FONTES IZVOARELE

HISTORIA.E DACO-ROMA.NORUM
ISTORIEI ROMANILOR
FASCICULUS VII
VOLUMUL VII

CHRONICA NESTORIS
EDlDlT
CRONICA LUI NESTOR
TRADDCERE $1 COMENTARII
G. pOP A ...L ISS E A N U i
DE

G. POPA ... LISSEANU

CD 0 HAI<TJ\

BUCURESTI
1/111111 fill "'''"rIII' B.6~~~:~ASI
TIPOGRAYIA «nUCOVINA», I. E. TOROUTIU BUCURESTI
1 9 3 5 TIPOGRAFIA «nUCOVINA», 1. E. TOROUTIU
1 9 3 5
Amico dilecto
Georgio Ciol'iceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.
 PREFATA
Ni s' a adus imputarea cii n-am pllJ.blicat aceste FOilites
HilSitlorriae Daco· Romanorum pe baza de nLanuscrise origi-
nale. 0 astfel' de lucrare, in vmprejUJrorile de astazi, ar Ii
fost pes;le posibilitiifile .noastre §i ar fi reclamat, de sigul'. eer-
cetari migaloase de paleografie 'l.n ni§te archive pufin accesi·
bile noua. Numai 0 instituJie eu mijloooe intinse, cum} este,
bunaoal'a, Acaclemia, ar Ii fost chemata sa aduca La ~depli~
nire 0 astfel de opera. Intru cat aceasta,nu s'u fiieut de nurnmea
pana UCltrn, cu toote ca lucrarea ar Ii trebuit S(l Ii fost de muLt
facuta, §i 'intruc& nu sunt perspective sa se ad.uca la indepli~
nire nici in.tr'un viitor apropiat, am socotit ca lucrarea noastra
modesta, de a da la turnina izvoal'ele principale ale istol'iei
noastre medievale este 0 lucrare ulita. $i suntem m.ul!wnifi
sa constatam ca, in afara de foarte ral'e excep!ii, publilea?iwnea
noastra a gasit 0 primire favombila' §i wneol'i chiar erotn.<;iasta
dnn partea tUituror istoricilor no§<tri.
Scopul Ce 1l£-am propus n'a fost sa dam 0 edifie criiticii a
unor izvoare vechi §i ol'iginale, izvoare 'ee se gasese raspandite
prin ,diferitele archive :oji biblioteci (din strainatate §i as'Upra ca.-
rora s' au faeu/' §i se mai fac inca §i astazi astfel de edifii bawte
pc colafionarea diferi,telor variante de text, ci sa dam in roma-
ne§te, pentru cetitorul roman - pe viitor dince in ce mai
pn!in fa11'['iliarizat cu limbile vechi - 'intl" 0 tradluc0f'e cat mai
exacta izvoarele istoriei noaSltre napionale. Traducerile noa.o;tre
sunt fiioute dJnpa textele restabilite de cerce.tarile de pana (LCum.
Duea i:nsa, pe langa traducere, diim, uneori, §i textlll
in original, 0 lacem aceasta, dupii cum am spus-o in prefa!a
volumului I, «pentrllca cetitoT111.1 sa poatii, mai Ufior §i mm sigUl",
sa sedocwnenteze direct, prin sine l,llSu§i».
In raportul ce a prezentat Academiei Romiine, propunWvd
 -8-

