ng:\~ja.· .
'C
rs
Buzeulii, oboril. 240 . intră în ţcră.

$ lRîm~icu:ii, oboJ'u. 4 de h'lmbaf:ll tnrSll.

·OCI1011
OraşUlll'l). 40 Hivolulii entrce[~ În TurciC!.
20 se' taic la SCf:llnc.
1) Astil-felili S') nUinTa Ol'a~nli1 de Floci, rqodinţa districtului Ialomiţa. 480 UnUi, mila de oC~11e.
(Traduc;'itorullll. ) El Vidra.
40 IS'fORU.
ŢJ:)REI ROJIIĂNESCI. 41
bani.
bani.
20 Pielea de boii.
5 Ocaoa de candelu.
40 Bivolii .ce se vinde la.oboril. '.,
6 cofeturi,
. 360 Rodostamon, încărcătura. ,
1320 Cuma~urI de Misiru, sail Venctiaue auri te cândil trecu
4 Ocaoa de dnlceţă, chitră, sau Rodozaharii .. · ·În Rusia.
3 Marfă de Gre'3eni, la sută.
2 Peicela de capre.
1800 Butea de mariă de Grcceni.
1 la 10 banI, cândii 'le \ endu. în: tîrgu.
, 1 Blănării de ţeră, la 10 bani.. ,
1 Perechea de tălpi de' cisme :3au papuci.
240 încăr('ătur~ de blane de Rumelia:' i 60 Suta de cOse.
480 Blane de RumeIia, albe ~i negre.;; . 6 chila de orzu, la e~ire din obol'ii.
1 Ghioce!.
30 Carul ii de raei, şi 300 în daru.
15 Suta de bucăţi găitani:i de lână ce merge b Turcia şi 9 - pepenI sau castraveţi şi 9 în natură.
Moldova.
10 - Cherestea ce merge în Turcia,
660 Argintii-viii, încărcătura, ori unde ar trece. i20 de la 2 putine Catranii ce merge în Turcia, sau vine
60 Carulii de d6ge de stejarii. 50 butea de vinil' ce se, vinde în tergu.
80 Prunc uscate,fasule, Lobii. i 2 Vadra d~ vinil venitii de aiurea.
120 l\fasl!ne, încărcătura. . 300 butea de vinii ce trece în Turcia. '
4 Ocaoa de zaharii de . Veneţia. 1200 Ungaria.
4 Misil'ii. 3 la sută marfa de Lipsca, ori unde al' fi
78 Perechea d~ zegbi galbene. 12 ocaoa de Licllrini.
12 - albe. 3 la sută, ,lulele b,une.
20 Vite albe mari, ce trecu în. Turcia. . 30 Co~ulii de lulele proste.
40 - ce trecii saii vinii din Ungaria. .. 'la sută, inulii ~i cAnepa ce se ,vinde în tel'gu.
240 încărcătura de tâmâe ce vine saii ese. 50 încărcătura de inu ce vine sau Cl'e .•
.{ Ocaoa de tămâe, cândil e puţină~ 3 la suta, pelcelele de iepure; ,
1 Ocaoa de puclosă, pt5tră venătă si scrobelă .. ,. 4 pelea de lupii.
3 la i 00 chehribarii. "
120 Luntre mari.
660 Încărcătura de cafea,',cânrlii vine. 60 de mijlocii .
. 6 2caoa de cafea, cândii e puţină.. 40 mici.
,240 Incărcătura de ar<1mă cândii vine. 80 mii:> de iălllâi ŞI 14 în natură
533 !Ono oca ca~cav111ii ce merge în. Turcia. 160 Încărcătura de lămâi ce trece "În Ung-aria.
4 1 chitră, sau doe cându sunt mai micI. 60 tulumulii de untu de lemuii.
i Ocaoa de cap ere.
15 Carulii de varză şi 2 în natură.
1 cucunari.
240 lână ce trece în Turcia
1 cUie.
9 bucata de aIngea.
3 la 100 spoelă ce se vinde cu ocaoa. 3 )a iOD băcănii.
30 Suta de ocale castane.
60 Cântarul de băcănii ce se ducii iq. ?l!oldl)va ~i Ungaria.
42 ISTORIA : rfmEI ROl\lĂNEsct 43
bani. .'.:,!

1 Oeaoa de bllmbacu. 4 ocaoa de cari~catiţă. ',~,

40. Taul'ulu ce 80 vil1lle în oboru. 3 Ori ce marfă vine la Carvasara. are voie Vameşuliise
90 Încărcătura de lână ce vine din Turci". o d~schi~ii ~i se ia la iOO de bani.'
4:> ţllrcană ce merge înalte'- părţii. 3 perechea de papuci.
1 la 10 lână CI' se vinde cu oeaoa la oborii. i la iO, pari şi uuele.
901 Înd1.t'ciitura de Innă ţigae ce ese peste hotaru .. 120 Putina de pecl1ră ce .trece În Turcia.
900 mătase ce vine din 'rurcia lIaii ese din ţeri\.. 3 ocaoa de pastramă şi ghil1denii.
3 la 100, mătasa ('.are se deschide aice. 600 Încărcătura de piperiu.
600 tona de măl'gelărie. ' ,',' i80 perechea de petre de m6rii, de la Hârleii.
330 meşinc ce trecii în Ungal'i:l. ;: 60 de Ioeii.
6 Chila de mazere ,ce esedin ţt;J·ă. 120 - mai marTo
50 Morunii ce se espol'tă în Ungaria; , 120 Carul ii de pastl'amă ce vine din ţeră.
4;) Carultl de mere ce ,se espo rtii. Î11 Turcia. 240 ese din ţeri'i.
30 - se importă. 120 la 100 portocale, şi 15 în natură
360 morunii săr:ltii, şi 30 oca în llatul'ă. fi testeaoa: de pow()ve de cai.
.120 midii saii stridii, ~i IOO în natun'i. 3 la;;100, peştemane mal bune s'au mal prj:lste .
1 la iO, malainhi ee se vinde. 12 Pânză de Bra~ovu.
ilW Încă~cătura de plumbl!. ()l'i pe unde ar intl'n. 3:30 Încărcătrira de marfă de RUlnclia ce trece prin Giur-
80 Carulu de IiI,nă d,~ eap1'4. giu sau Zimnict>a în Husia.
:~ Ocaoa de cerrl(qă. 660 idem, ce, trece în Ungaria.
15 Cantal'llli:t de miere ce se trimirela Constantinopole. 30 saeulu de nohotii.
20 Vite ce vinii din, nlte p:"trţi pentru nutl'imentu. 240 bucata de haină subţire.
ZO ale ostroveniloru. i 20 ' Filen dresi.
20 - se ducii în Ungaria., 60 - Briclisi.
6 - vinii din Ungarb pentru nutrimentiL 60 Sifti.
20 ce se vendii, sau de la cumperătoru': 'sau de ,la 60 - Braşiovenescă.
ven<,letoriu. . /' 2 - românească ce merge în Turcia.
20 - nu au cărţulii" la intrare sau 'lţl eşire. 40 pelea de risii.
20 de trecetore. 4 oeaoa de rachiu tUl'cesu saii le~escii, Iar cehI ce face
iO - ce s~ tarc In. scaune. qomerţii de rachi ii plătesce Îndoitu.
;
t) Ocaoa de torhl văpsitu.
(,

40 saculii de 6 chile orezii.

1 - foi de naramze sau portocale. Il la 10, r6te, osii, ~i giugurr.
12 Nisell'ulii. 5(') suculii de gl'flu cUmperatll de precupeţi.
1 Ocaoa serobelă. 1 la 10, s:1clll de grâU vendutll în tergu.
3 oţetu. .,30 carl\lde struguri ~l 2 oca în natură.
i la iO, lemnele, 13 ocaoa dc smnltii.
44 ISTORIA
,'EREI ROMĂNESC'f. 45
, banJ. (\
bani.
40 carulu de şin drilă de stejarii .. 2 Plelica de mielu venită din Ungaria.
i albă.
40 carulil de spoeL". ,', ,',' ' : t
,1 ce se vinde în ţerâ.
15 putina de strugul"i ce vine din Turcia.
10 ~alvarI (pentru 1l1lulii) ce se ducii în TllI·citi. saii MoI..; 12 p'ielcele bune,
dova. 120 - mari turcesc!..
18 şaoa, turce~că. '
40 Înf!ărcătur:\ de bl'!lnză' ce Vlnll sau esp.
CAPITULU XXVI.
I

i40 _. - ce treco în Turcia. DeSllre scol ele, domnesc!:

3 la 100, amna're.
Sculă grecescă mai an'teiu· a fu'ndat'o Şerhanii Vo ă
15 la iOO, crcmeni.
360 încărcătura depostavu cheuul'iu.
Cantacuzino; si acesta s'a' sustinutii si de Domnii 'ce l'aii ur-
matii cu lefe ~nuale date din' \ibtieriă. '
600 DubasurI pc care se facu 11101'1 pe Dunăre.'
240 încărcătura de tutnnu turcE;SCli.
, Un professorii primarIu l~ scii nţele fi-l
4 ocaoa de tutunu turcesfm. losofice. " l.în l\Ionastirea
Untl prof~ssorIu secundarit~ la litere. SfintuluI Sava.
1 romi'tllescucându trece în Turcia. Unii al 'treilea la cde ordinare.
1 ce se vinde în ţeră. Scolă SIav~nescă a fostii ~nalde 'nainte in' bisseri~a
5 hollcen. vechea a SântuluI George,.' susţinu'tă de toF Domnii urm:l-:
3 - dizi:
tori."Acesta are doi professori, nDulii primal'iu ~i actulii se~
200 cuptorulii străchin:JriIOl'u, afan'i. de fumăritii.
cundariu. ' '
100 Încărcătura de oţelu, la intrare si la e~ire din ţeră.
Letele acestorii, pl'ofessoru pună la unii timpii' se da
3 testeaoa de ciorapI m.al'i. .
din Vistieria, dar mal tăr<,liu chibzuinduse Domnii, aii lăssatii
1- - miei. scutită de dări' Monastirea Glavacioclllii, si dându-o Mitro-
i ocaoa de ceam-sacflzii.
politullli, acesta s'a obligatu a plăti Icfele 'profe~sorilorii din'
4 perechea de cisme,
venifulU el. ACCdtă l'ânduel<\ s'a păzitii peuă la ~nii timpii.
30 suta de ocale de alune.
60 carulii de douite, albii si' altele.
i la i O bani, linte ce se, ~hl(le; în tîrgii.
CAPITULU XXVII.
i la 100, aramă lucrată.
'1 la iO, finii ce se vinde în tăl'gu. Despre spitale.
1 ocaoa de hurmale,'
60 la 40 ocale icre negre. Monastirea Colţer s'a fundatii de spătariulu Micha'i Can-
30 putina de icre rosii. ' tacuzino. Acesta a dotat'o cu veniturI del>tinate a intreţinea:
1 ocaoa de horilcă 'ce I;e lucreză. , Doc spitale pentru bolnavii răI,liF cu asternuturile ~i cu
45 Încărcătura de pesce ce trece Îl! Ungaria. chrana lorii.
240 - . d'lU Turcia, şi .3 oca, în O spiţeriă ~i unii chirurgii pentru trebuinta acestor spi-
"ymc
natură. talllri.
 46 , ISTORIA
o scolii slovenescă ~i unii CânUircţu, care so de'\ lec-
ţiuni, cu Iefe de 1a Monastire. "
Sântulii Panteleimonii s'a fundatii de Grigorie Vodă Ghi-
ca, şi s'a dotatll de elii cn vl'nitmi destinate a întreţitlea:
Unii spitulii pentru răniţi;
UniI. spitlJlii pentru bolnavI;'
Unii meni cii şi unu chirurgu;
O spiţeriă;
Unii Hpitalu afară din Monastire la. schitulii Sfmtului
Vissarion pentru eei molepsiţi, cu t()te cheltuelele pe ~ema
l\1onastirei. "\
, \
Bisse1'Îea cu Bl'adu, făcută de l\lichaIu' LogofetnliI de
,Divnm'i, a fostii miluită şi a('estll.~u chrisovi'i domnesclt. In
chilie!e sale au asilii ::!J femp.i l.l(~trfinc, cari capeta 't1Utri~
mentii şi îmbrăcăminte din venitulii bissericel.. .,
'Dtimna Rala~'l rellJilindiI feră copil, a fundatii Monas-
tirea care purtă asemme nume, şi închinândtl-l' cassa şi totă
averea ei,' Il destinat'o se fie asil~ pentru străInI şi orfano-
trofiă, 'l~i1să de ajutorill pentru măritişulii feteloru serace' şi'
orfane, pre(~umii şi scolit de Jll,:eţiătură pentru cOl ce
vOrli
se 'se preoţl~scă Dar fiind!,:j că acestei Domnc i s'a intern:'"
pl~tu n·torten. fără ve!'te ~i n'a' apucatua face nici chrisovii
nicI testamentii, ins-tituţiunea sa nu se păzesce Întocmai de
către epitropI. . '
La rnona,stil'ile acestea îil care sunt spitalele, nu sunt
nici egumeninici călugărI, :Ele se cârmuescu do epitropi
mireni, a vendii şi preoţi mireni.
CAPiTULU XXVIII.
D(~SlH'e diîl"l.
Dupe chriscJvele cele vechi se vediI multe feluri de dru'i
cele mai gl'ele cr;;'!"t zilherdlele ~i uite provisiUlli :i.lilitnt'c, (.1 0 -:
cine1ele, adecă oieritullt şi vinariciu1u, şi altele multe. Pe
ţeranii cei liberi se arunca, dări dupe' voinţa; şi trebuinţele
Domnilol'u, cari erali nb801uţi Întru acesta. ,Dar (lnpe ce
'P~HEI R()){Ă:>EscI. 47
, s'at! 8uplisii ,.Pol'ţii' Ot.omane, dupe chrisove se' vedelcă ha-
racinIii prisos ia 1). Cel de astăc}i nu cunoscu ce hll)'aciu se
da pe at\lOCC Il); dar acela care' nor ne aducelDll aminte că
lua 'Camara Domnului era deosebitii, adecă:
'OierittlM, căte 10 bani de ole.
.Yinr'irieiullt, câte :2 baril de vadra de vinii.
'Dijmăritnlii, câte 13 bani de la stupi şi mascuri.
Oenele de sare. \
Vămile. Dupe vechiulu obicciii.
Venituh'i Domnet.
Penă înainte de Retormă, aCtJstc dări se vindeaii de fa-
<;iă cn,D()mnulii În flivul1I'i; şi le luaii Boerii ,cei mari. La a ..
ceste ven~ări, neguţiătorii nu eraiipriimiţi fi concura, ci pe
urmă le cumpera .de In Boerii cei· mari. Dar de la Refor-
mă, si înc6ce, s'a permisll si
~ ,
boerilor celor micI si..
negutiă-
. II
rilorii ca se concure: cine dă mai multii acela le ia; saii,
daca vre DornmHu, le, aduIHl eIti dilndule în credinţă 3),
Dare'\ vistieriei era haraciulă cătră Porta otomană, ca"':
n~ fie scotca în ţel'ă. de doe 01'1 pe anii, nici mlJl multu, nicl
mal puţinii 4).
Baiaram, pc;yche{i, ce se <1:1 la împel'ăţiă, şi la ,alte porţi
ale Turcilorii cclorii însemnaţi ă).
Chcltuelele, ţerei, ce se da. în lde şi alte trebuinţe, se
rfmdufa în terci de patru ori p':J, anii, sub num e de dare 6). ;
1) Anlll fficiltii traducţiunea literală, dar nu înţelegcmii ce a .oltii se în
ţeleaăautnrulii prin ftas~a acesta. În adeverii nu se Înţele;(e dacii prin
cuventullt !ta/'aclu voia se s)Juia de~pre' ti'ibutuJii cittrii. Turci sau despre
contrihuţiunile ('ătr:'i Visti(~ria t~'rei. ,
2) .UCfl se vede aceeaşi ObSClll'ltate. Autorlnili ,voia (putc) se (Jică eă nu
CIUlos(',~a ~i8tnma impositelol' eli era mal inaintfl' (le epoca 'sa.
':)) Gcncraţiuuca viitore pote se numai înţeleg-ă ace,tii tcrminli. De a-
ceea.. () lJillf' ~'(l c81'lirăm~ că: a da'in cl'cdinţă, va se (lică că DomniI, în loc
se dea în Întreprindere yenihll'ile, le ţineafi ]le s0cotela Jol'u ~i le n<.lllnaii
win (JmeniI de încredere.
, '4) Antorlllft )la îlls,'m"ă cifrele. Cc' lllare lacună!
5) Asmnille bClIllă.· Ce p e c a t i i ! , ' '"
'G) nUl' (lnpe cc !ll::SlIl'[L ~i r,ît se mea bl1l1gctulLl? Antol'lllii n'a yoitu se
ne jase :lf:.(','k lll'<:L(,,;e
, , .
lloti;c. "
(Nota trauliccio;'ului.)
48 ISTORIA
La timpulu cislei, acestoru dări, se aduna Boerii' cei
mari la Visteriă, şi, cisluindu banii pe judeţe, rânduia boeri
cari aduna satele de '~i făcea cislele. Iar Pârcăla}Jii făceau
cislele pe numele locuitQrilorii, ~i la Vistier.iă lista cisleloru
de sate mră arătarea numeloru iudivi<;li1oru.· La darea ha-
racTului contribuiau şi monastirile ~i 'boerii, dar de dijinăritii
~i de vinăriciu erall scutiţi; numai. la' oleritu plăteau la trei
ani odatit. Preoţii şi breslele cele mai de josu, afară de
Mazilii şi Logoteţii ue Divanu, plăUau ~i vinăriciu şi dij-
m~i.ritt1, şi haracii1, şi uare .. penă la Reformă, plătiau ;::i Ma-
ziW haracin şi dare.
Constantinu Vodă Mavrocordatii, ducenduse. la .Adria-:
nopole fi urcatu haraciulu; şi ~ scosn Văcăritulu câte 30
bani de vită 1). Stet:'lniiVodă Cantacuzino a ertatii Mona-
stirilorii şi preoţilorli văcăritulii şi darea .
. Nicolae Vodit .Mavrocordatii, sub cuventu că dările nu
ajunglt ca se se plătescă haraciulu şi chel'tuelele ţerei, a
scosii PecetluituliJ, clupe care fiă -care ţaranii plătia c~te 8
leI de familiă; Iar boeriI şi breslele eraq scutite. Acesta.a
scosu şi Yăcăritulu câte 60 bani de o vită, şiPogonărituItl
eâte 2 . leI. Ellu a pusii la dare şi :Monastirile şi preoţii.
Constantinu Vodă Mavrocordatii, Michai Vodă Racoviţă
şi Grigori~ Vodă Ghica, imitândii pe Nicolae Mavrocordatu,
aii urcntu succesivu peceţile, Văcăritulu, Oleritulu, Vămile,
Vinii.ricilllii, dupe cumu era înainte de Reformă.
QAPITULU XXIX.
RefO 1"111 a iui COIISt. IUal"rocordaHî.
Constantinll Vodă Mavrocordntu, la 1739 a făcutii Re-
forma, adecă prefacerea tuturo1'ii a~e~leminteloru, ţerer. Mai
ântâitt s'a consaltatii cu Metropolitulii, cn Episcopii şi cu bo-
1) Acesta a fostil la 1739 .. Constautiuli lIfavrocordatu, qice Fotino, du-
pe ee s'a luatii distdetele dp. peste Oltli de la Nemţi ~i s'au incorporatii cu
tera Romăucscli, Domnulli acc<ta li maT adăogatli 100 mii la triblltulă că­
tră PorIi\.
(Nota Il'uducetornlul.)
ŢEREl ROMĂ~"ESCI. 49
erii cel marI Şi mICI, pe preoţi, pe boerii mari şi miel, ~i
pe Mazili, şi, fiicendii adu~are, au compusu aşe~eminte nuoe
dc~;fiinţându pe cele vechi, 'iar pe cele noue Je-aÎntăritii cu
jurămentii şi cu afurisaniă, orînduindu-Ie precnmu mai j osii
se arată.
A redicatii danl3 l\lonastirilorii, şi li popritii milele de
la . vămi, ocue şi altele" ce 'Ie luaii dupe chris6ve. A numit
epikopl dintre egumeni, cu sarcina de· a aduna veniturile
monastiresci, a întempina cheltuelele trebuinţeloriimonasti:­
resei, şi a întrebuinţa restulii, prin scirea. Domnului, în bine
o
faeeri. -
A redicatii 'darea preoţilorii} ~i a, opritii de a. se preoţi
6mcnii fără llciinţă de carte şi de În-;eţătură, făcfmdii. ~i a-
nume scolii. pentru acei ce voescii se Re preo~escă.
A redicatii darea. Boeriloru, şi a făcutll alegere, numin-
dn'i întăi, i\\l~ pe copiii loril nemurl" scutiţi de dare. '
A desfiinţată veoitulii de afară al' boerilorii şi. al coc6-
nelorii, .rânduindii nă-căruia. lefa în analogiă; cu; venitulu ce
avea mai înainte;
Elii a. rânduitii, lefă si boeriloru. ce .nu aveaii boer:i.
A d'3sfiinţatu puterea căpitaoilorii, " numindii' ,ispravnicj·pe
judeţe, cu lefe din Vistierie, dupe judeţu ~i dupe persona isi.
pravnicului. Pe boeJ:ii cei m:cI mici ia. numitii Maztli: nu~
mele lorii le-a Înscrisii în Visterie, regulândii a. da dare nu-
mai ele patru ori pe anii, scutinduse înse de dijmărltur şi de
Vioăriciii .. Logofeţii de Divanu. ce ~eQeait la ţeră prin sate
s'au supusu a da dijmăritll. ~i vinăriciii precum ii şi cele pa-
tru sferturi pc anii. La Divanii şi la Vistieriă, se rânduiră
LogofeţI cu lem, şi scutiţi numaI de, dijmăritii şi vinărieiu.
Breslele cele mici le-a p11Sii la dare ca se plăţescă de
patru ori, pe anii la Vistieriă ciup;'; numE\l~ şi dupe persona
fiă·căruia.
Elii a împuţinatii Slujitorii, Spătăt"aşii, Agiaşii, Xl"maşei,
Aprogii ~i Icioglanii, şi. pe cei suprimaţi la· datu .la dare, cu
ţera. Asemioe a făcutii şi. cu slujitorii Căpitanilorude afariţ.
Pe sătenÎi Spătărei, Vistieraşi; Roşii, Păhărnicei, PosL-
4
50 ISTORIA
ŢEREI ROlfĂNESCI.
51
telniceT, Vizitei, Comişei, Şătrărei, Ia datu pe toti la dare
detele. . Elii a scosii şi Văcăritufu, pentru cm;e clându-se plân-
cu ţera. . ., v
'. Ţeranii ce erau robI ai boenlorii ŞI carI le da lorupu- gere în contl'a lui I~ Portă, s'a mazilitii.
tină darA,s'aii datu toţi la dare; şi în dl'eptulu acestora s'au Dupe acesta luândii domnia iareşi Constantillu Vodă
datu boerilorii scutelnici. Mavrocordatu, s'a silitii se readune populaţillnea la numeruJii
A desfiinţatii văeăritulii, pogonăritulii, pecetluitulii, ha- dC!?ai nainte, cu tote că a libel'atii ~i pe robii boeresci şi
raciulu, birurile, poclol1ulii, pe~.cheşulu BaiaramnluI, VornÎ:' monastirescl., Locuitorii Înse temendu-se de adăogirea ~fcr-'
ciile si t6te celelalte dări ce erau; şia regulatii ca fiă-care turi/orii, nu s'a ii lăsatii a se înscrie toţi în catagrafiă; şi de..
teranii se dea câte' 10 lei de patru ori' pe anu, iar la sfe~tii a.ceea a urmatii şi elii dupe Michai Vodă.
câte 2 leI ~i 60 bani; ~i din «;lece ţer ani 11nulu I:iă dea cat.e
5 lei pe anii. Numerându poporulu, a găsitu 147,000 contn-
buabili, împreună cu acei ce 'ia unitii cu tMa, a~ară de bresle: CAPITULU XXXI.
A sporitii "enitu ţerei urcân~ii oieritu~u la. 1~ . ~ni,v precumu
îlii urcase Grigorie Vodă GhlCa; asemme vmarIcl~lu. de la .1 Dările scose de DomnI.
banii la 5 bani' asemine. vămile la preţulii urcatu ne Grl-
Grigorie Vodă
gorie Vodă; ia~ preţlliii să~iI.l'a ilrcatii cu firmânii. . ~
12 Sferturi.
Mateiii Vodă. Poclonulii Stegului.
Totii\'enitulii Domniei s'a regulatii dupe vechea datma,
Constantinu Vodă Cehanu. Ajutorinţa.
şi ca Domnitoriii singurii stăpănito~jii,. nesup~s~ la capic~e­ Iarăşi Mavrocordatu. Mucarelulii.
hăralele sale, elii a înpreunatii vemtulu Cămaru cu al V1S-
Iareş'î Cehanii. Văcăritulu.
tieriei.. T6te veniturile se aduna la unii locii: de acolo se
Stefanii Vodă. Darea pe 1\Ionastrl şi preoţi.
plătia haraciulii Porţii,. cheltuelelede la Constantin.~pol: cu
Scarlatti Vodă. Pe boeri la poclonu.
Turcii cei mari, presentele la Pa~i, acele ale Cadllioru de
AIQcsandru Vodă. Urcarea dării Breslelorii.
peste Dunăl'e, cheltuel€'le ţereI; Iefele simbriile; iar restulii
era al. nomnulul. Grigori Vodă. . Doe zahel'ele dupe suma sferttirilor.
Darii din aceste dări Domnii . nil trăgeaii foloase
Cu chipul acesta, tera a intratii în bună orânduială ~i
prea marI pentru denşii, căci, 'pentru ca se capete.
mergea sprr. sporit'e, ~i se aduna întrensa locuitori de peste
Domnia, se întrecea care de care se dea bani mai multi
Dunăre şi din Ungaria.
la Porta Otomană, prin traficulii boel'ilol:ii Greci. Unii
CAPITUlU XXX. ' din ei, pentru ca se '~i f.ljungă la scopii, pentru case
,', , remâip. cu mai inultii folosu, s'aii< cerentii se urmeze dupe
ol'ândueala Reformei, adecă se arunce darea pe nume; dar
Stricarea ReformeI.
ve~eridii că numerulii 10cuitorilorii era micii, l'ândniaii dare
Michai Vodă Racoviţă, au«;lindii despre buna i)tare Il. ţe­ pe sfertii şi pe lângă !tc~sta, sub nume dePoclom'i şi' Aju-
rei, şiîmulţirea Iocuitorilorii, a adăogatii darea presentelorii torinţă, impuneaii altii sfertii îndoitii ~i întreitii. Suma to';'
.cătră Turci, şi a. căpetatu domnia. Pentru ca se scoţă mal tală de bani se arunca asupra judeţelorii, dupe puterea Iorii i
mulţi ,bani· din ţeră, a urcaţt1 dările ~i sferturile. Acesta ve- şi Ispravnici! cisluiaii ba.nii pe sate, fără se sciă . numerulii
~endit ţeranii, au începutii a fugi amestecândii satele şi ju- săteniiorii Numar Piircalabii cu sătr.nii făceau cislelc între
denşii. Vt'l.diritulii ajunsese' ~ipănă la 21eI de' vitâ; dar din_
*
 TEREI ROMĂNESCI. 53
52 ISTORIA

timpulii luICeranii s'a rădicatii cu totuh1 prin poruncă tm- nu se d<:la lefe Ispravnicilorii din hanii VisterieI, s'a rân-
duitii ca se ia de la ţerani· câte· 2 parale la ·Ieii pe lângă
perătescă.
Eată ~i suma ce produ~ea pe am1 dările sc6se de nu- suma banilorii ce da Visteriei. Grigori Vodă Ghiea 1e- a
făcut·, câte 4 parale; şi acesta s'a urmatii până h 1769.
mitiI Domnii, de la anulu 1738 pănă la 1769.
Atunce Cehanii le-a mal adăogatu âncă. câte 2 parale, pen-
, leI; - .' tru Iefe la judecători şi la câte-va coc6ne vcduve.'În d:s-
1,14f;,014. de la cele 12 sferturi ŞI doe indoite. trictele de peste Oltii se lua câte 7 p9r~le la leii, din care
62,571 : Bresle. 4 le luau Ispravnicii sub nume de răsură, 2 pent!'!1 lefe, şi
5G,OH. preoţi. ~. para sub nume de venitu al Băl'iC1r; Monastirile. preoţii
29,093. străinI. ŞI. Br:slele, ~a. câte 4 la leu sub nume de răsură; ale pre-.
9,000. Monastiri. {)ţllor~ se prnUia de împlinitorii l\Iitropolitul111 şi ai Episco-
8,000. Poclonulii Boerilorii. plloI'u} ~ar ~le Breslelurii ~i ale Monastiriloru, jumetate le
1.,798. SlujitoriI Mazîli ajutorinţă şi pocl6ne. lua VlstlCrulu celii mare, rar jumetate Postelniculu celu ma-
57,000. doc zaherele. re sau Cămăraşulii celii mare, precumii voia Domnulii se le
919. străini uugllreni. dăruescă.

218,500. Oieritii.
60,650. djjmăritii~ CAPITUlU XXXII.
45,900. VilJăriciu.
Pogonăritulii străinilorii.
însemnarea dăI'iloru dllpe Reformă.
2,100.
4,000. V ăcăritulii străinilorii.
tutunăriti't.
Poclonu/U stegulur. r Dările ~e se lu~ sub aceste nume
7,955.
VămI.
Ajutorinţa. J ~u erat~ ficse: ele se aruncaii pe
115,000.
150,000. ' Ocne.
Alucarelult'i. 1
Judeţe m sferturi, uneori îndoite
30,211. Vizir chis lasi ; din care sumă 25,000 leI
l
alte orI întreite.
SferturI. Se rânduia unu banii în fiă-care jndeţu. !l)
se da Sultanei.
Zaherea. Uneori în jumetate pe cât cup indea suma
2,014,620.
Acesta este suma. unui anii; dar une oi'I s' a ui'catii ~i sfertului.
pănă la 2,250,000 Id. Banii Ocnelorii, ai Vămilorii, ~i ve-
Ale Alonasti1'iloriJ. Se' rânduiaii de Visteriă dupc a;"
nitulii D6nmei, eraii ai Domnului. Celelalte venituri t6te,,' verea monastireI.
, t

se adunaii în Visteriă: cu aceste se coperia cheltuelele or-

f
Ca ~i MonastirilE'. Bo~ril cei
Ale boeri/ol'u marI. mari da numai la, Ajlltorinţă
dinare ale ţereI, ale Scutelnici1orii, ale Pa~ilorii şi 'Cadiilorii,
Ale boeriloru mazill. { câte o dută pe anii; iar ruazilii
{Ii ţl'ibutlliii cătră Purţă; iar prisosulii se trimitea la,Capi-
chehaialt·, cărora Domnulii le trimitea. socotelele spre con-
l·la tote.
trolare. Attince se făcea ref ~Iă Între ei. şi saii că Domnulu
le remn.nea datorin lin'ii" saii ei Domnului i). Pentru ca să ~ Dupe ori.c,ite n~voinţă ama datii, acestii articol ii re1uasit neînţe­
ne.
lesu pentru nOI. Do aceea no am mărginitii al traduce ad-litteram.
1) Cu alte vorbe,Domnil eraii nisce simpli ephtaţi ai samsarilor Greci,
Nota traducetorului.
00 purta titluri de agenţi al Pl'iuci}J~telQrii. O miseriă! (TraducătoruJll)
54 ISTORIA TEREI RO~fANESCI. 55
Căţ[ 6menii veDlau din alte ţeri, plă- sate ca se ia vamă. dupe cumii se' ,Vede în lista, ce umu
Ale s'tl·ăiniloru. J tia ,dare, dupe invoela, ce avea cu datu despre aceste.
l , 'tr .
\ Isteria. ., " ,
Odaea Vizirultti. Acesta s'a Iuutii de la Sultana cu ton-
. Poclonulii Bairamulul. Se da împeratului la serbarea
Bairaruulul 32500 leI. Darea acesta mai înainte se arunca
melă ca se d~a darea la Vistieriă, pncumii se, vaved~a, Ia odată în anii pe ţeră; dar mai pe urmă s'a pusii în sferturi
,capitolulii atingutorin despre, acesta. şi în sumă mai mare, din care se da Bairamlîcu şi la Mi-
Oiel·itulu., Cine are oi. saii capre, plătia câte 16 bani
de capii. şi deosebiti:'! poclonii pentru numele seu câte 80
, .
nistrii Portii.
Ocnele. Sarea se seate din trei locuri: de la Ocna
bani. La accstă dare eraii supuşi ~i boerii ~i monastirile. mare, de la Telega şi de la SIănieii. ~Iaj înainte' ,se vindea
Ungurenii aii tocmelă întărită cu chrisovii (~a să li se, erte sarea câte 60 bani suta de oca; pe urmă s'a urcatu preţulu
de la 10 vite doe. "
la unu baaii ocaoa. Turcii mărginaşi, se opuneaii la acesta.
Dijmăritulii. Cine are stupi saii mascuri, de la unulii urcare; dar de )a Reformă s'a datii brmanii împerăte~cii pen-
pănă la 3, plătesce câte 13 banI ; de la 3 pănă.la 10 câte tru urcarea preţului, în chipulii următoriu.
14 bani; i~r de la 10 ~i în susii câte 13 ban~, ~i poclonulii 150 baui suta de oca în ,bolovani la gura OcneI de Ia
numeluI possessorulu'i câte 80 bani. lVlonastirile, boerii, Ma- Telega şi Slănicii.
zilil, şi alţii, aii privilegiulii de a nu plăti. ' 200 - irlem sarea măruntă, t(.t de acoJq.
Vinăriciuht. Cine' are vinii, dă' câte 4 bani de vadră, 132 ,~ în bolovani Ia schelea Dunării.
fără poclonii. 1\1onastirile, Boerii, MazîIii, ~i alţii, aii privi-' 180 în bolovani de la Onna mare.
legiuhl de a fi scutiţi. 200 - de acolo sarea meruntă.
Pogonăritulii. La dare de 2 lei ~i 24 bani pentru 1 150 - , la schelea Dunării.
pogorAii eraii supuşi' toţi străiniI şe~etori în Turcia" Ungaria Aceste trei ocne scotii p,~fiăcare anu câte 17 mili6ne
saii Moldova cari aveaii vii în Jeră. Pămentenii Însă erau de ocale. Nu mai DJultii,fiindu că nu avea treGere. Din
scutiţi. aceste 17 miIi6ne; trei se consumau în ţeră, iar 14 peste
VăcăritulU. Străinii ce aii vire în ţ~ră, daii câte 66 Dunăre.
bani de capii. PămenteniI sunt scutiti. rădicânduse darea
acesta prin firmanii împerătescii.
CAPITULU XXXIII. .
Tulună"imlii. Cei ce cultivă tutunulii plătescu' câte 4 ,

lei şi 48 bani pe pogonii, şi' poclonu' pentru numele loru
câte 80 bani.
Vămz.' 1\Iai de demultii era datina că pentru ori ce se
vindea în tîrgurile Domnesci, se piătia vamă; 'iar pent~umarfa
ce ,e~ia sau intra în ţeră, se ,plătia câtA 80 bani de caru,
Iără a se vămui marfa.' La anulu 1733 Grigori Vodă a fă­
cutu Carvasara. - De atunce Vame~ii deschidu mărfurile care
vinii sau esii, şi iau câte 3 la 100; Iar la tîrguri ~i la ob6re
s'a îndoitu vama pentru tate articolele ce se vindeau cu ta-
rifă. Peste tîrgurile cu vămi, s'a mai datii dreptii ~l Ia 12
. Despre l'Cuituriie Domnei şi ale ciitor-va alte functiuni.
FUl1U1ritltlii. Cârciumele cele mari din Bucuresci ~i Cra-
iova plătea sub numele' aceste' dări câte 5 leI, şi deosebitii
câte 2 lei sub nume de CârciuU1ăritii. Monastirile ~i boerii
erau scutiţi. .
Lumănăria. Dreptulii' de a face şi a vinde făclii de
ceră îlii avea numai acela care cumpăra acestii apaltu; Iar
ven~area se făcea' dupe tarifă.
Sărăria Bucuresciloru. Acestii ,dreptii asemine se dă
56 ISTORIA
în ap:lltii. Sarea se vindea dupe tal'ifă de acelii ce cumperă
acestii dreptii.
Ferăria. Asemine.
, S(ll'ărilu{1i munţilorll. în judeţele Buzeulii ~i Săcuenii
sunt sate pe lungă munţI care aii Sal'e, Locuitorii de acolo
pentru ca se aibă voie r. consulUa sare pentru trebuinţele
10ril, iar nu ~i pelltru venuare, plătescii câte 60 banI de fa-
milii\.,
Fumi'trituUi bălţiloriI. Comercianţii de prin satele de la
bii1ti, pl:Uescii câta 60 baţli de familiă.
Jlajitrifuh'1. Ven~etorii de pesce din bălţi saii eleştee
plătesct1, pentru pescele săratu câte 3 lei şi 40 bani de' ca-
ru\i:i cu uoi boi,. si
~ ' câte 7 lei 40 bani de' carulu cu 4 .boi',
iar pentru pescel~ nesăratii câte 3 lei 12banL
Oostinifl·itul!l. Ncguţitorii cari aduna mascuri, plătescii
pentru tiăeare Clipit c~îte 8 bani.
IerbiiriluliJ. Cei ce adună boi saii vaci pentru COillQr-
du, pliitescu pentru fiăcaJ'e vită câte 24' bani, iar pentru ca-
pre câte 8 bani.
Sii'punăritulii. Uei ce lucreză săpunu, plătescu' câte 1
baniI de ooaoa de săpunu ce fr.cu.
Cuntal'lllil. Marfa ce se vinde CQ riidicata; sau în Bu-
curescl Salt în tergurile de afară, nu p6te se o cântărcscă
fiă-cine, de c~î,t acela ce cumpără căntarulii domnescii pe
plată de 10 bani la 100 de ocale.
'figallif domnesc!. Acestia sunt. datorI se dea pe fiăcare
anu In. domniil câte iOOO drumurI de auru iar cât aurii mai
multii vOl'ii seate sunt datori se '!lI vcn~ă la Curte. Acesta
este ir,reşi unu venitll particulariu al Domniei.
CAPITULU XXXIV.
Vellitulil calorva boerir.
Co tt'b'itu Iii. Acesta este venitulii Cămărasului celui mare.
Neguţitorii sunt datori se ia cotii de la Cămărasulil celii
mare, şi se plătcscă 'pentru acesta câte 1 leu ~i 12' bani.
1'EREI ROMĂNESCI. 57
Căminăritulii. Se Ia câte 66 bani pentru năcare bute
ce se' vinde prin terguri; şi de acestii venitii se folosesce
Paharniculii celii mare şi CUpal'illlii. luândii celii dintăiu doe
părţi, 'iar celălaltii o parte.
CotUulil buţiloru. Câudi!., nu se înţelegi!. possessorii de
vinii cn carciumarii asupra cuantităţii vedl'elorii, aducii va-
sulii la Vadii şi 'Iii mesoră omenlînadinsil rânduiţi pentru.
acesta, plătindii câte 18 oanl de bute. Acestii venitii este
în folosulii Cupariului.
Ciohodăritulit. Toţi cavafiI, cisma.riî şi papugii în totă
ţera, plătescu câte t leii şi 12 bani pentru năcare prăvăliă,
în folosu[ii Ciohodarulul celui mare.
Cep.f1·itulil. Fiă-care cârciumă plătescc câte 18 bani de
Ia Cl'iic'i:>mului pănă la t Ianuarfu, în folosulii divictariuluL
" ',Gărdurăritulil. De la 3 judeţe trage ve~itii Armaşulii
celii mare, dupe orânduela de mai josii:
De la Rârnnicil. Cei ce plătescu Vinăriciu dupe nume,
daii câte 50 bani pentru butea ce se vinde în cramă. Cândii
începe se vcn~ii, dă o vadră vinii. Când so vindc necăleatii,
din tocitore, se plătesce câte 45', bapi. Pentru priIiazulii
gardurilorii de vii se daii câte 300 bani. Totă ~,ta ce in-
tră în vie plătesce ~o baui, porculii 50 bani ~i capra 1'0 bani;
De la Ranuiicu. Cei ce plătescii Vinăriciu, mai daii şi
câte 110 banI de nume. De la vinulii ce se vinde în crama
viei, se ia câte' 120 bani de bute, ,De la celii ce ~e vinde
din tocitori, c{ite 45 bani de o tocitol'e., Pentru îngropatulii
tescovinelorii se mal da 132 banI. , De la' priliazurile viilorii
câte 50 bai. De la vit~ ce intră în vie câte 20 bani ~i de
Ia porci câte 50 bani. .
De la Săcueni. De la priliazurile garduriloru ~âte bani
52. De la tocitorile necă-Ioate câte 45 bani. De la'butea ce
se vinde din cmmă câte too bani. De la îngropatulii 'tes-
covinelorii câte 132 bani. Do la vite şi porci ce intră în
viI câte 30 bani. ,
Parparulu. Cei ~e plătescu Vinariciii u{ai daii sub a-
cestii nume câte 12 bani peutru fiăcare bute. şi câte 6 bani
pentru putina" cu struguri. Venitulii co se adună prin a-
 fi8 ISTORIA TEREI ROMĂNESCI. 59
:esta d: dIa Rîmnicii ~i Buzeii este al spătrrulul 'al doilea, Stolniculii: colii mare a.ea, balta Grecei t6tăi lua ~i
Iar uce lu e .1a Săcuieni al ArmaRului al d '1 mertice de la. cuhnea domnescă pe totă ~ioa.
T ~. '. 01 ea.
1 ama Agar. Acesta o ia Aga din Bucuresci 1). Comisulii celii mare de la satele Comiseiloru, şi de la
cheltuelele ,grajdiuiui domnescii.
CAPITULO XXXV. Aga de la slujitorii ~i zapcH si'ii, do la geremeaoa stra·
je! tîrguluI, de 11\ vama tîrgului. ~i d~ la tîrgii.
DCSIH'C HlIltulu bOcI'ilorii Pi\lIU In Reformă.
Serdurulii cehI mare lefă din Visteriă, şi de la salahori:
în timpurile trecute se ved~ că venitul ii boe'l v Medelnicerulii ce Iii mare lefă din Visteriă.
de 1 b It 'w 1'1 oru era Slugerulii celii mare, de la merticulii de carne şi lumî-
<l su a ernu lorii, de la ocne si'
mai josii se va arăta.
•

. '. . -
ne
la văm'
1, precumu
v
nărI, şi ce 'i remânea din preţulii cumpărătorei.

