Literature veche romaneasca

'12SO
v
DIM CROHOGRAFE
(UGE1DE $1 ISTORII)
PUBLICATE DE
EM. C.
BHCHRE$TI
IWSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VREHEA
1953
 Cuvant inainte
Lumea de aeum o sttta de ani, care arimcase,
odata ca literile chirilice si tot ce era vechi peste
gard, nu numai ca sapase o prapastie intre not si
cei dinaintea ei, dar, ca sa o faca pe aceasta si de
netrecut, crease sj legenda, ca literatura scri'sa,
noi na am awa'f. Daca se adaoga si formula politi-
ca a acestel lumi, ca total "mcepe de /a ea, se poate
•usor pricepe rfarea a tot ce era fratranesc wtarii,
Oitriozitati aproape areheologice, m'au impins
catre acesfe vechituri din ttecufctil nostm. Ntt o
intuipie, ci o judecata imi zicea mereu: — ,,Dar nu se
poate ! Ar fi un fenomen specific, ca poporal aces-
fa, in mijloc-ul Eu'ropei, sa fi facut casta aparte //".
Si asa a fo&t I
Am rasfoit catalogul Academiei Romans si aten-
tia mi~a fost fixata de nr.ste, asa zise, ,,Crono-
Ce vor ft fost. ? Mi sa raspuns, ca sunt niste
Istorit, de la inceputul litmii s-i pana la epoca bi-
zantina. Desiffiir pareati a Istorii sfinte ori biblice,
mai ales ca eratt amestecate si cit Istoria Smoad'e-
for.
 Niste injolii groase si numeroase! Br! Trebuia
barbatie sa le ataci! §i nu e de mirare. ca biefii
nostri carturari moderni au prejerat sa nu le atace.
Intr'adevar In nici o carte nu se scn'e ceva des-
pre ele*
Am deschis until, doua, trei. Am vazut imediat,
ca ce aveam a face. Multiplele si voluminoasele in-
folii, erau mat mult niste adunari de legende,
asupra oamenilor si faptelor mad din trecutul o-
menfrii,
tin soi de roman medieval sui-generis pentru
cultivarca mistic^Mi, 'a fantastictilui, a m:.raculosu-
lui, a aventurei si a barbatii. lata prln urmare
ceva nou ! Aceasta nu ma; este Istorie, nici macat
cronica, ci Literature pura, £i znca Literatura scri-
sa! Bine inteles la origina, fasese po^ulara dar Bl~
zantinilo impamantenira, dantiti-i drept de estate-
nie in,Literat'ura ctilta. Adaptarile acesteia in ro~
maneste, raman si ele Literatura romaneasca, pen-
tni ca forma, in care sunt redate, este perfect ro~
mane-asca, fondul fiind popular.
Iata~ne dect in fata tmei luml nec-unoscute pen-
tru noi! Secole de-arandul, (mamiscrisele sunt
dn sec. XVII XVIU, si tnceptitul lui IX), am
avut o literaturS scrtsa, care, ca si la Romani, a
ciroulat hi Manuiscris. Literatura prof ana, ea n'a
fost onorata in lumea tipamlui, sing-ixa cea religi-
oasa vazand lumina acestuia. Si noi n'am stiut
nimic 1
Am extras cateva din cele mai frumoase legen-
ds si le d&tt in acest volum, cu scopul precis de
a servi elevii si studentii, car; n'a,u unde gas: ase-
menea lucvuri. Limba, dupa cum ttsor se poate con-
stata, este minunata si surprinzator de awta, pen-
tru a exprima ori ce din greaca biz-antina. Ea te-
curge rar la grecisme si la stovinisme. Numai in
li'nele bucati, probabil din traduceri foarte veohi si
conservate, slavonismele persista,
Cu aceasta ocazie e bine sa remarcam, ca pro-
blema slavonismului, mai ales se pune precis- El
n'a existat dup sec. XVI de cat in cartile religioa-
se si m&i malt in documents, iar in ambele in to-
varasia celor romanestl. Dar in cultura, de la acel
secol, dupa cum arata Canitemirii si ceilalti, a dorn-
nit limba latina, iar in literatrjra, cca romaneasca,
dupa ce se constata aoum.
Se poate induce, in aceasta privinta, ca venirea
Partidei nationale ou. Vasile Luipu si Mate; Basa-
rab, dar mai ales ca primal, cu. scoa/a romaneasca
de la Trei lerarhi si cu: lezuitii la lasi, a facu't acest
lucru. Pare, ca toate textele mai veehi au fast re-
copiate si romanizate, iar acestea aruncate. Astfel
s'ar explica disparitia lor.
§i nu numai slavonismele arata acest lucru, ci,
mai ales, inexistenta lui a in mijlocijl cuvintelor.
Textel esunt scrise astfel, cum \prorvunta Evreii apa-
niali din cartiere limba romaneasca: Ace^ti Evrei,
sositi la noli' din Spania, exact in sec. XVII, au
conservat nu numa,i castilana acelui secol, dar s-i
limba romaneasca. Pare, ca scoala savants de a-
tunci, a incercat ceva asemuitor cu scoala latineas-
ca transi.lvaneana de mai tarz'.-h1. A vtut sa suprime
pe uratul de a, si nu I'au conservat de cat la Ince-
putul cuvintelor, in majoritatea cazurilor semi-na-
zala in, si la sfarsitul unor cuvinte pentru a i
na sunetul mut, cu cari Moldovenii si azi termina
aceleasj cuvinte, Eu n am transcris mai ales acest
oribil a f i n a l .
Si sa n-u se creada, ca aceasta Literatura scri-
sa se reru'ma numai la numeroasele si voltiminoa-
sele Cronografe, de cart ne ooupam- Nu. Literatura
scnsa si circuilatorie in manii'scris, cuprinde pe
langa aceasta, o parte in proza si >una in versuri
cantitative- Sunt numeroase copiile din secolele
precedente a altor adaptari in versuri cantitative
din ttetatura popular a orientals; devenita scrisa in
cea bizantina. LEGENDE ca losaf s1: Varlam, Ca-
derea lerusalimuilui, Caderea Troei, Alexandria,
Erotocrit etc. se gasesc peste tot si Biblioteca A-
cademiei este \plina de ele. Prima este din timpiil
lui Matei Basarab, pentru ca cea din 'urma sa fie
din cea dela sfars.itul Fanan'ofi/or. D>upa cam pri-
mal Cronograf ctinoscut este eel din 1636 de la
Paris, iar ultimul, eel al lui Popovici din Brasov,
de la 1800.
Cum am sen's mat sus, ma matginesc la repro-
ducerea legendelor in proza din Cronografe. Cand
voi pxtea roi edita si Poemele mentionate.
Inainte de a termina, bine inteles, cateua insis-
tente asupra legendelor transcrise.
Ele fac toate parte din eel mai vechi Cronograf,
ce-l poseda Academia Romana. DupS afirmatia
ultimLtkii posesor si invatat N. Istratl, dela 1830,
ar ft eel mai vechi vazut de el si at data dela s/ar-
stiul sec. XVII.
Manuscrisul acesta este foarte curios. Toate
6
paeticular.smele formale ale limbii noastre in evo-
fatie abunda in el. De la arhaisme pana la formele
secolului XVII serta se impestriteaza merea1- Pen-
tru un acelas ciwant, avem la fiecare pagina aceas-
ta variatie.
Forme foarte vechi, ne due la o epoca desl-ul de
veche. §i sunt suficiente pentru a permite induce-
rea u'nei traduceri foarte vechi, modernizata de cc-
pistii, cum am afirmat mai SMS, ai sec. XVII.
Transcrierea textelor in acest op. a fost facuta
de mine foar'te aproape de text. Numai mid puneri
in contact cu ortografia si gramatica noastra s'c>
facut, pentru a ustttra cetirea, deja dest&l de labo-
rioasa si asa. Legenda Icoanelor este aproape lite-
rala, cu suprimari de a finali. Cum aceasta culegere
are d'e scop numa,: literatura adica documental de
limba literara si nit filologia, am mers chiar prea
departe. Azi asemenea carti pentru scoli se fac cu
transcrieri mult mai modernizate. Dar de oare ce
mi s'aa adtts prea multe critici, de cet ce-au vaz-ut
aceasta li-mina de la mine intai, can-d ar ji trebuit
ei s'o fl raspandit §i de mult, am facut amenda a-
ceasta onorabila. Numai astfel se va vedea si vor
invata, cei cu critica u&oara, ca tot ce-am transcris
inainte era la local satu-
Inca un cuvant de [banala obligatie alktrea, la
noi insa de mare insemnatate. §coala romaneasca
pacatuieste prin lipsa totala de cultura literara,
adica de partea principala a educatiei sufJetesti...
In Occident baza invatamantU'lui esfe literara. La
nor pana si ortografia, nit numai Gramatfca a
fost expulsata decenii din scoli. Nu degeaba, cand
 ne ducem Intre strains, ne descoperim deodata
barban.
Dar sa zis, ca tipsa totala a ti'nei Literat'iiri, o-
bligase generatiile trecute la o asemenea ampu-
tate a educatiii.
Nil ne Upsea literahira, ci ne lipsea masara,
cum am sen's mat sus.
Literatura- o repetam, a existat $i mca1 scnsa si
de acum incolo legenda cu inexistenta ei, a trait.
25 Dec. 1932, Bacaresti.
Legenda Sfiniei Cruci
lara atuncea pre aceia vreame vazu imparatul
EM. C. GRIGORA?
in vis ca aieve descoperind D-zau de sa trimita
pre maica-sa Elena la lerusalim, ca pentru sa
faca cercare mare sa sa gasasca svinta Cruce a
D-nului nostru Is. Xs. si ca pentru sa vaza si ade-
vereaza de acele svinte locuri, de unde s'au intru-
pat svintia sa si unde au .nascut si unde s'au bo-
tezat si unde au crescut, si unde 1'au muncit si s'au
rastignit s'au murit si 1'au ingropat §i a treia za
au inviat s'au aratat ciudase multe §i s'au inaltat
in cer, care loc 1'au acoperit D-zau spurcatilor ji-
dovi pentru necredinta lor. Asijderea cum au va-
zut marefle Constantin Imparat Tn vis, asa a vazut
si svanta Elena, maica lui Constantin imparat, si
s'au svatuit amandol s'au gatit svantul Constamtin
pre m.aica-sa si I-<au dat galbeni m.ulti si aur
mult si bani de arg'nt mulfi si de arama si de her,
cum au fost pre aceia vreme.
§i s'au dat aieste scumpe si martarisitare si de
toate cat sa afla la imparatie, va^minfre si scul'e
scumpe imparatesti si trimisa si &lujitori multi cu
8 9
'.
_ : - - -..at!
dansa si boiari credinciosi ai sal. $i purceasa
svanta Elena si sa dusa tocma la lerusalim. §i cum
au sosat acolo, au iesit toate naroadele nainte cu
litii mari, In initampinarea Imparateasai si sa in-
chinara toti cu mic cu mare. lara daca au sosit
pre loc, numai ce s'au odihnit Imparateasa 3 sale.
lar cand au fot a treia za au iesit Imparateasa s'au
sazut, unde era locul de giodet. §-i pusera scaun
de aur. Impratesei. $i sezu Imparateasa in scaun
si toti boiarii, carele unde-i era local. §i chemara
pre toti jidovii cei mai batrani si mai ales.i si-i
stransara de to£i 30 jidovi si >le zasa, sa-I aleaga
dintr'insii, cari vor fi mai carturari si mai batrani,
sa marga sa graiasca cu Imparaeteasa, §i sa alea-
sera trei Jidovi si marsara naintea Imparatesai.
§i incepu Iniparateasa a le aduce aminte pentru
nasterea lui Hrisitos si pentru nruncile svintiii
sale, si intreba Imparateasa ecu Jmul si le zasa ;
,,cari diintre voi vor hi auzat de la mosii lor,
sau dela parintii lor pentru nasterea si .pentru ras-
t:gnirea lui Hs. sa vie sa graiasca cu mine, ca
am a-I Intreba". §i le zas5 ; ,,duceti-va de va mai
evatuiti, voi Inde voi §i cari se vox aleag€, ca vor
hi auzat pentru ceasta. lara voi sa mi-1 aduceti la
mine, sa graesc cu dansul.
§i marsara toti Jidovii la un loc si Incepura a
face svat ce poate hi iaceasta Intrebare la Impara-
teasa. lara unul dentru dansii, eel ciliemat pre an,u-
me luda, zasa catra ceielalti Jidovi : ,,fratilor nu
iaste alt lucru, ce sa stiti bine, ca va sa lie Intre-
bare mare pentru sa rastpundieti de lemnul Cru-
cei, carele >au rastignit parintii nostri pre Mesta,
10
Ca ceca Zaheu, mosu meu au lasat Invatatura
tatane-mieu, lui Simon, iara tata-mieu mi-au spus
mie, cu-m vor sa aiva stransoare mare pentru Cru-
cea, ce s'au rastignit pre dansa Miasiia si mi-au
zas, sa spui mai -bine de buna voie, de cat sa ma
munciasca. §i mai mi-a zas, ca dentru samintia
noastra jidovasca nu va mai imiparafci de pre a-
cmu nimeria. Ce vor Imparati, cei a ce vor cread'e
intr'acesta, ce-1 am. rastignit noi. Ca acesta va Im-
parati In viata. §i acesta ieste Xs, fiiul viului
Dumnazau. Aceastea cuvinte spusa luda jidovul
catra ceilaki jidovi. $i iarasi mai 'intreba : ,,cum
zaceti, de ne va strange .pentr'aceasba lucru, spune
vom, au cum vom1 zace ? lara ceilalti jidovi za-
sera : ,,noi aceastea cuvinte, carile ne spui si ce
am auzat, nice am auzat, nice stim nemica". §i
vorovind €i acolo si svatn:ndu-sa, au s.i sosi" on
maicirin dela Imparateasa si 'le zasa cu inanie :
ce va zabaviti, de nu va sfatuiti mai curand ? §i
marsara naintea Imparatesei si statura cu frica
mare. lara Imparateasa k zasa : ,,numai cum mai
de sarg sa-mi aratati, unde iaste Crucea lui Xs.
a&cunsa ?" lara Jidovii sa leapadara si zasara, ca
nu stiii nemica de acea&ta, nici au auzat. lara Im-
parateasa le mai zasa, inumjai sa spuna cu direptul:
,.ca pre mare direptate, ca voi sa va omor pre
toti". lara Jidovii iar sa lepadara, ca nu stiu ne-
mica. Atuncea Imparateasa si zasa catra slujitorii
sai: Acurn mai de sarg, sa faceti un foe mare |i
to|i sa-i bage pre rug in foe, sa arza. ,,Iara Jidovii
zasara catra Imparateasa". Milostiva Imparateasa:
,,noi nu stim o sama de oameni nemica. Ce vom
11
pieri nevinovati! lara de ti-e voia Maria Tale, sa
ai Crucea si alte, ce vei pofti prelanga Cruce nu-
mai precum sa apuoi pre luda. Ca acesta este fi-
cior de Prooroc si stie si pravila mai bine de cat
noi de cat toti.... ,,Iara Imparataasa. zasa, sa-i lasa
pre tod pre ceil'alti si numai pre luda opri. §i I'au
luar Imiparateasa in taina si i-au zas : ,,spune cu
direptate, de fi-i voia sa fii viu si sa te daruiesc
si sa aibi cinste mare in tot lerusalimul". lara lu-
da se tot lepaida tare si nu vrea sa spue nemica.
lara Imparateasa zasa, cum mai die sarg sa-1 bage
pre luda Intr'un put parasat. $i-l bagara. !>i au
sezut luda acolo In pud 7 zale. lara luda Tncepu
a striga In gura mare den fundul putului si zacea:
,.scoateti-ma afara mai curund si voi arata locul,
unde au rastignit mosii nostri pre Hs." §i I'au soos
den put si-1 dusara naintea Imparatesei. $i zasa :
..Veniti Imparateasa, .sa va arat, unde s'au rastig-
nit Hs. Dumnazaul vostru" ! §i s'au scula-t Impara-
teasa si cu toti Boiarii si s'au dus Impreuna cu luda
si arata locul, unde s'au rastignit Dumnazaul Hs...
Dara numai nu stia luda in ce lac iaste ingropata
svanta Cruce. Ce statu luda spre ruga naintea Im-
parateasei si naintea tot narodul §i zasa asa luda :
,,Imparate Doamne Dumnazaul nostru carele ai
facut omiul in chipul tau si In podoabia ta, carele
Iraparatesti ceriul si pamantu] si Ingeria s.i toti oa~
menii, carele ai trimis pre sangur unul fiiul tau,
ce s'au mtrupat Dumnazaul nostru Is. Hs. carele
pentru mantuirea noastra au suferit munca pre
cruce s imoarte si Ingropare. si a treia za iarasi au
inviat, Spre tine Doamne cadem si tie Doamne ne
12
rugam pentru sa ne descoperi noua aceia, ce este
ascuns, adeca prea cinstita si luminata Cruce, pen-
tru sa ne implem de bucurie si de mirozna svintei
Cruci, si ipentru sa vaz s.i eu si sa crez puterea ta.
si adevarul leegei crestinesti si sa ma botez Intru
numele Tatalui s'a Fiului s'a svaniulu: Dull, un
Dumnazau adevarat! §i numai cum savars.i luda
mclenia, -mmunea miare! Intr'acela ceas, s'au si cu.
tremurat pamantul si esi den pamant, cum ar hi
un fum si amirosia, cum era mai frumos, cat sa
mirara toti. lara luda multami lui Dumnezau si
zasa asa : ,,pre mc.re credinta Doamne, ca tu esti
Hs. tu esti fiiul lui Dumnezeu cz\, si ma rog sa
pui si pre mine In ceata lui Arhidiacon Stefan, ca
ceca eu mca ma trag den sammtia lui. §'au si
Juat luda Intai de cat toti un harle£ §'au inceput a
sapa si dupa dansu toti, carele cum putea mai tare.