pentru premiere aceasta lUiCrare a noastra, d. prof. Silviu Dra-

gomir, eel mai compete.nt in materie, spwne intre 'dltele:
«Pufblicafia d-lui G. Popa-Lisseanu, vntreprinsa cu muri
jertfe, merita rtoataatenfia Arcademiei. E 0 opera mare, la-
crata cu .rabdare §i rm'igaleaUi, care va face neprletui,te servicii
istoriografiei romane, idan;d impzils lacercetari mai ample
asupra aces tor izvoare, singurele, rcare pot IUJminJa 0 epoca
atat de intune(Jata a iSItoriei noastre medievale. Preminl ce
i s'ar acorda, ar fi 0 vrednicii rasplaw, nu numai pentn£ eru- INTRODUCERE
ditia ce trebuie cinstiw, ci §i pentru activitatea sa rneintrenupta
pe terenul literaturii §.i ,culturii romane§ti». Nu mult timp linainte de a fi aparut in Vestul Europei
Cat despre rarile excep!ii, vom spune numai atata rca pis- «Ch:ronica Bohernol'um» a lui Cosmals din Praga, comliro,erat de
ma, - acellivor rdente iniquo, U§a de bine caracterizat de Ovi- Herodot al patI'iei salle, §i eu d1liv,a ani nUlffiai inainte de com-
dins - nu ne va impiedica sa continuam aeeasta luerare a punerea operei «Gesta Ungarorurm» a N otarului anO'l1im al re-
noas:tra, caw vreme ne vor mai sluji puterile §i d~tl limp nn :gelui Bela, apare Ia Kiev, In Rusi'ar, 0 cronica de cea maimare
vom fi lipsi# de cOi11!cursnl binevoitor al unui om de saerificiu, importanta ,pentru istoria politi.di din Estul EUl'opei, 0 eronidi
al'd-lui C. D. Cioriceann, diruia 'iiaducem aei prino~u:l no~ astazicuuoscuta in general subt nume1e dilugarului Nestor, §i
....
stru d e recuno§t.Lnta. inti,tuhta Poves,t vremennych let, adeca I,srtoriaaniloll' 'trecuti.
Textul eronioei lui Nestor fiind scr:is in vechia liTnbli ru- Ca §i operile amintite a lui COSilll.as Pragensis §i a lui Auo-
seasca, adeca in paleoslovelM, tradwcerea noastra am !ilcat-o nymus, eronica ce poarta numele lui Nestor rporne§te din ace-
dupa traducerile !raTlJceze §i gerrmane ale lui Jok. Ben. Scherer, ea§i conoe:p!ie i,s'toridi, avand a'ceea§i tendinta §i urmarind
Russische Gesdhichrte, 1774, Aug. ]judo Schlozer. Russisdhe aceea§i tinta bine fixata de a preama:ri faptele viteje§ti ale pli-
Annalen 1802; Jos. Miiller, Altrussische Geschichte nach Nes- rintilor §i ale rstramo§ilor. Subt indemnul unui sentiment pa-
~or 1812, L. Paris, La Chroniquede Nestor 1834 §i mai ale,s ale triotiedestU!1 de ,des'Voltat, cronicarul de la Kiev l§i prropune
lui L. Leger, Chronique dite deNestor, 1,884 §i R. Trautrnann, sa povcsteasdi evenimentelepetrecute in Rusia de liar inceputu-
Die Nestorch:ronik, 1931. rile salepana in ziltell:e 3lUrfJorullUi, oampana Ia annl 1110, IstalU,
Pentru ~n!elegerea unoI' pasagii mai obsCJure ne~am bu- cum ,se eX!prima el insU!§i, in introducerea caI1ii sale, sa nearate
cumt de concursul (i·lui Prof. Stoica Nhcolaescu, caruil! ii «cum §i-a luat inooputnl tara rusea.sca, cine a domni,t mai Intai
aducem aci mldfeunirile noastre. Ira Kiev §i CUiID lS'a nascut Rusia».
V ieata cronicarului. - Se §tie, de multa Vlreme, ca Nestor
G. POPA LISSEANU nu este autorul croni'cei ce-j poarta numele ,sau ca, eel pUjin,
nu es'te singurul ei autor. Fruptul acesta, de ahfel, nu are in
sine 0 importanla IpI'ea mare. Importanta stadoar in insa§i va-
loarea operii; :caci, un prezinta un Iprea mare interes, dadi a·
ceasta cronidi poarta uumele lui Nestor, uume ce nu se gase-
§te niciiiri amintit in ea, sau daca poarta uumele lui Silvestro
sau allui Vasile, uume ce Ie IntiHnim, pc amandouli, in aceasta
opera.
Sunt mai multcpasagii in cari redaotorul 'San redaretorii
.a,cestor ,anale rusc§ti ue vorhcsc in pe11soana inJtaia, dandu-ni-rSc
 - 10 --
astfel wnele infol1ma~iuni asupra vietii autorului. Le vom in-
dica in ordinea lor cronologidi.
1. Suht tatUul 1051 (anul Fa.cerii 6559), cronica ne spune
di princirpele Ia.roslav a llwmit pe Ipreotul Hilarion ca metropo-
litin Rl!§i_l!~_~~i, de unde, pana a.ci,cronica se multurmise sa
noteze-~enimentele fara comenta,rii, se opre§:te .d·eodata spre
a ne ,da rdatii amanuntite alSupra intemeierii Manalstirii Pe§-
terilor din Kiev. ~i ne 'slpune caaceslt Hilarion, pe c..ilnd era un
simplu preot §i-ta sapat pe un muntede Hlnga fluviul Dnj,pru 0
pe§tera in care :sa poata sa se roage in lini§te. Cm'and dupa
nwmi,rea sa de metropoU~.,!!!!w.2'!!X,~£~!~J2£!!i!J~!:~2~,~,J;~uheci, in-
torcandu-se dela Sfantul MUUlte (Athos), ainc'eput sa duca la
Kiev 0 vieala de sihastru' §i sa traiasca,subt n~u,lsau-nume
caluga'rescde Antoniu, in pe§tera sapata de Hilarion. In jurul
aeestuia s' a u stransI2fra'lidi1ugaxi"c,a'liJlllJ~~_U]JI;i§iji:Y.\1 ri au
imbraeat rassa, §\ au faeut subt mUIl'te 0 pe§teralnai mare, ()
bisericu!a §i ni§te chilii pentru calug:hi.
Acest Antoniu a ajuns Cll" timpul1a 0 lpare vaza §i renume,
fiind respectat nu nwmai ·de marele pnblic,'d<,J,r.§iJer'prindpele
Iziasl'av,.'Clarei§i aveare§edin,t;ah.Kiev.,Antoniu in urma a,lese
ca egurmen peste comunitate 1p..e.dilul5al~uL.vjl!J~l:!m~· iar elinsu§i>
s· a ret1'a8 ]ntr' 0 alta pe§'tera mai la opar~, pellt!'u ca sa -§i
ouea ad vie ala sa de ascet. In}jmpul egumenului Varlaam,.,s'a
zidit 0 biserica, deasupra pamantului, ehia'r pest,e vechia pe-"
§tera §i 0 manastire, nnmita manastirea\Pe~terilor,j~\cal"e w~.
.<ff!:~t!i.~!l:r~~~!b5~9».W~i!M!~i;l§lEi: ', . ;"";:,,"·",~..~._,,_.•",.~.,,,w,,;,*
Dupa Varlaam a urmat, CIa stare! sau egumen, Theodo~ie"
subt care s'au strans la manastire olmta de' £)alugari~ !«~a ace-
• ?\
sta, zice autorul cronieei, am venit §i e\" pacatosuJ)i ~:rrevred-
nieul rob, §iel m'a primit, pe cand .erm:n in 'irul'IStli nUJmai de 17
ani. Acestea le-amscris en, pentru c.a sa fixez anU;l, cand s'a:
ridi'c.at manalstirea §i de ce ea s'a numh manastir~a Pe§teri1or»~
In a.cela§i timp, cronicarul adauga faga.duiala ea va vorhi :thai
tikziudespre egumenul Theodosie. AI' UllIl~a, dup'a aceste dalte,
ca Nestor, sau re·daetoruJ croriicii, ori cine ar fi el, sa se fi nas-
cut laanul 1034.
2. Suht anull065 (anul Facerii 6573)r, eronicarul vorhind'
despl'e apari1iunea fenOmenelor extraol'din~,re, p'r.0vestitoare de
nenorociri, §icomparandu-Ie peacestea eu cele ce s'au intam- ,
plat mai de lllult §i pe cari Ie-a inregistrat istoria universal~,
-11-
_ .01 era un om invatat care cUillrO§'tea muIte luoruri din trecut
- ne vorbe§te deSlp:e apariliuuea unui copil-monstru. Ni§te
pescari, pe dind pesC'uiau in diul Setoml, au prins in pIasa lor
un eopil aruncat ee-§i avea paqile genitale I.a fala. «Dupa ce
noi, zice' autornl cronicii, am privit acest mOllstru pana seant,
a fost aruncat din non in a,pa».
Cin~iL"Ji~.£os~L$!~£~§lL~!?i? Sa fie yorba de eaIugarii din
pc§ltera Kievnlui? Sau VOl' fi {osi pri'Vitorii ni§te laici? SetO'ml
nn este prea aproa1pe de Kiev. ~i, ilJpoi, este adrmisihil ea ni§tc
calugari cueernici sa fi privit toata ziua un astfel d.e monstru?
Mai de bO'raha poate fi yorba de ni§te eopii sau 1 tined•cad •
lllL
v.
intrasera inca In ealngarie. In alcest caz, aurtorul cromceJ, sa-l
zicem Nestor, s'ar fi naseut dupa anul 1048, iar la anul 1065
inca n'alr fi fost ealugar. Daca,deci, intre pasagiul precedent
§i p3'sagiul acesta nu este 0 contrazicer:~, ne produce in Ol'ice ,eaz
o nedufluerire. '
3. Subt anul1074 (anul Facerii 6582), redactorul croni·
cei ne vorbe§te despre hoala §i'moartea
, .
egumeuului
1
TheQdosie.
«Vom s'pune cateva cuvinte, zice erO'nicarul, desl{hl'e moartea
sa». Cu acealsrta imprejurare ne vorbe§te §i deslpre ailti pustnici,
despre Damian, Jeremia, Maltei, Isaac.. . .'
Sa fie oare aeelasi autor care, in anul 1051, a fost prmllt
In manalstire, in ):l!:giLQS~p:,lljUJ~"!.de. ~i~~,,,,;!&!!:t:1,llL'[heodosie:.
a !earui vieata §tim precis ca a ,~<lescTis-o? Sau sunt mai mul!I
autori eari vorbesc despre ace§ti 'pustnici, dupa cwm se crede
de obiceiu 1) ?
4. Subt annl 1091 (anul Facerii 6599), analistul, vorhind
,in persoana intaia,ne poveste§te ca din im:lemnul egumentului
I
sau, a cautat osamintele .sfa.ntului Theodosie, mort in annl
1074, ca sa Ie desgroape de la locul 10'1' §i g,a Ie inmormanteze
in noua bilserica ce fusese zidita de acela§i Theodosie, pe dind
era inca in vieata. «Cele ce va istorisClsc, zicecroni'carul, Ie
spun nu di~ au~ite, ci sunt lucruri:pe~arieu l'l1surni Ie-am
faphiit. Caci: a venit la mine egUlnen'ur§1':mI~a'ziS-:r«'5a mergem
la p!C'§tera lui TheodO'sie... A ,dona zi dupa c~ I-au inmO'rmantat
episcO'pii ce se stransesera dela Vladimir, Cetn\igov, Juriev, Pe-
reiaslavl,s'a celebrat 0 mare sf'crbare». In u:rma, cronieanIl a-
1) cr. Engen ~e!\pkiJlI, Zltr Nestor/rage, in Archil! fur sw-vische Philolagie"
XIX, !t. 1896, p. 500.
 - 12-
daOlga: «Cat ma prive§te pe mine, pacatOisul, servitOiruI §i §COl-
land tau - se adresa in rugaciuue ,sfi'lll'tului TheOldQsie, - nu
§tiu cum sa laud mai ~u vrednicie viea!a ta §i cumpatarea ta,
§i de tareeea nu VQiu spune ,decat diteva cuvinte ... ».
~i, pe cand se faeea desgroparea osemintelor, episcopul din
Vla,dimir, ~tefan, vazu 01 rQ§a!a ,spl'e rasarit, deasupra pe§terii
dela Kiev §i in!elegand ea tocmai atunei se faeea tranrs'pOirtarea
osamintelor sH'tntului, a inealecat 'pe uncal in graba §i impreu-
naeu Clement, pe oare in urma I-a numit starel, a alerg[lt
spre Kiev.
Acest ~tefan, epis!cop, ajunge apQi eg;mnen in manarstirea
Pc§terilQr §i lui ar Ulima, dupa aratarHe eronieci, sa-i fie ca
'sueceSQr Clement. In lista egumenilOir insa 11n gasim pe acest
Clement, diei dupa ~tefan urmeaza ea egumen Nikon, pe care
il gasim de trei Qrri amiJn:tit in 'CrQiIl]Ca noas'\:tl'a, ca urma§ al Lui
~tefan. Este Qcol1'trazlcere ce 01 ,eOlnstatam in text §i un argu-
ment pentru pJuralitatea autOirilQr a.cestei cronici.
5. Subt anul 1096 (anul Facerii 6604), POIIOlvcii, adeca
.~~:~,<.tE;,~Ll?};~~,!!~~~,~",~~~!,:~,2~~g,~££:!:~?;I;"j~f!!!!!~,J.~;:'J!z;t!i~~ yinutul
Ki~v.lJ,I:jli..",C:u.".aeeasta imprejurare, «ei venira §i 'la manasiirea
Pe§tetilor, nnde nOli ne galseam in IclIilii, odihnindulne dupa
utrenie; au spart l1§He §iau lll'cepnt sa jefuiasd>~~ AutOirulcrOl-
ni'cei era marior ocular §i a asistat Ia tOiate ticillo§iile iPQIOlvci-
lOll'. ~i, cu ;acestprilej, el ne vorhe~tedespre TQrkQmani, TOirci,
Pecenegi §i POIIQvci cari se trag, cu tOl~ii, din Ismail §{ pe cari
Durmnezeu i-a 'trimis ca pedeapsa pentru erc§tini. Ip:
\lCest an,
antorul crOinicii ni se arata ea un simplu calugardin manasti-
~~~~~ , '
6. Subt anul ~021.-,(~auuLEa!~erjL6605)" analistul ne vor-
hc§te ,despre Itrwtartivele ,dillltre Sviatoslav II, principe in Kiev ~i
David principe din Vladimir. «Prindpele David, s:pllne m:oni-
·camI, it trimilsdupa mine §i mi-a zis: «Te trlrnit pc fine, Vasile,
du-te la Vasilko, 'carePOIarta acela§i nnme ca §i tine§i spune-i...
~i, apoi, orOinicarul continua: «M'amdus Ia VasilkOi f;li i~lam COl-
mu:ni,cat vQrbele lui David... ~ Sfantului TheOidosie.
AI' rezulta din acest pasagiu di redactQrul cronicei nOla-
stre se nUlliC1§te Vasile. Sa fie oare numele Vas1Ie, numele de
hotez al lui NestQr, dupa cum au sns!iml't unii 1)? Ori va fi
I) Cf. E.So!lpkhl, op. cit., p. 504.
- 13-
fost rweest Vasile un Qm de iucredere al principelui §i crOinicar
reprOiduce aci, in stildirect, evenimente petrecnt.e, in af~raA de
ac!iunea direct a a autOirului acestor analle. Chestmnea ramane
inca nedeslegata 1).
7. Subt anul 1106 (anul Facerii 6614), analistul ne VQr-
he§>te despre moall1tea lui,Jan_l\:J,~,a~t.'l'o/",m,~¥a:rsta. de. 90 ?'c ani"
«Dela el spune autorul, am anat multe lucrurI pe can Ie-am
, ~ I ~ " t ~ t'
CQnsemnat In aceste ~male ... Mormanrtu san Be gase§ e 111 r 01
capela din manastirea Pe~terilor».; Aci eS'te vOlr~a d~ sigur d~s.
pre uncalugar, frate bun eu analistul ;nOlstru, §l un lZVOIr prIn-
cipal de informa!iuni pentru "oronica.. . . A . ,
8. Unnl dintre eele dQua manusense orlgmale, In can m.
s'au pastrat aceste anale rusc§ti, sle termina leu urmlitoarele VQr-,
he: «Eu Silv€lstru, egumenul manaS'tiri Sfantului Mihail, am
scris aceasta carte de rllinale, in nadejdea harului lui Dumnezeu,
suht domnia principelui Vladimir din Kiev, in annl 6624! (1116
d. Chr.). Cine va citi aceasta ca,rte sa SiC roage pentru mine».
S'ar pa:rea,deei, ca autOirul «lstoriei anilQr tre;culi» este
Silvestru, iar nn NestOlr,care uu es'te amintit nieairea In intrea-
ga carte. Cn toate acestea, 'Oritica a dovedit ,ca nu ~gwn1.enu!
SHvestru este autorul ,crOinicei §i di, in ori Ice caz, mal die graha
trehuie conrsiderat, 'ca redactQr al aces'tei ,carli, NestQr dedit Sil-
vestrn, pe langa tOiate evidentele cOintrazicerrice Ie IntiUnim in
ea. Dovezile mai vechi sunt nnanime intru a recunoa§te pater-
nita'tea lui NestQr.
In Paterikonul manasirii Pe§terilor dela Kiev, 01 colectie
de ,descrieri ale vietii dilugarilOir din a,cee;a§i manastire, ni s'a
pastrat doua .sciisori,dintre cad intr'una dilugaruI Polycarrp,.
adresandu-se egumenulqi Akidin, nUIDe§te pie NestOir nu numai
de auto!' al unor anale, dar §i :ea autQr al doserierii vietilor di-
lugarilQr Damian, ISI3rac §i a1lii, delScrieri cari se gas esc §i in
eronica nOla,srtdi, sl1brt anii 1074, arlaturi de deslCl'ierea vielii
Critica mOiderna insa a stabilit ea de fapt Nestor este au-
II Dupa L. Lege!", Chronique dite de N!!stor, p. XII, pasagiul acesta aI"'
fi interp~lat.
 - 14
tornl unei Lectio dcsp'r.e vieala §i moartea fericitilor martiri
Boris §i Gleb §i al unei vita a ,sfantului Theodo8i~ l).
IE na.tural sa Ise gaseasca §i uncle netpotriviri intre cele ce
ni se Sipune in viea!a sfantului Theodosie §i cele ce intiilnirn
in cronic-a. Aceste nepotriviri privesc atat informatiunile refe-
ritoare la fund a/rea §i desvoItarea ulterioara a minastirii cat
.J§i cele referitoare 1a. pers:onalitatea §i moartea lui Theod~sie.
Inrtl1e allele in Vtita Theodooii, NeSi~Ofr arr fi venit H(a manastirea
Pe§terilor subt regumenul ~tefan, in cronica, subt egumenul
'Theodosie.
Unii istorici critici, pornind de la aCClSlte deosebil'i de in-
formaliurni, a'll emilS parel'ea ca l1ediaOlloruJ iOl1Ofllicei noasr~l1e
°
ar fi utili~at in ,adevar cronica 81crisa ,de N CiS tor .:lar ca a,cea
·cronica originala s' ar fi pierdut 2). ' Scriitorul i§i umnare§te de arproarpe planul Iucrarii §i !elu-
S'a cantat de multeori sa Sle arrate ca adevaratul autor al
croni'cci ar fi Silvestru, des:pre care am vorhit mai sus. Dar
in lafara de indicatia de la sfal1§itul Illlanuscrisului Laurentin:
desprecare am amintit, nici un aIt argument nu gasim in fa-
vovar~a .alcestei ipo.teze. Mai intai, SiJvClstru n'a fost ciHugar in
manastJrea PCI§tenJor, unde a fos'1 scrisacroni'ca §i in al ,doilea
rand, nici oaata n'la, trecut in istJoria rusealsca Sil~estru, ca un
repl1e'zentant al rS!crisUilui, pe cata vrmne Nestor a fost considerat
in totdeauna de urIlla§ii sai, ca un mare l81criitor rUB. In vechea
IitematUira l'UISeasrca irnJtalnim .adeSicori pe Nestor, iwr nlU pe Sil.
,:estru,de§i, din. punet de vedere cronologic, ar fi rputU't sa fie
§l el §colar allm llheodosie. Dar, nimenea!;li nici odata n'a in-
dicat pe SHvestru, ca fiindca,lugarin mana~tirea Pe§te;ilo1'.
In afadi ·de aceasta, mai ,exista nn argument ee pledeaza
impotriva paternita!ii ,lui SilveSitru. EI figureaza numai in ma-
nAu~crisuI Lanre~'tin §i, chi?r ~§i aei, nUlll1Iali subt annl 11l6, pe
ca'1a vremecrOlll,ca ,se termmacu anul 1113.
Intru ditcel de a1 rdoilea manuSicris original, manuscrisul
Hypatic, mai complet decat cel Laurentin, ne spune precis ca
aceste anale rusc§ti au fost scrise in mana,stirea Pe§terilor un de
Silvestru n'a fost ealugar, este de presupusca Silvestru' a fa-
cut m,a! muIt 0 c~pie, dupa cum s'au mai facut atatea eopii de
aifJunCJJ IncoalCe. ~I, mai es~e pOrSihil Cia SilvCSltrru sa fi lu:aft 0 mai
1) R.. Trautmann, Die altrussische Nestorchronik, 1931, p. XVI.
2) E. ~cepldn, op. cit., p. 508.
- 15-
mare parte ·cIliaI' la prelucm1'ea Otperei originale. De altfel se
:~~ie ea vechile alnale, §i in vesrllul EJu~opei, se complle~U1u de mul~e
o1'i prin fel .de fel de inte11polari §i erau marite prIn a§a nunn-
tde Cantinuationes.
Apl'eciel'ea cronicei. - Croniea lui Nes.tor - pastram nu-
mireade cronica lui Nestor, dupa un ohieeiu astazi consacrat
de toata lrumea~chiaT dUiCa NeEitor n'ur fi 3JU!tol'ul, sau sin~uJ.1U'1
ei autor - este 0 opera mai muh sau mai putin unitara. De§1
,earacte,rul de anale 0 face, chiar prin defini!ie, lips ita de uni-
tate, '1otu§i se poate vedea 0 introducere in materie §i 0 desvol-
tare a materialului istoric. Acesta este eu atat mai desvoltaif:, cu
cat lucflarea se aprorpie de sfar§itul ei. Sfar§itul este brusc §i
,coincide prohaibil eu moarrtea autorului.
rile ce-§i pune inainte. Principala sa prcocupare este de a fixa,
cum s'a fOl1lllart. 'poporul \l"US, ,de ,unde vine numeI~ de Ru~ la
aceste popoare ,slave, ,cum s'a desvol'tat vatra !arii ,care este Kie-
vul §i cum s'a lajuns sa se fOl1meze din mfli muIte rprin,cipate un
,singur principat ell re§edin!a la Kiev. ~i, spre a ajunge sa sta-
bil:easca aceste fapte, recul'ge la tot felulde izvoarre istorice §i
merge a§a de derpaTlte incat nasrcoce§'te - prohabilll - paua §i
legenda di intemeietorul .ceta!ii Kiev ar fi fost Insu§i arpostolul
Andrei.
f Cronicarul trateaza evenimentele de la inceputurile, nea-
mUlui sau §i p.an. a .in Zild~. i~.
ca.re ..
spUrs, dela Rurik, primul prmclperus, mteme'letorul dmastIel
.tr~i.e§te, s.a~, ma~, p,re~i~
) Rurik §i pana iD,,"zilel~;luLY~Q.~JJ:~QIITladl1;ll, deci,~lela
anul 862 pana la anul n;lO, run ip:terval de timp de doua vea·
,c1!:.i'£~;:~:!:~e sentimentul religios profund ce se intalne§te
mai la fiecare paginadin acealsrta opera. Reflectiile religioase
§i motivariJe religioals..e tI'allispira la tot pasuI. Nu numai atat,
dar, exaltandu-§i sentimentele, aYl!lDJl,-£iiy~,mQ,lL!Jl~,iB*tw~~,_este,
, dua1"J.lstM.con:¥:ms,').,,,,coo;r~z!;i,~~~,~~~.
A'"
se'<p.nefa,c.e.,j.o;,l.t,Wl,.,;·
In loate imprejura:rile seda 0 lupta dal'je intre bine §i rau, intre
Dumnezeu §i Diavol. Acestadin urma are 0 putere eno!'ma, pe
.tare autorul se gasCI§te mereu nevoit sa 0 'coonihata. ];-'ire§'te,
birui'1oare iese in to'tdeauna divinitatea cea buna. I!Lgen~r!!J,
c!tiI?::g."~cr,QI!iI!J!~J!i...f!\!i("f,<%g~~~gm:~1!!t~=<2!ijml!lr"~.~ia"..£A£i~tL1}jhlia.
il!:Ll!lL"~"~£!!!:~~Jl,!i"j.§.t~ti~.~
.
l~atand . ~Y~!!i:m~!~_~i4yj!lil~,J!~Ji!ici.
"J"""",.y,,,,,,,~,,,,,,,,,)~~"""
 16
Izvoarele lui Nestor. - 0 lucrare de intinderea acesiei
'C'ronici nu se poate ,concepe, provenind de odata, ea un deus ex
machine:, nu se poate ,con cepe f~ra i;zvoare. Acestea se pot ur-
mari in insa§i cronica.
Sc:riinc!J~~!:i~,Y:~l:~~f'din.:ta,;nlal'eluip];in;cip,at, l:m~§i cen tml
p'olitic"aLlmnci,~!n~.<:.=Q~j},tl~l!!id~Yr$)mJ:!.j;i~..Ledalctorul cronicei
nu putea sa nu aiba contact eu curtea plriuc.;iara. Nestor a pu-
tut,deci, avea la indemana archiva cur!ii. ~i, de sigur, celIe pa-
tm tratate eu Grecii din BY2'Jan! - unele din ele reproduse in
intr,egime §i CODstatate astazi a fi fooi autentice - i-au fo:,:t
procurate, fad! indoiala, de a]}chiva p,rinciara.
Apoi,ca izvor 'principal, va fi,avut de Isigur Nestor, in pd.
mul rand, tradi!iile. orale., In Jweea§i manastire, Sle gaseau aUi-
turi de sine, intre all!ii, doi batrani despreeari el insu§i ne spu-
ne ca §Itiau muhe lucruri. Deilpre nnnl din ei, despre Jeremia,
ne spune cit era un frate dilugar ce·§i a,ducea aminte de ,bote-
zul Ru§iJor §i care avea darul profe!iei, cicci va fi fost un ·i')m
iJlwoortiv. Dela all doilea balh-an, Jan Vi§ata, deBpre car,e mn
amintit §i mai sus, Nestor ne spune ca a invatat multe lucruri
pe cari, ni-o Ispune e::,{pr.es, Ie-a consemna't in an~laJeJ:.e"'1J.ale.
Cronicarul nostru, fiind un om inva!at, '§i un profund cu-
n08lcactorall vcrchiului §i nou}ui 'tes,tlament, err,ade 8~gur familiwri,...
zat c'U oronicile grecc§ti §i bnlgare §i, in lSpecial, ne .citeaza pc
Georgi()§ Monachos nurnit §i Ham~rt~los,dela care 'irmprumuta
mai multe pasagii 1). Dcasemenea ni se citeaza Mcthodios, epis-
copnl din Patlara, oare a IBeri,s prin veacul al III-a 2).
De R<scmenea, cronicarnl N es'tor a introdus in text mai
multe legende, fara a fi fost p,relncrate de e1. Varietatea stilu-
lui constatata ,de critic a moderna crste dova,da sigura ,a acestui
, falpt 3). AS'l:fel de lcgeill'de ISunt ,oea desprre moall"tea lui Baris
§i Gleb, cea despre orbirea lui Vasilko, cea .de,spre Methodiu,
calcata uneorri intocrnai dupa le~nde}.e pannonioe, apoi, 'cca
despre libera,rea Bielgorodului, toate aecstea luate din traditia
I dupa 0 judicatie, este amintita in annl 907, iar dupa ~,itR indi-
1) Miklo,sich, in editia sa, Chronica Nes(;Qris, din 1360, reproduce pasa~
giJile gre.!lC§ti a,Le LIlli GoorgiOls, utiU,21a·te de Nestor.
2) In sec. XI exista in Rusia, 0 tradru,cere in 1. hullg<l!r'a a lui Methodios
am ~a,taJrn. or. SuehQ,lnlinov, Sbomil., 85, 114, la TraQl,trlJ~n:n, op. cit., p" 247.
3) Cf. Trautmann, op. cit. ne dli inlTeaga bibliografie a studiHor privi"
toare Ia croniea lui Nestor.
- 17 ~
slava §i Vial-ega, traditiecare va fi existat, fara indoiala, in tim*
pnleompunerii cronieei lui Nestor.
De a§i~derea, lunga eX1punere a do~ei cre'~tine, pe 'care
redactorul ,cronieei ni-o infa!i§caza en prilejul incre§tinarii Ru-
§ilor de eatra Greci, este scoasa dupa tradiliile grecc§ti §i bul-
gare.
Codicele. - Compusa de nnul sau mai multi redaeto1'i,
eronica lui Nestor ni s'a pa.strat In dolla manuscrise originale
§i in foa,rte illluhe copii. P~:,~mul manus·erisse nume§te Lau!!t~!jJl
~ • '"'" ~""""",-,-"",",~,~ ...,-""",,,,,,,,~ .-. ;z,,,,""lf '.i'#-~-
••§LJ~11.t~.~~p:t.O}[~]'l1,euj;a,w £lens
de un caliUg3Jr nmnit La,UIl"ellll~ilU carle Illi I-la, tra<llsmi,s, la alllw
1377, dupa primul original. Aldoilea manuscris, !Bcris ,ca §i .eel
dintiii pe pergament, poarlta numele de Hypatic, fiindca elp1'o-
vine din manastirea Sfantnlui Hypatie din ~()~!:t:~~~pin re-
giunea Volga §i apare di!iva ani numai darpa codicele Lauren-
tin. Primul manuscris, ,eel din Suzdal, merge pana laanullllO,
eeI de al doilea, eel din Kostroma, me1'@e Ipana la lanul 1113.
iCronica lui Nestor pune in discutie si uneorichiar solutio- ~ ~ ~
neazu 0 multirne dc problemedecea mai mare importanta rpen.
trn istoria politica, cul'turala, religioasa etc. a veeiniIor no§tri
dela Ril.sarit. Intl1c acestc prohleme cari sc discuta mai rnnlt in
tim.pul din urrna, in ma,re parte tO't pe baza textului acestei ero-
nice, ClS'tecea privitoare Ia originea poporulni mse£l.c. 1l1l£:iJlv-
""
§~I~~Ull:t, d "" £""
. ",t:N"Q:t}glne", ~"
,,].m&;a,«oItJ,..~,ax~g.a,
v v 1tYIa.~1
dac,ll",QY. ·.
oJ:"Jk§1.~e te-
me:illl:ihdn"~g1!Jl!:.a,.noJ;Al;i,oa,,,sau normanica a Scandinavilor ori
ineultura popoarelor '£ludice, in special a GreciloI', printre ca,ri
Varegii au trait mai multi! 'Heme, sunt cestiuni cari, orieat de
interesante ar fi §i pentru noi, Ie lasam nediscl:rtate 1).
Dc§icronica lui Nelstol'1 spre deoschire de aIte cronici, nu
pl1czinta nici un fel de fal.sifidiri, totu§i, fiedintr'o nehagare
de £leama, fiedintr'o Jipsa de critidi a izvoarelor, are §i ea
unele icontraziceri §i ,chiar, dupa cum constata Trautmann unc-
le omisiuni 'lendentioase.Astfel, hunaoara, cetatea :e;~l'eil!§la}[l,
ca!ie, de mai t~h:ziu, a1' fi fost Intemeiata n'llmai in anul 993 2 ) .
I) cr. Ad. Stendm-.Pctcl'scn, Die Varigersage §i obscrvatiile lui Konrad
Rittne'!', in Germanoslavioa III, 1-,,2, 1935·, p. 178,
2) Cf, Cap. 21 ~i 45.
2
 - 18-
-- 19 -
In general, rela~iunile Rusiei eu ~il.rile din apuiS sunt putin des-
volta'te \ <~lll~n~trte,!!~,:~l~~~~!~,JDJ!r~lL~Qill,ull!L ('Euxin), Ia phet aeu-
~PXin:~~§l!'X!'1,J1~,~~, DUnail'ea, Nisil:iriUl §i mUIIlJii K:aucalsus, adeca
V olochii. - \'entru noi, Romanii, cl'oniea lui Nestor este ai Ungariei, §i de aci pana Ia Dnipru §i celelahe fluvii ea Desna,
de 0 imp.ortantadeosehita. In ea gas]m eeadintai informajiune Pripet, Dviua, V olehov §i Volga care eUl'ge s'pre rasarit, spire
despre existenfa, noastraca popor la nordnl Dunarii. Importau- regiunea lui Sem. Ded, inpartea lui Iaphet, loenese Ru§ii, Ciu-
!a informaliei :ore§ite eu atat mai mult, leu dh ea este cor'Oborat~l zii §ieelelalite popoare ea Merii, Muromii, Vesii, Mordvinii,
dedate,le ce ni Ie procura, :ca!i-va ani mai tarziu, eronircarul din Ciuzii ZavoloiChis~~ Permii, Pecenui, liamii, UgJri~, Litvauii, Scm-
I Ungaria, Anonymus. ~i Ia Nestor, ,ea §i Ia Anonymus, nu este galli, Kurii, Le1tgalli, Livii. lar Le§ii, PrUJsii §i Cirizii locnese
langa mareia Va~~~:~,,,~~~~~~aeJeiaSIta marc locuese §i VaJregii

i
yorba numai despre 0 ,poPu1aliune romanearSca, cide un popor
roman, desigur eu ol'ganizajie pol:i'tiea,c~va£i fost primitiva pana sipre r.iisadi, sprre rregiunea lui Sem. ~i tot langa acearSta
, Q~r.
p
...• wtu§iw&~a,,£el,.~;itl@at.. pop.orlll.IOmaneS~·;~'~;;\iK::;~ili;ra"raz:
,+~",., ~'I>\<4--'1i"''''''''"i''''b~'''''''",'''''''j~*r("",iJ;j'''"~'''''''''V"~"",", ~.
mare loeuesc ei'tlp.re apus pana Ia tara Anglilor §i a Volochilor.
.JlJ:la1e...",.
De seminlia lui Iarphet se lin §i V:aregii, Suezii, Norvegii, Got-
Faptele date la iveala de Nestor ;sunt eu atat mai sur'l)i'in- Iandezii, Ru§ii, Anglii, Galitienii, Voloehii, Romanii, Nemlii~
zatoare .eu rcat, intre eroniea.rulrl1s ;;i intreeronicarul un'''ur Carolingii, Venelienii,Franeii §i alte popoare. Ei locue~de la
:5 :" ,

ori :el'oniearii ullgrutl1i, uu se rOonrstata llIiciro :relia'lie. Nu se prOaJte apus Srpre miaza zi §i se invecinese eu popoarele din sem:intia
stabili niei .0 legatura intre unii §i intre altii, desi ei ne poves- lui I-Iam». '
tes,e desrpre aeelea§i fapte §i de§i aratarile lor coineid. niear:~l ~e~?ri~~~~ !~;: vorbind ,,~,!?,~E!!LP,2£~~E!~~le slavre, ero-
Trreeerea Ungurilor .pe Hiuga Kiev, in drumullor "'pre apns, e 'e ee~"'''''0wJ?,~ee",
popoare,le intiHnite in eale §i mai ales luptele eeau purtat Un- «Multi ,ani inurma7"'Slavii £estabilira la Dunare, unde
gurii la venirea lor eu Romanii sprea ,cueeri lara oeupata de este aeum tarra Ungurilor §i a Bulgarilor. De aei Slavii se res-
acc§ltia §i de Slavi SlUllllt faJpte cari SIUIllIt istor.l,sriJte l,a fel §i de rClro- 'pandira pe pamant 'si au lprimit numedl1pa larile unde rS'au u§e-
Zlalt. }\;SltJf'el ei venilra §i sle a§eZlaJra unii pe mahliriLe Moravei ~ se
niea rllseasea §i de eronieile ungure§ti. ~i, fara indoiala, daea
procesul de desnationalizare a Slavilor a,r fi fost C"U totul ter- nmnira, unii Moravi ialral!ii~eJ:1i. ~i, de as emene a, se nn-
minat in vechia Ungarie l,a so~irea Ma§hiarilor, aratarile ana- mara printre Slavi: Croalii eei Albf ~i Sarbili §i Cairintienii. hI"
li§tilor ar fi fast mai precise §i nu ar fi lalsat uneori sa se intlre- caud Voloehii atacara pe Slavii dda Dl1nare §i se stabilira intl'e
vaza uumai eaatunei eand ele vorbe.sc de Slavi este a se lnte- ei §i-i asuprira, race§ti Slavi rplecara §i se 8tabirlirii pc Visetula
lege in acela§i 'limp §i poporul romanesc. J
§i se numid Le§i; dintre ace§ti Lc§i se numirll unii Poliani
lata .],n Intregime .pasagiile lui Nes'tor in cariel ne vorbe§te a11i Imtici, al1ii Masovieni, iar al1ii Pomerani. De asemenea:
despre Romani, ramanand ,ca inteun Apendiee sa ,dam §i textul venidi ace§tia §i se a§ezarii 'pe Dnipru §i ,,'au nuroit dea§i§de-
slavon. rea Poliani, iar al!ii Drevliani 1), fiindea loeuiau in mijlocul
. 1. V ol'bind, in earpitolul I, despre i'mpar!irea diferitelor rpadurilor. Al1ii se stabilirra intre Pripet §i Dvina $i se n~mira
reglUni intre fiii lui Noe, intre Sem, Ham §i Japhet, eronicarul Dre~oviei; a\poi a1tii se a§ezara pe Dvina §i se numi;a Poloeiani,
Nestor neSipune: dupa numele unui rau ce Ise ,ehiama Polota care se varsa in
Dvina. Slavii .ce ,se a§~zara in jnrul lacuini Ilmen l§i pas'tl'ara
1) TlI1llutmmm, op. dit., al'ata ecn destule llImall1lUllllte evenimt'~ltele imp(}l'tante n~e1e lor. §.l !wn,darra 0 ee!llaJte pe lQaJIie 0 llUlmiJra Novgorod;
{~ari
,m' fi trebllit sa se gaseasdi in aceasta t'ronica oa d. c.: Casatol'i:I EUP1'3xiei, a1t11 !Be stablhra pe Desna, pe Sem §i pe Sula §i se nl1mira Se-
Hiroa lui V sevJ,ad ,('ll Hom'ic ~1 IV; msatol'ia Arndlei, :firi,oo a dOllla ra lui broslav, veriani. ~i ,astfel s'a inpra§tiat poporuI slav; dupa ei s'a numit
ell Henrie din Franta; ,E,olia papei catd princi'pele Vladimit· spre a 'impiedica
§i Srcrierea lor slava.
hotezul dupa ri~111 grcc; ('rasatoria lui Ial'osla.v eu fiiea lui Olaf din Suedia; Bolia
Olgei din 955 catre Otto r din Germania etc.
1) DCl'ev in l'us'e~te inscmneaza piidure, polee, cam;pie.
 - 20- - 21 -

3. lneaipitolul VIII vorhind despre invazia Bulgarilor,.
Ugrilor §i Ohrilor, cronicarul Nestor ne Ispune:
«Pe dlnd poporul slav traia la Duniire,durpa cum am SpUB,
veniradin Scythia, anume dela Chazari, popoarele numite Bul~·
gari §i se stahilira la Dunare §i oprimara pe Slavi. In urma ve-
nidi Ugrii cei Alhi §i luara in st3Jpanire tara slava, dupa ce
alungara pe Volochi, cad mati Inainrte ocupascra .tara slava.
Ace§ti Ugrii anume §i-au faC'llt rupari!ia in timpul imparatului
Heradius §i mel"Sera eu Jell) impotriva regelui Per§ilor Ghos-
roes. In acela§i timp aparura §i Avarii, ·cari pornira impQtriva
ii:mpiira,tului Heraclius §i era aproape sa-l fad! prizonic1r. Ace§ti
Avari se luptara lllll[lotriva Slavilor §i supusera pe Dulehi cad
crau Slavi §i violenrtara femeile Dulebilor: cand un Avar voia
sa
sa cilatoreasca undeva, nupunea se injuge un cal ori un hou,.
ci poruncea sa fie injugate la car 'tr.ei s'au patru sau einci (e··
mei §i sa traga pe .Avar; astfelasupreau ei pe Dulehi. Erau
3Lec§ti Avari anume mari de statura, ingamfati in sufletul 1011'•.
Dumneze!U i-a pedepsit §i ei mwrira 'eu to}ii §i n'a mai ramas,
nici un singur Avar. ~i as<tazi maiexista in Rusia proverhul:
Au pierit, ea Avarii, dela cari n'au ramas nici urma§i nici mo§-
tenitori. Dapa acc§tia iusa vcn1di Peeenegii §i apoi, in sfar§it,
tJr·eml!ra pe la Kiev, in timp'lll lui Oleg, Ugrii eei NegTi.
4. In caipittolul XIX, vorhind despre razhoaele lui Oleg eu
popoarele vecine, cronicarul Nestor ne Ispune:
«In annl 6406 Ungurii trecUira pc Hinga Kiev, pe'ste mun-
tc}e .care §i astazi se nurrne§te Ugoliskoje 2 ) §i au ajuns la Dnipru
§i-§i Intinsera corturile, diei ei crau nomazi, cum sunt §li Po-
loveii. Venind din rasarrt ei mergeau in grana prin munlii cei
Jlua]!i calri s,echeama ungurlc§'ti3) §i incepUJra sa se lupte cu VQlo-
chii §i eu Slavii cari locuiau a,colo. Gici mai inainte vrerne locn-
ea'lll:llcQilo Shvi,j i~.l\r VQlocth,ii SiUipUISera' !a,]'Ia Slavil,olr. In urma iusa
Ungurii gQnira pe V Qlochi §i luara in stapanire u'ceasta ta,ra §i
pOl"U!I sl,alV esIte U!ll,uls~: Slavii :OO'ri loouiJau 'la Dunire §i au
fosrt IsupU!§i ,de HllIgUJri §ii alpoi MomllViJi §i Cehii §i Le§ii §~ POI-
Hanii ca1ri se ;nume,sc ,alCiUlln Ru§i. p'Cinl1lru ,ei s 'a ifIDwdrus mai iIIJtai
in Moravia sfan/ta ScriptUJra care, redalCtatacn sc.risul §i in
limha 1101' - slavona - a foot trall'smisa Ru§iJQr, ca, §i Butlga-
rilor de la Dunaxe.
Cillie sunt aee§ti Volochi, amintiti in cde partru p3lsIugii ale
eronicei lui NestOlr? Ei un sunt decat Vlachii lui Anonymus §i
ai ;celorlalte cronici medievale, cuvantul, «Vlach» suferind in
gura popoa1relor germane, slave §i turaniclC fenomentul fonetio
numit epenteza: Vlach-Vala,ch, Grad-Gorod, Kris-Koros Bras-
slU-BaralSu, Bllaj-BalaLZs, Krai.Kiraly, 'CJ1eaLZ-kenez, vra:bie-vereb~
grenla-gerehla, etc.
Romanii nu s'au numit pe sine ni.ciodatii Vlachi, ori val.a-
·~hi, ci numai rum ani san romani 1). Numirea de Vlach ne-a fost
data de straini. Ea este fQarte veche §i dupa credinta noastra
ea ne-a fost data mai intai de Germanii ,cari au l~uit la noi
j~ }ad ~i annme de GOili. La aeeas;ta ,concluzie ne duce faptnl
C'a ~umlrea .de Vlach 0 IntiUnim tocmai in secOilulal VI, dupa
go:rnrea GOJdor de Huni, §i anume penrbl:1U ]ntaiuiQ data la slcrii-
tornl grec Malalas, contimporancu imparatii din Byzant Justin
~i Justinian 2). ..'
Aces! Malalas, vorhind desprc regina Hunilor Sabiri,. uc
sp'une: «Cam maJoCllu§li timp, 8',a Uillirt en Romarnii Qi 0 femcle
diuva, ~egi(ilja .Hrunilor S,aibill:'i, ou uumele ,de Boa, ~ooti'ta pen'tm
pu~cflea '§i in~el'epc:iJm:,eae:i. AicealsltJa,e:r:amuma a dOli fi,i mmori §i
avand
. dIsuht
~
puterea eI 100.000 de o§tcui . , s,tapanea rCG'iunile
b
bu-
mce, ~pa n;oartea so}:ului Blach 3). Fire§te nupute:m face
o aproplcre mtre acest uurue §i eel dat porpOl'ului
s'tatam n~uma~.exis:~n~~, cuvantului §i, in ulcela§Ji. timlp, 8cmllaVim
ca, unH soruton din veacul al XVIII, intemeiandu-se pe
v v

se ,a§ezara C'U Slavii imprenna pe ,cari ii supusera §i de atunci aceasta araiare a Chronografilor au
tara, se chiama Ungaria. ~i Ungurii se a1pucara sa poarte razhoiu aziatica a Romanilor.
eu Grecii §i 'plUlsltiira Thrada §:i MaloedOlliiJa paua lIra TheslsaJoJnre.
I) eu tnicerca v.t'cmH, ciID.d 0 pli!!ura stl)prarnusa a Inat () d v ••
Apoi ineepura sa se razboiasea Cli Moravii §i eu Cehii. Cad po- " " A " .. on ucerelll farn,
0Uvantnl de roman ,a IllJ'uns Hl Mmtteni~l 51 1'1 Moldova C" 1"1' 1 j' ,
~.,. ' ~ ,,- ~~~
< J. JC.lCSU",- (XC ;['00 &'1U

. de'VH)~n. Cf. C. C. GJilJJreeCU, Inst. Rom I p 238 Tn Ar"b9"

. • ,. • .
~ ,
UvuQ ~nsa cuvantua «i'U-
1
1) Cu el. cr. Sc11l6zer, op. cit" I. p. 116. mlln» SfliU «roman)!>, §i~a pastDat intotdeauna intelesul din Jetnic.
2) Ugors Koje, Jl1untele Unguril()r. 2) Malalas. Chronographia, LXVIII, ed. Donn, p. 431.
3) Muntii ungurefti. C:u'pa!ii; numi~i §i Caucasus. 3) Istodcul Theotphal1'es in Chronogmphia sa I p 269 d
tforma eu epentezii Dalah. ,. , e . ne dll
 - 22-
Numirea de Blach credem a 0 111talni in cuvantul §i mai
veehiu de Blachernac, citat in cronica lui Nestor, ca fiind un
inscmnat ,cartier in Constantinopol. Aci se gasea §i 0 plrea ves-
'l;ita hisericii, inchinata lncinstea Maicii Domnului §i in care
Be afla. pasltJralta 011:l1cHrti!c, falcrutOlalI'e de mimruni, a Plrea Sfin:tei
Fe.cioare 1).
Numirea de Blachernae provine, dupa istoricul Genesios,
contimponm'cu P0l1phyrogelllitul, §i care facea pla,rte din i8tori-
eii de la curtea aCClSihli impa'l"aIt, de La Bllaiohe[l'lllos, un duce scyth,
omorit la COlllst3TI!tinopol 2) ; lair Blachernoo a1' fi un llUJme com-
Jfl'lllI:S ,din ElAciX §i EPVOC;;, v1asltalr. Cuvantul BI,urcheTIlli(}ls a1" insem-
na, dec], Vla'1>tlu' sau fiu de vialdb, iar Vl~achernae ar fi 0 colOO1ie
a popula!iunii l'omane§tti de looga ConS'tanJtinopol, venite .,din-
spre Scythii, dela Nordul Duniirii, inainte de mijlomtl veaml'lui
211 V-a 3).
Numirea aceastJa de Vlach, data popoare1or romanice de
Gernllani, mai intai, §i apoi de popoarele slave §i turanice, modi-
fidind iCllvan'tul firc§te dupa fonertismullimbii lor,. In Vol'OIch,-
Bloch, Valach-Black, BIas, Olah, Ulag etc., continua pana in
ziua de astazisa fieda'ta popomlui roman, uneori in sens peio-
rativ sau chi'a,r e p hatjocudi, de§i, precUIlll am s!pus, Romanii
nu s'au nurnit pe sine nid odata aItiel dedit rum an san roman.
Dar, fiinddi, indecul'\sul vremurilor, viea!a Romanilor s'a
desfa§urat, in mare parte, ea viealadeparStori, pntand ei ast-
fd mai u:§or, in timpuri turburi, !sa-§i pas1treze avutul, numirea
de "V;aJlach a primit alccep~UJnea depas!bor.-De ,l}ll,tJfel, pa!SIlJoriturl
nu trehuie sa-l cQnsideram (l[t 01 treapta sociala inferiQara agri-
culrurii, ci, din 'ClOnltlI'a, SIUlplerioara .alcesteia diJn urma, inlbmdlt
viea!a de pastor implidt In sine mai multa libertute §i avant su-
fleteslc decat viea!a lipita de glie a a@ricuhorului.
Despre Vlachi gasim nenUlIIlarate men!inni, mai ales in iz-
voarele hyzantine §i ei sunt a,ceia§i Cll V olochii din cronica lui
Nestor.
Dirmtre ,cele parlil'lUJ pa,sagii dtarte moo. SlUS din aJl)salele rrus,C'§ti
mai multi! biitaie die ,cap a dat istoricilor a,ratarea, repetata de
1) BihtiogJrlafia Blachernelor in Pffilly-Wisssowa, Rea~Ency, sub voce §i
in Ducange, Gloo;. sub voce
2) Genesios, Regum lih. IV p. 85, ed. Bonn: BACXXEpvatC;; uno T1VOC;;:
apXrrroO :hu{}ou BA.CXXEpVOU UVatPE{}EVTOC;; EKE1(JE mcp 11/lt(JTat.
3) cr. II. GhergheI, Careva contributiuni La cuprinsul notiunei cuvantului.
,<.f//uch», In Conv. Lit. LII anul 1920.
- 23-
trei ori,ca Voloehii lovind pe Slavii a§eza!i la Dunare, in regiu-
nile panonice, i-au silit sa-§i piidi,seasca locuintele §i sa pIece
tmii ,spre Nord, spre Vistula §i in alte .parli, iar pe al!ii sa die
mana pe loc, supu§i acelora§i V olochi,cu cari au trait im!preu-
na 'pana la venirea Ungurilor.
Istoricul O"crman Schlozer care a studiat, la inceiputul se\co·
t:> • '1
Iului trecut, intr'o lucrare in einci 'Volume, analele ruse§tI a e
lui Nestor,-pana la a. 980-a crezut~ intai, ea V olo6hii" despre
ca\ri se vorhe§'te in cronica, sunt ltalieni, Hindea subt numela
de W51s'che, pc care 'Ii identifiicai cu Volochii, se In!e,le~ea;n Iita-
lienii §i in general pOPQarele romanice - .\VaBand era Fran§a
§i haHa - ; mai tarziu iusa a admis parerea istoriculni lpolon
Dlugosz care a erezut di e vQrba_ in acesl! pra,sa!jiu allui Nestor,
de LQngQbarzii, cari au gonit pe Slavi, Lorngobardis Slavos e
Pawnonia pellentibus; In lcele ,dm .urma, Insa, dallldiu~§i isc:ama .ca
TIU 'poate fi vorba nici de Italieni cari, de altfel, TIll existau pc
acea \<Temeca popor, - in Italia nu crau In timpul formarii
croniceidedit Romani §i Venelieni, - §i nici de Longobarzi
cari ,o:ulpa ~ufraJTIgel!'ea Gepizij!ior 'l,r-ec in ItaHa, ,aemiis pail1el~a
pe care 0 lmparta§im §i noica in adevar Slavii au snferit in
Pannonia 0 lnrrangere din partea Volochilor, in urma careia
s'an lmp'di§tia!t unii spl'e Sud, iair a1liJi spre Nor.a'. Aceas'ta in-
frangere in afara ,de cronica lui Nestor, nu 0 int~nnim eons em-
nata nidii,riaiurea in istorie.
lata ,chiar vorbele lui Schlozer l) : «Ace§ti Volochi TIU sunt
nici Romani nici Bnlgari nici WiHsche, ei VIa chi, urID3§i ai
marei §i st:ravedhei semin}ii de popoare a Thmcilor, Da,cilor §i
Getilor, ,cari, §i acum, l§i ian limba lOll' p1roprie §i, cn loate asn-
pririle, locuesc in Valachia, MoMova, Transilvania §i Ungaria
in numar de miliQane. Sa ,admitem, continua SchlOzer, ea subt
acest nmne nu se vorbc§te nicairea ,de ei In istorie inainte de
veacnl al ] I-a. Ei insa au locuit intr'un COIl! de lnme care, dupa
ce lmpa1ratul Aurelian §i-a retrasdin Dada pe tOli coloni§tii
romani §i a paralsit lumea dela N ordul Dunarii, a ramas in de-
CUtiS de mai multe seeole 0 terra incognita. Ca sa fi pieri! eu
totul de 'atunci acele natiuni de pe suprafata pamall'tul este a
prioricu totul neprobabil. VOl' fi fOist, timp 'indelungat, apasati
de Goti §i apoide Huni §i de a1tii ;de toti i'nsa s'au libe,rat. Ce
1) Schlo:ilcr. Russische Annalen, HI, p. 145.
 - 24-
s'a petrecut dupa a,ceea in marea lor tara primitiva, intre sec,
al V §i al IX-a, ,despre aeeasta is<ioria nu ,§tie decat pu}in sau
nimic; §i ceeace ea ne s.pune nu este .eel putin in .contrazicere
eu afirmarea lui NestGr ea a fOist 0 vreme dind aee§ti Vlachi
I
(poate din T,ransilvania) au pornit un alac asupra Pannoniei
§i au ajuns stapani peste Io.cuitOirii slavi ,de atunci ai a,cestei
tari».
~ 18toricii no§tri ,din ultirma jumatatede vea,c ne ,dau impre-
sia unei coonplete discurajeri, atat din .cauzaata'Cului vio,lenil:
§i hine pregatit al lui RGesler §Ii al §coalei sale, in frunte eu
Hun fa Ivy, Rethy §ialtii, cad, cu argumente quasi §'tienlifice, au
taga,duit ,continuitatea elementuluidacG-roman la Nordul Du-
na'rii, cat §Ii in UJrma inte,rv,enliei filGIGgilOir ;no~tri icari, ncba-
nuirul macar influenta limbii Dacilor asupra /Qnnarii graiului
rwstru, au Bustin'Ut ,ca neanml romanes'c nu s'a putut forma de-
dit in Peninsula Balcanidi, suht directa .lndiurire a idiomului
iliric. ~i astfel, Xenopol, hunaoadi, sleindu-§i puterile In can-
tarea de argumente impotriva teoriei roesleriene~ 8~a l'etran§at
in dosul parapetului §Ii lipsit de curajul unui lia§l:liiu, 'Pl'cdece-
8orol san, a pastrat cn sfieala Hniade aparare, fad! sa indl'az-
neas'ca lSa mai ia of,cnsiva. $i 03, Xenopol, aill 'pals,tra,t 'tir{wra!i §i
oeilalti istorici ali no§tri a1ceoo§i timidaprud,enta.
Dar" N esiVor me ISlpune dar dl a exi6!tart .p,oporW V GIO'chi-
lor, amintiti alaturi de Romani (Ramleni) §i de Venelieni; di
acest popor al VolGchilor s'a luptat candva - nu ni se spune
anume cand - ell Slavii pe .cari i-au ba!tut §i i-au sHit sa-§i pa-
raseasca, unii ,cel pU-lin, locuintele lor; iar dind au venit Un-
gurii, ace§tia :luda,t peste Romani §i peste Slavi, i-au invins §i
.de atunci la1ra lor se numc§fe Ungaria.
Simion Mangiuca 1), §i dupa el Xenop(12),
se bazeze prea muh pe aratarile precise ale Anonymua §i
oelorlalte izvoarl'e med:iJevale, au ,crezut ca «singura
rajionaIa. a spuselor lui Nestor es·te a lraporta cuvintele
cucerirea romana :clepe timpullui Traian §i la cfeotul ec accastii
cucerire trebuia ,sa·} aibii alsupra popoarelor
I ~'fVd1e, c{)<llSlta!tat!)e
Nestor Ie arata ca Slavi. cari tdiiau in Dacia,
Socortim caa.tat Xenopol, cat §i cari,
1) ROIniinische Revue HI, I. II, 1337.
2) Xenopol, 1st. Rom. n. p. 137.
- 25-
,dupa el, au admis aoeea§i inter,pretare a textului lui Nestor,
sunt pe oeale gl'c§ita; §i 'ea, mai mult din timiditatea de eare
vorbeam mai sus §i dintr'o excesiva .prudenla, n'au tras toutc
concluzirUinile oa,ri !tJrtiliuiJruu 1lras,e din ooroholJ.'luQ"oa te:x;telor oro-
nicilor §i din logi'ca faptelor §i ca numai Schlozer singur a avut
intuitia
, exactii a evenimentelor, .dind a sustinut cii «a fOist 0
~
vreme cand ace§ti Vlachi (poate din Transilvania) au porni!:
un a'tac asupra Pannoniei §i au ajuns rstapani peste locuitol'ii
slavi de atunci ,ai acestei lad».
Gi.ci avem convingerea nestramutata, manifestata de altfel
·cu oare cari §ovaeli §i ,de a1lii, ca au exis~tat, i'nainte de venirea
Ungurilor, mai multe organizatiuni tel'itoriale romane§ti, mai
multe voivodate sau poate republici federative, in stare sa
poarte razhoaie, fie IffipotrivacelGr oe ar fi navalit in tara lor
dinafarra, fie impotriva CrCllo'l' lmliri VOl' fi izbUltit sa se stabHeailCa
intr,e ei demaiinainte. Ace,ste organizatiunitedtorialevorfi
fost de sigur, uneori cm'at roonane'§ti,ahe 01'1 rormano-slave ori
romano.hul~a,re, etc.
Ducatelece Ie constata, odinioarii, urgisitul §i, ill urma~
reahiHtatul Anonymus, nu numai in Tlransilvania propriu zisa,
dar §i in Banat §i In centrol !arii ungure§ti - acel dux Biho-
rienlSis, cus,crnllui Alrpad, traia ,doar aproape in mijlocul fostei
Ungarii - existenla unci puteruice garnizoane in ce'tatea V CiS-
p':rem,de dincolo ,die Dunare, fonnata din popnla!ia roonanica
diu implrejurimi, garnizoa!na ,c11l ca,:re ducii unguri Usuhu §i
EU8'e!e alll trebuit sa dea Illuptecrancene,de 0 saptamana irn-
sa
treaga, silindu-o in sUr§it padise,asdi localiturtiea §i ga sle re'tra-
ga ,spre !ara TheotornicilGl'" §i care ga:rnizmma presupune 0 orga-
niza!ie politica a populatieiromane sau romanis,ate, - vIa.dlC
numite in crornlci 1) - din Pannonia, la feI en cea aedincOH'ce
de Tisu ~ apoi, existen~ar 31tator sate §i ata'tea top:ice va-
In
di. au
§1 m
sa
ne~ti cari vOIr f i e l !
In dom:unentele
Ungariei 2), ne
ca aflandu-fJe
sa
eXIste formatiuni teritoriale §i 'politice roma-
Paunonia §i de l,a:
1) Cr'. i-if::vistu istorica, X~K, 4.
2) Cf. Artioo1e1e no·asil1c (En «DniversLll» diu 27,X.l030 51 24 XU 1942 si
N. DTiagan, Ro:m.G.nii in veuoUirile IX-XIV. Comite1e fo'Ntlre!.ij Hung, «'in grai~l
lo()uitorilo~ din trtcO[! provincic, so chcma duca».
 - 26
~
D nnare, dup. a cum ne afirIua .eronica lui Nestor, cii VOl' fi
hirnit pc alcc§ti Slavi, cari, nepultand sUipoll1tadomina!iunea
valalchii __ rOlmancaJsca - vOIr fiemigm;\,t unii Ispre Nord san
spre Sud, iar a1tii a:comodandu-slc ~mprejural:rHo.r, VOl' fi trait
impreuna '.en Romanii, pana la venirea Ul1gurilor ·c<IJri au supus
('!i pc unii §i pe altii.
~ La aeeasta Iconc1uzie neduce §] eonstatall:.ea existen!ei, in
toata fosta Ungarie, nu num£li in Bihor, dar §i 'Un Pannonia, a
cnezatelor romanc§ti, a -seaunelor ,de judeca'ta, prccum §i a voi·
vodatclor, institutii politice §i judecatorc§ti, pl'Oprii ale Roma-
nilol' §i adoptate dela Romani §i de catre Unguriicuce-
:ritori, devenind din noma,zi sedentalri. Cad" de ce oare Ma-
ghiarii introducan:d din Germania ol'ganiza,!iunea comitateloll",
nu le~a'U introdus pe aceSitea §i in reg:1unile romane§lti din di:sa-
ritul !arii, §i s~au menlinut, §i pc mai departe, vechile voivo-
dalte §i Iscaunelede jludeeata?
Pannonia, ca I§i Nordul Ungariei,. fiind eele dintiii regiuni
supuse ,de Maghiari, este firesc lucru ca Vlachii de a,colo, Cit §i
ceUlelalte neamuri conlGlcuitoa,re, sa fi fast cei mai rep'ede a-sii-
mil ali de Unguri.
In a,{alra de aiceasta, japlul pastrarii ,eultului grecesc §i la
Romtc.rtii din Ar(leal-primele elementele ale cre§1tinismului ro-
manesc sunt latine - in timpul caud se incre§tinau Ungurii,
dupa rittul roman, e () dovadacii ei se gaseau ([Casa la ei; iar pri-
mirea liturghiei slave Ide toti Romonii de pretutind'enea este 0
proba ca japful s' a petre-cui inainte ,de venirea Ungurilor 1) .
Dar, ehia:r d.a-eaam admibe inlterpl"etarlea ,ce oda Xe:nopOl~
pasagiului de mwi sus din eroni,ea t!lu:i Nestor, ramane totu.~i de
llieldiscutat alratalrea cronieei ca Ungurii, la ,S()ISil'ea lor, au a,vut
de purrtart lupt,e, spre a-§i asiguTla Is,tapanirea, ell Romanii pc
cari i-au galsiit in noua lor patlrlie.
Principate valache se intiHnesc, in tradilia analistiea, nn
numai in fosta Ungarie, dar §i in regiun:ile nordice ale ~arii
1) P. B. Panaliteseu. La litterature slavo.roumaine, p. 2, ne Spline: «Li-
turghi,as1ava a ,existalt, 1a to~i ROmWl1dli, nu numa,i din pdndpateJc Val1achiei
~i: Moldovei, ei ~i in TmnsiIv-ania ~i in gooeraJ hi Romanii din Ungwl'i-a. Acea-
sta ullitate a rL~ului siuv este anterioara £tlC-eri,rii Ardea,lului de Unguri, ('a du-
teaza ditnbr'o 'cpoca, dlnd Romanii trai-ruu in mici pl'incipate libere, did ace.asta
mare. reforma rcligioasa nu 8'a1' fi putut produce subt egida coroane.i apostolicc'
a Sfiintului ~tefan>>>>.
- 27-
noMtre, in Galitia §i palna la Bugu:l ,superior. ~i intm cat VIa-
chii ,,'au numit de Ru§i 'i'ntotdeauna V olochi, socotilIl'l ca nu tre-
buie pusa ~:a indoiralla na·t~onallirfJaJtea Clloelor popula!iuni v.abehe
cari se intalnesc la Nordul Garpalilor §i niei n3!ionalitatea Vo-
lochovenilor. Originea insa a numelui Volochov del a Volo.ch a
dovedit-o mai Intai E. Kaluzniacki prin docurnentc in cari 10-
ealitatca Bolechov din GaIilia este numita V ilia Valacho1'lun
dicta 1).
o jara a Bolochovenilor, zemlja Bo1-ochovskaja, se gase~te
mentiona,ta in Podolia, Inca din anul 1150, iar in izvoarele by-
zantine lse vorhc§tedespre Bolochoveni pe la anul 1164. ~i,
ilnitJrueail: aloC'§ti BollOlclhoveni eralU oondlU§i de oneji, pe oalri ii
irrtalnim mai ales in Ungaria, se cl'ede ca ei au venit la Nord
din partile Ungureg<ti 2).
Voloehii ee lse intalnesc in anul 1070 ea facand parte din
armata lui Izias13v, prillicipeIe Kievului, aminti!i, dupa Dlu-
gosz, Ide Ga!ll1JClmiil-, InlU :m~ed,ei!1l di vor fi f0l5lt nil§'te lSimpli eiohailli
cari i§i cautau no] locuri de a§ezare prin Galilia, -sau ni§te mer-
.eenari ce-§i diutau angajamente in arIlll3,tele principi10r ve-
c:ini 3).
. Pornind dela ideea <eli numele de Vla,ch a insemnat intr'o
Vl'eme pas,tor sau ciohan - dc§i acceNiunea aceasta la Icuvan-
tului cS'te tarzie - I. Peisker a emis, in timpul din urma, stra-
nia parerc d Vlachii, adedi Romanii, a,l' fi de origine tural1ica,
ea adcca ei ar fi rezultat din fuziunea unor nomazi turanieni,
vellli~i ill Europa din regiune-a Altail, ,eu populaliunea indilgena
romaniza'ta Peninsula Bal-canica; §i di de £lei, ,(lelCi de peste
Duinarre, §i -arr fti tras obar§ia intTegul neam romanesc 4). Peis-
ker reia, prin nrmare, teza lsnstinuta in veacnl al XVIII de isto-
:dcii germani Thunman, Sulzer §ialtii, anume ca Romanii §i-ar'
avea originea, intocmai ca §i Ungurii, tot din Asia. Peisker insa
1) cr. D. Onciul. Originea Principatelor, p. 287.
2) D. Onciu~. op. cit. p. 86, crede ·cli Bo-lOichovellii so gas·esc in oare care
dQIloodoota de regii Ungar-i'oi, cad ne spune: «::;i Boloohovenii se ,aflau subt cOiudu-
cerea, ma,j naM rncji ,clari imlpI1e-Una fOlr'mulu un fd de republicll /ederativa, com.
pusa din Clllltoane eu eate un clle·az .in frunte. Ei au venit din Ungaria III cad
intre!ine!HI Jegaluri».
3) D. Cantemir, Hronicul, p. 335 cd. Toci:lescu Cf. TIl Holban, Archiva a.-
1930p. 134.
4) I. Pei,skell', Die Abkunft der Rwniinen, p. 30.
 - 28--
nu tine sealIl1a nici de rarratib. ile lui Ncsrtor, nici de datlcle cro-
nicilor merdievale §i nici ,de ,pxobele ce s'au adus in. favoarea
.conrtlllll'llitatii elementului daco-iroman din Dada Traiana.
In chiprul acesta, tJuTan1:siffiul Roma:uji~or a pr~ori nu es.te
de sustinnt.
:0811", cronica lui Ncs,tor ne vorbe§te, in nenumarate l'f!ll-
duri, §i dcsprecelelalte popoare tUrl'anice Cl§czate in Europa §i
in specialdespre Pecenegi §i desprre Polovci sau Curmani. Pece-
negii, du§mani ,de moarte ai Ungurilor, i-au sHit pc ace§'tia sa-§i
padiseascapatria lor de la Atelkuz §i sa se indrepte spre Pan-
nOlllia; La randullor, Pecenegiiau £08lt goniti, l:uandu-Ie lOlcnl,
de Cumani, un nream de oameni inrudiJi cuei. ~i unii §ialiii,
adidi §i Pecencgm §i Cumanii, au tdi:irt in contact !eu Volochii,
In total, un timp de trei S1ccole §i lllUcste posibil,oa a:ce§lti 001"41-
nici sa nu fi exercitat influenJe i8iSUpra noastra §i sa nu fi la'ilat
urme pc cari, rde aItfel, nu este locnl sa Ie disculam §i sa Ie
aratam aei.
In cronica lui Nestor insa Intalnim 0 data foarte impor-
tan'ta in ce privc§te familia Asane§tilor,intemeetorii imperiului
romano.bulgar din vea,cul al XU-a. Numele sau Asen n
iutalnim de doua ori in cronica, .ca nume de principe cuman.
Intre VIa,chi §i lutre CUiill~ni, n~wdludu-se 0 comnnitate
de interese, In timpul ce10r peste 0 suta cincizeci de ani de
conveJuire in ace1a§i teritoriu, se VOl" fi nascut tara iudolalii
§i lega'turi famiHare lntre eonducatorii eelor doua natiuni §i
mai ales dupa incre§tinarea Cumanilor - pentru biserica de
rit !catolic ei au fost atra'§i numai in preajrna, marrei invazii tao
tara§ti din 1241- §ia:stfel am! numele de Basarah dit §i cel
de Asan au fi luprumutate de la en cad Volochii
lui Nestor au trait in simbiosa 1).
Ca incheiere, constatam ea
studiul
a celorlal!i ,cronicari din evul mediu 0 UV'OH,UH
tuturor acelora cari sU61in di nationalitatea romana s~a:r fi
car §1
- §i cade acoIn in urma poporul ro-
man 5'a1' fi raspandit in regiunilecarpatine.
In 1:H~elal§i crouica lui NeSitor ne ilii Slavii
1) C C. GiurCSCl1, ofJ. cit., p. 300 dif,cllla cestinnea WlllonaHtlitii A(,ane~tHo'r.
- 29-
nu ,s'au infiltrat in tarrile noarstrre pe nesi~nf~te, '~u~,a c~ sustin
wproape toti! scriiltorii no§tri, en eXQep~lra, 18tOl'lCJl10r Gli\1rCl8~,
tata] 8i fiul, dca, intoemai eft §iceila1ti bairbari dim evul mcdm,
ill a'll ~avut sa poall1Le en popoareled,a()o~roilnanc lupte crancene
al c:aror ecou I·,am Inltiilnit in Povest vremennych let. Influenta
aIoCrs,tor SLav! 0 constartam, mai al,es, in limha noastra. La Nor-
clul Dunariiei fiiUid imai putin nUilIlaro§,i §i deei mai putin re-
zistenti,au fost ,eu timpul arsimilati, la rasiirltJe Romani, la
apus, -~eva ma.i mrziu, de Ungumi. In sr!hirnh, la Sudu!ll aeclll1lia,~i
fluviu, Slavii au iz1urtit saasimileZle, 1a randal lor pc Bul@arI'l,
-acaror limba n:u nmnai ca.ralU i'l1fIuentat-o, dar cihialr au llll·
locuit-o in intl'egime ICU gr:aiu1 lor prorprruu.
Dupa ,carpiltolul LXXIX, redactorulcronicei introduce, faa'a
nici 0 ju:stifircal'e §i pe near§teptarte, treidOtcumente ce fiU au niei
unmport en arCCrSite ana,]e. Ele SiUlllrt: 0 lnvatatura a lui Vlmli-
mil' Mononlalciml catra fiii sai, 0 Scrisoare a ,aceluial§i ditra
Ole(Yb 8i 0 Rugaciune.
~ ,
Ne avand nici 0 legaturacu cronica, mlli
toti edi/torii lui Nestor din tiInpul din ur:ma au trecnt aoeste
d~cumell'te la ,sfik§]tul ooiliiJor lor, oar un adaus a1 cronieci.
Acel[lJ~i lucru I-am facult §i noi.
Documentele racerstea, de altfeI, nu srun1 opera lui Nestor, ci
a marelui principe rus VIDJdimilr Monomachos 1)" nascut in a.
1053 §i ca're a domnit int1'e anii 1113 §i 1125.
ca
1) Fiu a1 Iui VlScvlad ~i nepot al Illi Iaroslav, pOllJ'la l1umeIc greces,c de
Monomaclws, fiindou mnrmli sa era gl'e~ol!,ica.
 CRONICA LUI NESTOR

Povestirea w1Jilo.r din treclLt, cum s'a, /orml(J,t fara ruseascii, ci;ne a
domnit mai.,..l1JJtai.... La•. I(i:fv '1) §i de ounde ,a i,,~ce put; Rusi'r:i 2) •.

INCEPUTUL POVESTIRII

I. /mparfirea pamclnt'Ulni dupa. ipotoP' Pesparfirea popoarelor.

Dupa potop, ,celi 'trei Hi ai lui Noe: Sem, Ham §i lwpnet §i~au
imlPa,r~it. pamimt.ull"ile IntJre el;. RasarituJ ciizu la ",olrt,11m Sem: Per~a.
Ha.ctri,a pana la IudiJal in lungime. §i in 1,a!ime pana la Rhinokorura,
aded dela rasarit pana Ia mila~a-lli: Syria §i Media §i fluviu] Eup~
hr.art, BUibylonnl, Kovttuetl1a, Ass.yria, Mesopotamia, Ambia eela Ve-
ene, ElymUJis, India, Amhia :Felricit.a, Coelesyria, Kommagena §i iu-
trea,ga PhoCTIlilCia.
Ham cup rinse pall"itea de mi,azazi: AegyprtuJ, Aet.hiop,i,a care se
margine§te eu India, a:poi ,cealalla Aethiopie ,dm care jzvor{)~te fluviul
we'thiopealIl Erythr.a, ,care curge sprerasarit, Thehais. Lihy.a ,care se in-
tinde Ipana la Cyrena, Ma,mnaris, SyrteJ.e, ()ea~aha Libye, Numidia,
Mias811ri,a, Maucitani'a, IcalIlese afla in f ata lui Gades, iar dmltre. larile
din rasall1it a luat: Gilicia" Pamphyli,UJ, PirsidiJa, Mysia, Lykaoni[!,
Phrygia, KamaJi,a, Lycia, CariJUJ, Lydia, eealalta My,sia, T·))ous, Aeolia,
Bithynia, Phrygia ce'a Vechie; apoi illlSulde Sair,dilnia, Creta, Cyprul
§Ii fluviuil Gion 3), numit NUnl.
Lui J,aphet i-au !ca'zu't ta,rile dela miatZa Illoaiple §i dela ruPUR:

1) Kiev, veMa cepitalli a Rusici. Situ~ta .pc Dni.pl·u. cMa~ea biiue 'Iutadta
'a Kievuluiavea mai m1ulte pwlate ~i curti princiare.
2) Rltsia. Ru§ii. Numilre Iuata delllFi.nllii din Su.eil,i,a ~i intrcooil1tata, in
urma, 'pentru patum conduditoaiJ"c slavizata ~i, in sfiir~it, ca nol~uue poli.t~a
penh'll toatc popula!,iil-r din Rusia ilc mai ta,rziu. M.wea iJ"usei\sca eSle Maroo
·Neagra. \ I \ I

3) Gion, numcle Niluliui, dupa George I-bmarI'WI<>s, L .. Leger, op. cit. 307.
 32 -
Media 4), Albania, Ann.enia cea Mare §i cea Mica, Cappadocia, Pa-
phlagOll1ia, Ga~aitia, Co1ehils, BolWoroo, Miiotis, DwvUs, Satrmatia •.
Tam'is, Scythia, Thracia, Macedonia, Dalmatia, !,ara Molosfl;iI9ir, The8~
saJia, Locris, PeleIllj'a, oaire 8e mai IllJUme§te ',1i Peloponee, Arcadia,
Epiruil, DIyria, Slovenia 5), Lyclmitii.8, Aitl1ft,a, dUipa oalre se nume§to
MarCia AdIriatica ;deasemelnCla §1J illsulelle Hritannia, SFC1:~ia, Euboea,
Rhod08, Chios, Lesbos, Cy,thera, Zacynrthos, CephaIonia, Ithaea, Cor-
cy;ra §i partea Aisiei, ;num1ta Ioui'a §i fluviu'l Tig,ru care curg~ inlre
Mezi §i Babylonelli; spre Ponlos, 1a miaza nOla/pte a ocupat Dtmarea,
Niisrtrul ',1i mU!Il1ii CaUJcasUJS 6) adeca mU!Il!ii Ungarnlei §i de ad pana Ia
Dnipll'11 §i celelalte fluvii oa DCiBTha, P,r,ipet, Dvina, Volehov 7 ) §i Volga
care I{,'ufcge 8ipr>e ra:s,arit 8ipoce mo§tenirea lui Sem. Deei, ill pairtea lui
Iaphert locuesc RIU§i,i'~ Ciltuzii 8) §Ii eele1,aJte 'popolalre ·ca : Merii 9), Mlk
rormii 10 ) Vesii 11), Mordv.imii 12), Ciuzii Traillsvolochi§iI 3), Pm'-
mieIruiii 14), PCice:rii 15), Jlamii 16), Ugrii 17), UtU.anii 18), Semga!-
4) Media, prohahil Moesia, eaei Med~a a Iuat-o Sem.
5) Slovenia, tara Slavilor, in geuler,at
6) Caucasus, veehea l1>UIlllire a Caa1p!ll!ilolr. Uneori geografii cei vechi con·
{'lmda mUlltii Cancaz en muntii Carpali.
7) Volchov, flnviu ce curge din Iaeul Hmen ~i fie va<rsa in Iaeul Ladoga;.
pc mrulurile saJe s,e glj.~e~te N ovgoro.dnl.
8) Ciuzii, muuit'c data p,olpuLatiunilo.r finnice. \T ecini (1U Novgorodienii,
ei au fost rusificati repcde. Fnsescl'a tdhutari Ru,~Uo:r ~i Varcgilor.
9) Merii, p(rpula!inne fhmica, tributari Rn~ilor ~j apoi Varegilor. Ei jo-
euiau la cursul dc ,sus al VoIgei. Azi 11.111 dis,par;ut eu totuL
10)Muromii, popula~iulle finuidi, a~eza>!i liillga flUlviul Oka, asimila!i en
Rn~ii.
ll) Vesii, popu1a~iune Hllnica, locU!iIHd inlre La,dol~a ~i Beloozero (La<:nl
Alb) au facu~ plN-!e din armlG,ta ~ui Rul1ik §i, au fost mpede asimHati ell Ru~ii.
12) Mordvinii, popnlatiune fillnica ce locuia iutre Oka §i Volga, au fo.st
trilmta'ri ai Rn~ilor. Urmele lor se gasesc !Ii alStazi in aeeea~i regiune.
13) Ciuzii Tl'ansvol<l'r;hi~i, popnlatiUiue finnicii, lloc'UJiJnd diucol.o de Volok,
adeca de ~ocUl'ile nude llefiind mmaluri, mlhl£UJrile se ducea'll pe Ems.
14) Permii, popula!1umc finnica, locuian In gnverniimi'mtul de m'li Perm.
Trihut~ri ai Ru§ilor au 1a8at lil"mc pana astazi.
15) Pecerii. populathme finnLa, Ia Nord de Pmcmieni, au fo·st !tdbutari ai:
Novgo:rodiooi1(1,r.
16) Iamii, popul,a!iune fil1nic.~, trilmt.a;rli >1i Ru~ilm', ci locuilau la NO'rc1ul
Veeiilor, in Fi,,12.,,(kl.
17) Ugri. Erau Ugrii AIhi §i Ugrii Negri. Ei sunt Ungurii calni tree pe
litnga Kiev, peste colina Ice Ie poa,rta l1umele. In textele slave Jm se gase§te n11-·
:mireade Magbiad. UngUl'ii Nc~ri sunt Ungurii propriu zis, Unguri Alhi sunt
IJ)ll'Ohallil Hunii.
18) Lituanii, popula'tiuue din regiuuca Bahicei, trihutarll RUBilor. Ei au
([) iUmblt ce uu este limha shvl!.
33 -
Iii 19), Curii 20), Lmgaililii (21 ) , Lilvii 22). Mil" l.e§ii 23), Pll:IUillii 24),
§i CiUlZii 10cUJesc Hinga mall'ea Va;rega 25). Liinga a;ooasita ma,re 10,
CUJeiSC §i V alregiipana sp.fle r.aea,rit sp,re illO§tenirea lui Sem. Si tot
liinga aceama mall'e looUiesc ei 8lpr,Ci apUJS paua ill !MIa; Anglilor ~6).
si Volochiilor 27). De semill!ia ~ui Iaphct Be lin §i ViUiregii, Sne-i
;ii, Norvegii, \yOtlandezii, Ru§i:i, AugHi, Ga~i!ierni:i!, Vol{lchii, Roma-
nii 28), Nem;lii, CarroIrmlgili, V'ClUe~ietnii, Fil1ancii §i aiI:te popoare. Ei
looo,e;oo dela aip'UIS SiplOO milU'ziizi §Ii se inveciJrres'C c:u POIPoatl1cle din ge-
mlin!ia lui Ham.
II. Tu;rroul lui Babel. Risipirea popoarelor.
Deei, dupa ee Sem, Ham §:V Iaphet, :bragiind la sorli, §i-,an impaT-
!it IPamfu1ltul, jur:ara ca nim unu! dintre ci sa
nn se amesteoo in par~
tea fr:atelui san ',1i rfuecare a tr,aiit pe por!iUlllea sa. ~i nn Clr)U! dedit 0
IDngnra l.imba. Dar ,dup,a oe oamenii Be InmuJ!ira pe p'iimant, s'au
gandit ei In zile[e lui Iekltan §l ,ale lui Fal,ek sa ,construiallica un turn
pana la, eer. ~i Be ,adJUiIlaTa intr'o loaa1rltafl:iedin 'Campia Siillear 8pre a
zidi un turn ipailla la eer, §i impreju:rul lui 0 cetate, Babylonul. ~i
zidira l:a acestturrn, timp ,de partvUJzeci de ani, Hera sa-l termin,e. ~i
DumnJezeu; Be scoborl din cer 6ii valla cetatea§i turnul §i zise Dormnul:
«lata,el5te 0 singuxa ra~a §i 0 singwra limbii». ~i DUUIJll!ezeu Ie ames-
19) Semgalii, popui<atiune din regiunea Bal.tkei, tri:bntari Ru§ilor, mrudi!i
en Litn<IIUii. ''1'''' ~ ~
20) Kurii, p(}pulatiune din rcgiunea BalticeL Dupa ei s'a. nnmit Kur·
]'anda.
21) LetgalU, p()'IlUJa,t.i;UJ~oo haltidi a Letilor, pe Dvina.
22) Livii, p(}{Julaliune filmica din reginnea Baltioei. Dupa ei se nume§te
Livonia.
24) Le§ii, Liachii, snnt Polonii, popula~inne sla,va. Ei se numeau Lintiei,
Poiliani, Mazovieni si Pomodani.
24) Prusii, p~~1atiune din reginnea Balticei, vecirni en Le§ii.
25}'r:uN'1ga. M.aroo Varega cate uw.!'ea Bahki. Varegii suut Scandi.
navi, mai ales Suezi, venili in Rusia ca negustori §i merccnari. Ei Be eonf'l1ndi
de Il1IlIi1re (In en Ru~ii. Vezi Jru,pteJe Vatregilor la Duroetor in Monografia Dl'iis·
torului.silistra, p. 114.
26) Anglii, vechii !'ocnitori ai EngHterei.
27) Volochii. TralUtmarun, op. cit. p. 282: «romaillisches V oIk im DOl1>lIJn-
gehiel! mutmas.sHch die Vocrfahren ge,r Ilpatel1eu Rnmal1'ern». $aichmatov, Izv. Ta-
vriceskoj ueo.lllQj archivnoj Kommiss1. a. 31 (1918) p. 234--240. Vezi Introdu-
cerea.
28) ROmJanii, Romanii in slPecial adeT'C1l1tH bisericii (',molice dela Roma.
Autorul un confnnda pe Volochi Cll ROIl13ui.
3
 - 34-
~ 35-
tec.a Iimbile §i Ie-a imp,aI1it in 72 ,de limbi, §i i-,a imp<rli~i13:t pe.ste
intreg pamantuL '"iJeni 1), irar ,ail!ii Pomomiani 2). Deasejillenea veniraooe§tia §i sea§e~
Dupa amesteearea limbilor, Dumnezeu, p1rinltr'o fUJrtuna puter- ~tara pe Dnipru §i s'aJU nlllllit a§i§:dterea Polin, iaJr allii D.revHani 3),
uica, Je dl'irama :/JurIlJuI. lale ,earuiI1Uine se mai viid iutre Assyria §i £iinaci'i locuiaru In mijloClUil pa,drurilOiI'. Ail!ii 8Ie SItIabili.ra ill1Jtme Pripet
Bahylon §i .runt de 5433 ()o.~i in iua1lime §i to.t Ialtatia in layime; aces-- §i Dvina §i se nunrira DregOlViici 4) ;llipoi a1lii se a§ezara Ipe Dvi!l1llll
te mine s'aJU pastl"at mutlli ani. Dupa ,daramarea t'U!I'lluIui §i .ameste- '§l se llumi.ra Polo.ci,aru 5) dupa n'UllleJe unui rau numit Polot>a caire
cuI limbi~or, fiii lui Semcupriusera !inullUJrile din dsa,ri't, lfiii lUll se vlanla in DviIIJa,. SIOIV>elllii 6) ,oorl SIC ~a§ezalEa imp:rejUJrul lalcului fl-
Ham !inru1'iul'iledda miaz,azi I§i fiii lui Iaphet linruturile deLa miaza men l§i pa,strara numele lor §i Cundara 0 ,oetlate pe caire 0. nrumiri'i
noap:te .. Plrint~e ~(Je8/~ §aptezeci §i dona de popoa;re era §i ,Poporul No.vgmod; aJlii se stahilira pe Deslla, pe Sem §i pre Sula §i se llumira
s]av; din semm!Ia lUI Ia;phet sunt §i Norici.i 1) carl Sltll't S]!llvi:. Severiani 7). ~i .astfel lS'a lmp'ra~tiatpopo.ruil sl,a,v ;dupa eI S'ill llU-
mit §i scrierea de sla-va.
III. Popoarele slave.
IV. Descrierea drUmJ'.1.lui dvn Rusia pa.na la Roma.
M. U If
,I
. ~ <:'.1" 2)
urma~ o'.llaVll
aiIll In se stahiLira Ja nUlna.re, unde este Pe ,cfunrd Polianlii Itr11ailll/ll lizoiLati in mUlltii 1oll.", em un arum Cla.reJ
a'oum ~allla UllguriJo.r §ii ,a Bulgarilor 3). De illci S1arvii se ,ra<81pandid. ,duooa diu ~alEa Varegilor 'pana ita Greci, r§i din lara Grecilor 1a Va-
pe ~,amant §i §i-aruprimit nurue ,dUjpa tarilf) runde s'aua§ezat. AsKlfd regi, Idealungul DnilP!nului; §i in cu'l1sul ,de sus illl Dnip,rulrui 'este Ull
venu,a §i se la§e,zara U'uii pc mal-aldIe Moravei 4) §i 8e numid Mora,vi -canal pana la LOIVot §i prin Lovot se intra in malreie l'ac llmeill. Din
illitili se numlira Cehi5). ~i ,de asemem se nnman-a prinltre SIa,vi; acest hliC 11Z'Vora§te VOJdlOVul caJ.'le 86 varsa in ma;re~e laiC N evo. §i
Croa~ii eei Albi 6) §i Siirhii 7) §i Carintienii 8). IaJrlciind Voloohii ata- ..lwest lac 8Ie varsa in marea, Varregilor. Pe mlarela arceasta Be poate ajun¢
ca'ra pe Slavii dela DUillaxe §1 se stalhiltira intre ei §i-i asupri.'l"a ,ge Ia Rama 8) §i ,dela ROiIDJaJ se poalte illjungepe matOO la ConstalIIJti·
ral~e~ti Sl-avi. ple:alEa §iJ se stabilira pe VisltJula §i se nu:miJra Le§i; nopol §i deb COIO~1aJlltiiDlOlpol 181~ pOiaite mell'ge in POIllJtos, ilO, Cla,ve se
diJ.nitr'e illlCle§t1 Le§I Be llUntlJra unii PoJiani9 ), la1lii LiruticPO), !aillii Maso~ varsa Dn~prul. Cad Dnip,ruI izvora~tedin p'aldUJrea Okov §l se In-
d:nqjJita spre miazazi. Din iwceea§i IpadUJl'e izvora§te §i DviIIa, Be in-
dreap:ta insa spre miazanoapte §i .se varsa in 'l1la!rea Varegirlor. Din
.. 1) ~orici, ~()(luito.di. d1n, Nodcum, -din Austria. Nestor orede Slavi pc
Nor.Eel, ,dO~l aceasta prOVlUCIC .n a fostocJUpam de Slavi dedit priu sce. V-VI d.
aoeea§'i lPad'Ulre i§i lare izvorul §i Volga ('1u:re 8,e IndreaJptii Isp're ra,sarit
ChrIstos. :§i se v'a,rsa pie '§aprtezeci Ide guri fin marea Chvalisi,cia. Deci se poa'te
2) Slavii. Slavii in genocal. merge, pie Vo.Iga, din RUJsriJa hI', Bu~gari§i I,a ChvaJisi 9) §i in liasalrit
. 3) B.ulgarii, popor tUrleo-tatm', sIa.vi~, ,1oeuiml in Peninsula BaJcauica.
EI nu. trebuose eonfuudali eu BUJI" 01arii dela Volga
.
BuIgar". II
d e)a
1 D unare
- an 1) Moasvvienii, populatiune poJ.ona, locnind Ja oor1sUJ1 ,de mijloe a~ Vis,tu-
£aV~rIZlat ,desvoltarea Iiteraturii lalavone 'oecIesi'astioo IClare s'a ,intro,dus in lUl1Illa in lei. Ei m'un independe,uti de Le~i.
Rus~a..
2) Pomorianii, 'slalvi de "ClSlt, ood locuiau in Pomorania.
4) Morava, e vo,rhar de MO:l1l1'\1a dim Nu trehu1e sa s fa!
MOl1atViiai v f' 3) Drevlianii, Dl'evtiianii, tpoll:lIUl,a!!iulrIle e,stS'm.vi/Ca, Bvand calPitala IskOlros,
eu Morava din Setrbia. ' ' " , ,e ca O(}U UZle
ten. Ei traiuu intr'o .re.giwne ,pi':idurolasa, dupa oo;re ~i-mu Iua,t ~i numele; docev,
Cehi, populatinne itava ,de vest, locuitotrii Boemiei.
5) padure .
. _6) Cr~a!ii, C~or~atii. GroatH eei AlM ldcuiau in Dalmatia, in l"egiunea 4) Dregovici, popnlaliune 'e,stslava, en 'centrul ill Tllrov, pe Pripet.
n~mlJ,ta C~ro.a!la ~lba.. Croatii Be mai ga,seau §i in regilunea de 'sus ,a Nistrului. 5) Polociani, popuJ'atiune estslava, deprn:l!den!i de Krivici.
DIn IUC~~tI .oroal\1 Aibi s~a despartit 0 ra[uUJra ,cure ,s'a ,s(!lal)ilit in sec VII intre 6) Slovenii. In afalra ,de numele gene,ral al Slavilor, mai exi.s,tan Slovenii
nr,ava ~l Adriatioa. . l1e Bnga la,cul Ihnen, ,avand ca ccntrn cetatoo Novgorod.
7) Siir~ii,. p~~ulartiune s.ndslavi':i, venip, iprobabH diu J'egiunea Car1'patilor. 7) Severianii, populaliune estslavi':i loeulnd pc Desna.
3) C~n~~lenH, Garantam, popuIatiune sudslava, Jocuind in Carintia. 3) Roma, CrOIlica[fILll line sa IW spuua ca ElUnt dQua cai .pe (laid Be poute
9) POlUatH, pcpula!iune sLava. Ei &unt Lesii de -cihnnie avand . taL ajunge la Roma, una p'e Dni,pru -- Ma.rea Nea,g·rii ~iarlta prin Ma['ca Va,regilor
Kievul. . . "'W " capl ·lli
'(Baltica) ~i Ocearml Atlantic.
10) LiJuticii, popula!iune slava din regiunea Oderului. 9) Chvalisii, 0 popula!hme turco-tatara, de mult dispal1Uta. Dupa numel~
Jo,r ,ge cheatum marea ChvaJisa (Caspica).
 ..... 36-
pillna in regiunile lui Sem, pe Dvina, paua la Varegi §i deia Varegi
pana la Roma §i de:1a ROI1llJ3i paua la smnID!ia lui Ham. Irur Dniprul
Be Vcalma pe 1mei ~UJri in POOJtOS;IliCiea&ta mal"e se UUllllC§'1e Ruseasca;
pe !lirmii ei a ;predicat, dUipa cum Be 8lPune, SfillntuJ Andrei 1). fllaiiJel e .
lui Petru.
V. Tradifia privitoare la apostolu.l Andrei. Descrier.e'a bailor ,ru.se§ti.
Pe cand Alndl1eU praurea la Smope 2) §i a ajUJus pMra l'a Kor~
sun 3), 'a aflat ea in ,a,p.ro,p,ieJ."eta Chersonesului s'atr aflagurne Dni-
prului. Volnd sa mearga la Roma, s'a imbarcat la gurile Dniprulill
. , d I
§~ s a us III BUBU a,pei pe Du1pru. ~i, din intamplare., se opri pc'
A
!arm la pOlale1e m'UJll!iJor.
A doua zi, dupa 00 s'a soulat, zise inviWireiloc cari se aflau cu
el: «Vede!i iVOi ace§ti mun!i? Peste aoe~ti munti va straIuci binecu~
v~n~acrea. ~omnruJlui: mare OO!Lafte se v,a ridi,ca> aci §i DumlleZ'eu va
01
r1d~ca alCl multe bisCll·i'C'i,~>. ~11 s'a urcat pe mllill!i, Ii biueoovanta §i
implanta In pamant 0 cruce §i durp,a oe a liI1li1~atrugadUlui lui Dum-
nezeu s'a &COborit de pc a'cc§ti mUll!i, pe cari B'a ridieat ill UJrma
Kievul §i s'a imbaTCait pe Dnip,ru. ~i a ajulIlS la Slovooi, unde este
4
acum Novgorodul ), §i la vbllt obioeiurile oa.meniJOIl' 100 loeuia'lla'coIQ ,
l~ . ,
cum se Sil,a a §l cum se lov{'..se §i s'a mi'l1at de ei. ~'iapQi se duse Ia
V ~~egi §i. vel'.i la Roma §i povesti dite a invapat §i cate .a vaz'U't §i Ie
~r~l: ~MI'?U~~te lu,cruri am v~Z'ut in lara Slovenilor, caud am :ajullS
am. Vazlll hal de Ilemn pe (Jan Ie incalzea'll foam tare, se deshrlilcau
!i illtJrau in de C'Il to:tul goi, se stl'Opeau iarpoi CIU arpa calda, luau
m lllillla 0 nuia Inladioasa §i se lovea'll a§a de 'tal'1e ca de aLia mai
ie§ea'll vii; apoi €e strOjpeau CIU arpa rece §i reve.nttmu astfel Ia
viea}a. Aceasta 0 bc in fi.ecare zi, nefiind siliti ,de nimenea la a8tfel
de Achi~~ri;. se ,toitureaza singuri dela sine. ~i f a-c aeeasta perrtlm a
se 1mbala, uu pentru ,a se tOiftura». ~i cei 'ce au alUzit a'cestea s'an
mirat. Dllpa ce a treCllt p,e Ia Roma, Andrei s'a lntors Ia Sinop.;.
1). Sfantul Andrei, fratcic ~postolului Petru.
2) Sinope, cetaJte m Asia Midi, pe tiirmul Mliil'ii Negre.
de !).Korsun, colonie gre/ooasca verne in Crimea, aproape de Sevastopoluf
astaZI. Chet'souezul depiudf'Al de imperilUl hyzantin.
4) Novgorodal, veche cetate eomel'cialli, liingli la,cul Ihnen, ·centrul 810'.
venilor.
- 37-
VI Cei trei frap, K.,ii, $cek §i Choriv intemeiaza Kievul.
Pe cillnd deci Polianii tr,aiau separa!i lU grupuri §i fiecliJre l§i
.{'..onducea fami1i,a sa, -caci §i inaintede cei trei irati cexistau Po-
liani §i fiecare tr.aia cu familia sa §i in locurile sale, fiecare domnind
peste flll1llliilla t'!a '-- eml'll trei fvali, dintre cad unul SIC numC;a Kii,
al1doiileii'$oek §iaI treilea Chodv §i 0 sora numitli Lybed. Kii se sta~
hili Ipe mllillt.ele unde €4Ste acnm pratplalstia Boriccv, ~cek se stabili
pc mllillteIeCal1e acum ,sechiama ~cecovi1a §i Choriv pe un al t<reilea
mU!nte cCaIDe d:llpca eI s'a nurnit Chorivi!a. Apoi :;;idira 0 mi,ca forta-
reata ill cilllSteia frateltUi lQr mai mare §i 0 llumira KieI\T. ~i jlIllprej'll-
ml 'icetalii e'l',a 0 ,padure mare §i 01 dU!mbvavadehra~i §i ei faooau
am vanatoa'l'e de animale. Eq;au oameni in~eJeipti§'i in!elegatori §i se
numealU Pol~a:ni; de1aei~ wag P()Hanlii .oari 8IlIDit, in Kiev 'pma in
ziua de asta71i.
AIpi, n:ecunOSIcand :toate ,a,oostea, au sUBlinut ea Kii ar fi fost
llll lunllra§. caci b Kiev era atunci 0 treceJ."e Ia celalalt mal al Dni-
pruJui; de aceea se zioea: TiIlOOllitQllIl1oo IGevuil.ui. Duea Kili air fi fost
un b~ llU s'ail' fi dus la Coo!lltaIIIooorpol; mal m:uilit lJIwa, acest
Kii a stli:pillnit peste famil~la. sa; §i calld a vemt ita imp,arat,
a P11ilmit, ,dupa 'Cllll180 P'Oveste§te, mmre {)illste din pa:rtea lJnparatuilui
bca'l'e re uusese. Ia,r dind s'a intOifs de aci §i a: aJuus la Dunare (ill a
gasitaoi un, loc 'ce i-a placut, zidi '0 mica retate §i a 'VoiJtchiall' sa
se strubileasca aei eu neanetuJ sau, dar locuitorii dmaceea regiU!ne nU-j
permiserli. ACeiasta ,cetate pana in zi'ua de asltazi lOOUiitoriide la Duo
nave 0 nUJffiesc Kiovila 1). Kii [lie lntoarse deci In ·ootatea sa dela
Kiev §i-§i sfiiI'§iaei vieata. ~Ii fratii sai ~(}ek §i Choriv §i sora lor
Lyhed m'll!~:a ,t~tllc~,
VII. Popoarele cari lccuesc in Rusia.
DlJIpa moattea aeestor f,ra~i llea~nul lorr .lllCepU sa 'domneasca
peste Polia.n:i ea principi. Totu§i Drevlianii §i-auavut cnejii lOll' pro-
p;rii, :P'ooCUJrn §i Dl'egovi1flii §i SIovenii de~,a NOivgorod §i inca allii, Cia
Polomanili dela Polota'. Dinlcolo 'de aiCC§ti{\i se gascsc K11ivicii 2) la iz~
1) Kiovita. In jude!uI BlraiJa. p1asa Borcc,a, este 0 vale numita Chiovea-
nul. S'ar IJutea ca cctatea Chiovita sli fi fost in aprop1ere.
2) Krivicii, popma!iUlUiC c,st..slava, locuiml 1a iiZvo31I1c,le Dui,l.ruhli, Dvi-
'uci ~i V ()\lg'Ci, avand de capitula ora§ul Sll101ensk. Etimologia cUivilntului dupli L.
Leger, op. cit. p. 370, pllirea fi «smoala».
 - 18-
voarole V O'lgei §i lale Dvinei §i .ue Dnip,ruluri" a diror oapitaila este-
Smole.nsk: aci ded Bunt stahilili Kriv,1cii §i langa ei StWerianii. La
Beloozero sunt ,a'§e2lalJi. Vrcsii §i, liinga llruau~ RostoiV, Merii. Melrii
locuesc §i liinga Kle8lcinoozerro. lair langa fhtviul Oka, ,acoJounde se
val.vsa In Volga sa gasel'l,c~O'mii §i CeremitSii 1) §i Morclvinii, popoa~
l"le fjJecalle de sine statatoa,re. Caci n'U1mai acestea sunt PO'Poaa:c 8aavc
in RThBiila': Polia:ruili, Dr,evlia,uii, Novgorodienii, Polociranii, Dregovicii•.
Serv,e,rialllliJi, Bujanii 2), fiiludca s'au istahilirt 'PC ma~u:rille Bugului, nu-
mipi mai tarziu Volynii. lar pOPO'rurele strliine cari ;pl~tesc~ribut
Ru§iIor sunt: Giuzii, Merii, Vesii, Semgallii, KlUrii, Nerromii 3) §i
Livili. Aceste pO'Poare i§:i! ,au limha lor proprie §i sunt din neamul lui
bphet§itrraies!c in regiunile tnOirdice.
VIII. Invazia Bulgarilor, Ugrilor ,~i Obrilor.
Pe cand pOlPo!l'lU1 marv 1iram,la Du.n,li;re, ,dupa 'oomam :8lPUS"
venira ,d,iu Scythia 4), ,anume ,dcla ChalZari 5), popoare1e numite Bul~
gari §i ,s~ ,stabilira la Dunare §iop,rimairii pel, Slatv~.m urma venira
Ugrii cei, Albi §i lua,ra in stapani're J:a1ra slava, dupiice a,lungara
pe Vo~ochi, ,carri mai i:rua~!llltJe OCUlPruselr:a ~aIl1a sla'V'~ . .Ace~ti Ugri;i
rut'UflliJe §i:"uTI: faCTIt a!p'arit:ia ro timpul im,paratului He,r,acilius 6) §i
se ,d:ursrera impotriv,a l1egel,~i Prll'§ilor' Chosroes. In ~ceJa§i timp apa-
xUI'a §i Avrurrii 7), 'Call1i po/mira illlJP~ltrivia im,palratului HeroicHus §i em.
aproapesa-l fwca p,rizonier. ACe<§ti Avari se ]upLaseX'a in 'contra Slaw.
lor §i sl.lipUJ8era pe DuJ'fibi 8), rClari iro'.au SlUiVi §i vioren'tJaJra pe, fe-,
meile DuIebilOl": cand un AViail' voia sa calatorelalSca undeva. nUl pu.,
nea sa Be injuge un cal ari un boUJ, ci pOl1'UIlJCeai ,,,a fie injugalte la car
tN'i san p!aJtIriu saucmci tmne:i §i sa tl1aga ,pe A'Va~:; .arst£el ,rusuiplreau ei
pe Dulehi,. Erau anume aoo§ti Avari ma,ri de statura. ingamfati in
1) Ceremissi, popula!iune fiunica, lo(~uind lal1ga Volga.
2) Hujanii, popula!Jiurne e,stslluva, Iocuind langa Rug.
3) N flrormii, ;popUilaliune fiunica, tr:ilmtara RUJ~.ilo'r.
4) Scythia, 0 form!! i'ntreaga regJiunedin Europa, de Est, In No.l'd de Carr-
pati ~i de Mare,a Noogra. Supt Scythise inldegeau toate po.p()arele din aceste-
!ari
5) Chazarii, pop.()r turco·tat,ar din regitmea DOll\lIni ~i a VoIgei. Principiii
lor primis·e,ra religia 1udai(la. cf. Trautmann, op. cit. p. 263.
6) Hemclius, imparM din Hyz,ant (610--641).
7) Avarii (Obrii), populatiunc tllrl'co·tUtara ea ~i Hunii ~i Bulgarii.
3) Dulebii, PGpulaliune {'Istslavii. Locuiau od~nio.8iMi 'PC langa Bug, tn urma
8f' seobodrii paua in GaUlia ~i 1a Nord peste Pripet. Dispal' in sec. X.a. Cf'_
Trautmanll, OIl'. cit. p. 270.
- 39-
sufJetul 100r. Dumneze'll i-a pedepsit §i ei murira eu 'tOl!ii §i' n',a mai
ramas nlCI un slngur Ava'r
y • •
'.,
' .Si'astazi mrui exisr'ta in Rusin
. proverhul:
, _
Au pierit ca Av'a.rii ,delacallli n'au ramas nici urma§i Il~Cl mo§t:lutOin.
Dup'aace<§t~a rosa venira P,elcenegii 1) _§i~p:oi in sfar§l't trClCl\lJr,a pe la
Kim in tillllJPul iLui meg 2) Ugrii ICEti Neg;n.
IX. Continuarea migrati'Unii ,p'opoarelor.
Dod Polianii traia'll seplUll"'at,dupa cum am IUlrlitat, §i slmt de orr.i~
- slava §i Be ehcmau Pol,iani. ~i DreiVlianii Be trageau de asp!me-
g:une,din SJaiVi §i ,Sle 'ooematu Drevl1anl;
nea D. d'l'l1lLCll
. HJa ... 3) §l. Vii a,l1C1l
it' 'i 4) se
tragdlin Le§i. Erra'll anume intre Lel:ji ,doi f r,ati: ~adim se. n~mea
'UiUul §i ViatkO' ce:1iiJ.aik ~i v;en:ilra §'i ,00 !li§ezatra, Raldllm la SO] §~ po~
p'Oll'U1 sa.u se numi RaldiJmirci, ViatkOi insa 00. a§~za. ClU Dleia:mu~. s~u Ja
Oka ' i 'dupa el se numesc Vti,aitidli. lair POIhanll §l Drevhaull §l Se-
§ .. ) ~. ~ ~
verkuruii §i RaJdiunicii §i ViJaCilCii §i GlJoati~ \ChO'Wa~~'1 rt~.a~~~ 1~ p~ee:
Dulebii locuiau la Hug, unde 10lcue8c astazl Volynll. UhCll ) msa §1
Tivercii loc.,'uaiau la Ni\Stru §i se lntinideau paua l,a Dunare. Ei reran
forurre ,numerosi: mai inallinte ei 8e la§ezasera pe Boh §i pc Dnipm
pana la mWl'e ;i
eetliJile lora'll ramas ipana in ziua, de astazi. Gree>ii
au nurnit Illiceasta !ail"a ScythiaceaM/are.
X. Morvurile lor.
FiecaiI1e popor l§i ,UiVela obiceiul1ile, sale §i legile §i tl1aldtiJtiile
parintilor lor. Polianii ,a'lllu,me i§i au obiceiIU!l'iJe parin1ilor dulci. §i
blande §i aveau un ma.l'e respect tpent!l'lU nu,rorHe IO'r, pentiru surOlnl~
100r, p,entru mamele §i pa,rilntii lor .§i pama ciilllste pent~soaar~ '1l~
cumnati. Aveau obiceiuri la illun!i: mi:rele illIll 8e dncea 8lillgnr sa-§l
ia mi~,asa, e>i: i-o a.dureea seara §i in ,diminea~al u!I"mato.a1'e ii sea,du-
ooa zestJreal. DrevHanii irnsa Vi1etueaiU 0 via,ta de ,animale, trliillJd ca
dobitoacele; 8e ornorau ullii pe alW §i mancau to't felul ,de (,Jplurca-
1) 'Peclenegii. POPOIl' ·de 'semJnJ,ie tUrI'ca, llllll'udi!i deaproape <>'11 Tnrcii ~~
Polovcii tlrai'arn in sec. IX intre! U rali §i Volga; in a doua jumatate a secolulm
., ... ~ AO
a,cesta nomadizau in step'a dela DOll pana la DunR11e. In 915 ata'cn pentnr III1t3'la
oara Rusia; sunt nimiciti La a. 1036 de R1!'91.. De lIIei prlca~~a S,P'l'IC Apus §i se s,ta-
bilesc iutre Dl1'iIprrn §i Dunare. Trautmanll, op cit. p. 296.
2) Oleg, prindpe rUB (879-912).
3) Radimicii, popll!lartirnle Cl&tsla.va, locu~nd illtre Severiani §i Dregovici.
4) Viaticii, popn1alill!11e ,flstslrav8, locuind in aproprie.rea fluviwlni Oka"
5) Ulicii, p()pulatiune estslalva, 10(l\lind Intre Boh ~i Nistru.
 -40 -
~uni. NucunQ§teau casa,toria, ci r1ipeau pe fe'te, cand se duceal1 sa
Ia ap'a. Radimicii ~ Viaticii §i Severriatrtii avetau aeelea§i mora-'VllJri:
~a.iau in pa·d<me, ~ca ,animalele salhat.ice, mancau wate spmcacruuniie
§~ vo:beau lucrun. obscene inailU,tea parinHitor §i lUulJOirilor 10,['. Ca~
satOine nu era la ro, aveau insa lutre sate loouri de joc. Se iutruneau
- 41 ~
,lese ea 0 virllute, ciiIId SIUllt iusa departe de lara lor. Gelii 5) au 0
aJta lege: .}a ei pamantul illucreaza femeile, ele zidesc crude §i se
indeletnicesc eu luora'l,i de barb ali, pot msa 8~ fie ,desfranate pe dit
VOl' §i barhalii lor nu Ie impiedicii de Iaaceasta §i nu Ie pasa. ~i

in loeurilede jQe ea sa danseze §i sa dinte to't felul de 1C5nt ecedra- Be gasesc la ei §i feroei viteze, puterniceicari merg la wallil't de ani·
ee§ti. Acolo l§i rapeau feme~Je eu cari se ~~·tel"~ese
• A Y U~, 'v<> era~ mal. luainte;
A male salhatice. IDe domlIliClSc IPesre hii'rhayii lor §i Ie ISUllt stl'iJpiini. In
§l a'V'eau ,eate ,dOlla sau ,trei sotH Ciind cinoc.'a mu~e fY - Britannha 'OUlma §i <lJOOeIal§i femee se' culca mai multi barhali §!1 mai
' ,~, Ja ' a'ceau un Oepa~
.y
A • ' • a~v.' .

£llIUebm III JumlcadavruJui, apoi '~~l' UJ.. -l'~'cau

•
'lIn .. n.g :mraIre puneau
a u.:
multe f'emei au legatillri en unul §i acela§i harba't §i <lIOClasta f'aradelege
mOTt~1 p~ !lIllg §i.i deideau foc. Apoi ,wdunau oaseJe, Ie pune;1\l intr'un 01 exercitaca 0 lelge Iasam dela parinli, IUffimlpedioa!i §i fih',a S'Upara-

vas ~IC §l-l a§Czalll pe alCes:ta pe 0 coloana de lemn la marginea dm- reo Amazorunele 6) n'i!JJU liaxha~ de loe §i ea .animail.ele uein!degl'iJtoare
m~lu~. Aoeasta 0 fac Viaticii pana in ziua ,de a8ta2)i. Aceleaei obi~ St· dcwc odaJta pealIl prilmliIVa!l1a, ,aflall'a ,din ~ail1aJ lor §i Be implrecheaZ'a
CelUrI Ie av~~u ::i Kriv~'ci~ §i ceillal~i pagani; neounoscand le~ea lui CIU hamayii din !arile InrveciJnate §i conlSidera acest timp ca 0 epoea de

Dumnezeu, l~l faeeau eI slllgrlJri h~gi. -sarrba'tOiaire ~i ca 0 mare solemnitate. Dupa ee au (.ost insarcilliate de
ei, ,pleaca lnda·rat ou rtOlaJte. CiiIId illsa vine timpul ca sa nasca, darn
XI. Ext.ras din George Hamartolos relativ La mo.ravurile se lIla§lte un baiaft, a,tunci ilomoara. ,clacii este 0 £ata, 0 hrriinesc §i °
diferitelor popoare. cresc ,en lugrijire. Il1a.ceI.~· chip §i vecinii no§t'l1i PoJovei 7) pastreazii
legea parriuJiloi'lor, dea varsa sange §i Be fa.Jesc inca eu aceastar; ei
mananca nwrtaciuni §i wate spurcaciunile: §oarreci §i harciogi, se
lnsoara eu mamele 10.r vitrige §i en cUIlDillatele lor §i lin §:i: aite obi-
ceiuri ,de ale strabrnnilQr lor. Noi, crC§'llinii, i'llSa ,din ori ce lara am
fri, ca,rioredem in Sfarrta T,reime §i intr'un botez §i intr'o singura
crerdill!a, noi n'wvem dedit 0 lege; tori ne-am ho:te~fllt. in Chrr:istos §i
ne-<am imbracat ill ChristO'S.

XII. [J.Upta Polianilor ~'IU Chazarii. Subjugarea Chazu,rilor

In aceasrn WeIDe, dnpa moartea acestor f:raJ~, Poliauii au fost

str.amtQra1i de Dl1ev1:i,ani §i de alte popoare vecine §i fiindca ei lQ~
ClUiau lP:rin ,pl'iJdwi §i pm mlIDli, vemll'a Cha,zarii peste ei §i Ie grni.
ira: «Platili-.ne tl4iibut». PoHanii ,s'an sfatutt intre ,ei ~i Ie daduril de
fiecare fum cate 0 'Wada. Cha'zarii le .duBC'ra la cneazul lOll' H la ba~
tl'Wnii lor §i Ie ~pusera: «N oi am gash un non triibult». Ii m'tireha.ra:

1) Georgios Monachos numit ~i Ramal'tolos, Cl'onkwr gr N. 5) Gelii. locuitv.ri i.n Media de Nord. in Asia.

la wl1ul 867
'
Ch ronlCa N esto .
5
i:
I-a <tVlH SUbl oeh' , d . ee pe care 'eslm
ca~ :1-a. SllI'lSv opera sa. Gron~ea lui HamllJI·tolos mergea pana
fost contmuata de unauouhn pana La a 944 M'kJ . h •
6) Am(lzoanele. Poporul Jegend!lll' al femeilor Amazowue itracaU in Asia
Mica Jiln!(a fluvial Tlwl'modont. (;t, Romani~a, Insula S~r,pilor, p. \41.
d . . 1 .081e III 7) Polovcii, popor desemj,ntie tmeii,.pl}!!!HL~!C)lW,illli. Ei sunt ltl<l'udi~i
..' ns repro lLCepasa,giile urmate 11e Nestor.
2) Chillezii, JIllmiti :!tstfed de R~ n~' de a,proape ell Pecellegii §i eu ,TUit'cii. )'elltrn intaia§ data vin, in R;y~sia 1a 1061
'\ , Sern.
B .. v»lwul. .;&,,,,,,,,",,.~,,,""'!i~

B h ~i locuiesc iU~ll~i:!l.s]!~~£i,,'B!i:llij.ll! ..X\ll\ED'Ll'iwJl<~!,.ei!;!\q. !l.eco~oniZOO7Aldill ti-

•
1Il •"
ASIa Micli.
octnenn, pOlnda!iune e&lir.anie,;;, aSI·'lll·la·tl·
~, cu ra manii ~i 1()'(JUiml nuturiIe 'llfra,stre . §i. ale Un~ade~ .• I~Ungwria . exi'stiipana as'tazi regiunile Nagy
4) Chaldeii, popor semit din Asia. §i KisKullsiig:,:I\,tiit intre Ro'mtlili (:'at~r ifJ.tteUllguri Cumanii ~i·au pie~dut na·
lionalitatea. '
 - 42- - 43-

«De unde», iar ei! ra81PllillSelra: «In paldThrea de pe muntJii Dni ul'" Dela I an allu;i Mihail pa,na Ia I alll allui meg, ene.azul Rusieil"
At ' eha ~ C , · , p r ill., •
'~nel 11 ~l~~ 'ra:« e: va dat.?» Ei ara_a spade1e. Biitran,ii Clla-
AO -

29 ani.
zwnlQr grallra: «AcesllJa nu e un trinu't hnn tpiriIIc1pe' 1\.'0' A .:
Deja I an allui Ole/!. de cand s',a stabilit in Kiev, pana l,al I an
• v •• H I aIll ca§ugat
' " •

aloes! trwut cu sahnle, WrIIIe en un MngU/r tal;'" totll",~ eJ 1 al lui IgQr 31 ani.
d ~ . v v' • •'..,,;1 ..il1lU e Oil", spa~
'""
e e, 8iU/I1lt en dQua, lal§lllrl. EI au sa 'ceara
' intr'o Zl' d e Ila 1ll00I' . d 1
§l e a Dela I alll al lui Ig<>r parni la I an al IUl Svi-atoslav 33 ani.
aJte 'PQPQare tribu't». TQate acestea s'au imp}':t v,' ,
DeJa, Ian al lui SviatQslav Ipana Ia I an aIIui Iaropolk 28 ani..
' . v InI, cam aceasta u au
spUS-Qdela el, CI dwpa 01 al"atacre divina. TQt astfel s' t I . A A
IacroPQlk dQmni 8 ani, Vla>dimir 37 ani, Iaroslav 40 ani. Deci
a In amp <l;t 81
,~
A

In vremea lUi PharaQn, regele E.giptuJui cand fOist dus M' A

dda moavtea Lui SVlaltoslav pana la moar:tea lui IarQsJ,av 8unt 85 ani
. .' ' a I ' , 01iS1e lllJaln-
tea PIlamQlIUlm §I ha'trallii lui Pharaon " :- . A v
§i dela mQaTtea lui hrQslav puna l.a moartea' lui SviatQPQlk 60 ani ..
• v " SpuselI'a. «.l'1,Clest.a are sa
umIleasca !a'l1a Eglip tuJm». Dupa cum s'a §i intamplat' E . it " f v
Hall' .sa ne intQaroem ,de unde ne-.am oprit §i sa pOlvestim c.eeac.e'
nimiciti d M', d v •• glpl enll ura •
,
A stfel Chazarll
e . . moo"
" upace Evren Ie ' fU8es"'~av
. v.., ma' A ,tA' I"
' I In al Be aIVI. 8~a petlre:cut in alceJ§ti ani; §i dnpa oum mai inainteam Inceput 00,
Qdl'lllOa,ra 'el1au stiipani m ' t t ' ' f A v v
primul an al lui Mihail, sa s()JcQtim rand pe crand numarul anilQr.
t' " v' , '" al ,lrZliU IIlS1a au OIst 6ta~
' ,

pallI!l, cam pnnmpn ru§i ,dQmnesc peste Chaz a l1i' pana i n ' d
astazi. ZIua, e
XIV. Bulgani §i Varegii (853":"'-858).

XIII. lvirea Ru§ilor. lJate cronologice. In anulI 6361, 6362, 6363, 6364, 6365, 6366. Impa.ratul Miha,il'
poo:'Iliau 0 armata, pe uscat §i ~pe alpa, in ICQntra Bulgarilor. Caud
. In anUlI 6360 (852 d.Chr.), in lal 15,a. ,an ail Indicatiunii 1) l~. BuJgarii v'azUlra ca nu pDt sa Ii se ImpQtrilveasca c.erura hQtezul §i
SWirea pe trQn a impatla,tuluti Mih '1 . ~ v"
~ . al. 'a mceput lara sa se nUifileasca. Be ISllpulSera GrocilOir. lmparatul Ie hoteza pe top principii §i pe tQti
Tal1a Ruseasca. AceasllJa 01 §tim de acolo fiindcY ht
RU§ii I .' . v.... , a SIl acest llnparat
A v
hoier.ii §i luchei'a palce c.u Bulgarii.
pornllra Sipve T'rungra-d, dapa oum spu:norQni,cile grece§ti U In anul 6367. Varegii venira de dilllCQIo de mare §i izhutira sa
al(l~ea §i nOli lncepellll sa lu":uram an" ,:1-1 d . e' v
" '~l 'tre. a aooasta ' ata. ia trihut ,deJ.a CiUiZi §i SIove:ni,dela Meri §il Idel.a V<esi §i de1a Kri-"
Dela Adam Ipana Ia potop 2242 ani. vici. Chazarii insa p,rimiratl'lihutdela Poliani, deb Severia:ni §i deb
Dcla potop pana Ia Abraham 1082 ani.
Vianci: ei Iuara de fiecare fum 0 piele de hermina.
1 Ahraham paua la exouul lui Mo'~'~
DDeJa. . -VO'c 430.<Inl.
"
e la eXQdul lui Moise pana la David 601 . XV. Sta.bilirea Varegilor T:U§i.
DID "<I • A' . am.
e a aVI §l mooputriJ dQmnied' lui SolQmon pana 1 .
Ie.rusa1imwl ui 448 ani. a CU!oom.rea
In anii 6368, 6369, 6370. Ei gonira pe V,all"elgi dillCQlo de mare
Dela c,aptivitatea BabylolIwlui p,an~ I· Al . d . §i nu le-iau mai platit nid un trihut §i iucepltlra sa .se carnmiasc.a sin-
D - a a exan ru 318 am.
cIa Alexandru. paua 1a. na§terea lui Chl1i,sltos 333 ani. guri. ~i llltre ei nu se mali Ida dreplllalte §i nealllluri1e se ridicau 11ll!P0-
DeJ.a llIa§terea 1m Christos paua Ia Constautin 318 ani. trirva neamurilor §i erau iutre ei v.ra§ma§ii §i i:ncepull'a sa se lupte'
DeIa CQnstantin pana Ia acest Mihail 542 ani. intre ei. At.ullci i§i zi.sera: «Vrem sa ne diutam un prillcipe care sa
dOlUueasca peste noi §i care sa ne j'lldece dupa dreptate». ~i 00 du-
, 1) /ndicaJiunea este un cieLu sau perio.d de 15 ani r ~. t I C sera peste illUire l.a Varegi, Ia Ru§i, c,aoi llICe§ti V ll'regi se Illume au Ru§i,.
tall1t1:l1 cel M . .~ ,~ , . '. . mpara u ons·
R('Ulel' Ql' a arde ~ pala8J't. datarea tunpulm dupa Olympiade sau dllpa fundaroo dupla cum aJpi se nUIllle81C SVlelzi, al~ii Norviegi §i Anglii,alpi Goti 2) :
' ~ > ' a miS ('ea, al I
,~ ' .
" ' b I '
,'mpllnerll tri utili Ul ()are a inccp'llt Ia a 3 in CIlr C~
zuta 111 dlsuetudine, a,cealsta socGteala a timpului, ea a lost imTla',o~ 'd' ' d •• 11-
tot ru>tfiel §i ll'oe§tia. Graira deci catra Ru§i, Ciuzii" Sloveuii, Kricicii
pliratul Justinhl!ll Emu I " • • • .....wll 111 nou e lilt-- §i Vesii: «T,ara noastra este mare §i boga'ta, totu§i iu 'ea nu este nici
Constantinea v=l' z'n ~re~ mdliCatlulll: cea a lui COllst:mtin, numi.tii /ndictio
~ ~peratorla vel cae ar a . d' . C
buila lui Justin'a " d ' " R s e; m IctlO onstantinopolitana, atri ..
Glossarium ~e~i~~ §:t 1;lf~~1O 1 ~~n~t'w: vel p~nti/icla, .ratio Romana. cr. Bartal~ 1) Mihail, Mihail III, impiirat in Byz8nt (842-367) .
ae ,a lnZ atzs regm Hunganae, sub voce. 2) Gori, locuitorii din Gotlanda.
 - 44-
o randuiala; de aceea veni~i Ia noi sa ne ,eondueeti §i sa ne 'carmUlp.
~i s',au ales trei f'rati CiIl rtriburiJe lor §i IuaJrii pc toti RU§i,i eu ei §i
",enid. RUirik 1) ,eel mai mare, Be stabi1i la N ovgo.l'od, ,a,l doilea Si-
neus Ia Beloozero, ail 'trelilea Truvor 2) Ia Izborsk 3). ~i ,du{pa alce§u
V,aregi s'a numit tara Novgorod ,ruseasca §i Nov,gorodienii sunt de
neam 'V'al'egic, maidinainte linsa crau Sloveni.
Dupa doi ani murira Sineus §i fratele sau Ttruvor §i lua ,domn1a
Rurik §i imparti ceta!ile intre oamClllliIi sai, dand unUl:iJa Polockuil,
aItuia Rostovuil §i unui ,al treilea Beloozero. ;;;i! in ,aceste ,cetali Vare·
gii uu sunt ,dedit ui§te eoloui§ti, ciiciceidin'tai loeuitori, din Novgo-
rod sunfl; Slovenii, in Polock Krivici~, in Rostov Merii, 1m Beiloozero
V.p."sriJi, in Murom 4 ) Muromii §i pleste tOli UlCClJrtiadomnia oaJV~a Rurik.
~i se aflau Ia cl, dOi harba!i, carl nu eraudin nearoul sau, ci er,au
boieri cari illl'ugara sa Be duca impreuna en familiile lor l.a Constan-
tinopol. ;;;'i trecura dincolo de Dillipm §i pecand mill'geau inainre
vaZ'U'ra pc un deal 0 mica fortareala §i infol'mandu-8e despre ea zi·
sera: «A cui este <l!ceasta midi fortiimata?» Li s'a raspuns: «Au fost
i §i i-a ineredinlatpe fiul sau Igor in tut.ela; HOO8ta el'!a foarte tanar.
t'l'€li fmti Kii, Seek, Choriv, ICad au zimt aJceasta fOlrtaJlOOlta mica §i
mUJJ.jnd>ei, ;noi,> UJrm3.§ii lor, locuim aici §i pIa tim trihut Chazanil()(l'».
A:tlll!!l<1i ,Mold, ,§i llir 5 )rama®elra in laooasta ,ceta'te, i§i 8iflransera in
jurul lor un marre numar de Varegi §i inoopnra sa stapaneasca peste
tiara
> Polianilor, in vreme ce Rurik em stahiH't ea principe in Nov-
gorod.
XVI. Askold §i Dir ataca Constantinopobul (863---866).
Ami 6371, 6372, 6373, 6374. Askold §i Dir pJoollll1ii in contra Gre-
cilor §iajunsera ad inanuil al 14-lea ,ail domniei imparatului MihaH.
Impamtuil era plec:aIt in eonrtra AgareniJ()(l' 6) §i cand a sosirt la flu-
vwl Neglru 7) ,elp,all1cihulli trimise veste, ell Ru§ii alll pornit impotrriVia,
Tarigra,dului; atulIlei impal1atul Be intoarse ina1poi. Du§manii p.atrun-
1) Rurik, pril1cipele Veregilor, 111temeietorul {/illastiei Rurik. El stapanea
In La,doga Bi in N ovgorod.
2) Sineus ~i Truvor po~l'ta illume scandinave.
3) lzborsk, cetate lin linutul Krivicilor, in regiunea Pskovului.
4) Murom, ceta,te langli fluviul Oka, oapitala MUl1omilor.
5) Askold §i Dir, priucipi vel'egi, la Kiev.
6) Agarenii, urma~ii Ismlliililiilor, ai Cillor femeei Agar: Arahii, Ag."1Il'e>nii
'8unt Sarasinii.
7) Fluviul Negm, £luviu in Asia. Midi.
45 -
sera III Sud 1). fioomra un illllaJl"e macel priUJbre c.re§rtini §i im-
ptresurara COlilltantinopolul cu 200 eor,ahii. Cu marre greutate pa~
,tllunse imparatul in cetaJte. Apoi el §il patriarchuil Phouos Be due 111.
grJalha la hWerioo sf:iJnltci Mailei ill! DOi1llIl1IU!lui din BllachelmC 2) §i SC,
rugaJratoata noaptea; in urma seoasera eu eanteee mantia diviina a
maici~ Domnului §i 0 h'a,gara in apa miirii. ;;;'i eu toate ea pana atunci
vremea era frumosa §i marCia lini$j'tita, s'a poroit deodata 0 £ur,tuna;
"'Muri puteroiee ire rid,iealra in .acela§i tilll1P' izhira corahiile neere-
dincio§ilor RUl§i. de larm §'i Ie sfiiramara a§'a fel ca pUline mai sea-
para ,din dezastru §i Be intOiall'sel"a aCiasa.
VII. Moartea lui Rurik (867-879).
Asruuil 6375, 6376. B,a,sjj1i1OS 3) ineepu sadoonneasca.
Anul 6377. Toata Bulga,ria s'a hoVezat.
Anul 6378, 6379, 6380, 6381, 6382, 6383, 6384, 6385, 6386, 6387.
La moartea sa Rurik lasa domnia lui Oleg,care era ,din semiJnlia sa
XVIII. Expedifia lui Oleg in contra lui Askold §i Dir.
"Moartea acesto.ra. Oleg tie stabile§te la Kiev.
Anuil 6388, 6389. Oleg porni lw1nd en sine multi soldali: Va-
regi , Ciuzi " Sloveni M.e\ri, Vesi "i Krivici. Plooa mai intM la Smo-
:s
lensk in lwra KrivieiiOlr, cnceri cetatea §i puse 0 gaTillizoallla. De aci se
duse inailUltle §i cupll'ilIlSel Luhecinl 4) §i la§eza 01 gairnizolllllla. Apoi me;r·
gaud spre mUil11ii Kievu:lui, Oleg afla Ica acolo ,domneau AlskOild ~i
Dir. I§i ascunse solda!ii in co:rahii, a.ar pe ,a1lii i,i liisa in urma §i vem
eliJn8~i, aducaud pe tanarul Igor. InUJrma inaintand pana 1a Ugors-
koie 5), i§i aJSCIl11I1Se soW'a~iri. §i tlrimiste Ia Askold §i Dir casa,i Slpruie:
«Noi 8untem ni§te ne~u8ltori strailIli §i mergem in Grecia din parrtea
lui Oleg §i Igor, fiul iprindpe1ui. Veni!i l,a nOli! caJri SUJlJtem din ace·
1) Sud, Bosforul §i tiirmii sai, Cornul de AlII dela Constalltinopol. Vorh ..
este Iuata din limba suedeza. Trautmann, op. cit. p. 230.
2) Blachemae. Vezi Introducerea. Dupa inere~tinarrea Ru~ilo,r, ooiLtul Mai-
cei Fecioare din Blachernae a fost trecut in Rusia. In apropiere de Moscova ern
~i un sat numit Blachern.ae
3) Basilios, Vasile, imparat in Byront (367-386).
4) Lubeci, un orll'§ in Il'egiunea Ce~igovului, la Nord de Kiev.
5) Ugorskoie, mThl1lii UnfIJurilOO', peste carri 8iU treCUit Maghiarrii la venirea
]01' in Ungarria. Fa!P'tul trecerii UI1gud1or peste mUl1lH de langa Kilev §i pe lang1i
s,ooa;sta ceta,te ne este confirmat ~i de crooicile ungure~ti, la aceea~i data.

- 46-
1 •
,,-,a§l neam». .fibA ~kold .,,' DiJr venira §i deodata sarirli toti ceilalti din
"coravb"11. Iar' OleO'
,,1
O'ra~ i lui' Askold si
' " , '0
. : ., ~ •.
~ Dir: «VOl nu sUlltetl mCI pnniC1pl
§i nici din familie de principi, eu lnsa sr~t .di~ fami~iede p~incipe.
;;i Bcotand ,pe Igor ,a.daUlSe: A~ersta este flUI .~l ~ Kunk». Apm omo- v
,rll1a pe Asco1d §i pe D:iJr, Ii duselr,a pe munte §l n lillgropara pe munte:
le '00 se llIUIll1c§te §i asrtaz~ Ugofl'lSkoie, fUillIdlel se afla llOOum Orurtea lUI
Olma'l). Pe laiOO8lt nmnte ia foot ziIli:ta biselriCia sfiin~mui Niool·ae. Mol'-
mantul lui nil' este ind08lUI biSeiricii sfintei Irella. ~i Oleg stahilin-
du-se caprincipe la Kiev zise: «Aooasta Via fi mama ~talilor :n:
se§ti». ~i Varegii §i Sloveni1 §i ceilallieali emn ,eu el se nUWlra
Ru,§i. Aeest Oleg ineepu .sa zideasca .cetali §i il11ipuse trihut Sl,a'vilor,
1('J.11vilcilor §i Meriilor §idete ol1din ca Novgorodienii sa p},ateasca Va·
;regilor ca tJribut 300 ,de grivne 2) ,pe .an spre aavea p.aIOO, pc ca,re Ie-au
plati(t VillJl'Iegilor panli l,a IDOia[t'tea lui Ia!OOSitalV.
XIX. Riizboaele ~ui Oleg cu popoarele veaine. L,upta ('fU Ugrii
(883-898).
Anul 6391. Oleg inoopli rlizhoiu cu Drev1ianii. Dupa ce i-a
bawt, le-a imp118 ,ca triblJit ,cate 0 Marua neagra ,de jder (881).
Anu! 6392. OJ,eg ipami ,1ll1!Poriv,a S~welrianilor, ii baitu §i Ie :ian~
p'use un lribut lL§Or; i~al oprit de a mai pI'ati 'tribut .C~a'zarilor spu-
nandu-le: «Eu Ie BUillt dUJ§man §i nu mai aveti ,trehul11!a» l884).
AIml 6393. Oleg trimise la Radimici §i-i Intreba: «Cui platiti
voi tribu't?» EJi raspuuserli «Glllazarilor». ~i Oleg Ie ~prw;e: «Nu.J mai
tp1atiti ChalzalriJlor, p[li;tilllidUrmi-J miel». ~i ,aiU pIM:iJ:, lui OIeg ,cate ~n
§i1ing ,de ,cap, cum platisera §i Chazall'Hor. ~i Oleg su~u~e. d~mmei
saile pe PoJiami, 'pe DneviliJami, pe Serveciani, pe RadmllCl, :tar eu
'Wicii §i Tivellcii era in razhoiu.
.
Anul 8394, 8395. Leon fiuJ ilui Basili!o8, numit l'elul fu ales Im-
palralt, implllelUu:a C'U f'ra,tieJe l'l1aru AlexaiIlidJrn ,§i au rdomnit 26 alIH
(886-887).
Anul 6396, 6397, 6398, 6399, 6400, 6401, 6402, 6403, 6404, 6405,
,'6406. Ungurii tlleeura. pe langa Kiev, iPleste mun:tele ,care §i ,astazi. ae
lIIrumle§'I:Ie Ugoll18 Ko~e §i aru ,a,jUlllS la Dnilp:rn §i-§i infLlllSel'a co!rtll'rlle.
,eli,ci evau nomazi ..cum srunt Polovcii. VeuinJd din rasaritei mergeau
:grabiti prin munlii cei 1nal!.i, cari .,'au numit ungure§,ti §i Incepul'a sa
1) Olma se crcde a fi 0 vorha suedeza.
2) Grivna era 0 veche monedii nlJseascii.
3) Tivercii, 0 popula!iuJlle in sudestuI Nistrului, dispal'uta in sec. X-a.
-47 _
.se lwpte en Volochili: §i ·ou Slaviicari traiau <110010. Caci ,acO'lo crau
stab:it1iti
, mllii maiillite Sla1Vii, ialr V olochii .
8Up1.lBel1a tar,a Slavilor. fu
arma 1m Ungurii gonirli pe Volochi §i luar,a in stapanire aceasta
lara §i sc .a§ezara ,cu SJavii impreuna pc ca-ri§i-i supusera §i de
,.atunci ya,ra Be chiama Ungaria. ;;;i Ungurii se <IIpnca:ra sa poarte il1az-
hoUrn ICU Grecii §i pUlS'tiira Tlll~acia §i Macedonia pana la ThesaJonic.
Apoi illcepura ,sa ,ge .razhoiaJ8cacu MOil1avii §icu Cehii. Cad era un
singmr popor slav: Shwii .eari crau a§ezay~ I,a Duna.I1c §i au fost
supU§i ,de Unguri §i Moravii §i Cehii §i Le§ii §i Polonii caJI'i se numesc
a,cum Ru'§i. P'ootru ei s',a tradus mai Intiii in MO:J:laIVf1a sfanta Scrip~
,tur.a §i serisul §i limha ,g'a nnmi't Movena §i se gase§te la Ru§i §i la
Bulgarii 'dela DUllare.
XX. lstoria lui Cyril §i Me:thodiu.
Cand SJa.vii §i princi,pii lor s'au hotezalt, ,au trimis Ros'lJisiatv §i
Sviatopolk §i KOleil1) la lll1!Plil1C11tuI Miha!i:l spui'lldu-i astfd: «Taira
noastra.a primit hotezu!, noli, inca n'avem nici un 1nva~ator (lll!re sa ne
predice §i sa ne inve!e I;'i sa ipoalta sa ne citeasca sc,rierue sfinte.; noi
llU intelegem nid limba greaeas'Ca nici limba latina. Unii ne invata
intr'un feI, iar ,aI.tii intr'al,t feI; 'din 'care cauza uoi nu inteiIegem nioi
8enJSm car!iloll' scrise niciputerea lor. De aceca 'trimite!i-ne un inva-
~ator call'e sa poalta sa ne ex,pJi,oe cuvintele scripturii §i in!elesrul lor.
Auzind aceasta imparatul MihaH, ·chema pe toli filosofii §i Ie-a po-
ves,tit ·ceeace i-;au spus princip,ii aLavi. Atunci ziserli fiIosofii: «In
Thessalonic traie§te un om numit Leon, el a:redoi f1i prioelputi in
limba slava, doi fii in!elepli ral'e el, filosofi.Gilld a ,au zit aceasta
imparatul, .a 'trimilsdupa ei IIa; Thessaloni,c, la Leon §i spuse: «Tri-
mite-lIe repede pecci ,doi fiiai tai Methodiu §i COllstarutim>. A'Ulztilnd
aloeasta Leon ii trhnilSe numai decat. V'enil'a la!IDandoi Ill' imparat §i
. ell Ie grai: «lata,PQPorul rslav atrimis la mine §i lIla maga pe'lltru
un invalator, care sa poata sa-i eXJpUce ca,r!i~e srfin'te; aceasrta e~be
dorin!a 1m». ~i a'au lasalt sa fie cOllvin§i de impaI1at~i i·,a trimis Ia
RostiiW,av ,§i Svia(!Opolk '§i Kotel in !la/ra IfllIlliV"d. Du;pa ce au vooi.t
acolo ,alU lnceput sa stabileasca li.te:r:ile ,al£ahetului slav §i tradu-
sera pc atpostoli §i ev,anghelila. ~l Slavii Be bUc:ur3,ra 'Cililld ·auzid ca
Ii ·se pllopovadue§'te in limha lor lSl,ava lui DUlllll1ellieu. A,poi tradusera
Psaltfrea §i Octoichul §i alte carli. Dnii lnsa inceipura sa-§i baH joe
de carlile slave, zicand : «Nici un plOp or n'all'edl'eptul sa aiba aI-
1) Rostislav (846-869). Sviatopolk (mol't 894) ~i Kopel (pe la 365) erau
pl'itncipi moravi, inainte de venirea UngurilOT.
 - 48-
fahe'tul propriu in afara de Ovrei §i de GIDooi §i de Latini, din cauza
inscrilpti'i pe care Pillalt 0 puse lPe cruceru DOilIlliului» 1). Gand a auzit
ace.asta P'apa dela Roma, i~,a lol'iticat pe cei OOIri murmur au impo~
triva c'alJ1iiloll' siLalVe §i zise: «Sa !lie iIn!PiLIDeJaBcii vOlL'ha soripturii ~
«Toate popoaJ:'lele vor il:auda pe Domrnul»; §i in alta parte: «TOli vor
vesti, in Hmhile lor, slarva lui Dumnezeu, dupa cum Ji s'a oranduLt
de Druhuil Siant». ~i dalca cmew,a i~ bate joc de sorite\rei!ll ruaIVa, sa fie
izgonilt din hise,r]ca, pana se vaH lndrep,tat.; cad af}tia sunt lupi nu
oi; pe ,ace§'iia ii Yeti l1eCUnOla'§te dupa fr'lllCltele 1m §i de! ei sa va pa-
2J.!ti. IaT Yoi, fiii lui Dumnezeu, asculta,ti invatatura §i nu va indepar-
tali de envantul hisericii, al§a precum v'a prop(waduit-o invatatorul
vostJru Mmhodim>.
Constantin se intoarse inapoi §i sa duse sa l!l1vele poporul huJl-
g ,
ar Methoruu
, insa ramase ill Mor,avia. In urma plrincipele Kotel a-
§eza Ipe Me'thodiu de episoop in P'annoni'a pe Bcaunu:l sfantului apo.3-
toil Andro!l1:Ucos, UIlluldin'lIDei ooi §a'p~eci de §Coilairi aiap08tolului