Banul ii cehI mare era sinO'urii' stăpa"nl'toru" C "A •

Pitaruh"( celii mare de la Ratele Vizitiilorii, ~i de la
." I . " . b. m ralOva .cheltuelele cal'ctelorii, redvaneloru ~i telegarilorii domnesc!.
~I m ce e ClUCl dIstricte de peste Oltu" fi' dv "..
natn" D omnulul. ' ' m u numm lnchl- Vorniculi't .:le Tirgovistea 1).
Arma~ulii celii mare de la hoţi, de la ţiganii domnesci,
" Vorniculii celii mare avea' venitulii de la v't" "1 d'"
plalUri de 1 V . "1' I a aSIl e ~ de la Vătaşii de Pu~căriă, de la ţiganii aurari, de la aurulii
, a ormcll e ce orii c;lece judeţe, câte doi 'bani de
la vama oborului din Bucuresc! s' t 't· V ce se da la' Curte, de la Vinăriclu 1000 vedre vinii, şi de
lenir. '. ' ,Ioa ama tîrgului Vă- la gărdurăritulii Rîmnicuiul şi Buzeqlui.
Logofetuhl celii mare avea unii b "d I v Portarulii cehI mare cu Iefă din Visteriă, şi havaetii de
Bucurescilurii, de la o~nă bolovan" d anu e a oborulu la hotărnicWe moşiilorii. .
d I 1" u e sare, de la Egumeni Şătmrulii celii mare, de la satele Şătrăreiloru. şi de la
e a c ll'Isove, de la cărţile de Di.anii de la CI IV I ~
mare si de 1 1 1"' , uceru u ce li cheltuelele corturilorii domnescT.
• '". a s ugeru li celii mare carele h'd A 11
Iori!. UlC 1 e socote e e Clucel'ulii de ariă, de la cumpărăt6rea orzului şi fânu-
Spătarulu ce Iii niare de la satele '" . " lui 'ce se da la grajdiulii domnescii; şi. de la alte merticurJ.
poclonulii Căpitallilorii. ' spatăreIloru, de la Cămăraşulii celii mare, de la Cpării.şeil ce era la ţeră,
. Visterulii cel ii mare de I I .: . de la cheltuelele că mării, şi de la cotăl~itii.
cheltuelele VistieriE:i în treb ,a t sJate e ~]stIeraşIlorii. de la Boerinaşii de classa Il II-Il şi a III-a, avea ~i ei ore-
. UIn e e ţerel de 1 h' b Iv
(căci priimia de la cassieri bani • h" . ' a se Im u u care venitii dc la superiorii Iorii. Iar spătarulii II ~i Arma-
la avaetulii cărţilortl de Visterie. vec 1 ~l da bani .noi), şi de şulii li aveaii parparulii Rîmnicului, Buzeului şi al Săcueni-
Clucerulii cel ii mare de la l' Iv,,'" 10rii.
slujitorilorl', şi de la cumpărător meI' ~cUl u pamel ce se da Vătafulil şi Ceauşulii tie Apro~l luau ~eciuela din îm-
. v ea grau ui.
, P ustellllculu celii mare de la 1 P " . piinelele banilorii de d~torii. .
la ava9tulii tuturoru boe ."1" sate e ostelmcedorii ŞI de Vătafulii de Copii din casă, de la Icoglard, şi din ~e­
• lU orn ce se făcea cu caftanii
PaharDlculii celii mare de la scÎteie P ' .. ' v ciucla împlinelelorii, C;l şi Vătafulii de Apro~I.
la Căminăritii. câte 2 bani si de V' •. " aharmcmloru, de Cuparulii lua câte unii banii de la CăminăritU, şi de la
. " . . manc1U. vedre de vinii.
------
1) Acesta n'a voitii autorulii a o •
cotitulii buţilorii.
ticole se Ia. IDsemna CII ce mesură şi de la ce ar-
. .' (Nota traducetorului.) 1) Aice se vede că autorulii şi-a perdută Dotde. (Traducetorulii.)
 Ţ~REi IWMĂNESCI. 6.1
60 ISŢORIA

Din Visteriă lera câte 250 lei pe lună. 3000

Iclohodarulii, de la clodăritulu ţerei întregi. 1680
IcIoglaniI cei inferiorl aii t6tă vama domnescă din 4ioa De la 70 scutelnici •
10680
de 24 Decembn pănă la 1 Ianuariii şi !Mă din Visteriă. Spălm'ulU celi1 mare.
De la 3500 (7), câte 3 lei . . . • . : • 10500
B(l'eriile cele mici ale Cl1rtii Domnesc.I IAfe din Vis- 3000
De la slujitorii ce prisosescu .de.la trebuID.t e
• ..

tCl'iă.
Dar Constantinu l\Iavrocol'uatil prin Heformă t6te ve-:- De la Câpitanii din lăuntru ŞI dm afar~, ŞI de
4000
'lliturile acostca le a suprilllatu, făcendii boeriloru lefeîn a- la Ceauşii.
De la 70 scutelnici. . . . .
i680
nalogia serviciclor ce aveau. Dupe aceflta Domnu viindu 19180
l\lichai Vodă, şi voindii so mai cruţe cheltuelele Visteriei, a
. restabilitii unele din aceste venituri. Pentru acestaşi scopii, Vistierult'i ceM 11laf·e.
3000
elii a mai întrodusii şi alte rânduele, care s'au urmatii (pre- J umătat'e din ră~Ul'a Breslelorii
De la cumpel'ăt6rea postavului slujitorilor. 1500
cumii se va vedea înaintl3) pănă la capetulU' Domniei lui 5uO
Grigori Vodă Alecsandru la anulii i769. Poclonu de la Cămaraşulu Ocnelor. • •
Din Visteriă de la ster,turil~ cu pecetluite.
9000
1680,
CAPITULU XXXVI. De la 70 scutelnici . . "
15680
Despre Huitllrilc actllllie ale boeriloru. PosteluiculU. celU mare.
Cându era rândnitu le Visteriă lua, jumătate
Ler. răsura· ca si Vistieriulii . ,
3000
Banulz, cclii mare. De la Boerii ce luaii· caftane; lua sau cumaşuri,
De la dările judoţeloru de peste Oltii cătră Vis. 1000
. saii bani pănă la
t'}riă, căte 3 bani la' leii. . . 900 Lefă pe lună câte 500 lei . . • • • . .
6000
Vcn~area Băt,.işorei, pănă la '. . ,500 .1 0000
Avaeturi de lahoeriile Cralove( 500 CluceruW ceM mare.
70' scutclnici câf~1'2 leI pe lună : 1680 Din învechime Domnii da merticuri de pinne la
ă5S0 Boeri si la slujitori. Acestă îngrijire o avea Clu~
Vomiculu ceh'/, mare. 500
cerui si de la preţu se tolosia până la
Poc6ne de la V:i.taşiI PlaIul'iloru.. 2000 D91' de 'la ~nu timpii s'au rădicatii merticurile
De la Vorniciile judeţe) orii. pă~ă la. . . 1500 2400
si i ::;e da lefă câte 200 lei pe ,lună.
Fiăcare plalu îi vinde câte o bute de viniL 1200
De' la' 50 scutelliicI .
Din Visteriă .lefă câte 300 lei pe lună. ,3600 4100
De la 70 scutelnicI câte 2 leI pe lună:. • • 1680
Paharnicul u c~lu 1nare~
LOfJ~rctulii cetit mare. ,
8780 , De la Căminărituluce 'Iii vindea! • " "
. 1500
960
Venitulii cărtiJoru de judecaUI şi al chris6velorii. 2500 De 'la' 40 scut<Jlnici..
24W~
Pocloconii de la Vamesulii celii maro ... 500
De la EgumeniI ce se 'schimba • ..: . . •. 2000
De a banii Domnesci ai Ocnelorii. •
Stolniculit cela mare.
L{,ţă, pe lună, 7Q, saU 80 leI \
. . 960
1000
62 ISTORIA " ŢEREI ROMĂNESCI, 63
, De la 30 scutelnici' • Vistierulu, primlaii lefij, pe lună câte 250 IcI. şi aveau câte
'. 720
70 scutelnici.
1680
Comisulu celU mare. Postelniculu c elu marc, Clrlcerulu, PaharnJculii, Stolni-
Venitii de la fân ulii şi orzulii graj dui ni cuLU Comisuh't şi Aga, primiaii ICfă din Visteriă dupe personă
De la: 30scutelnici. • . ,
1500
720 pân~ la 150 Ielpe lun/'t şi scutelnieI" dup~ ,,:oinţa D~m.nuI~i.
" , Domni/a, dacă era, în ţCl'ă, av~a Iefa pe luna Şl cate
2220
Aga. 30 scutelnici.
Venitu de la, Poclonulu Capitanilor de sh~itori 10000 Goconele veduve, ne la cea ântăi pănă Ia cea din urmă
De la Vama Bucurescilorii. aveaii umeni scutiţi. câte 4 saii 5 pănă la' 3~. I,a~ Iefă pe
1000
De la 30 scutelnici. lună se da numai acelorii serace cari nu aveau, mCI un ve-
720
nitii.
11720
Serda;ulu celumare. '
, Boericle de a doa fi' a tre'ia classă.
Lefti. câte 30 sau 40 lei şi 20 scutelnici 1080
1IledeiniceruLU r.elumare. idem, '
1080 Logofetulu al doilea.
Pitaru[u eelu mare. idem. , ,
1080 De la cărţile jalbelor şi altele. 3000
Armasulii celii mare.
Lefă câte 30 lei pe lună şi 15 scutelnici. 720
I

De la prinderea hotilorii. de la adunarea nări­ 3720

lor de la ţiganii domnescl, şi de. la 20 scutell'Jici. 2000 VistierulU al doilea.
De la gărdurăritulu ~îmnicului, Buz'culul şi Sc-
De la ispravnicii' tuturoru judelorii câte 20 lei
cueni . . . .' ...... 480 pentru fiăcare' sfertu. , ,. .. 6400
'2480 bela 15 scutelnici .. : .' R60
Portarulu cp.lii mare.
6760
LCfă pe lună dupe personă
3000 Postelniqulu al doilea.
De la 20 scutelnici. • , .
480
,
Setrarulii.
, . 3480
Numai lefă si, scutelnici ca Logofetul al II-le
Logofetulii al treilca~ , ~
720

Câte 16 lei. pe lună !efă şi scutellllcl . • 420

Lefă pe lună' câte 30 lei~i20 scutelnicI 840
A •

Glucerul1't de arie,asemine '" . . '. . Elii mai lua si de Ia cărţile de judecatăca~e ceva,. 8
VameşuliJ şi CărnarafuliJ, câte 15 scutelnicL
840 .
, 'Logofetulii de. Visterle, ela pe lună SI
. 1ua 'l,r- . avea SI
Ispravnici!. ' 720 scutelnici. 1
Acestia eraii 34, adică câte doI În cele 17 ju', ToţiPostelniceii aveau . • scutelnÎci câte 4 şi 5 pănă a
deie. Leiele lorii din banii ce se' da la Vistieriii 10 omeni.
se compunea t6te la unii 'I~cii 'pe anii . .', • : i 50,00P Vistierufil al treilea.
420
Avea lef~1. si scutelnici pănă la • • .
'. B.oerii ce nu aveau boerii, ~i cari eraii rânduiţI de dom.
Pe lângă a~esta mai' avea venitii şi de la cărţi.
nu .l~ J~decătI s~ii alte missiuni, pr~miaii d~n vi~teriă precumii 430
mal JOsu lIe arata. ' , , Postelniculii al trcilea, idem ' . .
Logofetulii II de tarnă.
Banulii celil mare, 'Vorn'iculii, Log~retulu,' Spiitarulu, ~i
64 ISTOlUA rEREI ROMĂ:SESCl. 65
Lefă câte 15 IeI' şi, scutelnic.i • , . 369
Spi'îtăreii, ca şi Postelniceii, şi Parparulu.
Ce~ 12 Logofe(i de Divam1.
Cafegiulii,
Serbegiulu;
Becer/ulu,
I1 ...
Câte 6 -7 lefă pe lună, şi pentru hârtie câte Rahti'vanulii, l Toţi acestia' au· IMă' pe lună dupe' 8er-'
31 /'1. lei: totI împreună; . . • . 720 Sofragiulii, fviciulu 'loru, şi= scutelnici câte' 3-4, 6-8,
CeŢ 12 Vistieral~'i, câte 10 lei .lefă pe lună, cu 4 zarafi Samdagiuhi,
şi cu scutclnicii celoru 4 Logofeţij iar celorlalţi le se dă şi
cute 31f<J. lei pentru hărtiă.
Ciubuc ciuHt,
Divictaruh'i, j
. Ale ZalJciilorll. CA PITUO XXXVII .
Căpitanul de dorobanţT. Lei. Despre seulelnici. şi penh'u cal'C eaIlsă' s'au: făcutU.
Lefă câte 30 lei pe lună şi 10 scutelnici . 600
Căpitauulu de lefegi'i, asP.mine Scutelnicii ce se dau boeriloru de cătră Domnu nu
Vătatulii şi Ceaufulu de Apro{li. suntu o milă domnescă, ci o compensaţiune pentru" preju-
A;;emine, şi. ~eciuela din datorii 600 ditiulu ce le-a făcutU Constantinii Vodă prin Reformă, când·
Căpitau-:dil' de carJaci, ce se DtlmeSCc şi Pol, idem 600 le:a luatii din mană sclavi! ce aveau şi ia datii la biru cu'
Do'/' vatafi de copii de Divaniişi de Vistierie idem 1200 tera. Acest Domnii; eândi"t a venitii de adoa' oră cu domnia;,
Bulibo)w, idem 600 ia liberati"l pe toţi de sclaviă, precumu se va vedea mai la·
ArmaşulU al 2-leu, vale.
Lef~ câte 15 lei pe lună, 5 scntelnici şi Portarul 300 Hoerii şi .Monastirile aveaii sate intregi de sclavi, cari,.
Izbasade Fustaii. . dupe cum se vede din unele chris6ve,. din înveehime eraii·
Cât~ 5 lei pe l~nă şi 24 ue fustaşI cari-i dau fară dare.
ciite 2 lei fiă-care .... . , . 60 Proprietarulii acestol'ii sclavi avea- dreptii ab80lutii
asupra loru: elu putea, nu numai la muncă se-i pună, ci
Boeriile Curţii DomnuluI. se-i şi ven~ă, sau odată· cu moşia, sau în familii, despărţind
chiar pe copii de părinţii loru.
Camaraşulu celllmare, are.lefă dupe personă; ia ava- Unii dm Domni făcuseră obiceiulii se ia dare (câte ce
eturi de la. neguţitori, folose de la cheltuelele Că.mării SI v'a, Iar liu preCl11l1U se lua de la moşnenl şi de la: cei liberi)
cotă~itulU. f
si de la sclavii boeriIoruj cu tu te aceste ei, sub prote<:lţiu..·
Grămăticult'i, celu' mare, dupe pers6nă are şi lefă. ~ea stăpaniloru lorii, aveau vite multe şi trăiau mal bine-de'
Cupar'iull'i de la căminăritii are câte 1 leu, vama.. buţi- cât cel liberI. "
10rii şi 15 scutelnicL . Constantinu Vodă l\Iavrocordatu prin Reforma. sa a dat
Ispravt~ic'l41u de curte, fol6se de la. Dîrvari, lefă cia va şi pe scla vii boeriloru la dare, ordonândii se-i înscrie în
Domnulu sii-! .dea, ~i scutelnici. eislele 5atelo1'u şi se plăteAcă biri"t ca şi cei liberi, dar pen-
ŞlIfaruhi, lefă, şi. sc.utelnicT. tru ~a se împace pe boeri pentru ace stă nedreptate, a rân-
1clohoda1'ulii, Ciohodăritulu, !efă şi scutelnici: duitu se aibă omeni scutiti, f1ă·care dupe pers(m3 sa şi du-
5
 fiU JSl'OIUA
pc J'augulu Baii posiţiunea sa, acordându acesta nu
. .
numai acolorii co erau in fundhtni dar si copiilorii lorii du-
pc analogiă; ~i ast-feli'l l\ f:\cutii o sumă mare de Bculteinici
}lontl'u ca si;-'~I ajungă la SCOpll.. Mazilindu-se elii, a venit
\ Domllll MihaI Vodă. Dar dupe trecere de ore-care timpii
viindll Iare~i cu domnia Constl.lntillu Vodă l\Iavrocordatii, a
libcrat(1 pe toţi Rumfinii, fiicendu·J din sclavi bmeni liberi,
pe unii cn voia boerilori'l, pe alţii fliră de voia lor, sub cu-
vlmtil c:\ alI (nllenl scutiţi.
Domnii ce ai'I venitiI dupe densulil au respectatii insti-
tuirea ticute1nicilorii, dar iau împuţinutu; şi ast-feliu, neur-
mândi'1 cOllformi'1 cu Reforma, s'au îmulţitu sf<:lrturile . lunare
f:\ccndll-se dUe doc-spre-~ece po anu, afară de darea nu-
miti\ Ajlltorillţii, afară de întreita dare a mucm'elulul, şi de
doe zafterelc. Si pentru ca .se nu se scutcscă omenii boe-
rilon! la tote sterturile, a rânduitii ca sii plătescă fiă-care
nume câte 24 lei pe anu adecă câte 2 Iei la fiă-care sfertU,
apărându-se de l\lucarelU, de ajutorinţ:\ şi de zaherea, sub
cuv~nti'1 că boerii alegii de scutelnici pe fruntaşii cei mai a-
leşi din sate. Cu acrstă problemă a făcut ca boerii se se
plăte~că de Vistiăriii prin scutelnici; iar ţeranii aii rernasu
pentru tot-de-una la dare.
CAPITULU XXXVIII.
('rima rapitulatiulle II ţh'ei ROlll;\llesci cătră Porta
Otolllullii sub Jlil"Cea Vodă.
La anult.. i 383 domnia Mircea Vodă singurii Domnll şi
stăp:înitoru peste cele 18 judeţe, adecă 13 de dinc6ce de
Oltii cu Bn\ila, şi ;} ale Banatului CraioveI.
Findu-că pe atunce tera acesta era sbuciumată de ne-
l.ocetatelc resbOf' ce avea cu vecinii, Mircea Vodă, ve~endii
că împ· răii a Turcilorii era prea puternică, stăpânindii pe Tii-
tlU"i şi t6tă laturea de dincolo a Dunării, a închinatii şi elii
ţera Romăncscă, promiţendust' se dea, ca semnu de supune-
re, câte 3000 ~e baui roşii pe anii. numai 'ca se fiă prc.te-
67
giată, fără ca se aibă împerăţia Turcilorii vre unii 8mestecu
în guvernulii ţerei.
Turcii nu şi au ţinutii pro:l1lSlUllCa, ci peste puţinii
timpii au sporitii tributulii, cerend câte 10 miI galheni pe
fiii-core an, si .
, câte cinci sute de băieti. }Jrecumii se vedc
în Bizantlda. Acesta ncputcndii suferi Mircea Vodit, dupe
doi ani s'a revol tatii şi a stricatil tocmela. Dar pCI! te trei
ani, la 1386, a venitii însGşi Sultllnuli'1 cu resbehi asupra
lui Mit'cea Vodă şi. lovinduse la Rovina judeţulu Iulomiţir,
Sultanulii nu numai că' a fostii învinsl!, dm' a fostii şi gonit
pănă Ia otarele Alldrianopole).
Dupe aceste ţera a remasu iareşi liberă în eursii de
77 ani pănă pe timpulii lui Laiot Vodă celil mare, numitii
Bassaraba. Bătălia de care se vorbesce mal susii şi goni-
rea Turcilorii, se vedii dintr'unii chritiovu al l\Ionastil'l'i Tis-
mana. În curslliii acestoru 77 anI, Turcii n'ai'1 Încetatii de
a năvăli mereu În terA, silindu-se a supune pe Domnii se
dea cele cerute de l\Iehmetii II, în eătăţimea arătată mai
susu. Domnulii fi răspunsii că se înduplecă·a da cele 10,000
galbeni, dar nu se va supune a da băieţii ~i a merge se i
se închine, prccumu îi scriau. Atunce îmblân~indu-se Turcii,
aii trimisii unii omi'1 Însemnatu şi unu grămătic giecnd: a-
ducetine mai ântăiil haracTnlii, si pentru cel~lalte vomu ve-
dea ~ltă dată. Îndată ce acesti trimişi aii spusu Domnului
ordinulii ce avea, Domnult~ ia trasu În ţepii pe amândol, şi
tt'ed'\ndii pestA Dunăre cu putere mare, a jcfuitu totii ce a
găsitii În cale, a prinsu o mulţime de robi, Între c:.rii crail
si
•
multi liobili, si, aducendui în tel'ă,
t ' •
1)0 cei mai mulţi ia
UCISU. Unii turcu mare, numitii Hamza, yoind se facă re5-
bunare, a trecutii în ţeră cu 10,000 de TurcI şi a pornitu
cu resboiii asupra Domnului; dat· aces ta l'a învinsii cu totul:
şi făcendu mulţi robi vii, pe toţi ia omorîtii.
Dupe acestfl Sultanulii Mnrad Il, a trimi5u unu Pa~ă
Serascherll cu oşti ca se l'esboescă pe Domnii; dar şi a-·
cestii Serascheriu a fostii invinsii la Ciorlesa În lIfo.·II.
•
 '\',<~,':\>; ~
\o', ',',";
,.':\.',,"1', ,

,'i~"fti~~~\tr~~~I~.;;';, ,~~. 'fEREI' 'R'OMANESCI. :69

"';'. ',{j< ~,~ . :,.,f,!
., "":.11 ... /')','1',~.,,,1.
:., ;,;.1 ,,~,..
", ,y)'
;;~ '/1J ,p., ,$" •.,·,;t"'+f~'
;~':~;':~~\;'~c:):,:";>"<" \>.:' ";·,~·:J·)\;\i<f"·" 1,""';' ,
"(:'D:', ~~i~
"

.. aca;' unii ''l'urcii''va'' avea: 'judecată' c'uunu Românii

>1" • "-

, . ' / 1 1 , ".,'\~1\0~hflIS\II't~)V.iJ" jJ~

;CAPIJ'.lt4~,j(X~IX~, ~~~'Ji;;;'ll~itniq:· '.' j}tdecl,\ta se'.s~ .. ?aute la Divanulu Domnescii'dupe "obiceiuU{
IldcuIui~~il'uotărirea' judecăţiI: Se ifiă respectată. .
. ' ' ' }",:.,i;'it;,.i\1~i..\$i~.1}:i~';1i;.: '"". ,,}\~ '.k,':'~;,(WtY.,;~.\~·." '.
' A doâ:"~f'~lttllâ' iune' .,., .:~~c:~'/,~ ,:':~':"~ .
':;),;:,u"l).tl;cittee'Voru'verii în teră .pentru comerciu voru·fi:dâ-
',\!,/I,I,".:' , ' .;,!iI'i:.l·~,:~I~t:;~\t;I~~.ti':',1\:)'( ,;i~l'~I.;(,\~,t;ţ,,;~, ,i,
::'/i,).';'La: arlulib: 146o"td<imnili!1~~aj'ott;NO(j{'i:"i BasşurabăV ai ·toH(:ie~~r~te:!M::iina~ ~r'dit{,ce Ioed 'slintii,~j dupece: vor
închinatii'ţera~Ja' P,6rtâFpromiţ~hd~~~ela;da':\tel3aurliluil,;,tm~'; l:sât'ti.voruvinde marfă' CU derădicata.· numai în
oi'a~
perătescu:bâte' '10:. tnili.,galben~pâ~Af,\~,::tără:,def;băTeţi~(&tipu~i; ~e; far nu ~i iil)'alte 'Îo'c'uri, se: vorii întorce fără întărdiere ia-
dereptii. ' '. . ' .•
lându:totii oda!i\lul:măt~relel c41,l.diţi?~btjjil~;/;h~.l(.1"',·J;'\;);li~\' 101
,: ·.,.Turcirsentiulei.ameste'e~';hi~jld'~~/ctimuhini.jtP.J'ă,l niciisec" . Turp,ii comerciariţi~' ni.voru: fi, liberi a lu.'l nici servi-
albă. proprietati, nicI·se..viă înlrţ~ţ~.j~.(~ilmarr utiil~:,T~rcii,'se\1 '. toriu, nicI ser,vitore dintre Români, nicI si'! aibă Iocii deose_
bitu pentru î~'chj~ă~ihn~e~"lo1:i{," ;' ,l-' ,' . . . : : ,
viii. cai SeL priiuâscă':u<:\raciului c~nscir~a~;~ pp~riului;~\~i;(jDto-.
.

vărăşitll de';.la~ rriargine"ictiomu,'! d l:llnit'eE.c~:.fţ Is(ilfviă;tlI\ăîlăFl lâ \' I:{I':" Igzar.1irmanii, se nu se .dea!',nici:: unuia: din; pămînteni
Bucuresch .aice prill)indu jharaoi;Jlii;,i~e ,fiă JÎfitoVărăsitiiHarest{ .dupe vre o plângere. ~i nici unu.·.Româhii·}.llu :va.:putf>a ţi
• de ()mentDomnescIJ pănitlla Giu'rgiu\;' acolo .~, n~nle;â~diiF'de;" .ră?icatii, s~u dusu de .aic.e la Constanti~opo;e s~u Ia 'o
al .doilea· banik.se ja;ade'~erintă,' d~i la; cadÎ1I1Wapor(':tre~exid~t . ;. l:âltă 'jtidecntoriă, turp,escă;:.:: . ti,;. Ji"(,:d';' ,': ,'. '". .
la Rusciucii, se iaadeverinţă.şiidel~.Câdi~liURusciuctliui';;lşiH t; ; ~ ;i:,ti\,cestă condiţiune"se ~ găsesce' ~i în fir'mane mai 9l~de'rne. .
pe urmă/de; s'ar,j'îptemplal\s;e· Se ~',p~i·dă banii: pe'; clrumii', l' Fi,mane ce>întăre'scu ;privileglurile'ţc!"ei;:l, i 11.',,: l ' , .
. Doxnulu ;sărlJl,diăh.viIHj.v,atu'(i,;A~est~:;lâl\r:lueJă,;;: cu AMte" că", 1!'irmane, ce arată,.obiceiurile. ţerei, şi nesupărarea au-
maltâr~iul;s'a urpat~ :sllma:ih~raciul~'i" s:'a'pă~itii pănă Îru ~i-;~ tonomiei şi legilor 'sale ·pri~itive.·;
I 'FirniaIie" ce oblig~ pe megtiţitqrii'l'urci siLse p6rtenu-
lele! lui Şerbauu ,"V bdă:;,Caritacuzirio.,t~;.!>l;;tt~;\~;1)l':l':"': ;~;;"i': ;~;:
: Ţcra~e:.be;,gllv~ţrie~e ~st:;'fel,i;În.'.(!căt i rse lalbăr.; deplină.~: mai prin oraşele ţerei iarHnu' şi prin alte locuri, să cumpere
putere' 'A: declal·al:resboilÎlJînl.c~ntrllliveQiniloru:când:;v.'l. voi{.şi ! ~i ~~) !,en~ă: ~.u dt;~~dicat3:'Cu, term.iIlefixe; ~i cu ',4ile nllme~
a\facepace.;'cu,;autQl·ita.t~:~e.lU~rt~:'~~',daţ:viaFl.·,,asl1pl~aLsu:-;i _pl.ţe, i ase mine ~i IleguţitoriIpărnîn,teni ,Căt~ă den~ii totii' cu a-
pl1~i1orii:"s~T.Jj '\'! :J·;'i,~~·~>~:~x,i:;~~~i:ţ1·lf~~f,~~~,~1\fi{!,lţn~~rf ,!'~;;'j~,ţ~/:j. h.J~,-\·\ \" cestecondiţiqni, lar nu dÎlpe~oia }o,rl1: .', . ' .. '
; Caţiicreştini;.se:vo,rw,t1l~~i:t~q:Turciă:rş,)apoi~\!ntOl:cî0-':" .<nl{ .}~~il:m~He, p.~in ~ care'l s~. ,?r4~nă, în. t6te E;l.r~iţc:.Trirciei ca
du-se aice· vor·.l îmbrăţi~ai jRreşIF~risti~xiismu ţii;i .să\n:liă "ne,s Î1-i' RO~~,~i,i;Îsă J~ll Jiă.~llP~ra!i.nict..~t;, haraciu, nici de' altă da-
păraţi ~i ,se n,u' se;ipotţicer<? în'dereptibl:h~", ,. i (pi~i.,?!il t;el~~I~, haineţ.c r :''f;'Rf!ţ'purta:''l'''' . . ': \
Roniiinil ce' :vo~,nlel'g~fîtl~\Turcia:i pentrl\[ltrebi;~:J'SeJnll ;
<
. ,Fu'mane prm care ,se opres~~, tre<?i1ţ6rea ~i umblarea
fiă supăraţi nict. pelitruilharaclhiQliÎCi3pe~trupo~tllliidorij.!: . ,.' ţer4 ,l~ţât:, T;u~~i1o~~L~elor»· prosţ(. câtu, ~i Pa~ilorii." .. _,
.. Domnii· se: sQ,alegă,;de> llit!(lllo!iudiitde 'îEpisC6pii~i de ' "il,: Firmf\u~,:;pen,tru:ow~ref!-'.)g~arelorul': ~A 'săn~' plltă; ni-
'cr~
bo , h ,-,. ,i,.' :",i\,~:'>,'i;{'·.;.',,· .,', ',.';"H~ ...... "
I ,.1 ,~w,~,~!: >~Jl •.·'~:Y;"l:,;.)&'r,q,wf':"l~,ittJl·,f-{)n ',:.,; , :se;r~dic~,d},~ tera Rorn~n:escăvre'lllii păminteanu spre
;:'~;;?l:s~h;!, j ;';::1!,\n':',~iî!ă'~f;t{<.'li!i.t~fGc~~;,i:):~~k[';i)/r . . 'Iii duce la judecătile tribunaIeI~ru' din Turcia.
., ", '! 1)<:r:îupe 'acestll' se'Vede'că ,Grtiik'i~\~~~r~!tlt ;i;a~i!:ffiiI'Cill;~îi ' 'd~) bună':· .
n:.E)rm~~r,c.~!,l}~;~ă. ?~,~~~ge~:ea. 'Dom,nil~~~, se făr~a. ,de
'oră· ce 4ice ' cilerai un' ea:diu:~ j Dar'mil sifipÎ1~}eă;1iauto~iUlui faiCd: caruite; '0'1 erţt p'~miIlt,e~i.•\)!\!p,.:,~rm~ncI~cc :se
,dau acuma Domni-
..erore, ca In. multe. :iltele·T,::+tr'::f' ,'~ţ!,;: '. ţ?ru, se ~ice boerilor~ilpa!,~~;~' ~upu~I. ~o~!\ulul? iar aces-
' .. ;11<):,:'. .' " >;' ,,':, (Ţf:Ulueăforulii. r . tuia ca se se p6rte' cu dragos~e. cMŢă .boeri,; ~,i:: ()ri :ce' ilJte-\ .
";-'-
. "":', ,".
 ,~~:~?:,~ ~>ţ.:~ ,
~ 70,i:",:~,I~TORţ~; :ţ;Cl TEREI ROYÂSESCL ' ~71
" ,', "~i~~t"',',' .'; '" .'
t~re,%i\:la; "vet\.,tcrI\JJ~)I~C,l\I:lJ~;1 9bStli,,~P~\~~~I/H~!~t\~nc cu (·.AnDI!f.L :,;,ibj;'I:'i,' nu " . '" • "",
,,,':,,;1;
'. I ... ;".
-\:);:::, ' "
,',j,1"
'

lc::onsiliulil boeriloril'$!1;i~i{Ţ:111n{'if::;;n,ri r\'J:WJ;:;'~i~'~ ",.h:i 1 t 761: 500,000 IeI. a mai adăogitii Con!\tantinii Vodă :lfa-
, Acest~ ţl'ail:~;8p,~~~t~{PA~~d~t~uul~h~~!~ti W"~~~pul~ . '!J!l >51;i ·"vrocordatii, 'sub, numele M,Ceaig~' împ~-
".,Dpmniel.llll"şte.rt\qu'lV9,d~~~~~~~~r~~,il':!,7..A;le~~~~W.crmnilor ,1,
• L 'ratuluJ. }~\!l,!: J ;:. ;"i'f ,!'i' ',,1,,"1

,10 fAcea, ~o cA t~ p,~m t1},te.I\~ ,S.;, !~U)t,~ tA!}.~(m~llm~>A~~I~fflP~r,n­

j ." ht'125~OOO' Totii" 'a'cestii':Oomnii,' subii:numo Jda ;- Ceaig6
~ulil i TUf91.lol'il,: l'l,ml~:,cl\ Hr~i~Y~t\.o,s~~re ",dt:) ,JlJ~p.~~liP,r;ec?m ,ţ;'1 ,"L ; '1 . ' . ViziruhiI~,'i ; " !, \ ; ' ! " , "';\l

sa vadedlJl fe,sbu,e 10 .: <;~ ,a,~~uJ~.,~!; ~~ţa~. ~ ~tupc~~;:')1 '~l~~" t 765 25.000 A datii Scarlatii Vodă fUl1 nd' Odaea. Vizirolul•
, ':, r .., , ;uN'; , . ' , 959,500 ~6tll/suma~' ce se da împerătieI pe unii anii.
'1 .. OAPITULU;Xl~::r.!''''u:) ,i' : . ' afară' de' l~heltnelele Domniei si altetA ce

-' ~ ", .~ -J":l ';" !t,:·~,.-f <!.... -i~i:- '\';" ~~~,. se fĂcea' cu .Turcii. . "
TIClui ce ~e da' tercl~ ,le Ci/Urii Port~:' 'o, ,,' J
.. ~U iţ.tr"·~)·f\; ;~:\~,ţ<:~,:'~ \!rtJ!t~:,-ţi -'(i
:J ~!!
'" llinkil1li vUBBl\lserbestiet:uzre~ve, :iSiielâl"lbirJe , one f

, "tirz calamvo" amllntuli; cadenl." :'.'i: :.',.>'l:" " OAPITULO XlIl." '1; 'i .

, ,;! Adecă: :) :'~ ,> ~~~: ~~,,~?,~l\t i1 q

lt fn totii cbipulu cu tot}l Jib~rtntea obiceiurilurii Jorii Nizamllill ce s'a dam eli Bumba,:iri imperiilcs~i pentru
"fil. acoste locuri,' şi :cu;. deplina, lorii, !,utonomiă, dcs'pi'lrti te : .. ' ,:, 'i seotert'a TureUorii din Cerii.; , ,

"cu, totulii deceI~lalt~!terU"eîmperăFel."! ,,;,' '~i.:,·~ t.1' :-.;"" .~. <h' -. •

I>,omnindii 8ca.rlat Vodă Ghica, ,i.ve~endiimultimea, ~c

,,. • <; ;;"!: ·t~'l

'ii;' ~,"Ii: CÂP~ŢUlQ''X~1. ,:". TurcI ce se grămădise în teră prin tote satele sub nume de
"L",><'I"'\ ,q",;, ... ' ."
comerc.ianţT, făccodii felurite reutăţI şi ucideri, incărcândii
.: Trlbutli. ~e se, da'.1'ort1ii dlntr~'h;eeputu, şi, cut ~'a, urcatil pe locuitori cu datorii grele, făceIl dii , odăi de vite, şi ţiindii
-'Dtiin~ \ " 'tl';.+,I!~~,liJa; :a~,~!I1.}\.69 .. ,! :.",:. ;";, în putere sate întregi de locuitori; a' dâtu suplică impreună
., 1383 ,:3~OOO Bt\~(r~~!f(de!AIiI'6ea:Vodă Iii' în'cep'utii~ cu Boerii la P6rtă. şi atunceîmperăţia. a rănduitii~Bumba.
'" t460' . 10,000 'galbenT):;la'~d~a; tnchtriare â ~rel sub La- ~iri trei Agalemarl, pe Capigibaşa. pe .Muvela şi pe 'l'ur-
iotil;Vod~' ~r:,' JJil :;,r~l •. ;; f ,
, nagibaşa. Acestia viindii in tera, aii stricatii ţote odăile 'rur-
1633.: ~ 125~OOO' ler," c~ ~dâo~i'reifrăcri'tA' ;d~ \ MateI V~'dă Ba- · ciloru, şi iaii gonitii pe tOti făcend u:-măt6rearân4ueIă:,.
; 1.; :'';sii~aba ;Cand;8~ii; fmp4caţii;c~ '1\lrcii. . , ,1;" Cunoscutii se fiă in QrI: ce serbatii. că numai ac~I ne-
170 { 50,000Ier; [\'; maTĂ ~d,ăogitil Oonstantinil Vodă Bran- · guţitori aii voie se viă ro ţeri, cari v<trii aveu dovc91 de I,a
, " ''i';'' " ,',,' ·.:,;jJ'lb '.,;"",'jp , j
•. '.', ~ovanu';YL'," ;">;", ' . . ,. ,: ' c'serhaturile lorii că' suntiiomeDI onesti, şi ,pacInicJ; unii ca ,,-
1730 100,000' H~T;ta~eşI 'a~:mai '~iidiio'gmp Conlltântinii Vodă 'cestia viindii, sunt datori. s~ se arato la Domn ii; se arate ,ce
'.' .! ." :Mil'vrocoru~ti\;':Mhd'sla~lilatiide"la:NelUţi · ~omertii vor s,e faCA ŞI încarc judeţ": şi ast-telii 8e ,capete
. \,
; "jer~' d~ H~~teli6)til'l~i s'a"datd'iar~si terei ;:voiă cu carte Domnescă; ;:.' :: , .. ; ' , "II
,R'" . ',n,h·,', '~"!', , . ; .
omănescr~ "."'~' . ' ••i.,J:U'l;,"",""
••
'i
j' Şederea: Turcilor comercianţi' de ' fiă prin oraşe fer nu
i1769~t·; 2,'lno :le\fa inal '~dÂ~gat~,şi~ranii'Voaă['rucovipi,
. . Ii
.~prin sate,' şi cu terminii 'pănă ,cândl s~ şe~ă. . ! ; . : : ' . . . ';
, .',
~~ K': "'"
. ':pentru Cl\te!,!a ihsule'ce,ri; ls'atPâatii.
~"" l ' -, "•• 1 ' . '- ..... __ ",' ., . i"
Comercianţii Turci se nu aIbă \"oiă a ţine casă deose-
, ';. 32,500 , Ploconulil Bairomulut: il: l;~ 'i))!.' ,i~it.i) ci se~e~ă î~ gazdă ,cu cbiri~ . , ': ;", ... , f l
309,000' Sumă 'tbială.'C( iî,';h' Se nu umble prin teră ca se adune marfă; iar de vor
172 Is'rORIA
aduce marfă din. Turcia, se o ven~ă cu derădicata ,de la
~
, ,,uQnHlnJ. I ' , .. 1 ,1
" Se nu ,tină vite, odăi ,şi ,argaţi ,p,a ,pămenturile terei Ro-
mAnesei, meI se aibă voIă a face arăturI.
": 'So lnup6t."L iţinen tamazţîcvrI de vitei saii tu.rme de ca-
pre pentru salhanalele terci RomânescI, ci numaI pentru ca
,1~e ,\0 ~rccă in Turcia. , .', ();' . 'vostră! ajungendii înaltulii ordinii al împerătiel mele, SCilltii
BoeriI şi Mon~stirilc ,ce aii moşiI· despre. malurile Du-
:9ă\'~i so le s~\pilnescă pănă în Dunăre; despre ca~'e: le s'a
datu înscrisu sigilatiL de cătră Muvela-Efendi. .'
...
CrestiniI asedatI dincolo de DunăI'e din' raiaoa Brăi-
lei, a Giurginlui şi a TurnulUI, n'aii voie se viă în tera ca
se snmene, se sec~re fânit,' saii se~i~ă vite pe pămenturile
ercI Romanescij ci acolo unde şede fiă-care se 'şi facă
trebile.
Tote ponturilc aceste aşc~ate s' aii întărim cu hati~e­
rifti împeriite.sci, ~i s'aii trecuh1 :lcestii nizamii atflt în con-
.dicile impQrătesci cât şi in ale autoriti1ţiIol'ii serhatul'ilorii
, ~c pe lângă Dunăre.
CAPITULU ,XLIII.
Do~ hl\ti~t'rifll\''i hUI)erl1tt·sc'i, iutăI-Hore .iizl\mullli. '
, ,
. Voi sIăvi~il(lrii Viziri. şi consiliarI de bunii nemii, si-
ruli! vjrtllo~ilo\'ii, şi ornamentulir,împeră\ÎeI. mele; cirmuitori
ai dl'cptului c\lveniii şi ai înţelepciunei, guvernatori 'ai tutu-
,rol' loeuitorilorii. voi cari aduceti: la îndeplinire tote rândue-
~el(~ supu~ilorii cu dre ptă soeotclă, ,v,ol carUntii.riti: ~idl\rile
, şi interesele împerăţiei, voi ce :puneţi.temelii }a temeliile fe- '
',licirei şi ale glol'Îei, ,voi' cari înzestraţi şi împodubiţi cu
nuri de tot feliulii puternica n6străîmpărăţiă, voi cari v'aţi
;,preg ătitt1 ~i .v'aţi inpodobitiicu demnitatea Di.vanului si cu
valelicnlii lui Ozu 1), Veziri alnostl'i, ,pe cari D-deii • dea-
" .
> i"
1) Ac.estI termini ncputcndlii tr~drite, ra~u Pus:Jt-f~liu c.~
, i ' (TraducltorulU)_'
'rEREI ROMĂNBSCI. 73
'purUl'eavc păzesce! şi voi sorgintea instruc!iunii, CadiI şi
\, , , ·Nazir1, din:amendoe părţile de peste Dunăre, de la Nieopo- .
.leşl' de'la·Sistovii,îmmultescă-se înţelepciu~ea vostră! Şi
,voI aleşii dintre cei mai onorabili; Naziri, EmirI .şi VoevozI,
ce sunteţi la Silistra, la Sistovii şi la NIcopoli!, şi în alte
o
părţi, şi 'voii zapcii aleşi ,din acele locuri, sporesc! on6rea
se' Ve fiă, că Nazirulii SilistJ'ei cu chipii viclenii s'a întinsii
o în p;lmenturBe ţerei RomănescI, ii
a treeutii peste hotarele
cele vechi, şi a călcatt1 locii de 40 diaschele 1) peste moşii,
pe care le-a făcut ii zaptii, causândl1 daune locuitorilorii 10-
'caii. Pentru aceea de mai nainte s'aii orându~tii de la pra-
; gulii împărăţiei n66tre unii Capugibaşa ~i, unii nIuvcla ca se
mergă, se se încredinţeze cu
vederea lorii şi cu marafetuh1
lorii, ~i dupc sineturile cele vechi s'a făclltii lummată cer-
o ce tare şi s'a ve~utii că Nczirulii s'a Hrătatll nesupusii şi n'a
urmatii întocm3.i, Deci, dupe luminata poruncă ce s'a datii,
şi dupe seneturile cele vechi, numitul Nazir se se retragă şi se
DU se maiîn~indă a le fac~ supărare, şi mai alesii după luminatui
hatihumaiumii ce s'a qatii cătră Turna!;ibaşa ce s'a rânduitii
pentru nizamuhl te reI Romănesci, penh'u ca Clt niCi unii chipii
',se nu fiăsupărată nici de Nazirulii, nici de Voevo<Ji, nicI se
i
'. 'se arate împotrivitori împcrătesclllui meii ordinii; căci de 0-
cam dată Emillii şi Voevo<Jii, ~i altii de la Nicopole şi de la
. Sistovii, fiindii aplecaF la răpire pentru interesulii lorii pri-
'vatu, unii din ei flindii Naziri ai Silistrer, şi umenii Iorii în-
tin<J~nduse asupra Iocurilorii ţerei R~))nănesci, saii asupra in-
sulelorii, saiiasupra veniturilorii Raialei, saii asupra judetu-
,lui Vîlcei: saii asupra altor părţi trimişi din partea NazÎl'U-
lui, batu, gonescii, şi oprescii pe împlinitorii ce se trimitii
.bu- din partea Domnului că se adune dările .. Mai ordollămii pe
, 'lângă aceste şi 10cl1itoJ'i1orii ide pe lângă Dunăre de la Ra-
' . .
1) Acesta de bună semă este uuii termin geometricii turcescii pe care
În original. nu 'lu putem ii traduce.
(1.'raducetorulii).
 .74 ISTORIA.
hovapiln:\ la Sistovii, ca nici într'uniichipii s~ nu dea es-
. secutorilorii: niel unii banii,[ mai alesii. do -In .malulii Dună­
reI cu 40 diaschele. mal încolo,- făcenduse zuptii. din partea
.Emi~i1orii, ~i ess.eeutorii fiindu nesupu~l la. nizamuhl ţerei,
causczil. porhcă ŞI daună la adunarea dări!orii, de 'cumii era
. vechTuHi obiceTu. A~a' dar intrându· la.: llu~ului:mperăţiei
melo, .eută că prin luminatii hatihuntaium ce s'a datu ca se
so precurlllo întinderea 'Eminiloru de la Nicopole, si de la
,8istovii. ~i 1\ tuturoru f:\cătoriloru' de rele ţertH Ro'rnănescf;
eută CIt de I\Stă-~i s'a ordonatu spre. stingerea supăI'ăriloru
CI\ so se trecă şi în condicl\le Mehcheme~iloru 1) vecine, pen-
tru ca se fii cunoscutii ~i sciutu. fiindu-că şi în 'codicele ce
so pllstrcz:1. ule î~porătiei nostro cercetândl1-se ast-feliu s'a
gă~itii, CI\ Nazirultl silistrei Ragi-Rabil împreună cu' tova-
rO~li lui A ,trecutii cu 40 diuschele diucolo de cursnlii Du-
llăr~i, ati :u'otii şi. mi semănatii, şi aii pu!'ii stăpânire pe Băl­
-ţi ŞI pe I~sul~, <,hcendu cIi dupe Seneturile ce aii din par-
-ten Dommloru le possedă j de acrea, fiindii-că nici nizamuhl
nu se piizesce, nici supllnere şi ascultare aii al'ătatii cătră
'. lnvaltele m~l~ ol'dvine pentru acesta, şi din numita teră nu '~i
w tarllh1 spre părţile ţerei Romănesci, şi neconsiderândil ve-
. au trasuplclorulu, făcendu-se culpo~1 pentrll' căderea niza-
. mulul, supărundii şi păg:ubindii raia03, nerădicâ.ndii miinile d~
.lIsupra oI, eată că pentl'U accstă' a lor nesupnnere înaltul ii
no~tru pragii luândii scire de la codii pentt·u. supărarenşi
strllmtorar:a ce le se face de la numitulii Nazirii si de
l~ tovm'iişli ~ei, !i dfl la' locuitorii' părţilorii despr~
h~tra, Ilfhindll acesta .de mal nainte înadinsii prin Înalta
nostră porunci!., s'a ninduitii pentru nizamulii 1 1 ~ _
1 d' '. ' OCU UI a
. esuIu • mtre cel mai onorabili, Hagi Mehmetii (a căruia
v
mărire se se ÎCnlluult?bSCăl) de la inalta Portă a împer:itiei
·mele, de la apugl aşa care acuma este' GembeO'ibasa
P?ntru. îndreptarea ţerei şi .;pentru desfiinţarea 8tâ~elo;'ii
ŞI OdăIlor? vechi şi noi, şi pentru alungarea făcătorilori'i
de rele, ŞI pentru Bălţile şi insulele ce 8untii în faţa Silis-
1) Cu acesti\. cllventii ~e bună semă yoesce se n~mescă autorităţile.
. .. .. (Tradncetoru1i'i).
TEREI RO~IĂNF.scI. 75
trei pe marginea Dunărei despre tera :Romăncscă; şi pentru
case înceteze certe le, despre acesta s'a ii râllduitii numiţiI
Bumbaşiri se cerceteze locurile de la GiurgIu şi pănă la Bră­
ila, şi se .descopere nu numaI prin Turci {)meni respectabili
şirle. bună' credinţă, ci şi prin Mehcheme~ii Hilistrei, pen-
tru ca se se afle cum aii toshl lucrurih de la anulii 1669
pănă la 1728, căci şi atuuM avendii Domnulii supărare pen·
trn acestu niza, Il remastl sc stăpănescă tera dupc hotărirea
cea veche pănă la mijloculii Dunării şi ttlte insulele din
Dunii.re despre tera Romăncscă 1)
Al doile~ ltati;veri(a.
Alesule dintre cei mai mari ~i mai onorabili, carele
esei rânduitii din partea' ogeaclliui pentru. nizamulii ţerci
Romllncsci, Turnagibaşa, îmulţescăse onorea ta! Ajungândii
înalta poruncă a împerăţlei mele, sciutii se 'ţi,fiă că Naii-
rulii Silistrei pretestândii pentru 40 diaschelo ca se trccă ho-
cheIe hotare cu vicleniă şi înşelăciune, a ÎăcutJ zaptii 010-
~ie!e despre tera Romănescă, diI' care se causeză smintelă
şi pagubă ţerei, pentru care dându-se şi de mai nainte plân-
gere înaltului nostru pragil, s'a randuit dintpo cei prea onorabilI
Capigibaşi lostulii Gorgegibaşl\ Ragi 1\lehmet, şi ghiritli Ragi
Si- Ahmet Muvela Bumbaşiri în ţera Romănescă, carii aii făcut
de al doilea nizam, dupe care căpătândii scire înaltulii noS-
tru prAgii, s'a făcutil straşnică poruncă. Cu tote aceste h-
rată iarăşi opunere numitul ii Nazirii şi nesupunere la poruncă
~i la seneturi, şi a făcutiichederi, În câtii precum se ded~se
mai nainte luminata poruncă ca se se lase de asemine în-
treprinderi, eată şi acuma Domnulii de astă.t;li al ţerei Ro-
1) Amii făcutU acestă traducţiuue nMÎ din cuvcntu în CUVClltU. Stilul
si silogismii originalului, s'au părutii atat de curiosc ('hiar autorului Aces-
tei cărţi, în catii Într'o notă a sa qice: .Traducerea acestorii hatiscrifur
»estc În adevcru o capodoperă!. La acestă ironiă, nu mai avemii ce 3dăoga.
(Traducetorulii). ..

) :lSTORIA
mănnscI dic nelllUlii llui MesiaStefanii 1Vodă (!iă" sfirsitul'ile
luI cu bin" 1) I a datu pHl.ngel'~· cercetândii . condicelei • ~e se
păstreză, amii ',găsitu CăI Nazirulii Silish'el s'a uni tu , cu',câF-
va' Dtlgutitorl'atcapar,ului, ~i a cuprinsu locude ,40;.,dias-
cheIe ,in părtilcţer.ei Jtomăn"scI, adecă. pănă unde ; ajulige
\Dundreaclln~ii varsă, ~i iri aceste. a l'A '~i samănă, şi ati cu-
pl'iusu băltilc ~i insulele, sub ţ cuventu 'că ar ti ale sale du-
'pcsonoturile ce al' fi avendii ~i cu aCt!sta se arată vinoyat
Ctl oprit'ea 'nizamuluI,' şi nesupusii. porullcei date) ~i mal a-
lesu că cu nici unii chipu nu se lasi!. de avoi.sc· stăpiines­
că ralnoa terei Rornănesci. Atât cadiiI din părţiie acestei
teri, cUt şi capicheMile, ,ati .datii insciinţare prin plângere
despre paguba ce le se face atuţ din causa. NazirulUl, cutu
~i d.., c:\tr~\ loeuitol'iIse~ qin ~ilistra.,. Despre acestă îru-.
prcjurare s'a găsitii scrisii'la ~nulu 1082 ~i,la, anul 1131 că
s'~ii numitii, cei de susti ,nu~b,I,l,~irj cu',lumin,ata poruncă a
nlznmului,c~ se strice odăile,yechi şi Doue ale Jăc,ătoi-ilorii
de ,rele Sersefi) , ~i se las~' Iiber;e"B,ălţile ceJe ,sţiiJlâniaii i'n
tera RQmăuescă ~i sţlhaturile, . si ;tote ţelelalte. Pe~tl'U 3-
,ceste .făc~ndu-se cercetare, i,11 'p'resiIlţ~ lui ,~lu~~l~' ha~i, Ah-
met, ,~l ~ h~~ T~rnagibaşa l;l:~~ein,. '~î ':~, ,bu:m,ba!?tiru.luI Cap~lgi­
ba~a, '1 ur~ll ata t ..cei d~ la Hr:1na, ,G~llrgiul' RuşC,l:ucii si' Hîr-
sova, cât şi cei aflătorI in: ,Bll,curc~ci,,~ii,mărh.ll'isitci in ade-
verii Că. B~erii stâp~uiaii D~o~ii:e,,~~ ,le ;tl~,cahpe, nlăl:ginele
~UD~J'el,ş~ I~omnulu lun. cele: ~bicJnuite ~upc,,~rtellll, iar Na-
21rulu.la DmUCl\ nu s,e ameste,cl\'
' "~,,,.nici Avea . ,sc Ia'. s.a·U Sa.; 'd ea
V
~e.va; ~UP~lllărtlU'i~ l~celor~ fi\ce~l~use ~i ~ogetli'.<prpccs~ ..
" v crbalu), sa trecutu În codlceltL\mP,erătesci ale n6st ' nainte cât ~j cele de acuma, ~i ori ce feliu de inreutăţitI se
dupe acclu hogE'tu s~ a lticut~ şi "fi'r~idn~tlft. 'O:cci d~p~re t~' ş~
guirea locuitorilorii din: tera ltomănescă 'i bOC'~i' si ea',' lan_
- '"1 1 . • , . ',;", ,.' ~";,9Ulucnl
c.a~e au vellltu a ummatuh1 .I?i~anii~ ş,'a cercet~tii 'ŞI s'a gă-
Situ ~oget~lii treclltu la caidu(?) , şi s'a făcutu te'rchenarli(?),
• asemme SI hogetulii cadiului SilistrE'i Mehmetii cu mărturii,
în:are se g:1scsce fist-feliii pre largu,. Dântluse'yestire. înal-
tUllll nostru pragii, că nnm,itulii, Nazlrii s',a intinsii iarăsi în
jlăuntrulu ,terei Românesci, ~ă a 'făclltu znptii ~osiile' 'pa~ .' _
t '1 ~ d " • mm
em oru espre Dunăre. precumu Galatniu1fi, Căldiiruşanii,
TEREI ROMĂNESC). 77
l\Ielhorsculu. Cacameiulii, Ursarii, l\Iărginenii, Ciocănesci, şi
afară de aceste, Bălţile ~i ,iazurile, cari. au venituri de la
ven~area pescilorii, mai alesii trei ape mari ce se adună la
unii locii ce se numescii V!ădenii, Slobozia, Cotrocenii, Că­
ruciorele, Bordu~anii; ~i alţI Bordu~ani, 1'igaea, 1\Ieila. Stel-
nica, .Conl'scii. Dudcscii, Tiberescii, Bulalenii, Duhubara.
Berture, Haramborulii, Carabusnuiii, Dibesculii. Baba Vladu.
Verişanii şi l\1agreii. Aceste 24 de moşii ~i doc BăltI, fiind:
după seneturi moşii monastiresc1 alt! terei Romănescl, se stă·
pâneaii de cătrtL 1\!onastil'i ~i de c:1tl'ă boeri cu gecillclă de
pesce, iar de la locuitorii IOl'ii se lua şi dare de cătră zap-
eiii Domnului, fără se aibă nici unii amestecl1 Nazirulii. Iar
de trei ani încuce Giabazoglll Mustata, din Silistrenii cel
rei, carele este gIllbruciu din partea NaziruJui, a fncutii multe
reută!i locuitorilorii, şi apueândii de odată puţiuu locii, pe.
încetulil s'a întinsu mai Înlăuntru, şi calcă păruentulii ţcrei
Romănescica unii făcătoriii de rele. Dupe acesta Cadiulii
de la Silistra şi Bumbaşirii Însciillţândii la anulii 1027 în
luna lui Rebiul-Evel, s'a fă~utii ca şi mai inairrte. A~a darii
eată că şi acuma s's datii h'atişerifii, dupc care t,ite numite-
le mo~ii din bălţi, precumii şi loculii acelorii 40 diaschcle,
prccumii se vede mai susii, şi pe cari le-aii avutll Românii
pămănteni dintru începutii cu seneturi sub stăpănirea. lorii,
ast-felit1 st; le stăpăncscă şi de acum înainte. şi să fiă sub
autoritatea Domnului ţerei Romănesci ce' este; iar Nazirulii
cu nici unii chipii se lIll le atingă, nici se se amestece. Şi
tu Turnegibaşa. carele esei rânduitii pentru nizamulii ţerei
Romănesci, se îndeplinesci tOte poruncele, at11t cele de mai
vorii. afla în tera Homănescă aşedati cu odăi si cu stâni, pe
ei se-i gones~i iar odăile lorii s~ l~ strici şi ~e le risipesci.
pentru ca s(~ potii. locuitorii se se odihnescă şi se găsesc:\
rapaosulii lorii, punândii bită sirguinta şi stăruinţa ta ca Se
se relis~ze tote, c:ite se cuprind ii în acestă luminată ,~orlln-'
că, şi la semnulii. împurăţiei mele se fii supusii., ' ,,
1082, Luna Ramazanului 1)
1) Ne-ar fi fostii greh a gici data acestor ii hati~ezife, 1jindii-că auto-
 78
., ŢERE! RO:llĂNEScL 79
rj : i ..
, CAPITULU X
,. < .~ t ,Il !\
Lf\I. : u
.1 ','" Pedte v(n'fulu Muntelui' Peliniţa mare în apa
,
IGeorge
GOl'vodilalui
şi Tră'
CecIna, ce se varsă în apa Cerna. . cu.ei.
~rolltiert'ltl: (l'l'ei' RIlII'llh~eşci..
ili! ai
... " Despre
:pin apa Cernel pe dm sm,ii pănă în apa Pra.na lui Ion
, ' Dupo al~gcrea 'llotarelol'tl: ~e's' f:.' ~ • ~:,
~C~cim ro
" Craloviţii, ce se varsă în apa Cernei. ai sei.
de la' anulii ,·1741 (i ar ,d'upe anulii '}'.a acutu IIU m'lna păcii
v ' ','
'l'l'eCe hotaruhI dincolo de apa Cernei', care hvenla lui
., o ' •. '"
Giorgiu
biul·ahir J4) fura Rom"~n' 1. 5 ..... , ' h" ur,cl oru 1154 IU\:l1l lR(l~:
şi Lu·

; ti. U Cu.· se otăl'asc T'" remâne în feră,.

