ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANLE

'

'

DICTIONARUL
LIMBEI ISTORICE SI POPORA\E
A

'

5-

ROMANILOR
LUCR AT DUPA DORINTA SI CU CHELTUIELA

M. S. REGELUI

CAROL

SUB AUSPICIELE
.

'

'

a.ADEMIE ]

1=Z 0 1VI

A 1\1

I,

DE

B. PETRIOEICIT-HASDEU
Membru al Academia Romtine, al Academia Imperiale de Sciinfe ,ri al Societdta Imperiale archeologice

dela St. Petersburg, al Sociellitir de Linguistia din Paris, al Academia Regale din Belgrad, al
Socieatir Academia din Sofia, al SylloguluY filaogic ellenic din Constantinopole, al Societal, Neolingwistice Americane din Baltimore ete.; Director general al Archivelor Slatulur; profesor de Filologia
comparativil la Universitatea din Bucuresa.
Mantinem dar aceste frumdse expresiuni
. intrebuintate de strabuni, si nu ne temem de
cuvinte earl a cApdtat de vbcurI inpamintenirea

,S.

CAROL I.

... marl si &dodo socotelo etimologhicesti

adeca talcuitke do cuvinte.

Cantemir-voda (Ohron. I, 84)

-

TOMUL IV.
INTRODUCEREA

BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO
59
Strada Berzei
59
_

1898.
`

B. PETRICEICU-HASDEO

ETYMOLOGICUM MAGNUM
ROMA NIA.]

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANUE

DICTIONARUL
LIMBEI ISTORICE SI POPORANE
A

ROMANILOR
LUCR AT DUPA.. DORINTA SI CU CHELTUIELA..

M. S. REGELUI CAROL I
SUB AUSPICIELE

Ldn. C A nmmimi i. o

Ai

DE

B. PETRICEICU-HASDEU
Membru al Academid Ronuine, al Academid Imperiale de Sciin/e i al Societaid Imperiale archeologice
dela St. Petersburg, al SocietiVil de Linguisticd din Paris, al Academies' Regale din Belgrad, al
SocietbilY Academice din Sofia, al SylloguluY filologic ellenic din Constantinople, al SocietaPY Neolinguistice Americane din Baltimore etc.; Director general al Archivelor Statulul; brofesor de Filoloo,la
comparativel Ia Universitatea din Bucuresd,

Mntinem dar aceste frumdse expresiuni

intrebuifitate de stabum, i nu ne temem de
cuvinte earl a captat de vtlicuri inpamintenirea

CAROL I.

... marl si ntede socotble etimologhicetl,

adecl. talcuitbre de cuvinte.
Cantemir-voda (ohron. I, 84).

TOMUL IV.
INTRODUCEREA

BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECt
59
Strada Berzei
59
1898.

NEGRU-VODA
Do secol

i jumatate din Inceputurile Statului Terei-Romanesci

(1230-4380)

CA INTRODUCERE LA TOMUL IV
DIN

ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIir

DE

B. P. HASDEU

BUCURESCI

1898.

PRE-CUVIN TARE
Aveam in cuget de a da in fruntea tomulm IV al Etimologicului o introducere de vfo trei-patru cOle de tipar dupe
mustra tomurilor trecute. 0 intelegere luata in sinul Academiel
&name, in sedintele din 27 i 29 Martie 1897, pune capet
lucrarii mole, ingaduindifmi urmarea numal pina la anul 1898.
RIO, en ac6sta urmare, adeca curmare din partea doctului corp,

de vreme ce nu voiu mai pai inainte, m'am hotarit de a ma

executa pe mine insumi printr'un nec-plits-ultra dupa mCsura
mijlOcelor mole. Iata de ce Negru-voda" ese aa cum ese.
Este o datoria a mea do inima i de minte de a rosti aci
o whined, o nemarginita. 0 adeverata recunoscinta

07/(c-ties/a/a gaie
Fegeizzi;
care singur m'a indemnat la

munch'

ea Intemeidtorului Regatuld Romnilor i

nu-a inlesnit'o, astfel

ineldna siudiul
men despre Intemeidtorii Statului terei-Romanesci.
so

ispravind. minidru de ciite am faeut. facemd coca ce am

voit en a face, las Etimologicului un maret vq.nic adio, mangaindu-me en WY 1 ),1 Stqfmulta men: sint multe lacatie" . .
.

Hascleik.
aimpina, 1 hinuarie 1898.

N FGRU-VODA
.UN SEMI_

JUMATATE DIN INCEPUTURILE STATULUI TEREI-110fiNESCI

(1230-1380).

Fie-care torn din Magnum, Etymologicum este preces de cate o

introducere, cuprinclend o monografia istorico-filologid, pre-intinsa

sat pre-generala pentru a pute figura ca un simplu articol in

rul cel alfabetic al cuvintelor, dar menit a arunca o lumina metodologica asupra operel ,intregi. Rite aceste introduceri vor forma
cu timpul o colonada de Propylee Ia Acropolea limbei rornane.
Ca introducere Ta tomul al patrulea, mi-am ales anume pe

Negr u-v oda, cu care m'arn ocupat fOrte mult sint acum trelcleci de ani, numai astaqi insa nu me mai sfiesc de a crede ca am
reqt pe deplin in deslegarea acestel anevoiOse problerne. In studiul met despre Basarabi am limpeclit mai intaiu elementul cel
legendar ; imi mai remane dara momentul cel istoric despre intemeiarea Terel-Rornanesci. Mai lamurit, din colectivitatea voevoqilor
notri celor Negri din vecul de mijloc, dintre acei Basarabi cari stapanisera numai cate o portiune din teritoriul muntenesc inainte de

unificarea Statului, trebui sa precisarn acurn intr'un mod definitiv

pe cel intaiu unificator sa pe unificatorii eel de'ntalu, o representqiune concret, personalitatea sat mai bine epoca lui Negru-vodd
celui in specie.

Atat in privinta Basarabilor", cat i

acea a lui Negruvoda", sint fericit de a constata Ca din capul locului nemerisem
punctul de plecare cel adeverat, astfel ca tot ce'mi mai lipsia atuncl
51,080. IV.

II

erati numal unele fapte documentale, Ore-cari amarunte necesare

pentru o desavirita demonstratiune. Imi mai lipsia Inca ce-va : tern-

peramentul. Vrista cu mult greutate mi-a dat sangele rece de a

put judeca fara superare greelile une-ori fOrte supracise ale altora. Greelile altora, greelile mele, greelile tuturor acelora cari se
silesc a sparge o cale viitOre sail a indrepta calea cea trecuta, sint
simptome ale transforinatiunil succesive, sint crize ale progresului ;
neiertate sint numal greelile cel6r ingurqiti de a sta pe loc sail

de a se opri in ruptul capului indrit. Tata de ce s nu se mire

neminea, cand voiu vorbi adesea cu amicia i chiar cu admiratiune,
cel putin nici o data cu dumania, despre acel muncitori earl nu

se impaca sat intarqid de a se intelege cu vederile mele.

T2ic

n d espr e muncitori" ; cat despre secaturi, nu voiu vorbi nemic: de

minim is non curat praetor".

Studiul de fata se imparte in trel capitole :
1. Literatura inainte de Istoria criticd a Romdnilor ;
2. Literatura dupa Istoria criticd a Romdnilor ;
3. Intemeiarea Terel-Romanesci.

Aecland Istoria criticd a Romdnilor la mijloc intre ceea ce'i

precede i intre ceea ce'i urmeza, intre literatura prealabila i

intre cea ulteriOra, imi este dat de a pute studia intrega evolutiune a propriei mele idei intr'un sens hegelian : de'ntalu controlai
afirmatiunea veche cea neverificata, controlul met hind controlat
apol de catra cei-lalti dupa mine, pe Carl controlandul et-insumi

la rindul met, controlul cel multiplu ambilateral imi va aduce o

noua afirmatiune verificata.
Pentru a constitui intrega evolutiune, dupa cum am numit'o,

volu notifica in literatura cea prealabila tOte puncturile carl imi

servisera ca jalOne pentru Istoria critice, i voiu notifica nu mai
putin in literatura cea ulteriOra t6te cate me ajuta mai departe la
conclusiunea de astaqi, adeca, la ideea cea definitiva actual.
Primele doue capitole sint premerse fie-care de a sa propria
bibliografid, pentru a nu se repeta meret in cursul textului nesce
citatiuni obositOre pentru atentiunea lectorului. In capitolul al treilea
insa, fie-care paragraf ii are bibliografia sa a-parte, fiind de tot
speciala.
i

Cele trei capitole se incheia printr'un duplu Apendice documental

prin cate-va. importantisime Fac-simile.

III

I.

LITERATURA iNAINTE IDE (ISTORIA CRITICA A ROMANILOR

1. Bibliografia.

Cantemir, Hronicul Romano.moldo-vlachilor alcatuit la aniI 1710, Ia1 1835-6 in-8

t. II p. 359 402, XX. 0 copi mal corecta, executat a. de d. Gr. Tocilescu dupa manuFilipescu (Constantin Cdpitanul),
scriptul original, in biblioteca .A.cademiel Rornane.
Istoriile Domnilor prif-Romanesci, la Laurian-Balcescu, Magazin istoric t. I p. 83-7 ;
cfr. ib. p. 10-12. Rada Grecnu, Fragmente, in Revista Romana t. I p. 577, II p. 250
sq. Stefan Ieromonahul, Vieta lui Nicodim Santitul, Bucurescl 1883 in-8 p. 30 sqq.; cfr.
Stefulescu, Mdnastirea Tismana p. 18. Samuil Clain (Micul), Annales Principum Transalpinorum, ap. Engel I p. 90-4; cfr. N. Densusianu, Monumente pentru istoria tore! Fagarasulu1 p. 104 sq.Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, Halle 1804 in-4, t. I
p. 57, 59, 63, 91 6, 148 9. Idem, Geschichte der Bulgarey, 1797 P. 436. Idem, Geschichte
von Serwien, 1801 p. 235. Miron Costin, Cartea pentru deschlecatul dintalu a tell! MolIdent, Chronika ziem moldawskich y
dove!, la Cogalnicdnu, Letopisetele t. I p. 21.
multailskich, la I. Bogdan, Cronice inedite p. 160, 167. Idem, Opisanie ziemie Moldawskiej i Multafiskiej, la Dunin-Borkowski, Pisma, Lww 1856, cfr. Hasdeii, Archiva istorica
t. I p. 159 sqq. Luccari, Copioso ristretto degli Annali di Rausa, Venetia 1605 in-8 p.
43, 96, 104-5. Gebhardi, Geschichte der mit Hungarn verbundenen Staaten: Bulgarien,
ustEas,
Walachey, Moldau. Leipzig 1782 in-8 p. 280 sqq.--41)e.) tei 6s, latopia. r q tXc
th vCv Tpotvat),(3avicts, BXa.ziag Itch: MoMaDius, Wien 1E18 in-8 t. I p. 288-- 94, t. II p.
2-8, 20-21. Filstich, Schediasma historicum de Valachorum historia annalium Tran-

silvanensium multis in punctis magistra et ministra, Jenae 1743 in-4 p. 18. Hurmuzaki,
Fragmente din istoria Romanilor, Bucuresci 1879 in-8 t. I p. 227-32, 258; dr. Hunfalvy,
Rumanische Geschichtschreibung p. 52.-1. Ec?er, Observationes criticae et pragmaticae
ad historiam Transilvaniae, Cibinii 1803 in-16 p. 53-4.
incai, Chronica Romanilor,
14 1853-4 in-4 t. I p. 248-9, 288, 290, 298.
Laurian, Istoria Rornanilor, ed- IV
Bucurescl 1873 in-8 p. 243.
(DatTcitES-tis, `kropin. tits Toup.00veac, Leipzig 1816 in-8
t. I p. 437 sq. Florian Aaron, Idee repede de Istoria principatuluI Teril-Romanescl,
Bucurescl 1835 in-8 t. I p. XIX, 35 sq. Heliade, Historia Romanilor, ed. II Bucuresel
1870 in-8 p. 48, 89, 92, 98, 101 sq.
B(auer), MOmoires historiques et gdographiques
sur la Valachie, Francfort et Leipsic 1778 in-8 p. 82. B eaconon T, Bozrapcnist nIcan,
Moscva 1855 in8 p. 6 9, 18, 42, 43, 69, 70, in Bpenennium 06fit. HaT. 11 ApennocTeil
t. XX. Idem, BbiJnrn& PLI611MWBa, Moscva 1862 in-8 p. CCCXXX sqq.Roesler,
Die .Anfange des walachischen Fiirstenthums, Wien 1867 in-8 p. 6 sqq. /dem, Romanische Studien, Leipzig 1871 in-8 p. 268 sqq.
Kogalnitchan, Histoire de la Dacie, des
Valaques Transdanubiens et de la Valachie, Berlin 1837 in-8 t. I p. 47 sq.
Sulzer,
Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist der Walathey, Moldau und Bessarabiens, Wien 1781-2 in-8 t. II p. 33, t. III p. 631. C. Aricescu, Istoria Campulungulul,
Bucurescl 1855 in 8, III.
Tunusli frati, Istoria politica i geografica a Terel-Romanesci, trad. de G. Sion, Bucurescl 1863 in-8 p. IL 8, 12 sq.; originalul `Icrcopecc vc
BaXuxicK noktur.41 scal. TecuTpultrA, Wien 1806 in 8.
Vaillant, La Romani() ou histoire,
langue etc. des Ardialiens, Vallaques et Moldaves, Paris 1844 in-8 t. I p. 138 sqq.
azaya o B T, Pystrzncicia rocnoppurna Banaxin 11 Monnanin, studiul publicat in
revista OTenementmul 3auncita, 1858 p. 254 7. Ubicini, Provinces d'origine roumaine
(L'univers, Paris 1856 in-8) p. 29 sqq.

IV
.

2. Cronicele muntenesci.

Miron Costin.

Punctul cel culminant al inceputurilor Terel-Rornanesci este

Mircea cel Mare (1387-1418), dupa cum pentru Moldova punctul
cel culminant este Alexandru cel Bun (1399-1432), amindoue puncturile cele culminante incalecand anul 1400 i formand o trasura
de unire intre ambii secoll al XLV-lea i al XV-lea.
Intr'o epoca anteriora. lui Mircea cel Mare i lui Alexandru
cel Bun, ce-va mai curand sat ce-va mai tarliu, se intamplase

nascerea celor doue Staturi romanesci dela Dunre, aa numita

descalecatore, adeca un Domn in Moldova i un alt Domn in
Tera-Romanesca sosind d'a-calarelea din partile Ardlului i oprin-

du-se pe loc pentru a descaleca i a remane aci pentru tot-d'auna intr'un chip hotarit i apclat.
Inlaturand .acum Moldova, me voiu mrgini de asta data numai cu Tera-RomAnesca.

Tote cronicele muntenesci, dintre carl cele mai vorbarete sint

a lui Radu Grecenu i a lui Constantin CApitanul Filipescu, se unesc
asupra urmatOrelor cinci particularitqi:
10. Intemeietorul se nurnia Negru-vod a;
2. Intemeietorul venise din Fagara;
3. Intemeietorul stapania peste Carpati nu numai Fagaraul,
dar i Amlau1;

4. Intemeietorul a fost primit in Oltenia cu bratele deschise

fara lupta ;
50 . Intemeietorul a inflintat mai multe orae in Muntenia, nu
in Oltenia.

Repet Inca o data, aceste cinci particularitati sint comune tuturor cronicelor muntenesci, tuturora fara exceptiune ; inotati
bine de pe acumanurnai aceste cinci particularitati, aa cum sint
ele redactate mai sus, se vor constata in fond a fi adeverate.
Divergintele se incep printr'o simpla amplificatiune a primel
particularitati : unele cronice las singuratec numele Negru, pe

cancl cele mai multe if acata pe Radu, f5cend astfel pe R a d uNegr u.

Apoi desbinarea cea mare este acea cronologica : 1080, 1215,
1241, 1280, 1290, 1313. ..

Intre cronicaril muntenesci nu trebul s perdem din vedere

pe Miron Costin, cronicar moldovenesc, dar care utilisase totu1 o
veche cronica muntensca, necunoscuta astaill. El pune nurnai pe
Negru- v o d a, fara, amplificativul Ra du, vorbind cu trei ocasiuni despre acest intemeietor al Terel-Romanesci :
1. In Cartea pentru descalecatul dintalu", Miron Costin clice :
bra dupa, ce s'aa pustiit de Atila, c unii mutati preste Dunare
la Dobroge, unil preste munti asupra Oltului eel din tara Munte2)

nesca, cestilalti la Mararnord pina la vremea lui Laslaa cralul

cretin unguresc, la a carula vrerne s'ati descalecat al doele rind :
de Drago Voevod tara nOstra i de Ne gru Voevod tara Munstatut la velOtul dela Hristos
n tensca. Care craiu unguresc aa

.
In scurt, Miron Costin a in Oltenia pe Negr u- vo d a la

1080.

anul 1080, facOndu'l tot-o-data contimpurn cu Drago-vocla, din

Moldova.

2. Intr'o alta, lucrare analoga, in limba polna, Miron Costin

urca, la acela1 an 1080 pe ambil intemeietori, pe cel muntenesc
numindu'l Negr u , de dou on aa, fr nici un R a du. Dupa legencl mai adaoga el acel intemeietor era, bastard al unui voevod
ardelenesc. Apol desvolta, pe larg irnpregiurarea ca toti Muntenii
sint negricio1 la fata, i c deci nu cel de'ntalu Domn la dinii
purtase numele de Ne gr u : zla consequentia .2e czarnym tego
pierwszego ich hospodara zwano". In fine, Miron Costin pune acesta
impregiurare in legatura cu epitetul Kara-iflak", adeca NegriRomani", pe care Turcil Ii daa Muntenilor : dla czego y Turcy
postrzegszy to Karawlachami to iest czarnymi Wiochami ich zowie.
Acest intreg epizod e fOrte interesant, dar este confus, i tot-odata Miron Costin scapa, din vedere ca i pe Moldoveni Turcii ii
numiat de asemenea n egri : Kara-bogdan".
30 In poema despre arnindou terile rornane, scrisa tot polonesce anume la 1684; Miron Costin ne lmuresce mai intaiu ca se
raclima pe cronice de prin manastiri moldovenesci i muntenesci
kTwoty et annales HospodarOw po inonasterach MoIdawskich y
Multanskich", apol repeta legenda despre Negr u- vo d ca bastard al unui voevod ardelenesc, numindu'l de mai multe ori numai
Negru fara nici un R a du; in sfirit, precisOza epoca descalecarii
cu totul altfel dent in lucrarile cele precedinti : nu la 1080, ci
:

tocmai intre anii 1280-1290, adeca dupa, socotla Muntenilor

VI

sint aprOpe patru-sute de ani" : blisko czterech set lat swych od

calculandu-se ca basa data 1684 cand scriea Miron
Negrula
Costin, i mai adaoga ca intemeietorul Moldovei este mai not nu-

mai cu 20 de ani, prin urmare intre 1300-1310.

In secolul trecut generalul rus Bauer, care petrecuse mai multa
vreme in Tera-Romanesca, a cunoscut, direct sat indirect, o cronica muntensca cu Radu-Negru la anul 1313, dar i cronica moldovensca a lui Miron Costin cea cu Negru-voda la 1080.
Cam tot pe timpul lui Bauer, cronica lui Miron Costin cea cu
anul 1080 a fost consultata de stolnicul Constantin Cantacuzin, a
caruia lucrare e publicata grecesce la 1806 de fratil Tunusli.
Vom vedO mai jos ca. acea data 1080 din Miron Costin a fost
cercetata de asemenea de Fotino.

Contimpuranitatea lui Negru-voda cu voda Drago i coincidinta lui Negru-voda cu Negrii-Romani, acestea dou ne pregatesc
deja la teoria lui Cantemir, care insa nu mai este cronicar ca
Miron Costin, ci istoric in tOta puterea cuvintului.

3. Boierul Murgul.

Stefan Ieromonahul.

Cronica muntensca cea mai veche, din cele cunoscute pina,

acum, s'a pastrat numai in vr'o cate-va extracte la Ragusanul Luc-

care o utilisa pe la anul 1590. Pentru cea de'ntalu data in

tipar ne intimpina acolo, ca intemeietor al Terei-Romanesci, un
Negro Voievoda", MIA adaos de Rade. Acest Negr u-voda ne
este dat la anul 1310 ca tath al lui Vladislav-vod, prin urmare
nu alt cine-va decat Alexandru Basaraba. Aci, ca i in cronicele
cele obicinuite, intemeiarea Statului muntenesc se atribue unel
cari,

descalecari din Ardl.

La Luccari se vorbesce d'o potriva despre interneiarea Moldovel ca i a Terei-Rornanesci, inirandu-se primil Domni pina pe
la anul 1450. Luccari ne spune ca el avea la mama, o relatiune
scris de boierul muntenesc Murgul", pe care '1 trimisese Danvoda ca sa se impace cu sultanul Amurat pe la anul 1450. Ace1a1

VII

an final 1450 este pentru Moldova i Tera-RomanOscd. AcOst indica-

tiune cronologica corespundend pe deplin, este invederat ca anume

Murgul a fost autorul acelei cronice moldo-muntene, o cronica scris
numal vr'o trei-cleci sat patru-cleci de ani dupd mOrtea marelui
Mircea.

Boierul Murgul fiind cel mai vechiu, cel mai not cronicar
muntenesc in privinta lui Negru-voda este un calugar dela manstirea Tismna pe la inceputul secolului nostru, ieromonahul
i duhovnicul Stefan", care ne spune ca : adunand de prin hri))sOvele cele vechi' ale sfintel manastiri i dela cel cu sciinta batrani parinti monahi al sfintel manastiri ce at vietuit mai 'nainte

,de nol, precum at avut sciint dela a41 bdtrani cu sciinta mal
din vechime decat el, aa o am scris 1 o am aeclat. . ."
CrisOvele manastirii Tismna aflandu-se acum depuse in Archiva Statului, am
datelor cronologice ;

putut constata deplina exactitate a tuturor

flu mai putin exacta, prin urmare, trebui

s fie la ierornonahul Stefan traditiunea cea culOsa din gura batranilor, cari audisera ei-inil dela alti bdtrani mai din vechirne
decat el". 0 tradif-giune monastica, in genere, transmitendu-se din
secol in secol intr'un cerc f6rte restrins, se conserv fard aldtu-

rare mai bine dent o traditiune poporand proprit 4isa. lath de ce

quasi-cronica cea dela TismOna are o importanta a sa incontestabild,

cu atat mai ales cd acesta mnstire este cea mai veche din tOte
cele existente in intrOga Romania.
Dupd ieromonahul Stefan, Radu-Negru este tatal lui Mircea
cel Mare. Acest Radu-Negru a descalecat Tera-Romanesca, dar nu
singur, ci impreund cu fratele set mai mare Vladislav-voda, care
el anume se pogorise din ArdOl. Pind la amindol fratii, teritoriul
Munteniel era trunchiat: numal dinii at isbutit a uni ambele laturi ale Oltulul cu pdrtile de peste Carpatl. Aa dard descalecarea
s'a indeplinit treptat intro anil 1365-1385. In trasuri esentiale,
acesta este traditiunea cea strecurath prin dece generatiunl de calugari in curs de cinci secoll, de cand fiinteza manastirea Tismna.
La ieromonahul Stefan s'a repercutat tot-o-data o alth legendd,
care nu este o traditiune monastica, : .despre rolul Romanilor inteo
lupta a regelui unguresc Vladislav contra Tatarilor. Amestecul acestel legende constitua in tradiVunea cea dela Tismna un corp

strain, care lesne se extrage i care n'are a face de loc cu Negru.

'V III

voda. Acea legenda despre regele unguresc Ylanislav, altfel Laslat,

noi o inlaturam aci cu desdvirire, insistand din not exclusivamente asupra fondului celui documental i traditional din relatiunea
ierornonahului Stefan : Radu-Negru nu se numia alt cine-va dent
tatal marelui Mircea, iar uniEcarea Statului muntenesc, aa clisa
clescalecare din Ardl, a fost opera colectiva a aminduror fratilor
BasarabiVladislav-voda i Radu-Negru.

Rap, de lumina cea mai vie asupra intemeidril Terii-Romanesci plea astfel din manastirea Tismna, care este ea-insa1 intemeiata tocmai din acea epoca. Inceputurile cele inainte de 1365 ii
reman cu totul necunoscute. Ieromonahul Stefan nu scie nernic
despre Alexandru Basaraba. Cu atat mai virtos el nu se dumeresce
a banui macar dinastia N egr i 1 o r, cad Oltenil in genere nu cunosc

pe Negri, ci numal pe Basarabi.

Vom ved mai jos ca d. A. Xenopol este acela care a aratat
tOta importanta cronicarului Murgul, iar d. Onciul are meritul de
a Ii apretiat pe Stefan Ieromonahul.

4. Cantemir.
Cel intalu istoric, care i-a dat ostenla de a studia personalitatea lui Negrii-voda, a fost Cantemir, un cap genial, caruia nici
o data nu 1-a lipsit puterea de a strabate prin problemele cele intunecse .ale trecutului, dar mai tot-d'a-una s'a isbit de lipsa materialelor. El insu1 ni-o spune intr'o romanOsca admirabild: Marturisim, i nu fara putina tanguela ne cutrernuram de mare i de
nepurtat greuirqa, care asupra-ne vine, cad marl stand in mijlocul drumului ca neclatite stati, i multe i impletecite impede, caturi inaintea pailor ni se aruncd, carile i paii inainte a-1 muta
ne opresc, i calea cronicului nostru slobod a alerga tare astupa ;
ca trolanil omeWor de vifor i vicol, in tOte partile spulberaV
))

i arunc4i, canine cele mai de 'nainte de alVi calcate atata le

acoper i le ascund, ca nu fail mare fried, primejdia ne este, ca
nu cum-va pirtea ratacind i cararea, pe care a merge am apucat,
perclend, cursul istoriei nOstre in adanci vartopi i neumblaV codri,
de povata lipsit, sa cada, i aa la doritul popas i odihna sa,
21

)7

nu putem ajunge...

Ix
In privinta lul Negru-vocla, intre alte puncturi obscure din
istoria romand, cele multe i 1impletecite impedecaturi" at incurcat

i pe marele nostru Cantemir; l'at incurcat ins fail a put sal

sperie i sa oprsca o minte atat de agera i petrunptOre de ayi
croi totui o noud cale.
Iatit elementeley asupra carora Cantemir 41 clAdesce edificiul :

1. Pe la 1274 exista deja o Domnid in Tera-Rornanesca, de

vreme ce tocmal pe atuncl regele serbesc Milutin luase in casatoria
pe o feta a Domnului din Tera-Romanesca, ceea ce se constatti
intr'un mod positiv la Bizantinul Nicefor Gregoras.

2. De aci urrnza ca nu putea sa se fi intamplat mai tarp

cleat pe la anul 1274 intemelarea Terei-Romanesci de cdtra Radul
Voda Negrul dela Ardel", nu pe la 1290 ca in acea cronica a

Domnilor Muntenesci, despre care Cantemir regret ca o cunesce

numal dupa un singur exemplar ferte not, anume: dela Radul

Voda incepend pind la Domnia lui Constantin Voda Brancovenul".
3. Fundatorul Moldovel, fie Bogdan, fie Drago, trebuia s fi
fost din aceia1 farni1i Negru ca i fundatorul Terel-Romanesci,
caci altfel nu s'ar pute intelege epitetul de Negr a al Terel-Romanesci i al Moldovei tot-o-data. : Acestui Bogdan Vodd sa.'i fie fost
porecla Negrul se dovedesce cd i Radul Vodd in Tera Muntenosca
ns'aft chemat Negrul, i terile amindoue una s'at chemat Vlabia

negrd, lard alta Bogdania negra.

."