Sf. Paul. ~i Methodiu puse doi preoli, tachi,grafi §i traduse
intreaga sfilnta SmiJptJura dim limha greooasca in Slavone§te in timp
de 6 luni, incepand din Martie panii la 26 Octomvrie. ~i dupa ce a
]spra'vit,o, a rudus lUi Dumnezeu cuvenita m'lll!umita §i ruava fiindca
a inv,rednicit agtfel pe M~thodi:u, ul'maf}ullui ArndronilcUl8. De aceea,
31postolul Andronicus oote inva!atorul poporului silav, in Moravia
a fVlemt §i a,postolul Paul §i a inva!3Jt aci; dici acolo este §i Illyria,
'll'Illde 31 ajuns a'postolul Paul; acolo insa eTa'll mai iJntai Slavi. De
3100ca §i esle Paul invalatoruJ porporului slav §i din aOO2t popor
suntem §i noi, RiU§ii. Deci Paul est.e §i inva}atorul nostru al Ru§ilor.
fiindea a invatat popoll"Ul slav §i a a§wa't pe Andronicus La popornl
ma'V ,ca episcop §i iUrma§ al sau. Popm.·til slav irnsa §i poporuil ru~
sooc sunt nnul singur;caoi dupa Varegi s'au numit ci Ru§i, la ince~
put In8ia crau Slavi; daea insa ei ,s'au IIlIUrmit §i Poliani, ei vO;l'ooau
limba slava. Se numeau Poliani, fiindea loouiau 1a camp deschis;
drur limha rua'Va Ie Cl'a lor limba comuna.
XXI. Expedifia lui Igor impotriva Scythilor. Tratatul ClU Grecii
(899-911).
Anuil. 6407, 6408, 6409, 6410. IIll\Paratul Loon 2) altrase pie UngUli
in COIIltm Bulga,rilor §i UngruriL fa'eura 0 mCUll'Siune §i p1.l5tiira llll-
1) Luca. XXIII, 38: Ioc deasupra errucii lui sretea soris en sIove eline~ti.
evree§ti: Acesta este irnpamtul Iudeiloc. ce. roan, XIX, 20.
latine~ti §i
2) Leon, este Leon al VI numit filosoouJ, in~p1it·at bYibantin, (886--911),.
- 49-
treaga tara bulgareasca. cand a lanat despirc aceastl31 Simeon 1), se
intoarse §i el in cOllltl1al UnguriJor. Ungwcii ii ie§ir.a ianpotriva §i bi-
lluira IPc Bulgari, R§f1 ea Simeon de a\bia a putuJt sa SCiaipe cn fuga la
DurositOir 2).
AnUil 6411. Dupa <Cle Igolr s'a facui mrure, a 'c<mJtinruat 8.a ulrmeze
pe Ole(g in expedi!iile :sale '§i sa·j a8ioolte sfartJul. ~i i-a adus Cia solie
o f,elmeedin Pskorv 3) CIU IlIumele Oil,~ <i) (903) .
Anul 6412, 6413, 6414, 6415. Ol!eg a por.niit in com.l'!a Grecilor,
dnpa ce laslaBe pe Igor la KUlev. EI 'a lurut unmarre numar de Va:r-egi
§ide Sloveni, pTmum §i Cinzi, Krivici, Meri, DrevleaW. Radi-
mid, Polti,ani, Serveriani, Viat~ci, Corv:all, Dulehi, precum §i Tiverci,
calri SUM p;()lpoare 8Itraine. TOIi acc§tiJa frul':lelSera IlIUlIDiti de Greci Scy-
thia Ma:re. 01eg pl:eca en 'toli aCf'\§ti oameni, caliiri ~il Iill' ,eorriihlii. Nu-
mruJ:IU[ ICIO~ahi:ilor el1a de 2000. ~i au sos'it lnaintea l'aci~adului §i
Grecii lle~a<u illliChis pOTfrul §i au IIlIcniat celt:aite<a. Oleg den,alrea pe
lWrull, OI'ldOlilia alNIlJa,teil sa :t.ralga vlasele pe ·uscatt §i sa pUm1eaI':IC,a [me
p'relj,ul1mile orar§UJlui §i omori mul!i Gl'erci; cHllrimar,a multe IPlal'3Jte
f}iarser,a bisericile. ~i dintvc prizonrerii pe cad ii fa crura., pie unii iii
omorira,pear1lii ii 'flchinjuiva sau ii U!cisielra cu sage!i1e, iar pe al!ii
Ii alTUllJca:ra in mirure. ~ial:te, mu~te rele falcrura Rw~ii GrecirlOil', cum
au oihiiiCeiuil. sa {aca OIarmCll.1Jii IIll (l'aZhoLu. ~i Oleg poru:nci solda!iilor aai
sa f aca IValatuci §i alce~ti vlHa'tUici sa']1 plUna I'JUht cOIra:bii. ~i fiilnidca
hatea un vant fa'VOl1ahil, inm:\nlsera pfhl:lJele §i corahiile se apropiad
de Oll'a§. Cand vazura rucea'sil:,u Gr>ercii, Be inap:aimanrtJara §i trimwera
1a Oleg soli cari sa-i spuna: «Nu ne distrruge cetatea; i!i vom plati
trihutul p'CClft'l'e 11 Vll'ei». Oleg l§i OIpre(~te armata. ~i Ii s';au a,dus maIl.-
ciiIr:i. §i villl; <lair IllU Je~au primit, cad frusesepll'egatite en otrava. ~i
Greci1 s'au itn.grozit §i-i spusera «Avesta llU este OIeg, ci '8ifantul
Du:mi1J1'1U pe c.are Dumrnezeu I-a ,trimis imlPotriv,al noastrii». ~i Oleg
porunci sa se pllil,teasdi trihut pE'lDItmn oele 2000 -cora\bii, 12 griiVllle de
om; §i e!l'au 40 de OIameni in £ileClall'e corab:Ue. ~i Greciti :consimtiid §i
irwerpUl'a (sa pIa'teruscii) s,pre a ruvea palce §i a il1!U mali pustii imperiul
grecesc. 01elg deci se 'l'etrase/ putin iillidarat dela cetate §i inrepn sa
i1) Simll!on, numit SimeOli eel mare, laml Bulga,dJor (393-927).
2) Durostor. Asupra razhoaielor dda Durostor vezi Monografia ectatii
Drastor·Silistra.
3) Pskov. ora.~ In tinutul Kdvicilor, azi r~djn!a de gubernie ..
4) Olga, prin botez Elena, ma,l'e pl'illcipesa de Kiev (945-957, n~Qarta
969).
4
 - 50-
txate.ze in privinta pacH -eu impam'tii Loon §i Alexandru 1). Trimise
la ei in OJ.1a§ pe J(,arl,Fal1lQf, VeJ)ern;ud, Ruhav §i Stemid §i spuse:
«OhH~ati.va sa-mi plaltiJi trihut». ~i Gneo]iraspnusera: «11i VQm
da tot 'ce vrei». ~i OJeg PQrunci sa se ,dea 8Q1da!>i~or sai peintm (lele
2000 cQrahDi dite 12 grivne de vasIa§ §ipe liinga ,a'ooasta sa pliilteasca
dari IpentJ.1u ce,talile ruse§ti, ma~, intai 'pentru Kiev, a:PQi lP'e:ntl"l1 Cer-
nigov 2) §i PiCliJ.1eilasl,av1 3) §i Polock §i Rostov §i Lmbeci §i pellltru
cdelaJ1Jej ,oertati, cad 'in ,alceste ICe!t.ali i'esi,d<l/u pJ)i[)JcirpipruttrumilCi su-
pu§i lui meg. ~i ceru: i lUeta In forma de lazncie
f
«Da'c1i yin Ru§ii l:I1Icoace (in solie), ;au sa primeasca intrelinerea
calt, de mult vor vQi,dalca insa oi Vli(noa I1Ie,gUlStori sa·§i rpll"imealSca im-
tJleliiI1leima lQr lunara timp ,de §ase lum: paine, yin, po§te~ ,came §iJ
['ructe; Ii lSe. 'VOir pre,ga1ti b:iii, Ide Ica,te OIJli vo,r v'Oi. lall" dind Ru§ii Set
inJllQJlC 'woasa, au sa primewsca ,deJa imparatul VOS!\Jl1U m<erinde lP'enltru
drum §i lancOil"e §Ii: Oitgoane §i panze, dlJlla trcihuinla Via fil». ~i Gre.cii
se obJ,i,gara l,a ace~ea. ~i t~mUindQi .1ll1lpa'l':Jlii §Ii intrealga hQelrime zi-
sera: «Daica Ru§ii vin £iirdt Imalda, sa .nu 'p'rime:alscaa:j:ultoalrt'J lunare.
Principe:le sa ilIl1tielrzi:ca trianlil§ilQtr sai §i Ru§ilo.r Icalri vi'll ,wci ,de a faCIe
vr'O' ,danna in 8atele :di'll lara nQaistra. Ru§i'l:cari VO'I' veni sa locuiascii
la SfUintu[ Mamas 4) §i ma:jeSi'iUltea sa: :lmp:a!l'Ialtu1 nosuru Vial rt,rimilte ca
sa. Ie in!81cI1ie nUilIlcle ·~i lJt] U!rmi vOIr primi ajultO'lVul lox JUinaJr, mali
in'tai (lei dilucetaltel~ Kie~ 'IljpQicei ,din CernigQv §i ,din Pereia5lavl
§idiln ,celelahe :celtati. ~i ei sa intre im cetalte pe 0 anU!lllilta pOalnt.a
eu un a:gent ,aJ imparatuJui, fara :arme, cate. 50 oameni: ,§i 8Ia~§i faca
cQmorlul, ,cum VOr ,cliede €Ii, fiirra sa 'pliHealSca pentru oeva vr'Q v,a,ma».
Impa'l1altul LeQn §i Alexandllu lI1lcheiairapaoe 'OU Ole!~, ,dup,a c:e
se obligwsera Isa IP 'IMJcal8ca :trihult §i se legara prin jl1:ramant: ei sa-
rutla:ra cr,u,cea" lair OIClg §i oalilleniUi saidepusera jull"iimantul dUlpa
oMceiul lor §i jUJrlarape ,armeile lQr §i pe Pmmn, zeu!I lor, §i :pe V 00-
lQs, zeuJtuJ.1melor §i .plalcea fu incheiwta.
.,i Olegzise: «Tese!i pentru Rlu§i panze din p,a~OIIoc ~i
lP'enlJJ.1u SIO'veni ,din malaise». ~:i s'a falcu,t a"a. SiapQieJ
~ , lsiatarna .,
~ uoalswe.
in SfIDUl de victorie, scutul saude PQaJ)t;a ,cetatii §i pleca din Tari-
1) Alexandru, i~a'11at in Byzant (88(~-912) domnea imprel1ua t~u fl'llte1e
sau Leon.
2) Cernigov, ceta,t,e in regiunea Severianilo'r, situa,tii pe fluviul Desna.
3) Pereiaslavl, cetate ve:s:tita, rn~1li la SlUd de Kiev, azi in gUY. p.o:ltava,.
'1) Stantlll Mamas,!lwrtierul ruscsc din C()ustantinopOil. Aci era ~i 0 mil-
l1!a,stire 0 ,r.fantului Ma.mas. GrecH se temeau sa uu oculpe Ru~ii COillstantillopolul
prin slll'rpriudere.
- 51 -
gmd. ~i Ru§ii i§l intirnse(ra Ipanzcle Idin paiVQIO'c 1), ial' SIQvenii eele
de matalSe, pe 'cari van1ml Je rupse. A~unci spusoca SIQvenii: «Sa ne
IntoalJ)c~m J,a panze:le nQalstre ,cele goo,alSe, SloV'eiUilor nu Ii t'Ha dail
nici 00 panza». Astfel Oleg se intQa:rse 'la Ki:e~ ~i ,aduse aur,pavO'loc,
[ruete, Yin §i tot feilulde sOlJlmpieitm:i. ~i Olelg ,a [O'st nUlll'ift, Vrajitorul,
cacia,ce§ti Qameni erau pagani §i incuJti.
AlI1IuI 6416, 6417, 6418, 6419 Sllire arpus s'a alratalt. 0 ma:Te ,co.-
Anul 6420. 01egtJ.r:ian:iae. soli ·cari sa IUJoheie :p,aoe §i sa stabi-
lewsca t'rait :atuldinltl1e Greci '~i Ru§i §i llrimise sa Ii '8e spuna:
XXII Tratult;ul ou G,recii (912).
Copiedupa tratatul de ai}:1anlaQaire s'a incheia:t en impara~ii
LeQn §i Alexundrn:
NQli, ,di:npal1t:ea 'PotpOI'tUh1!i Ru§ilor: I\:ialrly, Inegeild, :F,ad:of, Ve-
,remud, RulalV', Gudy, RUlaJd, Kafl'ln, Frelav'. RUlal, Aktevu, Truall, Li.-
du~, FO'8It; Stemid, 'in numele lui OIeg, mare ,principe a:l Ruslilei §i al
trultu:rQr mariJOir dUici §i ~.uminl~tilO'rdUici {lalri startt mtNt pu;terea s'a,
§i al mari~or sai hoile:l1i, Illinl fO'st trilmi§i ~'a VQ1, Leon §i Alexandra §i
CQIltStalnt,jn, ,din g'l1atia lui DiJIl11:111eiZeU, ,alto~prn:ternici 'impa:ra1i ai G.l1e-
ciIor, pentru mem~:im.elre.a §i Inltarirea p,rielteniei lillcheilaite de mai
multi 'ani IU'tl'e CrCl§tiui §i Ru§i, prill voiny<'l marrilolr inlO§'\)r\j, p,rinclipi
§i PO'tri:virt Oftdinilor turturQr H:1lJ§~iLQlr ealri sUint flupu§i'U1utQ:l'ita!iri sale.
pe QarelCC SC1I1e1l1i'trutea nQastJra xnai pl'esus de roate dorc§lte 8ia sepas<
;t.re~e §i sa se illlta~rela'81Qa p'l'ie'\Jeniia ,ce ou ,ajutOl'tlJ lui DIJIHmCtleu exislta
inffire Crc§tini §il l:ntre RUi§i, am ga",it de (''[l;ViiJl:ltamaJi muhde cat
oridind, ea acea:s'ta p:rieten::iJe ,sa 00 pl'oclamam §i sa 0. cOll1firmam ntl
numai p.rin ,si'mple vOl1'he, ci priln SCl'lS §i 'print'r'un juramant efeetiv•
jurand ;PIe armele nOlaJ~'t.l'le pobrli,vit creldilnlei §i daltinei
U:rmato.al"ela sUITtconditiunile trataitului jp\e 'caJ:r.e noi incheium n
en C\redim~al lill DUIDnezeu §i Ipienliru InOali'ltra: IJ:lIl.IIintp' de
;oolllt,e vOlim ga inl{lheil~m IIJ:alce 'r:u voi, Greciit, f:1i dilu tot 18ufJeltci:u1 §i en
l:ntr:eaga voilnla sa ne iUlbim un:ii !pe ,all}ii §~ Is,a iIlIU inga:duinl, cat
ne va ,Btu in putinla nlOlals,txa, ,caclneva ,d:iuftl1e :supu§ii ",tJraluci1ilO'r
nQ§It,ri 'PlTi!Ulcipi sa 'ooon-uta v,r'o vlOlea:t~a i81a:ll vr'Q !£a1pta ma; ci vQim
ca, !l}e Icat ne va ISta in pUitere, ,sa ne caznim ,ca sa pa,gtram I'll viitor
1) Pavoloc, ,stofe !lcumpe de matase.
 - 52- - 53-

.ajUilJ,ge la un loe sigm. Daca 0' ,ootfel de couabie, elite impedicatii fie
1ft pe vecie 0'1 pmeltenie illiesehimhata §i desalv:~ila 00 voi, CyIl"ecii,.
de fm'tJUlIla fie de W'UIIl obstJaeotl ,de iP:e Ul8(lat, de a sel plUltea salva
p,rieileinie pe {lailJeam intarit-o prrintr'o £aga1dwilala O'!I.1aila §i prill ju-
in~Il"U1IlIO'(l din patria sa, la,tU1Ilici noi Rlu§ii yom v€lUi in ajntorul vasla-
:ram ant. In illlceila§i chip §i VO'i, Greci,i~ sa p'ilBiti11ap neat:iJnJsii, pentru
.§ilo.r acestui V'aIS §i.i vom clOiIlduice au maoofla in signrraula, Idarcii lara gre-
'totde"allliI1a §i veciniJc, ,a,oeea§i pneitenie fata de lUJIUinrutii prirucipi
ceaJSca oste in ,'alpropiere. Daca in a'oeJ'aJ§i Ichi,p 0 lcol'ruhie rnseasoo cade
Ru§i §i f,a~a de top cali 8mn suht pUlterea stralncili1ol' illo§ltri pri.nci:pL
in rpl'imejdie, a.tunci noi Grecii 0 yom conduce in !ruru mseasca §i
lin ,ce lpirivle\ioo lilisa desp,aguhiriJe, druca se savar§C~e 0 crima
IncareatuJ.1a unei.; 'alSitfd decorahii va fi vruudult.a, dalCa se porute ceiV'a:
stahilim urmatoa:reile: Daca Be facedovada prim. prohe evidioote, sit
vi!Illde, dUipa ce nO'i Ru§ii yom fi BOOS-O dincomhie. ~i cand :nui yom
Be ICOO1JSide<rede drealpta desvinovatirea; dalca desvinovati,ri/i: nn i se

da ,orelzamanrt, wehuie sa jn;re parw'a care 00 s:ilt~§lte sa nn 'CrOOLZa celui

merge 1a Greoi" fie en marfa, fie in vr'o solie l'e!! imparatul. vostru,
altwnci in mOld ci'IlS'tit yom achita rpire!ul peaJjlll1U iIllCihcitUJra viinduJta
ce se demril1orvalC§lte. Daca eil jUtra diulpa legea sa, lJre\b:u,]c sa urmeze
"din cO'l1abila vOaJStna. Dooa s'ar iutfrmpla oa UlIlul de pe aloest vas
o ,pede!'ajplsa potrivi'ta CIll villia.
Pe langa 'acerus1Ja: Ibca uoide pe nn Cre§tin urn Rus S'aJU :pe un
sa fie omO',r,it ,de nO'i, Rlu§ii, saludaca Ii se 'Via fi luartoovla, ,rutunci fap-
tnritami va fi lo~it de pedelalpsa amilllltWta mad sus.
Rus un Gre§trun, sa nroara aro~O' uil1Jde a COllis crima. Da.ca uciga§ul
Pe langa aJceoo: Daoo UIIl prizonier Idin aanbele paJ1.i oontnaIC-
linge §i are avere,altlmJCi ruda ce~ mai apro:piataa oelm omorit sa
male Be ga·se§te !inut de R'll§i saude Greci san la fost vanilut in1Jr'o
ia pa::r1]eJa sa, adeca ceea ,oe ii se envine dupa lege, dar §i soli'a neiga.
.ailta !all'a §i dooa se gru,e§lte aro~o un Rus sau uJl1. Grec, atUllJci acd.a
§nlui sa ia ce Ii se euvirne (pIO'rtrivit legii. Dadi asalSinnf nn are nici 0'
sa fie ralflcumpall1at §i pe,rsO"alllJa r,ascucmpamta sa file dU8a in ~ar.a Bia
aVe!JJe§idaca a fugit, sa Sle oonstate fap'tele pana ,ce el va fi f08lt gasit
"§i 10000000paratorui!. sa-§i pnimeal&ca pre1uiJ. §1 iill 10lcuJ pre!m.1ui de cum-
§i in w:'lna sa moara.
paralre sa i .se plateasca pre!ul ohioinu~t ipleil1tru un sc1av. In ooela§i
Daca cineMa taic cu sabia san ,daca lovc§te en vrlB'un alt instru-
chip d'aJca cillleva va fi fost lUlmt ,pn2loniler in ra:cboiu ,de Gnelci, sa
ment, penJtiru aceasltli t~'iiere sa'll lovit:u:ra, sa lP~a,telasca cinci fUlllLZi
fie tl"ianis iudarat irrt platlria sa, §i p:l1e(!ul ",an, dupa cum s'a SPUl!, va
de .rurgint dupa legea rrnsesca ;daca fiilptlUitorul este sanae, atunci sa
IPMteasca cat poate, §i chia,r sa i se ala hainele 'pe cari Ie lare pe truip £i IpIatit Ia inaJ!imea .p'l"e!'Uliui de oumpamre ob~cinrurut \p'ell1ftl~u un
,oolalV.
§i pe deamIjpIlia .sa jU!I'e, dwpa legea sa, ca nime!ll~a uu este care sa_I,
Daoo aT fi nevoie ea impa{l)aitnl sa moo}])ga in raziboin §i daci
a jute §i a'turnci sa IDcelteze WliIll:ariJrea.
·ci .ar voi sa OUOll'ClZle pe ilIDipall1artu~ vostl1U, pUIIlaTIldu-se in sel1vrilci1ul
Pe lfunga aJCeaSlta: Daca un RUJS fm;a OOVla de~a UlIl Ci1"e§tID sau
lui, to!icap 'all' voi sa meamgacu €it piell1'tru nnl:iill1lip oareeare, §i
un Grc§,tindela un Rus §i dladi hotul in illoollenJtul caam oomite fur-
air voi sa l1amana de hUlllJa voie, sa lliU fie lmjpieideicart'i ,de Rru§i.
'luI este llUll1pifins de ceil caru1a ii Be fUlI'a §i Idacl ceil Clwre fura Be
Despre Ru§iJi prizonieri: Dadi, dupa eum 6e intampla de multe
opUlIle §i este omorit, moartea sa nu v,a fi urmantii nici de CJJe8ltini
mci (I.e RUi§i; C1i. p,mr1le1a i§i va IUla, in'a\poi Iucruil sa'll ce i s'a f~lt.
"Qri, Ru§ii din orroe :\lara ar vern, §i air fi vandn~ lillltr'Q :\laTa C1'e!§tlina,
§i delasemenea CIt1e'§tilllii p'rizQlIliel'i, ,cari, ,dupa ,cum se IlJ1ltampJa ade-
Daica lm'la ho~uiJ. se lasa ga fie prins., atulilici sa fie prins f;li le@at de
seOll"i,din oriee ~araar fi, ar V1ern in Rusia, Isa po-ata fi ralSClumparati
acel,a delaca'l'e a fUtrat §i va da IIlJapoo ceca CIe a irndraznit sa fure §i
pIC dO'uazeci de zlO'li §i apoi Sla mearga in Grecia (sau in Rusia).
v:a piLati ifOltJreit cooa ce a f'llll1a:t.
Pe langa alCeasta: Daca cineva, fi~ cli nn RUIl Ia UlIlCve§tin
In .afa,ra de ,ooeasta: Daca UIIl sda'V Rus .este f'llXat sau f,uge on
~ ffilte vandut cu silla §i druCia R{Ul§ii lil relciLama §i dalca dre:ptatea reda-
fie cii un Gre§tin Ia un Roo prin mijloa:ce vio~ente oomite 0 incer- I

mali'UlIliieste dO'vedi'ta,atullici sa-l iacu eli in RUSIia. De as:ecmenea,

Caire de furt §i d:aca cu puterea ia ceva UIIJuJ deaa al:tu~, altnnci sa-I
daca 1Il):I§t1e negustori Ru§i aT piel'de un sclav §i l..,.,ar reiCLruma, a'tnnci
desp'aguhelalSca cu 'inltreiltia v:alowre.
sa-l ,caute §i sa-l ia IdlSlca I-al' gasi. Daca insa mTIle'Vla S'att" 0ipuille Ia
Daca 0 coraMe va fi fost arunoota de fUll1tuna mtJr'o tara 8I1:Irainii
cleroetarea accarsta a mestillcnilni< 1), a)'1run:ci ea-§i 'piJatl1da el iIl!SUi§i scla-
§i Idaca Be gasC§l11eJ acolO' einevla dintre illO'i, Ru§ii, §i dacii clneva vine
'VuJ sau. r
saarotmda comhilal eu 111lcal1ca,lIura sa §i sa 0 'trnmoolta din nO'u in talra
cre§tinli, ga fie condU!Sa prin eventuale looori primejdioase, p~ace 1) Mestnic, fUJlJIC!iOlJl:ar judeciitoresc.
 - 54-
De€lpre Rw;;ii ca,ri serrvCElC In Greciia Ia i~para~ul cre§,tin. ~a.ca
cinev,u moure, flt])a Isa fi dispus de averea sa, §l dalOa nu are, fannhe"
'a!tu;llJci I&a fie data alVClrlela rUldelor siale indep,alrta:te ,din RThSia. Hadi
,illllsa a lasa!t olloc'e!oa,rialoel'iJ Vl<l prilmimOl§'tcn[lrea c'atruia i-a
testlat in scrus mo'§lte:rliirea.
Despre ean fae comer! ...
difel1:rtii oa(mE'lni Clad yin in Greoia< §i IJllcheie aoolo afa-
> :tJre(,C cWnl RlUlSiilfl>, in Grecia §\v dad& Rm~ii 11
I
un ata'Jrc sa fie p'rinf'J §Ii eu for~a sa fie
dtro ,finloal 'JI ca GreJciJi, caud se
lrlttamlpJ'a un ca,:;; 1011 feI.
Pel!1lt'l1u eOIH'fi11Inall'c §'i .nt"""UAi"nJU''''''',,,
'!Jul de .plaice InJeheilart 11[11)1101 vai, Gl"e§>tinii §i imltme' Illoi, Ru§i,i, scru, eu
cinohe:r-'2), in duhlu ('xemrplar pe pergame.nll:. ~i a fost semnat C'1
mana 'proprie de imparat In (-uta stfintei croci §i a sfiiint,ei Trc5mi una
§i nedesrpii,r!i'ta, a: UUilCU~iU!i §:U uderva;raitJuilui nootllu D'I1mnlCZ'f'l1; e~ a
sunctionat-o $.i a remis-o SioHlor no§tri. Irur noi am, jU!rat i11lpatratului
"OSIJ~,CalI1ei ,;ste ,dela DUlmnieizeu, ,ca {ii;p'tu,l1a ,dumnezeias:ca, ,dutpa ilit-
'tina §i ohioeiu~ poporuilui nostlrIl,lca mm noi nici lailtci115v,a ,din po"
poruil 110Stru nu V1a ciiltOa eondijiunile stabililte de pace §i de pr.i~­
tillile. Sia<ce'S!l: a:ct sicris l.,am diat 6ipre intariJre prill mai,estJatea v{)Iastra,
oa .amheiIe p,al',!i IlliU sa dimaie Ia !lJCelasa deoiziune prelut:ru meiJ1!iillelre~
§L IPlellitru in!ta,rnea pacH ce erista juke nm. In ziua la ,dQua a lune,i
SeptJemhrie InaU'uil aIlS-a ,aJ Indica!i:uni,i, in anu1 6420 deila faceroa-
Iumii (912). " 1lUiI sau se vede p.ana in ziUla de ,a:s'ta21i §i l['lei nnrue-§te mOl1IDwntul, lui
XXIII. Pov'estea calulu,i lui Oleg. Moartea lui Oleg.
~i~'-"
"" 1mlP'amtutl LeOiIli llIl!carca pe .trimi§ilil rUl~i eu daiI'uri: aUT, mata-
suri, haine sCUllllpe §i: Ie ,dete cajiva OIameni ,de 'ai sai calri sa Ie -a:I~a1Je
f:rumuselea, h:L'lericilor §i palate~otr de aUT §i boga-!iHe ce BIe gaseau
lin roe, WUT muillt ,§<i ma,tasuri §i pi-etre SOllJmple' §i ins1Jrumentele de tQr-
tluJra aile Donmului §i ,co;roana (de spi-IlIi') ~i ouiele §i maniliaua de
pUl1pulra §i ,reilicvii1e sfinjilor, inva!iindu-'] ,creidi'l1!a lor §i propo-
vie!dumu,le aideNarata cremn!a. ~i ']Ie ,dete ,drumul in ~aTa lor eu mare
cin8",Q'. 'lirimi§ii lui Oleg €Ie intoalrs'era la Oleg §i alratara ,oole tOe Ii-a
spus imparatul §i ~um au inch:eiat plalcea §i ,cum intre t&'a gre-
2) Cinober, Idnovar.
- 55-
ceasdi §i J'alfa l1useasoo sial incheiat un 1tl1a1tllit §i CUm GrecH §i Ru§ii
n' au sa calce juraman!tul ce §i-.au. oat.
~i Oleg la tJrait in p'alce cu toa,te pOipoa.rele, stand ca prmcipe
in tCapitaila sa K[:ev. Si )~osi toam:llIa ~i Oleg [§Oi .!IIdiu8eaminle del,eaJpl
siiJu pe care eilpu€lese sa-I hranela'Blca Jilira na sa-Lincalice. Cad el
Illlt.rehase od.at:a pe vriijliltOiri §i pe ghidtori:. «De UIIlide are sa-mi vie
'moa:rtea»? Un p,r~,felt li traS/pulnse: «Principe, ,calul la loalre !:iJi" §i pe
caire il calare§ti,alocs,lJa, Via fii:oallza mOlyii toole». O[eg se gandi I'll
sine s:,i-§i zise: «N'aIill sa-il mai incal1c ni,m Old,aMi, §i rum ,sa,·l rv.ad mai
mtult». ~i POTUIlei sa.J h1'linelasca,da1' sa nu i~l roai a,duca niciOldata.
~i asttfeil :ttroClUlra ca~iVla a[~i, fara sa'{l roai vlaz:a, pan-a 100 pomi expe-
di1JiJa ;:in 'contra Greci:lor. lalrdup,ace s"a IlltorS Ia- Kiev, §i petJre,c:uaooilo
paltvua:ni, in auulal cincilea s':a gand1t lacaJul sau ~a'J,'!e, dupa pt1:e'
.IDcerea v:rajitorilolr, aVlea :sa-ia;dJulCla moamtea. ~i chemand pe marle-
~aJul sau,ii zme: «Uncle este 'ca~ul IOOU pee crure lam dati: ordin sa-I
hriifniti §i sa-l illlgrj,jirti?» Acella :raiSplUllli'le: «A IDIUrit». AtullJoi Oleg
se Ipuise Iperas §i a i11loepU!t 'sa,s:i hata jQcde ghicitori, ziCiind: «Ceea CO
llIpun 'ghici,toru, nu leste ,aldeMrurart, toltuil eiSte 0' mililioiluilla: calul, a mu-
1'il1: §i ell1Jrai,eec». Apoi p:us:e sa i se lliIl§ale un cail: «sa-i viiz oasele!»
~ fa venit La loCiUil uill\de za,ooa oialsele ,goalie §i caipa!ina, a sarit de pO'
cal t§i .razand a zis;: «Se Ipoate sa mOlr de Ia<ocasta ,cap,atina»? ~i calca
en tpilCioll'1l1 pe cilipa~i\ll:a. 0 vilplera ie§i altlUlIl!eidiu 'cillpa,poo §<i-I mUIl,oa
de p,jICiOlr. Cazu a:poi holnav §i mUiri. TOlt IPoporul il ,dep,liinse, hoein-
dU-lSe '~i,.J InmOirmantara pecolina C>e se u\llmC§te ~eoovita. MO'l1IDiin-
DJeg. ~i domnia saa f{)lst ,de 33 ani (912).
XXIV. V,rij,jitorii.
Nu. lelSt.e nimre extrao!l'dina,r, ca p,rin {ar.mece sa fae minuni, cum
s',a: intiimplat SIllbtdOOlllll!iJa lui DOIm:ltiJan. Un fe,rmelcatoTou numeJe
de ApoH{)(llilUSdin TY'a!l1la 1) era celebru. Ellc'lttreer.a o.m§ele ,§i l3Ia~ele
§i facea pest.e 't.OIt locul minuni drace§ti. Deila Rorn,a a venit ;La By-
zan! §i lea lrugamintea locuito-rilor de' acoJo faClU 'l1'l1IDatoarele: a gonit
din orai§ sumedenia de §erpi §i' :de soorpii a'§a fel lCl'i oalllenii nu mai
aveau !l1]m 0 paguoo din partea lOT. De ,aseme1l1iCla, in la,dunarile no-
hililor a imhliinzit furia unor mi. Apoi a vemt Ia An-tiochia, la in.
1) Apollonius din Tyana, {era un fiJosof grec. Pa,saju:l privitor la minunile
lui Apollonius eate reprodll8 de Miklosich, op. cit. dllpll Goorgios Hamilllrtolos.
 - 56-
w'llalyila locuiJtoriilor ,antiocheni, cari oo1el1eaiU de pbga S'COI1piiJor §i a
lanlarHor. A fkut 0 8col1piel ldie metal, a ingl1O\P,at-o in pamant §i a
ridicat 0 mica coJQruna de marmOira ,deasUlp,ra §iporunci oaaneaWoc
sa mearga prim. ora§ cu 0 trestLe in mana §i sa strige, agitiind ~estia:
«Ol1a§uiJ. este falCa lillnlairi». ~i a,,:tfel disparu sconpii1e §l tiIDtarii din
ora§. L'illIU intrebat §i iIn plrivinla cutremurilor ca,ri ameniilf\:au ce-
taltea. EI 8Illsrpina §i scrise pe-o :t:iihlita acesme' vorrhel: «Vai de tine
or,al§ neferi,cit, vei suf.elri de muilte ,cutr,emnre §ite va oUiprinde foool.
Tie va p1an~e fluviu!l tau O<ronle pe ma1urhle saJe». Deapre iacesta
a: spus §i ma,rele Anastasie ,din ThElo,polis: «Farmooele lui ApoUonios
i§i pro,duc pana §i lasItazi efemuil lor in aiIlUrnilte ilocaiitali, nle pil."ID
gonir,ea UIllOlC ailllUll1li,te qUJadl1urpedJe sau palsari, ,cwri p'ot strLoo omu-
lui, fie oprind ,OUJl1suI' ll1erelgula1: aJ lalPdor, fie inlatUJrand ,relele cari
pot sa strice §i sa 'llifLulea plaguba oaiilleillilor». Clirci niU nUJrnai iIn t~pul
vme~ii saile, diaevolii f:ac prin ell wceste luffi"UJri §i ailteI.e La f.el, ci, fae §i
dupa moartlea sa, petrecallid iLa lIlliormamul san, fa'cafllJd minUilli 'in nu-
mole san, Slpre a In§ela pe sftrmrunii oameni, apleca~i: pentru llistfeil
die hwrUJridilaevole§ti. Ge sa ma] vorbeecdeace]a eari e:x:ecuta fa,p-
teile magicle [,aile lui Mancl',hon] ~). Acosta; ooa la§a de prioo,put in arta:
V'xajitoriei, eli l§i hatea joe neoonten1t ae Apalloniosspnnand ca e1
nu e8te in poseei!ulnea a,d,eva:ratei ln~eil.eip'ciuni filooolfi,ce. «E~ ax fi
trd:YU~t, ziC21a leI, sa faea numalioo yorba, ca mine, ceeaoe voia, §i
sa IlJU lntlrenuinteze niei un IDijlOle materriab. Toa'te lliccstea inBa se
fae prill voinla, lui Dunmezctl: §i prin plUJtellJea di,aevo~ulni, pieii1JtrUlc:a
prin alcealsta sa se puna I,a 'ince:t1cmre m~edinlaa,deevara'tii, d3!ea ea eSite
'tare, neclillitita in DOlll1llul §i nu re lasa iill§eillatade ,du§'manii ,eci riH
p.rin mwa'cole minmnOialse §i perin l1'nehiriile Satanei §icalri sunt 11"0Ihi §i
slujitOT'l: .ai rautatii. Pe langa ;a'0easta, uni,i au fac:u!t p:rofeiii chiai: in
numell'c DoonTIll1llui ,all' Balaam §i SalUll §i Kariphas §i aU g.onit idiarvoitii,
ca Iuda §i fi,ii lui Skeva. Cam harnl ,dievin ~ncreaza Ialdeeeoiri ehirur
p.rin mijlOleirea n'l1Jar !p'eJl1S0alrJle nedemne, sp're a face hineJ.e. Baham
in adevar era Sltr,ain ,deamandoua, §ide 0 vieala ciJnstita §ide credinla
,dl'eapta, §icu toate acestea gra.tia divina ·din gr;ija pentl1U .a~lii s'a
arramalt in eL Tot .3I8ftfel 'a, f08lt :§i Phar:aon, totu§i Ii a'a pll1ezis cele vii~
toalre. $i Nahucadnesar a (laleat leg:ei3!, ,dar ,§i lui ii a'a desvaIuit, ceealcc
I Anuil 6429, 6430, 6431, 6432, 6433, 6434, 6435, 6435, 5437. Si-
avea Isa ,se 'iutam,pIe ahia dupa multe genevaliuni $i astfel se illvooe-
l·eaza ea mul!i :in§i, de:§i au seIlltimenlte du§,ma'lle, 8uh1t semnul lui
1) Mancthon, mentiunc,a doopre Manethon nu se gasc'}te in toa,te manns-
crisele ~i nici In tru,oucC'!'oo lui TmutmalID.
- 57-
Christ08, fae oarecari minuni srpre a m~eiLa pe ommenii co nu inteJ.eg
hincle. Astfel au fost iW',aoiul SiiIDon §i Menandl108 §i al~ii, dcs'pre crud
eu (kept S'a8pus: «Nu va lasal!i lIl!§elati de mmuni».
XXV. Igor (913).
Annl 6421. Igor l§i lnoope ,donmia dupa Oleg. lnaeela§i timp
Be uvea pe tocon ConstaJntin ~), fiuJ. 1ui Leon, gine.rel1e lui Romalll 2) §i
nrevilianii ,dupa moa'l'ltea lui Oleg se desrparlirlide Igor.
Annl 6422. Igor merre impotriva Drevlian:ilor §i dupa ce i-a in- ,
ViIliS le~a impulS un ~rihut ma,i mare dedit Oleg. In accla§i a!Il, Sir-
mion din Bulgaria se ,dUl&e ~plCeConstanitinopol, §i dwpa (le'a inoheiat
palcea, 8'.a lll'tOll1s in ~ara sa (914).
XXVI. Igor. P.rima invazie a Pecenegilor. Dife;rite razboaie.
Expedif(a in contra Constantinopolului. Focul grecesc (915).
An'll1 6423 Pecenegii naevalira pentru mtaia§idalta in lal'la ir1l-
sc:aeca, §i fLu,pa ,ce .alU lll'cheiat paIGe eu Igor, s'.au dus 1a Dunare. In
acesrt timp v,eni Si:mion §i pustii Thtr,acia; Greciil trimioora ou,pa Pe-
ce.negi. Peeenegii sosind,alU fV10it sa altace p~ Simion, dar intre co-
mandantii @reei se isca 0 niein:telegelre. Cand Peccnegiia'll Viaa:urt, oa
a,ce§tia seoearta lnttre ei, s'au intors 'aeasa. Bulg,arii insa ataeara pe
G1'Ieci §l-i sd'l"Obi:r:a.
Sianion cuoeri Odl"en 3) ,oarre. mai J:.naiilloo ee numea Orcstias, 'dupa
fiul lui Agamemnon, cal1e 8lealdandlU~se in .tl1ed, flnvii s'a lIlisanlittO§it
de pe hoala sa. De a,ceea a numit ora,~ ,dupa numeae sau; mai t&r-
zin imparatul Adrian il,reinoi §li,-l nUJmi ,dupa nUimele sau, A:driian;
nm ansa 11 ,numim Odren.
A'llJul 6424, 6425, 6426, 6427, 6428. Roma!Ilois, ajUll.1!ge oomp'axat
'in Gre~ia; Igor lIllSa ",e luprta 'impotrieva Peoenegillor.
meon por:ni impotriva 1iavi'graduJui §i pustii ThraICia §i M,aoeldoil1j,a~
3Ipoi cu mari fOIl"~e §i pHn de itvmie ajTIlll!sc 'ina:im!tela '.fwrigradului §i
1) Constcmtin, es,te Impal'atul COI16,lJantin al VII, Pooc'PhYJ.'ogeniltns (912
-959).
2) Roman, este Romanos imparat in Byzant (920-944), supranwmit Le-
oa·penos. Pe V'I'em~a a~oosta pe 1ronul dela Constuntinopol eJ.'illn mai multi im-
parali in llJ()elai~ timp.
3)Odren, cetutt')cl Adrianop()l, numita ()dinioara Orestias.

- 58-
ineheHind p'are eu impa:ratu:1 RomanOl8, se intoalrse acas.a (921-929).
Anul 6438, 6439, 6440, 6441, 6442. Ungurii mensera pentru in-
taiu§i data in contra Tari:gmdu:lni §i pustiira Thmcia intreaga. Ro·
manos iusa Incheia pac;e cu Uugnrii.
Annl 6443, 6444" 6445, 6446, 6447, 6448, 6449: Igor porni in
oontra Grecilor. ~i Bu:lgarii 'trimisera Ve8Ue iiffipamtuilui ca RO§ii
inaiutelaza IncoIlltJra Tar,igraduluien 10.000 corahii. Aae§tia plecara
trav(?lrsand marrea, incepura s,a pustiasca BHhyni,a ~i sa devlasteze tar-
mii Po'llfllu1ui pana Ia Heraolea §i Palphlagonia §[ je,fu1ra irnltmag.a re-
giune dela Nicomedia §i dadura foc la loti tarmili goHului. Dintre
1llOei pe cari Ii luau prizoulieri, pe unii ii spanZUl1alU, pe a,lliii Ii pu-
neau ,oa !,inta §i OIchia;u jln ei, pe allii Ii 'prill'deau, Ie legan mf.>ini~e
Ia spate §i Ie bateaucme in Cll/p. Da,dUlrapmJda fOicului mai multe
hiserici sfinte §i manaetid §i au ain;; sate §i l'll.al1a nlU purina prada pe
ambele coaste ale portuJni. Caud ins,a s'.a intorB a'rmallia ,din Orient,
l'autlieriO's Dome81::i,cos 1) en 40.000 oam®i, PhOlaas p,altrileiu[2) cn
MaceidOillclllii, Theodol'Os Stl1a1teJa:tes 3) 'Oil Thl1llJcii §i imp,rmlJna eu e~,
a1ti lrJJobili ilu§tri, impxeslU~l1a1rli ldin toate prnr!ilile pe Rou§i. Aturn.ci Ru§d
~i'Uura sfat §i 1l1ell'sera lrnU'rmati impotriva GmcilO1r. ~i s'a nasCiut
intre ei 0 luptaamarrrnica §i Gnooii inV1Jnsell'a ell ma:rel grellll't;a,te. Ru~ii
lnsu se IIllItoatt1Sletra sp,re Sla,ra l,a d\l'Ujina 4) lor, 'ge imbla~ca.l['a noaptea
pe ,eorahii §i fugildi. Theopharnes lrnsa Ii inltiimlpina de) pe chelan-
oiile r.) sale CIU foc §i ilncepu saanmoe pm tubun foca8lUpirai Vlaselo!r
11UIOO§ti: a fost atunci un spectaool grozav. Ciind RoU§ii vazura flaea-
rile, Be aruncarra illl lnare Elpre a .Be sailvaCU inotlUl §i aen£el cei oe
8npm,vietuira se intoarselri'i iin pa'tcia lO'r. Ciilld au ajllIDs in laTia, lor,
fiecalre poveste,a Ill. ali sai de we iJnJtiimplaite §i .de foClU) vaselOil" lor.
«Grecii au Ia .....i fulgell'e, cUlm sunt cele ,dim ,ocr §i arunca'l1Jdu-le UlsIlJP:m
noUSliJra, ne-au .dat fOic §i ,dE'1 aceea uu i-iam putut invin'ge. Dupa co
Igor S'a intors a'casa, inceprtllisa str;angii '0 amnata mare §i 'trimi'se la
V.aregi diil1lcolode mall'e §i §iJ-i ca§ti:ga impoitriva Grecilo!r, pe cad
voila Ila-i atace din n'On (935-941).
1) Domestioos, era 0 demnilate la curtea hyza:ntiniil.
2) Patrician, era un thIn de nohieta.
3) Strotelat, era un general la curten hyzantina.
4) Drujina, era curtea, adecii suita princilpelui fo,rnlatii din hoieri ~i sIu-
jitorii, de ohilleiu cei mai nohiIi fI1unta~i ai t:8;rii, D:rujina (dela drIAg, tovarail)
era compusa numai din oameni Jihed ~, in expeditii, lua }Ji<1'rte Ia heneficii.
Drujina la Inceput era formata numai din elemente sc.aOCldi~]ave.
5) Chelandie era cOl'aohia de rizhoiu glreClOOsOO.
- 59
Anul 6450. Simion porni impotriva Croalilor §i a fost hirnit
de Croati' el muri liisaoo pe fiuJ sau P'e,tru ea pri!l1(~ilpe poote BuJ-
gari (94~n'. In acest an lise na,scn lui Igor un f,iu, nwmit Sviatoelruv.
XXVII. Expeditic nOiUfi impot,riq}a Constantinopolului. Supunerea
Grecilor. Noul tratat (943).
All1!uJ 6451. Ungmii pornijJ.~a din iI1IOIU alSllIp,l1a COll'StanunoIpoluilui.
Dup'a ce au iucheial plflloe ou Romanos, s'arn: intor,s ~n tar: lor: .
Anul 6452. Igor l§i strauEle 0 a'l1mata nunle,roasa ,de varegl, Ru§'l,
PoJ:iJruni, Sloveni, Krilvici, TIiJVerci §i~§i dt§tiga pe Pecenegi, Iuan,d ,deb
ei ostatici §i a pOlnrj,t In ,corahii §i calii:ri ll11lpotriva Grc/Cilor, voiud
sa se >razbame. Canld ,au IUflait Id~~p!re ·alcealsma lo(:ulirtoll'ii din Korrun ]) ~
trimieera Ia Romanosspunall'du-i: «Vin Ru:§ii; c:o!l:ahii ne~iImmarate;
eu v~81el'e lor au aooper'iit mall'ca». ~i Bulga,rii Ii aJduc'lera laJoemsta veste
zicind: «Vin Ru§ii §i§i.au ca§tigat pen1Jru ei §i pe' Pooeloegi». Au-
zind aoeast-a imparaltul, ,a trimis Ia Igor pe ,oei mai de sellima nobill
ai sai ,ag:rliilIlidu-l»: «Nu li[))aiirnJtal ma] :dep,a,rte, ci i'a}i trtibultiUl pe care
11 prrimela Olt'!g; voi mai, maJri aces1t tdhUit». Dea§il~dell"ea a t.rimis ~i
PecE'll e;gillor mrntaffilJI'i §i mm'taUir. Caud Igor a ajuns la Dunllke, §i-a
'
convoC'atit d'ruji,lla §i se puse sa Be sfl'iturusca §i.i arata, ceeace Ziee3f7
imparatut Atunci druji'lla lui Igor spuse: «Da(!;a imp'aratul vorbe§t;ej
rustEd, Ice sa Iv'Oim mai muh, dl'ta v!relme Eara 'de l.Ulpta prvilmim auti',
argiInt §i matas;u:ri? Cad cine poate sa ~tie,cine V'a invirnlge., noi Sian
ei ? Cine §i-a luat m:a.reaca aJiat? Clici, uitel, no.i nu mergeTI1! pO'
uBcat, ill peste adancurile :marii §i moartea ne mne:nin1a pe to.li»·
Ig'Or Ie-a drut aSCiIl,ltare §i a pOI'ilLl]icit p.e>oenegilor Sa 'P'UlEltieasca Bul~
garia; ,j,a;r el Iua ,dela Greci aur §i mata8uN,chia:r §i pentJm soMatii
aai. se illtoarse §iajunse 1a KielV (944).
AnuI 6453. RomaJoos, Coll1Sltanti'll §i Stefan 2) au trrimis soli
Ia Igor apro .a reinoi vechiuI t11a;l;a1. ~i Igor, ,dulp,a ee s'a in\eles eli
ei in privinta pacii, §i-a ill"imis 'Oalmenii sai la Romanos §i Romanos
§i-a convocat p'e nohili ;,:i p'e> demni'ta,rii sai. ~i s'au introdus soHi
RU§'i §i le-a P'OlrUndt sa grrulaJSca §i sa serie pe pergament cele d'Ona
oo'll'ventii.
Copia tratatului ,de) prietinie care s'a ]llJcheiat intre lmparatul
RomanOl8 §i C'Onstantin ;,:i StephanOl8, donmitori iubit'Ori de Christos-
(945) :
1) KorBUIll $lliU ChersOln, V'eChe colonic greceascii dill1 Orimea;"
2) $tefan, Stephanos, ill1jpiirat hyzanitilll, tovari~ de dominie OIl imparatuJ!
Romallos. ~
 - 60-
Noi, soli §i n~ ,clfun p,aIl'ILea popolDlrlui Ru§iJ1or: Ivor, tri·
.mis'lll ma:relui ,prmcipe Il'UIS Igo;r §i solia cealalta: VniefiaiSt, trimisul
.lui Svi,art081aJV, al fWLui lui Igor; IskUISIeIV, trimisul priucipesci. Olga;
Bludy, ItIcimiBwl lui Igor, ueJpOlt'ul lui IgOl1"; Web, trimisuJ lui Vla~
dislav; K,ailliiCJair, tt.r:imiewl P,eoodsllWei; Siehbem, trimisuil Sfl3:udrei.
,;solia lui Uleb; Prasten, trimiSluillui Turd; Libiar, trimisul lui Flast;
Grim, trimisuJ. lui Sfirk, PI<al5ten, trimil81,tl lui Akun, nEjpotul lui
Igor; Ka1ry, trimisul lui Tudek; Kar§ev, trimisUJI lui Tudor; Egri,
trim:isuil lui Erlisk; Vo1s\t, ,trimisul lui Voiko; Mr, 1lrimilSul lui
Amind; Pmsten, :lJr!imiSlUlll'lli Hew; la1lvia:g, t.rimiaul lui Gunar; ~i~
hrid, trimilSullui Mdan; K,ol, trimisullui Klek; Stemgi, trimisullui
Eton; Sfirka ... ; Alvad, ,trimisul lui Gudy; Flrudi, trimi,sul lui Tulb;
MUitur, 'trimisul lui Uta. Ne,gustorii: Adun, Adulb, lngivlad, Uleh,
:Frutan, Goonol Kuci, Emig, TurblrtiJd, Furs'1en, Bruny, ROMiI, Gu-
nasir, Er.a8lte.u, IngeJd, Turbel1Il, Mony, Ruaii.d, Sven, Stir, Aldan,
.' Tiilli, Alpulbka,r, SVell1, Vuzlcw §i Sinko Bodci, 't,rimis de Igor, de
marele pl1incipe; rus §i de toate capetelniile §i de irntl1~,g JpOlporul !arii
l'Use§ti. ~i ni s'a porunci:tde aoo§otia sa remoim ve,chi'a, pace ,care
. a fost nimici:ta ,de multi ani de diavolul care lJ:ra§te binde §i iuhe§te
vr.ajha §i sa intalrimp~etenia dintre Greoi §i Ru§i.
Mare~e nostru pni~cipe IgOir §i prilllcipii §i ho:Uerii siii §i lilltre-
:gul potpor rus ne-:au trimisllal Romanos §i COIl'8'ta'lJ!tti<n §i Stephan, mari
impara!i gxeci, sa l1lJCheiem pace chiarcu imp,a:na;J:ii §i cu in'l:reaga
hoe:rime §i eu lntregu[ popar grec pentru toute Vll'emurile cat va
:straluci 8oare~e §oi Va fi liU1lllea. ~i ,dad! din 'p!all'tea Ru§i1or se va ga!llidi
cineva sa sfal'me aceas!ta plrietenie, toli cali au primit botezuJ sa.;Ji
primea8'di pedeapiSa: dela Dumnezen, latotJputel1llicul §i /08anda in
'viea!a ooeas:ta §i in eea viitoaTe; toti , , sa
, Ins.a 'cari lUll sunt hotezti
nu-i ajute Dumnezeu salll Perun; scuturile Ilor pwprii sa nu-i P'IO'
teaga, saeaza de prO!priile lor suhii, de propriile lor sage!i ,§,i :de ,aIte
al'me §i sa ajunga rohi in acea:sta viea!a §i in cea viitoaJre.
Manele 'principe rus §i boieri,i sai pot sa trimeata in Grec]a Ia
p!l'ea pute'l.'1llicii impara!i gre<oe§ti corabii eate VOl1" voioo soli §i 00
cnegustorri. DupacUJm s'a stahilit pentnl ill, soHi a;veau un 8'igil de
;aur, negustorii in&ade argint; alcuma Insa princiJpde nostru la ,derie
sa rtrimelail:a un do(''Umenlt 1) la impa.l'Iatul vostru. Cei trimi§ide ei
~j;:iJe ea soli fie ea negustori, Sa: aduoo IdocU'mentuil in ea!l'e sa stea
"scm: ata1ea corlibii am trimis; §i astfeil vom §1;i, ca vin en intootie
1) Document, 0 sicrisoall"e intll!ci,ta en peootic.
- 61 -
pacinioa. Cilta vreroe vin flira document, ni ee VOl' preda, ea sa-i !i.,
nero 'de SClut §i sa-i paZlirn, pana Ice prill1loipel.e nostru este pus in
cn.no§tin!a despre aceaeta. Daea insa ei nu se SUlpiUU §i op'lln rezi&-
telnJ!a, au sa fie omori!i §i in privinta mol'lii lor uu Be va f wce re~·
clama!iune din partea principdui v08tru; ,jar dad fug §i vin in Ru-
sia, vom siorie 'prineipe1ui vo&~m §i el va proleedal faya de ei, cum va
glisi ()'U cale. \
D.alca RiU§ii vin Ia noi Hira mal'furi, ei nu vor primi in1lre!inerea
lurnJall'a. I'.rincipeiLe rus VI3: ita ox:din trilll!i§ilor sai §i Rl1!~iiloroo yirr
aci sa l1IU faca Iv'r'o paguha In sa'te1e §l in !,aira noasllra. ~i da,ca sosesc
aC1, ei VOl' locULi la Sfiiutm Mamas; ,a'poi mMestaltea sa imperiala V.l
trimite pe cineva ,care sa-i inregistreze §i ,wtunei vorprimi ei sub-
eidihle lor' ilrunare, soHi suheiJdiHe tpcntru soH §oi negu&torii intlreti-
nere;a lunara, mai lilltai ,eeidin ora§ul Kiev, apoi ooi,din Cernigov
§i P'eJreiaslavl §idin al:te. ceItIali. !,~i ei laiU sa intra in celtla:'1e pe 0,
anumitli poarta ,eu un agental. i:l~'Para!tului, neinarma!i, In cete de:
cale 50 '.de oarneui, sa-§i VlalZa de rego!JUl 1011", dupa cum Ie este in-
teresul §i apoi sa pIece. ~i ag~tu1 maiesta!ii imperials ii va pro~eja .
'!. ,d,ac;a v,r'unRU!S sal\l Vir. ,un G;ree f aoo VI"' un :riiu, e1 va iIldvepm
w
.,.1
lUlerur,iJe. RU§ii cari vin in ora§ nn VOl1" £aloe nido fapta rea, §i ThU
VOl' pubea enmpal'l& plavoloci mai mul't decat de 50 zlo,lil. ~i cine
cump,lira \palVoloci~ trehuiJe sa-i ara'te agentului impall'iirtes.c, care Ii
va sigila §i-i va preda. ~i dacii RU§ii pleadl de am, VOl' pl'imi dela
noi meil'iude:a, ,de ,care au nevoie pe drum, §i eeea 00 trehuje pentru
corahie, dupa cum s'a sbabilit mai inainte §i astfd sa piece sana1:()§i
m yara 10,'1'. La Sffuntul Mama,s n'au voie sa ramanii in timp de
iaTiWi.
Daca un roh fuge din Rusia §i (Iaca vine lin tara maiestatii.
sale imperiale ca sa·} gaseasca, sau dalca fuge delia Sfilntul MJam~s,
§i este ga8'rt, sa fie prins. Daca Ins.a nu e gasit, atunci R'\]§ii ere§tini
VOl' depune juramant dupa legea lor, iar cei neCil'e~tini dupa datina
lor, §iatunci vOIr primi dela noi prre!Uil sau, dupa oom s'a stll!bilit
mai sus, doi pavoloei pentru un sclav.
Daea IC~l1ieva din oarneui,i maiesta!ii sale imperiale §i daea ci-
neva din cetatea voastra san din alte ceta!i fuge la noi sau un sclav
de al ll08tru fuge Ia voi §i &Iduce OOVla, trehuie prredalt lnapoi §i dacili
CC'eaoo a luat eu sine Be gase§te neatins, sa se retina pentru el doi
zloti .
Daca vr'unul ddre RU§i IltllCcarca sa ia ceva dClllUi oamenii ma-
resta!ii sale imperiale, cine va faee weeasta, va fi aspru pedepsit;

- 62-
.dadia l,rJjalt oov.a, va plii<~i l'llldon Ideciit falce. Dacaa'eeasctao faoo un
Gre,c unui Rus, va 'pI,imi aaeea§i pedeapsa ,ca §i acela..
Daca g'ar intampJ.a ca U!l1 Rus sa [ure oeva deila 'Un Groc sau un
Grec deil,a un RulS, tOO ICUIV'iine nu Iliumali .sadea lUicil"llJ. lllaipoi, dar §i
vaJoarela lui. Daca lucr.ul fm'!at se va dovedi ea a fos,t vandut, a,tunci
sa plateasca p're!ul illdoit §i sa fie pedeplsit .dupa legea grelceasca §i
dutpa dattilIJJa §i legeru Il1Useasca.
Dad. Ru§ii adulc tp lri2loruer,i 'cre§tillli din lara no astra, atunei
da,caeste un tihriir sau 0 fa.ta :atdulta Ii se va ,da 10 711011 §i il va
p,nimi; ,dalca e ·de Val1sta. mijlocie 8C va da 8 zlo!i ;)i va primi; daca
este un hM,ran sau U!l1 copil se Vla da peIlJtru eil 5 zloti.
Daea se ga,r;;e8le Ru§i la. Greei sl~rviud ·cal 1J:00hi, dadi ei vor fi pri-
zo:ruiieri, Ru§ii POit sa-i .rasoumpel1t;; Idalc:a i-acumparat un G.roo, atunei
are sa jure ca ia 'pre:!ul 'ce I-a platit pelU.tnl e1.
Desrpre lara Komunilor. Cate cetiili sunt in .ace;alsta ~atr,a, nu-i
via fi ingaduirt p,rilncipedui rus sa poalrte Ir.azhoiu J.llaleeste rr,egiuni, §i
taraa,eelasta nu are sa va fie vOlUa supu8a. Apoi, Ida,ea 'plrillcipele roo
ne va cere sO'lda!i, ii vom da <(tiilia, de Icali va avea inCvoie.
~i pe deasupra. Daca Ru§ii g.ases,e in vr'o loeali:tate vr'o gal't'Jrll
gre,ceasca alruncata de furt,una, nu-i VOl' falce nid un neajulns. naca
cineva Vial IUla oova de p~ ea, san va Ina vr'ull olm i'll robie, ori )'1 va
om0111, va fi peldepsit ,dupa legea rll~easea §i Igr.eeeasca.
Daea RUJ§ii intah:~ese oameni din KOl1Emn pe",cuiud la piJe
Dmip,ru~u~, lsa Illill I.e f,U/ca n.ici un ran.
~i Ru§ilor sa IIlU Ie fie ingalduit sa iel1neze la Igurilel Dnj'pnlJui,
in Bcl.Olherejie 1), niei 'ehilalr la Sfil.tnJtru[ Eleivtherie, ci, ,da,ca vine
toamna, sa se intoar.ca m Rusia.
~i pe deaSUI(u'!a,: Daicla Bulgarii cei Neg.ri 2) vin 'sa pUlliti.asca
J,alra Checrso'l1ezului, plr~tiudem ·dela pici:nCiJpii l'Ul§i sa 11ln Ie permita
sa faica vr'o pa,guha in lalra,
Dalea se intamjpla Cia vr'o orima sa fie fa,cuta de GrecH supu§i
maiestalii, sale imperial,e, Ill'tnnel voi sa n'aiVeli ehleptul, de a-i pc~
,depl@:U, d vorf:i pedeipmli potriVitClLl fap:ta lor la pofl'Untca maiesta!ii
sale };mpalratnJui nostru,
Daca un C11e§tin ucide vr'nn RUB salu vr':un RIl1JS 'pe vr'un Cre§-
tilIl,u,tunci uciga§ul sa fie prins de rudele celui uei,s §i sa fie omorit.
1) Beloberejie, 0 regiune Ia gura Dniprului.
2) Bulga.rii cei Negri IOCUlau in regiunca fluviului Volg.:l ~i de~i etlau
aceea§i OIrigine CiU BiU'I~al'~1i ,dela Duuli,re, elWU lpagani.
- 63-
Daca u!clga§uJ sca,pa ;)i fuge, atnnci, daca are avC're, l1U!dde celui
.;ncls Ii v'a Ina .averea,. naca ,asasilIlnI nn are a)VICl'e §i scarpa, atunci
sa fie ;cautat, pana este gasit; daca va fi gasitt, sa fie omoirit.
Da'ea un Rus lo¥c§te cu 'l'pada Isau cu lamcea sau 'cu vr'o aha
arma pc um Grac SalU unGree pe ·un Rus, atuuci ,p'e'lltrn acest delict
sa pIateal8<ca ,durp,a l,egea ruseascaeiuci fum'l-i de argimt. Daca tel mn
are nid 01 avere, atUluci Ii se va viude) tot ce aire §ichiar haiuele ell
~all1i nmhla ii se var IUla; inaf adi ,deaceaslla, sa jur,e potriv1t legii
sale, lCa nu poseda nimic, §i atunci sa £i.e lasat Hber,
Dad maiestate,a no astra imperiala va va cere IsoiLdali imipotr1V'a.
,du§illlanilor nOl§tri §i va sC'l'ie ma,reJui vostruprincipe, altunei ellii Vilt
trimilte lattalia, cali v()m voi nOli; §i din aoeasta cillel.al.te lari VOl' 1'0~
cUlUoa§tece prietenie exi8lta.lntre Greci §i intre Ru§i.
Acest tratat I-am ,scris pe .doua ip'er.gamente; unnl 8C gase§tel la
:M/Illiestatea imperiaM ,a nOiastra, care pOla;r>tii 0 c.ruce §i numele n()d"
iI:iIu l'lllSol1is,ee1alallt la rtll1]mi§ii vo§tri §i rnegustorii vo§'lJri. ~i pleeanll
CIU 'trimiJ§ii maiestalii ISlaae impa.ratului noStru, II vOIr duce ita malrele
principe rug Igor §i la ommenii sai. AJCe~tia au saprimeasca dOlcu-
mentuil §i sa jure ea VOl' observa en adevarat toa'tf! ceile' ·ce am. COll-
vlenit §i am fixat in ,alooslt do.cuilllent, 'pc caire' I'mnt Ipuse numeile
nOiastre.
~i nOli tOli cali suntem hoteza!i am "jurat in hiseri'ca sfantului
IIie, in Mserica catedrala §i ,pc l8ifanltaeruoe §i pe aeel8it: document ea
VOim tinea t.ot ce s'.. ,CQnsemnat §i ea 'lIU: VOlll diltca mimic. Cine) insa
,din p,a,rtea noast'l'a, fie prilllcipe He aittcin:EWla, hotezaiJ; san nehotezat
via daca H1eeUista, sa nlu~:i lajUite Dumnezeu §i Isa ajun,garO'h I'll a:ceasta
,,"ieala §i llo.ea,yiitoa,re §i sa piara de prolplriile saJe alrmel
lar Ru§ii nehotezali VOl' ·depune soulturil'e" 10.1' §i sahiile 10'r
gOlaJe §i IUll'meJe lor de biiall I§i ,ahela~rme §i VOl' jUlra ,ea tot 'clee'a oe sUi
seds I'll acest ,doenmernJt v,a ifi linut de I~OIr §i ,de tOli ho:iell'ii ;)i de
eelMaJ'i PQPor din la1raruseasca, im tQate. timpurile §i aearpm'Urea.
DUica lnsa cineIV.a ·din principii sau h'a.vha,!i:i 1:J:'IU§:i, fie cl'e§tini sau
necre§tiui, 'CaJ,ca Iceea-ce sta Boris in acest document. aoela sa piara
de ,plmplriile 'sailearme §i, Isa .£ie hIa·stamat ,de DUlmlle!zeu §'iae Pe;rlln,
fiindea ,§i-a 'cncat juramUllitut
Deci sa tr.aiasca marele principe Igor ca sa 'p,a,S'treze a'ceasia
prietenie ,dr,ealpta, Ca sa nu fie lUimici.t,a, 'cat soarele !V:a Jumina §1
hl!Illle!a v,a ,exisrta, In vremur.r:ile de acnm ;)i ilIlceJe 'Vii.tOlare.
T'rimi§ii lui Igor venira 'eu trimi§li gl'eci la Igor §i-~ illfO'rmara
de df' to't ,ce zisese imp,aratul Romanos. Atunci Igor iChemalld la, sine
 -64-
pe trimi§ii greci Ie spuse : «Spuneli-mi re insa:cinarel :'a dat i~p~~
llaJ1JUl voailtl"u». ~i Itrimi§ii imparrute§tl ;rlisjpun.sell"a: <<Larta, ne-3, tr:lln:us
impltrartul: eil !IDe! sa He pace §i dragoS'lie, sa aiba eu pri.rnmpele rus
p!lICe §i primenie; §i ItrilffiL§ii tali au depUIS j~uramibjt m :ma!ni!e i~.
paratului ll!OStru §l ne-a rtrimis pe noi 'casa ldepunem Juramant ll~
fata ta §i aI oamenilor tai». ~i Igor Ie fiiga,dui oa va face <l!ceasta. ~1
in' dLminea~a urmatoarr!e Igorchema pe trimi§i §i se duoo pe colina,
nnde era mama lui Pemn: acidepusera armeile §i scu<tUlriJe §i po-
doabele lor .de aur, §i Igor §i oamenii sai Jurad, cad Ru§ii erau unii
pagruni; dWl1 RU§ilor lcxe§tini Ii s'a Inat judimantul in biserica Sian-
tuI ]]lLe, ,ea:re este Ian~a RUlciaj 1) la sfa'l~§~'lul Pasyncei B>e;seda 2),
caCl~ laeeaJSita el1a caltedraJ1a, fiindca mul1i Vere'@i §i Chazari erau cre§~
tini. Dwpa.ee Igor a ineheialt pace ·eu Grecii, a concedlla,t pe trimi§~:
dupace i~a diiruit en hlanoo §i roM §i loeau:.a, Ie-a da,t dr:umuil.. Soln
se intoarsera la Imp/hat §i I-au informaltde tot ee Ie! Sip:usese Igor,
§i de prrietinia sa pentru Gretci.
Igo:r Inoopu sa domneasca La Kiev, pastrand p!lICea ell toate po-
po areIe. DaJr cfunJd veni toan1il1a, ,puse gandrau Dre<vlianilor, ca,rora
voia sa Ie ia un trihurt mal mare.
XXVIII. Razboiul lui Igor impotriva Drevlianilor.
Anuil. 6453. In lacest an Drnjina Be ,a1dresa lui Igor en vorbe!le:
«Sil;ujiltorii Iuli Svenail.d 3) SUint imhratCla1i cuatrIDe §i en: vcstIni!Illte, iar
noi suntem goi. Villo ou noi, !princ1pe,0asa Ie impunem tribut §i
attunci vei dl§tiga §i tu §i noi». ~i Igor Ie dete alScuiltaJre. Ponni 'in
!ail'a Drevilianiloll' pentrtu trillhut §i se gandi sa obtina un tribut ma.i
maJ.'lc del cat 001 de mai inmi.nte. lnita.lebuinl&n!d for!a, €II §i oamenii.
sai, au luat trihutul §i s'aru inton, illdarat (in ce'tatea lor. P,e dina. se
intoil.1ceau sp're casa, el se goodi in sme §i spuse Drujinei sale: «Du-
oecti-va
, ml ~,rihntuil. acasa, iar cnam sa fiac 0 nOlla exp'eldi!ie». Il?i tri-
:mise Drujina aClaSa, iar e1 IDsu§i en pu!ini I'llBo!iJtori s'a intors 111-
daral, voind mai multa prada. Crund Drevlianiiauzira cii el :iJalra§i
se intoarce, se efa'tuilracn principele lor Mal, zicandu-§i: Cal1ld lupu!
prinde obiceiul sa mearga b turma, e1 ia una cate runa toata turma,.
daca illIl.L este OIID.Orilt• .A.§a §i cuaceSlta, daca nu-l omorim, pe tori ne
va pdpladi». ~i trimilSera la ell. §i'i sp:usera: «De ee vii din nou?
1) Ruciaj sa'll Pociaina, afluent a,l DnjpJ."ului.
2) Pasyncei Reseda, localitaoo lfmga Kiev.
3) Svenald, voevod In Kiev.
- 65-
'Ii-am platit doar tot tlributuh. Igor msa nu voi Ba-i ascuilte. Atunci
lliervlianii ie§ilra din OOl!atooa Isko;rost,en 1) §i omorirli pe IgOir §i pe
Drujill1a ~a, cam 'emu puvi1ni. ~i Igor a fost inmormantat §i mor-
mrur:utJwl sau se vede in cetaJtea Iskorosten, din r,egiunea Dlre'Ylia~
nHor, pana in ziua de aSitazi.
XXIX. Olga §i SviatoslaV'. Olga omoara pe solii Drevlianilor (945)
Olga wI eni la Kiev impreuna eu fiul ei, tiinaru~ SrviatoslaV'.
Guy,ernorul sau em AsmUid 2) §i 'Yoevod era SveJllJaM, taltilillui Msrti§u.
~i Dre<Vliaruii I§i zLselra: «Pe prill1Jci;pele 1"118 I-am UJCLs, sa dam po
BOlla sa, Ol@a, de solie pr.illJJcipeil.uJ. nos1iru Mal, §l cu Sviatooilav
VOlIU faoe oe YOm vo~». ~i DJ:levlianii trimisexa pc oamenrii lorcei mai
de scama, 20 la numar, intr'o corah1e la Olga. ~i cMli:torira eu co-
rabiallplana la Bovi,ocv. Pe Vlrf)mea acea .ap,a curgea pe langa munlii
Kievllllui §i ill Podol nu locuian oameni, ei numai pe inail.!imi. For-
tiilrea!a IGtwuilruri e)rla unde eSite a~um GoOC'diJalta 3) §iowrrtea lwi Nikifor;
p'alarlJUJ Iprincipelui era in for~tall'ea~a unlde el&1,e acuru 'casa, lui Vom-
tislav §i a lui Ciuain. Tdtu§i piala de pa$ari era afaradin cetapne;
§i tot in afad ,de ceta!nie era §i 0 a dona ICUJlte prittooiara,
Ull!de este ta'lcum ,casa lui Domesticos, in apropie!r~ia b:isell'icii
Maicii DOil11llllUllrui, deas'Uipm muntelJui Terem 4) c,ad aoolo e;r,a un te-
rem de !pia'tra. Olga '31 fostanun!ata Ica au sosit Dfievlia'llilli. ~i Olga ii
chelIUi'i J·a ea §i Ie spuse: «An 8oS~t oaspe!i buni». ~i, Dre:vliatnii da-
pmlefJell'a: «Am sosi,1, prinoipesa». ~i Ol.g,a, Je z:ioo: «Sip'Ull1!ell-mi de (lIe
ali venit?». A'tUJnJci ll'alliPUlllillClra Drev-Hanii «Ne-a trimis lacfa'. Drevliap
nil 011', graindu-ne astfel : «Am ucis pe barhatul t.au, fiindfia barbatul
tau era p:rada~nic ~i rrupitor ca 'U1ll lurp; iprinc~pcii no§tri Illsa Bunt buni
§i lara Dre'YHalll'.Uoreste inflorjltoare; ia in casa,1orie pe priuci.pde
1'.JO&i:!I1U M,ah. cad prilllCipde nrevliaooo;r se chema. Mal. Olga Ie
ra,\punse: «CUlvantalrea voastJra lmi! p,laloc; pe ba,rhalt:ul meu n',am sa·l
mai pot reinvia; pe voi lnSa vreau .sa v.a cinstesc maine Inain'tea oa·
menilor mei. Totu§i aCiUJm ,duceli-va J,a comMa 'Voastra §i a§eza!i~va
eu ilncredere in ea. Diilmneula voiu trimitJe dupa voi; atunci sa SipUo
nell: «nOli nil mm'gem clilall'e, dalr illIll mell'lgem nici pie; jos: Duce!i.-ne
in cOl'ahie §i va vor Ina inool1abie». ~i i-a lasat incorabia lor. Atunci
Olga ,porunci sa 'se sape pc terem lin la£aJra de fortareala 0 groapa
1)' ls"!.orosten, om§ In !aJl'a D.revliffililor,
2) Asmud poarl.a nume scandinav.
3) Gordiata, 0 casa In Kiev.
4) Terem, curte, loeuinta.
5
 - 66- - 67-
mare §i adanea. ~ ,a dona zi ,dimineap trimise Olga, §ezand in Tcrem~
lncepntul dDmniei lui Svialtoslav.
dUipa oalSlpc!i. ~i Vel!lira I,a ei §i ZiSlBr'a: «Olga va chealffia la 0 mare
ciruJte». lar ei raspnusera: «N oi I1U vemm niei calare, ni,ei in carnie
:XXX. Olga porne§te ~ncantra Drevliainilor §i Ie arde cetatea (956).
§i n~ci pc jos; dUJoo~i~l!1Je in ,ooralhiie». IGe~nii l'epHlcalf'a: «Va' trebui
sa 01 faeem: principele nQst.nl a fost omQr~t §i prineipesa, noastra
Anul 6454. Olga §i finI ei SviatDslav stransera nenumal'ati sDldati
vmea sa ia de harhat Ipe principelel VDs'tro». ~i i-au ,dus in eQrabie.
'viteji §i pOl'lli'll'li 111 oon'tl'la tiicitiDrevHanilor. ~i Drevliitanii' Je ie§i:;:t
lair aeeia steteau in hainele lor eu orute largi, impodQhili eu .ag,rafe
~llIa~nte, iardwp.a ce amhelearmate statllra fata , in fata , , SviatQslav
mari §iplini de ingamfar,e. ~i au fOist dUJ§i la enrte,a Olgiii. $i cand
,~i,""a al14U1llcat lalloea i~PQtriva Drevliaillilor §1 laillcoa aloe'aslla tl'eC'u
IHI ajunJs a,eoJo, i-auaroneat in groapa eu cQrahielou tDt.. $i Olga 00
;printre urelohile caIuIui §i 10vi pilCioareile ,alllillllaluJni;oaci Svi.atoslav
alpleea spre eri §i zi,se: Va pxic§te aeeasta onQare? Iar ei raspUIll8'era:
,fiU !ea'a decat uncopil. Atunci S'Venald §i Asll1ud zisera: «Principele
«P,entru nOli e8te mai rea ,docat mQa,rtea lUI IgQr». ~i s'la,dat Qrdin sa
,.n inc~p'urt lupta! Nol, dmjina, sa nl'lllam pe principe». ~i hiroha
fie aeo:perilieupamaillt ,de vii §i au fost aeopel'i!i ell [pamanlt.
pe Dre'vliaru. Dl'eviLi:anii fugirli §i 8'e lillohisera In ,cetalile 1011'. 01p
$,~ Olga1i111mise l,al Drevli.ani sa Ie ~puie: «Da!ea Inl"ealitate
'i'llsa se dUlSe In graha ClU f,i'll'l ei spre cet1altea lskDrosrJJen, Ullde ii Cu-
vreli sa ma >1Iveti, tl'imite}i-mi oamenii ,oei maide seama pent.ru ea
,sese omorIt harbatul §i Imp:rcsura cetatea impl'eUl1a cu fiul ei. Drev·
sa 'PQt sa viueu Inare 'einsbe la prineipcle vDstrn; altfel Kievenii
Hanii se In.chiscra in eetalte §i Be apa'rau: viteje§te dinc.etate, caei
n'laru Isa ma lase sa IpIee». Cand .au :auzilt ,aceasta DrevJ.ianii, 1liU ales;
,§tiau oa ei Je omQrI'sera pc principe, §i 00 i-ale fi a§toptlalt, daca s'ar
pe eei mati <clistUl§i halrha!i eari dil'muian tara lor §i i-au trimis la ea.
fi predate $i Olga a ,stat un an inltl'le;g §i n'a putut sa eupriltlidii cc-
S08illid Dl'evlialJ1tili, OIgla ada.t ordill 8a Ii se pregatealsca 01 haio §i
[tatea. AtUluci 8C giindi l,a, 0 paeMeala §i trimi[8e ill OT'ai§ sa se' apuna;
8pnse: «Dupa ee 'veti fi Inat haia, venip la mille». S'a tineMzit hine:
,«Ce rorui ,llJ§tepta'ti voi? TDateceta,}iJe VQastre :mi B'la'll SllPuS §i s"au
haria, DreJvIiiJanii intral'a 111 e'a §i illcepwra 'sa se ~peJe. Apoi s'au
.ohliga:t la trihut §i de l§i l.ucll'cla,zii acum ogoal'ele §i p.amantulriJe,
inehis u§ile §i s'a dat foc la haie, arzanld leu tDlii 111 ea.
iar VQi vre~i mai billC ,sa murilide {oame de cat sa va ohligali Ia
$i Is"a t:rtillnis la DrlelVliallli slP:unandn-H-se: «lata, v.vc,aru sa vin Ia
.plata ullui t1'ibut». Drevlcilaillii ra,8tpiUJ1t8era: «Ti-Iam da hU!cul'oS tribu~
voi; p'l'e,gaititi 0 mal:rteioalJ1ititatie de' mied 1 ) in ol"a§ul unde la, fost DmUrlt
tuI, ,dar tu v,rei sa ,te Irazblll1i pent:t1u harha,t.ul 'tau». Ol~a Ie zise:
hail'lbatul men, pellbru Ica sa plangdeasllpra mQlrmaIlltului JIli §i s1
«Nedretpta'tea fa.cuta harhatului men am razbunat-Q deja,cand voi
al')alljoz un ofjpat mOI1tuail pentru barh.atul mclU>}. Cand ,an auzit
.ali velnit la Kiev pentm iutaia§i data §i 'pelltru a dDua oalI'a, iar a
aeepsta au ladunat foarte multa miere §i au fiellt-Q. OJg,a llls,a Iua 01
!reia oara ,calld am facut Serba111ea funehra in cinstea lui; aellID nu
mica pa,rte 'din ,drujilla Isa §i se duse in gr,aha aeolo , merse l.a mDr-
mati. V,l'eau sa rna razbun, ,oi ma mu1tumesc ,eu un mie tl'IDut §i dU'Pa
mant §i plansedupa barhatnl ei. ~i poronci QamelliJQr lei sa ridice
!!Je rna voiu §i 11l1p,acrut on voi, vreau 8.iiplec de aci». Atunci Drev'
01 mare mQvila de mQrman't §i dwpa ee la foot ridicata, ,dete ol1dill sa
liallii 01 intrehara: «Ce lV'reaideb nOli? 'fi-am da hucuros miero §i
llcoapa oSipatul mOll1tuair. $i se a§e,zara DrevHallii 1.a bauil:lura §i Olga
hlaI1luri». Ea Ie 1ras'Pul1!se: Acum n'aveJi lliei mieil'e llici hlanuri; dar
pOll'UfllJci QamCl1ilor sai sa-Ii' selWeasca. DrlevH,anii IJ1ltl1ehara pe Olga:
'{'All ,ce,l' ,oeMa mlai pu~iJn dela VQi: :dal~i-m~ dill fiedal11e aul"te trteli porum~
«Ull;de SUllt tQv.ara§ii llo§tri p'e oall'i ti i-am trimis ca sa te aduca pc
"bei §i rtl'ei~ vrahii, 'cad 11:U vrcaIU sa va ,impun Uln tribn't preag;l"elU CUlll
tine?» Ea ,raspnlll,e: «Ei yin dupa mme eu drujina, harba!tului mom}.
facea bal'lhatul meu,ci numaia:ceasta 01 pretilI1d en dela voi». Drev-
DUipa Cel Drev1i.ll1l1ii se imbatara, pll8'C iPICI oamCl1ii saisa hea III cin~
Ha.nii IJJe hucUJl1ara §i st!rallselra de Lieca're cull1e trei, pOtl'llmhei §i trp,i
s'tea loll'; a;poi ea insa§i pleoa dand ordiin .drojillei sa-i maeelareasca.
vrahii §i eu umilin!a Je trimisClra Ja Olga. Olga insa Ie gl'ai: «Fiillldcll
!;li mace1a.ri:r.a dnci miil. Ol~a lllsase lJlltoal'Se Ia Kiev §i.§i pregtiti 01
v',ati sUipns mie §i fiului men, llltoarce!i-va in oru§ aCUiIll, iaJ.· eu
,armata incOl1tra Icclodal~i DrelvHani.
mainedimineala voiu sa pIce de la ora§ul vostru §i sa ma dncacasli».
1) Mied, ° h1iutur.a facuta din miere. Acest mied il intalnim ~i la pOllU- Drtlvliallii eran v>ooeli §i s'an intors in ectate, §is.pusera acestea Dla~
latiuni1e romani,c,e din Pallll1oni,a I!u timpul 1ui Atti1a . Cf. Pri£/cos Panites, Frag. mCl1ilol' lor §i pDporul ,din ora§a fost eurpl'ins de 0 maro hucurt'ie.
hist. gr. IV p. 83 (
 ....... 68 -
Atllllici Olga dli,du fiedixuia dintre so:l.dalii sli,l~ Ul110ra eate U!l1 porum-
bed, lailto.ra di:.e 0 vra:hie. ~ia pus sase lege de fiiel(lal'C porumbeil §i vra.-
hie plulClioasa alpiriIDsa, sa 0 imbllaoe int.r'o m~ca bUiCiaita de panza §i sa 0"
lege cu Uill fir. Caud veni seam!!, Olga dew ol1din soJdaliloOC' s'a doo w:u-
mul portlll:nheilor !!Ii vrahiilor. Porumheii §i wahiiile shurara iu cui-
hurHe 10[', ce:i dint.ai in cote!.eil.e de porumhei, vrahiile suh acopen--
§UJri. ~i ,alStfel incepuIra sa aOC'zacotelelede porumhei §i halll1h!lirele ell
pro~rizii §i turnu:rile §i §opurile, §i n'a ramas nid 0 Clut.e, unde fit'!,
nu ,alrza, §i focuJ nn l'OeJ rpiultea srtinge, fi1.a.lcdcil deodruta inof1pru sa aniL
in toate :e:urtile. Oamenii fugid din or3§, iar Olga porunci trupetlor
sale sa~i ia ca prizonierri. ~i dupa ee a cucerrit. cetat.ea illJcendiata 'a
luat pe hatranii ceta1ii ca prizonieri §i Qin restul multimii pe nniL
Ii omorI, pe a1t,ii Ii dete in rohie ofi~erilor sai, iar altora HisallJdu-.i.
in vieala Ie impuse sa plateasca ,trihut. ~i Ie-a ianpus un gl'eu trihut.
Doua treimi din trihut fura trimise Ia Kiev, iar 0 treime la Vyse-
gorod hi), ci,oi VY8lagorodul,elm o~a§1Uil O1gii. ~i Olga stlraha~_l\l eu fiul
ei §i eu ~drujillla tara Dl'evlirunilor stahiliud leigi §i fixand imposite.
Aci Be va,d §i aicwn euxJ;iJle sialede vauatoa:re§i de p'C'SDuit. ~i in u,t'lna
Be lntoarsc en fiul ei Sviatos1av in cetatea Kiev, U!l1de ramaselll an;
intxeg.
Anu~ 6544. Olga se QUiSieJ 1a NoV'gomd §i instiJtni 1a 1\1,6t,a 2) po"
gOlS1Je 3) §i impunell'i Qe ilmlPozi:te §i la Luga 4) dall'ile alfljuaJe §i 'i;ribu~
tul. ~i 10icUlrHe ei de: vanatoane, 8e gasese in toatii ~al1a pvecum §i hor"
nde §i locuriile §i pogootde §i sanme ei se vad §i uetazi 1a Pskov §i
piier!Jde ,de prins pasan ,de pel Dnirp1'lll ea §i de pe DeB!I1Ja §i panain
ziua Ide asrtaZrL mai exista. sa\!U1 ei O~ jilci 5). ~i durpa Dea fa,c,ut wate
{l,ecstea, s'a intoit"S l,a Kiev ,CIU fiul ei §i t:xa~t cu el indr,agoste ma,tl~lrlla­
(947) .
XXXI. Botezul Olgei.
Annl 6456, 6457, 6453, 6459, 6460, 6461, 6462, 6463. Olga'
pled! spre Gmcia §i ajunse la COlThstantinopol. Pie atunci era lmparat
1a ConstantinorpoJ Cornstan'tin, finl lui Leon §i Olga se duse Iia d. ~i
vazal1cl-o foarte frumoasa ea Figura §i foarte inle1elapta, imparatul s
admi1'llIt-o pen'tru inteJigenla ei §i dup,a ce g'a intrelimtt CIU ea ii zise
1) Vyse6orod, 0 cetate la Nord de Kiev.
2) MSla. un fluviu in ,regiunea Slovenilor nordici.
3) Pogoste, cj,rcumscrip~ie ruralli pentru percc.perca impoziwlui.
4) Luga, 0 cetate ~i un fluviu langa golful FinlandeL
5) Oljici, sut pe Dcsna.
- 69-
,~<Tu ,e§ti vrednicii sa domne§ti impreuna eu mine in aDeasta cetate».
,:Ea cal'e in!elesese aeeasta, spuse impal'atului: «En sunt pagana;
"dael! vreisa rna hotez, hO'tewza-ma tn in.su1i; altftlll n'am sa ma ho-
!:tez». ~i, imparatul imprenna eu p:!litriarchnl 0 hoteza. Dupa oe 8'a
luminat, s'a hueurat eu sufletul §i eu 'tru,pul. ~i patriaU'Chul ii pro-
povliduicredin,!a §i-i zise: «Sliivila e§ti tu intre fremeile ruse, ea'c,i ai
uobandit lumina §i goni't intrunelricuL Pe tine te vor hilllecuvanta fiii
Iilusiei pana in ul'tima g'e!llera!ie !a nt'ipoplor tai». ~i apoi ii dete
,CU~1Jo§'t:in1ele d'er&p,l'e xanrdniaila biBe'ricii, de£lP!re It"UgacrUtllne, despre post,
,.des,pre milOSlJenie §idespl'e curatenia trupeasea; Jar ea statea en
-capul apleoat '§i ICia un hu'rete ,caJre suge ap-a, primea ea luvatatura,
,apoi llllghenunchia iJll!li;fllJI:,{',apaitria,rchului §i z~8e: Prin ruga,ciun~a
;ta, p:r<e.acinstite pa:rinte, fa-ma sa s'cap din ispita celui rau». ~i prin
.hotez ii ,se dehe luumele de Elena. Dupa eum s'a numit §i fosta im-
"parateasa, mama lui Constantincel M.are. ~i p,rutriarchul 0 hine-
cuvanta §i 0 lasa sa pIece. Dupa ce prilmi hotE,zul, imparatul 0 ehoma
h sine §i~i zise: «Vl'~au sa te ialUde ,so!ie». Ea iusa ii replica: emn
'Vwi tu sa ma iei de SO!:le, 'catil vremJe tu rn'ai hotezat §i m'ai numit
fiiea ta ? Intreere§iini nu estc acest ohiceju §i tu 1llllSu1i 0 §tii a·
.ceasta». Atunci imparanl zise: «Tu m'ai ill§clat, Olga». ~i i-a dat
mnJ; if! daIrruri: au.1', airgmt, p,a'voloci §i vase' de diferrite felulrit §i~i det.e
clrumul numind-o fiiea ,sa. :Fiindca aeum voia sa pIece ,acasa, s-e duse
la patriarch, ii Ot'n:t hineeulVantal'e perrtru familia sa §i-i grai: «Po-
pornI meu §i fiul meu sunt pagani ;dare·ar DU1l1uezeu sa fin feri'tu
.-de orice xau».~i patriarehul z1se: «Corpi! el"cdinci08, 1111 Chrisltoa te~ni
Dotezat, in Christo:s te-ai imhra'ca't. Christos te va pazi, pl'lecum a
pazit pe EnoC'h 1m pri:mele ti::mpuri, pe ul'ma pe Noe iuarca, pe
Ahraham de Ahimeleeh, pe Lot de Sodomili, pc Mo"se de Phal'aOlL,
pe BaiVid de, Saul, pe cei trei 'tinerii ,de foeuI cuptoruIui, pe, Daniel
"Ie fiarflle salhatice: Hatfel te va 'P'azi el §ipe tine de cel rai §i de
-cursel:e, lor. ~i patriarchul 0 hinecuvant.a §i ea pleca in pa'ce in !-ara
ei §i ajunsC1 la Kiev. Aceasta s'a in'tamplat, a§a preenm, in zilele lui
Solomon, regina Ethiopiei a venit Ia Solom-on ea sa aseuhe in!elerp-
--ciunea lui Solomon §i Cia vazu multa irntele,pciune §i muhe minuni :
tot astfd §i fericita Olga la umhlat dupa huna in~elepeinne a lui
J)umnezeu; alecica dupa in!elepciune,a omenease!i, aeeiasta insa dupa
11ltelepciUlllea dumnezeiasea. Cad eei ee cauta In!elepciune,a', 0 VOl'
gasi: 1l1!teJepeiunea se gas~te inaitea poxtilor cas'5101', ea atriga in
gnra mare pe toa1e eaile. Ea este vestita de 'Pe zidull'ile cetalilor, de
h pO'-lrta eelta!ii sVl'iga eacn tarie,eaei eaJi ami cei dl'ePli vor iuhi
 - 70-
adevarul... Caei fedcita Olga a eautaJt, din copjlar.ie, in!elepeiUJne;a""
care es'te mai buna de cat oriee in aeerusta lume §i ea IaJ gasit 0 piatra
I1Je8Itimatli, 'C'are eS'te ChrJst08. Caci zise Solomon: «Doriu~adrept
credinciO§ilor Be intare§te in suOetul lor» §i «Apleacli-!i inima ta.
ciHre COill§tiinla In!eilepduniii. Eu iuhese pecci ee IDa iuhooc §i eei
ce maearrit.a. ma vor giiBi;». Domnul a zis: «Cine vine la mine, pe acel,t.
en IUJu-l voiu g01lli».
Deci Olga se inoar.se Ia Kiev, dwpa ,cum 'am amintit §i impalr.atuli
Grecilor a trrimis Ia ela" spwnaIlJdu~i: «Ti-am ,da,ruilt fliUilUoa8ie dal'!uriJ._
iar tu mi-ai spus:dupa oe, ma voiu fi 1ntors in Rusia, Ili voiu'trimite
mu~'iJe daruri: Ilcbvi, ,ooalra, hlanuri preClUJUl §Ii tirupede: a.iUJtor». Olga
raspullse gdiind ditre trimi,§i: «Spulle!iri: ,daca tu vei ramanea la,
mine in Pom,aina atata ViJ1eme cat 'BU ,am fost la COI1l8tantiinopol, iti
darn». Cu aceste vorbe ea detedrumul trimi§ilor. Olga traicu fiul ei
Sviatoslav §i a voit sa-l eOll'vingasa primeasca botezul; el i.nsa nn
voi §i niei ma,oar sa auza vorbi<nelu~se ele ,alooa,sta. Can. el c.inerva voia
sa se bOlreze, el nu-I 1l11lpieidica, dar l§i batea joc ele d. Caei pen1rn,
necredincio§icredinta ()l1cf,I,ina eA"lte 0 nebun:e. Cei ee umbla in in--
tuneric niei nu 0 simt nid nu 0 pricep §i nu cunosc siava lui Du;m-
nezeu, caci inlmile lor sunt Impie>tdte, 'WrechiJe lor aud eu greu, iar
ochii lor nu vad. Caei zice Solomon: «Faptele necredin'Cio!l'ilor ~unt:
dp.iparteele ra!iune;cad v'am chemat §i voi nu m'a!i auzit; v'am dle-
mat Iprin cuvi-nte §i 'voi lIn m'ari in1'ele5, ei ali respins efaturile mele
§i ati dispretuit muBltrarile mde. Caci ei au urit inrelepdunea §i n'au
vroitsa aiba frica de DUlllnBzeu, n'au voi't sa IntJeleaga sfaturile meJe-
§i §i-all bilt:ut joc dOe mustrarile mele». De multe ori zieea Olga: «Eu,
fiulmeu, am cun08'eu't pe DumlIezleu §i rna bucur, daca tn·~ vel em--
nOl1§tie, te vei bueum §:i: 1m>. EI insa nu de:dea ascultare ,1<1' aceste.a §i
zl'ceia: «Cum pot ern si'llgmr sa pirinwsc 0 alta credin!a; dl1ujina mea va'
;rude de !l11ine». Ea Insa Ii s,punea: «Dac.a tu te hot:ezi, toli VOir face (ia,
time». EI iusa n'a ascuhat de mama sa §i a trait dupa obiceillrHe pa-
gane§ti §i n'a "oit sa ~tie di dne: n'u<senlt'a de mama sa, la,junge in ne-
voie, eaci este'scris, ea: «Gelce n'a,scwta de tataI sau §i de mama sa.,
s.~ fie pedeJp,sit eu moartea». ~ichiar !lie supana! impo'triva mamei-
sale. Caci Solomon zice: «Celce lJlIvu<!a pe loei ra:i, l§i face sie§i intris-
tave; ,celce invinova!e~te pe un om lipsit de DumneZ!eu, l§i camta eJ
singur'ocara, caci invinuirilecelor lipsi!i de Dwmnezeu SUllt pClll'tru
sine lovi!tu;d. Nu invill1ova!i pe oeirai, pil?'IlItlliu ca sa 11U te UiI':asca». To~·
tll'l;!i Olga l§i iubea p:e fiul sau Svialtoslarv, ziciindu-i: «lll1lplineasca-se
voia DomnuJui! Dacii DUiJlll1e7~U vrea sa aihii m~la de neamlll meu
- 71
(Ie lrura ruseasca, atul1ei Ie va baga In suflet gandul sa se intOlruwa
spre DWll1l1iezeu, dupa cum 'a faCillt clf mitne». ~i spunandaeeste,a, se
ruga zi §i noapte pentru fiul ei §i p'elUtru poporul ei, (')d'Ulciineln-§i co-
pilul panil ce a crescut malre §i s'a fa.cu1 harba't.
XXXII. Majoratul lui SviJatoslav. Riizboa"iele sale (965-967).
Aimi 6464, 6465, 5466, 6467,6468,6469,6470,6471,6472. Ciind
pI"ineipele Sviatoslav s'a flicut mare §i a ,aguns harnatse lpuse sa
S\I:Iranga mul!i soMali viteji, ciid 'el lnsu§i ~ra Ull viteaz §i me;rgea
ca 0 panted in fruff11e,a tIl'ulPe[or §i a purtat muiL:e razbOlae. In eXri
pediliile sale oJ nu lua nici 0 trasma §i nici 0 oala' (de fier't bucate) ;
ca!l"lle,a llll 0 manca' t~l\i:urta, ci crumeaele cal, de; vmalt §i de vita 0 taia
fel,ili sUJb!ir.i, 0 f rigea pc carbuni §ia§a 0 mallca; nll ,wvela nid cort.
oi intindea 0 piitura §i la, capa'taiu l§i pUllea 0 §a. Tot ,a§a fa,C1eau §i
soMatii: sai, cu tolii. ~i trimise in !a,ril'e: straine s:punand: «Vreau sa
Iwrnesc Illlpotriv,a voa,sltra». ~i a ple:C1a!t S!p're Oka §i sp,re V oIg.a §i
aajuns Ja VilatiJci §l a grlii'l, Via,tidlor: «Cui platili~rlbut?» Ei
raspunsera: «PIatim Chazacilor cate un §i1ing de pIng» (965).
Anua 6473. Sviaftosdwv pOll1lli in COillJtm Chazarillor. Auzillid a(cea:s-ta;
C,hazmri,j, pCIl'niJra en p,ri,11JcipeJ,(J1 lor Ka,gall 1ll1jpotriva lui. ~i 8\f') in-.
'talnira lmpil"eura, §i lupf andu-ee iii, invil1s Sviatosla'V pe Cha'zail"i §i Ie-a
cucCiritoetaJ~ea 10.1" Bela Veja. ~i iuvinlle §i pe Ja18i §i pe I(,asogi 2), §i
.Be intoar,8e la Kiev (965).
Anul 6474. Sviatoslav i.nvil1se pe Via.tiici §i Ie :impuse un tribnt
(966) .
AIml 6476. Pece,llCigii navalira pentru in1:aia oara in Rusia, iar
clupa 'ce s'an ],uptail: iU'lpreuna, Svia:toSlJ,arv a 1nvin8 pe BulgUiri §i le .. a
'culp,rinB 80 eeta!i pe Dlma.re. ~i dupace a a§eza'tacolo in Pereia-
slava! 3) un gU'vernUitor, a primit tribut delJa Greeii (967).
XXXIII. Pecenegii asediazfi Kievul. lntoa;rcerea lui Sviatoslav (963)
Annl 6496. Pecenegii naviilira pentru intaiaoa:1"a In RluBia, iar
SviJatol3llav e:ta la PelreiaslaViB! §i Olga se llIchise eu nepo¢i ei lam ..
polk §i OIeg §i Vladimi1l' in cetallJea Kiev. P,eeenegii impresurara ce~
tatea en mari forte, a§ezand de jur imp(rejurul ceta~ii 0 mul!ime ne-
1) lasi, un }Jopor J,a Nordul munl.ilor Gauoos, l}rohahil Ose!ii.
2) Kasogi, un popor la Nord de Cauea,s.
3) Pereiaslavet, ce,/ate Ia Gudle Dunirii,apl'oape de Tulcea. Ul'meie ei
5!!C regasesc in salul Prislav.
 -- 72-
numairaJta, ,al§a cit n'alV'eau p'tlitrin~a rod sa iasa din ceillatre nid ga tri-
me,ata vegte; 1",1" popOirul era sleit de foame §i d,e sieJlie. Oamenii ce se
ardunasera de eeaLalta paJ.'te ,a Dniprului In CQdbii §isreteiau pe ,tarm ,
nn purtealU sa ~'junga Ia Kiev, nimenea di:n!ttre ci, §i nici sa viJe cineva
din celtate. POPQrul din Qra§ incepu sa se tanguiatSca §i sa zica: «Nu Se
gasc§te nimenera rcalre sa scduca de ceaJalta parte a malulu:i §i sa Ie
l nO'i.. Nu-li pare rau de m~telUirea ta pal'inteaslea, §i de: mama ta care
poa:ta spune: daea maine nu pornili spre ora§, VQm trebui sa ne
pocredam PecenegiJor»? ~i ilm 'tanail.' zi3!e: «Ma VOiill dnce eu». ~i ei spu-
sera: «Du-te»! Acesta ie§i deci din cetate in mana cu un frau , tJreeu
printre Pecenegi in fuga mare §i striga: «N'ra vazut nimenea ca]ul
meu? »caci .01 §tia limba percenega §i e'i! credeau ca cste unul diut,re
ai lOll'. Cand a ajuns la fluviru, l§i "lCQaSe haina, Be arunca in Dnipm §i
incepu sa lnoate. Cand vazura a'cea,sta P'Bcenegii, se repezilfa al'uplIa
lui,anm:cara asupra lui sageli,dar n'au putnt sa-i £arca il1'itmic. Cei
de ,diucOilo de mal 'cand vazura aeem~t<l, ii ie§1ra lntru iutampinare
int!l"Q comhi,e, 11 IuaTa in corabie §i-l ,dused 1a drujinra. ~il e~. 1e
spnse: «Dadi maine dimineata . , un.Yeti
, fi sub PQrtile
, . c()tatii
, 'J oamenii
Be vOIr preda Peceneg.ilor». Atunc:1 voivodul lor ell nUll1lele Prelici
zis·e: «Dimm.eaja yom veni Cu 'Vasele, yom lua pe principesa §i pc
copii p'riflllcirpcllrui §i~i VQm duc.e rerpede de !partea noastd; ,d,a/ea ml.
VQm fruce la,ceasta, Svia.tosl,av va punc sa tim oonQrili». In dimineala
urnwtoalre, in zorii :oHei, se imb3!reaira in cO'rahii, incepura sa faca
ma,l1e sgQmQt din ll1'Qmpete, iar Qamenii din cetate ridi'ca.ra un strigat.
puternic. Pecenegii crezura atull'ci ca a sosit principele §i fugira in
toaile par!:iJIre de Ia reetate. Atulnrei ,se duse Olgacu nepQjii ei §i cn
Qamenii Ia cQrabii. Cand p,rinc1pele Pecenegilor a vlizut aceas:ta, se
intQarse singur Ia voivodul Pretici §i-l In'tl'eha: «Cine a sosirt?» A.
cela Ii raspunse: «Oamenii depe oelalalt mal». ~i Ip'l'incipele Peeene~
gilor il intl"eba: «E§ti tu principde?» Acela raspull'se: «En sunt voj.
VQdul sau §i am venit cn ava,ng,arda, dalr dupa mine yjme alrma,ta cn
principde §i ell 01 mulf~ne nE'lllUmara'ta». ~i graise pe un ton amenin.
lator. Atnruci principele PeeenegiJQr zise lui Pretici: «Fi,i ,prietenul
meu». Acela raspunse: «A§'a sa fie». ~i-§'il intinsera mana, §i princi-
pe-Ie Pece!ncgilordadu lui Pret51ci un Ical, 0 ,saibiel §i sageli; ia,r a-
c:esta Ii dadu ,arme, un seut §i 01 spa:da. ~i Pooenegii s'an retras dela
ootate §i dincaruza PecenegHor n',a foslt -en p'utinla sa bea un Call apa
d1n I_yhed 1). ~i ~oeui:Qrii d1,n Kiev trimisera 1a SviatosJav sa i se
8pnna: «Princ:'pe, tu eauti tari striii11let §i Ie a'peri, iar tama, ta prQprle
I) Lybed, este numele surord lui IOi §i al unci ape (le curge prill Kiev'.
- 73-
,«) napuste§ti, caci era ,cat pe ,ad ea Pooenegii sa puna mana pe mamL'l
ill §i lPe cop:iii tai. DaCia tu nu vii sa neaperi, au sa vie din non pC'Jte
,ClSle hatrana §i ,de CQpilii tai?» Ciilnd a auzit a,ceasta Svia.tos'lav, se urea
ropede rp,e un cal §i cndrujilla sa Vieni Ia Kiev, i§i saruta pe m,ama 8Ia
§i pe CQpii §'1 a deplans Icele intampl,ate ,din plartea PeoenegilQr. ~i
,sill<,angandu-,§i lalrmaiLa, gorui pe Peeene,gi in 8!tepa. ~i ,asrtfel a fost pace.
XXXIV. Moartea Olgei (969).
Anurl 6477. Sv1a:tosla'V zise malllJeQ sale §i hQierilol': Nu-mi place
I'sa ,t,rairesc in Kiev, al§ 'vre,a ,sa stau la Duna11e, in Pereiasl,aveh acolo
,esteoentrul 11\,1'ii mele. ACQlose aduma toat,e boga~ihle: din Gmma
aul', ,pw,roJoei, vin §i ,dirferilte fruiCte; din Boemi,a §i UngariJa argint
.§i cai; din Rn>sia, hIanuri §i eearra' §i miere §i sclavi». Olga Ii gl'iii :
«Tuvc2li oa en sunt holnava; un.de vreai ,sa te dnci de liin.ga mine ?»
Cad se imbolnavise §i ii ziBe IUli: «Dwpa ,ce ma vei fi IngrQpat, du-1Je~
uude vQe~ti». ~i dupa .t1<ei zile Olga mUlri §i 01 pH'mse §i fiul ei, §i ne-
pOlij ei §i .tQli oamena, booill1du-se a.mar, §i 01 luwra §i 01 ing1'opata in
10ca§uJ de veci. Ea Qprise sa i se faca OSpa! fUJIlerar; caci avelU pe
langa ea un preQt §i aloosta a IngrO}'Mrtpe fer1ciJta Olga.
Ellta fOl;;;,t antemel'gatQal'lea cre§tinismului in RU8~a, dupa cum
lucoofarul esbe al soarelu:i, dUipaenm aurora este al IUlll1mei zilei.
Dupa cum luna lumineaza nQap,trea, /tQt a8'tfel ia stralueit §i ea in mij-
locnl 'IlllllUi PQPQl' pagi1n,Qa §i 01 !piatlra llesitlmruta III mijI6cu:l)unoiu~
lui, calci PQrPQrul era in gUJnQiul pa'oarteJor, Ilefiind inca curalat prin
sfiln1iuJ bOltez. Ea linea s'a 8lpalalt In ba,i,a sfii.nt,a a hortezului, s'a des~
hraeatde hama pacrntului Qmului de QdiniQara Adam §i ,a imbl'acat
pc l1o.uJ Adam, ca:re 'cSite Christos. lar nOli ii VQm spune: «Bucnra-tc.
tu care a,i adus Rus1.a Ia ,curnQ§tinilU< lui DUJmnezeu, 'caci nOli snntem
inocpu1tul impacarii eu Dumnez·eu». Eaeste care cea dinrtiH dinlre
RU§l a intra't in 'imrpal'atia eerulni. Pe ea 01 SQcotesc fiii Rus~ei ea pc
eO strlibuna, caddnpa lll1Qartea ei s'a:mlJglat Ia DUlll1nezeu penllru R11§i.
'Ciici 8lUfietelecelor ,drepli :rm mOl' niciOrdarta, dUJpa eum rSipttue Solo-
mon: «De lauda 'celuidl'ept 8e hucura p~PQrul». cad aminti:rea SI!\
"este nemuritoa'l'C, ea este cunoseITtade Dumnczetu §i de oalmellii. illrte
eCUm 01 rpreiuesc toti Qamenii cari vad stand nealtinse ani de 2lile mOla\!-
teJ.e ei. Caci p(l'Qfetul a zis: «VQi preamJh:i pe eei ce ma preamarcsc».
'~i dC@{Jl'C ,ace~tia a 'epus D.a,v:id: «CeJdrept ramane Intr'Q veeinidi
'pomenire, eil run ,se va reme de vOl'bele ,cele reIe, inima sa cilte pre-
,gali'ta sa nadajduia.sca in Dumnezeu, ~i11ima sa s'a intarit §i leta nu se
 - 74-
tOlatina». Solomon IDsa zlse: «Cei d'repli traesc pentm. veciJe §i clda\
Dumnezeu Ie vine rasplarta §i deJa CeJ pr:ea inah paza. De a'eeea ei
VOl' pl'imoodin mana Domuuilui imparatia mariirii §i cunUllla frumu-
setH; ei&e vOIr acopell'i- cud:reap,fja sa §i eu bral!ul san 'Ie VOl' ~parn.
Caei el a aparat pe ferncita Olga de du§manul san §i de uneltiri.Ie
d[lllvohllui.
XXXV. !Razboaele /{ui Sviatosluv cu Grelcii. Tra:tawl cu Grecii. (970) •.
Anu1 6478. Sv~tosilav ,a§eza pe Iaropoilk la Kilev §i pe Oleg Ja.
Doov~iJani. Intre tilmp Novgorodienii ve:n:rril sa ee~ra nn pniu9ipe zi·
dind: «Daea nu veniti la Hoi, :ne yom cauta un principe». 1<1Ir Svia·
tolarv Ie raspuill!se: «D.a!eaar 'Voi ll!umai sa vie ciilWva In voi». Ia[ropolk
f,li Olcg ref,uZ'a sa se ,duea. ~i DOIhry:nia 1) zioo,: «Gcreti pe Vla;dimir»
Era t!\lllume Vlaldimirr fiul MlaIu§lei, intendelnlta Olgei. §i IClaIl'ie elra 0
sara a lui Dobrfl11ia. TatJal amandui'or,a Jusa era M,ailkodin Lub,;ci.
Dohrynia ,ella d~ci UIlJchiu11ui Vladimili'. ~i Novgorod.1tenii zispra lui
Svialtosla1V: «Da-ne pc Vladimir». Aeesta Ie spuiSe: «Luati-l». ~i Nov-
gOirodieniiit luara pe Vladimir eu ei. AIS,tfel se duse, Vladimir en Do~
hrynia, ulIJlchiJulsau>, 1a N ovgol'od, iait' SviJaitoslav la Pell'e,ia,sJave'l_
XXXVI. Ruzboiul lu~ Svialoslav DU Grclcii. iTratatul (971).
Anul 6479. SVl!atnsJav se duse '"'pre . Pere'ilaslmne!t• si
• BulO'wrii
e se'
inchlse:ra in cetatte. ~i Bulgarii riC§'iJrii ,sa se lupte, 'impotrilVia lui Svia-
:l'osla,v §,i s'a dat 0 mare hataJi.e §i Bulglruriih erau sa lillvinga. A'tuillei
Svialtos'Iav zise soMati,lor €ai: «Aei ne eelte dUit sa eadem ! sa lup'tam
viteje§te, fratilar §itovarii§ilor!». ~i 'Stp're seara Sv!:!a:toslav fu lnvin-
gator §i Iua leetatcae:u aElah., zi,eantd: «.AJceastaelSteoetatea mea». Si
trim~lse Ia Gmoi, spuni1ndu-Ie: Am sa viu Ia voi sa OUlCl~'11e8,e cetat~ta
v oalst:ra, Iprecum amcuceri,t p e a,c,ea8 t,a!. Iar Gt'elcli!i ra,sp UIJlsera: «N u
I om fiol'os, fiiudea 11'U WlJea ,sa §tie de bogat1i, d.ar ia a!rme: plate§te-i
Sllllibem in SltariC sa ne 1ll1:potrivim lie; p'l':i:me§tei insade~a no.1 tl'iibll.t,.
chiwr §i pen'trru drujinai ta §i. spune~i-ne ,cali sunteti, ea sa 'Va platim
de cap». Acea:sta 0 8puneau GrecH casa pa.ealealSloo Ipe RU§I, eaei ~i
l:IlStazi Gl1e,ei'i sunt pliini de §irle'teni;e. ~i Sviatoslav Ie riilspunse': Sun.
1) Dobrynia. uuchiul lui Vladimir. In mllnele sa'u intiilnim yorba slavli'
i40br, bun.
2) 1I1f11u§fl, 1111111111 lui ViLaclimir. In numele ei se l.·egaF.e.~te 'cllvantul slav'
mal, rnic.
- 75-
tem 20,000, §i UJdiause 10,000, ca<ci R!U§'1i erau Il!UilllJai 10,000. ~i Grecii
inmrmalra 100,000 impoltriJva lui Svialtoslav §i uu-til dleJte1.'a nici lItl
trihut. ~i Sviatoslavporni lmp()triva Greoilo'r, iJar ,ace§:tia pornir.i
impo1lriVla Ru§Hor. Cand RIU§ii ii vaZUIr,a se lIl€!P'aimoota,ra ~ozav de
multi-mea ,a1'lll!atei. lall' Svialtoslav Ie zise: «N',a'V'Clll UIIl!de sa ne ret,r:a-
gem, ,de vore de nevoie, 'trehl.1ie sa nle luptam. Sa nu facem ,ru§iue
farii rutSe§ti, ci sa IW Hisamaid, oasele. Daea 'Vom calaea !UU vom da
del nici 0 rw~ine. NUlllliai da'oa yom fugi va fi rU§il1e de Hoi: &a nu.
fugim, ci sa 11;e !iuem'tari. Voiu merge i:nailntea vOaJSltra. ;daca E'U cad,
gandili-va 1a VOl». ~i roldatiJil zisera: «Dalca vaci~dea ca(p'llll tau, VOl'
dide,a impven:na §i ,eapet:t.ile noastre». ~i Ru§iri iUClflpura lupta §i s'a
dat 0 stI'ajn1ea ba'taliie; §i Svilllto@lav a ie§it biruitol', ila,l' GrecH 0 IuarlL
~la-Iuga. ~i SVliatoslav porni "'pre Capirta'lii, pus,tiind tiara. §idi~truga<ll(L
ce'ta!i1e, c,axi au !ramas pllstii pan'a in zi'1lla ,de astaz!i:. Atunci impa-
ratulcouvoea pc hoierii sai la p,alat §i lie zise: «Ce sa fa,eem, ca'ci
lui nu pU!tl~1Il1 s,a i ~1Je imtpo!tmicvim?» ~i bo:uelrii H ~a8tpmll8era: «Tlrimi~
to.-i daruri, sa-l ispitim, dadi ii pl~ceaU'rul §il pa.vololcre,le,». ~i-i tri-
mil'>cI',a aU!r §i piavo!oulee §i Uin om intelept earuia Ii zise: «OhsetrVa-j
ochii~ pricvirea §i gi1ndul». E1 lua daxulrilc §i so. <luse la Sviatoolarv" ,
~i lise 'SPUSIP lui Sviatosbv ea au veniit del:a Greci cn daruri. ~i el
:.dse: «1ntr()dulceti~i ad». A(Je§~ia veni'di, se lUichinwra inaiutca lui §i
depu~era in f,~~a l'ui aUiru1 §i plalVolocele. Sviatosla:v, falra sa se uite'
1a aees~e daru!r1j" pOil'uJl1!ei selrViltolrilor ,sai: «Pastrali-Ie». Apoi se In~
toarsera la impamlt §i impamtttle()l1VOCa pe boieri. Tlr:mn.i§ti~ g;raira ~
«Am venit h e1 §i ~m dep'L1I3 daruril,e, dar uu s'a nitat la de, ci a po~
:rtmeit sa Ie puie 1a 0 plalrte». Atunci unul zise: «lncealJca-1 inc'a ()d~ta
§i tr,imite-i ,arme». II a,sleulta,ra 'PC wcesta §i-i 'tri,milS,er.a 0 s,ahic §i aIte
al'lme §i i Ie ,du8e. El Ie p1rimi, iueepu £'a Ie laude, sa £Iel hUIClu.l~c 'de ele
s;i mullumi imparatului. Trimi~ii v'cnill'a din nou la imlp!amat §li-i poves-
11 .tot ee s'a intamplat. Atunci zJ'sera hoieI'ii: «Aeeslla trebue sa fie UI11
tribut». ~i lmpal'atul trimise la d, 8punandu~i: «Nu veni spre ea,pi-
tala, ,ei IPlrimc§,tetlributul ce vei vre!a»; tOad nu mai er,a depmrl~e d.e
Tarig.I'ad. ~i i-a dart tll'ihult; el primi iillsa §i pentil'U cei morti, zicand:
«Trebuie sa-I aiba familia lOT». ~i a luat multe darul'i §i s'a l,ntors eu:
mare glorie Ia Pereiaslav'et. Cand V3zU aeum ce mica eradl'ujin.a sa,.
j~i zi&e in sine. Daea ar vell1i pie nea§itept~te, m'ar OIlllOirl §i pel mlillle ~j;
oamenii mei 1». Ca,oi ICaZUSICll'a lllulti in arealSltil expe.(litie. ~i zise:'"
«Vreau sa merg in Rusia §i sa strang armata mai nnmeroasii». ~i a
tl'imis soli la imparat, l.a Dmos,torum, cad acoJo era ImparatuT._.
 76 -
,:graindu~i llstfel: «Vreau sa be eu 1£ne pace §i 0 pri-ete:nie stlator~
!lieU». CaThd a auzitalOelll!8lta i:mparatuJ, s'a hucull'art §i i-a trimis dalrUri
mati lnari :d,e:crut inainJ~:e. Sviatoslav p.rimi darurile §i lIlJcepu sa .se
sfatui ..sca eu drujina sla, ISipuni'md: Dalca nu inche,itm 'ou in'Lparatul
pace §i dalCa impi'b:;a!t'ul va ana, Ice putin:i suntem, VOl' veni §'1 ne vOIr
impresura in eetate. lair !al'aru:seasea eate d2pal1;e §i Peeenegii sunt
In razboicu noi iJl c,ine I].e v'a ajUJta? Sa frueEm dec1 paoe eu impa-
!JJru~ul; did vezi, el s',a Qhli@alt La 'tribtLt §i arCle1asta sa :ne fie i,,~dElajun8,
Daca flU ne vor nJatli tr,ihu::ul, aitunci yom strange din Rnma din nou 01
rul"!lnata mai nUJIlJt:irHa8a §i VDm POfl'Lj spre Tarigmd». Accalsta CUiVUU-
t"l'eplacu drujinei §iau tJ.11mis Ia Imp,rural pe eei' mai d'esl~olnici 9fi~
!eri. Ace§tia Vell1ilra Ia Doroslto'l:um §i aru foslt anuln!a!i imparaptilui.
Impar,altul Ii Ictlwma ill dimjneata urmlitoa~11e §i Ie ZiE:e: «Sa vorhb!l'sca
tl1imi§ii m§i». Ei zisera: data ee epuille prilmipele nostru: Vrea~)sa
tri'iiesc in prie::en1e desavar§iita eu impamlLul GreeUD.I" in tot timpul
'viitor». Impal1a,tul se hucura §i puse UIll ,scri1too: sa tl~arn8c.rie pe pe'!:-
gament to ate vorhele hli S:Y;:lartoslav. Atunci incppu trim1sul sa spuna
toaLe yorbed,e §l scriltorul 1nceiPu saSlcr1e. El grai a.ltfel:
Copiia tratatului deIPJ:i'ete:wi,ecare s'a incheiat J;ntu"e SviatQsilav,
maTe priuc:'pe al Ihlsiei §i S;~~~~ld; scris de The~philos Syneellos 1)
eatrn lOllin, llumit Tzim~kes 2), 1mrparaltul GredlOir Ia DQrostOl1fLm,
In hUlia lui lulie, la a 14~a lndioa.liune, in anul 6479 (971).
Eu, Sviatoslav, p,rirneipe rUB, ,dup'a ,cum am jurat, intare€lo HOes!
trata!t cu jUiramanul men: vreau sa traese in pOCle: §i 111tr'0 prie,tenae
desavilr§ita en Io.au, marele Illllp'aIla,t gree §i en Ba,silios 3) §il eu Cons-
talltJm, impamti luminalide Dumnezeu §i eu poporuJ vo,Uru 11l1Jreg,
fU pJ.'ccuJn §i toli Rm~ii carl s:unlt subt mi[l1Je, hoile.d §i eei~alli, pana, la
~"rar§ituJ Imnii. Nici odata nu ma voiu gaudi sa atac !ara voastlra, nid
TIll VOiitl strftnge o§ti,ri sauah popoo: sa eondnc lmpotriiva twrii voa!lrtl"e
,§i impotriva aceIora caristau suht stapfmll1ea grecea,sea §i nlici impo-
,triva regiunii dela COl'SUill §Iiceta!ilesale §i nici in contra lalI"ii Bul~
garilm. ~i dUIOa ah ,eiIlJe'Via 's'.alI' gandi sa at ace !a'l'a voastra, aJtlunci c:u
voin fi du§manu:l ,acelu:ua §i ma voiu lu:ptacru e1. Du:pa cum eu am
(aeut judimant imparaJilor greo} ~ on mine boicl1ii §i to!i R:u§ii, a§tl
'vom tinea conventia prezenta. Dalca Insa ,un pas:tram cele mai sus
1) Theophilos Syncellos, Se:Cl·t~tar particular a1 in~plira!1Jllli.
2) loan Tzimiskes, imparat hyzanlin. Vezi Monografia cetiiJii Drastol'ltl~
;SilistrCl, p. 114.
3) Vasile·Basilios II B'lIIgarochtonul, imparat in Byzflnt (976-1025).
- 77-
,€ttlUnjatJe eu §i oeicari suntcu mine §i eel carl sunt subt puterea mea,"
sa fim bla8tama~ de Dumnezeu, III care ,oredem §Ii de Pffl.'IUM'"§i de Vo~
lOIS, zenl aJnimaJe1or, Ela ne falOO1l1 galheni ea aurnJ. §i sa p1erim d-e IPTO-
pule noastre arme. Consi,del1a,!i ea adevar cele ce am convenit astazi
§icele 00 am Bcris pe aoost p&gament §i am sigiIat eu sigiliJHe
noastrf'.
SVI:la(~oc;lav, dupa ce a Lncheiat pace eu G1150ii, a plecat en co~
iI1abia paua la eatall'a'ctele Dni:pl'ului §i Svenald, voivodul tatalui san,
Ii zise: «Principe, f'a drumuloalall'e eu QeQI, 'caci Ia oa'tar,alCte te pan-
dew Pooenegii». EI iusa nn i~a dat l!8cultarel §i a mCir8 in oorabie. $i
locui;toI11,i din Pe:reiaslav,et triImi8elLa la1 PeoClllf'Jgi, spUillandu-le: Svia-
t051av vine Ln Rusaa incarcat 'cu muJrtJe hog14ii §i eu llCillumaraita p11a:d1l,
luatlide Ia Greci, inso~t 100 pntini ,tovara§i. Auzind aoostea Peoo-·
negii, ocup'alra eaJtal'lalctele §Ii caud ajunse Sviatoolav Ia cataTacte, n'a,
putut sa Ie treadL De a:ooca, se o>pl'i §l petreeu imrna la Be\lohell'ejie.,
$i irnoepn 8a~i 11: pseasca alimentele §i era 0 ma,re foamete, ,a§a ,ea se
plataa ipentru un CalP de ,caJ 0 jn:maILa'te de grivna. $i Sviatoslaw trecu
larrna aei. Cand insasosi primav,ara.
In anul 6430, Sviatoilav ,porni spreeataracte. Adi' fu ,altacu,t de·
I(.uria, p'rLneipde P:ooe:negilor. ~i ,an omorit pe Sviatoslav, i-aru ,1aiaL
caipuJ §i din titva Ii fa.en 0 cupa pe ,ornre 0 ~alrn1sira cu metal §i din
caire baurlL SvenaI.d iIlJsa ,ajulllBe Ia IGev Ia Iaropolk. ~il ani,i .Jomniei'
lui Syiartoslay au fost in total 23 (972).
XXXVII. Domnia lui Iaropolk. Diferite intarnplari (973-'977).
Anul 64,31. fucep<Ul~lul dOllilliei lui Ja!roPQlk.
,
AIlJUI 6432, 6433. Finl lui Svooal:d, IlJUmit L:i!Uit, era la yana~
~oa,re; e1 plecaseanume dlin KiGv §i urmarea fiat~le. pr1n padUife.
Olegll vuzu §i intJretba: «Cine este ast"!?» Ii Be ra,SlpUil18:C cii elSlte fiul
lui SvenaJd; se r2\peziclil~rle.lspre eil §i,~ ncise, loa'ci §i eI etr:a lUi vana~
t~alre. Din aocaslt,a cauza 8lei ieea 0 ura cumpHta in';re lwro:poJk §i Oleg,
§1 Svenald spunea mereu lui Ia:ropolk: «POmI5§te impotriva fratelui
tau §i ouprinde-i ta:ra, - did el vrea sa 8e razbune ,pentru fiul Sall
(974-975).
Annl 6434, 6435. Iarorpolk po.rtni ImpQtriva fl1ateJui 800 OIeg
In la,r:a Drevlianilor §i Oleg 'iJi ie§i l'utru intam,pinare; §i 8e pregatean
de IUlpta §i cand lurpta 1l1'oepu mtJre c2Je doua armate, Iaa:opolk hirui
pe Oleg. OJeg fngi ,ou 08t~a§ii sai in oetmtea 00 se munea Vrucii 1) §ii
Uill pod <co:nducea peste §arnl 6pre poarta ce1a!ili. Ad Be 'inhulzira §i,
1) Vl'Itcii, eetate 1111 regiunea DrevHanilor.
 - 78
d,'au impiiIls uni:i pe aJ.,!ii in groapa §i Oleg eazu de I>e pod in pd·
pastie §i ,eazura jos mul'li oameni §i cai ~1~1 ,Sitrivira. ~i Iaropdlk intdi
in orar§'U~ lui Oleg §i,,§i lua ~upra-§i dQmnia. ~i atdmi,s sacaute pc
fratele sau, §i em ce l~laJU diutat nu l-a.n gasit. Atunci grlii urn Dl'ev-
.Jiarn: «Am vazut limi, eum l~au arUllcat de pe :PQd». Atunci IarQPoik
. trimise sa ,eel'ceteze ,dupa fraItele sau. ~i scoland eadavrele din grQap,a
de ,dimine.a!a /pana Ia ,amia,zi, gasi!r'a pe Oleg tocmai in fund p:r,intre
ca,dalV're.:n srcoaserliafara §i-l a§ezaJr,a pel un 'eOVQr. ~i sosind J.ail·OIpolk
pJ anse la ca!pul lui §Ii ziJse lni Svenruld: «Vile, a,ceasta ali, vrnt». ~i au
ingmplalt pe Oleg in locnl ,aJcei1a in ,cetaIte>a! Vrucii, §i mormantiul sau
.se ved'e la Vr,ucjj IP:ana in, zirnIUJ de astazi. lair !aJr'a sa 0. lrna a6!Llp1l':a~~i
.,} arDpO'lk. SolijaJ lui J.al'Olpolk 'era ~reeDa!~Ca, care fueese calugarila.
TaJtM san Sviatosl,av i-D aJdusese §i i-a Idat~D ,de sDlie lui IaJropolk
penVru fr'um'UJse'lea fe!,ii sale. Cand V1C1idimiJr 'a rauzit la Novgarod ca
,Jampolka omorit pe fTartele sau Oleg, s'a temuil~i a fugit dincolo de
malre. lairQPDlk insa i§i ,a§eza la Novgol1od posa,dni'cii 1) sai §i a ra-
mas singur atot strupanitQr in Ruma (976-977).
XXXVIII. Vladimir ia in casa[;orie pe Rogneda. DomnJ·a sa in Kiev.
VieaJa sa. (978-988). '
Anul 6436, 648'7,6488. Vladimir 80si 'on Veregii 1a Novgorod §i
Be adresa p01>adru,cilDir I,uli J.aropDlk: «Duceli-vll la fl'atele meu ~i
'£pull1e1i~i: «VI!aidim1rpo'l'l1iC§'tc illlpo~;riva ta, pI'cgalt,c§te-te de luplta».
~i 8'a ,gtahili't la Novgorod. ~i trimise l,a Rogvolod 2) in Polock apu-
nalldu-i: «VireaJU sa d,au de sOlie 'p'el fi.iea ta» . .Avel,a, lilltrehll pc fiilca
sa: «Vl1ei sa iaide ha,rat pe Vlaldimir?». Ea rasplIn,se: «Nu VI~e,au sa
del'lcu11 piel fiuil unei Iscl.aiVe; pe Iall'olpolk hwa da». Rogvolod vc:lIlisc
de peste ma,Te Iili-§i avela, 1Jara la PDlock §i Tury 3) la TUJrov, dUjpa
'cwre s'au JilUllnit TUlrovdi. ~i slujitQrii IUli! Vladimir se lntoa!rse:ra §i-i
spUJsera tJOaitlece zlsese Rogneda, fiica lui RogvQlod, prilllCilpelE'l dinPo~
Jock. A:tullci VJadimilr 1§:U srlJranse oall'mla[ta ma.11e de V'a,regi §i SIoveni
§i Ciuii §i Krivici §Ii porni impotriva lui RQgvolod. In timpul acoota
se facea ca,satoria Rogn,edei ou IaTopolk. ~i Vltad':imil' veni la PQiQck,
ucise pe Rogvolov §i pc 'eei doi fiiai sai §Ii. pe fiica lui Rog.neda 0. Iua
,de SOlie. ~i pomi impDI'triva lui J.aropolk. ~i VJa:dimir vemi la Kiev
'cu 0 annlfl/ta nUmerOais.a §i IalropDlk ne,ipl[!ltrund sa i He imIP'otlrivealSdi,
]) Posadnicii, enlU ina1lii f.unc~ionari, ,11e:p11ezentand pc principe,
2) Rogvolod, principe vare,g din Polock.
3) Tury, principe vareg din Turov, cetate lllnga I'rille.t.
I
1
- 79-
ese inchise eu Damenii sai §i 'ern Blud 1) in K1ev. Vbdimi:r Be intari
I),rin §atn~uri la DOIl'ogojici 2), §i intre DorogQjici §i mtne. Kapiei 3) a
faoul 0 grQapacalJ.1e ,se V1ede pOOa in zilUla de astazi. Vladimir trimLse
la BIud, vOiLvodu~ lui Iall'qpDlk Iili-i spuse en vicilenie: «Fii priel1etnul
:rneu ;daca en omo.r pe f,rateie me!U, V1reausa 'te anl ea pe un pal"inte
E;ivei primi din part'CIa mea 0. ma<l'lecin\Site. Nu eli -am illiCeprnt s:i~mi
DmQl' fl1alii, ,oi el §i numai de teamaampDrniit in contra lUll». Si
BIUJd ispnse tirilll~§~lor lui Vlad!llliil': «VOIiu fdl ,din ,tDarta inima pr~.
tenul 'tau». 0 hlestema:ta viclenie, omenJeasca ! Cum spflme David:
«Cel ,ce manauca painea mea, ml-a llUtins curea». Caci ·aceHta en vi-
c1enie .a lutin8 ,ellr's,a priucip:elui sall. ~i iaTa§i: «Gu limhile lor au
!iill~elat. J udeca~i" Doamne, sa loada din gandrutrile lOT; gOll!e§te-i pen-
1.1'11 malre:a lor ndegiuire, dici te~~u maniat, DQamne». ~i iara§i
,graie§teace1a§i DaiVid: «Oamenii de Isange §i de t,l"aiiar,e nn vor a~
jUllge la jumata:tlea drumului IDn. Este urit sf.aJtmcall'e sfa1lue§te var-
sarea de sange. SUillt nehul1'i atceioa.ri,dupa ,ce au ;primilt cinste §i
illv,el1e de1a pri'llcipii san stapanii ~or,se gandesc la pieill.'ea priiIlcipi-
lor 10.1'; aJcle§t1a sunt mairlii decat di,avQlul. AstfeJ §i BInd §i-a tlradat
pe pmncipele 'sau,de§i primiJse dela el multa CI:IDJS,te: aioesta cste vhf0. 4
vat ,de saillgele varsa!. Cad dupa 'ce Bh1id !S'a luchis impJOelllJl1a eu raro-
pDlk lli trimis ,eu vfclernie ImplYtl1wa lui de mai fiuite ori la Vla;dimir
§i-l chema sa iacu a8alt cetatea; §i el insu§l S'& gandit sa udda pe Ia~
ll'opDlk, lllsa nu i~a fost ou pullill1i!a Isa-l omQalle din cauza IDlCuitomlor
din ICClta{.le. Fiitndca Blud 'llJU §tia, ince 'chi[> sa~l pi.klil~da, sel gandi Ia
o vic}.enie §i.-l sfatui sa 4.iaoa 0. 1e§ire din Ol1a§. Pliln dt)! ,V'icLe:llre ,Blind
epuse lui Villidimi.:r: «Lo.onitorii din Kiev starn in }.ega.tull'a en VIaui-
~ir§i~i 'spun:. «Ataca 'oetartea §i-li vom (La in mana pe IairoPD~k. l"ugi
dIU 'ceilate»! ~l Ia.ropoilk Ii dete alScultare, fngi §i se illiChise in retailea
Rodnia, la gura fluviullli Ros. Vlwdimir "iusa intra in KielV. su, la-
il'opolk a fQe.t aJSed1at in Rodni:a, unde ulOnmea 0. ma,'J.1e foamete: Pana
in ziua ,de as;tazi mai exista proverhul: SairaClie ca In Rodnia. Si BInd
g~'~i l~i ~airol~Qlk: .«Vezi ce de soMali m 1el fl1altele tan? Nu v~ putea
sao] hll'uliJll; ulchew pace eu fratele tau». AooarSlta insa 0. spunea din
vldenie Impotriv.ai lui. ~i. JarQPolk me: «A§asa fie». Deci BIud t.ri~
mi,se lui VI,a.w:mh· soli ea:ri sa·i "plma: «Dorinla ta s',a lmplinit; voiu
aduCic pe Ia,l'Opolk la .tine; pregate§te itotul ea~l omori». 'Calld VIa-
1) Blud, voevod din Kiev,
2) Dorogojici, 0 loealitate 1anll:a Dnipru., '1nai ·.s118 de Kiev.
3) Kapici, 0 lOiilalita'te langa Dnipl'u, mai h Nord de Kiev.
4) Roclnia, cetate lilnga fluviuI ROIS, un afluent al Dl1ipl'ului.
 - 80-
dimir a a.uzit aOOllsta, me.nre la e.urteaparinteasdi Tere!fl1, despre oocco
am VOll'hit mai inaiDJOO §i s'a a§ezat e.u ost. sai ~ CludJrujrua sa. ~i
Bluid zise lui JairQPQlk: «Du-te la [raltele tau §i spullIe-i: 1'Qt ee-mi
l'<el :da., e!U vQin primi. laJrOlpodk pleiOa 00010., ~a Vail'i.ajkQ 1?i~
zise: «Nu te du>ce, pl1:lnicipe; au sa te omorure; fUgI la PecenegI !}l
vinQ In<coaoo lOU. 0. armata». Dar nn l~a asc:uhat §i Iaropolk veni la
Vladimir. ~ eand mtra \pe u§c, dQi Varegi II IQvira cu B'ahiiriie in.
piept. BIud insa llllchisese u§ile, §f n'~ ~ai Ala~ail ~pe nim;ni di~n aic
sai 8i'i intre. As,tfel pieri Iall'oPQlk. Varu,aJkQ llls.aeand a vazut ca Ia-
ropolka f~t QmQrit, fugi dela palat la Peeenegi §i de mai mrruLte Qr~
6'<1 lUfpta't alaturi de Pecenegi In contra lui Vladimir. Aoe8!ta flum:l".
00 gren putu 8.a-l atraga he,ine, dupa 00 ii f'acu un jurlimant. VladJl~
mill' i!l1:8a avu legaturi .ou eotia fra.telui san, cu ~recQaica, care Ii era.
cumna'ta. Din aceasta s'.a nas(lut SviatoPQlk. Dem dintr'Q sama n l ii
UIl'it.a ie~ tfructe umte. Mama .sa a fQet 0. ClalugaTita §i a doua Qma Vla-
diantilr arvu le.gi\tUlri eu lea in Mara de ,ClasatQTie. SviatoPQlk er.a decl
fiul unei adultere~ De aceea taltal sau nid llIU I-a iubit, cad el avea
dQi tali, pe larDrpDlk §i pe Vladimir. . da alSlculltarre unei femei 're1e, di,oi ,miere pi'cnrii de pe buzele feroeei
Atunei Varegr:ri gr,airii eatra Vladimir: «Acea@ta o2iLate este a
noasi'ra, noi ,am ,cucelr~t~; vmemsa avem p~lul, rasoompar.a:t'ii dDna
grirv:nede cap. Vlaldimir Ie spuse: AJ§·tepta!i 0. luna, pana 00 strang:
hani pentru Vo.i. ~ia.u a§oop'tat 0. IU!l1:a intreUlga §i nn le-.a dat nimic.
Atunci zisera Varcgii «Ne~ai in§elat; arratta-ne drumul spre Gmcia.
EI lie zise: «Mergeti». ~It diJn mijloeullor aiese bairhati buni, p:rlce-
pn!i §i 'V];teji §i le-'a distribuit oeta!i,; ceila1li insa porruid 1a 'fari-
~r.ad, In Grecia. ~i eI tr:iJmise~ inar!{[l;tea lo.r, sDli ,aari grair,a impatra-
tuiLui: «la,ta vin 1a tiirJie Vere:gii, nu-i tinea in ora§, caci se VOil' purta
rau, dupa cum 8'a pUJrtat §i aei; impra§tie~i in dilferite parri §i lUU lasa
pe mci unul sa 8e intoalrca aci». (973-930).
Si Vladimir illioopu sa domueasca singmr in Kilev. ~i rididi mai
multi'idoli pe colina ,dinafa,ra a Iparbtului Terem: un Perun de
le~, 'cu ,carp de ,a;rgint §i musta!i de aur; §i pe Chors, pe DajbQg
§i Strl1lbog §i pie Semargl §i pe zei~a Moko§. ~i Ie-au adUJ8 jertfe, nn-
mindu~i zei, §i~§iard.ll8era aei pe fuii §i fict'le IDr §i~i jertfira diavo-
lilor §i pfmgarira pamall1llml pll;n jertfele IQr. ~i pamallitul rut'lesc §i
acearsta coJin:a era pangari;ta de <lange. Dar p,re.a huull1I Dumne:l!en nn
''!rea mQlartea paditD§ilOl.'. Pealceasta moV'ila se ridi,ca aClU:ITl biJSerica
SfaJntu},ui Vasile, dupa cum yom i5ltorli,si mai tarziu. Dar sa ne i»tQar-
cem la lPovesrtJirea noastra.
1) Variajko, un vo~.vod la,l lui Ia.l1opolk.
- 81 -
Vladilmir a§eza atunci pe uuroMul sau DDhrynia in No.vgoroll.
~i Dohrynia veni Ia NovgorQd §i l'idiea la Volcho.v un ido.l aI lui
Perun; §i NorvgOlrodienii i1 adlloora jextfe ea Uillui DumrnezeiU.
Vladimir era },l1VWrllS de dragosrtela' dUlpa femei §Iii so!i:ilre s,uJel au
f 08't: RQgneda~ p,eca;re 0. <l>§Cza la L ybed 1), UJlllde este ,a,eum 81atJul
PrredslavilIlo, §i ,c.u call1C a av,ut patru fii: h~al8la;v, MstiJSI'av, larosilav,
V,sevlad §i dQua fe1te; ICIU .gr,eooai,ea pe SViatopolk, eu 0. eeha pe
Vy§eslav, ,eu 0. ,aha 'pe Sviwtoslav §i JV[SlliS¥lW; §i ClU 0. builga.roaica pe
BOIri'S §i GrIeb. CDn<lubine a IWVU!\: el 300 in Vy'§cgOll'lQld, 300 in Bel~
gorod §i 20 in BCl,e;srlJov 3), in satul ca;re sec;hiama alOOlID Bere8Jto~
vQjie. NcsaLurandu-se en vieUi~a deslf;rrunata. a lU'alt §ri ,f'emeilre( altor
bal)har~i §Ii,-a haltjocorit §i fetemall.!L.Carciem str1C1a:1aai SDJomD.Il. SQ-
l
lomon ave!)., Citlilll se spune 700 felI11!cii §Ii 300 .conlcmibine. A'oelS'ta elra
iutele[llt, ,tot:u§i lasfa,r§it a leazut; oesta,lah, insi era Hid mln'te, §i la
sfa,l'§it §i·,a gasit man!tll1.irea. Ma,re~te
,
Domnul ~ IDa.'re 'este puterea
~
sa; inJel~pciullea sa n'are sHh§ilt. Caci Uitita este adrClme:l)'in a femeilQ!".
<ll1lpa CiUlUl a fpUiS deflpre femei SoIOimOlll,,, dUipa 'ee s'a pooa,it: «Nu
strieaJte; dl.\va tilnp ea iti inldnloC§tle gatlejul, dar mai in UTma de-
vine mali amara decillt Ge,rea,. Cine=s~ aHpe§te de ea II tare§te prin
• "-< ' "
moarrte In Ip'rapastie. Ea nn merge pc calC1a vie!ii, 10i rataoitori t':\i nc-
bune§ti >8l111t pa§ii ,ei». Astf,ela grait SDlomon Idespr.e femeile des-
\
franate, despre feme:ua eea bUlla ins,a el a zis: «Ea leete mai pre!iDasa
decat Dpiatrii 110[dmata; harhatui ei ",e vesele§te: ·de ea. dici rea ii
face fericiinea in IllJt:maga hii viea!a. Daica a gaslit Hina §i in, Cli mai-
nile eri face lucrn fQJosi/'.o.r. Ela elstle ea 0 Icora:bie aare fiace negu'SiLorie:
de .deparde stlrange ea hDgatii. En s;escoala de uoapte §.i da easei
mancari §i de lll'cru serviltorilol'. Daca :a vazut un ogor, l~a, §i eurnpa-
rat; Id~n hllcr.a,rea mainiJor ·ei, a plaillitart viea; en §i-la. inrnns plltt'il'nic
§alele, §i §i.a intiiJrit bl1ai!ul pentru munel! §i §tiece buna este lllJUlIlJoa.
LumiJtm ei nu se stinge tData noap1te'a. Mana ei SiC ilntinrd,e dupa In-
erulri fDlosho.al'e §i degfJtejie ei lin fllsm. Mailnile ei se ·d'es·chid pentrru
sallad §i da f'l'Uicte ,oalor inseta!i. Ba;r:b:aitul ei n'a,re sa Be Dcupe de
cas.a, ov1 nnde air fi el; to!i ai ei VOIr fi imbra.caiJrl.; pel1tnn barba/tuI
ai, ea: a fUicut dou:a feInri de haine, Ulna vop,sita In rQ~U, §Ii aha del
purpura. Ba.rha,tuJ eise ,dietinge 1a. poa:r:taCieta!ilOll' la'rii. Ea a lesut
parturt'i §i le-a pus lin 'Vanzalre; gUl1a §ri-D d,eg,chiKle eu vorbe inteleplt~.
I) Dybed, una.fIu~nt aI Dniprulut
2) Rredslavillo, un salt po Lyhod, aproaipe de Kiev.
3) Vy§cgorod, Rdgorod ~i Rerestov, odl~ele langli Kiev.
6

ea voroe§tecu limha sa llu>lll;ai ea,nd 1ll«ehuie. En s'a imhraoalt eu pu-
tere §i ou fl'umUlBe,!e,cUimi<Jiile ei i-atu J."iidioatoopiiil §t i-au faoul 1>0-
galhl; §i haroaltUll oi a liiudaIt-o. Caoi f,ameea cnmi,ljJ(te 581te hirueouvau-
tata; Bla hlUld,e Ite,aroade Dumnezeu" Druli"i din fJ.'lulctele bUizelor ei §i
IUlcrraJl'lea rei sa 0 Laude inaintoo poi1l1ilor ha'11hrutullull ci».
Am:tl 6489. Vla,d1m:)J: mer5e in 'Contra LC§ilor §i Ie-a !Ouprins
oral§ele Pere,my,sJ 1), Cerv.Wl 2) §i ahe Qlra§e, eail."i pana fin zrua, de
,aEltllzi u!p;a't}:in RUI8Iiei. TQit in ace-s.taln a invci:ns §i pre Viatici §i Ie-a
impUiS un tJrihut de fi~e oa\l1e plug, ,dupa cum [acuae §i: tatalsau (981).,
Aruul .6490. Viaiticii ineepura Irazhoiu; Vladimir PQrni impQ-
trivlll lOll' §i-i invinse PCllitru a dQua oUlra (982).
XXXIX. SaCirificiile omene§ti. Istoria utlIui Vareg cre§tm.
Anuil 6491. VII,aldimir lpomi impol\Jriva Iattviagilor, invinse pc
Iattviagi 3) §i Je 'OUlprIDse !ara,. $i dUlptii 'oose intQall'l'JeI la Kiev adwe
jeI.1tf,e idQ~iJor imp:reuua ,on pop0l'ul san. ~i ba'brfunii §i hoierii zise;ra:
«Sa ItJmgem Ia SOI1i Uln haiat §i 01 .fia;ta; aJ811p'l1aCa!rtma va di:dea SQl'!ul
sa~l saCll'ifidim zel]Qr». ~i em un V alrelg ~i Cllrtela lui era a'CQ]Q unde
este hiscil'ica Sfintei Maicia DOlllDlului ee a fost zidita Ide V1a,diilllir.
A!oest Vall'eg ven:iJse ,din Grecia §i fa,ollsfl ICUiI1o§tinta eu Cil1eidin~a c;re~~
tina. ~i ela!Veta un fi>u frumosoa infa~i~aJre §i 'Cia sulflet; diin pilBma
diaIVo[uJuiasu)p'l'U laoesl:iUi,a a dizutt Isor!uJ: caloi dia'VQIlli n'aputut sa
se re!ina sa-§i ar,aibe pllterea §i tauaruJ 'Maoa IlJll sptin 'Un in~ma sa.
$i Sa1ialIlia ealUltasa-1 plJapade;,vsca§iait,a!a mul!imea. Tl"illli§ii v'elmii
Ia el §iAspUiSC.ra: «SQlr~ul la·eazUltpej.iJultau; caloi ze,i pc clI-a ,!Illes;
dealooell il VQm duce ea .l,ertfa z'eli1'Or. VCIliegruJ zi,se: «Ace§t~a Inu SUIllt
Eel, ci hllca1i de ~eimn; asllazi ~U'Illt ,ad, lllMne insa vOIr iplut,retzi; caoi
ei nilci nu mananca nilci nu heau, Ini,ci nu vorhesc; ei "mut falcnli de
mana omuluidin JeUnn. Dar ,exist:a :Uln 'singulr DUllllliezeu, leal"uia ii
slujese Greciti, §ei ,oal':uia ci selnohilla, 'CiUll'le a fa,Cluteerul §i p,amantul
§i ,silleJrelte §i sQalrele §i luna §i pe om §iJ li~a porulloit sa traia8lca pc
p.a.miinlt. lar ace§ti zei.oo-an famIt? Ei im§i§i sunt fa'Cll1i~i. Pie fiuil men
nn vreau sa-l dau diuIVQliJor». Tlrimi§i~ se duse:ra §i istQris:ira aeesbea
popmuJui. AOB§tia Iprinselra 'aJrmeIe, se l1ep'ezi:ra la el §i ni.micira din
tQa!te parta,el obtde Iuti Vere~ul l:tl!sa €W,al en fitul sau in VIf:lstihul ~i
ii se ,adrt'\Stara: «Da-ne pe fiul tau ea sa-~ j'eil'itfilm zeilor». El raspuu-
1) Peremysl, cetate pe flllvilll ]ml. Peremysl.
2) Cerven, cetate in Galitia.
3) latviagi, populalitllle baIt1ca aproape de ProsienL
- 83-
-,se: «Da'ca 'a'cma '8U1l1t zei,pot .sa trimeata pe vre',llitlull dintre z"i ~i sa,
ia 'pe ,fiul mertl; deoo II 'CJareli?» AtllJl1Jei llloepura sa 8'tiri~e, spa;r8erii
lPQdiiiJ.la de SlUht ei §i·i omorira §Ii n)imenea nu §tie, 'llJl1Jde au foot In-
@lJopa~i. Pe aoea vreme oatmenii n'lllvearu mill1te §i eil."au pagani. Dia~
VQIul s'a hueurat de a,cea8ta §i llU §tia lela sfar§1tul sau era aJproape.
Astfel Be 8i~ea 181 sa ,nUmitoealsca 'PO!P'Qrttli Clre§tilu, de§i chiar ,d!'1ll aceme
piri ',wea Isa fie goni:t die sfama cmulce. «Aci, se gandea Iill sine sutalU.a,
"aJCi e8l".ie loca§'ld men,atCi n'aJuj inva~at apositoJii §i n',au p'roorocit .proo-
'l"ocih, §i nu §tiJea oa p:rooro'cnl apune: «ChiUlr §i pe eei 'Clulri nu sunt