~
s.i mcrsre
ou
pe stib p'Olele muritelui pcaCăpitanucu
ar sei. Merises·
D unăro Cu ţinutulii Ru,Qav ".' e, eu urcl~ despt'a Cobant, c'e se numesce Capinu, , cii luiCollstan-
T a, cu tmutulii Aust " o • ",' lin Stoenesru,
tu li BnnntullllTimi~orei (??), . "', , ,lIel,.~l 91l tl~lU-
1 0

Prm verfulii muntelui Dumbrăvile;

r;' '
Prin verfulu muntelui Tatovu;
Numil'l'a mOi
şiU"n1 şi a ce·
" î.n . , { , ...;'1umcl'ulu
.' ' ,
~' 'o • Prin verfulu muntelui căruia Ro'mânii îi gic AI Pcrdesrilor
lorll co le PO", , l\fehedinţi,
semnelor' ho- 'l'utula .
• odi. tarului, , .
, ' •
Dl\hna Mona. De la malulii D ... ,'. I I ' . ' • Cloşai;
,UrelTismalla, SI" V un"lll, a, cursulii girleI ce
" ' numesce , odita în susu pănă' Ia o m '1" Pl'in verlulii munteluI Nesek, căruia Româ- AI Fratescilor
LO\'ila IOln ' Si de la apa Cea .vf 1" , " OVI a: nii îi ~icu Secu;
acel mOUMlirli .,. , 1'0\ eru u In susu. unde' r.-'
. Vienii.
" =:::eI:~aDV~dlţeI.în ţ~l'a, Romănescă spre pOlelle ' Aiee se face c;apetii judeţului l\iehedinţului.
, al asculu, c:truw, Romanii Îi d' • 'D
, " .' ranmulii. ' " • ICU ~l a- şi încep0 judeţulu Gorjului. - Aseminea şi in ţera
, ~otil acele' , P e Ia' vÎrfulii. muntolu· D " '. Nernţcscă se sfirşesce botarulil B~natulur Timi-
mO~11. . intre d. ' I Otann meterezuJii şoreI ~i începe hotarulii Ardelulul. In lIudul-na11lc
Oe p,etre, unde ~ra hotarulii vechI' l'
se, fiacuse SI d ~'I' u, nco o ,1 (botărnicie) se gice, că de aici înainte nu s'au mai
făcut pac' oe mOVl e dl'eptu hQtarii cându s'a
.en, pusu alte semne de hotalll, ci s' a tJisu ~e m(~rgă
, La 'despârtir~~ muntelui Irtane c pe acetlte locuri totii pe vechile hotare ale mo-
mesce de RomAn U
1 t '
, ar anb,
'. " e se nu- ' şiilorii ce ;lnmt atât despre ţera Romănescă cât şi

,I
I
,Spre .vîrfulu muntelui D~;nuclllta
mesce da Români Dumucletii' , ce se nu-
despre Ardelu, fiind ambele părţi mulţămite, pănă
la apa Riulu . adului. care se varsă în apa Oltu-
~aU\ina COl
şOlCnUon"i. SSpre vîrfulii• muntelu·I :,Ch" erc
" '1uţa,
' ' lui la podu,
preverfulu muntelui p' t' ' Arătămii şi semnele de botare ce s'au pusu
' ' - .11,
ROInanu 0 d'
Icii ,
Pell'nl'ta" lata Kin'a, ","'
";;IU
H'
o
Între moşii, de unde începe judeţulu GOljului,
, 1.., .• nlare.
.;i pă!lă în apa Oltului.
!-'
Al M5. Tis~
VcrfuIu munteluI Sturulu; linde face hotarii malla.
de vale la apa ce se chiamă .Jilulii· Homănesc.i,
:,1 . :', ,: , ' : ' ,
tentlii,"'
n'a insemnat'o D "'d"
. ,,' escl1.cndii istoria III-.F' .'. ,:, '1" ceese din dol munţI' ai ţerci Romănesci, numiti
sau petrecutil la t 714, sub domn' 'I'a' 'lt'I'~ ~I" 011110, gaslmiî, că aceste fap, unulii· Şerpele şi :tltulu Turcine, carc' 'apă se
t u~i n fu' , ( ." e,3nil V d- C '
\. ~ Con ndă data postcli6cl de 172R " , o a, antacuzino, To.
varsă cătră resăritii pe, subu : şese ,munţi ce se
hahşt'rtfullii celuI din tiiiii, i ' re o \"cd~mil citată in testlllii

, ,,;
,;; " numescu:
(Tra,ducţteirulii), Totu apa Ti.·
\ " ':
'l'urzeneasa, ' maneL
Osla,
 .\

bo. ISTORIA
ŢEREI ROMĂNESCI. 81
Al moşnenil~r , "l
Gnrenl ,I"ril- Nadelia,. '
lesri. Badea, lAI Rudo,ilorll.
AI Palinilor şi
Rastovanulii, . Gura PlaiuluI, Kimba.şiloru.

Pintra Tanasi, Slima,

Al Ghem-
Arcanulii ; Slavighiulu, b:mlJorU.
Dt'\' aice 'esehotaruliidin apă,işi trecedes-' Kista ro~u, ido
AI Hulubeş­
părţindii Ardeululii pe sub ~ece' munţi şi anume~' Cimbeanu, cilor.
AI llccescilodl
lui llrălloiil şi
Gr!lpa seacă,
Secriulii; AI Bacbiovenl-
Oeaoogln.
.'1Frălc'cl.
moşnenilor
" l Curm~tura ,Costişului, lor şi Kin!pe.-
,l\Iascelulu; lor.
Al Rodo,ene.-
!Ochitnl Stă-
nasd. C~rnile; '" ;
Burta, ciloru.
AI Cillinc.eilor 1egrile; Provaeiulu.
AI Radoşiloru
Al Patescoilorl1 3Iutulu; Poeana Muierii, şi CI;inde~tilor.

AI Unnelenilor Futegulii ; :! <

Sahanicle.
_ AI Brăiloilorl1 Balcaimlii j Schomoiulu. AI Vladenilor.

AI mo~ueniloru Drăgoitllii ; De aice hotal'ulii se face I3est~ verful a şcp-

AI Plăieşilor. l\Iugile; J te munF numiti:- , '

..\ I Vnlcanilor. Kindeculii~ , .Larga ain .Patrina,

tl" h .choli.
Acellt:l apă se întinde iareşl pănă la apa, Ji- Larga din Piriul fetei, Ai moşnenilor.
Beresr!.
rulul despre care amvorbitii mai susii, si esteTa-' Larga din GUlulii,
roşi hotar apa pănii la urcarea muntel~i ce se Balulu, .
chiamă Gruiulii Gardului; ~i se întălnesce apa· Ji-: Saracisul Gl'ivilor,
iuiui Romănescii cu apa JiiuluIUngurescii, care vine din mijlocu,
din Ardealii din muntele ce se ~lice verfuliilui. Hărţăseiloru.
Petru; ~i cu accstă numire aeestii 'apă al .Tiiului: . Alee se închie judoţulii Gorjuiui şi începu
.
se varsă în teră.
Hotaruhl trece dincolo de .TiTii ,pe de vale
muntii Argeşului din Lotru; ial' botarulii se face
peste 18 munţi numiti,
~i mcrge pănă ajunge la apa. numită Poletistea" Argeşulu,
care !ll) varsa- su b trei munF numiţi: • , l\Iuntele Gotega,
AI Al'bul'i,'(J,- , Palatis. ten. ',. , • f'treţa,
ciloril. i
Al Berlescilol'u Priltipelc, ,\.' Hăineseulii,
AI Slinoe.oilor Gemănare. Vîrful ii gropilor,
De acolo se faeehotarii pe useatu, unde ,se Balintulu,
nUlI1csce Curmătura, ~i merge pe sub cinci-spre- Stricatulii,
.
~ece munti numiti:
. Stoaniţa.
. Vîrfulii Neclei,
Dobronulii, i, .' L:

Dclulu Svorlllui. Zidulii,

Hotanulii, ,'! .• ,
 1'J!:REI ROMĂNESCl. • 83
82 l ISTORIA ; ;" '

Scăl'işoraj
Bueecinli'i. PIăi~ol'Ulii,
Voinegulii, Muntele galbcnii:
Al 1Il0~nenllor
"t7t',
din VolueA şi '1\jte vîrfurile muntilor Dcalvl)iu ~iNcşita.
I
Muntl!-le Valea 1'9ră,
M1Ialul~. il,.! '
\ c. '! ',',
Bud:!..• din care ese apa Riul Domnii. AI Ms: Arge~tl
A '.hltulul
Cornetu. Mindra. !.,::( Munt'lle '1'inrlora,' ~
AI OIitne •• uiul Şcrbinuhl, !. ':;: i
Muşătesculii,
Pîrcllin bir. ,Borezultl:
AI mo~oeni\or
..Tnehlcni. Costa ChignE'ilor. 1" '. , " ' Piscul ii Leotei:
Din costa acesti!. 'eslfapa' Riulii Vadului, Valea,
caro în lIudut-name Re numesce ca şi mai, sus, şi Cirna,
hotaruhl merge pe apa acesta pănă în apa. Oltu- l\fadasorulii, AI M.: Cânt·
pulungu.
lui la podU. l i , '
Piscul ii Nepotului, ,; Al Ma: Ani-
nou.
De uicc inainte merge hotarulu pe: semnele Brătila, AI Ms: Câw-
pnlungn.
făcute dupe cercetart1a urmată În:anulu' 1766 în . Muntele Grupele, ce este înfăţa Fagal'a~u­ Al Sotesrului
timpululuL Scarlat Vodă. . 1. lui, din; care purcede apa numită Bl'atia:
De la podulii pe g'a numit în urmă, hota-:- Muntele ce se dice Val(la Vladului,. acolo AI pulnngn.
Ms: Cârn-

miu merge pe apa Ultului totii prin judetulu a-. unde începe plailllu Dîmbovitei. din care, ese a-:
cesta al Argeşului.' , ' pa Câmpulunguiui între doi munF:
Câlneu!I IO~l\i.
torllon1 de A'
Hotarulll este pe ~aIea Fratelui, si; peste Pcrivoescii, din care purcede apa Dimbo- ldem.
.010. munţii următol'j prin vîrfuhl PriopopuluL
!>roşlea Grii.h.
vitei, '
lesdl. Pl'iculmele,
,~ Muntii Lucile, 11-
AI satull11
'Prin muntele C,oltuh1;,: .;, Pe la cei doi munţi ,ai Comi"ului Lerescu, Ai lui llalotă.
Vîdulu Boii, .:; AI Satului !CU'
Pauul. Hogetulii Cllprii, • <,(rn,
AI Or,,~nll1i
Pite.eli. ~cărişora)L': 1 ',,' • ' .
l\Iasulu cdu mare, , ....
'.Priri' Plaictlu. Arg~şulUi.()bîrşia Pot'llogu pes~
Al Clnr.ernhll
Pnntt\z!.
Pactesulu micii,
te virlul muntelui Ciocanll;:;I! " , Piatra lui Craiu, idew.
Pe culme şi pe vîrfurile Lep'at}ilor; , Fundurile,
AI ...Inln; A·
refnUl. Iareşi pc culme pănă la Boltulu; .,', Gerile, pe' lîngă care trece apa Dimboviţa,
V!rfulii de la Obîrşia Căprăl'cscii:.; ',! " l\Iuntele Conţii 'unde este drumulii Banului,
idem. :l'otii vîrfuhl de la Obîrşia, apei auda, care Muntele Fundata, ,
AI Statului
Dragosla\'clc:
unindu-se cu Căprăl'escil' formeză. apa Argeşului. Muntele Şintlllia, '
l.\om. Virfulu muntelui Simcetulu Făgăraşului; Muntele Secarele, .
La vîl'fulu muntelui Moldo~anulii; În aceşti munţi se ţncheic juJetulii Musce-
Obîrşia apei Vilsanului. ~ < / . lului şi începe Dîmboviţa dupe socotcla ce a datii
Aice se îIlchee judeţuhi Argesului, ~l înce- Antioxu ~i Radu, Vă.ta~i de plaiuri, '
pe al' l\luscelului, '
Marginea dOninescă;
I Muntele numitii Val('a lungă; .
"
84 ISTORIA
RrtEI ROMĂt.."ESCţ. 85
Pe la muntele lui Laiota,
Pe la Slamne: Iareşi Slcmllea în muntele Aratot!.
Pe In muntele Buzeului, . '" Şi larcşi Slemnea în muntele Teigoi~lu.
Pe In petrcle albe, laro~I Slemnea. îu muntele Curu-Rosu. Idem.

Pe, la Slcmne, pe culmcQ.mllDtilorii,:1 Iareşi 81emnca in muntele Stetilor•• AI Meglefilor

Pe la muntel~ Dudelu, Din munţii aceştia isvorasce apa Buzeulul

Se cobOră pe la Obîrşia Bratoiulii,
Se urcă în vÎrfulii Cotekii.
Pe la mijloculu St.dnghei,
De la SHmnu pănă la mergine.
şi se versă în ArdeIii.
Slemnea pc la curmătura numită Curulu pă­ Allnt Fanl
FlllpGICU.
meutului, şi ese la şantii j
Iareşi Slemnea pănă la muntele 'l'atarulu;

De la Obîrşia Ialomi~ii, " De la muntele .acesta, Slemna începe cela-

De la Sl~mne pănă în vîrful Codorului; laltii Plaiu al acestui judetii.
Penpalele; Curmătura Crasii.
Pe dupe Buzeii, De la versCtura apei Crassei pe de la vale
Aici se încheie judeţuHi DîmboviJ; şi începe pănă în apa Buzeului.

judetulii PrahoveT, precum a arătatii Sima Stoeari Apa BuztJului.

Vătafuhl PlaiuluJ . Prahovei. Muntele Buceciului Piatra Cheii; şi de acolo remâne apa Bu-
române în teră, iar hotarulii merge pe din dosul zeului in teră.
BucecJului l:ilemneij' Dealulii Cheii.
Pănă la despărFrca Nemtiloru, care 80 nu-
De la Şlemne la muntele Plaiului:
De acolo iare'şi pănă la crucea despre Pre- mesce Herducu.
dcalii, şi de acolo isvorascc apa Prahove! carese Pe la isvorulii Herducu la vale pănă la şau­
versA în ţeră, şi apa Tilneşului care se versă în ţulii Pisca.
Ardclii; Pe la. apa Becii la vale păn:'\ la ho!arulii
Inreşi Sleiimcn pe la Muntele ~u'3aiulii; judetului Buzeii, în apa Bisca Ruşii. .
Pe la l~ll\ntele Piatra: . , Din apa Bisca Ru~ii pe hotarulii Sâcuieni- AI·cnor. ChiMeao

Şi IareşI SleJllnea: loru, pe sub costa muntelui despre ţeră, Hotarul

Muntele Valen Neagră: , se coboră pănă la isvorulu TămăşeIului, acolo un-
Pe l~ şesulii Paiului pănă la Geurutii. de se întîlnesce cu Bărc.'\Iiţa;
Aice se încheie judetul ii Prahove! şi începe .Şi cu curilulii acestui. isvorii pe dupe mUD- •

judetulii Săcuienilorii, precumu a arătatii Neculai tele Caru!ulii, carele remâne totii în terA.
PodIanu ~i Toaderii, Vătaşii de Plaiuri.. De la despărţirea muntelui Băbesculii înce- idem.
AllnJ Radu
Birehoscn. Pe la l\Iuntele Grotişuli:l în ~lemna: pe hotarulii pănă la vîrfii. şi se cobOră în altă a-
AI Ms: lIă••
iluenil, Bobulii celii marci ~ pă ce se numesce Bisca; de acolo la apa Mo-
Din muntii ace~tia's(! taie TeJejenulii, ghior-Bucuzii, care se depărtezâ multii, păni un-
.Al M.: 1diil'j,'i·
nenT. Bobulii celii 'micii. "' i < ; • •
de se cob6ră la' isvorulii Giurgiovului:
AI StolnlenluI \
Srarlat. .
Slmmea în muntele Babesulii. : Şi din apa acesta, totii· pe cursulii ei, pănă
 .,

86 Ţ(.;REI ROMĂNESCI. 87
ISTOIUA .
...
la curmătura muntelui cu ! acestaşinumh;e, care la Baldovinesci. spre apusii este 'uItă movilă: şi de acolo mai
este al' ţerer:· " ' , ; ! L nainte, 'alte trei movile, ~i pe vil'fulii uneia din ele s'a pusii
Acolo se încheie hotarulll ArdealuluI, ~ si În- p~atră, : şi' de acolo totii pe drumii la movile[e de la GemenI
Icepe hoturulu MoldoveI,.. " . ; ' ', •. Între cari este o peatră; şi la odaea luI ::lari Sulelmanii în
MeDI.
I :, •'. ' ~!untele Cir,ciulii este_în ţeră. pr~ciimu s'a costa. satului la o petră albă veche. în faţa căreIa s'a făcut
,~ISU'}l pe sub polele acestui: munte începe' ho- mdvilă', şi pe la sntulii Cintacii la movilA, unde se îngropă
tarulu,l\IoldoveI.1\ . ": . ',' ,." Turcii, este hotarii veehiu, şi dE!spre odaea lui Suleiman-A·
Acestii munte, fiind c,iL se călca 'de Moldo- ga' este petră .veche,.lâng:\ .care s'a făcutii movilă. şi despre
veni; s'a h\)tă~n~citii de boeri din amtmdoe părtile, odaea Ione~tilorii iareşi movilă, în vertulii căreia s'a pusii
. lI~tnrulu JudetuluI Buzeii s'a scrisii până ai- p'etră, şi despre Tussii cătră l'esiLritii 'este o petrA veche;
,ce, dupc arătal'ea ce s'a trimisii do fostulii Ser-' lângă care s'a pusii una nouă'. şi la' costa Anţii este o mo-
darii Steianii. şi de fostul ii Logofetii de Vistieriă, vilă nuulită Dulcii, unde este' o petl'ă veche ro~ie, lângă care
Ia annulii 1769; , ': ,,' . ' ,• s'a făcutii movilă. La movila săpatul despre C('5tl\ Anţii este
Hotarulii mergepe Slemne în vîrful ii mun.' iareşi o petrii. aIbă veche, şi nproape ,de pt:tl'ă movila.
1 ilorii , De ncolo, In silistea lui Steriani! care este totii în te-
AI lui Pad
Grama. l\Iunte!e lUUŞ3 în S[ernne:: ră, la podii, şi la oda~a Emirului este .0, movilă numită 1:e':'
1\1untele Fururii. aseinine: şinata, şi in vÎrfulii movilei petră; şi la Giovanei suntii trei mici
Muntele l\Iuntioruhl. movile. şi pe una die ele s'a pusii petră: şi lângă movila a-
Aice incepe judeţulii' Rîmnicului, ceea s'a făcuttl altă movilă. La Vizir-Chislasi, la cinci Gor-
. " . De la Muntele nluntiorulii se desparte apa gunc, care vinil pe loculii ţerei, este hotarii vechiu, şi din a-
lltlcovului, ,care merge holl1rii pănă la. mosica ceste cinci lllL'vile, din care una este chiar in mijloculii cur-
Vîrtescoi, ' ţii Chizln[ci. pe movih Calului pe virfii s'a pusii pctrii., şi'
accstă movilă s'a tăilltiiÎn doe, remeindii jumătate în ţera
De' lav Vîrtiscoi remâne apa Milcovulu'1 In t·,. " Romănescă şi ceeulaltă jumătate în partea Turcilorii, şi în
f: } I v , '
A
fer~~, ŞI se
ace. lomru şi\.nţulu, prlU care merge apa l\lilcovlllui.Acest . partea din Clista satului Coptol'lll s'a pusii petră, şi de acolo '
şanţu trece prm ora~ulii Focşanii, pănă la l\Iacsineni unde înc6ce se uumesce Nisipurile, unde se' ~lice Ciolinii, şi mer·
se versA in apa SiretiulUi, care se face hotaru pănă' unde ge [a loculii 'ce se numescea A'răţenilor, şi de acolo merge
începe hotarulii ţinutulUi Brăilei;, ." " la satulii numitii Boulu, saii movila Boului, unde s'a făcutii
~e .Ia unii cotii al,Siretului, uDdes'~ făcutii movil~, şi beserică pe 10curiI'c ţerei Românesci de reposutuhl Spatar
:\Iichail Cantacuzino, iareşi hotarii.
1hotarulu merge la Plavl11t3unde • I s'a pusu· pe'tra, SI d'
v •
e aco l'o
~ Zadna la pa,du Badei, s'a făcutii movilă, şi de' acolo în Şi de acolo merge pănă în marginea şi în matca Du·
un~ ~a margmea Turluiulu;, movila: şi pe ,drumulii celii nării.

vSechhl~ m:LlIncă s'a pusii, peatră: şi pe o.inaintea odăii lUI În acestii hotarii al. ţinutulur Brăilei este şi odaea Vi-
'ar. IlI,Alt-Caleb.' lAn cit·
o U' S3 pusu• petra,
. . şi apucâudii pe. zirului, pe care puterniculii împeratii, pentru superările ce
d:umlll~ Balrlovenescilorii la dea[ii despre l'ăsăritii în drumii av~a ţera. din partea zapdilor Chislalei, si a odăiaşi1orii, ca
~ a pusu pe~tr~ şi pe. loculii Bissericei' de la. Baldovinesci ,amicii al dreptului, voindii totii-d'IlUDa liniscea supusei Ra-
mtre doI stilpI de pe"t .• rO.xsa
. .' 1
pusu ŞI a tă petră nouă: şi de
iale a împerăţiei sale, a dat'o Domnilorii terei Românesci cu
88 .ISTORlA· .;.

hatihtimaiuril împei'ătcscu;: pentru . ca. şiDomnuhl te~~'î sq [, Ai .Mon~ Căldărtlşanii;. .~

. dea jvenittilil,prea,Iuminatei 8ulţane,.lâr odaea se: se .Stă­ '. Ai Mon.Radu- Vodă .. '. " , C~a·mei. ; ~ ·r
licpvulU, Ga· ... '
pânescă du Domniă,.împreunălcu totii locultl .ei, dup~,ho­ 1 Ale lUon. tuturoru ~ântilortl. lallulu'.'
tarele ce s'aii î'nsemnatu in: ~ilele ;Domniei lUI 8carlatu.Gri- '." Ai·1\lon., Michai~Vodă ·~iMărginenii.: Clocaneecii.
gorLGhica Vodă. ) .!,:~ , îL: :;1 ,,' '. . ;,", Ai Mon. Viforita~
; .De 'la odaea lui· Iasigi-8uleiinantl· pămi .Ia. ,putultl .,Ţi­ Ai lui Dumitrachi Rossetii;., . CornăleHi. ,
'
{ Stoiceuii .........
Cheleşetll
ganuluI, tindecSte o movilă cu cărbuni; şi de. acolo se în- Ale Mon. Radu-Vodă.
tinde' pănă', In , puţulii' Botoiului. unde:eşte, movilă cu cărhuni, Al 1\lon Michai Vodă şi Znagovu. Spanciovulii.
I
şi se întinde, âncA pănă; la drumultl Brăilei"unde este iaresi A boeriului Michai Cantacuzino. . 'ralinele.
movilă cu' cărbuIli:' Dunărea. se face hobirii al ţerei Rom~­ Ale lui Constantin Tău~anu .. 'rati"r.ele.
nescT, precum. s~ 9ice în, Hatihumaiulii împe~ăţiei, care 9ice Al Mon. Văcărescii. Stiubeiulil.
anume că hotarulu'semergă· pe matca Dunării, şi Turcii;se Ale luI Michai Cantacuzino. Ulmele.
nu se .întindă. pestecursultl ,rîulul, Iar insulele se jse :SOC.o- , A mareluI Logofetu Pîrvu, frate. ,al lui Mi- Oltenila.
tescă totu dinTmatca:dunării, şi; câte vortl' veni în" partea chai Cantacuzino.
terci Romănesci se le stăpânescă ea, iar câte vortl cădea în Ale Mon.St. P:mtelimonu. {~~~t~~~~•. ,
partea TurcieI, se fiă' sub stăpânirea Nazirului. . AI Mariei Popescăi.· Bozonulil.
>;i T01i1 : }'oeşa-I ,Mosia cea .mare ," în cara ·se' cuprindii Al Mon. Cotrocenii. Cătă:lu!u.
n i . . "multtl
.'; .. I nume ale. hoeruluI ::ostu mare Vistieriu Michliilii Ale SerdaruluI Obedeanu ~i Diaoi NODa. Că~ici6rele.
; . ! :'. I fCantacuzmo; :,' .:. . . : . ! .. ' ' Al Mariei PopeascăI. Cringnlu. ;
- :VIl~~oi~~~i. ,'L !. ,'. r A Mon~ 8t. ,Ioanu,' din Bucuresci. A .Mitropoliei. ~;~~. )I!'uta~a.
. ),'ăcileuli: : . :.i Ad\fon. Coti ocellii. A Moo. Mislea. Grec".
LaleuU; : AMon.' Căsiciora;. \ A lui Enachi ,Merdcuzi. Valea Barbului
) llortluşanii. I ,A, Brătăşenilortl şi :i :Chindescilol'u,,; .' u ' Al Vornicului Racovip.. Pnmd:1I'.
:, Tiganii. 1· .:'" A '·Banului Cretul eseu. şi 'a Megie~ilortl, ' Ai MOD. 8t. George. Puienii.
,~~~l~ IUPtit Al Megicşiloru .. , ,,', /;' ' Ale Mon. Cotrocenii. Pielrele.
SlplnleA. i;' ;A A· Mon. Colta:' :, În dreptultl moşiilor acestora este hotarulii despre Du-
I'olcscii.
l" ,A Mori,,' AŢgeşului;. " ' 1 năre, pănă se îucepe hotarultl ţinutuluI Giurgiului,.
;, Dudascii. " 'A Mon; SIDltea. j' ".
. Acestu hotartl este ficsatu după cercetarea ce s'r. făcut
!' ':
"l'alnburesell, A· Brancovanulţtki' in 9 ilele lui Ştefantl Vodă Racoviţă,cându s'au' a~~~atil ~i
IA'
Peatra. MOll. Plumhuita. " semnele pe unde se urmeze stăpânirea deo pade Şl de al-
'·Râmuieenii.. [ . ,A lUon., Dealului •. ; , , ta, dupe .chiutacurile (documentele) 8ilistrej~ ~i ~a nume: ~
. Dikisenii. A Episcopiei Buzeului şi a Mariei popescă. De la malululu Dunării acolo unden {ostu hotarulu pe
, Hotarul";.' I Al Mon: R~ad~t-Vodă., ':. din sustl de Gura Girlii, care" ~raînchisă de Qonstaotintl
HirClOborullli. \ Al BanulUI Creţulescu. 'r"." , Vodă Brancovanu cu şal'ampoie, merge hotarulii pe la sntultl
Trenşanir. 1. A 1\lon. Radu-Vodă .. ' . .:" 1 cire acuma este a Giul'giuveniloru, ~i se numesce Brani~tea
';fc~C~~ilr~:gt~ A Vornictilui Măgu;eanu,.:a: .M~n. R;du-Vodă la 8tiubei'i, la moşia Şerbătesci aprope de un lacuj şi d~ acolo
,renli. , şi ~ 1\1:on. Vierii.; [l '1,'. : ,'. . în drumulu BanulUI la·Zăgazii, unde este hotarit mOVila 0-
90 'ISTORIA' trf:REI ROMÂNESCI. \H

divoeI, care se numcsce a lui l\Iihnca Vodă',' pe Ia matca. •

Rec~nii } tl)tii unu hotarii.
,Ale Mo·n.. Radu
Votl=<.
,

PîrîuIuTpînă în Baltă, şi din Baltă dreptii la :maluIii Dună­ Paraipanu

,\1 ~lon. DOm.
rir; Dt.r în urma luI Constantinii- Vodă Brancovimu , •după Uăitanii. na llalaşa.

spusa bi\trânilorii din 10cllriIeiacele, Giurgiuvenil s'aiiîntins Teleormanii; Pietro~anii. Alo Stolnloulur
BăIăr~uu, ale
~i nil cMcntii locurile atâtii despre resărHii cât ŞI despre a- )[011. Comana
Ijoi l'aharnlcu
PIl"U, făc~ndii senete şi ciftilicnri.';' :-;ieolac.
Ai !:itoluirulni
. Iudeţii," George.
AI Banului
Semnele pc unde stăpÎ1i~scU CIt 'hnpresuriirile. " Păiescii.
Zimnicea.
J.. .iereRcu.
A Mou. Co·
troceni!.
Din josi'1 de apa Dunării. ' Iareşi Zimnicea U1menii. A Banului
C01HitanLÎllu
Gura Gîrlii GJavaciocului, numitii Tabocu. Vrclnlc.c.u.
Ale Pah. Ni-
Movila ce este din susu de Girla acesta, numită Hisarlic. FântăneIele. colaki.
A )Ion. Cloeo-
Aprope de bessel'ica Glebocenilorii, care cste pe pămen- Suhaia .. eiocu.
A 8tolnieului
turile ţercl Romănesci. ' Vii~<ira. Stefan şi,Itadn
Guliallo.
A lui Bun ca. Pe din josii de via Vornicului.
A Clueerului
Dir\'ollllui. Pe dupe Braniste. CacanaulU. 8Iătin(~nu.

Balta Socilorii, unde era şi satii. Lisatu.

Valea ~ovăTerii. Seacal'e.
A Da.Constan·
Petroiulii în drumuIii Banului. Ci ora. tin Creluleseu.
, AMon. Vă-
DerOia Cosovanilorii. '1 uraia. eărescii.
Piatră hotarii. Oltu. Despră marginea judeţului Oltu este hotaru alli'l
Iareşi peatră. ţerei; altnlii inse a fostii dupe carta ce s'a făcutii in timpuli"l
Ograda ci~melelorti .. lui Stefanii Vodă.' Racoviţă, precumii se vedii hotarele de la
cetatea de pămentii ce este pe malulii Dunării.
Iareşi petră . .·~us~ d~ ·ograda.
A lui Curbllllil
~i a S('rdarului pe din
lIiieă. ". ' ." , Apucă Troianulii pe uscatii.
Pe lîngă o movilă ce este în marginea. Troianului, ŞI
p~tre.:
lIIl)fia SIoc8n
Il Că1ăra~iJorî1 :Alte trei
Odivoei. merge la doe movilc ce sunt pe margiup.a Troianului, ŞI la-
Moşia Otlivura '1\lora. Odivoci la Zagaznli1 lui Ghinea dl'n resi Ia. a ·treia movilă totii pe marginea Troianului, şi între
& ~intlllni lJa.n
lelimon::i. josu de mură. : ; adoa si a treia movilă· începe hotarulii din drum.u lu ce se
Paraip:mi'i. Drumulil ce merge la. satulii Dră.,.hicdnii. ~id'e ~l Bl\nului, dreptii Ia de&lii la apa ce se .Jice Hirlău.
Moşia lui Ra'lui
VOoiă.,·
Pă nă }'a movl "1 li .•T'lganulm,
. • unde Om~i nainte . îneepîndii .dill viile ce s'aii făcut ii pe loculU und: aii
" '. era slItnlii Drăghic(mii~; " :', " ;' ' , fostii bess~rică pe pămentulii ţE'rei Romănesci. . ' "'.
. I
,Şi de acolo 'dreptii la Zalhanaoa Nucului.: Aprope de Măgură hotari"1 şi pintre viile Cillbercemlor,
. ',' Şi iaresi apa' Dunării hotarii'. pănă la Zăga­ cari jumătate remâne I:i Cule.şi jumătate ţerei RomânescI.
zulii Turnului,~e se gice Cules, ~i este în capulii . Apl'ope de ~Iăgură pe drlllliulii Vierilorii şi pe alta
judeţului Oltu. ' . . . măgură. , .
Totii În VJa~· '1 . Şi ial'eşi pe Măgură la .Gura RusciucuIui.
ea. JJ o~ii, ale cărora mârgini merg pînă în Dunăre~

92 ,.: ISTORIA. ','
Şi de la Negură Iu Gunolulil Duşmanil. '. ••
stră
Şi tot drumulii Banului dreptii în marginea Ciftilicului
Pchlivanoglu spre CuIe.' Iarciftiliculii remâne. în ţeră; pâ-
nA la morII. Deiliculul din apa Herlel1lui.,
Şi din apa Herleulul spre Dunere pănă la m6~a Paşii.
Şi de la altă m6râ IarcşT a, PaşeI ce este în satulii Piscu
totii pc apa HerleuluI pănă unde ee varsă în Qltii, şi din-
colo de Oltii pe din josii de Romanaţi pînii. în Girlă; care
desparte OItuiii şi care se numesce 'OItişorulii, şi se ,varsă
în Dunăre, pe la Islazii de vale, unde. se face Dunărea
hotai ii.
Romanaţii.\ Şi din apa din partea de 'susu a Du-
Doljii. Inării atât a judeţului Romanatii ,cât, şi a ju-
l\tehedinţiI. deţelorii Dolju şi Mebedinţii pănă'la sem-
,nulii ce s'a pusil hotartt la Bahna din apa Vodiţei din ţi­
. ..
Dutulii Rusava. s'atl scrisii si mosiile acele. ale cărora .....lllar-
gini lIjungii in Dunăre.
, lege şi după. judecată. Dreptii aceea şi pentru o!, ~i şi
CAPITULULU. XLIV.
n.riso,'c clomn';s~i ~c constată botarel('.
(Copiii. de pe untt chrisovii vechiii, atingătorii de hota·
rulii terei Romănescl şi apa Oltului pînă în Dunăre).
Cu mila lui D;<Jeu Creştinulii ,Domnii Bassarabii Voe-
vodii şi Domn' al totel ,ţereI Romilnesci, fiiuhl reposatulul
Dassarllbii Vodă celii mare şi bunii!' scriemu Domnia N 68-
tră ce se fiii. sciutii~ că ne amii' învoitii. cu. I"ooşu ' Craiulii
Ardealului pentru hotarele acestorii doe ţeri din munţi'i Pla- '
lulul ţerei Homănosci şi din munţiI'Plalului,Ardealului, pen-
tru hotarele accstorii doe {eri din munţii PlaltiluI tereI Ro:'
mănffilci şi din muntii Plaiului Ardealului, pentru care amii'
făcutrt, pace, frăţiă' şi legătură cu mare, blestemii., Pentru a- '
ceata' Ianoşu Craiulii a alesii hemeşl pe care 'ia trimisii în
munti la hoî.arii, ş,i anume: Comitele Ianoşii, Cbitida·Lascu,
Seretzi Ferenz din Res'catove, şi din Musna Frasta "Petre,
Simuste Mecr.,us sidiuraul Bizg1:\cOV, şi de la Macesci Stan-
Ţţ:REI ROlIĂNESCI. 93
eiulil şi de la Secele ianoşii. ~entru acesta şi Domnia No-
&semine' am ales boeri din tera Romănescă anume pe
Banulii Stanciul, pe Negu Spătarulii cti fratele sau Radu, şi
din Crasna pe Stanciulii Postelniculii, şi de BarescI pe Ra-
du-LogofetulU, şi pe Albu Postelniculii cu fiiuli't, seii' ~tolca,
şi de la Romanesci pe Dan Postelniculu, şi de la Pla~u ~e
Socolu L(\gofetul, şi de la ,Po)ovraci pe Brauu Postehnculu;
pe care trămiţîudu-i Domnia mea, şi adunHndu-se' .toţi î~
câmpulu Jilullli la l\lerişorii, şi sfătuindu-se cu credmtă ŞI
aful'iseuiă, s'au legatii cu tocmelă, ca de acuma înainte aces-
te doe ţeri se nu mai aibă certe, resbtHe, hotii, şi răpi:!, ci
se fiă întte ele mare pace şi frătiă; iar de va cuteza o1Oe-
va se ta~i certe, hoţii, jafuri, răpiri, saii vre unii altii reii,
saii din partea ţereI Ardealului, saii din partea te reI Româ-
nesci, se se pedepsescă cu: capulii seii, şi OI'i' ca,re ~lUii va
găsi pe datorniculii seu, se aIbă a i se face dreptate după·
unde se vorii găsi, saii in ,munţi, saii in alte locurI, se ca-
pete dreptate dupe legI şi dupe' datină, şi de acuma inai,nte
nici de cUluii certă şi gălccvă se nu mai fiă. Pentru acesta
s'aii indreptatii şi hotarele din munţi. despre aceste doe ţerI
ca se se sciă, din apa 0ltulu1 pănă la Ru~ava despre pă­
l1len~ulu Ardealului şi despre al ţerei RomăneRd, şi e'aii pusii
semne prin munţi ca se se sciă, de 31!olo de unde curge
Fratovadespre resăritii, ~i dă în apa Oltulu1, iar despre a-
pusii uJ;lde curga riuşorulii Prudovil şi se varsă în ap.l ~!­
tului si 'se strinO'ii t6te la vadulii ce este din susit de Cal"
neni~ ~i de acol~ la gîrlă în vadulil despre Obîrşiă, şi de la. ,
stîlp~lft lui Negu dreptitla vadulu Muntelui Ne?ru~ şi de a-
colo totii pevirfulii muntelui pănă la petra alba;. ŞI de aco-
lo totii pe virfii· pînă la vîrfulţi muntelui Petru, ŞI de acol~
pe la vîrfulii din dealulii Banului; şi din dealul ii Banului .t&tu
pe virfurI pănă la munţiI numiţi Vărsă~ura VaduluI; ŞI de
acolo pănă la m'unţii numiF SaggeulU; ŞI ~e acolo. l~. mun-
tii ce se numescu Skirota,: Dregşanll, . Paltl~~dUdi Ş.orecel~
şi la' Ulunţii.'Galbenii mici şi Galbellli m~rI.. AceştI. mun.,tt
toti se )î1\ilnescu 18 apa' Lăp'llşnescului j ŞI dm munti acela
,94
• iarăşi JIl ml1nţil ce; ·sc nU(Ilescii )danideiâj căci ,acesti munţi,
intălnindu·sc la Gîrla Sasului. hotarul ii merge deaice pe
Măgură, pănă la munţiIund.e este ll/culii ce'lii mare alii A-
Dl\deiI; şi de acolo la munţii ce se numescii Cl'uculii SCUl"
~elorii, apoI Pl'in munţii SCllr~ele, Bl'anu!ii, NedeiajLeurdele,
Morarulu, ZnhneviT. ~iTutila,' Ace~tl munţi se Îlltî1nescu la
adoa apă a ,Gîl'lei Satului, la: Iezerii; ~i de' acolo pe vîrfulii
muntilorii celorii mari Olanulii;;şi de acolo pe vîrfulii mun·
telul Olanuhi micii; şi, apoi totii, pe vîrfulii· despre apusii pă­
nă la munţii Pt.itra Albă;şide: acolo, pe vîrful ii muntelui
numitii Cracuhl Mihic111lli, şi pe munteleCupenulii; şi de a-
colo pe "irfulii muntelui numitii ,al Craiului, şi. al:' mtmtclai
la Babe, şi al muntelui învăluita, şi al muntelui ; Bogdăne­
}111ii, şi al muntelui Vrascu, şi Vrăsculeţulii micii, şi al mun-
telui Vîrfulii Reu; şi de acolo totii pe virfii. pînă la munţii
,numiţi Prilapuhl în petră, şi Rezighii; şi de acolo. totu' pe
v~rfult\munţilor, Stritii pînă la Gîrla Albă; şi pe aceste .lo-
curi aii făcutt\ liniă Nemeşii. lui· Ianoşii Graiulii împreună CIl
boeriI Domniei mele nllmiţi mai susii, şipuindii semne pe
hotare nii despilrţitii munţii Romănesc! de munţiI Ardelului
CIl dreptă socotelă, ~i, (Jupă. ce aii ju.J.ecatii Cll dreptate, ca
se fiă acestă învoelă şi acestii" a~egementiinestrămuthtii, şi
adeveritii, ~i flirlj. restălmăcire pentl·tl secoli. Pentru' acesta
şi Domnia mea amt\pusu martori pe jupînii Radll mare ban
Craiovaski,şţ pe jupânii Clllotă' mare Vornicu, şi pe jupânii
Arvatu mare Logofătii , şi.pe jupîn Dumitru mare Vistieriii,
şi pe jupînii Radu mare Spatarii, şi pe jupînii,DrăO'hici mare
Paha:-nicii, şi pe Hazatu" mare ,Comisii, şi, pe Calicii mare
Sto/nicii, şi pe BădicămarePostelni~ii. ispavniculii Arvatii
mare Logofetii. Scris'am. acellta' eu Bogdanii Logofetulii la.
scaunulii cetăţiI Tirg~vi~tea, în luna Iuliu la anulii 70'28.
,,:,. Boeri~ subscriş/' in copia ChriS!Jt'ltlt(~ lur'Bassarabii.- Yoăă.
Barbll Văc~rescu 'mllrc' ;Vornicii, Constr.ntinii. Herescu
mare Banii, Costantinii, Brancovanumal'e j Spatarii, Stefanii
Văcărescumare Lăgofetii, Constantinii Creţulescu fostii mare
Spatarii, Mateiii Rllssetii· mare Vistieriu,; Constantin ii Chin-
de$cu mare Paharnicii,.
, Radll Falcoianll mllre ~ledelnicerii ,
TEREI ROMĂNESCI• 95
. . DrăghiciGrecenu fostii mare Serdarii', Sandu Bucşă­
nescu fostii mare Serdarii, Costantinii, Fărcăşanu fostii mare
Satrarii.
. Chrisovtt aW reposatulu~ Antonie Voăă.
r ; Sânta şi D-,gee5că monastire Tismana unde este meri-
tosa pomenire a adormirei prea suntei nostre Născăt6re de
D.~eii, , şi a părintelui Petroniii Egumenuhi şi a tllturorii
călugăriloriicc locuescii în acestii sacru loc3şii.. are satele
case numescii Ialomiţa şi Bahna, ce sunt despre Ruşava
Cll t6te hotarele lorii, şi CI1 tote veniturile loru,dupe hota-'
rele şi Semnele p.ele vechi. Aceste hotare despre Ruşava
sunti't cunoscute; şi mai ântăiu începii de la cursulii Raţove­
tuiui şi mergendii la dealii la o petrăveche; şi de acolo
dreptii la băile calde. şi de acolo la apa Cerna unde acuma
treI Cadii aii PIlSU iar~şi petră hotarii, ~i iareşi la cursulii
Reţoveţului pe dinjosii pănă în apa Vodita. şi qin Vodiţa în josii
pănă în Dnnere. căci aceste sate numite mai su~ii sllDtii vechi
şi drepte ale Sântei l\lonastirI Tismana, clate şi miluite de
alţi Domni betl'âni după timpii, şi le- a stăpiinitii sânta Mo-
nastire în pace după hotarele şi semnele arătate mai susii.
Dar de la unii timpii incoce s'aii fostii sculatii Turcii de pe
marginile ţereI Domniei mele, giccnd(i că, n'ar, ,fi pU!~ii sem-
nelepe hotarele acele vechi. ci pe aiurea, şi ast-feltl aii
călcatii si hotarele arătate marsusii, şi aii făcutii vii şi sate
si ce aii' voitii.pe locurile ţerci Romănes(;~. Dar fiindu că
indUl'atorulii şi generosuhi D-gcii ne-a ruiluitii. şi pe noi CIl
Domnia ţerei RomănescJ, şi, ne·-a făcutii inainte mergătorili
şi apărătorriii al ţerei Românesci, vegendii Domnia mea reu-
tătile ce face Turcii mărginaşi,:şi cugetulii. lorii de a fltăpâni
pămenturile ţerei Romănesci, călcăndii hotarele cele vechi,
si Iacendii atâtea cede şi neorîndup.le Înţeră, şi mai alesii
~ă s'a sculatii si un Turcii Nazirii din cetatea Ozu, nllmitii
Deli Mirzacii, ~arele a cercatii cu felurite, cuvinte de Ilnel-
tiri amăgit6re ~e ia BăI~ile terei Românesci pe socotela sa,
96 ISTORIA
\Hccndii că ast-feliii era mai înainte, şi întin~cndu-se peste
BălţI se mal ia locuri, de prin prejurii, şi mergcndii chiarii
la împcriitiă cu me~teşugiri. ca unii omii reii şi pismaşii al
ţerci; ve~cndu, ~.licii, Domnia mea aceste, şi naputcndii face
alt-felii, amii hotădtii împreună cu pre~ venerabilulii nostI:u
jlitropolitii Chir Theodosie, ~i cu toţi onorabilii nostri dre-
ghctori, se IIU li"tssămu călcate locurih) ţerei Romănesci şi
hotarele cele vechi de Turci. Dreptii aceea cu voea şi cu
Înuemnulii tuturorii boerilorii mari şi mici, şi cu totă tera,
amii alesii pe onorabilii dregători ai Domniei mele, George
Băleanu fostii mare Banii, şi pe George mare 'amicii, şi pe
Hadu Crelulescu mare Logofetii, şi pe Şerbanu Cantacuzino
mare Spatarii, şi alti dregători boeri, şi ramii trimisii pen-
tru acestă causă la Înnlta portă a împerătiei, cari aii dove-
diUi fi aii spusii totă plângerca ţerei atât despre locuri cât
şi despre hotarele ce se calcă de Turcii mărgineni, şi ce su-
p:1r~1ri tragii qe la ei, şi aii cercatii cumii ~u pututii numitii
uoeri ai Domniei mele, ca nisce buni crestini şi buni voitori
ai patriei. Ve\lendu prea inaltulii împeratu ascmine plân-
gere, s'a Înduratu şi ne-a datii unii agii. numitii Hussein-aga
selam-cenuşii llUl1lbaşirii pentru ace stă causă .m hochiumatii
(ordină) împerătescil c:\tI'O Cadii şi anume, lHehmet Efendi
de la Andrianopole cadiulu Husciucului, Hassaki Efendi Ghi-
mulge3111l Cadiuhi Giurgiului, şi Sofiano de la Ruşava, şi aii
venitii Rice in ţcră împreună cu bOt~rii Domniei mcIt! la sca-
Ill1nlti llostl"U din Bncnrescl; şi iareşi chib~uindu-se Domnia
mea, u trimisii iareşi pe George Băleanu Bnou, pe George
mare VQrnicli, şi pe ::,erbanu CVlltacuzino mare Spătariii.
care Împreună cu numitulu AgA hnperătescii cu cadii mai
susu numiţi şi cu alţi Turci betl'âni de pe hingă Dunăre,
(Ilneni one~ti cari scieau hotarele cele vechi, aii merllii la
Rnşăva la llOtarulii din susu al terei, unde suntu numitele
mai susu moşii ale 'l'ismanei. Acolo viindii şi Beiulft cu ca-
dii şi cu m&i multi 'l'urci de la Huşava, ali cercetatii t6te
hotarele vcchi, şi s'a găsitii petra hotarului pe verfu, acolo
începe cl\r.~ulii Riţovctulul, ~ din petra aceea în apa Vodi-
ieI, şi dlll Vodita la vale pănă în Dunăre, şi din petra de
'p~mBj ROMÂNEscI. 97
la Ceroa în susu pănă la băile calde, dr(~ptii la apa Cernei,
care hotaru era călcatu de Huşavani şi de unii Zai mii. A-
tunce vc~cndii numitulu Agă împerătescii, împreună cu Ca-
diii, că in adeverii acesta em hotarulii ţerd, dupe mărturi­
sirea mai multorii Turci biHruni, aii pusii iareşi petră hotarii
lungă petra de mai nainte cu cărbuni desubtu, ca se fiă ne-
strămutată ca mal înainte; şi dupe acesta ali apucatu de a-
colo totii pe marginea Dunării împreună cu Cadiulii Rusciu-
cului l\Iehmet Efendi Endreneli, şi cu Cadiulu GIurgiulul
Haselim Efendi Ghiumulginali, şi au vcgutu Uite hotarele
ţer ei, pănă ce au ajunsu la Brăila. Acolo era ~i Cadiuhl
Brăilei, carele a îndreptatii tote hotarele pănă la marginea
Dunării, pentru ca se fiă ca din vechime, împreună şi
cu boeriI Domniei mele, George Banulu, George mare Vor-
nicii, şi Şerbanii Cantacuzino mare ~patarii; şi s'a făcutu
hogetu de cătră toţi Cadii de margine, împreună cu mal
multi, betrâni .si onesti,
, adusi ca martorI de prin tergurilo
~
turcesc!, pentru ca de acuma înainte locurile şi hotarele te-
rei Romănesci se nu se mal calce de 'l'urcii de peste Du-
năre fără yoea Domniei ~i fără scirea ţerei, ci Domnulu se
stăpânescă ţt\ra cu tote hotarele, cu bălţile şi cu girlele,
dupe cumll din vechime s'a apucatu. Şi ast-f~liu s'a dată
remasii acelu Nazirii Deli-l\lirzacii~ care se ridicase cu ju-
decată se ia bălţile, şi carele s'a doveditu cii nu avea nici
unu cuventu. Ast-felit a împăcatii Domnia mea acp.stă causă
şi a pus'o la cale, ca să fiă întemeată şi nestrămutată pentru
secoli, şi a datu Monastirei Tismana mo~iile arătate mai sus
ca se le stăpănescă despre Ruşava dupe hotaru şi dupe sem-
nele ce s'au pomenitll mai susu, şi să aibă voiă călugă\'ii a
lua Vinâricirl de la toti cei ce au vii pp- pămenturile lUonas-
tir~sci, fiă TurcI, fiă Scrbi, şi cine nu se va supune a da
darea obicinuită, vica lui se se taiă si. se se arunce în Du-
nărI!, se i se strice t{)tă hrana şi se se gonescă de la ehi-
yernisela sa. Iar cine va voi se strice acestă carte şi se nu
o sprijne, se aibă blestemu şi afurisaniă. Dreptii aceea pu-
s'annl şi martori pe l\1areşii marele Banii al Craiovei, pe
George fostulii mare Banii, Radu Creţulescu fostulii mare
7
 l~'l'CnlA
LoO'of0tu
b , pc Serbal1l!
• Cantacuzino fostulii mare SIJatariu, pe
Panaioti marele Vistierii, pe M.ichal Cantacuzino marele Pos-
telnidi, pe Vîlcul marele Paharnicii, pe Ivaşcu Băleanu mu-
rr.le Stolnicii, pe StoeaUll marele Comisii, şi pe Radu Năstu­
re1l1 marele Logofetu.
SCl'isu-s'aii de Dutraşcu Logofetuhl, în oraşulii Bucll-
resciI.
[[otdnâcia l/Ioşiilorl'i ({e pc lângâ G'[/(1'g'i/(, (iiculă
In ~lilclc lu~ Antonic Vodă.
NOI boel'if de mai jOi'lU, adecă George Băleanu fostulll
lIlare Banu, George m(Jrele Vornicu, Radu Creţulescn fostulii
mare Logofetll, Şerhunu Cantacuzino marele Spatul'iu, şi ce1-
lalF boeri ~i drcgiUor'i, cari se voru subscrie mai jOSll, rân-
duiţi fiindt! eu porllOCtl domnesc~l a MărieI sale Ioan Anto-
Die Voeyodii, ne am dusu ca se cercetămu ~i se descape-
rimu hotat'cle mo.~iilorii ţerei ce sunt împrej'urlllU Giurgill-
l!ll, ~i care se supăra ~i se călca pe la măI'!:;ini de cătl'ă Gill1'-'
giovenI, fiindll împreună cu noi şi prea onorabilulu Hussein
;.,ebm-Agasi, rânduitu de prea puternica Portă cu tirmanii
împe1'ătescii pentru acestii cercetare, şi avendu pe lângă sin"
IIllPl'eună cercetatorI pe Melnnetii Efendi Cadiulii Rusducn·,
Illi ca mmela, precumu ~i pc Cadiii de la GiurgIu ~i Ru~ava
~i ast·felll mergendt, împreună cu susu numiţii la Mehelgheri,
ş ':\ ccrcetatu cam a , ~i s'all dovedi tu hotarele cele vechi, ~i
s 'arI alesu cn heti\rire ca se stăpănescă fiă-care mo~ie)e sale
În pace dupe hotarele ce vomu arăta. Dreptii aceea amll
inceplltii de la moşiile MonastireI Radu-Vodă, Paraipanii şi
Recenii. ee "iuli în partea din susu a Giurgiulni, de la mu-
luIti Dun:lrii dreptii la moşia Odivoea, unde s'a pustI petră;
;;i de acolo dincolo de balta ţerei la movila ce se numesce
a lui l\lihnea Vodă; şi de acolo de vale la drumulii Bana-
lUl la capetele ruoşiiloru numite Stepâlle~tij, GurbanulU, 0-
testii, COi'soyenii, Fratescii şi Sirmănescii, pănă la Stiubelulil
apn',pe de unt! lacu, şi de acolo la Dunăre, la gura apel Ci'
se ~ic(' Cumasea, llnde s'a pusll petră chiaru pe malulu Du-
99
nării; şi pănă la semnele aceste a remasii ca Se stepăncscă
fiă-care mo~iile despre ţeră. Iar Ginrgiuvenii se nu aibă
a se întinde mal multii peste semnele mar sus numite, pe
unde s'a doveditll ~i s'a adevel'itii cu judecata numiţilorii Ca-
elii că i.Irmeză se fiă hotarele. Pentru care s'a dati! şi aces,
ta carte a n6stră, ca se nu fiă de acuma înainte nici o con-
testaţiune. Ast-felill s~rip.mtl.
Cele cuprinse pc C1'uu:a de petrli, ce s'a pltS~(' hotart~
la Riuhl rwluluZ,În tlistrictul2~ A1'geşulut
În \,li1cle ]Jrea înălţatullll, prea bunului şi prea creşti­
nului Dom1111, Măria sa Constanti!lu Nicolae Vodă, nllmin-
duse prea glol'iosulu şi onorabilulu l\lehmetii Efendi, dupe
pacea făcută, ea se aşc~e hotarulii ţerei Romănesci, desplJm
judeţultl SibiulUI, a înc\'Jputu de la cetatea Ruşavei şi încA,(;:.\
ce, după nnll chrisovu din :1Uulii 7025 (1517) Ctj s'a găs~ţi((;i
de Hiera Vistieruhl al doilea, În partea de josii a crucei, fiiriq~';;)/
stricată, nu scimii ce este scrisu; iar de'n dosii scrie aş~V
"Şi s'a hotărîtu se se pue acestă cruce de petră la mijlocuIll
apei Rîulu Vadului, şi de la capaculu Podului înc6ce se fiă
straja Homiim;scă şi de o parte ~i de alta, dupe care şi a-
cuma s'a pasii ca hotaru acestă petră la anul ti 7249 (1731)
luna luniu în 15 fată aflânduse din partea Portii prea glori-
osul!"l Mehmetii Efe;di, ,iar din partea Nemţil~l'ii Comitele
Colovrad cu câţi-va ofiţeri, cari au PUStI petra la precitatulli
hotat·tl. "
Accstă cruce fiindii pusă în mijloculu RiuluI, se vede
că de repe~iciunea apei şi de trecere multă de timpu s'a
sfărămatii şi s'a coperitii de nisipii, şi s'a găsitii numai o
buc~tă, pe care este inscl'ipţiunea de mai susu,
100 ISTORIA
CAPITUlUlU XLV.
lIotarch~ Urliild, ale O!lăei Vizimlui, ale fiiUl'giului şi
'ful"llului, n~t~tJate despre pămclltm'ilc terci: Uomă·
lIesei IIU de lI1ulti ani,
IIotarulfi Bn/ilei.
Pe la hotarulll ţerci Românesci (despre eare s'a vOl'hitii
în lll'Jlui), treefmdll pe lângă judeţulu Rîmnicului pe lângă
semnele acele arătate pănă în Dunăre, Iar despre Moldova
de la hotarulli Rîmnicului, pc lângă riulii Siretului, pănă în
Duniire,
Ilotatl/li;' Odâi'î Vi:::irulu'i.
Acestu loci! este în tinutulii Brăilei cu semne deosebite.
care se arată de la odaea lui Suleimanii Giazigi păna la
puţnlii TigannIul unde este movilă cu cărbunI, ~i de aice la
Botoilllll, lare~'i movilă cu cărbllnl, şi de aice pănă la mo-
vila Catîrului, iareşI movilă cu cărbuni, şi apoi pănă în dru-
mllill BraileI, unde este aItă movilă cu cărbunI.
IJofamhi Gi'llrgiulu,t,
Prin semnele hotare ce sc arată în .iudeţulll Vlaşca, pă­
nă în Dunăl'l'.
Hofarrlt Tl/mu7ul.
Prin semnele hotare ce se arati't în judeţulil. Doijulni,
piinii în Dumire, ~i din apa Oltului, totii prin aceleaşi sem.
ne, pe unde se varsă gura Oltlllui despre Turnu în Dllnă,'e.
Iar Oltulll nu trece, şi partea ce este între cele doe guri
ale Oltnlui este a terei Rom:\nescf, care se ~ice la Gîrle.
TEREI ROMÂNESC!. 101
CAPITUlUlU XLVI.
al{~ IJrliila, f'hu'gill ~i Tumu cfuuhi s'ati hoHimicitll,
Aceste cetăţi era ii ale ţereI Homănes CI, şi du~e înch!-
narea terei le aii luutil Turcii împreună cu locurIle Ioru,
. precu~il se vede mai pre largii la capitululii de,spre acesta.
Brăila este judeţii deosebitU cu ace stă nunHre; dar clu-
pe ce aii luatu Turcii cetatea, cea mai mure de locii s'a
datil judeţulUi Rîmnicii. , .
Giurgiulil este pe pămenturile judeţtllui Vlaşca, carele
s'a împuţinatii dupe ce aii Inatil Turcii cetatea ..
Turnu este în judeţulil Oltulul, carele asemmea s'a îm-
puţinatii dupe ce aii Iuatii 'l'urcii cetatea. Dar Câl~du s',au
luatii aceste cetăţî de la Ţera Romănescă, nu se SCle; atat~
se scie numai, dupe chronografulU ţerei, că pe la anulu
1546 s'au fostlt rânduitiiunil boeriil mare Banii ca se ţer­
murescă hotarele acestorii cetăţi, împreună cu Vorniculii
Constantinil 1), carele a fostll assassinatii. Aeesta se dove-
desce si dupe hotarele acelorii locuri, ce portă numirea de
drumuiii Banului, se adevereză şi dupe unu ehrisovii al lni
Badu Vodă ce se află Iii Episcopia de Buzeii că Înainte de
martea lui Vornicu Cadă cu doi ani judeţulii Brăilei nu era
încă despărţitu. Trecemu aice copia acestui ~hr!so~u:, ~
,,10 Radu Vodă cu mila luI D-\leu Domnu ŞI stapa~mtoru
al totel' terei Romănesci, fiiii al prea bunului Domnu Ra-
" du- Vodă• cclii mare, Datu s'au acestă carte a DmumeI .• me·
:le prea cuviosuiui Episcopii Chir Anania, şi prea sfi.ntei ma·
rei bisericI a E1)iscopiei Buzeului, unde este pomemrea sfin·
" J .' d D
"tel adormirI a prea sfinteI stăpînei nostre născ~:or~ e :
dcu si a pururea feci6rei Mariei, ca se fiă enOrIa ŞI scaunu
"., t
-------~ . , ~ ,~ de plumbU neO"re~itli
1) Pc marginea carţli se vede scnsu cu con d CIU, ~ , o,
de către autoru că acesti! bocriU era de familia Coda.
, (Traducitorulit).
102 ISTORIA
lO~