4. Niel Bogdan sat Drago in Moldova, nici Radu-vodd in

Tera-Romanesca, nu se ved de nicdiri a fi fost cuceritori sat cotropitori din gall, ci ne apar ca nesce moneni pornqi intr'o vreme
de pe campia cea dunrend, adapostiV cat-va timp in muntii Ardlului i re'ntor0 apol ca stdpani netOgaduiV dupa o lunga instrainare ; cu alte cuvinte, strini fusesera el in Fagara i 'n Maramura, lar nu erat strini in Moldova i 'n Tera-Romanesca.
In modul acesta Cantemir urea intenielarea Terei-Romanesci

la anul 1274 cel mai putin, rectificand cifra pe care o gsesce in

cronica muntenOsca, unde eirea Radului Voda Negrul o pune la
anul dela Adam 6798, carele este dela Cristos 1290, adeca, cu
16 ani mai pre urma decat Domnul dela Gregoras pomenit".
Apoi in cronica lui Nicolae Costin, precurn in izvodul ce a avut
)70 insemn6z1", Cantemir afla ca. Moldova a fost intemeiata, de
catra, un Drago-voda, venit din Ard Ol la anul dela Adam 6807,
))carele este dela Hristos 1299, adeca cu 9 ani mai pre urma de
eirea Radului Voda i cu 25 ani mai pre urma de Domnul Romanilor dela Gregoras pomenit".. Fiind astfel intre ambele inte27

meieri, a Terei-Romanesci i a Moldovei, o deosebire abia de 9 ani,

Cantemir nu se sfiesce a fixa pentru Moldova aceia1 cifra ca i
pentru TOra-Romanesca, adeca amindou Domniile se vor fi intemeiat

pe la ace1a1 an 1274. Inca un pas mai departe. Intru cat Radu

Negrul i Drago sint contimpurani, veniti in acela1 timp de peste
Carpati amindol din aceia1 familia Negrul, Cantemir II inrudesce
pe intemeietorul Moldovel cu al Terei-Romanesci, numindul veri
intre dinii sail chiar frati, fil al unui Domn din Ardl. i aa

fiind, de ce re acel tata Domn din Ardl" s nu fi fost ace1a1

Bogdan Arode, pe care istoria Moldovel ii mentionza inainte de
Drago? In sfirit, dupa Cantemir d es Gale car ea spre Dunare
a tatalui fratilor Drago i Radu Negrul n'a fost in realitate decat
o re 'nturnare din Ardl ;,la moiile lor" cele strabune pe esul
Romaniei dunarene, unde parintil lor domnisera din vechime i de
unde fusesera goniti de 'Ayala Mongolilor pe la anul 1237.
Acsta este teoria lui Cantemir, din care dupa cum ne vom
incredinta mai jos vor remane trel fapte autentice :
1. Negru-voda n'a lost de loc un Ardeln, ci numal s'a intors din Ardl in Tera-Rornansca, de unde era din moi-stramo1
de baltina
2. IntOrcerea lui Negru-voda, din Ardl in Tera-Romanesca
s'a intamplat aprOpe tot atunci cand s'a descalecat Moldova ;

30 Negru-voda, o personalitate istorica precisa, trebul deosebit de vita cea domnesca colectiva a Ne grilo r, din care erail
toti : i Bogdan i Drago i Radu.

XI
5

Samuil Micul.

Cantemir, cu tot dreptul, este i rnerit de a fi o ilustratiune

europeand. 0 ilustrapne curat romanescd a fost Transilvannul Samuil Klain, mai corect Micul, cdruia if placuse a'i. germaniza porecla. Teo log, fflolog i istoric, mai ales ca istoric, el stralucia intre

Rornanii de peste Carp* pe la sfiritul secolului trecut.

Micul a cunoscut Cronicul lui Cantemir i n'a putut sa nu
observe pe prima linid marea importantd. a Bizantinului Gregoras
despre Domnul romanesc cel inainte de anul 1290, adeca inainte de
data cea atribuita lui Negru-voda ca intemeietor al Terei-Romanesci.
Pentru a inltura acesta dificultate cronologica, Micul presupune ca

Gregoras vorbesce nu despre vre-o casatoria inainte de 1290, ci

dupa 1290 : nihil est, quod computum annorum impediat, quin
M

dictus Radu Negru inchoaverit Valachiae Principatum anno 1290,

et dein non multo post Filiarn suam nuptui Regi Serviae dedit".

Micul a. uitat c pasagiul din Gregoras se arid anume sub

anul 1299, referindu-se atunci la un eveniment intamplat cu cel
putin doudeci de ani inainte, adeca dupa urmatorea socoteld :
la 1299 regele serbesc Milutin se casdtoresce cu o Greed, inainte
de care avusese deja succesiv alte trei neveste
o Bulgara i
o calugariA 'far ca pe cea de 'ntaiu tinuse pe o filed a Domnului
celui romanesc, prin urmare cronologicesce cea mai departata de
anul 1299. Micul nu baga in samd ca cronologia lui Gregoras in
acestd privinta fusese fOrte bine lirnpeclita de cdtrd Cantemir,
cand el clice : Avern datorie a ardta, precum acest Milutin Craiul
Sarbilor s fie luat pe fata Domnului Romanesc pe la anul 1274,
precum nol mai sus am pomenit. Pachimeres Istoricul scrie, precum nunta acestul Milutin cu Simonidis fata lui Andronic Impdrat s sd fie Mcut la anul 1299, fiind atuncO Milutin la varstd
Mde 45 aril. AcOsta varsta a lui Milutin o samaluesce Posonie in
Mnotele lui Gregoras la capul VI. De vrerne qice ce singur Gregoras scrie cd atunce Milutin era cu 5 ani mai batran decat Andronic Imparatul ; iara Andronic, cand 'ati dat rata dupa dansul,
11

era de 40 de aril iata cd Milutin cand luat pe fata lui Andronic

;

flab' fost de 45 ani. Acurn de aice lesne putem socoti, ca Milutin

cand s'aii insurat intdi de va fi fost la varsta de 20 ani iat ca
72

cu 25 ani de acest nunt a Simonidei mai inainte luat pe

rata Domnului Muntenesc, care an cade, precum am qis, in anul

XII

1274. Tara de va fi fost i mai Omar de 20 ani (care se si pOte

cr e de) , as inca mai cu multi ani inainte se dovedesce precum
acel Domn Romanesc sa fie fost in tara sa cu Domnie intemelata

si asezata. . ." Argumentatiunea lui Cantemir e perfect nu numal

prin textul lui G-regoras, dar Inca prin confruntareal cu textul
lui Pachymeres. Casatoria filcel Domnului Rornanilor" la 1290

e peste putinta ; si mai peste putinta mai tarp, dupa cum o

admite Micul. Remane sigur un minimum de anul 1274 ca la

Cantemir.

Publicand pasagiul din Micul, Engel afirma ca prin Domnul

Tfic BXazEctc" la Gregoras se intelege principele bulgaresc Terteres,
o afirmatiune cu desavirsire nepermisa, cad la G-regoras BXcizot"
nu se confunda cu BotAya.poc". Chiar acelasi pasagiu despre amov

I3XnEac" vorbesce alaturea deosebit despre apzuw BotAyapfae.

Ce-va mai mult, anume tocmai pe Terteres ii mentionza Gregoras
clicend c, stapania Bulgaria : Taw BouX1ipcov apxtv". Asupra afirma-

tiunil lui Engel noi vorn reveni mai jos ( 6). In ori-ce cas, ea este
mai putin sciintifica decat ipotesa lui Micul, de altmintrelea o simpla ipotesa, la care istoricul ardeln nu tine pre-mult, ci se grabesce
a recurge la o alta teoria.
In satul Vinetia-de-jos, in tra FAgarasului, Micul a gasit zidita in paretele casei protopopului Ionas Moue o petra cu urmatOrea inscriptiune, pe care intr'o copia mai exacta decat la Engel
a reprodus'o d. N. Densusianu si a transcris'o cu completarea abreviatiunilor : Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 1185.
,,Genealogia authentica Monestica. Gregorius Venetus Thesaurarius
V aiv o d a e Nigr o (sic), a quo donatus quatuor vallibus curn
silvis et campis ; genuit Gregorium secundum Anno 1216. Hic
genuit Gregorium ex quo Mailath, 1250 filia Komana et secundus
Gregorius. Hi divisi (1279) Mailath primam vallem Kutsulata, Ko27

mana secundam vallem, Gregorius tertiam vallem (1390), hoc est Irenetia(m) et Rivulum salsum sortiti sunt, et Gregorius genuit tertiurn
Gregorium, Komanum, Stoicam, Thomam; divisi Gregorius quartam
//integram sortitus genuit Stephanum, (et) Gregorium (1449). Hic genuit Salamonem (a matre Moue dictum) et Stephanum Moue. Salamon
77

genuit Man Moue 1499. Hic genuit Stephanum Moue secundum.

Hic genuit Voik Mone. Hic genuit secundum Man Moue. Hic geJ)nuit Ioannem Mone, ex quo Ionas Moue venerabilis Vicarius generalis. 1728. In traducerea d-lui Densusianu : A trait Grigorie
1,

XIII

cel

deMtain Venetianu1 in anul Domnului 1185. Genealogia au-

tentica, a Familiel Monea (e urmatOrea). G-rigorie Venetianul, vi-

lui Negru-Voda, din partea caruia a fost druit cu patru

val, cu paduri i campuri, a nascut pe Grigorie al doilea (anul
1216). Iar acesta a nascut pe Grigorie, din care s'a nascut Mailat
(1250), flea Comana i Grigorie al doilea. Acepa irnpartindu se
17(1279), Mailat a captat valea de 'ntaiii Cuciulata, far Comana
valea a doua, Grigorie valea a treia (1390) adeca Venetia 0 Pariul sarat. i G-rigorie a nscut pe al treilea Grigorie, pe Coman,
.,pe Stoica i pe Toma. Acetia impartindu-se, Grigorie a capetat
intrega valea a patra, i a nscut pe Stefan i pe Grigorie (1449).
Iar acesta a nascut pe Solomon (care dupa muma-sa s'a numit
Monea) i pe Stefan Monea. Si. Solomon a nascut pe Man Monea
(1499). Acesta a nascut pe al doilea Stefan Monea, iar acesta pe
Voicu Monea, acesta pe al doilea Man Monea, i acesta pe Ion
Monea, din care s'a nascut Ionacu Monea, venerabilul Yicari
11stierul

general. 1728.
Tot d. Densu0anu observa cu drept cuvint ca data 1185 din
inscriptiunea de mai sus cata, sa fi fost cunoscuta Sasului Filstich,
care in disertatiunea sa din 1743 pune de asemenea pe Negruvoda, in secolul XII, qicOnd ca aa, o aflase el dela batranil Romani

dupa o traditiune strabuna.

De0 inscriptiunea datza abia din inceputul .secolului XVIII i
de0 intre anii 1279-1390 in genealogia cea lapidara este o lacuna,
totu0 Micul vice Ca protopopul Iona Mone nu putea s nscoc6sca,
o minciuna : non enim credibile est talern virum mentiri voluisse,

i deci admite ca acea petra este o fantana istorica pentru secolul

XII i ca un Negru-voda" existase in realitate pe la anul 1185,

dar nu Radu Negrul", ci nurnai un simplu Negrul", adeca, cu

numele de familia Negrul", vre-un strabun al lui Radn-Negrul".
Cu alte cuvinte, Micul imbratiVza, in fond explicatiunea lui Cantemir

Ca a fost un n6m intreg N egr u- voda traditional, din care s'a

tras Negru- v oda. cel istoric, o personalitate deosebita, descalecalor al Terei-Romanesci.
Ideea, o idee fOrte lumindsa, Micul a imprumutat'o dela Cantemir, dar a modificat'o aa, clicend ardelenesce, impacand amorul
propriti al Transilvaniei : el staruesce adeca cu ori-ce pret a lasa
intacta in textul cronicei muntenesci internelarea Terel-Romanesci de

catra un FagaraVn de vita Radu-Negrul la 1290, pe cand la Can-

XIV

temir acel intemeietor fusese numal cat-va timp pribg in Fagara,

re'ntors de acolo in patria sa Romania dunarna pe la 1274.
Cum Ore ajunge Micul a argumenta ac6st intorsetura ? I-a servit
ca punct de plecare inscriptiunea cea atat de ubreda a protopopului

Ional Mone, sustinuta apol de diploma regelui unguresc Bela IV

din 1247, unde se mentioneza voevogii rornanesci Lynioy i Seneslay : acetiagice Micul erat nesce voevogi Negri din tOra Fagaraplui, pogoritori din Negru-voda cel dela 1185 i din earl s'a
tras in urma Negru-voda cel dela 1290, toti Fagaralani. Din nenorocire pentru acsta teoria, regele Bela IV nu vorbesce nicairi
in acea diploma despre regiunea Fagaraplui. Textul este aci tot
ce 'Dote fi mai lamurit : voevodul Lynioy era din Oltenia proprit
gisa, numita tota terra de Zewrino", iar voevodul Seneslav era
in directiunea Moldovei, specificata prin tota Curnania".
Intre Cantemir i intre Micul este un punct comun in principal
Un Negru-voda, personalitatea istorica cea represintata ca in:

temeiator al Terel-Romanesci, mai corect ca unificator al Statului

Muntenesc, era din familia cea princiara a Negrilor, cari domnisera
cu mult mai de 'nainte, dar pe o intindere teritoriala mai mica
sa bucatita.
Cheea problemel, simburele solutiunii, se afl deja pe de'ntregul
la Micul i mai cu sama la Cantemir. Dupa dinii insa, pergendu-se
pirtea inceputuhri, cestiunea s'a incurcat din not, s'at incalcit itele

teseturei, mai ales la Engel, a caruia opera se bucura de o autoritate precumpnitOre.

6. Engel. Gebhardi. Eder.

Prin cele dou tomuri de Istoria Valachiei i a Moldovei",
publicate la 1804 i facend parte din voluminOsa Istoria a Statului Ungurese, Austriacul Engel aduse pentru timpul se un serviciti neprquit Romanilor. Lesne i se WO, directiunea cea retacita
politica de a baga natiunea romana sub corOna Santului tefan :
o simpla eticheta, ca i cand ar lipi cine-va un petec de hartia
scrisa vin unguresc" pe o sticla de Bordeaux", ceea ce n'ar strica
intru nemic calitatea Bordoului. Meritul cel netagaduit al lui Engel
este de a fi cules cel intalu o farte mare gramada, bibliografica de
materialuri asupra totalitatii istoriei romane, uprand astfel sarcina urmailor, pe prima lini a lui incal.

XV

Dar a gramadi, numal a gramadi, era singura preocupatiune

a lui Engel, zorit de a ticlui in scurt timp pentru Romania ca i
pentru Bulgaria, pentru Serbia, pentru Galitia, pentru Cazaci etc.
El nu avea destul rdgaz pentru a poposi a supra analisel critice, macar

ca adesea avea multe mijlOce la dispositiune. Tot ma, de pripit a

fost el i in privinta lui Negru-voda.
Dei cunsce pe Cantemir, dei reproduce din manuscript pe
Samuil Micul, dei cetesce pe Luccari, adeca pe boierul Murgul, i
citza diferite diplome unguresci fOrte importante, totu1 Engel,
cand ajunge la capitolul sell pragmatic despre intemelarea Terei-Roma-

nesci, uita tOte i repeta fara, nici o controversa afirmatmnea cronicei muntenesci : Radu Negrul sati Negru-voda, 24 ani, intre
1290-1314". Nici o scantee de lumina !
Neputend a manui cu inlesnire namolul d materialuri pentru
o multime de teri tot-o-data, Engel adesea se contraqice, scapand
din vedere ceea ce o mai spusese deja. Aa mai sus, de exemplu,
cu ocasiunea lui Samuil Micul despre insuratOrea regelui serbesc
Milutin in prima casatoria cu fOta Domnului Romanilor" din Gregoras, noi am vclut ca Engel pe acel Dornn al Romanilor" il identified,

cu Bulgarul Terteres. El bine, cu trel ani inainte, in Istoria Serbia,

el identificase pe acela0 Domn al Romanilor" cu sebastocratorul
Ion Angel din Tesalia. Contradictiunea e i mai mare cu Opte ani
inainte, in Istoria Bulgaria, unde Engel vorbia nu despre regele
serbesc Milutin, ci despre filul acestuia Stefan Uro, pe care '1 casatoresce de'ntalu cu fata sebastocratorului Ion Angel, apoi cu fOta
lui Terteres, 'apoi, schimbandu-se immediat, pe cea de'ntalu o numesce Romanca" : die erste Wlachische Frau". Este o con-

i totu0 Engel face meret confus pe Luccari, pe care'l desprquesce fdra nici o vina sericisa, cel putin sub
fusiune spimintatdre.

raportul istoriel romane.

IIai vechiu decat Engel i mai putin erudit, Gebhardi este

mai critic i mai metodic. El construesce un edificiti armonic, iar
nu se muqumesce a stringe material peste material, fara a alege
sail fail a sci sa a1ega, elemente bune i elemente rele, adesea
imponcipte, fall a aye in vedere vre-un plan combinat mai de
'nainte. Ca i Engel, Gebhardi intercalCza Romania in fantasia giganticului Stat unguresc, o adevrata caricatura a Imperiului Roman

XVI

sag a Imperiului lui Carol-Magnul, pe cand in fapta Maghiarii nu

reuisera de a cladi vre-o data, nici macar momentan, un fel de
ImperiA al lui Cinghis-han. Ca 1 lui Engel, acesta utopia, acesta
copilarosa vanitate a Ungurilor, trebul s'o lertarn de asemenea luI
Gebhardi. Despre Negru-voda in specie, Gebhardi are meritul de a
fi inteles importanta lui Luccari, pe care'l nesocotesce tot d'a-una
Engel, prefacendu-se obicinuit ca, par'ca n'ar cunOsce nici pe Gebhardi. El fixz descalecarea lui Negru-vocla intre anil 1310-1313,
explicand'o prin starea anarchica de atunci in Ungaria dupa mOrtea
regelui Ladislag Cumanul. Frail acestui Negru-voclaclice Gebhardi
era Vladislav Basaraba. Deosebind insa pe acel Negru-voda de
catra Alexandru Basaraba, adeveratul tata al lui Vladislav Basaraba,
Gebhardi e silit a admite un al doilea Vladislav, facend astfel
doue persOne dintr'una singura, ceea ce ii incurca.
Inainte de Engel, dar dupa Gebhardi, Sasul Eder, un spirit
fate ager, cunoscea deja cronica muntensca a lul Radu Grecenu,
dar despre intemeiarea Statului Terel-Romanesci el nu se hotaresce
nici pentru anul 1215, nici pentru 1290, nici pentru o descalecare
din Fagara, clicend c sigur este nurnai faptul contrarig al unel
descalecarl tocmai din Tera-Romanesca in Fagara pe la 1372 sub
Domnul muntenesc Vladislav Basaraba, a caruia diploma vorbesce

limpede despre o nova plantatie romanesca pe acolo. Eder cel

intaiu a atras atenVunea asupra acestui punct, care constitua un
nog element de discutiune.

Despre Sulzer n'am nemic de clis. El considera ca intemeiator al Statului Terel-RornanescI pe un Radu-Negru pe la 1290
intocmai dupa cronica muntenesca cea tipica ; dar in amarunte el
nu intra, cad aces-0, cestiune ii era reservata pentru partea a doua
a operei sale, pe care n'a publicat'o.

7. incai. Laurian.
Sincal" cunoscea pe Cantemir i pe Micul prin extractele din
totql pe dinii I-a trecut cu vederea, fara a menOona

Engel ;

XVII

macar pluralitatea Ne grilo r, admitend numai pe un singur N e

gr u-v o d a. El respinge cu drept cuvint anul 1290 cel admis de
catra Engel ca an al interneierii Terei-Romanesci ; dar ratacesce
de a gsi o alta cifra mai potrivit.
Pe de o parte, nenorocirile lui incai de a pribegi rnereti din
loc in loc, fara a put sa lucreze linitit intr'o bibliotec posedend
mai multe mijlOce la indemana ; pe de alt parte, forma cea strict
analistica a Cronicei sale, impedecandu'l intru cat-va de a concentra
intr'un singur punct o cestiune cronologica controversata asupra
diferitelor date ; acestea justifica incurcatura.
incal argumenteza sub anul 1215 : Scift ca Andreiu III in
decretul seti din anul 1291 apriat Vice ca, Fagarmul este al lui
Ugrin i a fost mai 'nainte al mai marilor lui, de unde incheiu
4 eil ca nigarmul n'a putut fi al 1u Negru-voda in anul 1290
cand Vice cronica cea veche ca a trecut Negru-voda, in Valahia ;

drept aceea a trebuit sa trca, cu mult mai nainte".. Apoi sub

anul 1258 combinat cu 1247 incai ajunge la conclusiunea ca
Negru-voda a putut sa fi domnit la 1215, dar adaoga ca nici
acesta, nici urmmil lui pina la 1300, nemine n'a domnit peste
t6ta Tera-Muntenesca, ci numai peste cate o parte a el". Aa
fiind pina la anul 1300, nu fusese Inca nici tin Negru-voda" in
27

sensul de intemeietor al Statului, de Ora-ce, dupa incai, Statul era

pe atunci bucatit in mai multe voevodaturi i chinezaturi marunte
ca in diploma cea din 1247 a regelui Bela IV. Resultatul e negativ.
incai cunOsce pretiosul pasagiu din Nicefor Gregoras cel cu

Domnul Romanilor" ; nu cuteza totu1 sub anul 1299 a se rosti

asupra nurnelui Vlachia" din acel text : eti nu pocIu hotari prin
Vlachia carea trebue sa se intelega : cea de acuma care se chlarna
4 Tera-Muntenesca, a Vlachia cea mare ce se Vice 1 Moglena".
Acesta indoel, negreit, ii era fOrte permisa ; no)" o vom studia
cu d'amaruntul mai departe ; ori-cum insa, e constatat ca la incal
Negru-voda remane cu mult mai intunecos decum l'am vclut la
Cantemir i la Micul.

Tot ma de nedecisa sta problerna la Laurian, care se tine

intr'o reserva, absoluta, fOrte prudenta ma cu soma intr'o carte
didactica. Ajungend la anul 1290, el intitulOza capitolul RaduNegru" si apoi urmzii :
61,080. iv.

XVHI

Pe timpurile acestea spun cronicele Terel-Romanesci Ca treat

Radu-Negru, ducele Fgaraplui 0 al Amnaplui, peste mun0 in

Dacia australd, i aeda scaunul la Campulung, de unde apol se
I,
muta la Arge, edified, o curte domnsct i o mandstire. Sub
dinsul se unird diversele ducate intr'un principat. Radu Negru
domni cu multa gloria 24 ani. La lildgara, pe la anul 1291
domnia magistrul Ugrin, precum se vede dintr'o diploma fOrte
11

7)

insemnat dela regele Andreiu

Astfelne face a intelege Laurian

din

cronice se spune

despre un Radu-Negru, se vede ins dintr'o diploma fOrte insernnatd un Ugrin in locul lui Radu-Negru ; deci : Ugrin este un personagiu istoric, Radu-Negruo legenda.

8. Fotino.

Coglnicnu.

Palauzow.

Pe la inceputul secolului nostru, un Grec de nOm i de limbd,

dar om de cas al Banului Dinu Filipescu, Dionisie Fotino simtla

romanesce i numal din iubire pentru tera a scris o Istorid a tuturor Romanilor, fOrte important pentru acea epocd. El nu cunoscea pe Engel, nici pe Gebhardi. IsvOrele sale sint deosebite.
Intru cat se atinge de ineeputurile Terel-Romanesci, Fotino ne interesdza prin fantanele sale cele serbesci i rornanesci manuscripte,
pOte unele disparute.
Despre timpul lui Negru-voda in specie, pe care'l numesce
TciaouX BoaPoaag Ngypog Botacsapkine, Fotino a stat mult vreme la
nedumeiire. In tornul I el a desbdtut una dupa alta diferite date
incepnd dela Miron Costin cu 1080 pina la 1215 a manastril
Campulung i ping la 1290 a cronicelor muntenesci, dar le-a respins pe tOte, ajungend la conclusiunea ca data cea mai conforma
cu mersul evenimentelor este anul 1241, cand navala Mongolilor
a trebuit sa produca o mare micare generala in regiunea CarpaWon Dupa aceea in tomul II, primind data 1241 ca acea cernuta

i recunoscuta, deja definitiv, Fotino descrie apol domnia lui RaduNegru dupd cronice, mai adaogend ildicarea episcopului de Fdgara
la scaunul mitropolitan al Terei-Romanesci i presupunend ca epi-

tetul Negru i se va fi. dat descalecatorului din causa cd era negricios la fata : pActizptvoc.
Mal jos este fOrte important capitolul despre Radu-voda fra-

XIX

tele lui Viadislav-voda i tatal lui Mircea cel Mare" la anul 1376.
Intre altele, Fotino ne spune aci ca la manastirea TismOna se afl
un crisov dela Dan-voda din 1386, fratele lui Mircea cel Mare,
unde pe tatl lor 11 numesce Radu-voda Negr u. Cu acesta ocasiune
Fotino constat ca unil dintre urmaif descalecatorului Negru-voda

a purtat de asernenea numele Negru ca titlu sag epitet : ta

1\1-1poq eug TETXov, .71 Wg i7tEDszov".

In acest mod Fotino ghicise cel de'ntaiu dualitatea sag chiar

pluralitatea Negrilor-voevoch in prima perioda a istoriei Terel..-Romanesci, aa ca'i lipsia numal third de a identifica numele Negru

cu numele Basarab a.
Un adept direct al lui Fotino a fost mareIe nostril CogalnicOnu,

cand la vrista de 18 ani, student atunci la Berlin, el a pubhcat

frantusesce o istoria a Romanilor. Dei consulta mereg pe Engel,
el a preferit totu1 pe Fotino.
Dupa Fotino, sag mai adevOrat dupa Cogalnicenu, urrnOza
Palauzow, mai observand ca epoca emanciparii lui Radu-Negru de
sub dominatiunea corOnel Santulul Stefan era cea mai potrivita
anume pe la jumatatea secolului XIII, de Or-ce tocmai atunci Ungaria era incurcata intr'un rsboiu contra Venetiei (1244) i contra
Austriel (1248-53), mai hind amenintata de Tatari (1261).
Din cele-lalte doue cartl grecesci contimpurane lui Fotino, nu
me opresc de loc asupra lui Dimitrie Filippide, iar despre fratil
Tunusli m marginesc a rnentiona notita mea, intercalata in prefata lui Sion la traducerea rornanesca a publicatiunil bor. Despre
Dimitrie Filippide in parte me tern a me atinge in ori-ce mod, in
bine sag in reg, cad nepotul sag stranepotul set, d. profesor Alexandru Filippide dela Ia1, se supera foc cand eti yorbesc despre
Dimitrie Filippide, se supOra &AO( foC cand eir nu vorbesc despre
Dirnitrie Filippide, i de sigur se va supera foc i acurna cand eg,
fara a vorbi, Ic numal ca nu vorbes despre Dimitrie Filippide.
Ierte-m !

XX

9. Aron Florian. Heliade.

La Romani prirnul manual didactic de istoria nationala a fost
Tdeea repede" a lui Aron Florian sail Florian Aaron, dupd cum
se numia el la Inceput. Publicata la 1835, cartea lui Florian este
fOrte remarcabila pina astadi, nu ca o lucrare critica, ci ad narrandum,

cu mult bun simt i intr'o limba curat romanesca. In prefata Florian ne spune : Inteacesta vreme, cand Rumanii sint pu1 pe
n drumul inaintarii, cand duhul i chipul lor de a se gandi le die)) zAuesce tot binele, trebuinta de istoria teril s'a simtit mai mult
i mai adanc decat tot-d'a-una. Dar o ast-fel de istoria a patriei,
care sa corespunga cu trebuinta i dorinta de obte i care sa
se potrivesca cu adeverul ce se cere intr'acest vec i dupa cea
?)d'acurn stare a lucrurilor, este un fapt Mae indrasnet, supus la
mil de pedice nebiruite i care aduc la desnadajduire i pe cel
mai infocat 0 mai intreprincletor duh de Ruman. IsvOrele ce pOte
cine-va consulta spre a scOte fapte si intamplari spre a le clasifica dupa vreme, loc i persOne, ca sa urclesca i sa, tesa o istoria
a Terei-Rumanesci, sint multe ; aid insa pentru pilda numesc
nurnai done : hronografurile terii i istoriile straine, i din cercetarea acestora se va vede greutatea la care e supusa alcatuirea de istoria Terii-Rumanescl. Dintr'o multime de hronografuri
ce se afla pe la unii-altii nu se potrivesc done ; istoriile straine,
afara ca nu conglasuese Mel de cum cu hronografurile teril, apol
4 ele singure i1 contraclic una alteia. .
Necunoscend pe Fotino, cad nu sciea grecesce, iar pe Samuil
Micul i pe Sincal cunoscendu'i numal din aucjite, cad nu eraii
publicate, Florian se conducea aprOpe exclusiv de cronica muntenesca cea obicinuit 0 de Engel. El a lasat neatins pe Radu-Negru
cel dela 1290, apoi mil a incalcit pe urmaii lui, pe Mircea cel
Mare il face filu al lui Dan-voda, pe adeveratul Radu-Negru dela
1373 il uit cu desavirire etc. Si totui o lunga generqiune de
Romani invelasera in cOla istoria romana numai dupl Florian,
atat de ademenitor prin frurnusetea limbei de pe atunci. Pentru
mine insurni, departe in Basarabia, cea de'ntalu carte romanesca,
pe care o citil incantat i o scieam pe din afara la vrista de sese
ani, ail fost extractele din Florian, intercalate in Crestomatia cea

ruso-moldovenesca a lui Hincu.