popOlr.u1 men, ii voiu numi poporul men», iUlr ,de'alpootoH s'a; zia:
,« VQll,hele lOll' s'au rasipandit in loata ta,l'la §i ollvillJJtele p,ana Ia mar-
gillea pamantU'lui. CaCl~ Ide§i Ulpostolii n'an fostaci 'eu tmpuJ, ra.mna
tlOtuJ§i invaJatu.ra lor, Cia 'tll"olllipetelel, peSl'e tot pilimanltJul; in hiaell'ici
prinl'll'Va,~atura 10'1' himim 'lloi pe du§man §i-I calcam ou picioa,re<lc
n01!l8itre,dUJpacum il,UlU 'CHClM: aeest tatla 1C11 finl salU §i au prrimit cu-
lOiuna ocre;a:sca impreiruna ICU sfin~ii mu~nilici §l: eu cpA. drep~i.
XL. Razbouele Zui Vladimi,r. Discutii reli{{ioase (984).
Anu} 6492. VlrudimEr porni impQ1tr,ilvlll Ra:dimio:iIOir. El avea pe
langa sine pe voiiVodul Volcii ChVC(~t §i Vlaldimir trimllie pIe Voloii
Chvoort. lillamntea sa,. Aoes~,a ii intalni la I1aul .Be§oeana 1) §i V olcii
(;hvost luV'inSe pe Ra,d.imici. Deaceea Ru§u l§i hatura joe de Ra~
,dinIici spuna,ndu-Ie: «Gei de la Pe80~alI1a fugira de 0 'c:oada de lu,p».
Raldim~ci 'ius a e];U!udin ll1elamul Le§ilor; veninds'atU EI!lathilit aoi !'\L
platealU 'Ilrilhu;t Ru§ilO!l"; 1m IPQV'QZ 2) aldllC paua In ziua derustazi.
AnlUJI 6493. Viadiilllir PQrniou Ulllohiul sau DQtbrynia pie l()()I~ahii
im,potriva Blll~airilol' §i pe To.rci 3) Ii d'uJ&e po, Uf'!cat 'olilliri §i hirui
me BulgaTi. DohrYl1iu zise lui Vla.dimillr: Am v.azu,t pe p.morneri §i
tQ~i ,sunt ouoi,sme;aioe§,tia n"au ,sa IIle Itrimeata trihut; sa mergem ali
caUJtlitm du§matni mcail~U!~icu pla~e. Si V.Jaldilmirr IU!cheria pace ell Bul.
gal11ili §i s'a depus juramamIt din lamhele pa~i. ~i zise Bu~gUlrii: «Atat
timp Via !mea palcea imre noi panaoe lpiiatirla: va luoeple sa lnOafte 'Ji
llalIIlletiuil sa ,oalda la fund. ~i Vladimi.rsie inltoall'loe la: Kie:v (985).
Anful 6494. Bulgariide legea mahQmedalna veni.ra Ia el §i
1) Pe§ceana, un afluent al flllvi1l11li Soz din lara Radimicilor..
2) Povoz, trilJUf ce He dedea prindpelu.l.
3) l'orcii, PQPor de serminlie ,turcli, ca §i Torcmenii, Pecenegii, Polovcii.
Ei triiau Ia f,runtariile Husiei ehiovene. P()(rphyr()~eni.tul ullJlli!e§te §i pe Uu@uri
':tot Turd.

"'pUSCira: «Tu e~ti un principe in!elelP't §i 'flJ.iceput §It to'tUl~i InU CU'ilD§ti"
le~ea. Grede in legea noa&lrli §i cinste§te p,e M,ah.ooneld. ~i Vla~dimir
ii iutreha: CUlll este 'Iegea voastrli». Ei ,ra,spUlI1Sera: «Noi C!redem in
DUJlnneze'U, Mahonuned insa llIe 1ll1:va!a taiea:ea imIP,rejur, sa nu man-
dim calrne de pore, sa II1:U hem vill. Dupa moall.'te" zise d, £Ie PO'a1le trai
in desf,rau cu fem~ii1e:M<lhDmmedvvda fied~rlli£\ 70 felll~i [lill-
nwallle; din ele d a~eg'euna f'rumD,!:s.4§i.to,ate b'umuseyilei Ie ingd-
made§t.e ltisJ~p'r:ae.i;a\ooa,81t;l\d~;:1n.esDliliafla"Dar~i ad se pDate erJa
Ill' tot desf~aul. Cel ce este saTac InaloealSta lllJlllle 'va £.i Ba.rac~ii~reil'-'
'l;'iti»-:'"S'l"osuilne;a,elil;e-de-ahe"miIFcitliThi-pe,~aari,mi"este"a;U§Hl.e~'le"'~_
.tlep,rod1Lc (986).
Vladimir i-a ,asouhat Icaci§i plitceau femei:!e§1iel1nisllJ§i~r<l:
de,s£rraThai,t1e'aMe:ai;;a~aiSicUlta\l Duaut08i;'ceea ce nu-icoii:Ven~~ de
1.00 em taiCillea imprejulr §i rel,iilJJell'l~ad~carnede po.l"t\'fifcIeTa'oiice
hallltl1T~:El' rlt'"p'll>llse :«Pe:ri:tiiiiRi.i§iblEllil~i·~'~~:t;;;;,;'pi'K(;';re~ ~fara'ea"
uu p'Ultmn fi». ApDi veniJr~N'~~ml}J::de la Roma §i-i @r'ai,ra: «Pwpa ne<t.
Insal'clnait Ba~ti spunem: 'Fall' a ia este loa trura nOaJ8itJra, dar (IDedinta.
" . , ,
Voa,s;tra uu ,eSite ,oa a noastra; caci icre,dinla nDalSibra elSte hl:m:ina;.!1!l!~,.~~/
.. ne [l."ug~1l.1]IlLnu:roJIl;ezeu caire. a fa<.;;:~,:\?~~l §;i'pamaflltul §L~~!~!c,~,?~
lllJn~§i .rtot. oc .alre.'~llfla~~;~~~f~;;it,~:i~~~~!j~;;i]eTe.mil~·Vl7ud]mir .]j~'
111!tlreba: «Clt~'i§~;~fQit .. p~r~111£He yg~~~tlr~ ? ».... Ei~:~~p~;;:;:;~~~~:~«~tr~df);;8iti·~··
Gap ap utere;g8Il1~a ci~yv ~1l.1~na?,ca §i b~~:t~,~t~~'~~I~;;~~~~~tpe:ntr(liW'''~'
~aV:a lui. DUlllllJeZe;t. 'lI'. zi8llmr~tKtOl,~U;1'n;()s:ti1u~~'p~wr;;:Y1!iaimir~i8:e:~
atunci Nemlilor: «PIe-cali de '~ci, ~a.cip~rI(ri!.iii;~§:j.~:i n'altl aclnii&;
aoealSlta». Cand au allzit a,CE>alsta Ovreii Chaz,ari, venir,a §i graN'a: «Am
aUIZit ca au venit Bulga,rj §i (lre~tini,invatandu-te fi,ecare din:tlle eli
eredin!a sa. Cre~ial;iJ ered inalcela pe Clall'e Hoi I-am rastignitt pe
elluce, nDi mea ,c.l'edem in siflJjgwruil Dumnezeu ,allui Abr:aham,allui
Isatatc §i al lui Iacoh». ~i Vlaldim~r ii inltreba: «Cum eate legea.
voolslJra?» Ei raslpiUlnsera: mvcumciz,illlnea, ahtinerea del,acalrnEa de:
por,e §i de ielpul'e §~ selrnairoela slahballJului». EI 1i 111t'l'leba: «~i unde
egle ta!l'a voastrli?» Ei tl"a18pllJll<s<0l1a: «1n Ie<rUBa~im». Apoi ii intreba: ..
,~Acolo locui!i VO'i aeum ?» Eii zisera: «Dumnezeu s"a maniat pe pa~ .
rinrJ:tii nD~tl1:i ~ pentru pacatele noastJre ne-a implra§'tiat pe tot pii-
lniltntul §i tam 110astlra a datt~o in mana '(ll1e§titnil~r». A1tUlllci zise el:
«Gum ll,lvihati ., ., 'VDi pe ah,ii., , iar voi ,sUlllJ1:eti gO'niti de Dumue:1'JeU si.
iID1pJ:%jtia.ti de el? Dadi DUJl1lllezeu V',ail' fi iuMt pe voi §i legea voas-
wi'!, nn v'ar fi 1l1lipirJi§ltiaJt pri'll Firi straine. Ati VDi vo,j, ea §i nDUa sa
uti Ste Illitamp Ie Ia f e1 ? ».
In U'l'll1R tr:;ill1isCira GrecH ,la Vl!!dilU!iJr·"UlllfilDSDf
C"""'~"J'" -<1''f'~-''''-'Y'';'~ "-:~·",,,w;,._ "",;.!~. ,,,,'~,,,",'
,Cc' ,'"
- 85 -
2,d: Am aflat cit ,au venit Bulgarii §i au vDirt sate invCl!e sa pl"ime§ti
~cl'edin!a lor:eredin~a \1or looa pangare§ite loo1'u1 §i pamii~JillI; ci sun!;
. mai hlils!Lama!i dedit toli oamenii, lau .ajw[]s lasemtenelacu Sodoma ~~
Gomor.a, a,sUJpl1a carrD;ra Dumnezeu a laBat sa cuda lP,ietr:e de foe §i
i-a Inghi~it §i ewfundat suM p'iimant. Astfe11ia~teapta §i pe ei 2Jiua
piffi,rei, caThd va ven} Dumnezeu sa judooe p,e pamiinlt §i sa piarda pe
.toli caJi f,ac nedllf1ptate §i ,sava,r§eslc: grozlwii: ca,c} a~~a Sie 'spala In
,.ex,crClllle;nJteile lor §i Ie hUiga in gnra, §i Ie tr~c picin bar.ba invucilnd
,pe .Mlahommed. TOit 'oot:fel §i femeile ID'r ,savar§eBc la,oelea§i Ol·ime ~i
alte1e §i mai urite caci gUiSlta l1lul1diir.ia impl·ellJl1al1lii bwba;Lu1ui ell
Jemeia !. Caud a ,atflat a,oea18ta Vladimir,a Elcui'pat pe pama,nrt §i a
.zis: «Aeta-i DS(liiJrbo§,enie». hr filosofu:l zlse: Am mai aflatt §i despl'e
'<lceea oa au sosit oameIDi dda Roma .s,a va :p<ropovaduialsca oredlilIlla
IDr. Crediula lor Ciste putin deooebitta de ere,din!a nDaJ8trra. Ei se slu~
. jes,c In serviciullor divilIl de paine TI!eoospita,adiciid,e azill1a, p.e ca,re
Dmnin·ezeu nn Ie-Ill' dat-D; mai mult chilll'lr eJ a pOI'uniCit sa Be ser-
, .1
"veatacaou Ipain.e §i 'aloealstal a dat-oUiposrtolilDr §i ~uilndpainea a zis:
"&,,,,7-"
. «!~ce8ta es<te trupul meu ,care Ire frrange\ pootru VDi». In accla§lii fel a
Inat el §i vinnl §i a z1s: «Al{lesta este sangele men aJ legei celei noui
'ca>re SIC v,a'l'sa peThtrn voi§i pentru mulli slPil'e j'ertarrea pa'ca1t.elor». Ei
'Inea ;uu fac a;§a §i nu implinclSc 'aideiVaraJtia <Clred,iu!a». kl:iunci Wadi.'
mil' zi,se: «Au venit Ia mine jidovii §i au ,8pUS: NemlH~a Grooii, cred
in acclape care Hoi I-mn l'astignit p'e CIl"!U'ce». Filoooful ra§!pu[1ll1C: «E
.a.devarat, noi <credClln in aiceiSta; cad pToroClii lor 'au prezis, cii Du>m~
ne.zeu se va na§,te, altGi iusac,a va fi Icrueifi.cat §i in@rop.att §i a 'trci.a
zise Va sleulia §i se va inal}a spire aer. Ei 1n8a ,atU ueis !pc 'acB§ti pro-
£eti, iall' pe al}ii i~aiU maltmaltalt. ~i cand s'a impHlliit timpul tprDorD-
'cirei lor, 8',a '8cohorit pe ,plamant §i Ill'! la.sat sa f.ie ra18uignitt §i inviind
'8'a srniit la cer. El a a§[,e.ptat 46 ani ell: ei sa se diiasca §i :nu s'au ciiit.
{\.tU!nci a trimis impotriv,a, lor pIC Romani cari Ie-au diill'lmalt celta!i1e
lor §i §~ 'p,e ei i-a lmpra,§tilat pie,ste Itot paman,'uul ;;Iil a,stfe!l slujetSic £n
ta,ri 'srtriiitne». Vladimi.r lll'treba: «De ce Dumnezeu s"a pogorit pe pa-
maut §i 8' a sUipus la 0. asj;fel de mweetni!eie? ». FiloslOful xasplUllJse zi-
dind: «Dwea 'VlreaiiJ 'Sla ,ascul!i, am 'sa-ti i,stori.sesc ,dela 'inoopUlt, de C'~
Dumnezeus'a pogorit pe paman!». Vbditmlilr zilse: «Vreau hUJcurO's
~.,' ~
'sa ascuh» .
~i filoSDf ul Ineepu sa graia@ca as1Jfel: «La 111Cepult, Dumnezeu
a fa<cu1cerul §i pa'l1liinltul, in lutfri:a zi. A dOlUal zi a fa.e.nlt uS:0aitul
cane esrte in miJto'cul alpeJDr; in ,aoeeal;ji zi ,s1au dCll'IP!ar<j'ilt a'pele: {}
C':'"
caire o-rai a:Slt-~.
'<~>-~i"'1~),+X(", "nH~";,,yM'J,.U\~·3~:\""o,\,j~,j)v'(ii:,;c-,::wU'l!')~\r"'h
+, "
1pamte se Tiiidicaderusupl1a U8'c!lltnlui, oe.allahil jumata)te, Be retrasesu.ht
 - 86-
uooat. In ziua ,a twia faeu marea §i lriiurUe §i izvoal-ele §i samana:tu--
THe; in ziua ,ill plaltra 8Oareie, luna §i "tcicle §i DiUll"imezeu impodQhi
ecru!. Ciind II vaizurt a,oela8't;a 001 dintiii dirnltre mgmi, 'eel mal hatralh
din ream mgeri:lor, Be galldi maine §i ~e: «Vreau sa ma ISCOOOir pe
pil!mant §i sa pun 'stapalll~re pe paanalllt §i voiu fi ,asemem.ea 0Ul Dum~
lleZelU §i-mi voiu ,a§eq;,a. 'trOiUul men pe nodi dBla milwza noapte». ~i
numaide .ciit Dumuezell i:1 arun<ca din oer §i dupa el cazUldi, eei cari
Ii ,erlllU SUlplll§i, ,ceata -II zecea (de ingehi). NumCile aceistui uineJ.tloow>:
ella S,altaua-eJ §i in locul sau Dumnezeu pUlSe pe Mihali! ea leel. ma~
hat:ran. DliIp!a ,c:e SaitanaeJ .n'a i9hultilt illl phl1u<riJe salle §i ,dupa eel §i-a'
pierdrllt slava ,die mad Inai.llIte., a foot llUlUlit inimicul luliJ Dumnezeu.
lin mma, in ziua a citnJdeal DUJll1il]jezeu ,a, falcut ,chilii §i pc§tii §i t;aritod-
reI·e §i pasrurile lllla,ripll1te. 1n ziua -II §<asea a fa<CUlt DumnezC\u fiarele
§i 'dohitoaiCleiLe §Ii viermii paman;tu!iui, el falcu §i pc-om. In ziwa il
§ajpltea Duunn.ezeu 8e odilmi de IUiOrull1ile sale: aooota ('iste SahhaltuL
~i Dunmezeu a§e<za para(tisul in l~a,S'arit III Eden §i dUlSe ad pe omul
pe Claire il fa cu. ~i i-a Idat vooe sa mall1lalllce din oIiilce pom iJu afa'l-a
de U[[IIUJ singur, al.,.'Iela al ouuoal§terii billlelui §i [f,aului. ~i Adam era
in paJm,dis §i pl'li'Vea pe DlUimnezeu §i~l l.iiu.da, calld II Iawdau. §i in-
gerii. ~i Dumnt>lzeu trimise lui Adallll U'll somn §i A<diam ,adormi; s.i
DUillIlllJezeu Iua lui Adam 0 coaBita §i-i fal(m 0 soy:e §i-i 0 uidUi3'e Lui
Adam in parra,e/J:s §i Ad,lllm zroe: «AceSita e.site 106 din oasel<e m(~e ~i
came din calrillea mea, §ia fOflt numita fmnee». ~i Adam dadu numele
auimaJelor §i IPasfu..>ilor §i fiarelor §i viermilor, §i un ingell' Ii 'llumi §i
p~ €ii amandoi. ~i Du.Il1D!czeu raOUl sa ,8iscwI:te de Adam fiax-ele §i do-
l}ltoaceJe §i e1 stapauea ,peste tOaltel:ji de Ii €Il1au surpuse. Ciimd dia-
vo1:ul vaZlu dill de mnhcing,f!e§'te Dumuezeu pe 10m, ia luoepUit sa-I
pi21muJilascil, s'a prrofalClult Intr'un §arpe §i a venit Ia Ev,a §i-i spuse:
Dece nn maneap voj di'll pOlillul, CJa,l"e Be gasf'Ajlte 1m mijJocuI pwra-
disul~ii?». ~i femleea' grai ca;tre §arpe: «Dumnezeu a spue: «Voi nUl
'tr~~me sa ~anea'!i: ca'cci dadl yeti maniCa, Ve!ill1)Ulri». AtulJici §airpele
gral f(meet: Nu ve!ci 'IDnri, ·dar DUIlUJJJezeu §tie o.a in z,i>llla in caire
mancadin d, ochii vo§tr:i €Ie VOIr des'chirde §i ,"oi Yeti Ii ea Dum-
nezeu, ,oon()@cood hill:>tle §i ll'1auh. :;;i femea va2lu rcli fn;<CtuI ena bUH
d,e mancat §i ea lua '''i
" manca ..; diadu.""'1' ba¥ll1bal&c.,l,,;
,,~,
..
"~Ull,u.a eil §l mwncwra u-
A V
mal1doi. ~i ochii lor s',alU deslchis §i vaztulraca slun!t goi ~i din f01 de
t:?i~au fa:-cul!
IDllochin
. .~
onr'~ur'1. AtunCI. D umnezeu Zlse:
' . "'~' , -«B1e.sltetmalt
' sa.
he A I V!l 1 A
. " . In ucrarJwe ta~e; In neea,z sa malUamlci in tOlaJte zilele
'Vl:C!H tale». ~IV Dumnez·eu Dorn:nul grill: «Daell Intindeti mana' §i oole-
ge~l fru<etularbOlreIui vielii, Vleji 'trai V1edni.c» §i Dnmnezeu DOIDll:lJ
- 87 -
goni pc Adam din palradis. ~i s'.a a§Czalt dinoolo de p'arraldJ 15, jplangand
~i lllIIulHcind pamfurutul §i Satan s'a buc'UlI1at de hlal3itamcl pamantu[ui:
aiSti£cl ne-a lajulllS p!rima ca,del'e §i p,edeaplSa ,amarra: piel1delrea viejilli
ilnjg~ti. Adam na8lCIU pie Gain §i AveI; Gam er.a mUlllJcitor de pa-
moot. AvelpMitor. ~i Cain ·ofen lui DUlITlill'eZeU din fll"ucteJc' campului
§i D!UIlllll.czeu nu primi ,dal'urile sale; Avel ii jertfi oeJ dintai miel
ll'ascu!t §i Du:rnnezeu iplriJilli dal'U~ lui Avell. A;tunci SaJtan 8'C1 furi§a' in
sufletullui Cain §i impinoo pe Cain sa omoa1l'e pe Ave!. ~i Cain ziilSte:
«Sa mel1g{Jm in di'llllP» §i Avel i1 'alScuha. ~i ,d'U!pa ce s'an drus s'a ri-
dicait Cam §iw voilt ;5>a-l omoa're ~i n'a! §tiult, >eum8a~1 omoare. Atunci
grao. Satancihre e1: «Ia 0 pia,tra §i love>§te~l». ~i a IUll1t 0 pia>id §i l~a
omoritt. ~i J}ul11lllJelzeu ziste catre Cain: «Dude €liSle fcrate!e ,t1iIu?». El
< ra,spu:mse; «Sunt eUi !pazitol'lul .firarteilui melU»? ~i Du:mneze!l1 ziee: «San-
gdle fI1ate1ui' :tau stmiga cake nrine; vei geme §i vej 'tIl'emu)'ra toa,ta
viea!a 1Ja». Adam§i Eva pliinsera, iar ,d:,avoluJ s'a hucml1a,t §i a 8JPw:
«Dite pe ·cel pe oarre I-a cinlStt~t DUlmnezeu, eu am falcuit !'ia cald a deJa
DU'llluezeu §i uit,eacum l,am fa,cult sa pIangii». ;;;1 a,ui plans 'amandO'i
dupa Ave! trei!z,eciue aIlli §i ,ca,uav1lw lui nu prurtfrezea,. ~i iOU 8e pri-
>ee.plea sa-l ingroape. Atund l'a porunca I'nil Dumnezeu sosi\l'a In sho:r
dona pasari: una dmtl'ie ele murind, ,oeaJa~Va falcTh 0 groa!pa. §i puse
pe ·eea! mOalr!ta imaull1Itl"U §i 0 lugropa. Cand wu vazut aceasta Adam
§Ii Ev,a, fa,cura §i eli 0 gma!pa §i hag.aiI'a rpe AV'eil in e;a §i p>liingal1d il
Ingmpalra. Cam,d AldJam era de 230 ani llIascupe Seith §i doua fete:
§i CaIi\ll a lua,t pe una §i Seth peeealaJtii. As .fel se inmultjra oal11lenii
§i 88 lat1ra pe paman!. ~i eli. nu cunO'§lteau pc c,reaitorullO'r §i emu des-
franati §i ,dia'~i Ia to't ,felnl de crrime, omoll"UJri §i pa,timi; OIamenii '~raiau
en vitele. S:iJu~Ulrul om ·dl'eprt in ,a,ces,t niCiam Cll1a' Noe; ·a;oesrta aVU tl'ei
£1i: Scun, Ham §i bphet. ~i Dllmnezeu zi.ee: Duhul meu nu v,a mai
ramanea dealsupr:aa,cel"Jlor oameni, §i zise: «Am sa p;rap.a,deec c·eea
00 lamcr,eiat, dela om IP,ana Ia animale». ~i Dumne,zeu Dom'Illul glrai
lClatra: Noe: «Fi'!-ti 0 ama lungade 300 ,coti. Jailadle 80 coli §i inailta
de 30 coti,- 'ca'cli Egilptenii ii zice,au la Isa.gen:ii COit..- DU!pace Illrca a
fost ,construita timp ,de 0 8ma :de lltni, PQlVcsti Noe ea a,re sa vie:un po~
ttop, ,drur era luat in :ras!. Dupa ce a fOlSit gart,a area, zise Domnul eaitre
Noe: «IU!tra iulauJllltrru, tu §i soti!alltai '§i fiii tai §i nlU'rol1ii1e talc; §i ia
cutme iJuli'hmtrueate 0 \prereoheJ ,din IfjorutJe ,amiillllaJele §i din toate pa-
sadIe .~~. dim toate ,reptile~e». ~i NOte Ie haiga inlruunttru, dupa cum i-a
f,~:m\'l Dmunel'Jeu. Atuiuci Dumnezeu fa,en Sa e.!l,da pe pamant un poltop
§iinghiji to,ate vietatilt1;al'Ica IllJsi'! IPJultea pe .alpa. Cand s'alU reif.r;a,g
apele, Noe a ic§it cu fii &ali, §i on §oti,a. Sia; din. ei s'a IUlIllJultilt nearnul
 - 88-
omcnu,,;c pe pamant. ~i oameniiau wjUl1S illuil!i la numall: §i vO'I'heau
o singura llhnha §i z.iJsera in1tJ:!eei: «Sa l1iidicam untUJl111 pana la ,oer.
~i se apneaI'll de zi,dit §i §efullor era Nimll'od. Atuncl ZlI8e Dumnezeu:
«Uite oum s'au inmul~t oaillletni §i gandurile 10'1' sunt phne de de-
~er~aciune. ~i DUillnezeu veni §i 1e Incurca limhile in 72 JiilUhi. Eher
iHsaa r,amascu limha lni .A-darm,c,wci el singnl' n',a Ill/alt parte la ne-
hUlnia lor, z~cand: «Dw.ca Dumnetzeu ar indemlIHl \p,e O'ameilli Sa zi-
,doas'ca un tU\rn paua l,a, cer, el iUSUf~i l-,ar fi cmalt eu vorha sa, dupa
cum 'a facut ceX'ul, pamantul, mall'ea §i !O'Ulte ,cde vazUJte §i novazutie.
I sterilitate la ei, Sana zlse d"~tre Abl1aitallll: «Du-te lasdava mea». ~i
De a,ceca ~:mha sa n'a fOot ,schi.mhata. Din clee tI'wg EhI'eii.
OaJmctui,i so irrItParllI'a in §aptez·eci §idO'ua de rpO'Poare §i se
lmprU§lLiara pe pamanlt §l fieeare pO'por l§i lua O'hicellUlrile sale. ~i
dupa 1l1'va!atmr,adiavO'lului aduoeau oi jertfe pa,dwrilor §i izvO'axdO'r
§i HorilO'r §i nu cuno§teau pc Dumnezeu. De la Adam pana la pmO'p
8'UlDlt 2242 ani§ide1a IPotoP pana la ameS!telcu~ limbilO'\r 529 ani. In
urma diavoJulanmca pe O'ameni in paca/te §i mai mrul'i:ei se rupu-
carli sa-§i fa,ea i,doli, unii Ide leJllll, aI!ii ,dear.ama, al!ii ,de mall'tmO'ra
§i a]1ii ,de ,alur §i Ide ,mrgitnt. :;;i 'se inchinau lor §i.§i d,u<loau pe fii ~i
fiicele lor §i-,i omoI',an inaillteja lor §i intreg pamantul a fost pangii-
rit. Autorul idO'la[ir.ieia fost SerUJch; cad el faeu idoli Jill ,ci<nS1tea O'U-
menilor morp, ,drutl'e oam uuii erau :regi,aJ~ii eroi, a[J;ii vTlijiltO'ri,
a11ii femei desfraua/te. Aoost SerUich a nalSCtlit pe Thar,ah, Tharaeh
llrtsa a n'a,scut trei £li: AlJIiaharm §i Nwhor §i Hamil. Tha,m:h faau idoli,
precum a f03t ohicilniu.i;'t de tatal sau. Ahvah.am insa, caud a ajuns
sa aiha minte, s',a nita,t :f'jp,vecer §i vazu ,stelele §icerul §i grai: «In
~devar, a'oeta este DUllllnczeu ea,re 'a facut oerul §i pa:mamutl, ialr t.aJllH
meu a dus pe O'amenli lPe citi gre§ite». :;;i Ahl'lUharm grai: «Am sa pun
la In,.eeroal'e pe zei.i tatalui men»; §i zi,se: «TwHi, de oe duci pe oa-
meni Ipeciii grc§ite, flieallid idoli de J.emn? Accla Este Dumnezeu care
a fli'Cluit oerul §i pamanltld». ~i Ahl1aihrum l11fmd foe, arSie pe idO'Ii in
temp'}u" Caud a vaZ'ut Hal11a1n, fvatele lui Ahli ahallll, a vO'i,t in grija
sa pentvu idoilj sa-iscoata In gr.aha; a aDS iusa insu'§i Haram §i mud
InaJintea tatalui ",au. Paua a:tu'11ci n.iJci odataUJIl f:iJU n'a llufl'it inBinrtf)U
itaitalluis,au, oi taita inainitea £ilUl'lli; dell,Cl: el a incepUJt §i fiii sa moalra
inaintoa pa!rin!i'IO'r lor.
t ii Be fli:cu milad:e el §i II numi Moise §i-I Ina eu sine: ,caci era un
:;;i Ahr,aham pIa'ou lui Dumnezeu §i Dumueze:u @r,lli lui AhI'a-
hii'm: «Mergidin ()U!ilfa tai:ahlJi tau 'in tara ee-pi, VO]U ,rurarta. ~idin
tine am sa fac un :popor mare §i neamurile de pe pamant te VOl' hi-
neciuvanlfla». :;;i Ahl1aham falcu ceea ,ce-i Iporunci Dumnezeu. ~i Ahra-
halm 1u.a pe ll!Cp()ltu~ sau Lm11 :ciaci Loth eil'a cumnatuJs,au f}i fiiul
- 89-
£rateluu, sliu, caCl Ahr,a,ham luase in casatorle pc fHea fratelui aaa
Hall'aln, pe Swl'a. :;;i a venit In lara Canaauului langa un s~eja,l' mall'e
§i Dumnezeu grai lui Ahmhallll: «Sqmruliei tale ii voiu da eu acerusta
!ara». ~i Abraham se ~llJchirra lui DU!Iltnezeu. Abvaham ora ,de 75 am,
cand a pIcoat de la Ha,ran, ialr Sam ella stearpa: S'UJparaitade acea:stii
Sara lua pe Hagar §i 0' dete ha'l'hatului e1. ~i Ahllarham se Uillii on
Ha~ar §i Hagar ramase lJU18a,lloinata §i nasC'U un fin pe oare I-a numit
Isaac. ~i DUiillnezeu a PO'l1U1l1cLt lui Ahrahrum sa <'!'Jaie Imprej'ur cop(iJul
§i I-a tauialt impreju:r in zina a 8-a. Dnmnezeu liriea la Ahrahailn ~i
la neamullui §i I-a l1'1lmi;t popOl'ul saill. Dupa ce Isaac se fa'cn mal'e,
iUlr Ahraham trli!:se 175 .ani, mnl'i §i a foot ingropM. Cand Is,uac era
de 60 de ani, nasen doi fii, pe :Esall §i hcO'b. E'sau era l'aU, Iacob
insa dropt. bcoh sluji 7 3JIli la unohiLlil siu pentru fiica ace&t'Uia mai
m',ca, §i Laban, nnchi!ul iSalll, inu i-O' ,dete ,ci ii Slptllse: «Ia pel cea mai
mar,e». ~i.idete pe Lea, a mai mare, laX' plEintru a dO'uali g.t.,ai : «Slm,..
je~te-Jni mai ,departe 7a:ni». ~ii~aserv]t lIllai deprarte 7 mni pentru
Rahela. Astf eJ Ina ~l pc .celedO'u.a 8:11'rori ca so!ii §i nascu eu ele
,8 copii: Ruben, SiIllll:OO!Il, Levi, Iuda, IS!lIohar §i Sahulon, Iosi;f §i Be-
njamin; .§i cu ,dona sclave a'Vu 01 pe Baal, NaphtaH, Gad §i Asser. ~i
dim a.cc§:tia ,se trag BdO'vii. Cal1'd IacO'h a: fost de 130 ani, se duse eI
en f arnJiJia sa,care n11tllllara 65 swflete, in Egipt; a trait in Egipt 17
~fl!Ill §i ll1U1ri; §i st>.J1linlia IS.a a staJt in fl'ohie 400 de ani. Dup·a alCle§ti ani
Itleamul e:vrees,c ,s',a intal'iit §i s~a lumulrit, ~1 Egiptenii iiasuprirli on
rohia.
In a.cesl! timp 'sc na'Slcn p'l'ill!tr:e Jidovii MO'ise. :;;i vraji:tO'rii egip-
teni ,sipusera ,regelui: S',a m,alSlout 'prin'tre Ev,nEIi. Halcorpil, ,Cla,re va pieil'de
Egiptul». AtUllci ,regel,e iponmci numai deca,t sa fie arUillcati in Nil
toli 'OOIPili inO'U na:souti .ai Ev,reilol'. Mama lui MO'i~e lUiSa, fiindca 88
temea de mO'alrtea lui, lua pO' ,copib§ §i n pUlse intr'unco§u1cl, 11
dUl8ie §i-l a§ieza pc mrulul fhlviu~ui. In aceaslta Vireme fiiea Fa!l'aonului
Termulthis V'eni sa fad hal;,e §i zalrin,d 'oopila§ul !plangaud, il 'ddica,
copil frollllos. :;;i fi;;lndea avea paitru ani, 11 duse fil,ca fa:raOilliului la
twtaJei. CallJd F'a!l1aoIlJUl vazu [pe Moi:se, Ii p,llion copiIul; MO'ise lillsa,
calld II i:mihrlili:§a, l,i arUllca regeluicol'oana ,de pe CaiP §i 0' cli:ldt
Crund a vbut acea!Sita'lln v.rajitor glt,aacatre rege: «0 rege, mmi>ce§te
pe ,a,cOO ,oopil, did ,(boo uu..:l nimice~ti.el va va pierde tot Egipttllh.
~il"egele nu-i ,da,du ruscultrure, ci mai :mlUlit Inloadete or,din sa nu mali,
1
fie nimici!i ,copiid ;de Evvei. Dwpa ce Moiae !s'a fa!OUlt maire, a ajv.n~
 - 90-
1a 0 mare ,putere in caBa F,all'Ia(J!l1fU~ui. Ciind insa veni U111 ,nIt ,rege, no-
Mlii Inoopuri'i sa-I prI2Imuia<!lca. Moise, fiID,dca uciSe pc un Egiptean.
care ran.iBe ,pc Ujll Evreu, fugi din Egipt §i 'Vcui in !Jan M~dian. ~i
calator:ina prlin :pustiJu ,a fost invaJ,at de ingerul Gabriel despre crea-
!innea 'lumii §ide&pre ,dei din:tiii oameni §i de.<;pre ce1e QeJ s',au m-
tamp,lalt in urma §i despre potop §i dcsjpre ameBltewl liJrnbilor ~;i
-cii~i ani a ,trait fieCiare; deasemeuma I-au: inva~at deSlprc mersnl !}i
numu:mil stelclor, despre inrtmderea pamailitului §idesjpr:e intclep-
clune. In rarma 1ii Uiparu DnlIDlllJeZeU intr'un maracinh~ §i ii zise : «Am
vazut miZe!rLa poporu1ui men ,din Egipt §i m'lam acoho.rit (din reI')
Ila-l BiCUjP dilIl mainHe Egijp'tel!li,lo.r ¢ sa-il BIOOt din aceal8lta la,ra. Tu:
iusa dute la F<alraon, Iregeile Egiptului §i spune·i «Liibell1e/UJz,a,pe wael
pCl1Itru 'Ca timp de trei ziile sa aduca jertfa lui Dumnezeu. Dadi reo
gele eg~p'tean nu va vrea sa te oooo}te, am sa4 lO'Vesc en to.aiJle mi-
nunile meile». Cii~}lda Vffllit Moise, Fairaol1luJ nu i-a dalt la6'oo1-
la:re. ~i Dumnezcu trimilSICRl8lUlPru Fl1lraoiliului 10 plagi; intui,a,
PI'( i,alcerea ,ra:urilor in siiIn~E'1, a doua broal~te, a tireLa tiilIl!lal1'i~
a p,at;ra mu§te deoa~, ,a' cmooa ciUlla animaJetlOlr, a §a\SleJa, bl1be
ce ,rurdeau, a §apltea grindina, a OIpta llWuste. a noua mtuneric de
1wei zile, ,a zecea ciuma prim:tre oameni. De aceea a'll venit &sulPra 10.1'
zece Ipllagi, fiinddi In deduJI'ls de ze!oo IUJ1li! au inecat P'c copf.ii Evrei-
lor. ~i pe dind e,m duma in Egilpt, ZilOO FaJl'!aoUl ~:ui Moi,g,e §i f,mtelui
san Aron: «Plecati cat mai repede de &len'». AtUJ1llCi Mo]se a"duna po-
pwul eV'reieSic ili pleca din Egipt. ~i Doill1UuJ ii condUBe !pC .cale prin
pUlSltiu splr'e Mairea Ro§i,e; ili InailnJtea lor merge,fl) noaiptea 01 coloana
de fOle §i ziua 0. eoJOiaIlla ,de nori. Cand Fa!l1aonul !auzi ca pOlPOIJ'ul fug-e,
ae 'puee, pe U1'nta 10.1' §i·i IlDJg,ramadi la tal1muil marii, Cand vazru a-
oeasta pOIpo,ruI ewe esc, 1111dSlpru sa mUJ:IlllIUIl'e impotJriV'a lui MOIise zi.
catlid: «De ee ne-ai dUB la rnoarte?». ;;i Moise enema pe Dumneil.au
§i Durmneulu grai: «De ,oe rna I§ltrigi? Love§te rOO ,to.ia.gul tau in
rnart"e». Moi,se fil;cru 'a§!!! ~ia!pla se :de®par!i in do.ua §i fiii lui l&ralel
mtr,ara in malre. Cand a vazruJt aJee!l!5ta F.all1oo1I1ul, se Ina dup'a ei, §i fiii
lui Israel treeura ea pe ueeat. Dupa 'ee e'au ureat pc tarm, mi'lrea 810
revarsa Jpe8i1le: F,a,r,aon §i 'p,es,te a;rmata sa. C:ad DU1lllillezeu i!Ulhea po
IsrracL ~i Po.mira deJ,Cli maire trei zHe prin pusitiu §i ajuus.e'ra la Mara;
aci Uipa el'a Hmi'llra §i POlpmmill11aeqm sa d;l'teasea impoltriva lui Dum-
llezeu §i Dumnezeru Ii lar,ata un porn; Moise il b'aga in apa §i apa s'a
]D(h1cit. In urmiicarnxli iara§i lIDIPotriV'a lni iMlOise' §1 Aron §i zi.
'Sled: «Era mai hme pell1i1:Jl'u 11lOi in Eg~p:t I\1fnoo ,aveam de maneat
C!lIrne, 'c:eapa §i piiine dupa voie». ~i DUllllllezeu grai cartre Moire: «Am
- 91 -
ilUZit mUlrm'Urele fiilor lui IBl1acl. §i 1e-la dalt sa man'ance manna. 1a
urma ,Ie ,dete 0 lege pe munteIe Sin,at Cand Mo.ise exa dUB 1a, Duan~
nezelU pe munte, turnara un CUip de vi~eJ §i ii ee rugau ea unui Dum-
n€Jzeu: ,dm ,ace§tila Moise, omori tJrei mii, §i in 'lllI'ma mJUrmul1a.ra din
uou impotriva lui M!OIKlf'l §i Aron, rfiindca 111U aveau lapa. ;;i Domnul
grai caJtre Moi,6e: «Love§tecu tomgrul in stanOO1). ;;i el Zi£lB: «VOlli
dohand1 a!pa §i dinlliceasta stii:J:lJca». ~i Damn'lll s~ marne pe Mo.ise,
fiiindcii ae in:do.i'se de Domnul. ~i eJ ntU ajunoo in talra faga,ci<uita, din
Ip.ricma munnurhlOil' 10.1'; ci il c01l1duse pc e~ Ia muntele Neho. §i i-a
aratalt !M"a fagadumtii §i Moise muri acolo. pe mUinte. ~i looua, finl
lui NIIllI1, lua eOll1ducere.a. Aacsta ,ajunoo in ~C\ira fa'@aduita, nimi,ci
nearonl Cananren:i<lo'r §i 1111 lomul lor a§eza pe fiii lui I!srad. DllIpa
mO:lJrrea lui IOBlua,aj'UlIlse in locuJ sau lruda ,ea judecMo.r §i eeil,al~i
judecatoIli au fost paLrulSlprezeoo, in timpui earoJ:a ,ei l§i uiJtuBe'l'll de
Dumnezeu Clail1e ii SlOOSElSle din Eg~prt §i 1nc€JP,ura sa .sJuj,elU/8ICa idolilo;r,
~i DI:vmllJezcru se mania 'pc ei §i~i lasa ill1 plrada strainiloJ:. Caud ill1~
cepeau sa €Ie caiasca, alV:ea i al1a§ mila de ci; cailid ii li:h;ell1a, gl'e.§eau
1
din nora, inchiniindu~se: l,a ido.H. In ull'ma, rajThIl8.e judeCla'tOir predtul
Die §idupa ;:westa profetul Samuel. ;;i pOlPorul grili lui Samuel:
«Dii.ne lID rege». ~i DOilllIl!ul se mania impotriV'a lui Ismel §Ii: 3§eza
pest,e ei ,carege pe Sarul. Intr'aeeea Saul 1Un; voi s,a mearga in legea
Donmulul §i Donmul al\'.Jle 'p'e David §i-Ipuse ea l"f'ge peste Ierael §l
Dav~d placu lui Dumuczeu. Acesta ('sie Da'vid oruriuia Dl1mnezeu i:i
fagiJ,drui, ea din ucailliul san se va na:~e Dumnezeu. ~l aees:,a incepn
6a pro.orocewsea intrupail'ea divin:a sp'UlIliilld: «Din ItlrUJpnl meJU te-am
nasmlit Inain'le ,de SltelalUa ,dimine!lii». AccsLa la Ip'rool1Ocit p,aIt,ruzerci d0
ani §i a illiurit. ~i dwpa el a proorocit fiul sau Solomo[}Jcare a ZI::dit
lui J)cumnezeu un templu §i-l nUillii Sfiintul Sfinliiol'. EI era in,l::elept,
dar la ,sfil,n;jit ,a cazut in parcat: a ,domnit patru zed de ani §i a mu-
m·i,t. Dupa Solomon a ·domJnit fiu~ sau Rohoam; 8uht 'C\icesta imp aralia
OVl:rCa,9Ca 'se IlllJparti in ,doua: UllJa la Ierusalim §i aha Ia Samaria.
La Samaria domni Ie,rohoam, Gervitorllli lui Solomon 'c:a,reG faCile
dona y,aci de ,awr, pe una 0 a§eaza l,n Bethel pe 0 ,colina, pc alta la
Da!l1 ,eipllna:n:d: «lata zeii tai, Mvaeil». ;:;i pOipOlruJ .Ii SIC inchina §i uita
pe DUlmnezeu. Chiar in IeI'ne'aHm 'Illeepu,ra .sa nite pe DUllllilczeu §I
sa flC in'chine lui BaJ, i&d:eoa zeului razhoiuJui, ·owre eate Aires, §i ui~
tara pc Dumnezcrul p,a.rintiIor lor. AtUJllJci DUimnezeu lucepu sa Ie
profeti §i pirofetii inoep:u:ra sa-i mustre pentru neerediruta
]01' i;lir ido,latriru lor: ei insa incepura ,si'i-§i omGlq\l'e p,rofe~ij"
fiindca erau abatu~i de ei de Ia paeat. Atunei Dumnezcu .se manii
 - 92-
:::ilt CQntra lui IsraeJ §i zise: «Am sa-i gQne&e dela mIlle §i sa ehem
,aIte PQPoare cari rna asculta. Daea mai paeatuese, nu-mi voiu mai
;adUice aminte de nedl'elP;ta~:iJle lor. ~i a incejput sa tJrimeata pr()ife!i,
:zicfmd: «Pr'Oor()iciti dcs1p,re ahliugarea Ov:reilQr §i desp,rechemaTea
,POipoarelor».
Mai intai incepu sa p'l'QQroceasca Hosea, 2J:cand: «Am sa be sa
inceteze domniacasei lui Israel, voiu l'Ujpe lalrcul lui Isr,aeI. Nu VQill
mai avea mila decasa lui Israel, ci-l voiu alanga §i 'ma vmi,u de.s-
l)arti de eJ, ziae Domnuil, §i vOIr ,avea sa 'ralta'OOasCa printJre popoal"C». '
,~i Ieremia grai: «Chia.r ,daca 'ail' sta illiaimea mea SruIlliuel §i MOIse"
uu voiu mai a'vea mila de eio ~i Jeremia spune ialra§i: Astfe,l zice
Domllilll: dalla, ,am jU'l'at pe immele meu eel marc,ca de acum luainte
,Humele meu nu va mai fi Icihemalt Ide huzele Hdovilol'». Ezedlil a zis:
,«A§a gra'B§te QOlllllUQ Adollai: «Am sa va imp,ra§tiu pe v'Oi §ipe ur-
ma§ii vo§tri in toate vantrllrile,caci voi ati patal sancmarul meu en
: loate ,erimele voastre; va voiu goni, §t nu V'Oiu mai avea mila de voL
: MaiLeachi zioo: A§'a grae§te D()imnll[: «Eu Inu va mai IpJ,ac 'Pe v'Oi, caci
"din Ra,s,arit pana in ApU8 numele meu va fi sIavit intil"c popoare; in
m'ioo loe se a:duce nUlnelui rneu tamili;e §l jertfa eUJrata, caei mare
,ccme numele meu pritntll',e poporure». M,a;rleil.e hala zise: «A§a grae:;;te
DomuuJ.: V oiu intinde milina me,a in contra ta, §i te VQiu nimici §i te
V'Oiu imp:di,§1Ji.a §i nu te VQiu mai aduce ina,poi». ~i in alta lParte grai
~.:wcd,a§i: «Am Ince!pll>t sa uTiase saJrhatorile voast;re, §i lnooputul lunilo'r
v'O.astre §i nu mai tin la sahhatele voastre». Profetul Amos zise :
«As('Ju1tali ,cuvanitJUll Domnu:lui: 'eu In~p uncanltec ,de j,al,e pontI'll
~ voi; ,casa lui Israrel,a ,oazUlt §Ii Inu se IVa mairidiCial nici odarta». M,alf'a.
'chi zirS,e: «A§a ~rai Domnul: V'Oiu tricmite aJsUlp,ra voastdi hlestemml
§1 V'Oiu auatemiza ,cuhuil V'08JtJr:u §i-l voiu nimiei §i nu va mai fi in
mijJocul vostru». ~i muilti au pr'O()irocit (la ei VOir fi gonili.
Acest'Or profeti Dumuezeu Ie-a 'porulltcit sa pr'Oor()iceasca des1p're
.' chemarea altOil' pOlpoa>l'e in locuil lOir. Is,aia a inceiput sa-i cheme,
\graind astfel: «latta ca '0 1<E'ge va ile§i deJa mine §i ju:de:eata mea este
lua:nina pentru pOIPOIare. Dreptatea mea Be ruprOiPie curand; mantui-
:rea mea va venica 0 lum:na §i in hratul meu i§i VOl' pune rradej,de:t
ip~P'Oa'l'e!e! ler,ernia .a zi,g·: «Asrtfel a gil'aH D'OIDIrrul: Am sa dau ,0 nona
1ega,tura ()rusei lui Iuda, punand Legea in con§tiin~a sa. En v[rean sa
fin Dumnezeul lor §i ei sa fie popornl mcu. Isaia grai: «Cele vechi
au tre()ult, '()ele n'Ou! Ie vesliciSiC; inairnte de venirc,a lor, v',alU foot vadite.
"Ciintali lui Dumnezeu un cantelc nou; aeelora cari l1111i slujesc Ii se
"va ,da un nUlme nou care va f:i hinocuvantat pe Imtreg pamantuL
- 93-
Casa lllC.a va fi numi:ta ·OaiSa do rUigaciuni pentI'u tOlate pOPQarele»~"
~i to.t Is.aia zise: «D'Omnul 'v,a ,rurata hra~ul sauce! sEaut tuturor po-
poa:rd'O,r §i toate ma.l'giniQe rpama:ntuilui Vorl' ve:dre1a m&nillulirea d.et.l!i'
DUlllnezeul uoS'tl'u». David zice: «Laudali )pe DOl11lll:ul, torute porpoa-
rele, §i ilavili-J voi, to.li Qarnenii».
Dwr fiinad DumnezelU a iooit pe ()iamenii ooi n'Oi, Ie-.a spus;:
«Vil'eau oa eu i:nsumi sa ma pogo;r la ej §i Isa maarat Qameluilor in
carne §i <sa "mfal' pen!tlm IpacateLl,e lui Adam. ~i ei ruu' inooput sa p,roo·~
roceaEJca despre incarnaliunea lui Dumnezeu. Mari intaiu David a
zi,s: «Dolllnul ,a grait DOll1lIl1Ului meu: «A§ea21aAe la dre;apta mea,.
paua ce en voi as.e,z·a pe du§manii tai' ca E,caun la picioarele tale». ~i
in alta p,airlte zillle: «DOllllluil grili ca tre mme: Tu e~ti fiuI melU, aetazi:
te1ai 11Ja:lo)()ut pe time». Isaia z:Ulo)e: «Nn nn :t;rimis §i nici un SQ1, ci insu§l
Dnnmezeua venit sa ne manltuiaooa». ~i iara§i: «Un plflll!ll!C ni 8'a nas-
cut, aea,I'ui putere stete,a In hratn1 sau §i fle va nurni ma,rele s,falui-·
tor ,all ing'e,rilolr; malre €Jate puterea ,sa §i pUJoea sa nu ar,~ 8fa:r§i~ ,).
$i ialra§i: «lata ,0 fecioara v,a c'Onceple §i v,a u:a§ite un fiu §i nu~
mele sau va £i ]jIl1Jmalllud». Mi>ciha ~rai: «Tu Bethleerm, eM!ia lar
Ephratha, tu e§ti mica printre miJ]'e de Ov:rei. Din tine va ie§i acela'
care are sa fie ,cel dilll!tai p,l1intl'e pl'incmp~i lui Isll1ad; o.rigrua lui a f08t
din zile!le veciniciei. De alcClCla iI1JU '0 v,a Iparrasi pana in ziua ref\JIld eel ce
trebrue Bla se nal81ca ,ae va ua§te §i Iceilailti f,r.ati ai aai se vor int()ia,!'ce 1m
fiii lui Israel». Ieremias zise: «lata DUlll'llJczeul nostl'll §i nimenea al~~
tul 11U v,a fi asemene,aeu eI. El a gasit loate caile §tiin!ei, §i Ie-a dat
lui Iacoh, s'0l''Vi,torul san». In urma ,g'a ,arat,at pc IpamaIllL~ §i a trait Cit
oamenii. $i iara§: El eatc 'Om, cine va ghici ea el est,e Dumnezeu? El
ocno,alre ca un 'Om». Zahalriraa zis: «Ei n',an a8lcuItat pc fiul ,moo, de! a~~
ceca ni.ci eu llu-i voiu asculta pe ei, zice Domnul. ~i Hosea a zis :
«A§a grae~te DomnuI: Trl1ipul meu vine deJa ei».
Ei au proorocit §i patimile sale, graind, preeum a spUS Is,aia:'
«0, vai de s'llflp;tullQtr. Ca'ma'll [alcut urn plan u,l'l"t, caud alll grait: Sa:
legam p'cCiel drep'»' ~i ia!l:a§i ,a SipUI8: «DomnlUi a grait a§a: En 1111'
v,reau sa ma impotrivesc §i niei nu vorhesc incouDra. Srpatelie, men
mi l~au in1tins pentuu I'Ovi!1'uri §i ohrra'jii mei lP'entru palme §i fatal
mea uu mi-am int'O,rs-o dela ocatri §i scuilp'alturi». IeremiJals ra zis: «Ve·~
ni!isa punem leron in pa:iJl1Ca sa, §i viea!a ,gla sa 0 §tergcm de pep'a-'
mwnt». Moise a "pus deB;pr~ crudfiJcarea lui: «Deoo s'a'll tUirhuralt P'O~
poarele?» JsaG.'a a zis: «Ca un mieil va fi dWlla moalrte». Esra a spus::
«Slavit ,sa fie DomnuJ §i-a Jut:uns h!1a:te1e §i a mantuilt IClru8alimul».~.
~iau vorhit §idespre inV'ierea sa. David a zis: «RidJ;,rui-tc Dum-
 - 94-
:nezeule, judeca pamantul, did tu e§ti mo§tenitorul lntre toate po-
pOfilletle». ~i irura.§i: «Doonn'l11 s',al 80ulrutca dintr'urn somn». $i iara§i ~
«Sa se scoale DUllllIlJeZffil ,ca du§<manii sai sa fie risirpi~i». ~i ia;ra§i:
«8coala-te, Doaill1Jlle Dumn)ert;eiu meru, mana rta sa se l'idice». 1saia a
zis: «V oi ,ca,ri va 8cobOll'[¥ pe lPamant §i In umbra mOll1ii, lumina va
8traJuci deasupll~a voarst'ra. Zaharita ,a ",pus: «P,rin sangeJe l,eigaturii
tale, tu ,ai falCUlt sa iasa rp,r,izoniell'ii ,din gll'OUlp,a, unde nn c'ste 3!P.a.».
Mnhe S'ran p'l'oOirocit ais,l1prr,a JlI1i §i torute s'ruu implinit.
Vla'dimir spuse atu'l1!ci: «Cand s'au implinitaoestea §i s'au in-
truuiplatde £a:pt o1'i nUlll<lli, au sa se intamp~e?». El Il'aspunse spu-
nandu-i: «Toalte .aces,wa s',all1 lIlliamplat mai inarinte, cand DUmIJJez,eu
s'a intl'Upat. Dupacum ,am spus-o aidinelaori, dupa oei Ovre.ii au 0-
mOl'it pe profeji §i regii lor au dilcat legea, Dumnezeu ii dete pnda
§i pent.ru ,paoaltele lor .au foot d'll§i in AiSririra in sdlavie §i .au 1I'0bit acolo
timp de §apteooci de Jani. ~i ill U!l"ma s'au illitors in talra lOll' §i n'au maj,
avut 'l'egi, ci ii 8tapanea rprreo!ii, pana I,a Istdinul 1rod, cave domni
p,e8'te ei».
Subt donmiia acestuia, in anul 5500 a fost trimis Gabrid in Na·
zaret Ia fecioara Maria din semin!ia lui David sa-i spuna: «BucThl'a-
Ie prea ferieita, DonlUul este cu tine». ~i lJn Uirma aoestui CllVaut, en
primri in trupul eicuvantul lui Dllmnez,eu §i nascu un fiu, ca.ruia ii
dete il1uIlIH~le de Iisus. ~i iata, v'eIlli;r:a mrrugH din ,ras!ari:t; §i zLse.ra: «U ndt'
este regde nou nascut lal Evreilol'? Noiam vazut [n rasarit steaua
sa §i am venit sa i 00 mcmnam». Cand ,aauziil: .acealSitJa regeJe hod,
. s'a inspaimalltat §i iillpreuna cu el ~ntreg Ieru3alimul. ~i el chema
;pe oamellrii iIma!a!i in legi §i pe ba1Jralldi iporporruJui §i-i i~~;reba:
«Unde Ol'a nascut Chll'istos?». ~i ei ra'8!J:lun8'CXa: «La Bethleem In Iu-
dda». Ciind a auzit hod ace,a"ta, a tl1:mis vestitori zicand: «Vei-
de!i 'pe toti ico,pii pana la ;doi ani». Ei Be dusera §i 'll.cise.ra pe copii.
Atunci Malvia de teama i§i ascunBe Icopilul; §i Iosif §i Maria l§i luad
copilu] lj!i fugh-a in Egipt §i au ra:mas acolo pana Ia moartea lui
lrod. III Egipt ingerul Ii searata lui 10sif graindu-i: «ScoaIa, ia
()OpJl,{ul {Ii :pe mama sa §i pleaca in tam, lui Israel». EI pleca §i Be
u§eza in N a~aireth. Can:d s',a falcut illalrje! §iel:t;a in va,rsta de treized
deruni, incelPIll sa fruoa miniUni §i 18a propova,duirusca iill1lpalra!ia omuiui.
~i-§i iaJesedoisprezeoe oamell1Ji pe Icrud Ii numi invatliceii !Sai. ~i Be
apuca 8a fad minuni marri, ,sa invie pe llllOr'i'f:i, 'sa Icure~e pe lelPlro§i §i
sa fadi si'i. I,u,earga ologii §i sa dea vedere orhilor §i: multealt,e mi-
Hum ma:ri. dupa ,cum mai inaLllJt.e prezisesera depr,e el pll'ofetii,
gIlUn:d: «FI a vindecat bQalele noa,stre §i §i- a Iuat asnpl'a-§i durerile
- 95-
noastre». ~i a fQst hoLzat de loan in Iordan §i a aral,at oameniIol"
'cdoY' noui \'egenera,rea.
Dupa ,t'ie s'a hot.ezat, iataca s'audeschiscerurile §i duhul in
chip de IlH)l';unb 8' a Bcoborit §i Ull1 glas 8eauzi spunand: «Aces tal este
faul iIIll',u cel iuhit, in care mi-am pus tData pUicerea. ~itrimise pe
J:lllvaJa:cei sa 'pTedLee in1!para!ia 10000'uriilor §i Ipocain~a pentm i:ertarea.
plicatelor. ;ii fiindca vrea sa Be implineasca proorocia, se apuea eJ
insu§i sa p,rool'oceasca. oa fiul omulwi trebuie sa fmfere §i sa fie !dis-
tignit pe cruce I§i sa invieze a treia zi. Pe cand reI iuva!a in templu,
preo!ii§i InVa!atorii in legi se umplura ,de ptIsma §i cautara sa-l 0-
moare §i-Iluara §i-l dusera inaintea guvernatOirului Pilat. Pil,at caml
.\It aOat oa a fost judecat Ia moa:rte fara vina, avoit sa·J sloboz'casdi.
Atuucr1 grairaca'tra reI: «Daca tu dai drumul acestuia, nu e§.ti prie-
tenul impa.ratului». AtUlllICi Pilat ,porullci sa-I rastigneasca. Ei luail'a
pe 1isoo, ilduse:ra pe lllUIl1,teleCii,pa!inei §i~l ,riilstignira. ~i s'a fiicut in-
tunetrlz/C in towta !a!r,a Ide! ~a ora ,a §asea 'pana la la noua §i Ia or.ru noua
11811S i§!i de~e >S'llfleJtru:l. AitlUlUci IOllitalpeiterasma bisericii BerUipse in doua
§i mu~!i mor!i se ISculUira §i Je~a SpUB sa IDitTe In pUirUldis. II scoho,nma
de ,pe Cl'UCC, 11 pusera in mormarnt §i Hdovii peceirluira mormantul
.:11 peceli §i pusera paznici zilcand: «Alufel invala,oeii lui 11 VOl' {ura».
EI insa s'a sculat la treia zi, §i 8earata apo8toll:lor ca a inviat <:lin
1uorti 8puuandu-lc,: «Mel'ge!i Ia to ate POlpoarele §i invajaJi in toatle
!1i1'~ botezu:l in nlllme1e Tata'lui, 'M Fiului §i al SfalU;tului Duh! El
pelJrecll imp,reuna cu ci IP:Ultl1U!~eci de zile :dupa inviere alriitandll~li~,seJ
lor. Uupa ·ces'ua implinit ,oele patruzeci de zile, Ie-a lP,orunrC'it s'a Ole
dUlCa ,pe muntel.e Maslinilor §i acolo Ii s'a aratat binecuvantandn-i
§i graindu-le: «R,illmarne!i in :ceta:tea 1eJrusMimul'ui 'pana ce en va voiu
trimite fagaduiula 'tatalui meu. ~i dupa ce spuse aceste vorbe el sre
malla in eel'. Ei ii Be inchinara §i Be lntoa,rse1'a Ia 1eru~alim §i au
ramas mereu ill templu. Dupa ce >s',a'll j'mpliruit duci z,ed de zile.
Duhul sfiint ee pogOirfi peste apostoli §i dup'a,ce au primi'tdarul e.filin-
tului Duh, se risipira Ipe tot pamantul, irwa!and §i botezanrd e'll a,pli».
Vladimir zise ,atunci: «De ce s'a nascnt :din femee, §i a fost
idlf.ltignit pepom §i holbezrut J'n :"IP'a?» El Ii 'raspulIlse: «De aceea fiirndcll
Ia inceJput neamul omenesc a cazut in parcat p::rintr'o fellllee, iar dia-
vnlullPrin EVla a i!IlJ§elat pe Adam~i, a pierdut el ,paradi8ul. Astlel s'a
razlmnrut Dumnezeu :pc diUlVOI: ,prin £emee a velllrt diavoluJui intiHa
lui ddeTe. caci plrin ,femee piel'dnse Adam 'l,at"adisul. Din femce
"8'a intl"Uipat dem DUilllI1ez,eu §i a poruncit credi'l1!cio§ilor Sa intre in
 - 96-
paradiB. ~i ea a fost crudficat IPC pom, de aeeea g'a faeut, fiinddi din
pom ,a manca! §i a piel'ldut pta.mdistul; Dl\lI111ltlezeu Idin pom §i .. a ince~
put S'uferintele ,pentl"l1: Ica ,p,rim porn sa fie biJruit diracul §ica drepJii
f~asoopali prin pomnldatlittorcre via!a. lar Iprin apa g'a facut ,l'egene.,
rarea. fiinddi Dl1mnezeu, in till1lpul lui Noe, deoarece pacatele oa-
meillilor se inmuJ!ira, a trimig' pe pamant potop1ll1 §i inghiti lumea
suht ape. De a!ceea Dumneaeu a zis: «l<~iLndi(la prin aipa ,am peldiepsit
pe oamerni pentru pacatele lor, vreau am.lm tot prin alpa sa cural
pueatele oamenilor, prin relgener,airearu rupa. Cacli ipopOirul Ovreilo!l"
s'a pu,-rificait 111 mare de ohiceLurile rcle a1eJ Egpte.nilor, fiindca din-
tnl mceiputa'pa a fost primullucru ce a exiBtat. Gaci se splinel: «Du-
J1U~ lui Dumnezen plute§te ,deaSlrll])1'1a apei», deacaea se §i faloe a>oum
hottezul,cuapa §i cuduhuil sHnt. Intainl cX!e!IIlIplu s'a fa,cut prin lfIipa,
a§a pll'ielOum I-a inchiwuit Gedeon. Cand ingerul a venit la el §i i-a
pO-l'lUncit sa melarga in eontra Midia:niplo,l', grai mtlre Domlliu~, pu-
nandn~l la InCeil"CllIve: «Voiu !p'll!l1e lana mea! pe ario, spunarnd: daca
pe lnltreg pamantul va fi ,rona §i lana va fi Ulsoata, voiu Cll'Ied,e in eh,.
~i s'a faeut a§a. Aceasta insemneaza ea strainii au fost uscaciune, iar
Ovreii lana, iar In umna la po;poatrele straine a Cost roua, adeca sffun-
tul hotez, IIi la Ovrei uscaeiunea. ~i profe}ii au prezis ea J'3ll0.ltrea
Ole face prin llIpa. Apostolii au invaJat in lume ere.din~a In Dnmnezeu
§ri noi Grecii am primtt invaJatura lor: §i lumea lntreaga crede in
Inva!atura lor. Dumnezeu a hoth]'t 0 zi, in care el tatre sa se pogoare
din ,eel', sa judece peeei vii 'Ii pe eel m,o!l1i l;Ii sa Irasplateas.ca pe fie-
c·are dupa falpte!e sale: pe cei ,drepli eu impariii!a centrilor, eu Eru'-
w.u8el~ea ner!}terursa, orr bllicur.ue fad ,de sia,l~§it §i eu vie,ruta vecil1ici1,
pe cei pa'cato~i l.)U ehinurile. de foe §i eu vermii ee nu adorm nieio-
da'ta 'Ii cn chin £lira de sfar~it. Chiuurile VOl' fll pentru aceia -cari IlU
cre,d in Doumu} Christos: eel ce nu se hoteaza, acela a,r·e sa arza
In foe».
9i dUipa eespuseaceste vorhe ,adta lui Vladimir 0 panza pe
care era zugravita judecata Domnului; 1a d,reapta Ii arata pe oei
dreptJi cari merg veseli sptre raiu, La stanga lnsa pe eei pacato§j, cari
mel"g spre iad. Atunei Vladimir s'llspill1a §i zise: «FeridJi sunt eei 00
sunt la drea,pta, dar 'vai de cei de la stanga». Atunei f,uosoful zise:
«Dadi vreai sa stai la ,dreapta, cu leeidrepli, prime§te hotezuh>. VIa·
flimir punaJl1du-§i ·aJC-eaS)t,a la illuma, a zis: «VOLU lllla!i a§lt'Cipta inca pu-
pn»,cJici voia ·sa cerceteze toatc crerunlele. Dupa ce Vladimir i-a dat
danlri bogate, iii dete drumulcu mare cinste.
- 97-
XLI. Trimi§ii lui Vladimir la Bulgari, Germani §i Greci (987).
Anul 6495. Vladimir i§i ailranse hoierii §i batranii ceta!ii §i Ie
zise: «Au venit la mine Bulgarii §i mi-au spus: «Prime§te lcgea
noaeJtrn». In UIl'ma VeallJra Nem}ii §i-t§i laudall'a legeta lor; dwpa ei ",-e.
nid OVlreii. In siar§it au venit GrecH, criticiind 'toate reli@iile, lau-
(Hind iusa pe a lor, §i ne-au vorhit indelung, §i ne-,au pO'Vesltit despre
Cl1eta'!iUlIleta lumii §i dCtf'jp,re tot isrtmicul lumii intregi. Ei vorbelau cu
minrt~, §i e 0 minune §i 0 1P1aOOl'e pent:ru cillleva sa~iaStCuillte; §i eli
sp~ 00 mai exista §i o aha IUlll1e. «Ce~ co .p:ririte§te lc@ea ll1oastra,
Bus!meau ei. llIceJa se va scula chiiardalca a murit '§i va trai vecirric;
dar daca plrime§tJe o aha lege, v,a trehui in 1uimela cearla~ta :Sla arrza in
foc». Care este parerea voastra, §ice-aveli de spus?». Boierii §i ha-
tranii raspullile:ra: «Tn §tii, pl1incipe, ea nimenea nu critiea ce .eat':)
ail lSau,ci dimpo(lriva §!i~~ Iall1.da. DllIca vreai aa fii lurmlll1lfllt~ ai oa-
men.ii tal: tlrimilte-i sa ce.lloorte2'Je difer1te~e 'cu~te §i sa Vla,zacum cin.
ste§te fiecare :pe Dilmnezem>. Aceasta Ip,itrere a fost arprohata §i de
principe §i de toata lum~a. S'au ales zece barha'!i intelepti §i lumi.
nati §i Ii s'a SPUg: «Mergeli mad Intai la Bulgari §i st~,diaii credin!il
101"». Ei plecara '§i .dupace au .ajuns,al1 vazut faptele Jor cde urltp,
·§i cuhuOC lor d!in mooohee; §i ,apoi se inrtoal118ierra in. !ara. kt:unJcli VIa~
dimh la zise: «Melrge~i, alcnllll la Nemli §i ohservali-i in acela§ fel Eli
in u:mna duceri-va la Gl"eci». Ei iplecad deci la Germani §i dupa ~
ceau ohservat la ei sJujha divina, &e' dnsera la Gonstantinopol §i
mersera la imparat. lm,paratul ii, intreba de Ice au venit, i,alr ei 1i po-
vestirli tot ce s'a petrecu't. Imparaul aflanddespreaceasta se hucnra
§i in ziua ,a,eeea Ii llllicarea tOll onoruri. A doua zi el trimise veste pa-
triarchului, zicandu-i: «Au ,sosit ni§'te RU§tlJ eari sa studieze credinta
noaenra, ipil"egatc§tedecihil8'eriloa §i ciLelruJ §i Jmbl"aca-ti odajdriile DO~.
1Jifieale, perrtrIlca Sa vaza gloria Dllmnezeului nost~u». A'tunc/ pa-
trial1Chul l§iehmna elerul, celebra solemnita!ile du,pa ritual, arse Hi-
maie §i puse sa IraeUlle can-beeele §i eorurile. $i, impara'tul pleca e1.1
RU!§hl la hise'rioo, iii a§eza mtr'run 10e '''Pa!ios de 'l1llde sa poata vedea
tOiul; aipoi Ie arati1 frumnselile hisericii, cantece1e §i slujba archie-
reilor, servi'oiuldia!c:onilor §i Ie expliea orieiul divim T947).
PHni de admira!iIlne,eise minuuara §i Mudall'li acest serrrviciu
a1 10.1'. br imp!aralii ValsLle §i COtll&taillrtin chema.ndu~i Ie ziee.ra: «Du-
ceJi-va In lara voafltra» §i ell mari daruri §i ell mare cinste Ie detera
drumul Cand ajunsera in lara lor, principde eonvodt pe hoieri §i
pe hatranli §i Ie zise: «lata s'au inapoiat oameniilJrimi§i de, noi ; sa-i
7
 98 -
aecUiltam oEiau va:lmt». ~i Ie zise: «S,p!uneli inaintea drujmei umle
,ati , ,aflat». Ei zirSe1'a: Am f O'st mai l'nltai Ia Bulgal'1 §i am
, fast ,si oe.ati
~
O'hslerv,art cum se inchina ei ,on temple~e lO'r, anume In mO'schee. Ei
stlllU in IpiciO'are nelnciu§,i,; se aplea,ca, se a§eaza, p1'ivesc In d1'eapt:l
§i in stanga oa nehUlThii; nioi 0' veselie nue Ia eli, ei tri!ii1ie1e §i un
mi,T-os de ncsufel'::t. Re1igia 10'1' nu e buna. ~i ne-am dUB la GeTmani
§l lam vaz'U't de mali mullte O'ri c~l1ehrandu,.§i Ise:rvi1criu[ lordivin in bi~
seridi, §i n'am vazut nimile frumos,. ~,l, ne-amdns l:a, Greci §i ne-au
condus ,acDIo unde ei se inchina 1a Dumnezeul IDr §i nu mai §tieam.
'dlliCa [])e gae,im in oerr o.ri pci !p,anna,IlIt; ~ad pe pamoolt nlU se gase~te
nki 0 ataLepl1:,veli§te, nid oataro frumu.se!e. Nu suntem 1n 6t,are
sa va poveiSltillll, dar un lU(lru~im ea ,acoIO' DUlm1leiZeU IDlcue§i'!e, 'in
mijlocul oamenilDr; §i slnjha lor este mai minunata d'eeat in Drieare
aha !a:ra. Nu 0' sa uitlam niciO'CLatafl1ulllUJge,!ea aeellllSta, Idid oi,oi un
om dl:nd Cl gustat odata un Ineru dulce nu mai PO'ate in urma sa su-
portte ama1'aciUluea. De aeeea nDi nu mai putem trai aici». Atunei
hoie:rii cr'aspU'll'Se:l~a: «Da'ca 11'IeHg;iag;re'[llca .a~ £i fDSlt rea, bUlUiea-ta
Olga, 'care era ,cea mai iuteleapta din'tre tDate femeile, n'ar fi adop-
tat-O'». Vladimir raspullse: «TJnde, deci, pl'imim botezul!» Ei [',as-
puneera: «Unde-li va pIacea».
XLII. Asediul Khersonul'Ui. - Ciisi'itoria lui, Vladimir. - Docttina
cl'e'~tinii(988).
Annl 6496. Dupa ee a tr'ceu't Ull all, Vladimir pDrni en armata
ea ineDrntl'a Khm'S\')nului, 0 ,eetate greoeasca, iar Kho.1'80nienii se in-
chi-sera in eeta!e. Vladimir JIlSa Be a§'eza deeeal.alta Ipa1'te a oe'ta!iJi.
III golf, departe de eetate la 0 arUlleatura de sageala. LocuitO'rii se
luptara viteje§te impotriva lui. Vladimir agedia Ol'a§ul §i poporul
fiiind i,stDVi't, Vladimir trimise vDrba IoeuitoriIol': «Dadi nu va p,re-
rtalti voiu 111amarnea aci, .1a 11Itwoie, ,t,1.1ei aIlli. Ei nn se ,slUlpuse[J)a. Artunci
Vladimir l§i a§eza ,armata in linie de bataie §Ii portlil1JCi sa se fadi
o rridicaturade pamant Ipana laeetate. ~i in vremeoe se faee'a a-
eeasta, loeuito,rii ,din KhCll'SOIn, rgaurinld :pe del desup't zhluniile lCIelta!ii.
luau pamantul Ingramadi't §i-learau in mijloeuleetatii. SoldaJii
1118a l§i ,eOlutilluau lucrarea, lirar VI,atdimir pel'sista inainte. Dar un
om :din KheJlSDn,eU numele Anastasie, arunca 0 sageata pe care
j'j(Jrise: «llldara'tm tau, €!pre riitsarit, se garsC8c ni§te izvoall'e din car-e
apa ne ville prin ni§te tuLuri; sUipa acO'IO' §i vei, putea intercepta
apa». Vladimir afland aeeasta, privi Sprl"B cecr §i zise «Daea mi se
-~ 1·· ~ ~b . '99.) . dAd
<1mp lue§te aceasta, rna VO'IU Dte:lili:»:-~tUnal eeatete. O'1'(lln sa se
sa,pe indi1'ectiatublUl,jlor §i taia arpa. Ammci pOPO'rul istovir:: de BOlte
J' v
.is'e !p,wda. Vlrudllmi!r intra lin ora§ en dflujina sa. In u!r.m.a, VlaJdimi1~
trirmise sDli Ia impall'a1tii Vasile §i Coua'tanrtin, Bpurnandu-Ie: «Am CiU~
.cerit celebra voasiira eelate; ,amaflat ea voi avelil 0' sora nema,ritata;
ilaca nu mi-o da!ide sO'lle, Ivoiu 'trata eltlpital a voastra, precum arn
-tratat acestaeetate». Impa1',a~ii se intristara de aeeasta veste §i-i t1'i-
,misera raEJpunsul urmatDr: «Nu seeade Ica Il1Ji§te ore§tinii sa se casa-
to,I'ela®Ca IOU paganii. Da,e'a ,tu te hotezi, V'ei \putea sa capefJ:i ceiea oe
,O'eri §i, :pe ideaSllpll'a, i11l!p'alr,alia ce;r'UrHor §oj, vei avera aceea§i lege c.a ~i
nOli; d,mr dl\Jea nu te bot,(llzi, noi nu pru~letm sa-!i dam pe eOTa noasltdb.
Auz1nd aeeasta Vladimir spuse delega!ilor impara!ilor: «Spuneli im-
,para!iIDr ea ma vo1u boteza; caei ameeree'tal religia voastI'a, lmi
',plae crcdinla voastra §i riturile voastire de eari mi-au isto.risit oa-
menii trimii;,!ll Ide mine». Impal'a!ii auzind ace.astu se bUlc.ul'ara §i de-
".eLseI'a pe sora ]01', numita Ama, pelltrn ,a,ceas1a easatDl'ie §i trimiselrf\
,depU'ta!iUJui 1a Vladimir, S1pUil~ilIl1idu-i: «Boteaza·,te §i nDi ip yom tri-
.mite pe SDra noastra». lar VJa.dimh zise: «Sa veni!i eu SDm vDastl'a,
,sa ma ho('cZlati». 1im!pa1'.a!ii,auzind ,aooasta t,rimise'r,a p,e sora lor 1m-
,preunu eu ea!iva preoli §i 'eu ca!iv,ademnitari. Ea lnsa nu ",rea sa
pIece: «Sa me1'g, zi,se ,e.a, ca in rDhie la pagani: mai bine vreau sa
mor aci». Fr,ar!ii sai ii spusera: «Prin tiue Dumne2leu va aduee po-
l}Orul rusese la poeainl'a §i va sciipa impel'illl greeese de Ulll razhoiu
.cranoen. Tn v·ezieat ,ran a fa'cut Rusia GreeiloJ', §i ne va mai face
-:tnca, ,dacatIU rnu tp~eci»; §i ,dealhiiaau hoturi~o. Atuuci se 'lI1l'OO In-
'1r'DeDrabie, l§i imbra~'§a pliingand l'udele §i pleea pe mare. Cana
.'!losi 1a Khell'SDn, Khersonienii Ii ie§ira intru lntampinal'e, 0' eondn'
,.sclra in ora§ §i 0 a§ezara lin palat. DaJ', :dill vDia lui Dumnczeu, Vla-
dimir ma in alOest 'timp bollI1a1V' ,do oohi §i, lipsi't ,de vedelVe, e.va intr'o
mare neliui§te §i 11U §tilllJ co sa faea. ~i fata de impa'rat trimi!and Ia
d Ii zise: «Daea vrei sa te vindeci de aeeasta boaIa, bDteaza-te dit
mai rCjp,ede; daea nu, nu te vei v'~ndeca». Vladimi!r, ,auzind aeea""ta
zise: «1)'a'eaaceastJa 8e l~plinc§te, Dumnrezeul el'C§rtinilor este in ade~
Val' U!llll11are Dumlllez,eu», §i ,ee, luaasa fie bOl·lez'a;t. Epis,oopul din KIwI'-
.son" Jrnlprenna en IPlreo!ii prillleipesei, dupa ,cea ,daltl!icCja",,~a veste
popOl1llJui, l~la bortezlIJt §i indata ,ce puse mana pc rI, IHc1epu ll1ulmai de
.cat sa vaza. Vladimir, vazandu-se deO'da'ta vi!!1deeat, lauda pe Dum-
nezeu, zi,eand: «Acum nnmai am eunosCiut eu pe adevaratul Dum-
nezeu». 1ar dind (Jurtea sa vazu aceasta, mulli Be ho.tez,wra. EI a fost
:bDtJezait in bise,l'ica Sfullli'1nJni Vae,j['e. Biae.nca aceast,a, Be gaiSe~tc in

- 100-
Kheroon, in mijlooul OO'a§ului, pe locul U!llde Khersonienii l§i lin tar-,
gul lor. Palatul lui Vladimir existapana in ziua de Ilstiizi Ianga b;
lSerica, pal.atul feHi imparatului IllSa indara'tul alta:mlui. Dnp.a botez
Vladim~r se casatori eu prhl'c~pesa. Unii, rau anforma!i, sU8!In ca el
s'a bot:ewlt l,a Kim, ailtii la Vaeilcv, irur ,altii ail1'tela. lar cand Vladi-
mir a fost botezat la Kherwn, preo!ii i-an explicat credin!a ctc§tina"
vorbindu-i astfel: «Nu te lasa ademenit de eretici, ci crede astfel zi-
cand: Crez intr'nnul Dunmezeu, tatal ,a tot liitorul, facatorul c.eru-·
lui §i al pamantului ,etc... §i apoi: Crez intr'unul Dumnezeu, tatal"
care nu este nascut, intr'unul Fiucare este nascut, intr'unul &fiinL
Duh care purcede: trei fi1n!e unite, intr'una singurli, deoseMte Cil
numar §1 pl~r8o,ane, nu ca div1nita1te; .caci ea Be sepallJa fara sa se im-
partJi §i se une§te fara sa seamcstece. Dumnezeu T.atal nenaseut este'
vecini,e, In ~paternitatea sa, farli inceput, prineipiul §i cauza tuturor
lucrrurilo,r, mai in val1sta, fjl1ndea nuesl1e naseut ca Fiul §i Sf. Duh;
Icad din el s'.a 't1lasclUil~ Fiul JJnajnt~a tU(turo,;r veacurilo,r. Spiritul
sHint purceide fara timp §i fara tmp. El este tot impreuna Tata, Fin
!Ii Spmt. FiJul este una eu Tatal rardi l'lllCOlPUlt, 'eil nu se .deOi&ehe§te de'
Trutal §i de Sf. Duh, deeat ca illl fost nascU/\ Duhul este sfant: din
natnra sa el seamana eu ,tatal !'Ii eIT F1ul §i el este; vecinie. Tatal al':~'
paltOlnlltatea, Fiul filialitatOla, Spir:i(lul pfUl~eederea: eaci nDci Tatal
nn tre{le in Filll sau in ~pirit, llJ.i,ci FiuJ in Tata salll Spin).; rni!cti Spi.·
liml i.n Tata sau Fiu; irum§irile lor Bunt iI1CISehimharte. Nu 8IUJt1!t 1,r'ei
dumne:r.dl1i; nu este dedit un singur Dumnezen, ca,ci dumnezeirea,
'cete U!lla in treipersoali1e'. Fiu[ <Ii venit pirin voi!ll!1a Tal',ailui §i la Spi'ri~
tului penlru mantuire,a( oameniloI', din sauul Tatalui, fad Insl{sa-l
padseasea, pentrua se pogori,ca 0, saman!a divina, in sanul CUll'at
al unei fccioare; a primit apoi un tmp ·cu vieala, inzestrat cu cuvan!
§i judecata §i s',a plrefileut in Dumnezcu lntrupat. EI s'a naseut ptlin-
tr'o, minune fad ea fecioria unei mume sa sufere. El n'a sufedt nid
tnrhurlame, nki siehimhar,e, nLei trallilforma,re, ci .a TamaS lceea ce a:
fost, EI s'a prefacut in ·eooa ee nu era; e1 a primit ehipul unui rob
adcva.ralt, nu in a,pilllren!a, a€elliene.a en noi in toa,te, in a.faxa de piical';;
ea,ei .din vointa sa s'a naseut, din vOlin!a a flarnanzit,prin voin!a sa
a iusetat, prin voin!a sa. ,a suferit, prin 'voin!a sa s'a temut, prill
voin!a sa a mudt ICU adeval'at., §i nu in apal'enta §Ii tOllllte suferintele
sale (alU fost illalhl,rale §i adc'Vama!lle, omene§ti. El B'a las,a't sa He ras'a!¥lit.
pe cruce; eJ a SlUfexit moal1tca, ,de.~i el1a ne;vinov<lJt. El.allllJViait en trll-
pul Sa'll, s'ta, ridiicat inee·rurl, fara sa fi vazut putrezieinne. El 8'a 11.
!.!czat Ia dreapta Tatllului §i va veni din nou eu glorie sa judeee pe"
- 101 -
"vii §i pe mOll'!i. Cum el 8'a inaltat en trupul sau, va v,eni tot eu trupul
,san. Pe liinga a,eeastareounO$c un singutr botez prin apa §i prin
spirit; a:pttOlpiinduo[lua de prea sfanlta imparta§anie, orcd ca eate .a<de~
v'ar:atul tru,p ~i aldevalratuJ siinge. Pll"imesc datinile Bisericii §i cin-
:B1lese oocoanele :celc Isfinte. Cinstcs(l sfiinilJuil lemlll Jail cl1Ucii §i toate
Cl'lllcjJeWrecullll §i. sfiutele m03§te §i~"'~~!~_~!~lte. Cood de asemenea
'liic~l; §apte s~boarear:;fI;;ifi~i'pirin!i intre-~ariooI:drn:taiu'af.ost.
la Nieea, format din tJrei sute §aptezeei parln!i, eariau hlastamat pe
Ar.~m; §iau pTOlpovalduilt ,credin1a eea adevarata §i f'ara ·de 'prihana.
Al doilea a fost la Constantinopol; e1 a fost format :diu 0 sula Clinei-
zeeide ipariuti emli au afurisit pc l\'Ia,eedoIllius oe se illllPotrivea
,dumnezeirei Sfiintului Duh §i au propov!iduit unitatea Trinita!ii.
Al treilea a avut 10e la Ephes; el a fost format din doua ante de
pi"i,rjnti. Ei au .anaitemizat pe Nesto,r §i .au p·rOlpovaduit sfin!enli.a Mai.
c::i Domnului. AI patrulea sobol' a .avut 100 in Chalcedonia; el '1
,fost fOlrmru~ Idin §ase sute treizeci de parin!i. Ei lalU 1Illllaldmizll<t pe
Eutychie §i pe Dioseor §i au propovaduit ea adevaratul Dumuelliou
'~i ea ,adevara1u1 o,m pe Donmul noi'Jtru IiIDlS-Chri~:tos. AllcillJceJlea so-
bol' a avut loe la Constantino)pol; .01 era format :din 0 sula §ai.7}!:~d §i
peine:i ,de parinti. Ei au analemilJa't pOl Origem §Ii Ev.agriu. AI §aselea
Bobora avut 10e Ia COllSltalIlit1nOlpol; eil era fOlI!mat din 0 Siurta §3,pte
.zeei de parin!i. Ed au ana11eJmilJat pe Sm<gju §i Cyr. Al §alptelea sobol' eV
:a avu1 Ioe la Nieea; tl'ei sute einci zooi de parinli au bla@'tamat pe (P
~~ei cad nu cinstes~ ieoanele.
Nu pril111 InvatalUTa Latinilo,r; §tiinta lor e>ste plina de gr("-
;§eli, eaci ei in':.ra in hisel'ica rara sa in,genunehe llllu,lmrtoa icoarrwlOil'.
Ei stan in picioare, seaple,a.ea §i .dupa ce s'an aplOOal trag 0 cruoe
'IlL" pamant, 0, slh'nta §idupa oe, s'an ridieat, se till dre\pt in SiUlS. Ei
,£JarUla deei eruooaaplecandu.~se, in nl'llJ.a 0 ealca in pieioare. Dar,
Hpostolii' n'au inva~ata:cea'&ta, ci dupa obieeiul lor trehuie sa saru!i
·crucea care e(slte ,SUlS" §Ii trehuite ·de rasetmenea ,sa .~bUli I§i ico,aneile; eaen
:Luca, ev'angheli:s'lul, Ie-Ill< zugrravilt eel ·dintiii §i le-a il:t11mis 1a Roma,
:.§i, dupa cum ne 111'"a1a Vasile, ieoanaamin'te§itJe chilPu1 origin.aL
In a.fara de a'CIeiasta, ei numese pamiintul mama lor, deci, .daca pa-
m.untul es'te mama lor,eeru! Ie este atunei tata ;eacti la inceput
DllJnmezeua oreirut ceJruil §i p.amiintul. De aceea lSe zice: «Talal
nostm oll<r:ele e§ti in ceruri»! Deei dlllea, ·dupa parerea lor, pamantu!
este 0, mama, de 00 scuipaH pe mama voastd? V oi, prin wrmare.
b IIllOIClP:U:t () Ba:rru:t:ati §i .atpo,i 0, mUJ".da,riti. OditniOiama ROI1llanii 1m
tfa,oearu <I§,a; ci IUJau Ipal'te la tOlail:e soboa.rele; ,ei veneau la ele deh
 -- 102 -
Roma §i dm toa.te dioe-esele. Astf.el Ia p.rimu,l sohor in cO'ntra lu~
Arius, deI.a Nie-ea, Sih1t'rstru a tril11l~,sdin ROlna epis1cO'pi) §i p'reO'Ji.
Athan,al&le ttcimie.e deila AlexM~dr1a,; Mel'lrophan tl1iilnise dela Cons-
tantiinoPO'l; ralSltJfel lei l§i imbunatatea;u eredin~a. La al doHea 80bor."
Damasus vent din Rmua, Timotheudm Alexandri,a, Meletie din
An tioohia, Cyrill din lemsalitm §i (din CO'nstantinO'Pol) Grigorie·
TeO'IO'gul. Laal treilea ,s010r venira Celestin din RO'ma, Cyrill din,
Alqxandria, Juvenal din Ierusa.}j;m. La ,al patmlea, Leontie din,
Roma, Al1atO'I~8 din CO'l1stalltinO'Pol, Juve1llal din lerusalim. La aJ,
('in,ci.1eIa soboT, Vigil ,diln Roma., E'llltychie din Con®tan,'ilinoPO'], ApoI.
linarie din Alexandria, Donmindin Antiochia. La ,al §aselea SO'hor'
vemra Agaithon din RO'ma, Georgie din Constan'tJinO'Pol, TheQphan
din Antiochia, Petre calugarul din Alexandria. La al §aptelea sO'bor,.
Adrian ,din ROOIlJa:, Tail1a18jlllls rdi.n Constart1:tinopOlI, PQlirtian diu Ale-
xandria, TheO'd011citdin AntiO'ehia, nile din le:rulSalim. TO'J:i aee§ti
preJati ad'unandtH,e Ia un 100 eu 'episeopii lor au fO'rmui,at eredinlu.
Dupa al §aiptelea sobor Petl'Clcel Gall1g,av veni Ia Roma ,eu al~ii., PU%0'
mana pe scaullul dela RO'ma §i s'tlriea oredinJa, dupa ce se dJel8lipi'
de sCl1llul din lemsalim, din Alex:andr.ia, diln ConstantinO'PO'I §i din
Ant.iochia. Ei ,tUtrhur:ara toata Italia, Iraepandind diferite invatii.
tud. E~ nu martlU1j'sesc 0. SilllgUrii ·confesiune del eredin~a, ei mar'
muite. Cad, print11e p.reo~i, unii slujese ne,avand decat 0' singur~
femee,al!ii ava-nd §,a'p'Lo: ei f,e deoa:b::\'l'c uniidcal~ii in mai muhe
privin!e. Nu te increde in l'llva.!atura lor. Ei iarta paca;tele p>e'lltru
bani, §i nlmie nu eflte mairiiu decat laCf'lalS'ta. Dumne~eu sa ,te pa-
2easca de a,stfd de Ineruri!» (983).
XLIII. Distru!!erea idolilor - BotezJul poporuilli rlUS (988).
In urllla Vladimir, en imparliteasa 1), cu Anastase §i en !lJ:l'eo!ilr
din Khell1BOill, liau mOia§ltlele sfantului Clemeillt §i aJe l'U~ PhoehUts, Il'CO-
laml sau, plfe.oum §i V'asele sfinte §i ,i'coanele cultului. Zidi 0' biSle,
I'iea Ia Kherson pentm Sf. loan Botezatorul pe 0 ridicatura ee o·
faeu in mijloeul O'ra§uluic'U pamantul adunat din ,timpul asediului
§i acci/lsta bise111:ca sc vede §i astazi. Cand plec'a de aeolO' lua cu sicA<'
de :!l0emenea doua statui de arama §i p,atrueai de ar,ama ca'ri §i aeum.
lllai exista inapoia Sfin:tei Maiei a Domnuluri; necunoscatO'rii Ie. so.
cotesc de malrmura. C a dall" de llunta Ip!entru principel8a, e1 rcst.;tlli,
1) Tarita, in~aratea(a, adecii sora imparatnlui.
- 103-
Khel"BQnul GIDeeillOlr §Ii se intQarse Ia Kiev. Cil:nd .a aJUllls, a dat OIrdin
sa se dQhQare idQlii. P.e unii i-a .taia:t in bu.c;ati, pe a1tii i~a arumoat
in foc. A porunoit ea Pernn sa fie le@art de ·eoada unui cal §,i sa fie
1m-fit de ,sus in jos de p,e Bo.rioev pana Ia Rudari,; §i pUl8ie dQispl'e..
zeoe O'ame'llica s'a-l bata eu bastoane, nu dO'ar ea ar fi oreJzut eli
lemnuJ a:1' fi simtit 'oevla~ dar pentru ea sa-§i bala jO'e de demonul
9aTe , subt a,eeasta fO'rma, in§ela,se ipe O'amelni §i pientru ea sa-l pe-
~lep,&eal8ca pentru ill§elaciunea sa. «Mare e§t1 tu DOMlme, §Ii minu-
nate sunt faptele tale». leri era einstit de oameni,arsrtazi iat(i~l hat.
jocoriJt. ~i illl V1reme oe-l tar.audeahm:1gul paran,lniR'l1;dai pana la
Dni:pru, pagan1i 'plangea'U dupa el;ea·ei nu primisiera 'C'U to'tii sfan-
tul bO'tez. ~idupa 'ce l-<au tarlt, I-,a:u arunoat in Dnipru. liN' Vladi.
11tir spuse servitorjJO'r: «Dadi s'ar O'pri Ulldeva, impingeti-l de Ia
m.al, pana ICe. va fj,ttrecut de ca1ta,fla,ote, a(poi lasa,!i-l». ~ faQu,d
CUIill Ii s',a poruilldt. Dupa ,ee~l IaMil'a, cl pluJti prim Icata1100te li.
prlludi§ul lui Perllln, nume oalre il PO'arta §i 'al8,tazi. :rn urma Vladi-
mir IPIl1lSe ,sa ISO l1al8lpwndeas,ea in t.O't ol1al§ul artlUlltul urlmal'\o,r: «Oricinc,
DO'ga,t sau Bal1aC, eer§itor san muneitor, nu via veni maine Ia fluviu
Bpre a se hoteza, Va ca.doa in di8gra~ia mCta». Auzind laleeste YO'rhe,
poporuJ veni en hucllrie, 've;s.elilndu-se §i zieand: «Dacii reEgia aeeklst.a
in'a:r fi huna, 'l1'ail' fi imhl1ati§a:t-O' princ1pele ~ boieirii».
A dona zi Vladimir veni leu pir,eotii princlpesleli §iouceli din
Kher,sO'n Ia malurile Dniprului §i se adUln'a 0 -§fUJmedenie de O'ameni
§i intra in apa; uuii erau In apa pana Ia gat, a1tii palna Ia piopt;
rei mla(i ,t:IDeil'1i le,l1a/U piB lliil1m; :a~tj~ l§i yineau copi:iJi, aduJl¢ii eMU eu
totul in apa §i Pl1eO'l.ii in pieiO'are spune,cin rngaeiunile. ~i eTa 0'
111iare huc'lline in 'oeir §i pe 'pamMllt de a veldCla illitatela 8UJfl~te mau-
tuite. Ia:r dia'Volul gemand z1oca: «NenorocLtul de mine, iata-ma
gonit de aci; 'lOiU creldi?lam ,ea m'am staibilit aci, fiiludca apostO'1ii n'au
propeveduit in aces!e locUl'i ~i poporul acesta nlll §tiea nimic dCilfHe
Dumnezeu; eu ma hucuram de cultuJ eo mi se faci?'a §i aoom iata-mrt
lnvins de ,oei ne§tiutori, i,aT ntl de apos-to1i, nu de rnal'til'i; de Hei
ina,mte nu Yom mai sta!pani in 'acea:slta tara».
Dupa ce pOPO'rul s'a bO'tez.at, s'a ~ntO'rs fieearle! pc Ia oasla sa.
Vla.dim:iJr&e bUlOlua ca a eunoSleut pe Donmul, d §i PO'Porul san, l§i
ridica mainile spre ,ce,l' §i zise: «DumlHezerul,e, c~e:artO'rul cerului §i al
pamantuJui, ~prdve§'te sp:r1e popoml tau eel nou §i fa-1 ea sa tc cu"
nOMCa oa pe adeV'aratul Dumnezeu, astfel pre~u:m au fa cut ~alile
cre§time. In'tare'Zte in el adevairata §i nedin,tita credinta, fii·mi in
ajutol', DO'amne, lID(potlIliva du§ma:nntlui: lllorezato,y in tine §i in pu~
 -- J04 -
tell'ea ta, .0 ·de lal§piUtea sa hirui .rautatea». AstfeJ gdii §ide(c orditn 1M
seciladerusca Msm'oocri §i sa He tridi(late chiirur in loomiJe tllIlJde s~atugeJ'a
idolii. El zidi Mser,ioa Sfantului Vasil/el pe iffiuntele pe oare se gase.a
id.oJuJ lui P>el'llJn :;/i al ah.om §i uude princ~pele §i popomlle adulcea
jettfe. El pomnci .sa ee zid:caJs,ca bi8e;cici in .cetati §i sa se :al§ClZe piJ.·eoli
§ll sa invite tOit poporuJ sa se botelZe in to ate Ol~a§'Cle §i in toate sa~
} "sa se pia.rza in abis. Iar Sfan:tul PalU)l la SpUiS: «Fl'ali1or, n.oi trOli ean
tde. Apoi p01'l1ll1d ,sa SIC caute (lopiidilll familiile (cele mali mahe ~i
sa-i ins,tJ'uiasca in inva!atnra. Mamele aoestor lCopii plungeau pen·
tm ei, fiilndca de inca nu emu destul de intarite in credin~a lor;
ele pHingeau pentm ei, capontru ni§te m.o!,!i. Dar, prin acea.sta in-
valatUi1'a se implini in Ru.sia pl'O.oroci a caTe spune: «Iuaccst timp
cei sur~~~~;g~~.!!R~LY,Q'cieta .,SJ:;rjp·tH:rSi~~"!!,~,!~,.,,.~S;!le:::g~~l~'fu~~,=~~!Q;:='g~£i:'~·
g.arvi». Gaci P.oP.orul .a()esta Ia inceput nill aillzea cuvintele Duhului
SHint;' daa: Dumnezeu pTin ,pu'tell'ea sa §i .priu. mila Sla avu ludurare,
cum spune profetul: «'V.oiu avea mila de cine V.oiu V.oi». Deci el avu
mila de n.oi, dandu·ne h.otezul rena§tElrii §i al relll.oirii suflete'jti
prin in;dUi11a1rea diV'ilua, la,r iIlIU peutru f.alp :leJe nOirustre.
BiluClmrvan1,a1t sa fie DomI11uil !isus ChristO's ~a,re iuhe§te P.oPO'P'
lele 'Cleile il1iO'ui din ~all1a iJ.'1U!Sealsca §i Ie l'Umiil1ielRZa prim. Isfa'Il!tul bowz.
De aJCCiea uoli eadem inailIlillea Jui, 'Sipunand: «Doamue Iisooe Chris-
toa-soe, pentl"ll atatea buna.tali pc cari n.oi pacato~ii le,am primit dda
tine oo-!i yom ~da in. ,schimb? Noi uu suntem in staeVe sa ri'is/p'11ll1dem
in mud vl'ednic b:lIlefacet;il.or tale; cad tu Ie§ti ma're §i faptele tale
8iUlllt miuunaw; slav.a !ta n'aJre sfar§i't; luc;rarile taJe il:e v.om Jauda
din neam in neam,spnnand impreuna eu David: Veni!i §i va ve3e-
lili in D.omnul, sa strigam catre Donmul, mantuitorul Hustru, sa
iIIlletrgean i.nla~llJtie'a IUJi,canltail1id §i mar'lUirisind cart, de mallie eSltie, dit
de vecinidi este iuhirea lui, cum ne-ascapat d ,de du§malnii n.o§h'i
adecii de idolii ,cei de§cil'ti. :;;i yom mrui spune inlpreuna eu David;
Cantali DomllillIui un cantec n.ou, cantali~i 'V.oi, 'toate n:elamlll'ile, din-
tali pe Domnul, binecuvanta~i numeJei sau; predicali zi de zi man-
'I:uirea lui; !PiroP.ov€\dui~i ru,a:va aui pl'dlie popoall'\e, m~mmi1e aale
printre oo'llleni; ee mruriCi §i sllivit este D.omnul, cum maya lui n'are
sfar§it».
I Vserv.oIod hi Vladimir 1), pe Msti,slav Ia Tmuturakan 2) §i zise V1.l-
Ce mare hucurie! Nu e8te numai un '8u£let o1'i doua cad ,au fQsI
mal1ltuite, oa,oi DomlluJ la :lJiSJ: «Ce hucume eslte in ce.l', caud UiI.l singur
paca't06 se pocae§tel»! Nu este nid unul §i nici d.oi, ci .0 mu1!ime ne-
numall'ata 'care s'a lut.ors Ia D.onuml, luminata de Sfantul h.ote7. Cum
spune rprooll'oclul: «Vo~u val)sa 'Pes'le voi apa curalta §i v.oi va ve~i
cura~i de idolii V.o§tri ~ de pacaltele voastre».
- 105-
Un alt prooroo a "PUiS: «Cine cate, ea DUimnezeu care iarUi
pacatele §i nu pedep,se§te g;re,§elHe? caci lui Ii place mila §i·§i in-
tuarce £ala sa 8pre nOli; el se indUira de, n.oi §i gre§elile n.oastre Je face
ne-acm hotezat in Christos, InC-am botezat in m.oal'tea sa. N.oi ne·am
ingrop,art CUi .el in m.oa1.rtea ,sa p,rin botez, penltll'u ca, dup'a (lUm Chris-
t08 a JnviCl't din mOlr1i ill slava latalui sau, tut as'tfel nol su put'~m
intl1U in rClnviwea V'ie!ii». ~i mai CLepal1tJe: «LucruriJe Icele vechi all
tlJ:BClUrt, ·cde noi s'a'lla,rl'i'trut; acUlll, InantUiil'ea no astra esil::e alpocoape:
IlOa1.ptea a tlrtecnt, ziUia s'a alpropiat. Mu1lumitii crfdinlii prinClipeaui
n.ostru Vladimir, n.oi .am ca§tigat harul, d'e care S'tmtem mandri ~i
pniu ,ca,H~ noi traim ; Cl'cum s,capand de paICa(~ §i ajungalr~d sluji,tOli ai
Dmnnului, V.oi ali d.obandit frnctul mantuil'ii. Deaceea sa slujim
Domnului, hUCUirandu-lle de e[; 'caci David a ziG: «Sluji!i pe D.omnul
cu teama !i bU'cnl"ali~va ell ~utremuil'». Deci n.e l'idioom glaSIUl nostrll
.ditl)c D.oITlInuJ, zLcand: Binelouv,antat sa fie Domnul ca,re UiU ne dii
.1)nula dinlilorsai. Latula f.ost rupt §i n.oi am scapat din cursp.[e
diavolului; ;}i slava sa ,a pieritcu zg.om.ot §i D.omnul ramane sa fi~
lawlat de firl Rumei cari swrbatOl"EISC Treimea §i ,demonii sunt blalO-
t1ama.!i ,de oaiI.Uieni,i ,dil'erpt m~e!dilncio§i §i de f,emeriJe drept (ll'e!dincioase
ca(l1i au primit bO'tecZiul r:zi pOIclllm!,a p'e:rutru ier~rureCl' ipacatel.or; un
nOll popo,r crB§tin, aJ'e!8 ,aJ lui DUimnezeu».
4"",,~,,~~~fI;;L11:~fQsL11!,l!!~1!1,,~LYJadimiJ:~§LfiiLl~~i.JL:P,,?l>_~!,,'!!,~~!~!"i. ....,.
eaci el avea doilSprccZlooc fii: Vioo.slav, I~ruslav, Iaroslav, SviatO'P.olk~
/Vscvol.od, SviatoIDlaJV, M.s!tisiJ.arv, Boris, GIeb, Stanl1slav, Pozvi7Jd §i Su~
dislllv. El a§ielZa pe Viceruav Ia Novgor.od, pe Iziasla'v Ia P.oIotek
pe SV'i,at.oslav Ia Tur.ov, pe Iar.oslav Ia R.ost.ov. Candcel mai in val'sta~
,7ioeslav, .a mu:ri~ l,a N.ovgolrod, ,a§eza pe laroslav La Novgorod, p~)~(.'::,
l'i., Ia R08ltov, pe Gleh l.a M.Uirom, pe Svia!toslav la Drevliani, pe
,'dimir: «Nu e hine ca in apropiJelrea Kievului sa fie a§a de pUline
ceta}i»,de aloeea el l'idicacetati intii.rjllie 'pe Desna §i pe ¥osLr 3), pe
"Truheja 4) §i p.e SuJa 5) §i pe St:ugna 6) §1 a.duna oameni ha.TIllicii
1) Vladimir, eetatc in Volynia, rC§I,dinla de principal.
2) T!m/utoralwn, cetate lilnga marca de Azov, re~edinla de pl'hdpa:, ui
".i!iEparutli.
3) V ostr, afluent in stanga Desnei.
4) Tnt beja, .afluen,! In stanga Dillipruilli, in regiunea Pareiaslavlului.
5) Sula, aflnent in stanga Dniprului, in regillllea Severianilor.
6) SllIglla, aflucnt til drea,pta Dniprulni.
 - 106-
prilltre SloV'elli, Krivici, Ciuzi, Via:tici §i ij ooloniza in aceste eetati~
Gici era in razhoiu eu PecenegiJJ §Ii Be Ju1pjtii en ei §i Ii Invinse.
XLIV. Expedifia lui Vladimir in contra Peeenegilor. - Fundarea
Bielgorodului (991).
Anii 6497, 6498, 6499. In urma Vlaldimir triiilld in reJig'da cr:e§-
tma, se gandisa zideasca 0 hiserica de pi,aitra pentru Sfanta Fecioara.
Trim1re deci ga se ,c:aU'tea'l'chitoclli in Grecia §i incelptl zidi.rea. Dupa·
oe hiserica a fost terminata, el 0 impodohi ell iCDarne §i 0 incredinla
lui Anastasie diln Kherson §i aIoBe !p1reolidin Kherson c,a sa slujeascii
in lela. ~i 0 lnzestra cu to'tee adusese din Khel"son, eu icoane, en vase-
hi8erice§ti §icu crud (989-922).
Annl 6500. VIJardim1r fUllllda oeta(iea Be.lgOlrod !,li 0 col()llliza ell
locnitori din aIte eetati, §i aduse aci mult popor, caci linea muh 1 k
aeeasta eetate (991).
XLV. Razboiul eu Peeerl'wgii. Lupta dint:re un Rus Iji un uri'a~
peeeneg. - Aljezamintele §i diirnieiile lui Vladindr (991-996).
Anul 6501. Vla:dirm:iJr :po,r!llti impotdva GmaltHor §idUlp:a 100 s'a
intol's lndih-at sc pomene§te en P!("cenegii de dincolo de (raul) Sula.
Vhdimi.r merge in contra 10.1' §i-i int&lne§e la Truheja, liinga un vad
nnite este .aJstazi Pe.l1eiJasbvluJ. Vlla;dimirera de (} p,arte ai il'auJlui, Pe-
cenegii de cealalta parte §i ni>ci una din cele dona armalte nn in-
draznca sa tlJc,aca peste fluviu. Prino:pele Pcoenfgilor VeIDj pana Ia
mal, chema pe Vladimir §i·i zise. «1'rim ite pc U11UI dintre oamenii
tiii §i eu vO'iu trimite pe, unul dintr:e ai mei; ei Be VOl' lu'p'ta 1m-
preuna §i daca al tau eate biruitor, timp de trci ani uu voiu mat
pUirtta ,razboi eu tine; ,datca lnaa va inviuge al men, IlItmllOi ne yom
lupta tr,ei aiu\i. ~i f,1eoare ee IntGfai])se Ia ai ~ai. Vladimir ducandu-se
in tahara, trim-isc> 'cll'ainici zicand: «N u e nimenea care sa vr!c,a sa se
Iup':le on Pecenegii»? ~i nlll g' a galsiJt rumeneta. A doua zi venirii eah; ri
Pecenegii, aducaud pe nInul lOT §i nimenle!U dintre ai no§tri nu sc
prezenta. Vladimir .incqp'u ,sa se mahu,e,a/;oa §i trimise in 'toata aT~
lllat,a. Un h:ltlan veni a!tunei liinga principe §i ii zise: «Principe, ell:
am un fiu mai mi,e, acasa; aei am V1enit eu alli pa~ru §i el a ramas;
din e{},pillh1a sa nimenea n'a putut s'a·} hirue. lntr'o zi 11 certai, cand
el'tahaooa 0 hucata de pide;a:tIund eI Be supara im;potriV'a mea §i f-'1l:
rna-inile sale mpse pielea in hueali». Princip,eJe auzind aooaeta se-
- 107-
hueud §i trimise nUlllai dedit sa Claute pe lanaI'. II adus:e Ia principel:-
§i principeI.e ii spuse tot. El ii raspunse: «Principe, eu nu §tiu, dacit:
:mli pot llla6lUIl'Ia auel; sa fiu 'pus La InocrQaJl1e: «nu Ire gaoo§te QllJmv~,
pc aei un taur lllaJrc §i puternie?» Se gasi un taur macre §i puterniCl'
§i de'te porunea sa·I indarjea8ea; s',a, pUl'> Ipe aoest tam Hare ro§ii -§i
Ii dete drumul; anhnaiul trceu pc Iallga tanar ,Clare il prinse, ~i ii
sllmlse plelea eu atata ca])ne, dl.iii putu tinea eu mana. Atund Vla-
dimir ii zi,sc: «'ru poti sa te IUPliCfU a.ees't Peccneg». A dOlU:a zi"
Peceuegii, V'enid §i 111eepusra sa srtrige: «N'aveli nici un om? lata al
nostlru a venit». Vladimir diiduse ordin soldalilor sai sa se 11larmeZet'
peste [lJOalp'te §i cei doi o.aimcni Ina-ilntara sa Be lupt.e. P'e,aencgii
't;rimisesera pie ,aI lor care era extr,aOl,dina,r de putemie §i de gro<>
zav. Omul lui Vlaldimir IDIC])se Intl"u inJ~allllpin\all1Cla IUli, i,alr Peeenegul'
vazandu-il, @e puoo pe ,riis, caCii 'et11a ,de 0 statufa milca. Se ma5ura un
spa;~lu intre oele doua arma,tie. Ajung Ia piept §i Be Incaer.ara. Rusul
striinec pe Peerelllle<g in hra'tole saJe a§a ,de tall'e, ca~lsufoca §i-l tranli
b pami1nri. Ru§ii 1~1J(letpu])a Ilia strige, iatI' Pe,oenegiti 0 lualra Ia fug;!.
Ru!)ii se iau dupa ei~ Ii masacrara §i·i gonira. Vladimir 8e huCUl'd,
zidi ooeJ1laite la Ulceslt va,d §i 0 numi PCIl'eliashV'l, filindca tanal1uJ i~i
oa§tiga aiei glo.ria 1). Vl,adimir il facu, p,e ',en §i pre taila~ sau,doi mairi
demnittari. Apoi Vladimitr &e intoarse Ia Kliev, birrlu;iltor §i au 0 mal'tl
glori'e.
Anii 6502, 6503 §i 6504. Vladimir, vazand hiseriea te,rminata, .
l'e ,duse l,a ea §i se ruga de Du·mneze.u zieand: «DOa!l:l1l1iel DUlffinezeule,.
pl'ive§te din inii1limea c'EJI'll'luit, uit,a~te ,spre Hoi §i vino sa vezi via
1.a §i sfiir§e§t1eeeea ere a inoepu't drea'plJa ta; oa u'eeElte pOlpoall:e a
calror inima ali lUl1linat~osa te recunoalsea ea pe Dumne2l?ul ed
dl'ept; 'P,rivel;lte biseJ:1~'C!ace li~am zidiIt" en rohuJ tau nevl'ednic, in
cinstea Sfin:tei F'elcioa.re ca,re te~a naseut. Da,ca cinelVa se roaga In
aceasta hisell'ica,a,sclUlta-i rugaciunea §i ita,rta-,i toate paca:tele, cu
:induraTea sfintei tale mame». ~i dupa 'ee s'a 'rug at, d g'rai astfel~.
«D.aruesca,ec18tdi hLser,:uci ,a .sf,irntei Maid a lui Dmunezeu a ze>Clea pall1:,(J
din aVel'Ba mCja §i din cetatile mde. Alpoi scriee un hlastam §i-llas:l.
in hiserica ziciind: «Da,ca oil1.eva ealca acest juramant ,ga fie blagJf.a~
utah>. ~i aceasta dijma 0 darui lui Anastasie din I(herson §i in ace,~,a§i
I) Perciasll!Jv,l, (}r~ 'P'e apa Tnuheja. «Nestor face ad 0 confuzie. Ora.Bul )l'ac,
fos! intemeia.t la 993, ci este un ora~ mai vechim. Etimologia nu e~te 'Pl:ohahil1i,
Cronicarul a intrehuinlat mai multe fragmel1te de cronil'i, unindu·le fara diS'-
.eernamiint, zice L. Leger, 0[1. cit. p. 349.
 - 108-
.c,zi £lieu 0 mare sarhare pentru hoieri, pentru hatranii ol"a§ulul §l
dadn multa poma-na saradlor.
, In urma Peo£megii vetn11'a ,apre V U18ilev §i Vladimir ie§i llH!:'o-
<tnvill lor leu 0 mica oas~e §i dina se intiHnirii neputand sa le ~~e piept,
fugi §i se aSCUlflJSiC! B>uht un pod §1 de ahia la scapat de du§mani.
Aiu'l1ei Vladimir fagadui sa ridioe la Vasilev 0 hiseriea a Sfintei
. Sehimhari l~a fa}a - PreohejarrJia - a Domnului, caci e'l'a ziua
. Sehimhar,u la fala, dl.lld a avut Ioe aee8t.a ciocnire. Seapand astfel
Vladimi:r,rua,di 0 hiJscri,ca §Ii faeu 0 ;mare ,sarhatome. El faeu sa Be p.re.
ga:te'a€loa trei sUlte de m-aSUlri ,de mjied 1), pOfti pe hoieri, pe po,:;;,adnici
~ip~ ha:trall~i tLlIturor retatilor, 0 mare mul}ime de popor §i impar!i
.la sara~l tJ'Cl sute ,de grivne. Sal'lhatoatl'ea tiFnu {)(pit zi.Je §i se intollirse
h Kiev in ziua Adormirii Sfintei Miirii §i celehril ,ad 0 nona si'il'bil,
tOaJre. stxangand popor nenumurat, Vazand ca pO,porul san s'a in~.re§­
tinat, s'a hucurat in tm:pul §i sufletul sa·u §i in fii;eea,re an eelehca
. ac('&,te sarhalori. Caci ,el tinea Ia vorhele Scripturii: intr'o zi au:d
lCelindu~se in evanghelie: «Feri<oi!i eei oe au mila, did ei yo?' una
m~lll» §i .aiurea «Vindeti averile voalstl1e §i da.ti-Ie saracilor» §i i.ara§i:
«Nu a.dunati comori pe pamant, unde putrezidunea Ie strica §i unde
111)1 ii Je fura,ci s~Tange}i comori in Cer, unde nici mgiua nn Ie
. manancii, nid ho!ii IUU Ie fUTll»; §i DalVid zice: «Femic~t. omul cal1e an'!
mila s;i oarre darue§te». EI lanzi §i pe SoIOOllOlIl ,care 7Alce: «Cel ce (Hi
siil'adlor, dil lui Dumuez·eu». Auzind acestea, el pOl'unci tuturor sil~
J~a>ci:lor §i tuturor celor Jipsi.ti fia vie la palatul ip.rineipdui §i sa ia tot
cdr CCiea ce ar avea neVDe: sa hea, ,sa manance §i sa ia hani din te-
:zaruruil principelui. ~i mai dadu Iudi Ull'll11atorul ordin, zicand: «Cea
slabi ,§i eei ,sufcrinzi nu pot veni paua la p.aJlartuJ men». Po,l'lillci deai
sa sead'Ucli mai mul:tleoaru.te ~i sa puie in de, Ipaine, Cllll1IlJe. pc§te,
fructe diferi'te, apoi hutoa,ie ,de mied §,i altele en Kvas 2) ,dand ordin
csa fiie !purl~la·te prill o.ra,§, informaudu--se, Ulnde se gaS/esc holnavi 's,uu
saraci nClpntincio§i de a umhla; §i dete acestor nenorociti
, tot , u.le
~t:e~a ce ~i ,a'Veau 11lelVole. In afara deaceasta, In fie!cal'e sap'tam,'!na,
lata 'ee ,facea pentru aCO§ti oameni: in fieee DUDlinj,cil dIe pU!Ilca la
dispozitie sala oCla maJl'e a pala.tului, .pentru Ull (}Spal, la care vent~au
hoierii, ofi~erii cur!ii, 'eentul'ionii, ·deCUirionii §.i oamcillili cei mai
{l~Sti~l§~, fie i~ fata printului, fie in Jipsa !Sa; la aees:t o3pa~ era m:rltil
carnane de vlte §i de vIDat; era de toate in mare hel§ug. Dar, intr'o
zi, dupaee au haut mai mult, aee§t1a inCiepura sa murmU!re in con~
1) Mied 0 hliutura pregatita din rniere.
2) Kvas, 0 huutura populara in Husica, Ea m,a din fliina fel"mentata in apa.
-- 109 -
tru priiIldpelui zidind: «Ne tl'ateaza ran, maneam eu linglui dt')'
lemn, iat' iIl11 de al'brCnt». Vladimir, auzind ace.stJei vorhe, dete ordin ca
pentrlU drujiua sa sa se f:rea linguji ,de .a;rgmt, ziciirul: «CUI iaUl' §i Col];:
8rgint eu n'am sa gasesc 0 drujima, da'l' ell drujima mea eu voiu gasi
au!' §i argint: dUipa cum stramo§ul meu §i taltal meu au ,ca§1Jigat aFr
9i argint en drujina lor». Caci Vladimilr :tIDea Ia drujina sa; el S~
"fatuia eu ea in pl1ivinta admiIllistrarii tarii, in privinta razhoaielor
de intrepl'lins §i asupra institutiU!1lilor tarii. ~i a trait In pace CIU SU~
veranii vedni,eu BoJeslav al Le§ilor, ~u ~itcf.an al Ungarci, eu Ol~
urich 11'1 Boemiei; intire ei era pace §i amici~ie.
Vladimir traia in mama de DUU1nezeu: totu§i numaml t.alflll.~
rUor sporea, de aceea episcO/pH zirerli lui Vladimir: «Numarul till·
l1a1'1101' Slpore§te, dece nu-i pedepge~ti?» EI Ie zise: «Am '1ieaimd de'
pa.calt». Ei ii raspiUllJJSera. «Tu c§ti oraillduit de Dumnereu dea jpedepsl
pe loei rai §i de a avea mila ,00 cei huni. T'rehuie sa pedepse§tii pe
HiJhari, da:r, uU'Pu ce ii vei fi convills de vinorvatia lor». Vladimir SU~~
pl'ima ,altunci vira 2) §i incepu sa pedqpseasca pe ho}1. Iar epise;opii §ii
hiitranii ziserli: «Riizhoaiele noaSitre sunt iIlu:meroase, dalea exigta 0
vira, )a!tunci ea sa serveaooa spre a cumpara al'lIl1>e §i cai». VlaJi4'
mil' zise: «Sa 8Iel fa'ca ,a§a». ~i a trait. dupa pre.scri<ptiunile tatliloi "au',
§i ale hunicului san (994-996).
XL VI. N ou razboiu c.u Pece.negii. Asediul Belgorodului. -
o istorie minunata (997).
Annl 6505. Vladimilrse dUlse La Novgorod sa-§i procufle cavalerlti,
spre a se lupta impotJriva Pecenelgilo,r ;cac1 razboiul dainrua en in--
darjire §i fad int.rerwpere. Peoonegii 1l1lSa afland ea 'principel'ei lip.
Sel§te Idelllcaoo, verura. §i sa stUibiilj,ra in Be1gorod. Ei iasCidia'l1a c:eta~
t€'a; §i Ora 0 foame{~eDlare in Ol'a§, Uillde lui Vladimir nu~i era cu.
putinfa sa Ie dea vr'un ajutor; nu em armata, iall' Pecenegii erau,
foaJrlte I]ltDlero§i. A&edi'llJI ora,§ului continua §i fikud 0 mare foamete
cei dinlauntru se s';ranse.ra laun 10c in vece 3) §i zisera: lata noi:
mU'rim de foame §i n'avcem nici un ajutor dela p.rinc~pe. Nu e maL
1) Vira era 0 compensare in bani pe oa.re Vlll,dimir a suprimat-o In schim.-
bul un~,r pcdeps.e eo!!'poit'ale. Pa&:l,giul este obscur §i contl'adiJctoriu, Dacil a bU"~
prima,! vim, nu se mai pOiwte pretinde ell; priu ea sa se cumpere arme §f cal;.
Vezi L. Leger, op, cii. p. 105.
2) Vece, {I{lunarea ceta;enilor liberi..
 110
"'Mne sa murimmai ,de graha? Sa ne predam P'e.cenegilor; Ei VOl'
la8a in viea~a pel diliva dint,nc uoi §i VOl' omoripe unii; ,ahfel yom
'muri de foame cn tQlii». AceUJ8ta a fQ8t hOlta.nrea lOll'. Dar, un oare
care hatrill, care nu era din ruduJ1!aJl'I~, intirebii '00 s'a hQta!rlt §i pOpD-
rul i,i spuse ca a doua zi VDl' trebni ea se Iprede<u in midnile Peeeme·
{filor. Auzind aceasta, el trimi>sc !vorha ha~ranilOir din ora§: «Am
aflat cii voi voi1i sa va pJ}edaJi Pe,oenegilor». Ei raspunscra: «Popo.
I'nl nru pOlate sa Bupmte foameitea». EI Ie ~:rEl2:: «Ascnltali.ma pP. mine,
amauari predarea vOIastll'a 'timp de treti zile §i raceli 'ceeace va voiu
pOl'Uuci em>: Ei se lilwoira sa-l useulte hucuros. ~i Ie ziJae: «Luali 01
masura de ovaz, de grau sau de tara!e. Ei 5e dUl!Jcra >sa caute ce Ii s'a
8pUB. Atunci el ponmci femeilQr sa pllegrut,eaSica lichidul en caTC SIC
'f acre kisea 1) ~i poruIllc~ sa 8e sape un put, sa pue ~WO~Q un hutQiu §i
·sa fIc, verse lichidul in ·acest hutoiu. Apoi pOIrUinci S'a 00 sape un al
donela put §i haga iulaun'tru unal doiba hutQill. Apoi pOll'Ullici sase
caulte mi,ere. S'n adus un lulmQ 2)CU mlere ce IBe :pastra in ca,mc.ra
prindpelui: 01 ,ameatieoa in ,apa §i 01 va,r,ei in Imtoiul a1 doiIe.a f:.p el'a
deasupra pu!uJui. A dona zi trimise Qde!putatiullIe.· la Pecenegi: oa~
'menii ·din ora§seduse.l'a Ba·i gascasea §i Ie Bipusera: «Lua'li ootaticri.,
dar 'ila Vlie §i dela VQi in ol'a§ul nostru zece in§i, ea sa vaza ce se pe-
trecle». Pc.loelnJegiisc bucul'ara, crezand ,ea ei vOIr sa se plrede.a. luaira
ostaticii §i aJ·escrra §i e,i Ipe cei mali dist.in§i Qamenti. ~i-i trio
misera in Qra~ pen'tru ea sa cerce'i:ere oele oe se pet,1'e1ceau. ~i, ve"
nind in O'1'a§, popOlruJ Ie zise: «De oe va irosili pUil:erHe impO'triva
nQastra? Credeli voi ea ne hi:ruili? Chiar <bca ali ,ramanea aei zelCe
ani, ee pUll'eli sa ne f ace!i? p.amantul 1]eJ p'l'Ocura hrana; dadi 11U
o crede!i, v'enil!i sa vedleli ,chinr ,c;u oohii vo§tri». ~i ei ii CO'ndusera
h puluri1e, unde segase.a hutQuI §i luara m3.nca.reaCilI un nIciol'
§i 0' val'lsara in caldal'i §i 0 fiersera in fala lOll'. Apoi, dUIP'a ce au
'facnt kiseI, veniracu ei laal dO'ilea put, IUlad miedul §ise ,aPUICara sa
manance. In ul'ma mancal'la §i Pecenegii §i minunaIl!du~6e zise.ra:
«Prinoipii! nQ§tri 1m [clmd aceasta, pilla nu gust.a §i ei». PoporuJ
;Iuand 01 cana de kiseil §fi 01 ·eana 'de mied Ie dete PeoelllegilOT.
AC€I§tia ,dupa ce s',au intors Spusc1ra la randul lOll' tO't Cle s'a
pe,tJrecut §i principii Peoenegi luara kise.lul, il jpusera la foe sa fiarbl\
§i ramaoora uimili. I§i IUlara oetaticii, 'inapQial'a pe eei din Qra~ §i
.S(:' lnr.:oUll'S'2,ra in yara 1m (998).
1) Kizel, Ull fel de manJca,rc fikuta din «puree» de ovaz.
2) Lukno, un veclIiu vas l'UseSC.
- 111 -
XLVII. Sfa,rijitul domniei lui Vladimir. - Moartea sa (998-1015)._
Svratopolk. - Moar.t'2U lui Boris §i U lui Gleb. (1015).
Anili 6506, 6507 §i 6508. Muri Malfrid 1). TQt in acest an a
llmrit RQgne-da., mama lui Iaroslav:
Annl 6509. Izi,aI3ilai\', ,ta:tallui Briacis1av, fiul lui Vladil1llil', mud.
Anii 6510-6511. Viscsl,fW, fiuil lui IziaSilav, nelPQtul lui VIa-
ilimir, mud.
Aruii 6516, 6517 §i 6518. Anna, sQlia lui Vladillnir §i fiica im~
pa'ra:tu~ui, mud.
Anii 6520, 6521 §i 6522. Cand Ia.l'Oslav era la NQvgorod, pUitea
la Kie'VUlu tdhu't anUJa~ de dona mii de ~rivIIJe 2) §i ,dedea 0 mi'e (Ie
grivne garzilQ.r sal,e dela Novgorod. Tot atata de,dean §i pOSiadnieii
din Novgorod, Ial'O'81av ludi lnceta de a mwi pHitia,eeaslta surna la
Kiev. Atunci Vladimilr zis,e: «Retp.arar,!:i §oseal1la. §i zidit~ pOlduIliJe~
ea(~i vQiJasa mCla'rga in ,contra fitului sau IarOiSlav; [Clazu insa hoLnav.
An'U~ 6523. Citnd Vlad1mir VQi sapleoe impQtriva lui Ial'oslav,
Ial'loelav trimisedincQIQ rue: mare sa cheme pe Vacregi, de fDid de
tatUJ £Ian. Dar DunnlJezeu nln ,dadu diavoluluialoeaelt,a hucn:rie. In mo~
menr;.ul carid Vladi,mir dzu hQI,n;alv, elavea langa ,sine pe fiul sall
BOlri,g. Iareand Pe(JelIllel~;li pornira IU 'contra Rusiei: el trimise pc
Boris lin COlllitr.a lOll', fiind el insu§i foall'te holnaw §i mnri de aceasHi.
hoala Ia IS Iulie. Princilpd.e Vladimir mal'll la! Berest,QvQie §i s'a
asouns mQartea sa, di'Ci' SviatQPQlk se gasea la Kiev. In limpul nQP!ii.
",'a fruCUIt Intire dQua eame.re 0' g;aura in mijloc1l1 podinei 8) ; i-a inva-
lit ,co11pu:l 1ntr'0 IC\lJVClrtura, l·,a scohoriit pe pamant prin nil§te funii
§i.l ,purera p,e 0 eo rabie, a'PQi II duoora sa~l iugl'OaJpe in hiserioa
Maillcii DonulUlui, pe ,ea!re !fJl lnsu§i 01 zidise. Cand PQPomla aHat
.despl'e iacaast.a, 0 mu~!imlel al!~nlUniir,a.ta s',araspandi:t prin Ol'U§ plan-
gandu-J, aliit hQiClrii cape un ap'arartoral tarii, cat §i sa:t;aoimea
£a !pe un protector §i un hinefii.caor al ei; .a'PQi ilpnsera intr'nn
eo§ciug de marmOlra §i inmQrmanta,ra, CIU mari hQce:te, tmpul prea
feridtului principe.
EI es1Jeca un nQU ConstantiJi d~n marda Roma, eal'e s?a oou-
verrllLt pe sine §i peai sai. Vladimir a faeut la felea §i ConsJtaultiu.
La inceput e1)a cUiprinsde patimi urlrt>e. Maitarziu s'a PQeait, cum
1) Mal/rid, prohahil ,81011a lui Vladimir, fiul lui Sviatoslav.
2) Crivna, era 0 moneta de 0 ¥a[o~llre de zecc copei.d altlteheJ.ic,e.
3) Locniuta ltui Vladimir pare a fi fOSl cOllstrui,ta pe lUi~te piloti.
 - 112 -
1>pune apoortoluJ: «Cand paea1ele se innmltesc, harulcstel mai hO'gat»>-
Dlfci >d,a~di la incep'llt a !p.liiea)tlui,t, uneori, traind in lle§tiilllta, mai
tarziu to'tu§i §i-a isp,ai;jit paeatele prin pocain!a sa §i plloiu PO'me-
pilesaile, a§a cum cste ISoris: «Te voiu judeea lnstlllrea in oare teo
vO'iu gasi». De aJsemClnea, prO'oroeul a grMt: «Eu ®unt Dtunne2ieul eel
riu AdOl-rai, §i eu l1!U vreau moa,rtea paclltoswlui, c-i sa se iudrepte
§i sa triliasca: «indr<'jptruti~va §i ,rev-eniyi pe eat'lOa ooa huna». Gici:
multi oame:ni dre;p~i, §i ,tdind dupa Iegea lui DumneZleu, Be into!'C'
din calca cea huna spre mO'arte §l pier; §ialtii, tr1iillJd pe cai rata·
cite, viln la cumiutenie in ,cea8ul mor!ii §i se cural'a p,rin pO'cainta,<
oopa cum Ispulne prof€Jtul: «Cel diept nu poalte gasi mantuilre in ziua
palClai:Julwi sau; daica spun unui O'm dl'lelpt: tu vei trili, sa se IniCrea dii.
in dreptatea sia §idadi face llGdrepta,te, toalLa dreptatea sia va fi ui-
tata in nedreptatea ee ,a savar§it §l va muri in aceasta nedreptatt>~
~i dalCa 'Voiu spune unui O'm ,rau: tu Vlei pien! 'pentru totdeallmG §i
dwca rev'mode peealela pe oare merge §i seco,ndu{le dUlpa dreptate
§i jwstilie, da~a <lit inaipO'i ce a luat §Ii: oe a fur-alt, ,toatel paeaJtele ee
eJ a faoot VOir f1 uitate, indaJla ce va £Ii Inoeput; ipeilJ!tnma el daca
iucepe sa tra~a6ica in ju><fmtie §iJdreptate, el va;lLai iu .aceasta justitie
§i dreptate. En voiu judeca 'pie fiicare dintre voi, dupa caile sale"
0. ca,sa a lui ISlraill DeciJ, ac,es1 om 1<1; murit in religiJa ,oe!a buna. EI ~i-a
8palat pa'oatelE'l priln pocamta, prin pomeni IClari preluese mai mult
decM ori oe luera, 'cad este Boris: «Eu vreau pomallla, iar nu vdc~·
ti:rne; lOaci pOID'aua este mai huna d'lYcat orice, ea e mai pl~e8us decat
Oli'ce. Ea nedulc0 'chi!]r in ,oer, Inam;tea lui DumneZ'eu, CUID' sptme
in-geml catre Cornelius: [lrugad'lluiJe talle §i pornenile Itale sunt po~
menite rna.intea lui Dumnielzeu] 1).
E 0 ID'aJre minuue dit mult hinel a facult eJ Rusiei prill 1O't,8Z•.
Noi 'insa ajun§i O'data ICIrC§tini, nu-i dam cinstea potrivita en :&inde
piS 'call'e I-,aID' plrimiJt dela e1. Baca el un ne·ar flil ho1lezalt, noi am fi
aeum in CUl'isele ,Cfbvoluilui, in cariau pierit Istramo§ii no§tri. Dada
noi am fi avut gl'lije de el §i dadi ne~a!lll fi rugat lui Dumnezeru pe.utll'll
101 In ccasul mO'l,tii sale:, fara IndoiaJ-a Dumnezeu, vazand zeluil nostru:
]-ill!r fi inal~M! rn glo!ri!e: trehui.e ·ded sa ne .mgam la Dumne·zeu pen~
tru el; cad p111n el am CunoSClUt Thoi pc D'llmnezeu. Dare-a.r Domnal
sa fii raslplath dupa inima ta §i sa-!i 'implineasca toate rugadnnile
tale; de ti~ar da,mi lID'para!ia, ,cemlui pe caTe tu 0' cauti,c'UUun'l:
1) Allest pa1&agiu uu se ga,ge§te I'll toate maamscrisde ~i nici in trladucerc;Ji,
lui Trautmann.
- 113-
celO'r dIlcp;ti, hrana §i hucu.ri[le paradisului; 0 daoa te~lall" fa<ce to-
vara§ .eu Ahraham §i eu ceiLalp patrilall'lohi d:upa vorha Jni Solomon:
«cand un om drept moave, n'adejldea TIlU e p1wdutli». Ru§ii i§i :lllllintesc
deel, cand 6:e gandesc Ia IlllCll'e§tiIlJall"ea 10'1'. Ei Ia!UJda ple, Dumnezeu
III ,rugaciun:iile lor, in diuteJcile lor, in psalmii IO'r §Ii slavelSc pe Dum-
neZ/cu: poporuJ eel nou, Jurmilllat de sfant'lll ,duh, nadaj'duegtJe in
mairele DUllUUeiZeu, in DoonnuJ lliOlS!t;rn Iisus Christos care ,aJre sa dea
fiecaruia, dupa f3!p,tele sale" 0' hueuriJe, ne§telar.sa. ACCla81ta ooc'llrie
ode all" aV'ca-o ,toti cre§tinii! (l0I5).
Sviat:Olpolk.se stahili Ia IGev dupa mOllirtea ·tJa(lalui san §Ii stranse
pe Kieverni §i incepw S'll Ie imparleaJSca hnnatati. E,i' le, primira, clail"
inima lor nu Cera cuel, caci fra!ii 10'1' erau 'cw Boris. Cand Borisl se
iU'ioJ\ooa 'ou armata fa.-ra sa fi inf~aInit pe PielCcuegi, vestea ca tatal sau
a murit, a ajuns paua la 1t'J. EI planse mult pe ta-tal sau, -caci taltal
eau '11 iubea mai mul, de cat plO eeil,a1ti.
Aljungiind ]a All'a', se Olpri pe Ioc. Drujina talLlil'lli san ii ~i'se
",Tu ai 1iinga tine drujina tataJui tan §i armata sa, du",te la Kiev
§i oeupa trouwl ~tatahlli tau». EI lusa raspuuse: «Departc de mine
aeeaslla, 'Ca en .sa riille mana impotriva fr.atelui meil1 mal maire, did,
dupa mowrtea taJtalui men, eJ sa oeUipe loon!.». Annata aUiZincl
aceste ouviin!t~, 11 paxiisi §i Boris ramase singur eu sex-vitorii sai.
Sviatopolk, pUn de nedrepta,te, faou un plan v,rednie die, Gain, §i tri-
:mise sa-i apuna lui BOliis: «En vreaIU sa traiesc in prieit81uie eu tine
§i sa~p maT'elSC ,ulverille pe 'Calrei le 'aiideila parintdlc no~tru:». EI spusc
a('!casta ~liJil viucilclnie,cau!tfunJd 'p,dlejul .sa-li piarza. AJpoi Svilutopolk
se duse Iwaiptea: 1a. Vi,.segrad §! chema in tatina plel Put§la §i pe alti
hoieJ1i din VJilS(',gl1a:d §i Ie £lpuse: «lmi sunte.!i voi devotali en tot
8uHeltu1?» Put§a §i ceilalli raspunsera: «Suntem ga;ta sa murilll pen-
tru tine». Atnnci elle zise: «Nu 8pune~i nimic uimanui: dllceJi-va §i
omm':Iti pe fl'ultole meu Boris». I~au fagaduit ca VOl' fa'oe, aceast,a Ltl-
dall:,a. Calm ,despre iastfel de oalilleni a spus SO'lomon: «Ei sUIIl ga.La
sa VCir&e sange mwinov,at, ell,. se pun la pfleIl1da imp-otriva sange1ui 10'1';
ei 111Jgramade'sle raul peste rau, calea lo.r '8caleaa'ceJ01:a cu,ri fae ne~
areptaJt.e, caci ei l§i pier,d Sl\lfJCltuJ prill nelegiuure. Trimi§ii ajunsera
de cu noalpte l,a Alita §,i, u'P'ropiil1du-s'e, alUzira pe fclriciltul Boris din-
titnd coo1J: leeel·e dimi~1Jeitii; caci ii 80si8e veetea ca~l vO'r omori. E~ se
nidiea §i incepu sa. ,cante iZicaud: «Doamne, de ce s'aru inmul!it numa~
rul vrajmaij'ilm mei. Mu:l!i s'au ridi~a:t 'impotriva mea». ~i alpO'i:
«8iigetillC) i'aleau inltra,t in ClalrIlea mea. Eu sunt gata pentru IO'vi'turi
§idurerea mea este inaiutle'a mea». ~ a:poi: «DO'amne asoulta ;rugadu-
8
 - 114
nea mea fii nn merge ill judecali ell sluga Ita, .caci nici un om viu
nn V1a pnitea sa se de!SlVinO'valeiasca ina~ntea ta, eaci vra§maju] a unna-
rit sufietul men». AIPO'i, dupa 'ce a ispraVli,t oei §a8e psallmi, obsell"-
vanddl trimi§ii Be aJpropiau sa-l lov'easca, Be puse sa cante p~~~l
zidind: «Tau:ri puternici m'wu in:conjumt, §i acluna,flea lCelOll" iral rna
lillpresurat. Doalrnne Dumn-ezenIe, nadejdc'a mea este la time. Sca~
pa~ma fii slO'boze§te-ma de roli vral§ma§'ii». Apoi inoelpu ,sa clinte ca-
nO'nuL Dupa ce §i-a sfar§it rugaoiunela de dimineala, Ole; Ipuse sa se
roage, privind iooana care roprezenta pc Doonnul §i ziee: «Doamne
IisnseChristoase .oar,e 1Je"ai lalr.atalt pe 'pamant, sub/talcelBt drip, penlirU
lua.ntui,J.1e:a noalstra §iai ,lasat de bunavoie 8a-li bata in .cuche mainile
pe on~ce, §i .ali. sufeflit pa,timi Ipentru p'aClaitele noalsrtre, Hi-rna sa suport
~i enaceasta patima a meia. Ell 0' prime8c nu ,.lela du§manii mei, ci
dela fraitie!e meu: DOiailllille, nu:i fa din aceasta un pacat». ApO'i, dupa
ce s·a Iml@a\\ Is'a ,a,l'uncat pe patw lsau: §Ii la:tunci uciga§ii Sle repezira
oa fie,reJ.e salbatice! iilllPtrejurul cOfltmui lui §i~trapunsera pe Boris
en lancile 10'1': selrvitorul san eazn de!!IIsUlp'ra lUli, §ia fost omO'rii, in
a-op!la§i ,t:imp cn d. Boris i1 :iJuhea mult. Em un tauar,de raBa un-
gara, en numele dp, George §i B{)ris 11 iUlheia muilt. Ii daduse in dar ()
salba ,de ,aur §i 01 pUliita la gat Icand servea peJ prillc.ipe. Ei OIillOrlrli
§i un mare urumarde ,al!i servi,tO'ri. Neipu;t.and Ina re(pClde lui George
salba ce 0' pUiC'ta la gat, Ii tai'ail'li capul §i dUIP'a {)e i-au IU{lt Balha.
ii anmcara ,caipul. De Ill!ceea in u:rma nu ~ s'a mai reCUlll{)Scut tnlpul
pr1ntreaa,da.v,re. Crirruiualii, dupa ce ,au ucis pe Borw, I-,aIU invalit
lnrt;r'Q panza decoJ.1t, il puee.ra intr'O' carula §i-l dUJsera inc.a reapi~
rood. Cih~d nel.egiuitul Svlla<iOlPO'lk a afla:t cl el mai ll'cspira inca, trio
mise dOli Vaa:>egi 'ea >S'a-i dea lovilJura de gra>We.. Aoo§ltila vtm;ira .§Ii' 'vla;~
zUll'!a ea el este inca in vk1a~a. VnnI d:n ei 8IC{)ase sahia §i-l Iovi in
inima. A8tfe~ muri p.rea ferleitul Boris. EI ,11 pr.imit eu oeti drepli
Icumma DO'mnulni nO'stru Ii@u!8 Chril8ltos §i s'a .Ius Janga Apostoli !Ji
Profell §iia a in'll',at incorUJrilede mar(1ri ,§i O'dihne§te in ~anullui
Abraham, privind Ja huculDia ne§tea,rsa,cantand 'cu ingerii §i bUlcu-
randn~se cn .oetele Sfin!ilor. CGrpul sau a fOIst ,aldus in t.aa.na la Vise-
grad §ia fost ingrorpat In hi'seriea Sfiirntulni V,as!ile. 1ar nelegiuilii
sai UlciJgai§i Be ,duse;ra sa gaseal81ca pe Sviai1:opolk, ca §il dind nu §tiau
m ispl1a'Va ma,rear fi fa-cu1, ,ti',ealo§ii! Numele lace@toll' erimmaJi este:
Pnt§a, Ta,lel, Ielovici §i Lia§ko, §j, tatal lor Belle Satan.
Dia¥O'lii .as'tf'el Ide tl'ehuri fae lalCi pe pamant; cad diavolii
sunt triml§l ea Isa fa,ca ran §i inge.rii binde; dei inge,l'll} lID face
rau omulUli, d se gand0§te mell'e:u la binele sau. EI lajutli pe to'li
- 115-
~l1("§tini §i-i ocrot~tie impO'triva dia:vQlului, dl1§iInamtl lor. Dar, de-
mO'nii nn ca'Uta decat raul, ei sunt p5.,smui~iOri ai omului, fiindca
11 va.d cirnstit ,de DU1llIIllezeu §i fiilnd pizmuilLori ai omuhri, ei sunt
uumai decrut garoa, atUlllci 'cand DU!illIlezeu iii trimite sa fa'cl ran.
[In ,adelVar, Dumne:zen zise «Cine 'Va merge sa piarza pc Achah?»
,:;;i un .demO'n raspmme:: «En v{)iU! meil~ge» ] 1). Omu:l ran llnlSa IClaire se
Inde~eltnrilC'e§te sa faca rau, ,e mai tiealosclecat diarvO'luJ: did dilavolil
cfug de DUIIllluezeu, iall' omul :ran fll'alre te/anla de Dumuezcu Iii niei
l'u>§ine inain.tea oameruilor. DialVO'lii laiU teama de orueea Domnului.
lar omul ran n'are teamade crUicea ,doourlUlni. [Delasemenea David
zice: «Voi vorbi!i en dl'leptat.e; voi judecali eu dreptate, voi fii ai
"oamenilO'r; dar in inimi1e VOUis'tre faice~i nedrcptaJi; mainile VQaSltlre
',fUle sa ,apese nedrep1Jwtea pepamunt; oamenii <SUint stricali la iC§irru
din sOOnl mamej ~O'r; ei sunt ratalCili de Ia na§te\l'e, spunand min~
ceiuni; vi(lliinnl lOll' e81tieea ven1nnl §arIP'Ciui» 1) ] .
Nell,egiuitul SviatoPO'lk IBe gandi a'tunc:1 in sillJe: «Am ueis ;)c
Boris, ,ClUln u§ Heide §i p,e Glen? ». ;li CGncepu un gaud vrednic de
·(:;ain. Tll'imise un sol v1oh:laIl la Gleb, spUlliindu~i: «Vin{) illite; pa,'
rinteJe nO'str:n te chiama, ·caci este foar~e hO'lnav». Gleh lncaleca
.nnmai decat pc' nn ,oaJ §i pl-eea ,cu 0' mica drnjina, fiinddl >e,m foaTre
supus faftade taltal sau. Caud sos~ la Volga, oalul san dadn in campic
'peste 0' groapa §i-§i (aen 0' mica fmetnra la :piCior. In urma, Gleh
.ajull8e In Smolensk, de Ulnde PO'rni in zori §i fHndea O'ra§ul nu era
·d'oparte, lua 0 ,corabie h Smiadin. In timpuil ace,st.a, Ia.roslav ,aflana
tI,e la P.rmlsJ,a:v.a, fiiea lUi Vladimi,r,despre mO'artea ,l:aitalrni san, tri-
21ll€,e la Gleb, S-punandu"/i:: «Nu ,te duce: talaI tan ,a IDUrit, atar fratele
.tau a fo@t ueis de Sviatopolk». GJeb auzirnd UJOCSce vorbe izbuonJi in
pliinsetie §i snghiluri, .plangand pc flatiil san §i maii mult inca pe
fr,atr~e sau §Ii Inclepu s.a se roage ,ell' lruerami, zi,cand: «Neferieitul
<ilfle mine, Doamne,a§ vre.a mai Mne sa fin mGrt impreunaen fl'at.e1e
JUCU, dedit sa ,traesc pe aooasta lume. Duea ~§ fi vazut, draga frat~,
Jfa!a ta Ide inger, ·a§ fi murit impreuna en tine. De ce am dimas a.cnnu
Silnigur? Uude slmt· vorhele oo-mi spuneai, frate prea scump? Acum
'n"am sa maia,ud sfatumile tale eele ,dulci. Dad. tu li-ail p.rimilt ra",-
p1a:·~a Idela Domnul, roaga-te pe.ntru mine pentru ,ca sasnportt ace.astii
11.ll11Jcenicie. A§ vrea mai hine sa mol' en tinedeoat sa traiesc in
1) A()P.&t pas'a'ghl uu este in t!tute mal1Jusol"isele ~i uu se ga&e;;te nid in trl!-
,,]ucerca lui Trautmann.

- 116-
aceiMta lume plina de tieUlO§ile». In V!1'emei .ce se rugal astfel, eu\\'
bcramH,eJ in O'chi, s08ira .deodatatrimi§ili lui SviatOlpolk spre ai,
omOll'1, pe GI-· L
~, '"
"i .af'",,,ti
~~" ' trioo'",,~ pusedi mlliua pe coraibia lui Gleh
§i scoasera sahiile. Se!rviltorii lui Gleb fura ,elJlpriu~ide groaza. Unu~
dintre trimi§i, neJUlernieul Go,n,aser, pO'rnnd sa nc1da indata pe Gleb ..
Buc:altia:rul lui GLeb, nulIllit To.r:cin, lua uu eu!it §iA omori. Ca un:,
mielu§el nevinovat, el se ldadu ca jertf.a lui DumnClZellL, intr'un min)."
pla,cnt, ca 0 vic'bim.ii grai1ou!l"e. EI pl'!iJmi culnuna §i intr'furu(i in eel"
vazu pe fmtele san ,atiilt, .de dorit §i se bucnra impreuna en el de 0'
bueurie ne§looarna in dvagostea lor fra!easca. 0, ce fTUroOS ,este, ee'
bine) este, dud fra!ii !l:!raelSc impreuna. ;;1 tidilo§ii se intollirsera aoasa"
cum zi,ce David: «Cei blast.ama!i sia ,se lfIlJ:JOarea in IllfeliU». [;;i ill!pO'i:
«Gei paciito§i aU t.ras sabia, ei au intin" arcuJ 10'r SiP,re ,a 10vi .pe eel"
BLab §i sar.ae '§i Bipre a lovi pe OIameni~ cal1i au ini:n1U drepta: sahia
Iffi' sa ilntrc In :lniIlla lor, al'\cnriJ,e lor sa ·se frilnga, §i pacato§ii sa
p1ar.a §i lsa se impl1al§iie ea fumnl»] 1). ;;i .apoidupa ee s'au int.ors~,
8pllE!e;ra lui SViwtOpO'Jk: «Ti~am implinit porullicile». La auzul aces~
to'm, se umpIu de ingamfalre, ne§tii:nd ce spnne DalVi,d: «De ce, prin-·
eire, leJ§ti mandru ,de lrautailea ta? l~mha ta towtU ziua n'a unnarit
decat nedreptatea; ['oa 0 lruma la:scu~ita lela a facut m:umai ran. Ti-a'
pJ:ii,c;ut ,raiUtatea mai mult dedit bunatateJa; tu splUi mati mult mln-
eiuni Idedit adelVUirul, lie !i-au ,pIac'llt mai mult vorbe1e pIme de Im-
gambre §Ii: limhul plina de in§e1aciune; da!l" §i DUTIllIlezeiU te va pra.-
padi .de sus pana JOB ,t.e v,asmulge din loenin!a bal §i t.e va drnddii-
cina de Ipe pamuntul.oolor vii». De al3eme.Ut:la Solomon·a 'SipThs: «Vom
riide de ,peirea voms'lra §i ma voiu hucura cand va va ajullge ruffia.
Ei vOIr manea fnratde eailor lOll' §i se vO,r !sa·tum de nelegiuirea lo.r] 1) ..