§i sapara pana In 20 stanjeni intr'adanci. si dea-
dera de trei Cruci: una era a Domnului Hs, altele
era a celor doi talhari, ce i-au fost rastignit im-
preuna cu Hs. lara Imparateasa, dac-au vazut
Crucele foarte s'au bucurat si i-au parut bine. $i
zasa Imparateasa catre luda : .,Cum vom face, ca
sa cunoastem, carea iaste Crucea lui Dumnazau?".
lara aceiasi ducea pre un om mort sa-1 Ingroape.
lara luda zasa de El'au dus, undie era crucele. §i
puisara o cruce pre acel om mort si Tiemica nu se
arata ciudea. §i pusara s'alta cruce si iarasi ne-
mica nu sa arata. §i cand au fast s'au pus s'a
treia Cruce a lui Hs, si cum o au pus, cum a
s'inviat ace! mort. §i sa arata acolo puterea lui
Dumnazait, s'a cinstitei cruci. lara den Jid'ovii de
13
la lerusalim, daca vazura puterea Svintei Cruci,
multi dentru dansii s'au botezat intru numele lui
Is. Hs, lara prea fericita Ileana Impar&teasa a dat
lauda lui Dumnazau, unde s'au aratat santa si cin-
stira Cruce. §'a si facut Imparateasa un sac r in
foarte scump tot cu aur si cu pietre scumpe si cu
margaritare minunate si a pus svinta Cruce acolo
intr'acel sacriu. §i iarasi zasa Imparateasa, catra
luda : ,,Trebue sa sa mai cearce si pentru sventele
piroane !", §i statu luda cu rugaminte mare spre
Dumnazau s' lumina looul ca soarele unde era
svintele piroane, §i cum sapara, cuiele si gasira.
§i le-au luat Imparateasa si le-au pus iarasi in si-
criul cela, ce era si svinta Cruce, lara luda s'au
botezat si 1'au facut Imparateasa Patriarh leru-
sailimului. Jj>i sa feace veselie si bucurie mult a pen-
tru svanta Cruce. Apoi s'au apucat Imparateasa de
au facut mu'lte hesarici si multe lucruri bune la le-
rusalim. carele sa i si cunoaste minunea si astazi.
1
Legenda Sfinlei Sofii
lara pre aceia vreme deade dmnzau gand bun
Imparatului §i gandi sa faca o svinta ruga in mij-
locul Tarigradului si gamdi sa o faca frumoasa si
cu mestesug mare, catu sa nu mai hie alta ca aceaia
in toata lumea, c5ta iaste pre suptu ceriu. §i
cum au ganditu atata au si trimis in toata ^anearia
imiparatii sale, pre la toti kraii si pre la tod domnii
sa caute, sa afle nrarmure frumos albu si pohiru si
in tot fealiul, sa pue sa faca stalipi mari §i grosi,
s'alte pietri si leaspezi cioplite si frumoasa, pentru
sa hie de treaba besearecii. lara 'domnii si kraii au
facut tofi pre poronca Imparatului s'au fostu tri-
mitandu, ce au fostu mai iscusitu si mai frumos, sa
hie pentru treaba svintei beseareci. §i s'au grijitu.
tot ce au trebuit In 10 ani si giumatate, iara carid
sau Impluut 11 ani de imparatiia 'lui, socoti Impa-
ratul, sa Inceapa a pune temeliia dentaiu, s'au zas
de s'au stransu toti arhiereii si toti episcopii si
preutii si diaconii la beseareca la svinta Anastasia.
unde era Patriarhia. §'au marsu Imparatul si cu
toti boiarii sai si cu Patriarhul si cu toate naroa--
15

dele, toti cu faclii aprinsa. pre amanu si toti ar-
hiereii irivoscuti si preutii si diaconij cu chivote si
cu cadelnite, s'au purcesu cu litie mare si cu can-
tari si cu slujba frumoasa si Eeacera acolo o fes-
tenie mare si slujba Erumoasa si pre dupa slujba
canta — Imparatul §i vazu s-vantuj Ingeru, unde
imbla insamnandu locul, pe unde sa va pune te-
melia besearecii, iar Imparatul an luatu el sangur
var s.i caramida, §'au inceput temelia §i dupa dan-
sul an inceput mesterii a lucra. §i era mesterii cei
alesi 100 de to£i si avea unul cate 100 de argati
si cu mesteri m'ai de randu pre langa dansii. Iar
cand. sau pus temelia besearecii era amersul ani~
lor dela urzatul lumii 6032 de ani si s'au inceput
in lima lui feurar 23 de zale in rasaritul soarekri.
§i cand au inceput mesterii a lucra, iar Imparatul
au aruncatu galbeni multi mesterilor cu pumnii si
ca facea mesterii de toti 10.000 mii. §i lucra 5000
de o parte de zidiu: si alte 5000 de alt a parte. Si
era 3000 de pristavi pusi de Irmparatul socotitori.
Iar mesteriiil eel mai .mare de cat toti foarte era
om intdeptu si mester nrare. §i incepu a sa face
beseareca svaiita Sofia, ceaia ce iaste vestita in
toata lumea, Sionul eel tiou si lauda crestinatatii
si ceriul de pre pamantu si imparateasa a toate be-
searicilor den lume, carea nici au mai fostu alta,
ca aceaia, nici iaste, nice va mai hi, cum iaste si
pana astazi de veade toata lumea. Iar Tmiparatul
a purees, au facutu keltuiala mare catu> §'au sa-
varsitu toata avutia imparatiei si nu mai avea sa
mai keltuiasca, sa o savarseasca. Ce niulta sta in
gandur si sa mira Imparatul, cum va face pentru
16
"
avutae sa keltuiasca. Iar cum sta Imparatul mah-
nitu si sa uita mesterilor cum lucreaza, i s'au ara-
tatu un voinic tanar si frumos, atata catu lumina
cu haindle albe ca zapada si zasa catre lustinian
asea : ,,puternice Imparate, ce stai asea trasnitu si
mahnitu ?", lara imparatul zasa : ,,stau mahnitu, ca
mi s'au savarsitu toata avutia Imparatii den vis-
terii si nu am cu ce plati mesterilor si argatilor".
Iar acel voinic zasa catre Imparatul : ,,Nu te
mahni Im/parate pentra ciasta-; ce cand va hi de-
meneata, eu voi asteipta la ipoarta cea paleita, iara
maria ta sa trimija oameni credinciosi ai tai si cu
asani, multi, ca eu te voi indatori, cu cata sama de
galbeni wi vrea si tavei trebui toata teraba". §i
multami Imparatul foarte, Iara Imparatul s'a adus
aminte, cum nu 1'au intrebatu sa'i stie 'n-umele si
de unde iaste si unde seade. Ce kiama pre trei
boiari ai sai credinciosi, anuim.e pre Vasilie vistiar-
nicul si pre Pheodoru dvornicu peste farigra^ ?i
pre Patrikie hatmanul ostilor §i le au datu 50 de
oameni cu dansii §i cu 20 de asani si preuna saiu
cate 2 burdufe mari de bou si iau trimis la poarta
aceia, unde'i zaseasa svantul Ingeru. §ii invata
Imparatul sa le hie aminte, unde iaste otacul aceJui
voinic, sa stie cand va insama sai trimita datoria
napoi si sa-i multameasca. §i sa dusara acei boiari
la poarta acolo, si-1 gasara pre acel voinic standu
calareste pre un cal albu minunatu si se impreu-
nara acolo si purciasara toti. §i dacau mai mersu
mai nainte, locu de vro 3 imile, au aratatu aceloru
boiari niste curti tot prinse de aur si numai sa
mirara. i dac'au sosat acolo, au intrat mtracele
17
curti 51 cautara §i vazura &us pre niste scari de
aur. 5'au scos kiaia, s'au descuiat vistiar de aur,
carele era pline de galbeni de aur varsati intransui
pana intracoperamantu. §i au intratu acel voinic
Intracel visteariu, sau apucat o lopata de aur, de
au p'limt pre in toate burdufale cate 2 kentinare
de gallbeni, cum sari zace, cate 2 kantare de gal-
beni in toate burdufale : 80 de kentinare de gal- .
beni. §i le zasa : ..duceji'va, de ducefi imparatului
lustinian si de raai voru sa sa trimita-va iarasi, ca'i
voiu mai da". Lara 'acei boiari incarcara galbemi
pre asini si sa dusara la Imiparatul, si'i dusara si'i
Sipusara, totu ce au vazut, 51 cum au fostu, si nu-
mai ce sau minunatu Imparatul. lar Imp&ratul
peste a pestita vreame i-au camatu hoiarii si i-au
trimis, sai i duca si sai multameasca. §'au trimis
iara§i pre aceia boiari. §i daca sau dus la locul
acela, n'au mai gasitu nice curti, nice am, nice ne~
mic. §i sa intoarsara iarasi Ja Imparatul si'i spu-
sara, cum n'au gasat nice om, nice curti, nice alta
nemic, fara numiai locul. lar Imparatul au §i pri-
ceput, ca n'au fostu omu acela, ce au fostu Inger
trimis de la Dumnazau si multu deade lauda lui
Dumnazau, pentru aceasta ce iau trimis, dar atata
sama de kentinare de galbeni. §i incepu imparatul
lustinian, cu miila lui Dumnazau, darul svintaei
sale. Au savarsitu svinta beseareca frumoas si mi-
nunata.
$t santu in beseareca pre den launtru si pre den
•afara 1000 de stalpi cu mici cu mari. §i santu
stalpii aceaia Eacuti sapati pre den launtru si santu
pilini toti de svintele mostii si pren capete santu
IS
poleiti cu aur si den sus si den giosu, §i daca o au
savarsitu Imiparatul de totu .hicrul, sa mira, ce
nume'i va pune. §i cum iar zace, sa hie mai fru-
mo'S si mai cu ciuste, iar svantul Ingeru s'au ara-
tatu la un mesteru, ce au fostu copilas tanar, 51
i~au zasu, sa spuie Imparatului sai puie nume
svanta Sofia. §'au spus acel mester Imparatului si
pre cuvantul ingerului iau pus numele svanta So-
fiia. §i sa foarte bucura Imparatul.
Pentrua ciasta Imparatul gandi sa faca si svan-
tul preastol intraltariu, unde sa canta svanta litur-
ghiie, si socoti, sa-1 faca scum.pu si minunatu, cat
sa nu mai hie fostu altul oa acela, nici sa mai hie.
§i au kematu mesterii cei buni den lume si fiilo-
7,ofij si intaleptii, sa sa svatuiasca, cum ar hi mai
scurn-pu si mai frumosu, sa o faca. §i aflara, asa
sa puie intr'o caldare mare, de toate amestecatu-
rile sa sa mistuiasca, sa sa hiarba la un locu.
Adeca, sa pue aur, argintu, pietri scumpe, iakintu,
smaragdu, margaritariu, ilektru, arama, cosatoriu,
brunzu, cristal, diiamandu, stekel 1 ), magnisiu,
plumbu, anixiu si de altu fealu, pana in 502 ds
fealuuri. §i le'a zdruncinatu toate aceste la un loc
si le-au pisatu foarte maruntelu si le'au pus toate
intr'o caldare de fieru miskiu si le'a datu focu
multu, fara sama. §i le topi focul toate intr'un
locu. lara Inuparatul si cu mesterul eel mare, a-
mandoi .praviia, svantul Ingeru cum au fostu a-
mestecandu singur, cu mana sa, toate acelia In
caldare. $i pe dupa ce s'au hiertu toate acelia la
sticia.
19
un locu, era facut tipariu sapatu de marmare,
foarte cu mestesug m'are. §i au luatu caildarea a-
ceia si au varsatu aceste amestecaturi toate acolo
intr'acel tipariu si sa slei mtr'un loc. §i sa feace
svantul preastol varsatu frumosu si minunatu, cat
era lucru m'are. §i au impodobitu pren pregiur
totu cu cununi de aur si ou margaritariu si cu dia-
manduri si cu pietri scumpe de multu pretu. §i 1'au
pus intr'altariu pe 110 stalpi, facuti tot de argintu,
nalt de trei coti §i stalpii pe den launtru, sapati si
ipliniti tot cum'ostii a svinti mainici. Iara stepenele,
care era 110, pana a sa sui svantul preestol, era
tot de argintu si rpoleitu. Iara sapaturile stalpilor
si cununile .ceale mai de pre gios tot era umplute
cu jumaljuri si cu margaritariu mare. lar fata al-
tariului de pre gios, peste tot era pardosata cu
leaspezi de argintu curatu. §i cine va putea sama-
lui cu firea sa, sa agiunga sa poata priceape pre-
tul si iscuseniia acestui svantu .preastol. Ca ara'ta
In toate kipurile si nu >puteai sa-i cauti asupra-i, sa
vezi un oki, ca stralucia si lasa raza ca si soarele.
Ce cand cau mai la dansa uneori parea galbenu ca
auxul, alteori ca deiamandul Luminatu, alteori ca
zamfirul, alteori ca zmaragdul si in toate kipurile
den cat voi 'cauta, totus skimba fetele. §i nui mai
putea lua sama, in ce feliu mai iaste caapur. Ce
era faouta cu invatare dumnezeiasca si sciriseasa
slove sapate pren pregiurul lui si zacea a,sa intain :
tvoa ot tvoi tebe .prinosimu povasem i zavasiah J ) .
S'au mai scrisu mul'te slove zicandu asea: ,,pri-
J) Ale tale dinti'u al3 tale tie fi-a ucem de toate s.i dela tofi.
20
measte doamne fiule si cuvantul adevaratului
Duminazau, carele teai intrupatu si te-ai rastignit
si ai priimitu moarte si a treia za ai In via t ipentru
gresealele n oast re, aoestu dar carele i facut si'i
daruitu mtru numele tau eel adevarulu, asisderea
si pre noi sarbii tai lustinian si Fheodora, intru
oredinta cea pravoslavnica si intru lauda ta, tod s3
sa bucuxe pentru rugamintele prea svintei si prea
curatei 2 ) denipreuna cu a tuturor svintilor tai".
Asisderea au facut Imparatul mtr'altairiu scau-
nul, carele sedia Patriarhul, totu de argintu si cu
jumaltu ^i poleitu si Implut cu margaritariu si cu
zmaragduri. lar amvonul, unde sa sue.diiaconul de
cetpaste svanta evangh'elie, totu .facutu de Jeaspezi
de cristal cioiplite. lar turnuil deasupra amvonului
au fostu facutu tot de aur si imiplutu cu diiaman-
duri si cu zmaragiduri si cu margaritariu si cu altu
feal de pietri .scumipe de imultu pretu. Iara im var-
vul turlii amvonului era o cruce mare, facuta de
aur, si cu diiamandu dentro 100 de litre. Acolea,
unde punea diiaconul svanta evangheilie, de cetia,
era pusa o .piatra, ce o adusasa Imiparatul dela
Samaria, dela putul lui liacovu, ce fusease sezut
Dumnazau per dansa, cand au fostu graindu cu
Samarineana de pre gura putului. §i acea piatra
ias'te si pana astazi pusa sus, unde sa tnchina Im-
paratul turcescu astazi. Iara pe dupa ce sau gatatu
svanta Soffe de totu, iara Imparatul lustinian si cu
Eftihie si cu toti arhiereii si preutii cu toate na-
roadele au intrat in beseareca si o svintit-o cv.
•2) Bogorodite (nasc&toare de Dumnezeu).
21
slujbe multe si cu litti si cantuiri, cat cine le va pu-
tea spune si ,pe dupa ce ,au savarsitu siujba, au sa-
rutatu Imparatul svintele icoane si mana impara-
tului si statu in mijlocul besearecii sis radica ma-
nule ca'tra ceriu si staga in gura mare si zasa :
,,slava tie Dumnezeule si mudtamescu doamne, ca
mil datu acestu gandu, 'de inai indamnatu cu vrea-
ria ta si m'ai intarit de am .savarsitu aceasta svanta
ruga". $i iar zisa Imparatul : ,,intrecutute'am prea
mandre Solomone, intrecutu'te'am si pre tine si pre
toata nevointa luicrului tau, carele ai facut la
Sion". $i sa inkina Imparatul catre Patriarhul si
catra toate naroadele si esira den beseareca afara
si invata Imparatul pre vistearnicul sau .si au arun-
catu la g-loate 7 kentinare de galbeni. §i Eeace
imparatul mase mare §i veseli. li darui pre toti ar-
hiereii si pre toti preutii. §i a doa zi iaras au arun-
catu 7 kentinare de galbeni la gloate si a treia zi
iarasi asa. §i au tinut acea veselie mare 7 zile si
sa buicurara si deadera lauda lui Dumnazau.
22
Lcgenda celor T ccpii
din Efes (Invierea)
lara in zalele acestui Imparat Teodosie Micul
s'au aratat o minune mare la cetatea Efesului, cu
7 otroci si cum au Eost. In z5lele mai de de mult,
cand au tost imparatind Dekie imparatul la Ram
s'au fost muncind acel Imparat la Ram s'au fost
muncind acel Imparat crestinii, sa nu sa mai po-
meneasca nuimele lui Dumnazau necaiari si pre
multi svinti macinici au omorat acela Imparat fara
leage. lara in cetatea Efesului au fost 7 cuconi
voinici si 'le-au iost murit parintii lor. Fiind cre-
tjni buni s'au pomeni't si ei in credinta parintiloo:
sai si foarte se temea ,de Dumnazau si li zacea pre
anume asea:
Maximilian, lamblihu, Martinian, Dionisie, An-
toniiiu, Exacustudiaaiiu si Constaiitin. lara oarecine
s'au fost imbunat catra ace'l imparat, catre Denie
si zis& : ,,Imiparate, bine sa stii Maria ta, ca in ce-
tate in Efes sant 7 cuconi. Nu sant sa hie mici,
ce sant voinicei, tineri si foarte intares legea cres-
23
tiniloru-s' nu baga sama porunca Mariei-Tale.
lara Imparatul zisa : ,,Lasa, ca voi veni eu, san-
gur cu mine acolo si atunc,e~i voi vedea, cum vor
intari leagea Nazarineanului. lara cei 7 otroci.
dac'au auzi't, ca va veni Denie la Efes, s'au spai-
mantat foarte rau si s'au vandut tot, ce-au avut
s'au Impartat pre la saraci pentru numele lui
D-mazau, si s'au dus toti intr'o pestere si s'au ru-
gat lui D-zau, sa 3e ia sufletele, sa nu Incapa vii
pre mana lui Denie. lara milostivul D-zau i-au
ascultat si le-au luat sufletele si le-au ramas nu-
m,ai trwpurile acolo Intr'acea pestere. lara Impa-
ratul Denie au mars numai pentr'aceia treaba a-
colo la Efes, adeca num'ai sa munceasca crestinii.
s'au sosit acolo atata, au si Intrebat pentr'acei 7
otr&ci s<i i-au spus, ca sant toti morti Intr'acea pes-
tere, lara Imparatul' au trimis omu credincios al
sau, sa vaza si de va hi asea, sa puie mesteri sa
zideasca acea gura de pestere. S' omu zidit'au, cum
au fost cuvantul Imparatinlui. $'au fost acelea
mostii a svintilor otroci iacolo zidite.