XX I

Al nostru Heliade nu era poet, nu era filosof, nu era istoric;

dar totui era un orn de geniti. Geniul nu scie, nu vede, ci brodesce. Dad, geniul a invqat multa carte, el poite s controleze, sa
verifice i sa rectifice ghicitura sa pe o cale metodica. Dna, n'a
invetat, remane numai cu ghicitura, o ghicitura necontrolata, neverificata, nerectificata, adesea o singura picatura de adever intre
o multime de greell. Acea picatura insa merita, de a fi semnalata,
dupa cum merita a se scete dintr'o rnovila de nasip o foita de aur.
Btranul Asachi, pe care unii 11 compara, cu Heliade, era invetat,
forte invetat, doba de sciinta i de arta tot-o-data, mai vorbind
vr'o dece limbi, dar Asachi nu avea nici o schintee de genii' :
dela dinsul nu va remane nemic.
In privinta lui Negru-vodd Heliade a dibait, c punctul de plecare cel luminos se afla numal la Cantemir. Apucand insa punctul
de plecare, Heliade a impins conclusiunile pre departe, lipsit cu
desavirire de metoda sciintifica. El recunesce ca tuturor vechilor
voevodi din familia Basarabilor li se putea qice Negri, incepend
tocmal din epoca de formatiune a nationalitatil rornane. Dintre acei
Negri aprOpe in acelai timp s'a tras de o potriva cate un deosebit descalecator pentru Tera-Romanosca, pentru Moldova i pentru
Irnperiul romano bulgar. Cat despre Tera-Rornanesca in specie, Heliade nu primesce anul descalecaril 1215, nici pe 1290, ci prefera
dela Fotino pe 1241, fiind mai apropiat de Doninul Romanilor cel
din 1274, mentionat de catra Nicefora Gregoras.
Am dat scheletul teoriei Jul Heliade, inlaturand cu totul amaruntele i nomenclatura.

o. Hurmuzaki. Hunfalvy.

Mare, immens este serviciul adus istoriei romane de Codicele

Diplomatic cel in Opte volume al lui Eudoxitt Hurmuzaki. Aa
este publicatiunea cea intitulata : Documente privitore la istoria
Romanilor". Aci me 'nchin. Dar cu totul alt ce-va este propria

opera a Jul Hurmuzaki : Fragrnente". N'ar fi trebuit ca Ministeriul Instructiunii Publice sa se grabesca a publica acesta neispravita lucrare a reposatului Benedictin, caci el-insui, de sigur,
n'ar fi dat'o la lumina in starea in care a lasat'o. Modest i rabdator, s'ar pute dice chiar sfiicios, tot o data copleit de nesce

XXII

ocupatiuni oficiale, in privinta cdrora era fOrte migAlos, Hurmuzaki

lAsa ani intregi Mr% a indrepta i fArd a mai completa prima redactiune a notitelor sale. and l'am cunoscut eti personal in Viena

la 1868, venerabilul batran eti eram tinr atunciimi spunea cd

mai are mult, mult de Mart, dar n'are de o cam data destuld
vreme pentru a se intOrce la manuscriptul seti. Peste cinci sati se
ani, el a murit. Repet incA o data, pentru a nu tirbi nemuritOrea
memorid a ilustrului BucovinOn, am fi datorl sA pastram cu sfintenia, dar nu sa ne pripim a publica nerevoclute Fragrnentele din
istoria Romanilor" ale lui Hurmuzaki, cari in ori-ce cas ni se infaAzd ca ce-va ne-gata.
Despre Negru-vodd Hurmuzaki nu aduce nernic in sprijinul
afirrnatiunii sale : absolut nemic. Dicend cd : spune traditia lesne
de impacat cu fapta istoricd", el ne asigurd ed. Radu-Negru proclamd Valachia neatarnata ca stat proprie in 1290, apoi domnesce
intre 1290-1314, la 1304 infiintezd episcopia Rimnicului, lasa dol

fii Dan i Radu dintre cari cel intdiu domnesce imrnediat" dupd
tatd-set la anul 1333 (la 1333 immediat dupa 1314 !), in fine descrie pe lang institutiunile politice i juridice la descalecarea TerelRomanesci, i despre tOte acestea nici o citatiune, decat numal pe
Miklosich despre cuvintul boier".
Repet dard inca o data, lucrarea lui Hurmuzaki este o confusA
schita preliminard pentru usul intim ad referendum, care nu trebula publicata pe cat timp nu era Inca, de publicat i pe care noi
nu avem dreptul de a o imputa autorului, de vreme ce totul s'a
facut contra vointei sale. Recunoscinta Romanilor se datorOzd lui
Hurmuzaki pe deplin pentru bogata colectiune de documente, nu
insd pentru aa numitele Fragmente", considerandu-le ca nule i
neavenite.

Este instructiv cd din totalitatea literaturel istorice a Rornanilor faimosul agitator maghiar Hunfalvy i1 gasise pe gust nurnal
i numai Fragmentele" lui Hurmuzaki, declarand cd acesta singur
se micA pe un teren cu totul istoric (bewegt sich durchaus auf
historischem Boden)". 0 asemenea apreciatiune ne scutesce de a
vorbi despre Hunfalvy in privinta lui Negru-vodd in specie, iar cat
se atinge de originile cele medievale ale nationalitAtil romane in
genere, acest polemist nu este cleat o fOrte palida repercutiune
a lui Rosier.

XXIII

In adevr, Hunfalvy n'ar trebui st figureze aci in capitolul

de fa0, de Ora-ce el este posterior Istoriei critice a Ronidnilor. Dar
fie inainte, fie dupg, o minte de acest calibru fiind subiectiva ping,
in rnaduva creerului, o asernenea minte in ori-ce epoca i'n ori-ce
situatiune scie nu ceea ce este in realitate, ci numai ceea ce vrea
sa scie. Chiar peste un secol, Hunfalvy ar persista tot la punctul
nFragrnentelor" lui Hurmuzaki.
g

ii. Bezsonov.

Publicand o colecOune de poesiile poporane bulgare in textul

original, eruditul rus Bezsonov i1 d modestul titlu de editor"
pe cand mai mult decat jurnatatea volumului intreg este o lucrare
propria fOrte interesanta i importanta, nu numal adnotqiuni, un
glosar i un tractat de grarnaticg, dar mai cu sarna un vast studiti
introductiv despre : Eposul serb i bulgar in raportul reciproc istonic i topografic", o lucrare magistrala pentru timpul cand s'a
scris i care rernane in picicire ping, astacli.
Adanc cunosctor al poesiei epice serbo-bulgare, Bezsonov a
urmarit in ea cu dinadinsul rolul Rornanilor intre eroii Slavilor
meridionali i tot-o-datg antagonismul intre ambele nOmuri. Acest
antagonism in specie ne preocupa aci. Bezsonov nu scie nemic
despre Basarabi, nici despre descalecarea Terei-Romanesci ; el nu
cunOsce de loc pe Canternir i pe Miron Costin, earl ar fi putut
sa'i detepte o suggestiune; i totui, prin simpla concep0une internt a texturilor poporane, el a descoperit cel intain ca in vOcul
de mijloc Serbo-bulgarii caracterisail adesea pe dumanii Romani
ca Negri i tocrnai ca Arabi. Scriind de'ntaiu la 1855, Bezsonov
a revenit apol din noir in 1862 la aceia1 cestiune, dar i de ast
data fara a'pl cauta un raclern in istoria.
Asertiunea lui Bezsonov, mai mult un fel de vaga divinatiune,
mi-a dat o mang, de ajutor pentru a cerceta mai departe in aceia1

directiune, a controla, a completa arabizarea Rom anilor, a o

combing, cu resultatele altor directiuni i a .ajunge in sfirit a destainui, din ce in ce mai pe deplin, adevrata origine a 'lui N e -

gru-voda.

 12. Rosier.
Dupa cum pentru istoria Romei antice era necesara critica cea
negativa a lui Niebuhr, tot aa de necesar e Rosier pentru perk,dele cele obscure din istoria Romani lor. Niebuhr motenise o idee
a lui Beaufort ; ROsler pe a lui Sulzer ; totu1 Beaufort i Sulzer,

adevratil parinti al ideel, reman departe in umbra, posteritatea

lor aparend pr-luminosa pe primul plan prin parunderea spiritului
i puterea muncel.
Inchipuiti-v un peisagiu, ale carula elemente constitutive abia
se zaresc la o distanta pre-departata. Este o padure, Qic unil ; este
o .insula pe un lac, gic altii ; este un ora pe un munte, lie o
sama. Niebuhr si Rosier respund : nu se vede ; i el dem onstr6za.
ca nu se vede. 0 asemenea negatiune este un merit necontestabil

de a opri pe cel pripii 1 de al ageri s merga din ce in ce mai

aprOpe de peisagiu. Acela care demonstrza c nu se vede, nu
demonstrza, prin ac6sta ca nu este, dar impinge pe cel-lalti de a
cerceta cu staruinta pentru a se ved ceea ce e s t e.
Un Niebuhr sag un Rosier produc o impresiune profunda atat
de durabil, incat sintem datorl a recum5sce marimea lor chiar

atunci cand nu se mai mantine mai nemic in piciOre din negatiunea lor, cad dinii ne-at silit a ei fara voe din lenea nOstra
cea rutinara, a sgandari, a munci, a ajunge in sfirit la adeverul
total sat partial, pe care '1 inlocuiam in trecut printr'o minclunOsa
afirmutiune.

Riisler a murit tinr Inca. El era pe cale de a se intari tot

mai mult i mai mult treptat. Dela 1871, cand publicase Studiele
Romdnesci, pina la 1873, cand a scris .Punctul cronologic al Reprii
Slavilor la Duneirea de jos, el cresce prin vigOrea analisel. ROsler
nu prO sciea de o cam data romanesce i era fOrte slab in me
toda linguistica, pe care cu timpul 1-ar fi apropriat'o, devenind
pte mai grOznic prin scepticism, 'Ate insa renuntand macar la o
parte sceptica, dar in orl-ce cas i mai util ca indemn la urmitrirea adeverului. Vorbind ca in filosofia hegeliana, a putO clice ca
Rosier represinta negatiunea afirmatiunil nu pentru a nimici ideea,
ci pentru a servi la dobandirea integratiunii din ce in ce mai
perfecte.

Sa ne marginim cu Negru-vod a. Rosier cunOsce aprOpe

intrOga literatura a cestiunil. El respinge cu despret aa clisa Cro-

XXV

nica a lui Huru din 1495 i Actul Magistratului Sas-Sebeului

dela 1396, dou invederate falsificatiuni, pe cari noi n'am crept
de cuviinta, nici de a le mentiona macar, dei ele n'afi uitat, intre
altele, de a atinge descalecarea Terei-Romanesci. Data 1290 din
cronicele muntenesci, ca i datele cele admise de Miron Costin, de
Cantemir, de incal, de Fotino etc., ROsler le respinge de o potriva pe tOte, mai respingend i inscriptiunea cea campulungena
din quasi-1215.. Despre Basarabi in secolul XIII Rosier nu scie
nernic. Nici o pogorire din Fagara nu s'a intamplat. Pasagiul din
Nicefor Gregoras este ctitat in trOct, dar fara a i se acorda vre-o
importanta. Tot aa nu se cla nici o importanta lui Ottocar de Horneck, pe care'l citza. Pe Luccari nu'l cunOsce ROsler, nici pe Gebhardi. Resultatul final este tergerea cu buretele a ori-ce intemeiare
a Terei-Romanesci. Nici vechimea Basarabilor, nici vre-un Negruvoda, nernic. Dupa o hmga i laboriOsa cercetare, executata intr'un
mod magistral, Rosier ne las o fOia, alba, remanend ca alp s'o
umple.

Fara negatiunea cea fOrte serids. a lui Rosier, en n'a fi simtit

imperiOsa datoria, fail a mai arnana, de a intreprinde Istoria criticd
a Romdnilor, urrnat apoi de lucrarile d-lui Oneiul i de opera d-lui

Xenopol, e cel de'ntain in acosta cruciata pentru redobandirea

Santului Mormint.

LITERATURA DUPA ISTORIA CRITICA A ROMANILORv.

13. Bibliografia.
Ilusden, Istoria ciilic a Romanilor, Bueurescl 1873 in-4; ed. II 1874. Idem, Hisloire critique des Roumains, edition entirement refondue, trad. p. F. Dame, lr faseicnle, Bucarest 1878 in 8. Mem, Originile Craiovel 1230-1400, BucureseT 1878 in-8.
Mem, Basarabil: eine? de unde? de ca.nd? Bucuresci 1894 in-4 (cfr. Etym.-magnum
t. III p. 2540-92). Idem, Strat si substrat : genealogia popOrelor BAlcanice, Bucuresci
1893 in-4 (eft. Etym. magnum t. III p. VXXXVI1). Idem, RomaniI Banateni, Bucurescl 1896 in-4.
A. Xevopol, Istoria Romanilor dela intemetarea terilor romane pinti

Ia Petru Rares, last 1890 in-8 p. 1:1-33, 68-77; cfr. la Tocileseu, Rev. pentru istoria
1885 p. 13-28.-1dem, Istoria Roinnilor pentru clasele primare, ed. IV Bucurescl 1881
in-8 p. 47-8, 116-7; ed. X Ias1 1891 in-8 p. 63 sq. Mein, Histoire des Roumains de
D. Oneida, Rada Negru i origila Dacie Trajane, Paris 1896 in-8 t. I p. 194 sqq.
nile princinatulul Terif-Romanesci, in Cony, lit. t. XXIV p. 817-33, 944-58, 1044-55;
Gr. Tocit. XXV p. 41-50, 100-10, 520-39; t. XXVI p. 24 - 68, 237-58, 332-7.
lescu, Manual de Istoria romfma pentru scOlele secundare, Bucuresd 1894 in-8 p. 25, 26,

XXVI
30; dr. D. Dan, Toponirnia.-Pugariii, Date istorice privitre la familiele nobile romane,
Sibiu 1892-5 in-4 t. I p. 154, t. II p. 256, 322, 388. - S. Krz?Actnowski, Poczqtki Woloszczyzny, KrakOw 1889 in-8 - N. &Imescu, Domnul B. P. Hasdeil ci Radu-Negru,
Bucuresci 1885 in-8. - Dr. Bethy, Az Oldh nyelv Os nernzet megalakulasa, Nagybecskereken, 1890 in-8 p. 164 sqq ; cfr. Sercambi, Le croniche lucchese, t. I p. 326-8. Idem, Deslegarea cestiunil originil Rornanilor, trad. de I. Costa, Budapesta 1896 in-8 p.
24 sq.; cfr. Rakovsky, Bump= c'rapriva p.124, 194.- E. Kalu2niac1ci, Historische Notizen, in Miklosich,_Wanderungen der Rumunen P. 39 sqq.- T. Tarnm, Ueber den TJrsprung der

Rumanen, Bonn, 1891 in-8 p. 136.-Mileti et Agura, llaIOpOMLHllT If TtxxaTa caaV. A. Urechia, Comisiunea inWIHCKa urroremocm, &Dia 1893 in-8 p. 17 sq., 36, 48.
shrcinata de Ministeriul de Interne cu cercetarea sternelor Regatului si ale judetelor,
Bucuresci 1891 in-4 p. 9-10. - N. Beldicnu, Elernente de istoria Romftnilor, Ias 1894 in-16,
II p. 25, III p. 19. A. Mihaelescu, Istoria Teril-Romanescl, Ploiescl 1894 in-8 p. 25. - Idem,
Legende istorice, Ploiesci 1894 in-8 p. 17-20.- B. Drageseu, Estract din istoria Romanilor pentru usul scaelor prirnare. Ed. IX. Ploesci, 1889 in-8, p. 21. B. Seccirenu, Prescurtare din Istoria Romanilor pentru elevil scOlelor primare. Ed. X. Bucuresc11893 in-8 p. 25,
30.-- C. Gatlin, Lectiuni din istoria Romani] or pentru scolile primare. Ed. If I.Botosani 1893
in 8 p. 27.- Prcut A. Popescu, Noua metoda pentru invht,amintul istoriel Romaniel. Bu-

curesci 1881 in-8 p. 12-14. - E. Ropald, Notiuni de istoria Romanilor pentru scOlele
primare, ed. III, Iasi 1883 in-8 p. 23 5. - M. Andreian, Mic curs de istoria Romanilor,
.A. Putu, Prescurtare din istoria Romanilor, Iasi
Pitesci 1886 in-16, ed. III p. 42-8.
1887 in-16, ed. IV p. 8 sqq.

I. Vasili21, Curs de istoria Rornanilor, 13Orlad 1883 in-8,

ed. I p. 20-1 ; 1891, ed. V p. 29. - G. Cristescu, Manual de istoria Rornanilor pentru
sclele primare, Ias1 1877 in-8 p. 39 -41, 170-72. G. Hrisoscoleu, Elemente de istoria
Romanilor, last 1878 in-32, ed. II p. 21. - C. Handocd, Prescurtare din istoria Romanilor, Galati 1877 in-8 p. 19 sq.- M. Florenyi Notiuni de istoria Romanilor, Thicuresci

1882 in-8, ed. XIII p. 26-31.- Sera finz Ionescu, Istoria Romana conform nouei programe,

M. Tintri, Curs elementar din istoria RoFalticeni, 1893 in-8, I p. 13, II p. 30-32.
rnanilor, Focsani 1831 in-32 p. 22-26. C. Mofescu, Primele cunoscinte dupa istoria
G. R. Melidon, Istoria nationalh,
Romanilor, Braila-Constanta 1880 in-8 p. 14 sq.
Bucurescl 1876 in-8 p. 6, 36 etc.- Scraba, Negulescu i Teodositi, Carte de citire, Bucuresci
1897 in-8 p. 114-15.- Ghenadie Endeinu, Crestinismul in Dacia si crestinarea Romnilor,
Bucurescl 1878 in-8 p. 184, 222 ; cfr. V. PredOnu, Existenta i organisatiunea ierarchiel
bisericesci la Romani, Bucurescl 1896 in-8 p. 76 sq. -A. Densufianu, Negriada, epopeia
nationala, Bucuresci 1879- 84, in-8.

14. Istoria critic a RomAnilor i suplementele.

Immediat dupa publicarea Studielor romanesol" ale lui Rosier,

sguduit prin acea mastra lucrare, eil m'am apucat a scrie i am

publicat la 1873 prima editiune din Istoria criticc, dupa care a
urmat apoi a doua editiune revecluta i Mite adacise la 1874.
Titlul special al volurnului era tot-o data ca o programa, : Pmintul
TereI-Romanesci in secolul XIV : intinderea teritoriala nornencla-

tura

actiunea naturel

reactiunea omului

urbile danubiane

urbile carpatineurbile campenesintesa. Primul cap din istoria

analitica, a formatiunil Staturilor Romane. Din acea programa
aparuse nurnal primele trei puncturi ; lar primul punct singur, in-

XXVII

tinderea teritorialg, f6rte amplificat in mai multe privinte, a fost

publicat frantusesce la 1878, fiindu'rni cerut atunci de Ion Bratianu
pentru Congresul dela Berlin. Este de regretat ca editiunea francesa
a remas aprOpe necunoscuta specialitilor i nu mai este de vinclare.

Aparitiunea operel mele produse o impresiune fr exemplu

la not Din prefata editiunii a doua extrag urmatorul pasagiu :

Publicand prima editiune in fasciOre, inainte de a fi inceput

volumul II, se cerea deja o a doua editiune a volurnului I. Parlamentul, in .edinta din 16 februarid 1873, vot un premiU pentru
continuarea Istoriei Critice a Romanilor. Sintem datori in acesta
privint a rnulturni mai cu sama principelui Demetrit Ghica, d.
B. Boerescu, d. C. Graditenu, d. Guna Vernescu, d. G. Chitu,
d. T. L. Maiorescu, d. C. Aninoianu etc. Domnitorul se prenumra la mai multe exemplare, i a bine-voit a ne exprime dorinta de a vede o editiune francesa sub auspiciele Mariel Sale.
Afara de acesta, printr'un decret din 3 februarid 1874, Domnitorul a decernut autorului marea rnedali de aur pentru istoria
national. D-nil E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, August
Piacov din Craiova, N. Mandrea, Dr. V. Vladescu i altii at conn curs mult la respandirea operel, iar d. librar Socec s'a grabit
din propria initiativ a ne oferi hartia in conditiunile cele mai
inlesnitOre. Sintern recunoscetori d-lui Ion Bratianu de a fi conceput ideia infiintarii unel societati pentru sustinerea intreprinderil
n nOstre, dei proverbul despre copil cu doue m6e ne Meuse, conservand simtirnintul de gratitudine, a declina propunerea. D. primministru Lascar Catargit a incuviintat a se tipari a doua editiune
17

11

1)

))

la Imprimeria Statului, iar d. General Tell, atunci ministru de Culte,

lua prin prenumeratiune un numer insemnat de exemplare pentru
/7a fi distribuite la examene scolastice. In fine, ceea-ce ne-a rinFat
l) nu 'mai putin, Consiliul Permandnt al Instructiunii Publice adnnse

ca obligatere in invetamintul primar cartea de istoria romana a

d-lui M. C. Florentit, basata pina la anul 1400 pe resultatele cern cetarilor nOstre, pe cari le-arn veclut adoptate de asemenea in
17

manualul colegial de geografia a d-lui Anghel Demetrescu, in

L'annuaire general de la Rournanie a d-lui Frederic Dame, etc.

In strainatate, ca prim resunet al acestui succes in Romania
a fost profesorii Hugo Schuchardt i Gustav Meyer.

XXVIII

Lsand acurn la o parte din Istoria criticd mai multe cestium

fOrte importante, desbatute acolo pentru cea de'ntalu data, dar
frt o legatura directa cu lucrarea de fata, me volu margini a indica dupa a doua editiune in studiul al doilea unrnatoril paragrafi,
in carl se limped.esce raportul intre Basaraba 1 Negr u- v o d a,
precum i realitatea cea concreta a unul R a d u- Negru:
43. Doi Negri-voevodi.
45. Personiflcarea originilor nationale la Romani.
46. Originea fabulei despre venirea lui Negru din Fagara.

47. Originea fabulei despre inchinarea Basarabilor lui Ne-

..

gru-voda.

49. Resumat despre nnitul lui Negru-voda.

50. Cine a fost Negru-voda cel adeverat.
52. Radu-Negru i Radu Grecenu.
53. Originea manastiril Tismna.
54. Originea manastiril Cozia.
55. Originea manastirii Cotinena.
56. Originea manastiril Campulung.
57. Resumat despre Radu Grecenu.
63. Resumat despre adeveratul Radu Negru.
61. Tera Negrilor in sagele scandinave.
65. Negra-Bulgaria, Negra-Ungaria i Marea-negra.
))
66. Charta epica a Arabiei dela Dunare.
1)

1)
1)

1)

Resultatul cercetarilor rnele a fost :

In muntii Olteniei, al Hategului i ai Terniianei elementul romanesc, incepend din epoca lui Traian, s'a mantinut nestramutat
in tot cursul vecului de mijloc.
Pe acesta intindere teritorial, mai ales in Oltenia, domnia
peste Romani nemul Basarabilor, a carora mam nobilitara, adeca
emblema pe steg, era capul negr u.
Basarabii, respandindu-se treptat afara din Oltenia spre resarit,
capul cel negru de pe steg a dat nascere legendel poporane despre

Negru-vod a, de unde apol Negri toti Rornanil din regiunea

Dun Aril.

Statul Terel-Rornanesci n'a fost intemeiat vre-o-data de un

singur principe, ci opera succesiva a mai multora, dintre carl cel
mai insemnat a fost Alexandru Basaraba intre 1310-1360.
Ca personalitate concreta, n'a existat in istoria nestra nici un

XXIX

alt Radu-Negru afarA numai de filul lui Alexandru BasarabA,

tatal lui Mircea cel Mare, vestit mai ales prin fundarea de man/stet
Dintre predecesorii lui Alexandru BasarabA, do ati fost cu
desevArire necunoscuti inainte de Istoria critice

insu1 tatAl acestui

principe : Tugomir, mal corect Tehomir, inainte de 1310, iar la

1240 banul Basarabe, deja atat de puternic incat cuteclase a se
opune teribilei invasiuni a Mongolilor lui Batu-han.
Dupa aparitiunea Istoriei critice, n'a incetat de a me preocupa
aceiai teoriA, cautand a o completh i a o perfectiona, anurne cele
trei elemente esentiale : de'ntMu continuitatea nationalitatil rornane
in Dacia lui Traian, apoi originea Basarabilor, in fine epoca i modalitatea formaVunil Statului Terei-Romanesci. Ca suplemente ulteriOre la opera cea fundamentala, am publicat astfel succesiv :
Strat o i substrat i Thmdnii Beinateni, ca respuns definitiv la
prima intrebare ;
Basarabif i Originile Oraiovel, relativ la intrebarea a doua,
cAtra care in Marele Etimologic se mai p6te adaoga articlul Ase'n.
Mai 1'61-pane acuma pentru a treia :
Negru-vodei.

Mai intaiu de t6te, voiu resuma intrega literatura a acestel

ultime probleme in intervalul de aprOpe un pAtrar de secol dela
1874 pinA la 1897.

Tata al teoriei, am ateptat destul timp, lasand'o sa se coma

printr'o indelungata critica. Ascultai tAcend doe-cleci i dol de ani.
Regret a constata cA nu tocmal mult m'au folosit observaVunile

altora. Imi reieat dara pe Negru-vo d a pentru a me rosti eginsumi asupra'i intr'un mod definitiv, intr'un mod definitiv cel puin
pentru mine, caci batranetile imi arm* Ora plecarii, pe jumAtate
find deja plecat.

g 13 A. Xenopol.
Din cele doue redactiuni ale lucraril speciale a d-lui Xenopol
despre Negru-voda, una din 1885 i cea-lalta din 1890, deosebindu-se una de alta pre-putin, voit aye aci in vedere numai pe cea
de'ntaiU, find indreptata i mai cornpletd.

XXX

Adversarul cel mai far reserva al teoriei mele din Istoria

critica este d. Xenopol, adversar fOrte cuviincios i mai cu sama
fOrte meter.

El nu primesce pe lid un Negru-voda, afara de acela din cronica muntenOsca cea din epoca lui Mateiu Basaraba, adeca nu primesce decat pe Radu-Negru cel descalecat din Fagara anurne la
anul 1290. Dupa d. Xenopol acest Negru-voda era tot din familia
Basarabilor, dar nu Severinen, ci ArdelOn nOo.
Pe linga cronica, d. Xenopol se raclim pe documentele cele
dela Campulung. Inteo nota el clice : Este de observat Ca d. Hader', pentru a 'i intemeia argumentarea, nu amintesce prin nici
un cuvint de cele 6 documente, cari pornenesc despre hrisovul
lui Radu-Negru". In aparenta, obiectiunea e sdrobitOre. In real
tate insa, cele 6 docurnente ale oraplui Campulung, chiar daca ele
ar fi originaluri, nu nesce simple copie ca cele existente, sint
intocmai omogene cu documentele cele despre TisrnOna, Cozia,
Cotmna, ba i despre mnstirea tot dela Campulung, a carora
absoluta falsitate eti am demonstrat'o in Istoria critied. Prin urmare, fat cu o asemenea perfecta omogenitate, nu e1 trebuiam sd
me mai opresc degiaba asupra mistificaVunil celei cronologice ale
celor 6 documente relative la oraul Campulung, ci insu1 d. Xenopol era dator sa se opresca asupra Tismenei, Coziei, Cotmenei, mai
in specie asupra manastirii dela Campulung, pe cand pe t6te acestea el nu le amintesce prin nici un cuvint". A m 'ntreba d. Xenopol pe mine in loc ca sa se 'ntrebe pe sine insu1, Tata ceea ce
este o culme de abilitate.
Inca ce-va ca un apendice la acea abilitate. D. Xenopol se face

a nu fi citit in Istoria criticd la pag. 148 un crisov original din

anul 1576, in care se constata limpede c numele Negru-vodet

ii

purtase tatal lui Mircea-cel-Mare, adeca Radu-voda cel de pe la 1370.

Despre acest R a du-Ne gr u un adevrat R a d u-N egr u este

un crisov original, nu copia, i este un crisov cu mult mai vechiu

dent tOte cronicele muntenesci cele pastrate pina astaqi. D. Xenopol nu vrea sa scie nimic despre acest crisov, Tar pe tatal lui Mircea
cel Mare il numesce nurnal Radu fara nici un adaos de Negrul. 0
asemenea adanca tacere despre un act necontestabil este inexplicabila altfel decat numal dOra ca un fel de abilitate, un hazli
neznaf al Muscalului.