Gleh fu deei' omorit §i arUiIwat pe m:al intre dona tnunchi,ulri
decop'ac, apoi 11 :ridi,calr:a §i~l puee.ra Ianga f113lte1e sau Boris in hise-
6ea Sfan:tuJui Vasile. Urni}i eu trnpurile 10.1' §i mai mult inca I'n·
sruflellele lor, lei raman Ianga Regele Regilorr 1nt1"0 bncu:r~e ne&far',1i'ta,
intr'o stralueire llie§'irbita, aducaud popornlui rueese darull"ile man-
tucirii §i, oelor oari vin,av.allld cre:dill1~a, din alte~iiri, vin,ct>eoall'e. Ei
dau putinJi'i de a mergeoelor ologi, vedel'e eclol!' orbi, sanatat,e edor'
holuavi, libertaLe celor rohi!i. Ei desdlid temni~jle prrzoIllierilor,
miiru.gaie pe eei ol'OpS[li, mantuesc pe cei oe ,gurnt in p11imejdie. Eii;
1) A(~est pa81lgiu Ul! sc giise.~lte in to:a.te mmlUscrisele §i Ili/eli in tl'll{lueere.l\ luh..
'Trautmann..
- 117 --
<:IBunt IHotectorii RUlSi;;:>d, humin! orhitlOare pentru totdeauna §'l im
Toaga Ia DOTIllIllll pentru compatriotii lor. De lace'ea, noi treibllic sa
'laudam in mod vl'ewni!c Ipe a'ce§t.idoi muceni,cliai lui Cri,st §Ii sa--i
"l"ugam eu rugaci:ull1i fierbinti zic£ilJld: «BWCUl'\Uiti-va, mneeni,ci ai lui
Chr~stos, ocrot~tori Iaci. RUISiei, voi cari u§UJl'a'ti ,pe ooi cari vin Ia '1'00
"en credinla §i en ,dragoste; bncllJrati-va vol, 10cui1or1 ,ai cerm·i,Ior.
V oi ati foot Ingell1i, slugi illsufletite de acelea§i g1liruluri, (Dati plini
. de acela§i dub, de alCeea§i inima intocmai CUi §i sfilUtLi, deaooeada!j
,~.mantuire tutul10r ,celor lOam 8Illfar. Bncrut'atiJ,Jvii vori, Boris §i Glen, voi
pEni de inte1epciUJIlJea ,divi:na; oa donapame, fae",,!i sa !a§lleJu80a din
izvoare ,apa dataitoare ,de vieala §i U§UlraI'C .cefor credinciO§i. Buen-
,ra!i~va, voi ca'ri la!i IcaJcat inpiciOla,re §al'peleool cmld, cad v'a,ti
,aratat In~aj,a!i de il'azele striih:tcri:toareca ni§te fi"idii luminand tocata
lama rusca,sca. gonind ;tot intunerecul, aratandu-va lll!tr'o cI'edin!a
:nestramutat,a. Bncuralj,.va voi ~a'l'i, uiJ:idohiindit un ochiu care Illl
,adoal'me, 0 intima, paumTIsa de pornucile Domnului §i suf~ei1e hi!1Jc~·
,,·cuvantate pfin,tru a faloe hinele. BUCUl1afi~va, fraI.ilor,amando~ in
Jrucra!§'1111 ferici'rii, in Iocuin~a Cerulni, in slava caire un alPUllle niel
codalta §i unde 'a!i in"wat pentru ,melult.ele vOaGtl1e. Bu~ura!i-va voi
>ea,ri ati f08t luminali ,de lu:mina Domnu:lui. S',ri'ihiitaDJd lumaa 1[1-
'U'eaga, gonJndp'e d]la'Volli" vindel(Ja!llJd pe bolnavi, fadii strahlciroare,
vii proteguitori pe langa DUnInlelZeU, mCl'eu lum~nati de flaeara
div1na, muoelliiJci lliel!lidormili 'Cari InmiLnali sufletele credinciO§lilor.
Voi lali fost ina,l~ali 'Prill haml alducator de lumina al DOTIllIlului. Voi
ati foslt Imparta§!i~i de ioate frnmuseti},e vietii cell'e§ti, de gloria §i de
hmoa pal1a1disnlni, ,de lumilllill min~, de hnciuria recUillo§tinliL B'U~
cur,ap;-va voi ·eari; dati hmma inimilor, gOllliJ:i dUil·erile §i chiJnurile,
vindelcraJ:i iSa:ruferiutele ,cele mai grozarve. Din pieaturile saJcre ,al'e san~
ge1ui vootru, voi v'.ati faout 0 podoaba de pur,pura 'l'il domni}i veeinic
eu Chrisltos, rugii.ndn-va rpell1tru pOlpO'a'rele cl'e§tine ool'e noui, perrtll'U
compatriolii vO§ltri, cad pamootul l'Ulsesc a fost billlecUIVantat pllin
sangele vostru; prin moa~tle~e voal3'tre depuse in bis.erica, voi lumi~
ll'aJ!i eu duhul vas'txn '001 srant, §1 va ruga!i IP'eIIltru popOirul vositru,
muoonvci impreuna 'cu mueenioii. Bucura!i,~va voi care prin suierill-
}fle voastre v',ati pr:ejfac;nt in soare straIucitOir al Bisricii. Ra,gari;lul
1I&e ilulll1ineaza in ci:nstea vooollra, 0 mU!ceruci. Veseliti-v'a, voil stele
;:8tralnci'toare icari va rid:ircrati la all]Jror.a dimineVi. Marrti,ri credill1-
,cio§i ai lui Christ, 0' voi, s'prij.ill1itO'ri ai llO§tri, pune!i pe pagiiru. IJ.
pircioarele .principilor illO§tri; rugaJ:i pe atotlPutlerniicUil Dumnezeu ca
:sa tralm in :anine §i in Isana'tate. Apar:al!i-ne ,de l~azbola~e HiuntTLce
 - 118-
§i de apuciitwrjl'e diavolnlui. In,gadui~i-ne noua owri cantlim §i va·
mustim, sa sarhatorim siirhatoarea voootra, in toatle voocurile pana
Ia sfii:r:;Ji'tul lumii.
XLvnI. /arosllw din Novgorod in cOInt.m lui SviaJtopoili (1015).
NeIeginitnl §i hla\Swmatnl Sviatopolk ueise in urma pe Svia,·
to@lav, 'l]irmihindu-Ipana in TIlUn!ii Carpa!i cand voi sa Be r,dugieze
in Ungwria. ~i ,se gandel1lJ 'in sine. «Voi omori pe tori fratii mei §I
voin pmw mana pe RUISia intrelli~a». Asrtfel Be gandea ,el in Ingam--
farea sa, ne§tiind ca Dumuez,m incredin!e<l!za dO!llli1na! ,aloe'ilui eamia,
e1 0. voc§te ;ca p'c impara}i §i pc tregi Ii a§eaza AtotpUJlel'l:l.iJ0ul §i h:; .ail
pUlteD!) numai ciinid vl'C)al. Daea Ullp~por est£) dr'ept inaillJ'tea Domnu·
lui, Ii da hlli un 'rege sau un ,p'riIIJe~p,e ,drept, iuhinJd dreprlla(bea §i
eehitarea, §i hota:re~lle Ull .earmnitor §! un judecator care, sa impar~
!ellJSCa dreptat>2\a. Caud intr'o. tara princilp,ii SiUJllt dl1epli, muHe pa~
calle ii sunt iema!tle; eall:lJd msa prineipi,j BUIIlt ~ali §i nedrepli, Dumuc-
zeu fa,ce sa apeseasupra larii mwt ran, fimdea princi'pele Ii esre
capul. Cadi Isaia a zm: «Ei au pa'catuiJt ,deila Iba.p paull. 1", picioa.re"
adoca dela principe ,pana la poporuJ de jos. Neferieita 'este -cctatea
In ,callS iprindpe1e ffl~iC tanwr, plac,andu-i sa hea yin 1a sunetuJ de
muziea imprellll'a ,ell eousiI1crii sai (lei tinen. CaCli, Dnmnezeu t1"1 ••
mite a,stfeil de prU'lcUlpi! Ip>etntru paoa,teJe poporului §i inli'itura pe sfa·
tuitorii veehii §i in~01epli, ,oum zice lsaia; «Dumnezeitl v,a ,rid1ea din
leTUsalirm pe mia§'uJ oel ,pUlterllLe, pe v,,;,teaz, pe jUd0eator, pe pro-
fet, pe batranul eumpatat, iP'eeonsiIierul distms, pe me§te§ugaruI
cd activ, Ip,e sluga cea inteiLeiaipta. Voiu ,aJ§eza ,de conducatnr u:n prin-
cip'e 'lanaI' §i obnazn;,eea sa gnverneze».
NeJegiuituI SviatolPo.lk llloepu sadomneasca in Kiev. El adnna
poporuI §i .se apuea sa impa.rta halilne Ia uuii, hani la allii §i 0 mare
parte din hogaliile tat.alni sau. Dar ljaros,lav lluaflasc> inca despre
moartea tat(Hui Ba,n §i ,a'vea po lan,ga sine mulli V'alregi. Aoe,§tia nn
tl0purtan hine en Novgorodiienii §i 'en femeile lOll' §i No.vgorodie:nH
revoItandn-se au urns pe Vall'egi in (l~a lui Poromou. Iaroslav .'lU~
plirat vern 1a Rokom 1), se stahili III pala:\: §i trimil8e la Novgorodieni,.
8p1l!nandu~le. «Pe !ace§t.~,a m'am putinta 8a-l mai 'aduc in vieala». 5i
chemand la si'llepc oamenii ,oei mai de @eallla 'cari ueisera pc V a~
regi, ii nc:iJBe prin vicleni:e. Dar ehlar in aeeea§i noapte el p.rimi un
I) Rolwln, () lcbtlitElte lilnga Novg()il:(}d, Iunga bool Ilm.en.
- 119-
vestitor dela rora sa PreCtslava din Kiev: «Ta:tiH mu a murit; Svial.o~
polk s'a stabiIit la KJiev, dupa 00 a omoyit pc Borns §i dUipa 00 a trio
mil'! sa aaute pel (,.,.,leb. Felre§te-te de eh. LaaeelU6ta vest:e Iaroslav
planse du,pa tla~a1(,~:u §i dupa drujina sfl. Adona zi,aduna pe cei~
Ia1ti Novgol'odiern §i 1e zise: «5eumpa d:mji~_l.a, lcri oo-am ncir;; §i
aStaz1 mi-ai fi de folo.s». 1§i §te!r<>Je l>aleriimli1e §i SplllOO in veoo: «Tatal
meu la murit §i S'VIi.ato.polk s',a !luit pc trOll l'a IGev §i-§i Uicide fra!ii».
Novgorodienii spuls,era: «Prilllcipe, de§i fvatU nO§;ll'Ii au fost uci§i, nOI
putem t01Ju§i sa ne! Itlptam pentru tine». ~i laro,slav Iua 0 m;e de
Varegi §i p,a1lruz'eei de mii de aJp soMati §i seduse in contra lui
Sviatopolk. Inehinandu-se lu,j Dumnezeu, zise: «Nu eu am meeput
:sa oonor pe fm~iri mfli,ei el; DWI11:IlJczeu sa razhuIlJe sangeI.e fim}iloll'
l1'1eli; dtci el a v:amarll ,san:gele iIlJcvinov,alt al diVeipplor Boris §i, Gleil.t.
Cme §tie daca nu~mi v,a; falee La fel? Dar, judeea-ma, Doamne, in
dreptait'ea 'ta §i rau,tatea paeatosului sa aiba sfar§i:: ». ~iplie'ea impo-
tJrivJa lui Svi,atopoik. Ciind Svi,a!topolk ,aulZi ca Ia.mslav vinecu all'nl<l!ta
in contra 8,a, 1§1 aciuua 0 al1matade Rn§i ,§j de Pe0enegi §i-i ie§i in
cale 1a Liubeci, ve:n::i:nd rurnJIlldJinslpll1e Dnip,ru, §i IarosllalV ,din 1C!C.a~a1ta
p,aTte.
XLIX. Iaroslav se stabile§t:e La Kiev. Boleslav merge' impotriva lui.
(1016).
Anul 6524. liafI'oslav porni in eonil:,ra lui SVilatopolk. Se gaoo'lU
{,ala in f,a~a p'e ce1edoua maJlUri ,a:Le Dniprului, neindra.lZrxind sa
i,'I1ce,arpa ata,cul IlJ:!Ci 'Urnii ruci QciJialli. ~i au st'art 'Un'Ul in fata celui~
Wt tliei luni. Voivodul Sviwtopolk mergiillld calare .dealungul malu~
lui, Be 'puse sa-§i hata joe de NOlVgo.romeiIl!iJ E\pu,uandn-Ie: «Die ce zi·
darilOir 'al'i venit en acer'3,t schiop. Va yom pune 'sa ne ziditi Ili casde
noaatre». Novgorodif>Allti,i auzind alceasta zme1ra lui Iai'osliav. «Maine
"om tlreoo raul §i vom ipor111 contl1a lor, '§i eel oe nu v,a veni II yom
omori chiay :noi». Ineepuse toamai sa ]jnghe~e §i Sviatopolk I~i avea
lagar:uil l'll:tre dou.a laellri. Toata illoap.t!ea aehefuit en dr.ujina sa.
lwroslav insa l§i I8ltranl8e pea sa §i illCiepn sa mCIal'ga ml eta in zorL.
zilei. ISe 8cohmii:ra la mal, de®l.eg)ilira corahii1e de. pe tarm
§i porJ:lj~J.;a ill!da:ta UIll,ii iconJtra ce1odaiL~] §,i@e: c.iocnir,a. LUiprllru fu
grozava §i Pecenegilor Ie-a fost en ,neputin!a .sa Ie vie intr'aj.utot
din cauza lalCtllui. ImpjJImffi'a pe Sv1alJo\polk §idmjina sa spre lao.
Aoe§tilUi lnalin>ta:ra pe ghia~a, ghiala 111L",a se rupse §i Ia.roolav ineepu
 - 120 -
sa aiba p11ecadere. Vazand aceasta, Sviatopolk fuge §i laroslav ie;;e
inv:itngatoa·. . . .. ! :t;;i Iua nmlti locuitol'i ()uel §i Oll'prinse ceNl.yiJ'e ,rum linultu~ de la Cer-
SvirutOlpolk se 'l1eJ ugia Iia Le§i §i Irurosla.v se stalnh ~a K]I~v p~
.tronulplh'intilor @ai. brosllWdin Novgorod avea aturnCl dOUalJeCl
§i opt de ani.
L. - Razboiul CiL BolesllJJv (1018).
AnuJ 6525. Iarl'oslaiv vine la Kiev §i un irnc(,IDdiu aJrse ljiseri-
ciile (1017). . .. A •
Annl 6526. BoIesllW !porro eu Sviaitopolk §l ,cu Le§lil. 111lpotnva
hi Ia.ros!I.alV. Ia.rosl,alV adUil.laIlid ;pe RUI~i, !pC Varegi §i pe Slovani se
duse in eorntra lui BoLeslav §i Svmtopolk §i 8OBeJ§te in V olhynia §i·§i
a§ezalra taibUl'a pe cele dona maluri aI·e fluviului Bug. la'roslav av.e.a
pe lanD'a sille pe educa'torul sau ·ce-il croocuse, un voevod numlt
Dudy, ~ se ',apu.oa sa imsulte pe Bolf'J81:aiV spunandlU~i: «Gu un Jrug
alVlem sa-iJ;i ''1pintedim nOO lile hU!l~ta Ita .(lea mare'». Gaci Boleslav eJJ.~
ID.wre §i gmls aJ§a ,ea laibila Ise mali linea pe ClaJ; da.r ClM om OUIlruil~te. !51
Eollej31av zise drujinii saile: «iDUlcfl nn .sim!iJ:!i JiU§ine ,de .a:oeasia ocara.
am sa iIDiadUic sa mor sitIgu;r». ;;i se a!l'UIOOa im;pIleUina ,eu eaJuJ sau in
fJulViu §i fail1llliUitia sa 11 u,l'ma. lair081av ilnsa n'avu ,diga,z sa~§i a§leze
armata in Enile de hatatiJe .§i ,ded fu InviJns d·e Bo,lesbv. ]jaJrosIav w
vr"o plaltm inf,li 'Be .1'elfUigi.a lill: Novgol'o,d §i Boleslav veni Ia Kiev ell
Svia!topolk. ~i BoIes1av z~e: dmrpal'1ie diI.;ujilna mea in oJJa§e peutru
ea sa -I}i 'p'l'Ocu,re hrana» §i OIl1dimJuil ii Sle ·wdu<8JC la ludie p lilui;re.
Iaroslav re.fugiiOJdu-se Ja Novgorod, voi.a sa s,eape dincoilo de
mare. nair posadnicul Kosniatin, finl lui Dohrynia §i loeuiitorii din
N ov.gorod sfaramara corahiil'e lui IllirOtslalV, spunandu-i: «Vrem inca
s:a ne ll1lIaffl lUfpit.am ,en Bolesl:lW §i ,eu Svi:alt.opolk». De alOOea, se apu-
cara sa tS1Jl'alIliga hani, ·eate paltiru kuruii 1 )de clalp, ciite.:l4elCe gri'Vne de
slJa!tomtJe §i calc op.tsprezCloe gciV'Ile de hoer, §i ehBmar'a pe Varegi
§i ledadura hani. ~i Iaroslav i§i striilUse 0' maire a.vmaita. Bole@lav era
b IGew §li neJegiJUiJt:ul SviatopOiLk. 7Iise: «Ueitooli pe toli Le§ii
din 011a§». ';;i ei nciseu::a pe Le§h; !atunoi BoIeslalV fUigi din
Kiev, dUlcand w2Jaurrul lui hrosIa,v §i luand pe holieri §i pe eeile
GOUa 8'Utrori ,ale lui hroslav. ~i ,a§ez.a lea p.azl1ic aJ tlCzaurului pe
1) Kune, ~ veche m"nedll II':useaslCli, Ia lueeput lllsemna bl~l1a de jder;
c.a f1i in latin.e§te pecunia, bani, dela pecus, viti'i, banii Be strflllgeau in natura.
- 121 -
Anasmse, cam avesta ii dl§tiga@e incl'ederea prin apncaturile sale.
V1e1tlsk §i se intoaTse in ~ara sa, iar Svialopolk i'u()epu sa donmeasca
1a Kiev. ~i Ial'osiav se d'l1se impotriva lui Sviatopolk §i Svia1:opolk
:Be Il'efugia Ia Peoonegi (1018).
LI. - Continuarearazboiului (1020). -lnfl'iingerea §i fuga lui
Sviatopolk.
Arml 6527. Sv.iait,opolk sosi eu Peceltle,gii in fruntea unei 411'-
mate foarte puternice §i IarO'sbv l§i 8'transe 0 arma,ta nnmeroasa §i
PO'rni i lllPollriv,a lui Ia Alta. laroslav Be opri in lotcul ulI1de Boris
fUl'lese ucis §i .dclicand mainile "pre ,eel' zise: «Sangele fratelui men
.striga caltre tine Doamne; razhwna ,sangde acesttui dtrept, cum ai l"iizp
huna1: sangele lui Abel arrulltcandasupra lui Cain gemete §i grooza~
fa tot ,wstfel cu Svi,atOlpo1k». Dupa ce a faent ru,gaeiunea, z:se: «Fra-
. !ilor, de§i voi ,sUJlrtetiaei de fa!a ICU trupul V08,tru, ajutJat,i~ma plin
ifllg'atCiunile voastJre impo!triva acestui du§man, aoestui uciga,§, aoos-
.tui ingamfat». Dupa aceasta rugaciUil.le,amiindoi fr:alii pornira nml!
imrpotrillv,a tOOluila~it, §i crumpi:ille deb Alta, 'Be ullpl,u,ra de ~
nmltime n(etsfiill'§ita de sOIlda!:i de ambeile pat::!i. Em intr'O' Vi-
neri, Ia rasari'IJui soal'elni §i a fost 01 1l1'pta gl"OzalVa preoum n'a ma~
fnst pi't>iJJa ~tJuillm in Rusia. So1da~ii se l.Uip.taucOirp La ,COl'lP §i se .rna-
ceHireau; .de ItIl'ei ori ineqpura din nou ha:!;aJia §i sange1e 'cutrgC>:l
v.aJe priill vagauni. Spl'e seara IaJroslav ie§i hiruitor, iar Sviaitopolk
fngi, §i ourm fugea, diavolrul veni ~a e1. Oasele l,ni: iUQepu:ra sa
slahl\a'S'Ca §i nu pu!1easa 8e mai lie pe cal. SolcIa!ll iI pusera .Mwne! pe
o ta.rga §i-l dusera paua Ia Berestie .2), fUtgmd CLl el. Caci 1e spunea:
«FugiJ;1 eu mine, ca,ei ma urmarese». Atnnci servitorii trimise.ra sa
vaz,a ,dale,a ci:neva il :nnmaCI'e~te; Idar nu e.I1a nimenCia CWl1e sa-l Uirma-
l'eaJsca §i oontinuara sa fuga eu .el. El ingaIheni §i, a;poi, reV'enindu·§i
s,triga: «Uilte, :we IIlIrm;]l'eSc, f,ugili». E1 IDJU putea eta plel Ioc §i fugi:
prin toata lara Le§ilor, gOillit d,e mania lui Dmrmezeu. ~i ajungand
Intr'un 10ie de§Cirt intre ta'r.a Le§ilor §i Ic:ea a Geiliilol', l§i sfar§i viafa
int,r'uu chip jaJnic. Fara iudoiala, el fiind un om nedl'elpt, judoouta
lui Dumnezeu a c:azut lasupra ca,pului lui.· Dupa oea pleoa't din
aiCeasta ~uill1e. la daJt ,de dl~nJUirile eelolr osandili; aceaSita 0 dove~
1) Cervensk, este cregiun.ea dela Cerven..
2) Berestie, om~ul de mai tarzill Brest·Litovsk
 - 122-
diIse §i hoa:1a grozava ·eare, [iiI-a mila, I-a dUiS 1a moaocie. la(l:", dupa
moarn.ea sa, a [ost ·dat chinurilor veei'lliae. Mormantul san 00 ved~.
'inca §ffi ,alSlazi in1lr'un de§el1t §~ diln oare iese fUn miJros dl~ llIesrufe.rit.
Acearsta es'te 0 inva~atluTa pe care Dumnezeu a tr,i:m18-0 pnu~
cipilor ru§i. Daea ei ar mai savar§i 'crime de a'cela§i fel, sa·§i adu.ca
.aminte ca vor primii tort astfel de pedejpse Stau .chiar §i mai mari,
ilarca, §wn,d ce 8',a iutaulipbt, mrui slivar§esc OImOJCuil'i aJ§a de urr1te. Cain
.a fOllit pedeJpsit de §rupte OIri, f\i:iJndcaa oonorit ,pe Ahel, ~llIr Lamruch tle
~apteZletOi de Qm ;clici Cam nu §t:iJC'U! ca~l a§ltelliPta pedearpB,a lrui Dum-
llIe1Ze!U, iJair Lrumeeh §tiind ,ce p,edelllp,sa a suferirt DUJrlllCUJ sau, a sava.r-
§it It,otUigi un OiU101f. Cad Lamwm zioo odor ,doula femei ale Siale;
«ibn omo:rlt un OIm ;pentru .nenorocirea illea§i. un lanar penlru
I,eirea mea. De laloeea, mi-a fO\3it data 0 perderupsa repe/,ata ,de §alpte-
zeei de or~ fiia:lJdearum fii,cUlt ,aleeaSt,a Oll §t.iintl:». CiiJci Lalmelch
ucisese pe oeidoi frati ai lui EnQch §i 1e-a Ina! fe;meiJe. Lair Svio.tQ-
polk ,ajoei8lta este un nou Abimelech ClaiOO CIa fiual U!nei adm1te.re §i~a
omQcit pe fra~ili sai, pe fHi lui Ge,aeQn: tQt ·a~tfd. lru foet §i ac:esta •.
Iaroslarv (.ye stahiTi la Ki,ev, uncle s'a od;ihrnit en druji!rlIZl I'Ja,dup'l'i ee
eu mUlltii su:doM'e i~i ca§tigase victoria.
Anul 6528. Iaroslav dobandi un fiu, caruia ii dete nm.mele de
VIa,iJ:;oor ( 1020) .
Annl 6529. Briaei1E'Jarv, fiu! lui Izi,al8.1av, nerpotuJ lui Vladimir~
lUielr8e ImIPo;t,riva NOV1gorQduIui, puse ma,na pe ,a,oe~ti'i ootate §i luana.
UJU mare uumar de Novgorod~reni, lnllp:reuna ,eu averile IDr, se in-
toame la Polook. ;;'i Cland :a~uruse 1a fiu;viuJ SUldoma 1) IalrO£iLarv, iC§ind
din KiIC'V, II in:talni dupa §flip.te zile. n invinse §i duse pe Novgo-
l'odiem La Nm>;gorod §i HniaClislav se :r;e,fUlgia la Poloek (1021).
Ln. - Lu:pta lui Mstislav cu Rededia (1022).
In 6530 liairos1av vi/l1Je 1a Be,rcBi1lLe. Intimpru,l lalces'tJa Msti81a v?-
care eI1a l,a Tml1toEakarn, porni in OOOllt:l1a Kasogiilor 2). P,rinC!ipele
Ii;ja,sogilor, Rededia, la vesiea aceas1la, Inainta importriva lui. Caw:!
cele dona ,arm ate se gascau faJa IU fata, Rededia spuse lui Mstislav:
«De ee sa pi,ara ,ceJe aQU.a arma1e in IUjpta noaslJra? Sa ne lUjpitam
noi llUJ§ine. Da<e:a tu vei fi irnvingator, vei l,waa'V'erile mele, femeia,
mea, copiii mei, §i !a,r.a me.al. DUlca en voiu .fi inrvingaltorul, voIuTua
pe arle ta,Ie». lar Msti€~av zise: «A§a sa fie». ~i Rededia zise lui
1) Sud:oma, UTI .ran in gnv, Pskov.
2) Kasogii et1aJU IIID popO<r l~ NOlI:duJ. CauCrruzulrui.
- 123-
M:stishw: «Sa nu ne hlptam on aJrmele, 01 sa ne luam la .trfurta». ;;i
ince:pura sa se lupte voi'lliae§te §i se lrup'tara multa vreme. Mstislav
incepu 8 a &labea..soC!l., caei Rededia era mare §i putJe.rni,e §i Ml8.tis1av Ii
1
zise: «0 preacurata Ma1ca a Doml1ului! AjUlt:a~ma. Dareail vlliu
biirni, voiu cladi 0 J):J'OOrioa in cinstea tar». On aoeste vOl'be i1 ai11undi.
la 'pamaDJt, gcoaoe cu1i:l:;u'l §i-llovi in gat. AstfeJ p!1wi Rewedi,a. Matis-
lay intra in tara lui, ii lua to ate averile, femeia, copiii, §i impuse un
triburt K,asogilor. Apoi la inrtoalrce!l1ea Sa 1a Tmntorakan puseLeme-
liiJe unlci biSierici, peutrn Sfiinta Maica a Domnului §i 0 cons;trui.
Ea cx:isrta inca §i astazi Ia Tmutol·akan.
Annl 6531. Msltislarv porni in COlI1ltl1a lrui broslav ou Chaza;rii ;:i
Ka&ogii (1023).
LIn. RazOOaele oivile (1024-1026).
Anul 6532. Pe cind l¥oSlav era 1a Novgo:rod, Me.tbil:w vine
dd,a, Tmu:torakCln la Kiev. unde IO€mitO'riidin Ki.ev nn-I reeU'llosenra
,Qa p,riJ]eipL Atu:nci eiI. pJeca la Cetrnigov, in vreme ee larrosl.av ,sUe-
tea 1a N ovgorod. I'll acest run, se ivira l1i§lte nlijitori h Suzdal 1 ). Ei
oonO'rirape biitranl: prin §tiin~a 1O'r dciioe,rusca §i prin influen~a demo,"
nil or, z1;canld loa eti lair imp,edica IvccoltJeliei. ~i a fOBlt, '0 mrum turhu-
ram §i 0. malre fOiarmeltJe in toatle acesle ~U!tu,ri. Tort popOlI1ul alerga
Ia Volga, Ia Bulgari, adure gran §i avu ,ootiel din ce sa it:raisca. lam-
slav a'Uzlnd vorbi,ndu·se die ace§ti vr.ajitori, se d.ru1seLa SuzdJail, inclUise
pe vrajitori, ii risipi §i pe u:nii ii pedepsi zicand: «DUiITJJ1.ez.eu trimite
PeI1Jtru pa,catele :noae.tre i:n fieeare .tuiri'i foamete ori ciu:ma ori se-
ce'ta, gura laLta Ipedearpsa §i QIIDJILI nu §tie millie». In urma, IaJ1:oohw tlCe
iutoarce 1a Novgorod.
Apoi Ia:ros1av 1lrim:ise dmcolode IDaEe dupa V1atregi. Iakun
'ieni :00 Va;l1egii, Iakun em o,l"h §i purta UIIl 'V'e§!mant tesut In aur
§i veni Ia IaroslalV. Iaroruav veni cu: Iakum impOitrwa lui Mstislav:
Mstislav, l:a aceasta veste, morse in 'COiu,tra lui 1a Listven 2). Msti:Slav
l§i oriindui seara ,rurmai.:1. in linie de ba:t,aic, pnse pc Scvc'Iieni in fa~a
Varregilor §oi el StCa§'eza la aele dQua aripi 0udrujina sa. Caml sosi
noap:tea, se ivi In1Junc(l1eeul C'U f ulgere, tunete §i pIo,are. ~i Mstislav
8puse ,drujinei sa&e: «Sa mergeIDl aCU1IU impotrivu lor». ;ii Mstislav
§i IUJ:"oslav porniva U!I1ulcolltra altuia, Seve:rireni cari formUlu ae.n,·
1) Suzdal, faimoa.6a cetate in regiunea RostovIDui, gUV. Vladimir.
2) Listven, olra~ in re.giunea Cocnigov;uILui.
 - 124
Itrul se repezua asupr,a VaregiJor. Varegii lUceipUira sa slabea~ca.
.l1luptand in contra Severienilor. Atunci MstislalV se repezi eli drujina
sa §i se fpiUise 00 ma'cela,r/elrusc:i pe Vmegi. IJuipta fu iudarjitii.. La lu-
mina fulgerilor se rumesteca reflexul ,armelor. Furtuna era grozavii.
lUipta craneena §i terihiJa. Iaroslav vazandu-se invins se refugia eli
Iakwn principele Varegilor §i Iakun in fuga sa l§i perdu haina le-
.suta eu anI'. Iaroslav sedU8e uJtunci la NovgoxO'd, Iakun Iusa treou
peste mrure. A ,doua zide dirmineala Miltislulv priIvind cadavrele
Va'regiilor lui IaroslaiV, uci§i'de Seve:rierm., zi&e: «Cine uu s'ar bueura
"deaceasba? Ad zace wn Sev,eriJrun, dincO'lo un V rureg, §i drujina mCd
eare neatinsa 1» ~i Msttislav trimise sa-i spuna lui Iaroslav: «Stahi-
1c.,§te-te tu la Kiev; caci tu e§ti iratele meu mai mare §i aoeastii
~ara a'a file a mea». ~i Ia,roalav nu indra:lll1i sa mearga la Kiev, Mat
timp cat ll!il lncheiar,a 0 p;ace. ~i MstisJ:ruv se stabili la Cernigov, La"
roslav la No'VgO'rocl §i oall1lenii lui Iarosfav la Kiev. Tot in anllI
acesta ii se naren lui IaJrosla!Y nIl aJ do:Hea fiu, care se nUll1li Izia-
,slav.
Anii 6533, 6534, Ial'Oslav l§i strarll'.lte 0 al~mata illUme-rousa, VleIni
la Kilev §i facu p,ruce Cll fratele Sa'll lVLstislarv la GOl'Odet 1). ~i ei im-
P'arJira laJraruseasca <iufpa ,Cll!11Sul Dmp.rului. laroSllav ocupa wn mal,
Msti8lav luaceliilah. Apoi sa pUSlPJra sa traiasca in ullllre, luhmdn-5e
,ea frill!ii §i razboiul aoe-sta de familie lnoota §i In ~a,radO'mni 0' lunga
,paoe (1025-1026). - IGev §i intra in crupitala sa, de§i Pecenegii e·Taru uenumarali. lalro-
Annl 6535. Lui lal'Oslarv Ii se nasen un al treilea fiu §i-i rdiic1u
llurnelede Sviatoslav (1027).
Annl 6536. Un smnlll in forma de baiLLUll" apalru pe ce'l' §i a fOlt
"'ViizUlt in toaHi regiunea.
Anu} 6537. A f08t p,ace (1029).
Anurl 6538. broollUiVC'Ulceri Bdz 2), §:i, i s'.a nascut aJ rp,atruleu
copil pie 'care 11 nUlmi Vsevl,ad. In ,alCelSt ,an Iaroslaw pOtrlli in contra
"Ciuzi:lm, ili Dinse §i funda fOl1tareata }Ulriey.3). Cam JJn Jalcest timp,
mumi Bolesla'V cel Mml~e La Le§i §i ,au fost malri tm"hwrari in tara
I~e§ilol'. PopOll11.lJ1 ae ril.sVI:r;ati, omari' pie episcopi, pe p:reo~i, pe do~ni
§l a fwcutdezor·dini (1030).
Anu] 6539. Iaros,laY §i Mstislav rudu'Uara o armata numeroaea,
,:6e ·dUise;l1a la Lel§i, ICillipll"inSema din UIOU cetatile
, din 1Jall'a
, Ceil'Ven
1) Gorodet, ora~ in stfmga Dni,prulmi, <liproatpe de Kiev.
2) Belz, or.a§ tn Galitia.
3) luriev, ora'§ in pal'a Ciuzil{)r, azi DO'l1Pa,t,
- 125-
§i pUiSti1rli tara Le§ilor. Ei luara mUlli Lo§i §i §i~i imparlira. Iaro~·
slav strubiJ\i pe prizOOliJeri deaJJIlIIligul Rosului 1), UIlide SUInt §i astazL.
Anul 6540, Iaroslav mceipu sa zi,deasca eetalideaJungul Ro·'
sului (1032).
Anul 6541, EUi8I11athie, fiu] lui Mstisilav i§i Jete sufleJtul (1033).,
,I
I,IV. Moartea lui Mstislav (1034-36).
Anii 6542, 6543 §i 6544. Mstis1avducandll-se Ia van:atoare, cazu
holna\V §L muri. A foot inmormantrut 'in biserilca Mantl1itorului pc>
careel insu§i 0 fundase. Subt e~ hilserica a fOIst ridicata la inaW~'
ill,ea ,Cia UTI om ciaare, rntinzaLllId mana, 'Purtea sa 0' ajulllIga. Mls'til'llav
era voinic ,ca trup, rO§,C()IY,an la fa1la; avew ochii ma.rl, era viteaz In'
razboiu, prietenoo, pue,a la d ..rujinea sa §i dedea din hel§ug §i avere,
§i bli.ntura §i hrana. Dwpa el oCUIpa 11~ra in int:r;egime laIro&lav §i ra.-
mase singur stapa:n pe tam Iruseasca. larO'sJa'V ,se duse la NovgorO'd §i.
3J§elza ale] pe fiul sau Vla.dimicr §i ca epiiScop a§eza pe Hdiat.a. In ti'l'n-
pul ruce:Eita lruroslav dohandi un fiu, pe care il numi Viwceslav. Iaro-
slay, pe ca,ndse .afla· la Novgorod, ana Ca Pecenegii au asediat Kie·
vu1. Luand ° armalta lJUll1leroa,sa de V,ar~gi ~i de SIOlVeni veni 1a
sla'Vie§idin cetate §i-§i ,a§eza ,a,rmata liD. linie de hataie: a§ezandu-i
pe Viatregli la mijlO'c, pe Kieveni la a.ripla dreatptii §i pe Novgorodeni
la aripa s'tangii. $i 'se .ruI1anjarii dinaintJea: ceta~ii. PecelUegii inaintar1:·
§i intiilnira pe R'll§i in localitatea, und este ,a,stazi Sfiint.a Sophia",
bi'sierica rnetl'opol:iJtana ruseasca,c:atei pe vremea aceea em run dl.m.p"
liber in afara de 011U§. ~i s',a produs hlJp>ta cranceDa §i Iaroslav n'a
bitruitor decat spl'e se3ira. Pecenegii fugh'a in diferite pwrri ~..i IlH
§;tieau iUll1Jde f,ugeaiU. Unii in fUlgJa lor se il1leoalra in Se!toml, aJJii 111
ahe ape. Ceila:lti ,au fUigit §i ,de a;tuncia nn s'au mai lntors. In aces'!';'
an IaroslaiV a hiigiat pe frrutele san. Sud:usbv in Inchisoa:re 1a Pskov"
caoi fusese aiCuzat inaiJUtea Ba.
IX. laroslav. G.ustul si'iJu pentl1l.£ carte. A§ezamintereligioase. (1037) ....
In anul 6545, Iaroslav zidi la Kie'V un caJsrte~ intarit, u;ooe ester
PO'.a!I'ta de AuI'. EI puse §i temelia bisen:;cii metropolitruThe a SfinteF
Sophii, 'aldieca :a Inl·elepciluiuii lui Dunme1leu; rupoi 0 alta bisericu tle:~'
I) Ros, un afll\Ient la stanga Dlliprului.
 126 -
pilaltra l'a Poarta Ide Aur, cela 'a Burnei V{",stil1i. [In~eleptuJ prindpe
Jemslao/ a zidh Bi,serilQa BUlr~eli Veslliri la poaI'ta, pm~tll1UCla oeJtatea
!'a 81e hm:JU111e totdeaullliade sfa!l:1Jta Bruna ¥estire §i de ruga.ciullela Mai~
eli Dornnul111 §i aarchrunghelului Gah,l1iel 1 ) ] .
In urma (plu'se1Je!melkt malllastilrii Sfilntului Gheorghe §i a Sfi'llltei
h'l8D1a. ~i, su.ht donmila sa, iI.1eJ:gia 'cre§tirna in~e,pu sa Be ra,~'pandeasca
§i sa inflolI'casc,a Jill Rusia §i calugarii sa se'lmllultea&ca §i sa -sel l!!lal!e
manacltOClrii. LUii larosJ:aw ii (pHi.ceau a,§e!zamim!tele l1eligiolllse, pI'eo~ii
§i mai ales calugarii. Ell se Illdeletnicea en earyile §i leo~tea ,a.deeeori
zil1a §i Illolllprtea. EI ardrruna muI!i sarii'tori E,1i faeu tI~aduceri dilll grcoc§te
in limhal §i sCl"islUQ ,slavon. ~i,""a ,scri8 §i ml1Jllte cwr!i §i laldu,nat mtltte
owrti, prin cari oredillo'lO§ii sa se iustruiasea §i gasea-sea pla,eclre in in-
vatll'tUl\a lui Durm.nezeu. Cii,ci, pre,eum eaud un om lara §i un al,iiul sea-
mana, .al!ii strillIlg 'reeolta §i,run in ,abundenta a~l~men'e, tot astfell3i fO'st
§i en Iarosl,a'V. TatiiJ sau V1ad1mir l:uora pamaTiitui §i-l p'l\egaii"atl~iCa8e
ImniIla prin botez, IarO'Blav, fli'ul san,a'l1u'llca 'SamaU!.a in inimile er<,-
dinJCio§ilor p'rin 'cll'viln:llele S~intC'i Scrip,tumi. iar noi, nO'i 8eeel\am., pil"i-
m;ID;d §tiLnta din ear}i: di6 din §tiinta din carli ,iese un mUiI1e ca§1Jig:
?~!Jilel. uelCdifLca §i, ne 'a,rata oalela pO'cain!ii~ Noi ca§ti,garn. din. ca,rti
/,i~tekIP,cjJilI}:e"§rCl]~1~€~;~.~.~~,,~,~~:, fluvii ca~-T~di'i;:;;;ea'l~~:~~~g~'"
,eJ'E\ s~rnt iz,;oarel~. intcJepc1u;ni,i. Su:n;t,;C:~:tl"i1e'o"'a,da~,ci:~e' ~mna8u:-
~ata; eh~' ~1JnJrm~lIi~}l:iere~)ndurreJ)~; ~i~';~~'f~~~,~'~~i)~~t~t!K:Ci~i,'=,_"
Jil1felep'illu:nea,t;~ l~ JUicru ;m;ar~!21!:!1l,,~P~::~, SO'I~:lll{}n'~~'!!lg~nd~,Q.: "._,_,~::"
<,Eu, inyeJeJp'ciJUnea, dalu sfla1t, m~rrte §i 'P!11]Cepe~. 'E;~ '~l,;;'t'~ela oare in-
v 11! teaflla de DOOnnul;M mirflie se' gase§tJ~:sfa:ul;lil\ lll~,~!.l!~~g.~!~!!~:::~,:':::~"
Ia mine ,startor1fiici,a;lam~netar~a.Priin minedolIlme~£fegH,P~~
milileOeipUtetm]ci8Ctiu],egile;ptin1nin.eputeJl'nI:~iti~resc in forta .....
§i CUlccritorii stapanesc pamantul. En lilubese pie, eei eari rna iubrsc;
eei 'ce ma carulta, rna ga~c>?.
Daiiiavoio~utati 'ou s:arguilll~a intel~pcil\lllea in eatr!i, Yeti gailii
un mare';:~§tigp.eniru SlUfletul vostru.Cad ceil ce eiw§te me!reu.cli~:
tile,
, alcela slUi ,(l~vo.rba ,cuDuIl1inezeu S3IUOU '8fi~tiJ. , Cer;oe' ..... . . .....
~ ~
(JuvarltarfiJe Pl'"OOl·();Ci~o.r§iTnva!~t.l1ril~ t'Nangdi§tiIol'§i ;llile a,pos<t()mO~
§i y.1eriJe sfWn,tilor Ipalrin!i, gasel§l1Je pentru suHetul sa'll un mal1e folos.
Deci, Iaroslav, CUIID lallll 8pn6-O', iuhea oo,r!He. EI serlise un mlllI1e numair
§i 1e «e:pu",le 111 biserica Sfintei SO'phi,i, pe ca·re el 11lSU!1i 0 funuase.
El 0 impodobi cu ioorune de p:reJ, de aur §i de argint §i on vase Boore,.
1) Pasagiul IIcestll lipSe)le 1n uncle manuscrise ~i In tradueerea lui
"Tra,utmlllm.
- 127-
~i in ~ia., lin zile de sarha1JOIalI1e,8Ie dl:ntaru imnn.rile DomlllU;tu,i. EI puse
'tell11ieHa §i la ailte h;lseriicl in ora§e §i in larguri §illi§eza preoti §i~i
BU8!inCia ,din venitwrile salle ,dand or,diln sa iuo/e!e POIP'O!l"ul 'CUlm a fOii!t
pOlIlUll1!eile lui Dumnezeu §i sa cercetezedes lJ,iserioa. Cad iUIIl p;reot
tJ'ebuie sa inve!e mereu pe popor, fiirrrdea Dumnezeu i-a daft .aoeasta
misiune. ~i se marl nUlIDa.rul prt"eo!,:lor §i al cr<el§tin.i}or. ~i Iaroslav
se 'buCIUm vazand llUlIDa,ruJ eel ma:r:ede hiserilci §i de ol'e§tini, iax-
demonUlI !Elra mahnitt, vazaillJdin--tSe invins de nouH c.re§'tiJn~.
Anuil 6546. Iaroohw merse irnpotriva Iatviagjlor (1038).
Anull 6547. Bisenea S£intei Maici ,a DOllillului,pecare 0 zidiae
Vladimir, 1Ja'taI 1Uii la!l"o61av,a fost ,tarnosita de rmertropoliltul Theo~
pemptos (1039).
Annl 6543. larO'slav file-u 0' expeditie in LithIla'l1l],a (1040).
AnuJ 6549. lalrorua'V fa,Ciucu oorabiile 0 eXPleditie in con'tra Ma-
zO'vierni~Olr (1041).
Anul 6550. VbdimiJr, fiu:llui laro8~aw, melooe ImpOltJriVia Iall11ilor
§i-i IIlo/iIllSe,: dar, ,caii din a;rmata Iu Vla!dimrr mnreaiu: se smulgea
'pelea ICillliloy inca de v.i,i,atatde groza'Va era Reeasta duma ,a eailor
(042).
LVI. Expeditia nenorocitu impotriva Grecilor (1043).
I
Annl 6551. Iaroslav trimise pe Hull sau Vladimir lmpohiva
Greciilor, ,daIlJdu-i 0' ,1Irma'ta foarte mare §i nUimiillJoo..:i de o/oevod pe
Vy§artJ~;;",,~,~!!!,J!!:!'''!,~~;rJ',YlfJiQ;1~,i,~''''r£,Z~!r~~.e:~:~r"S?~IJ;~~~~;?.!~~'~!~~"»~10'ra-
,,,,':bitle"'§i ajUlll!sera l'a Dunarle §i dela Dnnare la ConSitantilllopol. ~i 5e
rididi 0 furtuna ma'l'e Callie sflirama v'aisele Ru§ilo.r. Vi1ntlUlsflirama
§i pe ,oel ,al p.rill1!cijpelui; I£}e Ia/oeata il primi, pe vasul salIl, loalIl, fWllui
T%rimilr, voiv1Oduilui laroslav. Restul armatci lui Vladimill· fu atfUn-
ealt pe ~a.rm, in Dumar ,d!e §ase miide oameni. Ei vmura sa ee, intoa,rea
in RU8r1a §i niminea din drujina p'riJne~p,cl,u.i nn, meme CIU ea. VYlla1la
'zise ,a'tunci: «EuaIID ea merg eu vol». ~i plaoc-asli corah:ila §i se ,duse la
ei, @pillil1rand: «DUlca laIID sa rmai ltra,esc, eStte <t-'U ei, daca est.e sa mo;r, e cu
dlJlujiDlal). ~i plecarli ,sp:1'e Rusla. lar GreciiafHtnd ea marjelaa cisiipit
pe Ru§i, impa,mtul eu numeJe MO'nO'ma0ho8, t,rimise ,contro, Ru§ilor
p:ai1)l'IUISprezece o/ase. Vladi:mir §idrujilla sa vazandu-seUirmari~i~ Be
intoall1Sera l'lla.poli, ni:milCilra vasele grece§ti, <lIpoi se iIlJalpoiacra c:u ale
10.1· in Rusia. Vy§aita Ilflsa §i IDIul~i din'tre a~eia CUiri fuselSielra <jfI't1tlloati
pe tlirrm, fm·a pri:rl§i §i clu§i la Constallt:rnopoil. ~i la multi Ru§i Ii se
>crap'ari! ochii. Trei ani in urma, dnp.a ce s'a inche.i1att p'acea, Vnata

- 128-
a fost trirnis In Rusia Ia, la.roslav. macest timp IaJrosllliv dildu pe'
soca sa lui Kalz,imirr §oi Kazimi'r dete ,ca ,daJr de JlIUIllJta opt,sut,ede Ru§i
pe oaif\i Bolea1av ii fllcuse p'rrizomerl,diUlp,a 'ce ill1vinse:se pc llaa:oslav•.
Ann;} 6552. S'a,u des.grDpa,t corpurile amhiJor prilllCipi Iaropolk
§i Oleg, Hi hl,i Svia;t081alV:an fOSJt hot;erz.atte osem:iutde lor §i au
fost iIl!~p'a'te m hieeri,ca Sfiutei Maicia Domnului. In 'a'cest an a
Dl'urit BriaJc:iJs1.av, filul lui Iz1usl,av, nCipotul lui Vladimir, tutal lui
Vses'lav §i ffuuJ SOO V6'e8lav Il>e mrca pe !:ron. Aoost Vsooav veJUi81e ill
Imne prill descantece. Cand II nas.cu mama 8a, elavea 01 rana pe
cap. Vrajit:orii Slpllsera mamei sale: data 0 rana, le1aga~Q, sa {) poal't.e-
toata va1ea!a sa». V;seslav poarta §i aSitazi acers't~a rana ;deacc,ea lui
:I1u-i pLaice vars,area de sange (1044) 2).
AmruI 6553. V1.aldioor zidi hilSelrica Sfantei Sophli d~n Novgo.
rod (1045).
Annl 6554. [Acestan a f 08t en t()llml lini§tilt]. (1046) 3).
Anm! 6555. Iaroslav Be ,duse in contra Masovienilor fji;-i 'invinsc;
ueise pc plwcirpele lor l\'(oislav §i-i 8Uipuse ltd Kazimir (1047).
AnTi 6556, 6557 §i 6558. Pnincip!csa, sotta lui broslav, rnuri
0048-1050).
LVII. Istoricul manastirii Peste,rilor (1051).
AnuJ 6559. laroslav strangand p'e elP,iscopi, a§eza pc Hila:rion
de metl'opoliit wI Rusici, la Sfant,a· Sophi,u. Cua~e8t priIej yom spune
de oe mana'sj:ti:l'ea Pe§t,erilor poarta aces,t nlUJme. De DUlln!t~f'IZeu iubi-
l!:oruhti Ip'ril1lcipe Iarosllarv Iii pJ,a,crea Berest:ovojire 4) §i: hi,scrilOa Sfiutilo,!'
Apo,stoli oe 8e gasea acolo §i stranse ,alCi un mare nmnar de preoli.
printrecari Be gasea unanume, Hilario'll, om IpiLirn del virtu~i, inva!at
§i cumpatJait. Acesta €1edUl(Jea wdeseori della Beil1CtSltovojie liinga Dniprn"
°
pe 'CloJtima, IUnlde este ,aCUlm veohea mrunalStil'e I3i Pe!jtJerliJor §i se in-
a
china ,ad ~ diiel e:raJ ad {) mare plhlul'e. EI sap 0 mica groUt d,edona
flagene :deadanca; arpoo. Ven!eja deb Ber,eilflovojire §i calltJa aci ceasud
mt:oogi §i se ruga de DUlmnezeu in taina. In lCeledin urma, Dumne-
uu :iJn8lp,ilra in:umaJ plrtiucipelui care 'il £licn mf'ltropo}i,t 1a Sfanta
Sophia §Ii ,llJCjf'la,sta g'l'Ota ramase alStfel goala. Catva timp In urana s'a
1) Kazimir, regdc Palon!ei (1034,-1058).
2) Vseslav mud in nOI. PasaghI1 llC da 0 data impm'tan,ta asuj)ra vietii'
;:-roniearului.
3) Pasagiul 1ips('~tc in nude manU~"·riFe ~i In traducerea lui Trautma·IlI •.
4) Berestovojie era 0 coHna liinga Kiev.
- 129-
ga£lit un laic ,din olna§ul L~uibeci, numit A1l1lipa 1). D~mne71eu ii ~:s­
pira dorim,a ,de a: mer~e Incal.altori.e. EI se du~e!a Sfa~~uJ~un:e ",}'
vazu manalstirilecad ,re gase\au aCOIlo, Ie examma en grIJe ,~l a ;ramas
incanitat de starrela calugaa:\e,asca. Venti deJci la unn dinaceste manas-
tiirl §i riUlga pe egnmen saJ. sjin!Bal>cii de caIugarr'. Egume~l ii. a:-
cuitll ruga.c:iJUDea, il tunse 5i~i dete numele de'" Aniton. n :i!nst~ll, Jl
invata vi0ata mona,chaBi §iri 711:se: «lntOiarce-tJe in Ru,~ia. Cn 'tiDiCl va
fi bineouvinta,rea Sfanrtu!ui Munte. Din t;i;ne VOl' 'ie§i 0 mu1time de
calugari». II hirnecnvanrta §i-l trillll:se inapOli, gpunandu-~I: ~~u-,~e
A-~'-.n veni derci la KieV' §i se lnitreha unde ,avea sa tl'al!aSca.
Jnpllioo» . .ffilJlW1
A ,
. ~ • •
Sli se duege llai difer~te mal1'atSJt.ixil§,i illU i-au plalCiut,cam nu 0 VOla
i)umnezClll. 5e prtlise ded sa cutreel'e vaile §i mUD,tii , cautan~ lo~ul
pecal1e; i l~a'rarata Dumne2ieu §i ajulllSe pe munt,~l: un~e ~!l.ano}1
l§i 'B'apase lPe§ltera. Aceslt loc i-ia pla~ut §i s'a stah1~1!: aCil. ~ \CIU la-
crami in ochi, incepu sa se roage lUI Dumnezeu, zlcanu: «Doamne,
lll!tal'e§te.ma intr'acest lt~c §i sa fie asup'ra aCElstui lQC hiilleleu'VallJtla["C!~
SfiiJnlu~rtlii MUllite §i la egumen,uJui clare m'a, tuns». ~i iii 1l1lClerpiUlt. s,a
1Jr,ai,asc,a in acest 101C, i11tligrund pe Dumne,z,eu §i nemancanddecat pame
uSlClaJta. tt;oaJta ziua, §i baud un ,pie de arpa, saipandu..-§i pC§teria §Ii P!:~
trecallJdu~§i noarp'tea §i 71iua, lucrand, vegh:bllJd §i rlliganuu-se. OamellitJ.
o!e hi:ne aflrura ,deI8ipl1ei ,alce:a:sta §i ven~lra I,a e~, ,a,dulcandu-ide '00 pUlt,ea,
avela! !ipsa §i .ajunse ,eelehru 8.uh numele de ma~~~e ~n:~on:. ~i velnea~
oamenii loa el ;spre 'a...i ,cecre binecuvallJtaJl'ea. Ma1 t:arzl~, cand ~un
marrele ,princiipe liatroail!alV, finl :SIaU IziasllUv lua¥ pu~,rera §l se '~taihih ]a
Kilev. Aru.ton lajullllsel81e v,eBltiit in ~aT!a rusealSlea. Izl,aI8~,av af~and ¥CIl:ffi
'tra]e§'~ei e~. venicu druji,na 'sa Isa-i: Cea,fa binecuvanrt.~rea §l ,rugaICllu:
nne ,saJe. Mare[e AnJton fu cunos,cut §i dnstit de tQata lumela!. D~
{,rati V'eIllffirli la cl· d Ii pcilmi §i Ie dlldu tU!Il:derea: eu timpull fll'apJ
IiIe inmultira 1,a,d;ispreZiece §i ei sa,paira 01 mare ori:pta §i 0 hii8Cll'ica §i
chiliffi 'ca!;i Be vlad inca §i astazi In crilptl'i suht vechi,a .roanasti're. Fra~ii
8ItrangUnldu-se l'a un loc, Alnton Ie zi&er: «lat.a, fra~ilor, Dumnezeu v'a
adrunalt, §i voi ,a ve4i hinecuvantall"ea Sfantulul Munte,CUCa:lrte egu~
menul SfantU!lui Munt.e .ro' a tuns §i eu v' am tuns pe voi. AsUipra
VDalstr:a sa file dlelei hilI1,e'Clllivantalrea Jui D-7ieu ~Ii la SfanltlU[ui MUinrei>.
Si l,e zil8e,: «T,llaiti fa,ra de mine; am sa va dan un egumen, iar en
inlSUmi voiru mer~e sialgur sp,re ace! Illun'te. Ca,ci en m'am ohi§lluit
din !t:ill1iell"e~ea mea sa trli,jesc in singUJraJ::laJte». ~i pUlSe ,p,es1Je ei un
1) Nume'},e estc nesigul!'; Trautmann op. cit, nu·l indicii.
2) Muntelc Athos.
9
 - 130-
egrumelll, numit Varl'aam §i d pleoa pe mlID~e §i-~i gaUiri 0' ~~§tm:a9
0all'eeSlt,e SlUbt noua mana.stire §i ,ad l§i 'tetrmma meata sa, tvamd lU
evla;vie, tara .sa ila®,a timp Ide an.i indeluiIlJg~ti.. Moa§tele 8al~. [V:)pa~­
zeallaaoolo inca §i ;a.sltazi. F,ralii sai calUlgal'l, §l egrumenuJ (tJr,wl,I'a ala~
'm:1:\ela in p~era. ~ic~d l111lilINirnl firalilor se ma'l"i i~ crip~ta ~§i. ca~d
DIU 'mai PUllInI'a sa locurua&ca /lim, sega,ndiJl1a sa da,delai8iCa 0' mana st:l1re Ha
i
abrade Iple§tera. ~i egumellu[ §i fra!ii veni!r1l sa gasCiaiSca pe All1lton
§i~i Z'1sem: «PiiI'inte, lJiumlhm[ fml,ilo,l' s'.a inmullit §i DIU ma~ lPutem
sa mai stam in cI'i!pta. Dae·:! haml lui Damnezeu §i mgalCiunile ta~e
n)e;~a;r fi favorahile, 11100i lam zidi 0 mioa hilBel1'ioa in ,afa,ra de 'oriptii».
~i Anit0ll11e da,diu vO'Le. Ei 8e illohirn;arr'a illal~e~. lui~i .~ididi c1erus~plr.~
peI~}'terii 0' mica Msel'ilau:!a in ,olmitea Ado:rmlJ!l'lI Mal~ll ?~mnuluil. ~~
Drumliliezeu lllclepru, pl:ciin ll'.ugaaiUJni[e Maici~ Domnulm, sa mmu1teasell
lDiurnaM calugamilo1r. ~i tl1a!ii tinura Ulll s£rutou egUlmel1iU!l, cu
galDidul sa zideasca 0' manal81tine. Ei ,oautara pe A~t~n. §i~i zi~e~a:
«Parillllte, numaru~ fraliJOIr spO've§te §i nO'i am vreia sa zlldlm 0' manas--
tiJJ1eI». AnltlOll1 se buowra deruceasw §i zise: «Dumnez,eu s.a fie hi)l1iCiaU~
vantat §i :ruga.rolUJl1ea Maien lui DUlmnezen §i a PaI'in!iloI' Sfiintlllui
Mllilite sa fila ell voi». Spulland laiCielasta, :lirimosc ;pe lllluil din frali la
prillieipiell,Ci IZiba"iIJalV, ziiCUrulu~i: «Principe, DUi!lll1C~eu a spol1it nUJma-
ru1 fratiIQr §i looul cste mie: ,da:rue§te-lle col,in a <Je es:te dealsup'l"ll
pe§teri~. I7Jia&lav, ,auZ'1ud IUicealSltl~. s'a hllml~a;t §~ ,a 't'I'imil~ pe ~u~ din:
We' oamenii sai Sjplre 'a Ie da ·coLIna. AtunClegumenul §l fratu pU8€!ra
fUlDJdameJlltui IUllei mall'i hiSlel"ici §i illclUlnjIWalra lllanastirea Cl1 uJnci
§iau ridi,cat aci un ma'l"e llwmar de ehiJii, termilDJarra his~rrea, ~ im:
podO'Mva ,c:uilcoanle §i~i delte llUllleJede MfuIastil1ela Pe§tetrlllor, fli1llldca.
Ia incepllt ,ea.luigarii laeuiau Illtr'o pe§tera, §idin a!eeasta vreme ~
foslt nUlllli'a Manastl)l1ea Pe§tel1ilor. ManlaBltirea 'a fost dem
inceputa cu hiIllecuvantairea Sfiintulni Munte. Cand 'a f08t telI'nll-
nata, Val'laam fiiin,d cgumen, Iziasbv Iddica manasltirea Sfantului
Du:mirtru §i numri pe Varlalam oa egumen al manastidi Sfantll~ui Du-
mitlru, 'ca,ciel voila sa f'aJCIa ruoelaSita mana!St!~l1e mai ,81tr:aiLwc~tadeciit
mallalSltil'lCia pe§te:rii lin haza hOlgatJ,uo,r <Je eJ i..,a ha.rafJit. Cad multe
malla·stiri au fO's>t fUiIlIdate de Il"egi, de hoileri §i de oamenii hogati~ dall"
cite nu laiU :alta:ta ma,l'Iert-ie loa Iwclelea carl iUn f.o81t .fulllc1atte 1011 i'a,crimi. en
po@i, ImllrUlgacirtmi §iI en nesomn. AntOll1n'avea midi ,alII', IIlruci aJrgint §i
~i-a fuooat manastirea ·au bcrimi, IOU poSIt, CUlllarn 8pllS. Caud dec:i
VaJiLaiam s'a dus l'a Sfantul Dumi,traI, £l"atii !innll'ii 8>faJ1:~ S>e dmsell'a sa
gaseasea de AntO'n §i-i ~isClra: «Da~ne U'Ill egumen». El Ie spll8e: «Pe
cine vO'iti yah>? Ei raspunsera: «Pe ,aloeiLa pe caire i1 Vl"ea DUlllIlezeu §i
- 131 -
'cu time». El Je SfpiUiOO! «Cine este prirntme VOIi mai mall1e lOa TheodO'sio.
EI este asoultato:r, modest §i muil. Sa fie egrumenul V08tJ.1U». Fralii
'se, hUJCull1a:ra §i se inchi[lJaa:a dinaintea stalfle~uJui §i aJ§eZall'a pe Theo~
«osie ea egumen peste fJ.'arpi Icari erau In numar 'de doruazeci. Theo-
'dO'sieajungand 8uperiOlruJ. manastirii, ;!::rai in a:h:8ltine:nla, pos1:ind §'i
l'Iugandu"'Secu lacrimi in O'chi. Apoi se puse sa adime U'Ill marreJ nu~
mail." de fra!i §i sttrall8e piina Ia (} sutade ealugarci" In mma se iUipuc.i
sa IStahileasca ,rleguJiCle vie:tiioa~llga;rCi§rti. Se galSCi:li pc vremea JaloeeJ.
un !c;alwga,r 'din miiaJ.asr~rea Studililor caire venis!eI idan Gl'/CIcia <m me-
'trO'Politlll GheO'rghe. La el cauta deci r~gulamentlll manastirii Stu-
dii:!iJor. ~i fiitm:1oa ,sIC gasea la d, 11 (\OIp:iJaJra §i-l introc1UJSeJ:a im mamafl-
,ti!rea sa: cum Sa Be faea dllIl'1eceJe illlllUJrilOll' reHgioar&e, imchinao.iu-
nile, eiltiJrile, tinuta in hiserilica, OIvdinea SElrvio.iului, felul de a se a§eza
la maisa, CUIl1l sa se hraneasca in fiecare zi, totul era regulat. Thoo-
;(LoRlie gamd IntrCig lalClesrt, relguiLament, II in1Jr:oc1use III mi1niisitilOOIa sa.
'~i dela alCeasta manastiJre s'au impl1Uimul1fiIt toatere!gnlamentele ceJor.
laJte manast.il1i, Ideaoeea manastil1ea P,e§terilor' este consideraHi ea
,cea mai veche din tOiate. Theodosie ramase apoi in manastire, du-
-cand 0' viat a ,plina ide. virt:u!i. l1l'nland re,gulele vietii monachaIe iii
pil1irnind pe tOlicati Vellea'll la 0'1. Venii §i eu ,sa~l gasesc, salrac §i ne~
vrednie se:rvitOIr, §i el m'a primit la vamta de §aptesp'l'czece ami. Eu
,oelo.i am oori8 §i am PO':vestit in oe. 'an a JJllCeput rnanasti:ma §i dece ea
lSe nnmc§te a PCi§terhlOir. De81pre viata IUJi TheO'dooie insa vO'm vorbi
mai tarziu.
In ,anul 6560 a mllri"t VlaJdimir, fiul ceJ mati: malre al lui la-
'coslarv, lit NO'rvgOl'Qd §i ,a fQst inilllormantat i~ hise:ricflI Sfilntei Sophii.
jplei caTe insu§i 0' zidise (1052).
Anui 6561. Un fciu Ii Isle rniiIsoo lui Vsevlaid din Imp.a,rat!easa 1)
:grea:ca §i Ii se :deltc numele de Vlrudimi:r (1053).
LVIII. MoartJ.ea Zlui Iaroslav' (lO54).
In annl 6562 a mudt marele p'l'incipe rUB Iamalav §i, mamte
'<de ~nO'a:r;t'e~ dadiu s£altur:ii ftii1l·oI' Isali, 'sp'U'Illandiu-i1e: «lata, fiilQl', eu pIce
mnaOOJasta lume; iuhi,!i~va lntre vO':iJ, caci sunteli fra!l naoouli di:n
:.!Ilcel:a§i talta §iruceea§i mama. D.aea Va yeti iuhi, intre voi, Dumneze:t
va f1i eu voi §i el va va I81U;PUllle v.oua pe vl'~1lla§i §i rveti tJrai in pace.
DaIl' daca vep trai in ura, in cealr,tii§il in vrallma§ie, veti p1eri voi
1) Tacita.
 - 132-
in§iva, veri pier,cle !ara parilnlilor vo§ta:i §i. a stramo§iIor rvAo§tri. pe
ca'reau ca§tigat-Q 'cu mult naeaz. Traiti, de.ol, in p'ace, ascuhand unul
de IceJalalt. En laiSloapiJtala mea din Kie:v lui Iziasla:v, cel ma~ mare
cinke voi, fiul mien'§i fratele VQs1Jru: als,ouI ta!l- . I preoum m ' a'~l,. as-
culta't .pc m1ne:cacieil va !in~a lo(""UI meu .. Lui S:via:to:la~ ii d~rue,,:
GernigQvuil, 1m Vrerv~aid Pelllearal8lllavlul, [1m I@oll' VliflJdlmlll"uI] ), 1m
Virarceslav SmoI·en:skuh. Astf'eJ impal'!i e[ in:tre eic?Jt.a!ile,~pirinrdu.i de
a intra in tel'itQriul f;ratiJOl': §i de a lEe despoia unul pe aJtwl. ~i ziise
lui Izialoo,av: «DaJoa V'r'unuI lar ",rea Isa fiaca cran f1JaJteJuJi sau, ajuta
pe eel care effie flJtaca:t». Astfel recoma!llda el flilQr sai, sa se iinheascii
m'tTie ei. Fiaillrd s],ahirt, ,cazn ra,w bdlnarv, eandajunBe I'a Vy§egolrml.
lzialsla:v ooa ,al\Jwnici IIa! NO'rv'@Q,l1od, S:vialtO&larv ita Vlardimill', V~evl'ald eIU
Jiin:ga ,tatal sau, ,cac,i tatals'an n auhea mai multJ dec.at pe ttO!i fralii
sai §i-l avea totdeaJUna laillga sine. In wrma Jal'08lJ,flJv i§i sfiir§i vieala.
I§i dadu ImfIie.tul Sarrn;hiita, la 20 :Reib11UJa~rile, p'riJma Siirmhiita din pmltul
marcie, in ziua sfiin:l1uilui Theodo;r. Vlsevbd lua ,co1')plUl rt,altaluli SlalU, n
°
puse Ipe (loll'ahle §i-J ,dUisle I'a, Kiev. Pll1eQr¢~ Ii Iciillni~a!ra canlteloe~ie inda-
trnate §i ~poporul II ,depJanls'e. II inchiise intr'un cQ,§,cing de malt"mora,
In hisea::Lca Sfimltei Sophii. Vsevla:d §i tot, pOiporuJ II plfmsera. Lail'Oslav
tl'ai in totuJ. §apte zeci §i §aseJ de ani.
LIX. Razboaiele 'impo'triva 'Torcilor §i Polovcilor (1055).
In,ceputu[ domniei lui Iziaslav la IGev. In anUiI 6563 Iziashv
veni sa se5ltahiile,aleca la. Kiev, Svilait>Ol8i!.av l,a Cerni,gQv, V:servlilld ]a
. 1 1, J'gQ:r
I,··er;el'aSJlav " la . .·VJ~·di~'11·
'" H'I: , ViaceslflIV Iia SmOllCillilk lin ,aleelSitan
Vrsevl,ad mOl'lSle in timp:uil ;i,eruii s.p'l'e Voin 2) COllllbI1a T'UiI1ciIO'ir' §i·i
Illvinre. In 'WCClSit lalU Bol!U§ v:emru ·eu PolO'Vlcn §i Vservl,ad i:uche;ia paleo
eu .ei, ,dflJr ei !liU ,8e intQairseJ:a, de unde au venit. . toslaiV :veilliarulllrci la Tmu!tOtl'laka:n, a§eza di:n nou pe fiul sau Gleib ii
AinuI 6564, 6565. Vi,a/cleslarv, fiul lui bl"OI&larv, mu:r~ Ia SmQlemk
§i la fQlst la§e,zlalt Igoil' Jla Smo~e!11ISk, 'dupa ICC <a parras~t Vladi:mill'uI (1056
-1057).
Anu} 6566 Izi:asliarv inv:iJnse pe GaJlilllZ[ 3) (1658).
Annl 6567. hialsJaiV, SviartlOlSlav §i Vserv]lald :pulSe,t'a illl liher:tate pc
IUllllchilU~ lor (SUldli,&.arv) 1) ;oar:e e'ra in inchis.OIalI1e de ,dQula.zelei .§!i p:atl'U
:deani, .dupa ce i-au ceru;! jUl"amantul. ~i el s'a fa.cu't calugaJ' (1059).
1) Lipse~te in unele n1Jll~mscrise ~i in tI1wducerea lui Trautmann.
2)' Voin, loealita.te lin aprO(Piere de Rereiasla.vl.. .,
3) Galind, pOrPulal,iune halliea, iuruditi Oil PI'U8!enu.
- 133-
'. Anul 6568. Igor, fiuI lwi Iaroalav muri. TOIt in ,aoost lalll Iziaslavt
SVliJatosJaIV §i Vloorvlilld 8itramera 01 aT.mJata coloslala §i pO'l'IIl1iJrIa cMan l;ii
en cOlrabiile, en nenuma;rate t'rupe impotriv.a TOlICilolt". ARand despre
aceasta, TorcH de fri·ca 0' luara ia fuga §i. illiU s'au mai intol'lS de 100c.
Umli mnriJra fugind, fiind 100viJid:e mania lui Dunmezeu, jar al~ii
pim'ira Ide ,[rig, ,ailp,i ,die foame, alp'i 'de ,('aluma §i de jurdeaaltla lui Dum-
nezeu. ~i aJSltfeil scapa Dumnezeu p'e ,cI1e§tini de pagani (1060).
Anul 6569 Po~orv(liri rventra sa ,a/tJa~ Rm3~!a penttl'u intaia§,i d,a,la.
ViSle'Vbd !poroi imjprotrilv;a 'lolt', Ira 2 din luna Jrui Fehruail'ie §i l'UOOpu
lwpta 'ou ci. Ei i::uvinlSlera pe Vsevllad, iii jefuiTa J;llira §i plecalr.a. A~
ceasta ;a, fmlit inltai!a in£rangell'e ce 01 S'ufecri RUlsi!a din 'paTl!ela Ipargiinilol'
ac("stQm, a a,cestora dn§mani neJegiui!i. PJ1ine~pcle 10111' se njIIlm~a:
Sokal (1061).
Anu} 6570~6571. SU!d:i.8!larv, fra;tele lui Ia!1:os1av, mwrj §h a fQ~.t
inmOlrma::utat in hieJeTica Srantnlui GheOl'ghe. In a,cesit an, timp rIe
dnei zile, VolkhO'rvuJcull'ISe Ia NorvgOlrO'd inapQ~, §i acerasta, a fost 0
rea preV'ClStir:e, cad partl'lU .am ,clurp.a lalC!elaJStlU VsesiLflIV all'I8!e c~traitea
11062-1063).
LX. Sviat'oslarv. Pre1.J'esUri (1064).
AnuJ 6572. RQS'ti&:arv, f~,uJ lui V1a!dimir, nepot-ul lui brQruav,
fugi la Tmuto1Jakan §i impl'eunacu el fugha POI'lci §i Vy§a!ta, fiui
lui Os:trromir, voevodul din NovgorO'd. Ajun.gand la Tmwtorakan
alunga de lalai, pe Gleh §i se a§cza in locul san.
Annl 6573. SviJatQ.silav se dUlle la Tmutorakan impQtriva lui
RostisJav. Rostislav eere\tra~e din Qra§, nn doar ca ar fi lavut frica
de el,ci fiilucltca nn vQila .sa :La armele impotrivaunchiuhri sa-u. Svia-
SB' lntoarse alcarsa. TQw§i R08Jt~8Iarv se in'toarse inca odata inapQi,
.goni pe Glcth 'Caire Sle dnse sa caute pc taltal san §i RQ8tllislav sel sta-
hili la Tmu:tQllakan. In arcest an Vseslav Incepu razhoiul.
In aceaS'ta VJ:Ieme un 8e!Il1in ·aparu maplUs, 0' 8Itie;a enonn:a ale
ci'irlei raze emu ·ca de sange. Ea .apiirea Iseara .dujpla lapusuJ soardui
~Ij '( fost vazulLa ~a!pte. zile. AC!elarsta eJ'a 0' prevesti·re UlrlJUa, caci dupa
~ce'8't timp, au fost nu,merQa,SIC razhoaie iutelrne §i invazii ·de pagani
in !al1arnsea@ca: 'caci .aceasta stea, eu stralucirea Jeli sange'J:anda, in-
semna va'r.sall'e de siinge.
Cam InruoCiflJsta v,rerne un copil mOlllEl:11ua fQstilll'tmoa/t in
Setoml. Ni§lte pesoa<l'ti. II trase:ra din apa ou laturile lOll'. II privirlhn
 - 134-
p&na BeMa, apoi il a'rUlll!Cara in ,ap,a. El a'Vea par!i1e genitale l'a fala ~..
ru§.iJnea nu ne las,a sa povestim mai mnlte. lnainte dea,cearsta Vlrem6'
a foot tOCJIlJai () sc:himhalIle in SO,Me, care nu dedea lumina decat ca
luna. Cci nepriCleipu}i pretindeau ca Boarele ar fi fost m!mOait. Astlel
de f enomene nu wut senme de bine.
Tot astfd odinioara, in timp:uJ. lui Antiochus, 8'a intlimpla,t
deodata la leI'iU8iailim ca, timp de pa,trUizeci de ziJe, sa se v,aza in
tot or!l§ul, in aer, cllIVaJlell'i Inarmali, imhraoa¢ in aUlr, §i e8C1adroane~
lovindu-§i armele; de ,auun'!au inlVa,zia lui Arutiochus in IerUiSalim.
In urma, 1111 timpul lui Nero, tot inacest Ierusalim, s'a vazut 0,
",tea, in (ol1ma ,de lancie, ,d~alSUlPJ.1a ,ootalii; e.a ,anunla razhoiul cu
Romalll!ii. De ,aseanOOl(ja, I!II foot suht Illllpalrail:lUJl Iu;stinlian 1); 0 stea 8I€l
viizu in Oocident, rli8pandind JJaze. A fost numita Stralwcitoalrea 511,
ea atraJ.uci douazed de zHe; in urma, au fost stde calr,i s·,aru. mi§~
cat 00 seltra pana dintinea1ia §i tuturora Ii 00 parea ca stelieilel cad
§i iara§<i soa,l"eiLe s1Jrtlilwci a)l:iUlnim flilrli, ,de xaze: ;aceasta e1'Ial () p:revCi8tire~
de ,turbUirari, ,de hoarle, del moar,tle intre oamemi. ~i iad§i 8uht impa-
ratuI Maurimus 2 ) iaJta ce s"a inriMupl,alt: 0 feanee nascl\l U1U copil mou~
stru, faxa ocihi §i fara miHni. ~a~e~e salle Sie sfiill'§elau intlr' 0 oOlaida de
pe51te. S'ia nascut §i un caine carea,y~a §a.,oJe, pioioare. Se nascul'a in
A£ri,cadoicopii: unul avand. patru 'piCli,oare, ,ahul aiVund ,doua ca-
pete. Mali tar21tu in vllelillea lui Con:s!l:iarnltin lCOIU!oCI.a)S1t:u1 8), filUil lui
LCOlll, s'au vazut pe eel' 0 mi§care de stele eari 'ca,deau pC! pamant.
Cine ile-a vazmit,a ,crezujf,ca eSite fd'iiD§iJtld lumii. ~i aJU foot in aer
mari turhUirari ~i in S:i;ria ,au fost mari fflltremure. S'a faeU\: in P'a-
mant 0 cascatlUira de trei miLe §i din pamant a i€i~l\t un monstl'U,
eltta])Ca ,caire vOlrhea ,cu voee de ()1m §i vestiea invalZi:a paganUo,r; Icee:~
ce s'a §i inMimplar'~ fiimJdca SaJrarcinii; 4) IDVladia,ra PiaJ:eISItin!a:. Cad:
semnele ,cere§ti ce ,a;raita cerul, stdele §i soa'rele, plislixile etc. nn
vestesc llI1ci un himC', ,ei totdeau!na rau: ele anunla rlizhoiul, foame-
tea SaJU lIllOaJl'tea (1065).
LXI. Kotopan la Rostislam (1066).
Anul 6574. P.e cand Rostislav se gasea la Tmut()rakav §i primem
~riJmt Ide 1a KiatStogi
§i die la :ailrte po.poare, Gmcid 'alVfun:d t.ela)IUa de eJ~.
1). Justinian 1, imparat hy~antin (517·565.).
2) Manricius, imparnt hyzantin (532-602).
3) Constantin, implirat hyzantin (741-775).
4) Saracini, Arahii.
- 135-
ii trimiool'a en viclenlie un KoI'lo!pan :I.). AclejSlja se duse sa dea de Ros-
tisbv, l'ica§tiga 1ll11creidCll"ea, §i RostlosIIlIV fitl 1t11a~a ell. dnste. Intr'uTh'll
din zile pe cand RtOstWlalV hea en drujina sa, Ko,top:allJul Ii zise ~
d}riucillpe, Vil"ealll sa heiaIU m OOlJoarea: ta». Celahlilt ii moo: «Biela». Bau
deci jumatate aID cupa §i deJte eewlaJta jumatate sa 0 bela princirpele.
dnpa,ce §i-a hagat degetul m cu,pa - e1 ave'a suht unghie! 0 otrav!!
udgatoa:re - apm 0 dete prindpelui, filx,and moanea alcestula dupa
opt zile. Du!p,a {fie prilllcipele .a baut, Kotopanul pleca Ia Korsuil1 ~i
Vf.:sti ea in cUJtatre zi Ros,tisl'a'V alVea sa moall"a: OOMe s'a §1 iil1t~mp1at.
I.ocuitorlii din Kol1sun omorira eu pieltri pc; a~ Kdtopialn. ROllril:~
flllav era un om v,itea:z in luplte', bine {aeut §i frwmos la falla, pIiJn de
mila fa~a de sa.ram. El mThDi in hma lui Feibruarie, a t:reial ri, §i a fost
ingropiat in hisl'A'ilca Maicii Domnului.
J~XlI. Riizboaieie interne (1067).
Anul 6575. Vseslav, fiu1 lui Briadsbv, piriocipe de Polock, tn~
cewu dm nou iri'izboiul §i 'cuprinsel Nov,gorodu;I. Atunei ,ooi trei Iii ai
IUli Ialro8i1JaJV: Iziaal'a'V, SviaiLoo~'av, 'V,S1eIVilald, 151i ullrilra ,armrutide! §rit mer-
soru lnjpo!:lriva lUlU VsCtSiI'alV, dq§i C!l1a -0 ilaroa grea'. Ajumerra lla Minsk ?)
§l locu~torii ,dlin Minsk se fOIl.1tificall',a in icerlJaite. Fira:~ii 1CiU!p,rilnEfeJI'ili, Min-
skul, hielcwra pel oameni pl'in varfuJ sabH, luar'a pe femei §i pe copii
in roMe §i sedu8le:ra spre Nemiga 3). VlSeslav mel'se in oontl1a hr,
§i cele doua arrma(te se lnitalni<rli 1a Nemiga, 1a 3 Mall'Lic §i de§i z,a~
° pa,da cade:a in ahUil1den~a totu§i se a,i;alca:ra. Bataia fu sfungeroasa §i
pil'ri.rli multi OIamellli: Iziaslav, Svia'tosJalV §i VSle~lad furii hiruitori
!:Ii Vseslia'V sca,p,acu fUg'a. Mai tall'ziu, ,la 10 IUJUie, Izialslav, Sviatosilav
§i Vsevlaid, sarutand ,Clr'Ucea, s,!Hlsera lui Vee:4aiV': «Vino 1a lI1oi, nu-ti
vom f,woe nici nu ram>, EI d'adu crezamal11t jm:'ail1lantului lo'r §i tre~ll
Dniprul,pe olcorruhie. Cand in,tra inooE~uil san, lziall,lia.v pUtSle mana pe
el, calofundu-§i jUl1amrunwl §Ii V8Ci8ita<v fu as~f,el ptritns la Orf;,a 4) Ianga
SmoJensk. IziasiLav dUlSe pe Vseslav Ia Kiev, 51i..il 6!r!Ull1ca in inehiso'are
pe el §i pecci doi fii ai sii.
1) Kotopan, mare demllitar La curtea din Byzallz.
2) Minsk, or'a~ in vechiul pl1incipnt Polock.
3) Nemiga, un rau in apropiell'e de Minsk.
4) Or§u" oral\! lilnga Dllipru, in rcginnea Smolensk.
 - 136- - 137-
LXIII. lnvazia Polovcilor - Rellexii (1068). Estel1lll om dfl§ell"t, oe:I. re .sluje§te lui Dumnezeu. Deaceea ei ma cin-
s'Cese din huze, da.r inimile 10.1' ,suntdepm1te de mine, zi:ce Domnul.
Anul 6576. Strainii invladara Rusia. Kra 0. muil!ime Ide PoloV'ci; Pell1tI'll la,oeaS'ta, nu dohaalJdim 'alceeai Ice eerem. Caci, S:e Via inlt,ampl,a, zioo
Iziasila>v', Svialtoruav §i Vserv~ad mersedi lin 'oontm lor la Alta. :;;i dtnd
a inoprJ:;a[( se l'UJaJra la IU!pta. DUmn!c~BU ipielDJt.ru palCiaitcie noalslLm imp'ln-
sp",e pe .aOO§tci pagani in <OOll\:ll'a noasitra. P,rilllJcipi~ R,usici fngirra §i
Polovcii ramas>er'a lnving.atori. Cad Dumnez'eru, cani! :se manie tl'i~
I ea, ,ea atunci ,cand voi. paeato§ilor, rna yeti ichema, eu nu va voiu as~
eulta. Voi rna veti lcauta §i nu rna Yeti gasi, Hindea n'.ali Vlrl1t sa mer-
ge!li inca~ea mea. P'ill1til1UaOeasta ICIBrUlI ,se inchide §i IlliU se ,de.s.chide de
cat 'pentru nell101cooiJrea yoastra, t.t:im~!iilThdn-va grinidill!a lin loc de
mite 'du1§ma'Ilistra:iJni i'Il ICOlllrh'a UJnei !ari, pentl'UICla oarmemli l1Jmiliti
plo.aie; sa'll fa,ciilThd sa sle distmga seeed§ul de ge.I" §i <la S:e Uif>Uce pa~
sa Be irnFioarl1oa din no'll spire Domnu~; razhoiUll civil IUl§a elSite Slta;-
maalltuJ ,din ,cauZiap:lJclatei!.or uoas,tlre. Dar, daea ne pocaim de nedl1ep'a-
niJtde unfedtirile 'rua'Volu1ui, eaci Dumlnez·en nu vO>e§te neno.rocnre;i,
tide nDastre, la'tullici el ne da, ea 1a eo!piit, tDt ce ii ,cerem. E1 ne va da
d hinele oamenilor. Diavolul lTIISa se hucm",a de nenorocilJ."e, de omor.
r OUia ,de Iseara §i :de IdiJmi'neaf~a. Ha'lllba:rele vo.als:,re se vor Ullll!pl,ea de
dl) val1sare desange.Ele81te a,cela 'caire a!a!a ,ce;.r:tIUI1;}e, geloziiile, UJra
g.ral1. pivnit.ele VOl' fi pIi,uc de st,ruguri §i de ma'sHne, ~>i.l en am G:a v'a
inlll1e flr'a!i §i 'Cla[omni:a. Da,ea 0. na!i!une pa,eatrue,:fe, Dumnezeu 0 pe-
dpsp,aguihletsc ,de ,anii, ,cand graul a foslt malllCait de Iacnste, d~ ganda,ci ~i
depse§t~cu moartea, cu foametea, ,cu invazla paganilo'l',ou scceta, CIU
de o.mizi. Put!e{rea :rne;a e m,a,re, pute;rela pc caire am tll'imis-o. in lContra
Hicustele §i ,eu alte jpledepse, pana 'Ce ne 'pocaim §i traim cum vo.e§te
v03s;!lr1i», Zliee Domnul, Altolt!iil !Om!. Callidauz~m aloeste vo.rbc, me yom
Dumnezeu. Calci ela 8plllS pl'lin profetuil sau: «lntoa1"eeti~va catre'
nazui s,pre hilne, SaClautam d,repi~utea, sa sca'P'am pe reli. a i8up,ri!i. sa ne
mine din toalta inima vo.astra, in ~ost §i in lwClrimi». Daica lwcram ast·
pocalim §~ sa nu dam, in BehiJmhu~ hilllel:ui, ;rau, Illici injurile pentlI'u in-
fel. tOlatJe paoaJte1e noa.s:tre ne vor fi ievtate. Dar noi ne intoall1cem
jUirie, ci sa ne 'a>lilPim Ide Dum<nBzeu plrLn dragoste, post §i laerimi. Sa
spre rau, tavalinWu-l1e1 rara incetare 'ca :pol'Oii in mo.cir,la paca,telor
ne spaIam to.Rte lla,eateJe noastJre in pHj,nset. Sa un 1ll>C numim cll"e§'in]
no.aiS!.Ire §i ramanem in 6talrea astJa. De ,aSeIIlJenea. eil ne spune prin
numai ,cn vo.rha §i Itllaind 'Cia pa.ganii. Calei nu trarim oalrc ea paganii,
profeltul san: «Am in!e[,es 'ce illail"el e§ti 11U §i ,Cnm gatu~ I ~u es,te 'de ferr,
dind ,eredem in p'uterea in~amp~arid'CIT? Ca'ci dind eineva se intalll1'e§te
de aiCeea am o.prit plocci,a, ,am u.dait Uln di'lllip §i n'aJlll uda'! pe un ,altul;
eu un ,cMlUJgar, en ,un milSotrel! :8laiU ,eu un lpol1c, eJ. se intoall"8lB.lnlarpoi; asta
eu am faout ,sa se llISUIOO ,paman~:ul, eu lrum £aOUIt iSla 'suferiti ~
:dearsita
~
, 4 , . . 3 ,
nn lnseanma ea ewti pagan? In..;cmneaza ,ea urmam invatatul1iile dia-
v amacopent ,de dhfelnte pedepse §i totu§i voi nu v'a!i intoC/3 ~,a mine.
Vlol'llllui, Icand fUirmam a8'tfel ,de pICejudecii!i. Ail!N !cned i~ '3Itranuturi
Dn aceea am 10.vi,t vine voa,stre, §i smo{:hinii vo.§:tri, §1 pa,durile Yo.as-
calri mmt 81pre slhiaiatea ,ca:pului. Astfel ,dia:volul se ar,a,ta in a'ce<!te
tre, zice Domnul, cLar n',UIll1 pu:tu.t sa stavpeac nedvepta¢i1:e YOla,Sltre.
ohLoeiuri ~i in 'alltele, Inde{pa,l1tanidu-ne ,de DUll1Il1ezeu prin tort; fellu~ tle
Am trimis impotriJvu VOW3'tra diferite hoaJe ~i moarte.a oea groa:av;l.
unel'tiJri, Idu tJrom.p,e!:Je §i htufoni~ cu su;l1le §i en Rruslalifi 1). Oaci vedJeilU
Eu mi·aJlll aratat mania meaasU(pm turmeJDr voastre ,§i totUi§i voi nu
looa[uriile ,de placel'e lale POPo.llU~u,i lai§ade ln~rama!dite eli nu inJcIape,
v'u~i lntors, ci '!li SpUiS numai: Sa avem loom;. Cand deci va yeti sa-
sp.re ,a ,privistpectacolele nascocite ,d'edia'Vol, in V\l"·eme ce h:.sericHe
tu.m de nedvepta!i[e voalstme? Ca,oi voi v'\aJ~i ,alhatUit ,din ~aJea' mea,
zice DomuuJ., §i 'pe mulli ali ,a!magiIU. De ,a§i§derea, voiu fi en UIl1 mar-
to.t grahit fala de du§manii mei, 'contra eeloT desfra.na!i,contm ace-
Io.ra ,eari IClhiama in .dCl§ert nume.le meu, 'co1l!tra aedora !(jari retin
I:lata slugilor, in contra lacieiLoll1a ,ea:rli laSlllrpresCi pe vaduve §i pie! orf~.ni
I ;raman v;oale '.\i calld vIne ce a suI gilujheil cI'Ie gase'sc pu!ini c11edj,ncio~i
In bi,serica. Si de !alcooa ne a§tea'ptadin partea lui Dumuezeu tot fe~
luI de ple,deipsc !iii du§manii ca,d asupra ll10astra ea pedeapsa pentru
~p,a'ea'oole >ce .aIVetn. Dar sa iOOVcnim J'a povesitirea noaS'tira.
Gand Izi:a:s~iav a flUJgitt Cll! Vs:eiVl,a,d I.a Kierv ,§Ii Sviartosi,arv l'a Cer~
§I ,eontm aoelora cari impart rau dreptatlea. Deee nu v"ati .retinut
nigo.v. Kiovenii se Illlltoarl.1s:er,a §i ei la Kiev, se stranSle..ra in targ §i tri.~
del,a, ~a~ca,tele. VDal':'Jtre. Ide 'ce ali clHoat legela mela, in Joe sa '0. pizi!i?
misera sa-i gpuna principelui: «Uite, Po.loVicii au navalit in talJ."a , ,•
Vem!l 111arpOl la mine §i en voi veni lavoi, zioe Domnul. Va voiu
da-!llle, principe, ,oai §Oi 11IJrme :s,ane hateru CiU ei». Izi,asila>v nu dadu a8-
desehihde raurile eerului §i voi'll: ahate! dela VOl mania mea ca 8a
. . .... '
a~ll ~rIiSo.8 111 to'ate 111lcruriJ,e, §i nn voiu moo disltll"uge viile vomstl1e §i
cuhare acest>ei rugi. Atunci poporul incerpu sa mUIl"'mure contra voe·

campllie vo.astre. Da'r voi In' ali hlastamat cu vorhele Yoastre zidind: 1) Rllsalii, cf. Ronumica, p. 21.
 - 138-
vodului KOSltliamo, din vece 1) Be urea pe colina §1 ajUllliSe in casar
lui Kosniaciko §i negamndu-J, s'a op.rit in fa~lIl 00ll1fi lui Br1acislav,.
zlcand: «Haide!i slf liheram pe p.rietenii 1l0§tri din inchisoare». $i
I!lili impartJi.lra in dorula plaJrtide: jlUlma'tirute me!l1Se ~'a mehisoare §i alta
troou podul §,j se dlme la palatul principelui. Iziaslav stetea ou dru~
jina sa in vestihul §Ii de jos se pusera la {}earta cu pl'illcipcie. Cum
principelle IPrivea p.rintr''O mica ferea.stra §i drujina &a era eu eI bn-
preuna, Tuky, fl1a1:cie lui CiuidilJl, zise lui Iz1alsllav: «Vezi tu, p.l"in.
cipe, fnria pop'Orului, Itrlmite sa pazeaaeape VSeiSlav». ~'- erund spu~
nea acestea, eealalta jumlhate dim popol' 8e intorCie'a dda inehisoare,
ale carei por}iea Ie desc:hise. ~idrojina zise principdui: «Are sa
fie ran; trimite sa 0aUite pe Vs€\Sla'V; sa-I atraga priu viclenie Iangli
fercasfJra, §i sa-l oonolllre 'Cill slaMa». Prindpele uU voi sa auza de
3Jooasta. Poporul se dUSIB strigand ootre Luchisoal'lE'la lui Vseruav. Izias-
lay vazand laceasta, Be refngia din palatul san ·cu VBC'Vlad. Popolrul
scoase pe Vseslav ,din inehisoa·re Ia 15 Septemv.rie §i-l '8,§eza in pala:t.ul
princip·eJui. Apoi jietfni IP,ala,t.nl, purae mana pe '0 jmensa cantitate:
de aUIr, IUJrgint, bam §i hIanUiri. lzli:alSlav fugi Ia Le~.
In urma Poloveii jefu1ra Rusia. Sviwtoslav era Ia Cel"nigov.
Pe lCiIDd P'Olovcii devWSltau PnuturiJe Cernigovululi, SviafosJav lsi
lSIllranae '0 miea drujilna §i se cluse in 'eont11a loll' spre Sn{Jvlsk 2). Po-
Jovoii vazand armata veDind seaijeza.ra in Hniel de hataie. Svia'tl)-
slav ohaexvand 'mulr'eJe lOll' nurnal', zise dirujinei sale «Sa ne ,repezWm in
contl1a lor; nn ne este eu putin!a sa Bcftp'amde ei». Dadura pint~ni
cailor §i Sviatoslav ie.§i invingator eu 3000 die o,ameiui: Polovcii er."'.u
12.000; unili fud UJc:i§li, a1tii 81e Ineearra in Snov 3). ~i prIDe~pleae lor
fn raeut prizonier Ia 1 Novembre .•4stfel Svi,atoslav se lntoa,rse viet.o-
rios in certaJteasa Cernigov.
Vse&lwv 8e stahili la Kiev. Dar Dumnezeu a faout altunci sa 5e
vaza puterrea enl1cii:, diei Izia'8!lav, dupa ee asalDUtat crUlCelH, a faeut
pc Vscsla'v prizonier. De acelea. Dumnezeu a adus pe pagani. Apoi,.
in sfar§it. sfanta cruce, a hotdirit: caci in ziUJa In'a1!1llJ:ii crucii, Vse-
may me, suspillland: «0 cruce sfanta, fjjindca ro'lam increzUlti in tine, .
seap,a'ma din Rceasta prapast.ie. Dumnezeu II arratat deei puterea
clIUJcii, Cit 0 lnvli!atul'a perntru Rusia, ell. nimenea pe viitor, dupa ct':
a saruitalt iCIDUJOOa sa nu-§i mai catce jurama.ntUil. Cilcidaea cineva §i.r
calea, el V'a fi pedepsit ,ad jos, iar In viata viitoare e1 va fi pedepsit
1) Vece, adunaroo oot81enilor liheri.
2) SUQvsk, un om~ in regiunea Cemigovului.
3) Suov, afluen! al Desnei.
- 139-
pentro vecinicie. Cad ,putterea crudi este mare. Prill puter.ea oruciE
Dumnezeu ajuta pel Ipooloipi sa oa§tJige victoma in .rlizhoiiUl. Cre-
dinoiO§ii ,oari Be inall'lllllelaza leu cmcea sunJt mvinglttorii dU§ll1ani1oX'
1'01'. Groceia sca:p,a Ind,arta dilll primejodiJej pe Rcei cari 0 chiama en
crledin4a ; §i ,djillWom n',au It!eaJlllli de oat de (ll'IU~e. Daca dilWOHi ispi~'
lese pe cmeva, un eemn al crocii este de ajuns 8pTe a~i g'Oni.
Vseslav ramaae §apw luni la Kiev.
I,XIV. Razboaiele interne (1069).
Anul 6577. IziaSilav merse cn. Boleslav in eont.ra lui Vsesla,v.
Vseslav Ie h~§i impotriv.a §iajun:se la Beilgorod. Can:d u sos~rt noalpte'l~,
asl:mlUZandu~se do Kieveni, se fUIi§a dda Belgorod Ia Polock. A ,doua
3:i, vazfund popo'lul ea principel,e a fugh, s'la intoIs la Kiev, facu
a(,i '0 VCIOO §i tJcim.1isei1'a dupJl. Svirut08il:av §i Vaevla,d zi:cand: «Rliu am
facu't cand am aluugat IP,e pirincipde nO£ltru. lat.a aC'ltm el inal'lmeaza
pe Le§i impotriva noastra. V eJUi~i ,deci incasa parinteaui vosti'll.
Daca nn V'reldaeeaS'ta, nu lIJJe rama11JC de cat sa ,dam foc loe!ia!ii noa~til'e
§i sa plecam in Grecia». ~i Svi,atoslav Ie zise: «V'Om ,trimite duph
fral'ele Illostru §i daca viine ill1f[lotrw,a v08sbra ICU Le§ii, penrto.':U ca sa
va nimice,asca, vom Ina arme1e impotriva lui §i nu Yom Ia,8'a sa
dislruga !Cieft1artlela pa,rinteLui noatJru. DaiCa vrea pacea, sa vie on 0'
w!cn drujinli». Loeuitorii Kievclui se hucurara. SV'btoslav ,alunci §i
:Yscvla:dtlrimisera 1a IziaiSilav .€!punandu-i: «Vscslav a fu:git .dinainte.1
ta; nu~dlllJce pei Lc§i la Kiev, fiindea ·tu nu mai ai du~mani in ee-
tatea .a'CeJalSlta. Dalca iusa tu staruc§:i In ma:u*a ta, daea disirrugi ee~
ta<t.ea, sa §ci ea u'Oi vom plilinge dupa Iceta:t~a tatiilui nos,tru». Iziaslav
auzmd aeeasta p'axasi a'rma'ta le§easca §i inainta ell Boleslav, ne~
.wand pe langa e1 decat pUlini Le<§i §i trimise in.aiute pc fiul san
Mlstiruav Ia Kiev. Msti&I.a'v venind a faeut sa pialra pe aeeia dinlli:'!eJ
locuitori oaridaldueera drumul lui Vseslav, in numar de §apte zed~.
§ipuse sa lecrepe 'Ochii la ceilal!i. ~ia pus sa mai fie omoriti ~i
aillili, de§i nevinova!i, fliira sa fi facut Dici 0 cerocetaxe. Cand Iziaslav
a junse in ora§, poporrul ,alevga en umilinta inaintea lui §i Kievenii
px:ianira pc princi,pde lo.r. Iziaslav sc: xestabiJi pe troillul sau Ia 2
MaL ~i puse pe Le§i JU cant'Onamentei; ii uc1se intll."ascurl1S §i Bolesla'Y
se In'toarse la Le§i, in la:ra sa. Iziaslav t1.'a!Ili'\Porta t.argu1 pe colina.
El goni pIe Vsesi(,alV din Polock §i sltabiilli aci pc finl sa'll Sviatopolk",
dUipa. ce a Fugitt Vseslav.
 - 140 -
Anu:l 6578. Lui V.sev:l'ad ~ se nascu un fiu.a £08t n'lllm.ilt Ro....
tislav. In acest an s' a pUiS temeJi,a hisrerireii Sfun:tuiLui Mihail in ma ..
nastiroa lu:i Vsevlatd (la Vrdohici) 1) (1070).
I.XV. lstori.a vriijitorilor (1071).
AnuJ 6579. PoloVicii Slfl JlUlpltaLra in jUirul Rosljovalwui 2) §i Neja-
tinuluii. In acest a'll, Vsesl,arv ,alunga pe SVlatopolk din POllock. In.
aoest Ian lail1opoJk InV1JllISe pie Vaesllarv HiIn.ga Gololtck 3).
InalOest twp veni un v1rajirtor insplrat de di(avol. EI veni la
Kie.v !;li ziJSel : «Mi s'a'll alr'ail:.at 5 zei §i mi~ail1 gr,lii:ta,§a: Spuue oameni.
lor: Peste dud ani D11!~prul l§i va schimba iuapoi c,u:l1sul. tarile
l§:. VOl' slarumiha lowl, Gr,ecia Via lwa loam Rursi!ei, Rusia laOC Glreciei
~i toate {~elela:tt:e, tiiri l§i. VOl' schimha 10cu1». Oamellii si~pJi cre·
l1;ura: 'cred1n:ciollii rasera §l ziscra: «Dila,voJul l§i h<ilte JQC de tine
ca sa /te 'piall'da». ~i a§a Is',a §i in,tampJiart, ,oaci 'iutr'o noapte ell dis-
pa,m, fara Is,a se §:iJe ce Is',a fa,eult ,eu d. Calci dtiuvollii dnd inlta.la
pc nn om. il dUic la ran §i~§ihalt jo,c Idlelel. Ei II arUllca in prap,astia
mor~ii,dUlP:ace l~,aJU invatat sa vorheasca yorba <llOr. Yom cita dl.teva
lnv,ati\milnte §i f ap'te deale diaiVolului.
Fliindca ell',a oidartia seeleit:a in tarIlaJ Rostorvuilrui, doi ydi jitori dim bro.
slavl "e alr,a'Lara, zicaoo «Noi §tliro b~ltle ce i~pedic'a hel§ugul». ~i Be
dnsetr:a la VoJ'ga §i laJjniI1gand inl1:ir'o ,pogosta mumirlJa pc celc maidllstin-
se feroei, zUoand: «Aoeasta i:n:ljpc,di1oo roooha grarului, aooa!Sita raj we-
rei, ,a!ceea a pc§t.e1ui, a,ceea ,a hlaml'rHor. Loclui:orii Ie a,dusel'a deci
p,e sUlI'Ol'ile lor, pe malmeJe lor, pe feaneile lor. In oxb1:re.a lor Ie taiarli
hr,a~Crle §i Ie lua,ra f~.rauII §i pe§tde §i hlanUirile §i omorira astfel muhe
{'croci §i Ie lualraave6ile. Apoi vcnira Ia Beloozcro §i eTau lilnga ei
vreo trei su.re ,de persoanc. In timpul ,aces~a, Be intilmpla ea loan, finl
lui VY§a'k sa vie elin p.alrtea lUli Svia,tosl.avsa sllrallga imiPozi1:'ele.
LocuitQrii eli,n Beloo~21'0 Ii 8lpull,elra elidoi vrajitol'i omolrllse.r,a mai
mnJtle fie\lllei l.a Volga ~i. ~a, ~ebna 4) §i di au velITil~ lalCjUm la ei. loan
cauIa ,atUillci .sa vaz.a .ati ClI1iJ B'll!pU§i S)UJD.t ei §i vaza1l!d rC,a Burnt ai prin-
eip,elui sau, trimise I'll ooi 'oc: eralU CIU <e~, zi<Ciindu ·If·: «Daji-ne pe
.a~e§ti vriijit.ori, did ei SIU:nrt supll§ii pri!llloipdui me,u", Dar n'a fn.st
1) Lipse§te in eelc mai multe ~llanuscrise.
2) Rostova[, ora§ in regiuucll Rosului, Hlnga localitalea Nejatin.
3) Golotick, OIJ.1a§ in regiunea Poluck.
4) $el~sna, afluen"l al V olgd.
- 141
<:scultat Atnndi loan s'a dusel irnsll§i fara arme §i S{l,m Jorii sai ii
zlsP,ra: :<Nu te dUlCe fara urme,au Sla te a,taceJ». EI porullllci atunei
sJugilor smile sa i,a 'aocmeile §i OrlalU eloil>pl'ezelce la mumar. ~i, intal-
nirli pe a.ce§:ti oameni intr' 0 padUire. Ei s',au oramluit in lin~eJ de
hataie, ~p,re a i se opllne. IOill'll maillltli Spire ei eu 0 seeuve. Txei din-
tre aop..§ti lOame;ni inaintara spre '\'1, ,Ilpunandu~i: «Tu vezi bill.e ea
mergi Ia moa,rte. Nu mai in~i\l1ta». El ordona s,a lovea,sca 51i melrse
spre ceilal!i. Sel'epe1zi spre ci. Uum dint:re lalcC!ia aJsvrul'li ,asulp,!'a lui
loam 0 se'C'uxe. lQam \SIe feri de ,secure, 10vi pedu§man eu allma sa
§i pOTund "ii.~i macelir,e,asca. Ei fugilra insa atunci in padure §i
acoJo omolrlra pe pTeotul caJI'e inso!ia pe loan. loa'll veni in or!l.§
la BeloQ!Ile;l'o §i spusc loauiJtori~.OIl': «Haloa IlJU 'plri1lldeli Ip:e vrajiJtorH
aCE:§tia, n'.rum sla IpJecdela voi timp de un u:n». Locruitorrii me.rsell'a
atunci sa-i prirnza §i ii ,aldui8Ieil'a la loan. Acesta ii lll'treha: «De ee
ali raeut sa pilwra atatea perslOane?» Ei .raspu'llsera: «Eraru persolllne
Ci\ri impemcau In"ana .Fa.cfmdu~i ,sa mna'ra, hel§uJgul va vlell1i. Daca
vl'eai, vom :scnate tin \p,rezen!a ta gran, p;e~te §i. ,aIte lU(lllUlri». loan Ie
zise,: «De sigur voi minliti. Caci Dumnezeru a clle1alt pe om din la-
rana; 'e'! este f OIl1lllIat ,dim oalSe §i vji!ne §i sangre 51iaJitloeva nue nimic
in el; €I nu §tie ntimic, ICJalcli IlI1lJlIllwi Dumuezeu silngua" rei ,~iJurtnr».Ei'ln8,a
zi®era: «$tim noi cum a fOSit orelat omiuh. EI ii Intreha: «Cum»?
Ei LJ;als\punsera: «DuifunJelZeIU ,se scalda lntr'0 baie; fiind asudut EC
§:Ier.se ,(lu un mortotol :d!e rpaie, apoi ilaltUlIIJea din /Cie'r pre pamiint.
Sata!llR incepn cerarta cn Dunme:ze'll, Icine sa farca un om ,din aceSit
mototoilde paie. DiavoI,Uil faleu pe om §i DUIDIIJe7!e'll Ii dete: un
suflet. DeaJceea, caud omul mOaJre,oorpul .sau intra in pamanlt §i
8urfletul ,gtau inoer». loam Ie zise: «Voi sUIllte:ri fara 11lldoia.Ia in sta-
panirea ddIDonului. lin ee zen cr:eeleti voi?» Ei ra,spu,l1&era: «In Anti-
{lhriSlt». El zise: «Unele estie el?» Ei 1',aElp!Ulnsed: «E I 10cue51te in
lalel». loan ]i intrcha: «Cine eJst,e acest zen car'e i§i,R'l1e locar§ul in
lad? Alcolo e Iocra§ul d1avolului; Dumnezeu e In celr,a§czalt pe urI
til'On luoonjuralt de lngeri cari stau inaintea lui cu teama, ne,putand
sa se1wite la ea. A f08t arruncat din ceata ingrel'ilor, aceia pe care i1
numiti voi Anltiehril3lt, Ja fosit larUJIIJcatdin {lanza' pruil'tariil siaie §i zaoe
in lad paua in Iceasnl dind Dumnez{ju va veni din cer, pelntru ca
sa·I llllcaltu§e §i sa~l airU!nCe In foeul cel Vieeinic 'ou slujhorii sai §i
en (lei cari cl'led 1m e1. Cat pentm VOl, voi amandoi veti fi dati chi~
[uuTnOll' del mine in ,acea[llt.a vieala §i veri snferi §i in c21alaltli». Ei
raslpu!JJJae,l1a: «Zeii ne l8Ipulne lea tu nu ne pori faice nLmic». EI Ie zi.;:.c:
«lei] vo§tri Bunt mllncilno§1». Ei 'l'aspunsle:ra» «Noitrehuie Sa ne elu-
 - 142-
',lCem la Sviaitoslav; cait ,deE'\.P:re tine, tu UU ne PO'Ji f<lJce nimic». loan
dete ordin sa fie hlitu!i §i sa Ii se smruga baJrha. Dupa 00 aIU fO'st
hlitu!i §i Ii 8',81 smrus barha eu ,to'tru, IO'aIU Ii 1!ntreb1l: «Ge Va spun
zeii vO'§tri?» Ei raspunsera: «Sa ne pl'lezentam lui Sviatoolav». IO'an
!,O'runei sa Ie hage un ICaJll§ in gura §i sa~i le,ge de 0' ,carlU!a §i ii
trimlse inaiil'te intr'ooora:bie §i el Ii Ulf1ma. Cand fma ]a gura ~ek8nei
IO'an ii intreba: «Ce va spun zeii VO§1lri». Ei ragpu!l!se:ra: «Zeii nc!
,spun ca tu nu ne vei la,sa IOU vieala». loaln Ie ra~puuse «In aceasta.
.zen v'au. spn8 adevarub. Ei replicara: «Dad! ne daidl'umul, mult
hine te va ,ajunge. Daca nu, vei a'V'cla' mulita BUjpanlil'e §i mult ram>. EI
1e raspu"lllie: «Dalca va libemz,aitund Dmnmez:eu rna va pedelpsi;
daca VQiu fac~ sa pielriJi, el ma va raspla1Ji». ~i loan zi'se lunt11a§ilO'r:
«Este d:l1ieva dintre VQi drruia acel§ti O'ameui sa-i fi Theis vr'O' rlJ!da?»
Ei raspunsera: «Mie nri··a ucie pe mama, mie pe soru-'lllI~a, mie 0'
radii». EI Ie zise: «R,azbun,a!i pe ai vO'§tri». Ei ii prinsera, ii Qmoril'li
'§i~i 8panzurara de un stejar §i astfel razhulna:roo lui Dmmne,2JeIU ,ci\zu
asupra lO'r, cum 0' meritau. Pe cand loan se intO'reea ,acasa, IllQapitea
urma(iOare, un urIS Be acalarasede stejlall', 00 puse sa Ie roaz<a (la,du-
vrele §i Ii diewora. Astfel pe.I'ill"a, plcin demonuillol", ei .clal"i tmrnO§teau
viitO'rnil pen'truceilal!i §i nu~l cuno§teau pen1Jru ei in§i§i. Caci dadi
ar fi §tiUlt, n'ar fi venit Jill locul unde lau fost prin§i. ~i cand au
fQst arelStali, cum au purtH't saspullla: «Noi ltliU vO'm ~pier,i», a'tunci
cand Ioalll w gandea sa-i Ipi<llrda? A§a este insp:iJra!la ,diavO'lilol"! Dia
yO'lii nu elUlOSC gandurile' 'oame)l1ilor. Ei ,dau numai gand'l1ri oalllle-
nilor, carli ,sa cunoalsca ci ln~i~i tainele 10'1'. Singlll' Dumnczeu 00-
rnof\§te gandurile Qamenilor. Diavolii 1l1i8a Ull §ltiu nimic, calci sunt
ncpuitincio§i §i orbi.
VO'm mai spune aCIUm cate ceva d<e8pil'e manifestarile 10ir ~i
despre uneltirile lor. Cam in aceeal§i v:reme, s'a illtamplat Ca' un NO'v-
,gO'rO'di,alll sa se d1ljCa lill !a;r;al QiJuzlHoil' §i sa pl.elce la un v.rajitol" sa-i
raca prevestiri. Acesta, dupa obiceiru sau, Be puse sa chelme [lIe db.·
voJi in caSa sa. NovgO'lVOdilanru eil'a 1!lJ§e21wt: pe png. Vr:aji\Lolrm ste¢
teaeulcait §i dia¥O'luil ilcihinUJiJ!lJ. VdJinoruI Be ridisc1i §i zil8e Novgoro-
'dianului: «Zeii i!l:Q§tri fiU lndraznesc sa vina, fiinddi. tu ai asupra
'ta nn hlJorude call'e ei ,au frica». El l§i ,alduse ,amintel d 'arvea asupra
q 0' cruoe,. ie§i af arr:a §i 0' atilirna in 'af,~li din casa.. A'tUllllCIi se ,apuea
. sa cherne -din nO'u pe diavoli. DiavO'lli, bwiuiIndu;..I, ii' zilSera de ce
a venit? A,poiJ eil intrreha pIe) IdemO'n: «De 00 ai 'Ilu tri,c1i de ooe.a {'e
'port aJsupra mea». El l"a,spuns'e: «ElBrte semnul lui Dumnez'Ou din
"eel', de call'e zeii no§tri ,au teama». EI il lUtIl",Bha: «Gillie 8IUllt zeli
- 143-
'\'Q~lri? Unde (tra'C'S\c ci?» «In :iJad, raspull8e d. Ei I8UUt illegri, mtru-
rip'ati, en coa,da, §i Be ridica cate O'data pana 1,a oer,Mooltiiind de
zeii VO'§ifxi, caci Zlemi vo§tlri sunt in oor. Caud Vlr'nnnl dintre voi
mO'are, el il ia in cer, dl,nd iusa nnul Idintre ai nO§tl"i moa're, noi il
.{Lucem la zeii nO'§tri ,din 1infern». CilJci a§a se £,aICO: pac1itO§i~ Bunt in
:ilad, unde ii ,a§;,eapm chilrmri v,ecin:ilco; Clei drep!i ;din Icontra raman in
00Il" §i 'traiesc ou inger~i.
Astfel e8'to putlerea ,dmlloniIQr, fl'UiIUUSe!ea lO'r, llIelPutillla lor!
Astfel 'Oi duc in xatacire pe aameni, pOl1'Il:lllcindu-le sa prO'Poviiduiasca
vooelIliiJe lor cad se ar:ata Ia eei ,a ca,ror <Cl~e\din!a sIahe§te; ei Ii se
arata unom in 8omn, alt.om in haluoiuariuui §i fa,c minu:ni plrin
<l!ceste ilnva!aminte Idralce§ti. ~i, mai ,ales, prill femei l§i fac ei vra~
jitO'riiJe 10'r diarholi.ce. CalCidiu::JJtm l[]'cepllt ,diavolnl pe fmlllee ill iSIPitit.
apQi ,ea i8Jpiti Ipe barb-at. ~i In deoursul vea,curiJor femelle au feil."~
mecat mult prin vraji, prin Vle;nin §i Iplrinalte apucatUJI'i diavoIi~
ce§ti. Dar §i bal'ha!~i necredil1cio§i 8'CIDt vizHa!i de Idi!llVol, ,cum 8'a
vazut ,ruoela&lla odilnioalra in timpul alpo3tQlilor. E.ra Uln'lrl nlUmilt Soon,
caire prin vrajitorii. filJcea sa vO'rhealsc1i diinii cu vO'cede om, §i chiar-
el se pl1e{acCJa cand haltrrun cand tanar. EI 8chimha ~~hiar §i pe. alJi,i"
dandu~JeUJll IChl(p nou §i faceaaceasta prin arta sa in§el.atoare. J anne'&.
§i J,amhros fa'cura prin vlraji minuni in contra lui MO'ise, dar n'au
pututt rezlsta lui Moise. DealSle,menea Kunop facu minuni p.rin alta
J
sa mahoHca. EI mergea ehlM' pe ,a,pa §i faen §ia1JJe mirnuni, lmpins
de demO'n penitru nenorocirea sa §i a celorlal!i.
Un v,rajitOl" 8'a atrfi~at §i in timpcl. lui Glob lil Novgorod. El
vorhe.a oame.nilOl" §i caut/a sa treaca ,drept un Z'EllU. ~i, ,a ID§e1art pie
i mruJi. oameni, atprrO'ape ,tot om,§ul, did Bipunea: «Eu §'iiu tot». ~i
hllistama legea cre§tin.a, zicand: «VO'iu, trece p'este VolkhO'V in fala
Jumii iiUtr~gi». ~i' iaJ foat in orra§ 0 mare 2lail1Va. To~i lorede.aIU in eI
§i voiau sa-§i omoa:re episcO'PuL E.piscopruJ. luacrucea, imbr,aca odaj-
diile preO'!e§ti §i zise: «Cine crede in ~raj:iJtor sa se d'Wca drupa d.
Cei ceau Icre.dinJa Sa viedupa cruce,». ~i convoruI ",'ra :iJmpaT!it in
4loua grupe: Principele Gleh cu drujina sa ,trecu l.a episcop §i tot
PQPO'l"l11 Ul"ma pe vrfijitO'l'. ~i au fost maJri turbura,r,i pl'rint,l1e >oi. Glen
Juiind 0' secure 8lUbt haina ,se dU81e sa ga'seasca pel vr,ajitol' §i-i spuse:
«~tii tu ,ce se va intampla maine §iaBtazi iPana de. seara?» EI zise:
«~tiu tot». ~i Gleh Ii spuse: «~tii ,ded 'co se va in'tampla astazi?
El zise: «VO'iu face mari minThni». Gl:eh 800.ase SCioarea §i~J omori.
EI 'cazu mort §i pOPQrul se impra§tia. Astfel el pieri, ,trup §i sufle:11.
:fiindca se daduBe in puter:ea diavolului.
 - 144-
LXVI. 'Translat,il1lnea sfinfilor Boris §i Gleb (1072).
Anul 6580. Sfin!ili martiri Boris §i Gleh <tu fO'.s~ S'tramutati. ~f~
adunaoc:a a~unc~ fiii lui Ia,roslav, IziaJSIla:v, Sviatoslav, ·Vse~lllJd. Apoi
metwpolitulde latul1JCi GheO'rghe, lep1lsClo,pii P'eltre :din Pcmeilaslavl,
l\1ichail ,din Jnriev, Theodosie, egumenul manastirii Pc§tetIlilor, SO'~
Cronie, egumcnu! dela S£anltUil Mi'chail, German, egulID",nul mana-
hiirii Man! !u~t,orului §i' 'to~ioeiiJ..aI11iegulIDielni. Falcura 0 s1irbatoare §i
0' 'ceremO'nie soleil:lll!1Ja, alPO'i depUlS'erape ,sfin~i intI" 0 nona hiserica,
fundatade Iziaslav <Clare mai exista. §i ·astazi. Mail intiii Iziasluv, SViaF
toslav, V,sevlad luara pe Boris lntr'un sioriu de lemn §i.l duselra pc
umerii lor. In fl'lllute merlgelau calu.gar,ilioaJri pUirtau in maini fadii.
Dupaeidialooniicu Icadelni!ek, alpoi preo!ii, in urma episcopi;i' !ii
metroPO'Htul 51i, in sfar§it prindpii pu.rtand ,sierial. Dup'ace I-au
adus in nona biselfica, deschisCI:rIa mcriul §i hise;rlica se umplu ,de un
milO'S ou. buna mirea,sma. VazaudaoeUista, Iauda,ra pe Dumnezeu,
MetropoHtul fuclUlp:rius de groaza, fi~IlJdca el n'av0a dedtt pu!ina.
cocedinta ina:l?le§ti sfinti. EI cazucu hta la piimant,oednd ie,rtlllrc.
Se sair~aJ.·a moa§tele l~i Boris §i se ,del~u:sera apoi lntr'un siloriu de
pialtra. Apoi,a f06t Iuat Gleb din siovinl ,de pi,a:tra, a fost pns lll'tr'o
cOIl'abie §i I-au was cu {uniae. Ciiuld Is'a ,ajuns la poarta bisericii, 8';-
criul se op.ri §i nu rnai luainta. S'a dat ,porullca poporuilui sa spuna:
«DoLmne, file~~i miIii». ~i intrara. A fost ingropalt Ia 2 Mai (1072).
Dnp,a l{')e s'a 'eantat liltu:rghia, toli f.mlii LmanCaira imp:reuna, fiecare
eu ho1el1'ii Sal, intil"o maTe d,J)argoste. In timpul aJCiesta Ciudin era eo-
maIlJdllilllt al Vnergorod §i Lazar §eCnl biseridi. ApO'i se imp'ra§ltiara
§i se intoarse:ra a,easa.
LXVII. Discordia dintre fiii lui laroslav (1073).
Anu} 6581. Diavolul a!afa vmjba intire fiii lui Ia;roslav. Caua
aceaslt:a v,r,ajha se isca In'iJre ei, Sv1a!tosl,av se 'Uillicill ~scvlad impo-
triiVJ<ll iLui Izia!8'IIUiv. Izilaslav parasi KievUil §i SvJ;altoslavcu Vsevlad se
dU8'e,ra I,a Kiev: la 22 Malrrt,i.e, ei se linstalall)a in plaJatillI Bere!Sl1Jevojh~.
inf:ralngand ordinele tatiilui lor. Sviatoshv a f08t plricina /ptelcarii fraF
te~ui sau din cauz,a Iacomiei sale. El in§'eIa pc Vsev1a<c.l, spunandu.i:
«Ui1e Iziasla:v unche§te 'in ,eontm noastra eu Vseslav. Daca nu-i ()
Inam ina'iJn,te, el ne va goni». ~i J<lllala aSite:I pe Vsevbd in contra
lui Izialslav. Izia"l,av se duse la Lc§'i 'eu so!i:a sa', dnlcand eu ei muIte
boga!j~. EI avea u'aidqjcle in bogaliile sale loele mad §i zicea: «Am
- 145-
sa ga€leoo ,aoolo 0' armatil». Totu§i Le§H Ii lua.ra totu! §i-l gonira.
SviJaJtoslav se stahili Ia Kiev, gomnd pc fl1arte1e san, tredind peste
OI11dineIe 'taJtalni ,sau, §Ii mai rn'll!lt peste celel aJe lui DUmlllC21eu. Cam
este un mllire pacat sa cald rorullicHe rpa:dntelui tau. TOita'8lllfel {iii
lui Han invada!l."a in !aIr,a lui S6th §i ;dupa plaJtrru sThtede ,ani fura
p1edepsili de Dnmnezeu. Cad Ev i.·eii se lin de ;ria,Sla lui Set.h, Clan
dupa ce au distoos poporuI din CaillJaJan, ,cucemra mo§tenirea lor §i
lara lor. In urma §i EsalU caId. porulIJJrule tatarlui Sl1l1 §i fu O'morit,
dici ;eSie rrau de ia mealca hunu:r.ile ahnia. Tot in aceillt an ,a fOISt fun-
data hiseriica manalSltilrii Pe§iterilorde egumenul Theodooie §i de e;pis-
oopul Michail, metropoliituJ din Kiev, Gheorghe fiin,d ,aturiei in Gre·
cia §i domnind Ia Kiev Svia~oslav.
LXVIII. Moartea lui Theodosie: Panegiricul saf!:""l.~£Qrioul
miinastirii Pe§terilor·(i074;r.#~·~~
AnuI 6582. Theodosie, egumenul rna,na,sti:rii Pe§ter.iilor a mucit.
Vom spune cateva vorhc ,delElpr:el mOalrtea sa.
Aoest Theodosieavea obicoiul, d.nd venea timpul PO'£ItuJui
mUlre, in se,aca de Dunlllflie,ca branzii, sa Isa:mJJte pe tOli fra:tii ,dup,a da-
tina §ir sa~i Inva!eCl\lJlll lJ:irfeihuli6 sa Ipertil'leaca 'aOOals/'(a 'ViJ.'lClme, rogan-
'du~se, zi §i noap1Je, §i pazandu,sede ganduri nelc'U'rat,e §i ,de is'pj,tele
{lemonululi. Caci dalThonii, zi,cea el, :insUifla calugarilor ganduri §i
pofte urite, aprmzandu-le ima,ginatia §i plTin a,cerusta ii lmp:e,di'ca din
rugaciunHe lor. Cand ,astfel de giind'll'ride abat, 1~I"elhuile ;sa Ie Inla~
turi ,p:rin Sen:tllJ.uJ c.ru;dii zndlnd: «Doailllill:e lisuse' Christoas:e, DUlmne-
zeul nostru, .ai mila diei nol, IRmin». In afa.ra de aceast:a ,t\l.'ebuie sa te
alb!ii ,de a mallJCa mull: ciici bauhma §i manCRrea peete masnra pro-
duc ganduJri unte. ~~ dillJd Be p,mdUic gandumile u'fi~e, paooltul 80-
se§ItJe. Dealceea, zieea e1, caluga,rul ca Sa rezifl;t:~1 8tra,du~nJelor ~i
rauta!ili d1a,voHJo,r,lmebuie sa. Be pa~eail,c.a de letncvire, .'de somn, in-
delungaJt, sa fie exact la d,ntrurile hii.isel'lcii, la InV'ata'l!ura pr.eo~ilolr,
la ,ceJtire.a ISIClriptUir.i~or §i ma,i presus de to,a,te se CfUvin2' UTIui calugar
de aav,eia pe huze p-slaltirea lui DaiVid, §i a respinge prin eit mome-
liJ.e 'Ci~ Ie! i:l1<S1p,irra d'CJ1lonul. Dar, InaJin,te :de 'foate, zioea d, :trebuie
dmtgostea ideUlplroapelui, iaroei tine"-'i sa -asculte ,de: batrani eu umi-
lintEl §i cn illUpunere. Cei batrani tr,ebui.e ga ailba pentrucei tinmi
,dragoo'le §i sa Ijc,dea inva!atnra §i sa Ie fie prin ei IIl§i§i exemplu
de ,cumpa:t,a(J)e, de lllIlmca §i mode81tie. Ei trebTIJile '8'a iuve!e pc 1Jineri.
§i sa-i miingaie. ~i a§a sa petrealea POistUl. Cad, zi'Clea d, Du:rnnezeu
lQ.
 146 -
ll(~~a datpatruzeoi de zile sa ne cura~im sufle.tw uostm. Este
o1Jma a ,annI u l' platita lui
].. v
. Dumnereu. In ,adevar intr'un an aunt
'l:re,i s'Utle, I§aliz'~ci §i IC]lIIci de zile ,!?i ,dand lui DumJlJezeu .a zecea Zl~ c~
dijma,avem p05tw dep!lltruzecide zile .. In ,aooste ~lle. se. CIluata
sufletul, ,apoi, in urma, el sarhatore§te InvH~rea Domuulm §l SiC b~.
cura in Dumnezeu. Timpulp,al'leisirniloiL" 'OUrr:ala sufletul omulm.
Uici poslJu:l ,a fostdintru il100pHI~ impiu.8 luil Adam: e1 OOIlJiSIta i~ a nu
manea din fruotul unui pom. Moise postind 'P'a,truzeei de zlle, ilia
faeu vrednic sa primerusca legea pe m:untele Sinai, iii a vazut slav a
lui Dumnezeu. P,rin post a nascut mama sa pc s.!lImuel. Postrnnd Ni~
nivitili. wa'tJuil1ara mama Doonm.uiLui. Prin post Dauiel ajunoo vredni.c
de ~iari mmmrn1 §i nue plrin post a fost 'ridicat in cer J.a masa ce"
reasca. Prrin posteei trei oameni tinerl stinsel1a puterea foeului.
IIlISlU§i DOlun~1 ,a pootit patruzeeide zill'e, ,a1ratandu~ne astfel tim-
pul postirii. Prill post Apostol]i au ,di,st;rus invatamintele dia-
volului. Prin post parmlii no§tri s'au prfefaellit in lumini~e Iumii, Iu-
mini call'i iSltrMueesc inca §idupa moart,ela lor; ei ne-au ,d,al exem-
llul ma,rilor Jucra,ri §i a unei mari cumpatan ca AutOOl eel mare,.
ca Euthymie §i SaiVa §i aJ.!i pwrinp pe <lwri no~, fralii, ii :iJmitlim».
Vorb:md ,alsrtfel, el imbra!iI§a pe f,rali HilmI dupa altnI, salrntaudu-i pe
ullJillle. apoi ie§i din manaatiJre .neluand deeat pulina paine. A:poi
intra in PC§t\e'r~, illJchiJse poa'l111a, 0 aeoperieu pamant §i n'a mai vor~
bit nimalIluia. Cfurularvea nevoie mare Ide, vr'un Jucru indispensabH
spuneacateva vorhe po 0 fereslJrui,ca §i, numai Sambata §i Dumi-
'neea; in ,celelalte zil.e el traia inrtr'un IPOsrt sever §i i1n ruga.mune. ~i
venia la milnastire uumal Vineri in ajunul Srantului Lazar, eaci
uoe,a\Sta 'oote zruaciind se teJJmina po,j'juldie patruzeci de zile, care
ince:pe in prima Luni dUipii sa:ptamana Sffm;tJuilTIJ] Theodor, §i se ter~
mma Vinerea in ajunuJ Sfantnlui Lazar. In slip:tlimana Sfanta Be
ajulIIe,aza in cililstea PaitimiJ.or Domnwui.
Theodosie veui deci, samta pe fl1a~i dupa obic.eiul sau §i pc-
treeu ,ou ~Ii Dnmill1ec.a Floriilar. ~i cand sosi ziua oea mal1ea Iu-
vierii Domnului, el 0 celema sarb:atol"c§te dupa ohiceiw sau §i ciizu
bolnav. EI statu boluaiV dud zile, 3ipoi searra pnl"unc.i sa..J. duea in
lC:urtei. Eralii iJ PUiSera pie otial1ga §i-J Iduserli: in {ala b:iserlicii. EI
-porund <~tUl1crj sa fie chemati toti fra!ii; :SUlIla'ra cilopotul §i so striin-
:seraeu ftotii. EI Ie spuoo ,atunei: «Parinlilor §i flla!ilor §i Hilor: Iatii
,tm va parascsc. Dumnezeu mi-a ,aratat, in ,ti,mpul postului, atlmci
oand rna gaflleam in pe§rtCira ca trebuIesa p'arasesc aceasta lume.
Pe cine voili voi saa!!czap. ea egu,men in fruntea voastrli, pentru ell
- 147
0 -ea-i dau Mnecuvfmtarea mea? ». Ei Ii zisera: «Tu ~i tlatliJ. nos1.m
. .aJ. tJwturol'la . .Pie 'eel pe oa'lle tu-l veiailege va fipa ln nte1e nostm §i
"8gumenul nostru §i noi lliC yom 8Ulpune ca §i tie». Tatal nostoo Theo-
dosiJe zise alt1lrnici: «Pleoa;ti §i alegeli-va IPlCcine veri voi, in ,al£ara de
-eei doi fira'li Nioolae §i I~I1Iart: alegei!'idela eel mai batrfm, pana ta
,.eel mai tinar». Ei se SUlpOOe'l'a §i se rert,rascra spll'le hise:rilca. ~,i dupa
.(le ,s',alU 'sfMuFt imp'l1clUna, eli trimisel'a doi fmti zicand: Acela pc
,.calle il va allege DUlI:llIuezen §i sfaIlilla 1Ja ilugarciune, pc actdal Ciare-ti
place, Ip'e acela nlU'Ille~t:e-m"l. Theodostioei Ie 'raspunse: «Daea voi vrc!i
-sa Iprimili delta mine U!ll egumen, eu va vmudaUluul, nu dUipa voia
,mea, c,i rdupa porunca lui Dumnezeu». ~i I,e-Iadcseannat pe pCl1ootu1
Ja~ob. Ace,srta nu Ie placudi fJJ.'atilor §i z~ei.a: «EI ill',a' fosrt, tuns ad» 1)
'Caci Iaeob vooise delaLetet 1) eu frarteiLe sau Paul. $1 ei se puseJ;}
'sa lOOall'a pie S·tefan, selrvitorul 3) ea,re em aJtuuci devul 1ui Theodo~
.me zieand: EI a ClresCUit 8Ub:t mana ta. ell te.a slujit, ,diJ:ni.lpe eI.:.
Theodosie Ie ziJffie·: «Eu v'amdese!I11l1art pe Ja.cob,oop,a po])unea lui
D~zeu. §i vo:~ vrep. sa !lIveti un Ielgum'Clll ,dupa voia vo,astrl:t». Siascul.
:tand de dorirn~a lor, Ie dete pe ~tefau oa egurnoo, §i d biilleJcuvanta
pe St>efa'll. zicrnnd: «}'hlllej, ell ili lIl'm1eid]nlez a,oea<Slta mallastire, pa~
7.e§tJe~o CIll grije ;pb~ ceea ee eu ,am dobanditt. Nu sehimb a tl"a..-
ditiiJ~, nild ll'Ieguilele manas:ti:rii, ci fa totJlll dupa Ileigea' §i regula m1.-
flasti,rii». Apoi fl'a!i~ II luar:a. n ,dUSiera In chHi<a sa §i-Ial§eza:ra pC!
;p,aItul sau. A §'asea zi eil ciizu Irall bolnav. Sviatoslav veni S!5.-1 Vlaza
impreuna eu riul sau Gleh '§idlllpa oe 6e; a§C'iZllIra langa d, Tbepdo-
me Ie zi'oo: «Eu ma ,duc de pe ,alCe!llsta lume §i eu incl'edin~ez aoea~ta.
ma:nastillje oClrotidj ifJale. !in OIl:IJ ea s',U/r ivi vr'o nell1elg ula. Eu dIU!
titlul de egumen lui ~tef,alll, nu inga,dui CIa sa i se fa.lcarau». Pr.i.n--
-1Cipele 11 imbrali§a, Ii fligad~i sa ocrollieaooa millnliiSltirea §i-~ parasi. ~i.
~iind aosi ziua a §aptea, Thoodosie, devenind din ce in Qel mai slab,
-chema plel ~11eJ',an §i !pe fraliJi. sai §i 8e puse sa 1:e vorbea8ea ICIU ~~OOi!te
1CUV1([)!te: «Dupa plooall.1e:a mea :din aceasta lume, d'U/eli ,3m fost pIlicnt
lui Dumnezeu §l ma va pll'limi, §i manasf Ji.l'Iea V"a in'CC!pe sa :Be dtelWolte
~i sa Be umple ,din oe in ICe mali mu1.t: altunci sa §'tili 'ell. Duml1ezeu
m',a, p'rimit. DllIca, dupa lI1O<a:rtea mea, dilugarii ~i v'e~ltitU!rile vor fi
1&Cazut din mana81wl"c. a,tulll!ci sa !!titi ea n'arn fost plaent inla[lutea
'lui Dumniezeu. Asrtifel vorhi el. i,ar fl'a:tii pH'ingea'u. zicaud: «pacint,e.
It'oagli",te 100 Dwmnezeu penllI'll nol, (',aId §tim 'M Dwmnezeu lUll v~
1) N'a Cost fiicut Icilugar.
2) Letet, lo:calirtate [anga fIuviuI Alta.
.3) Crastinicm.
 - 148-
a:J:UIl~ca dela sine lucl1a['ea ta». Preo!ii pe:tJr:ecura aoeasta llOOp'te Hinga
el §i dmd 130m ziuaa oll'ta, a doua Samibalta d'lllpa Pa§ti, l'aa doua
oara ,din. zi l§i dadu sufletuil in main:iJJe Domrnilui, a treia ,zi din
IUDIa Mai, 'imr',a iUlll!Sp:re.zelcea indica:!iUDIe (1074). F 'l1a!ii il plan.
sera. lar Theodosie rporullcise ca sa fie Illgropat 'in ,cripta in clljre a
Imp~iruirt run mare nuanar de luerari. zle,allld: «ln~rorpa1i-mi eorpuil in
timpul nop!ii». AstfeJ se§i famll. Cand som seal1a, hatii Iu&tndu-i
cOl1plUil 11 ,dclJ?usera in leripita, §Ii n c<mdruoolraa:ci en imnlUll:i §i eu fadii.
aduc&tnd 131Ude Domnuilwi nosiTIll lisU8 Chcist08.
;;te£an aJ(lmilnilSItra ,de aci lJlllaimte manasti,rea §t tuIr.ma hineeu-
vanItJa(ta p,e ,ca,l1e OWdUirlialSe Theodosilc. Asllfel de dilugari stra.lucesw,
in Rus:naca fa'cHile: &tau ollimellUic3Iri §tJiJe;au unii sa tina un po~t
sev'er, lailtiisa vegheze nedormi!i, alJii sa se 'mage in gmluuchi, a1tii
sa poste3lSw 0 zi intreaga sau chi3lr dona ziJe incontnuu, alpi traia'll
n'lllillMCIU ,arpa §i paine, a~!iicu zall'z,ava:t aru,d sa'll fiert. Ei &e iubeau
mire ci. Gei ma,i tine:ri elrau &nel'til!i inainteacelor Imai b1itlra,nli §ti. uu
lnUraZ[lBaIU Sa YQrbe,asca in Caya lor decat eu urailin!a §i suplillerc.
Cei hlil~aui ellau §i €a p1ini de dragoatJe 'pentru oe:i !illai :liineri; eri.
ii indlreprtan §i·i mangaiau Cia pe copiid 10117 iuhiti. Daea vr'un frate
(ladea in gre§ala, ci il mrungae,au §i ll'rllpa,rta§eau CIU trei Ba'll partm illJ§i
PQcain!aI unUiia: si.nguT, in mrure ,dmgoste: '31tat :de mare e,r:a iuhire.a §i
cUllTItpatare,a call'e cloilUll1La prin1l1'e ei. Darca vr'un fmte ie§ea din rna-
uastire, se mahneau grozav tori, §i trimeteau du!pa el §i~ladn<ceau
indarat la man.asti<re, apoi sa dUCle!an sa caza in genunchi inaintea
egurrnenului, il mgalu §i prljmeluu din no'll pc fralte eu bucurie 111
mrunastine. Astfel em dragostea lor, posltuil Jor,cullllplirtJarea lor. Voi:u
Mllmti plriJlllt;re ei dl}iva oameni in raoo'Var minunati.
Celdintaj" preotul Damian, eira a~1 de cun::patail: §i inf,dinat
ca n~a gu:strut decrut paine §iapa pana Ia moall1t,eas,a. CUlud ee aduicea
I,a maillJa'Sitire 'VT'un homav de 'Vr'o boaHi oalrccaire, siau vr'llln om ,m..
ferilud ,de v,r'o nlenorocire, v;enca sa gaJSelaEica pe p,reaferic[ltul Theodo-
sie; el dedea o.rdin ,ucestui Damian Sa se Iroage pe:JJ!t,ru hoJna'V. ln~
data ICtel:l<e spuneau Tugacirunile §i eJ eira uns IC!U oanu::miltil aUfie,
ho~naJVUJ SIB, tama,dui,a, Odata, 'pe cand Daanian er,a holnav, §i gat a
sa moalra, un 'Luger 8lUibt ,cibiprul lui TheodosiJe, 'Veni langa patu.l sa.l!
§i-i faga,dui IIIlIpara!ia oerului, ca ra,splata pentru lucrliJrne ISial,e. Apoi
vooi Theodosiecu fra!id &lii §i se ,a§ezara in jurul lui. In mijlocul
agoniei sale el pri'Vi ,pie ,e~men §i zise: «Nu 'I1ita, egumeil1JC, ,cee,a ce
mi-ia~ fagliJdui(t!llSta noapte». Mall'ele Theodosie pll"icep'll ea 'eJ aV11-
sese! 0 'VizlUlIle §i-i zise: «F,l1a,te Damietne, CCQa ce !i~am fagaduit, se
- 149-
va impliIni». Apoi Da!Illian l§i inclrise oehii §i-§i dette sufletul san
in mainiJ.e IUli DurmneZ!eu. EgulUBnul §i fra!ii inmormallJtalra cot'-
puil sau.
E:tIa ,ad un al:t fmlte, eu numele Ierrmn:ua ca['e l~i la,dUlCela aminlle;
de iI1JCre~lii'll3i1"ea Rusiei. Dumnezeu 11 dWr!U:is~ en u:dar, ,a,oeIa de a
pl1eJz]ce viitorul. ;;1, dind vedea 'Vr'un frate ahsorhitde gaIlJduril"l
sale" il lua Ia 0 parte §ii-} i:n'Va~a cru.m sa se f'crea.sca de dia,vol. Dadi
'Vr''lln fl1a,e se gallidea sa pa.raseasca mallastirea, dimid i1 vedea, se ducc,a
Ia d, il mlUstra !p,e[JJtl'u platnul san §:u-l mungaia. Decate olDi vesI!:iea
eui'Va, 'Vr"un lucru hun saru rau, 'Vorhele etaretniliui se implineau tot-
deauna.
EM ad §'iUiU alt s.ta,re! en numele Matheiu. EI avrea ·da'llul vc-
derii cruMe. Odata cand ,se gaooa in hiiserica 13 IQcll'l sau, l§i Iridiea
{)chii §i prrivind pc f,rati ,ciatri caumudin amhele pa,rti, vazu UIll diavol
s11<h1. ,chipul unni Le§ care purta in haina sa leu ,Claire era imhracat Bari
rrmmille lepok 1); el 'tnecea pc langa .frl1ati, lua f10ri dda hraU11 sau
§i Ie arurl1ca a,SlUp,l'a lOll'. Da1ca floarlela se lalCa1.a de 'Vr'lNlIul din fratJi
CUl'i canJta'll, nu ramanea mult timp §i gaud'll,l'IUii se turhulDa, §i lua~d
'Vr'u'll !plretex;t, iC§ea run h]oorica, se ooooa in ch:i1ia sa "i Sie reuloa <Ii
" S
nu se into'l'Ce'a La hisedCla mail1w dea ae, fi lspra'Vit cantalr:He. Duea
f10rurelllJ oaldela peste 'Vr'UiU calugar §i UiU 1'IIe< aga!a del el, ramUl1ela ne~
mi§cart, .puna ce se Sfail1§eall!. dlll1Ji:ecele utl1er1ei §i~ ait'Ulnci llJUIlUai, ill
p!eca lnch1liJa sa,
Fillatele vazimd ,ace:aeta spUlSe f.r.a!iiloT sai. In ur:ma iata ce v.azu:
De, ohicedu dilldacest c1iare! lru9ouJ.ta utre:llJia §i dupa ce £I-atii sai afar.
§itnd 8e reitrageau in chiliilici loil' 111Mnte de ,alUmra, hatran~I i.e§l~ade
ohicein eel din Ulrma din hiSie<riea. Odaitadup1a ce ie§i, Be 'aI§0za sa se
odihll~a8Ca soot clopoJt:ni!li, ciicichiHa sa 'etraderp,art~ de bilSlert4idi.
Atunei vazu eI 0 ceata de oamel11i 'Venlind deila poair!~; i§i ridiJeJii oclui
.§i vazu un om Ci3lre calalOOa' pe UlU pOIl"C liii ,a1!ii IClaa:i mergearu Indal1atul
bi. S,tare!ulintreha: «Uuide meil'ge!i 'Voi?» ~i dr,acuil,oarlel el'lai po pare
.d;;lpUlU8e: «Meil'ge::m sa cautam pie Mihail To~beko¥ici 2). Stiall'e'Vul facu
semnul 'crucii §i 8e duse in driHa sa. Ca'l1d SOtSi ,aurora §i dupa ce
s',aoo§te'PlIalt s1iairelu~, zise &orv.iJtorului ,chiliiJor: «Du-te §i int'l1e,abii
daca MihaiJ este in chilia sa. ;;i i s',a "'PUIS: Adi:l1eaori, 111dalla dupa
utll"ciUie, el a sar~t p'cl8ite gall:;d». ~i ha:tranul spuse vodeni,a sa ,egu-
1) Lepak, dupa unii ar fi gui, vascu.l, dupu altii Arctium lappa, seuiu co
.se aloa,Vi de haiuc §i de parul animalelO'r, '
2) Mihail Tolbekovid era 'lI!neiilugar din aeeea§i manastire.
 - 150-
menuJui §i f'l1aplor. In tirupnl wcestlli -stare! a mucit TheodQsie §i
~tefaill ajun'ge e'gumen §i dwp:a ;;! tefan, NikQn, pc rcwd lillcamai trwia;1
aceat staret. Oda,ta can1d e[ el"a Ill. ut,renie, eJ I'I1di,ca OIchii vQind Sa se
utte Ia e~enul NicOll §i viizu un ma~ajr in lQcul egumernului !;i
in~eleseca egumerinrl inca ll'l1 Be s(mtasl'1. Accst hll,trarn maiavu §~
ah,e v,edenii deacest fel §i muri in manastire 1a adimci ba;l:lTanetf~.
Mali €'ra laci un cMu,gar 'ITum~t Isaalc. Pe cand llrai,a inca in lum6'
01 "ieata de laic, el ella bQgar, Icad eil.4a negwstOlr, ll1Ja,soat 1a TOIl'Q)pe! ')
o'
El Be hQtari sa se bca -calugar §i l§i impar!i ~lNereilJ mum sU:rlfllCi §i
manafJtiri,aP01 8e dure sa gascllIOCa pc mare1e Anton in grota, rugan~
du-l s>a-l faca calagar. Anton il primi, iI imhrwc:a in haina calnga~
l1eillSCa §i-i ,dlerte rnumele ;de lSia,llic; dici in lume el se m1Jumise Cerny•.
Deci el i81e ]mhradi cn 1C1ama§ea ipocaiJn~i. Apoi PQrunci sa-i emu-
pure Ulll !ap, Ii jupni pielea, aipori 0 pUiSe :peste dlmm~a pOicaintti
§i aeea@ta piele proaspata se usca pie el §i se inc:hire in pe§tera, in'tlr'cl'"
mi-cacmlhe de pa:ifIU ,coti. Aci, fara llIllootlare, se cr:uga lui Dumnezeu en
la-crimi in ochi. Ca hraTI'a toa1a ziua lIl'alV'ea. ldeclat 0 huea!.iJoa de paine
§i nn he,a de'C1'tt putina apa. Em rnaireJe A'lItQn~u Clare i~D laJdllJooa ~l
i-o treooa printr'o milCa fereSitrmca, unde se putea irrtl'odiUloo mana;
~tfel i§i pl'Mela eJ hmllla. E~ a fa{)UtalCcla&ta tMP de, §aJpl",e ~ :JJ:{.nC§ind
de IDe la lUllnina. EI nu 00 ,cruea nici ma,aar pe eoa&te, d dormea pu,.
fin, staoo 'PC un SICaUIfII:l§. futr'o llelulra, dupa ohiceiul sWu, 8e piffle in
genUilJ!~ihi, dilIl;'and 'P'Sla~mil palna l:a: miezuJ nop}ii §i 'Cii,nd 8e ohOf'li,
se a§eza pe SiOOiUilml BWu. DatI.' cum era 'll.§elza,t, sti:ngand lumina, d,"o-
data 01 lumina la fel cu a 80laTelui, lumina 'p,e§tera, inca t ea orheasdi
ochii omu~'ui. ~i Idoi tin£,ri frumo§i ,aparull1a lnaimtleu lui: OtehiJi IQr 8ltil'fi-
lucearu lea soamde§i,.i zised: «lsia,ac, laoosta este ChristDs; ca'Zli. maintclit!.
lwi §i inchill1a.,i-te». El IIliSa nu hagade seama cii e:;;te QP·elra diavo-
luJui, uita Ba,.§~ foca set."'lli'Lnl crucii,lnainta §i 00 inehina inaintlea dia-
V'olului ca lUiailIltea IUli Christos.
DiarvQlii' a:tunei S'trilgara: «Isaac ,tu e§ti al ,nostril!» J!Ji, II .lUi::::
in chiil1e, iJ pun sa §ela'za §i se a§ezara §i lei lin j'lllTuJ Juj. Eii 'llimpleJau
chillia §i ~ntli[tma in pC'§tera. ~i unnl (lintre dentoni, care lUa:8'e numele
d.e Christ, zm.e: «Luap., fl,a\utele, 'toheile §i SlUll'ilde §i dinta,p p,elllnl1U ca;
leaac @a 1ll1!eeiapa sa jQace illlftlinJtJeia noaatra». ;;i ei filcuira sa ralsune flan~
tde, tohele !:li 8/U:dde !:li, ee ,apulca,ra sla-§,i ba:ta joe de na'rran §i dupa 00
l-:au ohosh II iLa'flaira pe jUma1t.ate mort §i plecalra ,dup.a oe hatut
joe ,de d. A doua zi, 'cand se ivi aurQra §i c.m 011ll! ,de mii11!clarc, Anton.
I) Toropef, lin 011R§ po~te in guvern. Pskov.
- 151 -
vinedupaohiceiul saula ,oolulli .§i zise;«Dumnezeu sa te bineeuvinteze,
p'ar:iJurre ]jsalacl» I:ar IEm,e ramal'lC lUut §i 's'U'rd. ~i Anton zise: «Vite oa a
murit». Si tl'imi,sc 1a malllas?ire sa caut.e pe Theodosle §i pe fra~ii giii.
tli dupa ~ ,au deschils in~wrea(lare eoca zidil a,patJ:luocwera Inliiuntl"u, 'II
lua:ra, oocotind loa crra mOT:, il ,dUBel'a §i-'l a§ezara lJIlJai.nte,a pel:jte'l'ii. A~
tUiIlIci ohse,rva'ra ca eira inca in vieai}a. :;;i egumenUJl Theodosie zisc: «Asta
e fap1ia dia'Volului». ~irl pUisera pe un palt §i Anton II ing:dji. In rvre-
mela aooas1;a, IZl:,aslav !l'Ierveni din tal'la L!CJlqilor. EI e!l'la suparrat p'e Anton,
din ,CaU21lli lui Vse:E'J1aiV. ~i SVjiatOls1aIV in tim:prul iIlop!ii puse 8a~1 dUlCa pe
AntOlIl Ia CernigoV'. AnitOlIl VIDe la Ge>rnigOlv §i ,clOliina BOildIDY 1) li
placn, Blc:obi 01 ple§:tt'ra §i 8e stabili in ea. Manastire:a Mai>eiJi DOllli.luului
de pecolinadela Boldiny, mai. exi,sita. inca §iastazi. TheodolSie afHt'[],ci
ca Anton a pleca:t La Celrnigov, vlem dl inllu§i eu fm!ii sai, Ina pc
lsa,alc, 11 pUJBIe: in chilia, sa ,§i-l ingri:Jli: ea era 'at§a :de slahit de e01rp
§i de ""Uneit ea nu pnt.ea nici sa re intoaI1ea, nici Sa ,.,e J:'i,diee, nlci sa
se ,al§eze pe scaUIll, ci 'era ,m:iIeat pc 01 pm1te, ifli falcea Bunt e1; urlrna E:t
§i eXCll'ementeile sa~e falcud vim1mi ISUlht dude sale. Tluoodofli,e eu pro-
priele-i mailnli il spala, §i-l imibra,ea. EI il in~rijitim;p dedoillilli. Lu-
ern :r:n:IDUlIlJrut §i mi!I'alcuilos, ela ramaJS aCl:1~ti doirunii fara ISla gtIiSlte nid