De ai, cand s'au Implu't 28, de ai, de Imparatie
lui Teodosie eel mic, s'au radical o sama de oa-
meni cu o eresie maret s'au fost zacand, cum nu
niai ia&te tnviere, sa .mai Invie mortii, cum spun
svintele scrisori, nice giudetu, sa mal invie. sa se
giu-dece la giudet. $'au crezut pe crestimii giuma-
tate sa hie adevarat. Asa si multi episcopi, vladici
s'au prilestit, de s'au insalat intr'aceasta eresie. §i
fu in mare cumpana beseareca lui D-zau printr'o-
ceasta lucru. lar Imparatul Teodosie vazand, ca
vor Jntoarce toti crestinii, de vor creade asa cum
24
incepu a creade, au statut pre ruga catre D-zau,
sa-i arate: iacest lucru iaiste iasa sau ba. lar puter-
nicul D-zau vazand rugamintea mare a Imparatu-
lui si lacrimeale lui ceale hierbinti, au aratat sa
vazea si sa creazea, toti crestinii, ca iaste inviere
adevarat. Dece acel om, a cui era mosie lui aces-
teia de piatrea, unde au Bast acea pestere cu acei
7 otroci, au vrut sa-i faca stana, sa hie ide Inchis
acolo oile. §i taie pietrile pentru sa-i mai latasca
locu ide stana oilor Initr'acea pestere. lar taind el
acolo, au dat D-zeu Inviere acolo In pestere acelor
7 otroci. §i sculara ;de sedea toti si vorovia unul
catra altul, ca le ,parea c'au dormit numai Intr'acea
noapte acolo. Ca nu se pricepea .minunea mare
cum-'ii acoperise Dumnazau cu puterea sa, atata
cait den hainele de pre dansii nu s'au rusuit ma-
cara un ihir de ata sau sa hie iputrezit In-
tr'atata sama de ai, ce au fost zacuti In ipamant in
revenealea lara voroava lor era pentru Denie Im-
iparat, ca nu-i va hi .cercand, sa gasascS pentru
sa-i munciasca. Iar3 unu dentre dansii anume,
Miaximilian zacea catra ceilalti asea : ,,Fratilor, de
ne vor carea cumva sa ne prinza, sa nu ne Imbla-
niim inemic pentru numele lui Dumnazau, ce sa ne
Intarim si sa ne dam intr'un ceas trupurile muncii
.pentru numele lui Dumnazau, sa dobandim Impa-
ratia cerilui de veaci". Varovaind si svatuindu-sa
ei a|ea zasara catra unul miai mic denim dansii,
anume Amvli'h: ,,Frate Amvlihe, du-te m targ si
ne cumpara paine, sa 'mancam si sa iai cam multa.
ca ieri ni-ai luat pre putinea s' ni-i a manca. §'
sa-^i fie aminte, sa asculti cu ureachia, doara vei
25
oblici, ce mai zac oamenii, ca mai zace Imparatul
Danie pentru no:. lara lamvlihu au luat bani de la
dansii s' s'au dus la cetate la Efes, si cand vru
sa intre pre poarta, el au vazut cruce pusa deasu-
pra portii cetatii s' s'au mirat. S' se uita pre cetate
si veazu zidurile s'alte lucrari intr'alt chip si oa-
menii cu alt feal de port si toate schirabate intr'alt
cum. $M parea, ca veade in.... si.... la pitarii, carl
vimd painea §i-au luat paine, cat i-a trebuit. §'au
dat banii, s'au .purees sa si aduca. lar acel vanza-
itor de paine cautea banii si vazu, ca ;Sunt altfel de
bani. §i ceti silovele banilor si precepu ca iaste in-
tras chipuil Jui Denie imparatu si incepu a arata
banii catre sotaiJe sale si sa vorovira si zisara :
,,acest om adevarat au aflat o comoara ingropata
•tocmai de .pre la Denie imparatu". lara acei van-
zatori de paine Tau stragat napoi si veni Lamv-
lihu. Ei tot cauta banii si zacea, ca sant de co-
moara ; iar el auzand ca zac, ca sant banii ide co-
moara, tncepii a isa spaimanta si zase: ,,ce ma mai
opriti, luati-va si pai>nea si totu Si ma lasati sa ma
due". lara ei inceput-a zace : ,,:rugamu-te, spune-
ne numai no.ua, unde ai aflat comojara". lara lam-
vlihu z-ass.: ,,de lasati-ma sa una due, ca nu stiu ce
praiti". Lara ei i-au si mai zas : ,,spune. sau te vom
para la Domnul cetatii !". lara e! sa tot lepada ca
un om drep't. lara p.cei oameni incepura .a-i striga
si-a galcevi, cum au aflat comoara si nu va sa o
marturisasca la... $i s5 stransara oamenii, cum
stii o... §i venira oamenii dom.nesti si-il luara de
1'au dus tocma ilia acel domn a cetatii. lara daca
Tau dus, au inceput acel domn a cetatii a-1 lua cu
26
bine >s'a sice : ,,S|pune fatul meu bmisor si cu* ipace,
unde ai aflat aceasta avutie cu, acestia fel de
bani ?". Lar lamvlihu zisa: ,,eu, dumneata, avutaie
n'am gasit necairi, ce acestia bani saint inca de la
parinti, si sant cat ma hranesc cu dansii sa nu
mor re foame". Iar acel... zasa: ,,de unde esti ?".
lara lamvlich zasa : ,,De aicea sant, de a hi acesta
Efesul". Ijar aceJ Domn zasa : ,,dara cari ti-s pa-
rintii ?". §i spusa lamvlihu: ,,cutarele iaste tata'I
mieu si cutare iaste maica-mea si cutare mosu-
•mieu". lara Ant'patu, domnul cetatii zasa: ,,nu
sant nu<mele acelea ciudate si straine in cetatea
noastra ?". lara Tamvlihu zasa: ,,eu va spun cu
direptuJ, dara voi nu ma creadeti, eu alta .nu1 'Stiu
sa va mai spun'". Atuncea s'au maniiat acel Domn
(3 cetatii si-i zasa lui : ,,om fara isprava, banii tai
spun cum ili-i iscrisoarea, ca eant facuti de pe la
Denie Imparatu. Ce sant de~atuncea patia acum
....de ani si tu esti capil tanar. De nu vei hi nici 'de
30 ani, ?i nevoiesti sa ne amagesti ,tu pre >noi ?".
lara lamvlihu cazii cu fata k .parnant inaintea a-
celui domn si-i zase : ,,rogu-ma dumitale, sa-mi
poti spune, unde iaste Dearie imparatu?". LarS el
zasa: ,,Tntr'acesti iaste imparatu". lara
lamvilihu zasa : eu, dumneata inca ma mix de a-
ceasta, ca noi santem 7 sotii si am iesit eri den
cetate. de -ne-p.m ascuns de frica lui Deire, ca
ne-am temut, ca ni s'au 'laudat, ca ne va face ne~
voe imjare. §'am fugit, de ne-am ascuns tntr'o ipes-
tere de frica lui. $i eu am vismit s'asara sa cuon-
par paine, s'am vazut pre Denie, unde au intrat
aicea In cetate, iara de nu ma creadeti .dumnea-
27

voastra blamjati cu mine acum ssa graiti si cu
sotaile mieale si sa vedeti dumneavoastra ca sant
oan dirept". Lara acel domn au si chemat pre Ma-
tfiu, episcopul Efesului. de auza si el aceste cu-
vinte a lui lamvlihu. lara episcopul Matfju zasa
catra Aratipatu: ,,Asa cum socotesc eu, mari lu-
cruri si minunate vazione descopera noua a-
cmii Dumnazau". §i s'au sculat arhiereul si cu
Aaitipatu si alti oameni multi si s'au luat cu lam-
vli<?hu si s'au dus pana la pestera aceia. §i infra
lamvlihu nainte si arhiereul dupa dansul, cu cei-
lalti toti. Atuncea cauta arhiereul despre dreapta
pesterii si vazit an mormafn't zidit de piatra si pusa
peceti pre d'ansu si pecetluit cu peceti de aur, ca-
rele an fost pusa ide Rufin si de Tcofor, cari au
fost crestini. ce au Fost bodari mari la Denie im-
paratul eel pagan si nu-i stia Imparatu, ca sant
crestini. Ce i-au primit ca pe niste credinciosi, sa
marga, pe dupa ce au fost zidit, sa destupe si sa
viaza. §i dac'au destupat, au vazut acel mormant
si numai ce s'au mirat s'au aflat acolea pre mor-
mant o tabla de plumb si scrisa acoJea slove sa-
pate numele acelor 7 otroci. §i dac'au vazut ei
asia, si-au pus si ei pecetile acolea cu aur. Cine va
afla pre urma sa stie, c'au fost si 'eii crestini si
acel mormant I'au aratat Dumnazau lor acolo Jn
gura pesterii, ca pentru sa inu Tntre mai mlauntru
sa afle mostiile svintalor. §'apoi dac'au esit, iara
au zidit s'au spus Imparatului cum s'au aflat !n-
gropati si s'au crezut Imparatul Danie.
Dece ^i EpiiScopul Mariu si cu Antipatul si cu
alti oameni multi. ce au fost mersi cu lamvlihu.
28
inca au vazut acel mormant intai si mai marsara
mai mlauntru in pestere intrand si aflara si pre
ceilalti 7 otroci, unde sedea si vorovia. §i daca-i
vazura, cazura la picioarele lor si .se inchinara si
intrehara. Iara acei 7 svinti 'Otroci spusera, de tot
cum .au fugit de frica Jui .Denie imparatu intr'acea
pe§tera si cum .au dormit si tot a hir a paru cum
au fost. Atunci iara cazura da picioarele lor cer-
sandu-si ertaciune dela sveati lamvlihu, cace i-au
facut val mare. §i mult deadera lauda lui Dum-
nazau, celuia ce aratat la face cideasa mare si mi-
nunate. $'i esira de acolea s'au si trimis veaste la
Imparatul Mlariiu epi'scopul si cu AntipatuL
Iara imparatu.1 Teodosie ica utn crestin bun si ca
un mparat provosilavnicu, vuzu ca fu, cum s'au
rugat lui Dumnazau si asa i-iau descoperit. §i in
locu s'au §i sculat Imparatu cu fot narodul si s'au
dus toc.ma la Efas si s'au sculat Mariu arhiereul
si cu Imparatul si cu tot Efesul si s'au dus acolo Ja
acea pe^tere umde era acei 7 'Otroci. §'au intrat ar-
hiereul Mariu mainte si apoi Imparatul cu alalte
g'loate si vazura svintii otroci, unde sedea si vo-
roviia. §i cum sosa Imparatul Teodosie, cum au
cazut la picioarele svimtilox si cu lacrami bucu-
randu-sa sii veselindu-sa .si dand lauda lui Dum-
nazau, cum lui i-a aratat sfintia sa Invieriea den-
tru toti. §ii incepu imparatul a vorovi cu dansi.i,
cu Mariu arhiereul, §i graind ei impreuna si fiind
toate naroadele depravia, s'au savarsit sfintai
otroci... tuturora, §i marsara sufletele lor Impa-
ra£ia cerului. Iara Imparatul au dat argint mult si
aur slau facut 7 sicrie, s'au pus sfintele mostii a
29
sfintilor otroci intr'acele siacrie. lar pre&te acea
noapte s'au aratat svintii otroci in vis Imparatului
si i-au zis : ,,sa ne lasi trupurile. sa stea pre pa-
mant gios, unde i-au adormit sangurul Dumnazau.
lara Imparatul au strans denioarea Bpiscopii si
Preotii si s'au dus de le-au scos svintele mostii si
le-au pus pre pamant, unde au fost mai intai. §i
le-au facut slujba mare §i praznic cum iaste si pana
astazi de praznuiesc svintii otroci.
In 4 zile a lui August deade Imparatul milos-
tenie atunce in toate partile Mistai si la saraci si
deadera tosi lauda lui Dumnazau s'au ramas min-
cinosi, aceia c:e au zas, ca <nu iaste Inviere si Giu-
d^tu mortilor. §i cu vrerea lui Dumaiazau s'au po-
tolit acea erasaie mare ce sa incepusa si crezura
toti, ca iaste Inviere si Giudetu. lar cand s'au im-
plut de ai de imparatia lui au scris carti Relestin,
papa Ramului, Ja Nestorie, carele fusease patriar'h
la Tarigrad si mazilisa, sa sa lase, de eresiele sale
si iara sa hie la locul patriarh, cum au fost Asij-
dere i-au mai scris lui RMa, patriarhul de la Ale-
xandria isa nu mai faca galceava, etc., etc.
30
Legenda Icoanelor
(Minunile)
I/eon. Acesta eretic fostu-i-au .nast.erea de-:-Ja;
Isavria, om de oameni prosti si de jos. s'au fost
magararet, de pastea magarii Isavriei. Acesta s'au
radicat cu eresai multe si sa feace si iconovorej
si ca pentru s'mplineasca o adeverin^a .,ce s'au
fagaduit sa faca unor vrajitori de steale Jidovii.
s'au asamanat lor la toate realele. Dece Jidovii a-
cestia fusease dela Liaodikiia d:n Finikia si pre-
aceia vreame s'au fast idus catra Izitu domnul A-
rjapilor ,si zasara catra dansul asea : ,,De ta-i voia
sa-ti creasca Dumnazau zalele Imparataei pana in
patruzaci de ai, .sa ne asculti de ce te invtam si
sa poro-ncesti intru tot locul. ce iaste supt ascul-
tarea ta, sa svarame toate icoanele, ce sant In be-
searecile cresiinilor si sa le arza, ca sa radice a-
cesta lucru, sa nu mai fie, §i de vei face aceasta,
bine (S*a stii. ca vei sa traiesti piatruzaci de ai Im-
paratae si in toata vreamea vei fi biruitor la toate
ostile, ce vei face si apre cine vei mearge". lar
31
acesta spurcat Izitu, auzand cuvintele acelor Ji-
dovi, i-<au crezut si s'au bucurat si mdata tramisa
oameni Imparatesti si cu scrisori intru toata tanea.-
rea sa, prin toate besearecele crestinesti, sa cearce,
unde vor fi icoane, sa le scoata si sa le potopeasca,
ssa nu mai afle. Iiara Okiul ilui Dumnazau, .eel ne-
adormitu, si .pentru ruga a prea laudatei si prea
curatei maicei saJe.atunceim'pripa, inca pana a nu
esi oamenii Imparatesti cu scrisorile acelea, si sa
taiara zilele lui Iz-'fJu de samcea Iata sabiia lui
Dumnazau. §i statu Imparat in locul lui, fiu-sau
si-i straca fapta aceasta rea, ce vra sa inceapa ta-
ta-sau. §i staca svatul acelor ce sa facusa pentru
svintele icoane si straca scrisorile acelea si zasa,
sa nu sa mai pomeneasca acesta .'lucru nice intr'un
olat al ssau, ce sa-si .Jaie Cresitinii besearecele .cum
l ; e-au ^anut.
§i era sa taie capetele acelor jidovi mincinosi^
iar Jidovii aceia, oblicind ca VOT sa piara, fugira de
acolo si venira spre ipartia despre Isavria si
poposara acolo la o fantana reace, sa sa cam odih-
neasca si sa sa racorea&ca, ca era vara. Iar acolea
la acea fantana nemeri si Leon, acesta ce statuB'a
Imparat Grecilor ce, pre atunce pastea magarii
Isavrianilor. §i sezu si el acolea, aproape de fan-
tana de manca, dentr'uin burduf, ce iavea ca un ma-
garar. §i la mSgari au lost Jasat un copil poho-
ras, ca sa-i pasca. iar daca manca, sa lasa acolea
de adormi, fiind vreamea pre amiaza. Iar ajun-
gandu-I soarele de-;l ardea la obraz, s'iau fostu
pogorat un Hultur de i-au fostu facut umbra dea-
supra capului, sa nu-1 arza soarele. Iar Jidovii, va-
32
zand acela samnu si cunoscand, ca niste vraji-
tori de stele, ca va ajunge, sa fie Imparat, 1'au
desteptat si cu voroave, cu gulme, zasara catra
dansul: ,,OmuIe, ce daru vom avea dela tine, de-ti
va veni binele, carele nice nadajdu.esti, nice in ou-
get nu tai ?". Iar Leon zasa : ,,Spuneta-mi, sa stiu;
iar, .iata, ca ma voi giura spre Dmzau, ca, ce vefi
ceare, pre voe sa va fie, dela mine". Iar acolea
era o svanta beseareca a .svintilior Teodori si aco-
lea i: feacera giuramant. Deacii ii spusara, cum
cu vreame, fara zabava, va sa fie Imparatu Tari-
gradului. Iar Leon le zasa : ,,dara de va fa asea,
ce dar Geared deb mine ?". Ei iairas zasara : ,,a'llta
nemica, nu ne mai trebue dela tine, far numai,
cand vei agiunge Imiparat, sa- .potopesti Icoanele
de in beseareca Crestinilior, sa nu sa mai inkiine
la dansele, nice sa mai alle necaiari". lar sipurca-
tul Leon, hucuros foarte primi cuvanitiul1 Iar, acesta
sa-i plineasca §i le zasa: ,,Pre giuramantu, ce
v'am facut, ,pre voe sa va fie luicru1! aces^tja., ce-mii
ceareti". Iar acei pagani d:e Jidovi zasara iar as:
..Bine sa §fcii, ca de vei face aceasta fapta cu toata
adeverinta, cum zaci, liar Dmnazau va sa~Ja, crea-
sca zailele si sa 'lie adaogi inainte si vei imipa/rati
cu fin tai o suta de aT". §1 sa dusara Jidovii dela
dansul.