0 alt abilitate este asertiunea d-lui Xenopol ca: Cronica ano-

XXXI

nima, care a fost redactata in partea lu cea veche cam pe timpul

lui Radu cel Mare ( 1493 1508), aa dar cu vre. o 200 de an/ in
urma coboririf lui Radu-Negru, raportza etc.". Dar cine ore a
dovedit vreo-dat c. acea parte a cronicei anonime este de pe la
1493? In acea cronica s'a intercalat viqa patriarcului Nifon, scris
in adever in prima jurnatate a secolului XVI, atata tot ; restul intreg, fie inainte de Nifon, fie in urma, este din a doua jumatate a secolului XVII, mult mai incOce decat crisovul de mai
sus din 1576 mult i mai incoce mai ales dent relatiunea lui
Luccari.

Despre acest Luccari, la care am ajuns, d. Xenopol vorbesce

forte frurnos : Raguzanul Giacomo di Fietro Lucari scrie pe la

1590 nisce anale ale patriel sale. Pentru a pretui Insemnatatea

naratArilor lui Lucari asupra irnpregiurrilor istoriei romane, tre-

bue sa scim ca mai multi membri din familia lui at jueat roluri
11insemnate in Wile dela Dunare. Aa un strabun al set, Marcu
Lucari, fusese ambasador al republicei Raguzel la regele Serbiel
Uro in anul 1323. Un altul, Nicolae Lucari, mijtheise ceva mai
taiviti casatoria fiicei lui Vladislav Basarab domnul Munteniei,
Slava, cu Uro al V-lea al Serbiel. Matei Lueari deveni ban al
Slavoniei in timpul tineretelor lui loan Corvin de Huniade i
ajuta mult acestuia a se urea in fruntea statului unguresc. Se
vede deci ca antecesoril lui Giacomo di Pietro se purtase i prin
trile romine sat trise in vecinatatea lor, incat el putuse culege
11

informaple sale din insemnarile lAsate de ei. .AcOsta este cu atata

mai necesar de admis eu cat intre izvOrele consultate de Giacomo di Pietro, pentru alcatuirea cronicel sale, se vd aratati numal
Bonfinius, Botero i Cromer, cari tocmai nu contin nimic asupra
faptului descalecaril Munteniei, incat se cuncisce din acsta impregiurare ca. el a trebuit sa'i fi that sciintele privitore la acsta
parte a relatiunilor sale din alte isvOre...
Pina aci fOrte frurnos. Acum ins se ineurca. Pe la 1450, dupa
btlia dela Cossovo, Domnul rnuntenesc Dan-voda trimise la sultanul Amurat pe boierul Murgul ca s. incheie cu Turcia un tractat de pace. Am vclut mai sus ( 2) ca acel ambasador romanese scrisese pe la 1460 o pretiosisim notit cronologica moldomuntenOsea, pe care o poseda in manuscript Luccari. D. Xenopol
recunosce epoca i extrema importanta a acelei notite. Este cea mai
veche schita de cronica romanOsca tocmal de pe la jumatatea se-

XXXII

colului XV, sub generatiunea immediat urmatOre dupd inarele Mir-

cea. Inca o data, d. Xenopol o recunOsce. El bine, acea cronica

confirma ea re pe un Radu-Negru dela 1290? Nici decum. Luccari ne spune ca Negro-Voievoda" domnia la 1310 i era tatal
lui Vladislav Basaraba, adeca nicl un fel de R a d u, ci celebrul
Alexandru Basaraba, bunicul marelui Mircea.
Isbindu-se de acest text, d. Xenopol qice : Deosebirile in pri-

virea datel, pe care Lucari o pune la 1310 in loc de 1290,

numele nedeplin al intemeietorului Negru-vocla in loc de Radu-

Negru, ne arata tocrnai c. Lucari nu reproduce traditia curat,

astfel cum ea se afla in gura poporului, i deci tocmal acsta vanriatiune, precum i grepla invederat care face din descaletor
tatal lui Vladislav Basarab, dati o mai mare valcire spuselor sale.
0 mai mare valOre, da ; nu insa in favOrea teoriei dlui Xenopol,
pe care o dararna cu desavirire cronica lui Murgul. Dad se va
11

apnea cine-va a lasa numal partea finala, din numele d-lui Xenopol
va atribui d-lui Xenopol o paternitate minclunOsa, fi-va acsta
i
//a da o mai mare valre spuselor sale" ? Ce fel de pledoaria este

una ca asta ?
Tot aa, bonne mine a mauvais jeu" face d. Xenopol in privinta casatoriel regelui serbese Milutin cu flea unul Domn al Romanilor, o casatoria pe care atat de bine o fixza Cantemir la anul
1274 prin confruntarea textului lui Gregoras cu textul lui Pachymeres. D. Xenopol nu baga in sama pe Pachymeres i gice : Nu pOte
ndeci sd se refere Valachia lui Nicefor Gregoras decat la Muntenia,
;far principele a carui filed Milutin o tinuse in prima lui casatoria

nu pte fi decat Radu-Negru, intru cat in cel 10 ani trecutl dela 1290, data intemeieril statului munten, pina la 1300, epoca
cand Milutin voesce sa inchee a patra lui casatoria, el avuse tirnpul
7)de a tin i a lepeda pe cele trel ale lui femei. A lepeda 3 neveste in 9 aril*, fie ; dar d. Xenopol WO, ca. la 1299 Milutin era de

45 ani, deci pentru prima ra se va fi casatorit in 1290 la virsta

de 36 ani, flacau unguresc, intargiand peste mesura pentru hatirul
teoriel, dei tot dupa aceiai teori a d-lui Xenopol regele srbesc
era aa de grabnic de a schimba 3 neveste in 9 ani ! Cantemir fixa
acea casatoria la anul 1274, Engel la 1276, bunul simt nu permite a pogori data mai jos; dar atunci ce facem cu 1290?
In sfirit, actul unguresc cel din 1291 despre Ugrin ca stapan
'al Fagaraplui nu se pare d-lui Xenopol a fi o incompatibilitate pentru

XXXIII

a app. la 1290 pe un Radu-Negru ca duce al Rigaraplui : unul

era stapan peste orapl Fagarq, eelalt
argumentOza d. Xenopol
era duce al intregei -teri a FAgaraplui. Urmza darn ea Radu-Negrul

era senior direct, lar Ugrin vasal. Fie. Cum de se intampla insa ca'
vasalul Ugrin se duce a se judeca &parte tocmai la Belgrad, fara
a se mentiona maear in diploma seniorul cel direct? S'ar put6 intimpina ea Radu-Negrul ii va fi perdut ducatul cu un an inainte
prin plecarea peste Carpati. Dar perdend ducatul, cum de mai rmanea el duce ? Despre Ugrin e unul sustin pur i simplu ea el
n'a stapanit nici o data vre-o rnoia in ra Fagaraplui, ci numal
eapetase tin drept pe harti. D. Xenopol a scapat din vedere acest
motiv de recurs, singurul serios, dar prin care procesul lui Rid uNegru cel dela 1290 totql nu se cntiga.
In sfera lui Negru-voda d. Xenopol profita din Istoria cr itica
numai de dou puneturi, earl aminclou ia fost de mil ogur.
Pina la mine niminea nu sciuse ea tatal lui Alexandru Basaraba se numia Tugornir. D. Xenopol adopta acest punet documental
1 clice: Tatal lui Alexandru Basarab este deci dupd doeumentul
rnaghiar Tugoinir, dupa acel muntenese Negru Basarab, de uncle
purtate de una i aceimi
l) se vede ea arnbele aceste nurni erati
persOna i ea intemeietorul Munteniel era e1-insu0 un Basarab".
D. Xenopol -tine fOrte mult ea intemeietorul Munteniei sa fie toto.data Radu. Acurn dara acest intemeietor pc5rta nu un dublu, ci
un triplu nume: Tugomir-Radu-Negru Basarab, ceva des la Spanioli, fitr exemplu la Romani.

D. Xenopol mai tine in ace14 mod la titulatura lui Negruvoda cel din 1290 ca duce al Amlaplui i Fagaraplui, find ca
ap este in cronica. Nesocotind acOst particularitate, cand ajunge
apoi la diploma Jul Vladislav Basaraba din 1372, uncle titulatura se publica tot-d'a-una inainte: dux novae plantationis terrae
Fagaras", d. Xenopol observa : Credem cu D-1 Hasda 1st. Crit.
p. 19, ca trebue citit novae plantationis et de Fagaras ; cad Fagarmul, ducatul vechm de batina al voevogor munteni, numai
Dar la mine acea n159, plantatio
)) nova plantatio nu putea fi."
in diploma din 1372 se exPlica prin Amlae. D. Xefiroprcl)Irva trebui dart sa trga Amlaul din titulatura lui Negru-voda cel dela
1290. tergend pe Amla, de ce sa nu trgt i pe FzIgaraV
01,080, IV,

XXXIV

SA mai adaog ca tot dela mine, d. Xenopol adopteza intact

pe Basaraba-ban" cel dela 1240.
Erudit, muncitor i Mite abil, dar mai pe sus de tOte ultra-

conservator in sciinta, dqrnan instinctiv al vederilor noue, al radicalismului sciintific, d. Xenopol este un factor necesar in literatura nOstrA istorica. Amindoi sintern pre-indrasneti, et" a sparge
ctI nebataturite, d. Xenopol a propti cu ori-ce pret drumul cel
vechia, eti nemultamit cu ceea-ce este, d. Xenopol ingrijit ca nu
cutn-va sa OsA mai reg. Este o absolutA diferintl, de tendinte. Ca
d. Xenopol, nu scie niminea la noi a suspe mai cu taria si a argumenta mai cu metepg datele cele inrAdAcinate in istoria. Este
dara bine ca inovatiunile sa treat mai intAiA prin antagonismul
d-lui Xenopol. Daca acest antagonism nu reuesce, dad, inovatiunea

resista pina la capet biruitOre, atunci d. Xenopol ar trebui sa se

retraga, n'are incotro, dar se va retrage folositor ca mareplul
Massena prin Elvetia. A trecut i .Negru-vodei prin cL Xenopol, uf !

Am spus ca eminentul istorie se va retrage. Este mai bine a

qice ca el se va intOrce Ia mata. In adevOr, d. Xenopol incepuse
din capul locului de a impartV aprOpe pe deplin teoria rnea, anume in manualul sea de Istoria Romanilor pentru clasele primare". In primele editiuni, dintre cari e am de'nainte'mi pe a patra revepta i corectata", la 1881 d. Xenopol nu tinea la anul
1290, se Pleca mai mult catra anul 1210, afirma cucerirea FAgaravlui de Ultra Basarabi intro anii 1170 1180, recunoscea cl RaduNegrul cel istoric este numai tatAl lui Mircea cel Mare etc. ; iar in
Note pentru profesor" la finea volurnului d. Xenopol invOca mereit autoritatea lstorig critice. Acele prime edqiuni nu semena insa
loc cu cele ulteriOre, dintre earl am la indemana pe a: qecea
revequta, corectata 1 adaosa", la 1891, publicata peste un an dupa
aparitiunea operei celei vaste a d-lui Xenopol, uncle tatal lui Mir-

cea cel Mare este numai Radu" farA Negru", lar Radu-Negru
se app tOpn la 1290, intocmai in conformitate cu cronica cea
tipica. In primele editiuni d. Xenopol imi stringe mana, in cele
urmatore imi intOrce spatele. Et eram cam supOrat pentru acsta,
dar nu mo mai supOr...

e,

16

I. Pucariu.

Cele dou volume: Date istorice" ale d-lui I. Pucariu, sint

de o mare importanta pentru istoria Romani lor peste tot, nu numai ca o fOrte bogata adunare de materialuri, ci mai ales ca un
colosal indreptator pentru a intreprinde i a utilisa cercetari i
descoperiri ultericire. Ni Se mai prornite un al treilea volum, pe
care '1 ateptam cu o legitima nerabdare. SA observarn ca d.
Pucariu ne da material 1 Ora1 material, dar nu pretinde a desccise el-insu1 acele Date istorice", a le armonisa, a trage din ele
conclusiunl definitive totale, i nici macar pe cele partiale.
Cutioscend bine literatura istoriel romane, d. Puvariu o intrebuinteza din cand in cand pentru a adnoth unele puncturi documentale din colectiunea sa, se feresce insa cu staruinta de a se
rosti intr'un mod decisiv asupra cestiunilor celor controversate.
Tot aa in privinta lui Negru-voda.
Reproducem in-extenso un lung pasagiu :
Negru-voda, numit i Radu-Negru-voda, Domnul Torei R0rnanesci, duce al Fagaraplui i Amlaului. Despre existenta istorica sail maid, a lui Radu Negru-voda all scris mai multi savanti mai vechi i moderni fara d'a fi putut veni la un resultat
positiv. Sint unii cari indigitOza ca trecerea Rornanilor din partile Faggraplui 1 Amlaulur peste munti in Valachia s'a intamplat in urrna strirntoriril lor prin colonisarea Sailor in ArdOl cu
1,

))

ocasiunea expeditiunilor cruciate pe la mijlocul secoIului XII. Altii

aduc ocuparea Valachiei prin Negru-voda in legatura cu funclarea
Irnperiului Blacho-bulgar sub Asanich (1186-1205). Inscriptiunea
dela Campulung arata ca manastirea de acolo e zidita de Negruvoda la 1215, prin urmare descalecarea lui a trebuit sa se in)) tample mai 'nainte de aceea. Hasdeti admite Ca Romanil din Ora
21

Migaravlui intre 1200

1210 au ocupat regiunile dela Campu-

lung i Arge, i de aci incolo pe la 1270-1280 pina in directiunea Kiliei; dar tine pe Negru-vocla nurnal de 0 firma ce o all
purtat I3asarabii 1 mai nainte i dupa aceea, *far o perscina pc)sitiva istorica numita Radu-Negru-Basarab all el numai in Radu
))
tatl lui Mircea I. Fotino pune descalecarea lui Radu-Negru dela
Fagara in Valachia la 1241 ca urmare a invasiunii Mongolilor.
Istoricii unguri, incepend dela Engel, Sulzer etc., ca sa, lase loc
nliber color cuprinse in diploma lui Bela IV data IoaniVlor in 1247
12

XxxvI
si sa pOt urma immediat si diploma lui Andreiu III din 1291,
data lui Ugrin ca stapanitor al Fagarasului si Sambetei, strimtoresc descalecarea lui Negru-voda intre marginile anului 1290.
Din tOte acestea, precum si din traditiunile poporului, care si astaqt mai numesce ruinele din Co ltii Brezei lingd Fdgaras Cetatea
lui Negru-voda, din inscriptiunea manastiril Campulung din 1215,

4 din nenumerate texte

istorico-cronice,

se 'Jae deduce fara

indoat ca un Negru-vodd, care, descalecand dela lidgaras si trencend peste rnunti cu o. multime de locuitori, a fundat statul Va-

lachiei, a existat negresit; ti mpul in sa cand a trait si can d

1)a urmat descalecarea lui, pina acutn n'o a putut fixa
nimenea, i cred cit n'o va pute determina nici cand...
In pasagiul de mai sus, resumand parerea mea din Istoria
n

crilica, d. Puscariu a scapat din vedere afirmatiunea mea ca mi;carea cea medievala din FAgaras spre Campulung, spre Arges, spre

Kilia, nu se datoria F agar a se nilor de bastina, ci Severin en ilo r celor cuceritori mai de'nainte ai lidgarasului.

Cu tOta reserva sa, inteun alt pasagfu d. Puscariu se arata

dispus, f6rte dispus a atribui lui Negru-vodd, ca intemeietor al
Terei-Rorndnesci, anul ce-va inainte de 1215, lar unui alt Negru din aceiasi familia anul 1290, recunoscend tot-odata ca acei
Negri nu erat Fagaraseni, ci Severineni. Acest pasagit suna :
Radu Negru-voda, Donmul Terei-Romanesci, duce al Fdgarasului

si Omlasului, a trecut c o multime mare de Romani peste Carpati inca thainte de 1215, pentru cd, inscriptiunea'ce se vede la
manstirea lui Radu Negru-voda din Campulung spune ca el o a
nzidit la 1215. Se vede ca el a reintemeiat statul Valachiei indata
,,dupd infiintarea Imperiului Bulgaro-valah sub Asanic.11, Intrand cu

acetila in Ore-care confederatiune, din care apol at urmat multe

controverse cu statul Ungariel, carele aspira nu numai la Valachia,
dar exercita Ore-care jurisdictiune suzerand i peste ducatul Fit,,garau1u1, unde Domnii Valachiel conferiat donatiuni etc. La 1291
in adunarea regnicola a NObililor: Secuilor, Sailor i Olahilor,
nOrecare Ugrin reclama i castiga dominiul Fagarasului ca ereditate dela protoparinti. Ei sint de parere ca i Ugrin acesta a fust
nun urmator din dinastia lui Negru volt, transformanduse .Negru
))

in Ugrin .

.X XXVII

Uit And o distanta aprOpe seculard intre 1215-1291, un interval de 86 any, d. Purariu ne spune in sfirit intr'un alt loc :
Dup. ce Radu Negru-vodd, Domnul Fagitraplui, curAnd inainte
de actul lul Ugrin mai sus amintit-(1291), a fost trecut peste Carpati, venim la presurntiune cit el a trebuit sA fie unul dintre protopdrintil lui Ugrin, i cit deosebirea intre numirea de Negru i
Ugrin nu provine de alurea decra numil dela diferinta dialectica
dintre limba romand i cea maghiara. De altcum numele Ugrinus
ocure i intre voevoclii Ardelului la 1274 1 intro banii Sever-nnului la 1268-75. Intr'un alt pasagiu, ce-va mai reservat, d.
Pucariu pune un notabene : Dupd, ce Radu Negru-vodd, Domnul
Edgitraplui, curand inainte de actul lui Ugrin mai sus amintit
a fost trecut poste Carpati, re n'a fost i el unul dintre protoparintii lui Ugrin? i re deosebirea numirii de Ugrin i Negru
nu e numal o schimonositura stilistic ?, uncle descalecarea lui
Negru-vodd o pune putin inainte de anul 1291, nici decum inainte
de 1215.

Contradictiunea intre diferitele pasage se explicit prin nesiguranta d-lui Pucariu Ltd cu diverginta pitrerilor i a indicatiunilor.
Pe de o parte, impresionat fOrte mult de inscriptiunea cea din 1215
a manastirii dela Campulung, o inscriptiune pe care o adoptase

Sincal, dar care este invederat apocrifd, de vreine ce nici o mitnitstire n'a existat in Tera-Roinanescd, inainte de anul 1866, cea
mai veche fiind aceea dela Vodita sub Vladislav Basarabd ; pe de
alta parte, veqend in istoria criticd demonstratiunea ca a fost
mai multi Negri-voev4i, cari erail to-VI din tera Severinului, lar nu
din Fagara; in sfirit, neputend a nu recunOsce importanta faptului documental al lui Ugrin din 1291, asupra caruia insistase mai
ales Laurian ; d. Pucariu a cdutat sA'0 formeze un al seri modus
vivendi, care sal rnultumscit intr'un chip provisor, dei nu este
de loc rnultumitor nici chiar pentru dinsul. Ori-i-cum, prin pluralitatea Negrilor veniti dela Severin i trecuti prin Fagitra d. Pucariu se apropia in principiti de Istokia criticd, mai mult in ori.ce

cas dent de ori-care altd teorid.

 17. Gr. Tocilescu.

In privinta lui Negru-voda, d. Tocilescu se tine aprOpe de Istoria criticd, dorind totql a nu se pre-depdrta de cronica cea
rnuntenOscd, adecd tot-o-data de ci. Xenopol. Din cronica el lea
anul descdlecdrii la 1290, dar din Istoria criticd, ca i d. Xenopol
de asta datd, adapteza la acea epoca pe Tugornir, punend: Tugomir

1)Basarab numit in Domnid Radu-Negru-voda (1290-1320)",

catrd care aplica erV amruntele cronicei, incheiand ca : Tugomir
putu sd unesca pe toti Romdnii i sd'O statornicesca stdpantrea
asupra intreg Principatului", lsand insa la o parte Rigdrapl,
contra d-lui Xenopol, pentru a nu se ciocni cu Ugrin. Dupd aceea,

tot din Istoria criticd d. Toeilescu admite pe un al doilea RaduNegru", anume pe tatAl lui Mircea cel Mare : Radu-vocld Basarab
numit i Negru-voda (1372)".

Acestea le dati dupa edqiunea din 1894 a Manualului d-lui

Tocilescu. Mal tarqiii, in anul trecut, el a revenit asupra cestiunii
intr'o conferintd, pe care insa, nefiind publicata, eti regret de a o
cunOsce nurnai dupa o notit anonima fOrte confus in cliarul Epoca
(3 Decembre 1896). Acest notita conchide : D. Tocilescu e dispus

)) dupa tOte aparentele sa identiftee pe Radu-Negru cu Barbat,

22

fratele lui Lythuon, pomeniti in documentul lui Ladisla Cumanul

2)

din 1355". Este o invederat greVla de tipar 1355" in loc de

1280. Noua teoria a d-lui G-r. Tocilescu aprOpe coincidd cu anul

1274 la Cantemir dupd Nicefor Gregoras.
Acesta framintare criticd e bucuratore.

In Manualul d-lui Tocilescu s'a strecurat o indiscretiune fOrte

scusabila, pe care tocrnal de aceea e me cred dator a o inregistra
in trecet. Vorbind despre Litn-vodd, d. Toeilescu qice : Cel de
'ntAlu care a incercat sd unescd pe toti Romanil din Tera-Romanesca fu Liten-voda. El veqend (in 1272) pe tronul Ungariei un
copil nurnai de 10 ani, Ladislati IV sail Cumanul, cuprinse in
unire cu fratii sel banatul Severinului, se declard, neatirnat de
:/ori-ce legatura de supunere catra Unguri i nu mai voi s le pl-

tesca nici o dare. Pind ce acetila s vind cu armele, se sculard

Serbii. Lite'n i bdtu In nenumrate rinduri, si asa de tare, incdt
pind astdcji ci U pomenesc in cdntecele lor ca pe un vodd

vite'z

." Despre resbolul intre Serbi i LitOn-voclit istoria nu

ne spune nernic. Cantecele serbesci nu vorbesc de Ice despre acest
resbornic.

Domn rornanesc. De unde dara? Faptul este ca intr'o cornunicatiune amicala orala eti impartaii d-lui Tocilescu ca am descoperit
pe al nostru Litn-voda intr'o balada poporana serbosca, care povestesce o lupta pentru casatoria, nemic insa despre amestecul cu
Ungurii, nernic despre nenumrate rinduri", nemic despre mai multe
cantece". Comunicatiunea mea, pcite nu destul de clara, fiind orala,
a incurcat pe d. Tocilescu, i nu m sfiesc a marturisi vina mea.
Cat despre acea balada poporana serbosca despre Liton-voda, o halada fOrte pretiOs, efl voiu vorbi pe larg mai jos.

Inca ce-va. In Manualul d-lui Tocilescu ni se spune ea pe la

anul 1240 : Tot pe atunci in Tera-Rornanosca la resarit de Olt
se afla un principat roman cu capitala in Tirgovkte. Peste el
dornnia voevodul Seneslati ; din crap existati : T.-Severin, Craiova,
7)

R.-Valcii, Braila, Giurgiu, Carnpu-Lung, Argq, Pitesci, Slatina, Cetatea-de-Floci, Buzet i Bucuresci ; iar din rnanstiri : Govora,
Glavacioc i Snagov. Tera era impartit in judete, avea o adminnistratiune regulata, o armata bine intocrnit... Tote acestea

pe la 12401 Acest pasagiu intreg, o adeverata Fata-Morgana, se

va fi furkat in Manual fara scirea eruditului met' amic, atat de
curnptat, atat de pazit, atat de neincreptor chiar in privinta Istoriel critice. Ffind pro.grabit une on, pe semne, II va ft scdpat de
asemenea, mai Ii1eIe trecute, de a pune un elogios imprimatur pe
o alta Fata-Morgana, o tes de licenta curat alandala, pc) care eu
o respinsel, dar pe care d. Tocilescu o recomanda ca Inetodica.",
rnetodica. numai (lora in felul paratoponimiei de mai sus.

V. A. Urechia.

Intr'o lucrare oficiala, d. Urecbia studiaza intre altele sterna

Terei-Romanesci". Din cate aprofundOza acolo, mO vulu margini
asupra pasagelor celor relative la Isloria cnitict. Pentru a nu InO
prO-intinde, voiu numeroth :

10. Convins ca blasonul cel cu capete negre" al Terei-Roma-

XL

nesci nu se afla decht nurnai la Levinus Hulsius, d. Urechia declara ca difera de Were cu d.. B. P. Hasdeil" i urmzii. : N'ag
avut Basarabil saft Mustescii, dacd acestila sint rude cu Basarabil,

,,n'a avut el nici trel, nici doue capete de Arapi oil de negri in
stemele lor, i nici all fost aceste capete in herbul Munteniel si
al Moldovel, ci all existat nurnal sub penelul on condelul igno/)
rantului desemnator, oil si mai ignorantului scriitor strain. Mal
jos ci. Urechia adaoga ca: D. D. Sturdza se unesce cu opiniunea
mea (a d-lui Urechia) cat privesce teoria dlui B. P. Hasdeq de-

spre cel trel negri al lui Hulsius.

Pentru a nu me opri asupra condeiului igndrantului desemnator oil si mai ignorantului scriitor", caci ignoranta in genere
me desgusta, trimit fara discutiune pe d. Urechia la studiul meg
Basarabii, unde va vede, capetele negre pe sterna cea oficiala a
clinastiel muntenesci cu mai bine de un secol si jurnatate inainte
de Hulsius, sub Mircea cel Mare si sub Vlad Dracul, pe timpul
Conciliului dela Constanta la 1417, da : 1417 ; i tot-o data va citi
acolo propria definitiva opiniune a d-lui D. Sturdza, care in ori-ce
cas este un barbat serios.
D. Urechia a reusit de o cam data a desfiinta numele de
botez al lui Miron Costin, facend din Miron un nume de familia,
astfel ca bietul cronicar a remas nebotezat ; Miron fie, Costin fie,
dar capetele cele negre ale dinastiel Basarabilor d. Urechia n'a putut
a le desfiinta.

0 nostimada extrema este ca d. Urechia cuncisce un vechiu

portulan italian din secolul V, care represinta litoralul Marii-negre,

si asupra localitatilor dela Dunarea de jos este desemnat un scut

cu trei capete". D. Urechia a veclut acel portulan din secolul V
in biblioteca regala din Madrid, sectiunea manuscriptelor DUI B".
Inca odata : din secolul V", tocmai din epoca lui Ammian Marcellin. Sa'rni permita d. Urechia a'l trage de n-ianeca. Un portulan
italian din secolul V, chiar din timpul Hunilor" mai adaoga insusi d. Urechia pentru ca sa se scie ca nu este o erdre de tipar.
0 mare minune se afla Ia Madiid. Tot in Madrid se vor fi pastrand ochilarii lui Attila.

2. In diploma lui Vladislav Basaraba din 1372 et indreptal

titulatura princiara altfel de cmn fusese ea publicata pina acuma,

XLI

adeca in loc de : Dux novae plantationis terrae Fogaras" eu preferii lectura : Dux Novae plantationis et de Fogaras". Corectiunea
niea a fost admisa i de d. Xenopol. D. Urechia me acusa pe mine
de a nu scie latinesce. Chiar daca ar fi et de" in originalul diplomei, d. Urechia tot inca s'ar indoi. Vladislav Basaraba nu trebuia sa fact o greela de gramatica latina.
'atunci observa d.
Urechia m'a fi intrebat : re putea un latinist 1ice : Dux de
Fogaras? Genitivtil acesta nela ti n era, de sigur, cel putdn inlod. Urechia,
)) cuit cu adjectivul in ensis". Cu alte cuvinte, dupa
s'ar putO Dux Fogarasensis", Did o data Dux de Fogaras". Fara
a controversa clespre gramatica 1atint, pe care et nu contest ca
11

o SC1 altmintrelea decat d. Urechia, constat numal c in cliplornele

cele latine ale Domnilor Terei-Rornanesci, multe-putine cate se con-

serva din secolul XIV, figureza anume : Dux de Fogaras". Aa :

pe sigilul diplomel lui Vladislav Basaraba din 1308 : Dux
de Fugras" la Marienburg ;
in textul diplomei dela ace14 din 1369 : Dux de Fogaras"
la Battyanyi ;
in diploma lui Mircea cel Mare din 1395: Dux de Fogaras"
la Pray, etc.
Pardalnica de gramatica latina !
Cu acCst ocasiune volu atrage atentiunea asupra unui altfel
de specimen latinesc al lui insu1 d. Urechia, care a reprodus din sar-

cina Academiei Romane i a resumat pe Codex Bandinus. Acolo

la pag. CLX, 156, textul latin sun : CsObOrcsOk. Est oppidum in
ripa fluvij Nester situm, unde tribus Ungaricis milliaribus Album
Castrum seu Nester Alba distat", adeca ni se spune ca pe malul
Nistrului se 'afla oraul aubdrcid fret milan unguresci departe de
Cetatea-albd, iar d. Urechia resuma : oraul Cetatea-albd saii pe unguresce CsoborcsOk". Cu felul acesta s'ar pute qice : Bucuresci, pe
turcesce G-iurgiu".