"de judecăţi, ca!'e este folosii sufletescli dupe legile dreptii- Scris'amil cii Stan Roşu Logofetulll în orasulii Tîl'go-
"credinciose! nastre credinţe, judeţulii Buzeului, judeţulli "vlştea, Ja 17 :;:e!)tembre,
• II
'J
aImlii de la Christosll 1544,
,.;Slam-Rîmnicu, judeţu!ii BrăileI şi judeţuli'i Săcuenii, împrell-
"nă cu tate chirotoniele lorii preoţesci, precumii snnt(! onin- CAPITULUlU XLVII.
"dnite şi aşe~ate de Domnii cei mai betrâni C3 MI fostii În-
D (~S P ,. (' O tI II C il \' iz i nil II 1,
"naintea n,)stră. Cu chip ulii acesta ~i domnia mea a~(;ză 7i
"rânduesce mai susii numitele enorii împreună cu prea ~%n­
"ţitulii şi marele părinte al nostru Patriarchull! ecrlmenicCi
Din învechime aVtmdii' TurciT re::;b:ill C:l
L:şii" .~ii ~:-
"
d usu ma! - multi robi crestinl din Polon13. mce III ţel ,1, :;1,
"Chir Ieremia, şi cu cei-l'alţI gânţr Archierei, Episcopi. ~i • " 1 "d , . în
l' 1" li f'\cntu unii satii ca de optu-\ cel e case,
"EgumenI, şi cu totii sob0l'ull! bessericescli, şi cu toţi boe- ase( en (lU, a , V" 1" \celil
tin~tlliu Brăilei, care s'a Chlrlluatl! Udaca IZlru Ul, : "
"rir domniei ntistre mari şi miel, ca se fiă scaunulii slÎntei • '1 tana,
" ~l. (upa
1 " aceea ,
Vizirll timBe o Sn " . a remasu a
o(Iae·:t
"marei bessericI a BuzeuluI bine Întemeiatii şi sigurll: şi
~llltaneiorll, Erai! bostangii ispravnicr pentru mteresel e . sa-
"sânţilorii EpiscopI, preoţi şi călugiiri, cariI vorii pctrece în
t l! 1111" SI ':le"1 •a căreia întindere s.'a arătatl! la Capito-
" a le 1110 ::;, , "
"acestii sânt(t !ocil?iii, se le fie spre nntri!"e şi îmbl'(lI~ăminte
Inlii l~otrlrnicici atingătoril1 de ac6ah" Dup~ trecer~ de tnup.u:
,,~i ca se fi<\ spre pomenire eternă a Domniei mele, şi a ru,
uecstll satl!. sub prtJtecţiunea Sult:md, se ~ăl'l\~e fo:te ~a.J,e,
"ddol"l'i m(~le, şi a reposaţiloru Domni ce aii fost!! înaintea , rmaoa
• B rai
"'1 el' ~l
" dm" tera homane,,-
lllui rnulq locuitori dm "
"n(jstni. Pentru acesta amil miluitu ~i am ti aşc~latu DOllJ- , " ')3' '" 'arI sc coborau cu
c'l se a,;edaseră acolo; păua ŞI Irsaun c "'
"nia mea ac(~stii orânduel:i care se fi:i ne str:llll11 tat{L ,~i e-
o~le din' inleallt, se nuu;iaii de la Odaea VizirlllUl. :Sa a-
"ternii pentru pl'E'a sânţituh'i Episcopli chir Anania ~i P<lI1-
dunase atâta puplllatilll1c, în cnt ne mai înc~pi'mdii p~, m~-
"trn sîmta mare besserică fi Buzeulul. Iar cine dllF() nOI ." ~ d""·" ,-:' '11 Judete'e hllur.J-.
.~iă, începuseră a~[ Iace o al ~l ea~m It 1. , ' " " ,"
"se va alege de cătră D-\;lell Domnlt, daca va rcspedn, va
~Llll!, BlIzenlii si Ialomiţa. Bîrsanii, nllJllmdu-se OdUWŞI, :~I
:,pă~!i ~i va Întări acestii aşe~ementii care mal SUStI se 11-
Bostangiiî cutrieraii tl'lte odăile ce se ţineaii de Odaen., VIi:
"rată, pe acelii Domnu, Dumnedel[ celtl sfmtI'i se 'Il[ Îndil('s-
. . , 1ue Ie 'm" t', ă F'l1111 11
zirlllu'i si ' f~leeatl lllulţlme, ue neoral1l ,c.r: '_
"d şi se 'lil intăr(~sc:1 întru Domnia sa ~i pmurer\ recUml
" . -'
l) Olunll ",car u 1 tu" (' 111'C" Vod·"t "i vedGndtl cesta twaloşla, " s'a
"născătl'/re de D-~leii in secolulii viitoriil se-r fi:l de f;cuil'i
" si de uJ'utorii: Iar de 'Iii vn desfiinta "i 'Iii va strica I}C a,
..:1'" ". •

întelesu Cll numita Sultană, carc a trimisII la Bucurcsc. (

~ '1
P:
~ ~
4t , ' -
Abdnlalt-aga ~lIltunii, chehaiasJ, ca 'vec
1Il"l~ "Jl1 d' pa . rte:\, el ,
.
"ceHi Domnll sântulii D-deu se 'h! eondamne "i Se 'h! uci- . , c u. Jn.- odae,' jar
SI. {le I ag[
l ' ()' sman-aga, . c,"II'C 1cel'"" ISpraVn[
;

"dă în secoluhl de faţă, iar suflctuh'i seil se fiii păntsitt[ de •'prc ruărturirt ,,(1 YC nitii Ri ca d"li! (C 1 1fi l~"
.>ra1 1a si Giurgiu.
"eătr,"L pururea fecI6ra năseăt6re de D-deii în toti
, secol ii vi- ' 1 '(" ;rurci,
" itorf.
, l:i
Adunrmdu-Re înaintea lui Scarlatu Vo(:1 nUml,ll. ." ,Mi-
tro!lolitlllll, Episcopii, Egumcnii, ~i boerii mari ŞI, ~llC'1 '. ali
"Dreptl[ aceca pus'.umii domnia mea ~i martori pe mn- .'"5. Odaea VldlrulUl 111
ftICuttl tomnelă• , '.
mscnsu, ca se" .1vel11,l[ ., •
"rele nustru Vornicii Stancu, pe marele nostru Vornictt (;(',_
ţI; r:l , Eat:1 aeelll Înscris!!.
"dă, pe Illflrelc Spatariii Dnighid, pe marcle Visticril[ 1:-
"dri~tea, pc man~!e Spatariii Dragomirl[, pe marele Pa113r- fllsai.<mll'i lJocrilon'i dlttl'i !It lIuiwl Sultmwt.
"nieii Creţă, pe marele Stolnicii Albii, pe marele Comisii
"Badea, pe lOurele Postelnicii ~tanciil, ~i pe Ispravnicllhi Pl'in acostu. ,lIlscnsu
." (atu
1 'b senlwiturele
sn v
, nllstre ade-
"
:,Preda Logofetnlii. Veriml[ <::1, În memlcchetlllu" \T Il 1ae )"
1101, 1'n or'IRulii
, '. BuCurCSCII,'
104 ISTORIA
la Curtea domncscă, unde s'a făcutu adunarea dreptăţiI de
faţă eu Ehli-Islam, care s'a subscrisu Înaintea lui Abdulah..
aga. ce era vechilii pentru pricina Odăei, şi chehala al
prea înalteI Safie Sultanci, fiica reposatului împcratu Sultanlt
l\Iustafa II, si ,.
, a l>rea bO'!oritJsel Hasde-Hahna Sultana si În-
nailltea prea înălţatului llostru Domnii Scarlatii Ghica Voe-
vodl!, fiindu de fată şi noi, iliitropolitulii, Episcopii din ţe­
rii., EgnmeniI 1IonaRtirîloru din ţeră, preoţii, boeri'i cel mari,
hoeriI ele staI'f~a adoa ~i a treIa, ~i toţi cei-I-a1tJ, facemi}
cunoscutii prin ace stă scrisore că cei 1500 IOc1litori aflători
la Yi%ir-Chi:t.1asi al prea luminatei Sllitane, care se înveci-
uescc cu locurile Valachiei, mar înr.inte păzla obiceiurile
cele vechi din flm1Îndoe părţile, şi nicI Chislalele nu se în-
tin(leau llIai multii, nici aecstia nu eraii supăraţi peste 'cele
leginite, ci da obieInuita dijmă, semăna, cosia, şi păsceaii
oilp şi cele-I-alte vite ale lorii. Darii de la unii timpii În-
el',ce, din causa locuitoriloru de prin sate şi a preschimbă­
riT Chehăilorii, cari primiatl în Chisla pe locuitorI terani
spre
.
a trage folosii de la el, se făcea. mare piio'ub~l b
Vistie-
nei <lonmesci fără nici unii folosii pentru luminatele Sulta-
!le. ~i din acesta era supărare pentru ambe părţile şi pa-
gubit săraciloru locuitori ţerani, ~i multe nevoI. Asa darii,
pentru ca se se liniscl'scă amândoe părţile, prea î~ălţatulii
llO:>tru Domnii Scarlat Vod~l, distinsii intre seminii sei atâtii
prin înţelepciune c,ît ~i prin virtute, "j dorindii se adune
p0l'0ri'i spre podI) ba ~i ~~utorulii ţer ei, . dupe buna vointă a
pre!.1 jJlIternieuluI Imperatului nostru, şi a prea glori6seiorii
~l~ltalle," :\ dattl scire despre aceste înaltei Porţi ~i p!'ea glo-
l'w~:I~r:1 S~ltane. "Dre~)tii aceea s'a miluitii prea puternica
Impuraţte, ŞI fi. datI! Iltl,zm/t acestii cif'tilicii Valachiei cu toc-
Illdă ca wtll vcnitulll se se adune ~i se 'itI ia Vist:ria Va-
laebiei, şi din Visterie se se dea pe fiă-care anii prea 0-[0-
ri{IBelor Sllltane c,Hii vorii trăi c"tte ')1; 000 le- . l b ·Z
. '. '-V, 1 prm Jll d,1 -
dtU(}lIlf, A~a darlt prin marafetulii prea onorabilului Ao-
dulalt-aga împreună cu Domnuhl nostru, fiindii si noi de fa-
ţă, făCC?d:l-Se conscripţiune 1'aialelo1'ii Chizlalei ~ s'alt g:'isitii
1500, ~I . II s'a dattl \'01',1' se':
.saUlene
. , s"e cosesca, . " ŞI. se' d ca
rEUEl umrÂNEscI. 105
dijmă ca mal nainte, şi peste nume1'ulii de 1500 se nu tre-
ce, oile lorii se fiă 70,000 şi nu mai multe, şi se nu aibă
mai multii de doc căşării în ţcră. Pentru aeeste s'a datii
nizamulii dupe voinţa amândurorii părţilorii, cu hotărire ca de
acumii înainte se lipsescă 01'1 ce gâlceviri şi ori ce neînţe­
legeri. Şi acestă legătură, ce s'a făcutu, se nu se mal stri-
ce, şi locuitorii acestui ciftilicu (dominiii) se fiă protegiaţI
cumii se cade, şi scutiţi de ori ce nedreptate saii asuprire,
care ar putea se-i facă a se împrăştiea; şi cu ajutorulii glo-
riosei Sultane ~i al Dumnulii nostru, ast-felii de tocmClă s'a
făcutu de amândoe părţile. Astii-felii amii primitii asupra
nostră, pe lângă acel 1500 nume, ~i zahereaoa, şi vitele, şi
t6te ale ciftilicului, făcendu-se predarea dupe lista sigilată
a lui Cadi-Efendi din GIurgiu, care mai JOSll ~e arată. Ast-
feliu nici glori6sele Sultane dupe tl'eecre de timpII se uu
se nu se că6scă şi se se întorcă de la acestă tocmelă cu
nici unu cuventii, nici se se cerce a o spori, nici Domnii
ce s'ar schimba cu nici unii chipll se nu întorcă acestii iI-
tizamii cu nici un cuventii, şi din Vistcrie se nu dea mai
muitii de 25000 lei pe anii, subii nume de avaeturi saii alte
cheltuclo; ci suma sus-~isă, Domnulu nostru, prin capu-che-
haelele sale, se o dea din Visteriă g!orioseI Sultane în trei
cî~tiuri, fiă-care câţe 8333 lei şi 40 bani, chri facii pe anii
25000 leI bani curaţi, pentru cari se va lua teslim-ada-tcşkere;
Iar venitulii ChizlaleI se 'Iii ia Visteria. Dările ~i tocmelc-
le susii arătate se se păziască fără smintelă: şi pc câtil va
avea viaţă gloriosa SuJtană, se se păziască acestii nizamii;
si la tote aceste tocmele amii fostii si UOl fată, câmlii s'a
făcutii iltiz·amulii. Aşa dar cu mila prea pute~nicului nostru
împeratii, ~i cu voinţa gloriosei Sultane Cwnbeder-intizamu
s'a făcutii iltizamulii numitului ciftilicii asupra prea înăltatu­
lui nostru Domnii Scarlatu V udă, din partea gloriosului Hagi-
Epumbener-paşa-Sade-Suleimanii, ca unulu ce este chehaea
şi calmacamii al glorioselorii Sultane, la an ulii 1172, pre-
dândulii de la Sântulii Dimitrie, ~i primind ii Domnulu nos-
tru Zaptinamea sigilată, care s'a datIl împreună cu Domnulii
nostru, subscriindune şi nOI pentru încredinţarea adeveruluI.
] ()(; ISTORIA 'f1~REl ROMĂNESeI. I07

Apoi, dupe ordinulll lui ScarI atu Vodă mergendu la O-

daie Spatarulu lVIanolaki ~i Vistierulii Michail! Cantacuzino,
aiI pusii Ispravnicl! pe Stolniculi'l Scarlaill ~I atI l"'~gulatil

Obiectele aflate la Chizla. ~ -_

dările odăia~ilorii in chipulil urmil,torii'l.
..... ..
i~ă-t~~-~~sterie)1
_...... ._".....""--""""'---""'~---~

Ispravnicului. '/1 Vama de luat

..- ..............
I!g~-ă~~:~ ~;~l~~i!~
Chile gl';,\i!.
:,?,o CaZ<lDU miCl/. ! plii-tit pe TurCI
\0(\ Chitc Ol'zi''t. 1 Ca7.auu mare. '1- L. /J. I L. B. I L 1:. i Bani.
10 Chile meili. 1 Tavă. illararÎllcâtc ., 60 I DJjmărittl 1:! I ()c:\oa desii- !: 'e la 100
\lc\ BoL 1 Sinie. Oeritlt . . . - 12 I Vinăriciu llunu . . . 1 \01. . . • • .
IlS \-acI. 1 Tipsie de eataif'l!. ICII SI::: <leha- i
PClItl'll uu- , Vadradera- IOieritulu.. '2
!;,
11 Viţei. '2 TURuri.
I rac1ll.
,Saline la vi·
. tc . . .. 3
. Pc vinulil;1-
chill . . .
Carnli\ <le
iCununie de
i veduvii . ' 1'/,
~Hl Cal.
I te • . • . . (iO. dus de 3- pCBce • " 60 ,Cununie (]"
'"'. Ibriee de cafe,••
.)
Carnlii de 'furea . . . 3 30· Pelea (lc boii !J, tată. . . . 2
8:1 Epe. Ibric(l de leghianu. ! lemnc •. - !10, Chiria prfl- ,CarulU de lpeciueirl de
:Carnlft ilc yă\iilor dc ; rac;.... 60· la mortii
J 1 PolarL St(.'~nice.
.}
'-'
I mnt!. • •. 2: Ia CăRări,! . Pielea de 0- fără mo,,-
2 l\IacatmL 2 'rop':n·e. :IUssulu de ('a~ull; se ! le sau de tenitorl . ' •
la uucate sc' ve1ll1fl ('a]lrii . , .
.)
CorturI. 2 Pirostii. jDe tie eal''' nUlllai I~- ' De calii . , 30 i
1:' :)altnnc. 2 ViI. I claie c:~tc jlravnicu- ; de ho,l. •• 1ii i
. o b:1Uită. Inl. Vinulu ' ])e la 2 ro: e 12 i
4 'l'ingirL 8 Pr:! v:'"tlir. am:ÎnduroJ' : Carulil !le
viilorii. ; oIe. . . .. It)
Prii"ila vite· De \;t Zalhlma,
lol'u Vama limhi ~i :JitE'lc. I
ne la ori
ce marfă se
adllrc.

CAPITULULU. XLVIII.
C'IlH'l'IIIlHi h~n'i sub rrld-ll\al'('sallllii Comite U()lIIiall-
ţo,,", p\'(: timplIlil (){,llltaţimÎI'1 o!:,til'ilol'iI rusl'se!.

A. S' Il cetitll unII manifestu publici! cătră elerll ~i că­

trii civili, mari şi micI, al c,\l'uia sensu este ast-felill. Pănă
se va face pace, ~i p~inii se va pune la bGm1. 0l'11nJntil,'i ţera,
o~tirile Împerătesci vorii ocupa Vall~hia, şi ol'llilwa publică
va fi mânţinntă.
Il. S'a proclamatli scutire de d:ll'I~, adecă .nimeni se nu
plătescă capitaţiune, afară de a le Ci"unării; adec~i: v,1m 1, oc-
ne, oIeritU, vin:1.riciii ~i dijmăritii; şi afan1. ue acesta, ostirile
împer:Uesei se fi:1. provisionate cu orzii, grfnl, pOl'lllnbl\ f<ln11,
100
care de transporti"!, lcmne pentl'u eonaeuri şi spitale, care
pentm zaherele, salahor! pentru redate şi pentru reparaţiu­
nea cetiiţilor:'''! Giurgiu ~i Brăila.
C'. A ol'ftnduitll Divanu compusu din cei iintăl boeri a-
nulUC nnmiţI prin decrete, cu sarcina de a Îngriji cele de
SUSll, de a ei)rmui poporullt, ~i justiţia eivil:'i. clape obiceiulii
ţere! .
D. În [1 ntIi !l al doilea, In 1771, în U Noembre, a nu-
mitlt la Divanu pe unit bl'igadirll anume Meder, cu taculta-
tea de a prc7edea la Ui\'aliU ~i de a corespunde cu :F'cld-
mare~·mlulll: ~i a dispusii ca de aci llail~te Divanulu se
nn mal primt"sc:'i ordine de la comandantul!t oştiriloru, ci
numaI de la Peld-mareşahtlll. Iar orândueb Divanului a
regulat' o în modulrl urm~'itorlu.
DOI Vornici se aib;\ Departamentll dco:,wbitU, cu sarCI-
na de a oLserva apelnrile ~i judecăţile instantelorll de JOSll,
civile salI criminale, ~i de a ingrij i ca toţI jndccatorii de:1-
far:\ se judece dupe dreptatc ~i dllpe lege.
:::îpatarulrt Se aibă grija ::;lujitorilort~ po:;;teI din tlJtă ţl~­
l'a. şi 8e ţinii În bună stare drumurile 01 podurile.
Yi:-;tiern!il se îngrijescă a ndllna banii ele pe rusumaturI
0i tl'lte veniturile, iar cheltuelele f:e le facă dupe încuviinţa­
rea tntnrcrtl Loerilorlt de Divaml ~i a Brigadirulni: clleltue-
lele cstraol'dinurc îns(~ se le fac:\ prin scirea Feld-maresaluluI,
(bndit sellli despre tl'lte la fincle anuluI. . în Valachia.
Logof,~tttiil ~ Cluccl'ulU. Pahamiculii , Stolniculii ' , si.alti
,
Locri ce Sltlltll dnduiţi la Di\'anll, se ÎngTijl;scii pentru ce-
lelalte pricini ale ţerei, şi pentru cele trebnillcillse la ostiri.
LOg'ofeltlllrl se aIbă ~i cancdaria Dinu1ll1nI: Iar spre ajuto'rulii
CelOrll doi Vornie!' se se Jlumescii si altI Locri.
La diverginţe de opiniunI Sal) ne'dumeriri ~supra vre
nTlci pricinI. Re se adune toţi b03rir de Divanu, de fată cn
Brigadil"ltlii, eu ::\Iitropolitllili şi cu derulll înaltii (dupi ve-
ehea datină), ~i deliber;Îndtl se hotiiras'.!:'i.
Logofetulll şi Vistieruht al 2-le şi al 3-10 se fiă la De-
pal'tamentull! seu fiii-care. împiirţindu pe Lt'gofeti ~i Zapcii
la fiii-care deparhmentii rlupe trebllintii..
109
Aga se Îngrijesci"t despre Bucuresci Jupe obiceiu.
Ispravnicir de jndeţe se facă cislele drepte, uUP(~ ol'fli-
uele Divanlllu'i. şi se judece dreptii.
Atunce Feld-mareşalulu a făcnt(( şi hoeri!, preculllll Banii,
Vornicii, LogofetU, Spatariu, Vistieriu. ~i altele dupe obi-
ceiuIlI ţerci, Însi"L llU prin caftanUl"I, ci pl'e cl~I halca prin pa-
tente tipărite, iar pe ceilalţi prin ordine c[ttră Brigac1il'ulii,
în care, anUilmluse rangul(t ce se ua, se dispunea ca fiii-
care se aiLi't ~i yenitulll selt. In 1773, în luna lui Noembre,
ducendu-se deputaţi la Feld-marqalulu carele se afla la Foc-
şanI pentrn pricini şi trebninţe ale ţerci, au cerutll ~i ()re-
cart' prefaceri în onlllllueJa DivanuluI în chipulu ul'lmUoriii:
Mitropolitulii. şi cei doi EpiscopI, dndtl se vor!'l înlem-
pla în Bucl1l"esci, se nu lipseseă de la Divanu.
La nă-care pricin{t întiiiii se se fac[t ct.nsilill Între bo-
eri, şi hotiirirea IOrtl se se dea în scrisl!, iar 6indii se va
întempla se nn se anescă părerile, se opilleze şi :\Iitropolitul
cn Episcop:r: ~i apoi Bl'igadiruh\ se dea hotărire cu unulu
sau doI din hoerI.
Cărtile Divunullll se le facă Log;ofetllhl j,u' ale Vistie-
riei VistierulU, dupe hotărirea Div<lnului.
Pentru îndestularea o~til'ei f;l~ St~ dea numaI acelea ce
se VOl'll ~ere prin scrisllre <lin part8:l. b'eltl-mareşaluluI, sau
din partea celoru doI mari comandanţI a~ o~tirilorii afiAtlJre
.ltrilmthulilf' -,jlc/;ia{e n!e Bo(}"ilont.
Vornicii se ob5ene jndedţile la DCl'artaUll'ntu. Îlllpre-
ună cu .i udee:Uorir; S(~ aibrt îngl'ijirea plaillJ'ilol'li ~i "e pue
Vata~i prin scirea Di\'anullll. •
Logofl~tnlii se facii., cărţile de judecatii. dupe hotărirea
DivallnlnI, ~i ~e îndrepte jalbele b Departamente, şi altele
obicinuite la functinnea f;a.
Spataruh! ,,:0 'aibă grija poştelortl ~i a podnrilortl din i[-
far~t. şi altde dupe competinţa ranguluI seii.
Vistiernlii se fad cisJele dupe hot:irirea Divanullli, ~i
110 IS'l'ORIA
cărţile Visteriei, - se îngrijască a se essecuta împlinirea dă­
ritorii, şi a se ţinea 'socotelele în bună stare prin boerii Ri
ispravnicii rânduiţi, -- şi altele ale rangulul seii. '
Clucerulii se primescă zahereaoa câtă se aduce din te-
ră dupe listele Visteriei, şi se o preilea prin luare de dfi-
tanţă: ~i de se vorii asupri locuitorii ţer ani la mesurătore,
elii se respundă şi se dea semă la Visterie.
Aga se îngrijescă întreţinerea podurilorii din Bucuresci
şi orânduelele oraşului, cunoscute postuluI seu.
Camaraşulu se preveghieze pentru mărfurile comercian-
tilOl'l\ şi prin elii se se dea neguţitorilorii ordinele Diva-
nului.
Serdarlliii se aibă asupra sa carele, ~i salahoni, dupe
listele ce va primi. de la Visterie, elii se le împarţă prin
luare de cfitanţa, ŞI se 'şi dea semă la Visterie.
Slugerulu se prim6li!că vitele dupe Ji-sta Visteriei, si Îm'
părţindu-Ie pe unde se vorii riindui SH b cfitanţă, se d~a se-
mă Visteriei.
Armnşulii se vagă despre îndatoririle postului seii, ade-
că se adune allrulu ce ţiganii sunt datori se dea, şi paza
închisori1oru criminale.
Clucel'ulii de Arie se assiste la mesurăturea fânului se
ia cfitanţe şi dove~i, se dea socotele la Visterie, şi se' fiă
respung.etorii cândii se vorii asupri ţeranii la mesurăt6re.'
Ispravnicii de Curte se îngrijescă de cfiu-tire si de DÎl'-
varii ce suntii asuprăi ca se dea fiă-care câte doe' cal'e de
lemne de cfartire, precumii s'a chibzuitii pentru u~llt"area
locuitorilorii.
. ~e se l1um~scă unii boeriu Comissariu pentru cele tre-
bUlIl?lOSe la spItale, căruIa se i se dea slujitori de cătră A.
ga ŞI de cătră Spatil'ulii, şi 01'1 ce altii ajutoriu la casii de
trebuinţă.
• De d~e orI pe septămână se se ţină şerlinţa estraordi-
l:ara "la Dl:~nii, u.nde Mitropolitulii. Episcopii, Brigadirultl
ŞI tOţi boeru de IJivanii se se chibzuescă pentru cele trebuin-
close ostireI'
. : se ia .socote'} a. sus numIrI
't'l oru boel'ldespre esse-
v •
cutarea sarcmelorii ce le ~'aii pusii, se le mal espliee înda-
RTEEI ROMĂNESCI. 111
toririlc ~i atribuţiunilelorii spre a nu da smintelă intere-
selorii ostirei
,
naţiloru pentru delicte sau crime.
. .
" si se cerceteze apelatiile si hotăririle condam-
T6te cele de mai susii s'au întăritii de Feld-ma:re~alulii
ca se se urmeze Întocmai. '
Despre Scutelniciif, boeriloru.
Celorii bi~ericesci, precumii lVIitropolitului, Episcopilorii
~i monastirilorll, le s'aii regulatu 1050 Scutelnici, iar ~elor ..
l-alţi boerI, mari saii mici, le s'au datii dupe rangurrle ce
aii in jumătate numerii de ceea ce avea în timpii de pace,
ase mine si cocune1'orii veduve. Iar cel-Ialţi Scuteinici s'au
impărţitll' dupe analogiă la boeril, cari se' găsescii în Divanu
cu funcţiune fără a se bucura. de venituri~e. postu~ui l(\~'u ea-
ie s'au datii Vistieriei, precumu ŞI la maZlhi BoerI, cari sunt
la Divanii, şi nu aii altii venitii.
Despre irn'p0sitele ţeret.
Afară d.! Scutelnici, Slujitori, Dîrvari; Poşta~i ~i salahor!,
toti cei-l-alţi lo~utori s'a hotărÎtu ~a se dea către un CE!t-
fertil de grâU, unul ii de orzu, şi unulii de melu saii porumb,
care, fânu, lemne, dupe trebuinţele întemplătore. ....
Pent.ru t6te cele de mai susu s'aii făcutii ordine nm
partea Feld-mareşalului, ~i ast-felii s'a urmatu rânduela pă­
nă s'a făcutii pacea.
CAPITOLULU XLIX;
Stipula(iullile păciI atingătore ele VaJacbia.
Tractatele sau tocmelele păcii urmată între impel'iulii
HusÎei si Port~ otomană, la anulU J774 Juli 18, cuprindii
stipula.ţiunile arătate în următorele gece ~rt~c~le: .
ImperÎulii Rusiei întorce înaltei Porţi tota Bassarabla cu
cetăţile Achermanulii,Chilia, Ismailulii, şi t6te cele-l-alfie
 'rEREI ROMĂNESCI. .113
112 ISTORIA

cărmuitoru otolIlanii nici se cerii. vre unii felu de plată sub

oraşe şi sate câte suntii în. acestă proYÎnCla. Asemine În-
t6rce şi Benderulii, şi PrinClpatele Moldova şi. Valachia, cu
t6te ~etăţile, oraşele şi satele câte suntii în ele..
Inalta Portă primesce. următorele condiţiuni,. promiten ..
du-se cu solemnitate a le păzi cu sr.nctitate şi fără abatere~
1. Se dea ulllnistiă şi eternă uItare tuturorii locuitorilor
acestorii Principate, de orIce rangu stare saii nemii ar fi,
cari prin faptă s'arii fi abătutii saii cad vor fi bănuiţl că ar
fi conlucratu la lovirea intereselorii Înaltei Porţi, reîntregin-
du·i în vechile lorii demnităţi, ranguri şi privileglurl, şi Iă­
sându-Ie t6te possessiunile ce aveaii înainte de resbelii.
IL Se nu împedece cu nici unii chipll esse!ciţiulii liber~
tăţiI cultului creştinu, precum!1 nici clădirile saii . reparaţiu~
nile de biserici, Întocmai ca mai nainte. 1"
III. Monastirilorii şi celor-I-alţi particolarI se le; 1nt6r-
că locurile şi tote cele-I-alte possessiunl'. de mai nainte, ca~
ri În contra dreptăţii le s'aii fostii luatii, împreJurulii raia-
lelorii Braila, Rotinulii, Benderulii şi celc-I-alte cetăţi.
IV. Se respecte. şi se onoreze clerulii, după cuviinţa da-
torată acestei classe.
nici ~hri· felU: de nu'mire sau titlu, .ci se ·.le dea voie a se
folosi şi .de tote privilegiurile acordate. de v feri?itulii întru
memorie Sultanii Mechmetii IV, venerabllulu părmte al Mă-:
rirei sale Sultanului. actualu. . .
. IX. Domnii acestoru Principate se aIbă fiă·care dm par-
tea sa chapiehehaiale (agenţI) de religia :esăritenă pe' lâ~­
gă înalta ~ortă,şi aceştia se privigheze m~~resel~ vDomnll-
loru; Iar Inalta Portă îi va priimi cu eUYllnţă ŞI-I va. ono~
l'a, ca p~ unii cari au privilegiuri ~i d:epturi. ~ec~l~oscute.
X. Inalta Portăprimesce~că, dupe împreJltranle aces,:,
torii doe Princip~te, ·ambasadorii Imperiului~ussiei ~e potă
interveni la înalta Portă spre folosulii loru, ŞI PI'o~lte a lua
în băgare de .semă după .cuviinţă, propunerile amICale ce
s'arii face. .•
.'
:CAPITULULU L.
RAnduelele introduse in teră de Alessandru
Vodă Ipsilanfe ..

V. Locuitorii ce ar fi se se strămute cu familiile lor în

Estractu din·~hrisov1,flU· pentru judecător'f.
alte ţeri, se fiă liberI a pleca cu t6te averile 1oru. Şi.pen­
tru ca se aibă timpii unii ca acestia se 'şi reguleze intere- . S'a~ făcuta pat~u. departamente; (~lbunale) ~iu.de~ătci­
sele, le se dă terminii de unii anu întregu, socotiti! de la reseI: unulu compusii din boerl mazilI?-e clasa I-Ia, laru tr~l
schimbarea acestoru tractate, dupe care se se potă stdimu-
.din boeri. de classa· a treia ~,i a pab·a .. , ..: . v ,.
ta liberi din patria loru.
- . Departamentele c~le doă: co~~us~ dm bo~r: ?e cla~~ v
VI. Se nu se cl\ră nicI o sumă de bani pentru vechi
socotele, de ori ce natură ar fi.
a ddoa; giudecă proce~s:ele. şl,hotarescn dupe legI, lar,la 11
n~l~ ca~uridupe obicei.u,lii pămentului., '. L~ ~aceste depa:,ta.:
VII. Se nu se ceră nici o dare sau plată pe timpulu
mente, $Întii rînduiţi logofeţi careţirii cond~Cl în c~r,~ s~:recu
cHtii a urmatii resbelulii; ~i pentru suferinţele şi grelele ne.
t6te"hotârîrile; '~( pe lîngă fie-ca,reeste cate ~nii zap.clU ..
voI ce aii înduratu în timpulu resboiului. se fiă scutiţi toţi '." "Departamentuliicompu,su ,de boeri de classa I-Ia g~ll~
locuitorii de orI ce dare pe timpii de doi ani dupe pace" d ; '} 1 ··a - departamente mai mICI,
decă pricinile apelate .e ~c~ e ~~a
. . '.. ••. • L'
' . v' .". ,
socotiţi de la presehimbarea tractateloru. ,. ,. j,. ..• • ) ·'h· .' '1· 'e nu voru fi drepte
avendu putere a desfiinţa otarm.e c~r..
A
.. . .... , :
. ·d· părtj' Iar căr~IIe
VIII. Dupe trecerea anului numitii,. se Îndatoresce a a-
vea ecuitate ~i genero8itate la aşe~area dăriloru. pe cari le
. . . " , . . . lj} 1'·"R
.'
si a da CăIţ! de gmdecată a lle-~~,le
•
.;0 .. .
~ ~. ;',;:;i
de giudecate. ale ,departament~lorii .celoru mIcI: ~u P?t; ~~I
va primi prin deputaţi la fiii.·eare doi aui; iar spre .platua-
c9stei dări se nu aibă a-l essecuta· nici unu paşă sau altii
se le i~' di~ măna,~el?~ii .'ce le
aii,P~f~ ,n?!o~u8e.şl"a:, t
114 ŢEREI ROMĂNESCI. 115
vallll ca să se giudece :de' Domnu, La a~estii departamelltii
slau mul~umitu cu hotărîril~ Dep!lrta~en~uIui vde v:Ias~ în-
este şi unu logofetiial treiiea cu patru: logofeţi de Divanii,
tîia unde daca vorii găssi că apelanţn au fostu reu glUde- .
din care unulii ţine condica: Este ~i unu zapciii anume rîn-
duitu, . . caţ;, să se îndreptăţescăj iaru daca hotărîrile ~orii fi fostii
drepte, atunci nemulţumitulii se se pedepses,că,.
Unulii din departamentele cete tieI mici jlldică prici!li-
A '

, La Divanulu acesta Sămbăta se se reVIZUeSGa hotărm-

le criminale, adică llie Puscării:I,' avendii în disposiţiunea sa
zapcii de ai Arma~ului; unu alii doilea ~i unii al freilea Armaşii,
le criminale, . î ,.
, Logofetulii cehI ·mare se aibă grijea Divanului, n tota
altii lUaI mici, şi unu logofătu care ţine condica, Armaşulu
Marţea, Joea şi Vinerea, se cerceteze condicile î~ .• cD.~e se
celii mare ţine si el condică sigilată cu sigiliulu· Domnescii,
trecii jalbele către Domnu, ca se va~ă daca, zapclll au în:
în care trece. pe toţi criminali care se aducude afară saii
deplinitu resoluţiunile Domnesc! pusse pe Jalbe ~ ~re~umu
cart: se prinuii în ora~u. Arma~tl1i1 celii mare însă nu are
~i dacă s'au regulatii sorocirile insemnate de Domnu; Iar la
voe 3 pedepsi pe cîne-va, pînă nu se va da· hotărirea gitl-.
dicătorilorii de la Departanien tii dupe lege' .. , din contra se rapoteze Domnului, # v,.
. La fie-cal'e judeţii s'a numitu cîte unu boeru glUdveca-
Pe giudicătorii Departamentelorii, nici \111uIu din boerI
torii si cîte unu Iogotetu de Divanu, carele este. dato~u se
de afară n'are voe a lc impune saii a le ~ice cumu se giu-
dece, nicI se i intl'ebe despre hotărîrile ce au datii ~i pen-
ţie,.c~ndică despre t6te hotărîrile ce ~e :Ol'u. ~a de ~lUde­
cMori şi despre alte pricini ale locUltortloru Judeţul~I. "
tru ce aii giudecatu ast-felii; fiindu-că gilldicătorii sÎntu da-
Lefele giudecătoriioru s'au hotărîtu se se dea dm VIS:
tori se dea înscrisu hotărîrea Iuru iaru nu cu vorba se se
îndrepteze, tierie dupe grr.dulii p~stlllui, pre~umu se, ar~tă în esstl'actulu
phrisovulul atingătoru de veniturIle boenloru,
Giudicătorii Departamentelorii nu sîn tii liberi Il arăta
patimă, sau a insulta pe cei ce giudecă, ci din contra trebue
Prin altu chrisovu 's'a hotărîtu
se arate nepărtinire ' ~i ne interessare la giudecăF. Ei nu
au voe se' primescă acassă la dîuşi jalbe, sau se facă căr!I Optu boerI de Divantl şi logofe·ţi pentru ţinerea condi-
de giudecată, ci numai la Departamflnte; iar hotăr:îrile ce
cilorii ~i alte trebuinte. Acestia sÎntii. datori se ob,servezle
vorii da trebue se le subscrie fără a putea să le preschim- ; • '1
(lrÎndllelelc al'telol'ii şi ale rufetul'l or~, ŞI I~ven...
v ,. ţiumle ce e
be pentru hatîru saii interessu. Ass·emenea ~i coi ce se giu:"
v _

n~i care voru fi pentru folosnlu PatrIei j se, lll~l'lJes.ca ~e:

decă, de 01' ce treptă al' fi, sîlltdatori se stea, cu ·respecttt .
tru poduri Cl~mele ŞI' 01' ce a It vo rii socotI ca •potu" h se ' -e
înaintea giudecâtoriloru; i31' acela, el} va răspunde cU'obrăs-
nicie este supusii pedepsei Domnului.. , . . P 'e~tm cî~~igulu ~i iolosulii publicul assemenea sa ~l'l~lgd le v
.. .. . , 1" cei scăpataţl upe
ze ~i la cassa de milă, cu care se agm a J. ta
ZapciiI orînduiţi pentru serticiulii Departa~entelorii nu .' i T . , ' . h' vii pentru aCt:S •
,.orînduel~ prescrissă pl'lll anume c rlso
au voe se dea sor6ce, Se aresteze saii '30 Iibereze pe cei ce li t

se giudecă, fără hotărîrea giudecăţH; mal aleasu ~ dacă se va

da hotărîre ca se se vÎl14ă averea cur~va, nua'ii voe se fa-
.1. Contribuţiunile aşe~ate prin ,chriso vu pentru
că acesta, pînă cîndii anaforaoa gfud~cătorilorii nu se va . :;"" ; cassa de milă.
d~a Do~nia, l~nă.
confirma de Domnitoru.
Domnulii de facă de duoăoJ.'I pe săptâi:nînă Divauuri, oo
-6,_OL_e_I..-Se câte 500 pe, ândii
este chra-
Luuea ~iMe'lcurea,şl să se caut~ apel'atiilfl acelorii care nu
500. :Mitl'opoli~ulii . la Sf, Constantmu, c.
Inulii ·Mitropoliei.
116 ISTORIA ,( rERE! ROMÂ,NESCf. 117
Le!. i- ,Ii , ~ 2D. Polcovnict;tlu Tîrgo- 30. Vătafulii de Curte.
300. Ep~~copulii RîmniCt~luI. }' Lachramurile 'Episcvpi- viştei. . 30. Mechtupciulii.
200. EplSCOpulii Buzeului. ilorii loru. " 5., Arma~ulii ID. 15. 1)ivictaruhl.
1000. Cândii . se va chirotonisi noulu Mitropolitii. 1,20. Cămăra~ulu celii mare. 30. Cămăra~ulu n.
250. Cândii seva face nou'Epiecopii la Rîmnicii. 40. Ispravnicii de Curte.' iU. Grâmăticulii m.
250. Căndii se va face noii Episcoii la Buzeii; larii acel . ,40. CuparuIU. 10. Rachtivanulii.
ce voru' că'păta rangurl sau se" voru numi la husme- 10. Spătaruhl n. 50. Calmacamulu Craio-
turi voru. contribui în chipulii ur~ătorii cândiivoru ,10. Ici-,Ciohodaruhl. vei.
intra in foncţiulIe. ' 30. Grămaticulu II. 10. Logofetulu III.. idem.
150. Marele Banii. 10. Portarulii III. 20. Becerulii. 30. Grămăticulu ..
150. Marele Voi'nicii. 250. Marele Vistierii. ' 10.CafegiulU. 10. Polcovniculii.
120. Marele Logofătii. : 50. Marele Cluceriii; 70. Grămăticul celii mare 10. Arma~ulii TI.
250. 1\'Iarele Spătarii. ' 30. Marele Stolnicu. Judecotorii ~i alţii ce se numescii în funcţiunl.
200. Marele Postelnicii. 150. Marele Agă. 50 Fiă-care din Boerii ce se numescu judecători la De-
40. Marele Paharnicu. 30. Marele Medelniciru.: partamentulu de Classa I.
50. Mareld Comissu. 30. Marele Pitarii. 20. Fiă·care din cei- ce se numescu la cele-I-alte Pepar:'!.
30. Marele Serdal'u. . 40. Marele" Portaru. t3mente, avendil lUă câte 90 lei pe lună.
RO. Marele Slugeru. 200. Clucerulii de Arie. 10. Idemii, din cei ce aU lefă mai puţină;
80. Marele Arma~u. 200.' Marele Cămăraşiide 20, Fiă- care din cel .4 Epitropi primari.
20. Marele Şetraru. Ocne. 10. Fie-care din cei 4 Epitropi de starea n.
100. Marele Vamesu. ' 30.Altu 'Logofătu II. 10. Fiă-care din cei cinci judecători ai Craiovei.
30. LogofătuhlU: 30. Postelniculii n. 50. Fiă-care Ispravnicii.
50. Vistierulu n. 10. Altu Logofătii UI. 20. Fiă-care din Egumenii Monastirilorii celoriimarl.
fO. Logofătulil m. 1O~ Postelniculu ID. 10. Idemii, ai Monastiriloriicelorii mici.
10. Vistierulu m.' 10: AltuLogofătu de Vis- Toţi comercianţI, dupe analogia ciassel l o r u . . .
10. Logofi\tu de Vistierie " tierie. Tofi cel de sus, civili sau cleric'i, suntii datori a lăsa. prm
40. Căpitanul de dorobanţI 30. Căpitanulu de men- testamentelc lorii câte ce-va analogii cu areres lorii Ia cail-
40. Căpitanulii de Lufegif. ziluri. sa mileloru; larii cândii nu 'ŞI vorii aduce '~inte de aces-
30. Ciauşul,ii de Aprozi. 40. Vătafulii de Apro~J. tă îndatorir~ sau vorii muri fără testamentu, ~ vor.ii fi par,-
20. Vătafulii de copii de 20.: Vătafuliide copil de te beseri(',escă se le se ia a treia parte din avere->în folo-
Vistierie. Divanii. sulii CaSeI mileloru, - dgvorii fi civili şi fără moş.tenitori,
'20. Polcovnicu de cazacI. 20. Vătaful dePăMrnicei. se se ia totă averea, Iăsându-ţ!e numai ce va trebUl pentru
20. Ciauşulii Spătarului; 20; Baş.bulucbaşa. grijele sufletuluI; de. vorii avea Înse mo~tenitorI, doe părţI
10. Comisulii n. 1O. Ceau~ulu Agier. se le 'ia' el, iar o parte cassamileloru. ~."
120. Marele Vornicii. 10.' Altu Comisii n. Averea.mişcătore saU ne luişcăture ce ~'ar darUl ~assel
1: 120. Marele':Logofătii. 10. 'Arma~ulun. m 'lelorii " .o ven~ă prin scirea DomnuluI, ŞI ba-
I , epitropii·se
10. Pitarulu II.
~:
"WI'Polcovnicul de Poduri. Jlil se se puiă în cassă.
 118 . ISTORIA,
119
'. j,'"