Iar fara zabav Leon iparasi magarii si sa dusa
la Tarigrad, 51 sa feace slujitOTiu. Iar den slujitar,
fiimdu om si vitiiaz ^i aratator cu ki<p, pusa-l Spa-
tariu mare, lustinian Imparat, c^l Tnsamnat Ja
nasu, lair de in Spatar mare, apoi la Imparatia
Jui Artemie, acesta Imparat feace-1 Santlariu si
33
Dvornic mare, pre tat Rasaritu<I si ipre toti cala-
rejii Rasarituikii, adeca pre osti precum. scrisa-au
pre urmia la Imparatia lui Artemie.
lara cand se umpLura si alti ai ide Imparatia 1'ud,
venira si Jidovii aceia vrajitorii de steafe, carid ii
zasasa, ca va sa i'mparataaisca. $i daca sosara,
marsara de i sa fnchinaira. $i Imparatul foarte i-au
priimit bine. lar prokl'eatai de Jidovi iacela i-au po~
men'it .pentru 'adeverdnfra aceda cu svintelie icoane,
com sa le leapede de pren svinteLe beseareci, .sa .nu
sa mai Inchine oamenii la in-sale, sihi, adusara a-
mint'e giuramant, ce au facut pentr' acea&ta ;
pentru sa nu--l calce,
Dece dentr' aoela 'Cias au si Initfrat idiavolul la
in.ema si la sufletul Iimiparatud'ui si iiarasi sa aide-
veri, oa nu mai isa .savar^iasoa .lucrul acesta. Dece
Imiparatiul nu viru sang.ur de ia sane, sa scoata
aceasta incepatura, ca sa temea de naroade. Ce
au mai aflat Imparatuil pre un Episcop de la o
Episcapie, ce sa chema Nocolia, carek sa potrivea
la itoata firea si mintea sa si incepura mare tur-
bare si mare rautate spre beseareca 'lui Dum-
nazau.
$i trimisa l]a Piatriarhu/I, de4 chema Imparatul la
sane. $i daca veni, incepu a-1 lua cu cuvinte bune
si ou glume, oa sa-1 aduca mtru saka!e lui, ca
doara :sa va potrivi si el Firei cei diavolesti a Im-
pariatul. §i ca de sa va face vrajba pentr' aceasta
intru maro'ade, sa-1 poata ipotoli Patriarhul.
§i zasa Imparatul asa : ,,Socot parinte, Sfintiia
ta, cum icoanele acestea. carora .ne inchinam noi
34
Crestinii, nu sa mai asamana cu alta nemioa, fara
numai ce sant ca si Idol ( -i". Pentru aceasta sa In-
vete, sa le scoata afara 'de In beseareci. lar de
iaste adevarat, ca san-t svinte icoane'le, sa le puie
mad sus, sa nu le agiunga oamenii, sa le sarute ,,sa
le spurcam ni§te ipacatosi ce santem". lara svantul
Patriarhu, eel m'ai nu sa poitrivi cuvinteter Impa-
ratulud, ce ca. un vas a lui Dumnazau ales si ide
jnsaimintai scumpa ?i Imiparateasca ce era, cu in-
drazniala mare suspina de la inema si zasa asea :
,,Putearnice Imparate, bine sa stii ca svintele
icoane nu sSnt idoli precum zaci, ce santu chipul
a svinti si a Domnuiliui nostru Is. Hs. si oarii sa
In chin a icoanelor >cu osardie si le saruta, nu Je
pangare^te, ce Inca svintele-i icoane svintascu §i
lumineaza pre unii oa aceia. Ca si un om ce are
fi Eriguros si cat s'ar mai apro/pia de foe, atata
s'ar mai incalza, asea si svintele coaiie, pre cat
mai mult sa 'apropie omul spre insale, cu atata
miai mult sa 'lumineaza si sa svinteste dentru darul
svantului aceluia ce iaste Inc'hipuit Tntr'aceia
iicoane. Penr'aceasta Prea Lurninate §i puternice
Imparatfe, nu grai cuvinte ca aceastea pentru
svintele jcoane, ca te vei face eretic. Noi am auzat
dentru svinti preajed Videt, cum iaste sa impara-
tasca un Im.parat pre anume Cononi si lacefla va sa
raidice aceasta erasaie. Ce Imparataia' ta cuvinte
ca aceastea ,nu scoate >de in rostul tau, ca sa nu.
oblfceasca boiardi de Tin curtea ta si noroadele de
prea dhen lafera, ca te vox omora. lara ImparaKil
zasa catra Patria^h : ,,Sa stii Parinte, ca eu cand
eram capila? mic, Conon 5mi zasa toti copiii de la
35
 locul nostru". Zasa Patriarhul catra Imparat : ,,De
in vreme ce esti tu aceia, pre seamne €sti si prostu
de in carte. §i nu intalegi, oe spuai scrisoriile svin-
tei beseareci de zaci cuvintele ca acestea. la as-
culta Imparate de mine, cum si in ce chip iaste
hicru direptu si svatu ca sa ne inchinam svintelor
icoane si in ce chip facea miMini pururea, si mai
ales in zalde acestea ce Imbla Hristos pre pamant
ca un om si Dumnazau deplin, si arata-mi ou niste
ciudeasa catra oam.eni, si vindeca toate boalele si
toate durerile tuturor.
Iara pre aceia vreme era <un Imiparat la Edesa
ia cetate pre anume Avgiar. Dece acesta Imparat
avea bube pestre tot trupull 'kii, §i de mult ce era
bolnav nu .putea mearge, sa a fie pre Hristos, de
sa-^1 vindece. lar daca vazu, ca-i sosa la cap si-1
va omora boa!a aceia, au trimis pre un zugrav pre
anume Anania, §i cu >o scrisoare, rugand lui Hs,
ca sa marga pana la dansul, sa-I izbaveasca de
aceia boaila. §i invata Imparatul pre zugrav pre
Anania, sa ziugraveasca oapul1 '1'ui Hs. lar daca
marsa Anania la lerusailim §1 deade lui Hs. posla-
nia, aqeaia, ce o trimiseasa Avgar Innparat. lax
Anania §.ezu Imipotriva obraztilui svintaii sale, ca
sa-i zugraveasca chipul. lar Hs, ca un cunoscator
de inimi, ce iaste, isd schimba fa.ta obrazului saxi.
lar zugravul s'au nevoit in trei si in patru landuri
ca sa-i izvodeasca chipuil feajai svinfaii sale si
nu putu. lar Hs, ca un Dum,nazau putearnic ceru
apa sa sa speale 'pre obraz, §ii daca sa spaila, lua
0 maframa, ide sa stearsa si, minunea mare ! Indajta
1 sa tiposi chipul featai a svantuluj obraz intr'aceia
36
maframa. §i o deade Ananiii zugravului si-i zasa :
,,Dunte, de da aceasta in mana, cel'uia ce te-'au
trimis si-i dea si aceasta poi&lanie, adeca scrisoare
de la mine". lar in po&lanie sciria asea : ,,Fericit
esti Tu, Avgare, ca cresusi Intru mine, p&na a nu
ma vedea. Lar pentru aceasta, ce imi poroncesti,
sa viu acolo, nu poate fi, ca ce ca eu m'am pogo-
rat pre pamant, pentru sa savarsesc, toate cate au
zas Proorocii pentru mine. §i daca le voi iplini pre
toate, iara voi sa ma due catra Parintele mieu.
lar dupa ce ma voi inalta de pre Pamant spre
ceriu, trimite-voi pre un ucenic al .mieu, pre anume
Xadeiu, carele si bo-alg te va izbavi si viata veas-
nica iti va darui si va lace si.bine mare cetatai
tale, ca ipentru sa nu sa mai teama de vrajmasi
nice odanaoara", §i la conetul poslaniei scrisa
slove jidoves>ri intr'aceasta chip : Bfiis videnie bje
stvanoi ciudl.
Iara Avgar, daca auza, ca soseaste Ananiia. ziu-
gravul, sa- implu de bucurie §i sa scula, de cum
putu, de esi in tampinairei cbpului a lui Hs. §i nu-
mai cat s'au inchmat atata s'au si vindecat de in
boala ce-au avut. Numai tn fata obrazului, i-au
mai fo.st ramas pufin kicru, ca Tn chip de bube.
lar pe dupa Rastignirea si Inviierea Domnukii nos-
tru Is. Hs. si dupa Inaltarea de in ceriu, a Svintaii
sale, s'au dus Apostoluil Tadei la cetatea lui Av-
gar, la Edesa si boteza pre Avgar Imparat si pre
toti boiarii lui. §i pre dupa ce sa boteza Avgar,
esi den svita cupeli, curat si izbavit dentru boala
lui si deade lauda iui Dumrazau Avgar. §i depre
atunce pururea cinstea si sa inchina Avgar svitului
37
obraz a lui Hs',. aceluia, ce au aratat minuni. §i
atunci si si pe dupa aceia asijderea acolo la cetate
la Bdesa den afara de cetate era un Bozu zadit pre
un stalp de piiatra, a >unui Elen den zale vechi s!
era obioina oricine vrea intra pre poarta In cetate,
sau sa iasa, in tai sa sa inchine acelui Idol, apoi
intra acolo in cetate. §i ceace esia, daca sa in-
china, sa dwcea iunde le era treaba. Iar Impara-
tul Avgar au oborat Bozul acela, ca .un lucru de
nimica si in locul Bozului au pus svantul Obra*z
al lui Hs. de sa inchina toti acelui svant cin. §i
scrisasa si slove acolea pregiur. chip de zaceaa-
sea : ,,Hristoase Doamne, cine spre tine nadaj-
duiaste, nice danaoara nu greseaste". $i sa deade
stire tuturor, carii vor vrea sa intre in cetate. in-
tad sa sa inchine acelui svantu Chip, apoi sa intre
in cetate. §i au tan-ut acesta obiceari intru toata
viea^a lui Avgar. §i pe idupa moartea lui s'au mai
tanut si intru vieata fiiu-aau. Iar fiind feciorul lui
nepotul lui Avgar au vrut sa pogoare. de unde
pusasa moiju-sau svantul Chip, a lui Hs. si sa puie
iar 'pe Bozul Blenului. Iar Arhiereul 'locului ace-
luia, vazand ca nu va mai fi in-tr'alt chip, ce nu
mai iaste sa pogoara Imparatul svantul Chip de a-
colo, i-au adus aminte, pomenindu-i sS sa puie
binie acel svant Chip dumnazaesc, ca de mult bine
va fi cetatii. §i pusara svantul Obraz acolo supt
un sclip, ce era deasupra portai cetatai, §i-i aprin-
sara o candela nainte. §,i pe impregiur zidira cu
caramida, cat tanea svantul Chip acela. §i sa in-
chisa acolea, de nu sa mai vedea. §i Jntr'acesta
sa ote^i si Imparatul de la Edesa".
38
Acestea povesti minunate spunea Gherman Pa-
triarhul catra Leon Imparat, si-i zacea : ,,Asea oe
areata svintele carti a svintei beseareci si s'a'ltele
mai multe. O ! Imparate, dara tu, in ce chip vrei
sa straci si sa potopesti svintele icoane, si vei isa
sa golesti beseareca lui Dumnazau, dentru podo-a-
bele sale! Dara n'ar hi lucru cu dreptate, sa oe
inchinam noi svintdor chiipuri, a lui Hs s'a svin-
talor, cum s'ar fi tiposat sangur Hs. svintul chip
a svintaij sale intr'acea malrama ? §i in ce chip,
sa izbavi Avg.ar de toata boala lui In data, nu mai
cum sa mcriina ?".
,,$i mai 'ascu.lta s'alta cideasa Imparate, ce au
facut svantul Chip a lui Hs., acela dela Edesp.
Cand au fost in zalele lui Iraklic Imparat, iar
Domnul Persalor anume Horain .pradand cetatile
si orasele Rasaritului, marse sa prade §i la cetate
la Edesa, unde era svintul obraz a Domnului Hs.
Iar oamienii ide in cetatea Bdesai, vazand ataitea
osti pregiur cetate, s'au Inapaimat rau si alta na~
dejde nu avea fara numai, a sa ruga lui Dumnazau
sa-i izbaveasca. Iar pre aceia vr.eame era un Ar-
hiereu la Edesa pre nume Evlalie. Iar mtr'o noapte
i sa arata lui o muiare luminata si frumoasa si
zasa catra acel Bpiscop: ,,sa te scoli, sa te duci la
poarta cetatii §ii sa cautl de o parte deasupra por-
t§: cetatii, sa tai cu un ciocan, 1m piatra care-i
gasa un Chipu a lui Hs. §i sa-1 iai si vei vedea si
vei cunoaste piutearea lui 'D.umnazau". §i daca sa
destepta Ar'Ciiereul acela intr'acea demeneata, sa
dusa la locul acela unde-1 indreptasa prea curata
Preacista sj nu mai cat taie !n pareate cu ciocanul
39
putanel, O, minun,ea mare!, sa afla candila a-
prinsa, de ardea intr'atatea ai naintea Chipului a
•hi Hs. §i svita maframa aoeia cu svitul Chip, m-
treaga si nemica nehirosat. Dece prestre aceasta
minune s'alta sa .mai vazu, ca si mtr'o caramida,
ce era fmpotriva .svantukti Obraz In parete si in-
tr'aoeLa sa tiposasa chiipul lui Hs,, de era ca §i
celaiku. lar Episcopul 'acefe, Evlalie au luat cu ma-
nule acel svirntu Chip a lui Hs. si incungiora ceta-
tea cu liti'i .si cu ruga spre 'Duminazaiu cu osardie
mare, ca sa-i izibaveasca de acek Jimbi pagani. lar
intr'o demameata deadera Persai foe la zidul ce-
tatei, ca sa o slabasca, sa o poata dovedi. lar ac-?l
parinte Arhiereu Evlalie .si1 al doilea rand au mai
incungiorat pre in oetate cu svintul obraz. lar pu-
tearniciil Hs, ca sa arate cideasa, mari, au Intorsu
focul .spre partea ,den alara si lovi In tabara ace-
lor pagani ide Persa si 'multa oaste arsa si peri de
acela foe, ce sa tnc'-nseasa de ardea de in minunea
lui Dumnazau. lar cialalti ce au scapat, vazand
ciudeasa aceasta. au fugit, de s'au dus si n'au mai
cutezat nimerea dentru dansii, sa i&a mai apropie
de cetatea Edesa".
,,Dece Impa,rate, cum socotesti, au n'au fost
darul a .svantulu,; chip a iui Hs., de au lacut acea-
st& cideasS ? Nu svinte si cmstite chipurile s^nn-
tdlor icoane ? Cum si in ce chip, sa ,nu 'lie Inchi-
nam aoestora svinte ch^puri. a 'lui Hs. si a -prea
curatei maicei sale f'a tuturor svintalor ?
Dara Imparatia Ta, ca ce .calci cinlstea svintelor
icoane si zaci, ca isant Bozi si Idoli, ce sa intalegi
si ,sa auzi, o! Imparate ! cum a'ltai sant Bozai ce-
40
lora ce sa inchina lor ca unui Dumnazau. §i alteJe
sant chipurile sv.'nfcelor icoane, ce ne inchinam
rioi. Lilbenotea. lui, a ne slujbti iacorgovu. De ce
a rat am noi dibovul eel de la adancul sufletelor
noastre cStra Imparatul nostru Hs. si catra prea
sviniata Maica-sa si catra alti svinti ? Ne inchi-
nam chipurilor acestora si le sarutam cu buzale,
iar cu gandul ne Inchinam, cum sa zace parvo
obraz, cum ar hi sangur acela svi'nt, sa-ll vedeon cu
ochii, asea II vedem cu gandul, cum si marele Va-
salie zace asea : Pcx;esti boaibraz.a na arteva obila-
noc prehodit".
Iar Imparatul Leon zasa catra svintul Patriarch
Gherman : ,,Mai ai si dentr'alCe marturii, sa mai
arati pentru cinstea icoanelor, au n'ai ?".
Iar svintul zasa : ,,Nu mai atata Imparate, ce
dentr'o mre de marturii sa-ti aratu si sa-ti adeve-
rescu, cum sa cuvine pre direptate si cu lucru
svantu, ca sa ne inchinam icoanelor ; Iar ca pem-
tru ca sa nu te supeari cu cuvantul maj asculta-
ma, sa mai spun".