pane ni.ci alpa §i nilci Ulll fel de hrall1a, mdi un fel de f,mc!'/. ~iJ un V'ornela
uici 01 vOirha, cil l1amaee ,doli ani SlUIl1d §i l1l,Ult. Theodosie: se Im~a pleil1tru
el §i cite1aasupra lui ·rugaciuni zi:ua §i Thoaptera'. Iusfiill"§it, in annl
al itireilea inc-epu sa, vornesea, sa auza, sa se tie p'e pici,~a.rde 8,a~e,
Cia un copiiJ., §i sa mearga. Dar La hioorica nu se ,duoola. Trebuia ca
sa,.1 mane cu alIa §i r'an invatat pu~in 'Cii.t.e pnyin §i in ,dar5jit la arpuCiut
sa meall'lga In sufr.algeri,e. unde il a§ez'au hi 01 p.a,!'te, punandu-i iuainte
painea. Ell nu 01 Inal ldecat dla)C,a i-o p'unea 'in mana. Theod.,o(l,ie Zi.SIC
atUiIllci: «Puneti painea IIIJamrte;a Inli §i nu i-o mai puneti in mana;
sa mance eJ. instl§i». A sta,t 0 sapt.amana intre,aga nemancat. Incetvl
eu lueetul ohserva rei.. ,all1el paine §i 0' manca. AeMeI Theodosie I-a
lSC,apat diu cUJl1seJe diavOilUJlui. ;;i ISI!lIRC calpata loo:raj §i trai intr'o
sev'el'la (lumpiiltalre. Cand Theodooie a muriJt §i ;;,oofrun i",a Inat 10'eul,
]£,lalaiC zilse: «Tn m'wi in§elal\ 'diavole, lllliliiiciIDd ma gaooam ill chilia
mt(;;a sin.gutl"aitiilca. Acum nu ma~1 v.veau sa ma mali 1ll1chiz in pe~litera mea
ci v,I'eau sa te h:iJrule8c du!candu-ma la manastil'e». ~i imhraca 01 oama~e
de POClai'l1l!,a §i :deasupr.a ei ,all'UIIlJCla 01 haina groal&a §i: fJC la,puca sa
faea lucr:uri de nehun: ajnta pe hHlca.tnci, fe:rhea minea!1f.'1ll caJuga~
1'110'1", mer:gea l:a: utrenie inaintea tut:u;ror firatiIor §i s:t.atea grav i}i ne~
I) Boldiny, colina langa Cernigov,
 - 152-
mi§cat. Cand veillJela iaI"l1Ia ,~i erau ~elru.ri mario eJ illU .1vca ,ded!t opind
gauxite ,a§a eli piciolll'cie sale iIl!ghe~arte mel'g,eau pe pialtra §Ii nu~§i
mi§ca piciorureile' pana oe nu se sfWr§eia ,carrr~eiCul ultren1,ei. Dupa utl'e-
l1ie se ducela la hucatarie, p,I'egatea foeuI, rapa §i lemw·1e §i in urma
numali velI1eau ceilal!i fr,ati bucatiruri. Uu anumit fI'atiCi hucatruI', l1U~
mit de asemeneiU §i el IsalUic. spuse razi1ud lui u.ruarc: «Vezi, uite colo
'Un ,corlb negru, du-te tli p,r:iJnde.J». EIII;') inchina inainvea lui, se duIW
lIa pl'inza corhul §i-l ,adiUiSe in £a~a tutUlI'or buea,tarilor: e~, se ingro-
z:Ura §i srpnse!ra aeear:9ta egumenuwi §i ce~orlal!i flraJi. i<rra!ii lnceputii
sa~l cmsteasca, dar eJ., llIe4dori.nd glo:rt:'a omenea'Sca, se 'pUiSe sa faca.
nebunii §i sa joa,c.e fel'\tacrund regumelmlui. ci'.;rud fmlilol', cand laiai-
1011', a§a ca urneori manoa §i hataie!. ~i se pUlse sa a-lergeprl:1n lumc.
facand }i·e rnebunxtl. Apoi se ,strahili In ,crilprta un:d,e! traise Antolll (cad
AntoH mUll'ise). ~i el intrunea pe liinga sine tl~ineri ~i~i imbl1a,ca in
haina monacala, ceea {le Ii, iUdlUiCiea ha'taie {land din Pi£lll'ltea ,egumenului
NikOill dind din palrtea parintHox lac{':stm: bweti. El 'indura toaJt>e aces-
tea, ,sufelii;nd batai, goliciuI1e §i frig ziua ~i crloaptea. Int:I"o noapte
aprinse 0 80ha in Icamera 'cela mi,ca din ,oriipta. Soha lJll!ciilzita care eira
vedle, crepa §i flacara ie§i prin crepatu.ri. Neavand (lU oe sa Eltinga
focul, I§i pme plicio;a,rele goale pe flaroalUa., h~ ~asa alCiolo ,pana se BIt$llSIe
nadi-ra §i in ull'ma ie§i. Se mari poveSl1lelSc ,dcsp,re eJ IrIlJca multe luCl'!lllri.
al caror maJrtor en IThSwmialm fOSltcate oda:ta. Astfe~ birui eil putLerUe
diavoJului,oa pe ni§te mU\l1le. El n',avea nJ:d 0 frica de grozaviile
I,;i ,de .arlHarile 1011", 'calci obiJcrunuia sa zisa: «Voi m'.ali In'§elat odata
in pe§1Jed, fimdca ,aJtlUirJlci nu cunlO§te:am cunsele voasit,re §i ran~
tatea vo astra , alCUUl lnsa, dind am ipentrl'lli mine pe DOimnul Iisus
Chrisltos §i pe Dnmnezeul me'll §fi l'U'ga!ci«mile lui Theodosie, pliJr.mteJe
nostru, llladajdu(ISC sa va icrlving in numele lui Christ». CaciadeseQri
dlilaV'Olii il persecuta'll §i-i ziceau: «Tu re§tial nootru! Tu te-ai lnchi-
llIat stapiinului nostru §i nouii». El .riWtplUl[lJdea: «Stapanul vostru e
Anitichris1:, §i voi, voi sunteti 'draci». ~i falcela pe faya sa Isemnul crucii
I
§i elt disparreau; alte ori ei: ven:ea'U la'IJJga e~ n:oarptJela, Isperiindu-l priu
vedenii, facanduJ sa vaz'a 0 ooa'lia mall"e ,cusalpe §i lopeti. Ei ziooau:
«Sa f.acem sa se surpe ,aceasita pe§,ter.a §i sa~l lngropam ,aei». Altii
ziceau: «Sca/p~aJtei, Isara1c, ei VOl' Sa te m~Cl(pe». EI Ie ll1asp u ll1idea:
«Da,ca vori ati fi oamenJi, voi ati veni in ziua m~e; da'r voi slUII[lteti
Intunel'ec, voi velniti lu in.rf:uoolrcc, §i intunericul va ic:upJrw,de di~l
nou». El fa,cea cruce §i eidi""p,areau. Altlldata ei II inrgrocZeau subt
chip'lll nnUtiml.'s; alte ori ,subt eel ·aJ unei Have salbatioo sau a nnui
l,on, 'san a unui '§arpe, §i veneau taralt1du-se ISpl'C el Alteori se plref1t-
- 153-
ccau in hroa§te, §oall'eci sau reptile. 'l'otUi~i uu pult.eau sa-i fruea nimie §i
. rntr'o !I'll. Ie r,alspulllse:,~
ii zic.eau: «Issac, tn ne-Iai lillVI'!1JS». v "V"
01 m a t'
,I ,In~
vim'! ,aha data rlmbt forma lui Christ §i a ingerilorde call'i voi nu !Hm-
tep. vmedni,cl §i lIJcum voi va aratati sub forma voast:ra adevaTlata: fjarc
sruhatire, doMtoa,ce, §el'lpi, .rejptile, ll!i§a :CIUJll sunte11. unte §Ii respin-
gatoare J,aved0fe». ~i atunci ei disparulra §i Idi!lliacest timp un-l
mai ispiti,ra. Cum "pUluea el insu§i: «En aim pUTtat aceast5 lu:pta timp
de 'tI',eii ani». In UlI'ma se lapnca sa tralilllJSCa 0 vlelata mai austera, paa.--
trand laibstinen1a, p08tul §i veghira. Traind astfel el aju!l1Jse la ca.pat.1.l1
ziblor sal'e. Cazu bolnav in pe§teil'a ",a. Hdusera hbl'lldv la manastire~
a opta zi adormi in DomnuL Egumenul loan §i f:ra!iri sa.i il pUlseI~a
inco'§c1ug §i·l i.runwrmantrura. Astfd. emu ca1Urgad~ mana,s:tirii lui
Theodosie. DUlll.a moarte ej stl~alucesc ca fadiile §i. se roaga lui Dum~
nezeu peilltru fx-alii Iocr call.'i aunt aci §i pentrn fratii lailCi §i pentt'll
binelfadtorii mana8rtirii. ~i fratiiduc ~1 la~tazi 0 viata plinade vir-
iuri, traind inoo111un, in Call'4CICe, ruga.mu:ne §i 811JpUlnere, in oilll!St1Oa
Lui Dumnezeuatot pU1JernicuJ. ocrotitide rugaciunilc lui Theodosie,
a carni O:ll1Slte sa fie in ve.mi veJcilor, amino
LXIX. Solii germani la Sviatoslav (1075).
Anul 6583. Biserica mal1listirii Pe§terilor a fostC{)llltinuata de
\cgnmenu~ ~teflain
pe temeiliUe de mai lnalinlte; caroi ttmteliile erau puse
de Theodosie I:i ea a fost reluata pe ia,celeai§i t!ellueil.ii de ~'1le~an..
§i terminata dupa trei ani, la II Iulie. In .alccst 'an rSOIRelsc BoliJi Ger~
manid b Sviatoslav. Svlia:to~lav Ie ar,ata ,cu mandr1e bogatiile sale.
vazand ,aceasta. m:asa nennmar,aLa de au.I', argint §i :pavoloci, e1 zisera:
«ToarLe aces1:lela inU slujesc l,a nimic; sunt lUONl.l'i moarte, oamernii voi-
:nrici viaJoreaza mai mult; .dici oamenii Isul1tcei 1::aJ.1l. procwra toaJtCi
.u,cest.e bogatii §Ii inca §i mai murL Tot :astfeil Ezechias, legel,e IudedJ.or.
lOe lauda inaintea $011101' Xle~e1ui Assyriei ;;ii toate Eleele boga!ID,au
lostduse la Bi:hylon. Deusemeneta, thljpla moal'te,a lui Sviatosbv toate
.:lJOE'8te hUIllUiri fUira impra§tiate in t.owte p,ar~il.e.
Anul 6534. Vlardimir, friul lui V,slevlad §i Olreg, fiul lui Sviato-
<day. me,l'srera sadea ajutol Le§ilo,I' in contm Cehilor. In acet§t <lU
m:uri Svia:toslav. fiuJ lui Jaroelav, l'a 27 Decemvrie, fitdindu-i ope~
I'atie Ide UJn uIce.!" §i ]] lnmorma:ntall'a Jar Gelrrnigov in hiseri,ca Mfm-
tuitoril1ui. Dupa d V,sevJ.ad se urea pe tron la I Ianurm~ie [In acest
 - 154-
au se nMcu lui Vladimir un fiu Mstislav, nepotul. lui Vsev]adl
(l076).'). " me.l'I8e ,cu finI sau Iaropolk §i V,sevlad en Vla,rurnilr, fiull sau, §i se du-
Anu! 6535. l:z;ilasl,av dec1ara razhO'in fund in ali,an!a eu Le§u.
Vsevbd mersecoIllm~a lui. BGris Sie stahili La, Gernigov,a patJra zi din
luna Mali' e~ domni Gpt zlle aei §i fU§1 la Tmutm'akan la RO'man;
VseviLald ~e:r8e ,clOIllItra fmtdui ~n Iz1aslav in Volhynia lai incheli,a,di
paoe!. ~i lziaslarv venJi sa se stahileasdi Ia: Kiev 1a 15 luHe. Oleg, fblI
fui Sviatosilav. era wtunci la Vfle'Vlad, la GernigO'\T (lOn~ "
LXX. -- Razboiul in contra Polovcilor. - Moart.ea lui
lziaslav (078).
Anul 6586. Oler.;. fiul lui SVlilatodav, se T1Bfugi:a Ia TmutoTiakau"
(u~ilnd de Visevbd, 1a 10 luna lui Apcriil. In aJee~t lain ~eh, fi~l ]~i
Sviatoslav, fn omDrit Ia ZaiVoloctie. Glev era mIJo3 fa.1'u de saru{'l,
hinevohor fata del 61iraini. ze1o;~ fala de hiiserici, apriru:. in cEedilIl~a
f:\a, placut §i frumos 1a ve.de,re~ I-au ing,n)!p'at corpul l.a GernigO'iV ill
dO'sul h~"ericii Mantui,to.rului, 1a 23 lulie. Pe dInd Svia!topolk, fiul
lui lziaelav,domni in locuil sau la NovgorO"d, iarr Iaropolk 1a Vnego -
II."Od §i Vladimir la Smolensk, Oleg §i Boris ooUJOOra pe pagani ~:l
contlla tarii ru:oo§ti §i ISC dlmera in (lO'lltra lui VSeNlad ·eu PolGvcll.
Vs€'viad pOirni Jn contra ,lor la SO'jli~a 2) §i PollGvdi ha'tud pIe: Ru§i §i
lIlill mare nnmar di.[]JlJre <ci funa O'mon!i in aceasla lupta. Peril'a aei
IYan j:iJroslarvi:ei i}i Tuky, f:ratele lui GiJudiu, Po,rei §i muI!i aJlii, In
25 Anguslt~ OJe,g §i BOlris insa ilntrarra in Oermgorv ca hh1Uri~Ori §i facurii
lI1lIIl~t il'au Rusiei, varsa:nd saugle cre§lJ:nea,c, sange pc Icare DUIl1ille~
zen il v,a .rashurnu asu!>lra 1.01': caci 'ei VOl' r:aapulflJde de' morurtea 8UnC
:reIO'er cTle!lltine. V:sevlad se duse 'sa gaseasc.li pe fratele sau IziJaslav la
KielY: 813 imhrali§ara §i §ezura impreuna §i Vre'Vlad Po.vcsti tot re t;e
.
petTlClcwse. Izia81,a~' ii Zlaa: «F :mlt.e, mu te slIIprura.
v ,
iU,a1
. v
V3ZU:
:t c e mi s'a
intiim:plat? La InCle'put, IUill mau gO'nlt. u ml-an Je Ul! averil e.? q'
, . ? N . . f .
a dOUia Oalra, de§i n'am facut IlI;1Ci un rau, nu m'ati alungat. vDi, fratii
mei? N'am rata cit oa UiU surghiunit In tari straine? Mi s'aill luat
hunurile mele, d,e§i III, oo:n fVa!crnt Mm
• • un iran.
v A,s~aZl,
+v • £
'l,ra""" a un n e .
SV
,.~
intri3tam! Dalca tJ'ellmie sa avem vr'D mo§tenilre din ~ara ruse:as·ca,
nOO vO'm avea~OI Impreuill'a; claca vO'm trooui Sla 0 p'tmlem, 0' yom
perde Impreuna. Imi VGiu expUiUe vli'ea~a peI1t:ru tine». EI mang1iia
pe VSie'Vlad cuaecSite Cl.winte §i poT!u,nd numaidec~it sa-§i stranga
1) Acest p~sagiu nu se gase§te in tomte manuscrisele ~i !lid in traduce~
Fell lui Trautmann. I 3) Gorodef, e 0 loooIitate looga Kiev. Cuvantul 'este un dimillutiv al lui
2) Soji[Al, un parliu, in lara Radimicilor.
155 -
luptatorii deJa ooi mai tineri pana Ia eei mai hatriini. ~i Iziaslav
sera in contl'la GernigovulUl §Ii lO"cuitorii din aoe,asta retate se inchi·
.sera in intariturHe lOll'. Oleg iIlIsa §i Boris Illll< eraTh in &Iceasta re'ilate.
LocuitO"rii nedeschizand~o, aoodia'orii inaintara spr,e re!t;wte. Vladimir
inainta spre pomrta oriental a , ooprinoo pO'arta din"pre partea deb
Strijen 1), Gculpa pm:rtea exteriO'araa ,ceta!iti §i~i deVe! fod. PO'pOll'uil se
:refugia :in jlnltler]OIrul Ol'\a§ul11ii. Izialsl'arv §1 ViSlervJlad aflanJd di Oleg
§i Boris se lludreapta impotriva lor, Ie-au luat inainle §i ic§ira din
eetalw in contra lui Ol,eg. Oleg zise lui Boris: «Sa 1111 mergem lmpo-
tr:i:va lor, c.ad nu B>umtem in stare sa !inem rpiept la palm plJin.cipi;
dalt' sa trimitem soIl la unchii no§tri». Boris ii ~;Ise: «Yezi ,Cum sunt
eu ,de pregatit, fe vO'iu rezista la 'tG~i». $i e1 se mandrea fara sa §tiE'
eli DUmll;8lZeill este impotriva ce10r ingamfai! §i ca iuhe§te pe cci
umiJi!i, plell1'tru ca ceil pllllierruc sa nu 8e mali faleasca ('(I puterea "a.
Mel'lSelra ded unn impotriva celO'rlall!i §ise Intfilnira langaUJU sat
in cam:piladela Nej.arta 2 ). Candcele doua armate ajunsedi fa'j;a En fa~a,
a'a d'M 01 l:upta crancena. Mali irrutaiu fu o.mocrit BOIri!s, fi:ul lUi Viace·
"Jav, acela care se ingamfase atata. Izia:slav SiB gasea in mijloenl ill"
fante;riei. Deodarta insa. un SlO'Mat se repeZii §i-l JOirvil ,cn 0. 1ancie in
spate; lasHei piclri Izialshrv, fiuJ lui Iairosilav. ~i 'Cum lupta cDnt.inua,
Oleg fugicn 01 mica drujilna §ide abLaputu sa Siel refugi,eze Ia Truu-
torakan. P,rilllJcipele Iziadluo/ fu Uici'l la 3 OC'omwie. CGrpul iI-au
ridicat §i a fO'st dus pe 0" eOirahie Ili ,a foot depus in fala GGrodetu-
lUli 3). Toatii ,oo~artela Ki'evululi ie§i Inaifillte,a lui, se 'P'use cOi11pullui pia
un cata£aJc, pl'1c;O'!ii §i ,calugarii 11 ,conduSiara In cetate eu canteae ~i
o
cantecde nu Be> putean auzi in mijlocuJ pJan®etelor §Ii gemetelor, dici
tO't ora§ul Kiev il depiiingea. IarGpolk meJ."gea lndiiratul lui. plan~
gand ImpreUilla eu toata ,drujina Sia. «Tata, tatil, tu n'ai trait fara &UP
ferin~e! in aceasta lume. Tu ai suferit muilte ocll.ri din pa:rbea pO'pO'-
3"1,
irulUii. tau §i a fl'a!ilDr tai §i iata ,ea lai pie1rit. Tu ai mUTit, nu de mana
fratelui tau, ci expunandu-!i via!a pe'lltru fra'tele tau». Ii dUBlera cO'r~
pul in hiserica Maicii Domnului, unde £u oopus lutr'u'll sieriu dn
m~rmGra. Iziaslav uvea 0. in£ati§aJ."e frumoasa, era ma'l1£" de statul'a,.
.JU mOlra,vuri hlande. EJ ura ifIJ2IdJrep.1Ja:tea §i aruh ea jUlsti!ia. EI era
li,psit de viclenie §i de prefacatorie, era hinevO'itDr §i nu deidea ran
inschimlml dulwi. I,a cate excese nu s'an dat Io.'cuitDrii din Kiev
1) Strijen, un riiu lilnga Cel'nigov.
2) Nejata, 'U11 sat nu depart'e de Cernigov.
Gorod, grad. De ad ville §i numele de Gratz=Gradacz, 10'c intarit..
 156 -
in IcunU1a lui! Ei II gonid, Ii jefuirii casa §i totu§i pelotTIl rau el nu-i
rasplarti 'ou !J.1au. D<lICa c:ineiva va 8pune: «Aooslt diliiu a fa·out sa pliara
acei cari liher,alt'a pe Vse:sl,av din IDchisoalre: nu este eJ 'care a facut
aceasta, ci fiul sau. Apoi eei doi fra!i ,ai sai il gonira §i else dus\
d"l am in exil, in tara Sllraina. Cand insa !a fost restabiJiIt pc tron §i
diud VBiCrybd invius veni la el, el nu~i spure: «Cate Irete nu m'ai
fi\cut sa sufer?». El nn-l raspliiti Ipentru raucu rau, oil 11 mangiliil.
2l~c&ndu-i: «Frarte, hI mi~,ati arataiL dTagostea ta; tu m';!i repus pc tro-
nul IlllJeU §i m'ai .recunos'cut ,ca mai batriin; eu voiu uit,u bueul'os
ViEJChlll 1:a nedl'ep!'late, tu e§tIi flI".altele men, eu sunt al tau ~i-mi voiu
expurw vll,ea!u pentl'!u tine». Si a§a a §i fa,ent. EI n':t 8pUS: «Ce .rau
mi~,ai facut! 'Ii ,a:cum ili voiu face §<l eu la randul meJu». El nu zise:
«Aoeasta nu ma prive§'te». Ci el impartaSli intrisLaJrea fl'atelu:i 'BaU, §li-i
arata 0 mare ,clxa,g08te, lmplinind vo:rbele aposto~ului: «Mfungaiali
pc loei m:mali». In adevar, claiM eia comis vr'o gl;e§alii in aloeasta
lume, ea Ii va fi iertata. Ca,ci el lIi-,a plierdnt via!a p·entru fratele
!laU, un IPlelIli~ruQu sa ,aiba mai muha putere, san mai multa avetre, ci
pentru 'a rep.ara ,raul ',oos',a fii.ent £rateJJUi san. EI e~tedintre MeJia.
de carLi Donmul !a zits: <dentfip.-va via~u !p'en!tru cea a p;l."iC'teln!ilo~ vo~
§tri». Solomon 'a Zlis: «F;r;a!iti. iln nenorocire se iajuta unul pe a])'iul, ciim
iubitt'ea eate mai tiulre dedit ori'oe». De .asermenea, loan a spus': «Dum~
nczeu 'esle iU1bi:re. Cine tlVaie§lte in iubire, ,traie§te in Dumnezeu §i
Dumnezeu traic§te in e1. Iuhire.a me-a fa,cut sa dobiindim mostemrcla
sa in zilla jude.capi §Ii ne' bce sa fim am jos astfel ca DumI1i~zeu In-
su§i. In illhire nu cste tealma. Adevail"~(l}ta iubire inlaturti teama, cad
te,amaadnce ,chin. Cel lcerulle teama nu eslte desavaqit m iubirc».
Da:el': c/in(w,a "'!pUUC: «Eu iube:s'c pc Dumne21eu», :dall." ura§'tle plel f,rate[e
san, este un mincmos. Cam ICiell cafre uu iuhe§te pe fl1a:tele sau pe
care n vede, cum ar putea sa iuhe:asca ple Durnnezcll 'pc care nn-}
vede? Ef este acel'll care nle~a spus: «Cel ce iube§te pe Dumuezeu in-
IJe§te pc franele s,am>. Clkii totmil sedielsavar§e§te prin i:uhire. Chia,r
pacatele Ise §terg. Din iuhire Dumne2lC<U s'a scoborit pl' pamant1\i a
Cost rastignit penltru noi p'aditQ§ii. El a luat pacatBle norustre ~i a
f08t rastignit p'e c:ruce \l'i ne-Iadaruit 'cruooa sa spre a ne ajuta §i a ne
"apara impoltriv,aUJrii diavolului. Prin irubire mncenicii §i-uu varsat
sangeile lor, prin iubilrle a,(,JeJst p,riniCLpe f;ll-a varsat pe a] san, pentl"u
fratele ,sau, 1ll1plinind porUillCla Domnului..
InClepu1:~tl domniei lui Vrevlad la Kiev. Vse:vlad 'Be stabiH la
Ki>ev petmnul tata1ui sau §ial f.rlateluli sau §i domni peste intreaga
Ru.sile. EI stahili pe fiul san VI,adimir la Cernigov §i Iail'opolk la VhJ
(1;mh' 'dandn~i pc deasupl1a Tl1rovul.
- 157-
LXXI. Riizboaiele civile. Moartea lui lziaslav (1079--1080).
Anul 6587. Roman veni C'U Poloveii la fll1Viu] Vorin 1). V sevlad
se stabili la PeT·eliaslavl §i fll<cu palee C'U PoloVloii §i Roman &e intoarse
inapoi eu Polovcii §i Polovcii 11 um8e:ra Ia 2 August. ~i rama§i~ele
a('t'stui fiu al hIli SviJaJtoslav, nevotiUl lui lruroslav, z:aiC lnaceste tinn<
turi. ChazalTii p.rinsera pc Oleg §i-l dUJsera pe mare la COil1lstantino~
pol. Vsevlad a§eza Ipe Ratibor ca posaldnic la Tmutorlakan (1079).
Anul 6588. TOl"lciidin Pereiaslavl intiIla:ra lJn Rusila. VsevlaJd trl ..
mise in con't.ra lor pc fiul sau Vladimir. VIauimilr merse in contra
lor §i-i invinse (1080).
Anul 6589. David, fiul lu~ Igor, fugi 'eu Vo[odar, fiul lui Ros,-
tislav la 18 Maiu. Ei Vlelnirli la Tmutorakan, prinsera pe Ratibor §i
8e stabilira la Tmutor,akan (1081).
Anul 6590. Osen, p.rm.rwpele PolovciIor, liun (1632).
Anul 6591. Olelg vme Idlin Gr.elcria la TlllJUItoll1akan, pTiIllSe pe
navil §i Volodar, fiul Iud. ROSrtiISbv, §i SIC stabiH la TII11IUi"10xaka!ll. EI
facu sa piara Chazanii calri !p'Ilse:sera la cale rnorurtea fl"lalte[UIi san §i
sedeolara chirur in contra lui f;lidete drumul lui David §i V olo~
dar (1083).
Annl 6592. larOlpo]k veni la Visevlad 1a Pa:§'ti. In .rucest ti~p cei
doi fii ai lui Rostislav fUigixa dela hropo~k, ,apoi SIC 'in:toalI'&era ~i-l
gonirli. Vsevla.d trimise pc fiul san Vladiunir, ,ca~:e wlUil1:ga pe fiii lui
Rostislav §i stahili pc lruropolk la Vladimir. In a;cest an David prinse
pc Greoi in 01e§ia 1) §i Ie Ina 'toata 'llIVe!J.1ea. Vsevlad <ttrim5se aa.l
cante, n fa(m sa vie 1a el ,§i-idete, Dorogohujul 2 ) (1084).
Anul 6593. Iaropolk voi s,a melaJIIga in contr,al lui Vsevla:d, dand
ascultwre nnor )rai sfatuitori. Vsevlad afla'llJd despllc aceasta, trianire
In contra :lui pc frul san Vbdimir; Iaropolk lasa pe mruma sa §i dru-
jina sa la Luck 3) §i fugi ita: Le§i. Vlrud1mir veni la Luck §i locuitnrii
aicesteiootati &e predatrii. Vla,dimilr ttlalhi!1ialtUlIlJci pe David la Vla-
dimir in locullui I,a,rOlPolk, lua pe mama, sa, feme[a sia §i drujina sa
la Kiev §i~i Ina aver!ille (1085).
Anul 6594. [V&evlad p~se It:emelie hj,yelr1cii Sfiintului Anm-c:i a
prea ,sfantului mel';ropolit Ivan. Langaaceasta hise11i:ci1 zidi 0. manas-
1) Vain, fluviu in regiunea Pereiaslavlului.
1) Ole§ia, ora§ lilnga Dnipru, ilzi Ole~ky.
2) Dorogobujul, ora~ in Voaynia.
3) Lucr., ora~ in Volynia.
 - 158 -
.tire, :unde fwoa sa se fitcn elHugarila. Ea se numea lanka. Ea stll'anse
rna! multe lealugari!-e ~i trai CIU de dUipa regulele mOinahale
(1086)] 1).
LXXII. Diferite ev'enimente (1087-1088).
bropolk se iIJ!toal1oo delta Le§i §i l.ooheia paoe en Vladiunir.
Vladimir se intoame Ia Gemigov §i mropolkse stabili la Vl{l!dimir.
CiiteVia ziJe m rurma el se duse Ia Zvetn!igorQd 2). InaHnte dea ajunge
lncetate, e1 fu lWis de un tidIOIs numiJt NeIlrudeh car,e fuseoo irullpoorat
de diavol §i sfatuitde Qame:ni rai. Principele IarOlpolk sl,e/tea ia§elzat
in triisu1'asal, N el'\a1del caire crrla Ida:laive Jl ueise eu 0 lovitur,a ,de sahie,
Ia 22 Noemhre. lairOlpoIk !Sle ddica, anmeu depa-rte swhia §i striga en
VOl(leia plnterni,ea: «Ah, mizeraibiJe. tu m'ai omOlrit». Ti'ealOBUJI Ne:I1ad4
ee rrefu:gia la Premysil la Rurik. ServitOirii 1IlJi Iaroipolk, Radko, Von-
k1na §i mai mulli al!ii il 'pusera pe unoal inai:n,tea 10'1' §i-l Idu,sell'a
l,a VIl!lrd~mir §i de aci Ia Kiev. Dreptcred1ndQsuJ pll'Lneipe Vse'V'l,ad Ii
ie§i inalilrtteeu Hili sali V],a1di:miJr §i RostiJeiIruv, §i tQli horielri~ §i p,re~
ferilcitul metrO}pl{)llilt 100an, .ou eal:ugairii ,§i leu pll'eo~ii §i ,en rtQli loeui-
torii din Kiev, iI deplalllsera §i-il insQtiraeu p'saJml §i canteloe pana Ia
ll1alnas1:iU'ela Sfantulu:i Dumilt:ru. Ii IUlall1a 'cOIl'puil §i-l a§'ezarla cu ono~
1I."uri mtr'u;neosci!ug de mairlUoxa in hiseriaa Sfiintului AJpomiO\l Peltru
peca;l1e etl insu§i iucepllL<Je sa 0 zi,dealSdi, Ia 5 Deoemhcrie.
EI sufmuse mwrt, d0§i nevinovat, fusese goni.t de fra~ii ::lai;
~ocOlrit,de~polilalt, in sfar§i!t omolrilitde 0 manaClrimiiIl!aJa, el merillia in
adevar pa-cea §i repau8Iul w~oini,c. CalOi.wooSt preia ferich prillicipe
laropoJk era hland §i modest. El iubela pe fl'laJ!ii sai §i pe sa,ra,C)i" pIa-
tea din averea ~m dijma filelc,are an ipentru ferioc:i':aMaica a Dom-
nului §i Be il'uga mereu zieand: «DQamne lisuse Chll'istoase, prime~te
rugaciunea mela" ,da,I'Ue§te~mi 0 moar<te ea loea pe Ca,l'IC fralia mei Boris
§i GJehalU primi,t:-o de 0 mana 8t1'aina. 0 ,daea a§ pute:a sa-mi split.
toate palcla!:lele rude in sangeile me'll §i Sa saap ,de ,dC§e,rtliciwnea woostei
l'llmi pliina ,de tUll'lhurari §i de 'Clu~ele IdiavoiLului». Domnul In hUllla-
tatea Sia n"a respins ,de loe aJOOs>te iIlulgaICiiuillii. EI I-a fa,eut pal't.a§ <al
acestor bunuN, pe lea'ri nJci un ochirut nu le~.a vilztllt,pe ca,rri nici 0
ul'elehia uu lea auzit §ip.el cari Duml[1e~eIU le~a p:regaJl:lt pentru alom,a
carl il iuhese».
4) Acest pasagiu nueste in toate rnanullcritlele ~i uici lJrl traducerea lui
'·Trautmann.
1) ZvenigQroa. or8~ liInga Nistru, eire. Tarn1>pol.
- 159-
AnuJ 6595. [In. aCe6t an Voovlad se dnsc Ia Premysl] 1).
AuUJl 6596. Biserica Sfiinltului MichaiJl ,din ma,nas'lirea lui V se-
'vlad, fu ta1'lllosita de meitlropolitul IQan §i episoopii Luca §i lsaia §i
IVa\Il. 1n laloest moment Lazar eva ejgUlmenal a,cestei manitsltiri. In
aeest ian Svi.atopoJk p'arasi Novgo~ul §i mierr'se sa dOlmneasca Ia Tu-
rov. In .a-ee",t ,an mud Nikon egu~TIiCnul manastirii Pc§teril()(['. In acest
.an Bul@a:rii cup,ril1:wera MUJl'.omul (1088).
LXXIII. Diferite eve.nimente (1088-1090).
Anu16597. Bisel'ica M.aicii Domnului, ·djlll manastirea Pe!Zterilor~
:.a lui Theoidosie, a fOBt tal'llllO£li!ta de metlropolitul loan §i de Luca,.
Kepi®oop din Be;lgorod, de !sruia, epilsoeop de Rostov §i de Ivan, episcop
de Ce,m;i,gov §i de Anton egumen in Juriev, Istilit domnia prea evla-
vi08ului principe V,s€lVl,ad, domn peste larr,a, ruoolasca, §i a fiilor sai
VIHldillnir §i Rostisilav, voevodul a 0 mie de oameni din Kiev Hind
J au §i loan egumen. In a'ClCSt an muri loan, metropolitul. loan era
cunoscator in clir!i §i inva!aturi, induriiltor ou saracii §i vaduvele..
priet!enos pen,tru eei hogali ea !ji penli:vu 'oei sli,rad, sme,Tit §i hland,
hun orator, folorondn"&e hine de eal1:Jile sCiute "'pre a mrungru,a pt'
·rei in intrimarre. UnuJ Cia el nu s'a mai vazut inain~ea Sla m Rusia;
§i nu 00 va mai vedea in urma. In .a,ccsta\Il lanka Be duse in Grecl"a;
eta eira liioa lui VooV'la,d, de oore g'a vorh~t mai sus.
AIlIUl 6598. lanka a.duSie leu sine pemCj:Lt'QPo~itulloan, Ulll ,ewnuc;
poporUlI vazandu.J zioela: dalta un mort ne-a sositl» El mai tdi inca
un am §i muri. Era un om fitra if!l8ltiruetie. dar simplu §i SmOOT. In
acest 'an s',a .tamosi>t hi,serica Sfantului Miehail dela Pereiaruavl (Ie
Ephrem metropoHtulaces:tei hiselrici p'e call'lel e1 insu§ia zidit-Q !Ii
cUire Clfa foarte mare. EI a impodoh1t~O' eu podQabe hOlgate: 01 mlhi,
() infrumuseta in diferite ehipurri §i ill dal'Uit~o ou V'aze hiseri,cc§ti.
Ac!est ~p.hrem in ooe§tiailli md!1ea maa. muiL'1e ~dificii, tel'lmiua hism:1.Cltl
Sfantului Miliail, funda 01 hise.rica Ia poarila eetatii in cins1:ea Sfantu~
lui mU(leillie Theodor, apoi 0 alta in cinJSteu sffullitului Andrei, Janga
J)oacrrt,a OIl'la§u]ui §i zidi hili de piat,ia,ceea,ce nu s'a mai vazut in Rll-
sia, 01 imp rejmuirede piatra in jU1'ul Msericii Srantului §i infrumu'<
OOla ora§'lll PereaoslavluJui en edificii Mfl>Cr~ce§ti §i aIte edifieii.
1) Lipse~te din uncle manuscl"ise ~i din tr,aducerea lui Trautmann.
 - 160 _.
LXXIV. Descoperirea relicviilor sfantul,ui Theodosie (10~1).
Anul 6599. Egumenul §Ii ciiluga1rii tIDUll'a consfa:~'llire zidind:
«Nu e bine ca parintele nostru TheodOisie sa zf\!ca in af ara de ma-
niliStire p de; hiserica; caci el este accla' care a pus remelie hh7ericii
§i a aduil1Jf\!t pe ,caJuga:ri». Dupa oe a'll linut sfat, pOil'Uillcira sa se pre-
ga1leasca un lQc, lIDde sa se depuna oasde sale. TIIeli. zile ina'mte de
A,dormiocea Ma1cii DOIll1ltlwwil, e@UlmC\ll:ul delte 01'din sa Se sape
alcolo unde zac fl'a:ma.Plde pamante!l!ti ale pltrintelui nO'ltru Theodo-
seLe, §i. eu, paeatosul, am fost,din ordinuil sau, primul mUirtor, la
~H.\eea ce am sa va spun; eu nn numai l-ruuauzit spunund, ci. chiar
P.U insmni am f\!dus-.o la indepHnire. Egu:m)enuJ veni sa rna gaselllooa
§i..mi zise: «Hahlia in pe§tera lui Theodosie». Eu mersei a'unci eu
egumenul §i rumenea nu§tiea nimiea desp:ve aceasta. Priviram uncle
trebuia sa lSe salpe §i in.seiIllllllail'alIn 101001 unde tl'ebulia sa se srupe, langa
l!l11tll::alre. AltJuil1Jci egumenul imi Z'ise: «Nu spuille aoeasta Ia nimenea
(Ii1ntl'e f.rap; ICia nirnleni ea n:u §tile nimic, aalr ia pe cine vl'Cirui ca
ta te ajute». I'll ziu!a ,alceca am p:vegM,it sape pen!r:u sapat: §iMarti
seal'la h 'er'epUiseul, am lu!at eu mine «oi frali §~ fiiraca sa §tie cineva
o,wa, neduseram 1a IPIC§tera §i lnlCleipuram sa sapam, dupa ce eu am
cil:ntat psalmii. Dup,a,ee m'am ohosit, am pus sa sape unah frate §i
am srupat pfm:a I'a m:uezul nop!ii. Ne~am ohO£c[lt §i u'am gasit nimic
§i am lncepurt a rna ISIIlpa:ra, temandu-ne ,a fisapat aJMurea. Am. pus
din nou mana pe sapa §i m'iailll pus sa saip Oll nadejde, In vr:eme ce
toval'la§ul lIneu se odcilmea Inain!tea eriptei §i imi zise: «Suna cl.oPo-
tul». In acleiSt momenit amda,t de l'eHcviile lui Theodosiie; §i c:iiwl
aceJ,a imispl1Jse: Suna clopO'tul, en ii raSpUTIScl: «Ell am ajUills la
oase». Dax cand Ie-,am ,a1ins, m'a, oo'Pl'ins fric;:l !;!i am lIleeput sa strig:
«Doanm.e, ai mila ide :mine». In rucest moment §edeau pe €lcaUinJ·e1e lor
in mana:stil'e d.oi fl1a:ti. Ei priveau Spl1cI cripta slJJ'ionand m.omeilltul
cand egumenuJ §,icap.Vlat {t;ali atr dUlce in ooore\t reHcviile. In mOilIloo·
tulcand clopotJu~ Inoopu iSa sune, ci amal1!do~ vazu:ra ttrrei ,coloane 'oa
lli§te cUirenbee tStralucitoaxe cari Vlenea,u sa se a§cze pe biserica uude
TheGdos,i,e trebui,a sa fie lil1Jffiormantat. In .aleella§,i timp, ~tefan (,lare a
fOIst in urma egumen §icare pe Vlremea l3Jceea :era episcop, vazu deh
mana'srtliJ:l8la sa pesrte dimp 0 ma.re lumina :oClasu:pra CIl'iptei. EI crezn
ell atunci 11 transportJam pIC Theodosi,e, ,eruci alceasrta ii se (l.omllni~
c;aee in ziua preeedentlL ~i fiindcii s'a sltparat ea 8'a traIl8porta'i: fara
el, eSe urea pe UIIl (lal §i ail£lrga in g,r,ah'a, Iufutdcu cl pe Cl,ement, pe
caire il,a§eza"'i3 ca egumen dup'a el §i amandoi mergand v~zura 0 mare
- 161 -
gotrahwire §i, lalprolp,iindu-sc, vazura multi! lumina deai5upl'a criptei §i
~iindau ajUll1ls la lJe§tera, n11 U1:Ji vazua-u nimic §.i intrara In miptii,
mlJde lwi cram a~ezal!i ilunga ·a1C2Slc OU'8le. Dupiice Ie-am desgropat
b-jm[>5ei sa spuna {~gum\em.t1Jul: «Vino, s-a l'e ridicam». Egumenul veni
en doi frn!-i .a~ iSai. Am mari,t groa,p,a; [l!c-am ocobQrit §i am VRZut
rt'lilcviille. M~£jITJhrc~e Iil1JCa nu 00 dC€f'aCUiS€lra gi pii'l'IuJ sau flra 1:ndi in
clap. Am fo8/t stranse Iil1Jt,r'·() JlMlJJita, §i au fost woasc, din pc§teJ'a. A
dQua zi ,se U,dUlHllra epis,cop1i Eiph1"2rm. ·(En Ploreiaslavl, $>tcfan dill
'V]'<;Iu.i,m:ilr, Ivan (jj,n Cernigov, Matlin <lin ~i egumeniri. deJa
t03\te man-aBti,rile §i dllugarii lor si ell eredineio[ll; luara ram.a§i~de
lu~ Theodos,ie cu tamaie §i ,eu lUlmitnalr:l §i Ie-au depUis in hisemilc:a,
~mhta'HI&,da dim dl1elapta, loi 1a 14 AUg'lV'Jt, la ora mHl diu zi, in al
paltifIUisrprez€lo3Ie:a :alllal irudilca'tiullIi,i;. ~i s':a pr,iizilluitaloelalsita zi earlba~
torc§te. ,1'
Iar ,~cunl voou spune in ciitev,a cuvinte mun 8'a implinit .0 pre-
zice'l'e a lui Theo,do~i:e. In rtimplU[ dind rbri'iia §i, fiilnd egumoo, patltol'ea
tUir'mal de ,ciiJUIgrul1i pie ,oarrle DUlmnezeu ii 0 lnciredinpu'sie .alVea g'rije
de sufle:td.e nu nu:mali aJ\e ciHugarHor,iLulr §i ,dlO aJe lai,cilor, Vflghanu
In mantmirea J()Il' §i. mai aJes La mantuirea hilor Biii duhovni'oe§l i,
mun>gii-in:d Glri m'UJslIrand pe eei ,culri venClau Ia eJ. Erau nui La earli §i t 1
Bit', dJ[w'~la diJtei oda,ta, diinttlu-le hiIIlJe:clWail1!tar:cla sa. Da,r lIIJ[!l"O zi d ve-
uilBe la IOlan §i 1a f,em€lia sa J:\.iaJvia; :(Iad ii iuhea, nmilt, niludca ei triii'au
dupa porunciJe lui Dumnezbu Eli foe iuhoau intre e1. E1 &e puse sa·i
i'.nvi2 1e deepr,,:' pom:ma ""al1:ucilor, despre i1TIpiirii!ia cenu'l1or, Ia cad
vor ajuugeoei drep!i,despJ'e pedealPsa pa'ca~o~,i,l'CIr calli VOl' ajuHW, in
<:hinrurile ilaldullU,i §ii O:Clsipre oe<1J8ul mOlr~ii. Cum, en im[p,rejuiralrea
ace,asta, d vorheia §i de ingropmrea corpurilor, f.elmeia IUli loan li
zise: «Cine §l;ie unde ma Va ingrOlpa?» The.odosiB ii z~§e: «In ade-
Val' aldolo unde en voei fi iumoll1munlt,ait, iWcolo V:e~ repmuza §i In».
i\Jcear,lla s'a §i ImlP~liJI1Iilt, eaci, opti5prezeclC ani ,duIP,a moall"uea egu[ffilC!nu-
lui, In alc0st an illWfii §l femleeial lui loaln, Hlumrita Maria, b 16 AUlg'u81t
§i ,ealUlga,rili venira ,sa cante dlfll1t,ec!de obicinuite, .0 dUSeliJa ,si 0 ingro-
pu.ra in ®fiinlta hisorica a Malildi DomnuiLui, in [ala morma!IlJtuJui IUli
TheodoBlie, la OIianga,. Theod.o!&ib fu lugropa:l; J:a 14 ~Ii ea la 16.
AsMel sle: Imp:J,illi p,r:eziem.'ela pl1ea ferl.oitnlni ;Host!I'U p'ariin:tc
Theoc.!.oseLe, ruclesrt IM,sltor hU~l, care a 0,u pu:;torea6>(;ti oil.s, duhov-
ni(~e§ti, p~ind:e hUlnata1Je §i in,!:elepciune, veghindu..I!e! §i oOI'o!liudu-le,
rug&ndu-81c piP:ntru turma 031re iia [cx;" iruaoodiu}atu, pentru cr~~§ti'Hi,
p,cu':ru RUBia, pe[]lt,l'u ,CIlU'e mC'um, UUIP,U 'oe ai pa,riisit aceasrti"i h'IIDf',
tu te ,rogi peu'/Jrru popoarele credincioaise, pe[~tru tlli .Cla,d pri-
11
 - 162 -
vind eosciuguI tau, Ilji ,adueaminte de inva!atura ta §i de cumpa'tal'ca
ta, lauidfulJ{1 l)C DUilnnezeu. Calt 'Petn1tlt'u mime, p'aCill;toswl, sell"Vi,'oll"ul 2,i
i:ll'vatalcel!U~ It,an, en il1U§ltiu cum sa lalud mai en Vredll[ei!el vieia~a ta !:i
cumpata.rea tao De 1lJceea InU voiu spune ,decilt 'eaLev,a cu:viu1Je. Buen-
I'a-te, palriIlJte 8'1 nOSitru §i invatatorule al n08:tru, Theodosie, tn ai
m-Ft sgomo;iul llU111ii,tn ai iuhit tiiCie(l'Cla, tu ai iuhit IH~ DUJmnezeu in
pac:), In vjlea~a tacMugal1ealBea, lu ai unit in tine tOaitedaru1'11e lui
Dumneze'l1, w te ai J.'idiealt prin post, tln ati Urlt pat:imiile §ip:lacerile
tl'Upc§ti. Tn ai aluillgat frrulmuse!He §i placerrH.e Jumii spre a daea
pc ul'mele ,pal'm~ilor, ail can)r gaud 'err-a incl<rep,llat Spl'C 001', Inllrelcrun-
du~tc ,ell eil §i :l'idiealncl<u~tep.riu Elmerenli,e, g,alsindll-!i bueuria 1la in
Seriptuli. BUCUJl1a~1e, tu cWl'ew-:ai Illltarit prin ni:hlejde, pe'l1ltru hWlllU-
11iJe Ide veci;, lill car",) ,ai omodt p(}ftd,~ trupe§lti cari Bunt izvocr Ide fa pte
l1eJe;tuai ,seapatd.in cllrse~e §i uillelth-He diavoluilui; tu te odih.
ne§ti en em drelp!i,primiml ;displlwta p'cutrll ,clhin'UriJe rtiale. Tu .ai
ajuns mo§,benirtol'll[ ;p,aJ.'iIll~i~o,l', ul'llland invala'rum 1m §i moraVUlcile
lor §i illfcrallla~e\a Jm:, implinind legile lor. Dar mali a:le,s tu ai voit
sa 'tr,aie§J'~ dupa piMru mall'ellli Theodosi,e 1); intiI'ecrundu-te (ill el in
mOl1aVWrw.e sale, in viea~a sa, in lcump,atar.ea Sla, Jnw1ntand in fieca:re zi
oatre peiIfee~ilme, indrerptand sp!l"e Duumezeu :l'ngaciunlile obici'l1uite,
InlJru m]l'os ,cu hun,a mirClaO'lm,a, lea 0 jevtfa ,de l'e'OUIllo§till!a. Invingand
pHieerile ,dilavollullu~ ,aI,e aeestllli81t,apan al veaCluiui, tu ,ali bi.l111li.t lovitu-
rile saile,tu te-<M impotrivit ingamfla~dOll' lui plamui; tu iLe-iw1 lnrtarrit
p:rin .puter.ea Ol'l1'Clili, en 0 erodinladc nCIlllVins §i :eu .ajlltorul lui Dum-
l1'ez€u. Roruga4e pern'll'll m:111e, prea cinstiJte pall'illte, 'penrtru ca §i en
sa fin scarpa,t dill clUrl>ele diavolu~ui §iscwpa~ma de dU§maJtllll oel rau
pri:u rl1'gadu:lllile t.ale.
In a-cp.si ,an a fost un semn lin sOaJre, ca pareu ea-a'!' fi Vl'llt <la
dispm"a. N'a mai !;amas dedit 0 mica p,arlie (lin ell §i semana eu ltlilla.
Ia 21 Maiu, Ia celao;ul al ,doi1ea ,din zil.
In a!ClsI&i: wn V;sevhid, Hind Ia vanataall'e langa Vy§c,gorod, pc
cand intirnde'a laturile §i gOillacii str1@<m,a eazut din eel' IU!ll ibailallr
lnare. ToraJta lumea s'a mgrozi,t. In acest moment pamantul hUihui
§i mu~~i auziral alees!: sgomot.
In acest Ian se ll!l'ata ila Rostov un vl'ajitbr, ca1l'e mud in 6Cwrt
timp.
1) Theodosic, unnl dinln~ paI"in!ii hisedcii cre§tinc.
- 163-
LXXV. Minz()l1Jile de/a Polock (1092).
Anui 6600. In .anulacesta a fost Ia Polock 0 al'ii'tiUreextraordi-
na.ra. Se lalUizc,au noaprl1ea geanefte §i sgOOlloille III Sltmda: diavoJiil alergau
ca oameltlii §iJcand ,cinevral \i~e:a ,de 'Uicasa 'oa sa vruza 00 e, ell'a lovi,t deo-
data cl<e UJll ,diaiVol invizlibil fji mUl'eau oameruai ,de aeeSlt.e ~orvit:wri §i ru-
meilli :uu ma.i indrazma ISla iWlla Icl<ih loeuilt1~a sa. AlPoli diavoHi lnccpm'a
sa se aJIl'ate ziua mall'e cMa'ri. Pe ei nu-i vedielau, dalr se vede,au IClopl1 ele
cailor lor §i ei loveau §i ipe oMlliCItlidJin Polorek §i p!el 'oei ,din lmpreju-
l'imi. ~t'se spunea: «Uite morpi omoara pc locuitorii din Poloek».
A!cestea1ra:ta,ri l'l1I<lC/P:tIIra Ja Driuck 1). Cam In accla§i 'timp aipail'lll un
...emn pi6cer. TIn roame 0000 s',a vazult in mijlocuil ceil'uilli. In aoost an
a fost 0 las1lfeil de :seceta ,ea pamanrtul 'se atprilIl8e §i multe pad'lll'li de
pin §i ,ch:iJall' lalClll'i moolpurra 'sa ,amdil. Au f.oot multe SleilThllie in 'oer
~i PoloV'dli fa,ellra l'azhoiu In toate p,a.rlHe. Eil 'C'Ulptiltl®e!l"a tll'Ci ee-
ta!i Pes:ooen 2), Perevolo.@a 3) '~i P,rulUk 4) §ipootill'a Dl1ulte Iswte .pe
ceJ·e doua mailuri .wIle D.n:ijpnuilui. In aleestan Polovciise luptara eu
L(,~ii, eu Va'silko, fiullui Rosti.slalV. Tot In aCiest an mud RUriik fiulllli
Rostisla1v. In aoest :tin11p multi oamelli llJitwiriide difcl'ite hOMe §i
.cCli ,de vindeau sicr1e ,spuneau: «De~a Sf. Fil~1p 5) pruna la Parresimi
am vandiu:t 7000oo(crie». Dall', la,oes'te reliC iCll1aU pridmtite ,de p,a,cla-
tele lloalstre, dici paeatele noalStl'e §i neill1e!pltali~e l1'oastl'e 8'.~ inmul-
~igeril. De aceea ne·~ :Clertialt Dwmne~eu, filindca e1 V,l'ea sa ne faiClii sa
ne poeaim §i sa nO' f aca 'Siil IllC lasam ide pacalte §i de ura §i de alto
J wplte 'lll'll.te al:ediav()1lululi.
LXXVI. lJi]oartea lui VselJlad. - Piustiirile Polovcilor. _
Reflec#i (1093).
Amllli 6601. In ,anul In,t:ai al indiloalt:ilnalii ,a mUirit m<lil~ele p1'1n~
cipe Visev1ad, fiul lui Ia,roslalV, nepotul lui Vladimir, la 13 A:p.rilie
.§i fu iu~ro.pat Ia 14 Aprilie, III ziua de JO[ta sfallta. El fu in~rOipat in
maroa bisell'iea a Sfintei Sophii. Adast Ipll1incilp'e evlaJVlios Vsevlad a
iuMt pe DUI111nczeu ,din tine'relea sa. EI iubea ,dreptatea, ajuta pe' sa-
1) Driuck, ora§ in l'egiunea Krivieilor, dre. Mohilev.
2) Pesocen ora§ In regiunea PereiaslllvluluL
3) Perevoloka ora~ in regiunea Pereiw:ilavlului.
4) Priliu.k Ol'ar,; in regiunea Pm·eia~lavlului.
5) 11 Octomvrie.
 - 165 -
164 -
>ehiului san, a <:eJ'Uit sfll!tuJ nnmai alacelora cari veniscra. en e1, pu~
rad, cleclca dnet~ epi:scopilor '§i prii'io~ilo!'. El iuhea maa p.r.esUrS de:
111ana pe ddega!i §i-i ;arrum;oa in luchir8oare. Poloveii venira aJ!JuillIci in
toate pe dilnga!ri §i Ie clodea de ceeac~ ei avea'Ll Hp.sa. E'lse r'e~inera
.mare Il1UmaT §.il MtidiJarra certatca Toroesk 1). Svi:allopolk deee; drumul
della CJljoese ,de hiiu1JUl'a §1 de la pfJt,rCCCll'i. la1' ril&ltal ",au 1;1 hllhba §<i-j
delega!iJ.m·poJQv.ci voind sa alihi! pa·oe. PolQvcii IIlIH VOirl'a de loe paoe
epunea: «Finl mou! fiul meu! fii hinec'Ilva,ntat. Ell auz vorhindlHic
§Ii ,se rasipailldira in lall'a, jefuinid-o. Svj)at~polk i§i strl'aIlBe aTmata sa
de dul,oo<i'~a ta §i rna huou!' vazand cii tu c§'ti 0 mangaere a hatra-
nret,c,lorrrnde. D",c;a Dmunezeu iti ingaiduile sa ajlJJlgi la IPll'tere" drupa
ell.sa 8,e u.uca irn contra lor. ~i oamenii eei mai cThmin!i ii sp'UBerii:
,«Nu-ialtruCia, ~IU u',ali ·deidit o3!l1nJJarta lui,ea». EI ru'''pull'se: «Euarm opt
fl1;I!;ii tiii, unnand le.gt:.a, :U:tll' nn pll'in vlullrcll!a, cdna DI.1Ill.lIILeZC'Il te va
Elute deti~1!2Iri, carri :se PQlt masum '(!U ci». Al}ii, lllai pu~in cuminte~
I'idica dilll aceasta. lume, It;u vei repa'[l!8:l liLl1ga urine III morlllalltul
)nccp~l.l'a sa-i spul1ra: «DrU~'tlei pl'li~mi:pe». In~e:leptii raSpUl1r&Bra: «(::.hill~
:m)E,U, ,fi;i!l1ldca eu iDe iuhf\3C l11Ui mult decat tori fr.atili tal». ~i euviu- . n'ar
. f'1 prcla InUJl'~' . ~ II sa-
d3Jca ,ali ave;a opt miide Oalmcm, !1; razbOlUl v

teletata~ui 8iau s'au I lllpHnirt, cand, in sfar§1t, dupa tOli fru!ii sai,
racit talm noastra;uu [OBIt viindu!i loC'[titorii;tJl'imi:t.e ~i (~1~r0; ujutor
,dela f~ratde tau Vlradrimill'». Svia:topolk diilndu·le ascuharne 'trimiJille
adolllnri;tpetr'onultla:a1rui sau. Pe calld dOmlllllt l,u Kiev, UlVU gl':iji
.sa
mai malride;cii:t atu!l1ci, ICih~d dormJ1lila 1a P,ereiatsla.vl, ieaci in timplll
neall'a ajutor deara fratele Bau Vladimir. AJtJunei Vladimir ~i uduna
domrnei sale la KieJV, eJ. lWU glJ:iji diln Olliuza nepotilor B!ai calli II lleli~
.arlllarta §i; :tlrimi,ge lJa-i £\punu fmt.clua sau RostishlV Ira, Pe'l'eias1ravl sa dea
ni§te.au 'CIa sa Ie deja mo§ii, cerrand unnl aocasLa,cclliUlarltceala<it1i.
'ajUJtorl' lui Sv1aropolk. Cand VlaJimir .ajunse la Kiev, s'au straus ]a
El Ii dLkl.du-le. La a·ces;te gl'iji s'c adiiugal'a hoaJele, I<i'poi ba-
:Sfall.litlUl Mihaiil §i incfipurii sase e&te §i sa se lllvrajbelasdi; m<~i a'pol
tra'lK'~Cla. ~i alti!.urllci c1 llllcepu ·sa iuheasea soci0Latc;ta tinerilQr §i-i ch{'~
_se larplanall'i! certurilc lor, lasa;ra b. 0 palr'te itoarl,e vra§]na§ine, §i fl'.cCOll-
rna In sfa,tul san. Ei r.l '<ttmscra pc cail'de §i-l indepartaradela Jru·· I . .' ·pm'lliCJall
" 1,ca liusa I) OOV{''liL ..
·ciliidu-se,sa,rwtia;r.a IUi\J:r1eci CI1Uloe,a. FfJ.I1lU(
v, v

jina s,a. POrpOlruJ un mai IHimi dl'fptla'1Je ,d.clla princilpe, JUideditorii .sa
!al1a iu!elcptii ziserU: «De 00 va certI:.a!i lntr;.) voi. cflta Vireme paganii
pU;Sinra sa jefuimsca §i ea vanza pe oa:melli. ~i {'iI, in mijlocul ·mfe·
pustiCSIC !Iu,m .rru.s€l:tsca? Af.a>eeri.ile voae1Jre vjj Ie vep :regula Ima,i ta.r·
riJnLilor sale, uu §tk'1 nimic din toaJLela,ecstea. Ajungaad foa:l'te hDI·
ziu, rucurn me,rgeJi 111'uirrtea pagwniJor, Qferi!i~l'eI p.uloo, ori fiUeep. eu
l1Ja~, d 'trimi£e dUipa filiI san Vla:dimir la Cernigov. Vladimir ve~li ~)irazhoiu». Vla,dimilr voila pacc,a; Svi3ltQIPolk vQia razhoiru1. Svia~
§i vazuludiU-l fOa,Yite holnralV, pIiinse. C2idoi fii ui sai, Vlaluimir §i
(topolk, VJadimilr §i R0'3tislav se dUllerra 1a Tr'cpol 2) §i ajullJsera la
RostichlV, rOe! taniir, e,flaU lal§ez;&li langa el §i di,rud sooi oe:a~.\l~, d mmri
:S·Thg~.a. Atu1l!ci Svia,1opolk §i Vladhnitl' !!il Uo&tillalV .c.onvoouldi J.a Bfat
in Iini§1;fJ §i tile-ere §i se dus:.; Ea se unelaSiCIu ;(:.l1 pii,riulii sui, dUipa Ce a.
·dl'ujilIla, voi:ndS<1 'treaca :peete f1uvlrn. ~i incJepuil'asa ·ddihe.rf:ze. Vla-
d.nunnirt oindsplrrezece ani l,a Kiev. un an la Pereiu8,larvl §i un Ulll ]a
.dimill' zise: «Sitlu,wt-ia e p.rim!!.'!jdiO>aB,a; 6'a Iramanem inallntcla. f1UV.i:UiLlll.
Cernigov. VJadimir §i fra:tele sau Rosltisla.v iI ingrQpara plwngfmd ..
§i .p)a inchelem pUlooeu ei». ~!i inlJeleppi lalU iii n",iI.aJtJ €€I {]Iprril'a Ia
.t\poi .episicopii, ogumenii,(,AiJugilirii, \p.reo~ii, hoierii §i pOPOIM 8eadu~
~\,cea8ta parere. Kievenilor un 10-.a IpJ.aoutaceasta parere §i z1sera:
nara. Ii dU8C!ra ~onpul inCalll't0ce obi§n;uriJte §i I-au ingroplat in hi8le!l'iclt
«No'1' vrem sa ne haltJeID, 19a 1ttc2all peste :raTh». AooUls',a piire,!'e ,,,Ivn
Sfinte;i Sophii"emn am SPU8 mai su".
prcoalclell'e §i treonra ptelEltte Stu:gtlla. Darra!pa ena fOWllbe eros'Ott ',a .'in
VI,udimir, artuulca, incepu sa se. gandeas'ca, ziciirnd: «Dadi ma
<li(Lr& timp. SviartOlPG~k ,a!und §i V'],ardiull1.r §i ROIStti~lalV l§i OIraniduirra
lI'~ez pc :tcm!l1lul ·tJa· iihlli meli, VOla lu!V'Nt ea irna llupt eu SvilultO'polk, ea,ci
ll'upele §i inainta'l'a. Sv,atQPQlk era la drea:pta, Vladim~r la stan~a.
t.ram).,] alP2Ir~iQl'UJSie J,a iUloe'pruJt tJ,btaIui san. ~i gi1nrd~ndH-Ge lil>stfel, eJ ':ri~
Eost:icJav l.a <:e~ltTU. Dupia (Jean depa§l'it T:repol'ul 'll'e\CltU'Ia p·eSlte
:mif'£ Sa cauijEI pe SviwtopoJk lin Turvv :;:i s·eduse ol in:lw~i la Cerf!nigov
-IHll:iirilturi. Poloveii 8osira. iUttunci impOltriv,a lOll', p.T€iCCdati de! aooa~ii
§i H\OIS,ti,sI,alV lie dmse lla Pere:jl.ar;lmi~, ~i, .du;p.a cle ,au 'urboni PaQtile !]i
lor. SoMaltii nestri 8e slahiJi,r1i in mijlocnl 'intar.i!tm."i1or, infipa21ra
dUipa lee a ·tre:eut ~i Sarptalmaua Pa!?t.iJol', la 24 j~p'ril, Sviatopolk veni
5tengllrile '§i arc~§'il~ ie§id din :intariJtnri. PoIQveii ajUflreI1a ,aei, If;li
Ia l,ocillitorii din Kiev ie§ira Inuintda lui, 11 sa~ui!:IUlra §i-l
.:mid on. hUiCllrie. El 'Be aJ§erz,a; pe tronul ta1talui sa'll I;li lail unchiuJui
I'an. In aoest timp Poloveii venit'a sa atace Ru&i;a. AfJ:1nd di Vse:V!iHI
1) Torcesk, O"'I§ in rcgiunea Kievului.
ei trimi8rC:t'a ddeg.u!i Ia Sviittopolk ca sa t.mrte,z,e IPIUlcea, Svi:a~ 2) Trepol, 0 tlCtate in regiunca Kievului.
fllilCa ·sa ia [lvizut drujinii rnai mlinlel'OaSe ,a, ta.taIui sau ai un·
 - 166-
infltpserl1 8'telagurile, a:t.ac.ara mai intai pe SviaitopO'lk §i-i imipra§ltiiru1:i'i
eorpulll'aude a,rmarta. SviatO'PO'lk se melfllil11le on elneT~;e,da;r 'ail'maJta
1'111 nepn'tii:nrd snpol1l\a atacuriJe dlu§maui1or, flIgi. SviatO'PO'Ik fugi eel
din ~r~a. A~oi ,eia~,aICUir.a pe VlillJdimir §i 's',adalt 0' lupta oranocna.
Vluld:mllIir' fUgl de as,elmeneaeu RO'stislav §i eu al'lIlalta sa. Ei flIgira
spre rauil StJUgI11Iu §i VlaJdim1r II ilirecu pc nlll v,ad impreunac.u ROB-
tilllav. ROl'll:isl,av e.lial sa €Ie 1.11I?ICe 1Jn O'chii lui Vlaidiani'r. A'CieBI!la voind
s~saJv.eze pc fl'ia~iele sau, emu ,cat pe ,alCi~ sa 'Ee 1JuelCe §i e1. RO'stuslav,
flilniJ. hu Vsevl'aJd se incdi. Vlwdimir trceu fhwiuil en 0' m1ea dl'ujiuli
ca,ei muilti d~l1ltre sO'lda'lii sai §i dintre hO'ierii saril pie>rise:ra. Dupll:
au tr:~lcut Dmprul, el (!,eplaIU""ie: pe fmJtele SaU, §i dmjl:11lia sa §i Ipleca la
C./eil'rugOV foalme tri!Slt,. SvialtOlPO'lk frugi b Tl".:cpol §i fJ,e IUlChil'le ,ruei
unde ramuse pana ,sealra §i noaptela 60si I'll Ki'elV. PO'IO'vci/i vuzand'
,a~eeama se l~aapanldilit'a in tara, pustHra ItO"lUll §i ,a1tid mereer,a In eOlutra
IOl1c.ffikuilm. Aceasrtii nenorO'eilre se ill!'j~pIa in zilUa inalta>rili DO'm-
nniui nOSltrru IisUJs Christos, ]la 26 .Ml3Ji. A fost ,eu~JJta!t ROSJti's]~aIV §ia forst
gasit In ran. A fOBit riidJicat §idu$ ;La KI:lCv. II deplalliS.emama SIa, iI
A
d.eplaillse to't popoml p>eltltru tineretea ,sa. Ep:uscopii, Ipreotii, dlu<Yarii
Be a'dunalra, §l cantand ,eall't°ICe
v. > "
, . ~ • 3 ' .u, .'lAI IAllgI'~P
Ohl;l'l'l1Ul'+e ~
~v In
,a'L,a
Sfin,tei Sop hi,i , Iauga rtlaltal sau. PolovlClii aSiedia,ra TorceiBlml dall' 10'-
. .. l'
eUJ!to:r:tll (In accrSit or,af;! IreZ:U8ltrura §'i, a'pa,randu'1Se 'e'll 'c'llJerg;ie!, UICLSlell'a
un, m.a,re numarde dl1,§manri. Atnnci PolO'vdi bloeara ,eetatea, 0' liD-sil'a
,de lapa §i a,sedial\Jili iea,dean ri8itoviti de: foame §ise;te. Lo'cnitolrii din
ToreeBk ~lrimis'C!t'aalIJU!llCia J,a Sviartolpolk ,;;,punandu-i: «Dadi il:m ne h'i-
mi!i hl~all1a, noi ne Ipredam». SvialtO'Polk <1rtlluci Je tr~im:ijo.e. Dar era
!IDiPO'sibi[ de la, Ie illlltlrodn,ele in ,cleta1tedilll caU(l;;a mnItimii .du§manHor.
f"olov·CIi,i ramasre.ra snp,t zidurile C£\talii 'fioua, sl~ptamani. Apoi se lm-
I) a11 ir,a in ,doua gruipe, IIllii .ramasera sa se IUlpite ilW) eetalte, ceHahi
pleca;ra S:Pl~e Kiev, pU8tiilllid ~alt1a 1111:Jrle Kiev §i Vy§ego:rO'd. SVi,aJtoipQJk
Iilla '<luse :i:tunei "'Ip:ll e ranI Jelau. Amhfdeannaltei Ise Illta1I11i.r,a §i a fost
o lurp1'a l81!1ra.§'n~ca. SO'Ma:tii nQ§'trti fuglra infratla, strainJlor lSi ,cazUJl':'
.... . . " . ., "" ,l
ram!l IlnallUt'Cla inill'illch.loT §i mJUilti di!ntl'e ei p'Clrira, §il llllllnrurul mOl".
!NOl' a fOist mai ma're ea la Til'epoI. Aeeaslta infil'iingere a fo",~ la 23
lulie.
. ~ ~O'll~ zi, 24, :sa!t'batoaerasfin!iJQ,r BO'!t'LS §i Gleb, ia'll foot muitJeJ
]aClI!:.:n~.§l trislte~ ~n O'ra§, diu callza greutii!ii paoailielor noalsitr.e §'i a
mU!lmll n ledre,pta tllQr noaBitoo. Caei DUiJIlJll£ZCU a Itlrimis pe p'aO"ani
mmrpria 'fiO'~str~, ~n~ doail'u ea el i-Wl' iubi, ,ei! flipre la ne ped\eip8!i
v sa
rue faca 8apalt'a<Sll1:1ll faptele lnQaSlfrre c.ele reJe. De aiCiele,a, el ne pe-
- 167-
depse§t.e prin illwaziide pagani, (dici ei SUlllt biciul lui Duilllllezeu),
pcntru Cla ea ne cum~nyim §i :sa parasiau dille cde l~eJe. De aceea.
})uJIIJnezeu lI1e tr1miite necazuJri in zilede sa,rbMol'i, cum s'a iutamplat
anrnilacesta; did 111 ziula inlil!arili Domnului s'a iyit primlll .dleza"tru
£lela Trepol, iall' raJ ,doilea s'a intampl:at in zilua sa,l"hatmii sfiulHor
Eo,ri,,, §l Bleh Icare es\tJe 01 iUO'Ua Balrhiitoare in HuMla. Cum Sipune
prQfet.ul. «VO'iu ,s,ehimha ,sal'hal' OIrHe YO'as'Ut1e 'in lalcri:Il1i §i c,®te,ceJe
voastre 1:n gen1Jelte». Cad nlUiUleroase lalCirirmi ,s',a'll vanllart In ~a!m nO'a,..
st:ra. Satele l]Oa!&tl"e §~ or,a§ere llO'aiSl'll'ie .au f081 IPl11Sti,iw §i nOli a too-
c: buit sa fugimdintllnte·a y;ra§ma§ului. Ca:ei :H,;;,tfd a zis 'pil"O'feJlml:
«Voi vetieadea in.ailltea d!ll§lllllanilOtr vO'§''tri. C~il oe Va ull'alse, VOl'
infrange neru§i~~area ingamfa!rii voarffire \:i t,ari'a vouli!lt.ra va fi 'de~all1ta;
subia dU)§TIlIalllulu:i va va fa1ce lS,a pieri¢. TUll'a YOalsr\ra va fi un de-
§ert §i ,dC§e,l't'c1 pail:ateile YO'ast:re. Cad voi ,8lllllif:leli Il'M §i ticaJo§li §i eu
in 11JJalllil.a mea peste Inasulra VQiu lU0rg'", impot,riva yoasltrra». AstfeJ
vO'rhe§te DomnuJ Dum11elz0ul lui Isr.ail. Aoe§!tj,: fii rai ,ari lui Isma,il 'au
au! satde llO'astre §i §QprOlalnele rnoa.8lre §i Ice!a iillai Inare p,a;l1te din
biscl'iciJe l1oasltre. Ni111eni sa nu se m):lre, did aeO'IO' lIl11die; ,sunl\: muilte
A h'18erJ,ca
. pa'Clate,alcolO' §i prCIdeulpfia e!SIte la feI. De .aceea, ~alrjae au f081t. 8IllplllSe,
de a)Ceea manli.a ,lui Dt1inlllleZ2iU s'a 1l1'tlms, deaeeea pam,antul a fo~t
'
pUlS1tfwt; urnii ,au fOist du§i in lrobie, ,altii au fOost maeel'a:rlti, alyii eXlpu§i
razbulIl'alrii, 'sllferilld 0' Imomrteamara; la,lyili tl'e.m;ura ,p,rivind vi<etimele,
alrii 1110r ,(le foaroe §i ·dO; s,e!te. Nu estedeDat 0' amenintat,cl §~I dedit 0'
pedeapsa, PQPo:t,ul este IQvit de rani nel1l1111arate, de dif:ell'i:te :neca-
ZUll'i, de ehinnll'i grO'za:ve. Gre§ltrnnilil sunt leg;ati §i eak,al-t 1111: 'Pici(}all'e~
eXipu§i 1ftl f:rig §i ,raniMI. ~j, leeelaoe 'CI3!te mai groZlav, mai i.uepaillUan~
tator,este ea ,as'llp,ra pOjporu~ill!i cr:c§'tin .<1 dizu,t :a(leasrta groZ'aiVcncie,
aceSJt dez.astru,acest neaaz. Es,te drept §i cuyiincios oa noi s,a fii.m
a.';tfelpedepiSit~, pentll.'uc.a lS'a.Ql'ed€lln in iUId!eva,r ca Rlcelast,a cste 01
pedeaipsa. NOli am mell'i,tlall sa fim preda'l~ in mainiJe unei n:atii 'Sllirai-
n{\ natiunei ceJei mai 11Ie.legiui,te ,din lum!ea Intre.a.ga. Sa spunem a,cum
eu vocea i'lrure: «Tu c§ti drelP't, DO'mnne, filIi judecati~e ta~e sU~lt.dr~pte».
Sa Bpunean eu a:ccl talhar: «Ceca ,oe ni s'a intampl,at es;t,e dr'1PIl §i 11Qi
am primit pretul falp:telor [1iOiuSltre». Sa sp:unem au lO'v: «Ceealce a
plamLt lui J}n,mnezCiU ,s'a impJiJJ1.it; l1um.etle lui DUlmnez0u sa He in
vetil hin,e,curvanta»ltl. ASltfel ,cOtll'Otpiti ,de s'lll',ai.ui, ,cbinlui.ti de e,i, :6,a l'beU-
nOf!§tem pc DO'manl pe .care .noi 1..,<1111 lllaniM:. Sla,vi~i de d, nO'i nu
,0: I-am sHivilt. C1neti!i, noi ll1U I-ann C'.iJnst~t. COallEla!era!i, noi n'.am inteles
OOIl1salcral~ea noalSl';ra. RasCiumpii'l1al.i, I11O'i nn i"'allU slujit hine. Na'selJJli,
noi n'am cins,tit pe pa.rin1l:ele nos,tll'U. Noi am. paeil.tuit §i nO'i 8untem
 - 168-
pede5ili. Noi Imlioom pennru 'Ov~a Ice noialm n'iciut; toate ora§ele, toute
satele ffilillJt p'IlJSltinte. Noicutreedim dllU1p,iHe, unde pa§'tie<lIu oldin:10ara
he'rghEHiile decai, d11e2Jile ,de .oi §i de Ihoi; ,aioum le vedem 'para"gite;
campurilealcope:ri,',e de llalI1ha au ,ajum Ia,ca§ul rf~a:l'elolr gaUmtiee. Cn
toate a'oe8ltea, noi ne Ipunem nadej(l{';a illoakSitra in ,mila lui DUllll'lleZeU,
dici e,st,e lh'1 ,stiipan hUin !:,i plilIl,de mila ,,:.el 'ce ne :pe,de,psc§te. E1 !Hl,g'a
purta,t ,oll noi lPotlliviJt ,en ;nledr,ep'ta!,ile tnoastr'c'i, el DIU ne-a pedejp5it
(lupa pa,om'tcle noa,,~it,t1e, Astfel la ,orez'u'l de ,euviinta ,aeeEllt hun stapilJl
sa ne pedepseasea, fala sa fie socoteaht d8 nnmeroa4'~ele noalstr,e: pa-
ea;te, Aceus;ta ,a nh!'ut-o Domnul. E1 a ridieat pc 'eei 'eccazusera, el a
ie15tat pel Adam de faraddegea ~)a, e1 nc-,adaruit 0 haie de ouralertije~
eJ §i~,a vama! aangele pexrl,ru Hoi. Cand ne-Ia v'azut ea 1raim in n('~
drepllatte, e1 a deslan~uci:t iIn contra nOlastra acest ,1'azDoiu,aceaSita
um~~ilre.• ~),ellltI1l1 ea, 1(le voie, de nevoit" noi 'sa g;alsim pli!ll'a l)'i in-
treaga mila in vi(iai~a virt,oal"e; dici E~;fletd ,PC{1e;psjt alci jos, 'Va
gUi'i in viea!a viitoaOCfe tot felml de mila §Ii iuduJcilre a neeazmriJol",
eaci Domnul nn ne p,eldep&e§te de dona ori. 0, lle§tcarsa dr,agoste a
lui Dunme:neu p::i11!tru om,cand ne vede intorcandu-ne pocaiti spre
eI. 0, ce nemal"ginita dr<tgoste pentru IH.oi! en voint'l'l noiam calca!
poruncile lui §i acum 8luferim si1b!i fa'ru .~a 0 voim. D.u' sa §tim toa
8ufeoc;i'nl 'oll voinla. Unde rmai Ilnairlfte era inltlrli&t,a1ne, HICUlll totul e>stc
plin de lam,mi; unde a fost mai lllainte suspinc, acum pc 'toate dil:]e
nu SUill" d:Clcliit IpJui}Seltle pen1mu cei omoritide ndegiruitii Polov,ci.
Acc§tia ,pustiiJdi multtie lo,oaIita~i; in 'UJrma ei venlidi la Torc:'sk, luara
Ipe locul'ttori prilll f{)lamet?, a~la ,ca {Ii se preclara c1u.~manibr. Polovoii
dupa ce au cu:pdm ora'§ul, i~au dait foc §i ~i-,au irnpartlt pc loeuWtori
§i i-au dU6 lJn ,cortnrile lor, p,e ].a p'al1'\Uti~ loll:' §i pc Ia rndele lor.
Miulli cre§tini au fOSitprilu§i, chi~1!tl'ilti, iughetal,jde flrig, 'oople§ili de
(oo:lne, de ~f!te §i de mizerie, en fata p,a,II',da, cn pidea inegriita, goi,
ej miBTSera in !ltri strainlel, Ia popoare salhat,i,c~', mergund desc:u1ti.
uvtuid 8Ipini in pita'oarele lor. Ei l§i vOl,heau unH aholla prin l,ac:rimi,
zLcand: «Ell sunt din ,aoe'<IIStacetU'~e» §i un ,ulltUJl «eu ",unt dim a·oest
sat». Astfel ei se Intrehau nuii peailtii Pl1:1Il laerami, spUJUiinc1u-§i ori·
ginea, 6uspinund §i lidiciindu~§i ochjji, 8<1)<1"e, 'cel P]x~a InaIt '(Xl,re cn·
noa§tc ta/lnde viJitoruln:i,
Nimooeu sa nn lnr1razne:asc:a sa spUll1a oa Dumnezen ne ud~te.
caci e1 pe nlmeniml nu iuhe§teatiitac:a pe ;l}oi. Cine I-a cinSitit atiita,
cut el ne,a slavit ~i ne,a ,ridjICiat? NillUeID.ea. De u.ceea, el §I'~,a into!"»
ca1;oo n.oi mani'a i8ia, 'on aitat mari !mt!T', fiundca lUoi am fOElt c:i1Il6It;ili ma1
muh dedit ceilaJ!i, ea ,uoiamsavar§t mai multe pac,ate d'€ldh U'!J1
- 169
'ceil.a1ti; fii1Ildca nOd, ma,i! IUlmillllHji decat a1tii §i OUll1:oscand voia:
J)omillulu nostlrn, I-.am :ditJpreluit.. Spre ,a uo illdl'epta,. noi sun'em
pedqpsiilL rnai mult de ,ca,t a1tii. Peniflru mine, pacatosul, eu BUpat
a.a~i3Cla pc Du::rnnezeu §i, ,palea:tu.esc ,a,de!rea §i in toal3 zli1ele.
In a<cest lUlU la muri't ROSlti81u:v, fiullui MetJisla'V, n(lpO';:Ulllui IZ1a-
slav, Ja 1 Octomvri,e, §i a fost 'ingropat Ia 16 Novembrie in hiserioa
Mmicii Domnrului, llIUllM'ta a Dijmelor.
LXXVII. Pustiirile Polo'Vcilor (1094).
AllIul 6602. Sviatopook 1'll1Ohe1e praloecu Polovdi. ~i a IUait Cit
sotie pe fiitcla lui Tugorkan, principde Polovlcilor. lin alcest ,an, Oleg
veni en Polov,o:i din Tmutorakan Ia C~jrnigov. Vla,dimi,r &e InclJise
'in ,eetare.Oleg veni sub ziihrrile cetatili, arse imp,r,durimile, mC'.fflluiii
M~erj,cile §i manasthfll,e. V1adhni,r inchei,a pace en Oleg §i se duse
sa 8eg,tahil:ealSlca iu 'OO§edint'a ta,talui toau la PCl1e:i,a8llavl §i Oleg Ire
duse in eeta!tea tatalui san. PoloV1eii 1nCl"ipu:ra sa j.efuial8lca imp,l"cjwrul
Ceffililgovului. Oleg nu-i impedilCa, caci 'ehi,aI' el Ii chemase.
Astfel, pentru la ,tren,a oara, Oleg .adu!re pc pagani in RuS'ia.
Ifjrta-i~lair Dumnezrltlacest piaicat.; {lad pierira multi ()'rc§t;ilni, ivrr a1t:iti
fudi tn:.mi§i ill ;roMe, u,l!ili ,fud im\pll'a,~tia!i in tad 8Itraine, In a:cest
an la,ou8,t.e~:el ,napadiTaiu tatra ruseuisc,a, la 26 August, manca:rl:i toalta
ia;rha .§'i multo hUc3;te §i un s',a ,[!luit ni,cioaata vorbindu-se in Rusi,3
,d'e un astfel de £lage1 'C4 ooJ pe calTe noo. I-am vazut 00 ochii nQ§tmi"
pentru pacateJe nO<lIr,\tll'e. lin ,a,cest iUlU mud !eipi'~J00puldin Vl':lidimir
~te£au, la 27 April, 1a 6 om dill noapte. Inaiinte fusese egnmen a:1
:manaetliriJi Pe§telrilor.
LXXVIII. Pustiirile Pohmcilor. ltkr §i Kytan (1095),
Anul 6603. Polovcii mel'se,I'a in contra Gredlor en Devgenf'vic~
'~] pU/ll'jia-1i Gl"eda. Imp,a,11altruJ plI'li11i5e pe Devgtllllevici §i pUSlC sa-i ~,repe
'Dehii. In aeestan, Polovcii ltil,mr §i Kytrun v:ewa :ga gaE'Casca pc
Vladiimar Cia sa faea paee. IdaI':se dtls~ incetatea Pe;l1ei,aslav] §i Kytan
ramase in ill1dtnt,a Int.alriJIJUlTilor Cll armata sa. Vladimitl" delte lui Kytan
pc fiul sau Sv1atoslav ca ootlatic §Ii hla'!" rama,se in 'cetltteoll 0 dru-
jina alea,sa. In a,cf~t a!Il, Slaviwt.a v:ellli&~, de 1a KieJv Ia Vladimiil" Win
partea lui Sviatopolk pentJru 0 lammuta afaceTe. ~i tovara§ili lui R,a~
ti.hor inCfpm'a Ea complotez:, en prino~p'ele VJa,dimir ca Sa piardii
:lJrupa lUll III ar. Vladimir iusa se opuuea Ia aceasta, spunand: «Cum
 - 170-
<i§ pu'teia sa f ac a>Cf'41lSta. cil'ta vl'em'~e. n.I'amIegat c!U ea.pr.Ill
A
" Jur~~all t •
DlIiujina "a l!l!Sa ii rasrpUill8e: «PirlUClrpe, HI a,ooasta nu e,ste U1Cl Ull
amlt. DUIll1llJICZe'!.1 ni j.,a pUiS ~ll maillll:le noaSltre. Pentru ee ei Cae me-
p ~.
!I'le<ll jll!ralll1i1ute 1j'1 ldllp a ,al<lCeilli ,distl'ug 1<aJr,a TUi8ealSlCa §Ol vUlrsa ' ara InJce·
'
tare sange cr.e.j1tilllesc?» Vladimir Ie dere ascuJialre §i cltilar in acea
noaiptc' trimire pc Slaviata ou 0 mieiidrujiua §ieu Tomi In mijlocul
inlt'a;liilUIrIilOIr. Ei libe:r)ail'a mai Intai p'e SviatosJav, lapoi omonra pc
Kytan §i maceJalrilra :dl'ujil1ia. gm lnl!:;r'o Samhataselall1Ui Ij'i .illa~atS1:,a
n03pte Itl,all' se odihnea CiU druj:iJula >la in palatul lui Ratlbor §l nu
§iia ce s'a petrecut Cll Kytan. A doua zi, Dum::ne:ca, 1a ceascllltreniei~
Hatiho1" l§i lmlfl:ma of:ilell'~i §i pOlrnncisa se f.aca foc in sa/Ila de haie.
Apoi VI,ardimi.r tlrim~8e pc servitoit"UI ,sau Biia,j,diJUk la, oamenii lui [tla.r
§i Bi,aidiuk Ie spuse: «Princilpele Vladimilr va ,dwama z1!ca[}Jd: «DulP,a
cc va yeti fi imhraoaf: 1 in dameJra de ha1ie §i v.e~i f1idejunat Iru Rrutl:'
ho;1", sa :eni!i lam~ne». ;,i Idm' zisc: «A~a sa fie». CfmJ inJtraJra in
camera, Ii IncUlili; apoi s\:t suit pe coperil§ ~i tfaiCIvra oaeiS'chizw~u.ra.
Atunci Olheg Ra1tihorilci ~ua aiVc:uil, aruncia 0 IsageaJtli §i lovu pe ItIaIL"
In indma. Ei ii OmOlrll,8. toaltii drni~l:a. ASltfrJ. lU,ar l§i sfa.r§i 111'i"t
viiea~a impreUJll'a ,eu drujiua sa, in prima Dumine:ea din paresimi,
1.a Ol'a nnu in 24 Fehrum~:e. Atu~l(li Svi,atDpolk §i V~adiJl11iir tlrimi6~ra
],a Oleg, po.ru'llcindll-i sa me,arga ell ei I'll conura Poloveilor. Oleg
ptromise sa mearga §i pom:i, dar pe 01 ,aha cale. Sviatopolk §i VI,ardi·
uriit' .ajUinsera la taibam du§manilor, 01 luwrii, pl'llnsed anill1lale §iooti,
c.amilB §i s!6rvitori §i-i duoo!ra ill 1,al1a 10ir. ~i lUCE'jpura sa fie suparati
pe Oieg, fil'kHlea nu vea1Jise ;011 ,ei In contra paganilor. ~i Sviatopolk ~i
Vlad.irm:ir trimiserra I,a OJeg 8la~i spuna: «Till n',a,i venit cu noli impo-
triva ,du§ma[}Jilor, oM'i au pustiliit trura ruselUl~oa, Ito,tu§i tu 'Uii 'in mai~
nile taJe pe finI lui ltbr. Omoalra~l flfl!U rpll'eda-ni-l nona, did cste
du§mllllluJ nost,ru §i dU§!IDIl1nul !arii nOla!8rtre. Ol:eg nu~i ruse-w'la §Ii 0 ulrii
mare se isca intil'e ei.
In anuil ruce8fta POJDVlL'lii venira ImpotJrlilva J tUievuitu,i §[ ram;csera
toata v.arra in juruJcctay:!i §i C11a !S'a ocucerealsdl. Sviatorpolk ii ho-
tih-j sa faca pace. Polovcii a:tu[l'ci tlrecul'a Rosu,}, Locuitoriidin J \1-
:ra1e1V emigrara §i se dusfll'a la Kiev. SvilaJtopolk ordonafa Be zideasol'i
If) e,eil1ate pe colina della Vyilcci 1) 0 numi dUlPa lllUJmele ,san Sviato-
poJci §i porunci elPrilSlciO'Pulu~ l\1aJl'iude a se sl\:,aJ)~li alc[ leJU I<lICui-
wxii ,din JUIT~ICV, p,recuilll §i en ICei ,din Sakov 2) §i clin ,ailte cetati.
2) Vyteci, 0 colina langii Dnipru.
2) SakOlv, ()ra~ in rcgitlllca Pcrehlslavlului.
171 -
v ~
Polovcii all'scra Jurievul pa'l'a8~t. La sfar§itul axleS'lUi 'an, David Svia-
toslavooi se ,duse de la Novgo.l'od I'a Smolensk. LocutiJtor'ii d,illl Novgo-
md se dUI3ICra Ia Rostovsa calnte 'pe Mstislav, fiulilui Vladimi,r, i,l ga-
~ f~ ~ A
dra §i 11 duse:ra la, Novgorod §i zise:ra lui Dwvid: «Nu v'cIlJi la noh>.
David, ,({uip'a ce a venit, s' a lJnto'l'S Ia SmO'lelllsk §i se stwbili la Smo-
lenBik §i Ms'cisbv se st.ahili h Novgorod. In a1cesttrimp lziaslav, fieul
]wi VI'adimir, v.eni dela KUl1sk 1) 1a Murom. Locnirtorii din Mu:rom H
primiTa ca principe §i el faeu pl'izonier pe !plOsa1dn1cul lui Ol,eg. In
aeest an, venill'a locu:std,c la 28 August §i oooperirii tm pamantJilJ. Era
in.grozitor sa te uili la de. Ele Be i:ndre,plta'ra ISlPre miazalIlOa!pte man-
cand iflrburile ~i meiurile.
LXXIX. Noi invazii de Polovci. Polovcii inaiJntea J(i.evului.. (1096)
Annl 6604,. S,ni'Ultopolk §i Vla,dimi,r tcrimi&era sa i se BipUIll.a lui
OJeg: «Vino Ia Kiev; sa ne sfiituLm in ,priV'ln~a larii l1use§ti in pre-
;rell'l~a episoopnor, egumenilor, ofi1<el1:Jor, pal'in!ilor no~tTi, ru O'llmc:-
lI1ii1or din ,ce,tulre, p,entru ,easa fim in ,stare sa ruparam Rus1a in contra
pagOOilar. Oleg aVll 0 irdee l1CnoTocita §i raSlpunse in re,rllllcrui i,ngam~
fali: «Nru!Se Clalde ,oa episcopii s,an egulnenii sau smerde:a 2) sa ma ju-
dece». ~i nu vOli,sa viua langa fl1a!ii sai, dand ascultJarre 111101l' il~l'ii sfa-
tu:irtori. Sv]aitopolk~i VI'a!diInJi,r Ii zi&era: «Vezi, ,im nrn mergiCiu noi
in oColltll'a pagallliJOIr, tu nJU iai de 10c pa,rte Ia sf atuxi1e noast:re; darr ai
inten!ii mire in cou,wa noasltrii §i Vlrea:i S'a ajl1!i pe pagani; Dumne·
zen lma v:a fi jnldejCJall:,o,r'UiI nOiS!llrlu. A'~llnei Sv1altopolk §i Vlwdimilr melr~
sera in ,contra lui Oleg Ja Ce,rn:igov. Oleg insa fugi din CerJnigov,
SamMta la 3 Main. Sviatopolk §i Vladimir il u!l'ma,rira. OJeg fugi
].a Stiaroduh 'Ij'i SIC lltllooise area. Svi,ato'polk ~,i Vla,dimjlr lJ HlSedi,a;ra in
eeta: Ie. AseQ~iatiiJ .serupall1aJra >CJU eJU'crgie, totu§i ICiet,a:tea fll lualta p'rin
eWlllt. Si au fOist multi dni!J de amhPle pall'li §i lupta fn crancena.
A.€ediul ,ool'a!lle troi:zeci §i trei ,de ziile §i ,alSedi,alto:ril 'iJllOEIP'UJra 8Ia~lli~
heasca. 01eg ielZi d~n ,oetia'11e oeriind lP,ruce §i-i 0 aCOl'daTa zicand: «Du-te
§i gasc§te pe fnatele tau DaiVljid §i veni!i lia Ki'ev, uude este' tIl'onul
pariin!ilor no§trii §i aJ bun10ilor nOi§'t:ri, 'caci Kilerv1ul es.te eea mai ve.che
ootare din tad. AcoJo ISe carde sa ne adunam S:P'l'1C ,a face pl!l!<lC». Oleg
pro:m{lSe ca v'a faee astfel §i sait"Uta:ra crnC6a.
In cest timp Boni:ak veni eu PoloVicai suht zidul'Hc Kiewului,
I) Kursk, ora§ in celltrul Rusiei, langa fluviul 86111.
2) Sm.erdca el'<l'll !iiranii Iiheri.
 -- 172 -
173
lnlr'o Dum;i;ne~a sean §i pusll:i imprejrlirimile KicVl1lui §i dete foc in.
ce gase,au in chilii. ~pl{}i alrsm'a Cla-s·a Sfi.nt.ei nOU\S1';re OIcJ:o.titoall.1,,',
l-:eresevOIie, pa:latrului pr):ndp~Jui. In aoel,u§i timp, K'llll1i,u pu{,'iia \!u
a I\~aieii Inti DUlmnezeu, patl1uu.sera In b1se:rilca §i all"lSlera pOlrtil'el
PoJ·ovcii ~ara dela Pere,'/Ustarvl §iame Usti!a 1), Ia 24 MaTtie. Oleg ie~i
can Be gaiS/CIfJ,e fJpre mia,zazi §i m1azanoap,!e §i intlf'ara In cap~eJa, unde
din Starodub 2) "1i v(~Jlli la Smolemlk,da:r loClL1itorii din Smolensk nu-l
este mQrmantul lui Theo.dosie, hralI'a i,eOlande, .alr6IG,ra u§ile §i-§i b11-
primira ca pll'lillJCi\pe §i se ,duae I,a Ri,azu1Il 3 ) . SV1i1aitOJpolk §i Vhdhnir
tu,ra jOiede Dumnezeu §i de ,cil'edill~a noaska. Dum;nez.en rabdii
venira aCllsa. IllUCoolliZi luna Tugorkan, socrul lui Sviatopolk, mcJ.'oo
u'c1e'i.tBira, dici 'paclalteJe lor §i l1!Cidl 'Clpta f i1o loil' nu 'a,jul1Jsera ,i'a CJuJme.
in contra P'ereia19bvluaui, Ia 13 Maiu, se ·gt,aibili inarutea Ol'Ui.~ului §i
Astfd ei ziceau; «UulcIe oste Dumnezru.I vOIsb:u? Sa-i man:ui,asdi
locuitorii din Pere1a811avl se 1111chisera in oetalDJ. SVI:~lItopolk §i VJ.adi-
§i. si'\-i Elcalpc ·de noi!» ~i fiplUlITea:u §i ahe odiri haltandu~§i joe de
]11<1r l1lJCrSerra incon'[Il".a lui .din partoa de dinco'a'oe de Dl1ipru §i.! ajun-
sflutele iCJ()an.e §i lIle~j,ufjt;i;nJiLu-le §i nc§'iitllld ,ca DrtnMl'ozeu pedepo2§te
sera la na;n:ili 4), 'tiJ.'eiClUra ,RIOOlo HUlv:ilUl §i PoJoVloii rrn b&m~1ra80Sirea
pc s1njitorii il,iii p,riu irnV'wzii §i razboaie, pentIn, ,Cia ei saae ou:rete ell
lor, did Dumnez,cIU ocmotea pe Ru§i. ~i Od,al',a oraa1lfiubti in linie de ha-
;;mrul pri!n proha foanluli. Calci crC'§'tlinii, numai prin rllrOCCl'ca ~rin
taie, inaintara spre cetate. Loonitorii, vazalldlU-i, s,e bucurara §i mer-
]uulte E;ufe11inye §i nenorodiri, ajulug in illJlpalra~i:a ,oC;l'Ui:ui §i woe§"i
€era 1nainlea 10'l", ·dUil" Polov>cii 8e ,a§eza,-ra lin li.ul',e de bataie de oea-
pagani defiiimatiori au In -acJC!arc,ta lU~11:e huclU:rie §i boga}ie §i in 'cea-
lalta plarte a Trubejei. Svilatopolk §i Vbdimir trrecura printr\m vaa
laJtii luane, ei VOl' merge Ifill di,a'Volul Iill foe §i in chitmliri veeuuee.
T,ruhe,ja §i se ind,req)ta!l'a spre Polov,o:. Vladimir voi,a tomnai sa-(?i
a'§<~ze dl'uji11la sa pentru Inlpta. Ei insa nu-lasouhad, ci d5.nd pinteI~i Atunci oi ,a,l'iY:'lra KJl1als~lyi Dvor 1), fUIIlidat ,de 'cU!oernicLlJ principe
V0[:;vlad p·e muu'de Vy;doMei 2). Ble5tama,~ii Polovci il nim~ci'lacu
oUiJor s<c repezira in contra inimidlor. Polovcii vazand aOelaeta, fu-
IO'tu1 prin fo.e. De ,a:C~lea noi, imi;tfmd Ipe prof'et:ul David, strigam:.
gira §i sold,alii no§trii ii uTma,ti,ra §i-i omOll'ira. Dumnezeu ne~.a aca-
«Daalmne DUilUll!eZelUle, fa~i aseauCinea IUn£i rl"OIrute, oa foeul ina,in!t.e'U
pat in ar<e,UJSta 2li dilIltlr'o nJJamc prilmejdi,e, h 19 1JuJilc. Strliiruii fur-a in-
vantdui oalrerul"lde 'padn,r~le, urma1"e§te~i in mania t.'1.; un1.])le~le 10'1'
Vill§i, pTindpde lor Tugorkan U;Ci3, IU1;prelU,Il'a eu fin! san §i cualti
f at;'! de ru;z.ine». Cam ei au jefuit §Ii au l'rF!f!l loca·§ul tau eel sf-ant, pl'e-
p.l1:;rucipi. Multi dinllre du§mauii no§tri au eazutalc,olo. A aOUJa zi a
fost gasi 1 Tngo.rkan ucis. Sviawpolk lrvi.i ICIOIl1pul sOlC'l'ul:UJi §i ilIlimicu- "um manaJSlti:rea Maicii t,ule §i §i l1eJ.icrviiJe Blu.ii~OIrj'lor taL C:acj
lldegiuiti fiji lai lui Ismail deslan!ui!i .plell1Lru pierdelrea cl'c§tiniJo:r
liUJi sam, 11 ,dusc hI! l(iJCiv§i-1 ilr1gropa 'in Be,reSlto'Voie 1n!1,re §oseaUH
au omo:rit c:u aifmele pe Uluiti;dintre fra¢i illo§l1ri.
caire ,dUiCe I,a Bcr.elStnvoile §i ·rea IOu/Te dUlCe J·a marJJii&tin.
Ei ,au Iplee3it dlin ·de§er'tul Etrivu:l:ui 3) ea sa mCla,rga epre ral3Jarit
La 20 din ,acear.,ta hliua, Villlori la: ora nUll, llelegiu~tul §i liiio;)lI}
§i miazazi. Dela ei wa v·cnit .parbl1u &enrinJii: l'(jITl"me[nii~,i PecinegJ i,
Boni1ak, italhrurull, snsli pie! UlSCluns §i lalPalru fara de veste &u,b~ zW.u.rile
Tn,rdi f,}i Polovciii. Me:ho,fli)u 4) "pune eadi!ITtre 'popoa:rele 10'1', opt au
KieV'UlliUti 1([1.1 PololVdi §i ellla ·catpeatci sa :iJn'.:rle in ceilwte. Ei 'H'lSera im·
fugi,t cilud le~.a hiitut G: deon~ OIP,t d~ntre aoeste POpOiUil'e an fngit in
1"1''0 jurimile nl'w§ului, ru1'oi: ,.se Inltoars.e;ra illllpIOtrriva In.alla';3titrilo1" §i
de'§crrt §ipatru au focit maoeiLarite. AI!ii BptMl ea ei sunt fiii lui Amon.
dlldura foe mana6!tirii Sfoolt;uilni ~tefa'l1 §i satelor §i Ge,rmaneciuJui.
Dar IUU eSitfel a§u;caci fiii Jui MOiah Slant KhvMisrii 5) §Ii filii lui Amon,
~i velIl1ra pana I,a manastJ'l1C1a Pe§tel"iJor uinde noi ne odihl1eam in
Bunt Builga,ri.i,toltiUl;i S:al"accnii ,dcecill1ld Idin IalHluiJ, din Sa'11a, §i de
chiliile lIloastre ,dUlpa slujba ,de dimilnea~a. ~i Istdgalra imprejurul
a,oeea §i-,au: dat iIlumele de SalI1a!ceni, :ce.eac!el. vrea sa zica: nOli Bu;ni'em
ma.nas·irii §i Infipse1ra dona :d/l1apeile iuai'Illtela 1'o.rtil6lr mllilla8tirii,
na,s,cutidin Sa,ra, Dcui Khvalisii §i BuJga£lii s'au ttla£lcut din fiicele lui
III vreme ce UJUIiil d1ni Ire aloi fngeau din manastire §i ~tllii se aceull-
] Jo.th, eari eoncepura ell par.:lIltcle 101'. De ,Ulceea r·u<&a 101T efYte n{'c:u~
de3Ju prin podl1r~le hiscmiJClii. Fiii nelegUlip.ai liui Ial11aH t&parooI'a
por!ile manastidi §i pasltITUllst'!ra in ,chilii, 8pu.rgaml UI~ille §i luftnd tot
l) Krasnyi Dvor, palatul ro~iu din Kiev,
2) fiydobici, 0 eolina langa Kiev, pc Dnipru.
1) Ustia, loeaHlate nu oeparte de PereiasJ.avl.
3) Etriv, un de§ert de care vorbe~teMc.thodios din Patara.
2) Sl.arodub, 'Ull ora~ in lara Cernigovul11i.
4) Methodios din Patara, in Cilida, a!Utorul und c;a.r~i de oracolc, tra!i!
3) Riaz,(tTl, I~<}tal~cpe Jarmul flllVilllui Oka.
Ita ,&fii['~itul sc,c. HI,a d, ChI', vczi Migne, Patrol, gr. XVIII,
4) Zarllb, ora§ in dreapta Dniprului, in bla rcviir5arii Truhejci.
5) Khavalisii, prohahil un p<>por tureo-latar, CRll'e a disparut rcp.e,dc.
 - 174-
rata. ~i lismail nascu dumIH'eZi~ce [ii, din cali p,rovlin Torkmeni~ 1), Pe.
ce:nJegiii, Toroji, Oumanii, adelcii, Polov.cii, cald vin din ,stepa §i in
urma din alceste OIPIt; llriburi ,"or cic§i la ,sfar§itlli lumii oamenii nocu-
I',ati , ,cari sunt i[1Jch~i in munlte de MelXwndru dJin MWCledonia 2) •
LXXXI Popoarele necurale.
VrClau sa va povestes,c c,e amau:zit, spunandu-se acum patrll
.ani. Giruriata RiOIgovid din Novgorod ]Jmi lP'OiVeS!!~ atunci cd:e ce
nrmelft,za; Trimi8e&em pe serv,iltoruJ men la Peoerieni, un popor care
plaoo§rte ,trihut Novgorodenilor. Servitorul meu ,se dUJSe §l plecil in
nrma la J'Ug;11ieni 3). Jug;cieni est,e nllmeJe unuii pUpOl" ·cu 0 limba
si"trliinaeall\e se ma:l'gine§t!el,cn Samoezii~) in J,ilUlUiturile Nordtuui. lu-
griiellii Spllsetl'a :aitullci servjltorului me'll: «Am fost marrorii unei mi-
nuni eXlt;l"'R,ol'dinarre, de care nu nlai aluzise:ralnl vorbindu~se. Sun!
aC'tlim trei wnioo ,s'la 11ltail11lpl'alt :acealsta mmulne. SUInt nilfe mUIlli~i ,earl
impl'cjmLl£llc un golf demall'e§iscin.al!a panala eel'. in laiC est munte
se aud '.81trigate gro~a:ve, zgomot de voc!i. d!e' oameni eaJri oameni 8tCO~
hesc illUntele 'pen,tJ.'lu a ie§!i §i in ,1l;Cest munite e taiala 0 micii deoohiza-
tura ~ieli VOll"hesc p:rin ,atCC<aiSta ,del8tchiiza(/ull"a: Nui slel pOiate m}elege
Jimha lor, i\fl~a a~,ata ~u ,degetuil fierul [?i fae semne cn mainile lor
pentru loa sa ·ccara fielr. ~i ,cand li se Ida fier, 'UD cu!ut ·81all1 ,Uln tOipor, iH
dil in schimb blamni. Es'ile u powea oe conduce la aOO§ti mun!i, nair
l'a nu e 'pl'wcrtieahila ,din ,cwuza p:rii,pastliilo,r, a zalp,ezilor [?U a paduri.
]01'. Deaooela, noi nici nu rpUitem sa laiungemla aeest 'pup or. De altfel
e1 este dcpall"lte sp,re N Oil1d». ~i' CIU 8jpunei lui GiJur.ratla: «A\clc§t.1a sunt
PQPoarde IDichise de Mexaludru M}aeedolll ,de caire v(),rL~§te Me:thodiu
din PaitJaJ1Ja: Alex<altdru Malcedon Vieni In tarile Orienltnlui pe ta nnul
nnei mari, in tara nnmita tarra S.owreilni §i vazu acipopoarre nOOUil'R,tc
din l'laS,a lui Jlalphet. ~,il a vazull: lllulllct,al,ia lor. Locuitorii miincan:
scarnavH, lan!a,ri, mtl§te, pisici, §eilipi. Ei nu ingropau oadavrele, ci
Ie manca:u,ca §i fetui§liavor.tali, §i rtiOlt .felnl ,de aml11laJe IUIC<CIUIl1a1te.
Alexandru V'aziitndace.a:sta se Iteimlu sa uu se lTIJDlul!e.asca §i sa plin-
garea!&ca pamantnl. El Ii talumga in !arilc NOIlid'lllui, spire l11lllltJ.i oei
1) Torkmenii, un .popor tur'c, 1a Est de marea Ca'spica, inruditi de 8Jllroape
-eu TUl'Ci,i, Peccnegii §i PoloV'di.
2) Aci urmeaz?i lnvatatura lui VladLmir MOnOnlJ3Cilul.
3) ]ugrienii, un popor de msa finica in N ordestul. Rusiei.
4) Samoiezii, un popor III Estul Rusiei.
- 175 -
inaaJ,i; §i, din porunca lni Dwnmezeu se ri,dicara llmn!ii inalti imp1"c~
jurul lor neramanand de cat 0 gaud de doispreze 'coli. Apoi se rii~
diea 0 poarta de al1ama ,oare tu ca'P'tu§~ta 'Cll un metal oe nil se to-
iple§te, petnrl:ru ,oa sa nn :POalt.a uici sa 0 ia n1CJi€ia 0 a:rza; IcliiciatCc<st
metal are insu§i'l'cadea nu fi niciars ·cle foo, nici Sip·art de ferro DeDi.
in ultimele zile, tcele opt triburi .re§]ra din de§e:rtul Eurivului §i nu-
!iunile mlll,dare cari sunlt, in mwn!ii NOIl1d:ll'llUi ie§ira :(Ie aoi din po·
,runea lui DUll11nezeu». DaIr l,eviru la hwrUlr11e de mali inaillt'c, de carl
am vorbit.
LXXXI. Razboaele ci~ite.
De§i Oleg fagadume sa seducasa gaseasca pe fl'iatde san David
la Smolensk §i sa .1'C!Vie en fratele si'i<u la Kiev spre a se lutruni 1m-
prel1na, el Ilusa Jlu voi sa fwOO alcielH$ta, .e,i 00 duse Ia Smolensk §i
strangandu-§i 0 armata merste lncoutra Mll'romului. La Mll:TOm l!;ii
avea>t'c§cldjll1ta lRItunci Iziasltav, fiul lui Vbdimir. Cand Izilal8l1aiV ami
ca Oleg merge contra MUl1OIllUl;wi trimi,se sa oanrtJe trupe la Suzdal ~i
Ros'uy, la Beloozciro §i adu'l1a oa'l"'Illai";a n'UJmCll'oasa. ~i Oleg trimise
soli 1a Izi<asla,v, €ip1l!llandu-i: «Du-te la Rostov,meolo este volo§l1eta1) 1.:1-
talni tau; .~oeasta yolQ§tc e a mea, §i vr:ean ,sa ma stah/ilesc iu Cilli §i sa
inchei'll 0 intel,egere ,eu tat,ilI ,tan. CalcielllJl'a gOll1itdiIl ,eetatea twtalui
meu; ori tu nici ad InU Yl1eai ,sa-mti :daiparuea mea?» Izias'lav n'ooculti
de .aooste vOll'be, hiznrudu-tltC pe nUD1.eJrowsa sa 'annata. Oleg se in1e,meia
pe d1'lerptul Sall ~i avea drep'llatel in ,aceWSltapd!Vin!a. ~i pomi eu air~
mata Sial 'in contm ,cerJ:.a!ii. ~i lrialslav l§i ol'iindru:i pe ·a sa lin campiu
dinaintea cc<ta!ii. Oleg 8e 'dUlSe arJ:unci III ,contra lut ,cnarmata sa §i
amlin,doi ajunsera fata illfa!a. Lupta la f0.61 te,rihiM. Izi'asl.av, fitlJ lui
VJaidimitl.', nepotul 'lui Vsevlad pieri La 6 S!:Wtemw.'iie. Rest'l1'l a:l1ll1atei
fugi, 1l!llii lill piiJdlul'le IUil;.ii IU cetate. Oleg [mira iruaUllllt,ru §i fru reGUJ1,os-
cut de locucitori [Cia ,prilnci\pte. l~u Il'1d~ca:t 'alpoi oor,pllil lui Iziasll<w §i-l
{lepuse,ra in !I1lanastirela Sfantului Mfuntuito,r, de unide 1.1 ,d1li&e<ra la Noy-
gorod §i-l ingropHiTu iu higeni,ca Sfinte,i Sophii In p'arlea &tangiL OIeg
dupa ce a C'tlipri:ru! ()etlatea, lua pc locII.1j1\Orii din Rostov, cllin B:elloo-
zero §i din SUZIdalca pl1izonti'CIri, Ii lega Ln fia!re §i mel1se in gl1aha in
oontl11a Su.~daJuJ.uj, ~i Icand !ajThlltSe lrnaro'Ilc<a cei1:atii SU:lldal, tl]CCiu>st:a se
pmda. Oleg dUipa ,cca pa,cificat Gleeasta lootate, Miga in inchisoa·re pe
dl!iva lOicrntori, goni Ipe celilaI!i §i Ie Ina averiJe. Se duse aipoi la Ros.
I) Volo§te, regiuneachninistrativii.

- 176-
iov §i loooitoriidin Rostov ji Ole preda,ra §Ii el eu,pri:n,&e toata t;aoc:a ,dela
Murom §i Rostov, s1Jahili posadui>ci In cetati ,§i primitrihuturi. Ms,tis'
la v dim. N ovgorod Ii trimits,esoli, 8ipUTIandu-li: «lntolliroo.'tc de la S uz-·
.lalla Murom §i nn te .srtabiJi in lP'l'Opru.etlwtca ,ahuia. CiH de&pre mine,
eu VOlU merge 00 drujina mea sa .rog pe ,tatal men §i to voin impacu
en eI, dc§i tn ai ueL8 pe fratelc me'll; a,eela!Sta 1m e de mir:are, fiindea in
razhoilu regii pier intocmai Iqu §i CleiJalti oameni». Oleg nu voi ea ,a'llza
aceste vorhe, ci Sle gandela ,sa 'C1l1prilnda en putere,a §i NovgoroduJ. ~i
Oleg trimi6e pe fratele san Iaroslav ,eu avmnga'l'da §i el insu§i ramase
in dimpia de Ia Rostov. Atlmei V8tiE~av tinu sfal'! en IoculitOirii din
Novgo;rod §i eli trimiselra ina,mte pe Dohryr~ia H.agnilovici 1) ou ;t-
'V<lngall1da §i DonryniJa prillllSe !mal irut,iii pe ceil 'Calri pIaUolau 'l:rihlut lui
Oleg. J wroslav afland OU Dohrynia i-'a fil·cnt prizonieri (ei erau atunei
la Medvedican 'cu ,avantgUtl1da fugli chia,r in aooa~ta l1:Olapte la OIBg 7i-i
Spt1t§lBC'a are sa SOfYeasca Mstislav §i eaavla~lgarzi1e au f03t prinse. E1
.se duse atUinci Ia RO/3':lOv §i Ms,tis,lav .ajmlJoo lu Volga. Ii G'a sp'us ca
Oleg s'a 11]tOI'S Ia RoSLOV, ~J &e lua dupa eL OJcg 808i aiunci ha! Suzdal
§i af'land .ca Msti8J.av il urmarB§te, ,dete ordiJIl sa :incendieze oll1a§ul
Suzda1. ~i un ;dimase wei de cat cla,direa marra",:irii PIll§teriJoir §i hise-
rica Sfiintului Dirnhrt:ie pe oa:re 0 darnffllc Elphrem en mai 111ul11e 8!.'itte.
Oleg fugi 1a IVhrrom, Mst1sbv sosi 1a Suzdal, §i in nome ,ce 80 ga0ca
ani, trimise sa roage pe Oleg sa fadi pa,ce, &pUIllfl'ndu-i: «En ~mJ.lt mai
tinar decal tine, trimi,te uu 8011 ffi i'ntiilneaslca pc taltiil mml, da-mi
fuapoi wrujil1,a peea.re mi-ai lu,at-o §i eu am sate .utSCiUh 111 toa1.e». ~i
Oleg trimi6e sa·i stpunaa{"'easta, ofel'indu-i paoelU din vic1enie §i lVI,·s-·
tislav sa blO.a sa fie priIlli In ,ca'P'0,;~~a§'i lalla sa i eSe impra§tie d,mjiJna
sa prin Slate. SOe:lse sup'liiilnana pOIs'lului Sfatltului Theodor §i se Iflipro-
;pia Simhata Sfiintn~ui Theodor. Pe cand Mf-)tishw era la maGu, ana ea
Oleg este 1a Kliazma; e1 €osise a,c1 pe nea§tep tate. Caci Ms;is~wv avalld
lI1JClredere in eJ un pUilesc selltinele. Dar DUIll:unezeu §tie oum &a pa~
zeasea ,de eume pe creldJincio§ii sah 01e,g I>e stabUiBiel pe KHazma <1).
socotind ea M&L£lav t,emand.u~se de d, va fugi. Dax drujina lui
.l\1stislav s08i chiarr inllJe'e,a zi OJ'!. ziua urmatoare solllira loeu1{jJrii deb
Novgorod, dela Rosto'V §i Beloozell'o. Mftislav se a§eza Lnaintea ora-
§u:lui, dupa fie: §i-,u oriinduit rurmalLa in linie de bataie. Dar, niei unlll
nici aJtul nu ata,ca, ci ramasera patru zile unul in fala celuihIt. ~i
1) Dobrynia Haguilovici, un voevod al pr!ncipe1ui Mstislav.
2) Medvedica, afluent in stanga Volgii.
3) Kliazma, aflnent al fluviului Oka,
177 -
MS'tiEhv l~rimi §tire;a ea 'ta,tal sau Ii trimite p'e fratele sau ViaeesluV'
cn Polovoi,'" Viaccslav sod 10ia 00 urmeaza saptamana pos'tului Blfan-
tului Theodor §i Vineri Oleg Incle:pu sa·§i o,riinduiasoii linli,a de hataie
InaJi'1ltelll oifia§ului.MsJlisliaiv nre.rsc in contra lwi ClU locui'l.orii din Ros··
loy §i Novgorod. ~i Ms'lislav d'adudmpelUl lui Vladimir unui Po~
lovc. numit Kuuui 1), ii ,dele linfaluterilil, §i~l a§eza la 'wripa drelap" a.
Kunui at:alca ·cu inf,ant:e.riw is'a, ·dnp,a ,ce Il~de!'.fa§ulralt dtfia'Pdu~ lui
Vladimir §i Oleg vazand steagul lui Vla'llimir se lngrozi. Spl<lima
11 cnprins::" §i pe el lli arnlali;a sa. CI
v ~. VI
c e d oua .arnlate se IUml.USer'aa
]upul, Oleg impoltriva l!ui lVIsti'sbv §i Ja1roo]?v in contra lui Via'o2"lav~
Mstishv trc,eu ell Novgorodeni Peja,ruI 2 ) ii pUBe sa des'CaIece §i la
Kolok§a s'ia, ,dat 0 llU'P,~a Isaillgero<liSla. ~i MSiti£~,av inoCipu sa {,ie illJVill-
gator. OLeg vazand e,a 6:tI2,aguJ lui Vh,dimir i!1lainte.aza §'il veneta sa ..i
cada in 8Ip,U!t,e'
, .,
fugi
.-
}KIOCrozit
b
~i
"
M)~tislll'v i'z§'i hiruitor. Oleg fugi la Mu,
rom §i inehis,e pe IM'OlSilav I,a Mu;rmn aipoi el insu§i Ee duse 1a Ria:.oun.
Mstislavsosi inaintoct MTun:l'lll'ului §i Incheia !p,alde C1l1 lOiCiUitorii ,din
aeoltstacetate, apoi Iurund pe oa'lIlJ!~lnii(lin Ros' OY §i SIlIz>dal mel:;;;;
sa Ull'Ima,reas'Cii pf~ Olt'g la Rhzam. Oleg atunci fu:gidin RiiUZairl §i
vem1nd MBtialav, tnohei,lt palce IOU loou:ltorii din Rialliaill r;;i .a Iuat pe
aceia dintl'e ai si1i pie: cari Oleg ii naga®e in inehisoare. $i trimise sa
spuna lUli OJeg: «Nu fUgl, ,ei t,rimite' de maga pe fra!ii tai sa nil to
dClSpola;ie (Ie pamarrtnl rnsesc §i en voiu morge sa1'og Ipe fatal mou
p.ellltru timle,». Oleg promise err va f,ac.~la,ceastu. Msti,t;la~ se 111toarse
atuillei la Su~dal. De a:cise dusc la Novgoro8, muJtnmitli rugli'eiunilor
Sfiiil1Jtuaui epiBlcop Nikitla, ~i faptele se petrec'u,ra catre sfiil"'§>itul anu~
lui 6604, pc },a ll1tijlooul lilndi'cati'Unii Ill! patra.
LXXXII. lstoria lui Vasilko (1096-1097).
Anul 6605. Sviatopolk, Vla di'l11ir, na;vid 19oirovic,i §i Vasilko
1
Rostislavici §i David SviJatoelavici §i fl'atelesan Okg se i.ntiilnlrii la
L~uhe'ei EJp're a l:Il!ciheia rpalcea §i·§ti zi,sera: De ·00 sa IIlllina,m ~ltlra noalstra
lTleea~ca IPrrtilll oerte1e diIl,~il'ie noi. PoloVl(:i,i Ipustiieelc tiaJl'a in diife-
rite Ichipuri. §i Ee Imcnra V'aza,u:du"ine lUlp'tand ulliii impotriv,a .ce-
lodalti. Sa ,ue Imi111 dwr .aeum Cia un singui' om §i 's,a wparam tara
rusela~ea. Fie cm'e sa-§i pastl'clZe 1110§:tenirelt S:l parinteasCla: Sviato~
polk Ki.evul in locul lui bia~luv, Vl.a,dliil1111' (PelreiJa&iavlul) 1n locul
1) KUIlUi, un euman.
2) Pejar, Ull ifan~cl lallg·ii Kolok~,u, care cra un aflucnt al Kliaznei.
12
 -- 178 --
lui Vsevlad, David §i Oleg parteaJ lor in locullui Sviatoshv §i, ea eei·
lal!i sa pastreze 'de ,asemffilea :cetatileipe e!l!ri V scvlad Ii Ie-a dliruit.
Vlwdimur raJ foot dalt lui Davild,eat pe!I1llru fiiii luli RO'stislav, P,rc·
my§! a fO'Slt darult lui VQlod!l!r, TmebovluP) l'l1Ii ValSlilko). 8,i CIT
acestea se lnvoira sal1utandcrueea. «Uaea VlroulI1uI, ziselra, elel ,ridica
'impotriva aJmuia, VQm fieu to'}rii ItllConrtllH: lui §i ,de ,asemClnea §i
srimna ill1tlce». 8,i zisera 'en to'1ii: «Crueea §i to'ata Rusia sa fie In cou~
tm celui Ice ar dil:ca aceaISlta». 8,i 'sel 1mbrali§ari'i §i Ere duse.ra pe aIC[~8a.
8,i SvliatOfpolok v€illi lelU DaiVid ~'a Kiev §i tO't PO'PO'rul s'a bu-
cn'Datt. Singnl" dia!vQlul s'u intcristatde aceasta cQncordie. S,i Saltruna
se vaTi in inima unor Qa(lllenri; §i ei zisera lui David, fillJ lui Igor:
«Vladimir Is',a Ulnit ICU VasilJko In 'con'tna, lui Svialtopolk §i loonrt113 ta».
Davi,d alplecaaidlH;i u:rechea laace:'1'e vOl'be mi:nc~U(~ase, llll!celpu sa
vQl1beasdi Impot.rhna lui Vasilko, srpunand lui SviatO'PO'lk: «Cine ,a rncis
pe fnvtle~e (,au Jaropoik? Aeum el faloe Clomplot impottriva mea~i
ImpQtlriva ta §i se Uillefite en Vlatclimir. PUZ'fl§te-li cap nil». Sviiatopolk
fu <liudJiti'llrut ,denceaerta, §i zi<s.e: «De :as'te ,astia aldevar,v\ori llU, eu uu
§tiu». SviatO'PO'lk ne§i'iind 'ce era 'in Te,mUt.ate, m'se lui David: «Dadi
spuiadeval'tl'l, Dumnezeu sa te auza!» da,ea grae§lti din pi"ma, Du,m-
nezeu te va pedfIPsi». Sviiawpolk .£e lnt:ms!',a de fratele sau §i de sine
§i l!J1Jee,pu sa se gwndeasdl: Acelasta ,ar Iputea, sa fie ded aldevarat !
:;;i a crezut pe David. Astfe~ Davlid l:l1!§:e1a !pe Svia:topolk §i illcelpllra
sa faea planuri impotlriy,a lui Vasilko. S,i niciV,asiIkQ nid Vladimir
!l1!U §tiealu nim:lcrle tDalte 'alCestea. S,i David inccpu sa spuie «Daea nQi
nn ,punem mih1ia, pe Vasilko, l\rl n'ai sa mairamai prlincip,e Ia Kiev,
nid f'U Ita Vla:{ldmin>. ~i Svilal'opolk ii detea:scultaJre. S,i ~,a 4 Noe.mv,rie
Vasilko veni §i 'fie duse Ia Vydobyci, merse la manastire sa roage pe
Sfiintul MihaliJl, Iua masa §i-§i staMli 1J!l!bara Ia Rudioa 2 ). Cfill1d 8Ot3i
seaTa, e1 Intra in tabara sa. A dQua zi ,dimillelala SviatopO'lk veui la e]
§i-i 8ipILBe: «Nu pleea illruilllte de ziua mela,». Vasilko refuza, zidhul:
«Nu te pOlt ral§'1€'P1!,a, lall'e ,sa fie '11azboiu IIa mine aealsi'i». ~i David Ii
trimi,3e vo:rh,a: «Nll pl!elca, frate, nu ,refu~a ltnui fJ'late mai mall1e ce·ti
cere». Va3,ilko n' a vrut sa faea aJceasta §i nicisa.lasculte. Atullci Da-
vid z,ise Ini Svia.tOlpoJk: «Vezi tu, e1 uu tine socoteala de tine, de§i
eatle in mainile ta,le. Dalca se ,du(}C aeum in volQstte!a sa, vei vcidea dadi
lin acre @a-yiCltrp!r111Za cetaJile tale dela TurQv §il deb Pinsk 3) §,i alte
1) Terebovl, un ora~ in lara Cervenilor, voevodatul Tarnopol.
2) Rudica, in api'opiere de Kiev.
3) Pinsk, ol'a~ langa raul Pilla.
- 119-
(}Ctali. Atunci ai sa-!i a.du{',i rumiute de: vQrbele mcie. Pofte§te-l deci
a<cum, !prinde-l §i da~l pe mfma mem>. Svi'rutKJpolk il latSOuJ:ta, trimilte
sa 'caurle !pe Vasilko §i <8:a-ispuna: «Fi:iIlldca tu nu vrelai sa ,a§'tep~iJ
pana la zilla mela, vino acUilll Sa te inrb:ral'i~ez ~i nc VQm intiHni a·
mandoicu David». VasillkQ Ii faga,dfUli sa vina, ne§'ti:i:nd de 'oorsace-i
iutiIlldea David. Vasilko ,se U!1ea pc Ull oaJ §i IPleca dl1are. Ull<tlJd:im~
tre setrvitori ii observa §i'i z]se: «P,rincipe uu pIecla. Ei VOl' sa te
prinda». VasilkQ [lu-l aSIClltlta, zileandll·i «Curm 'sa V'Qiasca '<'1 ,Ila ma
prilllida? Ei aln sacrut'a.tcrneea en minJe! zidlnd: «Drueaoineva sc pune
In <contcra ailtuia, top. cei1aJti §i orueea 81fanlta VQr fi impotriva lui».
Spunfuntd ;astfel, e1 [alee m1UiOO §i mse: «J;'ruca-:se voia Domrnului». ~i
e1 veni in f;runtea urne1iarujine mici Ia cm'tea principelni. S,i Sviato~
polk ie§i luaantlela' lUi §i InJtl"ara in o:daie. David intern §i eJ §i se a§e~
zara pe scaune. Svialopoilk looepu Sla spuie: «Ramai de ziua mea».
'Cli.ilko zise: «Nu pot dbnanea, f.rate :dl'lruga. Am §Ii 'POll"ll!Ilcit I8Olda-
lilor mei sa pIece». David sl'e1Jea pe SQaUill fa(ra sa spuna rumiea. ;;i
Sviatopolk zise: «AtUlt<!li, dl1alg'a f.ralte, Ista~ Iia malsa en noh>. Vasilko
Iagaduisa stea. Sviatopoilk zi,se: «Sta!i pc scaun atei ammdO'i, eu mil
due §i voiu sa vazde mrusU». S,i e~ pIeca §i Daivi,d eramase <ClU VasilkQ.
~i Vasilko ineepu sa vOiJ'heasea 'CiU David. Si Dawld, wd nu raspun-
dea nid nu-} auzea. Cael ,Ii etra teama I§i vic1enia lui iiRlpasa pe iui-
rna. Darvi,d, dupa <ce statu pie scall!Il catcva momen'te, z1sc: «Dnde e:
fratele meu? I s'a &pUiS: EI e:ste in vestibuh. David ISC !ridica §i'i
zise: «Ma due SIii-} ca:tllt, stai ;a,ci pe 'SCaIlIal, {rate». Darvi,d se ,scula §i
It'.§i §i india,t,a rGe ile~li ineh1se pe V rusilkQ, Ia 5 Noelmhrlie. I S'C puse
ca'tu§<i dUihle, §i.i !l!§eZmra 'sentill!t!e in 1Jimpul noplii. Adoua zi Svia-
topolk convoea pC! boieri §i pe locuitorii din Kiev §i Ie aminti ceca
(}C Dayid i·a liWWS: «VJdko ,a UJcispe fr:atde1Jau §i el a complotat
imvotl'iva fa en VIa.dimir §i vOIr :sa te omoalre §i sa-li ia ce'tatiJe».
Boierii§L PO'Porul zisera: «E tTeah!li Ita, principe, sa Vleghezi alsupra
viepi t.ale. Dalca Dmid a SpUtS adw'am,Sla fie pedepsit VasilkQ;
dafCa Dalvi,d a mintit, el i&J f,ile pedepsi't de Dumnezeu §i sa raSJpuln!1il
inain<lea lui Dllllnnezeu PClUtTU) minciuna sa». Egumenii afIara ce s'a
pet;t'ercnt §i iUClepura sa ceara 1uli Sviatopolk ierla!l"e pentru Vasilkn.
Si Svi,atoPO'lk Ie zis,e: «David e del 'ce a voit». David fiillld infol'mat
de ceca ce se intampla, .insista :sa i se crepe oehii lui VasilkQ. «Dacii
tu :un [aci a(}Casta§li ,da.()ll Ii dai dru~ul, :nici tn niei en un vom
dQmni». Sviatopolk vQila sa-l libel'eze,dar David 1lU voila ,f,iindoa se
tie mea de el. $i l:n ,alcea noapte il 'condus-era la Belgorod. AceMta
 - 180-
e.ste 0 mica eetate, la wee verstJe dreJarte de Ki,eY. n dusera legat
intr'o e:arula, il &cohonra din carUta §i~l hagara intr'o mica colihL
DlIipa ee Vusilko fu a§ezat jos, ,a' yazut el IlI:I8IlJe Torki u6culindu-§i cu-
!.itul §i a inlele.s ca V])ela, sa-i 'Cirape ochii §i chema pe Dumnezeu cu
multe lacrimi §icu genw;.e. Atutnei S08ir,a trimi§ii lui Sviat~p101k §i
ai lill David Snovid lzeooviJci~ §ed'uI grajdurilor lui Sviatopolk §i Du-
mitJ:'u, §(..>£uJ grajdulriJor lui David §i ilILceipura sa intinda un covor §1
dupa ee I-a iutins, p.rins'el'a pe V llJsilko voind sao} trante:aslcia jos. Dar-
el se lUlpta ell pUlte,re §i nu fur'a in s:;a'l."e saJI w'Cle. lIlitrarii ,al'lii, il ras-
turna>ra JOB, n lelgara, ~uara 0 wanduriideilillJ soha §i~i opus.era
pc ip.eVt. Snovid §i Dumitrn s',a§CzaJl'a la pi'oioarele sale, de cele doua
parti §i flU puteau ,sa-l tina. AtunCl~ int11ara aJ!i doi oameni §i lnara
(],e la 0 soha 0 a doua scalll,clura, fC .a§ezadi d~aiSupra eei, §i 0 apasara ,cn
atata purtere 'Cia piepl:ulllui Vasilko trormi. Apoi aparu un 'fork numit
Be;r;t1HU. cioban allui Svia,topolk: e1linea un 'ffil!it §i voi sa lov2asea
ochiul lui Va.siJIw, dlair nu ishut,i §i~l rani in fala. V,~&ilko poaltii
paua 'ill ziua de utl,tazi aoear:ita maa. Apoi ii inf.i,pse din non cnlitul
'in oohiu §i-i Elmrdsc p~l1P.ila, illov 1 In ul1ma in ,cclii>l.a1t Qlchi.u ~il~isco>asc
§icealaUi 'pUlpiUi. Va>5ilko er.a ell mort. n hwra §i~l ,pu[.era 'Pc nn ·co-
vorm,fr'o caruta, ca un 'cU!davl'U, §i-l du,,:)l'a Ia VI,,~dimir. In timpul
drumului lS'e oplririi dlllpa de 'treclllra IP,odul dela Zdvij,den 1) in taI1g, ii
I!!COUS<'lfa lui Vaf,ilko cuma§a plina de sange §,j 0 d\:tera femel'i nnui
popa sa 0 FIP,ele. Dupace a 8Ip'alat-o, i~'a pus-o din nou, in vreme ce'
ei mancau. ~i sOlia popii plall.lEe, ,cruci el era Ina UIU mort. Ell ii lUIZi
sughilUidle §i inlt,r~h~: «Ui,cle Emni en?». Ii 8\\ "'pus «tn cctatea
Zdvijdem>. El >Clem apa §i i s'a ,dat. A haut-o §i viea'la i-,a l'e'vcnit. Ve-
nindu-§i in &imtiri l§l pipili oama§a §i zis,:: «De cem:~ati seos-o?'
A§ fii voilt sa mol' §i saapar luailltea lui Dumnezeu, III IUIOe,a8'ta eama§<~­
;plinil de sange». Dnp'aoo au iapravit on masa. plec.ara in graba pc
uo gell" ma're. Cad p>c ,atunoi era luna Gruden 2). In ziua ,a: §alJlela ajun~
sera laVladimil\§i Davi,d veni ()U ei, 'oa fUn valuatO'r ~Ial'e a p,rilttS 0'
prada §UiThch~'8~ Yil)pala1tul lui Vakei §i~I de! iell» paz,a a tfeiiedCle
oameni §idoi ofi~eri, Ula[l§iKOl.crlfo: '._'
";1" I····.. Ad a 'UlfI ,atea~ l')l'~a'l.
'V1H"mlf."can ,.,' V'" ".'lk'·", , I .• ,
0-11 8 a creDa! 02di1, sam·,
A
):',1'Ozit, }}li;;B:~'~ll hohote '1i zise :'~<N~"~';I\I\var§it ni~i oda'ta 0 fapta;
<I.,at de uritli in Rusia, nid in ilimpul st'l'amo§iJor no§t>ri niJCi in 'ftim-
pulparil1lilor no§1.ri». ~i tl'imise numaidedit 'sa~i SPUl1U lui David
1) Zdvijden., un ora~ intl'e Kiev §i Vladimir.
2) GII'/ulen, Noemvrie.
- 181 -
-Ole" 0' ,oci doi fii ui lui SV,]a'tosJav: «Venid Ia Gorodct~ SIHe a indrep' La
3
neillorocire:a, ce s'a llll!tam,pl'at in Ru ..:ila §i intre >11O'i ,oarl sUIt',em frati,
J,;in.a:c:a .sahia ,a fostarullcata Intre noi. Daca nO'i nurepacriim a<'Elasta
fapta urlta, '-un :rau §i mai ilIlJrure se va ivi l[J!t;r<e Hoi §i fra'ele va ineelpe
;r;;a uddii pe £raMie sau, RUISlila via p'ielri §idu§malnii ,noff:ri PO'lovcii
vor veni sa puna mana p.e noi». D-avid §i Oleg auzind a,eeasta seln~
triBt:ad groz,av §i pli:llJIISera, zilCii'lld: «A~ai ee'Va flU e;',a mai in' aanplall, 'in
f amili'a noastJrli». ~i-§i stransera l1umai '(L'cat armatde lor §i sedu-
,sera Ia Gorodec, in vmme '00 Vla>dimir era cu ,armata @a inllr~~ pwdu,ne•
Aturucri VlaJdi:mir, Oleg '§i David hiinism:ape oamEmii lor la Svi,ato·
polk !'lpuTIllllidu~i: «De ~e ai ,eiivar§i,:; vu .aloeasta <;ri,ma ]ln~[\>11a I'U-
seaBdi? J)"e ,ce iall1.l,noat fla:hi~ iI~~U!::!I~ll:l~c,~~:>:t:!~'(,pe ee .ai orb~t pI>.
fratele tau? Daea !i-.a.tiim:ut vr'uill ir.an, tfCJb~l!ila B'a~J
8'tri. Dli'pace i-lai fi ,dovedit vilna putcai ,i')a-l pe,depse§i. AC1Fm, ';!PlI-
ue-The noua p'Em.tI'IU toe g,l'e§ala l-ai lllahra>t.at .as feJ»? Sviato!fH:J!lk zlGe:
«David IgorovilCi mi-,a IElpIUS: Va,sdilko ia uICli'l~ Ip·e fmtele '[,an laropoik, tI
vrea ,sa te ucida §i p,e tine §i 'iYa pue mana pe ora§ele tale, Turov, P~Ilisk,
Her{)stie §i PogoI'\iJn.a, §ica ,a jurat, eJ ~Ii Vl1adi'mir, ,ea Vklldimir ,UlriC fa
&13 stnbileasca la, Kiev §i Vasilko l'a V!a,dim·r. Eu a trehLlit. fara voia
mea, sa-mi alpar loaput Dcl ,al}itfeJ, nu eu, ci David I-a orhit f;li l-,a luat
Ia d». Atul1Jci oamtm:i Lui Vladimir, ,ai lui Da,vid §i ai lui OIeg ii
zisera: «Nu te d,el"vinova!i ,d.edaru,illd di DaiVid l~a (',>'hiJi. Nu intl"un
()ra§ d3 aJ lui David, ci III aJ tau a fost ellipsit de; vcAlere». Cu a.cegte
vorhe ei se ,dCfllparli:l'a. A doua zii !e~ voiaiU, Vladimir, David §i Oleg
sa tvea.ca Dniprul ,sprea loodu,ce iupotriva lui Svialtopolk §i Sviato-
lPolk Virn sa fuga .din Kiev. Loeui:todidin Kiev nu-i dadura voie, r,i
trimisera pe vaduv,a lui V&eJV1bd '§i pe me'nJipoliituil Ni.cola,e Ia Vla~
dimir en vorha; «Noi te ru,gam, :p'rindlpe,pe tine §<i pee frC\~:li tai, s'a
nu pmtitii tararUklewsea. Caci, daea voi va apuoali de f,a,ce'li dizboi
iutre voi, pagan~i se VOir hu!clura §i vOir ,navilli in .ace,aS'l!a lara ,c,uooritii
prill. munoa §i viteji,a pa,riutilor vo§tl'i §i la stramo§ilor vo§tri. Apa~
rand lara l'UkleaSCa, eli au CUJde;rit §ia>lte lari §'i voi voi~i acrum sa dati
de mal Tara l'usea'8Ica». Vrudiuv,a lui V,ge'vlrud §i mett:rolP0]itul venirr,a Ia
Vladimir, il rugar,a §i-i impar'ta§ira rugaeiunea p,rm care locui,tol'lii
,:din Kiev se lnda,to;rau ,sa IDlcheie pa,oe ,sp,l'e a~§i ,aIP,a,l1a ta,ra, lI'11Se.aroa §i
:a fa'~e razho:u en paganii. Vla,dimir auzind aCe:U"ta planee §i zi&e :
«Ea,deval1at;pa,l"inlii §i s'ramo§ii ~lO§tri .auapallat ~ara' rU<8em~ca ai
noi, noi VTom sa 0 minam». ~i eJ primi favol'abil ruga.cill!IH~a prinri-
2) Pogorinl1, 0 reghme langa l'~ul Goryn, afluent al Pripe,tului.
 - 182-
pese], ciid cl 0 venen ~ap~e) 0 ~nama, clIin eaThza, tllitiilui san. Ca.ciJ el
fn6e<£e foairlte iuhit de tJatlll san §i nici F'C ci!nd era in viea~a nici dupa
moariea Sla, el nu faeu nimilC in IC{)lltil1a voli:n~ii saile. Del UlCiCe,a eT as-
cultll pe princ:ipeJEl<li ea pe 0 mama. Elascu}1 ft pe mitlropolit,caci 1"1
cm8tea derul §i nu-i refuza ,oererea. Vladimir era de faipt un prin-
cipe uman. EI iulie/a pe metropolili, pc episcopi ~i pe cigumeni. EI
f,ul:leill mali prel8ulS deto,ate pe ,calugari §i, d'I!I1ldaoe§~ia veneau sa-}
vJazii, lle:da,dea sa hea §fi sa mananoo ,Oa Ia !corpii sai. Dadi vedea pc
vr'unul ,eli se imhalta €Ia/ll <01i face vlr'o nccuvilirnta, d nu-l ooandea, Cli·l
luacu dragostle §i.l mangaia. Dail' sarevenim 1a suhiectul nostru.
l.)rilJ!c1p'csa ,dupa oe a foSit Iia Vialdimir, veni la, Kiev §i arat,a lui
SviJartopolk §i locuitorilor din l(ji'ev tO't ()e s' a zis §i ea va fi pace. :;;1
lllicetpura sa-§i 't;riruclata UiIlJul ahuia delegarti §i se intelese;ra sa spuie
lui SV~laJtopO'lk: «Daea este D3Jvid care a fa'Cut a'Ce!asta l1'enorocire, tll
SviaJtoPQlk, mCirgi 'n eontl1a lui, plrinde-l §i gone§te-h. SVLaltopolk se
l'I'lsa'rcinacu lacealSta af,wcEll'1e, sarrutar,a m-:uJCiela §ii incheiadi pace.
D3Ir, in v,remcce Viasilko eila la V1rudillDli\r, in ~oclUl care am
spus, in ,a,propiel1ea p,li,resiim.iilor, ma gasearm §i euacolo. Intr'o noapte
prin:eipe1e David 1J:rianisle; sa ma cau'lle. En viu; dl1ujlina el'a ~I§ezata
in jm:rul sau. Ma puse: sa §ez §i-mi zise: «V!llIsilko a vOIlhit in alCcasta
noapte lui Ulan §i lui Kolcia §i a zilB: A1lJdca Sviato!polk §Ii Vla-
dimir BIlllIlt pe role sa re ducit in contra lui David: DaCia David m'ar
ascmta, !all" IPutaa tdmilte un om Ia V,lwdimlh18(pre a-I face sa .se in:toar.
cii, din drum, caci § liu cii a is[l'UiS ca air pa.rasi expedip,a. Du·:t,e deci, eu
ace§'ti ,doti! oalmCllli, ValElile,de gase§te rp,e V,alsilko, omonimul t:ruu, §i
spune-i: «Daica tu v'l"eaJi sa 1.rimiti UillUJ ,diu oamenlii ta.iJ §i daoa VIa·
dimiJr se intowl1ce mwpoi, ipi voiu da dertatea care vei wea, Vsevoloj 1),
~epoI2) sauPelromih 3 ). Ma dusei ,deci sa gasesc pc Vasilko §i mport"'iai
tot ce a tSrpus David. EI r,aspunse: «En n' am spus .a>ooalSta, dall" am
DlaJI'e naldej,de in Du:mne~elU. Voiu tr1imiIJJe la VI,lI'dimil' sa·l rog sa
nu verso eange din cauza mea. Un luau ma mira: e cit DalVid imi ill
una din (jela~ne sale. Cat despire Te,rebrnnl, ea' inri ll(paI"!i'lle, a'OUilll §i
1n veci». A>OeaBita iill adevall' 8'a §'i intam,plat, ciici a fost pus de 'illdatii
In .sta,panii::rea posesi'Ulllliilor saJe. Mie illlsa imi zise: «Du-re, galSC§Ille, pe
David §i ,eyplmne-i ,sa-miex:pedie2:'e pc KuImei, vreau sa-I trhn~t II!II V1a~
dimiir». Da'ViJd nu Be lcl1JV'oi, ,ei ma tJritrr~i.8e ,din nou, zidindu-ami «Kulmd
I) Vsevoloj, or,a~ in Volynia.
2) $epol, ora~ in Volynia.
11) l'eremil, OIra,~ in Volynilll.
- 183 -
nu e ad». ~i Vasilko imi zisc: «Stai urn momenJt». E~ po.rrunci seI'1Vito~
mlui sau sa iJasa, se a§eza lalliga mm,e §i-mi zise: «Anu eli D.wid vrea
sa ma dea, Le§i~or. Nu s',a satUl1art eI desangcle men, mai vrea iDea
sa Btl sarlJu:r;e danau-ma lOll:? En ,am flilcllt I.e§ilor mult :rau §i aveanl
gimdu~ sa Ie mai fae inca mai mult §i sa razhun ~a:l1a Il:'Usa. Daca el
m~ da In mana Le§ilor, en n'lam rte,ama de moarte. Dalf i!i voin: Sipunc
aldiev:irul: Drunnezcu va fi vot It desiguif sa ma pedepsea\Slca de j'n-
gllmfrurea meal. CalDJd rni s',a ·a;dUiS veslea loa Berendlicii 1), PeeeiUegii §i
TorcH vin impotJriva mea, mi·am zis in nine: Cilnd VOl' sosi Bercn-
diCE, Pe;cenegii §i Torcii, VOl'Rl. spune frlaitelui men Volo(lal[' ~ David:
«DKl~i-miCle,i ma,jl tirne:ri 80Ma~i din drujiJna VOIa8~,ra §i voi in§irva, he~i
§i veseliyi-va». ~i :m.a mai gandlel<liIll llnCa. In timpul i,elI!l1iri voiu navali
in ~a.~a Le§i1or §i pana in timrpul vem voiu lua im stilpanire ~ara le~
§ea&Cia §i voiu TaibllllI1la Rusi,al• In Ul'lma voiallll sa IDva{lez in yara Bul~
garilor del a DUirrore §i sa-i sn.pun. In sfar§iJt la§ fi Il"ugat pe Sviatopolk
§i Vlll'di'mir sa ma looe .s,a merg OOIU:ra Polovdlor. Voiu merge, ma
gandii eu, oont:r,a Poloi\TlQilolr, ,sa ,ca§tJ:iJg glo,rie e'au sa-mi jertfese vileaJa
peniJru !a:r:a ruseasoo. En rnu ,avewm in minte nici urn plan, n<i>Ci contra
lui Sviatopo~k, rniciJ eon:iI1a lui DaviJd. Jur 'Pe DUlInIl1ezeu §i pe judecata
lui de sus, 00 nu m'am ga.ndlit de IO'e lsa falc vr'un ran f'ra!iJorr mci:
dar, ,ilin c,auza ingamfarii meile, Dumnezeu m'a nmilit §i m'a injoSlit».
Cand rosi ziua Ide P,a§ti, David venriJ sa ,cuprinza volosltea lui
Vrurilko. Sa, Volodalf. 'fmtJele lui Vasilko, il intalni 1a Busk 2) §i David
nn IllJdirazni sa dea Iuptacu Volodalf. frraltele lui VasHko §i el se in-
chise in Buck §i VolOida:r 'lUSediaaleeasta lectare. ~i Volodar: incepu sa
spuna: «Tu ai faeut rau 'Ili tu nn te ciie§iti; aminte§te-!j ca,te Crrl:mlel ai
saval1§it». Davi,d inCJe!pu a;luiUci sa 'aTiIUliCe vina, a:srupra lui Svialtopolk,
zicii'l1,d: «En am (lieu!; alcieaJSita? A fost intJr'o ce41ate a m~>a? Eu Ill-'
srumi ma tem(,J,am sa IUU ma IPlrinza §Ii sa nn rna fad! sa patese la feI.
Eu iill t:rel»lu.iJI; sa illlidcipliltrelllC ceelll 00 el ,a, hota;rlt;cad eifam in mai~
nilor lor». Volodar zire: «Dumnezeu numai fJtie oe a foot. ACUIlll, Ii.
heroa'zu pe fratele meu §i eu voiu inehciia pace cu tinie;». David se
huema, trimise sa oaum !piC VasiIko, il dett.e in moo'a firateluciJ sau §i
llnoheia !place §i se <lure fi~clam lin trea,ba sla. Vasilko Ffi3 i''!:laibili l,a Te.
reibovl §i David se j'Il./toarme la VI,aditm.ir. emu 80si 'PrimaVla~a Volo·
dar §i V,a~ko mensera impotlriva lui DlaiVid §i ajwnselra In:aintea ce-
tatu ViSlelVoJoj §i David Be illlChlse in Vla:&imitr. Ei asediaTa Vse-
1) Bell'endidi, PrO>JlIOII' luom!a,d de ",asa tiuil1ca, l:ributrurl Ru~ilOiI'. Ei diE\Par
Ilulrilnd din istorie.
2) EllS!., I(jra§ lil'! VoIYJrlia, Voiv(H:taiLllll TlIl:'llopol
 - 184
volojul, JUIa.dia,ooa,gta Cletate eu aeflll §i-i deltera foc. Vaoilko pOl'u1J:ci
sa ouuoalile pe locnitorii carri fugeml. 1!:1 l§'i eati&fael[l razbnua,rea sa
OliSuprla unoI' nevinov,alfi §i valr3a sange llevinovalt, In urma mexse in
COlnt,ru Vlwciimirului. David lie illichise In Vbdiml.r. Ei hlOlcLVra ceta~
I
tea §i trimi&eira f,a spuna lu>cuitori~or din Vbdimi,r: «No," n'am VIClliit
lueontru eeta~ii voa,3tre, niei 'contru VOlalstra, cicontra du§manilor
TUlIt-lak, IJuzalr §i VaGile,C1it.ci rei sunt eeli oa1"i au sfatuit pe David §i
1-,aJU pU6 sa falca Iraulpe ~alre I-au falClll:t. J),aica vl'e!i sia va hateti penlr!.!
ei, noi eUlUtem g,ata sa ne hatem, daca nu, dati-ne in maini p,e du§ma-
nii no';)t:r!». Locuitoraiauzind acea8il.a ,frO adltll.a>ra §11 spmllclra lui Da-
vi,d: «Lihereaza-i pe IwcC1~I!l omneni. uoci nu ne hat.em p2nbt'l1 ei; noi
putellll .s'a '1)'<21 harLem penltru tine, iar niU p'cntru e:i». Daea tu nu·i d.ai.
Hoi yom ,delJ;ehide pOr!i:Je oeitatii. Gande§te-te atullei tn insu,!:i la ~cii.
p,aiIiekl 'La~. El a foot stIit I!'la-ip,redea. Dar atunci Davi,d zlse: «Ei nl!
sunil: ,alcri», Icalol Ii trimlB':;sP I,a Luck. CandeJ1 au sosil la Luck, Tu!l'iak
fugi Ia KiICiV; Lazar §i Vweile lO1e intO:al1Sera I,a Turii'sk. Cand popoTul
8( ,aflat ()a ,ei 'c,eau la Turi~sk 1), i'll!oopu sa ,slirig'e in ()onlt,I'a lnli David ('u
v'orhde: «P'mdii pc OCiC3 it!'1 ,e;ere, ahfelne pl,cdam noi». Davi,d t1'1-
mise sa lcaute p,e VasHe §i Lalza.I' §i·i prcda. S'a llliCheiiat pwoea, Du.
mMlA)Ca, §i a dOHia, :iii diminea~a, au fOfrt spanzuratl Va~iile ~l; Lazar.
Oaun;enii lui Val8ilko li·ciul'wira dc sagef .. Apoi ridicara asedinl ce-
tii.\ii. J\,cel:tlSrta a fost a dona 'l'azhu.:l1rul'e a lui Vasilko, llazhu[llall'e pc
caire TrW a fa,clltca §i-a Inuit-a. AI' fi fOM 'lllai hr:nc sa l,asle' aoeasta In
grija lui l),nmlLzeu; sa l,aae in sarcina lui,cum ziee profetul: «En
ma voiu rawuna fa!a de inimici sa-i §I; de eei ca:ri "'na rurase». Caci d
Il'·azhuna !sangeit.e fiilOlr siai §i faloo s'a clwza :razhunarea sa a8upra ini-
micilor §i ,asU!pfla .(Ielor c:alri il ru,raw». CaIl,d ascdiato.rii au pJeoll!t, el
de,efa0tl pe oe:i FlpanZura!i §i-i ingropa.
SviatQPolk, p'romitalua .sa goneasca p2 David, m<'r:rSr~ in contra
Bm'2istiei, 1m Lc§i. Cii:.nd David .a aflat drC8IPX>C a!cea,sta, 8e ·dullIe! la Le'}i
I
sa ee;ar.aajuto,rul lu:, Vladi,§,luv. Le§ij faga,duira de a·I :ajuta §i pri-
nrira dda d ein()i z'Ci de grivne de. ,aur zitdlnd: «Vino 'Cll noi la Be-
restle, eaci Sviatopolk :rue poflle§te la 0 In'irrevedell'e. AcoIo te yom
impa'Cla (lU Sviatopollo). DalVi!d, alsm"ltandu~i, l'ge dUf'I'~~ la BerestJ;\e Cll
Vl,;~diehv. Svia'topolk era inc:ctate §i Le§ii pe Bug. Sviatopolk se in-
~el:e:se8ie en Le~ili ~i Ie-a dart maxi ,da~'Urri rpnntrn oa Il'a .. ; dea in mana pe
Dwid. $i Vla>dis:lav ZlB1cJ lui Dav1d: «Svlulto'Jlav nn m'a aoouItat, in-
toa,vce-te alcas:'i», ~i David se duse I.a Vlad!"lmh', $i Svialtopolk 'i n 1e•
1) Turiisk, ee!lIte In Volynia,
- 185-
legandJu-SIe ,ou Le§ii gre ausie lill oollltlla Piuskului, trimiland sa"~l