PreoţiI s'aii libel'atu'de impositulii domnescii: el nu vorii
da de câtu fiă·care câte 3 lei pe anii în doe câştiurI, la Sân-
tulii George şi la Sântulii Dimitrie; i'ar aceşti bimi' se se
dea jumătate la cassa mileloru şi jumătate la scolI.
Cassamilelorii era sub o epitropie compusă de Mitropo-
Iitulu ţerei şi de alţi boeri numiţi cu cărţi' domnesc!. Veni-
turile susu arătate adunându-se, se puneau în Iă~l sigilate
cari se deschideau la trei luni odată În presinţa tuturoru e-
pitropilorii, Deschiderea Se făcea prin scirea Domnului, ca-
rele la acea ocasiune mai trimitea şi alţi boerI ca se fiă
faţă. Epitropi! făceau listă de pers6nele sCăpătat~ ,'de fetele
de boeri în verstă de măritatii, de acel că~uţi în grele da-
torii, (}e stl'ăinii că~uţi în miseriă' dupe diferite nedreptăţi,
de acei că~uţi în robiă, ~i de alti n!vo~şi, ~i apoi :se Îm-
părţia milele dupe analogiă prin Încuviinţarea Domnului, ~i
baniI ce mai remâneaii se puneaii îJ'l lada sigilată ..
Estradu din Ghrisovulu prin care S'a scă(lutu
oreritulu şi altete.
Pentru folosulii publicii, ~i pentru îndestularea cu totii
feliulii de zaherele a Capamilui, ~i pentru ca se nu 'fiă în
ţcră neguţitori Turci cari să împarţă bani cn dobândâ, . din
care se făcea mare pagubă locuitorilorii, s'aii orânduitune-
guţitOrl pămînteni cre~tini one~tl pentru' ca se facăcomer­
ciu în ţeră cu ori ce feliu de marfă.
S'aii alesii cu mila prea puternicei împerăţil câţI-va ne-
'guţitori Turci din cei mai oneşti, Sub cheză~ia Capanului,
ca se cumpere marfă din aceea cevorii găsi adunAtă de ne-
guţitorii din ţeră, şi se o plătescă ~u bună tocmelă' si cu
Pe matrapazi 1) laopritii. .~ .. ,.. '\.
Vama AgăI, ce se luaoupe obicei'ulii de mal nainte, a
desfiinţat'o, spre u~urarea locuitol'ilorii.
Plata oleritului, care mai nainte era d,e,.f6t/~ ,bani pen·
tru o 61e. a redus'o la t 2· bani. ,I
Estradu din Gh~is~vuU" pentru MenziZurr.
. Toţi caii pentru menzil~rI se se cumpere cu banI dOnl~
ne'sel' asemine si nutreţulii .loru, ~i cheltuelelH cât~ lW s,e
, . d V' .
vorii coperi de lauzretii (?), se,. vorii, .plăti e Isterl~... ~'
Menzilbanele (casele de postă) se s.e facq. 'afară dm sat1;l,
.cu curţe, CI1 graJ~iurj, şi ,cu treipatruc~,mere pentru repao~
sulii căIătorHorii.·, ' ; : , . ' ....." .";' . :
Şurugiii se fiă neînsuraţI, ,~esupu~i ,la. d~re, ŞI ,?U vlef~
de câte 90 banI' pe lună.. ,La. Să-care me~zIlhane:: s~ fia un~
Căpita~iicu SlujitorI şi cu doi Beşlil, penţru .paza.. Aqestu
Căpitanii se aibă. t6tă 'grijlt mcnziluluL w·· ,
. Căpitanii suntu;datorl a da cai tuturoru ac~l<?ra ce.vorii
veni de afară cu menzilu, IulÎndu însă câte' .t O banl uzret{t
pentru .fiă-c:ue· calii pc oră; iarii ~ândii căIăt~ri~v~rii avq~
"iiirman-inam," vorii. da CHI fără uzretii. '"
Ori cipe p6te umbla. cu menzilu. dar. trebpe se capete
Carte domnescă ~i. se plătescă. llzl'etii. ',',
. La menzilhaneaoa din Bucure~ci,' s'a' aşe~atii unii ,,".el-
.Căpitanu subii ascultarea Spătarului; .âcestu ?ăpitanii ,.3J~­
tatii de unii Logofetu: : p~~tă grijă pentru tote :menz~I,u:l~:
din ţeră~ ~i ţine. condICa In care t::ce. numele tuturoru .....
10rii ce vinii saii se ducii.cu mezl]u.... .. ' . :)!~.
. r,v't ,v de menzilui'l de pe. afal'ă soţmă condICa pen-
\"api ann . '. .... .. w. "_

tru. numele celorii· ce trecii ,pe 111 men~durll~ .l.o:u,dupe ~~

bani numeraţi, şi ast-feliii se o ducă la Constantinopol~ pon.
tru trebuinta CapanuluI. " re f ac",:'nduw l'lsta; ·'In . fiă-ca're
v
.. , septămână
.. ,. ..s'o tnffilta" la. Căplt~.
nulu. celii; ma~e'din" Bucures?! împr:ună, cU,?a~Jl, c~ S;"t:j~
Nflguţitorii pămînteni ce ar da banI pe la locuitori de
fi adunatu în s~ptămâna. ace~a. dupe.uzl'etu,şI Logo e .. ,
sate pentru p-e-va ma11ă, în casu 'cându accstia n'aru pu-
Vel.Căpita~uluCîi, tI'ece în Ccmclică. "'.'
tea da ct:ea ce s'aii tocmitil, lIU aii voiăa socoti banii Iorii
mal multii de câtii unulU, saiI unuIii şi jumătate, dobândă
spre a se despă~ubi.
1) Ast·feJU ~e n~~J~u/!lIm~arii 8~ ,q~blau p~!u ,~l\t~. ~i 1~8au,~~~r,'în
,
pumele altoru·neguţător,r. ~".:.
'.l .. \ , . \ . " ,
' > > ,U
J '. , . . ' .,,;,,' ,"-:: .. ,."i
i20 ISTORIA.
Ohrisovulu lui Alessandru Vodă, prm' care se întăresc1~
rănduelele de ma~ susu.:'; , "stăruinţă". M~i deaprope povăţuiţi de T~ologulu (Grigo:
10 Alessa.ndru, Ipsilante Voevodu, cu mila luY, D-~eu
Domnu ~i Stăpănitori\ nI tote1 Ungro-VlachieI, ' '
Unu ,zalu mare a:vându ,ci,~e"va cătră cele bune şi pe
O-Steu ajutoru, trebue în fine se ajungă fără indoclă Ia sco-
pulu seu; şi naturale~ante ~ bună intenţiuno giisesce totll-
d'auDa ocasiunea bine-facerHoru.', Amândoe a'ceste, adecâ
mintea ~i vointa, cându' se' voru uni, facu' unu resbelu tari;:'
bilii orI cărllI obstac~lii. sau: 'dificultăţi, şi 'adu~ii putere ~i
w
succesu celoru neputmcIoşI; La. marerespundere ca:dii dom:'
nil ~i stăpănitoriI t?relorii cari, fiindu inspiraţi' deintimţiune
~i ajutoraţi dev(linţă şi de 'mijl6ceie putiriţd, care inlesnes-
ce resolvarea hicruriloru ce!'bi,ne ~i dreptii aii 'chibzuiti1, ~i
cu tote aceste nu le punu rn lucrare, sau chiaru de le punii
în l.ucrar~ ab.llseză, ~i aatu-feliii comitu' mar ântăiii păcatul ii
de mgratItudme cătră D-~eu, ~i apoI endii în al doilea pe-
cu tu! pe. C!ll'e w'lii ,fac~fără . s~ "lueugete;' p'recumii se espri-
~ă l~splrat~hl' de cerur! dmCesaria (VasiJie celumare) ~i­
cendu: "celu ce puMndu se facă unii bine ~i nu'lu face es-
"te ctdpabi~ii ca' autoriu al reuluI ac~luia,' pe carepri~ fa-
"cere ~e .bllle. ar fi, putu:U.~ se 'Iii măntu~scă~" Dupe, aces-
te teSte, dm 410a de cându ma)t~ proV'ed11l1ă ne-iHricununatu
cu coroon a~ester ţeri ortodocse,~, ll-mu cugetatu" că precumii
ea ne a dărmttl cu tronulu domniei, a,st-ieHu i~iJnoi suntemii
datorI a veg~hi~ ~a bUIll1cârmuire'}i'1iuna orgariisar{ â. po_
porului stăpamreJ nOstre. CO~dU~l de aceste principii, înar-
maţf cu te~erea .de D:~eii, amii liotărîtii selDergeinu' pe ca-
lea bunei mtocmlrJ a terei de' D~?eiinoe ,Încredinţată; pen-
tru care pe de o parte voindii a b 'adu,ce într'o stare dem-
nă de laudă,. în si?u.r~nţă' ,şi îo. lii:iis~e; c~ se" găs!inu mijl6-
cele cele mal lesDlclOse ~l mal capabIle"spre a realisa il-
cestă a nosh'ă, dorinţă, 'amii hotăriti!" d e o' cam, ,dată" ca ori
cândii w~iî~ or~ ?a~~ împre~~~at'e . vomii întîmpiua ~i dificul-
tăţi,. ~e le tnl:S?lmu: cu nelDcetate sti1r~ititeşi cu studiii neo-
bo!!!tu, luându mvăflătură de Ia înţeleptulii Romanu(Euniciii)
121
carele a~iBii:;s(dnvinge ori ~i 'ce prin 'voinţă tare şi prin
v
rie) ce ~ice: "de la Domnulii ve trageţI ŞI în~ru DomnnIu
've repausaţl" făcut'amii inceputiide 111locaşunle cele sân-
:e mai' antăTu ~i de la preoţii :luI D-~eii ;şi v~gendii sânte-
le' monastirI aleterei~i pe preoţiI servitorI ai religiet,' SU"
pu~i prin abusii a da dări' la Vfsteria ţerel, amii ' sup~matii
acesta ca lucru necuviinciosii,precumii prin ,chr~Bovii sepa-
ratii al DomnieI N Qstre aniii legitiitu; dar' amii hotăritiic'a
atâtii monastirile câtii şi preoţii se 'contribue la unele lucruri
iare şi plăcute lui D- ~eii, adecă monastirile la sceSlele ~nfiinţate,
iar preoţiI la cassa luI D-~eii, precum în chrisovul ace!a pr~la~g
se cuprhide. Drept aceea ve~~nd accstă teră cre~tlDăhpsItă
de professorl ~i instructorl, ~i prin urmare de ţotii fellulii
de învăţăturI' ~i 'sciil'lţe,' stâtii filosofice, teologice,' matemati-
ce si literare, câtii' ~i decunoscinţa altorii limbi' cari aducii
învitătură, 'folosii '~i laudă, 'ca basă a progresuluI ~i a,civi';'
lisaţiunei, amii rânduitii scole cu profesori învăţaţi tn mal
multe limbi, precumiiîn altii chrisovii 'deosebitii . amii legiu-
.
itii, orânduindii si lefă bună tuturorii profesorilorii, ajutoriu,
nutrimr.ntii pentru scolari, ~i tu te cele 1J'ebuinciose pentru
respândirer. instrucţiunei. Pe lângă aceste nuamii scăpatii
din vedere ~i fol6sele din afară,' încuragiândii pretutindenI
cultura pămentului ~i a cotncrciuhir, ce contribuo la inde~­
tularea şi bunăstarea tuturoru locuitorilorii acesteI terl, aşe,­
~endu ~i pentru întemeerea' ~cestei folositeSre s~ri, ,afară d~
actuala societate acomercianţiloru pămînteni, ŞI o altăso-
. cietate decomercianF' străinI cu 'stărostil loru, cari se cer-
I ceteze pricinele neguţitorilorii,' prin' deosebitiichrisovU " alu
!Domniel', nQstre; ca, cu chipulii' acesta,' găsindu fiă';'care în-
'lesnirea trebuinţ!'loru' sale, se se stimuleze spre a urma a-
' Ce stă folositeSre carieră. între 'aceste; luândii aminte, noi' şi
'la artele libere, şi ve~en'dii câtil de fiare lipsă 'este de a:'"
cestea -aice, şi judecândii Domnia Nostră câtu de folositure
trebue se fiă ele pentru cultura ţerei şi a ,locnitorilorii, in
c~t unul din învăţaţ!a Stisii că: ilartele libere respândiridti~
, ..
~ ;' .
122' ISTORIA,
s,e, . indulc~l3cii viaţa unuLpopol'~ şi nu 'Iii la~ă a se seIbă­
tăCl ,,(Ovidiu). De aceea am.uaşe~atii o adunare daosl~bită
de optu boeri diu boerii. inaltului Divaml al Domniei ~6stre
i~~reună cu câti-va LogofeţI, cari se se ocupe Cll t6te pri~
ClDlle acestorii arte şi a rufeturilorii, cu ori ce. invenţÎuni
nuo~, şi cu orI co mesuri bune pentru folosuhl ş( pod6ba
p.attIei, pre.cumii podurl, cişmele,şi alteînfrumuseţeri' folo-
s~t6re pubhcului. Totii de odată, cugetândii la mulţi seraci
ŞI nenol:ociţi, lipsiţI. şi de p11inea de t6te ~ilele, 'la copii
orfani ŞI la veduve scăpătate ce nu aii niCI unii 'ajutoriii,
mai .alesil de la o domniă ~reptii.credinci6să şi creştină pre-
cumu este acesta, amii găsitu cu cale că va fi plăcutii lui
D-~p.ii se se facă o casă la sân ta, Mitropoliă subii protecţiu­
nea prea sân ţi tu lui şi de· D-~eii~temiHorului Mitropolitii si
sub~l îngrijil'ea ncelorii optii boeri, de cari amil vorbitu m~.i
susu, pentru care .casă SOlii rânrluitii venituri Îndestule, or-
,
,
donândii se se dea ~_i do la Domnia nostră câte 6000 leI pe
fiă-care anii, şi din acesta se se ajutorezo totii-d' auna săra­
cii ~i veduvele numite, precumii pi'clal'gii amii, arătatii în
domnesca nostră poruncă c,e amii făcutii despre. acesta. Ve-
eJendu Domnia nostră ~i starea de mai nainte a menziluri-
Iorii J), ~i. băgândii de semă câtă~p.voie aduceaii ele în ju.-
d~ţe, ?â.ta ~reutate caus aii bieţilorii l"cuitorl, ~ptă pagubă
Vlste!'l:I,. ca~ă neînd:mllare ct'loru ce nu 'aveau .altii mijlocii
de a c~latorI de câtu cu menziluri, amii ,legatii cea nlai per-
fectă vlIldecare, puindu t6te menzilhanalele în bună orându-
e~ă, c~ .se aibă căl~toriI totă înlesnirea putinciosă, iar ţel'a
totă hmscea cuvel1ltă, precumii se arată pre Jargii în te5-
tamentlliu ce amii datu Domnia' nostră despre acesta_ Iarii
rânduela corpului militariu. al Slujitorilorii din lăuntru si din
afară, pe care o găsisemii cu totulii desfiinţată a~u a~eda­
t'o c~ chipulii celii mai cuviinciosu, {ăcendii C~pitănii
locurIle ,cele mai neapărate. regulându Slujitori de ltjunsii
!) Astii-feliii se numiaii postele, înainte de a se nemeri cuventulii mo·
dernll de astă·ilf
't • , Chl'ar-
u Grel,l.,'i se Serfl31l,
. • cu vorba tUTcesca,
(TraducetQfulU),
ŢEREI ROMÂNESC!. 123
pentru paza din Iăuntrulii ţerel ~i a mărgin.iloru, orânduindii
lde la Căpitani ~i la altI subalterni ,nu numaJ la Seimenl
ci ~i la alte rufeturi trebuinciose, precumii, se ' află în spe-
cialii .Întăritii prin testamentlliii nostru constitutivii, pentru
acesta!. Dar mal nainte de t6to, dorindii noi ca fiă-care lo'~
cuitorlu se găsescă Înlesnirea dreptulUI seii ,a~ii găsitii cu
<1ale se îmulţimii numerulii judecătorilorii, ~i, ostii-felii, pen-
tru ca se arătămii câtil de mare preţii pnnemu po subiec-:
tulii acesta ~i cât ii preţuimii averea, on6rea ~iviaţa 6m~ni~
lorii, prin actulii nostru constitutivii anume pentru acesta,
amu 'orânduitii în ora~ulu acesta colii mai insemnatii al Dom-
nici n6stre, tribunale de judecătorI ale~i dintre cei mai 0-
norabili, cu frica luI D-eJeii şi credin(lÎ(l~1 boeri ai lumina-
tului Divanii al DomnieI n6stre, bărbaţi c~ esperiintă în ju-
decăţi, rânduindule şi l,efe bune ca se p6tă cu înlesnire, se
dea dreptate fie-căruia, dllndule essemplu chiar domnia n6s-
ti"ă cu multa ostenelă ce ne dămii de treI ori p~ septămână
ocupândune înadinflii cu ale judecăţilorii, numai ca se ară­
tămii zelulu celii mare ce avemii ca se se, păzescă drepta-
tea pentru toţi; de aceea amii orânduitii câte unii judecă­
torii şi în fiă-care judeţii, ca se caute dl'eptatea fiă-căruia
şi amii prDpusii ~i o lege, din Sântele Institute, adecă din
legile împerătesci, dupe ca>:e S6 se facă judecăţile, fără inslt
a trece cu vederea ~i obiceiurile pămentului, Cal"O lege tra-
ducendu se şi tipărindu-se se va împărţi în totă tera spre
cunoscinţa judecătoriilor de principiile legislaţiunei; iar spre
mai mare uşurinţă a celorii ce l'Ie prigonescii. saii pentru
cărţi de judecată perdute, saii pentru inscrisuri şi chrisove
vechi ue mo~iă, amii rânduitii pe lângă !iă-care judecătorii
şi căte unii Logofetii , cu îndatorire ca se ţină condică În
care se trecă tot,e, cărţile de judecată Dle locuitorilorii din
l:\ pe' acelii judeţii. Iarii pentru ca se îndemnămii mai tare pe
compatrioţii no~tri ~i pentru ca seei încuragiămii spre îmul-
ţirea oilorii, şi spre sporirea acestui comerciu- în ţeră, me~
• nit ii iare~i pentru folosulii 10l'ii, amii scăgutii. câte 4 'fg. ,bani
de la oieritU, şi amii, hotăritu ca de unde se plătia câte 16 1/ 2
. - menztlu.
. -
bani se se plătescă ~a Vistierie numaI câte 12 bani, precumii
.
124 l'sToiuA
se vede pre largii în;domn~Bculii' nostru chrisovii,ce amil
datii pentru acesta. 'De aceea mal tntărimii şi prin acestii'
chrisovii, 'hotărîndiisp~e folosulii poporului ~il'ial' nostru şi
rânduela tuturoru boeril(lru terel' de l~ celii ml\imare~i pă­
llă iâ ,celii mal micii,intărind'o csprll mal bună Întemeere. A-
8~mine nmi\a~e~atu ~î venîturil~ ttlturoru j ca se scie fii!.':"
eme ce are se capete pentru serviciulU: seii, pl'eeumii se
veau scrise şi ficsate prin. condică specială.' De'astădată
înse luân~ii 'aminte şi' la sistema veniturilord VisterieI Dom-
niei n6stre, ~i ve~endii desordinea' cu care se stringii' sfer-
turile du,)le ~i nmestecate cu careseîntimpină' trebuinţele
te rei, în câtii bll'tulii creştinii nu putea macarii o ~i s~ se
resufle. de t~csildnrI '(essecutori), căci abia împlini~ unulii,' o
dare ~I vellla altulii cu altele nuoe, lucru neom('no~ii' 'si 'n~;
suferitii ce aduaese tera într'o stare miserabile si dem~ă de
tânguitii. Aşadar voindii Domnia l\Ds!ră se facemii 6re~
care îndreptare şi la acesta., . spre înlesnirea ~imângăerea
tuturorii, spre indreptarea şi îmbilşugarea ţerei şi spree-
terna n6.stră memorie, sperândii se se îndrepte şi puţinăta­
tea 10cUltorilorii prin îmulţirea Droenilorii, mi' generositate
hotăl'Îmu ca de acuma nainte se nu se' mal sc6tă pentru
cheltuelele ţerel mai multii de câtii trei dări pe anii in su-
n~ă de unu galbenii, socotitii dupe cursulii seu cel ii vechiii,
ŞI o altă dare pentm tributele împerătescI; acestea înse se
nu ~e mal numiască sferturi,' ci semi, adecă pervoi sentă,
r~on se,nă, treti semă,' ~i sema' împărăţieI. Asemine' şi' dă­
rIle bresleloni, fiindii că se dă totii·d'auna cu tire-care deo~
sebire de cătii a ţeranilorii, hotărîmu şi acuma· c'a breslele
se plătes~ă de .do~ o,ri anI pentru cheltuelele ţerel şi odată
'Pentru tnbuturlle lmperătesd: Iarii 'la Visterie ·ţc'ra se dea
la ~ă-c.are p~tru luni câte o semă" precumii s'a' ~isii mai
susu, ŞI afara de acesta numai darea tributuiui cândlt se
va cere; iar breslele se dea' ceea ce e' hotărîtil la Sâ ntulii
~eorgeşi la Sântulii Dimitrie. şi' tributulii odată cu tera;
ŞI aduna~ea dărilorii se se facă cu chipulii următoriii: isprav-
mCIl de Judeţe aşe~endiisuma baniJoriice amii hotărîtu du,
pe numerulii omenilorii din fiă·care' sată,săteniI se facă în-
125
tre denşiI IJÎslă ~i se dea fiă·cine câtii se cuvine dupe drep-
tate. Dreptii aceea pentru ca se se publice in tDtă tera
domniei nostre ca se, tnct~pă toţi cu mulţumire şi cu încre-
dere a lucra spre cele de folosii şi de trebuinţă 10ruşI, şi
~i ca se se încredinţeze că' nU'se va strămuta domnesca nDS-
.tră ,hotărire şi că se vorii păzi tDte aşe~emintele aCl'ste fă­
ră smintelă, amii intărit,ii domncsca nostră hotăfil'eprin tes-
'titmentulii nostru in forină de 'Chrisovii. adeverind'o cu pro-
prIa nostră subsemnătură ii cu pecetea domniei n'6~tre, pen-
tru care rtigămii' şi pe. alţiI ,în. C~ri'!tosii ' frati domnitor~, pe
cari,H va învrednici îndnrătorulii D-~eii se capete', stăpâni­
're~ acesteI teri, ,numele prea sân tel ~i nedespărţitei treimi a
,~ultului şi a cr('d'inte~, tuturorii 'drept~- ,credincIo~ilorii creş~
tini, ca,se '1~ fiă de pururea ajutorii în secoluli:i de faţă ~i în
cer; viitori, se ,înt~rescăşi 'ei păzirea acestuI: aşe~ementii,
pentr~ c~, s:e se învrednicescă ~i domnia. lorii a vedea că'se
păzescu de, cătră urmaşi şiaşe'~emintele ce de la sirie vo'ro
,face j şi înt~rirea acestuI .aşe~,ementii, care' s'a'datii 'din 'Vis-
1erill domniei n'6stre~,~~a prescrisii 'încondică ~is'adatii, spre
păstrarea nea.tinsă lasânt~ Mitropoliă. Pus'amiiDomnia Nos-
tră şi m'artod pe prea Iubiţii n6~'trifii Constantjn11 Voevodii
şi Dumitraşcu Voevod şi pe toti onorabilii şi crediticio~iiboeri ai
domnieI nostre: PanDuinitl'a~cu Ghics' marele Ban, Pan Necu-
I,al Dudescu marele Vornic aJ ţerei de sus" Pan Pa.nă FiIipescu
inar~le Logofet de 'ţ~ra de sus;~ Pan Ştefân~H~oglÎl marele
'Spatarii, Pan lenake Văcărescu' mareleVistieHii: Pan Scar-
'latii Caragea marele' Post~lnic,ii; :Pan Dumitraki Racoviţă'nia­
,rele! Cluceriu, Paa Preda' Prijbenu marele PaharniciitPan
Oonstantinii Văcărescu marele Stolnic11, Pa~ '1lanolaki Ore-
:ţulescu marde Comisii, Pan.Dimitrie iI..... 'mareleSluge-
riu, Pan Nicolae mtirelePitarii, iar ispravniciI şHngrijitoriI
'D-lui Ienaki, Văcărescu 'marele 'Vistieriii~ 'Scrisus'a testa-
-mentuliiacesti în anulii: al" 'doilea> alu Do~nieI ,; nDstre în
ora,ulii BucuresciI, la scaunulii domniei nDstre, în anulii
mântuirel i 775 luna Decembre.
126 ISTORIA: ' TEREi ROMĂNEsol. 127
pănitt1 şi mal. ~ul~i alţi Domni dupe de~sulii; dupe mărturi-.
sirea titIurihl'ii chrisovelorii. Ma(tăr~iii Domnuhlacesta'~
CAPITULULlL LI. tltrămutatuscaunuli:i dODlllier ia 'Curtea de Argeşii, unde'~
făcutii iart'şi Curte şi besserică,în care dtipe' m6rte s'a 'şi
Chro n~logia, Domnitorii. înmormîntatii.

Chronologia cea, veche şi Letopiseţulii arâtân:d~. înce- ,ZJIicha1, Voda.

putulii Domnilorii ţereI Românesc! fără nici:o dovadă la a- , ,',

Dulii i290, se vede că facii o gre~elă de 75 .ani. Adeverulu
se arată din descripţiunea Monastirei Câmpulungului~ în care
se ~ice că acesta de la începutii a fostii zidită de Radu-Vo-
dii. Negru la i2i5, şi ast-feHi se vede că aii maifostii Do~ni
cari nu se arată în Letopiseţii, dar pe ca~ îi arată chrono-
Acesta a domtiitu în urma, lui Radu Vodă'; nu se scie
în .. e la ce anii anume s'a ; făcutiiDomnii şi câtn atrăitiijdar
ne 'bun'ă si5mă că n'a fostii la" annlii 131 :!, ' precumii îlii pune
chl'onologia şi Letopiseţulii 1), . cari aii' greşi tii socotela cu 75
anI, cumii s'a ~isii maisusii. ,i.;, :

logiiio Ungurilorii şi ale Serbiloru cari aii avutii resb6e cu ').,

acel Domni; acesta se mai vedere~ă şi din unele zidiri '~e Danu,.fizulii,: luz l!adu-Vodă Negru.
aii făcutu înţeră. De ăceea, greşela de 75 schimbă şirulii . :.;, : . . ' :...' : : ~ l i . . ! ': ;. oi "

Dcmnilorii ce nu 's'a~ 'p~sii în Letopiseţii, şi preface nume-
rulii aniloru arătaţi în chronologia cef!. veche. " Iar în chro-
nologia acesta, care începe 4e Ia nnulii 1215, s'aii pusii şi
Domnii acela cari s'aii găsitii, cu anume arătare 'de anulii
în care aii domnitii, p~ecumii mai josii se va arăta.
Radu. Vodă Negru ..
Acesta a fostii' Domnu în Ungaria 1) Hertzogii ~l Alma-
Essistinţa acestui Domnii se vede dupe portretulii 'lui
d~ la Monastirea Oâmpu-Iungului,: subcal'e' se ~ice'.că El firulii
lUI Radu-Vodă Negru. Letopiseţulii pune pe' acestii Domnii
la 133.3, dar greşesce, căci fi~u1il lUI Radu, Vodă n'a plltutii
se esslste cu f 80 ani in urma tatălui.
Câteşi trei 'acesti Domni aii domnitii 85 ani.
t. :, 8terâna :~o·dă,;M~iiatii.în anulu~1300.
" li'

şiulu! şi alii Făgăraşului., ,Elii a trecutii În ţera Romănescă Acestii bo~nu tn LotopÎşetu ~u' se află, .înscrisii· ,darii
Ia anuh1 1215 pe apa Dîmb~viţiI la Câmpulun'gu', şi acolo chronografulii Domnilorii Serbiei arată că elii Domni~ a- la
a făcutii Curte, adecă cassă, domnescă şi ,MonastirI: ,în a- nulii' 1.304,.,cândii apl:enoitu\ cetat~a Făgăra~llluL,
nulii acesta a venit şi Banulii Bassaraba din Craiova ~i s'a su-
pusii lui. Ast-felii Radu Vod~ a domnitii pe,ste totă tera Bassarabu Voevodu 1339. ;;
Romănescă pănă în Dunăre şi pănă Ia. Seret,ii precumii şi ",

peste cel~ cinci judeţe ale Craiove! ; iaru,' în Ungaria stă­ .,/, :Acesta iareşi 11U se ved~ citatii, în Lotopiş~tii. Dar în
pânia Almaşulii şi Făgăraşulii, precumii se, vede că. aii stă- .Chl'onografulU Sirbiloru . şi, în . Chronologia Ungurilorii :se

1) E ClllÎosiică autoliulu nu: spnne ice ChroDologie şi ce Letopiseţu

1) Prin Dngaria se inţelege Transilvania; c~ci' astli-feliu adese ori ,. ,citezi. Se vede~ că acestE) opere, necunoscute, acuma, ' aveau. o . notorietate
chronicarii Români qicu Ungaria in locu de Transilvania. I,P!l~lic~ că pre cândii se scri~~' cartea acesta. . ' . ,.~ ';:':""
(Nota autorului). ," (Nota traducetoruluI): .
128 ISTORIA
scrie că la anulii 1339 !)cesta a avutii resboiii cu Carolii
Neapolitanulii ,r~gele Ungurilorii, carele a ;fostii învinsit
Accstii Domnii Bassarabii, împreună cu D6mna .lui Mărgărita,
se găsescii îDpo~elniculii MonastireI Câmpulungului.
Vladislavu Vodă BassarabU 134'0.
Dintr'unii chrisovii al luI Mircea Vodă ce este la Mo-
nastirea Tismana, se vede că pe la anulii 1340 domnia un-
chiu\ii seii Vladislavii Voevodii. Bassarabii. În Letllpiseţii
nu se gice nimica despl'e al;estii Domnu;'iar în istoria Un·
gurilorii se scrie că la anulii acesta Ludovicii regele Ungu-
rilorii a supusii pe Laiotii Vodă Domnulu Moldovei, şi că
voindii a supune ~i pe Domnulu terei RomănescI s'a bătutii
cu elii pe Branii, la apa Tirclului, unde regele a remasii în~
vinsii. Dar după socotela anilorii se vede el!. n'a avutii res-
boiu cu acestii Domnii.
Ace~ti trei Domni aii domnitii 45 anI.
• Alessandru Vodă. 1345.
Dupe Letopiseţu se vede că ~cestii Domnii la anul ii
:1345 a avutu resboiii cu Ludovicu Rogele Ungariei, ~i că la a-
nulii 1346 a intl'atii. în Ardeliica ajutoriii al Tatarilorii.• Itr
Chronologia cea veche pe acestii Domnii din gre~elă îlii pu-
ne la aoulii 1356. . anii, Mircea Vodă n'a priimitii şi a rădicatii resboiii în con-
Nicolae Vodă, fi~ulu lu~ Alessandru Vodă. .
Acesta în Lotopise~ii nUI'se arată·de·.locii; darii la Mo~
nl\stirea Câmpu-Iungului se vede zugrăvitii ca ctitorii, ţi indii
în mânăbesserica, dupe c&re' se vede că; întimpulii Dom-
nieI lui s'a reparatii saii s'a reziditu besserica. De la acestii
Domnii se găsescii şi chrisove, cari dovedescii că a domnitii.
După morte, elu s'a îmorlllcntatii la Monastirea Câmpulun-
gului, unde petra depe mormentii are inscripţiunea cu a-
nulii 1366.. Într'unii. c~risovii datifinai târ~iii'de MateI Vodă.
.' .. , (.
129
Monastirel Câmpulungului se mal arată că aeestii Nicolae
Vodă fiiulu lui Alecsandru Vodă a esaistat ca Domnii;
Radu Vodă
Acest~a fost tată al lUI Mircea Vodă şi frate al luI
Vladislav' Vodă. în Letopiseţii elu nu se găsesce; dar clintr'-
unii. chrisovii al lUI Mircea Vodă de la Monastirea Tismana
se vede că tatălii s'eu, Radu Vodă, a fostii domnii, fără a se
9-ice anume Ia ce anu. Dar fiindii că după şirul anilorii se
scie că Nicolae Vodă a muritii la aoulii 1300 ~i că Mircea
Vodă s'a făcut Domnii la aaulii i3S3, se. vedereză că Radu
Vodă a domnitii în întervalulii acestorii 17 anI. Totii în a'cehl
chrisovii se vede că Mircea Vodă a a vutii şi unii frate, pe
Danii Vodă; pre care l'am Însemnatii la anulii seii, dupA
propriele lui chrisove.
Mircea Vodă.
•
1383.
Acestii Domnii a Închinatii mal ântăiii tera Romănesc/i
Porţii Otomane, îndatol'ânduse a-i!da haraciu (tributii) câte
3000 bani roşii pe ·fie care anu. Dar Porta, nerespectândii
condiţiunele capitulaFunei, şi cereudii se adăoge haraciulii
şi âncă se mai dea ţera câte 500 de copii sclavI pe fiăcare
tre Turcilorii; ~ţ bătenduse chiar cu Sultanul ii Muradii al
doilea în judeţul Ialomiţa, la locul ce se chiamăRoviua, a învinsii
pe Turci)i 'j-a gonitii pănă la otarele Adrianopolii, remâind.
tera Românescă iară~r liberă şi independinte. Acestii Domnii
a făcutii mon~stirea Cozia,' în marginea apei OltuIur, în jude-
ţulii Vîlcei la: annlii 1386. El mai ântăiii a'a~e~atii scaunulii
DomnieI laB~cureilcI, reşe~endii când la Tîrgoviştea, când
la Bucuresct .' .
Vlad~. yodă Ţepeşu+ 1400.
La anulii acest~ a, ziaitii monastirea Znagovulii lD JU-
de~ulii IlfovuluI, precumii chrisovulu monastirei mârturisesce.
9
 1·30 .ISTOR1A ŢJl:REI ROMĂNESCI. 131
Elii a ziditil ~i cetatea Poennrii în judeţulil Dîmbovita. în la· anuli! ! 427: dar este o adeverată er6re, fiindii că domnia
Chronografu în~e diu gre~elă se numesce Radu Vodă 1'0- lui Se vede dintr'unii Chrisovii găsitii la satnlii Băi~ora plasa
pe~u la anulii 1423. Loviştea din judeţulii Arge~uluI, şi din inscriptiunea mor-
mentului seii de la :\lonastirea Delului care arată anuIii mor-
Dan1~ Vodă, fratele lu~ Mircea Vodă. 1423. ţii sale la 1455.

Cu data acesta s'a găsitii unii chrisovii din partea a-

Radu. Vodă celii frumosii. 1455
cestui Domnii la Batulii Băi~6ra din Lovi~tea în judeţulii
Argeşului. Iar Letopiseţulii din greşelă pune numai uuil
Chronorologia iarăşi cu greşelă pune pe acestii Domnii
Danii "odă la nnulii 1333.
la anulii ft145. E cunoscutii însă că elii a domnitii după
Vladislavii Vodă. Acesta a ziditii monastirca !rînganului. Pe
Drag~t Vodă. 1427. timpulii lui aii luat ii Turcii Constantinopolea de la GrecI.
După Letopisetii, aceBtil Domnil a ziditii biserica Tîr-
~orulnI. Totil acolo se gice că la anulii 1444 avendii resboiu Lăzotii Vodă BassarabU. 1460
Vladislavu regele Ungariei şi Iancula guvernatorulil Unga-
Acesta a închinatii pentru agoa oră ţera la Porta Oto-
riei ca SuItanulil Mqratu; ~i făcenduse bătălia aice în ţeră,
mană cu t~cmelă ca să dea haraciii căte 10000 galbeni pe
Turcii ail învinsii pe Unguri, iar Iancula g'uvernatorulii fu-
anii, şi să fie sub protecţiunea Turcului, buc~rânduse in ~i­
gindu prin ~el'a Românescă, Dragu Vodă l'a prinsii şi, după
bertate de privelegiurile şi de autonomia sa, fără să potă
ce l'a tinuti! câtii-va timpii înr.hisii, l'a liberatii, Dupe acesta
Turcii a se amesteca câtii de puţinii în cele din lăuntru ale
Inncula Spl'O resbunarc, a rădicat oştire din Ungaria şi a
ţerel. Iar P6rta spre on6re l'a dăruitii cu cucă, ~i cu doe
tl'ecutti în ţera Romănescă la anu)il 1445. unde băUînduse
tufuri ~i sangiacu, cu sabie şi cu topuzii.
cu Dragii Vodă la Tîr~ol'il, îh:districfulii Prahova , l'a învinBii
şi fa tăiatii capulii.
Vladii ,Vodă Ţepeluşii. 1477.
Dant~ Vodă. 1445.
A~esta a fostii tatălii lui Radu Vodă, <Jisil ce~ii ~are:
Chronologia Upguriloru ~ice că, la annIii acesta regele Elii a începutu a zidi monastirea Glavtl.cio~ulii .în vdlstrlCtulu
Vladislavii al UllgarieI, împreună cu Ianculii guvernatorulii, Vlaşca, pe care după mortea sa a terminat o fimlu seii.~adu
bătânduse cu Dragii Vodă Domnulii ţerei Românesci ~i învin- Vodă la anulii 1496, Acestii Domnii. avendii resbOlu .(,;~
gendu'lu. aii pusii. lară~i pe Danu Vodă. AcestA istorie adcve- Stefanii Vodă, Domnulii Moldovei, la Rîmniculii Săratii , a mUl'ltu
în bătălie. -
resee cele ~ise în Letopiseţ1! despre Dragii Vodă; dar în
Chronologia cea veche nu se ~ice nimica despre ace~ti
Domni. Radn Vodă numitii ceM mare, 1493,

Vladislavt'i Vodă. 1451.

nupă ;ata inscripţiuneI
Monastirel Glavacioc?lui, 3c;;ta
l! Iv I
este nU U UI v VI d 'V
V
d
a u o a.- ·Elii a ziditll si
. monastlrea D B'
v
u--

Letopiseţulii ~i Chl'onologia pe acestii Domnii îlii punu luI în judeţulu Dîmbovi~a la anulii 1500, pe loc~u uneI 1~
 TEREi ROMANESCI. 133
132 ISTORIA
Vodă cu 6ste din Ungaria, şi băt~nduse cu VIădută Vodă, a
serieI vechi, care unii ~icii că arii fi fostii făcută de tatăiii fostii învinsii şi a trecutii peste Dunăre. Dar mal. pe' urmă
seu, iurii alţii de Radu Vodă Ţepeşu ce a domnitii la anul sculănduse asupră-i cu resboiii Banulii Craiove!, Pa invinsii
1400, în accstă biserică este. mormîntulii lui Vladislaii Vodă ~i l'a ucisii.
pe care se vede Îns'cripţlunea cu anulii 1455; acel!ta dove-
dcsce că biserica Delulul era mai nainte zidită de ,Ţepeşu; Negoe Voevodu. 1513.
fiindii că mormeutulii lUI Vladislavii este cu 22 ani mai
vechiii. Acesta se ~ice că era fiii lui Bassarabii, şi ginere al
Cnezului Lazaru, Domnulu Bulgariloru. în timpulii acestui
Michnea Vodă, fiulU lUt Dracea ArinaşulU. 1501. Domnii, ţera n'a avutii nici unii resboiii; si la 1518 ehI a
ziditii Monastirea Argeşului, în 'care, după' m6rte, la 1521,
Despre aceatii Domnii, chronologia scrie că a domnitii l'au îmormentatii' Totii elu aziditii şi Mitropolia din Tergo-
în urma lui Radu Vodă celii mare. viştea. După morle, elii a Iăsatii moştenilorii pe fiulii seii
Teodoşiii, pe care ve~Hmdulii prea tenerii l'a pUBii sub e-
Radu Vodă, {iulu lUt Radu cela mare. pitropia frateluI seii Preda.

în Letopiseţii şi în chronologiă acestii Domnii nu este Radu Vodă de la AfumaPi. 1521.

n~mitii. Se. vede însă că elti adomnitii sau după tatăhi seii,
Acesta' era ginere lui Negu Vodă Bassarabii. Dup.ă
sau după l\hc?n.ea Vodă, căci inscripţiunea monastirei Delu"
lui, ce este zidită de tatăl seii, ~ice că la t 500 Radu Vodă cel mlSrtea socrului seii, elii a rădicatu resboiii în contra lui
mare a făctttu'Monastir~a ni»u[ui 'şi că la 1512 aterminato Teodosie Vodă şi a lui Preda carele cîrmuia Domnia, ~i
Uadu Vodă filulii lui Radu Vodă cplii mare. Dar din istoria batînduse cu dînşiI, lui Preda i-a tăiatii c.apuIii, Iar Teodo ...
lui Vlădllţă Vodă, se vedc' că Michuea Vodă a' domnitu în sie a fugitii la Constantinopole, unde a ~i murit. Atuncea
urma acestui Radu Vodă, iar,nu În urma lui Radu Vodă
s'a sculatii şi unu Mechmetu-bei de la Nicopole, ~i intrândii
c~lu mare, fiindii că la 1512 s'a terminatii zidirea monastire i . în teră a rînduit Subaşi în t6te sat~le; nu se scie Însă daca
~I totu la acelii anii a domnitu şi VIăduţă Vodă. Asfelu în acesta a făcut'o cu scirea saii fără scirea Porţii. Boerii, pro-
acelnsii anii se vede si" murtea lui Radu Vodă "d omllla
. clamăndii Domnii pe Radu Vodă, aii trimisii la Consfantinopole
~ '. • •. ' . ,ŞI
lui 4IIChnea Vodă, ŞI lUceputulq domniei lui VIăduţă Vodă. pe unu Stoica marele ·Logofetii, carele a isbutitii de s'a con-
. ! firm8tii domnia. Atunci Radu Vodă s'a bătutii cu Mechmet-
bei, şi l'a învins ii în doe rinduri, odată la satulii Lubavil
VlClduţă. Yodă.i512. şi adoa oră 'la satulii Olejanii, tăindu capetele tuturoru Su-
başilorii de prin sate. Dar Mechmet-~ei,viindu ~i de a treia
Boerii' nevoindu să primescă de Domnu v
',f' 1
V d v V" pe mIC mea 6ră, a invinsii pe Radu Vodă în bătăliă; acesta atunci a trecutii
o d, avendu In fruntea lorii pePirvulescvl au răd'lea t u d 0-
în Ungaria de unde luândii ajutor de la Iano~ii Craiulii Un-
W
v
v ' " '..', '

mn~t pe VI~duţ~ : odă., Da.!' Michnea Vodă fugindii în Un- gariei şi viindii în ţeră, a învinsii pe l\Iechmet-bei si l'a
garia,
. . al fostu'UCISU într o bIserică catolică.
' . de unu unguru D'1- scosii afară din ţeră. După acesta temendusc ca se nu fiII.
V v
".
ml~rle a~c~ ~1 de D~nciulu fiiulii' lui Ţ~peluşii Vodă. După co'nsideratii cuhainu de P6rtă, s'a dusii insuşi la Constanti-
acesta, sculanduse ' Mircea Vodă Ciobanulu v fi' Iv 1 M' h
. '.. , lU U Ul lC nea W
 134 ISTORIA RŢEEI ROMĂNEscl. 135
nopole casă se Îndreptăţeacă. împărăţia înse l'a mazilitu ~i omore p~ Radu Vodă. Dar cel _lalţI boe.r~, pentru ca se nu
l'a Închiau. şi per~ă privilegiurile, s'aii dusu :11
petlţlUn€I la Portă şi aii
cerutii Domnii pe Vladu Voevodu.
Vladislavu Voevodu. 1522.
Vladu Voevod. 1530.
Acesta s'a numitii Domnu de către Poartă. Dar Bar-
bu Banulu Craiove1 şi ceIlalti boeri din teră, ca se nu P6rta, dupe cererea Boerilorii, a rânduitii Domnii. pe.
p er 9 ă privelegiulu ce avea de a '~i alege însuşi ţera pe Vladu Voevodii. Atunce Moise Vodăfllgindu in UngarIa ŞI
Domnii. a'a' opusu cu resboiii la venirea lui, ~i l'au ~i go- "pătându ajutoriii de acolo, a venitii cu resboiii se 'şi r~­
nitu din ţcră, cerendii prin UJ'zii 1) către Portă să le dea totu ca ete domnia' dar Vladu Vodă l'a învinsii ~i l'a ucisii. In
['e Radu Vodă de la Afumaţi. cap ' 1 d- , . t· î
al treilea anii al domnieI sale, Viadii Vo a s ~ meca una:
a Dîmboviţei la Batulii Popescii; iar Boerii au proclamatu
Radu de la Afumaţ1.. 1523. bomnu pe Vintilă Vodă
de la Hlatinn.
Venitii cu a doa domnie după cererea Boeri/oru, Radu
Vodă. s'a bucuratu de pace mai mulţi ani. La anulii 1529, Vintilă Vodă de la Slatina. 1533.
elii Il zugrăvitii monastirea Argeşului zidită de socrulii seii.
Acesta dupe ce s'a Întăritii în Domniă, s'a arătatii for
Dar în al şeselea anii s'au sculatii doi boeri, anume Negu
te cumplitii' şi a ucisu multi boerl. Dar acestia, revoltati
Vorniculii ~i Drăganu Postelniculu nupe îndemnurile Jui
de reutăţile lui, l'au prinsii într'o ~i, pe cându se afla ~a
Vladislavu Vodă, şi l'aii lovitu fără de veste cu <ire ccre
<ism ce adunase. Acesta nefiindu pregătitu de resboiu, a
venet61'e pe apa Jiiulu'i, şi laii tăiatii capulii. Aces.ta.3. ZI:
di tii monastirea ce Be chiamă Vintilă Vodă in dlstnctulu
datu se fugă Ia Banulu Craioveli dar numiţii boerl ajun-
gîndulii pe d~umii la Episcopia Rîmnicuilli, l'au ucisu atâtii
BuzeuIui.
pe ehI cătu ŞI pe fiul ii seii Vladu BeIzadea, pe cari iaii in-
gropatii la Monastirea Arge~ului' Radu Vodă Paisie. 1536.