,,$i denr'alte istorii. cand era pre vreamea a-
ceiia, ce era Apostolii vii. Pietra si Paval si loan,
fusasa facut o beseareca mai departe inca de le-
rasalim, intr'o cetate, ce sa chiamS Dioscoli, si o
au facut pre numele svintei Bogodita. Iar pre dapa
ce feacera beseareca, marsara la Prea Curata si-i
zasara : ,,O! Prea C'nstita Nascatoarea Jui Dum-
nazau, de in vreame ce serbii tai am zadit o be-
seareca mtru n'Umele tau, regamu-te sa trudesti,
sa mergi, sa o blagoslovesti". Iar Prea Curata
zasa catra msii : Duceta-va, ca ma veti g3sa a-
colo !". lar Apostolii marsara acolo la be^eareca
si vazura ciudeala minunat lucru, ca intr'un stalp
de marmure, ce ara In beseareca in partea de in
direapta, pre aceila stalp aflara pre Precista zu-
gravita. Pre dupa aceasta au marsu si Svintaia Sa
sangura si daca vazura Tnchipuinta intr'acel stalpu,
nrultarmi fji-sau lui Dumnazaii, cace i-au daruit
atata puteare, ca sa fie oamenidiOT tneredintata mi-
nune. De ce acel chip au fost acolo panai la Impa-
rataia lui luldian eel otvraciit si muncitoriu, Ca
oblicind acela beadusit Luliran. ca face chipul acela
ata'tea m:n<uni si in oe chip au fost sargurndu-se
crestkiii la acea svinta ruga, de s'au fost inchi-
nandu si s'au fost izbavinid de toate bc-alele, 1'au
cuprinsa zavistia s'au trimis ipre jidovi, sa-1 strace
acel svint chip de acolo, sa nu sa mai vaza, §i
sa dusaxa Jidovii sa strace chipul acela si4 freca
cu alte pietri sM radea cu cutate si In tot chipul,
si nu put'Ura face nemica, cace :pre catu-1 freca
chipul acela, cu atata sa faicea inca mai frumos si
luminos, l a r daca vazura Jidovii. ca ^nu vor mai
face nemic, 1'au lasat iara?i cum au fost. Dece pre-
cnm :sa arata treaba, o ! Im/parate ! aceluia lui lu-
I'iian, te aseraeni si tu, si ta-j voia sa straci svin-
fele icoane, ce sa te ai am;'nte, h : ne sa nu petreci
patema lui, ca el au luat moarte fara viata si ne-
vazuta d'C'Sipre Dumnazau, cand ai sa nu o vedem
aceia si asupra Inaiparataei Tale. Cace nu urmeza
nrrna Imparatilor, cari au fost mai intaia de Tine,
in ce .chip au fost cinst't si s'au fost mcbinand
svintelor icoane si Dmizau il intaria cu bine si le
crestea zalele 1".
42
,,Dara Imparatia Ta, ca ce nu te asemeni ace-
lora Imparati crestini, sa faci precum au facut a-
ceia, ce veni sa faca pre voia necuratului. Dece
iata cum zac, sa te Jasi de acesta gand rau §i im-
potriva lui Dumna2au, ce ai gandit, sa nu goJesti
svjntek beseareci de in podoaiba, ce au de svintele
icoane. lar de vei vrea sa faci sa'la, pacatul acel
sa fie in grumazai tai!".
,,Iar sa mai asculti s'alta ciudeasa, ca pen,tru, 53.
nu aibi la acea deapoi raspundere, s5 zaci, ca ne-
cunoscand, ai facut lucru ca acesta, ,de ai radicat
aceasta erasaie".
,,Svintul Apostol Petre imbland de intr'un loc
intr'altu, deda invataturi lumii, marsa s: pana la
cetate la Lido. lar acolo era tin om pre anume
Enea, carelp au fost zacand de optu ai si necum
sa poata imbla, ce nice de abusile, nu sa pu'tea
trage. lar svintul Apostol Petre 1'au vindecat cu
numele lui Hs. lar omul acela Enea, daca-sn cu-
noscu sanatatea si sa scula, fiind om avut, au
cheltuit avutae multa, de au facut o beseareca
foarte iscusata pre numele Preacestei si altor uce-
cenici a lui Hs, lar Elcnii si Jidovii, lacuitorii de
acolea, ,daca vazura acea svinta beseareca atata
iscusata si mare, leacera pricina cu Crestinii, ca [sa
o da. Dece marsara aceasta samintale tustreale la
Dominul cetatai, sa-si intreabe, Crestinii si Elinii
si Jidovii, cSror sa va veni, sa iia beseareca, sa o
tae. lar DomnuJ acela socoti pentru sa sa faca
nice unora strambatate. Ce invata, de Jnchisara
beseareca si o lacatui sangur Domnul si o pece-
tlui cu pecetea sa, si zasa sa stea asa incuiata pana
43

In trei zale. Iar a treia za, sa marga sa o deschiza.
Dece a caror samnu sa va aHa in beseareca, ace-
lora sa Be beseareca. lara camd fu a treia za,
marsa Do-mnul cetatii impreuna cu acele trei sa-
mintii si deschisara .beseareca si intrara. §i numai
cat intrara si vazura spre ipartea despre aipus o
femeae, ca o irrxparata, zugravita, denalta de trei
coti si pre deasupra ,era cu vasmantu iporfiru, iar
pre dedesupt era cumieran. Iar deasupra icoanei
era si alove de carte scrisa si zacea : Maria, maica
a Naz-arineanului Impanat Hs- Iar Donmul acela
zasa : ,,a caror iaste inchipuirea aceia ?". lara
Crestinii raspunsara cu glas mare: ,,a noastra-i,
Dumneata, a noastra^i!". De ce sa aleasa acolea
lucrul, sa-si Jae Crestinii beseareca, cum o au ta-
nut, ca iaste a lor. Iar Elinii si Jidovii ramasara
rusinati. I>ar ipre duipa aceia multe minuni si ciu-
deasa au facut chipul aceJ'a: orbii au facut oc^ii,
ologii si ciungii d-au izbavit, bolnavii au vindecat,
si i-au radicat, §i alte minuni si mai mari au ara-
tat Imparateasa Ingerilor pentru ch.iip.ul acela.
Asijderea si la ostrovul Chiparosului, spre par-
tea despre austru fost'au odanaoara o beseareca
iarasi a svintei Bgodorita si si acalea era zugra-
vit chipul Sviintaei sale, precum sedea in scaun §11
tanea pre Hs., ca pre un prune pre genunchele
svintaii sale si acolea in dvoria doi ingeri cu
triste mare, urml dea direapta ^i altul dea stanga.
Iar intr'o za au fost trecand un Arap sa marga
acasa, pre carele 1'au indemnat sangur Diavolul.
de au tras cu >sageata s'au lovit acel svdt chip a
Precistii in genunchiul eel dirept. Iar Intr'acela
44
ceas o minunea mare, ca pentru sa arate ,preacu-
rata ciudapentru acela chip a Svintaii sale, pur-
ceasa a cura .sange multu de in rana genunchiului
si cursa pana la pamant parau de sange. lara
spurcatul de Arap acela vazand si el acea minune
Incepu a tremura si incepu a fugi si fugind si
tremurand, i-au luat diavolii sufletul de an murit
pre cale, nu s'au agiuns acas.
Dece de nu-ti place acestea ceadeasa, o ! Imjpa-
L'ate ! sa-ti mai arat s'altele, ce scriu cartile svin-
tei betseareci. lata si aicea In Tarigrad la besea-
reca Caldarariei iaste o icoana a Dispuitori lit!
Hs., care o au pus acolo sangur mareie Constan-
tin Imparat. lar pe dupa aceaia mult o au cinstit
si marele lustinian Imiparat, careia svintei icaane
i-au pus oamenii raapunzatoriul si mcepatura nu-
melui acestuia iat'asea. La poporul aceii besieareci
era un crestin de om pre anume Teodor §i hrana
Ji era cu corabia. Dece acela om avand un priia-
ten jidov pre anume losif, om avut si cu prilej
mare. Dece vazand Teodor, ca-j mearge lucrul
inainte cu corabie, stransa cata avutie avu §.; pur-
ceasa, sa faca negutatorie, iprecum stia el cu co-
rabia. $i incarcamdu-si corabia de tot binele si
viind catra casa lui pre mare, iar pentru zaivieni-
cul jidov, cela ce nu va bine oamenilor pururea,
sa feace o furtuna groaznica pre mare, atata cat
s'au svaramat corabia si s'au mecat In mare toata
avutaia oni'uiluii si toti oanrenii, cati s'au fost in
corabie, fara numai ce >au scapat el sangur goJ si
ca misel de dansti si s'au venit acasa sarac, ca
nu avea unde-si aciua capul. §i la atata saracie
45
§i lipsa agiunsasa, cat sa cunupania sa-si vanza
ficiorii, Iar milostivul 51 prea puternicul Dumnzau,
cela ce radica de m pamant misekil si de in gu~
noi,, Inalta isaracul. Cand fu intr'o za, sa gasara
cu jidovul ace'l bogat, cu priiatenul sau si cu vo-
roave luandu-sa, i sa ruga Teodor, ca sa~i taca
bine cu cativa galbeni de aur, sa sa duca sa faca
negutitorie, ca doar va putea face oeva idoban-
giiara, sa poata itrai si el si ficiorii lui ^i ca sa dea
si dobanda benilor. Iar Jidoivul acela losif ii zasa^
,,au ai chizias, sa puie pentru tine?". Zasa Teo-
dor : ,,marturii voi afla, de J'oi da multe, ca am si
ma stiu, iar chezias n'iam. I'ar vino cu. mine, sa te
due pana lia H;s., pre ,care creadem noi crestinii,
pre acela sa ta-1 pui si chizias si marturie". Iar
jidovuJ fu bacuros si sa dusara gmandoi pana la
svanta icoana aceia si statura amandoi inaintea
icoanei si zasa crestinul catra jidov: ,,Iata acest-i
iaste Hrisitos, carele ma ia> pre chezasie si pre a-
cesta-il ,pui chezasu si marturie. ca de ma von in-
varteji sanatos, sa-i dau si galbenii dep'.in si si do-
banda lor". Iar cu indiraptarea lui Dmnazau crezu
jidovul ,pre crestinu si stiindu-J si mai de demult.
fiind omu de cuvant, i-au datu galheni, cati i-au
fost voia, sa ia. §i sa dusa Teo-dor la negustorie,
ca s'au cumparat iarasi corabia. §,i-i deade Dmna-
zau de imbla bine si dobandi bine si venind cu
corabia catra Tarigradu, au abatut cu corabia la
tin liiman la Sakelia la cetate si acolea si-au lu>at
sama, sa trimifa banii jidovului si dobanda Tn'ainte
pentru frica marii. Dece apuca Teodor si feace un
sacrinius raicu si-1 smoli bine pre denafara si baga
46
intransul galbenii datoria jidovului si dobanda si-1
Inchiea si-li,si mai smoli, si statu .spre ruga de zasa:
,,Doamne lisuse Hristoase, un fiu nascut lui Dum-
nazau ,cela ce esti chezias pentru mine, gresit ser-
bu'l tan, intre neamule tafe dau datoria mea si tu
ca un putearnic, ce tad ipre toate vazuteile si ne-
vazutek sangur cu mil a ta, .sa duci banii jidovu-
lui". Aceasta zasa Tecxdor si arunca sacriiiasul in
mare. liar intru zua aceia cu aratarea lui Dum-
nazau, s'au fast ipogorat jidovul acelia losaf la
mare si cu doua slugi a sale si sa primbla pre
langa mare si cautand vaau sacriiasul acela, ca
plutea pre apa maintea lui. §i inda>ta zasa unud fi-
cior de a lui, ca era itocinai la margine, §i daca-1
deade jidovului, .eel 1'au descuiat si gasa mtransu
o carte si-i scriia asea : ,;sa stii priiatene losaf,
ca t'-am trimis datoria mea, <cu ce sant toata, adeca
caipetele, si iata ca t'am trimis si dobanda si prii-
measte si foarte multamescu de bine". $i pe dupa
ce au cetit cartea, mai cauta si gasa gialbenii si-i
numara si-i aflia toti, cata-i dedeasa si inca s'au
aflat si dohanda de ilia credinciosul Teotdor sara-
cul, ?i sa plati. lar ,pe dupa aoeasta peste pujine
zale veni si Teodor la casa lui mai vesel, dand
Jauda lui Dunmazau .§i ^tiind el, ca s'au trimis
banii pre HE., si i-a adevarat, ca banii sa vor fii
dat pre sama jidovului. Ce daca s'au impreunat,
s'iau intrebat de sanatate, iar de ibani n'au mai zas
nemic aituncea nice unul nice altuU Iar daca tre-
cura vre-o doua luni de zale zasa jidowil catra
Teodor : ,,Prietene, rogu-te pentru cei galbeni, ce
t'am facut bine, de t'ami dat, sa fflii dai, ca sant
47
acmu doua Juni de cand ai venit de In cale si nu
mai gandesti, sa mi-ii dai. Eu raras pentru ca sa
nu te dodeesc, anumeca-£i viei aduce aminitie, sa
mi-i dai, nu flam miai pomenit nemica. Ce sa cauti,
sa mi-i dai, sa fiem paciuitr, unul de catra altuil".
Teador, daca auza aceastea cuvinte de in gu>ra
jidovul'ui, se asamana mortaei. Nu mai putu zace
nemica. lar mai apoi Ii zasa : ,,diara nu tad luat
gai-benii la mana ta, inca de cand £a i-am trimds
pre chdzesul mieu ?". Zasa jidovull : ,,dleparte sa
fie de mine acesta lucru. lar eu nu stiu n arnica",
lar crestinul ii zasa : ,,vino dar, sa melargem la
chezasul mieu, eel ce iaste si marturie. Dece de
va martU'iisi, ca nu ti i-am dat, iar eu inca ta-i
voi mai plati, odata". §i purceasara amandoi, de
sa dusara la acqa sviinta icoana a luj Hs. si grai
crestinul Teodor cu giats mare si cu lacrami si
zasa : ,,Doam.nte lisus Hristoase ! Eiind eel sioiguT
nascut a lui Dumnazau, cela ce esti chezias pen-
tru mine pacatosuJ, serbul t'au, sjpune mie miseluLui
si impresuratu'lui, au lu-atu-s'au jidovul acesta da-
toria, care i-am fost datoir ?". §i in data acdlea
o .minunea mare ! Sa auza glas, ca dentr'un tunu
graind de in svanta icoana si zasa asea: ,,luatus'au
datoria deplin !". Dec eac.easta g-lias auzand cres-
tinul, sa itniplu de buouirie. lar jidovul acolea pre
locu orbi. §i si incepu a stragiarea In gura mare
jidovul si zasa : luatu-i-omi Doam'ne Hristoasa,
Itiatu-i-am, ce nu ma urgisi !". $i' daca vazu aoea
ciudeasa mare, jidovud Intr'aceJa ceas s'au botezat
si sa feace crestinu cu toata casia lui. Dece pentru
ca ce au marturisit acea sviinta icoana, cu direptu'I
48
i s'au zas raspunzatoare!".
Dece pentru aceasta Imparate ! de n'ar fi fost
svinte icoande, in ce chip ar fi facut mJnunea
aceasta ce poate fi ? Ca de n'ar fi stviinte icoanele
cu tot adevaruil care face minuni ca acestea, nice
ar fi suferite de Dmnazau ^i de toti svintai de a-
rata pentru danaelie ciudeasa, in toata vremea si
pretutmdirea".
A|ijdirea §i in cetatea Berutului s'au facut o ciu-
deasa mare de o svinta icoana. §i cum fu aceasta?
Intr'o casa cu chirie seauisa uoi cre^tin, ca o toe-
mi s€ intr'un an. Iar daca i s'a Inpkit anul, el s'au
muitat Jntr'o casa, ce-si cunniparasa. §i avand acd
crestin si o svita icoana cu rapetia lui Hs., cand
s'au miutat dentir'acea casa cu chirie s'au uitat
icoainia aceaa, unde era pusa sus intr'un loc taiinic,
de nu sa vedea. Iar intr'aceia cajsa intrasS un ji-
do'V, de 'Sedtea pe dupa ce iesjra crestinul. §i pen-
tru icoane n'au fost mai socotit nice jido'Viul. Iar
peste putina Vreame au dobandit pruncu miuiarea
jido'vului aceluda. Dece s'au stransu jidovii raultii
si jidovce la rodiie, precum li-i obici-na. §i sezand
jidovii in casa uitandu-sa ai vorovind, vazura acea
svitea icoana cu Hristos rastignit, ca era pusa,
icoarua Tnt.r'u'H unghiu deasupra capataiu'lui jidov-
cei ceii lehusa, §i Tntr'ace'la ceas sa sculara jidiovil
toti cu manic, sa sa due a de in casa. lar cela
cu casa zasa : ,,sedeta, sa punem, sa ne veselim
fraitilbr, m5 rog", lara ceilialti jidovi ii raspunsera
cu scarba maire, si--i zasara : f ,tu esti nazarimean
pagan si fara leage, §ii nu vom priimi sa mancam
bucate cu voi". Zasa jidovu.1: ,,acmu voi ma fa.
49
 cefi crestin nazarineanu, ca santu?". Iara ceilalti
jidovi ii raspunsara: ,/ca adevarat crestin esti, si
creza intru lisus pre carele au rastignitu mo^ii
nostri. lata-i §i chipul de fata, carele ii $ai in casa,
si te inchini lui". Zasa iara jidovul acelta : ,,pre
Diwanazaul lui Avraam s'a lui Isaac s'a lui Uacov,
parintilor nostri, ca nu stiu nemica ,de aceasta. Nu-
ffijai precuim socotescu eu, pre ace:a icbana o au
uitatu acolea, unde se veade si pana acmu un
crestin carele au sezut aicea intr'aceasta cas' si
ipciate Ei uiitat de dansul. §i eu inca am intrat Tn-
tr'acesfa ceas acma de curand si n'am mai socotit
•nici o :am vazut. Iara ca pentru sa ma creadeti,
luata-o d« acdlea si-i faced, oe va-i voia, cu
dansa". Iara ceia j'.dovi miai zasara, catra dansul:
,,de ta-i voia sa te creadem, tu Tntai sa faci rau
s,pre acea jcoana", Dece jidovul acela pogora
icoana, de unde era pu.sa, §i indata scoasa, cutatul
si zasa: ,.aici unde 1'au impuoisu ou copiia, cand
1'au rastignitu mosii nostri, akea ii impungu cu cu-
tatul mi'eu si-1 giunghiu". ^i-il. lovi pre acela svita
chip cu cutatuil1 si cu manie in coastia cea direapta.