D. Urechia e nu numai latinist", dar este tot-oclata nu

mai Min geograf. El publicase dre-cand o Cartografia, romana".
Cunoscend pina i portulanul cel din timpul Hunilor", e de mirare
ca pe vechea carta a Moldovel de Reichersdorf d. Urechia n'a veclut
pe acel CsbeircsOk, anume Tuborcza : pe malul Nistrului intre Bender
i Akkerman.
D. Urechia e flu nurnal latinist i geograf, dar mai este
Inca tot-o-data nu mai putin slavist, de r-ce Ore-cand imi in-

XLII

drepta traducerea mea din polonesce cu ocasiunea poemei lui Miron

Costin sad Costin Miron. Mo mir dara ca. in Zapiski a SocietAii
Istorice din alesa, t. 2 p. 563, d. Urechia n'a \rept pe aceia
Csoborcsk sub volt Pam Rare, anume pe Toma parcalabul de

Ciobcrci", adecaiertare nu de Ciobareie, ci Ciobarcensis"

dupa gramatica latina.
3. D. Urechia a citit Atoria critic:et, cel pup o citOza luand'o
peste picior : prapadesce pe ignorantisimul Hulsius i soap, din

ignoranV pe genitivul latin, dar pe Radu-Negru cel dela 1990 il

primesce cu br4e1e deschise ca ce-va dint fara discqiune, i '1
meld chiar pe marca Terel-Romanesci. Voevoclii Transalpiniqice
d. Urechia ad introdus in sigilul lor icOna noului recent eveni2,ment : pogorirea lul Radu-Negru". Pecepe cele domnesci cu un
om de o parte i o ferneid de alta, stand arnindoi linga Un arbore,
nu represinta pentru d. Urechia alt ce-va decat pe acel Radu-Negru,
negrejit cu cucOna d-sale, despre care se qice ea, era catolica, dar
tocmai acOsta ar caracterisa un duios simbol de toleraqa religiOsa.
In scurt, studiul d-lui Urechia avea tOta buna vointa de a darima Istoria critic& pe de'ntregul ; se acAa insa de mine prO, do
departe i Mr6, nici o arrna, fara nici o custura macar, cat dela
Clubarciti pina la Cetatea-alba, tribus Ungaricis milliaribus distans",

rernanOnd astfel la o mare distanO cu o simpla gesticulatiune organica, o gesticulaVune gratuita i obositdre pentru
coca
ce'rni pare fOrte red.
Din respect pentru d. Urechia, eti eram dator a'i rOspunde ;
din respect pentru mine insumi, eram dator a-I spune adevrul.

19. Cartile didactice.

Laurian, Heliade, Aron. Florian, d. Xenopol i d. Tocilescu bind
frunta0, manualurile lor de istoria romana a fost menVonate fiecare deosebit la locurl de onOre. Aci voiu iqra la olalta restul
literaturei nOstre didactice, in care cu pre-putine exceptiuni

Istoria criticii a produs o mivare generala, fie d'a-dreptul, fie prin

compromisul d-lui Tocilescu.

XLIII

Voiu preveni totui ea, manualurile de acest fel nu'nfi sint tOte
cunoscute. De o bucata de tirnp, fie-care institutor la nol, fie-care
invotator, pina. i dascalii de prin sate, doresc de a fi autori cu
ori-ce pret, contribuind cu mult zel la o colectiva galimatia. pedagogica. A vinde o carte de cOla, este privit de catra dinii ca
un legitirn suplernent la lefa. Resultatul este un talmq-balmq in
creerii colarilor.

D. Dragopscu se tine intocmai de cronicA. Nici macar despre

Tugomir el nu scie nemic. Are insa pretentiunea de a judeca printr'o
nota : Trecerea lui Radu-Negru se arata de istorici in deosebite
timpuri. Din aceste aratari, cea mai creclut a este cea dela 1290".
D. G. Hrisoscolet nu cunOsce Istoria criticd, dar nici de alta

autoritate habar n'are. El ailse despre un Radu-Negru pe la

anul 1215, altii pe la 1245 i alii pe la 1290", dar nu'.1 bate
capul cu asernenea maruntipri i conchide ca : tot ce se scie c u
,,siguran este ca Radu-Negru, domnul Mma,plui i al Fagaraplui din Transilvania, a venit la Campulung... Halal de fericitul de Campulung, care n'are nevoe de cronologia !
Cam tot ma este manualul d-lui C. Handoca. El se rostesce
insa hotarit in favOrea anului 1290, punend pe descalecatorul
Terei Rornanesci sub protectiunea d-lui doctor RininicOnu, caruia '1
dedica opera chiar pe titlu.
De Heliade se tine preutul C. Mopscu.
D. A. Pulu urrnOz5 dupa Istoria criticd, inlaturand ori-ce alLa
teoria.

Preutul A. Popescu a utilisat Istoria criticd curn a putut :

Statul Roman s'a interneiat sub Alexandru Basarab. Alexandru
Basarab a fost filul lui Tugornir. El ocupa tronul Terel-Rornanescl

la anul 1310. Alexandru Basarab domni 50 de ani..." Apoi pe

tatal lui Mircea cel Mare il pune ca Radu-Negru Basarab".
D. I. VasiliA in primele editiuni se tine de Istoria criticd, in
cele din urma, se conformeza cu variatiunea d-lui Tocilescu.
Tot de d. Tocilescu se tine, cu LitOn-voda cu tot, d. Serafirn
Ionescu, care mai ticluesce in versuri o legenda nationala" despre
Radu-Negru" :
Dela ngaras
Trece la Alrnas,
Pe Romanl unesce
Qi cu el pornesce...

XLIV

D. Gal lin se tine de d. Tocilescu pina, di cu Litn-voda batu

//in mai multe rinduri pe Serbi", multumindu-se a perifrash pIn
greplele.
D. SecarOnu urrndza i el dupa eclectismal d ui Tocilescu.
D. E. Ropala s'a incercat a impaca Istoria critica cu teoria lui
dar intr'un mod ciudat. El scie pe Tugomir Basarab inainte
de 1310 i recunosce c Radu-Negru este nurnal tatal lui Mircea
cel Mare intre 1372-82 ; totqi pune pe un descalecator al TerelRomanesci la 1215, pe care '1 numesce Rada Basarab MIA Negru".
Mai priceput intr'o incercare analOga, d. M. Andreian incepe
cu inca, fixand pe intemeietorul Terei-Romanesci dupa 1210, dar

nu pe un Radu, ci pe simplul Negru voda, ducele Fagaraplui",

Tar pe Radu-Negru ml WO la 1372. Despre lungul interval de un
secol intreg dela 1210 pina la Alexandru Basaraba in 1310, d.
Andreian se strecOra din incurcatura prin : urmaD acestui Domn
nu se cunosc".
Tocmal acel lung interval speria cu drept cuvint pe d. G.
Cristescu. El dice : A spune copiilor din cOlele primare ca in

//curs de un vc ail urmat la tronul terel mai multi Domni fara

//a se sci nurnele lor, este pentru mintea copiilor un lucru greU
de inteles". De aceea d. Cristescu urmOza dupa Istoria criticci despre cucerirea Fagarmului de catra Basarabi inainte de 1210, apoi
dupa incai despre Radu-Negru di
Domni pina la Alexandru
Basaraba, i 'n fine dela 1310 iar41 dupa Istoria critica.
Din aceiV directiune, fOrte pe scurt, este d. M. Tinta.
D. N. Beldicnu nu se desparte de d. Xenopol. Statul rnuntenesc

a fost fundat la 1290 : Tugomir Basarab, numit mai apoi Rada

Negru, trecu muntii Carpati in fruntea unui mare numr de Ro//maul din ducatul Fagaraplui in Muntenia". Dupa aceea d. BeldicOnu desfiinteza pe Vladislav Basaraba, unul din cel mai ilqtri
Domni ai Rornanilor, i. chiar pe Radu-Negru cel adevrat, tatal
lui Mircea cel Mare, qicend : Dupa Alexandra Basarab, mai multi
17

D omni slabi ocupara, pe rind tronul Terei-Romanesci pina la

anul 1386".
D. A. Michaelescu urrnOza, de asernenea d-lui Xenopol, mai
reproclucend legenda lui BolintinOnu despre Radu-Negru :
Radu-Negru 'ntinde bratul spro hotare,
sub el RomaniT fac o tOr mare...

XLV

In cartea didactica cea mai nou, institutorii asociati dd. ScrabA,

Negulescu i TeodosiO, proced cu mult tact, deosebind legenda de

cronica, lar cronica de Istoria critic, tOte acestea fOrte metodic pe

intelesul copiilor.
Mai inca una.
Cartea d-lui G-. Melidon porta pomposul titlu : Istoria natio-

nail pentru popor sa nmul, sapa, arma, casa i mintea Roman nilor prin tote timpurile i locurile". Ca devisa : Virtus Romana
rediviva". Pe frontispicia ne mai incapend alte cuvinte, nu se spune
ca este o carte didactica ; in prefata insa autorul o spune, mai
adaogend : Nu am nici cum pretentiunea de a fi un descoperitor
in domenul istoriel i marturisesc chiar ca tOte datele istorice din
acosta carte le-arn luat numai din acea scrisa de D. Laurian. Dar
istoria mistra presinta Inca atatea lacune i o aa confusiune, cat
istorici din cei mai eruditi, ca D. Hasdeti spre exemphi, sint si77141 Inca a procede in urmaririle lor mai mult prin inductiune. In
aa situatiune, ocupandu-me cu studiul istoriei nationale ca profesor in curs de mai multi ani, am avut i e ocasiune a mO
gandi, curn fie-care din evenimentele, cari se presinta une-ori in
mod atat de incurcat sat contraclicotor, ar fi putut a se urma in
mod natural, i ast-fel a nemeri pOte mersul cel mai adevOrat al
istoriel nOstre. Pentru mine sper i sint convins ca vii torn] v a
),

27

77

1)

12

aduce descoperiri cari sa lustifice mai tOte inductiunile mele..."

In ateptarea unul viitor" Mae problematic, despre manualul
d-lui Melidon eti nu mai pot vorbi.

20 D. Onciul.

D. Onciul mO pune din capul locului In antitesa cu ROsler :

Cu mai mult succes decat Rosier a manuit stilul criticel d. Hasdeti
in Istoria critic a Romanilor. In cestiunea nOstra, atinsa numai

in lineamente generale cu ocasia cercetarilor facute asupra altor

intrebari, critica constructiva a d-lui Hasdeti ajunge la resultate
mai indestulatOre decat cele ale criticei mai mult destructive a
;;
lui Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa traditiunii indigene
clespre originile Principatului, inlaturata de Rosier fail a fi inlocoal prin o teoria intemeiata, care s explice ceea ce traditiunea
77

XLVI

tincle a explica". Si apol unnza : Dad, 1 ingenidsa teoria a

dIal Hasdeti, desvoltata cu cunoscutal maiestria, nu va putO fi
su4inuta in intregimea el, de buna sama insa direqiunea data
de d-sa e singura dela care in mare parte putern atepta resol.7)

J)

11virea cestiunii",

D. Onciul combate pe d. Xenopol, pe care'l nurnesce cel mai

hotarit apologist al cOlei vechi" in privinta Iu Negru-voda dela
1290 ; spulbera cele se pretinse crisOve ale Campulungului, earl
tOte la un loc forrnza o colectiune de copie dupa un singur crisov
dela Matelu Basaraba ; i constata c Radu-Negru cel descalecator
al Terel-Romanesci din cronicele muntenescl este Radu-voda, tatal
lui Mircea cel Mare, un Dorian fOrte bisericos, pe care calugarii l'ati
radicat in slava.
Desfiintandu-se astfel mistificatiunea cea scrisa, mai rername
totui in picicire legenda cea poporana. Un Kegru-vodel mai traesce
pina. astacli pe ici pe colo in gura Muntenilor i a Ardelenilor. 0
asemenea legencl nu 'Ate sa fie stOrsa cu buretele. Criticul este
dator s'o limpeqesca, cel pup s'o scotocOsca.

D. Onciul resum urmatorul mod al mei de a vedO acastil

problema Negru voda al tradqiunii poporale flu e decat o perso

nificatiune a dinastiel Basarabilor pentru timpul mai vechlu, nume

poetic format de fantasia poporului din numele Basarab prin preschimbarea WO arab cu negru arap). Din argumentele aduse
),
in sprijinul acestei ipotese, numim mai ales epitetul de negru dat
)1

Munteniel de catra vecini, la cari se gasesce chiar i forma arap

pe 1ing negru, i capetele de arap in sterna Munteniei dupa Levin
nTIulsius (1597)". Apol in non, despre epitetul Arapi" i Negri'
aplicat Romanilor in eposul Slavilor meridionall, d. Onciul adaoga:
Arabisarea Rornanilor in poesia poporana sud-slavica, asupra acestui

punct pr6-putin lam urit nu m pot pronurqa hotarit, neavend

la mana coleqiunile cantecelor respective. Sub Arabia din Nibelun-

genlied i din cronicele unguresci cred insa c trebue sa se intelOga numai irnperiul Arabilor din timpul Cruciatelor.
D. Onciul are o deplina dreptate ca eu am greit despre Arabia"
din Nibelungenlied i din cronicele unguresci. Aa este. Acesta
greela e un epizod care se va suprime in noua edipne a Isloviet
critice, fara a fi catu1 de putin solidara cu restul textului. Regret
ca am greit, dar regret i mai mult ca insu1 d. Onciul n'a putut
s controleze pe Romanfi eel Arapi in baladele poporane bulgare
))

XLVII

i serbe ; regret i mai mult di, sterna cea cu Negrii a Basara-

bilor d. Onciul a cunoscut'o ca i mai sus d. Urechia numai

din Levin Hulsius dela 1597 ; ba Inca a pute sa mai clic ca. re-

gret i mai mult ca un barbat ca d. Onciul, un istoric frunta

necontestabil, nu o reputatiune usurpata, nu un savant de reclama,

s'a grabit a afirma ca, Basaraba n'are a face cu Ne grul, s'a

grabit a afirma inainte de a'i fi procurat in-Wu coleqiunile cantecolor respective" i inainte de a se fi incredirqat tot-o-data ca deja

in secolii XIV i XV scutul cu Negrii era sterna dinastica cea

oficiala a Basarabilor, dupa cum eil am dernonstrat'o. Ori-unde in
afara din Oltenia se aratail cetele unui Basaraba, tocmai in afara din
Oltenia era luicrul cel mai firesc ca stegul atat de caracteristic cu

sterna Negrilor s inspire altora pentru acele cete epitetul de

Negri-Romani avend in frunte pe un Negru-voda. Nesocotind
acest punct pr-putin larnurit", pe cel mai lamurit dupa convictiunea mea, pe cel mai plastic i mai simplu, d. Onciul a fost silit
a presupune ca dela 'Mari capetasera Romanii cel din Muntenia
epitetul de Negri, lar dupd aceti Munteni s'a clis apoi unui Domn
al lor Negru-vod a, tOte acestea anume in afara din Oltenia
Basarabilor.

D. Onciul qice : D. Hasdet a caracterisat mitul lui lklegru-vodd

ca personificare a originilor Statului la Romanii numiti cu epitetul
2)de Negri. Acest punct de plecare trebue recunoscut ca cel mai
2)

nimerit i mai sigur. In istoria intalnirn, mai la tOte

popOrele,
Dnenurnerate casuri de analogi pentru asemenea personificari, in-

cat no putem crede dispensati de a ne mai opri la acest punet.

Intrebarea ce are sa ne preocupe este : cine sint Negrii-Romcini?

77

La acesta intrebare, pe care i-o pune d. Onciul, eti respunsel : Basarabii avead pe stindarde imaginea unui cap negru, de aci pentru
Domn epitetul de Negr u-v o d a, iar pentru cei supu1 Negri-Ro rn ini, ambele epitete inradacinandu-se nu in Oltenia, de Ora-ce acolo
nu era ce-va noU care sa impresioneze imaginatiunea poporana,
ci inradacinandu-se anurne afara din Oltenia. La acela1 intrebare d.

Onciul respunde
: Avem a face cu o particularitate a pop6relor
turanice, care distingea positiunea dorninanta sail centrul cu epitetul alb. Centrul fiind alb, o parte a periferiei devine prin contrast ne'grd. 1;)icern numai o parte, caci nu tOta periferia e negra,
ci numai partea din Mara. de teritoriul principal. Cu alte cuvinte :
tera irnpropria sail supusa se nurnesce ne'gra, spre deosebire de
)1

))

2)

XLVIII

tra propria sail dominant nurnita albe . Prin urmare, Turanii aft
calificat Negri pe Romanil cei supui, de unde Domnul acestora
Negru-vod a. De aci conclusiunea : Deci i maul lui Negru-voda.
pcite fi primit numal ca personificare a originilor Statului la Negrii-Romani, nu insa i ca personificare a dinastiei Basarabilor".
Marturisesc eti-unul ca nu inteleg, dar nu inteleg de loc, intrga

doctrina a d-lui Onciul : cu centrul, cu periferia, cu nu tOta peri-

feria, cu numal partea din afara etc.

A fost o poticnela nenorocit, care nu s'a oprit cel putin la
timp, ci din pas in pas l'a impins pe d. Onciul la o teoria excentricl, o teoria noua, pe care am pute-o numi bulgarsc a. Din
data ce Negru-vocla nu este un Basaraba, trebui s cautarn pc
alt cine-va ca s nu fie din dinastia cea oltensca, astfel ca sa, se
potrivsca neaprat cu traditiunea despre inchinarea Basarabilor,
care va fi avOnd Ore-care temelu istoric", cad singurul punct la
care d. Onciul mantine cu staruinta in totalitatea relatiunil din cronice rnuntenesci, este inchinarea Basarabilor la Negru-voda, dei

fie Qis In parentesl acelea1 cronice muntenesci afirma cit Negruvoda era i el unul din Basarabi, ceea ce este mult mai important

decat particularitatea cea cu inchinarea". Urmarind bra pe atare

Negru-voda, caruia sa i se inchine Basarabii, d. Onciul ii afla din

Bulgaria.
S'ar put argumenta Ca primil ASani, adeca cel trel frati, eraft
originari din Romania carpatina, Ian nu din cea balcanica. S'ar mai
putO argumenta ca prin acOsta origine se explica ajutOrele ce le
veniail lor dela Cumani i dela Romanil cis-danubiani in lupta
contra Bizantiului. Acestea s'ar putO argumenta, dar d. Onciul nu
le utilisOza, nu le atinge macar, ci privesce pe primil Asani ca Romani de peste Dunare, i totu1 sustine ca el stapaniati peste Bulgaria i peste Tera-RomanOsca tot-o-data : Mitul bin Negru-voda,
caruia se inchina i Basarabil din Oltenia, cata deci sa represinte,
2)in forma sa originala (fan adaosul posterior despre pretinsul descalecat din Amla i Fagara) domnia Asenescilor in Tera-Romanesca,

i d. Onciul mai intaresce : Trebue sa tinern la Asenesci. El aft

pus temelia Statului roman in stanga Oltului, i lor sail inchinat
Banff din Oltenia".
Acsta teoria nu se dovedesce absolut prin nemic, de vreme-ce
ea se intemelaza pe urmatOrele imaginare temeluri :
))

XLIX

1. Despre diploma lui Ioan Caliman Asn din 1250, in care

impratul se intitulza, Domn al Bulgarilor i G-recilor i peste
Moldovlachia", d. Onciul marturisesce ca este un document falsificat", dar observ : Pdrerea falsificatorului ca Moldovlachia fcea

parte din imperiul romano-bulgar tr ebue sa aib

traditiunee.

de bas

20. D. Onciul da o mare importarqa aa numitului Tzarstvennika, o istorid bulgaresca scrisa la 1762 de catra staretul Paisie
din Santagora, o lucrare moderna fr nic o valcire seriOsa, care
ne spune ca: Asn a luat in stapanirea sa i amindoue
,
ceea ce constitud o gOla afirmatiune, o afirmatiune cu atat mai
gold cu cat ea este in concordant cu Moldo-vlachia din diploma
cea falsd de mai sus, aflatore tocmai la Santagora, unde scriea
autorul.
30 In diplornele cele slavice ale Asanilor : imperat al Bulgarilor i Grecilor i al celor-lalte parp'` , d. Onciul ne asigura ct

prin cele-lalte parr se intelege Ter a-R om anesca, adeca TeraRornanesca este un et-caetera",
7 X0C7Cac", un argument ca lucus a non lucendo".
40 In diploma regelui maghiar Bela IV din 1239, pasagiul :
circa partes Bulgariae in terra quae Zeuren nominatur", adeca :
in vecinatatea Bulgariel tra numita Severin, d. Onciul explica :
,

1)

))ceea ce va s qica cam at at a cat i in part ile Bulgariel",

ce-va ca proverbul : baculus in angulo, ergo pluit".
Atata tot.
Unde este dard acea stapanire a Asanilor asupra Terei-Romanesci ? Un vechiu document fals, de care se folosesce un not clugar agramat, apol un et-caetera, i'n sfirit un inluntru" in loc
de un aprope".
Chiar daca Asanii i Basarabii Wail fost din aceiai cast oltensca a Sarabilor, totql legatura de amicia sat de alianO, intro
dinii este sigura. Exista despre acsta un pretios document din
1235, pe care oil ii voiu reproduce mai jos, un document nu ca
cele patru argumente de mai sus. Un filu al batranului Asan s'a
151,030. Iv.

luptat in Oltenia pentru Romani contra Ungurilor. Iat

un fapt
istoric. Dar o stapanire bulgaresca in regiunea Carpati1or, nici dupa
Asan, nici inainte de Asan, nu infatiOza nici o umbra de proba.
Tocmai documentul cel din 1235 invederOza ca intemeietorul Statului muntenesc n'a fost i nu putea s fi fost din Bulgaria.

Av Ond o consideratiune cu totul exceptionala pentru fOrte remarcabila activitate sciintifica a d-lui Onciul, mai sciind ca este

Inca tinOr i are de'nainte'l un lung strlucit viitor pentru a se

peace-Vona din ce in ce mai mult, de aceea volu mai atrage atentiuneal asupra unela din nesce gree11 destul de grave.
Pentru a explica anexarea Fagaraplui catra pra-Rornanesca,
d. Onciul Vice : se afl in posesiunea Domnilor rornani prima datei
i n timpul lui Vladislav I tinutul numit mai trViil Anila la 1366,
i tera Fdgeiraslu): la 1369". De ce clan, Fitgaraul nu inainte de
1369 ? Fiind-ca d. Onciul cunOsce din colectiunea Hurmuzachi diploma lui Vladislav-vod din 20 Ianuarie 1368, unde Domnul 11
da titlul : Woyevoda Transalpinus et Banus de Zeurine fara
Fagara. El bine, in colectiunea Hurmuzachi diploma in cestiune
nu este reprodusa intrga, anume fara pecete. Docurnentul original
se pastreza in archivul municipal al Braovului. Acest original a
fost pentru intaia Ora reprodus la 1806 de catra Marienburg cu
amarunta descriere a pecetil. Pe pecete titlul lui Vladislav-voda
17

sun : Weyvoda Transalpinus Ban de Zeurinio et Dux de Fug ru s". Diploma fiind din Ianuariti 1368, este invederat ca pecetea
fusese deja in fiinta cel putin din 1367, adeca: titlul cu Fagarae
este cu mult anterior anului 1369. Necunoscnd pecetea, d. Onciul
trage conclusiunea greita, ca Basarabil stapanisera Amlaul inainte
de Fagara, i prin acOsta motivza in titulatura diplomelor ultericire Amlasl inainte de Feigeirq. Motivarea este tot aa de neintetneiata ca i conclusiunea. Nu urmza de loc Ca Amlau1 va
fi apartinut lui Vladislav-voda inainte de Fgara, ci este probabil
tocmal contrariul de a se da in titulatura prioritatea unel acuisi-

tiuni prOspete, intru cat ea era mai importanta pentru Basarabi

prin positiunea mai in inima Transilvaniei. lata de ce Amlaul,
ca o acuisitiune mai prOspet,

se numia o tOra noua," in

ala-

turare cu Fagaraul cel stapanit mai de 'nainte. In diploma lui

Vladislav-voda din 1372 titlul este : Dux Novae Plantationis et de

LI

Fugaras", insemnand : ducele ArnlapluI i al Fagaraului", dupa

cum l'am stabilit en in Istoria criticd i dupa cum a admis'o i

d. Xenopol, iar nicI decum Novae Plantationis t err a e Fugaras",
dupa cum o afirma dd. Urechia i OncIul, uitand amindol ca in
diplomele latine ale luf Vladislav-voda, ne intimpina nurnai de

Fugaras", fara terra".

g 21 Dr. L. Rethy.

In privinta istoriel i a filologiel specifice rornane, d. Rthy

este considerat intro Unguri i se considera e1-insu1 ca cel mai
competinte ; ba inch printre Romanil de peste Carp* el 1-a gasit un
disciplu ad.rnirator pe d. Ioan Costa, care sustine ca d. Rthy ne-a
pus in cOfa, pe noi totl
: Numele lul Clain, SincaI, Major,
Cipariu i Hasdet vor stirni in noi tot-d'a-una simtul devotamentului i reverenteI adeverate, pe carl, convin1 noi de greelile
lor, nu'i vom batjocori, ci inchinandu-ne naintea genialitatil lor,
le vom arata smeritl calea cea veche greita a lor i acea noua
a adeveruluI", adeca a d-lui Rethy. Mersi personal ca cel putin
nu me va batjocori" d. Costa, i mersi tot-o-data din partea Romanilor cis-carpatini ca, a acordat macar unuia din ei un locuor
linga ceI patru trans-carpatint
Nu voiu desbate aci teoria fOrte nostima a d-lui Rethy despre
venirea Romanilor de peste Dundre in vecul de mijloc nu din
vre-o alta causa, ci numai i numal fiind-ca argument serios
fonetica romanesca se asemena aa, de mult cu fonetica italiana,
1)

12

/7

ceea ce inainte de d. Rethy nerninea n'a observat'o. 0 las la o

parte. Sint silit a me margini cu problema lui Negru-voda.
Nesciind ca slavonesce -in este un sufix adjectival i genitival,
d. Rthy citesce intr'un document serbesc : 6acapa6Inly 8enaro", casul
acusativ dela 6acapathnra 3enuna", adeca tera basarabe,scd" , terra Ba-

sarabice, i apol conchide ca numele cel organic nu e Basarabe,

ci este Basarabin". Acatandu-se de flexionarul slavic n, care de
loc n'are a face cu tulpina numelui celui rornanesc, d. Rethy gasesce pe n in busurman saU musulman, precurn numIat popOrele -Ware i slave ale RusieI sudice pe mohamedanI", ungu-

LII

resce bOszormeny", i etal ca exclama: Basarabin este busurman !"

iar prin urmare Basarabii nu erat Romani, ci Cumani de cei mahometani. Pentru a face pe Basarabi sa'i pera nationalitatea
religiunea dintr'o data, era de ajuns d-lui Rthy suflxul slavic genitivo-adjectival -in, care n'are absolut nici un fel de legatura cu
numele Basaraba. Reposatul Bulgar Rakovski, orn fOrte cum se
cade, dar care nu sciea latinesce, zaresce la Amede Thierry o citatiune latina din Cicerone : Belgarum", adecd genitivul plural din
Belga" despre poporul celtic Belgi, i declara cu o profunda
convictiune ca Cicerone vorbia despre Bulgari". Pe Rakovski l'a
bucurat casualul latin -r, pe d. Rethy casualul slavic -n.
Dar macar latinesce scie Ore d. ROthy cel apoteosat de d. Joan
Costa ? Pentru a identifica pe Basaraba" cu Busurman", d. Rethy
citeza done diplome fOrte interesante despre un Roman din Tran-

silvania de pe la jumatatea secolului XIV. In diploma din 1350

este : Egidius filius Johannis de Bezermen-Zanchal" ; in diploma
din 1361 : Egidius filius Bazarab de Zanchal". D. ROthy argumentza : Prin aceste doue documente se elucidOza, Ca numile Bei Bazarab in vcul XIV at acei4 valcire, cea de'ntaiu
ll zermen

forma a numelui fiind maghiara, cea din urma slavo romana".