Moisi Voevodu. 1529. ,Acesta era călugerii, egumenii la monastirea .Arg~~u­

! ui, şi Boerii l'aii alesii Domnii în privirea ~n,e.lepclUneI ~sa­
Acesta era fiul ii lui Vladislavii Voevodu şi s'a numitii le. În Chronografii se ~ice că acesta a zldltu, ~onasbrea
Domnii ne a dreptulii de cătră Porta Otoma~ă. Pentru ca Mislea' dar cercetândii chris6vele se vede că acesta îon~s­
să. îmblân~escă pe boeri şi să-i fncii să 'Iii primescă a tire '!'~ zidit da Petru Vodă 1) ~i de fiiul seii Marcu. n :u~~
pusii d~ a !ăiatu capetele lui Negu Vornicu şi lui Drăg~nii pulii domniei acestuia, aflânduse o semă de bo~ri .fugarl I~
Postelmculu, cu tOfe că ei fusesera puşi de tatălii seii ca să Ungaria de pe timpulii lui Moise Vodă, aii. rădlCatu Domnu
"

1) Petitiunea ce se adresa Porţii din partea Boerilorii se numia anii

cuvintii impmmutatii şi usitatii chiar de autorii Greci ai secclulul trecutll 1) De asupra u~ei besaericel' aceeteI monaa ti rl· ea sistă Ai
y
pănă 3stâ,dI
• , •
de la TurcI. t
o inscripţiune veche alavonă care arată că ea e ZI 'dită de Petru Voda ŞI .dQ

(Traducătorulu) fiiulii seu Marcu la anulii 1537. (Traduc/torulil.)

 ,136 , ISTORIA
:v
pe unii Laiotii odă, şi .viindii cu oştI asupra lui Radu Vo-
dă, acesta s'a trasii peste Dunăre la Nicopole; şi a· statii
Laiotii Vodă doe luni Ia domniă. în acestii intervalii pre-
gătindu-se de resboiii Radu Vodă, a venitii în ţeră şi bă­
tendu~se cu Laiotii Vodă la FontânaŢiganuluI în judeţulii
Ialomiţii, l'a învinsii şi l'a ucisii. Dupe acesta demisionândii
Radu Vodă, s'a dusii la Constantinopole,şi de acolo~ la E-
gipetu, unde a şi muâtii.
Petru Vodă. 1532.
Pe acestii Domnii nici Chronografulu DICI Chronolo-
gia nu 'Iii citeză în numerulii Domnilorii. Se constată io-
se că a statii Domnu dupe edificiulii făcutii de elii, adecă
Monastirea Mislea, f. căreia pisanie scrie că a făcut'o elii la
a?uhl. 1537.împ,reună cu fiiulii seu Marcu. Asemine şi pisa-
DIa ~11tropohei dm Tîrgoviştea~ice că, J'emâind neterminată de
Negu Vodă, a terminat'o Petru Vodă şi fiiulii seii Marcu la
anulii 1533.
Radu Vodă fiulu lui Radu Voda. 1544.
NiCi. pe acestii Domnu nu 'Iii citeză chronografulii şi
chronologl8. Dar aceasta se constată dintr'unii chrisovii al
Episcopie! Buzeului, prin care decide ca districtulii Brăilei
se fiă de eparchia BuzeuluI, numindii şi .chiar numele hoe-
ri~orii de pe timpulu acela, între cari este şi Vorniculii Codă.
Dm acelaşi chrisovu se vede că Brăila pe atuncea era sub
stăpănirt'a DomnilorU ţereI; dar din ist(lria ţer eI Romănesc!
iarăşi se scie că totii sub timpulii DomnieI acestuia au Juatu
TurciI Brăila, Gl'urgiulii şi Turnulu, fiindii că totii Vornicul
C6dă, celii numitii mal susii, a despărţitii şi a deJimitatii a-
ceste cetăti cândii s'aiipredatii Turcilorii. .Istoria mai ~ilJe
că ace.sta ar fi fostii ~i unulii din trădătorir Cl' aii conlucratii
la răpIrea lor.
, .
ŢEREIROMĂNESCI. 137
"Mircea Vodă Clobanulu.1546;
Acesta era fiiulii lui MichIiea Vodă Dracea; Elii a tă·
iatii capulii Vorniculu'i Codăj dupe ce a delimitatii hotarele
Brăilei, Giurgiulul şi TurnuluI, împreună cu marele Banii de
pe atunce, dupe care şi pănă astă-~I a remasii de se ~ice
hotarulii pănă la drumulu BllUului; Acesta a ziditii ~I be-
serica Domnescă a Curtii din Bucurescl.
Radu Vodă Iliaşu ,1553.
Acesta ~ luatu cu resboiii domnia de la Mircea Vodă,
carele a fugitii la GIurgiu.
Mircea Vodă. 1553.
Acesta saii că a venitii de a doa oră cu domnia ,: sau
că este unii altreilea Mircea, care a luatii Domnia. Istoria
slice că aii statii trei domni cu numele de Mircea: Mirc:-a
Vodă betrânulii, Mircea Vodă Ciobanulii, ~i Mirce:a Vodă
celii tenerii. De aceea, atâtii în beserica domnescă dinBu-
curescl', câtii şi în alte mon<lstiri, acestia se vedii zugrăviţi
câteşi trei. Chronografulii inse nu spune care Mircea a statii
dupe Radu Vodă Iliaşii: Ciobanulii cu a doa domniă, sau
Mircea celii teuerii?
Pătrascu Vodă celu bunzl 1554.·
Acesta· a fostii tatălii lui Michai Vodă celii vitezii şi al
luI Petru Vodă Cercelii. Elu dupe Mircea Vodă a domnitii
în deplină pace şi a muritii pe tronii.
Iareşi Mircea Vodă. 1558.
Dupe ce s'a făcutii Domnii, Mircea Vodă s'a impăcatii
cu tOţI boerii fugari. Dupe ce Înse s'au adunatii, Mircea
iareşl a începutii se supere pe câF-va, pentru care iară,r
138 ISTORIA.
boerii aii începutu a fugi.· , Elu murindu În 'tronii, a Iăsatii
moştenitorii în locu-I pe soţia sr. Domna Chiajna împreună
cu fiiulii seu Petru Vodă. Boerii n'aii vrutu se-Iii recunoscă
şi s'au sculatii cu re~boiiiîn contra loru, dar luptându-se
la satulii Şerbătescii, au remasii învinşi.'
Petru Vodă. 1560.
Acesta a domnitu cu mumăsa Domna Chiajua, pănă
s'a făcutu Domnii În Moldova.
Alessandru Vodă. 1568.
Acesta a fostii. totii fiii al lui Mircea' Vodă. şi frate luI
Petru Vodă. Dupe ce s'a făcutii Domnu, aii venitii toţi bo-
lTii fugarI la densulu. EHi a ziditii Monastirea Radu Vodă
din BucurescI la 1575, şi a pusii o cruce de petră la delulu
Piteştiloru. Urmdii fi plecată fratele seu Petru Vodă Cli
se mergă cu domnia la Moldova, elii l'a acompaniatii pănă
la Focşanr. Boeri'i Moldoveni nevoindii a primi Domnii pe
Petru Vodă, le aii eşitu cu resboiu înainte şi lovindui fără
de veste iau învinsii pe amîndoI, şi au 'proclamatii Domnii
pe unu Vintilă Vodă. Petru Vodă atunce a fugit ii la Bră­
ila, iar Aless:mdru Vodă la oraşulii lalomiţa. Moldovenii
urmărindii pe Alessandru Vodă, s'aii mai bătutii cu elu, dar
aii remasii învinşI, că~endii mortii ~i Vintilă Vodă celii proc-
lamatii de deD~iI.
Michnea Vodă Turcitttlu. 1577.
Fiiii lui Alessandru Vodă şi nepotii lui Mircea Vodă.
Elu a ziditii Monastirea Tutana. Mai târl}iii resculându-so
boerii in contra lui, împreună cu Banulii Cralovei, Porta,
pentru ca se potolescă scandalulii, l'au mazilitii.
Petru Vodă Cercelu. 1583.
Fiiii lui Pătra~cu Vodă celii bunii ~i frate lUI Michaiu
. rtREI ROMĂNEsci 139
Vod~ Vitezulii, acesta s'anumitu de Portă, dupe-cererea bo-
eriloru. Elii a ziditu besserica domncscă din Tîrg6vi~tea.
Dar Michnea . Vodă Turcitulii, prin mijlocirea Porţii l'a
mazilitii.
Iareşi Michnea Vodă Turcitulu. 1585.
Cumii aii venitii de adoa oră cu domnia, Michnea Vo-
dă a scosii dări mari în ţeră, a îndoitii dijmăritulii, ~i a pusu
la dare pe ostaşiI numiţi Ruşii. Boerii ne mai putedu'lii su-
feri, aii datii plângere în contm lui la Portă, şi l'aii mazilitii·
Dupe aceste, elu ducenduse la"Constantinopole, s'a turcitii de'
bună voIă. '
Stef'am~ Vodă Surdulz~, carele se numesce
ş'i Tomşa.1591.
Dupe cererea boerilorii, acesta s'a numitii Domnă de
cătră P6rtă. în timpul ii acela, reutăţile Turcilorii de peste
Dunăre s'a întinsii asupra. ţorei. 'Eoerii aii cerutii Domnii
pe Alessandru Vodă.
Alessandru Vodă 1592.
Numitii de cătră Portă dupe cererea Boerilorii, acesta
n'a pututu face nimică spre împuţinarea reutăţilorii ce fă­
ceau Turcii în ţeră. Acesta vel}endii Boerii, şi consultân-
du-se Între (Moşii. aii cerutii Domnii pe Michai Vodă Vi-
tezulii.
Michai Vodă Vitezulu. 1593
. Acesta ,fi fostii fiiulii lui Pătraşcu Vodă celii bunii
~i frate cu Petru. Vodă Cercelii. Elii la anulu 1598 a
ziditii în Bucuresci monastirea ce se chIamă a luI Mic-
hal Vodă. Pe cândii ehi DomnIi! în ţera Romănescă,
în Ungaria era Batori Jigmond, în Moldova Aron Vo-
dă, şi în Turcia împer~tii_ Sultanulii Selimu. Turcii măr-
140 lSTOIUA.
gina~i insărcJnaseră tare tera Romănescă cu, \datorii ~~ c~
alte supărări, în câtii se gătia se. facă şi megeturi. MIChal
Vodă, dupe ce a datii mai multe petiţiuni la P6rtă ca se se
dea unii nizamu pen tru aceste, în cele ~in urmă ,vet}endii
că nu pote isbuti 1.1 nimica, s'a consultatii cu b~erii ce se
facă. Dupe consiliulU ce s'a ~inutii, a cerutii ajutoriii de'la
Domnii vecini. Craiulii Ungariei Ia, trimisii pe Urbanii Mi-
. .
chaiu cu ostiri , iar Donmulii MoldoveI chiar pe Hatinanulu
cu ostea sa. Cu aceste ajuta re, Michal Vodă a tăbărîtii a-
supra Turcilorii cu resboiii ~i la scosii pe toţi din ţeră, go-
nindu-i pănă la Giurgiu, În se fără a lua cetatea acesta. Sul-
tanulu Selim augendii de revolta luI, a numitu Domnii pe unu
Bogdanii Vodă şi l'a trămisii în ţera Romănescă. împreună
cu l\Iustafa-paşa cu oste, dândii ordine şi Hanului ca se tre-
că cu Tatarii. Acestia toţI preunându-se, aii trecutii Dună­
rea pe la Rusciucii şi aii făcutii tabără la Şerbătescl în ju- -
deţul Vlaşca; iar Hanul a trimis înainte ca antegardă ostea ce
o comanda unii nepotii al seu. Luândii scire Michai Vodă
despre acesta, a trimisii mai ântâlu pe boerU Buzesci şi Ca-
lonfiresci cu oştile loru, care bătându-se cu antegarda aii în-
vins'o, omorîndu în resboiii pe însuşI nepotul Hanului. Du-
pe acesta trimiţendii cu alte OSCI pe Banulii Manta la Ser-
bătesci, s'aii lobitu cu Paşa şi cu Hanulii, şi, învingendu-i
iau trecutU peste Dunăre. Apoi trecendii şi Miehai Vodă,
. l'a arsu, go-
Peste Dunăre, a luatii Rusciuculii cu resboiii si
nihd pe Pa şa şi pe Bogdan Vodă de acolo; apoi împărţindu-şi
o~tile, a, trimisii pe marele Banii Michalcea ca se bată Silis·
~rl\, iar pe marele Spatariii Preda se bată Hîrsova. Acestia
lovindu numitele cetăţi, aii invinsii pe Turci şi aii arsii ser-
haturile loru, dupe care viindii şi 'la Brăila au luat'o şi pe
acesta. Atnnce făcendu-se împeratii Sultanulu Mechmetii, a
trimisii pe Sinan-pa~a Seraschel'ulii, împreună cu mai mulţI
Paşi şi cu multă aste, cariI trecendii Dunărea, s'aii bătutii cU
Michai Vodă la Satulii Călugărenii in districtulu Vlaşca; ~i
făcendu-se bătălie mare Michal Vodă a tă'fatii CII illl'lUşl mâ-
na sa pe Chehremanpaşa, şi a invinsii pe' turci. Dupe ace-
ea Michai Vodă vegendii că are .puţin/loste; s'a trasii în ju-
'fIlREI . ROMĂNESOI' 141
deţulii Prahova.. Iar Siuan Paşa întoreendu':'se, a pusii· stă­
pânire pe Bucuresc! şi pe Tirgoviştea. Aeestea a u ~ind Ba-
tori Jigmondii craiulii UngarieI şi Aron Vodă Domnulii Mol-
. doveI, aii venitii ei însuşI cu oştile lorii în ajutoriii lui Mi-
ehai vodă, şiluptânda-se cu Turcii, iaii inTinsii şi 'iaii gonitii
atâtiidin Bucuresci, eât şi din Tîrgoviştea şi din 'totă ţera
Romănescă. în resboiulii acela, Sinan Paşa avea gebhanea-
oa (depositulii de _prafii de puşcă) la monastir,ea lui Ales-
sandru Vodă, care acuma se ~ice R~du Vodă; ve~endu-se
invinsu, elii puse de deteră focii prafulul, şi risipi t6tă mo~
nastirea. Dupe învingerea acesta, s'a întorsii craiulii Unga-
riei şi Domnulii Moldovei în ţerile lorii, cu multe darurI de
la Michai Vodă. Dupe acesta Mihai Vodă a trimisii, ostil e
sale la cetatea Babadai, şi bătenduo a luat'o. Cu alte oşti
a trimisii pe marelele Aga Farcaşii ca se bată Vidinulii?
Iar Michai Vodă în personă s'a dusii la Turnulii, şi hă­
tÎndu-se a luatii cetatea, apoi trecândii Dunărea a' biltutii
1.\ icopolea, şi a jefuittDte se~haturile Turcilorii depeste Du.'
năre pînă)a Vidinii.Pe timpulii acela' s'a făcutii Domnii la,
Moldova Ieremia Vorlăşi Cl'aiii în Ungaria Batori,Andre ia~ii.
Acestia înţclegeridu-se Între dîn~iI, s'aii hotărîtii se vie as upra
lui Mihai Vodă ca se 'Iii supue. Micha'i Vodă, aflândiide a":
cesta, a' rîriduitii p~ triarele :Banii Udrea: ~i' pe' Radll"Buzes'';'
cu cu ostile de .Ia Craiova. ş~pe .de altă parte cu ostile din
Bucure~cl a tn~ctitTI 'el î~suşnn Ungaria ,~i" ducelldu-se la
Sibii~ s'a bătutii cu Craiulu, 'l~ a invinsii şi s'a proclamatii
Do'mnii' al Ungariei; aşe~eDdii ~caunulii Do mniei la Belgradu
Erii' în ţera Romănescă lăsase Domnii în locui pe 11ulii seii~
Nicolai Vodă; acesta bătendu-se cu Ieremia Vodă Domnulii'
Moldovei, 'Iii a învins ~i pe acesta, şi a numitii, Caimacamii",
la Domnia Mo'ldovei pe hatmanuJii U drca şi pe Vistierul Ap';' ,
aronL 'Iar 'împel'atul Allst~ieI, Rodolfii a trimisii la, Mi ehi:
Vodă. soli cerînd ca să dea 'Ungaria se i fie supusă lUI: .~~
tunce Michai Vodăs'rugaţii' pe împeratul ca se i lasac 'Ar-';
delulu, promiţenduţ a 1 fi supu~ii, cu condiţiunea de ai, da, a-
ca
giutorii de 'Ne~F s'e ,urme~e. răşiJoiulii în contra. 'l'':lrciIorii~.
Acestă propunere primind; o Imperatulii, a ~i rînduitii ca sed ea
 142 ISTORIA
lui Michal Vodă agiutoru de "şti subt comanda lui Gheorge
. Basta. în intervalulii acesta revultânduse Ungurii în contra
lui Miehal Vodă, s'a bătnt cu eişila.invinsuj dar.tot odată
a cerut agiutoru de la Gheorge Basta ca se mergă .se bată '
cetatea Făgăraşului, pentru ca 'se scotă pe Domna sa pe care
, Ungurii f)' închissesse acolo. Dupe cereren acesta, s'a şi rân-
duitli un general nemţu ca.se 1 mergă în agintoru.· Acestii
general ducenduse în cortul luI Michai Vodă. şi prefăcendu­
se că voesce ai vorbi în secretii despre resboiii, de o dată
scote fără de veste sabia, ucide pe Michai vodă.· tăindu! şi
capul. Corpulu seii s'all înmormîntatu.·acolo, iar capul luân-
dulii boeri şi aducendulii Ia Tîrgoviştea, '1 aii îngropatii la
Mănăstirea DtHului.
Simeom~ Vodă
Acesta aflănduse Domnii ~n Moldova şi au~indu de
mortea lUI Michai Vodă,' a venitu cu Le~Jşi cu Moldoveni,
şi a jefuitu t6te Monastirile .şi satele din ţara Romănescă.
Dar cei trei fr:<.ţI boeri Buzesci, ve~endu atîta stricăciune a
ţerei, s'au sculatu cu osti din Craiova; şi luptânduse cu 18i-
meonu Vodă, '1 aii învinsu şi '1 a~. gonitu din ţera Romăne­
scă, proclamăndu Domnii pe Şerban Vodă BassarabU.
Şerb'anu Vodă BassaraM. 1601. \"
Acesta a fostii ginere lai Michai Vodă Vitezulii. Ela a
zidi tu doti Monastiri în tera Romăuescă: Cotmana ~i Com-
birulii. în contra lui a rădicatu resboiu Sechehuu regele
Ardelnlui, şi tăcenduse bătălie în tera Romănescă, Ungurii
au fostu învin~I şi chiaru regelt: ueisu 1). După acesta a
rădicatii resboiii Simeonii Vodă Domnulii Moldovei ~i viindii
în ţera Romănescă cu Hanulii TătariIoru, s'aii bătutu şi iară~i
a invinsii Şerbanii Vodă atătii pe Moldoveni cât şi pe Tătari.
1) Autornlii confundă cuventnli1 de;'ege Oq ncela de principe pl'ecnmu
confuudă Transilvania sau ArdtilqlU cu Ungaria.
Traducătorului,
rilREI ROMĂNESCi. 143
,
Pe urmă iară~i s'a sCldatii du resboiii Batori Gabora regele
Ardelului, ~i a intratd fără de veste în tera· Romănescă.
Şerbanii Vodă nefiindil pregătittu pentru resboi.u. a fugitii
în Moldova, Iaru regele Ardelului cu lingurii sai a făcutu
multe jafurI în teră. Boerii atuncea dândii de seire PorţiI,
au eerutu Domnii pe Radu Vodă.
Radu Vodă. 1609.
Acesta era fiulii luI lVHchnea Vodă tUl'citulii. Cumă a
căpătatu Domnia, ehI a intratii In ţeră şi cu resboiii a gon1tu
pe Batori Gaborii regele Ungariei. Acesta aflăndii Şerbanu'
Vodă de und~ se aflafugarii, s'a sculatu şi elii cu o~ti şi
a bătufii pe Batori Gabol'u' şi Iuatii pe D6mna sa si t{)ta
casa sa care se răpise de Unguri; după acestă a trecutu ea
se se a~~ze cu locuinţa în ţera Nemţescă, unde a şi muritU.
AC,estu Radu Vodă la anuIIl 1614 a recIăditii:Monastt­
rea care p6~tă numele seu şi care mai nainte fusese zidită
de strămo~uIii seu Alessandl'u Vodă la 1568. iar lUaI lIpoi,
după cumu scrio Pisania monastirei, după 27 ani, in ~i!elle
luI MichaI Vodă VitezuIU, săltase în aeru prin aprinderea ierbeI
de pu~că ce fusese depusă de 5inanii Paşa.
Alessandru Vodă IV. 1614.
Radu Vodă dimisionândii de Ia Domniă, a mijlocitu
de s'a făcutu fiiuh1 seu Alecsandru Vo dă. Nu tăr~iii îns4
rădicăndii asupră lui resboiu Ungurii cu Lilpuhl PahalDiculu"
l'au gonitu din ţel'a Romănescă.
Gewrilu Vodă Movilă. 1618.
Acesta a v~nitii cu Domnia de la MoldoĂa, Dar boeri.,
ne~mul~uminduse, aii; cerutu de la P61'tăiară~I pe Radu :Vodă
Michnea, taIălii luI All;!csl1odru Vodă.