'§i acoilea Tndata, o ! minume mare ! sa deschisa
rana mare, .§i intra cutatul pana la plasa m svita
icoana, ca §ii cand ar fi intrat iin trup de am, §i
mult sange cursa den coasta .aoelui chip, cat s§
minunara jidovii a ceia toti.
§i miuilti creziura §i sa botezarS, de sa feacera
crestini, altai ramasara iarasi m paganatatea lor,
de nu cr.ezura, precu*n ce te asameni ca si dansii.
Ca dent'r'atStea ciudeasa, ce t'am aratat, c'au fa-
cut svintele icoane, si tu tot nu wei sa crezi, ce
50
fitai Impotriv chipurilor a lui Hs, s'a prea curatei
ma:tie sale §'a tuturor sviintalor. Dece pentru a-
ceasta §i tu Lmparate, de impreun cu jidovii ace§-
tea, vei sa mergi In munca veasnica si in hiar-
berea tartarulud, de nu te vei pocai sa crezi si
sa cinstesti svintele icoane".
lar ImpSratuil, daca vazu, ca-,1 impunge Patriar-
hul cu cuvinte direate si i le loveaste in obraz s'au
radicat mparatul mana, s'au dat palma Piatriarhu-
lui si cu manie Ii zasa : ,,Du-te denaintea mea cap
rau si sa nu te ma vazu Inaintea mea, ca ta sa
sS vor scurta zalele!", lar svintul Patriarhul Gher-
man suferi acea palma, ce-i deade asemanadu-sa
lui Hs., care au suferit palma si munci de la ji-
dovi. §i sa dusa Patriarhul de la curtale Im^para-
tului gonit. lar spurcatul si bezdu^nicul Imparat,
<daca vaau, ca nu putu aduce pre Patriarhul in
cursale sale, sa-1 fiaca icomovoret ca si dansul, s'au
mai iispitit si 'ntralt chip.
Era pre aceia vireame .de avea Imparatai crestini
un dascal cu invatatura mare, de stia a da ras-
punsu In toate Kmbi pentru toate treabele legii §i a
Imparataii. §i avea acel dascal doisprezece uce-
n-ici, in chipul lui Hs., cu ApOistoliii, Dece de nu
vrea intreha de aceil dascal, nu putea sa sa a^eaza
nice o treaba, a svintei beseareci. §i §edea das-
calul accla in oasa imparatesti aproape de svi<t|a
Sofia. §i avea intrada, adeca leafa mare si obroc
dela Imiparataie. §i la acea s. coal a acelui dascal
era strarusa toate cartale de in lume, precum scriu
leatopisatei. Zas sa fie fost seapte sute de mii de
carti. Gate IinvajSituTi si dascalii a besearecii si
51
cate adancuri de invajaturj eliiiesti si latinesti,
toate pre mana acekii dascal au foist. Dec.e Lmpa-
ratul au chemat sd pre acel dascal, sa vaza, ce va
zace pentru svintele icoane, §i daca-l chema, in-
cepu a-1 Lmpunge cu. cuvinte s'a grai impotxiva
icoanelor si ispitea, sa vaza, ce raspuns ii va da
dascalul.
lar dasealul xaspunsa catra Impaxatul asea:
,,bine sa stii prea puteaxnice Imparate, eu cautu
in toate carjale, ,cate sant la descalia Imiparatii
taiie, si nu aflu necaiaxi, sa fie lucru rau si fara
cale, cace ne inchinam sviatelor icoane. Ce mca
cu maxe direptate iaste, sa ne inchinam s/i sa cin~
stim svintele icoame si inca pxecum ne arata a
mulji svinti. Zac, ca cine nu sa va mchina svin,-
telor icoane, iaste eretic sa anatemisat".
Zasa Imparatul caCra dascal: ,,Diar de unde ai
sa-nni araji, sa stru de aceasita, ce zaci".
lax dascalul acela si filosofud incepu a spune,
facand incepatuia intai de pre la svintai Apostoli
si zasa asea ; ,,Impaxate, sa stii Imiparatala ta, ca
aflam la svintele scxisoxi, ca svitul Apostol si E-
vanghelist Luca, au fast zugrav si inca foarte
mester maxe de aceasta treaba, cat n'au fostu a-
vand potrivmic : Deoe pre vxeamea ce au fost
sivita Boigdoxita me a vie pre pamant, iar acel
Evangheliistu daca zu.gravi trei icoane cu chipul
svataii sale Preacistei, si daca le zugravi, le dusa
la Preacurata si i le arata. lax daca Le vazu svin-
taia sa, ii placura si le blagosilovi si zasa: ,,daxul
celui dentxu mine nascut pentru mine sa fie cu
dansele. Dece de nu s'ar cuveni, sa ne inchinam
52
svintelox icoane, iata, ca atuncea Pxea cuxata
Preacistea n'are fi pxiimit acaal-e icoane, ce li-ar fi
gonit de3a sviftijaia sa 5! ax Fi mfxuntat §i pe Evan-
ghelistul, ca ce le-a zugravit. Ca de in vxeaniiea
oe lena priimit, iata ca sant pa calc sa augravim
chipul 1-ui Hs., s'a Pineacuratei Maicei s'altox
svinti si sa ne Itichiiinaim acelox svinte chipuri, ca
$i cand ar fi ei de fata".
Zasa Impaxatul catra Filosof: ,,Dara ca ce
zasa 'Dmnazau lui Mo tea sa nu faca nice un chip
pre pamant, sa sa Tnchine lui".
Raspunsa dascaluil si filozoful zacand : ,,Impa-
xate, cunoscandu Dumnazau pre jidovi ca vox ca-
deia, de sa vox Eace inichinaitoxi de bozi, le-au po-
roncit, sa nu sa inchine nice unui chip pxe pa-
mant. Cace cii pre dupa moaxtea lui Moisa ei fa-
cea bozi §i sa inchina acelora si uita pre
Dmnazau. Pentru'aceasta au avut invatatura de la
Dmnazau antr'accsta chip. Lara noi nu zacem,
ca icoanele sant Dmnazau, si ne inchinam lor, ce
numai ne inchinam chipuxilo:r lui Hs., si a alter
svinti. In ce chip si galban eel de aur. ce are chipul
Impaxataii tale tipaxit intx'ansu, ce zace, ca-i san-
sangur Impaxatul, ce numai chipul Imparatu'lui.
De ce il cinstesc aameniii fiind chipul Imparataei
tale acolo in gailbeni ? Dece Tntr'acesta chip oin-
stescu oamenii si svintele icoane av'and pre msale
cinurile svintaij lor. §i de In darul du'Hului svitu
facu §i ciudeasa".
Mai intreba Imparatu! pre fillosof si-i zasa :
,,Unde s'au auzat, sa faca ciudeasa icoanele ?".
lax filosoful acela ii spusS toata povestea lui Av-
gar Imparat, pxecum mai preurma scrisa.
53
 "
Apoi ii mai spus5 s'alte ciudeasa zacand, cum
era un hoiar sd depururea id era calea a treacere
Ija beseareca cea miare adeca pre la Patriarhie
yi acolo. deasupra portai Patria-rhiei fiind chipul
Preacistei intr'o icoana zugravit, lar acela boiar
de cate ori trecea si vedea acea svita icoana, tot
imbaJa si zacea cuvinte proaste pentru Preacista.
lar intr'o noapte i sa arata in visu Preacurata si
impreuna cu svintaia sa mai fiind doa hadanbi,
§i Invata Preacista pre acei doi hadanbi s.i zasa:
,,'apucati pre acest vrajmas al mieu s'a chipul.ui
mieu si in.tindeta-1 giqs pre pamant de man; si de
piciore". §i asa-,i feacera hadanbii aceia. lar
preacurata Maica s'au intins svinta mana a sa si
ou deagietul au facut saminu, cum i-au inhlerat tot
trupul. Dece sa desnoda spurcatul hoiariul acela
de pre In toate Incheieturiie t'rupului 51 sa desara
ca o painjana urzata. lar daca sa destepta, apuca
de spusa acea minune, ce vazu in vis despre lu-
minatia Preacista s'§i vazu tot tr.upul desnodat de
pre toate incheieturile §.i de&irat ca o urzatura de
painjien. §i spusa catra toti gresala lui, cum pu'ru-
rea cand vedea icoana Preacuratei huliia si graiia
cuvinte proaste pentru svin^aia ;&a. •§! a?a cum era
desnodiat muri s'^i deade spurcatul sufletul in mana
diavoiulul.
A^ijdirea s'alt boiar au fost hulrad icoana aceia
a Preacistei s'au Eost imibalat mult ca §i c&lala'lt.
lar odanaoa'ra 1'au fo&t gonit sliujitorii, sa-1 omoara
pentru o vina ceavusasa cu stirea Imparatuilui. lar
Bcel -•rldliatviatnic adica de trei ori blestemat,
deci boiarul, vazand nevoia ca4 gonesc silujito.ri1',
54
-1 omoare, el au nazuit la beseareca cea mare,
' T t '
la Preacista, sa scape, lar preacurata sau inters
fata despre dansul, ca §i cand ar hi aieve intru-
pata. §i sa inchisa poarta besearecii s'acolo il a-
giunsara slujitorii si-1 Eeacera mice farame.
Asijderea iarasi un om trecut pre" denaint'ea
unei beseareci au vazut svinta icoana cu chipul
Mantuitorului nostru Is. Hs. s'au aruncat cu o
piatra In icoana. lar carii dentru oameni s'au pri-
lejit acolea, unde au facut acel om acea nebunip,
vazura mtr'adevarat, cum au sburat un porumb
de m gura acelui om si i-au in t rat in gura un
corb, adica au iesit darul duhului svant de la sa-
fletul lui, s'au intrat sangur necuratul.
Asijderea si aicea s'au facut ciudeasa mult, cum
intai si la Svita Sofiia. In ^intirimul besearec'i era
un pu£u fa out de lu&tinian Imparat, de sa spadja
oamenii, cand vrea sa intre in beseareca In svita
Sofia sa sa inchine si sa ascuilte slujba. lar acolea
deasupra putului au fost pusa o svanta'icoana, ia-r
de lusitinian Im;parat, liar um jidov Intr'o za marsa
acolea la acel pu^, sa bea apa si vazand ,svm,ta
icoana aceia, !n care era chiipuil Domnului Hs.,
si vazand jidovul, ca nime acolea penpregiur nu
sa prilejisa, s'au soos cutatul den teaca, s'au lovit
svita icoana toomiai In, pieptu. lar Dumnazau ca
sa arate minunea, indata cum. lovi icoania cu cu-
fatul, cum sa dusa cutatul in scandura, ca Tn-
tr'utn tr.up de om pan5 la plasa si impistrela san-
gele in toate parole si asupra jidovului, de fuse
tot sange, lar jidovuil vazu, ca va fi rau si-1 vor
apuca ca pre un sugubat. Dece neavand ce fiaice,
55
 au Imat icoana de in loc si o au arancat in putii
si si acolo in pu^, au fo-sbu curand sainge, de s'aii
fost facut apa in doa cu sange. lar ni^te crestini,
trecand pre acolea, vazura pre jidov cruntu si in-
cepura a-il streage sa dea sama, ce au facut, de-i
cruntu. Au sa nu fie ucis pre wi oai om. lar jido-
vul de nevoie sipusa direptu. De ce aoei crestini
s'abatura de scoiasara iciopma den pufu si vazura
icoana gionghoata 51 cutatul infiptu in piaptu1!
svinitei icoane si sangele mairgand izvo>r de In
rana si apa pu^ulu i In doa cu sange. ^i sa mi-
nunara de acea vedeare ciudiica. $i vrura, sa-I
prinza, ca pre un sugubat, sa4 duca la Imparatie.
lar jidovuil vazand acea puteare mare Dmizaiasca,
s'au botezat cu toata casa lui §.i sa feace'ra cres-
tin. Apoi de a.ceasta au obJlioit si Imiparatuil lusfti-
. nian ji tot Tarigradul si mult s'au miinunat toti
pentru aceasta, .
Dece nu numai icoa-nele chipurile lui Hs,. s'a
Preacestii fac ciodeasa. cinstite s.i putiearndce Im-
parate, dara si a svinti. Ca ce ca Dmnazau sla-
veaste pre ceia ce slavesc pre svintaia sja si a-
rata ciudeasa pentru dansii. Precum si la ostroa-
vele, ae sa chiama chkla-de, Tntr'un ostrov de a-
cealea fosta'au o svinta beseareca pre numele lui
sviati Apostol Andreiu parzvozvai (?). Tar in-
tr'altiar era 0' icoanS cu chipui svintSii sale zugra-
vita, iar un preut de mtr'alti preuti, ce au fost
Jacolo de treaba svintei beseareci, iindemnandu'Sa
de Intru racorile necuratului, au luat svinta copie
,91 au scos och'iul eel dirept de in icoana sv'antului.
s'^a intr'aoela ceas, o! ciuda mare! au sarit ochiul
56
preutului acaluia toe ma depre melci si s'au pus In
locul Qchiukt'i odlui seas de in icoana si s'au lipit
icolo,- ca si cand s'ar fi fost nascut de aicoilea..
ir preiitul acela ramasa cu un och'i si depre a-
tuncea nu mai liipsia preutul de acolea, a§ vedere
ochiul §'ias plange pacatele, orbu die acel ochiu.
Dece, au niu sasntu aces'teia minuni 1 Au nu sant
acestea ciudeasa ce au aratat noa pre paanant
svintele icoane si ne anata s.i pana astazi, o! pu-
tearnice Imparate ? Dara tu ca ce le oalci si lie
zaci, ca samt Bozi ?i Idoli, ca ce nu Intrebi si pre
Patriarhul Gherman, sa vezi, cum va zace si sa
vezi, ce invatatura t'a dja ? Ca el Inca-i un dap
mare s.i svitu si Patriairliul.
lar Imparatul zasa: ,,chemaitu--ram si pre daiisul
eri. Ce au spus |i el bogate Invataturi si mi'mciuin'i,
ca si tine".
Mai zasa dascalul: ,,de in vream,e ce 1'ai mtre-
bat si pre dansu §i t'au aratat in tot chipuil, sii
svintaia sa oa $i mine ^i faci cuvintele noastre
ceale marturisite de in svintele scrisori imbalaturi
si miinciunqasa si ,sant cuvintele Tale ceale pa-
gane si fara leage bune si direapte, fea cum stii!
lar eu intru erasaile Tale nu ma voi amesteca".
Zasa Imparatul catra dascSl : ,,,pasa de te dii
si tu de-aici, ca .^tiu eu ce voi face". §i cu aceasta
cuvi'n'tie sa dusa dascalu1! la scoala sa.
lar spurcatul si de diavolul cuprinsu Imparatu,
fiindu-i voi a eta sa-si plineasca pofta, sa sa faca
zasa. jidovilor vrajitorilor, sa fie deplin si sa-si
dea sufletul diavolului. si ca sa-i ramaie pre urma
nume rau si eretic, ^'au imp-ietrit inema, s'au esit
57
 frica lui D nun a z an de in cO'Stil lui si intr'aceea
noapte au dat foe scoajei acei imparatesiti, u n d e f - . .:.
era dascalul aceia s'au arsu si scoala si cSrtile si1 •£,
dascalul cu doisprezece ucenici, sri in data s'au si
scos eresaja la ivala. §i trimisa oameni imipara-
testi de ai sai si-i invata, sa scoata toate icoanele , '"..
de pren toate besearecele. Dece unele sa arza in .'?>
foe, alte sa runce in mare, alitele pre in esitori si '" ..-
pre in locuri scarnave, ca sa le caJce dobitoa. -;;. ,
cele si oamenii ca pre un lucru de nemica. Dece \,.'
cate lucruri paganesti si fara leiage facea acest '•,.,'-.'
bezdusnic si ere tic, cine le poate spune.
Dece atunceia indata scoasa si pre s van Mil •
G'herman Patriarhul $M mazili den scaun si pusa [..•-•-
pre aJtuJ potriv-nic lui pre nume Anastasie, carele ';, ?
mai avea inca doua sotai eretici ca si Ptatriarhul, ;:V-'-:;
preanume Consftantin si Nechita, 'carii' au indera- .'"'-.
nat pre Imparatul spre mai mare goana de icoane.. -:
lar pre aceia vreame era o dicoana cu chipul . ._..".
Domnului nO'Stiru Is. Hs., acolo la Tarigrad, de-
asupra unii porfi era pusa, ce sa chem'a aceia. "••".-
poarta Halki. lar Imparatul au tri.mis acolo la a- • *-. :
cea icoana pire Spatariul sau eel mare, ca sa po- "-,-->
goara acea svinta icoana si sa o sfarame. Lar Spa- " -.. "
tariul aceia dac'au mars acolo. de impreuna cu alti
oameni ai sai si fiind icoana in locu naltu, i-au
iadus lo'itrea, ca sa suie Spatariul aceia sangur cu .-• /
sane, ca sa faca dup invatatura Imparatului. §i '•;•-•:.
. daca s'au suit, sa a,puciasa de acoio de .sus saV.
sfarme, sa o leapede bucati. I,ar crestdnii i sS
.ruga sa o pogoara si sa nu stlrace. lar el tot sailia
, sa o fac§ bucati de sus. lar cres.timii s'aiivok'a,
58
barbati, mueri, copii si marsara de trasara loitra
mtr'o parte si indata cazu acel eretic Spatariul §i
in loc muri, de-i luara dracii suflletul. lara paga-
nul de Imparat dac'au oblicit de aceasta, indata
au si Orimiis slujitori de ai sai, acolo unide cazusa
Spataiiul de murisa. Dece precand oamenii au a-
flat acolo, pre toti supt sable i-(au pus. lara pre
aceia ce-au tras loitra, fiind zace de toti. ii dusara
la Imparatul, Dece intai invata, de-i batura asu-
prit foarte, apoi i-iau bagat in temnita si-i scotiea
in toate zaie, de-i batea cate cu cinci sute de to-
iage si traira svintai oameni aceia opt luni intr'a-
ceasta casna de batea. in toate zale. Pe >dupa aceia
au invatat, de le-au arsu obrazale s'apoi li-iau
taiat si capetele la locul, oe sa che-ma Vamatoaalffa.
lar pre acea vreiame era Sveati TeoBl isipovia.d-
iiicul si Sveati Loghin stalpnic, si Sveati Ipatie
episcopul, si Sveati Andreiu preutul, carii era toti
dela Lidia. Asijderea si Sveati loan damaschin,
Sveati Cosma, carele au fost invatat la .un dascal
cu loan si Sveafti Gbeongtie dela Ltmia, si Sveati
Vasilie si Pnocopie, ce sa a-fia un schit cu Va-
silie. Dece pre acestia pre toti invata paganul de
Iniparat, de-i inchisara in temni^a, si-i moncira
pre toti in rand psntru svinteie icoane,
Dece intai pe Sveati Teofil I'au battut la pa-
mantu tare, fara sama sd iarasj 1'iau pus in teimnita.