stxanga ,arrmalta. El]jnaiuta :pan'a la Dorogohuj, llDde li§i a§ietpta ax-
mart'a iSla. Apoi se ,ause iill ,con! Ira lui DaY\1d Ipana S!uht z:idurile dcrta!ii;
David se ~nchise aci,a§tcptalld ajutorul IA~§ilor. Cael ii "pUBe!&ecra:
«Da;ca pl'incilpiii ru§i yin inoontrla: ta, uoi yom veni in ajutorul 'tam>.
Si ei il III1§'Clwra, primindam' §i dela David §i d"il.a Svjm:topolk. Sv:1a-
to:polk irucunjlllJa O(t'a§UJl §i Il'amll!se InJaintea [ui ti:mpdc §llIprte sap-
taman,1. David IHceplu sa~l (t'oag·e: «Las'a-ma sa u12sdirn Ol'iall:~' Sviato·
pHlk lOOills:inl:~i la aoe:asta §i sa!xu:'ara CrllrCea. DalVu,d ie§i Idin o:r.a§ §i ~e
duse la Cel'Vell. Sviatlopolk irntra In or:a§, In Samba: Ia sfaUIt,ll §i David
fUg:i la Lel}i. SVI:;atopolk, ,dn,pa{lC a goni,t pe DtlVid,seJJiUk4Iei'stl'fa'Ca
planurj in contra lui Vo~odaJr §i Vasilko, spunalnd: «Aceasrta e8Jte
volo§itea {,atMui lUCU §i aJ fratlelluli men». Si porni Jill cOilltra 101'. Caud
V oleda:r §i VaGilko an .auz,·t aceste vor.be, pI,ecara §i ei in contra lui~
lrurund ,eu ei ,crllct'la!pe ,crure a Isanltase §il zisese: «Ell! ,aJn venit in ,co!U::ra
lua Davi,d. ,da,r Vl'ClH1.1 sa am pa'ee §i prietenle cn voi». ~i Svia.topolk
l§i dilca ,a,cest jUf'amant, hizuindu~8e p'enumarul ,trUlpdor Elale. !;'i sec
ciocMa in dimpia de la, Roj'l1a 1) .Caud ,cde doua parrtide 81e inC'ae~
naira, V,arsilko rirtird'i Cl'M'Cea zicand: «lata 'Cl'ueea pe 'Crure 'Lu ai sarll-
ta't~o. Tu mi-uli 'l'llpit deja ochil\ aemn Vlleai sa-mi rii.pe§ti §i vilcla!a:
Cl'UJce,a laJcea,s1Ja sa fie J.ntre noi! ». ~i lupta inCielpu. T'rupele se lllciie-
rarii ~i muJ~i oameni evlavio§i va~ura 0 cruce, ,care Slcridica deasupra
wrmateD lui Va3ilko. LllIptaa fost tBr.ihila. Multi OIameni caZUl'a de
ambe1e parti, Svialopolk vazand aprmweJroa luptei, fugi la Vladi'lllir.
V,o~odor §i Vasilkil invingatori :se op:ririi zicalUd, «Ne ajunge, sa g,tam
'In frUinJlla/l']:,l'e noastrc». Si nu mai memera mai d-:Jparte. Sviatopolk
fUlji La Vlflidimir. El avea C!U el pe ,ooi doi fii ai sai §i pe Clel dOli Hi ui
lui Iarotpolk §i p,e SvialtO§a 2), f1iul lui Davild Svia\'\oslavirei §i restu~
drujillei Isale. Sviatopolk. ,stabili la Vhdim~i' pe fiul san Msti,eIav ve
Cla!r'e el ilavuse ·cu 0 cou'cubina §i trimise p.e liaroslav 1n 'UngaIIl:,a Spl'l0
a chema pc Unguri in cOlUtr:a lui Volodalr §i el ilUHL§ise druse la Kiev.
A'Illmci hrol9lav, fiullui Svialtopolk venicu Ungllil:'lii. On el era :regde
KolOlmalll 3) §idoi episeopi §i 8e opcrira langa P,remy§l,dealungu~ Via-
grului 4) §i VolOldla,1' se inchil3e In ,celtalt,e. Cam in 'aeest limp, David
sOisi dela Le§i, l§i lasa fetmea la Vo]odall' §i se duse el insu§i l,a Po··
lovd. BOn!iak II lntalni. AtuillJei David '~El intJoail'S'C §i. se dUL"'Cl'a im-
1) Rojna, 0 c1impi'e In Ga~itia,
2) Sviato§,a, d1minutiv dela Sviatoslav,.
3) Koloman, regele Ung,adei (1095,-1114),
4) Viagl', IIfluen1 ill dreapta Samului, azi Will.r.
 - 186-
pireiUna lln contra UngUirilor. In dnUlluJ lor ei se opl'ulra sa treadi
noa,ptea. La miezul nOlPtii BoniJak Be sema, pairasiall'!lUarL.a §i se puse
sa lli:h~i ca un lup. Urn InrI>, ii raspume §i ma~ multi lupi i!ll!oopnra sa
U1l"]<e. Bouiak reyane artunci §i me Inri David: Maine yom invinge pe
Unguri». A dOUJa zi Borulae 1§:V oriindni laro:tata 1m lillie de hataie.
Dav1d avea 0 suta de soIidali, BOll1irak 11rei SJnte. El iia§eza in trei
ooloanlel §i pledi in <cOll1rtm Utnginrilor. ~i in,a~ang1ailda !pUlse pe Altu~
noplu 1) en cincizeci de o.arntmi. IUlcredirn!a Slte~guJ lui Daviid §i-~i
limrparti truPa ~a in doua 1P<iiIr.!i~ punand cincizeci de oamooi 1a fle
lC'a:fX; anpa. Ungufl:'lii seasezad In mai mu~te grupe. Ei emu In nu-
nUir de 100.000. Altrunopra lataca prima ~upa §i -dJupa. Clel fiiou un
primasah se rretl'alse dinamtea Ungu:rtilor. UngiUlrii 11 uilmariJra §i
lin inamta,relllr lor deIP~§irape BoniJak. Hornak atiarcaatullllci ,pe Un-
gUli dda llIpa'te. Al:unop.a se IntoairBe §i uu dadu, voie §i UngnriIor sa
se Intj()iarcit Al.'.vfel el omori un mare numalr dilI1tre ei. ~i Bonirak i1ma-
oela<ri rpe Ungurj pJ.{lI1zarulu-i illtoamai ea un §oim caire urmares.te
eiorile. Ullgurii fugirii, mlnlti Be Itnwara in Vialgr,all~Ji in San. Fu-
gind dearlurngul Sarnului, ei cadeau uum pClSte aItul. T1mrp de dona
zile invingatorii Ii urmarira maoeiiariudu-i. Aci a lost omorit epis.
oopuJ lor Kurpan imprmlU'a ou mai ll1Iui!ri: &ie£1. be Bpiune ea au
pilerit 40.000.
Iall'081arv fngi La Lc§i §i la<junre J,a Beres.tie. D,wid insa CWprilH
ziind Sutewka 2) §i Cervooci, wsi ;reipeJde :§i fliicu 'prizorueri pegoa-
menU din Vlardinm. MsttisiiUIV Be ipehise in certate 011 0 galmizoana,
cad <elralv'ea cu el 101cnritori din P\insk, diJn Berestie, diu Vygo§ev:l f .
BaiVid 'inoonjura oeltatear §i. 0 lSurpuse 1a mai muJte asalturi. Odata, el
a 'i'nainrtllJt Ipana subt pOiall'ta ceta!ii. Darr w.cuitoriii anmcau sageli,
carl cadeau mai ,dese ca pI'Oaia" Mstislav in moouentuI cand urcat pc
zidutri se pregatc.a sa tIrIarga, fUi altius de 0 sageata printlr'O rwptu~a a
chill'asei sale, sUlbi'1 s'uibsrulOara. L-,au 800s abra §i \p1e8ltlel IlOllJpte mnri.
Moarrtea n'a fost fliiclUta <cunoscurt trei zile, iinJtr'a pa111a s'a anUlll~at in
adunare. Oamenii !lIireau: «Uite a mnrit prirncirpele, dJalca nu ne pre-
diim, Svia:to:polk ne va fra,oo sa lpie;rim eu lotii». Ei lnmisell"a sa-i !'!Puc
lui Sviaiorpolk: «Fiu} <too e (IlWrrt §i noi, "oi sulIlitean istovi!i <de fOiame.
D\1:vca flU nu vii, porporul 00 v<a ,[H'eila, nermai <purtand supol'ta foarnea,».
]) Altwwpa, prin<cipe III Cumamlor,
2) Suteis/~fI., un
OIl'la'jl in a'PJ'6plieoo de Cerven §l de Vl.adimir.
3) Vygo§ev, Oilr&~ in Volyuill.
- 187-
Sviatopolk trinUlsc pe Putialtla 1), voevodul san. Pu:ialta sosi et! 0 ar-
Jrnata ]a Luck, la Svi<u,to§a~ Hnl luil Darvird. ~i orum>elUii lUi David Cl1au
la Sviato§,a, Cad Svi,a~o§a jUliase lui DlliVid: «l)alca Svi'atopolk vine
JlJrnpotriva ta, li.o voiin rSipune». Sviato§a llUsa 1U'1l~ falcut aeeast<a, ci el
puse mana pe orumenii lui David §i merse dliar el in contm lui Da,viid.
~\vIi~I!o§1U ;§il PlurtiJata <so@ira l<a duei .August, Ipe can.d a<rmata lui Da-
vid! ,asedia ce1Jaltea, §i Davi,d l§i Htcca sliesta; ei eazuraasu;p:rra lor §i
iucepma sa~i masalc;reze. Asrediatji iC§ill"a din ootate §i Incerpudi sa
uo:idli armalta lui Da'Vid. ;;i David fugi iinprerupaclU Mstislav, nepo·
tul Sa'll. Sviato§a §i PutiJata liUlara lce/ta!rela §Ii stJahiliraaci pe Vasile ea
posadnic <al lui Svia'topolk. ;;i S'ViJato§lal se duse J,a Luck §i Pu[iJarta la
Kilev. David fugil la PolovlCi §i Boniak ii lnl>o!i. Dla<vid §i Bffl1i,ak
mersera in IOOlUt:m lui Sviia<tl0§a, la Luck, as'eldia<ra pe Sviawl§a incetate
§i inehei;lIira paree. SviatQ§a iC§i diln ,cetate §i f,e durse sa gaseasca pc
tatlH san la Cernigov. Da'Vid Insa <oU'prirnoo Lr~ckuJ, §i de alei se duse
la Vllardimir. A1)ull1<ci posa:dnicul BaS!iJle fUJgi din c:cta!e §i Da~i,d en~
priJllile Vladimirul §i sestaibili ralCi.
Uwpa dOiJrull, principii SviwtopOJ.k, Vladimir, David §i Oleg
!inu:ra 0 aduna<re §1 inviltlall'a §i !piC Davhl Igo;rmriei §i·i dadura un
Vladimirul, ci Dorogobuju~. untie el §i muri, Sviartopo1k ()Ulprrinsc
Vl,ai!imirUlI §i s1.ahilJi,ad pc fiul ~'U laroslav.
LXXXIII. Negooieri intre principi (109S-HOO).
An~d 6606. Vladianirr. David §i Oleg memelr'ii 'in corntira lui
Sv.iJaILo)?olk. E:i Be oprira ]a Gorode! §i ilncheiall'ii !p,ace, 0Um am Splll'
ill amil prreoode!Ut. [In iUloostan Vlardimlir zidi 0 hise;r.iJerli de piatll"a 'in
ciawrea Sfintei Maicia IUJi Dum:nezen in palwtul pcillJdpelui la Pe-
I'eiaiIavl. In 8icestalI1 V1<aidimir MonomalChul 2) funaa 0 ICetlate pc
Ostr 8) (1098) i4) ].
Anul 6607. SVliratopolk ~ ill COOlJtra lui Davhl la Vladimir
§i goni pe David, 1JaJ Le§i. In aclcilflj§i an Unglllrfii fura hatup- 1a Pere-
mnl [In acest .an laparn un.'c!!it;;x!ID delaBJl1rp~a W,aru!mill'luilrui in luna lui
ApriHe. S'an vizutdoua <~~~ri §i. In a.ceste doua ceI'c:uri, oodoi 8O'd
----------'-
1) Pueiata, voivodul lui Svill<topolk.
2) Vladimir Mouonwchul, lim lui Vsev1a,d, fiul lui Iaroslav, mare prill-
dpe de Kiev (1113-1125), nasont Ia 1053.
3) Ostr, aflruernt al Desuei, g'll'll/c.rn. Cornigov.
4) A~est pasagin un Be gase!!te in ioate ma:lluscrisele §i lIici in tra<du'cerea
lui Trautmann.

- 188
pana 1a o1',a 'a §asea. ~i noalPte,a ,.;'a yazut c'l ~E:i"Bteagtrri luminOl:lse
,pana Ia aUIl'Ol"ia 1). In aceSit an MS',1}81av, fiullui Sviatopolk, fu omoo:ti
b Vladimir la 12 funie (1099),
Anul 66YS, Mst t81av fugi de David pc mare, 1a 10 lliilli~. Tot in
acest lain Iplalcea fu 1:nch~a'ta intire EPa!ii SviwtO'polk, David, Vla,dimir
fA Oleg la UYCitid 2). La, 30 aceea§i luna, 'se adun-ara in a,C:easta laeali·
t<alte {Patii Svi,atopoJk, David, Oteg, Vbdimi1'; David IgoTovici vieni
lit ei §i Ie spuS!e: «De 'oe ru',ati facut sa viu? Iruta~ma. Cui i-am facul
eu vr?uu Tau? ». $i Vbdimlrr Ii ,ra,sPU:llJ3Ie: «Tu ne~ai trimis sa spu-
nem: ,F:fialilor, eu weau sa viu §i sa ma plang de nedreptatillC ee mi
s'an facHt. lalta-t(~. 1'u e51ti a:§czat [pe aoela§i oovor, ca §i fralii tai :
de ce al'U te mari pl&llgi? Cine dim nOli. !i~a fa,out vr'un run? ». ~i Da-
vid nu raspunse nimi,ca. TOti fra!ii sai Inlcallclcura, §i SviatolJOllk era
CMaire C!udrujina sa. Davl:ld §i Oleg 'CiU a lor. la 0 aare call'e distant a
Ul1iUJ ,dealtul. ;;i David Igo.roviei 's;' linea la 0 parte. 1.':i nu·} laaa'ra
langa ei, d,ar &C ,sfaltuira 1:n privinta lui farade er. Dupa cc s'a'll COIl-
sfatuit, ei i~i trimi:e.-era oamPlnii lor la Da,vid. Sviatopolktrimise pc
Pulia-ta, Vladimir pe Orgost §i RatiboT; Davi,d 1:/1 Oleg tr.imiserii pe
Torciill. Trimi§ii Booi!:i la David ii lflpUlSClr.a: «la",ace elpwn f.ratii tai:
noi nrn voim sa te liisam 6ia §ezi la Vla,dimil', fii:ndca btl ai ridieati
sahia 'iri contra l1oastra, 'ccela, cle pana aeum nu s'a mai, intamplat in
lara rusealSca. Cu toate al~les.tJela, noi nn te bagam in 'inchisorure, noi
nu-!i facem nici un rau, dalr i1i inga,dl;:i;mcele (le urm:laza: Du-te
i;i te sta,bi-le§te Ia Bujskii Ostlmg~), urn 100 fortifi,oalt; Svlialtapolk
'iti da.rlUc§te Duhen 4) §i Ce:r:torryi.sk 5). Vladimir ili da'l'lle§'edoua sute
de grivne, David ~j: Oleg ldoru,a eutecIe grivne». In Utl'ma, Pi trimiselra
soli Ia Volodal' §iV,alsilo: «la pe fraftele tau Vlarulko eu tine §i Pc-
it''t'lmYi§1 eli v,a .alp,ailJlma tea volc§te cOillluna .. R,amaneli imprclma, da.ca
~l<Ceasta va (lanvine, Idalea nu, lasa aei pe Vasi1ko, noi II yom inrlr~el!i,nc
aci; dati-ne 'in8a lnapoirobii nO§':ri §~ pe supu§ii Ino~t:ri». Ni,cl Volo-
d,alT nid V wsilka flU p'ri:ml~ra a.CMs'a §i Harvid se I'>taibili Ia BUlsk 6) §i
in u:rma Sviatoebv dete lui David Dorogohujul, u'l.1(le mUtri §l VIa-
dimilrul ildarui fiU~fll:i Sa'll brosluev (1100).
1) Acest pasagiu nu &e gasc§tc in toate ma.nuscrisele ~i nid in tl'adU:cer!':t
'~ui Trantmann.
2) Uvetici, Iocalitate in regiunea Kievului.
3) Bujskii Ostrog, looalitate Iiln;di Bug,
4} DulJcn, o,ra~ in Volynia, azi Duhno.
5) Certoryisk, ora~ in Volynia.
6} Husk, orll~ in Volynia.
- 1&9-
LXXXIV. Noui negocieri (1101).
In RUfllJ 6609 mud V@esLw, principe de PQlock, MieX'curi la 14
Ap1'iHe, la oca,sul lwua ,dilll zi. Inatecla§i an Ja.wslav Ia:ropolkov:ci
din Berestie dedarii razboiu. SviatO'polk me-r,se impotriva lui, il rlur-
pIli-usc in retatea 'sa, il p'rinGle, il puse in lan1;11:1'i §i-l dnSt) 1a Kiev.
Me'tropolitul §i egmruenii in1Jerveuirra pentJ)u el §i dobandiTa icrtarea
lui Sviatopolk. II conduslf:'.ra la mormantul sf~ltilo1' Boris §i Gleb, 'ii
8coa'c,e1'a lan!m:ile §i~i da,dura libiell"tatea. In acest an, toti fratii Svia-
topolk, Vla.dimiir,David §1 Ol~E1g §i de asemenea IaT08lav Be lillftrumra]a
ZolOltcea 1). ~i:o}i princiipii PoJavicilor trianiselra ~,eJe:gali 1a tOli ulce§ti
fm~i ""Pre ,a ceJ.1el pace. P'ri~ldpi.i ru§i Ie raspunsera: «Dalca vreli pace,
sa ne intfil11im ]a Sakav 2). ~i Polo'Veii trimisera soli §i reunirea aVll
Ioe la S:;kov §i indlei,ara p,aoo on Polov,cii §i primira unii deJa a1!ii
ah,.",tali'Ci, la 15 Setplle.mvrie. AJp<:'li {!Ie ,de,§!parfcrli. [I'll UlCCst an Vladi-
mir ridicii 0. biJger-caCialtJedral'a in eins:ea sfinteti M.aid a lui Dum-
neieu la Smolenek (nOl) 3)].
Anul 6610. hroslav, fiullui Iaropolk fugi J,;iH Kiev la 1 Oetom-
hrie. La sfiir§itul aC03tei Iuni Iaroslav, finI lui SviatopoIk, atrasc in·
tr'o CUr2a pe IaroslaiV, fiuJ lui Ialf'{}\polk, il prinsif pc malulrile Nu-
l'ei 4) §i.l ad'llsie la t,atiil ~a'l1 Sviatopo]k; ei 11 pu,sera in lan~uri. In
a'oes;t ali:!, 1a 20 Dec:enlV"rh', M,)lidav fiu~ lui Vbdimir, veni en Nov-
<Yo~A,dDrn~l'
f')
CalC'lJ. Sviat(1)o.Jk
L'V' ,."---" .,!L • f
faeuse Oll Vbdimi'l" 0 invoiala in v:rtutea
eareja SviatOlpolk trebuia sa ocupe Novgorodul ~i sa stabileaeca pc
fiul sau ad, ,;la1' Vladimll" sa etabiJ.ea=ca pe fiul sau 1a Vladimir,
M,stisluv ven,i la IGev §i se a,d,unara ihLr'o a<daie imIP'1'e'UJna §i oamenii
lui VJJa,dimi'r zi.,era: data ea Vladimi'r a lrimis pe Hul €au ad §iJ 10-
euitorii din Novgororl se gasesc ,a§cza!i ae010 §i au sa prhlza pe fiul
sau §i sa-I dUlC,a 1a Novgol'O'd, ia;r Mstis1av sa se: duca La Vladimiu.
LoouitOlriidin Novgorod, zisera lui Sviatopo,lk: «Principe, n0.1 am
fast tlrimi§i la tine §i ni .s'a EpUS: Noi un vrem nhti pc Svi.atopolk
nid pc finl ,sau. Dadi fiuI tau aredoua capie:te, trimite~ni.l. Voevo-
<Jul ne'la dat pe acest pri'l1cipe §i noi I-am c.1'esout ca (pJe princi~pe1e­
n(}Sttru, iar tu, tu ne-ai pa,rasit». Sviatopolk avu a maredisCiutie en ei.
1) ZvlotCK'G, UII oou :in fala Kievulni, rlluflH III Dnipl'ului.
2) Sulwv, ora~ in regiunea Perda~lavluluili
3) Ace;;t pasigiu un ~e g1ise~te int(}ate manuserisde ~i nici in traduccrell
lui Trautmann.
4) Nlll'a, aHucn! (II BuguIlIi.
 190 -
~i Dum el nil V01<au sa oedeze, ei Iuadi pe lVIstiruav §i so dusera la
Novgo:rod (1102).
In weest aRt aparu peCiCI' un sCllIJn, Ia 29 ]ja~~uaric, Limp de trei
zlle. S'r. v;azut (Un fe~ rde mlJl'OIra lapJrillliS'a la raearit, la miJazu zi, la
apus §i Ia miazalloap1le §i a fosttoata 1ll0lllpitea 0 lumina ]£1 fel euoe~
de luna Ipllna. Tot in aleest <aIU a fost un scmn in IWll!a, la 5 Fefuua-
rie. IJa 7 «lin aeeasta IUi11'a,ls'a vazutuusemnlusoare.,El a fost In-
.eonj~r~r~,d: trei H.~~·?~lbee. $ie~'.~",§~v~J!~cu~c~h~; ~~~;;t in do;;~ ee-
.It:iiilait. Viizund aceste semnelcredincio§iillip r~~~ra de Dumnezcu 6u
sllspi~e §[ ou Larcrall1lli <oa saikp'ref~r~i'r~~ prc~~Il'i fC'dcite. Cad
printi-e .s~~,~mele surtt 8oootiteDune§i.a1tel:er~I.e:AiiUlu,j\:ma tor
DumneQ:cu inSllflli un gaildprineipilol'lJl!§i. £i s~ i~ota<rira sa faea.
razhoiu PoloV'ciJo.r §i sa l:er invardeze talra. Aces! proiect s'a ,ardus Ia
lrl1JUrerplini<re cum vom rarata, in anul urma'tor. In aeetit an muri !a-
mBIa,v, fiul lui larOipoJk, Ia 11 August. In aeCliit. an fHea lui Iaropolk
Sbyslava se duse In POilonia G.a se lllaTit:e ICiU BolclSllav, la 11 Now~m­
inie. [In aroeS{!; <au lui Vbdim!Il' 1i so nason un fin care fn numit
Andrei (1102)] 1).
LXXXV. Victoria asupra P%vcilor (ll03).
Anul 6611. Dumnez'elu dete un gaud hun principilor l'u§i Sviu,.
'lopolk §i Vladimilr. Ei <s'au aldunat IaDolohsk 2) ea sa tie sfat. Svia--
to/polk se <u§ezaqu drujina sa, VhdimiJr on a sa in a:ela§i coict. Si
drujina lui Sviatopolk inccjpu sa delihc<rcze §i sa graiaSlCa astfei:
«Plrimava:lla In'll c timpnJ hUln de hljprta, yom Imina pe sm·erzi §i cam-
purile ,lOr». Vladimir Z1siC: En rna rrdir, 0 dmjilI1a, de a va vede.a ell
ata1]a glrije ,penrtrn rcaii, en loorli tarani-ira:ra. CUlm 11U va ganditi voi ea
indart<a ce !aTanuI va llnrcepe sa :alre, Polovlul va sosi, 11 Va lo~i eu sa.
geple sale, :Ii va lua 'CiaJu~, va <p.a:,l'uurde in Slate, ii va prillHIe femcca sa
§i pe fiii sai, §i towte <ave.ri~e ISia<le. Asilfel vol! ave<p teama pentlrll 'ooi !li
un ave!i rtteJama pentru 1l1Jsu§i laranuh. ;;i dcrujillla lui Svia'opolk Iml
putn sa-i r.a"1P 'tmda nimtie. ~i Sviatopolk :1jjis<e: «Erate, 'eu sunt ~arlla» ili
Be seula §~ Vl.aldimir §i zise: «Fra'e, tu adulci RuS'iei Ulll mare serviciu».
~i rt:rimisclras,aspUilla lui Ol<eg §i Dtalvid: Veniti ou aloi lin contra Po~
lovcilor; n<»J Siau vom :tll"aii Isau yom lUUlri», D:vid Ii a.,erutl!. 01.:-,2: nil
1) Acest pasagiu Iln se gase~te in toate manuscrisele, nici in traducerea
lui Trautmann.
2) Dolobsk, 0 iOl'wIitate pc malu:l Dnilwului,
- 191 -
voi, ci 1St} SlOuza zircand: «Eu nu aunt prea hine». Vladimir imhrati§i\ per
fra1ele gaU §i se duse Ia Piere:iasllai'vt ~iJ on el Sviatopolk §i David
Sviatos~1avici §i David VIS<esbvici §i lVIstil31..av, nepotlul Iuri Igor §i
Viaccruav hropolkov~ci §i Jarropolk VIadimirovid. Ei pl<crcara §idi-
Hiri §i eli oOlrahili~e. Ajurllsera mai jos de Cata'l.'lacbele nnilprului §i se
(}plrira in locmiil!eI jowse de liinga insula Ch.ruliica l). Se uxoarra pe cai,
infantelri<§tii ier§ilra d1n cO!J:ahi,j, §i mersel11a tillll)p< de partru zjle, §l ,aiun-
sera lla Swten 2 ). PoloV'cii ~lUziil1d de slOsilrea Ru§ilor Ise aldrnnrura in
miall1e numa:r §i linlwra sf alt. Uooisoha 3) zise: Sa ,eercm palce R'tl;§ilor,
cild ei se vo.r hate eu indarjil'e In contra noasu'a, fiindea noi am
adurS m11Jlt rau tarii l'USc§ti. Cei mai tincni ziSCIra lui Ul'Usoha: «Dadi
tu ,ali teama ·de RUlli, noi rllU ne termem: noi ii yom hatle, vom merge
'in tall'a Jor §i Ie voon euprmde cetatile. Cine Ii va /'leap'a de Hoi:'?).
Pxindpii ru§i §i foata llIl'mata faeeau l'ugaciu:ni lui Dnmnezeu §i pl'ea
cnr,a'tei lVIa,icii sale. Uuii ofereau kUU1a 4), al!ii pomuln'a saracilor,
a1lii dmruri maaramirrilor. ~i pe cund se l'UrglMl alstfe1, Polovcili pomira
impotriv<a lor. Ei plUsc;ra in carpuJavanga:l'dei 1011' pe Ahullopa c:are
el~a renumift peml'u vi/te jita sa.
Pri!l1Jeipii l'U§i trimis(')ra §i ei avangal'da lor. Ea surrpriuse avaIl-
garda lui AltThu(}pa, dadu hUZll1Ja peste el §i il tlcise §i :pe 'el §i 'pe lwi
sai. NimClllIi dillltrre <cei <cari erruu en cl aru seapa,ci t.oJiall fo3t maccHi-
rirti. Trupde PoooVieilor SOISirn <acum «1ose caa'rbOtrii din pa<dure, Indit
uu se: IPillteasa-i OUlPll"inzi dinitr'o ipirivire. Ru§ii mersel'a In COrllU'a lor.
~i ma.l'eile Dll!1llrnezeu ha'ga 0 mare gl'Ola,za in 8uHetul Polovcilol'. Ei
fUTa eupm§i ·de SfPlaima §i de Ctlltl1emur in <fata trupelor rnse~t;i. §i
inannltau inleet §iehillil' caii lor nu mai aveau i'll!ela:l.a in pi;ciollll'e~.e 101'.
Ai no§trii l!l1JSa, ciila'l"eti §i pooestra!li, rserepezina alSUlp,fa lor CiU info-
caire. Polm~cii vazand enturID<[lsmul Ru§iilor imrpOlt:riva lor illla~rute chiar
de a Be fi lrll'eaera·t, 0 InaTa Ia fuga din fa<ta tTupelOir l1Use§ti. Soldatii
no§trii ii u;l'marh-a §i-i mareclitrira. Eval Ia 4 Aprilie, dinc1 DUll1Iuezeu
tvjtmisc areeasta izh§nda e<re,d:iJll!ciolZHor principl I'u§i, §'i tuturor cre~­
tinilO1." §i a .adus dll§lmanilor la<eearsta mare lufran.gere. In aceasta
Iup1a perira douazec:i :cIeprincipi: Urusoha, Kocii, AiI."slanop,a, KiJta-
n(}pa, Kuman, Asuip, Ktwnt.yk, Cenregrepa, SurhaiJ: §i a1tii. Beldiuz fu
faeut prizouiel'. In urma fratii se replaurura dupa v~ctoirie. Pe Beldinz
1) Chorti,oo 0 inRula in nni{H'u, in fata ruului CllOl'lila,
2) Suten, l~calita.le l1Cindt'Jltific<!ltii, II} regiunea, Cunumilor.
3) Urusoba. Compll:l'a nurnele en eel tle Tlw1!usoba al Ruui dlu:e pecelleg,
la Anonynllls. lzv, 1st. Rom, I, p. 70.
4) Kmba, ildecii colaci, pomana PClltl'tl sufletele eelor mOI'ti.
 - 192-
il c{)nduoorli Ia Sviatopolk. El incepu sa ofere pentru lihertatea saanr,/"
argint, cai §i vi,t.e. Sviatopolk irnsa il trimi,se lla Vladimir. Cand lSosi.
,'Ia,dimi,t' ii zThlel: «V oi swnlt.e~i pedepsi!j penJtxu nelegiuirea vorustr1i ...
caci voi ali jurat ade81Ba §i ell toate acesLea ati faout razboiu in Ru-
sia. Dece n'ai llnvayat tu pe fiii tai §i pc familiJa It,a sa nu calce jura-
min'de? De eeaJi VaTS·wt voi sange .cre~tille€'c? Acest sange sa eaza.
asup;raJ ca,pului tuu». ~i poruuci sao} omoare §I:~l tiiiad in ll'l[,cal-i •.
Apoi toti fmtii se rudunaTa §i VI,,,,dimir ZiB'C: «lata ziua ee ne-a dat-o
DOl11Jllul. Trebuie :s'a ne bucuram §i ,sa ne veE:1eJfim in'~r'jmla, cad Dom-
nul ;ne~.a scil4pat dedu§maiIlii no§tl'i: d i-la urmiHt, a zdrobit oa,pul
§erpilor §iP,rada lor a dat~o ca hraiIla poporului rus». In adevar ei
Ina-Ta rutUllllci oile, hoii, 'caii, camilele, Ic:o:rturile (,'11 u[}eltele §ieu Eda-·
vii. Ei lualra CIa, prizoni:eri pc P,elcelne'gi §i Toreicu cort.urj,]e h}r. ~i
Sf; in:oarnera in Rudi a ,eu 0 bogat.a p.rada §i ell 0 mare victo'rie (110:1l.
In annl aeesta venirli lacustele Ia 1 August. La 18 August din
aceasta luna SV~iatopolk se duse sa l'eciacl:easlea eet·altea J rrriev p,e care
o arsera Polovcii. In aeest an hl,roslav lYe batu Cill J\i[ordvi.nii, la 4·
Martie §i Jaroslav a f02t lnvins.
LXXXVI. Diferite evenimente (1104~1107).
Anul 6612. FiiclUJ lui Volodara fOBit dnsa Ia Consl':antinopol 1a
20 lulie, unde s'a mar]talt ,eTh Gul imp.a.ra'tuJui Alexi'O's 1). Tot in ,a,cest
an, Predslava, fiiea lui Svia1topolk .a fost data in ca,satorie fiulmi. re-
geJui Ungarriei, Ia 21 Augu€i\:. Inaioc,BIt ·an 'm>e:ro'po1itul Nice-phO!"
veni in Rusi:a La 6 Decemrv:ri,e. La 13 ,diln alceea§i luna ml.lJ:i v'uace:31av,
Gul lui j.mrorpolk. La 18 dinajce)elu,~i iun'a met,ropolif'ul N1ikephor fn
illistalat In €leaiUIlul sau. La ,sfiir§itul aloestui .an, SviatopoJk tl,:mise pe
Putiata §i Vla,dimir tirimire pO' fiul sau la:ro;polk, in eon~l1a Mins-ku-
lni, §<i OIeg insu~,i &0 duse impotriva ll1i Glch, dupa ce a prius pe
David VS~:\QJaiVilri, §i fla,u l.l1!tO\l·,g liliapoi fa:ra IS'a fi Hkut v,r'o ]EPl'aVa. Lui
'\'bdlimilr ii se nascn un fiu pe c,are l-Ia nnmit B:riacis.1aiV. In a.ees1t ,an a.
fost un semB pe eer. Soa,rele a fost inconjurat de un cel1C, ';li In ccn-
trnJ IClercului era 0 enlce §i in .eent.rulaces:ei m'uei e.ra Bo~tr-eJe. In
afmra de cel"lC'~ derde. ,doua i)J,a.r!i, ,cloi sori, §i' peste SOlaire, la 0 P31'te
de CJeIl'C, un {lUir,cuheu,aJ~el ,ca.rUiCOaJl'ne crau spre Nord. Un s-emn
la fe1 a fO-8,t in J.una J,a 4., 5 §i 6 :Fie.b-rtwrie. Acesrt ",emn a fost
in soa.re timp de trei z'Ie, §i tim;p de trei nop!i in luna (1004).
1) Alexios KOlUnenos, il1lf)arat ill HYZlIllt (1031-1113).·
- 193-
Auuti' 6613. I A(''O'p('.{Ci§lrul SfOO1ll1Jui Arulrei se .pll1'.abu§i]I). Metro-
pruituiI staibili pe AmphilolC episcop la \lladimh', l,a 27 August. Tot
in ,acest an, 1£1, 12 Nomnbrie, 81Jahili pc l.1ali1ial' l:a :Pe;reias.iavl §isitlaibiH
lIe M:iJna ,l,a PolOiak, ita 18 Df!eefl1l'v;rie. [In aces! Ian 0> stea CiU colaJda se
~rata Ia aprus I]:i a stat 0 luna. In aoost an Boniak se duee iaililla la
ZaTUb.a, ham pe TOil1ci §i pe Ber;e;ndici (n05)] 1).
Annl 6614. Polovcii (pustii:ra tinutuil diu jUll1uiI Z,arre:c1skJului 2)
§i Svia,topolk Itrim:iJse ineon1uc!a 1011.' pe loan §i' 'PC Ivan Zacharrii-ci, Char
zarii,l§i ei respmsera pe Polovd Idinooil.o de DiUnare~ §i le-a'llluat prltzi.
maJClCstan m:uri loan, un hlitran veneraibil care traise intr'o f1l:u-
moalSa h'atranele, de llJOua2Jeci de lani. Traind ,durpa legea DOIIIlil1uilui,
orla dliml'le I{le:t mali dJ1C[lti. En arm illl'va~alt dd,a e~ multe lfUlclroJri, ~i
] e ~m JiiJlSemllJait in fOOelSltealnlaJe. Caci e\l1a :un om vil1tJuo:s, la~aib:iil, modeiJ-t
§i 10000e se laib!IDiCla de la ,t,oate. MOlI'lllloo.tiUl sau se vede §i .azi in manas-
ti,re,a Pe§terilor, lutr'o ,olljp.ela, unue corplUlI sii,u ,a fost depiilS la 24
Iurni,e. In aloost .an Eupira:x1a, fii:oa lui Vsevllad, Ige f.rue!!] >ca~ugarila 1a
6 Daoembrie. [In acest lalU 131 fost mluna lu!i; August 0 in:tunecime de
soarre] 1). ill aoo181: ;am Izhy:gnCiV ifugi. ,la Sviatopolk (n 06) _ In laiCeSit ,an
Sv1a1toIPoUc, fiul lui David. nepotul lui Sv:i,altoslav se facu ciilugli.r la
] 7 Foo:rUJarie. In ,weest an SemgaHii inviiIlsera pe loti Iiii lui Vses1a:v ~
cmorllra noom mii de soldap ilindrnjlna lor (n07).
LXXXVII. Victoria usupra Polovcilor. Tratate, rosiito"ii (1107).
Anul 6615. Anlul intiiial indiearti'wnii, al p.ailimloo. an din -ciclnl
lunarr §ial optulea ,din ciclul sobr. In ooest an ;muri rprinlc:ipesa:, 80-
tila lui V~la:dillll(ir, ~Ia 7 Mai.. Tot lin IwdejalSm ilUll1a, BoniJak (!tOIl 0 expedi-
Iie ~i Inaea pl1adaca;idela Pell'eia~lavl. In laloost Ian Hornak §i ;;arru-
:lan, hatriinuil., §i rmai multi lalti pr:incipi, veni;ra sa :asedieze Lube-
nul B). Dull' Sviaiflorpoilk, Vladimir, Oleg, Sv1i~1JosI,alV', Ml8ltiSilaw, Via-
Ices1av, Iarropolk rmel'lSera incoilitra Polovcilor, la, Luben. La §ase
or{l aalrallrecurra printr'IUIU ViaJd tpleBI~e Sub §i rucepurra OO~] a\truce sild-
gfmd rnmpotriv,a lor. POIOiVci~ 00 mspaiman1ia'l"a §i in gro~ru lor, nu
putmrli Dici maoar sa-§i de8lfa§Oarre sf.ei3lgmile, ci fugira, urnii aga!an~
du-Be ,de Icaii lor, alti,i pe jos. Soldaf!.~;i nO§tci.i inlCCpu:ra sa.·i UTma-
realSca ~ sa~j omoarre; ItMlI',i\ pe unii §i unmlhira pea1tii p,ana la raul
ll) AcclliSta fraza <fin lSe gase§tte lin tOlatc :Il\1iilBnuscriool,e ~ii niJcii. 'in traduce.-
rea lui Trautmalm.
2) Zarecisk, m-a~ in Volymla..
3) I,uben, OJrIl~ pe malnl drept aI rilului SuIa:
13
 - 194-
Khoro[l). Aci 'UC:bse11ii \pie 1~aa;, fI1atcle 1?'i BQniak §i pniusera pe 5ugr
§i pc fmtele Sa'll. ~aomkan insa scapa eu greuta'te §i §i-au parr-asit
,tahara pe >(la,TCau ,cUlPllins-o 801daliirll§i, carl se intoa<roora atpoi aoasi
vietorio§i. Svi>a:topolk ,!Ie IIlla:poia 'atlllllJci l:aI illlWna61tin~a Pe§leriIQ,r, Ln
ziua ,adormi:rii. Maicii DQnmului, la cria 'lutrelUiei. ~i fir alii illmbra~i.
§ara cu mrure hllcwrie, fiiIlldca dl1§illaJUii 1l0§tri fUlSesera inY1n§i \plnn
lfugadunile SfiIlltei Maid ,at liui DUlumezelll §ia Sfantului !llostru pa-
rinte Theodosie. Caei Svi1atO!po lk lalVea 'alcest obiceiu. Caud pIeoa la
rallJboiu, san in vr'o ci3illiito.rie, cl i!llgC!ll'l1lllchia mai intai la morman~
tul lui Theodooie, prr:imea. hineonvantM'ea egumeuului, se ruga ~i
alpOOl ipornca (1107).
ln ,(lJcest ,an muri priucipesa mama a lui Sviatcpolk, l,a 4 Iu~
llU(lJrie. ]ju ,ruoo1a§i laIU §i !in alce\ell§i :tuna VI,adirn\itr, Dalvid §i 01eg me:r-
sera sa grusealScii !pe cei ,dOli Aiepla §i IIliche~a.Ta palL'iC. ~i lin 12 Ianuarie
Vladimir Icasarw:ril pc fwi san Gheorghe .au fiii~ lui Aic\plaJ, uCipcata
lui Oren §i Oleg I§icasl'iitori lpie fiul saueu fnea, lui Ai.eplUi Girgtm.
La 5 Feblruarie ,a foot 'Lw,cutrelJIlII:tll' ae pamanit l10aptea mainte
deaurc:dL
DiJf~'l'ite
LXXXVIII; Theodosie inwris in synodic. intampUiri.
Anul 6616. Bisericii Sffun:Lu:lui Mihalil ,cu oupola .de lam:i s'a pus
temelia,de pirind:pele: Svia'to!polk 1a 11 IuJ:ie §i s'a :teJrmil1Jat oofirage.
Jia manastirii Pe§terilor, TheoctiJSt fmnd .eglllllClll; cl 0 ztida din 0'1'-
dinul 'lui Gleh §i en .ahd!t:uiaJa sa. In laOEl8t: Ian lS'a:vevi'iiIlSall: a'Pa din
D.uip,l'u,din Desna §i din PripeL In atcest an Dumnezen a aat 10 in-
spira'tie ~'Ui Theoctist, egtume:nul manasttUrii Pe§terilor §i el i-o insuflli
lui SVlartopollk, rdi a:nrumel UiT 'trooui Inscds Theodosie m synodic,
suh ICUyoot ea lacealSta lair placea luiDnmne7..eu:. Sviatopolk Be hucllra
dea:ceasrta !ldee §i £agadui sa faca lll§a [llUdJa,ta (le ,air cuuoa§te w,.,ala
lui Thecdos~e. SviJaltopoJk '81tllldia Idedi viClal~a lui Theodollie]2) §ipo~
- 195-
Dumnezeu la Klov 1) ,hisericii fundatii de €ipiscopul ~tefan, <-'<are a fost
mali Inainte e~umC!lluil. maniistiJrli Pe§terilQr.
AnlUl 6617. Eup;l1aria, :fiioo h~i V8iel~lav mum l~ 10 lulie. A foot
Inmormiiilltalta in mauastiJrea Pe§terilor, !a:pl'Oapede pOal*ta dela mia-
zazi. In arest IQC se !l"iilica peste ea 0 capela. ullde~i repauzeaza· asiazi
cor,pul. Tot 'tnaiCcst an la 2 Dece:trl!h1'e Dumitru. fiul fIlIi Ivol', ctliceri.
'Co.rtu;riile PoloVlciiLor pe Don. A luat 10 mie. Vladimir Ii t'rimisese
(1109).
LXXXIX. lnfrangerea Polovcilor. Digresie asu,pra ingerilor (IlIO).
. Amlll 6613. Intimpul primavel"i,i Sviatopolk, Vla,dimir §i Da-
vid ill1Jel1'lSeira Impotrivla Pclovcilorr, ajUtnlS·C!'a pana la raul V lOin §i se
initoarsera.
• [~ R>OC\Slt an Poilcvcii wmli.r.a §i facUIl'a rlizhoiu in JUirul Pereiag.
lavlulm. 1in i3ioost an Pclovcii intoreandru.se a>OalSa, 'ctlipriJrnsera mai
:m;ulte salte] 2).
In aceest aJU a fost 0 all'atare in manastirea Pc~terilor la II Ii' .
b '01 ~ , e
. ~nle.~ co ~aIUa ,de fcc Be inal!a dela pamallt pana la cer., Fulgere
,l:~~ll'!'ll,;~ti?,~~~~t~!.?~ i~J} ~.~?:n:a't.l<1: .•~~~'Uin,~ . 'dilIl,noUi~te'ii:t~;ltii"
.}~~el~a.v'~zurt aceas~a..AceUi8tii ()oloana IBe ridiO~l~ iIlJOOpO:t dealS:lp l'a
ElUfll'algerl'eI deplia:tra :as!aoa ,ortucea 1]U IBe mai "edea. Apoi ct)loana
d ~ , . ,
upa ,oe s aJ opnt un :moment ,ee ridiea >U_leaa":n>«n, bl·se....:Cl··· d Llc;e
¥ " ",u.tr~'" 1 '§1 Be
'W
~a sea§e.:oo IdecaslUlpl'la iIlliOrmanltIuilui 1ui Theoocsie. In :urma ea 00 inaita
III a~r I{la §io~d ,s',air indreprta 8p're ;r:a:sarit §i ,dils:patru. N'll era 10 c~.
loa~a de ttoc, lea oall'1itiall'e de lnge:r. Ca,ci lugellii se ,rul1ata suib dlipul
~lnel ~~oil~:u",e de foe, @aiU aJ :Uilrei fLalCiill'li, 'cum ~pune Davild: «El face
mgeirtlil sal Cla, 'duhuti ",' rem'!; ..~. f
.'. '. ',.1 O!l'll sal, ·Qa ' oc ,care ·arde». Hi SU'lJJt tri-
~l dllIl pOl'lUlllJOa lui Dl1illJ!lleZeuaoolo UlIlde Virea DcmnUiI creailaruI §f
tu1Ju:vor 1'UJCil'Uri~c,r; Icalro .1Jn0'mul vine' m 1 ""',-:1 h' ,
A
A A

~ ' . "" " ' , ilC~.WL'" e' ~ll1ec,nvalJJitlalte, In ca.

runai MetllO!polirtu1ui §i t1uJtull'or 'epioooplilor sa fie irn:sccis In sYilliodic 3). sele de ruga Clune §l acclc ell§i IWl'Iarta 'p'utterea suh f . 1
. ~.' •. Ol'Ina unel 'COI~oane, a
To}i Cipiscopii 11 mscriBera (lU bucurie §i declaJl~ara.'ca·l VOl' aminti in 'lUlel fl.aca!l"l, sau subt ,a~ta fOlima aecesiJbila omu~ :i C~' 'I
~ ~. A . " , • u. am Olll!llJ llIU PQa1e
,

to.ate s1no.a:dele lor. In laJC'est 'aJU mUTi Catherina, fiiea }rui Vsevlad, la Sa "aza figura! l'llgell'ilIo,r 'dupa CUllU nlici m'aI 1 M . Y

rele cLse l1!ll pllltu sa vaza

flgura IThgerului. Calci: era 10 cololana de non al''''''''''a £la~e' AI
• A '

11 hUe. In laooEitan flU termillaitii eupOLa hisericii ,sfiJn;tei MaruC\i a lui d

" , '~""'Cj IL' 1. COIl1 lwca.
ZlUa, §l 0 ooloa,na ,de foe IlliOIalnllleia Dalr llIU I
£>ip v
,d, '" r· , "<La 0 IC'O OaIna .atOeiea Clare
CIOn uoea p.e Eyre:l. Cl 1m Inger care mcrgea lllalun'tea lOll' noaptea ~i
A
1) Khorol, un diu 'in regiunea Pereiaslavl.
2) Fra~a aceasta nu se gasc§te in toate manuscri6ele §i nici in tradueerc<ill
lui Trruutmillinn. -----------
3) Syn~dic, este pomelnieul ec10r ee trebuiau amintiti In slujbele reli· 1) Klov, (} colina apr.oape de Kiev.
gi(}ase. 2) Aoest pasagiu uu se ga- se~tc in t0 9,"0
,oorea 1ui Tmutmann. > ~"'" ma<l1'UsCI('I:i&el.e ~i 11:~; ~Il.
- .~.
'_n,'
...."'uu"
 - 196-

IDua. Alra~ aiIWnt;a reea ee l'a-ehu::i!a sa'se inltfumrpie §i areea se §i in-
tiimpll!l. ~:i ,anu} U;l'DlatJor, n',a fost 'U'Il Inger 'caire oonduse pe Evrei, in
contra stramilor §i. a oo!§IDanilor? Gum g'a spus: (<{In ingell" V\a merge
lnainit'e\a ilJa», ~i linea: dingernil. va fi eu tme» 1). Cum l:l!p'lllUe prrofe-
~:ul Dwvid: «El poomnce§tJe mgetrilor sa veghezc asup:m ta». lata ce
serie prea i~eitepitThl Bpiphalu: Ffiecareti crealtJuri Ii s'a dlait un mg~,
un Inger norilor, ,celli, zrupezilOlr, grindini'lor, !ghelurilor, hu-
hui1urrilor. 't1unetelor, ie;melOlr, caldwriJor" toamnelor, rprimaV'cri-
lor, veri~or. on Cle Slpti.YIh ,aIre 'C:felaltluil1a sa pe pamant;Sartl in ahi-
@uxile misterioase. Asoonse smt 'PllJmiint~i in umbl'lele infelrnullUi 1:i
in ahisuri" de el1aIU odru1owra la suprwfa!a pamantuilui §,j, ele sunt
Ol!e~e ,ce {ale umbra. Isara ,i;li nOiapte',§i lumina §i ziua. Ori ce crreaitura
me un ingelr. Un Inger ~. f08't dat fie' ea,rui tinut apre la' veghea: asupra
lui, ch\ilalil" ,dJlllcli 'ar fi f{)srt ocnpal', de pagani. Dalc,a manila llUi Drumnezeu
fR ridJica in contra unci tad, :e~ Ol'dOO1a ingerului a,oestei Firi ,de a se
pune in .:dzhoin ,oontr,aailtei tliiri. ~i mge.rullarii nn se oplUne pomn-
cll, lui Dulmllereu. Aooasta s'a intamplat la noi. Dunmezen la trimls
itn contra nlOatStra, pentoc;u paeartele lnoatStlre, pe dUlf;!l1lanii iIlo§tri p,llgam
§i ei ne-au mvins din pOIrUnca lui DumllJezeu. Dacli cineva plretinde
cil llIU >SUJnit mger:i la: pagani, n',are deeiilt sa vlazii CU!lll Alexandru din
MacedoniJa, IdlUlpa Ice §i~a OCIe'llll:1it !a<rillaita ~a §i a melriS in CIOlI.1I1ma lua Da-
rius, ill hlituilt iIloaJte lltril1e idiJn Irasa'ri\'~ ~i dim aipiUlS, a batUlt p'el Egipteni.
a ba1JllIt 'P,e ham §ia lajuns IP!Wna la illl8Ulele marii. ~.ii a hoithit sa puna
mana pe IelruSail:iim §i 'sa barta' pe Ev,rei, fiilndca t:dllisera. in pao~ Cll
Dalr:irue §i eil merse inl ;coin/lira lor '0iU initr,eatg.a armaii'li §i-§i; BII::anili
tahruta §i LSe odiJmi. Cand vcni noap'tea, cl era ~ulcalti:n patuil sau
sub con. DelSchizand ochii. e:l vazu un {)m ID pi,ciDa'rede :alSupra sa,
en 0 sahie goaJa In mana §'i Iaceasta sahic a;rde,a Ca un fulger §i el 0
- 197 _.-
caka poruncile sale; c1ici in 2l1lUia cand Ie vei cii1ea, vei num:i». Re-
gele se scuJ.li. Ire ,uuse la IerusaIim §i dupli ,aea intrat aICIi, inlJreba
pe prooli ,daca rIlveiburie sa !IIlIClafl'ga impotriya hlli Darius. Ei Ii ~ratarii
car!lile pll'Iofe!Jul!.li Darne~ §i-i EjplUSera: «Tu ~ti heJ.'lbeooie §i e1 e.ste
mieluil. tu~l v,ei rus1lruge §i-i vei ,prap,adi lmparatia». Alexandru r-'a
fost 'condusde Ingetr? N'a lll'vIDS el pc to;p. pagiilnii §i pe to~il {rl-el}ii
adoratori de id{)li?
Aslt£elace§ti pagani au fost aruncatiasup'l'a noastra pelDltru pa-
~a'tele noastrre. Sa se §ti:edeci, ea la, !Qre§tini, nu este nwmai 'lID singUJr
l~~:,dall'~a!ia ~g~ri, ~a!i oameni hote21a~i sunt, maiaJ.es la ;prill.-
'CIlJpn nD§itr'i ev1avJ.O§\!, Eil nu P{)II: Sa
Be {)pruna vDi:n!ei divine, ci ei
ro.aga pe Dumnezeu iClU dildlUira pelllltru Cl1e<§tinil. Ceea 00 S'Ia< &i initam-
pla~, <gl"!a!i'e l'UlgaeiunJilor sfintei M,a~,cria DOIDlII1uJui, sli .a Sf]~!ilOir in-
g~. ~~ze:u are mila de lIloi, el ni-a triilllis ingefl'ii .sM, in ajultorul
P'l'il.iUJClpl[{)J.' :r'U§i COO1rtra pagWniilor. Caei lastfel a zis ellUii Moise: «Ill-
gerul men va me'rge inalIltea! fejii tate», a§a pll'ooum I-am. vamvt. Iat"
a~e!llt semn
s'a ar~talt la 11 Feibruarie.
xc. Expeditiu.ni ~n contra Polovcilor. (1111).
Anul 6619. DumneZC1U drlte 0 inspioc:ape lui Vladimir §i el ill~
~,epu .sa v{§l'a~a~Ca fralte1uiJ san SvialOpolk, l~]jdemnalIldu~l sa mCla,rga
m p!rtJ.!II1a'VIanl 1Il oontr:llI pa.ga.nli~or. Svi!aitopolk traJ.l1B<mise drrnjinei sale
cuvantul lui! Vlaidimir. Ei lJi I'Wl\lISIera: «Nu effie 1il1JoammpUil de 'a
s~ulge pe !%r:an ,de peoampuil sam>. Svilaltlopolk trimise sa spuna lui
Viadimh': «Ar f· bii.ne . y,
. . '" ..1
A It"l' . Y A
Sa il1Je In a mm §l sa ne In!eJeg;ean. on IdruJuta».
••

agita '00 iIlSUipra ellJp,u}ni regelu:L ~i lI'ege1e avu 01 mare teama §i, zise: T~l~lil lUll SVlllatopolk se dUJS~1:'li la Vladimir §i-i repetadi vorbele
«Do<mme, DIW ma faJCie m. pier!». ~i inge:rnil Ii mse: «DUiillI1ezeu m'a 1tll SnaitopOllk. ViLald~mirr venti de.ci, se intiiln,i,ra Ia DDI{)bsk §i se a-
bumie >CIa sa 'll!llriJlcBc maillite)al :lja perCjgii oei man §i rnlU~ltle popOillJre. §ezalra
..
ina,cela§i 'e0l1t; Svi!a'topolk en aWJ'ina ,
sa ..; VJlal,1I1'nll'r
",~.U\ . I.
. (ru-
·en 1
En IDJecrg ded ]uaiuilJea ta §ri. te ajut;dJair .alcum sa §tii eli vei muri, Jlill~ sa. $idUjpa oe sla facu:t lini§te V1adimiil.· zise: «Flialte, tu cQti
fiindoli .ai hourit sa !CUiOOr'el§ti Ie'.r'UlSiaHmlUil, sa f'alC\i ;ran p:reo~ilor §i po- mall. :m~e: i~cepe sa spui Icea ce trebuie lIloi sa faeem pe.nrtru !a;a
porului lui Du:nmeze;u». ~i regeitezise:: «Te TOg, iDoamne, u,a:rtli aoum 1"UiSelasoa». SvmatQPoJk :repHoa: «Frate, moope». ~i Vladimi>J.' ,zise :
pacate1e LServitowlui tau. Daca.aceasta nu-v pllaJce. rnli voiu in:toa!l'ce «DaiCa eu vorhesc, Wrll!J'ina ta "i a mea <au '0.o.avc.ptm
v " '" '"
V
v •
a ,ca eu :rUllnez pe
aca~li». $i lngeil'ul llzise: «Nu te teme,d]u-te la Ielil"Usalim §i vei vedea t'Hlarn. §l Ica!IDiPulil"i[e lOll'. Dar, ceeja iCe ma. mira, f,valte, 'BBte eli voi re~
la Ie.rulSailim un oon. 'care Isamana cru: mme~ cazi cu f,a~a la pamant, g retal1 !pe.nrtru ~all1i §i <preutvu IClaiii Ioit' §ii. nn.l vil gwn:diti ea la prima~
lughe:nuncheaza lnamlteaaoostui om §i fa tot ee-1;i va spune §i nn YIlra, oand tal1aJIri!i VOl' l'llJoope sa ,a.re en ,eaii 10.1' VOl: v:eni Polo
'de ' I , vc1"
VOl' um Ii, vOtt lrua c:aJul i:i VOl' lua fe ......,~·
... .. pe !ra:r:alIl
d en'8age!/ile,
. . ' u....,..a :;:1
CopIn §l-1 vol" ,'aIU e coihha, ,1). De ce nu va gan'diri ,I'a alceasta?» ~i toatii

1) Aceste vorhe au £01;t spnse §i mai ioointe.

 - 198 -e
drujia,HI ,a .!?lis: «A§;l e». ~,i S,,1altosi,av zise: «Er,alt.e,E'JU sunt gatia eu
:nJ.!li(';g eu t.ilne». ~itrimiselra la Da:vid Svtiawsl,avici pot'llll!cill!du~i sit
IDearga en 'e&' VJa.dim.b:: §'i SvrutopDlk se ridicara, se imh:rati§aLt:a §i
m'e.rwra impreuna in :cO'11ltJ:la, p.ooo:vdlor. Svi3lt O'p<olk era on fiul sau,
hrO'sl,arv§i Vla:dh:dir 'ou fiii 10lt:, DalVi<d ,ou £luI mill. ~i [)Ja,dejdea §i-D
puncaIU in Dmmnezc:u, in l'If1inlta lui M.aica §i in sfiln~ii i'IJJ~e'ri. Eli por-
nira in ,a dO'ua DUJm!ineca ,din p'a11esimi §i intlr'o Viueri .ajullsera la
Sula §i S,amhata trecUira .raul §i ajullsera la KharDl. Aci l§i lasa,ri\
8llinii~e §i cOlltmua,ra DUlmineca drumuI, calld se sarU'ta crUJcea §i in
3
urmaajuIlJsera laPse! .2). Dupa 00 ,alllaju'Us la riiulGalltiru ), ISe OIp,riJd, §i
D§:iep'tal'a a,rmatia lalpDi ,a1jllnse:ra 1a VOIlSk;La:4 ). M,iJeIlcuni 'l'larutrura cr,ueea
ell mllllte l.aoram~, punoodu"'§i illl eai toata nadejdeia lOll". ApDi trecura
mai mu1t:e Il'aulli §il dupa a §ar8Cla Duminiica din paresimi, IVlarti , ajun-
sera LLa Don. l§i pl'egruti;riiarll1llei1e, ~§i O'ralllJduiia t'llulpete illl linie de
hata:iJe.§iiualinltla:na;roht Ziidiurtile 'ceJta!ii IDi ~adaIllP)~ Pll'ilncirpe~e VIa-
dimiJr PDlJUllCi preO'~ilOll" sa meall'ga l'l1Jaiu,be:a. trBjpelD;r .cil;nl1;and imnutli
in cinstea &finlbei ,cll'uoi §icftnitecele Sfinte] M.aid ,aI DDnmului. l')i
sos:Ura suht Zli,dur:rtile <eeltatiri Ise.al1a. Luni ie§:ira diele~alii ,(jin <eetalte, sa-
lutara prle pri:nciplitiru§i §i Ie latdU8>era pe~te §i yin. Ei tlreCU,l'a Thoaptea
in aooasta ~al'la. Mief[)CJ1l1ci ei latj1l1ll8lCTa Jia SUlgrov G) §i alrsera ace.aSta (~e~
toote. J Di se inderpaX'lJalrade Von. Vineiri dimin~a,!a 1a 24 Maxtie, Po~
lovrucliise strau!8ma 1a un loe, i§i ,rutanja,raail'TIW:ta §i incClpul',a l!Upta.
PIjn(jirpii no~t;ri l'~~ puool'.a [lja:dej,dCla inDumnezeu ziJdiind: «Ghim' ,dad
ar trlehui sa p,ierim 'aci, ,sa ne haltem. vUlteje§ite». Ei se imbl'ati§;aif'l'i, §i
lridicilndu-I§i ochii spre ICCii:', invoCirura pe ArtO(tpurllerni,cuil. LL'lP ta incetpu,
§i deV'emcran.<lell1a. DU'IDil'leZleJll se 'llIita la stl"aini ,cu mame §i ei cit-
zura il1laiutela crc§iI:!ilnilor. AeJtfel fura Invin§i strailn~i §i ,a !p,ie:r~t un
mall'e ilIDma'r(lintre ei ,de mania plrtlncipilDil' §i a armatei ruse§ti, a-
prorupc ,de aUlViuil Dege.ua 7) §i Dumlle.zem venli Jill ,ajUl \(mrl principilDr
m",i Si s' a a,dus multumi:t1i lui Dumnemu in ,aJceasta Zll §l a ,dDua zi
:0;'. " .,
SiimMta se: .ceiLehra sallihi'iitoall'oo lnvie,rii lui LalZaa- §i aJ Bunci Vffil!iri~
Ei pte\treCIucra lrustfel Samhatla §i Dumilne,ca in ,a ,aduee sI'ava l'1l\i Drumne-
2'';[~U. Dall:' Luni in 8a!plwmaula Paltim.ilor sltl1ainii i~i aJdiunlall'a \:inurpe1e in
2) P.sel Uln n1u. aflucnt in stanga Dniprului,
,3) GoIZa, azi G~tva, afluent al Pselului.
4) Vorskla, afLuont in sttanga, Dniprului.
5) $arukan, principe al Polovdlor.
6) Sugrov, 0 cetatc in ~rIa Polovcilor.
7) Degeia, un rfm in ta.ta Polovcilor.
- 199-
nilalL'!C uuma1r, §i iuaintara ea 0' padure mare §i Cll miile lor ata'ear}i
tmpcl,e l1uoo§;t1i,. Dumnezeu trimise un lill@er 11.1 aju'tOl'U!l prin;cipilDr
ru§i. PolDvcii §i R,u§ii se incaeil.1afra §i in prima ciocni:re a, 8iCutu~~or,
zgom.otu~ raBUn'a ca un tunet. lupta fll~Tancena ~ii soMa~ili ciizu~
de amhele p,art!. ~i VllaJdimi,r iilllainita ,c1f ooldatii siii §Ii Darvi,d CtU ai·'
sali §i PDlo:vidi la vedeI'lelai IDr inltorursera ISIp,rutele §i fugll'ii. Ei cazura
l'll'aIDUltea twp,elor lui Davild, lovite ,de Ull Inger invizihi,l, ll'SItfel pre-
cum I3JU vazUlt mali mullti oamerni: 'caipeltJe rjaiJaite fall'a sa se ~tie CiUlm
cadeau la pamant. E,i fura hatlUti in LUlllca. sfaTIlta. la 27 Mairt:ie. Un
maTe nllma,r de inimiei p'ell'ira la craul Salni~all) §i Dumnezelll ,deslega
pe pDporul sau, SviatopDlk, Vlailimir §i David lauldalJ.'a pc Dumue~
zeu 'care le~a dart 0' a"tfel de vietorlile aSUlpTa ha;rha,riior §l lei lllu,ra
muiLtli p1.1a1da, mari hog;a~ii, ,cai, hoi, oi §i fa'Ciurilinm.lli p.:rtizonieri. 5i
eli 'intvehara pe priZOiITie!l'i: «Cu!m se £a~cii fiind 'a§a de putel'lIlici §i
nu:n;t:eto§'l voi 11' a~ 'pllltult rlerzi,811:a §i ali fugiltdela inlceput? Ei ras~
pUiuscra: «Gum, ,arm. 'PUitelu ,s:ii ne halteJn OLl voi, dllll,d la(l;!,iii mc!q!Jeau ea-
hire inaintea voastrii .aooperi~i ·de a!rme strruUlciltoare! §i terihile §i va
dedeau ajUItOll'?» Nu sunt lalce§tii,a oaretrimi§ide Durnmewu in aju-
tornl cTeljltifinor?Un inger a [{)1St 'cel 'ce a inspitrat luli Vl.a,diml!r sa
rfldi!oe IP,e .fira,!ii sai in.colltmal b'aJriharillor. S'a vazult, 'cuiI11.arm. spus~o,
un SCID1[l in mana,sti'flea Pe§te:rilDr; elJ'a 0' ,colOiana ,de fDIC catre se tinea
d'elm~!l,pra swfrageviei §i caire InUll'111'a se illdrtepta caltrie GD;rD&e~. Via·
dimi;r eil1;] a\tiUl1ci la R,odO'syn 2) .sri indatii ce 111geml l~a ll6)pirat, el s'a
pH'S ISla indemn:e pe {'Jeibl~ii, p'l'ecumam EiPUS. De ,aeeea edvept sa
HiUlcl:am pe ing!efri,cum s,pullel Sfalltul loall Chrysoisltomur; caci din-
tand fara inceita\l'e inainte:a Domnnlui ei 11 fae in,(Ludi,tor §i hUal pen-
tm OIatm'em.i. lllgmii, m'C, Siumt lapara1iorii \llO§t1r:i §i lurpta imrpoj triva
inimilcilOil' nOf,!tri. Printll1e ei! eme arcllallligheiLul Mihatil :caire disputa
di,a'Volu~uj Icorpuij, lui Moisle!. Eil ,SIe lu:ptac:u regele Per'aie,i sipre a
IlIS)igu(r,a liibeiI1tirutea IPlOlpOllmlllli !'lau. fugerii Illlp,alrtira' :pe orumffili din
oI'dinul lui DUl1liI1Jezeu §i da.du;ra ~efi 1l'atiuuilor. ~i Dumnczeu In8ar~
cmape un Inger sa oeroteasca pe PeIr§i §i a illClreain;~if; lui Miha:il
pa,za '0010'1' tai,ati impirlejull' §i eI lru 8itahiliil: hOltall'ele lor llU 1n1r'0 por~
~Ji'l'lC !de nelmp,alClalta m,anie, d prilntir'o vorha. p[ina ,de mi,Ia. AceSit in-
gell" a hag.at pc EVil1ei in roh1a Pelr§iJDr; tOit aces,! i'nger i'laJ cOIlldus ]a
lioorltaJle §i It, ridi,ealt 0 rilllga!ciune 'Claldll .catra Dnmnlezeu zid1nd:
«Dumnereule 'a tot puJte1'11lilC. di1l'd vei ,aiVea tu mila de IeruSlaHm si
de celati1e lui lsrail pe eari le-ai IndepllTt1a,t (lela tine de f,!ap1tezeci lie
1) Salnita, uln rau in Podolia; In Salillita gasim radif:alul sal, sare.
2) Rodosyn, localitate llnCa neicentifica:ta.
 - 200-
ani». Daocmel n vazu: «FU'~t sa t'Ea stl',lllnc[itowrc ea fu:tgeroJ., ochii sili
ell'au ea lrnminile; bJ;alfe:i<el sale §i piciOlrul'ele sal,e luoealU Cat all'ama. Vo-
(1ea Sla [l',asuna 'CIi:t ooa, IllJ UlDIUi POI)OOC inJtlieig. Er,a, ,de aseaneuea, un linger
eel 'care a faowt sa '&e inalP'Oieze ma@aIlul §i intoa<me pe BailJaJam dela 0
vrmje lIlJeliegiUllll:.a. ~i, de laSemenea, a fost un Inger aeela, ca're linea
s,llibia goaIa 1'naintea :Lui Iootra, fiUll ~UIi Nun, §i Ii deltJe ordine subt
, ji~am ,eeru!t Sa ne desV'llleasca m~8Itercle ,~i Taltal ascu!twllJduo{Jlna a lasiJlJ
chip de 'Om I!'IprlC a.JajUllJa iltl !oou1:;ria dU~lIlJ:m:i;lor siH. :;;i ut(,'ela IOa\l'C a
ucis Inrtr'o noaptlc 0 swta op!tooai de mndie Asririeni §i pl'e<facu in
moar.te sOll1inul ruClCiStor halrbruri. ;;i! aoola care dUlSe pc !pil:ofJetnl Haha-
kuk i:n!llr'un lloouenrt pl'illl va:ml11h pana la IPl'ofe1Jnl DarruiJe[ §Ii I-a' hra~
rut ItllJ mijlocul leiilol'. SUln't In,getrii IClei 'Clari ,se ~uptacu wilavolii. Ast-
Cel e&te §i £,ruJmoowl inger RaiphaJe~ cam seoase marums\;aeil:e utnUli pC§l'e
§i vitlJweci'io f.atii tm,adi pOl.sedalta dedemOlIl §ldete vederea unui bii-
tdin orib. Nu sunt vredni,cide dmllJe rei ca<r:i OCIiI:OItesC viea'~al nolUiSltra?
Da>r m~eTii nu nUlmai caau 'P'l'ianit porUlll!C,a de 131 ,aJparr,apopOiall'ele,
du,pa rum arm sp>us. Ca'IJId ~el Atotpu;ll8rmc impalJ:l!i p'amaiOltuil 111tre na~
li'uni §i lIll\plra§tia pe filii lui AdaJm, el ,determlJna f;rt1illl~aJrliilepopOIa­
relor ,du\pa numrurul ingerilor. FieCiare ,clrediucios a Pl'imi1t Ulll iuger.
Ca:nd tanar,a fecioara Rodi spLllse ,ap081iolilor ea Petru ell'a la poa.rtii,
fuginld ditnJailllteia lui kod, eli luecrezallJd wsera: «E,ste ilUigerul sam).
Esle ~fJe:aoo ma'l'itllrilse§te £nsu§il Domnul zidwd: «Feri!fl.vade a ne~
soeoltii pe nici unul ainItr.e aee§ft,iamici, ea~i va 8P'Ulrl: ing,ocii lOll' vad
fu'ra ince!baTe chipUJl 'P,a~inl1lelui noSitnt 'Clare este in ce;r». De rutid,
DumneiIJcu .a ,aat fieearei biscdci un ingell" 'pa7Jitor,alStlf.el pre'cUllll a
pl1oorocjjt-o tui loan, zicaud: «Spune 111gerului 'Clal11e V'egheaza 3ISnp1',;1
lbisell"iCJilidin Smyrrua: Am V'azUlt mizeri:a ta, §i in josirea ta: dar tu
e:,"i:i bOigata». Cii!ci se §tJie ca i~i ne iube&C, e.ii se'TOaga P'(;jIltru noi
Ia Domlnu}; cl,ci ei sum sell'YitOll'ii tS'a.i. Astf,eJ ~nm la apus ApOistOiluI,
I
ci sunt trim:i§lil ,ea sra inso!elalSca pe eei carl vo[" sa fie mantuip. Ei
SUl1Jt ,§i laparato,di lor, ~um am vazut lla Daniel ca,l'Iel .a vlizut pe i.nge~
il'~ Mihail maintiind In 'contra Pel'§llo!l' Spire la scapla 'pe popOirul
ht~ Dumnezeu; 'Claeie1a fost ,dulS de Per§i in Irome, precum am
sp!UIS-o, §i aloest mgell' 'Clan.taea 8a~i liheJ:eze. :;;i Mihail invinJ9C1 pe
du§malllUI Sal1. Jido'Vii tJ'e,calfld EuphJ:a'h1l1, dobandira 0 patrie §l zi~,
d:iidi () looltate §i un temJpilu. Maire1e Epilphan apuse deasemenela': «Flie
caJ;ei 'ITU'!Ji,'Uilli ,Ii 8',a ,dat UJn inger». ~i in Ser1prtUll'a Ise ISpru:ne lui DaJIliiel
«Estle un IDgleiI: iOOpetenie a EHuilor ~i J\!I3ibUJiI dlipetenie a Evre.Hol'», ~
mal ,depiM'llle: «E~ la, imlPalrt~t vangl1rile :dupa numarul Jlugclrilor». ~i
HyppoltLt tlHmadnd pe DWI~1el zitse: dUaJnnlaJ. treHea ,aldomniei lui
Cyrus, eu, Da.nieJ, euam plans trei si'V,pitamani; la inoopuJtul primei
- 201 -
luni m'am litui§tilt, lamI'llgatpe DUlllllUe:reu dctmazeci §iuna de zile §t
sa-i roape vOll1ha, M1iuntil.IlId :CleeIa ,ce tl'ehuia sa &e Jntiimple, §i C>eela oe
t,rebuia sa se intamp'1e1 eit'a ,de 0 mare fJ.'1UU1W'Jete; caei pacatf>Je tre-
bui,au Isa fie iemtrute. ~i ridillc,andu-mi ()(chu, 'privij; §i vaz;ui un om
imhl'acalt. in pUilt1p!U'l,a. La pritma vedeooe :a\i fi zis eli elva lltligerul
Gabrilel CaJIleJ sbuoca; dUT nu, d ,era all'a.tlaJrea DOlllJIlnlui in8lU§i,alratare
care nu era in totiUl eea la, unui om, ci a unci foote cO' se manifesta
sub ;£or:ma quamOinlieneasca, cum s'a ISPiUJ8: §i llJ~eslt om e,ra, imbraCll~t
in:tlr'o haina Idle coiloare pesrtrila Ii mijlocul 8ruu erta inciJns 'de am
cur,art §i cOltpul s<alll CIl'Ia ,oa l'hatJ.'lBw §i fa<t:a sa oa fuilgeml §i ochii ~'ai
ea frucle stlrlilucitoare, br*iLe\ Isale §Ii 'lllIl1etrii sai :ase:metnela eu D:ronzul
gaahen, vocea lSa ,ea reIa Ia Utnei ffilultimi, de oameni, ~i 3m cazut 1a
pumanrt §i e1 m',a 1u:alt ,de mm,a ca Ill'll. Oim §Ii inll zfuJe: Nu te teme,
DanieJ: >§ti:i tu, diel 00 sunt la tine? FUllJdaa voiu sa ma lup't iCltl regele
Per,sillei. Dar 1!i, voiu spune ceiCIa oeestO' soris in caJl'!tea adevlirulffi: uu
es1Je nimenea care sa ma 8flm!:iej in ,aceruslta tl'leaba, inafara de Mi·
hael, IPrincipe1e vostJru. Deaooea I-.am lasalt am. Din zinaciind eJ a In-
CejplUt sa roa1ge peDUIllluezeuil tau, ela UlSCiultJat ruga:ciuIJlela Ita §i eI!l
am f08! trrimis sa ma luprt ell rp,rincipele P,c.n'Jiei. EI fii.cuse plall1ul sa
nn Jalse sa pIece Evreii, ,(1,311' dupa ce mgaciuuea a fost i~av,i:til. ell
m'UlID impotrivit la ,aCC!3t pilau §i am las31taci pe IPrincipele vostru
Mihaih.Cine este .a!Ceslt Mihalil dialcil nu un inger dat oamenilo'l'?
Gum S',ll SpillS< lui Moise): «Nu VOlin merge IC\U voi, fiindca voi SIIluteP.
Uill lJlopooc eu capuil tairO'. Dar, ingeiul l1lJelU v,a merge eu VoU»,
~i 3Jcum, en ajutOll"Ull ilui Dumnezel!l, gralie rugaciunilor pre:!
sfirrte\i Maid §ia sfiJrutilor In~ejl'i, principii! In1l§i s',au i!Il'tors ructalsi eu
o mall'IC .glorie, ila pOlpol'lUl lor. In torute la,l1~le straine, la Gtreci, 1a Un-
.gUlli, la LC§ll, 1a Ceru §i paua la Roma, veste.a victorici looc se mtluae
plL'!ll!tTn lauda lui DUilllII1ieZeU, acUllll .§'j toltdeaUtna ~j in vecii vecilor.
Amm.
In a.oost aIll lIllum plrincipesa, fiica lui Vsevla1d, la 7 OoOJomv.rle
§i .a fost Ingropata in mall~lStil'ea SfallltiuillUi Andrei. In lacest an muni
loan, episcopul din Cell,nigov, la 12 Noembrre.
XCI. Evenime:nte diferite.
Anul 6620. Lalr'Osbv, f1riillrui Sviatopolk, se dU8e iu 'pol,riva lat~
viagilooc §i.i invisnlse. La llIlitoaI'OOlJea ,sa ,(Iji'llaoost Il'lizho]u, ell trimise
.0 solie la Novgol'Old §i lulide SOllie, la 12 Maiu, pe mea lui Mstislav,
 - 202-
ICH:o'poat.a lui Vlad!iUlir; i-a ,<tdus~o la 29 lunic. Tat in acest ,run s'a fii·
dis,ii:,oria EuphClmitC,i, £iica lui Vladianir, '00 rege1e UlIigllriei 1). In
Cllt
ooest am mUlri Da,vi!d Igo.rovici, Ia 25 ,MjruiJu ~i a fost. ingrop'alt la 29 in
hi€erica Sfint'eli Mai-di a DO'nuruilrui a B1aIChernrelQr la Klov 2). lin aoost
an ,a 1111urilt' Iall1!ka,fiioa Jlui VSelVJad, ,sora h:ui VJla!~ir. La 3 No~
eiI11ib!riJ~ ea a fost ingmp'flit'a in hiserica SfantJulni Andrew pc oarre (}
diidille [taltal san, l1nde Cia s'a facUJt. callUiga,r[i~a, f~md Inca tiaita tanar)i.
La sfar§i1t.ul aloos::Jui lrun, a fost. flJumilt rep:uS'co:p b Cerrnigov The.octist,
egurm,cl1ul mal1a:Sl*rii P~elrilor, ],a 12 Ianuarie, §i a fost inst.al,at la 19.
J)rulIc)=pe1e DaiVid s',a hrucuratdeaoc/asta, de ,alSlemene,a §i principesa;
caci e~a na§ul sau. Boc:rii §i tot poporul s'a hucu'tat, Idici inail1lte de
elf5!l~a un epis,cop holnav icios care nu ipu!tea sa~§i fa.ca sern'ciul :i
oa,re a .£ost snferind tilmp ,de douazeci di rullcii de alui. Drur, iprill-
ci!pii §i 'POJPlOJrul ,dorelalU! Sia ;asislte l,a .oficiul episcopal §i se hucu'l1ara
l,au:da.nd p,e Dumltlezeu. Ciilnd s'ra 11litampl'at :al(leasta, calugarii vazan-
dU'IBe fi'iJra ,egUflnen, Ise ,adu~lJal'a ,Cll to:tii §i alesera de egumCill pe p'reo-
1u! Pll"okhor. Ei p,reiV,Cl1:iJrii de aJceasta ,aJegere pe metrorpolittuil §i pe
principele Sviatopoilk sii p.riIliClipele porunci ell pla'Cier;c metropoli-
tulw1sa-1 ,a§eze Cia egumen §i d .fu instalat Joi, in. prima sa;ptamruna a
pa.l'erulmilo,r, la 9 Fehl'llall'ie. As·tfel £ra~ii incclpulraparesimiJIe 011
un !non egumen.
XCII. SCllfine pe aero Moo.rtea lu.i SviJutopolk. Anarhia din Kiev.
(1113)
Annil 6621. A £0811. U!Il ,semn lJn 'solacre, br OIia UlnU, selUiHcare a £'0'9t
vazUJI: ,d,e tot .popOI'wl. N"a ra111aS viZJihila de cait 0 p'a;rite diu so:a,re, dlt
ooarneJ'a IrUJlliii, coalIlle1e fiiilld intoarse in JOB, la, 19 Martie, in al noua-
sp:rezeoele,a cidu hma,r. .A!stf,el ,de Isemne IUU indicia n!iunica, brun. Ele au
loe in soalre, in IUlua 'SUIll 1ill ,stele, dar rnu se va,d pe tot rp,amaultiUlI, ,ci nu~
mai Inanumi,te !ari. 0 t:arra Ie ved,e, §i .0 aha. nu Ie vooe. ACle!asita s'a
in'tampI,alt odinfioa:ra in tilllpul IUJi Ani'i'Och. Au foot semnedealS'u!pra
Ieil."usaHmului; s'a intamiPJ,at 'ca ilU ,aer sase all'la,te 'calare!i ca,ri l~i
a'gJirtau alr:mdCI lor. Dalr, .1.\lce,ast:a n'a avut loedecat la Ierrus,alim §i uu
~i in .ahe tinuturi. A>CIeSt sernn in s(lIare ,"elS1Jea rnOlalrtt~,a lui Sviatopolk.
Sosi Ila,rhat.oarrea P'll§tilor; d!lllpace s'a celehrrat, p:riIllcipele dizu hol-
1) Koloman.
2) K]ov, 0 (~oIinii. in Kiev uude egumenul Stefan, din manastirea Pe§teri.
lor, a zidit 0 bisemelii in cinstea Maidi Domnului a. Blach.ermelo[·, in amintirea
•~eJei eu acela9i nume din Constantinopol.
- 203 -
mw §i mum;. Evlaiviollm principe Mihaiil, nurmit Svilaltopolk, muri la
Hi Ap,ril 1a Vy§egorod, §i 1-.aiUa,dus Iltlitr'o eOirahie rP!a~ l,a .Kie;. ~.
fost 1l11'brooa't in vestminte~e sale §i l~a pus intI"un eM §I tO~l hOilern.
§i toata 'drujh1Ja sa [plfrnre dup3. eI, cantand canltece liIlldatinate. :;;i
a f.o&t dqpus in biserica SfUl1tuilni Mihail pe ca,re el 0 fUinldase. Prin-
cipesa impa.r¥ hoga~ii mari l,a manast1ri §i ,plreoyi"al,la ell. toa;l,a lumea
s'a lnliuulurut•. Oa,ci nimelI1ea nu poailJe Isa falca 0 Ialtare pomana.A doua zi,
la 17, IGevenii !ioiU'ra &f at §i t~a Sa spnltla lui VJadimi!r: «Vino,.
pYlfUlOilpe, p>5 trol1,ultrul,alui !ta,u §i al lmni,cului 'tau» .. Vlfl,d,ilmir .aiUzind
acea,srtiilJ planse mult §i nu veni, fll1Jnd in:tlris'tat de f.~ate1e sau.
loouitO!l~i din IGev jefu:iJra 'CialSacapit1a:Ilui1ui Plu:t.iata,se an1lI1oara asu-
pra OVireilor §i~i j!efuiira. IGeiVeniJi triJ111i,gera ,din !Il'OU la Vladimir zi-
clin,d: «PJ'liucipe, vlino la Kiev; :daca:tu uu vii, ,sa §tu 'ca yom pati mult
rau. Nu numati Cla8a lui Putialta ,saua ofiterilor, dall" se v.or jefui §i
Ovreiri, ,arpoi Sle va !ll!rurnca asupra ',Clll,rnlna!tei tale !;Ii u!sUjjJll'a hoiJel1ilo.r §i
as'llpra mi.lll~stirnor §i tu vei ,avea sa d'ai socoteal,a, principe, du,ca se
]'efuesc l11.anrtsti,rilm>. Vladimirr auzl:iJ1JU a'ClestJe>a V1eni 1a Kiev.
XCIII. Diferite inliimplari (1113).
]il1looputJul (loll1liooei lui Vlaldimir, fiul l.ui V:Slevl:aid. VJadiml'f
MouomalChul Se st,ahili Ia Kiev Iutr'o Dummeca. MetroP.olitarl Nic.hi-
phor, ,e.P'ilScOlp:ii §i :tot:i lGevenii ie§:ura inaintea lillicu mall:i onoruri.
EI ,ee la§cza p'e SCaJlllIl'll~ taltami sau §i aJ. slttramo§ilor sai. Tot popornl
se invesi[,j, ~ideroJJdillJleJe ,sle potoli.ra. Polovreii .auzind, vOlihindn-s'3
de mo,alrtea lui Svimtiopolk, se a,dlllnarra :La U!Il lo!c: §i V1ewra la Vyr.
Vbdilmi:r l§i 6transe £iii §Ii !lllipo~ii §i mCJrSera La Vyr 1). E1 Be' uni eu
Oleg §i Polovicii fugira. In acest .an el stabiH pe fiul san Sviialt.oslav
In PerWJalsl1alVlI ~i VialcrBsJav lia SmoI'ell1JSk. In alceS\~\ lalU mLlJri egumena
mana!8Itirii Lazar, femeie de 0 maim IsalUa:llarte, la 14 Serptemb:rre. Ea
trai8e §ali,zeci de ani in 'caJuga.rie §i crade ,u:oUlazeoi §i !doi ,de ani.
In acest .aill Vlaidimilr casato.ri pie; fiuJ sa'll Roman 'cu fata lui V modal'
la 11 SeiP'lemVirile. lin JUlcesil. an Msti!sllalv pUlf'Je t€1md~a, hi,81elrilcii dim pia-
'lJra a Siantului NicoJ.ae apl"O'ape ,diel pal,artul ipriIliclzlpellli, in targul
Novgoxod. In alccst; ,an el SltJahiJ(i pC! fhul s.au: Ial'OIpolk la Pe.reiwslavl, §i
itot in anul acesta, el st.abili pe Danre1 ea ep,jl~cop la JU!riev §i ]a
BeIgorod pie NikliJa.
I) Vyr, ceWte in l'egiunea Pe,reiaslavluJui .

ADAUS
lnvii/iit.ura lui Vladimir Monomachul.
En, nevl1eldnicul,care de hineeuvam,atwl Il'L ;pe iP,rea s1lraJiuci:tw
men hunie la!voslav am fOSlt unmh prin nOltez V ooile, iar pc numele
meu l''U:se;sc ma cheama Vladimir §iam fOSit numit de pil"eill crubitul
meu truta §i pl'CIa iuhiita moo mama MOlllomooh • J}
§i pellltJru poporuil 'C1IIe§tilUesc cat tim,p Dl\lJIDiIle.:Deu in indurall'cla. sa,
prin rngliici\lll1ile IP,aOOte§ti., rna Va sca.pa de wate nevOlile. Pe dinil
ma gaseam ,culeat lutl"O srunie. :mli giindeam in sufletul meu §i Ian,.
dam p'e DumnezeneUillel :m'a tin'llt pc millle pii'catosul pana illl zileJe
dewstlizi. Da, fiii mei, VOl~ sa'll ori due va ceti wceasta sc:riJSoa!I'e, sl
nu r1id,e~i de loe, ci oricllUl"Uia. di'lll~re f,iii! mei Ii va placela ,celie I(le serin,
sa Ie ,PUIll'a 1a. inima §i Sa !UI\l; negilijeze de a 8e cazni: mali lutai de
toate, pentru ,dTagQs1leia de Drumnezeu §i penlti'n 8ufletul vOlSItru, de a.
ayea in linitma V10!1!S<:Il'a teama ,de Dullllnezcu §i ,de a da pomana ho~
gata,ealcli aooas'lla' es:tJeJ inoopulI.tiil a ocrriJCWnui bine. Ial'dacaewiv:a nu.:i
Va rp~aooa ,[IICe;alsta sorisomre, Sla lIlJu~§i balta joe §i nir~sa nl:l sp,nua:
«In timpul UIl1ie!i. lungi ealatQrn~ stand Inltins pe s,anie,a SlpUS lucruri
fara de nid un roslt».
Gid, ni§,te trimi§i ,dJin p,air'tea. f~ati1Qr mei m'au In'talnit la
VolgJa: §i mi-au iSPUS: «Vino de gmba La noi 'Qa sa gonim pe fi,ii lui.
R08ItiBl~v §i sia >pUl)leJm mana pe vQlo§t1ile 1011'. Dacii IIlJU viii eu nOli, vOim
trai fiecare eu aI sau, nm en ail nOlstrn §i tu ;ena[ tau». ~i eu. Ie-am
l'a'sp'llinB : «Chiar ,waiea v'.ap Ml,pa.l'a, ,eu tOit nu pot m~l'gc leu voi ~i
nid nu-mi voi calow jUll'limantuh. $itrimWindu-i inaipoi, ,am Iuat
psahhea, ,am ,deschiiS-O §i iaita 'ce am oo)'li!t in ea,: «D.e IDe te tumbUJrl,
suflete .a1 :rl1eiU? De ee ma ,duCi1 I'll neltini,§te» §i a§a mail: Ideparte.In
uNna, ,ace;gt,c idnu,gi 'Cllvinte le-allllcomIP,ur.ait ~mpOCleuna §i ,am ,seris dea-
1) Ad llpsf'~e in original vr'o cind ~h~,
- 205-
supm: dacii cele din u:r:ma nil va plae., pI!j.:mi!i~le eel Pu!in pe ode
dimtiH 1). De 'ee e§'ti llUtrislJalt sufl>eitleaI mffil? Dere rna dwci in neli·
nt§te? pl\lIlle11i lUadej,dJea illl Dumu1czeu,ea!ei eu. i] voiu pT€lama.ri. Nu
teSUtpara pe oamenii eei rai §i n1ci nu.Q1 uri pe oei ,ce fae ne,drep'
tap, lC:aci ,rei irai vor fi pedep~itili, :Urur ooi ,oe se in;droeaptli 81pre Dom~
nw, VOlI' mO§tleni ,pamantuI. ~i mea pu!ma zlihava §i 001 paeato>s nu
l'le va mai vedea; el i§i va cluta 101001 sliu: ~~ nu-l va mai gasi.
Darrcei hliinzi VOIr mO§tCllli pamantul §i Be vOIr oocwra de heil-
§ugul pacii. CeJ 'pacatos wnehe§te llmlpotrivaoeiluidrept §i 8'cra§ne~te
din dilllti mconitiia lui: DOImnJul iooa Via rii,de ,de el, caci ill vaZiUlt ea ziua
lui se laipl"opie. Cci p,a.oo,tO§i ~..;au 8008 sabia §i ,au intors aooullor spire
a lovi pc 'eel neclijilt §i sail:1ac §i ~p,l1e la opa.-i pc ,cci 'ce me:rg rpcoailea c:ea
dmajprta; ,sabia 100r wa v:a intra in rpl'Qrprila OCOir i'lllima t;;ii arCllilliile lQil: se
VOr ro,pe. Pu!ina ,avel'e a ,ee1:ui dl'ept bee mai muh deJcat bOlga!Jiiru cca
mare a IOOlor paiCillo§i Cam hratele ,ceIlor Jrai 00 VOl" fJrooge, iar Dom-
nul ,gpri.imep'e ,cei dI1ep!i.'Cei,:rlH vOIr pieri, liar ICeil drept lrut"e mila §i
dihrue§te. Cei ,(lalri n V10r mnelOThviinta vor mo§tJeni pamantul, ialr 'oei ce-I
vor hMstama vor fi oohlnjni~i. Pa§ii omruluri de hine 8UJ1ft lCll!l1IDui!i de
DOI:mnuil. Daca el {laide, II1IU ",a fi ,de loc llUrohit,ciici DOImnuJ. 11 SlUStine
br,atuI. ~_~_::~.Irutins h3Jtriin~~da~~J1..:I}:'.lltlIJ:...y-~!!t
~~~_~~~t.J!~!!~1....!I!~~]~'~..:!!I!ii!ajiJI~§1iI~~§~(L:pa,i~~~ eel 'drept e
:l:Oitldelauna :pHnde mila §i eld1t §i ru!l'lma§ii sai sunt binecuvanta! i.
Fugi de ~au §i !~_!!~~(:)L<.'~~§JlI.a:~~:a.~~~~~drupa e:a.§i vei avea un
1~~§·;'~~.;·j)~lCa OIamenii 8~a:r &cuILa, ne- lar inghii:ii~d~~\i~';da;cff1irfi
10111:' s'ar triiscu~!a lin {lOI[l;wa noastra, ne~a;r inec:a apa. Ai mila de mine,
Du:mnrc:ze,cie, ciici omul m'a 'IlrantUt la parnant §i mlichinrue§te, ]up-
t{ind l'ID!PotmvaJ mea. DU§1manii mel 'au cru,erut p1esre mlilI1Je, eaci sun't
multi iCia:m Be lup.t.a cumine :din inal!ime. Cel dreipt se va bucura
dlnd va f.i vazut ra!'lpbta, eil i§i V'a spala maBIe in soogele relui
ran, §i fieca;re Via lSipwre: Dwcl omul Ide bilne :isbUl~ie§t!e, atunci
exieJta un DUIillIl!ez;eJU ,care jude~a. pe plamiin!t. DUlD:mereul meu! Sc.a-
pa...<ma ,de ceioe 00 ridiea impomV1a mea. Scapa-ma de 'llJl11eltiri, ne~
dreiptati, §i manru~~ma de oam)enii :00 nrnhlli :dupa sange. cadi ei
mi~au iutins CU'l1OO. Mama cStii iu a:prinderea. sa .§i viea'!Ja in pn-
tffi'ea t;ll1. Seall',ClJ se va Jas,a plan\8letuf san, dar ,dimineap h.ncuria.. Ga.d
mila ta e mai tarededlt vilelata mea §i huzlf'Je mele te VOl' slavi. En
te voiu &l.avi In viea~a mea §i in nrumde tau 'nmi voiu ridiCla, ill/Huile•.
1) Fiasagiul acestta', ca ~i multe abeIe din 1lr0000icii, SlIDt eonstatate de Ira•.
duclitori cat JiJpsiteilie dal"itate.
 - 206-
Pune-ma Ia ada post de planurle ,cde rele aile ce~or rai §lide muI!i-
me~l mwltltoriilor ,de iIledllepJlalt:e. 'B<UKiIl'l.'a;~i.va vou toli cali laveli inima
cheapta, ,eu voiu sHi:vi Iple: Domnul in tOluta vremea; slava lUli in tot-
deauna ...
AJsllfel 'a iuvayalt ¥asiJe;e!l a ,a:dUiIlalt llICipe tinerri, sufleteile en-
nte, fiiJrli p,ata, coopnri rn'eiUnJtinaite. Eil i-,a invalat sa vo:rbeasea masurat.
sa rep'ete cnv,iYlltel,c DOIllllit-J.ufi, iLa mancar,e §~ hiirutu.rii, Sa nn faleli gti-
hl.gie, Isa truca inainteaceJor ba.tlrani, sa ,asclllte lpe 'eei intelelPli, sa
a;ihiirll§jine inainJtea celor mrui in vrur$ta, sa ,aiba dragoste penrtJru egali
§l linferiori, sa vOl'looasca fara pl'efacatorie, sa meditez'e iIlllUllt, sa un
ridiC!e vocca, ,sa nn injure, s:a inJU 'l"azapeste masuril, 'sa ,aiba respec.t
IPcntrll baillriini, Isa nn V'orbeasleacu fcmei neru'§inalte, sa ~;IC ochii
aplelCa1t1 §i Isufletuil inarllalt, sa .llfll ,aJaye pe Icei pomili, sa nu cante
puterClal, ,chirur le,and Itoalta iUllliiea ne cinstIC§te. Da'Ca Clinevla din'tre vOl
poa;'!e f,1lICte rervilci:u ailmuia (SipuiIle Vasile) s.a~'terp,te ril~lata sa deb
Du.mne:reu ~i Be va bnewra de bumui vecinice ...
o M#lica ,a ltti; DUlmnezell, ,8it1ipana, w1U1llgadininiima mela man~
clrila §Ii ingamfaJl'~a ea sa nu fin Itint de de~erltaciunea laceatei lumi.
In la,ceasta vieaIa trecJaltlOam, iuv.a'1acredilIl:eiQ8'ule sa fii evl'aJVios, in-
valu ,dulPa IC!tlvantm EvangheE1ei sa indrep!~ o~hii !f:.iii, sa Iii limha la,
sa mod-errezi Iw!urile tale, sa iufranc'zi oorpt-d mn, sa~~i pOitOlle§ti
mania ta, saai gandurile Cttl1alte, ,sa te inckh:rtnice§ti C'U lucru:ri bune
in nu:mele DOimnului. Daca ai fOist jefuit, nu te r,iizhuna,daci'i wi fOist
urit, :iIuihe~te, dalOa ,ali fost persecltitlat, swf'€4J)e, maJt.I1aJtat, roaga-te: 01-
moara :paca!tnl, [iber,ea,za p,e eel OIca,rit, juooca drept pe Qrlani, a~
piha pe va1dUJV;a. V,eni,~i §i ,sadiacutam imp,rculI1a, zice Domnul : cand
paeaiJJele vOlast,re all' f,i, ,ro§~iea purpura, Ie VOi!Ll face laOChe ea zl'iJpada
etc. Primava,ra postmui ~i fJoarea pOicain:!ii stl1ahWeBC la f.eL Sa ne
cur'alillL, fil1ariJor, de to/alta ,m;urda,ria t:rUjpea,s>c,a §Ii su.fle!teasc:a, ridicand
glU6ul caitre Ce~ ce da lumina, Bpuua:ndu-i: Slava! tILe iubitomle de Qil-
me.ni! In Ialdevar, Wi mei, intelegetJLcat este delnidU'ratorr §i cat pHn de
mila 'es!~e DUllnnezeu care iuhe§ltle, pe OIameni. NOli OIamenii, padho';li ~i
nm:ritori, dalca oirl1leva ,din:tme ;IJJQi ne face v.r'nn iran, nOli Vl'em nnmai
dedit in gI1aha 1il00aiStlra @a-l jeJ.1if:ian §Ii sa-i vwnsam sangeJe. lar Dumne~
zeuJ lJ:108IlIDu IdrecM"e d€lpinde viea,~ai ~ morurte:a ftalbda pacaltele noa:stre,
p~k,atlie ,oa'Tli ,atarnape ,oa,pertde nOiagtre §i ,aooasiLa in ,tot ItilUl!plUl vie!ii
noastl'e; d eca '1m rtatacar,e l§i i!U:be~tecOlplilul, 'ilIQve§'te §i-l chiama
lnapoi ita eI. ~feJ JJIC~,a .rura;!ialt Domnul eatLela, Cia. sa invingeLl!J:l.c du<,:-
~i priIu rIlrei m1}IOace: ;prin pocKint~T~~;i §ip-;~~. Astf~i' fiii
. .., ---"':':---"-'~"-~"-::-'--'- - - " -..-~--"~ .~- .~-.---".-~-~-.".~-:
mel, nues1le 01 POTUillC1l p ,I1ea ~r:ea laaroelitila 'care nle ingadnie sa ne
-·207
§t crgoem pa(Jatele nQastrep,rinrut~es<t~~~tE~~~::~J:'tlJ~tJi~~~.":'!."~ll_R~~~e
don~~!!!tt.f..~_~:Qj~,_.,P"~~~~~~~il!~~f~Jl:~.,-.!HlJiJ! J~l.1~§~'-Y~'~:~~'_ . ~11
i~ie])d~i~dm ve.~~~.:~~~~~:!~~~l:.l«?El:IIl1i,..I~~~~~~f)IilU @UJlt_~_rel e.~:'t.!li
Be~ce;e--~ci ;;:;;e~la__~.t'lj~~~.!li~_Y!~~li\.:.~~.£.~~}l!~'~:~.~~~~. IP.{)~! ..rt:~~.~!.:,e
cere'vou~':~Ci;":;ft~r oameni, ci printr'Q 1U§~~ra s!al.:.':~~Ja ~~Jz.~~~.dp­
ha~di gratia l~.-rD~~~';~·"C~eSit;-~, DOalllllIlle, 'pool'jru ea tu sii-li
ad':;ici .a;min1~de-;e:l?-M;rei~jji: i1Ju §Ii nriJnunile IUlcrurtiJor rta~e; nieD 0
miln:tJe omeneasca ilJIU pon,te IPQvesti minuni1e tale. ~'i ila.ra§i spunem:
Tu e~lli ma(l)e, Doamne, §i l'l1lCl1UiriJe tale ntitnullJrute. NUilliide tau este
slav]t '§i ,crteldnic de l,aluda m. veac pe tot pamautul. Cine sa Inu laude
§Iii sa ulll ruaveasca putenileta].e, miln:uMellaJe 'ceie mari §i hinef~lceri­
Ie tale imlPlinit:e in llllcelaiS'ta Lume? Ourm ~ fost c:reait oorrul, cum so.arele,
cum lUi11!a, oum 8te~eJe, oum inrtuneriCiul §i lumina; ,pamallitul eSlte pus
pe ~lPje, o· Doa\lIme, Iprill PlrovildCiIl~a tao Dife;ritele ,animale, p,alSarile,
pe§tii an fOist impodohii!li ,de P'l"OIvidenla 'ta, 01 Doa:mne. ~i nOli ne mi-
nl'mam ,deaceasta mm:une~ 'CUlll ,din la,r,ana t\u ai fa'cuit pe om, cu:m tu
i-,ai da't iilllfali§a:reil ,del om. Dalca toata. lumea IS',alr ISitrange la uillloc, nu
s,·ar gilsi ,doU!a fi.gwri 1a fel, ci '~ie_~aJre a\r~Jal~~~_de~~~j~!J!:!:~~e.
lepciunea diviIna. ~i nOli ne mmU!Iliamde lalSerrnenea ,Cum p,a8 elrile aern~ 1
~sQ;;;;·.pci~aVla:r.a .~ viln: Ia ,inoElput la ilJIQi §Ii ,Il!U.se opresc intr'o
singura tJrura, 'oi slabe san pUltleirnice, seraspandesc prin toate lli1il,,;:
din olJdirnul lui DltlIUlIe2Xm, peI1ftiru Cia sa pOlpuleze Ipadu,rile §i cam-
rpiile. TQate aleesteaau fOist ,date de Dunmezen pentru plaoerea 0-
muilui, penltru hrania Isa, IPeIlJJtru bucUiria sa.
Mrure es:te, DO<lilI1!JJle, innrure<L ta fata de noi, de la fi orela,'t toate
aceste place[['i pent:rru Qmu[ p,aca.tOls. Aeeste pasari ale cell'uJui inva-
tarte de ItiIlJle ,eWnIta, .aItlUInci leaud tn p(),runCJe~ti §i lnvesdesc pe om; iar
dind Ie opre§ltn, Idle§!i laJIl 01 ll!mba, ele taiQ. Tn e§~i hlagoslovit, Doaanne,
§i lanJ;a't, fa'crund Itoalte aceSitJe minuni .§i dandu-ne atatea hfin,ef,[lJceri.
eel ce un te lau:da, DQamll1e, §Ii uu crelde ,din toata 'inima sa, §i din tQt
sttfletul san in Ta:'tiil, .Firul §i Duhul SEant, sa fie blasttamat.
Ciltlind ;aeeste vo.I1be rpline deevlavie, £iii :meil, lauda,!i pe Dum-
tnezeu, ,ca'l"e ne-,a dart harnl sa'll §i care va dil alceasta invalalturii plrh.
'umiJa :mea pricepere. AaonhaJli-ma lPe mine; §i daca uu primi!i 'toate
sf:al1urrlile rude, priTIllili-Ie ~oarr pe jumartate. Dalca DUlmlIle~eU a ln~
muia't inimlile VQasilre, var;saJIti Jac11i:mi laSllIpira pacatelOir vQastlt",e~ zi~
cand: «Cum ai ,aVTUlt Itu ,mila ,de femeita pa,caltoasa, ,de hQh de vlame§,
ai miJiI §!ide nOli, ipacato~ii». F:alc~!iacealsta in biseTtiea §i lewd va
culcalti. Nn Il1psiJ;i 0 silIl~ur.ii sara, ,daica IPlU\leli,de ,a va inohina pana
Ia pamant, eel pUliu de 'tl~ei Qri, daca runte!i holnavi §i daca nu pu-
 - 208-
1.eti mat'i multo Nu uita1i 'aoeasta, nu (i1i lene§i, ciid pocin a<ceste in-
chill1alri din ti:m\puI noplii ~ printllc'eme diillteCie, omul hirUJe pc diavol
~ l§i rasclWmpara ast£d paca!t,e~e' din timpm wei. ;;i cfun.d mf'J:get,i
d'Hare, da'ca fiU aveli de 'a bee I()U nime,uea §i dad un §ti~ alta r.uga-
ciune, rep'etati (airU lnce'llaire ifi taina: «DollllIDne, fie-!i milli de mine».
Caci areClwta £$1.e cea mai htruli din toate :rugaeiunile. ~i acea'!!:.:l face
mai muih: aeciitt a te gan:di Ill' lucrUiri u,rite. ~i, mai IprresU'8 de Itoa'te,
nn ufitali I'C Barad, d pe reiit va e Iugaduit, hrani!i~i, d:lti orfanilOlr,
ocrGtili ,heplul va.duvii §i uu pennite~celor puteJ'!IHci sa pianHi pc
apl'o<llP,eile ~or, NUl omOO'ip pe i!rlci; un om ·dr>eptl; sarn criiminail, §i nu:
iingadmi~i caJ sa fie omorit. Dooa un om trehuie sa fie <condanmat Ia
moart(', fcri!i-vu de 'a pierde suiletul. nom ere~tin.
Canrl povestiti vr'Uill IU!ctru ·de bine sa'tlJ ,de ran, n'll jUJr.aJi pe
DumneZloo, ;nru falceJi semnul orucii, nll! 'este rnici 0 ltire!bu~II1Jli 1PleTIitru
ace:J.Bta. Daca sa;ru1laJ!i ·eru:coo; 00 sa (aee!i un j'l1Jl'amant i\IDu>i frate al
vO&1m sau unui .altui.a, cereeta1i~V'a h:ine inima Spire a vedea dadi
Buntep diSlpUl§iael a va !linea ,oovanrtul §i ,anunci nrumai sa:ruta!Ji-o §it
in uJma a;veti ~rije sa nTI v.a pi,crde!i sufletul printr'o cll,care it ju~
ramihlllrulm • ..In Ice priye§te pe episcopri, pl'eo!i, egumooi, pcrimi!i hi-
necnvantarrea lor en dmgoste, n'11 va mde.pacrta!i de ei. Iuhiti-i d~lpa
puterile voasrtre lli facejli sa ohtine!i ea ei sa roage pc Dumnezeu
...
pr.m1Jru voi. M~~_~_.nu &~.l<L.io:ga:mfll!l'e-mci..j'n......inim1i,. _mci . . . in
gaud, ci ziOO..J:iLNoiJ!nntelIl...m~.,Astlizi 'tTaim, m~ilIle suntem, in
~Ol'~furt;tot cea,ce ne-ai dat, nu eslt~ ,a:l_~.Q§I!.I'!!'_(}L.~,L~u;!ll..:ne".1:!i
mcredml~t-~-P;;:t;;~p1l.~~_ z~~:-Nu'~de!i tc'z/aure~·.plimant ;
eSte-un ma~e pa~;tpentru noi.CiThSte§te 'Pe ooi hatrfuni ca!pe un tata
§i iuhc§te pe tineri ell' pe fil'iap.. Nu fili ,de 100 lene§i In casa voastra,
eli vede!Jii lilol1ite pm '.1m in§iva; nu va ba21a!i nici pc intendentul
vostru niei pe sCilVito:rnl voetru, PeI1Jtrm ea oa8lpe'!ii cari va viziteaza
sa nn raza de: 'Ciasa voastira sau:de masa voaB'tra. In razboiu nu fali nc-
gligenyi, nu: va mcredin~ati in voezozii vO§tri. Nn va 1lisali nici l,a
'bautlllr:a, nid ],a mii:ncare, nid Ia somn. Puneti VOl In§iva sentine~
Ide. Nu va ,oolmll!i seJa:I1a dCldlltdupaoe Ie veti fill§e2'Jalt de toate
{}art,ile impreju~l rammu1Jei voa<rtre. ~~~ati.va foarte de dimineaFi;
'lU 1apihlarti ann,erle voa!Stre In gr.ahl1, (all' a-;; fa. e:x.a~~1:-totUl;caCi
"'l1lml p:iere pe nea§,topta!te. Fugiti de minciuna. deheti~!.~«'l_«:l~s(ra\l:
1:aci prin acestea pie:re trUtp;r~r~:;;rj~;t;i:Chi-,(f~f~~tru pes~ tot
pe ulnde 1Jrecie~i in mO§iile vornsil'e, illlll mga,duip se;rvi:lJoI:riilor vo§tri
nici oe~OIlr ai aJtoro de a tace p,a,gube, ni,ci in aalte~ nid Ia cihllllp, peu~
'\\ru Ca ·sa nu va blesrome oamenii. Peste tot nude me;rge!i, nude va
- 209-
1)pri!i, da~ de hautura §i de. mancal'e eer§itorului. Mai .ales c~i.n.
~~ oasp~.~A.e_QE!._llnt!~_~z:_v~~LBih:~<lL~~~iJLso.l; dac~pLli;;-!i sa-i
fac!C~ darul,i, 1mbia!i-l cu bautura §i mancare. Gaei califtorii voo: face
sa fili cUilloscuri in toata lar:a ea buni san 'ea rai. Cel"reta~ p,e, hol-
navi, lilJJ8Qti!i pe morti, eaei !to!i suntcm muritori. Nu trere~i pe langii
un om fara sa~l saluta!i §i sa~ da~ 0 vorha huna. Iuhiti~va femeile
voa.stre, ,da,r nu lC.:~li. pUitereasu,pra vOlat81~. In 8If¥~-e~-;;~;ia
mliTpresus-ueioalte, ,;;elT maTaleSt~~a de Dumne~. DaJOa va e
friea sa ill'll u1itali (povc~ele me:1e), loititi adJeseol1i ,a<Ceasta llI1vatiiturli.
Eu llJU VOLU av.ca ~ine §i v.a fi hiue pen1;ru. voi. Ce §~~ eli ~ bine,
uu 0 uita:¢, §i 'Cleace .nu §t:i~, inva~aJi-o; Italtal meu,st@d llllmai .a-
~asa, mvaHlse ~~_li!IDhi. Aceas4a fare ~ IUJll~O~ i~~a~·tiirile.
Cadi lenea estJei mama tuturor vil!iil~C16a ~-;~ §tLe, se rullita§i o;;a
oe UTI I're §tre nu 00 mali mv,aFi. Ci111d voili sa faJe'el!i Uill hOne, f<a'Clel!i-l in
111tregime, mai ales In ce prive§te biserioa. Soarele sa nu vii gaseasea
in pat. Astlel faClaa rapolSwtIilll men Itialtli §:iJ lastfel factoVi OIamenii in
adeva:r huni. Mai InitiH, de dimi11lle.a!a, adu lui Du:rnnezeu mul:t.umita,:
in urma dind 80arele 8e Ul11oo, IIlJdJaita ce-1 vede~i, malli!i pe Dumnezeu,
®panlind eu nuc'llrie: LuminealZa ochii mei, Doamne Chl"istoaoo. ca're
mi~ai da;t luan:iJna ta ooa f.l"Uil1101aSa; llIPOO, Doarume, adooga inaa un un
Ia anul aoosta, pClIlltirfulCla, ,dulpa ce rna VOOJU fi pocaLt depaCiatele mde
§i-mi voiu fi indreptatt v/ieaJ~a, sa POit lauda pe DumuezclU. In urma
voi va veti putea a§e~a c,a sa (leJibe:rati cu drujina voasltra, SllIU sa
Judecaili popo:rnl, sau sa me1rge!i Ia vanatoall'e 8au in sfal1§it sa va
f a,ee!i siesta; ,e:am DUIllUlie.zeu a ,stailjilit 801l1JI1UJ i deb amiazi, ESite ce'u-
"suJ ca,nd 8Ie l"epauzeaza animalele, plisa.riIe§i oameuii.
Va vo:iu spune alCUm, :iJubi,tiriJ mei fii, ohoselile pe cadi Ie-arm !'IU-
portat timp de treizeci de ani de cruatorie §i de vanatoa.re. Mai lntiii
m'am dns la Rostov prin laTa Via'ticilor. Tatlil meu m'a 1:rimis aci
§i e1 insu§i s'ndus l:a I~ul'sk. Apoi m'am ,dUB la Smolensk au Stavko
SCOl1d:iJatilCi. El s'a ·du;; in UIl1l11,a Ia Beresrtlie cu IZLa@lav §i pe mille m'a
trim:is Ia Smole:nsk. Apoi deJa Smolensk m'.am dUll Ia VI'llidoomir, in .a~
..
ceea§]. Mirna. Apoi ma fIrillll\iSreil"a Clll f.l'a;tele meu Ia Beremie ea sa vizi-
tam pa,durlIe pe lQari Ie aTsefSlel1'li §i eu le""am apal'rut. In urma m'am
(lUIS l,a PerreiiasiIlalVil la tar~il men §i dU!pa P,a§ti ma ,drusieide la Pereia-
sbvl la V,la1diimi:r, sp[l'le la Ca,ce p.ac'elcu Le§ii 1J.a Smeiskla1 ). De ad revin
In nrma in timpuI verii I,al VladimiJr. Apm Svialtoslav rna trimise Ia
I",e§i. Am trecnt GlogoV'UI2) c.rutra pa'dllill"eia Boemilol' §i am dHatorlt
1) Suteiska, Ol'll~ in apl'opierea VIadimirului..
2) Glogov, Ol'll§ In SiIezia, liingll Oder.
14
 - 210-
limp de I)laltll~u luni, in lara lO'r. Tpt fin a~t aIll lui se naSC1~ u~ fi,u
(Matisl,av) la Nov gorod. Madwsei Inu11lUii la Turov, de Ialel pOC1'lU1\-
varu la Pereiaslavl, lllpoi iiaJr Ita Turov. Svi,atoslav murl ~i eu rna dusei
iHra§i la Smole!1l%k §i dela Smolerulk,ln rucoolli§i iar,na, la NoV'gOirod. Tn
primavara a'lllIllC'l"3 in ajn1ol'Ulluli Gle,h. VWI'a m'am dUB 00 tJaJtiil meu
I,ll Polock, ili iama Ul1lnatoare ma dU6ei cu Sv1atO'PO'lk In ICiOntra PO'-
lotkullui Clare fu ail'S. EI Be duse la Novgorod §lieu CIU Po1oiV'dii ipana lu
OdreJsik 1), pu8ltiiind lUll'a. Apoi I,a Cemigov §i iall'!a§lide1,u Smolernsk:.
lH'.amdns la tJartal men la Cetrnigov. ~i Oleg ve.ni chemUlt d,ela VI,adi-
luir ili eu il poftii sa mananoceu twtalmeu la Cemigov in Kratmyii
Dvor §i eaI da,diui llaltiitluli meu tl"ei &1~ IC ,ete, grivrne de'aru'l'. Apoi :!:'eve-
11ind ,dela Smolensk, IUipitiind mi~am fa'oot drumul pmntll'·e wrmaltja po-
fO'vea pav.a la P·erei,as1avl §i ga.sii pc tlat.al meuowrese iD!torroeu dintr'n
e:xpedilie . Apoi mers&am in a,c<C!a81ta vara ,eu ta!tal meiU §i on lziaslav.
cn sa ne lUlptam in contra lui Boris la CeTnigov §i haturam pe BO'ris
§i Ole,g. Apoi ne l!IlJtJoaJ1SiC!l'lam la Perei,asl,aIVJ§i .am llamas in Ohrov 2).
~i V8Jcvlavame Smolenskul §i en ,P~ci()aii()u ('.4Cil"iIugov'clnii on doi c'aj.
dar nil I-am intiiInitdeloc Ia Smol,ensk; l~ 'll!lllllarii, arsei la:ra §i am
jefuit ipana}.a Lukoml 3) §i Logojsk 4), lalpoi maduc&ei spre Driu!ck ~i
Ce<rnigov. In jU'l'na a'cealSla Polovcii jefui!ra tot StarodnibuJ. §i en ple-
c.ai cn oamenii ,dinCernigov in con'lma Polov,cilor §i Ia Desna prin-
8(',ram pe 'principIi ASialduk §i Sauk §i Ie-am inVIDS drujinele. A doua
zidineO'lo de Novyi Gorod D) imrI)'ra§t1alram ,aII1illata ,cO'I1sidel'laJbilli ,u lu~
Belka<l:lgin; Ie-am lua!!; sabiiJe §i lnrtll'eaga lor pl1alda. M,emseram!limp de
doua ,iel1lli In eOIllrla Vi,altidlol' ~i ,a priJnci1peJlui lor ChodO'ta §i fiul
1lIl'i1l. In p:riIDIa iltl1[},a madrusc~i in Clont.ra Kovdneli 6) '''IPoi OOJUlil'la Cailor
IUl Rostislav dirnoolO' .de Mikulin 7 ) , dair nu ti-"majuns. In ruoeeU§i pri-
muV'u,ra lTe-am intalni,ton Sviatopolk la Brody 8). Vara UIl'mwtoare
UiImarivam Idcmoolo (Ia Khoil'ol ;pc Polovci cani l'UlU!8<C!ra Go.TO§irnrul 9) ;
§i toamnla mel'lsetam ou Cwnigovi.enii, Polovdi ~ii CiteielViciii l°)cOtJI'"
1) Odres!., ol'a.§ inregiunea Polock ..
2) Obrov, loealita,te In regiunea Pereia~lavl'1l1ui.
3) Lu!.aml, ora~ in regiuuea Pereiaslavlului.
4) Logoj!., ora.~ in lara Krivicilor. Numele samana cucel a1 Lugojlllui
nostru.
5) Novyi Gorod un o'ru,~ pe fluviul Der:nH.
6) KOTdno, 01'3>9 in tinutul Viuticilor.
7) Mi!.ulin, o.ra§ inca ncidentificat, po.u,te in regiunea Tal'l1opol.
3) Brody, o.ra9 in Volyni:a.
9) Goro§in, ol'u~ langa ra~I1 Sula, guvern. Po1tava.
10) Cileievicii, un trih al Polovcilor.
- 211 -
.tltU Minskului; Inuramcletalea §i n'am las'llt acO'IO' uici un setav nici
un cap de vita. Ia.l'na, urmatoUll'e me:rseram sa ne intalniln eu Iaro-
.polk In Brody §iam inc.heiat 0' stransa pr.ietenie. Primavara, tatill
UlC:U .ma stJahili Ia Pereiiaslalvl. in prez.CJll!a fratilor mei, §i am mers
Jl5n,a aiRc:fi.lil(). de SUPO'i 1). A,propii1nau-ne de ()eta'teu P,riluk am fo~t
,inHilnili pe neru;tept!alli0.; deiRJ;'iJn!cipii poIovci in ,frnnte Ill' ,miide na-
.11lE'ni; nO'iUilll .fli vnit .sa ne batclIDCl:l",ei,. dalr ne trirJn.melseram armele
noas·tre i!Iliainrte in ,cbute §Ii ;:'\rehuiram sa iUltll;ijrl,l1 in cetalre/. Ei nn luara
in viea!a, deciitt Ipe Semea §i ,c;ariva larani; ai nO§tri lUsa ,prinsera §i
omorira un ,ann mit nnmar de Polovci. Ei nu IniJ:rasnitii nioi macar
;:;it i·a Claii lor §i fugira Ia SuI,a chiM." in noaptea ·ace.ea. A doua zi, zinno
AdOirmirii Maicii DOlll!l~UJlli me!l'Seram la Bela Veja 2) §Ii Dumnc-
zeu ne vern inajutor illlPreuna ou Stanta Nascatoare. Noi batllr~m
IlOUa sute de Polovci §i am Inalt prizonieridoi principi, fra!ii lui Ba-
gunar'S, Oseln 3) §i Sakz §Ii llulllm dO'i oameni scap:adi. In 'llrma u.r·
maridim pe PO'lovci spre Sv1arosilav.I 4) t§i a,pO'i Sipre ootatea 'forec8k
§i in urrmaspre Ju.dev. ~i inca oda.t.a, din uecas.ta p~Ilte, momiserum
pe PoJov.ci 1a KraB!e;]l li )~i ·eu Rosti~la'V Ia V M."iln 6) Ie-am Iuat cnr-
tnrilE'. I.n unna, m'am dulS Ia Vladimir §i st,abiliiaci pe JM."opolk ~i
}ail'opolk murti. ~i d111P'a mO'artea btalui me'll §iI ooa a lui SviatO'Polk
noi ne~lam bat'llft pe Sula en Polo'VCii piina seara, ne~am haLut la
'Chale,p 7) §i in Ulrtma facrura:m pace ou Tugn,1."kan §i OUJ a[ri plrincipi
polovtCIi. ~i luaramdel,llJ oamenii lui Gleb ,toalta drujina noastra.
In urma Oleg veni in contra mea Ia Cel'uigov §i Polovoii §i
. druji11Ja m<C!a s',a luptat on el timp de opt zile pentru 0' mica inti!'!'
tura, ne1iisiindu.-l sa pa.trunda in launtrnl en §i mie> mi s'a faout mila
de sU£l.ete ~iilUe, desate,le i1noenldiarte §li de manasti,ri §i zJisei:
«Pagani~ n'an sa se luude de aceasta» §i diidui frateJui meu (Oleg)
pu;}'tea care ii .revenela, ;?i ell insumi plooai 1a proprie.tateu tatalui nlfm
1a Pe.l"c;LaiSJa;vl. Am de§it din CCiI1Iligov in ziu,a Sfiint'lllui Boris §i ire-
'(;JUram p'rilIlflire bartaJioaneJe PolovcilOir. Noi nu arveam. dedit verO' Buta
rl.. persoane iu drujana,sicot:llld femeile §i cop iii. Polovcii ne PUll-
1) Supoi, 1111 aflmnt al Dniprului.
2) Bela V eja, om~ in rcgiunea PereIaslavlului.
3) Osen suu Asen, principe al Cumanilor vezi IntToduccl'e(l.
4) Sviatoslavl, OIra~ inca neidentif:iloat.
5) Krasen, Ol'!~~ In regiunea Kievului, langa raul Krasna,
6) Varin, lo·ealita.te neidentificata, in stanga Dniprului.
7) Chalep, Ol'al~ in l'egiunea Kievului, lftJiga Dnipru.
 - 2i2-
aeau ell llllpii in trrecatori ~i in mllnti, dar Dumnezeu §Ii Sf.anIiIlFBori.~.
l1U rile-a :dalt inmaini1e lor. Am laju1}.S fii.l"a pitmderi la P.ereiaslavl. ;
Am ramas 1a Pereiaslavl rtrei iemi §i treiveri en d.rnjina me:a,
~i am 8uferit mult din pall"t:ea xazhofwlli ~i a foamed. Apoi mersel~a:~
Sa aitwcJliiJl1 pe PoiI:<wci ,dincolo de Rimov 1.) §i Dumnezeu ne vemm
ajutor §i Inoi ueiseram §Ii, prinseram un ,anumit numar din ei. ~i am
invillJs diu nou trupa lui ltl,a;r §i i-lam 1I1at oortur.iJ.'e t1redind dineolo
de Go1truVi<ll 2). ~i mersell'limap;re S'twrodUh lin oonfi,l1a lui Oleg, fiiinddi
e1 €Ie duaese' 1a Polovcl .§l ilt'ID merB -ap,reBug ~i <.m SviatOlpolk mer8e-
ram in ,contl'l<ll lui Boniak dinoolo de Roo §i merseram paua la Smo·
leilJJsk, IdI1IPa <lC aim facult pille'S (lU Dwvid. I'll UJrma 'reven:iTlim pentm a
doua oarr,ade l~ malurile Vorarii!eP). Atunci Toocii vffl1l1di sa ma
gaseaaca §i 'Ci!teirevicii velIl,hra dcia Polov.ci~i merseram in contra lor
la Snl.a §i mersexam La Rostov sa treeem iama §i peste treli del'lli ve.~
niram ·din nOll la Smolensk §i in urma ma dUlSffl La R08tOV. -5i apo):
ul'maril:am pe Bonialk funpreunli eu Svia'topOllk,dmr neca ~p.ll!t din
maill1i §i 11'111 l..,am ,ajUJl1S. In UJrma urtmari:ram pe Boniak dincolo de
ROB, dia,r l~am la,sat sa me sonpe, Iall'tl1a m:1mei b Smol'ellJj81k §i plecan
'din SmoJensk ,dupa P3§<i. ~i mama lui George muri. Venind sa pe-
tl'CC valra I,a; Pel'eiasl,uvl, ma intalnii 'fill fr.atJli mei. Boruak veni ffil to~i
PoloV1cii la K08IITi,rutin 4) ~i merserram in conJ/ra. Lui, indreptundu-ne
£lela Pel1e1a181av-1 ap,re SUila §i DumneZeQl ne vell1li in ajutol'. Invinse-
• v • -" I . . ma'l' . 1 .v 'l'
ram /ptC PoIov-oi §i pl'l!18exam pe 'p.nllJC],pu or lee'!. [We Selama. 'i 1
dupa CratCiU1l1: fa,cU!r'am p,Cllce ell Aiepa. EI ntC ,dete pe fi1ca sa (p'OOit,rU
fiul men) §i melroexam la SmoletruYk. In Uil'll1a rna dUl&ei Ia Roato\'.
Venind dela Rostov rna dU6ei din nOll ClU SvtilatOlpolk in contl1a lui
Umroha, §eful Polov:cilOl', §i Dumnezcu ne veni in ajlltor; in UJrma
ial'a§iin conrtra Ini BOIliak 8\pil1e Lub'en 5) §i Dumneze\u tne..a foot in
ajlltor. In urma memeram sp:re V OIID 6) ,eu Sviatlopolk. ill utfma mer-
scram spre Don ou SviaJtopolk '.§i David §i DumnezeQl'ne veni 'Un a~
jUitor. Alepa §i Bonilaile vell1iS!Cirli Ia Vyr 7) §i voiwu sa sestahileasoo
ad. ~i eu madUJSei Iill Romen 8) ell Oleg §i on rfliii mea §i Poloveii
1) RiTIWV, o<ra§ In regiunea PCl'eiaslavlului, azi poate Rimovka. cr. TI'llUI,
mann, op. cit., p. 278.
2) Goltava, uurau in regiunea Perei,ltslavlului, azi Holtva.
3) Voronica, locaIitate In regillllloo Pereiaslavlului.
4) Koltniiatin, 0 fortaJ'ea!a Iangli ,raul Sula, in regiunea Pereiaslavl.
5) Luben, ();ra'5 pe maInI dl"ept al raului SuIa, In regiunea PtweiuslavluluL
6) V oin, diu §i lo.ealltate 111 regiul100 Pereiaslavlului.
7) Vyr, fortlireatli in ,regiunea Pereiaslavlului.
8) Romen, ora~ In regiunea Pereiaslavlului, azi Romny.
- 213-
llWilld aceasta fugil'a. Inurrma merseram spre M~n8k in conrtlra lui
'C1OO, fiindca el flireuse !PIC cativa diutre oamelIlii no§tri prizon1exi §i
Dumnezelune veni in ajUJtOlr §i ne-am ;a,dus 1a lndeplinil1C' planul nos-
1!rU. ill unna merseram illlSiUlprn ·ceta~ii Vladimi'r in eontra fi:ului lui
Jvrosbv,11v'Woind sa~i €lUfexim 'ti~aIO§iile. ;;i am plecaltdela Cel1Iligov
Ia Kiev, Ia [tata! melU. Dl1llill1!uJ la[Ce8,ta l~am fi!Jclu.'t lnItl"O zi ~i ajuru;ei
inat'intea veooruiei.
In rtOltaJ,'am fa,OUIt op~eci §i 11."ei :declilli:torii mari;pe rele mid:
uu mi Ie aminbesc §!i ,am incheiat ieu PolO'V1cii Ull8prezeee tr:atate, in
p:rezenta Itatalui men sau fara diC el, §i .am dat mnlti hani §i muhe
din hainele mele. -5i am Blohozit d11l1 f1arra pe mul~i prindpi dis-
tin§i ,de ,ai P;olovcilor; doli fr:a~i [aL lui ~Uil'llkan, ,trei fl1ati ,ai lui Bagn-
bars, paJtrll frar!iai lui Ov'ein §iaIp.o sutta. ~ip'e umnatorili p'llineipi
Dumne.?1oo i-<a pus de vii in putelre!a me/a: KOMus §i fiul sau, Aklun
BUll"oeviciJ, Azgului, pl"i1l1dpe "de..... §ic:incisprezeroo aJli 08lt,a~ji tined.
~i ri-,lIImdws 'de vii, i-am maiool~rit §i-i lalNllIlJCai in fluvin:Ll Slav-Iii 1) •
Si m'lam ohos:rt millt §i in vauatorile mele~ in timpul t;ledCirii
mele lilt Cernlg<w. In imlprrejuwimiJe .a.oelSitrui o.ra§ ineun'!uJ Ul1'ui ,an am
lleia, nu fara mare tStlraduin!a, .pma 1a 0 Buia llmu,l'i salhaiticij, fad a
soeotiahe lall1imale pecarri Ie~am vanat ell taltal meu. Ia,ta ee am mai
faeut Ia Oel1Ilig<w: am poos in '8itclpe ,eu mairnile mel,e pana Ia zeee
:sau douazeci de 'Gai §ldea[semenea deaJungul Roouluiam prins en
milini,le meleeai salhaltr:!Ci. Doi zimhl'i m'au Iualt in <coa,l'llele lor, pe
:mIine §i ealul meu; un Cierh m'a Iovit 'eu eoalrnele; ,dOti ciani, lUlU! m'a
-paloalt in picioare. i'arr ,ahul m'a lovit {lU enamele. Unmietl'eJ mi·a
smnls ,sabia ,dineoCllp:sa, un urs m' a mu~at Id,e §old, un lup mi,..,a sari!
in spalte ;~ [a trruntri,t ,ealulcu mine. Dwr DUlmnezoo rn'a seapat nea11ins.
Am [ciliruit \aidesea {l,e pe ·eal ; :mi-am sp.all"t de doua ori eapQl, m'am.
ll:anit la malini §i la picioa:re in tinere;.ea mea. Nu mi~ampazit nlci
vieata, [JjU mi.am crulalt moi tCajpuJ.
Ceea.re ar fit:r:ebuit [sa£aea serrvlitorul meu, am faeuif; en 'iinsumi,
Ia :t;:azhoiu §i 1a viinrut, noaptea §i ziua, in zap ada §i in (rig, fara a
aVtCa ,rap,aus. Eu l1Il1 m',am llisrut nici pe ,pOlSadnici, nieli. pe soli, en su-
,
p,ravegheam inlllumi <casa mea §i, I,a vanliltoare, eu Wmtmi: f?teeam ran- Ii
ciui'aJa prnnt:re vWnartori., eu ma olcnpam ·de g:raJdnrile mel'e, de §onni
§i de ulii. De a\9emeni, n'am llisail: sa f:be suparati ,de rei pUJteooniei Fl-
I
,;r.anul Sall'mall §i valduv,a saraea §i aID8'Up;ravegheat en in'Sumi rostu-
rile biserieii §i serviiJcluiI divino
1) Slavlii, un rau neiderntifioot.
 -214 -
NlHui faceli imiputiiri 'pen:til'U cdece am spus, iuhiitii mei {'ii,
!}i uici ol~i cine va celli aCC8lt.:ea,dllei eu I11U ma bud pentrru curajul
meu, d laud pe Dumnezeiu §i pro"Hiv'0SC indU'ral'ea a:ClCluia CaJre m'a
O<'l'otit d:(~ rmoafi:,e pe mine, sa.l'manul §i pacatosul, in 1imp uilaltatot'"
1 scris a,celaij fa il'Ol'i"om'e. 0 vei p,l1imi en ooutimente nune, ori cu
ani, e~ lcare nu m',a fa.ClUt pe mine lenC§, ci fol081:t:01'' pelUtll"'llJ :alta:teia In-
crari ommH~§,ti. (It;i'nd .u:cClasta :scrim-e, U111iple~i~va de zel pe.n1Jm to ate
lucra,rile ode hiune, laill!diin:d pe DUilunezeu §i pc sfilnti. Fiii mei, n'a~
veri telalll1a :de 1ll100arie, lnici die raZJhdiu, llici de vana,toare, ei £ace!.i
fapte harnu'tIC§ti, dupaeum va va ingadui Dumnezeu. Daca nici; l'az-
hoin], nici 'Vanatoarea, nici apa" nid!.caderae ,de pc cal, n',aiU putnt
.!Ia-111], (wea v,r'un ran, nimenea di,ntme voi II1U pOaJte ilia ~m:fere vr'o pa-
g:nha, lUid sa-§i 13l!arza viea;~a, fUlra pOI1lLl1,oa lUi DumnezelU. Dael
l'Iloar:tea vi:ne dela UUllllIli8zeu. mei tatla~ niJci mama, nilc;i fratele uu 0'
VOl' iPurtea in1ipiedi,ca. Uaca esf.e nme car Clinev:a sa Be plizeasca singux
pc sine, p,a,z:a, lui Dmnn8ze;u este Illai nUllla decat paza omului.
Scrisoare ciitn'1 Oleg.
o ! l1eno1"ocirtul' §i rol'marnul de mine! Tn, suflete al men, rnu] ti
lup,ta dud eu inima mea~ §i dupa ce ai hirl1it-O, ma gandesc <C\UJm ar
i,rehui, fiindreii noil iSIllJIltem fxooli;tori, ClUIlll aT trrehui sa stam. lll!aiu-
tea inf'rioo§'<litului ju.decatol', dadi IlU ne·am pocait §i dacii. nu ne-am
i\el'it,a,! Hnu} pe aitul. Caci, ,daca oo6'Va spune: «En iunesc pe Dmnne-
zeu, dar uu inne;sc pefrat!eile iIlleu», este un millemos, §i iarii§i: «Daca
nn iel't,ali grC§eilelle fratdui vostru, ll~ci Dumnezeu W:n ce;r nu va va
iertla pie voh>. ~i profe.tul z~ce: «Nu te mpar,a pe oamcllii ceri rai §i
iI1U u.ri pc eel ce fa,cefi~p'te l'ele: ce frullllos i§i ce .pliicU't est!ei :ea f'l'a~i\i
sa 'traiasca impreuna uuili ...
Dar,diavolul se amestedi intxe oa}lllelli: ,au e;xistat razhoaie'
illftre Inpele;ptii il1o§'l:ri s;il'amo§i, intire huuii §i fericilii llo§'t:ri pannIli,
ciici rua'VolnJ care nn voie§te hineJe penltru nearoul omelliet;;e, ne im-
pinge Il!Ipl1"e, vr ajb1i. ~i li-am sCIl'Iis .a:e:e<liSta fiind luldemnaltde firul men 1)
' mcle, eu n'wm asri8,tat nici la CllJUilUlia lor, l~ici Ia primele lor bueurii.
pe c.rure tlU J~lai no,te:mt §i .care i!jeI ga'S:C§te. Ia tine. EI mi-a t.rimis un
ourie,r ell 0 scrisoare §i mi~a spus: «Sa ne ie.nam uUiUllpe a1tm §i sa
ne imp~oam. FJ1ateJe meu 1), e a,devlillat, a murit, dl3ll' il1oidoi sa· n'U
n~ gandim Ia l1liznUllall6a lui, ci sia ne lasam In s!cramill' lui Dumulezeu;
el va jillldooa; pe ce!i VillO'V1aiJi. Sa nu adllcem Ia pierza.re tara ruseascii»,
~i dindam vazut hunatat,ea fj!U!lui men, m'am II1Jduio§at, §i avand
1) Mstislllv, fiul lui Vla(lhnil', a 3Vtllt de na'~ pc Oleg.
;2) lziasklV, ""zi "ap. LXXXI.
215 -
tt,a:lUa de Dunmezeu, mi-am zi/3: «El care ,esle tii.nal' §i nepriceput, e
rIin, de hnnutate §'ii lJ,e }a.sa in seama lui Dumnezeu; en sunt lUai
puciito/3 decatoe.il,aJti». De laooeaam asouhat pre fiul me.u §i li-Iun
O<larih, acea.sta 0 voiu vedea din craspu:ruml tau, Totu§i prin WCC'lt{:,
vorne en, lludujduind, cia Dumrrezeu sa-mi ie.rte pacateJe mde cele
vcchi, li~am luat inainte in mnilinta §iC'iiillta ntea, pc 'car,e 0 a§t.e,p~
tmn del a tine. GiiCIi. Donmul nn este un om, ci Dumurezenllumii In~
tregi, care inttl"'o cHpa face 'tot ICe voie§te. E,l iU6u§ia sllfe;rit ocari,
!!lCuipatiUl'i, natai §i s'a dat morl'i!i, en toat'e ca €ste stapan peste vieata
§ipesoo moa,l\te. ;;;i ce 8untem Hoi? Ni§te oame.ni pacato§l §i ;rrui" a~·
fazi In viea;ta, maine In monrte, la21i 111 gIorie §i cin8te, maine in mor-
lnant, UlitlaiJi. Attii VOT iroparrti ce noi am adnnat. Vezi, d,1,1!lJga fra,te,
pc prurirn!ii no§tll11; ce au luat en ei? Ce Ie rnai folosesc hainele lor~
Nimic .a.ltceva decatce an fiicttt pentro:.sufletul lor.
Dacii lall' fi dart DUlDnezeu, d,r,aga fl'ate, en 'tn sa-mi Ii lwaft lillaiute
§i sa-mi fi scris til eel ~jinillail aceate cuvinte! Caud fiulmcu',eal1e I~l'a
§:i a1 tiu. a foo· ueil> inah~tea t~ {laud ai vazU!t sangele lui §i c011p,ul
lui v:e§tejindu~se ea 0 floare de ania Inflorita, ea un miel InjUJl1ghiat,
tlrJ: fi tl"ehuit sa zici in fa~a H<cc3tnicllIdavl'll, adanciudu,te in gfmdu-
rile ;liaIe: «Nenol'OIcitul de mine! Ce,-am fa cut ? Prof~ l and de nevino~
va~ja lui, din 'pricina unci lnmi tl'f·ditoa.re,am sa'Varr~I;,t UlI' l)acat, ;oi
~ .,.
am pl'OdUB lacrrami unuiltata §i lln(:!i mame». Tu ,all' fi trehuit sa zici
Impreuna en David: «lmi recunosc piioonnl, e1 este totdemma inain··
tiea oehilol' :mei». Nu fiindca David all' fi Vail"Salt sange,ci pen'tJ''llcii a
comie un,a.duher; el§i.a ,acoperitcapul eu ceIlU§e' §i a plans amm~nic,
$i Dumnezeu i.,a, nert;a:t !pacatul. Tu 't1"ehuia lOa t,e poca,e§ti inaintea lui
Du:mnezeu §i :sa-mi fi .Sfaiis 0 scrilSOU're demal11.gaere.sa-mi fi trimis
inaipOli pe nora m~a, carre nu~ti fa,Qnse nid nine ni<riran, pentruca sa
o 'pot imhrl'i!i§ia §i 8Ji. pIang pe ha,rhM:ulei, ial' disatoria ei sa o tn-
BOtesc de pliill8eltle, In loe de can~tece dehucurie. Cad pmt.ru pacatele
Totu§i, pentru Dumnezeu, trimite-mi'o cat mai in graha ou luHiiul
tau Clurier, pfmtl'uca, impl'enna cuea, sa 111ee,tez (te a mai plunge. ]j
voin pregati aei 0 IOCluinp in care sa ste·a §i unde ea 0 turturica £Ie
nncopae usea,! sa-l jeleasca §i en sa rna mangai in Dumnezeu. Cad
Ilcooata este calea pe caiTe alU urmu,t·,o piirint.ii nO~f!tli §i stramo!}ii no~
~tri: mmtOC'ooa ,a.r fi trehuit 'Ba-i vie <It h. DumncZt>u. iar nn deb tine.
Dad. 'tu !i-ai fi reaHzait atunci 'Vointa §iai ficuprins Muromlll
~i ai fi li'i8at Rostovul,§i d'<lC'a ai fi trinii3 ]a ]}:l).ine, ned ne.a111 fi in ..
 - 216-
te1es. Dar gfunde§te-te, se {laMa oa eu sa fi .trim!is la 'tine §i nu mai d<;
g.raba tu Ia Imine? D.ac:aai fi BP'US baiatului meu: «Tlrimite un curlelr
l'a '!',all'al lam>. Eu ,a§ fi ,trimjs zere. Till 1JeH3l1 miJI1a;t ea ulllm dintre
oamenii l.ai a cazut in lupta? Cei mai buni au murit, chia;l" din
neamul nostru. Brur tu nu tvehuia sa umhlidupu terliW.riHe me:le §i
nid sa-lTI1i fa1ci aeeastaru§ine §i aceasta supar:wre. Slugile, 'indeamna
cate odata sa pUel mana pe a¥el'le,a altuia; ,de da,t/a lasta inv,a!a,tUJrIa' lor
a ·fOBIt :rea.
~udaca illcepi ea 'te cae§lti ina~Ill'tiela lui Dumne2Joo, vei {lIiClC un
Dillle §i sufletului meu; aitU!llei Itrhlllire1~mi un {lurielI' BlIiU un etpisCtOp §i
s('rie-mli oserisoare dupa euvii'n!a: In Ul11ulia, 11i vei ~ua voitosteu 'oe li
se eade §i ne vom lmp,a,ca amandoi §i yom fi apoi mai\hllni pde:tini
c:a, inarmt,e .. Eu nu~1i port SfJl1timenJte n]ei de Ulra n~CIi 'de ra2Jbunal"e
pentl1U mOaTltlCia lui. Eu n'am V,l'\ut sa vuz 'Sangcl0 tau Ia StJ1a1l'odub
§i DumnecZeu sa ma fexeasca sa vaz Bwgele Vlr'umui frate, va;react fie'
de mainile 'tale, fie din \pol'unea me/a. Dalca min't, sa ma rp,clderpseasca
Dumnezeu §:i 'sifan!ta (ll'UICC. Am fa,ent rpoarte un paea,t caud, din caru·z·u
pagihhlLLor, am mc,m irnpotrivla l1lli lUi Cemigov §i rna caies,c de aoeastu;
§i m'arn ,clit in gum ma;l"e 1ll1al11te,a fralil();1: mei, in doua rfundurL
fHndca sum om. Dwea ,tu t'e ga:se§ti hine 'cum C§lti, rlimal in pace, dacit
te gasc§,ti lraU, fa lea HUll tan sa ramana 'ou f,ra.tele garu mai mfe §i sa
manance painea ,ce til se 'cuvine, de1a hunienl san, ia,l' tu sa ramai eu
mo§tenirea tla. InaccalSta privin!a insa In~elege~!Je en noi. Daca v.fleai
6a~i omo;ri pe 'amandoi, ii ai in puterea tao Eu JnSa IllU vreau raul
ta:rli~ iVU!se§ti, lei IllUIDai hiue,le. Dadl tu vrcai sa iIlltrebuin~ezi fOTla,
sa§tiJi ea 1n00i ti,.,UIlll dUit partea ta 'Parinteasca, larvand mila de tine, 1a
Sta.roduh. Si Dumnezeu ne estemartOll'ea ne-am inte1es cn f,ratele
, ~ . ' ~
titu: §i n'lIiVlem niei un in,wl1es sa ne inlelegem fara de ,t.ine. Noi n'am
faeut nid un ran, ci am zis: «Trimit,E'l Ia fl'a,teiietau,ea sa pe iute]e-
gem». Da1ca.,aou:m, v.r'unul diin,we voi uu v,vea binele §i uici nu ,dore~te
I
iPa!cea Intl1eJ 'Cl"e§t1lli, Dumnezeu sa l1'u·i de'Ui pe eeal.alta lume paeea
sufletulni sau. NU-li vorhel8c Hlcestea nici sHit ruci manat de vx'un
int.eres. Dumnezeu imi esrte martor, §i sufletul meu imi este mai
Beamp pecat orice pe lume. La judeca:taeCia de pc 'U!rma nu ma voiu
tcmededUJ§lllanii mm !... 1).
1) Scrisoarca nu cstesfiir§itil §i l11teleSllIlllu cstc' dcstul de claro
...;.. 217-
Rugaciune/
/:
Stapane aJ. inlelepciuluii, da~{orule cle minte, tll c.al',e) ped'ep-
fW§1li pecci nebuni §i apelri pe c¥smerili, ]llJtare§ite inima mea intvu
Intclepcilune, Doamne,ar.altfi.~C1lvan1iuJ ta.1l11ui, did Il!U vom impie.
elida huzele me}.(i ,de a str~'igd'irt,re 'tine: BunnIe Dorum:ne, ai miila de
eel ce ,aeazut. Dmnnezen' ,te nacl,e~dea mea, Chris;tosest.e scapa,t'ea
mea, Duhul sfant este p a mea. Tu,nadajclea 51i sprijinul meu, nu
rna da 1a 0 palrte, pll'ea bunule. CaCii pe tme te amea ~prijinitor in
sup'a,ra~el, in hoaJa, in t.oate nueaznrile §i pe tme preia sJuvite, t'0
p,reamarese. In~elege!i §i V'ede!i 'ea en BUint DUIlUn.e,zen ca!l.'e eeroerte'aza
i.nimile, care 'Clunoa~te gandwl1He, ,ear!e, dCiScOjpere taptele, ca,re ju,deca
pe o,r£ani, pe saraci §Ii pe eei umlliti. Ridiica·te, 0 suflert a[ me'll, gan-
de§te-te Ia faip:tcle pe eari l.e·ai fa cut, aduna·le inaintlea ochilor §i
fa sa eu.rga pidituri din lacrimile tale, martu:ritSle§te lui ChriS'too pe
fa!u £3lptele tale §i toute gandudle tale §i CiUra!a§jlte.ffie.
Pre dns'tite AJll,drei 1) pa:J1inte p:rea fexidJt, pasltol' din Cmta,
nu inoota de a 'te il'Il@a pent,l"u noi, c.a.eite einstim pell/llr!u ca sa putem
inlatura .oric.e mamie, oricc supalrare, .once putrezidu1l!e, ori ee pacat,
.orice nCicaz, ,cinsti:nd 'ouc.redin!apomenirea tao Ocro'!e§!te, 0 Fedoara,
Marl,ea pJleta CillJl"a1ta, cetwt:ea ta (Ki,ev) ,oarestapane§i'te prin tine, pelll-
trtu '<';a prin tine sa Be int.a.reasca, intru 'tme sa nadiijdui.a8leu, Ca sa
hinm toa,te p1ediciJen ea sa sdrobeasca pe vrU§ma§i, 'ea sa faca p~run,;
dIe Domnuluri!. 0 preacinfJ't1ta, Maicii a lui DiUlmI1ezJOO, Clare ai na8!(mt
prea &antul Cuvant al 'tuiuror sfintiJor, pxime§te jertfa noasti':i §i
.oCl"ote§'ie de tot naeazul, ,de tot chinul c.e va sa vri:e, pel noi (lei ce ne
Imhill'am !ie. Noi, sluji'torii tai, foe iinplo,ra,m §i inaintea ta ne a:pJe-
cam gemunchii inimii noastJre. Apleaca·!i umooea ta, 0 prea enrata,
§i soaipa-ne :de grijile in (jari suntCim cufundalti §i mall/ti1.l!C§tle ,de .orice
jaf cal dU§llUanhlor 'ce\'ateJa ,ta, 0 Maicii ,a lui DwmJnezeru. Ap,ara, DOiam-
ne, mO§'teru!l'fela ta §i nu lua !llama Ia paCla.tele noaBtl'e, tu de ca;re se
r0l31ga ,cela care riJe-a nOOc.Ult fa;ra ,de samiIDta, Chrilstoase, ca,re p'entl1u
noi te·ai intrupa.t. Tn, DoamIlle, ,C~l'e te_ai naeeut §i .ai pastrat fad
stricaci'llne pe ceacarle: 'ie-a naseut, ocrote§!te~ma. dlnd vei. ve.ni sa
jtided faptele mele, tu care e§ti falla de pacat §i indurator, Cia un
Dumnezeu §i iuhitor de oameni. Fecioara pl'lelaCu;ratli, tUClall'e n'ai
1) Archiepiscopui Alltll'ei din Creta, autorul «Canonului eel Mare», d.
Trautmann, op. cit. p. 252"
 - 218-
cunooCiut harbat §i 6§ti mariti de Dumnezeu, tu ,c,aire fndrepli pa§H
cclor (lredinciO§i, 'lJIC,apa~ma pc mine, picirdutul, elllne' stlci,g catra fiul
t.au. Ai m~Hi de rmine, Doarmne, !Ili mmi; dind ,tu ma vei judooa, nu
ma ooandi in fj).eui eel vecinic <§i nu ma invinovafi in mania ta<. A·
cearSta esterugaClhme;a ,cer-li falCe QUirata fccioa;ra eaoce 'te~a IlMcut,
Chisltoase, §L mu1li!mea de iugeri §ieeruta mUJeenieiJof. Pentiru LisUJs--
Christ.oo, Domnul nostru, ca,ruia Ii 8e mwine ci.rultea §i marirela 'r,\l~
~alui §i Fiului §i Duhului SHnt, totcleauna ,<~cum §i puru.rlela ~I 'in
vcoii vedlor.
- 219-
.~ I Ao nONh'1"'hcKArO MOfl'<\ N~
nOAoyN04JbNb/ ~
i
C'1"fA.N"31, AOYNAH, ,4"bN"5crrb 1/ K,,-B'cKZ\.(nHcK"bIr/n
fOfo') ffKoUJE ~ rop~CI<;1", H c..)'T'"b '1""',4,-i; 1'7 O)f(€ Ii rtO/7b
NiTTfb.., Ii "f07.-~"h\ fFK"b1 }rECNA, nfH rTE'fb)"dr'"bSHNA.,
f3J\lj<.OBb,S,nrJ.. J rb-)t(€ H(7€'T'b NA. 61.C'T'OK'b, B'b 'l.*,c'rb
C/1MOSOj. 13 1> A~ero 5t )f(f 't h\cr H ctAWT' b p()~ cb, tit
r,h.H SbCJ.4 1-~3blL7H: Mef'M, MO~fOM:\,Sbcb,MO(b.
ftsC\)3o...so"o~bCKA.~ tl-O,Arb, n£rMbJ nEt.EfA ~M~
h'KryA.! f\HfT'$A. J 3HMtrO,A~, KpiCh, Cb'T'hrO,,~/AI16b.
,1\A>l-0f)E )K€ tf nfOYCI-1 j 'iI-GAb rr'f'l/ctA~'T"j, Kb Morro
8:\f/P~"CI<OMO~. fTo CfMOY :>K~ MOPf.O ct,+~rr'b &'Ar"
3H ctMo I<."b $~crrOl<0':f Ao rrrt~i/lACHMOB~Jrrorr4o
MOy>t£e MO f t-O c.tr4~rrh I<.b ~ n3..AoYflro 36M IH~ AN-
r'bfl h\N be", b' '1/ Ao Bo"o UJ be K"bJ. At eroSe> :>tCf.I<O.r/;.
NO H.Tf90: go.f"~H~CgfHJDYfMb..Nf:Jro""EJPoyCbJAN
r7,,{I~Nf, fA,t\Ht.)..Nf, BOJ\1,X8~,PHMI\~Nf,NtMU,Hr
KOpe.fI'+';H, gtN€~H~H)¢f~ro8t 14 TlfotHHj f7fHeiH
fljf.".,b 07'b 3'-\n,;.~ 1(.0 nOADYA~Nt{t-o) H (bCl;hh<rrb
Ch-. c eo IT AE~H f'( b M p)(l.. M D g b M b .
m:. no MNQ3ti'-b JKE Bf1;"'H:Nt"'b <'bAH c$'T'IIGo
&iirHf rio Aoy"ArfBIi, Kbf1i t(c'T"b N6INi; (Krof.I:>CK6..
3fMf\"-\ J.'b'A1.rL\rbCKb.. OlT'h ".tX"b C.. ogtNb fA3Hh
OWh>, CJ?. no 3c.J\1J\Ii, Ii nf0.l"bB~WAl eft. /1Mt/'(bl CSOH
MIf, I<:z,~ii ct;1,7JllJf NA KOToftMb Mtc.fJ"'Ii, ~KO nrlf
Wb,A,1,Wt difrDWA NA ptL11; HMENhM b MOf'~e.~,ti(frl1
31 Bc...U1 ,If. c:~ MD pA. s~ ) d. frfoJl?> Ii H ZE: C H N~ft: KD uJ J?
(~ b.. Cf'rti ~f' Cl\ot;1jNH :)\f1B~""~ b1;"HH Ii Crbf»
HXOf)1\""''''NE. PDA1.)<"'bMi 150 N4 uJ bA1UJbM'b N<\ (f\o»t
Nb I N&. tirO)' N~ffCKe.1 J.A J ctA"hl.lJ bM~ B b NHX"b H Nc\CHI't>\
hl'Lfl.b M b HMe.,C,\OSllN H ~ os K n fH LLI bfr"bW E d;[40uJ4...
H~ t3Hcld;) Ii "rC>3'bSA,Wh\ c~ 1\~"Oe.f;,A O"T'b <f.t;><"b
~1l\?-oS'b rrr03'b~¢"UJh'. (fi.. no"
~NE) !\If..j.013f::f!f oY3H
H !\OJ'T'H '"t H', HNH IVL\30BW<\NE, /iN/-! nOMOf~lVf.r[A'
'I\O')f{f H "fHWb~l,UJt: ctfrowl1\ rr()A~
'T"limE CI\"'1itNE
f'lirTfoy, H ftKOUJ6\ cH-. nO"~Nfl,,,,a,f0'f3H"'f,~f't;!1\
t<\Nf', 3" Nt- ctp,DWh'. s't. fltd;x'b; A~poy:Hnl Ct/f7C>ufH.
!\"f.:>K.t-o nFIt n e'ht $ H Abl>~H N 0 t-~ , H "'Aft J{..ow.t. <: .-ItAf;'
rOB H'UI ; H NH c15f.1 0 uJ ~ "IA. A"b SH I.d·, 1'1 Nt\ffJl.OUlA (,4.'rl~
'l.~N(;'"ftl.bKP' rA..o,H, r-\~E S"b'T't'Z.C'T' !b r1r~SHN"', H
 - 221 -
- 220-