144 ISTORIA
Iarăşi Radu'Vodă Michnea. 1619.
Cu a doa domnie abiaîmplinindu patru anI, Radu Vo-
dă a trecutii la domnia Moldovei, Iar în locu-i a venitu
Iară~I !iulii seii Alecsandru Vodă.
Alessandr'u Vodă. 1629. 1).
, ( ' ,
Acesta a terminatii Monastirea lui Radu Vodă din Bu-
curesci, care .se reclădise de tatălii seu la anulii 1625. în
nCtstă monastire, fllii a ingropr.tii ~i corpulii tatăluI seii ca-
rele a muritii fiindii Domnii în ~oldova.
Alessandru Vodă Iliaşcu,. 1628.
Dupe dOI ani de domniă, AlessandJ'u Vodă a muritu
fiindu Domnu.
Leon Vodă. 1630.
Acesta a fostii fiiulii lUI Stefanii Vodă Tom~a, Domnulii
Moldovei. Făci'mdu-sfl Domnu, alu a încărcată tera cu gre-
le datorii. Boerii aii datu mai multe pe-tiţiunT la Portă, dar ve-
~endii ct\ nstu-feliu nu 'lu potii scote, mai mulţi din ei, a-
vendii în frunte pe Aga MateI;' au trecutii în Ungaria. A-
colo George Racotzi regele TransilvanieI ia primitii cu mul-
tă dragoste; dupe acesta, boerii căpătându ~i ajutoriu de Un-'
guri, au trecutu în terii. la Craiova. Dupe acestA unindu.se
cu o~tile cari se chiem a Roşii, au plecatu se vie asupra lUI
LeoD Vodă, dar acesta întimpinândui s'a făcutu resboiii în
care revoltaţii ve~endu.. se învinşi s'aii închisu impreună cu
Aga MateI în Monastirea Tismana. Leon Vodă ve~endu că
1) Data acesta sau este erol'e tipografiei sau anarhronlsmu din partea
autorului; căci dacă qice mai sus că Radu Vodă Michnpa cu a doa domniă
a domnitii patru anI; trebuea pe fliulti seu se· 'Iii pUlă la anulii 1623.
(Nota traducetoTulul.)
rE:REI ROMIsEscf. .146>
de acolo nu'lii pote sc6te şi că nici pute se aibă vre unii
reii din partea lui, s'a' Întorsii la BucurescI împreună' cu oş­
tile sale, cari au jefuitii totii ca aii găsitii în cale de la Me-
hedinţi pănă la. Bucurescl. 'Boerii ve~endii şi acc!stă nele-
giuire, iare şi aii trimisii plângere la P6rtă prin Abaza Paşa.
ce fusese rânduitii pe marginea Dunării, cerendii Domnii pe
Aga MateI, ceea ce a şi făcutii Purta.
Mate'i Vodâ Bassaraba 1633.
Acesta era fiili mareluI Vornicu Danciii. Cumii s'a
făcutii Domnii, Buerii lui Leon Vodă aii fiJgÎtJ'i în Moldova.
Dupe îndemnulii ,acestora, Radu Vodă Domnl1lii Moldove!
aii venitii cu resbolu asupra lui Matei Vodă, cu ajutoriii de
Tatar\. şi bătendu-se ,la Plumbuita lilngăBucurescJ, aii re:-
masii învinşi atât lUoldovenir cât şi 'ratarii. Boerii lui Leon
Vodă, ve1tmdii că ast-feliu nu 'şi aii îndeplinitii scopul ii; S'Ili;i
dusii la Constantinopole şi au datu petiţiune ~ultanulni în
contra lui MateI Vodă; darii n'au isprăvitii nimica, căci Ma-
tei Vodă s'a dusii acolo în pers6nă şi s'a îndreptăţitu. Dupe
ce s'a Înturnatii în ţeră, s'a dasu din porunca împerătieI în
Polonia, şi dupe ce Il bătutii Camenita, iareşi s'~ Întorsii în
tera Romănescă.' Dure acesta s'a mar sculatii. cu resboiii
asupra sa şi Vasile Vodă Domnulu Moldovei; dar şi aCt'sta
de doe ori a fostu Învins ii de Matei Vodă. Ve~endu-se Îlk
vinsu, Vasile Vodă a pîrîtii la P6rtă pe. Matei Vodă,
ca rebelii. Porta spre a se încredinţa, a riinduitii. pe-
Sinan Pasa cu cercetare. Sinan Pasa Il venitu la Bucurese)
t . .1
~i înţelegîndu-se CU Matei Vodă, s'a Jămuritii că nu este tră-
dătorii şi s'a întorsii la Constantinopole cu cercetarea. îm-
perătiă, după acesta, a ordonatii lui Matei V Gdă ca se mer-
gă cu oştirea Ba la Achermân pentru interesele Portiţ. lUa-
tei Vodă plecâ, dar pe drumii aflilndii că Varile Vodă ahi
MoldoveI s'a unitii cu Paşa dE" la Isaccea. ca. se 'Iii per~ă,
s'a Înturnatii la Bncuresci. După acesta, pe ete o parte a
<1atii de scire Porţii cuvintele sale de îndreptare, iar p!! de
10
146 ISTORIA
alta înţelegîndu-se cu Racoţi regele Transilvaniei a trimisu
o~tirI în Moldova şi, învingendii" pe Vasile Vodă a rădicatu
Domnii pe George Stefan ii. Vasile Vodă a trecutii şi elii la
Timuşii Hatmanulii de Cazaci, şi. luândii ajutorii de acolo,
a trecutii în Moldova, a bătuti! pe George Stefani! Vodă, şi
apoI a înaihtatii cu resboiulii asupra luI Matei Vodă; dar bă­
tCndu-se cu acel1ta la satuli! Finta, a remasii învinsii atâtii
elii cât şi Hatmanulii de 0azac1. Dupe aceste, oştile ţerei
Românesc!, adecă DorobanţiI, şi SeimeniI, s'aii pornitii a
face multe neorânduele în ţeră, prădândii monastiri şi uci-
~{)ndii boeri. MateI Vogă aştepta ocasiune ca se desfiinţeze
oştirile aceste, dar fiindu-că îmbetrânise tare, a muritu Îna-
inte de a 'ŞI pune în lucrare ideea aceata. Pe câtii a trii.-
itii şi a domnitii, elu a făcutu multe lucruri bune în ţeră:
fi pusu de a tradusii legile in limba romănescă, a zidit din
nou şi a reparatu mal multe monastiri, pre\!umii monastirea
Câmpulungnlul, care fusese din Începutii zidită de Negru-
Vodă, Monastirea Sloboziei, Sadova, Monastirea dintr'unii
l-:mnu, Arnota, unde s'a ~i îngropatu, monastirea Brancove-
nir, Negoescii, PIătărescir, Brebulii, Căldăru~anii', Epil\copia
din Buzeu, şi alte monastiri mai mici şi biserici. în ~ile]e
lui s'a Însuratii cehI ântâiii Cantacuzino. Postelniculii Cons-
tantin, şi a luatii pe nep6ta sa, fiica lui Şerba~ii Vodă Bas-
saraba, cu care a făcut şese feciori: pe Drăghir.i Spătarulii,
pe Şerbanii Vodă, pe Constantinu 'Stolniculu care' a fostii
tatălii lui Stefauii Vodă; pe Michaii! Spătarul ii, pe l\fateiii
Aga, şi pe Iordaki Spătarlllii.
Const'antinit Vodă Bassaraba. 1654.
Acesta a fostii fiiulii' lui Şerbanii Vodă Bassaraba şi
frate al D6mnei Elenil soţiei lui Constantinii Vodă Canta-
cuzino. EHi a fostii proclamatiide boerisi întăritii de' Por-
t."i. Domnia !,la n'a fObtii turburată' nicid'p, Turcil de peste
Dunăre, nicI de Tatari, nici de Unguri, nici de Moldoveui.
Bucurându-se do pace, elii <> u"~urati'l tera; rădicândii una din
dărI, şi a sparitii' Iefa căpitaniloru şi a :slujitorilorii, adecă
1'~REI ROMĂNESCI. 147
a ostaşilorii: Iar pe Seimeni, fiindii clt mulţI dintre el eraii
Serbi străini, a voitu se-l desfiinţeze şi se-'I gonescă. Dar
Dorobanţii, ca unii ce se încuscriseră cu SeJmeniI, nu nu-,
mal că n'aii primitu desfiinţarea, dar âncă s+aii şi revoltatii;
şi călcândii Vistieria. aii luatii în putere bani câţi au voitii,
,şi pe urmă au prădatii monastiri, aii călcatii casele boerilor,
aii ucisii mai mulţi din ei, şi loii jefuitii sate. din ţeră. A-
tuncea Constantinii Vodă s'a trasu peste Dunăre şi a datii
de scire Sultanului Muradu. Sultanulu a rânduitu pe Ste-
fanii Vodă DomnulU Moldovei şi pe Racoti regele Transil-
vllniei ca se dea ajutoriii întrustîngerea revoltei. Acestia.
viindii cu oştirile lorii în ţera Romănescă şi intâinindu se ]a
satulii Cioplea, a venitii acolo şi CODstantinii Vodă cu oştile
lui.. Dupe aceea lovindii pe DorobanţI şi pe Selmeni în
t6te părţile ubde se aflaii, iaii sfărămatii cu totulii. Dar du-
p~ ce s'a întorsu Moldovenii şi Transilvanii la ale loru, re-
mă~iţele de Dorobanţi şi de Seimeni, avendu în capii pe
Vistierulii Chrisea~ s'au sculatii iareşY în contra Domnului.
Constantinii Vodă atunce a rânduitu pe marele Vornic Pre-
da Brancovanu cu oşti. ~i lovindui, iareşI' a ucisii ~i a prinsii
mulţi dintre el. Nu târ4iii înse resculându-se iare şi. P6rta,
pentru ca se potolescă scandalulu, a maziIitu pe Constantinii
Vodă, carele a trecutii cu t6t:\ familia sa în Transilvania.
Acestii Domnii a ziditii Mitropolia din BucurcscI.
Michnea Vodă IIL 1658.
Se ~ice că acesta era Grecii de origine, şi din copi-
lăriă fugindu de la tatălU seu, Sl'rdarulii rani, s'arii fi dus ii
In Cop.stantinopole, ,unde sub nume de fiiu al lui Radu Vodă
s'ar fi lipitii de Sinan Paşa. Prin mijloculii acestui Pa~ă,
elii a' isbutitii il căpăta domnia:. ~i luândii cu sine multi TurcI,
şi Tătari, a iatratii in ţera .Romăuescă. Turcii şi TatariI
unindu-se cu Dorobanţii şi cu SeimeniI, au jetuitii ţera şi
aii robitii o multime de 6menI. Michnea Vodă ~e arăta în
ţeră cu mare blândetă, 'darii' în -ascunsi! ~vea 'alte plan~rt
Eli! de îndată l' începutii a pane in rânduelă (jstea Doro-
'*
148 ISTORIA
banţiloru ~i alte !lliliţii. Pe timpulii acesta' revoltândll-se
Racoţi din Transilvania tn contra Porţii, împeratulii turcescu
a ordonatii Hanului de Tatari ca să. mergă împreună cu vi.
zirulii Chiupruliii asupra lui. . Asemine ordiniiprimindii ~i
Michnea Vodă, acesta a adunatii boerii ~i le·a descopeTitii i-
deea sa de a se uni cu Racoţi În contra Turcilorii, în pri-
vire că acestiallii călcatii şi aii jăfuitii' ţera. Boerii, îngri-
jiţi de puterea Turcilorii, n'aii priimitiij iar elii adormiIidlll
cu cuvinte, le a ~isii se se ducă' pe la casele ·Iorii. Dupe
acesta a chiămatii pe CapitanI ~i pe isba~I, ~icn jurămentii •
Ic-a descoperitii planulii seii; dar şi acestia, de frica Tur-'
cilorii, n'aii primitii, ~i, părăsiridii pe Domnii, s'aii dusii l~'
satulii Toplea pe apa TeIejenulul. Atunce Michnea Vodă.;
temendu-se ca se nu esă vorba, s'a. dusii la un.ii Cadirpaşa,
şi a pîrîtii pe boeri şi pe Capitani, C1ă ar voi se se scole în .,
contra Turcilorii. Dupe acestă pîră, Vizi~ulii .a pusu de ~
ucisii pe StolniculuiPîrvu, pe Iordache Vistierulu, şi po.
Postelniculii Preda Brancovanu; Iar Stolnîculu Constantin
Cantacuzino, impreunA cu ginerile seii Spătarulii Filipescu r
aii fugitii pîntre munţi î~ Moldova. Michnea Vodă isbuti a:'
'1 rădica şi a-1 aduce la~Canstantinop~le cu' unii Capi/!ibaşa r
dar ei înfăţişându-se acolo cu capu~chehalelcle, s~ desvino-
văţiră. Între aceste, Michnea Vodă a intratii în Transil va:"
nia cu Hanul şi cu Vizirulii.. Acolo,' de şi făţişii se ;arăta
credinciosii Turcilorii, dar în aecr,etu s'a unitii cu Racoţi.
Dupe ce s'a Întorsu în tera Rcmănescă, elu a trimisii oştile
sale unite cu UnguriI în Moldu,va asupra lui Ghica Vodă.
Acesta, ve~endu.se învinsii, a fugitii la Tatari şi Iuândii de
la denşiI ajutoriu, s'a Întorsl1 la Moldova, unde a' bătu tu şi
pe Unguri şi pe Romăni. Pe câlidii Michnea Vodă 'se aBa
în resboiu cu Turcii, Dorobantii,au~indii 'că pe de 1> parte
Vizirulii a invinsii pe Macoţi; iar pe de alta că' Ghica Vo-
dă cu Tătarii Învinsese pe Ungurii şfRomânii trimişi acolo,
aii complotatii ca se-'lii prin~ă şi se-'hl dea pe lIlâna Tur-
cilorii. Elii Înse simţindtlde acesta, a fugitii 'in Transilva-
nia, unde a şi m u r i t i i . · . asupra lui Gligori Ghica Vodă, Imperatulii, dupe ee s'a în,at
. .
"i,
ŢFlREI ROMĂNESOJ. 149
, George Gic"fra Vodă. 1660.
Pe acesta de la Moldo~a I'aii strămutatii cu domnia in
t~ra Romănescil. Boerii Însă cereau pe' Constantinu' Vodă,
,carele se afla' emigratii, în 'l'ransilvaniadin causa lui Mich-
pea Vodă şi a Dorob~ntilorii. ConstantiniiVodă, ajutatii de
yointa din lăuntru:a boeriIorii, s'a rădieatii curesboiu asu-
W~ lui George Vodă Ghic~" şi învingendulii, l'a silitii sefu-
gă peste Dunăre în Turcia.· Dar George Vodă Ghica, În-
torcenduse ,cu Asla'n . Pa~a, saii Sinan Paşa, sau Acmirza, a
jnvinsii pe Constantinii Vodă. Cu tote eă P6rta rânduise pe
George Vodă Ghiea, dar Vizirulii de atunce Chiupruliu l'a
pe
pîritii .îm peratului . că, ar fi haioii;. dupe care a şi trimisii
,g~nerele seii, pe Must~fa p'aşa, . eu ostira de ajunsii,de aii
rădieatii ,pe Ghica Vodă şi ţ'au dusiila ConstantinopoIe pă­
llă .. se se nnmescă altu Domnii" Pe .timpuIii acela se aB~
~~ 'Anddanop~le Postelniculii Oonsta.otinii Cantacuzino, dus ii
pAntru trebuinte de ale ţereI. . 4colo se aBa atunee. şi . impe~
ratulii~ Au~indii Postelniculii Cantacuzino despre CAle pe:-
trecute în ~eră, a datii petiţiune la Portă şiacerutii ca,
spre a Înceta turburările, se dea voie boerilorii se alegă el
pe Domnii. Împeratuliia acordatii cererea. Dupe acesta
Postelniculii Cantacuzir.o, tocmindnse cu Beizade Grigori Ghi-
~a, fiulu lui George Vod~ Ghica, l'aii cerutii pe elii Domnii
din partea ţereŢ..
Grigori Ghica Vodă. 1061.
Chipu'l~'prin' ~a~e ~cesta. a căpătatii dompia ţereI RQ~
mănesci, se. arată mai sus. Dupe venirea lui în ţeră. Can~
ta~uzino, d~pe, tocmela ce. avusese, a remasii la Constanti~
nopole casep'revegheze inter"sele ţerel. Dinca~lsa tUl'bură­
riloru de pe atunce, din causa' resbolului ce avea Purta cu
LeşiI, din c,ausa ~ănuelelorii ce" avea Vizirulii: Qhiupruliuhl
torsii de la Andrianopole, a făcu tu unii consiliu secretii dup~
150 ISTORIA
care s'a prolectatii ca în loculii Domnului se se numescă în
tera Romănescă unii Pa~ă turcii. Acesta nu o spuBe Chro-
nogratulii, ~i nici nu o scieaii ţoţT; dar s'a întelesii dupe
mal multe împrt:jurărJ, căci Grigori Vodă scria mereu Pos-
telniculul Cantncuzinoca se silescă se împedice acestii lu-
cru, arătândii PorţiI ca unii' bunii patriotii, că nici tera nu
va prii mi, că s'arii face multe versărl de sânge, ~i că nici
imperătiile vecine nu ar putea îngădui. Postelniculii Canta':"
cuzino, dupe ce Il lucratii ca se împe'dice acebtă nenorOCIre,
s'a întorsii. în ţeră, şi în Iocii de recunoscintă, multe rele a
suferitii do 11\ Grigori Vodă, precumii din documente şi chri-
sove se vede. în cele din urmă, cândii era se plece Gri-
gori Vodă din ordinulii PorţiI cu o~tirIasupra PolonieI, Vor~
niculii Stroo Leurdenu a pîrît ii pe Cantacuzino cu felurite
calomniI, în câtu Domnulii aprinsu de mânie, l'a închisu în
Monastirea. Saagovului; iar dupe ce s'a Întorsii de la resbo-
lulii din Polonia, a pusii de l'aii şi ucisii totii în acea mo-
nastire. Dupe acesta priimindi1 iarăşi ordinii. ca se : e ducă
in Polonia unde se resbolaii TurciI; Grigori Vodă, cuprinsu
de spaimă, şi-a Iuatii Don;ma din ţiera Rom/inescă, şi a fn-
gitii în Polonia. (L)
Radu Vodă Stridas. 1663,
Acesta era fiiulii fiiulii Itil Leon Vodă, numitii de Portă
dupe cererea Boerilorii. Îndată ce a luatu domnia; elii a
venitii în tera Romănescă, şi aduceudii o mulţime dp. Greci
cu dcnsulu, a lovitu în tote a~e~emintele terei, în câtii s'a
fl1cutu o mare revoluţiune atât in contra luI câtii şi in con-
tra Grecilorii. Domnulu, pentru ca se împace pe hoeri, te-
menduse totii·odată ca din causa acestei turburări se nu'Iii
sc6ţă Porta din Domniă, a gcinitu pe toţi GreciI.' Dupe a-
cesta s'a trimisu din partea ţerai Spătlirulii. DrăghicT Canta-
1.) Er6re. Gr!gori Vodă ~ii' fug!til, dar n~ in: foJoÎlÎa;, ci in Austria, Oi
de acolo la Ve?eţ13, unde a ŞI murit ii. ,'1 i , "
(Notă Tradacătorulul.)
ŢE\REI ROMĂNEscl. 151
cuzino la Constantinopole ca se ct)ră întărirea: domn\eI Ia-
ră~I pe numele acestui Domnii, ceea ce s'a şi făcutti.' La
Constantinopole, Hpătaruhl DrăghicI împăcenduse cu unulţi
din grecii goniţi, Paharniculii. Balasaki, acesta I'n Înveninatii
şi l'a omorîtii. Dupe acesta Paharniculii Balasaki s'a întorsu
Iarăşi în ţeră, şi în unire cu Vorniculii Stroe Surdenu aii îm·
pinsii. pe Domnii ca se facă cele mai marI reută\l boerilorii,
ca se 'şi resbune pe elii pentru alungarea Grecilorii. Aceste
vedendii Boerii, s'aii dusii la Constantenopole şi dândii pe-
tiţtune Portii, aii cerutii Domnii pe Antonic Vodă.
Antonie Vodă, 1669.
Acesta făccnduse Domnu dupe cererea boerilorii, s'aa-
rătatft torte dreptii şi blândii; dar dupe ce a împlinitu cei treI
ani ai domniei, s'aii dnsii la CQnstantinopole Christea Visti·
erulii, Stoica Paharniculii, Radu Stirbei ~i Ş~rbanii Cantacu-
zino, şi chibzuinduse că Domnulii fiindii llrea bătrân ii nu
mai putea se guverneze ţera, aii cerutii la Portă ca se'lii
schimbe. Porta a numitii Domnii iarăşI pe Grigori Vodă
Ghica, carele dupe ce fugise se îndreptăţise.
Iareşl Grigor~e Vodă Ghica. 1672,'
Toţi boerii s'aii întorsii cu Domnulii în ţera Romănescă.
Dar Şerban Cantilcuzino sciindii că fratesetl Constantin ii Can-
tacuzino urmărise pe Grigori Vodă pretutindenI prin Europa
şi'lii trăsese în judecată pentru nedl'epta ucidere, a tatăluI
seu, s'a t.emutii de vie în ţeră. Grigori Vodă, dupe ce a ve~
niti! în ţera, s'a dusii, din, ,ordinulii Porţii" se: acompanieze
cu ostile sale, os tiriie turcesci cari aveaii resboiu cu'Ungurii~
Dupece s'a' intors de acolo, a pusii la ÎDchisure pe m~ma
lui Şerbanii Cantacuzino' şi pe toF fratiI lui. Şerbanji Canta-
cuzino, curnii a aBatiidespre acesta, a datu plângere la Por:-
tă. care a rânduitii unii capugi-başa şi a liberatii pe,cei În-
'
chişi: familia acesta, . ve~enduse liberă, a frecutii. Dunărea
·şi a mereii de s'a 8şe~atii la Creta. P6rta,de8chi~cndu res-
152 ISTORIA
baIu ~u Leşii~ a ordonatii şi lui Grigorie' Vodă se mergă cu
ostile sale. Acolo bătenduse. cllSobieski .craluliiţerei Le·
şescl, şive~endii că Turcii aii l'emasii învinşi,.Grigori. Vodă
s'a. inspăimântatii ~i s'a lepădatii de domniă. Dupe acesta
s'a' dusii la Constantinopole, unde a ~i llIuritii.
Duca' Vodă. 1674.
Acesta a fostii cerutu de bperi şi încuviinlatii de P6rtă;
Pe timpuiu acela avendu Turcii resboiii cu Leşii, s'a. dusii si
Duca Vodă din poruncă înperătescă impreună cu Vizirulii'şi
bătendii cetatea Immită Zoratona, Turcii aii fostu siliţI, ca
îuvinşi, se facă pace. Dupe acesta pe Duca Vodă l'au mu-
tatii la domnia Moldovei, 'iar în tera Romănescă s'a numitu
.şerbanii Cantacuzino.
Serbanu Vodi" Cantacuzino. 1679.
Acesta a fostu fiiulii Postelnicului ConstantiniiCanta-
ziDo1. ,Atunce declarânduse' resboiu între Turci ~i între NemţI,
dupe poruncă împerătescă au intl'atu, împreună cu unii Se-
rascherlu, şi Serbanii Vodă şi Duca Vodă din Moldova, de
aii făcutii doe cetăţi de pămentii,. dupe. care, s'aii întorsii a-
mendoi în ţerele lorii. Dupe acestea. s'a sculatii însuşi Sul-
tanulii Mehemetu şi Hanulii Crîmulul, şi luândii pe Şerbanii
Vodă, pe Duca Vădă, pe, Apali Michali regele Transilvaniei
şi pe Grafulii Teckeli, cu ostile' lorii, aiifăcutii urdiă (lagăr,
tabără) la Beligradulii Serbescii., Acolo a remasii, numai Îm-
peratulii cu curtea' sa; Iar; celelil.Jteoştiri,'sub ,comanda Vi-
zirului, aii trecutii în terile împeratului Nemtesciişi aii a-
junsii pănă la Viena, pe care aii assediat'o şi aii bătut'o şe­
se~eci ~i trei do ~ile;Dar viindii în ajutorii Sobieski regele
Poloniei, TurciT aii remasii învinşi ~i aii fugitii;Acestii Domnii
a făcutii pentru ânteia .oră sc6lă Elinescă; Elii.a adusti po-
rumbulii; carele pănă atance nu era, cuno8cutii~ 'Elii a fă­
cutii şi o fabrică de postavii la Afumaţl.'Elii a făcutii. mo-
nastirea UotroceniI lângă Bucuresci. Pănă la domnia aces-
ŢEREt, ROMANESC!. , J,53
.tula nu s,e' trimitea haracluhl la Pprt~,- ci: ~enia la.Bucw:e.s(li
!Unii Capugi-başa, căruia:.i se da·hara{liulii,- şi Iilpoi pleca a-
-companiatiide unii boierillpenă'la GuirgÎu şi Rusciucii, ',unde
lua adeverinţă de teslimii '. (de' predarea tributtllui): dl} la .a-
mândoi cadii. Acestii Domnii avea privilegiuri de la impe-
ratulii nemţescii. Dupem6rte" eiii a fostii,înmormentatii in
monastirea Cotrocen:r făcută de d{msulii; Iar soţia sa Domna,
:fiuhl seu Beizade Georgtl .şi;.ginerele seii IoaniiBăIăce­
'nu :cu' totă familia .lorii e'nii dusii şi s'aii, aşe~atii' în ţera
Nemtescă.I'
Constantinu Vodă'Brancovanu. 1689~"" :
Recomandatii. chiar de Şerbanii Vodă ;şi.cu·p~iimi~ea
generală a boerilorii,' Porta a întăritii. Domnii pe. Constap-7'
tinii Bruncovanu. Atunce avendiiresbolu Turcii .cu, Nemţii,
IConstantinii>Vodă din poruncă împerătescă;a trecutii cu os-
tiriIe turcesci în Ungaria, şi în bătăliă s'a perdutii BăIă«?enu·
lntorcenduse de acolo şi deschi~endii Turcilresboiii cu Petru
imperatulii Rusiei, "a plecatii dia poruncă împerătţscă şi Cons-
tantinii Vodă, şi a mersii păt;tă la. UrlaţI, în judeţulii Mehe-
dinţii. Imperatulii PetI'u a trimisii, pe unii generalii cu Spă!,
tarulii Toma (Cantacuzino) ,şibătendii Brăila', a luato. 'br
oştile cele mari s'aii lovitii în Moldova, la movila, RăbîeI.
Dupe acesta, făcenduse pace, s'a Întorsii Constantinii Vod~
de la Săcllieni', l~ Bucurescl. ApoI încetândii resb6iele ŞI
schimbările de Domni, COllstandinii Vodă a domnitii doe~eci
-şi cinci Ide a.nI, în câtti s'a. îndreptatii tera, s'a imbogătitii şi
,Domnulii,.şi:a făcutii o mulţime :de'monastirI,intre carioele
-,mai insemnate suntii ~,Monastirea :Orezulii din jude!ulii .rVîl~
-cei şiSântulil. Gl'orgedin"Bucuresci., Porta înIlă.:rîvnind.~
bogăţiile lul;.îi căuta preteste.ca sirlii ;mazilescă.' Deci .a~
flândusc : împeratulii ,la. Andrianopole,' a ,trimisii,: ordipii lu~
lConstantinii Vodă;~ca,se vie.acolo. ,Acesta se :duse; şi'c,u
idare de. b~nl' ,şi, cu sporirea. tributului,; _s'a îmbuoatii şi .,s'a.
JÎntorsii Ja,Bucuresci. i Atunce ,ascosii .pentru ânteiă oră: da~
,rea VăcărituluI" de se plăt!a câte:.30 banl' de,' o, \"iţă.; ,Dom~
. I
 15-1 ISTORIA
nulii acesta avea râre~i privilegiurI de la împeratulii Austriei.
Dar fiindii Vizirii pe atunce Gin Ali Pa~a, aii găsitii motive
ca se'lii mazilescă, ~i aducendu'lii la Constantinopole, i:l tă­
Iatii capulii atâtii luI câtii ~i la patru beIzadele fii ai Sel.
Stefam't Vodă Cantacttzino. 1711
Aceta Do fostii fiiu StolniculuI Constantin ii, şi nepotii luI
Şerbanii Vodă Cantacuzino. Imbrohorulu celii mare, carele
venise se mazilescă pe Constantinu Vodă Brancovanu, a în-
trebatii pe boerI pe cine voescii domnu? acestia aii respunsii
În unanimitate că voescii pe Stefanu Cantacuzino, carele era
mare Spătarlu. Ast-felii făcenduse Domnii, Stefanii Vodă
prin chrisovu Il rădicatii darea VăcărÎtului, darea ce fusese
pe monastirI, pe pOpI, şi a domnitii în pace neîntreruptă. Dar
Gin Ali Pa~a Vizirulu, a\"endu patimă pe nemulu Brancove-
nilorii ~i al Cantacllziniloru, găsi preteste ca· se destitue şi
pe Ştefan Vodă. Dupe acesta făcendu Domnu pe Nicolae
Vodă Mavl'ocordatu ce tra Domnu în Moldova, a adusii la
Constantinopole pe Stefanii Vodă împreună cu tatălu seii
Stolniculii Constantinii,' şi a pusii. de iaii. sugrumatii.. Iar
Domna, împreună cu doe beIzadele, Radu. ~i Dinu, fugindii.
la Stavrodromi, a îl1tratii. intr'o corabiă Ven~ţiană, şi a trecutii
la Veneţia.
Nicolae Vodă Mavrocoij·datu.· 1716..
Acesta a fostii celii ânteiii Domnii numitii de adrep:-
tulu de portă. fără a consulta ţera. Fiindu că fuseMe mutate
de la Moldova la scaunulii ţereI. Romănesci, spre a se assi-
gura mai bine de domniă, as'cultândii pote şi· ordinele Vi-
ziJ:ului, s'a arăh,tii forte aspru ·cătră BoerI şna jefuitii mal
pe toţi, llducenduI la miseria cea mai estremă. Pel'secuţi­
unile lui mai cu semA aii fostQ îndreptate asupra nemului
8raneovenilorii şi alii Cantacuzinilol'ii. Peritru ca se trAescă
bine cu Turcirde peste Dunăl'e, elii le~a datiivoia se facă
Chizlale pe mărginele DunăriI, pe pămentulii. ţereT Romă ..
TERF:I ROMANESI. 155
nesei. ca 8epă~llneZe OI ~i alte vite. Deatunee aii Înce-
pulii Turcii se derapene rera, unii sub titlu de comercianţI,
iar alţii sub titlu de possessori de chîslale, - ~i s'aii Încul-
batu atâtii de multu în câtu domniI posteriorl u'au mal pu-
tu tu se r Înfrâneze; chiar P6rta, au~endu de reutăţile lorii, voIa
se-i gonescă şi nu putea. Nu tărgiii''l'urcii pornindu se Ta-
ră~i cu resboiu în contra N~mţilorii, a venitii unii căpitanii
numitii Pivoda cu o trupă us6ră de ostire, şi prin înţelegere
cu Spătaruhi Golescu călcândii curtea domnescă din Bucu-
reseI fără de v~ste, a prinsii pe Nicolae Vodă cu totă cassa
sa şi l'a dusii la Sibiill.·
Ioanu Vodă Mavrocordatu. 1717:
Acesta a fostii frate cu Nicolae Vodă, şi aflânduse drago-
manu pe lângă Portă, a căpătatii domnia. ; Acestii Domnii
s'a arăthtii f6rte bunii. pentru ţeră. dupe ce a scăpatii mai
mulţi Români, din' robia Tatarilorii.; apoi fiindu f6mtlte mare
a adusii cu cheltuelele sale proprii grăii din ţerI străine şi
a nutritii pe locuitori. Pe timpul ii acestuia s'a Încheeatii pa-
cea de la Passarovitz Între Nemţi: cu Turcii, ~i· elii a fostii
unulu din mijloCltorii păcii din partea Turcilorii.îmbolnă~
vinduse de morte, elu a mărturisitii căavea plenipotinţă din
partea Turcilorii ca se dea ~i ţera Romănescă numai se În-
chee pace, fiindii că NemţiI fuseseră învingători; dar că nu-
mai eHi, prin propria Ha iscusinţă, a reu~jtu a-i împăca dân-
dule numai cele· cincI judeţe ale Craiovei'. Murindii;elii a-
chiămatiipe toţi· boerii ~i' pe mitropolitul ii". ~i dupe ce le-a ce:'
rutii ertăcÎune. le-a spusii că cine este în duşmăniă, cu· frate-
seu se se grăbescă şi se fugă, căcI iare şi elii vine cu dom-
nia. Dupe ce 8. espiratii, elii a fostii. Îmormentatu în Mitro-
poli a din Bucuresci.
1 ":: ;
lare.Ş'iNicolae VodăMavrocordat?'t~ . 17 t 9:;
f -:; ~ : " , .• , !
". ~ ' .;
Dnpe ce s'a făcutii .pacea de la Passarovitz, Nicolae
Vodă a fostii liberatu· de', ;Nemţi, .~i: mcrgcnaii:la.CoÎl,stanti~
 156 ISTORIA
nopole, dupe m6rtea .fratelui seu a căpătatu iare~i ,domnia.
De astă datăelii s'a arătatU, generosii cătră boeri ~i dreptu
cătră ţeră în tote apucăturele lui. C. tote aceste, elii a adă­
<>gatu dări nuoe, precumu Pogonăritulu şi Pecetluitulu; a re-
Întrodusu Văcăritulll, şi dările asupra Monastiriloru şi aPre-
oţiloru, pa cari le desflillţase Stefanu Vodă. Elii a făcutu ~i
o monastire aprupe de Bucuresof, ce se chiamă Văcărescii;
şi dupe dolspre~ece ani de do~niă murindu, s'a ingropatu
acolo;
Constantinu Vodă MavrocordaU;': 1731.
Dupe m6rtea lui .Nicolae Vodă, fiiulu seu. Constantinii
se tocmi cu boerii, si acestia făcură arzii cătră Portă ce-
rendulii de Domnu. . Purta îi dete domnia, trimiţendu-i tu-
Iuri şi sangeacu; dar dupe patru luni l'au revocatu.
Micha'i Vodă Racoviţ,ă. 1 731.
Acesta ~e numia şi Gehan. Elii a cepătatii domnia prin
dare de banT, şi nstii-felua iSlblltitii de a mazilitii P6rta pe
Constatinu Vodă. De atunce au începutii cu chipulii acesta
şi domniile se se schimbe mnl de3ii. . pe MateI Cantacuzino. Dupe aceste, a~e~enduse lucrurile"
Iareş'i Constantinu Vodă MaV1·ocordat~~. 1732.
Totu cu dllre de bani a isbutitii a mllzili pe Michai
Vodă ~i a căpăta pentru adoa oră domnia. Elii a făcutu mo-
nastirea Sântului Spiridon în. Bucuresci.
GrigoriVodă Ghida.' 1733.
Acesta afli\nduse domnu la Moldova. prin dare de bani
a căpătatii domnia ţerei Romănesci şi a venitii la Bucuresci.
Elii a făcutii Carvasllra, ~i a urcatii \'ămile, cari până atunce
aveau unii venitii neÎnsemnatii. Pentru acesta elii a refor-
ma~u şi chris6vele monastiriloru d~pe cllrLIuaii mile de la vămi·
Ţ!REI ROMÂNESCI. 157
Iareş'i Constantim~ Vodă Mavrocordatu' 1735.
în cursulu acestei a treia domniI, s'aii' seulatii Nemti[ .
1
<lU resboiu în contra Turcilorii, si a venitii În ţera Romă-,
nescă unii generalii cu o~tl nemţesc! până la Tîrgovistea. {Jon-.,
stantinu Vodă a fugitii peste Dunăre în Turcia; illr ,boerii aii,
rema~ii nemişcaţi în ţeră. Dupe acesta întorcegdu~e Cons-,
tantinii Vodă cu Turcii, Nemţii s'au trasii la munte. Turcii.
iau lovitii ~i laii invinsii atâtii la Pitesci câtu ~i la Perişanl·
tn judeţuluDâmboviţel. Atunce aii luatii Turcii îndereptii :
Craiova de la Nemţi. Pe boerii cari de frica resboiului se
trăseseră în munţi, iaii luatii Nemţii cu sine în Transilvania;
iar acei ce fuseseră în parţilede josii, aii statii pe lângă
Domnii. Dupe ce s'a făcutii paca, Constantinii Vodă a făcutii
cerere la Portă şi a căpătatii itlac-firman ca se, vie ~i' bo-
erii din' Transilvania. Acestla căpătândii seirea prin Prin-,
cipele Sacovitz (comandantele TransilvanieI), ,aii e~itucu'
toţii din ArdeJu ~i s'a ii Întorsu in ţeră. Atunce Constantin
Vodă, sporindii tributulii cu iOO.OOO lei şi mai făcendii 6re-.
cari alte cheltuele cu omenii influinţi de la Portă, a Iuatii,
sub stăpânirea domniei Banatulu CraIovei, şia făcutii Banii
s'a consultatii Domnulii cu Bo~rii şi prin jnţelegerecomună:
a făcutii reformă în t6te:. de la monastiri a rădicatu dările;
~i datoriile ce le luaii cu chrisovej a făcutU o adunare: de:
epitropi ai monastiriloru; a supriniatil veniturile ditl afară ce:
le aveaii boerif, rânduindule lefe proporţionale cu funcţiu­
nile; a pusti în rânduelă clasele boeriloru, numindii Veliţt
pe toţi acei de aveau tuncliune ~i rangu,' iarii pe cei ce se:
trăgeau din boeri şi nu aveau funcţiune numinduI Neamuri,1
toli liberi de OTi ce dare, raru pe cei de clasa a doa nu-,
mindu- i Mazil~ si scutindlli de ,Vinăriciu si df} Dijmăritu;:
a regulatii t6te r~feturile; a rădicatii din· ţe;ă tote dările cele:
vechi, precumii: văcăl'Îtulii, sferturile Ce senumiau bii-ii,ba.~;
raciulii ce se numin ,sema mare ~îsema mică,poclonulu ste ... ,
gulul, peceţile, pogonnritulii, şi în seurtii totl' dările atâtii
158 : ISTORIA.
dorunescT câtii şi boeresc'î, rânduindii numaI patru sferturi
pe anu de câte doi leI şi jumătate unulu; mucatalele (?) le-a
sporitii; vinariciulii, diimăritulii, ~i vămil;}, le-a lăsatu totu
precumii se regulnseră .sub Grigori Vodă Pănă atunce erau
sate întregi de sclavi boeresci, cari Ici dări nu, plăteau totu
una cu cei liberi; 'pe acestiaia liberatii, şi spremăngâerea
boerilorii le-a rânduitii scutelnici; a deschisu scole, elinef!c1,
italienesci, turcescl şI. romănesci; a. făcutii rânduele pentru
clădiri. ,Dupe aceste reforme, ţera mergea spre sporire, ceea
ce au~endii Domnii maziliţi, au aporitii darea cătră om(lnii
influinţi ai Porţii. Darii Constandinu Vodă, nevoindu a da
suma ce j se cerea dupe concurinţă, a fustu mazilitii.
Iareş'i Micha'i Vodă Racoviţă. 1741.
Acesta aflânduse dat~riu la miri(?) şi la alţi omeni in-
-fluinţi de pc lângă Portă, şi aflândii de la f;pătarulii' Mano-
laki agentulii seii despre veniturile ţerei, a sporitu darea şi
a promisii şi plata datoriilorii, şi astfclii a căpătatii domnia.
Dar dupe ce ti venitu in ţeră, ve~endu că cu cele patru sfer-,
turi, adecă cu ~ece lei ce da pe anii fiă-care, nu o putea
sc6te la capetii, a mai adăogitu sferturile şi a mai scosii unii
văcăI'itu. Gl"eutatea acestorii dări neputând'o suferI locuitorii,
aii trecutii numai de peste Oltii cinci-spre-~ece mii familii
peste Dunăre, si alţii mai mulţi de prin alte judeţe. Atunce
Boerii s'aii dusii la Portă des'aii plânsii, şi Porta îndată
l'a mazilitu; dar fiindu că luase domnia pe trei ani şi mal
avea trei luni ca se împlinescă acestii termenii, prin mijlo-
cirea omenilol'u in"fluinF ce eraiiinteresaţI dp. posiţiunea lui,
i s'a toleratu a donlOi pănă la împlinirea celorli trei anI.
De atunctl s'a admisii rânduirl'a Domnilorii pe câte trei ani,
şi mucarelulii (firmanu, pentru înoirea domniei) pe fiă-care
allu, a~usii de unii Turcii mare. De Ia domnia acesta a că­
~utii şi puterea Domniloru, căci nu se, făcea dupe altă con-
sideraţiune de câtii prin dare de bani,şi prin mijlocirea ca-
pichchaialeloru, în IDiJna cărora era tOtă puterea.
T~REI ROMĂNEsci 159
Iareşz·. Const,antinu Vodă Mavl'ocordatu. 1744.
Venitii de a patra oră la domniă prin. puterea şi mij-
locirea capichehaialelorii, Constantin Vodă s'a silitii sc urmeze,
dupe Reforma ce o făcuse în a treia domnia. Dar cu tote
că liberase pe sclavii boerilorii, pe unii cu voia iar pe altii
fără voia stăpenilorii lorii~ - cu t6te aceste, fiindu că dom-
nia îlii ţinuse multi 1. anI, şi cusistema Reformei nu .putea.
eşi la socotelă, a urmatii adunarea dăriIorii dupe sistem~ a-·
şe~ată de Michai Vodă..
Ial'eş'Z Grigorie. Ghica Vodă. 1748.
Cu multă dare de banI şi prin mijlocirea Capucheha.
ialelorii, Grigori Ghicaviindii de adoa oră cu domnia, a a-
dunatii dările dupe cumu le adunase Constantinii Vodă Ma-
vrocordatii; ba âncă a mai adaog8tii cât~ unii banii şi jumă-;
tate la oieritii, peste cele cinci parale ce era mai Înainte:' în
cursulii acestei domnii, elii a făcutii o monastirc sub nume-
le Sântului Pantelimonii aprope de Bucuresci, şi în ea a a-
şe~atii spitalulii pentru bolnavi, întreţillutii cu veniturile a-
cestei monastiri. Elii a mai făcutii o monastire sub nume-
le Sântului Visarionii, iareşi cu spitalii pentru cei ciumaţl.
carii se se nutrescă din veniturile monastirei. Murindii la
anulii 1754, l'aii îmormentatii la Sântulu Panteleimonii. Bo-:
erii chibzuinduse, aii făcutii de îndată arzii ls Portă şi l'aii
trimisii cu menzilii la capichehaiale, cerendii Domnii pe fii-
uIti seii Beizade ScarI atu. Totii o dată s'aii dus ii şi mai multi
'boer! la Constantinopole.ca se se' plângă la P6rtă În contra
mulţimei dăriIoru, în contra" mucarelului ce incepuse a se:
face ca lege, in contra îmmulţirei Turcilorii din ţeră, şi pen-'
tru alte interese, generale· de cari nu se puteu ocupa' din:ca-:-
usa desei schimbărI; a Domnilorii. :
:1
160 ISTeRIA
Matez Ghica Vodă. 1752.
Acesta a fostii fiiulu lui Grigori Vodă Ghica şi ginere
lui Baş-capicheha'ia Ba~a Michalopulo, careIa era mare dra-
gomanii al Porţi;. Socrulu seii, cumu a afIatu def>pre martea
lUI Grigori Voda şi despre venirea boel-ilorii din ţera Ro-
mănescă la Constantinopole, a prefăcutii arzulii pe numele
ginereluI seii, şi prin dare de· b?lni a scosii domnia. pe nu-
mele lui, remâindiila o parte Belzade Scari atu. Boerii în-
tâlninduse pe cale cu noulii Domnii cevenia, şi acesta pre-
cumii şi socrulii seu prorniţendule că se vorii îndrepta tote
lucrurile în ţeră dupe cererea lorii, s'au Întorsu. Dupe ee
a venitii la Bucurescl, Matei Vodă, dupe consiliile socrului
seii, a carnii atinsii pe unii din boerii ce fuseseră la Cons-
tantinopole. Accstia s'aii dus ii rare~i cu petiţiune la Cons-
tantinopole. P6rta a rilnduitii cercetătorii, pe unii Capugi-
başa. După ce aqesta a venitii În Bucuresc!, Domnulii a
pusii păzitori cari se nu lase pe nimenI a se' duce la elii cu
peti{iuni. în gioa de Sântulii Constantinii aflânduse T)om ...
nulii la l\1itropoIiă şio mulţime de poporii adunatu pentru
hramulii bisericei, s'ail rădicatii cu toţii mari şi micl, cu.
strigăte ,şi cu sgomotU, şi luilndii pe Mitropolitulii înainte
împreună cu boeriI. s'au dusii cu petiţiune la nllmitulii capu-
gi-başa. Acesta trir.~ise petiţiunea la Purtă, care a mazilitii
pe Matei Vodă chiar in anulii iÎntăiii al domniei sale.
Constantinit Vodă Gehant'î. 1753.
Acesta era fiiii lUI Michal Vodă Racoviţă şi mai Îna- '
inte ftlsese Domnu în Moldova; A căpătatii: domnia prin
mijlocirea socrului seii Spătarulu Manolaki, carelo era şi ba~­
capuchehala ~l seii. Elii a rânduitii Capcimalii (adunătoriu de
bani, cassieriu) pe ginerele seu Postelniculii Geanetu. Dom-
nulii fiindu datoriti posiliunea sa acestoru umeni, urma cu
luarea dărilorii ~i cu cârmuirea tereI dupe vointele loru. Bo-
erii, ve~endii că nu numai nu se face vre o Îndrept:\fe ci
RŢEEI ROMĂNESCI. 161
Încă t6te mergii spre mai reu, s'au consultatii între ei şi du-
pe încuviinţarea celoru ântâi boerI, fi plecl1tii din Craiova
Episcopulu şi toţi boerii de acolo, şi s'aii dusii la Constan-
tinopoIe. Cum ii a au~itu Domnulu de acesta; a alergatu la
împăcăciune cu boerii, şi s'a tocmitii se ia numai treI mii
de pungi de bani din ţ6ră, se gonescă pe Postelniculii Gea-
netu din ţera Romănescă, şi se Dumescă capuchehaia la Cons-
tantinopole unii boerii Românu. Boerii muIţuminduse astfelu,
au trimisii şi au ajunsu pe Episcopulu la Andrianopole, şi
l'au întorsu împreună cu ceI-Ialţi _boeri. La acestă conce-
siune s'a primitii de o camdată ~i Spătarulii Manolaki Baş­
capuchehalaoa; dar dupe ce a ve~utii că furia boerilorii s'a
potolitii, prin dare de mulţi banI a scosii. 6rmanu şi a essi-
Iatii. pe cei doi boerI Văcăresc'i la ChioruşÎ agonitii din Cons-
tantinopole pe agentulii românii., pentru ca. se înfricoşeze pe
boerii păminteni şi se'şi liote împlini scopurile. Dar Cons-
tantinu Vodă, temenduse ca nu CUmva boerii se dea de a
doa oră petiţiune la Portă, a mijlocitii de a Iuatii domnia
Moldovei.
Iareş't Constantinu Vodă Maurocordatu. 1756.
A cincea domniă. Cu tote că avea ore-care conside-
raţiune Ia Portă. "dar şi de astădată domnia a căpătat'o cu
multă dare de ba.nl şi cu puterea capuchehaIaleiorii. De a-
ceea a Încărcatii iare şi ţera cu dări grele, din care causă
s'a datu iareşi petiţiune la Portă, şi l'aii mazilitii.
Scarla~u Ghica Vodă. 1788.
Acesta a fostu fiiu lui Grigori Vodă Ghica, ~i mal În-
ainte domnise la Moldova. Avendii 6re-care considera.ţiune
la Portă, şi pe de :.ltă' parte cu dare de bani prin capiche-
haiele, a căpătată domnia ţere! Românesci. Cu tote că a-
dunarea dărilorii· a urmat'o ca ~i predecessorii sel,- cu t6te
aceste, s'a arătfltii cu multă rîvnă pentru binele ţereI. 'Elii
a datii. pctiţiune la Portă în contra turcilorii cari se încui-
11
162 ISTORIA
.baseră în tera. şi făceaii atrocităţi, şi, cheltuindii optii sute de
pungI de bani, a reu~itii a-l goni· din ţeră. Porta a rându-
itii unii Muvela-Efendi, unii Capugi-ba~a şi unu Teftergi-ba~a cu
firmane puternice, carii, viindii în tera Romănescă, au stri-
catii tote chîzlalele Turcilorii, şi pe ei iaii goilitii peste Du-
năre împreună cu vitele lorii, oprindu·} de a mai intra în
leră, ~i învoindii numai căţi-va neguţiţori ai Capanulul, cu
8o~otelă câţ! anume din fiă-care serhatii, cu cheză~iă şi cu
8Clrea Domnului, prQcumii mai prelargii aiurea se arată. Dar
.de ~i ~u Boerii se împăca bine, de şi în contra lui nu se
dedese nici o plângere la Portă, îndată ce s'aii împlinitii trei
ani al domniei lui, l'au mazilitu, dupe obiceiul ii ce se făcuse
de Ia domnia lui Michai Vodă din anulu i 741.
Iareş~ Oonstantinu Vodă Maurocordatu. 1761.
A şeaea domniă a căpătat'o rareşI prin dare de mari
sume de bani ~i prin mijlocirea capichehaialelorii. De ~i
era vpr~a. ~unii Domnii, dar fiindii împovoratii de datorii, a
fostu 8~htu se .manţin~ dările cele grele ce eraă pe ţeră. Elii
avea dm bnerli Greci doe tarafuri de ministri' unii ca vechi
cll~ichehae~e ~i creditorl, cereaii se se despă~'ubeS~ă cu pre-
ferl~ţă; al~l~, ca unii ce făcusere cheltuelele domniei, pretin-
deau preferlll~a în partea lqrii. .De acesta el se certaii mereu
Intre dân~iI căutândii fiă-care se'ţi mărescă tarafulu prin bo-
eri ~~mânt:ni c~ s: f~Căv reu c~luI-Ialtii tarafii. Câţi-va din
boeru pămmtem, gasmdu ocaslUne, s'aii dusii la Constanti-
nopole ~i aii datii Porţii petiţiune în contra încărcării dări­
l?rii. L~ acesta, .~i aii fostii. ajutaţi de Ba~a Michalopulo,
care~e c~uta v.ocaslUne ca să p6tă recăpăta domnia pentru
st~pa~ulu seu Gehan Vodă. .Porta, priwiridii petiţiunea bo-
erlloru, pe de o parte s'a arătatii că nu-i crede iar pe de
alt~ a vtrimisii. unii cllpugi-başa cu .missiunea ca iă~işâ se în-
tăresc:domllla ~ui Maurocordatii, ~ându-r ~i în secretii unu
fi:~a~uA facultatIVii,v p,entru destituire.. ! Acestii capugi-başa
vllndu. In ţera Romanescă, Domnulii ra primitu cu mare ce-
remolllă; dar îndată ce a ajunsii la., Curtea domnescă , a datu
<.
'f~REI ROMĂNESCI. 163
. ;lectură firmanulul de maziliă, dupe care l'a rădicatii cu ma-
xe urgiă, luăndu-i şi totii ce avea.
Iareş?' Constantinu Vodă Gehanu. 1763.
Făcenduse Domnii de adoa oră, acesta avea capiche-
'haia pe Başa Michalopuln, ~i nu' avea nici o grijă despre
.trebile lui de acolo. Dar Spătarulii Stavraki, carele se afla
cunoscutii şi bine ve~utii de împeratulu, făcenduse baş-capi­
chehaIa, a stăruitii de a dest.ituatii pe Başa Michalopuloşi
l'a făcutii surghiun ii. 'Acesta a pîrîtii şi pe boerii pămînteni
că facu petiţiuni mincinase, şi trimiţendii nnii capugi-başa
cu firmanii, a arestatu o mulţime şi prin torture ia globitu.
Aceste tota le-a făcutii pentru 'ba se-i dob6re şi se nu mal
cuteze a da petiţiuni, şi astfelii se pată lua ori câţi bani din
'ţeră. Cătră capetulu anului, a muritii Constantinii Vodă Gehanu,
.şi s'a ingropatu în Mitropolia din Bucuresci.
Stefanu Vodă Racoviţă. 1764.
Acesta a fostu frate lui Constantinii Vodă Gehanii. Dom-
nia a căpătat'o priu mijlocirea lui Stavraki. Acestii mlj-
locitoriu, odată cu domnia, a scosu şi unii firmanii pentru ca
Domnulii se aibă voie a ucide doi boeri, pentru ca se în-
grozescă pe cei-lai ţi. Stefanu Vodă, intriindu cualaIu în Bu-
curesci, a pusii de au spân~uratii la scara cea de la vale a
Curţii, de o parte pe stolniculii Stefanaki, iar de alta pelor-
daki Bajescu. Dupe acesta a inceputu se scoţă dări grele
şi nesuferitc; pentru acesta, îngrijitii ca nu cumva boerii
se dea petiţiuoi in contra lui, a scosu firmanii ~i unu zaimii
împerătesciide aii arestattl pe cei mai mari; iar cei ce aii
'mai remasii. liberi, de frică ca se nu fiă si ei arestaţi, nu
cuteza nici sevorbescă despre greutăţile ţereI. În cele din
urmă, poporulii, ne mal putându suferi atâtea asupriri, s'a
seulatii cu grămada şi trăgendii clopotele, cu strigăte şi ră­
,cnete, a cerutii atâtii liberarea celorii închi~i ciitii şi uşura­
,rea dărilorii. Stefanii'. Vodă, dupe cOllsiliulii omenilorii lUl
*
164 :lSTORIA
.;Stavraki, a trimisu al'nă';lţI fnărmaţi şi .·a Jmprăştiatii pop~­
rulii; totii o dată, ca se intimideze mulţimea, a :tăiatii cape.-
tele la trei inşi. Au~endii despre aceste Paşii de la serha-·
turile de prin . prejurii, aiiraportatii PorţiI. 'Acolo omenii':
inftuinţl de lângă Portă, cari pismuiau influinţa lui 8ta-
vraki, au interpretatu că .t6te amestecăturele aceste vinii din
caus a lUi; de aCeea aii şi isbutitii de raii spânzuratii.Dupe
aceste s'a maziliţu şi Stefanii Vodă, şi iaii confiscatii totii
stal'ea în' folosulu împerăţiel.
Iareş'i .Scarlatu . Ghica Vodă. 1765.
Cu tote că domniile se făceau cu dare c;le· bani, dar-
cândii plângerile ţerei ajungea la au<Julu împeratulni, adese
ori,' găslaii' dreptate, şi P6rta alegea p.e .Domnulii· celiimai
bunii. Scarlatii Vodă 'de astă dată a căpetatii domnia cu
mal puţinI b~nl, fiindii că avea o deosebită consideraţiune
la Portă, ca omii vrednicii şi înţeleptii. Acesta, ve<Jendii su-
ferinţele ce se causa' ţerei Cu odaea ViziruluI care era a
Sofiei sultaneJ', s'a toemitii cu ea ca se o dea ţereI Romă­
neseI şi se-i' dea din Visteriă câte 25,000 lei pe anu. Elu
a făcutu in Bucuresei o monastire sub numele de Sântulu
Spiridonii noii, şi murindii in Jinisce pe scaunuhl,domniei"
s'a îngropatii în ~a.
Alessandru Voa4 Ghica. 1,7(j6.
Acesta a fostii filulii lui ~qfLr.l~tu Vodă. Dupe mnrtea
tatălUI seu, boerii l'aii cerutii. tPr,ip: arzii, si capichehalfllele
salo l'aii ajutatii de au căpătatii dp,wp.ia, La, anuhl 1768
POl ta pornindii resbo!u îucontră .Rp~il~rp,. ~i sQcqtindu că elu,
ca unulii ce era prea tenepl, Il"! va ,puţea 9ârIUll~ ~era în
timpii de resboiu, l'a m~zilitji fără ~iGi. o. vină.
Grigori Vodă Ghicţ], .. 1768.
Acesta a fostil fiiulii lui Alessandru Ghica Dragoma-
uulii, ~i nepotu lui Grigori Yodă GhicA. IFiindii că fusese mal
rJr:REJ ROM!NEscI. ' 165.
d~ nainte; dragolllanu, şi Domnu în Moldova, porta. avea
6.re.,car,e, consideraţiune pentru elii, şi de aceea l'a făcuti!
;Q,omnu .. At~ncejRuşii, dupe ce aii luatii Hotinulii şi totă
M~idov~ , ~;aii intinsii pănă la Focşani, unde trimiseseră câte-
v~.cyte ~1e. c:;zaci volintiri şi venătorI sub comanda unui
CQlonelii numitii . Nazarie.. Carezinii.· Acestia s'aii fostii în-
naintitii in'ţera Romănescă pănă în districtul ii Prahova şi
bJp~iţll Îndemnândii satele se nu se flupuiă Domnului, se n~
plăţescă dările, şi se gonescă omenii domnesci. Domnulu
chiima pe boeri şi. ameninţândui cu urgia împărătescă, le
pD~uncea semergă se op.reSCă pe vol~nti:i ~e a inaint~. ~o­
eril ehib;minduse, au găSItli cu cale se trImIţă pe unulu dID-
ke;denşii cu. scrisortl cătră tJomandantulii Nazarie şi cu ru-
gij~i~te ca .se se retragă. Aces.tă idee puinduse în lucrare~
N~ararie nici n'a voitii se-J asculte, fiindii că aflase că Urfa
V~J~sj cll!rel~ se. găsia la GalaţI cu 12,000 de ostaşi, _Paş~
de la, Brăila Cu 15,000, şi Grigori Vodă cu 5,000, prOIectau
Se
se'Iii' ~alge şi intre în Moldova. Pentru. ca se paraliseze
a.r..estii planu, Nazarie a trimisii 800 volintiri se ~alce yBu-
curescÎi iar elii, uninduse cu Polcovniculii Fabnceanu, a
y
plecatii.' spre Galaţi cu Cazacii şi cu Venătorii. Voli~tiri~ a:
junge'ndii în Bucurese! la 7 Noembr: în. r~versatulu ~I~e~
(1769), aii cuprinsii oraşulii, fără se ti prmsu de veste mCI
Domnulii nici boerii. Poporul ii crel)endii că era oste regu-
lată rusescă în care spera pentru libertatea sa, a datu aju-
tOrlU volintiriloru, şi, cu o mică luptă, aii gonitii pe totI
Turcii dill Bucuresc!; iar pe Domnii, prin~enduIii cu toţi
boerii greci. de pe lângă eIii, l'au rădicatii ~i l'a~ tri~isu Ia
Petersburgu, făcelldii cârmuitoru al ţerc!, dm ordmulu F~ld­
mareşalului Co,miţEl Romiantzo.vii, pe Pîrvulii CantacuzlDo: "!:",:
Atunce s'aii trimisii din partea ţerei deputaţi la Petersburgu
Grigorie Mitropolitulii, VistieruliiMichai Cantac~z~no, ~i .Lo-
fetulii Nicolae Brancovanu. Nazarie cu FabrlCulDu aJun-
go. . . î . ~ d 'IV
gendu la Galaţi, au lovitu pe Urfa VelesI ~I nVID.g n u u,.
v
a gonitu 'pe ,TurcLpeste Dunăre; ia~ ye
.C~n~tantlU~ Vodă
Domnulii Moldovei" luândulii robU, Iau trImIsula IaşI, unde
.& ŞI• murI.u.
V 't' Dupe aceste Nazarie cu Cazacii şi Maiorulă
 166 ISTORIA
Andrak CU 418 Jegăr'i (V~nătorl), ~U venitii la Bucurescr..
D~ ai ce Nazarie cu Caza cii şi cu volintirii a plecatii spre
GIUrgiu. I? dreptulii monastireI Comana din judeţulii Vlaş-'
ca, a întâlmtii ostea turcescă în sUUlă ca 15,000 omeni. Na-
zarie, nebizuinduse a se mesura cu ei, s'a închisu în mo-
nastire, de unde s'aii bătutii trei ~ile. Insciinţându-se PÎr-
vul~ ?an~acuzin~ şi Maior~lii Andrak despre kcest'a, aii p le-
c~tu. l~ a~utQrulu l~i Nazarle la 11 Decembre sera şi a doa-
~l. dlmmeţă, aproplându-se de monastire, s'aii luatii la bă~
tală. :uTurci!, carii ~indii În numerii a~âtu de mare iau PFă­
pădltU pe totI. In ~hoa aceea a venitu la Bucurescl şi ge-
neralulii Zametinu cu oste re~ulată. Turcii aUgendii de a-"
cesta, aii rădicatii assediulii ComaniI şi s'aii trasii la Giur....
gIulii; şi ast-felii a scăpatii Nazarie. Atunce s'aii adunatu
toţi b?erii la Bucuresc), şi R'uşii au stăpânitu cele doe-spre-
~ece Judeţe. Iar cele cinci judeţe de peste Oltu au remasii
sub stăpănirea Postelni~ului Manolaki Rosotu, ~arele fuse-
se Caimacamu, şi pe care Turcii îlii făcuseră Domnii. A-.
cesta plecândii cu oRte turcescă ca se vie la Bucuresci s'a.
bătutii cu Zam:ti~ii, dar. rămâindii invinsii, a fugitii ;este:
Dunăre. Zametmu cu ustlle lui a remasii în Bucuresei pănă'
la 1 Maiu 1770; şi fiindii că urma se se facă bătăliă gene-
rală, s'a retrasii cu tote ostirile cătră Bassarabia. Atunce
Bucurescii remăsese mai deşertii, fiindii- că unii din boeri
de mai nainte trecuseră în Transilvania, alţii se dU13eseră.
du~e oşti~ile wruse~ci În Moldov~, iar altii in cotro au pu-
tutu. Luandu SCll'e despre acesta Manole Vodă,· a venitii.·
Ja Bucuresci împreună cu R~mel-valesi şi cu oşti turcesci.
]J;lanole Roseti Voevodu. 1770.
. Acesta, îndată ce a venitii la domniă, a serisii boerilorii,
ŞI poporului în t6te părţile unde au~ise că se află, se se În-
t~rcă îndereptii la BucurescJ. S'au Întorsu Însă prea puţini,
dl? cA~sa nestatorniciei resbeluluI, căci nu târ4iii a venitii
8Clre ca Feldmareşalulii a repurtatii o mare biruinţă în Ba--
Ţ~REI ROMĂNESCI. 167
sarabia la Gura-Calului, că unii generalii-matorii anume Chleb
a pornitii asupra Brăilei, şi că unu brigadiru a nume Gu-
dovici vine spre Bucuresci. Rumeli-Valesi au~indii despre
acesta, a trecutii cu ostile sale peste Dunăre, iar Manoli Vodă
la Craiova. Dupe acesta luândii generalulii Maiorii Brăila
şi Brigadirulii Bucurescii, lfeldmareşalulii a organisatu gu,;,
.
vernulii prin unii Divanii de Boel'i.
Guvernulu Divanulu'i. 1770.
lntrândii de a doa oră oştirile rusescl În BucureseI,
Feldmareşalulu a orânduitii unii Divanii compus ii din boeri,
din cari unora le a datii şi ranguri, precumii s'a ve~utii Ia
capitolulii despre acesta. Dupe acesta sosindii mai multe
ostiri rusesci în Bucuresc!, s'aii dusii, sub comanda lui 0-
litz, de aii luatii cetatea Giurgiului. Acestii Olitz, dupe În-
torcere murindii, s,'a îngropatii la Mitropoliă. Apoi mergendii
generalulii Criţenie la Craiova, a gonitii pe Manole Vodă;
dar cele-I-alte jude~~ de peste Oltii aii remasii totii În stă,;.
pânirea Turcilorii. Generalulii Criţenie întorcenduse, Ma-
110le Vodă iare şi a venitii la Craiova, Atunce s'a dusii de
a doa 6ră generalulii Potemkin cu altă oştire şi, trecendii
peste O ltii , s'a aşe~atu cu ostirea de-asupra Turnului. Spre
I
întărirea acestui corp ii, a mal venitii de la Bucuresei Vice-
generalulii Gudii cu ostile de sub comanda Ila, precumii şi
Principele Repnin ce s'a rânduitii comandirii În loculii lui
Olitz. Dar pe cândii Ruşii astepta a'colo o bătăliă generală,
Turcii s'au coborîtii în numE\ru ca la 50,000 la cetatea Giur-
glului şi călcând'o fără de veste, comandirulii rusescii, ca
unulii ce vedea 'că nu avea puteri analoge, a lăsat'o în mâna
Turcilorii. Au~endu de acesta Cnezulii Repninii, s'aîntorsii
la BucurescI împreună· cu toţi cei lalţi generali şi cu tota
ostile. Turcii,luându curagiu de la luarea Giurgiulu'î, aii
venitii asupm loru şi, ;)ătenduse la Monastirea Văcărescii,
aii remasu învinşi. . Dupe aceea Cnezulii Repninii ducenduse
în Rusia, a remasii în loeu-i generalulii Essen comandirii al
trupelorii din BucurescI şi al trllpelorii ce mai remăsee6
 ISTORIA
lângă Turnu peste Oltii. Generalulii, Essen, sculânduse cu
6stea s'a dusii la Giurgiulii. dar neputendii 'l~ lua, s'a re-
trasii spre Bucureci la Monastirea Văcărescii. 1mbărbătân­
duse Turcii, Hagi Mehmet Pa~a a plecatii ca s~ bată Bucu-
rescii. Musunoglu Vizirulii, carele pănă atunce fusese se-
rascherii, a remasu la Giurgiu. Bătenduse ostirile tUfcesci
cu cele ruses~i, s'au invinsii cele din tăi atât de reii, în cât'
Turcii aii şi părăsitii Glurglulii în mâna Ruşilorii. Atunce
Manoli Vodă, ve~endii pe Turci învin~i in t6te părţile, a
fugitu la Sibilu în Ungaria. Iar Potemkin mergendii cu tlS-
tirile sale peste Oltii ~i bătEmdii pe Turcii din Craiova, ia-
re~l i-a învinsii cu totulii şi Ia împinsii pecte Dunăre; dupe
acesta, cu scirea Feldmareşalului, ainfiinţatu unii deosebitii
Divanii din boerii de acolo pentru administraţiunea celorii
cinci judeţe. Ast·felii a remasii t6tă ţera Romănescă sub
etăpânirea Ru~jlorii şi guvernate de Divanuri ce eraii su-
puse Feldmare~alului. Numai cetate:!!. Turnului nu se luase,
nu inse din causa stăbiciunei Ruşilorii, ci din causă că Tur-
cii aveaii tunuri peste Dunăre la Nicopole atâtii de mari, în
citii asvîrlea ghiulele pănă dinc6ce de Turnu. Dupe aceste
viindii Vizirulii Musunoglu, şi ve~endii succesele armeIorii
Rusesci, luarea Crîmulul, a Moldovei, Il ţerei Românesc!, a,
Bessarabiei şi a altorii cetăţi, precumii şi a Hîrsovei de pestI}
Dunăre,. a venitii la hotărîrea de a cere pace. Atunce s'a
adunatu Ia satulii Golescii din judeţulii Rîmnicului din par-
tea Curţii Rusesci Comitele Orloviişi generalulii Obrescovii,
iar din partea Porţii Otomane Osman Efendi si âncă unulu,
preallmii ~i ambasadorii Austriei ~i ai Rusiei din Constan-
tinopole, intervenindu ca împăciuitori. Dupe celeânteiu de-
liberaţiuni neputânduse uni asupra condiţiuniloru păcii din-
tre părţl, conferinţa s'a dlssolvatu, manţinânduse armistitiulii
pănă la 1 Septembre. Dupe aceea Porta a. I;erutu din noii
armistiţiu de ~ese luni şi convocarea unuialii doilea Con-
gresii. Deci rânduinduse din partea Rusiei generalulu Obre-
scovii şi din partea PorţiI Reis-efendi Abdurazaki, şi adu-
nânduse la Bucuresci, aii tratatii despre. pace pănă la 9 Mar-.
tie 1773. Dar neputendu~e uni nicl astă· dată, Reis-efendi
ŢERET ROMÂNESC!. 169
a. tr«;lcutii peste Dunăre,
g-eneralulii Obrescovu s'a dusA 1'1-,
Ia~i. şi reshoiqhl iare~l, a continuatii. Feldmare~alHlii tre,
c~ridii Dunărea pe la Silistra cu ostirele Rllsespi, ~i, bătendii
acolo pe Tur ci, asemine ~i Comitele Solticovii trecendii p.e
la Giurgiu cu alte ostiri, aii asse1iatii pe Vizirulii:În Şumla,
restringendulii ast-felii in câtii nu putea se primescă ajq~.
tore de la Nicopole saii de aiurea. Atunce Vizirlliii a p~i­
mitii condi~iunile păcii: acesta' s'a ~i făcutu la 10 Iuliii 1774,
înapoindii Rusia Porţii ţera Romănescă ~i Mold'lva.
Alessandru Ipsilante Voevodu. 1774.
Făcenduse pacea, ,,'aii adunatii boerii, ~i cei mai UluiţI
ati alesii de Domnii pe Stefanii Priscovanu ~i, trimiţendii
Isoli la Constantino['ole, s'aii rugatii de Portă ca se'lii intă­
re,s.că; câţt-va ins~ aii ceru tu totii pe Manoli Vodă. Dar pe
atunce aBâuduse la Conllt&ntinopole Alessandru Ipsilante, ca·
rele era Dragomanii mare ~i "e bucura de o mare conside-
raţiune ~e lângă In. Portă, s'a lacutii elu Domnii .alii ţerei
Romănesci. Acesta viindii in Bucuresc!, a găsiiii adunaH
toţi hoerii ,emigra ţi în timpulii resboiului, atâtii pe cel ce se
ret~ăseseră la 6raşovii, câtii ~i pe cei ce urmaseră pe l41lo-
noli'S odă în Turcia, afară de Banulii Michaill Cantacuzino,
carele remăsese la Pet~rsburg înălţatu de împerătesa Rusiei
-la rangulii de Generalii Maiorii. Numitulii Domnii a prii-
uiitii cu draguste şi cu gen~r')sitate pe toF boerii fără dis-
tii;lC~iune, dândule unora· funcţiunT far altora diverse mile~
D~pe acesta elu s'a apucatu de orglmisatu feIiuritele rămuri
de administraţiune: a pusii în rânduelă tribunalele. legile ~i
judecătorii; a regulatii veniturile funcţiunilorii; a înfiintatii
scoli a~e~endule şi venîtul'i; a organisatu diversele classe de
messeria~i; a făcutii cutia milelorii; a rânduitii lefe la func-
tionarI; a reorgr.nisatii Şlujitorii; a pusii în regulă finanţele
ţerei, scutindii pe preoţ" ~i pe monastiri; - care t6te le-a in-
tăritu cu chrisove din partea sa, rânduindii unde trebuea şi
~pitropi. Pe lângă acesţe nu numai că a st~ruitii ca .ses.e
Întărescă privilegiurile terei de cătră P6rtă dupe condiţiuaile

• "
170 ISTORIA
păcii, nu numai că a opritii pe TurcI de a .mai intra iu ţeră,
dar a scă~utii şi darea. ce se da strălucitei Sultane pentru
odaea Vizirulu!. Intre aceste, pe la IUlia lui Augustii în a-
nulii 1775 viindii Cnezulii Repninii ca ambassadorii estra-
ordinariu ca se trecă la CODstantinopole, Domnulii l'a prii':'
mitii în Bucuresci cu mare onore 'şi ceremonie şi l'a petre-
cutii aseminea la eşire. Dar' înaintea lu] Repoin a venitii
de la Petersburgii Generalulii Michaiu Cantacuzino, şi, dupe
voIa ce a avutii de la Curtea RusieI; a v€mdutii numitului'
Domnii Alessandru lpsilante to.t.o averile sale mişcăt6re şi
nemişcăt6re, dupe care s'a întorsu cu tută casa sa în Rusia.
CAPITULU L11.
Care judeţe se hotărescu cu Dunărea despre Turcia, şi carecQ
Transilvania.
Judeţulii Rîmniculu~ se hotărasce cu Putna, Tecuciuşi
Covurluiu şi Buzeu despre Moldova şi despre Ardelii, iar
despre Turcia cu Brăilll şi Odapa Vizirulul. Buzeulu, Să­
Cttreni~, Prahova, Dâmboviţa, Muscelulu, A.,geşulu, Vîlcea şi
Gorjulu, cu Ardelulii saii Ungaria'Mehedinţi~ cu Banatulii
UngarieI şi cu Florelltinulii Serbiei din Turcia. Ialomiţa şi
Ilfovulu, cu Dunărea despre Turcia. Vlaşca, cu, GiurgiulU. .. ~
Teleormanulu şi Oltulu, cu Dunărea şi Turiluhi despre Bul-
garia Turciei. Romanaţi~ şi Doljulu, cu Dunărea despre
Turcia.
CAPITULU LlII.
Cumu se hotărescu judetele intre ele.
Rîmniculu se hotărasce despre răsăritii cu Moldova
despre meză-~i cu Brăila, despre apusii cu Buzeulii, şi des-
pre nordti cu munţiI Buzeulul.
, ,
'1
'J':EREI ROMANEscl. 171
Buzeulu are d~spr~ resăritii iudetulii RimniculuI, des,
prea me~ă-~i 'judeţulii Ialomiţei, deRpre apus ii jud. SăcuieniJJ
şi despre Nordii Ungaria.
• Săcu~eni~, despre resăritii Cit Moldova, despre Sudu Cll
jud., IalQmiţa, despre apusu cu jud. Prahova, şi despre nordu
cu Ungaria. ,~ •
Prahova, despre resăritci' jud. Buzeulul. despre sudu
Ialomiţa şi I1fovulii, despre apusii Dâmboviţa şi despre nordu
Ungaria. . '
Ialomiţa, despre resăritii jud. Rîmniculii, despre sudii
Dunărea, despre apusii jud. Ilfovulii, şi despre nordii Pra-
hova şi Săcuienii.
Ilfovulu, despre resăr.itii jud. Prahova şi Ialomiţa, des ..
. iJre sudii Dunărea, despre apusii jud.: Vlaşca, despre nordu
jud. Dâmbovi~a.
Dâmboviţa, despre resăritii jud. 'Prahova, despre sudii
jud. Ilfovulii, despre apus ii l\Iusce]u]ii şi Vlaşca, si despre
nordii Ungsria.
'Vlaşca, despre resăritii jud. Dâmboviţa şi Ilfovulii, des-
pre sudii Glurglulii şi Dunărea, despre apus Argeşulii şi Te-
.,. leormsDulii, şi despre nordii Dâmboviţa şi Muscelulii.
\ , Teleormanulu,' despre resăritii jud. Vlaşca. despre sudii
Dunărea, despre apusii 0ltulu, şi despre nordu Argeşulii.
Muscelulu, despre resăritii jud. Dâmboviţa, despre sudii
.:~laşca. despre apusii At'geşulii, ~i despre nordu Ungaria.
Argeşulu, despre resăritii Muscelulii, despre sudii 01-
tulii 'l'eleormanulii şi Vlaşca, despre apusii jud Vîlcea, şi
despre nordii Ungaria, şi trecelldii Oltulu, se întinde pănă în
distrICtulii Gori ulii.
Oltula despre resăritii Teleormanulii, llespre sudii Tur-
nulii, despr~ apusii Romanaţii, şi despre Dordii Argeşu!ii.
Romanaţi~, despre resăritii jud. Oltu, desp:e ~udu Du-,
nărea, despre apusii jud. Dolju, şi despre nordu VIlcea.
Vîlcea, despre resăritii jud. Argeşu, despre su~ii Ro:.
manaţil şi Dolju. despre apusii Gorju şi despre, o,ordu munţll:
jud. Argeşului.