§i invata Imparatul, sa nu-i dea nemica de mancat
; si de baut. $i apoi 1'au trimis in urgie. lar ipre Svati
Loghin Tnvata, de-1] Intinsa-ra pre pamant si-il taneo
patru. §i adusara, de-i pusara icqanele in caip
toate, cate sa prilejisa si vrea sa i le aprinza pre-

ste cap. §i pre dupa aceia I'au batut cu vine de
bou uscate peste tot trupu-1, si atata-J batusa cat
curea de pre trupul lui sangele ca denfcr'un izvor.
§i vazand Imparatul, ca Inca tot nu sa pleac'a
svintul sa calce svintele icoane si sa nu Je creaza,
sa scula sangur Imparatul ,den Bcaun cu mam<e
•mare &:-! batea cu palma pe pre obraz pe svintu,
ca un pagan fara leage, sangur cu mana sa.
§i iara au zas, de I'au pus la Inchisoare.
lar pre Episcopul Ipatie si pre Andrei Preutul
Lidianiii Invata, de-ii traira pre pamant nnulta vre-
mie, pana ce i sS belisa trupul peste tot. Apoi au
Invatat, de le-au belit pie'/ea capetelo>r si le pu-
sUrS icoane aprinse in cap, de-i ardea. Apoi zasa,
de-i unsara cu icatran si_i ipurtara pre uleta pre in
Tarigrad si-i dusara de 1'i taiara capetele. §i In-
vata, trupurile lor sa le dea cainilor, sa le manan-
ce. lar pentru Sfeati loan Dannaschin au scris
Imparatul la Amira boiariu'l,, carele era la Da-
masco, sani taie maiao'ea direaptea, si-i o au taiat1.
Tar pre Cosma J'au fostu taind In temni£a. lar pre
Gheorghie au pozvoh't s'au mva^at de i-au
taiat nasu'l Intai, mai apoi au adus icoane multe si
ile-iau pus in aajp, de le-au aprins 5! i-'au ars ca-
puJ, pana au murit. lar ,pre Vasilie Sohastru] §i
pre Procopie. sotaia lui, au invatat, de le zgara-
iara grumazai, de-i facura starvu peste flat sa-i
bagara in temni^a, sa saza nemancati, sa-i hami-
sasca, sa moara. Asijdirea, fara depire ace^tia, pre
m:ulti svlnti au jn>un>cit cu munci preale, pana ce
i-au omorat ; acesta pusa de Imparat.
Xar svintul Patiriar'h Ghermian, vazand pre spur-
60
catul Im.parat, ca I'au Indemnat parintele lui Dia-
vo>lul, de facea atiata goana 51 rSu'tste svintelor
beseareci si svintelor icoane, sa inspaimantasara
petr'acea $i el oa sd qeidial^i svlnti. Dece fiind o
svanta icioana mare acolo la E^atriarhie, de era
chipoil lui Hs. zugravit Intr'ansa, pre care icoana
o lua sveati Gherman Piatriarhul si o pogora la
mare la utn loc, ce sa chiama Timaition. §i aoolea
scrisa o carte la Papa de Ram, ce era preacea
vreame Sveati Gdgorie dvo-a slovio. §i &§& scrisa,
postlania aceia catra svintatu Papa Ramului Gri-
gorie. ,,Ghernian Patriarhul Tarigradului pace
scrie svintaii tale. §i'ne Inchinam intru Hs. Dum-
nazau. §i nu mad inde'liingat cu scrisoarea fara
numai sS ?tii, ca aici ie&te mare zam;nteala s:
hiarbere Intru beseareca lui Dumnazau si mare
potop Intru svimtele icoane. Ce de In vreme ce
acolo iastte lini§,te si crestinatate, trimiiisu-ti-am
aceastS svinta icoana a lui Hristos si o pri,m>easte".
§i daca scrisa pozlania, au pusu-i-a lip it a de o
lature a svintei icoane si o au lasat acolo. $i cu
lacrami sa ruga spre Dumnazau, ca sa potoale
vrajba sviintei beseareci si sa dea potop tirajiului,
sa sa paciiuiasca lumea. lair spre icoana zasa :
..Doaanne lisuse Hristaasa, caruia ta-i svantul
chip zugravit aicea Intr'aceasta svvnta IcOiana, fe-
reaste pre dansa si pre noi!" Atata zasa si arunca
icoana in mare. §i sa arata minune mare, ca nice
cazu In dreapta nice In st&nga, cii statu direapta
si purceasa pre mare tare si de sargu. §i Intru'o
za a agiunsa la apa Tiveriului, lar peste noaptea
aceia sa arata In vis catra svintul Papa Ingerul
61
 lui Dumnazau si-d zasa: ,,Sa stii, ca-fi vine Im-
paratul Imparatillor. Dece sa te scoli mane de de-
maneata si sa te pogori la apa Tiverului, sa-i esi
inainte! ,,§i indata sa desteapta Papa Grigorie si
cat sa lumina, frrimisa de venira viladici §d preuta
si aljai den clirosu1! besearecei si boiari Imipreuna
cu facfci §i cu tamaie si intrara intr'un vas §i sa
po.gorara spre apa Tiveriului si vazura svinta
icoana, ca sta dirept pe apa. lara ^Papa zasa ca-
<trS sviita icoana" : ,,Doanme, de esti catra noi tr-
ims, intra sangur intr'acest vas, ce t'am gatit, ca eu
nu sant harnic a te pipai cu nedesfeoinice manul
mfeie! -,,§i indata sari svinta icoana in vas san-
gura, ca si cand are fi fbst vie. §i adevar era oa o
•vie, ca o purta Ingerii lui Dumnazau nevazufi.
§i daca i sa inchinara toti1, lua Papa cartea,
de unde 'era pusa In icoana §i o ceti mtr'auau]
tuturor. §i daca auz^ra, de ce .scriia in carte,
multu pilansara to{i si luara svinta icoana cu cinste
mare si cu cantari §i cu litii si o dusara in besea-
reca §i o pusara acolo. Dece de pre atunce in
toti ai, caimd ven,;a zua aoeaslta, Intru carea o ha-
gasa in beasieareca, asuda svinta icoana si varsa
de pre dansa ca niste apa saratea, care apa multe
minuni facea. ca orbii si schiopii si ciontai izba-
via. §i cine dece boala nazaia, tot sa izbavia. lar
svintul Papa Grigorie opri toatS tara Italii si
toata Romania, sa nu mai dea bir Imparatului.
§i scrisa Papa carte catra Imparatul, ca si de la
Gardinalii si Sanatorii. §i ImpOincisara pre Impa-
ratul cu cuvantul, si zasara, cum nu-i dat Impara-
tilor, s5 sa ameastece la lucruri besearecesti, ce
62
num-ai la aceale mireanestd. lar Arherei'lO'r si Preu- ^
ta-lox iaste d,at, sa curnpateaza si sa poarte greul ".
a svintei besearici ,,§i ca cu tot adevarul, tu, care .
ta-i voia, sa intorci pe Domn si sa strici uceniile
ceale de intai a svintei baseareci, carele svintai
oteti cu truda multa le-au infant si le-au asezat".
Asijderea i-au si mai gcris: ,,intr'adevar sa stii, ca:
de pre acumu, nu te mai priimasc Italiianii, sa
le mai fii Impariat. nice sa mai aibi nadejde, cl
vei mai lua de la dansii biru. De in de vreme ce
es.ti pagan si eretic. lar pre Anastasie, carele ai
pus Patriarhu, sa fie afuresat si el §i potrivnitai
lui, care^i sant la aceasta eresaie ame&tecati si
•,'Iilgiurati to£a",
r ;Iar svintu'l Gherman Patriarhul, pe dupa ce-il
' scoasara de in scaun si-1 .maziilirS, au intrait in
beseareca 51 s'au pus omoforul intr'ial-tar pre sv.in-
tul Preastul §.i s'au Tnchinat cu rugS spre Dumna-
zau si purceasa, sa iasa de in beseareca si multe
cuvinte bune §i scumpe grai catra noroade si in-
tr'acelea cuvinte zasa : ,.De sant eu lona si cade
pre mine soarta, arunca^i-^ma In mare, ca pre un
vinovat. lara eu fara de svantu Sabor de in toata
lumea, cap de leage noua, sa fac, nu poci, O!
Imparate. §a de a cole a s'au dus la casale parinfi-
lor si mosilor sai, ce sa zace ^a Paitinet si s'au
otesit Bind in Patriarhie patruspreace ai si cinci v
luni. :";
lara Imparatul daca vazu cartea de la Papa si-..-•'
de la toti Gardinalii si Meghistaniii, cum sa rupsa ;.
pacea dent re dan§ii, ipentru ca ce s'au lepadat Ra- -,
mleanii. §i gata Imparatul armata mare pre apar.
-"•'•
- . - '•".:'<
- - , . - •• • .' ". • . •. •' >• • . • -- - ' " / . - fi*;'
. - - ', -- • •- ,' • ' • '- ".• • U*J;
si trimisa a&upr,a Ramudui, sa4 strace dear fi toate maruntaiele. §i toate le-au facut pre dide-
putut. Ce in desert au frrudlt, desertul de mimte si suptu. §i muri spurcatul moarte scarnava si impu-
de suflet ! Ca ce ca au marsu catargele cu armaita, tata, ca s'au facut matale si toate maruntaele ca
pana unde s5 ohiama pre mare adancul barba- si Ariia si mai rau. Ca i le au facut putrede §i
te&cu. lar acolo i-^au lovit furtuaa si toate catar- Imputate, cum i s'au cazut, §,i dac'au murit, i-au
gele s'au ineca-t cu oaste cu tot, §i'i sa facea o luat diavalii spurcatuil sufiletul si lau pus intrun
scadeare ma-re Iimparataei. lar ImparatuJ ramasa loc cu a lui luliian pneastapnic, m Eocul nestansu
rusinat de catra Ramlean.ii. lara cand sa plmira si in munca veasmica.
S'easespreace ai de Imparajaia • acestui Imparat, Imparatat-iau doua zaci si patxu de ai si onci
sa incuscri cu Haganul, Imparatul Tartaralor, ca iuni. §i 1'au Ingropat fiiu-sau Constaatitin Copronye,
i-iau luat fata, muiare fiiu-sau lui .Constaintin Co- eel scarnav, la besearica Svinti'lor Apostoli.
pronim, pre care o au batezat si i-^au pus numele
Iriniasi. Daca o au luat, o au pus >de au invatat si
carte s'au petrecut viiafca ei foarte curat si cu
crestinatate huna. lara paganatatea nu o suferia si
hulea foarte.
lara cand sa plinira doua zaci si patru de ai de
Imparataia lui, in luna lui Octovrie !n 25 de a:le,
intr'o za Miercura, in O;ptu ceasurii de zaua, sa
feace ucn cutremur m'are la Tarigrad atata cat au
caz'ut manastiri si beseaxeci si casa si ziduri si
multi oameni au imipresurat, de -dtau omorat, A-
tunce a,u caaut si sfeatul de piatra cu chipul lui
Arcadie Imparat si altor Imparati chipuri de pre.n
stamuri de piatca au cazut. Cazut'iau si den ziidu-
rile Tarigradului pre multe locuri. Asiijdirea au
cazut cetati multe si siate si orase s'au prapadit,
pe la Udriiu si pre la Nikeia si pre la Nikomindia.
§'au tanut cutrem,urul acela unspreace Iuni. lar
Imparatul Leon acesta Iconovoret ereticul s:
prozbleatul au bolnavit, ca 1'au lovit de piata si de
vintire. Dece i^au putrezat si s'au topit Tntr'ansul
64
 Caderea Bizanfei
Aici sa incepe pentru luarea 'J'arigradului si
cate rautati feacera intransa.
Pe dupa moartea lui Sukan Murad, carele avea
priete§ug si buna pace legata cu ImparatuI cres-
tinilor, cu loan Paleolog, statu Imparat ficiorul lui
Sultan Murad, pe anume Sultan Mehmet, Im-
parat Rasaritului si Apusului. Atunice, 'pre aceia
vreame, sa savars,i si ImparatuI loan Paleolog,
ImparatuI Crestinilor §'a Tarigradului, §i venira
fratii acestui Imparat, anume Consbantin si Di-
mitrie §i Toma, si deadera cei doi frafi Impara-
tia lui Constantin, ca ImparatuI loan Paleolog fi-
ciori n'au avut, ce au statut Imparatia pre fra$i.
Decu, dacS voira fratii de deadera *Iroparataia
lull Constantin, fratelui eel mai mare, iara ceia
frati s'au luat tara Peloponisul, carea sa chiama
Morea, de unde sant Grecii moroijai. §i impar-
tira Peloponisul in douei, si's lua unul Lake.
demonia, cu to ate ^anuturile, iar alt til s'au luat
Cormthul.
§i sedea fratii, de sa odlhnia, far nice o grij. Iar
67
fratii amandoi, de sa oddhnia, far nke o grij, lara
Sultan Mehmet, daca sa vazu Imiparat putearnic.
Rasaritului si Apusahii, rau gandi catra Tarigrad
si catra Crestini. lar atunce de mtaiu, daca statu
Imparat arata prietesug mare catre Constantin. Pa-
leolog Imparat si ceru loc la Greoi Sultanul acesta,
de'i deadera, ca sa'si faca cetate deasupra farului,
aproape de Tarigrad, lar Tarigradenii le da si bu-
cate de mancat pristavilor si de baut si le da var
si caramid, si de ce le trebuia, de frica. lar avea
Tarigradenii puteare sa nu lasa sa fac cetate, ce
numai nadajduia giuramanturile, facute cu tatal
acestui Imiparat, nu odata, -ce si de multe ori cu
Imparatul Grecescu, ca sa nu sa radice pre Tari-
grad nica el, nici ficiarii nicl nepojai lui, Asijdirea
si aceasta imca sa adeveria, ca si tatal sau, dara
adeverinta lui a fost vicleana §i inselatoare. lar
daca 'savar^i cetatea de facut, o au intarit cu pusci
si cu oamieni pazitori si pusa steagul pre in za-
diuri. lara Tarigradeanii nadejduia asea: ca de vor
vedea vre-un s&mn de vrajmasie de cafee Turci,
sa faca eetatuia aceaia pamantu cace ca era
aproape de dansii, lar Sultan Mehmet purciasa
spre Udrjfiu, pre dupa ce gati de tot cetatea, iar
dc intru oamenii lui sa lasaara navrapi si apucara
de robira cat-va oameni de Intr'un sat de langa
Tarigrad, ce sa chiama Besplantii, si de intralte
sate, ce sa chiama san Sveatifoca. Iar Tarigra-
deanii auzind de aceasta, au trimis, de au dat s>ti're
Sultanului, cum intru pacea si legatori, ce au avut
cu tata-t5u 5: €u tine, nu ,sa cade sa ne apucatii oa.
menii robi. Iar Sultanul Mehmet s'au tagaduit, ca
68
nu'i la stirea lui. lara sa sa ceance oamenii, acei
apuica^i, sa-i trimli^a la casele lor.
Iar£ peste pujenea vreanue Intracel an, ce au
statut Imiparat, s'au gatat cu o$ti mari si greafle
§,i pre uscaatu si pre mare, cat nu li sa mai vedea
margdnea paimantukii de oai ?i dc oameni, iar
miarea nu sa vedea de vasa, de oatarge §J die seici.
§i veni Sultan Mehmet si cuprinse Tarigradul
si despre uscatu si despre mare. Iar catargele n'ar
hi putut strabate pre langa Tarigrad, ca<ce ca
era uii lanfu de fier intinsu presfie mare, ddla
Galata pana In Tarigrad, facut gros de fier oblu.
Iar Turd! feacera meste^ug m^inunait, s'au trecut
catargele pre deasupra lan£ttlui. $i facur§ asea,
ca'§i pascura prilejul, pana unde sufla vant miare.
de tncotro venia catargele si Intindea toate pan-
zale, unii cata'rge, si venia oa o sageata. Ca<:i ca
tragea si robii cu opacinile. Iar oamenii cei de
oaiste sa punea toti Tn ooadia datargii. Dieci cja-
targa sa radica eu piscul sus §i sa aseza denapoi
de gireimea oamenilor $i cu p^oul covar^ia preste
lan£uh, pana aiproaipe de giurmatate de catarg.