0 curiOsa equivalent. Ambele documente se completeza la o-lalt
asa Egidius filius Iohannis Bazarab de Bezermen-Zanchal". Este
vorba despre fflul unui Ion Basaraba, : filius Iohannis" la 1350,
filius Bazarab" la 1361, avend satul Beszermeny-Szancsal : la 1350
:

de Bezermen-Zanchal", la 1361 de Zanchal", adeca : Bazarab"

despre om, Bezermen" despre pamint, iar d. Rthy qice :
zarab" este Bezermen". Ce-va mai minunat. Insu1 d. ROthy ne
spune ca num): la 1350 regele Ludovic a daruit acelui Egidit
moia Bezermen-Zanchal, pe care o stapanisera inainte filii Pauli

dicti Pyrus de eadem". Deci pina la 1350 Egidit nu avea pe

Bezermen". Totu1 tatal set se nurnia Bazarab". Dad, dara
Bezermen" insemneza Bazarab", in casul de fga Bazarab" nu
putea s fi existat inainte de 1350. Consequenta firsca este ca
ping, la 1350 Egidit traia deja, dar nu avea Inca pe tata. Resulta clar

ca Bazarab, tatal ml Egidit, nu se nascuse Inca el-insu1 pina ce

fiiul set n'a reqt a capeta mai intalu satul Bezermen, de vreme
ce Bazarab i Bezermen sint tot una. Iata de ce et mai intreb
inca o data : macar latinesce scie Ore d. ROthy? Cat despre d. Ioan
Costa, il las sa admire calea cea nouit a adevOrului".

LEI

Sufixul slavic -in i teoria filius ante patrem", atata a putut

s'o scOta la lumina d. Rthy pentru a dovedi mahometismul Basarabilor. El singur marturisesce ca n'are alte probe d o cu m en t a e, ci numal combinatiuni etnog r afi ce, dintre cari cea mai
originala este o domnia, a Ungurilor Iazigi pe la 1330 in TeraRomanesca. i cum aa ?
Sub regele maghiar Carol-Robert, Sail din Ardl ajunseserg la

o insemnatate politica atat de mare, incat pe la 1320 el nu s'ab

ternut chiar de a se rescula contra Ungariel cu arma in mana,
condu1 de contele lor Henning : comes Henningus de Villa Petri
erecto vexillo, aggregata matitudine Saxonuin". Sap dara aveati
pe atund o armata propria a lor, de care ii perrniteati a dispune
intr'un mod independinte de Ungaria. La 1330 Bulgarii i Rornanii
purtand un resbolu contra regelui serbesc Stefan Milutin, cu dinii

erau aIiai i Sap, e cOta trimisa in ajutorul lui Alexandru Basaraba, de sigur fr autorisatiunea Ungariei. Vorbind despre acel
resbolu, un act serbesc mentionzg pe Sa0 pocnommgo caimco", adeca
dominium Saxonum", dupg cum obicinuiati a se intitula cele pte
/7

cetati ale ArdOlului. Printr'o erbre de lectura, editorul actului a

publicat : rocnoAcTgo rzIWKO ca i cand ar fi dominiurn Iasonurn",
ceea ce n'are nici un sens istoric. Profitand de confusiunea grafica
cirilica intre ca" i m, d. Rthy ne asigura ca aliatil Romanilor
erati Ungurl Iazigi, aeclati in TOra-Romanesca, ba Inca mal
adaoga o ipotesa topografica : Principatul Iazigilor din Muntenia
n nu putem sal circumscriem d'o cam data, dar banuim ca putea
fi intre Olt i intre Ialomita", afirmand ca acel Iazigi ere.' anurne
mahometani, cad mahometani II trebui pretutindenl cu orl-ce pret
d-lui Rethy. De asta data el mahometisza pe Sai: Sai mahome-

tani nu glurna.
Astfel la sufixul slavic -in i la pater post filium", se mai
acata acum un puternic principat unguresc mahometan intre Olt i
intre Ialomita, infiintat prin dreptul de cucrire al unui i in loc
de s. Daca ar citi cine-va greit &thy pentru Rthy, d. Rethy s'ar
metamorfosa intr'o femee Elisabetha, ceea ce n'ar fi mai de mirare
decat mahometisarea Sailor. Tar d. Ioan Costa se resgaia de man-

dria, mai-mal gata de a b a tj ocori pe Clain, Sincai, Malor,

pariu i Hasdeti".

Ci-

LIV

Inca un argument de aceia0 natura din arsenalul d-lui Rdthy,

nu documental, nici etnografic, ci Ore-cum din sfera belelor-arte.
Ca proba ea, sterna cu capetele cele negre a Basarabilor caracterisOza pe mahometani, d. Rethy ne spune ct intr'o biserica unguresat. din Ardl se OA urmatOrea veche icOna :

0 , t*
=1
.4..
...

41111.4

6.-

....,

.....

2- .1",

-.1"-.!

Jo

.........,_

..

,,,,, I,
)111,

II

..

,..__,-

II

,,
I
I

,..;
-

.,.

..

0,

_.

unde este represintata lupta intre regele maghiar santul Ladislag

i intre un Tatar sag un Peceneg sag un Cuman, un mahometan
in orice cas. Pentru a face d-lui Rethy o deosebit placere estetica,
ii atrag atenOunea asupra miniaturelor din secolul XIV, reproduse

in cronica italiana lucchesa a lui Sercambinde, in Walla dela

Nicopole din 1396, pe stegul turcesc figurOza un cap negru, mai
negru decat chiar in biserica cea secusca din Ardl. Arabii find
poporul ales al lui Mahornet, iar Arabii eel mai cuceritori in Europa
fiind Maurii, adeca Negrii", de aci cretinii se apucasera a figura pe
musulrnani in genere prin Negri. Acsta o scie i d. Rethy. Nici
Arabii insa, nici Turcil, nici cei-1a41 mahornetani, ceea ce d. Rthy
nu vrea s'o scie, nu'i atribuiag vreo-data ei-inii blazonul cel cu
capetele negre. Dupa cretini este negru i dracul, dar nici dinsul
nu se zugravesce aa, nici nu joca vre-un rol in eraldica. Ceea ce
rsi n'o scie d. Rthy, este a, inainte de nascerea cretinismului
1 cu mai multi secoll inainte de Mahomet, deja sub Cesar (Strab.
XVI, 4, 27) Grecii numiat une ori"pe Arabi negr nipstivoie, confundandu'I cu Etiopil. D. Rethy dara, sa lase in pace mahornetismul
cu musulmanil sat busurmanii lui. Un Engles numit Muryson porta
in sterna nobilitara un cap negru", fiind-ca Mury" sOnlna cu

LV

Maurus" insenmand pe Arab. Intocmal aa Romanul BasarabA

pOrta in sterna nobilitara de asemenea un cap negru", fiind-ca
numele se termind prin -a r ab. Nici Muryson, nici Basaraba nu
eraa mahometani. N'ati fost mahometani nici Italianii Saraceni,
nici Romanil SArAcinidintre earl este in qilele nOstre generalul
austriac Saracin din Banat. El ail dreptul de a purta in sterna lor
nobilitara un cap negru, intru eat numile lor se asmnA cu SaracenusArabsMaurus". SA se observe insa cd la Romanide
earl se interesOza d. ROthynumele de familia S dr cin, de uncle
numele cel topic S Ara cin es cl, nu se trage de loc din Arabii
Saraceni", ci este o simpla formatiune din adjectivul sarac
pauvre", intocmal dupa cum Muatin din cronica moldoven6sca
este acela1 sufixatiune din adjectivul rnuat=frumos. Aa numitul
r eb us in eraldica nu cere o equivalentA etimologicA, cu atat
mai putin o proveninta etnica, multumindu-se cu o simpla asernnare foneticA.

A afirma dara, dupa cum o face d. Rthy, cumca ori-ce sterna

nobilitarA cu un cap negru indica prin acsta o origine mahome-

tana, este un curat non-rebus". Cu o ast-fel de interpretare naturalistA a blazonului ar fi permis d-lui Rethy sa, sustind intr'o
cli cA Mold oveni a1 purtat Ore-cand come pe frunte, de vreme ce
atl un zimbru in sterna lor. Nemic, absolut nemic nu pcite fi de
mirare la d. ROthy, care excelOza tot-d'a-una prin extrema naivitate a expuneril. Inca un exemplu. Pentru a apropia pe Basarabd de musulman, d. ROthy are aerul de finetA de a ne da a intelege intr'un loc el forma cea corectd este Masarabei, find-ea intr'un
text unguresc rea descifrat el a gasit : Mazarath wayuoda". Mai
incolo, vorbind despre chinezil rornani din diploma dela 1247, acolo
c dinii erati Rounde regele maghiar Bela IV ne spune
mani, Olachi", anume Joan, Farkas i Seneslav, d. ROthy ne spune
ca. Farkas era Ungur, lar Seneslav era Bulgar. De ce Ore nu mai
adauga ca acel al treilea chinez loan era Evreil, de vrerne ce numele este de originea ebraica ? 0 asemenea copilAria. compromite
sell* ma ghiard.
D. Rthy a citit Istoria criticd. 0 citezA nu o data. RecunOsce
chiar ea, s'a folosit de cartea mea : Hasdeu meg eppen nagy
apparatussal bizonyitja (adataink JO rOszOt neki kOszOnhetjak)".

LVI

El bine, ar fi trebuit sa se incredinteze de acolo cel p4in atata

ca provincia cea rornanesca dintre Prut i Nistru se chiama intrega
B as ar abia abia dela anul 1312 incece, iar in trecut se numia
aa numal acea poqiune dunarena care apartinuse intr'o vreme

Domnilor muntenesci Basara bi, mai ales sub Mircea cel Mare.

Inainte de acea epoca nu exista vre-o Basarabia peste Prut.

totu1 d. Rthy crede cu ttri ca teritoriul dintre Prut i
Nistru era o tera mahometana numita, Basarabi inainte de a
It fost Basarabi in Oltenia, inainte de Mircea, Radu-Negru, Vladislav 1 Alexandru. Aa trebui sa fie, clice d. Rthy ; documente
nu sint, dar nu pte sa fie altmintrelea, adauga d. Rthy ; des11urarea istorica este acum evidenta", conchide triumfal d. Rthy :
//e tertnetek folytatasa mar vilagos". Ce sa'l fad.' d-lui Rethy ?

Rthy a convins pe d. _loan Costa. Me mai Wept de acum

inainte pe d. Rthy de5coperind calea cea noua a adeverului" ca
D.

et-insurni sint un mahometan renegat.

22. Dr. Krzyzanowski.

Pe cele 28 pagine ale broprel sale, d. Krzy2anowski ne iea

la resper pe cate-trei : i pe mine, 0 pe d. Xenopol, ba i pe
Resler.; iar pe d. Onciul nu'l cunOsce, caci altmintrelea nici pe
dinsul, de sigur, nu l'ar fi iertat.
Chiar pe titlul lucraril sale d. Krzy2anowski manifesta un fel
de superb despret pentru Romani in genere. Acesta ar fi instruc
tiv, daca n'ar fi comic. Acel titlu : Poczqtki Woloszczyzny" insemneza : Inceputurile Valahimie . Dupa cum in trecut Rornanil numiati pe Polonl Lei sail Polonia Lehi, tot aa Polonii numiall
alta data pe Romani Wolochy, iar Tera-Rornanesca Wolo s zczy zn a. Dar un Roman bine crescut nu mai qice astacli Polonilor

Le0", decat numal Mil in semn de superare. Un Polon binecrescut, dad, nu e superat, qice asta41 Romanilor Rumuny", despre Romania Rumunija", despre Tera-RomanescaZiemia Ru-

maska". De ce ere pe noi se va fi superand d. Krzy2anowski ?

Inainte de a intra in materia, incepend deja dela frontispicit, le
ton fait la musique".
Constatand tonul, me interesez acum numal cate me privesc
pe mine.

LVII

D. Krzyanowski citeza nu numal textul rornanesc al Istoriet

enlace, dar i traducerea franceza. El dice : Istoria critica a lui
Hasdeti nu pre corespunde titlului see. 0 condamnatiune prealabila, scurta i cuprindetOre. SA vedem.
Observ din capul locului ca d. Krzy2anowski, dei Polon, totu1 scrie fOrte incurcat polonesce. Stilul e greoiu i expunerea
confus. Cu anevoe II poti traduce cu destula claritate. Aa d.
KrzT2anowski analiseza Istoria criticd in urrnatorul chip, ala ca
nici eti-insumi n'o mai inteleg bine : Hasdeti nu nurnai crede in
continuitatea elernentului romanesc in Dacia, dar Inca II permite

71a persista pe esurile Romaniei, unde apoi, impreuna cu pathzanii immigratiunil, vede renscendu-se mai tarditi Statul, i poruncesce voevodilor romanesci sa piece de acolo pentru a cuceri
in Ungaria in secolul XIII banatul Severinului, Arnlaul i Riganraul, silindu-se a lega intr'un mod re-care istoria cu traditiunea".
D. Krzyanowski habar n'are de argurnentatiunea mea. Intre altele,
e caracteristic ca, pentru d. Krzy2anowski banatul Severinului se
afla in Ungaria. De ce bre tot in Ungaria mr se afla Lembergul,
de Ora ce regil Ungariel ii dicearl : reges G-alitiae" ? Apoi dupa
d. Krzyanowski Romanii n'ar fi putut funda un Stat in Dacia,
daca, ar fi locuit mai de 'nainte tot in Dacia, ci trebuiati neaperat
veniti de peste Dunre ad-hoc. 0 curiOs logica. Presupun di am
priceput pasagiul de mai sus.
D. Krzy2anowski me mustra fOrte aspru, pe mine ca i pe d.
))

Xenopol i pe Resler, ca noi toti am atribuit lui Alexandru Basaraba

victoria asupra Ungurilor la 1330. Pupa d. Krzy2anowski, Alexandru
nu era de loc Basaraba, ci fusese Basaraba numal tatal lui Alexandru, i nici tatal acestui tata nu era Basaraba, ci fusese numai

Tugomir, caciOra1 dupa d. KrzyanowskiBasaraba era nurnele

personal al unula singur, nici de cum un nume de familia sail de
dinastia, acatandu-se acel nume personal mai in urma pe nedrept de
catra urmai ca un epitet onorific: potomkowie przybierali pOzniej
chetnie czci4 powszechnq otoczone imie". Pentru a completa acest
sumeta galimatia, d. Krzy2anowski ne mai mustra cu aceia1 as-

prime pe nol toti, intr'o lung notita, ca am cutezat noi toti a confunda in do3umente1e unguresci nurnele Bazarad cu numele Bazarab, cacl Bazarab nu este Bazarad
: o nazwe sie nie troszcz4,
czy b r zrn i Bazarad czy Bazaradi, bo przernieniaj4 j4 zawsze na
Bassarab lub Bazarab". Aci d. Krzyhmowski intrece prin non17

sens chiar.

chiar pe d. Rethy, ceea ce mi s'ar fi parut a fi peste

putintg.

D. KrzT2anowski tine morti ca inainte de anul 1330 nu existase in istoria rornana numele Basaraba. Ce face clara cu Fazelullah-Raid cel din Istoria criticd, utilisat apoi de d. Xenopol ?
Acel text sung sub anul 1240 : dupg ce a trecut tdra Aluta,
ii ese inainte Bazaran-bam Cu o armate etc., apol mai jos :
trecu peste rnunti, intrand la Kara-ulaghi, ia batut popOrele
ulaghice. .." Despre Ulaghi i Kara-ulaghi, adeca Romani i Negri-Romani, d. Krzy2anowski nu vorbesce nemic, intocrnai ca o
12

mata care, cand 11 inchide ochil, crede ca nerninea n'o vede ;

iar despre Bazaran-bam cel de linga Olt ci. KrzyMnowski clice ca
nu pOte s fi fost un ban Basaraba. Este o nascocire a lui Hasdet.
Cat de meteugita este o asemenea combinatiunerni-o taia scurt

d. Krzi2anowski acsta nici n'are trebuinta de a fi dovalit (Jak

sztucznq jest cala kombinacyja, nie potrzeba dowodzi)". Adeverul

cel adeverat este ca pe cele 28 pagine, nu numal de astg data,

ci la fie-care pas, nu se gsesce nicairi vre-o umbra de dovada.
Pretutindeni d. Krzy2anowski clice ca n'are trebuinta de a dovedi".

eine Ore sa fi fost Bazaran-bam cel dela 1240? Cine ? pentru d.

Krzy2anowski lucrul e f6rte simplu : era un general unguresc
(wodz wqgierski)". Apol de ! Cu acela1 temeiu d. Krzy2anowski

ar pute s pretinp ca regele polon Ion Sobieski era un general

rusesc.

Intr'o singura cestiune nici chiar d. Krzyhnowski nu me contraclice. El recunOsce ca Radu-Negrul n'a fost alt cine-va decat numai tatal lui Mircea cel Mare. Aprobarea d lui Krzy2anowski nu
me bucura.
2 3 Kaluzniacki.
.

Tamm.

D. Ka1ur2niacki nu s'a ocupat in specie cu originile Terei-Romanesci. In principia insa, el nu numai se unesce cu Istoria criticd
contra lu ROsler, dar incg mai adaoga unele noue consideratiuni

importante, mai cu samg faptul ca deja inainte de anul 1230 o

poporatiune curat rornanesca reuise a se aecla departe peste Nistru
in regiunea Voliniei, fundand acolo cate va mici principate confc.

LTX

derate, cunoscute in cronica rusOsed sub numele de Principi Bolohovesci".

Sint acum trei qeci de sill, inteun modest Calendar pentru

toti pe 1867", editat de librarul bucurescn Wartha, e publical
un articol intitulat: Pe unde sint i pe unde a fost Romanii",
in care la pag. 4 este urmatorul pasagiu : In provincia numit Podolia, la hotarele Basarabiel, pe la anil 1230-40 cronicele locale
m e ntion eza Bolohovskaia zemlia, adeca Tera-Rorndnescd, care

se intindea pe un spatiti destul de vast, dela malurile Nistrului

pina la fluviul Buh. Romanii posedat in acst regiune o multime
de orap sa tirguVre, precum Bakota, Kudin, Kornetin i altele,
iar fie-care din acele republice era administrat de cate un print,urr, toti uni0 prin cea mai strinsa aliarqa defensiva i ofensivd,
luptand cu fortele cornune contra invecinatel Polonie, dela care

ei ati reuit a cuceri o parte a Voliniei. Pupa un moment de

existinta politica destul de sgomotosa, numele acelor Romani
despare pentru tot-d'a-una din istoria. Pu0 la mijloc intre Polonii
din Mazovia i Rutenii din Galitia, nu e indola cd timpul i-a
desnationalizat i pe ei, precum desnationalizase pe Romanil din
Moravia".
Acestea le spuneam eu la 1867. Pupa clece ani, canonicul
Petruszewicz dela Lemberg emise intocmai acei4 parere intr'un
articol publicat rusesce la 1877, fara a m6 mentiona, ca i cand
ar fi conceput'o el cel intalu. D. Kalaniacki dara, necunoscend notqa
mea, a atribuit canonicului Petruszewicz paternitatea Heel : Diese
Ansicht wurde z u m er st en Mal e von Petruszewicz geaussert",

ceea ce e greit. Vina este a mea, in adevr, ca in Istoria critica

la 1873 et n'am mai revenit asupra Principilor Bolohovesci", uuteptand atunci a mai stringe elemente de argumentatiune, a le mai
cOce pina la o alt ocasiune.
Unele asemeni elemente de argumentatiune corroborOza tocmai in lucrarea d-lui Kaldniacki.

Sub anul 1164 Bizantinul Niceta Choniates ne aratl ca cete

de Romani locuiat in vecinatate cu Galitia ; un pre0os pasagiu,
care imi scdpase cu totul din vedere in Istoria critic& i pe care
contra lul Rosier Ii aduce d, Kadniacki in legatura cu istoria Principilor Bolohovesci.

Pe de o parte, o impregiurare, observata mai intaiu de mine

in Istoria criticci ii reprodusa apol de d. Kalaniacki, cumca o lo-

LX

calitate in Volinia, cu mult inainte de secolul XVI, era cunoscut

sub nurnele Vadul lui Basarabe ; pe de altg, parte, tot din Istoria
criticd, textul dintr'o veche cronicA polon sub anul 1259 : Thartari, subiugatis Bessarebenis, Lithvanis, Ruthenis", uncle indicatiunea
topicA se potrivesce pe deplin cu regiunea Voliniei ; aceste doue
fapte concOrda cu ipotesa ca, acel Principi Bolohovesci" erat anume

clintre Basarab I.
Asupra acestui punct e voiu insista pe larg in studiul met
despre Berlad.

Astacli me marginesc numai de a nu uita pe d. Kalaniacki.

Tot aci voiu inregistra pe d. Tarnrn, un alt adversar al lui
ROsler, dar care atinge Istoria criticd abia in trcet i mi se pare
c a cunoscut'o nurnal pe la capetul lucrril sale, ceea ce et regret
mult, cad.' mi-ar fi lirnpopt, p6te, unele puncturi controversate.
D. Tamtn, ca i. 'n Istoria crated, nu recuncisce pe nici Un
Radu-Negrul dela 1290 in sensul cronicel muntenesci. Rite ca.te
i se atribue clice el nu apartin unui singur principe, ci UflUI
intreg ir de principi".

D. Tamm respinge insa cu desavirire itinerarul cuceririlor

succesive ale Basarabilor din Severin in sus la Fiigara 1 apol de
acolo in jos la Gampulung i spre Marea-negra, dupa cum incercai

a o stabili et in Istoria criticd. D. Tamm are deplina dreptate.

Acel itinerar nu'l mai prirnesc nici et. III multurnesc dara et-insumi
pentru indreptarea unei greell.

24. Dr. Miletici i Agura.

In importanta publicatiune bulgard oficiala Sbornik, dd. Mile
tici i Agura, profesori la Universitatea din Sofia, at intercalat
done studie, reproduse apol deosebit : 1, NotiGe despre o caldtorid
sciinpficd in Rorndnia ; 2, Daco-Romdnii i literatura lor cea slavica.
0 colaboratiune in genere a dol sat mai multi la o singur monografia, fie literara, fie sciintiftc, are tocm61 marele pcat de a
fi o poligrafia: unitatea de conceptiune i de executiune lipsesce,
inlocuindu-se printr'un fel de contract synallagmatic. Prin conce-

siuni dintr'o parte i din cea-laltd, armonia aparenta maschezd o

LX1

contradictiune real, lar in casul cel mai bun lasa goluri asupra
puncturilor celor ne'mpdcate.

Ap a patit'o dd. Agura i Mileticl : fie-care din el, luat in

parte, ar fi fost in stare de a produce o lucrare mai solida.
Autoril cunosc Istoria criticei, opera d-lui Xenopol i studiele
(Hui Onciul. Despre mine el se pronunta : ilustrul profesor i cel
mai vechiu slavist in Romania (\muumuu% llpo4)eCop If Haii-cTapona.
lIplIfITOJIb Ha CJIBllCTllKT BT POMMIDI T. B. II. XlacAey)". Apol comparand
pe d. Xenopol cu d. Onciul, el se rostesc in favOrea d-lui Onclul :
ori-cum ar fi, Onciul e mult mai aprope de adevr (Bcticata, Onciul
6 mum no-6.1r3y

ilanHam)". El bine, acolo unde el se opresc pe

larg asupra lui Negru-voda, dd. Miletici i Agura m uit pe mine

cu desavilre, pe d. Onciul il tree cu vederea, 0 se asociaza pe

de'ntregul cu d. Xenopol, adeca cu Radu-Negru dela 1290 cel cu
falmOsele criscive ale Campulungului.
Dd. Agura i Miletici caltiga un plus prin ambilaterala erucli-

tiune a amindurora, dar obin un minus sub raportul consequentei

celei dualistice, e0nd drept resultat un plus-minus.
Reg calculand maternaticesce ca dol lucreza neaprat de doue
oil mai spornic decat unul singur, ambil autori nu nurnai 1. a
facut unul altula nesce conciliatiuni reciprOce in dauna sintesel,
dar inca au zorit a ispfavi lucrarea cu orl-ce prq pr lute, s'ait
precipitat fr cale, captand astfel o valOre efemera.
Un e xempl u.

Dd. Agura i Miletici Kill bine ca Rosier dete o lovitura de

mOrte asa isuiui Notar anonim al regelui Bela. Orl-ce punct dintr'un asemenea isvor suspect trebui respins fdra crutare, intru cat
acel punct nu se pOte intemeia pe vre-o alta fantana sigura sail pe
mal multe fantane converginti. Tntre altele, contra unor autoritti
atat de respectabile ca Darnmler i Budinger, ROsler a resturnat
cu toptanul din sfera Notarului anonim teoria anterira despre
existenta medievald la nord de Dunare a vre-unui Stat bulgaresc.
Bulgaril stapanind unde-va in Dacia cea medievala, este o curata,
fantasia, Vice ROsler. De aceea Jireek, istoricul cel mai recent i
mai critic al Bulgarilor, se feresce en struint de a vorbi despre

LXII

Salanus, despre Kean, despre cel-lalti duces Bulgarorum" din reginnea Carpatilor inainte de Asani. Dd. Xenopol i Onciul s'ag
alunecat pe acest pripor ; dar nici intr'un cas nu trebuiati s'o faca
dd. Miletici i Agura, de vreme ce el sint specialiti pe terenul isto
riel bulgare; iar de pretind ct bine ag facut'o, atunci erag datori
a demonstra er6rea lui ROsler. Neavend destul timp i socotind de
prisos a lucra incetivr pentru a aprofunda cestiunea, dd. Miletici
i Agura nu se sfiesc a vorbi cu sigurant despre stapanirea cea
veche a Bulgarilor pe malul nordic al Dunril : principele bulgar
Kean, principele bulgar Salanus, principele bulgar Achtum, princip3le bulgar Glad, principele bulgar Menumorut, Bulgari peste Bulgari. Nici dupa Asani, nici inainte, nici in Terniiana, nici in Ardel,
nici in Tera-Rornanesca, nici in Moldova, o dominatiune bulgaresca
istoricesce dovedit n'a fiintat. Bulgari b ej en a ri in diferite timpurl i locuri aIi fost, fan indol, ca buna-Ora Bolgar-Cserged in

Transilvania sag mai multe sate numite chei pe aiurea ; dar

nicairi Bulgaril la nord de Dunare n'ag fost nici-odat stpani
sag cuceritori, afara numal de prima epoca a treceril Bulgarilor,
adeca a Slovenilor, in secolii VI VII la Iornande i la Procopig.
Am vclut mai sus, cat de ubreda a fost documentarea d-lui On
ciul despre un Stat bulgaresc cis-danubian post-asanic ; tot aa de
ubreda este contra lui ROsler ori-ce documentare pentru periOdele
cis-danubiane cele ante-asanice. 'apoi dd. Agura i Miletiel nici
nu se incerca macar de a documenta bine-reg.