ISTORIA;
Dolju, despre resărituRomanaţii, despre, nordu" Vîlcca
~j Gorju, despre, sudu Dunărea. despre apusu' Mehedinţii.
Gorju, despre resăritu Vîlcea, despre sudu:Dolju ~i Me-
hedintii" despre apusu' Mehedinţii .~i , despre' nOl;du: Ungaria.
, Mehedinţil, despre resăritu jud.: DoIju ~i Gorju, despre,
apusu Dunărea, ~i rlespre nordu Banatulu Ungariei.
CAPITULU LlV.
.JUl'isdictiunea Eparchiilorli.
Eparehia Mitropoliei, aflătQre, În Bucurese! dist,rictulu
Ilfovului, are judeţele:. Prahova, Ialomiţa, llfovulu, Dâmbo-{,
vita, Vlaşea, Te!eormanulu, Museelulii; Argeşulu şi Oltulu.
Eparchia Episcopiei Rimnicului, Hflăto.re' îri judeţulu
Vîlcea, are judeţele: Romanatii, Vîlcea, Dolju, Gorju, şi
Mehedintif.
J
Epar chia Episcopiei BllzeQlui, aflăt6re in oraşulu şi dis-.
trictulii Buzeulul, are: districtel~: Rîmnieulii Seratu, Buze-
ulu, l::lăcuienii şi Brăila. '.
CAP.IŢULU LV.
lUon8stirilc, mefosclc, capi.t~Jliile,. şi oraşele cu bisericile 6ă­
că~tl'j'a judetu,
Rîmniculii l::lăratii are:
a.) JJfonastir'î: Babenii, DedulesCl; Maesinenii, şi Bordescii.
b.) JJlet6şe: Poena merulUJ, Schitulii Călugărilorii, Bon-
ţescii, Bogdărwnii, Dălhăuţii, Vărzărescil', GîrboVi'i. Traistenii.
c.) Căpităni~: în Foc~anr. Gradi~tea, Macsineni, Rîmni-
culU, Comisoea, Virte~colu, Bil~ugata, şi UnţurQsa.
d.) Oraşe: Foc~anir. cu o monnstire a Sântuiui Ioan şi
~ese bt eriee de petră; Rîmnieulii, cu o monastire ce se <}ice
a Rîmnicului, şi cinci bisserici de petră.
ŢtREI ROMĂNESCJ. 173
I Buzeulii, ar.e:
Il.), Manastir:t: ;Vintilă 'Vodă" Berea,' Cetă$uia ~i Sepăupi.
;b.) :Met6şe: Cozienii, Pirulii, ~ot~,ca., ~:îrscovulii, Is~~­
ranii, Ciolanu, Gr~jdena, Adâncatal Ml1UI111, Nona, Bercemi,
..Găvana, Vornicii, Ooronetu.
, c) Căpetăniă, una singură în Buzeu. .
d.) !Oraşu, unulii sin guru av{mdii: EpiscopiR, monastIrea
Banului, beserIea Greciloru, şi alte doe beserici.
Săcuienii are: .
a.) Monastir%: Bradu, Iordachiana, Cornulii, Apostolakl,
Vorbilă şi Provitza; . . v
b.) Met6şe: Barbu, Zamfira, Ceslăulii, Pădemi, Alum~uIu,
Suranil, Malţescii, Schiatu, ~tolianu.
c.) Căpităni1, treI, la .Mărgineni, la Gheceni, ~i SlujitorI
ai ju.deţulul. .
. d.) Oraşu, unulu singuru Vălenii, avendii o mO.t;lastire
numită Vălenii ~i doe beserice de lemnii.
Prahova are: '
a.) Monastir~: :MărgineniI ~ Sinaea, Mi&lea. Tîr~orul~,
Brebulu, Poena, Lespi<}ele, Prov1ta.
b.) Met6şe: Brezoea ~i Corlătescii.
c.) Căpităniă, una în Ploesl}i. ...
d.) Oraşe: 'Ploesciieu o beserică domhescă ŞI ClDCI bl-
serice de petră; l!'ilipescii din Prahova, ~u o sing~ră bese-
1'ică; Câmpina, cu monastirea 'Câmpina ~l o beserlCă.
Ialomiţa are:
. a.) JJfonastir1.: Slobozia.
b.) Met6şe. nu are.
c.) Băpităni~: LichirescI, Stelnica, Oraşulu de Floci,
Girbovii, Slobozia şi Pandurulu.
v '
d.) OrarU, unulii singuru, numit~ Oraşulu deFloC\, cu
doe biserice de petră. ~i doe de lemnu.
Ilfovulii arc: I v CăI
a.) Monastir'î: Văcăreseii, Cotrocenil, Sn~govu u, .. -
dl\l'u~ani; pantelefmo.~ii,PI~~bu~ta. Ne~oe~cll,· PIătăresclf,
.Balamucu, . Codrenii,' Tinganulu,: ŞI CătălulUlu.
174 ISTORIA
b.) !tlct6şc: NeruJulii, Malamoculii, Marcuta, Cernica,
Ruptura, Turbatil, Ţigănesci:i, Dobrotescir, Vorniccsa ~i Băltenil.
c) Căpitănil: CiocănesciT, Oltelnita, Gherghita, Podulii
l>itaruluI, Copăconil, ObilesciJ, Pădurea judeţului .•
d.) Oraşle, unul ii Gherghiţa, cu treI biserice de petrA.
Dilmboviţn nre:
a.) ]lonastirt: Delulii, NllcetuHi, BotoIulii, Golgota ~i
GăiseniI.
b.) ]lcloşc: Pîrliţii, Vulcana, Dăculetil, Viforîta ~i Cetăţuia,
c.) CăpiIănÎ't: Caza cii Tirgovistei, Florescii ~i VăleniI.
VJll~ca l\l't\:
a') lI[onastirt: Glavacloculii, Căsiei6rele, Comana ~i
Cobia.
b.) lI[cfoşc: Babele, Poenarii ~i Lipărescii.
c.) Câpifâllil: Odivoe, DaIa, Găescil, Călugărenii, Po-
duIii Domnului, Cacaleţil ~i Puţulii-tălpii.
Teleormanuhl are:
a.) 1IIct6şc. DrăgăneseiI ~i,Dâdiescii.
b.) Căpităm"t: Martaloii judeţului, Zimnicea, Ru~ii de
Vede, Balaţii, CacnneulU, ~i ClocănesciI Bordii.
c.) Oraş!'i. unnlii, Ru~ii de Vede, Cli doe biserici.
Muscelulii are:
a.) 1IIolla~tirt: Anin6sa, Vere~il, Rincăciovnlii, Monasti-
rea Valea ~i RădesciI.
b.) 1Ilef6şc: Vierek în Valea-mare. Negru Vodă, Valea
mare a călugărilorii. Pisculescii, ?tIărculescii, Dobrescil, Valea
Popii, Golescii, Clocanulii ~i Cioca.
e.) Ciipifă/li't: Câliescii ~i Slujitorii judeţului.
d.) Oraşii. unulii, Câmpulungulii prima re~edinfă a dom-
niei, cu o mouastil'e numită Câmpulungulii, o bolnifă, 13
.
biserici si ulJa a Sătenilolii. .
Argeşulll are:
a.) J.1IonastiI'I: Mon. Argeşului, Catmana, Cornetulu, Fe-
deleşoiulu. Tutnnn ~i Bascovulii;
b.) 1Ilcfoşc: BerisIăve!:lcii, Ostrovulu, Vălenii, Guligu, Bră­
detulii, Brătăşescii, Robaea, Udana, Turgulii, Cotesci!, Teiu.
şulii ~i FIămânda.
,
rtRl'l1 ROMiNESCJ. 175
c.) Căpităni't: Loviştea, Pitcscii. Venătorii ~i Panduril
judetului.
d.) Oraşe: Piteseii cu optii bi~erica, şi Curtea de Ar-
ge~ii. eu o biserică domnescă, patru de petră şi una de lemnii.
Aceste oraşe amândoe aii fostii re~edinte domnescI.
Oltlllil are:
a.) Monastiri: Clocociovulii, Strehaea, Delanil, Ghilme-
lele, Seca ~i PIăviceniI.
b.) Met6şe: Ghariţii. Dobrotinii, Şopotu.
c.) Căpităni't: Slatina, Uda, Şl'rbănescii, Bănesca, Glur-
giulii, Catanele Slatine! şi Slujitorii. . •
d.) Oraşu: Slatina. cu doe biserice de petră ŞI doe de
lemnii.
Romanaţii are:
a.) JJlonastirl: Pragovenil, Cataluiulii şi. H~tăranii j •
I b.) Met6şe: Ghere~enii, Britoriulii, BalşIi ~I BrancovemJ.
c.) Căpilănit: Caracalulii. Islazulii, Podu Balşu, Cata-
l
nele CăIăra~ilorii. .
d.) Oraşii,: Caracalulu, cu trei biserici de petră.
Vîlcea are:
a.) JJlonastir~: Bistriţa. Or~zulu, .Go~or~, Dobro:z, Stăn­
ceseii Cozi a Arnota si MonastIrea dmtr unu Lemnu.
b.) Met6şe: Cetăţ~nij, Sărăcinescii, Arch?nghelulii: SIă­
ti6rele, Bonţeseii, Vălenii, Neteda, MănăilesCli, BabemJ, Ro-
manulii. Monăstirea dintr'unii Lemnii. la Orezu.
. .c.) Căpitănil,: Slujitorii Râmnicului, Venătorii, Cătunele
Potirei ~i Cătunele l\larcului. .
d.) Oraşe doe: Ocna şi Rîmdiculii, carele are E~lSCO-
pia, cinci biserica. unii Schitii numitii Teiuşul~, ~nulu nu-
mitii Titireciulii ~i unulii numitii TuIca, şi 6 blSerICe.
DoIjulii are: .
a.) Monastirl: Bucovăţulii, Jitianii, Sigarcea şI Sadova.
b.) Met6şe: Ţutora, Tîrnovetulii, Creţcscii şi ~6ba. •
c.) Căpităni't: ~na a Potirei şi una a Slujitoril~r Judcţu~u~.
d.) Oraşii,: unulii, CraIova, al treilea Scaunu al llănlel.
Monastirile Craiovei şi Căpitănii1e s'au scrisii în deosebi,
 176 ISTORIA
TEREI ROMÂNEser. 177
Gorjulii are:
ruine. Monnstirile ,şi bisericele s'au descrisu la rândulilloru, '
a.) lJ[onas!'ir~: Tismana, PolovraciJ, Crasna, ~i Strîmba.
Cârmuitoru este ispravniculii, şi din orăşanI unii judetu su·
b.) Metotu, unulii singurii, CIoclovinulii. .
pusu ispramDiculuI. ' ',' ,.
c.~ Căpitănir: SlujitoriI, Mezilgil, V~nătorii ~iHalducii
predatl. '
,Tî'rgovistea, în jud. Dimboviţa .
.d.) Oraşe.: Tîrgulii JiluluJ, cu doe biserice ~i Cărbu­
nesCll, cu o smgură biserică.
Pănă înainte de Nicolae Vodă Mavrocordatu, aice era,
MehedintiI are:
a treia resedinţă Domnescă: Vara Domnii petreceaii aice.
J.) Monăstirl: Motru, ŢintareniJ, Potolni$a ~i Strehaea
ceIii !lnteiii scaunii al BănieI. ' iar erna la BucureseI. De la 1716 înc6ce nus'aiimaiduBu'
,Domnii acolo. Casele domnesei, ale cărora ruine se vedii şi .
G b .. Căpi[ăni~: a PlaiuluJ, CerneţiI, Calafatulii, Jamlani~a,
astă«;1J, s'a ii fostii reparatii la' anulii 1733, sub domnia lui Con 1
OgOŞII, Vodita şi Slujitorii judeţuluI.
stantiuii Vodă Mavrocol'datii, s'aii arsii de cătră I Turci,
c) Oraşe: CernetiI cu o biserică şi o monastire' Cala-
fatulii cu cincI biserice. ,. , cu oeasiunea resbeluiuI ce aveaii cu NemtiI., .Mai nainte era,'
cârmuitoriu marele Vornicii· de Tîrgovi~tea, carele judeca"
. ~e adună: 84 monastiri, 99 met6~e, 27 oraşe ~i 78 că­
atAtii oraşulii câtii şi totii jude~ulii Dîmboviţa; . astă«;lI însă';
pltămI, afară de Bucuresci, Tîrgovistea ~i Craiova. Iar în
,?

oraşe 95 monastiri. este numaI Ispravnicuhl şi unii Polcovnicii de. Cazaci do· /
Tîrgoviştea, supusii Agăi. ~lonastirI şi bescrice suntii· ur.. ) I
măturele: Mitropolia, Bolnita, Stelea, beserica Domnescăi' i
besericaD6mnei, a Serbilorii, a mahalalei serbesci, a ma-:'~
CAPITULO LVI.
halal el, a terguluJ, a VorniculuI, a lui, Popa Dumitraki, a ter-.'
Despre oraşele capitale, vechI şi DUOt!. gului de susu, Il lui Burica; a Cazacilorii, a SpătaruluI 'To-
ma, beserica . roşiă, a Sântei Parascheve la sc6la .dom'nescă; , '
1. CâmpulunguU1, în Jud. ~lusceUi. trei pustiI, şi alte cinci fără de nume. T6te ,aceste sunt de
petră., j. 1,
t
Aice a fostii celii finteiii scaunii al !ui Radu Vodă Ne-
gru, cu curte şi cu cassă domnescA, cari acumii s'aii ruinata. 4. BteCleresciz, în jud. Ilfovulu.
Mo~~stiri.le şi bisericile s'aii descrisii lu şirulii judeţelorii.
Mal mnamte se cârmula de Vorniculii CilmpulungulUl' d Aice s'a făcutii de a patra oră reşedinţ.ă domncscă sub
dupe re t'orm ă • carmmrea
v fi' ,ar
li remasii asupra ispravniculu· d Mircea Vodă celii betrânii, carele în allulii 1383 a făbutii
.JU de tu. E s t e ŞI. unu1ii din ol'ăşani ce se numesce. judetulii
V
1 e Curte domnescă. Domnii posterio'ri aii 'mă'ritii acestă Curte
Oraşului, supusii Postelnicului celui mare. şi aii îmfrumllsetat'ol precumii se vede pănă astă«;1I. 1\1onas-
tirI şi beserice sunt cele următ6re: .
2. Curtea de A'rgeşte, în jud. Argeşului. 11 l\fonastiri, cu' hanuri: Mitropolia, Sântulii George,
Oolta unde este şi spitalulii, Radu Vodă, l\lichai Vodă, ~ân­
Aice. a fostu a doa reşedinţă a luI Radu Vodă Negru tulii Ioanii, Sărindal'ulii, Stavl'opolcos, Pogonianis, Slatarulii,
cu curte ŞI case domnesci cari şi pănă astă«;1I se cunoscii în Archimandritulii, Il tuturorii Sântilol'ii, Sântulii Spiridonii ve-
ehiu;:~ Santulii Spiridonii noii, hanulii Coltii, hanuIii, Şerbanii
, 12
 \
\ \
178' ISTORIA ' t ŢEREI ROMĂNEscl. 179:
Vodă, Domnu Bălaşa, Hagidena Sântulii AtanasieFoisorulii
·· ' , • , să s'a făcutii r:d:~" împeratulu TraIanu la annlii t08, în' drep-
beseflc~ Curtii., ' : , ':' , ' : i. ' tulii ;podului Id~ 'petr~ ~e .totii Traianii făcuse' pe ·D,U?ăre, !i.
. 7. Monastiri fără hanurI: Siintulii Sava, Sânta Ecate- ai ',căruIa stîlpI s·e vedu ŞI pănă astă~i.' , ",' I J

rma, Stelea, Răsvanii, Creţulescu, Udricanii, Sântulii Elefterie. " ' 1,' :' '1, ' " ,t l' " .

5. HanurI monastiresci fără monastirI: ah' lui Constan- 2. în jud. Me~edinţi'f" .11 i 'j '.

,
tinii Vodă, al FilipescuIur, al SânteI Ecaterine, al lui Pi-
'
,1' ':' •. l , ' ·

periu, al .lui' Zamfirii. " , A doa re~edintă a, Băniei, a fostii la monastirea; 8t1'e.. '
1

,15 Beserice de' lemnii: Ce~u~ii: Radu, Popa' Marinii, haea, despre, care ,amii ,vo~~t~( la. monastirele' judet~loriit i',
Deica nouă, Iancu; Popa Panu, Popa Radu, Moldovenil"Popa.
Co~ma, F~?tân~ BouluI" Po~a Radu,Popa tva~cu, Cărămi­ .3. O;azova,1 in'·;/.'t!.d. 'DoljU.'l' .tiu
j ~ i
darli, a lUI Stoica, a Pantehmonulul, .a lui Ceauşii David. "',!.. . , 1 ' ; ",fl

51 Beserice, de petră: Sântulii George vechiu, Scala
Vergului~ Aganiţa, Popescu, Lucaci, Popa Sorc, Hagiulu. Sca.,
unel~! Il ~.egufitorilorii. l~~pn Herer Popa ,'DrăghicI, Săpuuaril, '
Olarll, Slhvestru, Popa ,Retrea, Goi-gani!, 'BăIăconu; Sel'banu;.:
Aice a fostii şi este cea din' urmă, reş~ăIÎlpt'U:" &o1,1lul
celUI mare. Candu acesta lipsesce, Domnului numesce i uniI.r
boeriu .Caimacamii. :Acestă dregătorii!. are, Bubordinate mal
multe pos'turi,·, precumii:, Polcovniculii de CăIăraşii' unii Lo.. ')
J

Vodă, Domnu. Sântulu Nicolae din ŞeI ari, beserica 'din' O ... '
10,zi, Ianasi,. ~atiştea" Botenu, BrEizoenu, Fântânţ1Boului, Popa",
Dlrvaru, VlSlca, 'Golescu. Prundu; mrthalao!! Vlădicii, bes;'
Albă, Flămândaj Broştehii, Shbii,' patruzeci de' mucenici
S~ntulii ,~ntonie,: Dobrâte.sti, ApQstolaki, . Sântâ, Ecaterina; a
T~rgulullde afară,. POPa'Solle, l\iăntulesa, ,Delea veche, a '
Llpscanilorii, ,Il' 0tetarilorii, a;.Pi·ecupe~i1oriia Dikiulai -Ste,...
. Ivu" SAIInta P arascheva. i:: :i
Jaru f',
gofetii al 3,-lea, unii' armaşii ,al '2.lea, ' unii Portarii- '\Nilm~­
riie acestoru funcţionari se facii de cătră Domnii,' dupe re"'j
comandaţiunea BanuluI. ,Pe lângă acestia mal suntii treI Lo-
gofeţi de Divanu, unii, judetii de oraşii şi unii Staroste dei:
neguţitori, numitI 'de cătră Banulii de adreptulii. .
MonastirI în CraIova suntii cele următore: Obedenu".
Gănescu; Sântulii George, Sântulii Dimitrie,: Sântubl: Nico'::'·
lae Vladăeanu, Dudu, Sântulii Ilie. , " ! î··

Adunânduse tote monastirile şi besericile la unu locii " Biserice d" 'petră ! suntii: a luI Petru Bozii, ,8 S~ir~oT-
resu1tă: ' cei, ,Sântulii Ioimii, Ungurelalli, Jieanţtlii, şi 33'biserl~ei'de,
În BucllL'esci 94;,', '\)' \ '" lemnu.' . " ".:,\,,,,
În Tel'goviştea 25. . \', 'Căpitănii suntii: a Catanelorii, a Armăşeilorii, aMen.:~
în CraIova 46.:' zihiriloriij şi 8 Slujitodiorii.' . ,:" I fI:.:;
În Judete •
278. " , J.'
:. Ci)),

Plus besel'ice'le de prin ,sate. . '" ',:.; , .

,1 r' CAPITOLULO., LVIII;
CAPITOLe)" LVII: j " • 1 ~I J

Vadul'ile eorespullIJetore peste Dunăre;, )., .:j

Despre resedillfcle:Bani~loru.
• ,1 r"" ,

'1. Tumullt Scveri1wluz,; în

: ,
}lii]!ehedintZ.
~ ~, .' Br~ila; ce~~e·,~ 'ter~i Romănesci.·
Sehe.lea. es~e di~,8U8ii.'1
Aice a fostii prima re~{jdintă' Il 'celui ânteiu Banii nu-
de cetate pe o gîrlă! ce ,ese
din' Dunăre dm .Josu de gura
mitii Basaraba. Astă~1 este de's ertă. Acestii , turn ii 'S8 dice . , Ialomiţcl, şi corespunde cu Mazinulii din TurCIa. "

ISTORIA
180
Bertestir, satu (8 'ore)· şi ~chl,}le pe marginea Bălţii.
Plopi?', satii (2 ore) şi schele în warginL. Dunăfii pen-
tru lucrurile ce trecii din trei. gîdt~ (.',; e:!() din Dunăre din
susu de Oraşii şi intră iare~i în Dun:\ro. din susu de satU:lu
Bertescii. \ .
Oraşulu, tîrgii (4 ore), şi schde la, Gura Ialomiţei, de-
parta de· Dunăre. cale de o <)1':\; trcC~ltt\re la Hîrsova, cetate
în Turcia. (12 ore).
Stelnica Oasab(1Ş'1l (4 . l\:hele pe dulu Borcea, ce e-
I'~ f!ln DtU!:u',} ,1:1) ~,1':>1'! de. ~;'\atUli1 LikiresciI ~i Întră iareşI
:~n :D'l:~': h gura hilolillÎei. Gându nu suntu apele mici
:.;:. ;.~:':. '·'/C':vu.', cu hmtr;!u, apoi merge la Dunăre în trei 0-
. . l' . . d'lU T urcia. '
<::\..;•.( ,'\;"P;ll::,t:-, ,5, nnCf.\ sAte nucI
::. ",:.1; i;I'{;;]cd" satu (4 ore) şi schele. prin riulii Borcea
\.ia şi Stelnica, corespun~et6re la Silistra,' cetatea TurcieI~
., Liekirescir, căpităniă (4 ore) şi schele ce respun,de totii
'prin Borcea.
, Otoeănesci~, casabaş (4 ore) şi schele printr'o ramură
a DunăreI, ce se coboră la schelea Lichirescilorii~
Oornaţelulu, Kiseletu, Spanc~u, . sate care cându nu sunt
apele mari sunt schele şi trecii deadreptulu Dunărea; Iar
cândii apele debordeză şi bălţile se umple, se facu neprati-
cabile. . de adreptulii la Dunăre, la satulii Pravova. . ,
Olteniţa, Uăpităniă, cu Schele din josu de gura Arge-
şului, trec(mdii deadreptulii la Turtucala peste Dunăre (4 ore.)
G'ît~rg~ttU(, cetate (i2 ore) ~i schele prin o gârlă ce Ile'
numesce Ramadana, şi care €să din Dunăre din susii de ce-
tate la satulii Slobozia lui Celeb-aga şi întră în Dunăre din
.iosii de cetate. Cândii suntii apele scă~ute, trecendii Ra-
madana, mergii prin insulă în doe ore la Dunăre. Trece-
tore la Rusciucii, cetate' a Turcier. ( 12 ore).
Slobozia ltt~ Celeb-aga, (1 oră), ti'ece Dunărea deadrep-
tulii la Rusciucii;
Petrttşeani~, satii (5 Core) ~i schele printr'o gârlă a Du-
nării, trecet6re la nisce sate miei d!n .Turcia (12 ore}.
Zimnicea, Căpităniă (5 1 0re) şi schele printr'o gâdă a
TEREI ROMANESf. 181
DunăreI ce sevnrsă în bălţ'i,respundetore la Sistovii caasa-
banii al Turciei (12 ore.) ,
, Turnulu, C1etafe (7' ore) şi schele, prin care este' trecă­
t6re de adrcptulii peste' Dunerc la cetatea Nicopole (6 ore.)
. Izlazulu, Căpităniă (2 ore) ~i schele trecet6re de adrep-
tulii peste Dunăre la satul ii Val'aoglu din Turcia.
. Cele~ultr (6 ore) satii şi schele prin o gârlă ce ese din
bălţi şi dă în Dunăre. . .:.
. GtolpanulU, sat'l' (8 ore) şi schele la versătura JiIulul
în Dunăre. trecătOre la Bu~lichioi cassabanii al TurcieI 10 ore).
Nedeia, satit (3 ore) şi f'chele printr'o gârlă asDunării j
trecăt6re ca şi cea de susii.
Bistriţa, sa tu (iora) 'şi 'schele pr6stă printre bălţi, tre-
cătare la Ţibre (8 vre). .
Ţifa, satii (5 ore) şi trecetOl'e pe unii podu la' schelea
Lomiului, la Lobalanga ~assab:\nii al Turciei (10 ore) .
Zegladeta, satU (5 Ol:e), trecet6re pîntre bălt~ pe uscatii
pănil. în Dunăre' la Arcer-Palanca (6 ore.), '. :: l .. '.'
Oalafattt, Capităniă (4 ore) ~i schele la malulii Dunării,
trecăt6re la cetatea Vidinului (6 ore). ~'.
FlorentinuUI" Capităniă, Saleea satu (4 ore) trecetore
printre băIFpe"uscatii la Dunăr~. ';':c;· . ::;'.;_~
, Balta'verde; ,Tlombanii iSVOl!il (ore)j~u)chele tr~cet6re
.
Corneţi~, ora~ii şi; căpităniăla Turnulii ~everinuluI (50re)
C\J schele 13 Dunăro, trecătore la Cladova.:fetisliam(:l80re).
Ruşava, cetate, trecetore la; insula Ada·calesi (4 ore).
"
CAPITUlJj LlX.
.1
'V~llliIe terei ROJnănesc'i, corespnnzăfore escI.
cnale terel Nemt.....
.. . \
Vama Văleni1oru, în judeţulii Sacuienil, trecăt6re cu
carulii prin Cere~ii la vama Buzeului Nemţescu.
Vama CâmpineI, în jud. Prabovei, trecetare cu cai pe
la mănastiraa Sinaca(t f ore) la Timeşii în faţă cu Bra~ovulii.
182 ISTORIA • rtREI ROMĂNESCI.

.vama Drago,slavii, .îa jud. Muşqelului, pe la Rucării

cu caruh1 (6 ore), la Brani1, în faţă cu Făgăra~uli1 ..
, Vama CâineniI în jud. 'Arge~ulu!. trece pe lângă Oltii
cu carul ii (2 ore, la Băi~ora în fală cuTirgu-ro~u ~i Sibiulii. CAPITULU LXI.;
Vama Tîrgu JiIullli, în jud.Gl)rju, pe la Vîlcea ,cu ca-
l'ulil (6 ore), la satulil Livc7.ile.' '," I'ofecele ce mergli priu plaiurile terei llomlînelicI In UnIMI",
Vama CerneţiI, în jud. MehedinţiI, pe la Vodiţa cu ca- şi cure "at ifii de plaiu plizesce aces'e plaIurI.

rulil (5 ore), le Zupalnck în faţă cu Banatulii.

, Vama Bahnu 1 satii înjud. Mehedintii, pe la Plaiuhi lungii
cu carul ii' (5' ore), la Tufa, satu ce estc în faţă cu Banatulii· Judete. Care Yătă- De la care satii şi plaiu se fnecpe
~i~. ~i prin care muntI trece in Ungaria.

Himnicll. Rim .. Al!csti!jndeţiinu se

CAPITULULX. "
hotăraace cu Unga-
ria, ca BU7.eulii.
NUOlCl'IlHi \'a',lşillll'ii, locuIt' l'eşedillfel şi atribufiunlle lor. Buzeulii. Pil'scovnlii Prin Brăesci
, Lopătari. b
SIănic. lIIăDescI.' Pe la Penteleii. La Coliba.
'SacDieuJ. Tcl~jinii. Satul BătT~ni. llreazeDlii. Idem.
!:::"'. Numirea LocuIti de Satulii Cere~u. llisccuca. ' Cu :alo:dova.
Judetulii. ....<\!<\! y ăta~iilorii. resedinţa.
Atrihuţiunile Vata~ilor. lIiinieţil.
Inlirele.
PlaIul BetrâDiI.
PlaIul mare. hA Vama nuie-
:.- , uluI.
o====;
Rîmmcu. iflRlllllJlCU. . _i,. Păzesce plaIurIle sau.
Ipacnlil:
StefăDescii.
TelcjeDulii.
Orsoea,

Buzeu.
I
2 Slanicu. Pîrscovii.
trecătorile.
Păzescii, de hoţI.
Beria.
Idem.
Pla. Şerban ii
Vulpe. Vodă 1 La Santii. I
Scărislirc.
Sacuenii. 2 Buzeu. Telejenii. Facii cislă prin sate. Luturosu. \

Prahova. 1
I f Prahova. Cată se
nu trecă ci- lde111. 13uzeil. StarehTozdtt. Călugării.'
ChlOlldlBasccT llise:l.
La rama llu7,eu-
neva' în Ungaria prin I} IvI Nemţescii.
Bălliucnif. Piticu.
plaiuri. " '

I
Nevola~uli!. Pl. lluzcul<!f. Se smngii la era
Dimboviţa. 2 Ialomiţa. Dimbovita, Păzescu se nu se cal- llisc.'\ Ru~ii. Arselc. sna ~i ese la va
N llCSll/·U. Idem. ce hotarele de vrcini. Iar Nevola,u!. Casauc.".. ma Buze ului.
, Rânducscii Pîrcălabii far nisca Ru~i Tcga.
l\IuscelulU. ! Z Al·et·. Lovistea. Praho\'3. Prahova. Breaza. Gurguiata. lIoghesţi.
în ~atelc din plasa Ion!. ~Ion. Sinaea. Fllrnica. Moghc~ti ~I Rilt
Argeşu. : ~ ,Cozia.Bl'czu. Ingrijescii se nu se novl.
Comarniculil. Girbo"a. Vama TiruisuluI
Vilcea. , '! INovacIJ . ITismana. spargA satele, ~i prin
Sec.1ria. Stcghiasa. La satuli! SăceIJ.
! 2 Baea ~e a'IBahna. vorniculii cdu mare
Gorju.
I rama. I ,', '
se rândul'scii de cătră I
Tc~ila.
TreStienu.
' Prislopulii.
Orzogu.
Vama l'imesuJf
~i Săecle.
Domnii. " ~.,
Mehedinţii. i _ Idem: <

I
Possada.
Că~eria de Po·
Paracle.
~I\I~ita.
\
Siecle ~i Şanţul.
duri.
Teşila. Dotlana. ŞăDţulil.
Din jud. Săeu- Bobulii. Şanţoli! păzece
ieu ii ese înt . straja nemteză.
Prahova. I
 " ..ISTORIA TEREI ROMĂNEScl. .185

•
! !
i Aleţe. Care Vătă- Deprin
~iă.
la care satii şi plai'u se începe
şi care munţitrece în Ungaria. Ese. Judeţe.
CareVătă .
~iă.
De la care satU şi plaIu se incepe
şiprin care munţI trece in Ungaria.
Ese.
. '

Prin satul Bre- Păduchlosnlii. l' Loviste. Trece podul OI

(
za din Pra-
hova, .
Prin Mon. Si· Furnica.
naea.
Prin apa Umi· Surlele.
I
• La satulii Moeţil.
tuluI fi des-
parte Judeţul
VilceI pănă
se intîlnesce
cu Gorjulii.
clorulii. Cârligulii. S. Robescil. Murgaşulii.
Idem. Rotunda.' J Brczoea.
TroeniI.
CIăbncetulii.
Robulii.
}La vama Boleel.
Sat. Petruşiţa. Plalulii Dombascu.
S. MaIa. Delulii Negru. La s. Stilmoca.

f Satul Bădenii. MiIorele.

Pe riulii albii. Brebulii.
Satul ii Puenii. Plaiulii s.uchenii.
Idcm. Marginea Domnescă.
S. CetăţeniI. Sleasa. .
) ~
Se aduna la lll?D'
tele Laot~ ŞI e-
se.!a satulu Mo-
etu.
Vîlcea.
Gorju.
S. VoInesca. Gocalabenu.
Nuse hotăresc
cu Ungaria
fiindii ca le
La s. Sadurile.

Muscel ti. S. BădeniI. Valea Bădeni ~i hO-Ipe la muntele Sin· desparte iu.
taruIi'i. . . . tila se cobOră la Arge§ii.
S. Dragosla- Ghimbavulii.,
vele.
Moeţil de sus ii
satul ii Fundata.
S. Rucăruliise Valea Cheii, Podulii La satul ii Şirele.
MehedinţiI Gorvodiţa_ !'IJitezulii.
S. Lovita şi BaghiuIii.
Bahna. Hosizescu.
r=mb" '0' '"
TurcieI, Iar din
josii al Unga·
desparte de Dîmboviţei. rieI.
drumuHi ca· Plallllii Turcului. Satu la Morminte. Idem. ScurtuIii. Tufarulii.
Polo mea. Pilomia. La Coranii.
reloru.

Iple~iI.
Gura Văii TamasuluJ. La s. Zerneseii. S. Cereşii. Negu~a.
Zimbodia. La s. Coca zile. Idem. DoesciI.
S. Nemăescii. Plaiulii Hoţului. La s. Sebeşu. Idem. Scochi VomI.
Idem. Ivetulii.
" I Preasca.
S. Nucşol'a., PlaiuHi lUI Petru.
La Morminte.
La s. Reza. S. Bodenif. C'Allcovi(a..
S. Vorua Vo- Prileazulii.
Becisnica.
Baca.
Nucşora şi Calbucetu. La s. Liss:! ~i ho·
tarulii BiJda. dita.
"t: .
1\,
Plăişorulii. Las. Pintaşi Slm·
băta.
S. Bresca.
Idem.
Prisaca.
BăI (ata Cerbulul.
ls. Polovasniţa.
'; q
,1'

'\,
Sepu.
S. Perivoeseil. Prin Riulii roşii şi
muutele Carpan-
I
La hotarşi Gropi. S. Gornoviţa. Cesca.
IdIJm.
S. Isvarna.
Polomi.
Pontezali.
IIS' Bogaltini_
teanu.
Faţa Gel ulUI.
Voevoda.
f
Esl.' între satele
Breza şi Rece.
Idtlm.
Idem.
Idem.
PlopiI.
Furca CosuţiJ.
Meqevareln.

A.rge~ii. . Arem}
Peltiketu.
S. Saliltl'uea. lUuntişoru. S. Âvregu.
Idem. Poena Porcului.
S. Siliste is· Preglada.
}C.kori,"".
S. AreCii. Plaiulri OIsii. S. Căsiciora. vore. Boboti.
lLa s, Ârbaşn de Idem. Verde.
S. CorbeniI. Corbanii.
S. Brătienii. Brătienil. f susii. Idem.
Idem.
Cam iri.
Dragocama.
}S. Ronea.
S. l\IăIăcenii. Plarnlii Spion. }L3 Porumbacl1Jii S. Mărăşescil. Prisaca.
S. Ti tes cir.
ÂrmeniţiI.
Marginenif. de susii. Idem. Ţghiehiambu.
S. Bois6ra; Zanoga. S. Berbenii. Vînturişulii. }S.
S. GIăbescii. Cociloril. La Sebeşii. S. Gălugăranii Cruci~ore.
S. Cărnenii. Zanoga. La s. Porcescii.
 ISTORIA' TEREI ROMĂNESCI' ;187

-
Judeţe. Care.Yătă- I?e I~ care sa tu ~i plalu se începe E ~ De unde ' pUl' In ce riuri
ŞI:.t., ŞI pnu care munţi trece în Ungaria. se. Judeţe. RîurI. La care locu In careju-
cedu. iutră.

I I
S. Călugăranil CăTugăreni. Zighi în Ung. SIăniculu S. MăneseiI
BuzeuIU Stirţa
S. VaI~nil. Bobulu. S. Armeniţil. Iovă· Buzeu S. Pîrscovulii }Buzeu
Sărăţell1lu Muntele
S. Badeşu. Văcarull:i~ , ' , Or; Serbeşu, Ji- l1eţu mare
CloşaniI. Motrişorii. l iuliî. Ungariei, Călmăţuiul Pădurea cu Dunăre S. Gurgueţii Rîmniculii
Idem. MotruluI. la câmpnhl Ne- pere.
,., , gulni. CălnăllIU Curmătura Buzeu DiIi josu de S'I
mllnteiui 0- Mărginenii . I
muşorulii. ~
RiuIU Mi). Mupt. ' Poduru luem SIăbiţii de susu Buzeu
C~L\P~TULO LXII. sanii.
~ \ Zebale Munt. l\lodeţu Cîlnăii La S. Valea rea'
Rilll'i1e, de unde purcedu, şi in ce locuri anume se
Ungurescu. J
SIăniculii Muut Muşia Buzcu La S. Cernătescii .
intilnescu cu alte riud. nica Sărat Muntele Lăcă· Buzeu, la- Din susii de S. Ialoffilţa
,uţu Ungu- lomiţa Urzicenii
rescu.
Săcu'ienl S~ăienii Isvoru de la - La Fiitiţil Săcuieni

Judeţe., lUnri De unde pur- In, ce riurI In careju- ,F:)zareni

cedu. intră. ,La care lorti deţu. SibiciliJU . - Buzeii
panatiulii Muntele PÎI- Idem
---~--'------~;-'----~-7-"-------~---- natei.
Lopaţna
Rîmniculu Siretlilu Din Moldova în' Dunăre/DinjOSu Brăila Brăila
de
-
Călmăţuiul Grozăv6ea
Cricovii
Idem.
Balea Din muntele. In Rîmnicu Din, jogli de Or. Rimnieu Chiojdi 1Ilunt. Sme- nisca
Bălenu, , Rimnicului o,ilu. .",'1,.(1
Bărbp~oru Bilbeni ' Idem. Din 'josu de S. Buzlş6re - TeIejenii
, , ' A DrăgoesciI Iazulii Din TeIejimă Bucovii S. RucovulU
Valbali lII:llll Caprif !n Milcovii Din josii de satU Grenţa Din Valea Bucoveni
, Cocova Isvol'uli1Tcpli· In Rîmnieu DinjosedeS. 'l'op- Grenţil.
cenil, , !iceniI Niscovulii De laMonasti· Buzeu Din susu de Să- Buzeu
Ricort~1U Vunocoghera În lIIilcovu Din josu de Vîl'~ rea Bradu. denI
mare. " , tc~coI ; SIănicuu Dinsns deOc- Vorbila S. 1IIăgllrenii. " Săcueni
Recea mică Din sns tle J~ă· În Rîmuiciî Dinjosu de S. Bă. nă. , ,'.
benr ,",," .beniI ' Vorbi1ăii Idem_, Telejen u Sch. Zamfira Idem.
Oreavnlu VunocnclI Idem. Idem CricovulU Din susii de S. Prahova, S. Adincata Prahova :!
Munteanul De la nIitrescir Idem : i, ldem i Săratu , ,Lapoi. : , "

Delu l~osn , Bucovulii TeJejenu Din susiide, S'l

WumicnlU Pl. Ungun;JnJ Seretii La S. Rîmniceluld Bucovl1Iii ,S. Săcu,C ni
dînMoldova Drajna Din susu de Idem. Din susu de .
Rimu<l l\lil- Muntele mun- Cel'aşu VăJenii;, '.
covului teşorului, ho· , 'l'eltijenuh'i Idem. .',' Prahova S.'Drasnescii, . Prahova
taru la ViI" Cosmiu:l Din susu de S. Teh;jenu Sch.' Zamfira ldem.
I teşeoi, a po
I se abate pe I
il DobrăviR6ra
Săcueni
Bucoveni! S. podenii ,Bllcovii S." Bucovu
şanţU· la Sainu De la S. 'l'a· La Dimbu. - Prahova
Prahova
Ghioliţa taranu
Şanţuter Se (Jice hota- Cervenia Din munte In Casi6ra
rulUMilco~ Floru S. Cocofana Doftana Din jollu de S. Te· Prahova
vulul de la şila
S. Girliţcle SărăţelulU S. Mândrescii Strimbd' De ia Dîmbu. PI'ahova Că~eria Podurilor Idem.
 188 ISTORIA
TEREi ROMÂNESCI. 189

Judeţe. Rîud. De unde pur- In ce rînrl In care

cedu. intră. La care Jocu.
judetu.
De unde pur- In ce rinri La carc Locu. In careju·
Judeţe. Rîuri. cedii. intră. deţii.
Dragomi- Din munţi Doftana
resei
(
VutnauIu S. Radila lUI Prahova
Jlfo~u Staneiu.
Dinjosă de S. Dră·
VIa~ca Călniştea -, Argeşu S. Leota Idem.
găneseii
Doftăniţa Munt. Măceşu Doftana GlavaciociI De lângăl\Ion. Cotmana Cotmana.
TeIega Din susă de Mislea Glavaciocu
Din josă de 1IIon. Teleorma - Urlninlii S. Urluenii Idem.
Ocna. Mislea
Mislea dul· De la Măciuca Telejeuă Din susă de S. Săcuenir
nnlii.
ce. OItu\i1 Călmăţu· S.Iminogii Dunăre Intre Pirtan şi Teleorman
Plopenîi in\i1 Fântănele
Doftana Munt. Radola Prahova Din josu de S. Prahova
, " Bănenii
Hirleu1, ho·
taru alU
Valea Lu· Din susu de Doftana Ocna Telega
puIul. 1Ilon. Brebu Turnului
' . Jiiulii. S. Comanii OItişoru S. FlocosaniI
Pr?viţa Munt. SeciuIă Crieovu .:'.

S. VIădenii Olţişorulii De la S. Re· OItil. 1.unca Turnului

C:lCovuHi Petro~ita. Prahova S. Palanca IIfovulU
Dlmbll Mon. Ţinta Telejenu ','costa din
Din josii de S. Za· Prahova OItii
noga Muşcelulu Rest6ca De la Băeni Argeşu Din josu de S. Dimbovita
Negoeşca Mon. Tirşoru Prahova S. Palanca JlfovlllU FloresciI
Viişora Din susă de S. Idem. S. Piselllescii Cîmpul ung Munt. Pojorita Idem. S. Breboenii Argeşii
Dedulescil. Munt. Brotila Rinlii S. VIădenii Muscelil
Bulariu Din sus ii de S. Idem. Protina
Din josă de S. Prahova D6mniI
StăncescH. Stăncescii Idem.
Ialomi(a Repeglo- S. Borduşanii Riul D6m· M. Valea rea Argeşii S. Ciumescil
sulii nii
Apa mare Idem ' ,
Dimbovita Sabar:.llii -: - ~ Argeşu S. Ciocoveni1
Colintiua Dai ~llSU ~~ S. Dîmbovita S. FUl'deseii Ilfovulii
Ideru.
Argeşelulii - RiuIU
Domnii
Ialomiţa
Stanescu
Muut. Bahna Dunăre
Vlahiştil
Ialomi{a
BughIa
Batia
-- Batia
Rinlii Cor· S, Răjescii Idem.
buluI
Glaboeenii Fontâna de la
Dobresei
SIăniculu - Brătia - -Vlasca
Argeşu Dîmbovis-: Stanislavesci Nejlovii S. Mîr~a
BratiI
I1foyulu~ t D
1\1?u. ~ ud ele Dimbovita S. 1!'ul'deseii culu
Dm susu de S. Dunăre Nejlovulu De lîngă Pi· Argeşu Din susu de S. Idem.
Doieescii tesci CoieniI
IfovuHi ,lUostiştea S. Grecii Argeşii
Idem. S. Corl1ăţeluIii IlfoVlllii . Bascovulu Mon Bascovn Idem. Lângă Pitescl
Balgateţii Teleorman
• -. Colintina PoduIii Bigu Badita C6sta Topolo· Vede Vitănescii
Viermo- S. Pmu de la Idem
losa Din susă deMon. Idem. gului
Podulit 0- Căldărusanii Idem Comeni S. Bolcenii OItii
Vede
racu
Po{uvalis- Din SIlSU de S. Balta CăI. Cotmana Idem Dunăre - Argeşii

tea Val&anulii Din laculiiPo- Valea me- S. Dobroc6sta '

.Ţuval~ştea durusanJ ". zirna Arde· ruiul
VJăsia Dm 8USU deS. Idem. . Idem lului
Zocanerulu Topologu, S. Salatrucu Oltu S. Ostrovenil Idem.
Perişulii Din susă da S. Idem.
Riul Vadu· Munt Costa ldem. La Crucea ce este
Poenarif hotarii ,
Paserea lui,hotar CâineniIorii
Din susă de S. ArdeIulii depesteO!tii
1

IDrăgoesciJ
CiorogîrIa
I-.
Tunarii
Vîl cea. BarboI Câinescii
Gilortulii Farcaşii
OUetu
Idem.
S. Priseovenii
S. Davidescil
Vilcea

S. Flocescii I Vlaşca OIănesa Piatra Rîmniculii OIănesciI

 190 ',' ISTORIA' ŢEREi ROMĂNESci. 19H
"

Judeţe. RiurI. De unde pur- In ce riuri' , lil careju- De unde PUI'- In ceri1!l·i Iu earejn-
cedii. intră. La care locli. ' deţii. Judeţe. ,Riuri.
cedii. ,intră.
La care loeii i
, deţii.' ,
I

Rinescii Din Iazuri OIt ii EPiscoPia Rîm, ni· .. 1:,",

I cului " , Topolniţa' ' Domogletu Idem Cassabaoa Cer-
Ocna Părăginesci " Idem. S. Saracinescii
Birsa
Otaşulii
Costesci
Idem
Idem
Bistriţa
I
S. Slavitescii,
La Săreni
,

Vuteţa
, i
Garna Vodiţi Idcm S.
neţiI
Vodiţa
'i; '.',
,1
Roman aţi. Beica Silistenii OItu S. Catana
"Orezul Munt Romana Idem , S. TobaniI OItişorulU Oltii din susu OItii S. Marginenii
, Bistriţa Munt Arnota OItii S. BoldesciI " 'j t Ide Slatma I : t,"

Luncaveţn MuntPielunga Idem. S.SJăviteseil:,

Razaşanli S Stoenenii Idem. S. Vierii
Cernişora Din 'Obîrsiă Cerna S. Măndărescil :
Cerna MllntPrelunga Olteţulii S. Oteteleşii, '
• Gorjli. OIteţulil Munt FJ'a~inli Oltii S. VIăduleniL' ' Romanaţi CAPITULU 'i-XIII .
Amaradia Săcerile
Gilortulii Munt Delosu Idem
Jilu S. Isalniţa:"
S. Poeana
Doljii •
Idem.
Cîlniculii S Poenarii Gilortli S. Albenil Gorju ' Despre riurile cele mal'i ale ţercl Romănescl de unde purcedu
Blaniţa Aninişu Idem ,',", S. ,Pet,rescii. l' , şi unde se varsă, şi despre acele ce vinii din' alte ţeri, pe
Petresl?ii Copcesa Jilu S. Pescena
Seca Copăcesa lUem '!Tîrgulu Cărbu- I unde treeu şt unde se varsă. '
1 ., neseii"
,--
Miurulii MărgăritescI Idem S. Greblescil
'Bolescii Munt Lăteuşa Idem ' ' 'S. Bobănescii ", ' In ce ju-
De unde vinii Ude se Pe unde intră.
Boriseu Munt Zanoga Idem S. BorleseiI " Judeţe. Riuri.
saii pureedu. varsă. deţii.
51mbotenu Munte Idem S.Ciofrăngenii' ,
Orezul De la Mon 0- Idem Lângă Curtişoră

Resova
rezll
Sarapatinu Idem S. Bălţescil "j
•
Mehedinţi. Dunărea Vine din UlI- In Marea IEse din la gu-ţeră La Brăila
Sueiţa Munt V/lcana Urşaţii
A S. Grueseil .. i:r: garia Negră l'a Seretului
Stăneseii MuntIntorsura Sueiţa Idem. Gorjli. Ji!ulii Din dor munţi In Dunăre Lângă Potroeeni Dolju
Bistrita Munt Macinii Idem , Idem. ai ţereiRllm. . se desparte în
Isvar~a Almaşani Tismana S. :Călţescii. numiţi Sibi- doe riuri unlil
ZaleşulU S Rngu Balta S. Somănescir ' , le şi Tureeni spre satuli1 Ne·
Bistriţa Băllişora Zaleşii ' '1
r; deghia şi altul ii
Tismana Munt Rîei JUu S. Rovinarii MehedinţI spre S. Obavnli1
Mehedinţl. Huiniţa ' ,: Gardoea Henita' S; Hnsniţa Argeş ii Lotru Din mnnt. Zo- In Oltii Satulii Bajoia Vîlcea
Stănescii Dimbasalasu Jiiu S. Creţescii " il iulii
Cotuşte Munt Ghila- Motru Cornava. Idem Oltuli1 Vine din Un- In Dunăl'c,Sedesparte în doe, Romanaţi
ncţu garia şi des- rămuri: ima in- -Oitii
'Creveda Rugu Jiiu Lângă lUonastire parte jude- tră pe la S.Is·
Zariţa Burbe " Idem·( S. Caculu " ţele Craio~ei lazii, şi altu pe
Baia Din susu de Motrn S. Baea de aramă la Turnu Mă-
Ocne gurele
lUotru l\feri~orii JiIu Mon. lIotru}' ", 1dem Argeşu',ii,. Din munţii Idem La.S. Smolenu şi Ilfovu
j. ; :
Dijnăţuiul Vardeniţa Djjnaţnln S. Pcrenii' r "Arif. ' Olteiniţa, '
micu Muscelulil Dimboviţa Din munteIe In Argeşii La ' sa tul Budescil iIdem
Cnraula Vurbiţa Balta Du- S. Birca 1,' , Gropile Va. "
nări! , saIat, , ţ.I;'", •r ~ j

Dăfnăţuiul Curpenu Dunăre S. Chirna . Dolju , Dîmboviţa Ialomiţa Din munt. Hur In Dunăre La oraşt~1i1 de.,
~
Aninuli:i Draguiţa Idem S. Ulmi!' Mehedinţi Miu , ,
Floci
 ""' •. ;'1.-, ,
192, .rJSTo.RI~'il 'l';;!

Prahova Prahova Din munt. Pre In Ialomita Din' ausu' de' PQ- Prahova. .
.,1
; ·';~',I delulii, ";.,.l! . '. ; ,duHbChiranii:.. '.~.',
Buzculii Buzeulii Din' Ungari!l In :Serlttii la S. Ma,csineni,' Rîmnic,ului
Rimniclllii Seretl'i
\
Di~. MOldOv~, J.f"J:H\,:. :'"
ŞI s~ ~4~.~~- ~Ab~,\"
. .
l. '" •
1
, taru".~!l}~\"\:~li'jlHl;t; l( ;':,;' ,:: .,
Ialomiţa Din Dunăre, Idem~;':;"
Din Buaii·de
aatuIU Lichi- ,
,reseii,' d ii
mare "plu- '
la;&tScţofieniI;

I!
• tescii corăbii 5

,,' i
: ~,~<' '.;' ~ ţ
"

, ;1

•
•~;(: ;.,.,0;'- :.. L;
",f'>_:'r 'i

•~ t
, ~ ' .
>",1 , h;;~'.
:,,;//, .;'~\ j:,

,i'
r.:
," <~l~~.If~'
: j,li!llQ; "
-..;." ;''"''l',
;;' il,? 1
,: JOI '. __ ~ ~l··;.·: ~'
.,,
"f • f

, ţ~~" ~ : '..
, ' " .. ~t,,,~,": , /~~.:~

, 1) Mar ~r~~~l{unii Capiţolii fn carc'se

J~~criîiA~mu\~iei,cer6"!Dari, cu
distanţeÎ{}şÎ. pirecţillnile Ior.,D~l':,~~il;; ~hi ;'g~e~ru!i~#tor.ul~t!,s~~ Jd!~,:a ti-
pografl1lui, materia atât e de 1nc~rcată!îh·~~jllţ{8epottUrage nicIo im-
portabţă. De aceea amii sot:otltU .dQ prlsosii.~ a!cial reprodnce .acestii ca-
$ pitoli'i in tr~dlicţiune.·"·'!:>:.;,U~';t 1; /!II!~f:;i[, {Lr,Y;
I . (Nota'.traducetorulul) •

.,