Deci oanrnii cei de In coada. oatargai sarguia cu
rand toti de alerga in piascu. Deci piseul sa plleca
si denapoia sa inaaltja si trecea catarga pres&e lan-
fuh. ^i a^e>a Intracesta chip au trecut catargieile
toate desipre Tairigrad. §i nu ma folosa nemic lan-
tuhull eel de fier, caoe ca nu vrea Dumnazau pen-
tru gresealel-e noa&tre, cei era vodia sa sa ia tm-
paratia de3a crestini, si sau luait. Iar daca sa a--
propiara catargele langa zadiul Tarigradului, in
cepura a face mestesuguri mulite, ca sa sa poata
sui pre zadiuri. Si mcepura a -face scari cu biet
desarte si cu sc&nduri pretutindenea, sa sa sue
preste zadiuri sa faca navala !n Tarkjrad, lar pre
atunce de curand au cazut o bucata de zadiu, de
sta spartura dels poarta Bersunului pan a Ja
poarta lui sf. Roman, §i nu apucara sa astupe Ta-
rigradeanii acea ruptura de intracel zidiu, ce pu-
seasa in loc de cairpeale multe de toate, ce nice
de un folos acealea nu le era,
lar pre aceaia vreame zisa un boiar ghenuvizu
pre anume Dustugnea, fiind1 venit acolo la Tari-
grad cu doua corabii mare cu negotu, si vazand
ca Tiarigradeanii nu vor sa stea diireptu acea de
pareate si de pre acalo sa v'a lua Tari.gra<ktl, au
zas catra Imparaitul Constantin acel boiariu, si
catra tot narodul, cum via sta el cu putejarea lui
si cu chdtuiaila lui la acea spartura de pareate,
de sa va bate cu Turcii cu agiutoriul lui 'Dumna-
zau pentru binele cresrtinilor. §:,-i nru^ami Impara-
tul foarte si toti crestinii. Si statu ace] boiariu tare
acota la zidiul eel stracat, si vitejes^te de sa batea
cu Turcii si nemk nu putea face, ca sa strabatS
Turcii, ce-i bat-ea cu saneata si cu sacalusa. §i nu
sa m&i putea apropia nice unul acolea. §i muJta
vreame tanu sitraja acel boiariu Ghenovezu si tot
ar fi Janut, ce-1 sagietara cu un sanetu in picioruJ
eel direptu, si de durerea miare au caaut la pa-
miant mai mort. Si-^l luara oiamenii sai si-J dusara
de-1 bagarg in corabie si^si intmsera veatrilele
corabii lor, si> sa dusara pre mare pana agiunsara
la (?) si acolo sa prinsa moarte acelui boiariu si-I
dusara mort la Genovja, la casa lui.
70
lar Imparatul Constantin si cu toti boiarii si cu
naToadek toate, sa svatuira sa aleaga patruzacei,
de voinici tineri, oameni alesi, cu arme si cu foe
si sa-i pue intr'un vjae sprinten, sa ma>rga pre taina
si sa dea foe catargelor turce^ti, sa aprinza sa
nu sa aleaga nemic de dansele. §i asea feacera
§i-iscoasera pre taina cu vasul acel sprinten, ce
sa chiama feiluda si purceesera de esira pre poarta,
ce sa zaoea Kini-gus, adeca poarta vanatoare. lar
vrajmasii de Franci, de decimde dela Galata,, ori
cum si in ce chip au oblicit de aceasta, §i avand
prietesug cu Turcii, le-au d&t stire, cum vor Grecii
sa le ap-rinza armata ce sa sa pazagca. Dece Tur-
cilor era amiinte si tiumai c.um vazura feluda a-
cea:'a cu acei voinici margand, au indreptat o
pusca mare de intro catarga si lovdra vasul acela
cu acei patruzeci de voinici si'l stparsara si> sa
innecara tot tinerii acea in, fiundul marii. lar Imr
paratul si tot narodul m-ult plansara ' si sa j&lira
pentrujaciasta, si sa plini cuvantul. ce zace file-
sofuJ : ,,unde Dumnazau da zavistiia riu incaipe;
iar unde nu da, nici ptlangerea nu poate".
lara Imparatul si cu tot Tarigradenii, pre cat
le era putearea, sta de sa batela cu Turcii. Ce nu
avea cum, c3 era un Grec la o mi'e de Turci.
Ce nu mai ce sa ruga miliii lui Dumnazau, s3 le
fie mtragiutor. Iar cand fu a doaea. Turcii furS
gat,a si calari si pede?tri, si deadera, navaila mare
!a ruptura zidiului, si apucara o sama de intrara
calari ?i pedestri, si dobandira zidurije ceale mare,
?i ptusara steaguri pre intransa, si pre in ba$ti.
Iar5 Tarigradenii mis-el, daca vazura steaguriJe
71
pr-e ziduri statura cu razboiu t.are acolo la rup-
tura zidului. §i atata statura vitejeste Greoii, de
sa taiara cu Turcii, cat sa implusa ruiptura aceia
•die zidiu, deila poartia, ce sa ch€ma a lui Hresus,
pana la poarta lui Sf. Roman, loc de o pisitrala
mare.-preste tot zadiu, ruptura de starvuri de oa-
menf unul peste altuJ, de a tocma cu zadiul .insusi.
§i atata sunet $i trasnet sa feace si sa inckstasa
unii intraltii, de sa taia, cat nici cei mlauntru nu
mai putea esi afara, nici cei de afara mu era loc
sa intre TnlS'untru, ce sa giunghia si sa taia de-a-
ctnana, ca numai era puteare intrasi chip. Iar pa-
ganii Turcii fiind rnulji ca fromza §i ca iarba, cu-
prinsara, de sa suira pre zi'duri pretutindirea, si
impLura Tarigradul oa lacustek, si sa taia ou
Grecii pre toate ulefak §i pre m toate hudetali,
si locurik ceak stramte.
.§i luara Turcii Tarigradul dtela crestini, cu sa-
biia si cu sange varsat, fara cisla si fara sama,
in cursul anilor dela Adam 6960 ai, iar dela intru-
parea lui Hs. 1453, In ktna lui .... in 29 ... intr'o
Marta demaneata.
O irtinunile 'tale Doamne Imiparate, si dqspui-
tariu vasead rajteil ! In ce chip usabit §i lata oea
bogata de catra noi crestini-i serbii tai ar, atata
dlagotraipen'ie de sosara noaa aceastea ! Au dupa
cuvantul proorocuJui, adica cine pQate sti gandul
lui Dumnazau, sau ci'n€ m slfaitul lui 'au fost sa
poatta cunoaste aidancurile sale! §i cine ar fi avoit
de intriu oameni inima impietrita, sa poia'ta trai
sA nu fflanga si s5 nu sa jeileasca de robia si Hie
varsarea de sange, ce sa feace m Tarigrad, in
72
cetaitea ceia, ce sa zace Tmparateaisa cetaMo-r, oa-
rea era vaznasata 1 si vestita preste toa,ta lumea de
pre su.pt ceriu, iar acum jaste miai de gios si rnlai
pabrazata de cat toate cetatik ? Care inertia dte
fier ar fi sa nu o cuprinza durerea de primejdiile,
carek au sosat acestiia? Socotscu, ca si pamantul
va fi suspinat de jelea el, si ipietrile §i kamnek si
toate cat sant, cu abur si fara afour, sa vor fi
mah'nit si sa vor fi jelit de nesuferitele lucrliri gi
pozmeie, ce s'au facut intr'acea oetatea curata si
cre^tina.
Cat ma cutremoir, sau mai scrie atunce, sa fie
vazut nestme sivitele odoara a sviintelor beseareci,
cam le aluat Turcii d-e pre svitele ailtare si le
baga pre in san si pre unde avea loc mai cu taina
truipuluii. §i cum calca cu picioaTele svlntede e-
Manglheldi si svintele pravile. ^i in ce chip ca'luga-
rijale, feate curate, le aipucia de? r^dea de dansele
pre uleta ?i pre druimuri, fare .nice o saiala si ru-
sane pagani si> bezdusnicii, si iaik t^pa si sa vaita,
ca k ucM'ea, de li sa auzia glasurik §i boacetele
pana la naltul ceriului. Asijderea giupaneasale
ceale scumpe si iscusate, de nice soarek nu le ve-
dea, k ducea rob'te si de cosafa traganduk pre
toate ule^Me ou grqaza si cu tapete cum era nrai
cu ru^ine. A'sijdierea sa Be vazut nes/tine pre oum
ducea preutai si cSJ'ugarii cu stianguri legati si cu
caipetde goale, tragandu-i i^i hatandui, oum era
mai amar sj rau. Cat cine k poaie pove^ti, s/a le
scrie toate cate lucruri realc pestre fire, ce sau
facut tntru aciasta manie, ce si trimlseasa Dum-
naz&u pre rodul crestfnilor. Asijdirea cum desgro-
73
pa turcii mormanturile Impara^or crestim, ca ga_
sasca haine tasute cu sarma sau nescare aur si
pietri scumpe. §i le scotea oasale afara, de si ra*
dea sj sa impro'scau cu dan-sale. §i s'alte multe
Irabalatu'ri si scarnavii facea spurca^ai si pan-
garitii. Atunce sa plini proocisvia Imparatuhii Da-
vid, ce zace in psalom.... In ce chip putu priimii
Sta Sofiia, cariia i sa pusa numele acesta, sa sa
cheame asea, de intru cuvantul lui Dmzau. Sai
Sofia, zidirea cea mare si mimmata de pre siupt
ceriu, si oeriul eel de pre pamant; Sionul eel nou,
pre care saoi zadit singur Du'tnzau, si nu mana de
om; pohrala si lauda a toata lumea; ceaaa ce co-
varseste preste toate zaldiurile de in cates- pre-
pamant; o ktfudeasa §i miniune mare. Cum tn ce
chip sta beseareca aciasta 5! lacasul lui Dumzau
sa face capiste si meghit ismaidtenilor a vrajmasi-
lor credintai lui Hs. O soare d*e aciasta minunate
si tu Pamantule cutremurate si cu omilinta gla-
^easte-te stragand si zacaind innog mUoisna'd'egoi
slava tc boje. Intr'acesta chip s'au robit si s'au
luat Tarigradul, ocaanicu1!.
lar miiseluil de Imparat Constaintm, daca vazu,
ca sa suira Turcii pre deasupra zidiului, despre
partea ce sa zacea a lui S'flt. Roman, multi- ca la-
custde Eneceari pedestri si calarimea miultandusa,
intrandu, pre d(upa) ruptura zidiului, cum mai sus
scrisam; numai avu ce sS foce, ce fiind grijit de
moarte, cu ispoiveduiinfa 51 svanta prieltenie §i de
- impreunS cu. mult a sama dc boiari ai sai, esj tn-
tampinareea Turcilor si zasa catra boiari asea: ,,O
fra^allor, astazi ne sosa ceasul mortai sau a ro-
74
birei, ce de cat sa fim vii supt chinul si pedeapsa
robiii §i sa murira cu rus.ine, mjai bine sa dam raz-
boi vrSjmasiior si sa perim cu ci<nste intr'aceista
c:as pentru credinta si pentru mosia; iar D-umna-
zau ne va aleage precum va fi mila sa cea bogata.
,,§i fura toti boiarii cu ImparatiUl intr'un cuvant si
sa erta de inrost unul pre altul si zasara, ,,astazi
am nascut, aistazi sa perim". §i sa slabaza nainte
Imparaitul cu sabi'ia goala in Turci, in multame si
toti boiarii de a alaturea cu dansu si muita moarte
fejacera Tntransii pana-i impresorara de nu sa mai
vazura intre daosii, mtre Turci. §i acolea, peri
Im,parafcu^ crestinescu Constantin si cu toti bo-
iarii sai §i nu vrura sa sa dea vii in mana Turcilor.
Iar si Turcii n'au stiut aceasta sanguri, ImparatuI
grecescu acoJo intr'acel bul'UC, si cu boiarii sai, ca
;• jgni ar fi taiat, ce i-ar fi Tmpresorat, ca pentru sa
-"^rinza viu pre ImparatuI si sa-1 fi-e dus ;la Sultan
Mehmet, ImparatuI turces-cu. Ca mai pre urma
mare oercare au East pentru Lmparaitu1! Tarigra-
dului, ca sa sa afle umde a fi ca avea grije mare
Imparatul turcescu, ca vai fi scapat 5! via veni
cu agiutor delta al^i crestini si-4 va potopi. Deci
au pus de au cautat pr« in toiatie tru>purile oeale
perite si 1'au cercat, pana iau a&lat capul spalan-
du-il de sange §i 1'au cunoscut, numyii hii si s'alti
boiari, §i intrWeasta chip sa potoli grilea Im-
paratului turcescu $i sa pUkii de blucurie si de
veselie, atat cat nu sa mai stia, ce sa mill face,
vazand ca au dobandat cetatea minunata de toata
lumea a Tarigraduikn, carea sa raspunde Lmpara-
teasa a tuturor cetatilor de pre supt ceriu. §i va-
75
zand, ca sa chema de pre acii Imparat Grecilor si
stapan Rasaritoilui si ApusuHui, lar canid' fit ' a
cincea za, pre dupa ce sa kia TJarigradul, face
Imparatutl turcesou iaras cereare mare pentru n,es-
care boiari mari greci, die voc fi, undeva supusi
numiai sa sa afte si afiljara pre Duca eel raare, si
pre Diajieasticu'l eel mare si pre Sardarkil ostil-or,
pre ficiorul kii Caintacuzino eel mdjlociu, ci si pre
alti mai de gius. Boiari multi au gasat si tuturor
aoesitora le-taiu taiait capetele, insa pana a taia pre
Duca eel mare, au adus inaiiitea lui pre doj fii
ai sSi, le ijau taiat Inaintea lui de acij au
taiat §i pre Duca. §i acolea sa plini cuvantul
svantului patriarh Grigorie Mamin, carele proro-
cisa Ducai aceliai boiar mare cu multi ai m,ai in-
taiu oarecum ca v>or lua Turcii Tarigradul si
vox tate. intaiu capetele a doi ficiori ai sai, apoi
vor taia si ca,pul lui. §j ^sea fu cum zasa acel
pScmte preaj'devidifu. liar pre un cucon mai mic,
ce au fast avand aoel ,bo-iar Duca eel mare, 1'au
luait la Imparatae Tn casa, ce-;l chema pre anurae
Isaakie, carele -fara zabava vreame xiu sa §.tia. ce
s'au f&eu't de in .casa ImparatuJui.. I'iar aipoi s'au
ablicit, cum s5 afla r^m, (unde era si soru a lui
trimisa de frata sau cu multa av-utae, melt mlai
Intaiu idie kiarea Taxigriadului.
lar Imparatul turcescu Sultan Mehmet invata de
stransa toate trupurile ceale moiarte de in r^z--
boiul 'Tajigradluliui §i cre^tine^ti si turce^t-I, §i 'le
scoas5fa de Jn Tarigirad alara, deadera foe de le
arsara. lar pe dupa aoeasta Fara zabava.
76
Vocabufar de cuvifife
rare ori ie$ite din uz
A
Acoperire = secret; A arata = a demonstra ;
A adulmeca = a mirosi ; Aievea = in realitate;
Apotecar — farmaciist; Apelpisie = suparare
mare; Aplos = simplu, ,pe sleau ; Aratot = plug;
Asiesi ==: asemenea.
B
Bicisnic = n«legiuit (imoral) ; Bo^i de lut ^= Mos
de Pepenj; Boz = zeu.
C
A calafatui = a re;para corabii; Cacodemon =
rautate ; Cantar = chintai ; Gudeasa = minune ;
A clati = a scutura; Chichiteala = chiteala ;
A Chiti = a socoti, a chibzui ; A chiami = a piz-
mui; Colachii = lingusire josnica ; Cone^ = sfar-
sit; A crede = a increde ; Cupele = cristelnita ;
A cura — a curge.
D
Desdemonie = fara suflet; Didascal = pro,fe-
sor superior ; Distihic = reunire a un pentametru
77
cu un hexametru ; A donnita = a atipi; Dosada
-
= ocara. Pizma = invidie; A Poftori = a repeta ; Poz.
£ lanie = scrisoare ; Prelesne = lesnicios (inseJa-
Evsevie == evlavie; Evdemon = fire frumoasa; tor) ; Prelunga = de-alunguJ; Prepunere = Pre-
Evgfoenie —• mSrire. supunere, banuiala; A se Probozi = a-si acoperi
F fa^a ; A profesui = a preda ; A poharni = a pra-
Fier = ancora ; Fil = elefant; Filoftie = iu- vali; Politic = eras ; Posmag = pesmete ; Pro-
hire de Dummezeu ; Flloare = fa$a; Fortuna <= caterdia = loc de cinste ; Prolmiu = -preambul;
Norocul, •Public^ == Stat.
G S
Ghibos = cocosat; Ghisdav = Frumos, dra- Simcea = varf, ascujii§; Sicofandie = coipor-
g>ut; A giurui = a se lega; A glogozi = a vorbi; are de stiri ; A Sii = a se sfii; Sireap = sa'lbatec;
Glavatina = parghie. A schizim'ui =» a afurisi; Slava == glorie; Socolan
= ^oim'an; Stramutarea priinfei = trecerea spre
H bine ; Stuvac = organuil calului ; §uvaite — Zig-
Hadamb = scopit; Hirisie = fire ; Hrismos zag (de la a sovai).
= prezicere ; Hudi|ios = uracios ; Hula = de-
faimare. Tirulici — chirurgi.
I V
A imponcisa = a im.punge ; A Imbumbuca = a Varta = straja ; Veatre — panze de Corabii ;
incheia ; Imaciune = escrescenta ; Inadusit = as- V:'iptul = fructul; Voia sloboda == liber arbitru ;
matic ; Ispita = tent at ie; a Ijdiri — a crea, a VrajhS = cearta, dusmanie; A vorovi = a con.
f a c e ; luboste = iubire. vorbi.
L Z
Lascav = lingusitor ; Liubov = iubire. Zavistic = intrigant; Zugravit = fals.
M
Mazda = plata la vama ; Mehenghiu — mes-
te^ugar ; Mehlem = praf de vindecare (leac),
O
A obidi == a scarbi ; Omonie = milostenie ;
Otet = pari'nte ; Otiapoc — ucidere, lovitura; fi
Otroci = copii; Ostrov = insula, ,
'^:'.''•:•:,'7- •;".''*'''•• ''.'- : l"":'"'1^:-. '".•'^"'v
78 79
' ' - - '
 TABLA DE MATERIE

Legenda Sfintei Cruci . . . . . 9

Legenda Sfintei Sofii 15

Legenda celor 7 copii din Efes (Invierea) .

r^Vr*^*" 'L

Legenda Icoanelor (Minunile)

Caderea Bizanfei 6|i