MENbMb nOI\O'T"~, 0'1'[, CEf.~ rTfO:HSd,.w h\ c,n\. nOf\O ,

ZaNE:. CI\OS1;NH:»t:E C1sfl1DUlIT\ OKOJ\D tf:3€Y" HllbME-
fR\, nf03"b'b~IJJA c~ C~oHMb HME-NbMb.,H (b!r!;l\b.
w~ rfA.A-'b, H N6..(E-K.OUJA H NOP/brbyofj"b A~foyJHH
ctf,OIUh. rro/J,€dN1; H rTDC~M~J no (oYA-S,HN4.r€
KC>U1~ CA\ CirBf(b. 'lAKe> .fA..3HftE C~ Cl\oSt"Nbl=-1<bIQ
fA\!llIK"b, 'PSMb:»{€ H rrr036Bt\, elf'- C'\oB1;NbcK~~rf.\
M O'T',:\.
I
~?jJl. , C 1\0 5tH be K0j' -'f{€ r/~\Ybl KOy, 1-<\ KO*f tfKO
jSpM 1. J ~ Ii &,1\ f 0 11" r4DJf Nt\ H , nf HAO ill ~ o'T'~ U<6Y
~b, fE-K6Wi; orb l<o36..tb,) fc-/{OM H 1'1' SI\~r<\fE C'~Ao
Ul~ no .Ar0YIV6..~HHt ,N4.<"Hl\bNHLlzHClwStNbMi i)z};UJA,
no CbMb nfHf!0UJ~~rff 5bl'lHH)N<\CI(tfyHUJJ? 3fM
i

Ahl\ CI\OSf;Nbc,(A\ J nror"bf'l4,Bl1JE: 50l\1>;\'OI? H7tff ft

WAil. rrfH;t.flH .3fMl\h~ CAostNb.cK?F..CH 6'0
nf1;)+{J4-f
J(.rfM nO'ZI?\UJh\ '6"f"rH rTfH Hrd..I<!lHH uit5C'""rHJIU!(E,
(\.c~f'fI)'l~NA.. X 03 frY0t"<\ ~i;ct\f~ nff¥ct{c\:r'I>. g'b
(HI;t~ Setf\1ENJ.- r;'bi'W~ Htrnyt,li"Kt 6t>/-Efl"W/fI.Nt\
~c~f~ Hf4. KAH I<\ H MA.{\O \fro ME I-*,UJ~.CH ')itf.
OS~Jt B(HEB~?f. NJA.C/\Olr\;rtt,I,~ nftiMir.'Z.HW~ I
PJ!)Y A 1)1.1 "I) ClA ~"tA C 1\0 stf'(b', H NA. CH/HHE tf'BO[fJ;;
P. *EN.?:>..Ml, AOYf\f;SbcK'bIMb, AU(f- rT01;;<t\TH ()J\
t71-<\lL1f Ob'bfHNDY, N€ rI7"'nf.\wf B~nr~'trf KONrl,,)
71tH SOIl.b."N'G J!lEI\~I.!.le!'Sbnf;n"tH 'T'fH
I\H 'tt'T'blfHI1H Textul slav dataci dupa August Bielowski, Monumenta Poloniae Hi·
rr~rrb Ali :>KENt> 61 fT'fAirJ\ H 1100H;,'TH DNfltN'J..·Fti storica, 1364, vol. I, (lap. I, p. 55()-.551; <lap. III, p. 555, wp" VIII, p, 557--588;
Clip. XIX, p. 563-569. Ca orfmduire el cOl"BSipunde cu textul orOlllkei publicate
j(e> M(1\1-{;"«if. Aoy,dir;'o I. b"bq.u ~ Go O(;1:.!t bM~ '1't" de Fr. Mikloskh, ChroniQa Nestoris 136ll, .(lap. I, p,. 1-2; cap. rn, Po 2-3; tAlp.
lH:'I\H~H H OJM"bMb rrb~li, H bort. nO'T'ftsH t-*.,no VIII. !po 5--6; cap. XIX, p. 12-13. La Miklosich sunt unele omiili:llIni dc text.
Mr1"WJ?, BbcH, H Nf! (lcrrl<-\c~ NH i"if', tiN b OSbfH Nt>; In 00 priveste tm-menul de Vlah la Miklosich este redalt suh forma: Vla§ki, Vll1-
f-t-crrb nfH'T'~'L4 S"b POYCH H,A,DCEr0frbNf', fTore,lfjo hove in ca~. I, p. 1-2; in cap. III, p. 2--3: Vlahom; in cap. vnr, p. 5-6 lip-
8f'~t:; in cap. XIX, p. 12-13: Vlahii, Vlahove. Iar la Bielowski, oop. I, p. 5~O--
JJ1A <\~bl OEibft-, H)PK.f NtC"T"b NH nl\fMfNH NH N-\ 551: Volo§ski, Vollvva; in 'cap. III, p" 555: VollUim; in (lap. VIII, p. 557-:>511:
C.I'tf,b/<.<\. ITo cHX"b 'J+tE npH&.ow~ nE'LcNi3H,ffn<\ Yolhi; in cap. XIX, p" 563-569; V olhi, V olhve, V olhi.
KOI Hf7DUlh-. ~rfH Z(bNHH MHMC> K'bH~Sb rroeAi;'
JK~ nflt Oll~i) I
 INDICELE NUMELOR PROPRII

Abel--Avel 121, 122. Amos 92.

Ahirneleeh 69, 122. A.mphHoeh 193 ..
Ahraham 42, 60, 34, 33, 39, 113, 114. Ana-Anna 99, 111.
Adam 42, 73, 36, 87, 33, 93, 95, 146, Allustasie din Theopolii 56.
168, 200. Anustllsie diu Cherson 98, 102, 106, 121.
Adonai 92, 112. AUlltolie 102.
Adria 32. Andrei, apostolul 96, 157, 159, 193, 201.
Adriullopol 57. 202.
Adrian 57, 102. Andrei, !whiepisc. dill Creta 217 ..
Adriatica (marca) 32, 34. Andrei, f. Vladimir 190.
Achah 115. Al1drol1kos, apostol 48.
Adulh 60. Allgli 33, 43.
Adun 60. Antiochia 55, 102.
Aegyptul v. Egipt. Alltiochos---Antioeh 134, 202.
Aeolia 31. Antipa 120
. AetMopia 31. Anton, sf/mtlli 129, 130, 146, 150, 151,
Africa 134. 152
Agamemnon 57. Anton, egumen din Juriev 159
Agar 46. Anton eel Mare, dill Theha 146.
Agarelli 44. Apolloniu8 56.
Agathon 102. Apollonius din Tyllna 55.
Albania 32. Apollinarie 102.
Aiepa 194, 212. Apuhkar 60.
Aklan Burcevici 213. Arabia, Arahi 31, 44.
Aklevu 51. Aram 196.
Aldan 60. Arcadia 32.
Alexandria 102. Ares 91.
Alexandru eel Mare 42, 174, 196, 197. Arius 101, 102.
Alexandru, imp. byzantin 46, 50, 51.
Aron 90, 91 .
.Alexios, imp. hyzanlin 102.
Arslanopa 191.
Akul1 60.
Armenia lVlare ~i Midi 32.
Alta 113, 121, 136.
Altunopa 186, 191. Asaduk 210.
Alvad 60. Asia, Asia Midi 32, 36, 41, 44.
Amazoanele 41. A"kold 44, 45, 46.
Amind 60. Asmud 65.
Amon 173. Asser 89.
 224 - 225 -

Assyria-Asiria §i Asirieni 31, 3ft, 9ft, 1301u9 132.

Chalctdonia 101. Daniel 69, 146, 197, 200, 201, 203.
153, 200. Boniak 171, 172, 185, 186, 187, 193, 194,.
Chaidd 40. Darius 1'J6, 197.
Asup 191. 212.

I
Chalep 211. David, rcgele Ovreilor 42 ~i mai adcse-
Athanasie 102. Boricev 37, 65 103. Chazari 41, 42, 43, 44, 46, 64, 71, 5j.i, ori.
Athos (muntele) 129. Boris, f. Viaeeslav 210 §i mai deseod.
123, 151, 193. David, f. Igor 157 9i mai adcscori.
Atlantic (Oceanul) 35. Boris, f. Vladimir, sCanlul 81, 105 §l Cherson vezi Korsull. David, f. Sviatoslav 175 §i lllai adcseori.
Avari 38, 39. mai deseori. CMos 32. David, f. Vscslav 190, 191 ~i mai adese·
Avel vczi Ahel. Bosforul-Bosporos 32, 45. Chiovita 37. or!.
Azgului 213.
Azov (marea) 105.
13rahmani 40.
Brialcislav. f. lziaslav 111, 112, 128, 1:1;),
138.
1
~1
Chol·tica-Chortita 191-
Choriv 37, 44.
Chorvati.Croati 34, 39, 49, 59, 106.
Degeia 198.
Dervis 32.
Desna 32, 35, 68, 105, 1'11, 210.
Babel 33. Briadslav, f. Vladimir 192. I Chvalisi, chvalisic 35. DevgclIcvici 169.
Babylon 41, 33, 34, 42, 153. Brit8lllnia 32, 41. C'ilicia 31. Dioseor 101.
Bahyloncni 32, 40. Brody 210, 211. Citeievici 210, 212. Dnipru 31, 32, 35 §i Illai dcseori.
Bactria 31. Bruny 60. Ciudin 65, 144, 15,1. Dobrynia 7'1, 81, 83, 120.
Ba'Ctriani 40. Bug 38, 39, 112, 120 v. Boh. Ciuzi 32, 33, 38, 43, 49, 78, 106, J2.t, 138, Dobrynia Ra.guilovici ] 76.
Baguhars 211, 213. Bujani 38. 142. Dolohsk 196, 197.
Bal 91. Bujisldi Ostrog 188. Guzii Transvolokid 32. Domcsticos 65.
Balaam 56, 200. Bulgad 34, 35, 38, 44, 47, 48, 49, 57, 58,
Clemcnt 102 160. Domitinu 55.
Baltica 32, 33. 59, 62, 71, 74, 76, 83, 84, 85, 97, 93,
Codesyria 31. Domnin 102.
Basilios-Vasile arhicp .. 101, 206. 123, 159, 173, 183. Colchis 32. Don 38, 39, 195, 198, 212.
Basilios--Vasilc, imp. hyzantin 45, ·16. Bulgada 45, 57, 59. Constantin VII Porphyrogenitul, 57 ~i Dorogohuj 157, 187, 188.
BasiliQs II-Vasile Bulgarochtonul 76, Husk 183, 188. mai deseQri. Dorogojici 79.
97. Byzan! 38, 45, 50, 55, 57, 76. Constantin V, Iconodastul, 13't Dorostorum-DurostorulH 33, 49, 75, 76.
Bela Vcja 71, 211. Constallltin ecl Sfant 69. Dregovid 35, 37, 38, 39.
Bcldiuz 191- Cain 87, 112, 113, 115,121, 122.
Constantin, apostolul 47, 4H. Drevliani 35, 37, 38, 39, 41, 46, 49, 57,
Belg~rod 81, 106, 109, 139, 159, 180, 203. Canaan 89, 91, 145 Constantin IX, ManomadlllJ 127. 64, 65, 66, 67, 68, 74, 77, 105.
Relkatgin 210. Clipa!inci (muntelc) 95.
Cl'oati, vezi Chorva!i. Dri'Uck 163, 210.
Belobereje 62, 77. Caria 31. Cornul de Aur 45. Duben 188.
Beloozero 32, 38, 44, 140, 141, 175, 176. Cappadocia 32. Cor~yra 32. Dulebi 38, 39, 49.
Belz, 124. Carantanic-Carinticni 34. Cornelius 112. Dnnarca 32, 34, 37 §i mai deseori.
Beniamin 89. Clllrintia 34. Crcta 31. DUlllitru, Sf. din Thcssalonie 49, 130,
Berendi 180. CawIingi 33. Cumani 174. 158, 176.
Berendici 183, 193. Carpa!i 3't, 38, 118. Curi 33. Dumitru, f. i;or 195.
Berestie 121, 122, 181, 184, Ip6, 189, 2099. Caspica (marcll) 35. Cypru 3l. DUlllitrn, ~ervitorul lui David 180.
Berestovoie 81, 111, 128, 144, 172. Cataractele (Dniprului) 199. Cyrena 31. Dvina 32, 33, 35, 36, 37, 38.
Bcseda Pasyncei 64. Catherina 194. Cyrill, patriarch din IcrnsalillJ 102.
Bethel 91. Caucasus 32. Cyrill, patriarch din Alcxandria 102. Eber 88.
Bethleem 93, 94. Cehi 34, 47, 121, 153, 201. Cyrill ( Constantin), apostol sla v tic 7. Ebrci vezi Evrei, Ovrei, Jidovi.
Biaidiuk 170. Celestin 102. Cyrns 101, 200. Eden 86.
Bithynia 31, 58. Cenegrepa 191. Cythcra 32. Egipt-Acgyplul 31, 42, 89, 90, 91, 9·i,
Blacherue 45, 202. Cephalonia 32. 96, 196.
Biud 79, 80. Ceremisi 38. Paihog 80. Egri 60.
Boemia 34, 73, 109, 209. Cemigov 45, 61, 123, 132, 137 §! mal a" Dalmatia 32, :H. Elena 49, 69.
Boh-Bug 212. deseori. Damasus 102. Elcutherie, Sfiintul 62.
Boldiny 151, Certoryisk 188. Damian 148, 149. Elini 200.
Boleslav I, II, nr regi ai Polonid 109, Cenren 82, 124, 185, IB6. Dan, r. Iacob 89. Elymais 31-
no, 120, 124, 128, 139, 190. Cervensk 121. D!m, relate 91, EUlig 60.
15
 226 - - 227 --

En ncil 69, 122. Geli 41. Hihwion-.l!arjou 128, 129. JOlin 'fzimiskes 76.
Ephes 101. (;eorgc--Gheerghc, sCI'vitot'ul lui Borb Hosea 92, 93. loan I metl'opoliltll 158.
Ephni.tlH~ 93. 114. Hyp[Jolit 200. loan If metroI){)Jjlul 159.
Ephrel1l 159, 161, 176. Gheorghe., uHJtrop. 131, g.J., 14;;. IOR'lI vezi Ian.
Epiphan 196, 200. Gheorghe, sfiintul 126, 133. Iac{)h, fiuI lui Isaac 84, 89, 93. loan f. TVOl'imir 127.
Epil' 32. Geol'gios, vezi Hama['tolos -~ d.i1ugar Hi. loan ChrysostolHuI 199.
Erlisk 60. Georgie, llrelat 102. Iaknn 124. loan vezi Ivan.
El'ythra 31. Gheorghe, f. Vladimir 194, 212. Iamhl'es 143. In~lIlari '10,
Esau 89, 145. German, 144. lumi 32, 127. Ionia 32,
Esra 93. Germani-Nemti 98. Ian, hiirbatul .rdar;'ci 16l. l<rrd.a1l 9,:;.
Etiophia 69. Germania 153. lan, fiul lui Vy§ara 127. IosiE &9, 94.
Etoll 60. Germancdn 172. Ian, vocvod 159. Iosua 91, )lQO;
Etriv 173, 175. Cion 31. lanka 158, 159. lov 167.
Euboca 32. Girgen 194. 1anne8 143. Irena, Sfan'la 126.
Euplw.nda 202. G1eb 81,105, 115 ~i Hlai ueseOl'j, Iaphet 31, 32, 33, 3,1, ,)8, 87, 17'L !rod 94, 200.
EuphrlH 31, 200. Gkh, f. Vladimh-, sruntnl 55, 81 iii mai Iaropolk, f. Iziaslav 110 §i mai deseol'1. Isaa{~ 8'1, 89, 150, 151, 152,1,:;3.
Eupt'axia 193, 193. oese01-i. wopolk, 1'. Sviatoslav 184 ~i mai dese- Isabar 39.
Eustalhie, 125. Gleh, f. Svialoslav 133 i'i mai deseod. ori. fsaiu 92, 93, 94, 159
Euthiehie 101, 102. Gleh, L Vseslav 192 §i mai dcseori. Iwropolk, f. Vladimir 191 I)i mai (kBeori. Isk<rf08len 35, 65, 67_
Ellthimie B6. Clogov 209. Iaroslav, f. Iaropolk 185 §i mai dC13col'i. Iskllscv 6{).
Eva 86, 87, 95 GUhll--Gohava 198, 212. Iaroslnv, f. Sviatopolk 181 ~i mai .lest"· hmail 167, 172, 173, 17,1.
Evagriu 10l. Goloti.'_~k }ttO. ori. Israel 90, 91, 92, 93, 94, 167.
EvreLOYl'{;i-Ehrci·Jidovi 42, 88, 89, 145. Gon1{)1 60. Iaroslav, f. Svia!o~lav 18f §i mai deseori. Is!r 60.
1995, 196, 199, 200, 201. Gomora 85. Iaroslav, f. Vladimir 43 ~i uk~i dcscol'i. Ithaca 32.
Ezcchia,,·HiHkias 153. Gordiata 65. la8i 71. lIla\' 169, 17D, 212.
Ez'cchil 92. Gorillsel' 116. Iatviag 60. luda 56, 89, 91, 94.
Gor(>de~ 12'~ 155, 181, 1117, 199. Iatviagi 82. 127, 201. Iv»!', tat211 lui Dumi.tru 195.
Falck 33. GOl'o§in 210. Iektan 33. Ivoi' 60.
Farlof 50, 51. Goti 43. Ielovici 114. Ivan Jirm'luvid IS'to
Fa;st 60. Gotianilu .33. Ieremia 92, 93, H9, Ivan Zachariici 193.
Filip, sfilnlul I6:\. Greri 48, ,19 ~i mai adescori. I()rohomn 91. lzhorsk 4:1.
Finlamla 32. 68. Grecia 45 ~i nlai ,U,d,'SNll·i. Ignat 147. IzhYl4ncv 193.
Fillii 31. Grigol'e 102, r g01', nellotul lui Hur;k 59. Izlaslav, f. Inroslav 124 ~i mal deseori.
Fost 51. Grim 60. I g<rr, f. Iaroslav 132 ?i mai descori. Iziaslav, f. Vladimir, principe de Po-
Frand 3;5. Gt'lHlell 180. Igor, f. Rurik 43 I)i mai deseod. lock, 81 ~i mai adeseori.
Frastcn 60. Gudy, principe 51, 60. llarion vezi Hilarion. Iziar;lav, f. Vladimir l\fol1omaclml 171,
Frclav 51. Gady, ddegllt 5l. THe, preot al lui Israil 91. §i mai adescori.
1"1'1.Idi 60. Gunar 60. Hie, prO(}l'OC 63, 64, 146.
FurstCIl 60. Gm,astl' 60. me, patriarch 102.
Frutan 60. IHyria 32. Jelata 166:
llme<ll 32, 35, 36. Jidiata 12:;.
Habakuk 200.
GlIhriel 90, 9~" 126, 201. Ha{lria.n vezi Adrian. India 31. Jidovi-Jlldd 35, 95, 153, 200 v. Evl'ci.
Gad 89. Hagar 89.
Indieni ·10. J ugrieni 174.
In geld, cklc;xa! 51. JllricY ('clate lilng1i Ros, 144, 159, ]61,
Gades 3l. Ham 31, :~3, 34, 36, 87,
Ingeld 60. 170, 192, 201, 203_
Galatia 38. Humartoloc; 31, >iii.
Ingivlad 60. Juri-eY, cetJllc III lllrll Ciuzilor ]24.
Galatil'lli 33. Haran 89.
I&an, egumeuul 153, lS9. Jurii vezi Gheorghe.
Galinzi 132. Heradea 58.
-Joan Botezlitorul 95. Justinian 42, 13-~.
G,·tleml 96, 122, 173. Hel'udius 38.
]i(i)all EvallgheliFtnt 156. Juvenal 102.
 - 228- 229 -

Kuria, principele PecencgilO'r 71. .Lybed ;)7, 72, 81. l\1ihail HI Iml). byzantin 42, 47, 203 ~i
Kakall 71.
Kuria, principe al PolO'vcilO'r 172. Lychllitis 32. Illai adeseori.
Kaiphas 56.
Lycia 31. Mihail, episcO'P din Juricv 145.
Kamalia 31. Kurlallda 33.
Kursk 171, 209. Lydia 31- Mihail TO'lbecO'vici 149.
Kallikar 60.
Kurtyk 191. Lycaonia 31. MikuLn 210.
Kana~m 89.
nIina 193.
Kapici 79. KV<lllisi 173.
Kytan 169, 170. Minsk 135, 192, 211, 213.
Karl 50.
Mac'cdonia 32, 47, 57. Moab 173.
Karly 51.
MacedO'neni 58. MO'hammed-Muhommed 84, 85.
Karn 51. Lahan 89.
Maccdonius 101. MO'ise 42, 69, 89, 90, 91, 92, 93, 143, 146,
Karsev 60. Ladoga 32, 44.
Muhommed vezi MO'hammed. 195, 197, 199, 201.
Kary 60. Lamcch 122.
Mal 64, 65. MO'islav 128,
KasO'gi 71, 122, 123, 134. Latini 48, 101.
Maleachi 92. MO'ko§ 80.
Kazimir 128. Lazar, egu.men 159.
Malfrid HI. MO'lossi 32.
KhO'dO'ta 210. Lazar, episcO'P 193.
MaIko 74. M.onaehos G. Hamatolos 40.
KhO'rO'I 194, 193, 210. Lazar, devotatuI lui David 184.
Maln§a 74. Monol1laochos 127, 203, 204.
Kiev 31, 32 §i mai ·adescO'ri. Lazal', din Vnegrad 144.
Mama's, sfantnl 50, 61. l\:Iony 60.
Kii 37, 44. Lea 89.
Manethon 56. Morava 34.
KiO'vi~ 37. LeO' 1', Papa 102.
Maeohs 32. MOl"avi 34, 47.
KitanO'pa 191. Leo, tatal lui Methodiu ~i Cyrill 47.
Ma,ra 90. Moravia 34, 47, 48.
KIck 60. IJeO' III, impa,rat hyzalltin, tatlil lui
Maria, mama lui lisus 94. lVlnrdv i ni 32, 38, 192.
Klc§c1nO'O'ze.ro 38. Constantin IeO'I1()dastul 134.
Maria, sotia lui Jan 161. Msta 68.
Kliazl~a 176. LeO' VI, FIIO'SO'ful 46.
Marea Ncagra 35, 36. Mstislav f. hiasiav 139 ~i mai adeseoci.
Klov 195, 202. Lcshos 32.
Marea n.1l~ ie 90. ]vlslidav, f. SviatO'Polk 185, ~i lHui adese-
KO'cii 19L Lei/i·Liachl, 33, 39, 47 '1i mai de II1ulte.
Ma'rea Varega 33. ori.
KO'k&us 213. O'ri.
Marin 161, 170. JI,fsli~lav, f. Vla,dimir, principe de Tmuto
KO'I 60. Letet 147.
Marmaris 31. Zokan 8I.
KO'lcikO'-Kolcia 180, 182. Letgalli 38.
"!I/l:nslinilor, muntele 95. nIstislav f. Vladimir Monomachul 176
KO'IO'k~a 177. Leti 33.
Masovicni 34, 35, 127, 128. ~i mai adeseori.
KO'IO'man 185, 202. Levi 89.
Massuria 31. Mstislav f. V sevIad 189 §i mai adcscorL
KO'mmage.na 31. Lia§kO' 114.
Matheiu 149. Murom 44, 106, 171, 175, 176, 177, 215.
Ko.rdna 210. Libya 31.
Mauridlls 134. l'duromi 32, 38, 44.
Korducna 31. Libiar 60.
.l\'1auritar:nia 31. Mntur 60.
Korsun-ChersO'll 36, 59, 62, 98, 99, 100, Lidul 51.
M"d (1 31 32, 4.1. Mysia 31
102, 103, 106, 135. Listve.n 123.
fvkdi 32
KosniacikO' 138. Liubeci 45, 50, 74, 1]9, 119, 129, 177.,
McdVl'rlieu 176. Nabucadncsar 56.
Kosniatin 120, 212. Lituania 32, 127.
Mdcti,' 102.
KOlc} 47. Liut n Menand,ros 57.
Nahor 88.
Naphtali 89.
KO'tO'pan 134, 135. Linti ci 33, 34..
M"ri 32. 31l 43, 44, 45, 46, 49. Nazareth 94.
Krasen 211. Livi 33, 38.
Mesopotamia 31. Ncbo 91.
Krasnyi Dvol' 173, 210. LO'cris 32.
Methodius 47 48, 173. Negru, fluviul 44.
Krivki 35, 37, 38, 40, 43, 44, 4$, 'f-6, 49, LO'gO'jsk 210.
MHhodius din Palm'a 174. Ndala 155.
59, 78, 106. LO'th 69, 88, 173.
Metrophan 102. Nejatin 140.
Kuci 60. LO'vot 35.
Mkha 93. Nemiga 135.
Kulmci 182. Luben 193, 212.
l'vHilian 90. Nemtl 33, 84, 85, 97.
Kuman 191. Luca, evangheHstuI 101.
!Vii dianiti 96. Nera·de! 158.
KunO'pa 143. Luea, epigc{}p 159.
Mihail, archangel 199, 200 ~i mai ivksc- Nero 134.
Kunui 77. Luck 157, 184, 187.
ori. Ncromi 38.
Kupan ]86. J.iuga 68-
Kuri 3f!. Lukoml 210.
Mihail Sluditul 131. Nestor un.
 - 230- - 231 -

Nevil 35. OSI1' 187. ll'olialli 34, 35, 37, 38, 39, 41, ·t3, H, Rogvolod 78.
Nin:a 101, H12. , O"lromk 1~3. '16, 4·8, 49, 59. Hojua 185.
Nice;!}l!!)'!", Nikifo,y_Nit:hiplwr 65, lSl2,203. O~du 2l~. 'Polodani, 35, 37, 38. Hokolll ll:l.
Poloek 44, 50, 78, 10:;, 122, 135, 139 163, HOllJ.'l 33, 3,), 36, 4,2, 55, 84, 85, 101, 102,
Ni6oiae, egum.e'l1144. Ovrei vezi E.h I' ei 4·1:1, a4, 92., 93, 9·t, %"
Nicolae, metropolit 181. 203. 139, 193, 210, Ill, 201.
Po!Gui, PolO'lliu 33, 47, 190. Homan! 33, 35, 101, 134.
Nicoiae, calugar 147.
1Politian 102, Homan-Homanos, Imp. hyzautiu 57, 58,
Nicolllcdla 58. Palestina l:H.
Nikila 177, 203. Pamphylia 31. Polota 35, 37. 59, 60, 63.
Pannonia 48. l'oIovei 39, 41 ~i foarte de ll1ulte ori. Romall, f. Vladimir 203.
Nikoll 150, 159.
Puntlicrios Domestie()s 58. Poltava 50. llom:an, f. SviatoBlav, principe de Tmuto_
Nilul 3l.
Paphlagonia 32, 58- l'tJllleruni 35. l'akan 154, 157.
Nimrod 88.
Niniviti 14,6. Pasyncea liese.aa 6~t Pomerania 35. Romen 212.
I)onto~ 35, 36, 5a. ROB 79, 125, 170, 212, 213.
Nistru 32, 39, 46. Palara 17'1.
Paul, aposto]ul <!fl, IB, lOS. Porei 133, 154,. Roslilav, p,rillctpe lnOl'llV 47.
Noe 31, 69, 87, 96.
Pa.u.!, dl1ugal"ul 147. PoromOll lIB. Rot'tisluv, f. lVbtislav 169.
Norid 34.
Pecenegi 39, 41 59 ~i de mai llwllc Ol'i_ Ji'orphyrogenitul 83 .. Jlostislav, f. Vla,dimir 133, 134, 135.
Norftum 34.
Norvegi 33, 43. Pecel"i 32, 174. 1)o~vizd 105 Hastislav, f. V sevlad 158 ~i mai de.cori
P<1asten, trimis al lui Hem 60. R(}stov, eetatc In la.n! Mo!il()Jr 44, 50,
Novgorod 32, 35, 36 ~i mai adescori. Pcjar 177.
PcIenia 32. ['rasten, trimis al lui Akull 60. 105, 140, 159, 162, 171, 175, 176, 209,
Novgorodieni 32, :18 fi mai lldescod.
, Novyi GOl"od 210. Pe!oponez 32. Preclslava·Pu'edslava lIS, 119, 192 212, 215 ..
Ntunidiu :)1. Pe.reiaslav('t 71, 73, 7S, 77. PJretid 72. Roslov, eetate lii,nga ll1area de Azov 38.
Nun 91, 200. Pereiaslavl 50, 61, (It 9i mai adeBeori. Predslavillo 81. Hotovii! 140.
Nura 139. Per'Cluil 137. Premy§l vczi Peremy§L Rual 51.
Pcr(,Uly~I.Premy~l 82, 158, 159, 178, 185,. Priluk 163, 211. Ruald 60.
187, 188. P!'ipe! 32, 3.5, 38, 194. Hu])cll 89.
Oh1'1 38.
Ohrov 210. Peredslava vezi PI'NhluvH. Proktor 202. Ruda! 64>, 103.
Oder 34. Perevohka 163. Prusi 32. Hudica 178.
Odl'cn 59. Perm 32. Psel 198. Rnlav 51.
Ogorsk 188. l'crmieni 32. Pskov 44, it9, 68, 122, 125. Rurik 32, 44, 45, 46, 158, 163.
PCl'si~Persia 31, 38. 199, 200, 201. 11 u tia,la 187, 188, 192, 203. Rusea'SeU, marea 137.
Oka 32, 38, :{9, ,ttl, 7I.
Okov 35. Perun 50, 60, 63, 64, 77, 80, 81, 103, lOt. Put~a ll3 114. Rusali 137.
Olherg Haliboviei 170. Pesoeea 163. Rusia 31, 39 ~i mai de multe ori.
Ohlrich 109. Pe~cea;J1a 83.
Radim 39. Ru~i 32, 33 ~i lllal de l1lulte orl.

Oleh O. Pelt'll, tarul Hulgarie.i 59. Hadimi.ci 39, 'Hl, 'k6, 49, 83, 15t
Oleg, principe TUS 39 ~i mai adcscot'i. Petl'U, apostolul 36, 144, 158, 200. Radko 158. Sahuloll 89.
Oleg, f. Sviatoslav, 11cpotul Olgei 71. Petru, episcopul 144. !la,llPla fl9. Sakov 170, 189.
Oleg Sviatoslav, principc de CCl'l1igov 153 PlOtt'll, dilugar din Alexandria 1()2. Raphael 200. Saks 211.
~i mai adeseori. Petru eel Gangav 102. Hatihor 157, 159, 169, 170, 188. Salui\a 199.
Ole§ia 157. Phocas 58. Hedcdia 122, 123. Samaria 91.
Olga 4,9, 60, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, Rhinokorura 31. Sall1~ezi 174.
Phoehus 102.
72, 73, 74, 98. Phoenicia 31. Uhodos 32. Samuel 91, 92, 146.
Oljici 68. Phrygia 31. nia~aJ1 172, 177. SU,11 136.
Olma 46. Pilat 48, 95. Rimov 212. Sara 89, 173.
Orestias 57. Pinsk 178, 181, 185, 186. Roboam 91. Saraceni 134, 173.
Orgos! 188. Pisidia 31. Roeli 200. Si'n'bi 34.
Origen 101. Poarta de Am 125. Hodnia 79. Sardinia 31.
Oronte 56. Podaina 64, 70. Rog'neda 78, 81, 111. Sarmatia 32.
OrBa 135. Podol. 65. Rodasyn 199. $al'ulmn 194, 198, 213.
i(lscn 157, 194" 211. Pogodna 181. Rogoviei Giuriala 174. Salanael 86.
 232 - - 233-

Sodoma 85. Sviatoslav, f. Vladimilr, principele Drev- 'Irepol 165, 166, 167.
Sauk 210.
Sodomiti 69. lianilor 81 §i mal adeseori. T.repol 165, 166, 167.
Saul 56, 69, 91-
Sofronie 147. Sviatofllav, f. Vladilmir MOllOm'll!Chul 169. Troas 32.
Sava 146.
Shyslava 198. Soj 39. ~i mal adeseori. TruuiIl 51.
Soj,!a 154. Sviatoslavl 21l. Trubeja 105, 106, 107, 17lt
S-candinavi 33.
Sokal 133. Syria 31. Truvor 44,
~cek 37, 44.
Solomn 42, 69 §i mai adeseori. Syr.tcle 31. Tudek 60.
Scolediatici Stavko 209.
Sophia, Sfilnta 125, 126, 128, 131, 163, Tudole 60.
Scythi 48.
166, 175. Talet 114. Tugorkan 169, 172, 211.
Scythia 32, 38,. 39.
Stanislav 105. TaJl"asius 102. Tuky 138, 154.
Sem 31, 32, 33, 34, 36, 87.
Starodub 171 172, 210, 212, 216, Tarigrad sau COllstantinopol 42, 'H ~i Tulb 60.
Semargl 80.
Stefan I eeJ Sfant 109. mai a·deseori. Turbern 60.
Serngalli 32, 33, 38, 193.
Stefan, egumen 147, 150, 153 §l apoi 'fatad 41. 'Iurhrid 60.
~eksna 21l.
episcop 161, 169, .195, Tauris 32, Turd 60.,
~epol 182.
Stefan.Stephanos, imp . hyzautiu :;9, 60. Taz 144. Turiak 184.
Sergiu 101.
Seri 40. Stemid 50, 51. Te'l'ehovI 178, 182, 'Iudisk 184.
Stengi 60. Tarem 65, 66, 80, Turov 35, 78, 105, 156;159, 164, 178, 131,
Seruch 88.
Seth 87, 145. Stir 60, Termuthis 89. 210.
Setoml 125, 133. Siribog 80, Tarach 88. Turovei 78.
Sevoriani 35, 38, 39, 40, 43, 46, 49, 5(), Strijoo 155. Tharsis 201. Tury 78.
105, 123, 124. Studiti 131. Thebais 31. Tvorimir 127.,
Sfulldra 60. Stugna 105, 165, 166. Theoctist 194, 202.
Sfirk 60. Sud 45. Theodor 132, 146, 159, 176, 177. U gorskoie 45, 46.
Sfirka 60. Sndislav 105, 132, 133, Theodore! 102. U gl'i 32, 38, 39, 46.
~ibrid 60. Sudoma 122. Theodosie, egumen 131, 144 §i mai ade- Ulan 130, 182,
SLhhcrn 60. Snedia, Sued 31, 33, 43, seori. UIeh, prinripe rus 60.
Sieil a 32. Sugr 194. Theod()sie, par;nte ale bisericii162. Uleh, ne~ustor 60.
Silvestrn, Papa 102. Sugrov 198, Theodoros Stratelas 58. Ulici 39, 46.
Silve'Stru, eguillen, vezi lntmduc!'rea.. Sub 35, 105, 106, 193, 198, 211, ~12, TheopemlPtos 127. Ungnr; 34, 41, 45, 46, 47, 49, 58, 59, 83,
Simeon 49, 59. SUPOl 211. Theophanes, patriarch 102. 186, 187, 201.
Simeon, fiul lui lacob 89. Surbar 191. Theophanes, amiral 53. UUllaria 32,41,47,73,109, US, 185, 192,
Simon vraciul 57, 143. Suteisca 186, 209, Theophilos Synccllos 76. 202.
Theopolis ·56. Urusoha 191, 212.
Sinai 91, 146. Sutcn 191.
Thessalia 32. Uf'! a 172,
Sinka Bovif'j 60. Suzdal 123, 175, 176, 177.
Sineal' :n. Thessalonic 47, Uta 60.
Sven 60.
Sineus 44.
Sinope 36.
S\?va 56.
Svcnald 64, 65, 76, 77, 78,
Sviatopolk, principe moray 47,
Sviatopolk, f. Iziaslav 43 ~i mai adese.
jr.• '
)
,
Thraci, Thracia 32, 47, 57, 58.
Tigru 32.
Tilii 60.
Timotheu 102.
Uvetici 188.

Vakei 130.
Varel':8 (marea) 33.
Slavi 34, 35 ~i mai de mnll" ad. ori.
Slaviata 169, 170. Sviatopolk, f. kropoJk, 80 §i mai au::·, Tiverci 39, 46, 49, 59. Val'?!" 32, 33, 35 ~i rnai ade;seori.
Sluvlii 213. seori. Tmutorokan 105, 122, 123, 133, 134, 154, V Ilria,iko 80.
Sloveui 35, 35 §i mai de mulle Svia<!opold 170. 155, 157, 169. Va·ria 211.
SIndy 60. Sviatoslav, f. David (Sviat()9a) 185, 186, Toncsk 165. 166, 161l, 211. Vu.ylaam 130,
Smiadin 115. 190. 'ford 83, 132, 133, 167, 170 173, 174, Vnsile, posadllic 187.
Smolensk 37, 38, 45 91. d{~ Svia·tolS1av, f. Igm' 43, 67 'Ii mai adese. 180, 183, 192. 193, 212. Vasil,,_BasHios I imp. byzantin 45, 46.
Smyrna 200. ori. 'i'orcin, buclitarul 116. Vasile-BasHios II Bulgarochtoi!1ul 76, 97,
Snovid Szeccvici ISO. . Sviatosluv, f. 'Ia:t'osIav 124 '11 mHi :l!(!el3e- Torcin, delegatul lui Davhl 188. 99 .
Snov 138. OTi. Torkmeni 173, 174. Vasile·BasiHos, I,d Mare, 3IrchJie'ifll"""il
Strove)'; 138. ;':vialos1;J,V, f.. Oleg ), 9:~ IjH Inlli adesc01'i. Toropet ]50. 102.
 234 -

V lIsi1e, priet,mnl nOlli~tIH·tihti lW2, Voloehi 33, 34, 3-8, 47.

Vj~,si1e, (l'llwl lui David Hl4. VoJodar 157, 178, 133, 185, 188, 192,
Vasilev lao, Hill 203.
Vasilko, L Ro~thlav 163 §i rtmi «doose- Voloa 50, 77.
m~i. VolhYllia-VolYllia 38, 39, HIS, 120, 15,1,
Vene!ieni 33. 180.
Vercmud 50, 51. Vouldin" 158.
Vesi 32, 38, 43, 44, 45. Vo.'ouila 212.
Viaec~!llv, f. fal:'opoll{ 191, 192. VOl'skla 198.
Vlacesl"v, f. Iaroslav 125 132. Voste 105.
Viaeeslav, f. Vladimil:' Monomachul 177, Vl'ucii 77, 78.
CUPBINSUL
193. Vsesla·v, f. Hriadslav 128, 135 §i mai
Viagr 185, I1J6. desaori I'l'c,f()'l ii . 7
Viatiei 39, 40, 'B, 49, 71, 82, H16, 2ag, Vsealav, f. hill,slav Ill. J/nINx/,/£cere, !)
210. V sevlad, f. broslav 124 §i mai adeseorL )1, Illi:pM~irea pamantului dupa potop. Desparyirea
Viatko 39. Vsevlad, L Vladimir 81, 105.
popoaoceJoll'
Vieeslav-Vy~eslay 105. Vsevoloj 182, 183.
Vigil 102. Vuiefast 60. H. Turun 1 lui Bahel. Risi'p'lu-ea 'POJPorurelor 3J
Vi§cg)rad vezi Vy~ego'l'orl. Vuzlev 60. III. PopoareIe slave - 34
Viseslav vezi V seslav. Vydohid 140, 173, 178. IV. Deecriel'ea dl'umului din Rusia pana Ia Roma 3:;
VisluIa 34. Vygo§ev 186. V. Traditia privitoal'e la Sf. Andrei. Descrierea
Vladimir·Volodimcr ora~ in Volynia 105 Vy~ata 127, 133, 140.
baiIor l'use§ti - - 3!}
~i mai adeseori. '\' yr 203, 212,
Vladimil·. VolodiIncr f. Iaroslav 122 ~i Vnegorod 68, 81, 113, 1B, 132, ]4,:1, 159"
VI. Cei trei fmli Kii, Scek §i Choviv in'temeiaza
HHll 3,deseori. 160, 162, 203. KievuJ 37
Vladimj,r·Volodil11er, f. Sviwto,sJav 74 ~i VYBeslav-Vie,e-s]av 105. VII. Popoa.l'elk', cari locuiesc in RUBia - 37
mai adeseori. Vyleei 170. VIII Invazia BuIgarilor, Ugrilor §i Ohrilor -:-- 38
Vladimir, f. Vsevlad, Monomachul 131 ~i
IX. Continuarea migratiunii ipOpoal'elor- - 39
mal adoeseori. Zacynthos 31.
Vladislav, principe rUB 60. Zaharia 93, 94.
X. l'vloravurile lor 39
Vladislav, regcle Polonici 184. Zarecisl, 193. XI. Ext.ras di,ll George Hamartolor; rcla'tiv 1n mora·
Voiko 60. Zarub 172, 193. vuriI'ci dife;rtitelor popoare 40
Voin 132, 157, 195, 2]2. Zavolocie 154. XII. Lupta Polianilol' cn Chazarii. Snhjugarea eha.
Voist 60. Zdvijda 180.
zarilor 41
Volchov 32, 35, 81, 133, 143. Zdvijdell 180.
Volcii Chvost 33. Zolotcca 180.
XIII. Ivirea Ru§ilor. Date cronologice 42
Volga 32, 34, 35 ~i mai IlcleseQd . ZvcJ:1igorod 158. XIV. Bu'lgarii §Ii Vall'egiri (3S3-853) 43
XV. S,tahilire.a VaJl'egilor ru§i - 43
XVI. AskoM §i Dir ataca Constantino!polul - i4
XVII. l\1oarteu lui RUlrik (367-879) ,15
XVIII. Expedillia lui Oleg in contra lui Askold §i
Dir. Moar:ea a,ccstOl',a. Oleg sestahile§te in
Kiev. - 45
XIX. RaziJoacteJte, lui Oleg ,en popoarele vecinc.
Lupta Oll Ugrii (883-898)
XX, Ipitoria lui Cyril §i Methodliu
 - 236- -- 231 -

XXI. Ex,p.edilia lni Igo.r impo;!l'iva Seythilor. Tra- XLIII_ Di'5ltll1wgereaidoHlol'. BOItezul poporuluirus
tarnl en GrecH (899-911) - - - - 48 (988). -- - - - - - - - 102
XXII. Trataltuil en Grecili (912) - - -- - 48 XLIV. Expediyia lui Vladimir 1m -contra Pecenegi.
XXIII. Pove8lteaaaluIn~ lui Oleg. Moartea lui Oleg 54 lor. Fundarea Belgorodului (99l). - - - 106
XXIV. Vrajitorii - - -- - - - _ 55 XLV. Razhoiul cu Pecenegii. Lupta dintre un Rus
XXV. Igor (913) - -- - - - - - 57 §i un uria§ Pie'ceneg. A.~ezamin,te1e I,li Wi.midi-
XXVI. Igor. Prima invazie a Pecellegilor. Difernite Ie lui Vladimir (991-996)- - - - 106,
.razDoaiYe. Expedilia in oontra Cons~lll!Iltiillopolulrui. XLVI. Nou trazhoiu eu Peeetlvegii. Asediul Belgoro-
FoeuI gI'e.cese (915) - - - - - - 57 dului. 0 :iB.torie milUUllalta (997) - - - 109-
XXVII. Expedilie ;nona impo't1:liva Comt.antinopo- XLVII. Sfiir§1tul domniei lui VltadiimiT. Mota,rtea sa
lulul. SupU1I1el1ca Greei~or. Nonl tratart (943) 59 (998-1015). Sviatopolk. MOall"tea lui Boris §L
XXVIII. Razhoiwl lui Igor Impo~lriva DretvliamIor 64 a lui GJeh (1015) - - - - - - lIt
XXIX. Olga §i Sviatoslav. Olga omoara pe lSoil:ili XLVIII. Iaroslav din Novgorod in contra lui Svia-
Drevlianilo,r (945) - - - - - 65 topolk (1015) - - - - - - - 118
XXX. Olga porne§1te in co.ntra DTevlianiilor §i Ie XLIX. broolav se stahil.e§te la Kiev. Boleslav me11ge
arde eetarea (956) - - - - - 67 impotriva lui (1016) - - - - -
XXXI. Botezul Olgei - - - - - 63 L. Razho~ul cu Boleslav (1018) - - - - 12(}'
XXXII. Majoratul lui Svia- oolav. Razhoaide sale LI. Continuwrea razhoiului (1020). Infriingerea §i
(965-967) - - - - - - 71 fuga lui Svia:opolk - - - - 121
XXXIII. Peeenegiiascdiaza IGevul. Intoaireerea lui Ln. Lnpta lui Mstisla'V cu Rededi a (1922) 122:
Svia!t.oslav (963) - - - - - - 71 LIII. RazhoaiCile civiile (1024-1026)
XXXIV. Moartea Olgei (969) - - - - - 73 LIV. Moar-tea lui :t\fstislav (1034-36) -
XXXV. R.azhoaicle lui Sviatoslavcu Green. T.rata- LV. Iar06lav. Gw;;tuil sau pentru oor:e. A§ezammteJe
tuI en GrecH (970) - - - - - - 74 religioase (1037) - - - - -
XXXVI. mizDoiul lui Svila- 08laV en Greclii. Trata- LVI. Expeditia neno:rocita impotriva G.l'ooiJor
(1043) - - - - - 121
tul (971) - - - - - - - - 74
LVII. IfJtoria manastirii Pc§t&ilor - 128:
xxxvn. Domuia lui Iwropolk. Diferite intfun[plari 131
LVIII. Moartea lui Iaro8llav (1054)-
(973-977) - - - - - - 77
LIX. Razhoruilele impotlriva Tu;rcilor §i Polovcilor
XXXVIII. Vladimir ia in ci'isiitorie pe Rogneda.
(1055) - - - - 132
Domnia ,sa in Kiev. Viala .'!)a 1978-988) - 78
LX. Sviat.oolatv. Prevestiri (1064) 133
XXXIX. Sacrificiile omene§ti. Isto.ria unci Vareg LXI. K~t,opll!Il la ROIStislav (1066) 134
cre§tin. - - - - - - 82 LXII. RaZlhoaiele interne (1067) 135
XL. Razhoaiele lui Vladimi,r. Dveculii reiligioaoo LXIII. Inv!llZlia Pol9vieilor. Reflte'Xii (1068) 13(};
(984) - - - - -- - - - 33 LXIV. RazhoruileJe inteo.me (1069) -. - 139
XLI. Trimi§ii lui Vladimir la Bulg,atrti, Geil'mrunri §1 LXV. Istoria vrajitorilor (1071) - - 140
Grcci (987) - - - - - - -- 97 LXVI. T.raiUlSlaliUlloo 8fin~i1or Boris §i Gleh (1072) 144
XUI. Asch:iJul Khel'8onuIui. Gi£~totia luri Vladimir LXVII. Discordia diilltre fiiiJ lui Ia.rmJav (107.3) - 14t
Dodt.rina cre§tinii (988) - - .._.- -- -- 98 I,XVIII. MoaI1tea lui Theodosie. PalI1egri,oul sau.
I'8ltoriclIll marnastiri:i Pe§te:rilOir (1074) - - 145:
 --- 238 -

LXIX. Solici. germatl;.lli la Sviatoslav (107:5) 153

LXX. Razboinl in contra Polovcilor. NIoa,t'te'lil lui
Izia1Silav (1078) -- - - - - - 154
LXXI. Razhoaiele civile. Moa1 trea lui Izi:as1av (1079-
1

1080)- - - - - - 157
Lxxn. Diferli:,e evtenimen:te (1087-1088) 158
LXXIII. Difel'ite eveniJmente (lOg;~--1090) 159
LXXIV. Der8coperirea re1icviilor sfaniului Theodo-
sie (1091) - - - - - - - - 160
LXXV. Mioclunile dela Polock (1092) - - -- 163
LXXVI. Moall'tea luri V.)eIVbd. PU8'ti:ilrile Polovcilor.
Reflectii (1093) - - - - - - 163
LXXVII. Plmtiirile Polov(l~lor (1094) - -- - 169
LXXVIII. Pusbimle Polovci1or. 1:1<{1' §i Kytwn
(1095) - - - - - - - - 169
LXXIX. Noui tinvazii de Poilovci. PoloV'cii inaintea
Kievului (1096) 171
LXXX. Popoarele necurate 174
LXXXI. Razhoaiele civile - - 175
LXXXII. Istona lui Vasilko (1096-1097) 177
LXXXIII. Negociel'i intre pl'indilpi (I098-1100) - 187
LXXXIV. Noui negociel~i (HOI) - - - 189
LXXXV. VictorIa asupra Polovcilo.r (1103) - 190
LXXXVI. Diferiteevenimerr',c (l104-H07) 192
LXXXvn. Victoria asupl'a Polovcilor. Tratate, ca-
satorii (1107) - - - - -- 193
LXXXvn. Thwdosie lnseris in synodic. Diferite '1n-
HimpHiri - - - - - - - -
LXXXIX. Infl'angexea Polovcilor. Digresi,e asulP'ra
ingerilor (lllO) - - - 19:;
.l>
XC. EXpieditiuni in contll'a Po]ovciJol' (llll) 197 !

XCI. Evenimente d1ferite - -- - - - 21)1

XCII. Semne pe eel'. Moartea lui Sviatopolk. Anar-

hia din Kiev (1113) -- - 202
XCIII. Difcrite Intamplari (1113) -- - - - ~03

Adam.
Inva.tatm2:1 lui Vladlmia' Monomadml- 204
Serisoare dltre Oleg 214
Rugaeiune 217

III
 HFlRl1R PO~I-rICA A

~uROPt:i ORiENl'fH.st. SI
, A t(N~' p~R-ri OU{€~ROPA CCNl'Rjqb~
OUPA
c?RONle~J~UL N~S-POR (Sec. IX-XI)
I AM II P [ R M l~1
ado~

o L 0 C\
/

( __ f~
J:) Cfi~//
"-~-

(~.
::/:'6
() ) \ .

j
(Kursk
~el'"'1_~

f',Jrere.n)'{s\
~ i-~/'--
~CM P LOV

..r-'
.. (j)
H A
-~ CA
~~cr\0
~)
'\ '

--------
..
.5inOpQ;
~
6 1
--=c~ ~7 .sCARA
~ 1 : {O. 000.000 Km
-..r--J '---- I 0 100 200 300 l,oo 5yo
I 'I' \! 1,." \ t I j

Ij