Insistand asupra unel fictive periode bulgresci in Romania,

dd. Xenopol, Onciul, Miletici i Agura, negreF i d. Krz371anowski,

toti la olalta combat in Istoria criticei o interpretare a mea in legatura cu cea mai veche aeclare a Romanilor Dunreni in Fagara,

adica a Negrilor-Rornani.
0 voiu reproduce aci in-extenso :
Cea mai veche mentiune despre Fagara ne intimpina intr'o
diploma din 1231. Primul punct, care ne isbesce intr'insa, este
ca laturea Fagara6na se numia tot d'a-una, chiar cu mult inainte

de secolul XIII, Ora Romanilor": terra Blacorum. Acest dat,

expres in modul cel mai clar, se ciocnesce cu o alta indicatiune
de tot obscura, care nu p6te fi descurcata fra ajutorul unel laboriOse critice. Actul povestesce, in ce chip satul Bola, de0 primitivarnente nu facea parte din jurisdictiunea FagAraplui, totu0
,,mal la urma i s'a supus prin forta: a temporibus jam, quibus

LXIII

ipsa terra Blacoruin terra Bulgaroruz extitisse fertur". Aden :

Numcei de cdnd se clice c'aa venit Bulgarii in acjstd terd a Romdnilor. Bulgaril navaliti in Fagara i anexand cAtra el un satulet
dela margine, carele tinuse mai 'nainte de un alt scaun, ct o
adevorata cimilitura. 'apoi sa se bage de sama o impregiurare.
Intre anul diplome i intre anul acelei cuceriri bulgare cata sa
,,N trecut cel putin vr'o cinci-cleci de ani, de Ora-ce naratorul precis6za timpul evenimentulul nurnal printr'un se Oice, ca nesce lu
cruri departate, aflate dela batranl, nu vclute i aupe. Ar urrna
dara c Bulgaril vor fi cuprins Fagarapl pe la 1160-1180. Insa
tocrnal atunci ei zAceati in sclavia G-recilor, de unde s'an smuls
abia intro 1190-1200. Este invederat ca Bulgari din diploma
insemnza alt ce-va. SA aruncarn o cautatura asupra geografiei
din evulmediil, i totul se va irnpaca. Bizantinul Leone Gramatic
din secolul XI, vorbind despre transportarea unor compatrioti al
sei pe malul nordic al Dun Aril in Tera-Romanesca, clice: in Bul..garia de peste Istru. Carta catalana din 1375 da Romaniei danubiane numele corupt de Burgaria, pe cand Bulgariei propriti clise
ii reserva forma cea corecta : Bulgaria. Cronicarul oriental R4d,
carele trAia in Persia intre 1250-1300 i lucra dupa fantane oficiale, cand descrie o invasiune mongola din 1240, numesce Bul-

garid acea regiune unde se afla tra Karavlachilor i a lui Basarab ban , i sa se observe ca in acea expeditiune 'Mara nu
trecusera de loc peste DunAre. Acsta confusiune norninala avea
in vedere mai ales banatul Severinului, despre care la 1237, numai se ani dup datul documentului de mai sus, regele maghiar

Bela IV scriea catra papa G-regoriti IX: terram Zernram circa

partes Bulgariae , lar intr'o diploma din 1239: Circa partes Bulgariae in terra quae Zeuren nominatur. Cu alte cuvinte, Oltenii
pentru Transilvani erat Bulgari prin vecindtate cu Bulgaria, intocmai precurn pentru Romanii cis-carpatini sint pina astA cli
Ungureni frap notri din Transilvania prin vecindtate cu Ungaria: circa partes Hungariae. Pin in timpii mai noui, Arden lenil ne botezail pe nol cate o data cu epitetul de Bulgari, incat
suburbiul rnuntenesc dela Braov, remarcabil prin biserica lui Negoe Basaraba i unde nu yeti aucli o singura vorba bulgaresca, se
poroclesce in limba maghiara Bolgarszek sa scaunul Bulgarilor,
Iar romanesce se clice Sobel, precum cronicele nOstre cele vechl
numiati pe Bulgari. Sasul Reichersdorfer, scriOnd in prima juma-

LXIV

tate a secolului XVI, se rostesce despre suburbiele Braovului :

nunum incolunt Buigari, alter= Hungari, Saxones agricolae tertium. Cine re nu re3unOsce aci sintesa celor trel nationalitati ale
Ardlului ? Cu cate-va rinduri mai jos, insu1 Reichersdorfer pune
in loc de Bulgari pe Valachi". Dar de ce sd. mai vorbirn despre
Brapv, cand avern o marturia tot atat de positiva cigar in privinta Fagaraplui ? Un poet sasesc de pe la 1550 il descrie in
urmtorul mod :
11

A.rx iacet ad ripas piscosae dives Alutae

Cui Fogaras prisci nomen tribuere coloni,
Undique cum fossis valido circumdata muro ...
fianc habitant circum fodientes rura Trabolli
Innumeri, quibus arx leges et iura ministrat".

Adeca : Pe malurile pescosului Olt sta vestita cetate, cariia yechil locuitori II irnpusera numele de Fagara, incungiurata de
pretutindeni cu anturi i cu puternicul zid, unde locuesc impregIur,
dedati plugdriei, nenum6ratii Tribali, supu1 legilor i dreptului
dictate din acel castel". Celebrul Sas Eder, editand poerna lui Sche

saeus, observa : Sub epitetul de Tribali, sinonim cu Bulgarii, sint

intele0 Romdnii de lingd Fdgdra*, precum tot Bulgari se numesc
Romdnii dela Brapv". Aa dara asupra numelui Bulgari in inteles
de Romani danubiani nol avern marturi : 1. Leone, scriitor grec
de pe la anul 1010 ; 2. Raid, analist oriental din secolul XIII ;
3. Mappa catalana din secolul XIV ; 4. Reichersdorfer, autor transilvan din secolul XVI; 5. Schesaeus, compatriot i contimpuren
al acestuia din urma ; 6. Acceptiunea actuala a vorbel Bolgarszek
la Braov. Primele trel mArturie sint pretiOse prin epoca lor dintre

secolii XI XIV; ultimele trel sint nu mai putin importante prin

naceea cd emana tocmal din nesce sorgirrti transilvane, lar Schesaeus

mai cu sama se referd anume la Fagara. Ne resumam: Braovul

nca i Fdgraul, d'o potriva aeclate la marginea Munteniel, primiserd in cursul evului mediu din portiunea danubiana a Daciel
un nail contingent de element romanesc, pe care Saii, Unguril
i chiar fratil notri de peste Carpati nu scieat cum sal distinga
decat numai atribuindu-1 porecla de Bulgari, fiind-ca veniati din
regiunea circa partes Bulgariae, pe cand Romanilor transcarpatim li se reserva mai cu preferintd, precum vedem in documentul
din 1231, epitetul de BlacM. i totu1 in putine regiuni ale Pro2)

12

LXV

vinciei Traiane vita romana e mai nearnestecata cu elemente

straine, mai purl ca in tra Fagaraplui. Fagarl,enil clice d. Barit
17-nu se incuscresc nici o data cu ne-Romani. Exegesa unui singur
cuvint, asupra cam% noi ni-am dat ostenla de a gramadi probe

peste probe, impratia tota negura. Termenul Bulgari din actul

dela 1231 capaa o deplina claritate: erat Romani dela Dunare..."
Argurnentatiunea mea din Istoria eritieet, ori-cine s'o fi desaprobat, eti o mantin i asticli in fond.
Pasagiul din diploma dela 1231 : terra Bulgarorum extitisse
fertur" 'Ate sa nu fie tradus: se glee c s'ail a e cl a t Bulgaril",
cad latinul exto insemnza : a resari, a se arata, a fi de fata.
Schimbandu se expresiunea ori-i-cum, sensul remane acelai.

Argumentatiunii mele neminea Inca n'a opus o contra-argumentatiune. Dd. Agura i Miletici in specie, cu obicinuita lor pripa
colectiva, inlatura ori-ce discutinne: Provincia Fagaraplui apartinuse in vechime Bulgarilor (AmenTa ti.orapallm e HpHaagneasaza 131 llpBytmeaa Ha BlarapHr11)". Pentru ci remane necontestabil, .,,HeexatHeinle", o nediscutabila axioma ca : la Fagara in anul 1231 se
JUIIHH

))

mai aducea Inca a-minte primul imperiti bulgaresc, care stapanise 1

peste Transilvania

(1111)BOTO 6'LarapeHo Hapcno, 1C00TO 0 Hum mum II 131

TpalICIEJthallIffl)(1. Atata, i tot. Acsta se chiarna a face istoria a vol

d'oiseau.

0 singura contra-argumentatiune s'ar put opune argumentatiunil mele, i tocrnal eti-insumi o voila. face. In actul dela 1231
intro termenil Bulgari" i Blachi" nu se manifesta un antagonism
etnic, nu se vede nicl decum o vrajmaia internationala, ci numai
se mentioneza o schimbare de situatiune juridica : de cand s'ati introdus o noul stare de lucruri. In acest act nu se clice ca Bulgari" nu mai sint in tra Fagaraplui la 1231 ; din contra, el

persista, de vreme ce mentiunea lor este o necesitate practica ;

dar se constata ca nu existasera acolo ore-cand in terra Blacorum", sfiind atunci fOrte de de-mult o alta situatiune juridica.
De cand Fagaraenii figurOza in istoria Transilvaniel, trasura lor
juridica cea mai caracteristica este institutiunea boierilor, cari
nu ne apar nicairi la cei-lalti Ardeleni, afara de Fagara i de
Hateg, cele doue regiuni strins legate cu casta nobilitara cea oltenOsca a Basarabilor. Bolan in paleo-slavica boUar, sonmpE, este
la Romani un bulgarism, negreit, ins nu insemnOza, de loo ca bo-

ierii romani erat saa trebuiat sa fie Bulgari, dupa cum tot slavic
61,080. IV.

LXVI

este la noT kinez, paleo-slavicul knianzi, KHABK", pe care Slavii

Ii imprurnutasera din germanul kuning, macar-ca nobilirnea lor nu

erail Nemti. Aa darg, cu mult inainte de anul 1231 Basarabil

introduseserg. la Ardelenil din Fagara, in terra Blacorum", o
schimbare de situatiune juridica, un not raport de proprietate teritorialg, anume tera boieresc a". Dupg, vechea foneticg, romanesca se qicea boliari. In paleografia latina este anevoia a deosebi

pe g de y. In actul din 1231 e dara permis de a ceti textul : a

ternporibus jam quibus ipsa terra Blacorum terra bulyar or u rn
extitisse fertur". Deci ajungem tot la Basarabi, nici decum la Bulgari.

Dd. Miletici i Agura, in conformitate chiar cu titlul celor doue

lucrari ale lor, ar fi adus un mare servicit Romanilor i Slavilor

tot-o-data, dac s'ar fi apucat a grupa elernentele romanesci istorice cele imprgtiate cu prisos in poesia poporana a Bulgarilor, mai
ales in acea epica. Intre altele, buna-Ora, cu cati-va ani inainte
de dd. Agura i Miletici, d. Draganov a descoperit tocmal la Bulgaril din Macedonia un cantec despre cei doi voevo4i. romanesci:
Iancul-voda i Negrita-voda (auiyi Bormop H Milrpurka BortBoAa), poetisand cunoscuta durnania a lui Ioan Huniade contra lui Vlad Dracul,
pe care'l omOrg, la 1446. Prin acest cantec, unde Vlad Dracul
pOrta numele de Negru-voda, dd. Agura i Miletici ar fi priceput

ca epitetul de Negru se aplica de o potriva bine la orl-care B asara ba, tot): Basarabil a vend pe stegul lor c a pet e negr e.
Incepend din vremile cele mai vechl ale relatiunilor internationale, Romani): n'ail incetat nici o data de a ajuta pe Bulgari ; Tar
Bulgaril, drept o recunoscinta inconscient, in baladele lor air cantat
mereu bogata memoria a Basarabilor : pe Radu, pe Mircea, pe Dan
i altil. Despre acestea, dd. Agura i Miletici tac mutesce. De sigur,
nu printr'o nerecunoscinta conscienta.

Cele canthrite in capitolul de fata, incepend dela d. Xenopol

i ping, la dd. Miletici i Agura, mi-at adus o viug, lumina.
Ele m'au luminat a me convinge prin contra-proba ca Istoria
critica in privinta luI Negru-voda a avut o desavirOta dreptate.
Verificarea facuta, planul aprobat, temelia find tare i incercata, pot merge maI departe cu cugetul impacat, cladind acurn un

LXVIT

edificit definitiv, pentru care dupd ce nu voiu mai fi pe pdmint

reparatiunile ulteri6re, necesare din timp in timp la ori-ce cladire, nu vor comprornite
paratiuni vor fi suficienti
In capitolul urmator,
pasage din Istoria criticei
fel de soclu architectonic
Ora ce1 avearn gata mai

opera architectului. Pentru asemenea renesce simpli calfe de architecturd.

prin care se incheid munca mea, unele
vor fi intercalate intregi, servind ca un
la completarea i terminarea operei, de
de'nainte, nesguduit printr'o durata de

trel-cleci de ani.

1NTEMEIAREA TEREI1ROMANESCI.

Boierul Murgul, cel mai vechit analist al Moldovel i al Munteniel tot-o-datd, scriind pe la 1460, ne spune ca, Statul TereiRornanesci fusese intemeiat la anul 1310 de card tatl lui Vladislav, adeca de catr Alexandru Basarabd, pe care '1 numesce
Negru- \Todd,.
Abia peste un secol dupd boierul Murgul, doue crisOve munte-

nesci de cea mai perfecta autenticitate, pdstrate in Archiva Statului printre ale manastiril TismOna i reproduse aci in fac-simile,
unul din 1569, cela-lalt din 1576, ambele numesc N eg ru-v od a de
o potriva pe Vladislav i pe Radu, cei dol ifi ai lui Alexandru
Basarabd, anume crisovul din 1569 pe Vladislav ii califica Negru17

vodd c el int diu int em eiator al Terei-Romanesci" (um< WT

Cr113AMIIE

BildWKOE 3EMAE

IlrhEW WT Ilerp8n 'locum), Tar crisovul din

1576 lui Radu ii lice simplu: Negrul-voevoda".

Mrturia celor dou6 crisOve din 1569 i 1576 este pe deplin
conforma cu biografia sfintului Nicodern, pe care, dupa traditiunea
batranilor calugari dela TismOna, a scris'o ieromonahul Stefan,
spunOndu-ne ca Statul Terel-Romanesci fusese intemeiat de 'ntait

de catra Vladislav Basarabd, pe a doua linid de catra fratele mai

mic Radu.
Despre boierul Murgul i despre ieromonahul Stefan et am

vorbit deja pe larg mai sus In -fil 3 i 13.

Aa dard, dupit cele mai vechi i cele mai necontestabile date
cronistice, intemeiarea Terei-Romanesci, treptata unificare a teri-

LXVIII

toriului pe ambele laturi ale Oltului de 'npreuna cu o parte

Ardl,

din

se intamplase nu de o data i nu sub un singur prin-

cipe, ci in interval de trei patrare de secol, intre anil 1310-1385,

de catra Alexandru i apoi succesiv de catra fiii sei Vladislav i
Radu, cate-trei aparqndu-ne sub acela1 epitet de Negru-vod a.

Lund ca punct de plecare pe boierul Murgul din 1460 i

cele dou crisOve din 1569 i 1576, et volu incepe prin a desbate mai intaiu intrga epoca cea preliminara dela 1230 pina la
1310, 'atunci voiu ajunge cu deslegarea definitiva, ca punct de
sosire, la aceiai mareta triada: Alexandru-Vladislav-Radu, tatal cu
fiii sel, cei trei Negri in quintescenta, Urea Basar,
ab il or,
dintre cars Radu formza apogeul, expresiunea cea mai completa
a trinitAtii, intemeitorul cel final al Statulul Terel-Romanesci,

dinsul care intr'un crisov din 1379, reprodus in fac-simile, se intitulza. inainte de fiul sell Mircea : marele voevod i Domn, obldu))ind i stapanind Vita tra Ungro-vlahiei i laturile de peste munti

i Inca terile cele tatresci i ducele Amlaplui i al Fagaraplui i

ban al Severinului i pe ambele maluri ale Dunaril intregi chiar
pina la Marea cea mare i al ormului Silistria stapan".

. 25. Mehediniul in stAphnirea Ungurilor.

Bibliografia: Istoria criticei t. I, p. 26-8.
Archiva istoricd t. III p. 191-93.
Kemny, Ueber die Knesen, in Kurz's Magazin t. II p. 304-5.
Olahus, Hungaria et
Atila, Vindobonae 1763 in-8 p. 76.
Pesty, A Szorenyi bansag, Pest 1878 in-8 t. I
p. 248 sq.
Idem, A Temesi bansdg, Pest 1868 in-8 p. 10.
Fejer, Codex diplom.
Hungariae, t. III vol. 2. p. 348, t. IV, vol. I p. 22, vol. 3 p. 552. Marienburg, Kleine
siebenburgische Geschichte, Pest 1806 in-16 p. 224. Moldoran-Bar4, Diplomatariul in
Transilvania 1871 P. 55.
Szab, Szkely OklevOltar, Kolozsvdrtt 1872 in-8 t. I
p. 7. CIXHOUK
aral Bopaca, in PaROBCICII, HIROAKO yha 0 AAH109 Bielgrad
1860 in-4 p. 51.Stritter, Memoriae etc., t. II p. 459.Ph. de Mouskes In Du Cange, Histoire de l'empire de Constantinople, Paris 1657 in-f. t. 1 p. 229. Katona, Historia critica etc., t. V p. 653, 688, 714.

Cel de 'ntaiu Ban unguresc al Severinului a fost Luca : Lucas

Banus de Scevrin" intr'o diploma din 1233. Prin urmare, ce-va

inainte de acel an Ungurii cucerisera pentru prima Ora Severinul.

Prin banat de Severin", din punctul de vedere al Ungurilor

nu se intelegea Oltenia intrga, ci numai o parte a districtulul
Mehedint, anexata catra o parte orientala a Temeianei.

LXIX

Acest punct de vedere trebue bine lAmurit.

Despre secolii XIV i XV intinderea teritoriall a banatului
celul unguresc al Severinului este necontestabilA.
Pentru secolul XV, Nicolae Olh, trAind in prima jumdtate
a secolului urmAtor, ne spune fOrte limpede cA la Unguri Banul
Severinului stapania cetatea Severin, cAruia Ii erati supuse Orova, Mehadia i Peth, nu mai mult decat atata: Severinurn
arx, infra Trajani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Peth, Mihald, liii subditis, harum praefectus Banns ..."
Cam tot atata, plus valea Almauluf in Temeiana, era in secolul XIV, dui:4 cum resultd din alaturarea a trei acte autentice :
unul unguresc i done romanesci, t6te din acelai an 1387.
Cel unguresc sung, : Nol Stefan Losonczy, Ban de Severin i
pintre cele-lalte demnitati comitele Temeianei, facem cunoscut
pe viitor prin actul de fatA, cumca avend in vedere demnele de
lauda merite ale credinciOselor servicie, pe carl Petru fiiul 1111
De, kinez din districtul numit Alma al castelului regesc Mehadia, precum 1 fratil sel uterini Cristea i Mihaig, expunOndu'i
nav er ea i viOta

in mal multe pericole

i de mai mult timp,

le-ail adus maiestAVI regesci sub predecesorii notri Bani ai qisulul nostru banat, i chiar noue pe cand lucram pentru liberarea
dOmnel regine Maria, deci in resplata acelor servicie, precum i
pentru a-I mai indemna la altele i de acum inainte, 11-am connferit in virtutea oficiuluf nostru un sat regesc numit Patak in
districtul supra-scrisului castel Mehadia, cu tOte folOsele i dependiqele de orl-ce natural lor i motenitorilor lor, ca all aibe i

sal tind sub conditiunile i darile de mai jos, adeca etc. Dat in
Ineti, a doua

i dupl serbatorea santului confesor Alexiir (18

anul Domnului 1387. SA se observe cl Losonczy, dei
nu numai Ban de Severin, dar i comite al Temeianei in acela1
timp, totuI daruiesce fratilor Derni satul din regiunea Almaului
anume in calitate de Ban de Severin i pentru nesce servicie facute anume pe teritoriul banatului de Severin: videlicet Banis
dicti nostri Banatus. Almaul, districtus vocatus Halmagy", impreund cu castelul Mehadia, castrum Mihald", facea dar o parte
integranta nu din comitatul Temeian, comitatus Thernesiensis",
ci din banatul de Severin, banatus Sewrinensis". Pe and Lo
sonczy, dandu-i titlul de Banus Sewrinensis, dam% la 1387 unor
Romani din Alma un sat din acea lature, in acelaI an noi ye-

LXX

dem pe Mircea cel. Mare intitulandu-se de asemenea Ban de Severin.

Cum re banatus Sewrinensis" putea sa Ii aparting amindurora

in acela1 moment? Nu cum-va titulatura marelui Mircea va fi

fost numal de paradg ? Prin un azard fericit, tocmal din acel an
1387 ni-aA remas doue cris6ve mirciane relative la Oltenia, din
cart una pOrtg datul de 21 Iunitl, adecg este posteriOra abia cu o
lung donatiunii lui Losonczy. Acest crisov arath limpede, printr'un
ir de localitall : Tismna, Vodqa etc., cum-ca Unguril puteati stgpani atunci termul danubian cel mult ping la Orova, iar teritoriul
spre resarit de riuletul Cerna era intreg al Muntenilor. Mai pe
scurt, Losonczy se intitula Banus Sewrinensis, ins poseda numai
Mehadia i Alrnaul. Chiar actul sell e scris nu in Oltenia, i nici
in apropiare, ci la Inea, actualmente BoroOneil, o localitate in
pari1e A radului.

Pentru Unguri darg, din totalitatea Olteniei numai Mehedintul

facea parte din banatul de Severin". Chiar la Romani banatul
de Severin, luat din punctul de vedere cel unguresc, se numia
une-ori banat de Mehedint", bung. Ora in actul latinesc dela Vladvodg din 1511 : Radulo B an o de M eh e d in ce ". Legatura intre
Mehadia, mai romanesce Mehedia", i intre banatul de Severin a
fost atat de intirng i indelungat, Meat nu numal portiunea vestsudicg a Olteniei conserva ping asta-cli numele de Mehedint, dar
usul poporan intinde cate o data acesta denominqiune chiar asupra Olteniei intregi, bung-Org in doina la Alexandri :
Francla, verde maghiran,
Voini col Mehedintn,

Sint nAscut pe fruncli de fag

Ca sit fill la limo drag,

No seeddat de nvie in Olt

SA mA fac yak de tot .

. .

Urcandu-ne mai sus in secolul XIII, nu result de nicAiri ca

banatul de Severin sa fi fost pe atunci pentru Unguri mai mult
decat Mehedintul, total sail chiar numal in parte. in diploma regelui Bela IV din 1247, Oltenia peste tot se numesce tota terra
de Zewrino", dar tocmai caracteristicul tota" arata cg din totalitate numal o parte constituia, banatus de Zewrino"; 'apol insg1 Ungaria nu pretindea acolo asupra acestei totalitql alt ce-va
decat o simpla suzeranitate. Invtatul Ungur Pesty a publicat o
vastg lucrare in trel tomuri despre banatul Severinului, incepend

LX XI

din secolul XIII. El reproduce o grarnada de documente. El bine,

nu se afla la dinsul absolut niel o indicatiune de stapanirea
Ungurilor in Oltenia afarg. din regiunea Severinulul.
Ala dara, ce-va Inainte de anul 1233, Ungaria apucase dela
Olteni regiunea Mehedintului, numind acolo pe Luca i dandul
titlul de Banus de Scevrina. Mal in urma acest titlu a putut deveni in ierarchia 'Curtil dela Buda Lin ce de tot fictiv, dandu-se
traditionalmente cate unui favorit regesc chiar cand Unguril nu
stapaniat in fapt nici un petec in Oltenia ; dar p en t r u prima
r a, ca temeit al deprinderii curat nominale ulteriOre, trebula sa
fi fost la anul 1233 o ratiune serids, o posesiune re-care reala
asupra unel partl din teritoriul oltn.
Peste pte ani, la 1240, vedern pe un al doilea Ban unguresc de Severin, numit Oslu: Oslu Bano de Zevreno". Dela acesta
ne-a remas nu numal o mentiune in diplome maghiare, dar Inca
lucru mai semnificativ suveniri topografice in regiunea occidentala a Olteniei : in districtul Gorj valea Oslea 1 muntele Oslea,
ambele la hotar, lar in Mehedint dol munti Oslea, de asernenea
la hotar, pe cand nicl un nume local analog nu ne intimpina nidill in interiorul terei i pe aluri in restul Romaniel. Ar fi important de a cerceta, daca nu cum-va Mehedintenil i G-orjenii
vor fi pastrand vre-o legenda despre acel Ban Oslu.
Este sigur dara, mai repetam inca o data, intre anil 1230-1340
Unguril cucerisera dela Romani Mehedintul, cel mult cu o falia
marginaa a Gorjului i a Doljului, infiintand un banat al Severinului.

Cucerind Mehedintul, in capul carula pusera pe Luca pe la 1233

ca Ban al Severinulul, Unguril pe de o parte at respins de acolo

pe Romani, Ian pe de alta s'at veclut in vecinatate cu Bulgaria, cu
care pina atunci ei nu se invecinat nicairl la Dunarea de jos.
Trebuira dara sa continue o lupta, in care pe Romani nu puteat
sal ajute mai bine decat Bulgarii, mai corect dinastia cea romanscg, a Asanilor. Domnia, atunci impratul Joan Asan, fiTul primului Asan, al fundatorului imperiului romano-bulgar. Era unul din
cel mai marl, principl ai epocel, acela despre cars episcopul frances
contimporan Filip de Mouskes qicea Ca era fOrte vitOz i f6rte in-

LXXII

telept : Ki mult ot valor et haut sens". In adevr, Bulgarii n'aU

zabovit contra Ungurilor in ajutorul Oltenilor.

In archivul Szecsnian dela Pesta se pastr6za in original o

diploma cu data 1235, pe care 1-a copiat'o contele Kemny, de
unde fragmentata de canonicul Stefan Moldovan in FOia Asociaiunii Transilvane pentru literatura romana, insotita de surnarul
adnotat de reposatul Barit. Prin acea diploma regele Bela IV daruesce magistrului Dionisit trel sate in Ungaria, drept resplata
pentru serviciele aduse intr'un crancen rsboiti contra lui Alexandru, fratelui imporatului bulgaresc: contra exercitum Alexandri fratris ipsius Imperatoris Bulgarorum".
Ca frate al lui Joan Asan, Alexandru este cunoscut de demult. In aa numitul Sinodik din secolul XIV, intre membril familiei Asanilor el este numit dupa Ioan Asan : Sebastocratorul
Alexandru, fratele marelui imprat Asan ". Bizantinul contimporan
Akropolita clice : Primul rege bulgaresc Asan avusese dol ifi pe

loan i pe Alexandru". De ad genealogia la Stritter:

Asan

Ioannes II Asan

Alexander

(1221-1245)
Callim anus IL
(1257).

Reproducend fragmentul dupa canonicul Moldovan, Barg observa: Vecle ori-cine ca aceste batai erati intre Unguri-Secul i
intre vecinii Romani confederati pe atunci cu Bulgaril". Canonicul Moldovan scurtase peste msura diploma cea din 1285, facnd astfel pe Barq sa crecla, ba chiar sa fie convins ca Bulgarii se bateau cu Secuimea in Ard61, fiiird aliati cu Romanii de

acolo. A ascunde dintr'un text o portiune esential, nu e cinstit.

Canonicul Moldovan indusese intr'o grava er6re pe venerabilul Barit.

Mai corect a fost profesorul Szab6 dela Cluj in diplomatariul secuesc, unde publica de asemenea un fragment, dar mai complet,
anume urmatorul pasagiu, care lipsesce la Barit : Dum in obs i-

d ione Ca stri Bu dung essemus constituti, egredientibus e Castro militibus ex adverso, iam dictus Dionysius prirnus inter alios
conflictum iniens cum eisdem, ipsos in Castrum redire compulit,

LXXIII

absque ulla nostrorum lesione" ; mild, : acel Dionisi ft se luptase

contra Bulgarilor 1 i-a respins atunci cand regele Bela IV asedia
c e t at e a Vi d in u 1.

NicI o alusiune la MM. Tocmai Vidinul,

castrum Budung", este acela care ne lurninza. Diploma ne

spune ca in aceiai expedipne contra Vidinului sebastocratorul
bulgar Alexandru surprindea merefl pe Unguri, impratiati pentru
a despuia i a pustii -Ora cea de linga Vidin, lovindu'i pe dinii
fati sat prin stratageme, ba i robise chiar pe comitele Bogomir

nal lui Zuboslafi, capul Secuilor : qui (Alexander) per multas

acies et latentes insidias, nostros homines ad depopulandam et
spoliandam terram dispersos frequenter invadere consveverat,
qui etiam Bogomerum filium Zubuslay comitem et Ductorern Siculorum captiverat. Din causa canonicului Moldo van, Barit in-

telegea Ca Bulgaril despuiat i pustiiae Transilvania, pe cand

textul este fOrte lAmurit : Ungurii despuiat i pustiiaft regiunea
Vidinul ul.

Nic profesorul SzabO n'a facut bine de a se mrgini cu un

fragment. Numai diploma intrOga limpeclesce pe deplin situatiunea
cea istorica. Acea diploma figurza intrega in colectiunea lui FejOr, unde
ni se arata pe prima lini ca data 1235 e greita, ci data

cea autentica este 1236, de vreme ce datOza din anul al doilea al

regelui Bela INT. Apoi
din textul diplomei
pe a doua linia
intregi result ca resboiul cel dela Vidin fusese inainte de alte
doue evenimente, cart amindoue se intamplasera in anul 1233 :
un resboiu in Galitia i un resbolu cu Austria, ambele inregistrate
la Katona. Resboiul in Galitia este mai cu sarna precis, fiind-ca
intre anii 1233 1236 n'a mai fost altul, pe cand cu Austria
regele Bela a mai avut o lupta cu Austria la 1235, in ambele
insotind pe tatal soil regele Andreiu. Deci resboiul sebastocratorului Alexandru contra Ungurilor avusese loc ce-va inainte de
1233. Am constatat c tot ce-va inainte de 1233 avusese loc victoria Maghiarilor asupra Romanilor din Mehedint, cand s'a i infiintat pentru prima Ora banatul cel unguresc al Severinului. Mehedintul este fata 'n fata cu regiunea Vidinului de peste Dun are.
E peste putinta de a nu recum5sce strinsa legatura intre ambele
resbOie. Oltenil i Bulgaril ne apar aci ca aliati contra Ungurilor.
Mehedintul fiind cucerit, Ungurii a trecut immediat in Bulgaria
pentru a pedepsi pe a1iaii Oltenilor. D upa ce Unguril nu miser
pe Lucas Banus de Scevrin ", tot atunci la 1235, rai pentru

LXXIV

prima 6ra, corOna Santulul Stefan i1 baga Bulgaria in titulatura

cea regesca: rex Bulgariae".
Alianta Bulgarilor cu Oltenli, mai in specie alianta cu dinastia cea romanesca a Asanilor, este fOrte semnificativa. Intre altele, diploma din 1235, adeca, acea din 1236, darama cu desavirire teoria d-lui Onciul
mai sus -ful 20 despre intemeiarea
Statului Terel-Romanesci de catra acea dinasti. Daca o asemenea
intemeiare nu s'a indeplinit sub imporatul Ioan Asan, apoi mai
tarp ea era cu totul peste putinta din partea Bulgarilor, caci
dupa mOrtea acestui mare principe, adeca dela 1245 in jos, puterea
imperiului trans-danubian incepe a scade repede, stingendu-se toto-data posteritatea cea romanesca a primilor Asani.
.

26. Doljul i Romanalul sub stpAnirea Cumanilor.

Bibliografia: Originile Craiovel, Bucurescl 1878 in-8. Archiva istorica t. III p.

192 etc.Albericus Trium fontium, Chronicon ed. Leibnitz Lipsiae 1698 700 in-4 part.
II p. 573, 578-9.Du Cange, Hist. de Constantinople, t. II p. 121.--,Toinot7e, MCmoires
de Saint Louis, Paris 3859 in-16 p. 150-2.
Kuun, Codex Cumanicus, Budapestini
1880 in-8.Rabbi Petakhia op. Lelewel, GOographie du moyen-age, Bruxelles 1852 in-8 t.
Berfennin, Baaxo-6oarapcKia rpanna, Petersb. 1840 in-8 p. 10, 56
III p. 201.
etc.
Fotino, IcnopEa t. I p. 282-3. TunusK trad. Sion p. 10-11. Bolliac, Topographie de la Rofimanie, Paris 1856 in-8 p. 23. Pappazoglu, Guide du voyageur de SOverin a la Mer noire, Bucurescl 1863 in-16 p. 29. Margot, 0 viatoria in cele 17 di-

stricte ale Rornniel, BucurescI 1859 in-8 p. 51.Ubicini, Provinces roumaines p. 29.

Paitoom, HIE0mto ptlin p. 64. Tincu-Velea, Istoridra bisericbsca, Sibiu 1865 in-8
p. 245-6.Laurian-Beilcescu, Magazin istoric t. I. p. 10.A. Xenopol, Istoria Romanilor
t. I, p. 525-6.

Putin dupa cucerirea Mehedintului de catra, Ungurl, cam pe

la 1235 plus-minus, Cumanii cuprinsera restul cel dunaren al 01teniei : Rornanatul i Doljul.
Mal intMu, eine Ore s fi fost Cumanii ?

S'a gsit de de-mult in Venetia i s'a dat la lumina un manual intreg de limba curnana, scris in anul 1303, cand Cumanil
ocupat inca mai Wta partea orientala a Rom aniel. Ca model, eta
cuvintele de sub rubrica intitulata calittile timpilor", in care
alaturi cu formele cumane noi punem pe cele turce, aa dupa cum
se pronunta in Constantinopole :
resarit, curnanesce Gun tousin,
cun batisi
apus

turcesce ghiun dogusu ;

ghtun batisi ;

LXXV

timp
noros
timp ploios
obscur
nori
zapada
negura
bruma, roua
vint

bulud

alit ;
buluth;

iamgurlu haua
carangu

lagmurlu hara ;
qaranli ;

bulutlar
char
touman

buluth-lar ;
gar ;
duman ;
cih;

oucal

gig

yel

iel etc.

In curs de vr'o trel secoli, acsta odrasl turca, s'a aflat intr'un contact de tOte iIe1e cu strabunii notri, 'apol nu nurnai
in Moldova, dar i In Muntenia pina la Olt. Distrietul Teleorman
conserv pina asta-cli un nume curat cumanic. Dupa fonetica turca

ar fi Deli-orman, adeca padure dosa", literalmente padure nebung". Aa se chiama, intre altele, o padure din Dobrogia. Dupa
fonetica curnana, turcului initial d fl corespunde tot-d'a-una t, in
cat Deli-orman trebui sa ne apara aci sub forma de Teli-orman. In
vocabularul cuman din 1303 noi gAsim in fapt ambele elemente
constitutive ale acestui nume : telistultus" i ormanboscus" .
Cumanismul Teleormanului" este dara matematicesce sigur. Riul
capetase acest nume dupa vre-o padure de pe mal, lar dupa rig
s'a numit apol districtul.
In dialectul peceneg, inainte de dominatiunea Cumanilor in
Romania, se chiarna tot aa un munte de prin Buzau sail Rimnicsarat, pe care Bizantinul Cinnam, vorbind sub anul 1152 despre
un resboiu intre Greci i Pecenegi, II numesce &pp; Tbouopmv. AcOsta forma Tenuormon" presinta acea particularitate dialectal,
ca pecenegul tenu- corespunde cumanului teli-, adeca n intre vocale
alternOza cu 1. Din putinele graiurf turanice, ale cdror dictionare
imi sint la dispositiune, in limba tungusa nebunul se vice tencik,
in limba buriata tenek Vn dialectul tatar karagassic tencik, ceea-ce
abia difera de pecenegul tenu, pOte mai corect teneh, caci Cinnarn
i Bizantinil in genere nu exceleza printr'o transcriptiune perfect
exacta a numirilor barbare. Pecenegii i Curnanil vorbiag aceeall
limba; variantele Teli-orman ne arata totuI intre ambele popOre
nisce diverginte dialectale destul de pronuntate, cel pup sub raportul fonetic.

LXXVI

In ori-ce cas, Cumanii ail ocupat Teleormanul, si

ocupat

un timp atat de indelungat sail intr'un mod atat de durabil, incat meinoria lor se mai pastrza in numele districtulul.
Judecand dupa positiunea relativa a localitatilor, tocmal de
pe aci trebui s fi esit pe la 1235 cete de Cumani, pasind prin
Vadul Cumanilor" dela Olt in directiunea Craiovel, de unde mai
in urma, prin Vadul Cumanilor" dela Dunare, dinii all trecut in
Bulgaria si s'an dus la Constantinopole.

In districtul Qlt, Iing maretul tit dela care si-a imprumutat

numele, se afl in plasa erbanescil un sat numit Comanii, despre
care Frunclescu ne spune a are 1600 locuitori si este resedinta
sub-prefecturei.

In districtul Do lj, linga Dunare, in plasa Campului, se afla un

alt sat numit Comanii, despre care rki Frunqescu ne spune ct

face o singura comun cu invecinatele sate Maglavit si Go lent,
avOnd peste tot 2590 locuitori.
In dictionarul lui Frunqescu se gasesc o multime de localitti
numite Comana (Vlasca), Comanca (Romanati, Valcea, Arges), Comdnesci (Bacat, Mehedint, Covurluiu, Gorj, Dorohoiu), Comanqa
(Olt) si Coman (N6mt, Bacat) ; dar numai cele dou de mai sus
se chiama Comanif.

Aruncand o clutatura asupra mapei, Ota positiunea relativa a

ambelor sate:

In acest mod, daca vom trage un segment dela Comanii-peOlt pina la Comanil-pe-Dunre, spatiul intermediar va cuprinde
partea sudica a districtelor Romanati si Do lj, avOnd Craiova in virf.

LXXVII

Omonimitatea celor doe sate i positiunea lor perfect analog

la puncturile de trecere peste cele doe fluvie, s fie 6re un simplu
efect al azardului ?
Cata, mai intalu de tOte, sa restabilim forma cea corect a
numelui.

Satul Comanii" din Dolj este o proprietate a Tismenei.

Gratia avutului archiv al acestel vechl manastirl, depus in
Archivele Statului i care consist din doe mari condice vechi, trel
condice noue i sute de documente originale, istoria satului Comanii

s'ar putd urmri in sus pina pe la jurnatatea secolului XIV.

Cea mai veche diploma existinte este din 1385, dela \Topa
Dan, fratele i predecesorul lul Mircea cel Mare, ambil flu ai lui
Radu-Negrul, nepoti al lui Alexandru Basaraba. Acest crisov sun
literal :

... mai confirm domnia

mea tOte cdte dedese sdnt-repo-

CEM noirspz>KAa l'7110MH H 1.

illiKd

C-TOF101-1H11111H

ptu,ATITM

I'TBdA111

satul parinte al domniei mele

INI40y411 KOE1104ll flpHAoRH. cfno K Or,

Radu voevod : satul V a dul Gu-

MAHCKIII spoya, crronorm. H HAtITO

ll man ilor cu Toporna, i balta

Bistret dela Toplita ping, la

EFICTIFELIT. WT TOFIAZIO AO upmoro

11

rpeAd

111111116

KOHALIFILI,Rt.

CMWM

garla cea repede mai sus de

xpkconitOitm,H. H THCMEHN. FIO WROPO

Covacita cu satul Hrisomuintii,

CTpiflI

i Tismena pe ambele parti

cata a fost Ligkesca i Ru-

AHKA MWH4CTHpF0 C-TrO c1HTOHLI twit=

esca, ; apol mai confirm i tOte

110)1{11

cate dedese in scris rnnstirii

santului Antoniti unchlul domniei mele sant-reposatul Vladislav voevod: satul Jidotita
cu priul, i tOt pescaria du)) nrdna cea din mijloc..."
)7

MUKO ik MirettlELLICK0 H 98=

HIEWCK0 K% CHM HOTEpWKAAM. H 1.

3

H 1104FIHC4 CTr1HILIT P KaMH CPO=

HOLIHKWH

EAAAHCAMI HOEROAtl.

)KHAOHLIIHH,d C HOTOKOM.

HAIrk CA4FIk1H sup REC.

H
.

Hti

CMO

AS.-

i la sfirit :

TOte acestea s'ati scris in

Arge din porunca domnului

voevod Dan, in anul 6894, indictionul 9, a lunel octobre

qiva 3.

aa

ark

341-111Cdal& oy aprHuni

11011FAHTEM P1.114 HOEKOAX 44114. Firrkr

)S-W, 11-4. HHAHKTIWII, .0.. du,a WK.

rogpYa

iHk, r.

LXXVIII

De aci resulta c satul Cumanii, cu mult inainte de anul 1385,

a existat deja sub caracteristicul nume de 11011MaICKKIII npo" adeca
Vadul Cumanilor". Cu acela1 nume Ii gsim in tOte documentele Tismenel din secolii XIV 0 XV. Abia in secolul XVI numele
Vadul Cumanilor se inlocuesce printr'o forma mai scurta: CumaniI
sat Comanii, buna Ora in crisovul dela Alexandru-voda din 28
aprile 1576: CEA() ENt CE 3011ET KOMMITH f21( cr 6A113 KOA i,1,iu (satul
ce se chiama Comanii, care se afl aprdpe de Vidin)".
El bine, ce fel de inteles putea sa fi avut numele cel vechiu :
Vadul Cumanilor"? Sub anul 1475, vorbind despre infrangerea
Turcilor de cAtra Stefan cel Mare, cronicarul Urechea Vice : Iar
tefan-voda pornitu-s'a dupa din0i cu Moldovenii sei i acei 2000
de Le1, i all gonit pe Turci pina i-a trecut Siretul la Iona' psci,
uncle se chiamei Vadul Turcilor I i pincl asteicri. . ." Pe mapa lui Reichersdorffer de pe la 1550 acesta localitate se pune slavonesce :
Tureczky broth, mai corect : TOWERKKIli apoAz. Vadul Cumanilor"
Pl

i Vadul Turcilor" sat TOWERKI1111 Gp0A% exprima doue fapte analdge : pe de o parte retragerea Turcilor din
sat ROIrilialiCKI1114 EpoAz

Moldova peste Siret, pe de alta retragerea Cumanilor din Oltenia

peste Dunre.
Dad, ins Cumanil a ti e

t din Oltenia prin vadul" dunarn

de linga Vidin, se nasce intrebarea : pe unde dre sa fi in tr at ei
in acst tOra ? Negre0t printr'un dre-care vad" al Oltului. Iat-ne
adu0 vrnd nevrOnd la satul Cumanii-pe-Olt, unde trecerea riului,
in adevr, este inlesnitadupa mijlOcele de transport pe apa din
acea epocaprin existenta cator-va insule, intocinal ca i 'n Dunare de'naintea' Vidinului. iic dupa mijlOcele de transport pe apa
din acea epoca", caci un martur ocular, calOtorul evreesc Rabbi
Petakhia, ne spune ca Cumanii nu aveat corabil sat luntri, ci treceau riurile pe pei de cal cusute, ceea-cefiresceil silia a cauta
o plutire pe cat se putea mai scurta : dela o insula la alta.
Cumanil-pe-Olt este Vadul Cumanilor" cu acelmi drept ca i
Cumanii-pe-Dunare, cu singura deosebire ca cel intaiu a servit Cumanilor la intrare, Tar cel-lalt la e0re. Dar intre momentul intrarii
gi intre momentul e0rii cata sa fi fost un interval de timp, in
cursul cruia cel putin o parte din districtele Romana i Dolj
s'a aflat sub dominatiunea Cumanilor.
Fiind-ca din secolul XIV nu avem nici o urma, de o asernenea
dominatiune, ba nici macar o probabilitate, de vreme ce Cumanii

LXXIX

au despdrut atunci aprcipe cu desvirire de pe scena istorieI, faptul

trebuia 0, se fi intamplat in secolul XIII.

Acuma, razemandu-ne pe desvoltdrile de mal sus, unde nomenclatura topografica ne-a procurat cea mai neateptat lumina,
nu ne va fi gret de a intelege naratiunea caluggrulul Alberic despre
un Rex Jonas, craiu Ion" de pe la 1235, pe care acest cronicar
contimpuran 11 numesce: major in Regibus Comanorum" (cel maI
mare dintre regii Curnanilor), iar un alt scriitor de asemenea contimpuran, celebrul Joinville, II d epitetul de: le grant roy des
Commains" (marele rege al Cumanilor).

Scriitorul bizantin Georgit Acropolita, carele clescrisese cele

petrecute in timpul set intre anii 1204-1261, ne spune sub 1239
ca o armata cruciata de 60,000 Franci, venita prin Ungaria contra
Grecilor in ajutorul Latinilor din Constantinopole, unde abia se urcase atunci pe tron junele Baldovin de Courtenay, a fost bine primita in cale de catr Bulgarl i avusese ajutOre dela Scitl". Sub
epitetul de Scitl", se scie cd Acropolita intelege pe Cumani.
Acea expeditiune a Francilor, cronicarul Alberic ni-o povestesce cu nesce amdrunte, pe carI nu le gasim aluri.
El ne spune cd in armata cruciata, dei ere' 700 cavaleri i
80,000 de cdlreti, afard de pedestrime, totuI ea cu anevoia ar fi
putut strabate prin Bulgaria, daca n'ar fi fost ajutata de Cumani,
cu carI
Alberics'at incuscrit dol din capil cavalerilor: vir
nobilis Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fecerat matrimonium,
ipse scilicet et Conestabulus".
Acest pasagit, cronica lui Alberic 11 explica 5i'l completeza
sub anul 1241 in urrnAtorul mod :
Soronius insuper Traditor quidam duas habuit filias baptizatas
in Constantinopoli, quarum unam duxit G-uillelmus Conestabuli
filius, alteram Balduinus de Hainaco ; filiam vero regis Jonae, qui
videbatur esse major in Regibus Comanorum, duxerat Nargeldus
(Nargoldus) Balivus, qui Nargeldus hoc anno decessit et praedicta
11

uxor ejus facta est monialis".

De aci resultd ca Cumanii, cu carT armata franca s'a intlnit
in Bulgaria i de catra earl a fost sustinuta, intr'un mod atat de
eficace, aveat in fruntea lor doi principi mai insemnati : pe craful
Ion, considerat ca cel maI mare dintre regil Cumanilor", i pe

LXXX

un altul numit, sat mai bine latinisat sub numele de Soronius" ;

din acetila, pe fiica craiului Ion a luat'o de sotia ilustrul cavaler
Nariot de Toucy, regentul imperiului latin de Constantinopole
dupa mcirtea imporatului Robert de Courtenay, iar cele dou flee
ale lui Soronius s'at castorit cu seniorii Baldovin de Hainaut i
Guile lm filul Conetabilului; peste putin insa murind Nariot de Toucy,

fiica craiului Ion, remasa vduva, s'a facut calugarita.

Tot aa interpreteza pasagiul Du Cange, care scriea pe la jumatatea secolului XVII, astfel ca cronica lui Alberic 1-a fost cunoscuta Inca numal in manuscris ; cu singura deosebire putin
esential ca el pune cele trel casatoril deja dupa intrarea armatei
france in Constantinopole, ceea-ce este mai probabil, dei nu se cuprinde in text.
Iat comentarul set :
Au printemps ensuivant il (Baudouin) mit son armOe en campagne, qui fut fortifiem d'un grand nombre de Comains, qui lui
arriv6rent sous la conduite de Ionas et de Soronius leurs rois ou
princes. . . Ces deux princes vinrent a Constantinople avec leurs
familles et y furent trs bien accueillis par les barons franais :
27

lesquels afin de les intresser et de les engager fortement dans

leur parti, firent pouser a Guillaume fils de Geoffroy de Mry
conntable de Romania l'une des fines de Soronius et une autre
a. Baudouin qu'Alberic surnomme de Haynaut, par ce que peutetre il tait originaire de ce comt, l'une et l'autre ayant rep le
baptOme. Nariot de Toucy, seigneur puissant, qui avait t Bail
22de l'Empire probablement apr6s le cl6cs de Robert, tant lors
veuf de la fille de Branas, Opousa la fille de Ionas, qui tait le
,plus grand d'entre les princes des Comains.
Epitetul de tradator, pe care Alberic Ii cla lui Soronius, Du
Cange Ii comentOza inteun alt loc prin trecerea ulteriora a acestui
principe cuman in partea Grecilor contra Francilor ; inainte insa
de a adopta o asemenea interpretatiune, care nu se justifica prin
fapte, ar trebui consultate tOte manuscrisele exist*" ale cronicei,
pentru a vedO dad, nu cum-va traditor" ar fi o lectiune greita.
In loc de: Soronius insuper Traditor quidam duas habuit filias..."
s'ar putO citi Soronius insuper traditur quidem duas habuisse
filias. . .", i atuncl sensul ar fi pur i simplu : cat despre Soronius, se (-sice a el a avut dou flee etc." Acest traditur quidem"
(se qice), care indica o indoela din partea lui Alberic asupra nu21

2)

)7

LXXXI

mrului fetelor celor casatorite ale lui Soronius, se potrivesce cu

pasagiul de sub anul 1239, unde cronicarul, vorbincl despre ambit
principi cumani, cralul Iona i Soronius, clice : duplex matrimonium"
(indoita casatori), acordand prin urmare fie-carula din el cate o
singura filca.

Ori-cuin sa fie, nu Soronius, fie el tradAtor sat. ba, ne preocupa in casul de fata, ci numai craiul Iona, in privinta carula textul
lui Alberic este de o perfecta claritate, i mai adaoga apol : Mortuus est hoc anno (1241) Rex Jonas praedictus nondurn baptizatus,
et idcirco sepultus est extra muros civitatis (Constantinopolis) in
altissimo tumulo et octo armigeri suspensi sunt vivi a dextris et
sinistris, et ita voluntarie mortui, et viginti sex equi vivi similiter
nsunt ibi appensi. Adeca : In acelai an 1241 a murit mentionatul rege Iona, 1 fiind-ca nu se botezase Inca, de aceea a fost
n ingropat afara din murii Constantinopolii sub o mgura fOrte
inalt, lar d'asupra'1, la drepta i la stanga, a fost spinclurati opt
72

osta1, earl s'ati sacrificat de bun voe, i doue-deci i 6se cal vii".

In acest mod, eit din Curnania propriu Iis, adeca Moldova

i portiunea orientall a Munteniel, mal in specie prin Teleorman,
de unde a trecut apol in Oltenia, lsand aci urmele sale in cele
dou vaduri ale Cumanilor, marele Craiu Iona" s'a aliat in Bulgaria la 1239 cu o cOta de cruciatl Francesi, s'a incuscrit acolo cu
unul din capil lor i a venit impreuna cu ginerele sea la Constantinopole, unde murind fiebotezat la 1241, a fost ingropat paganesce
sub o magurO, cu Orneni i cal omoriti pe mormintul sea.
Trecerea regelui Iona din Oltenia peste Dunare in Bulgaria
se intamplase ce-va inainte de 1239, anul aliantei lui cu Francil
cea descrisa de calugarul Alberic. Trebui sa admitem dar c 0derea Cumanilor in Rornanat 1 in Dolj durase un interval re-

care intro 1235 1238, adeca tocmal dupa stabilirea administratiunil unguresci in Mehedint i dupti, resboiul regelui Bela contra
sebastocratorului Alexandru. Sub primil Asani, Cumanil din Romania dunr6n5, uniti cu Romanii dela noi, erati necontenit in
raporturl amicale cii Bulgaril, carora le trimiteat merea ajut6re.

Este mai mult cleat probabil ca apprea regelui Iona in partea

Olteniel cea invecinata cu Vidinul fusese provocata anume contra
Ungurilor in impregiurarile funclarii Banatului de Severin. Cu alte
cuvinte, Cumanil nu veniati ca dumani irnprotiva Oltenilor i al
Asanilor, ci ca prieteni, imprietenincl apoi cu Bulgaril pe Franci,
51,080. IV.

LXXXII

cu earl at pAit ei-inii mai departe spre Constantinopole. Plecand

craiul Iona, Romanii ail remas singuri in Romanat i in Do lj,

conservand suvenirea celor doue Yaduri ale Curnanilor i traditiunea despre un craiu Ion" marele rege" dupa cum il numiati contimporanii, major in Regibus Comanorum" la Alberic, le grand
roy des Commains" la Joinville.

Fotino i anonirnul publicat de fratil Tunusli, ambii de pe la

inceputul secolului nostru, afi combinat cei de'ntalu, daca nu m
inla memoria, o teoria despre originile actualei capitale a 01teniei.

Fotino qice: Pe timpul acela craiul Lin al Bulgaro-rornanilor stapanind i peste cele cinci districte de peste Olt ale Daciei,
sub el s'a fundat Craiova, numita ast-fel dup nurnele lui, fiind-ca
romanesce i bulgaresce Lin se chiama Iova sat Ivan, lar regele
kral, de unde Craliova : domnia lui IOn. Acest cralu Lin, la 1205,
7)

17

1)a cladit in Craiova i vechia biserica numita Ranesca cu hramul

))marelui martir Dimitrie." De unde va fi luat Fotino, c imperatul
Ionitia din dinastia Asanilor stapania i peste cele cinci districte

ale Olteniel" i ca lui i se datoresce biserica tanesca" a santului

Dumitru din Craiova, pe care o va fi cladit anume la anul 1205,
nici mai curand, nici mai tArclit ? acOsta nu se scie.
Anonimul Tunusliilor, rostind o parere analoga, are aerul de
a o sprijini pe o fantana istorica ; in realitate insa, cand ii cumpAnesci mai de aprOpe, este i el tot atat de obscur ea i Fotino.
Iva cuvintele Sale: Petru i Asan, doi frati Romani, earl facusera in tra lor o biserica in nurnele marelui martir Dimitrie...
Apol mal departe: Aice cata sa spunem, c. aceti doi frati eraii
din domnitorii celor cinci districte ale Craiovel, caci acolo este i
biserica cu serbarea rnarelui rnartir Dimitrie, numita BanOsca, pre-

11

cum din hrisovul fundatorulul a se vede.' Ce fel de hrisov al

fundatw ulue , de vreme ce se pretinde a fi lost dol fundatori, iar
))

nu unul? Ori-cati fundatori sa fi fost, unde Ore i in ce conditiuni

se va fi afland acel problematic hrisov"?...
0 data asvarlindu-se in circulatiune de catra Fotino i fratil
Tunusli, acsta genealogia a Cralovel altii s'ail grabit a o reproduce fara control, une-ori mai impodobita cu ipotese secundare tot
atat de nedovedite.

LXXXIII

doit son nom et sa fonqice Cesar Boliac

dation a un empereur rournain, nomm Ionitza-Atsan, qui rgnait
au commencement du treizime sicle." Aci lucrul se afirma
deja pur i simplu, ca i cand ar fi o axioma asupra carila nu se
CraIova

12

discut.
CraIova

qice Pappazoglu

ville batie au 10-me sicle

par le roi Iovan qui lui donna son nom." Iata imporatul Ionitiil
stramutat pe negandite In secolul X, sarind in sus peste dou
sute de ani!
este un ora Mite antic ; se
clice T. Margot
Craiova
pretinde cit, mai intaiu fu o cetate dacica, ce se dArima de catra
Romani, cari apoi inaltara pe locul acela un ora not cu numele
de Castra-nova (tabara noua); in urma Craiul fovan (Ioanita), regele Bulgarilor i al Romanilor, il mai mari, ii infrumusqa i Ii
ocoli cu fortificatiuni noue i mai intinse pe la anul .1180, i Ii
))dede numele set i d'atunci se numi Cralova. Ce de mai floricele, incepend dela Castra-nova pina la ocolire cu fortificatiuni
noue i mai intinse" de catra imperatul Ionii pe la anul 1180",
adeca cu vr'o doue-qeci de ani inainte de urcarea sa pe tron !
ne spune UMJean, roi des Valaques et des Bulgares
possedait
aussi
le
banat
de
Cralova.
II
passe
pour le foncini
),
), dateur de la ville qui porte ce nom, formO du sien (Cral ou Cral,
Iov ou Ivan, Jean). Il y fit, dit on, construire l'eglise Banesa, qui
))

existe encore aujourd'hui"...

icncl

acestea, Ubicini citOza pe

Fotino.

Fotino i anonimul Tunusliilor, sustinOnd originea asanica a

lui St. Dumitru din Cralova, se pare a fi avut in vedere un text
din Bizantinul Niceta Choniat, scriitor pe la finea secolului XII,
care ne spune, ca fantana contimpurana, cum-ca fratil Petru i Asan
ar fi zidit o biserica in onOrea lui St. Dumitru. Acea biserica ins

a fratilor Petru i Asan va fi fost ea cladit in Romania? Nu.

Biserica in cestiune se afla anume in acea parte superiOra a
Balcanilor care se chiarna Muntil dela Sliven", unde primul Asan,
dupa fantanele istorice bulgare, infiintase vr'o doue-cleci i patru
de manastiri, formand ca o republica calugaresca in felul acelela
dela Santul-munte. TOte acestea n'ail a face cu capitala Olteniei.
Fotino i anonimul Tunusliilor nu intelesese textul lui Choniat.
Dinii nu sint mai fericql in privinta etirnologiel Craiovel
din Oraiulova.

LXXXIV

Forma cea obiclnuith in vechile nOstre crisOve este Crarieva.

Forma moderna Crcdova este o simpla mulare din slavicul KraUna, sag mal bins dintr'un tip vulgar Kralfova. Kralieva safl

Kratiova, la rindul seu, nu e dent un adjectiv posesiv ferneesc

din [conk rege", intocmai ca Bucova din bukil fag", Sadova din
sadg planta", Rogova din rog4 corn", i atatea alte localitt1 din
Romania, unele &far in vecinatatea Cralovei. Deci, in compositiunea cuvintului Craiova nu intra nici decurn numele personal lova.
Oraul unui rege Andre Tu, Petru, Mihaiu, Constantin etc. se p6te
numi Kra lima sa KraRova cu acelaI drept ca i oraul unui
rege Ion ; i nu numal un ora, ci ori-ce fel de localitate, fie rig,
fie balt, fie mguri, cAcI semniftcatiunea vorbei este aci de tot
generala : lucru regesc".
In acest mod, singura conclusiune legitima, pe care trebul s'o
tragem din cuvintul Craiova", este ca. va fi avut ore-cand, direct
sail indirect, a face cu vre-un cralu". Acel craiu" putea s fi
fost Ion, precum s'a i intamplat a fi ; dar ac6sta nu resulta catu1
de putin din istoria bisericei santului Dumitru, unde nu este nernic
anterior anului 1500 sag chlar 1652, i nu resulta catui de putin
din numele CraioveI, in care nu figureza nici un element personal.
anonimul Tunusliilor cat sa

auqit peste Olt o

traditiune despre Un cralu Ion", o personalitate legenclara pe care,
nesciind curn s 0-o explice, ei a legat-o cu pasagiul din Niceta
Fotino

fi

Choniat i cu numele Cralovel, identificancl-o intr'un mod destul de

ingenios cu celebrul imp6,at Ioniti.
Ceea-ce ins Fotino 1 anonimul Tunusliilor n'ag sciut, este ca
o legenda analoga s'a conservat la Romanil din Temeiana. Un
preut de acolo, Nicolae Tincu-Velea, dice : Poporul roman in Alrna
pastrOza din vcuri o traditiune curiOsA, ale caril urme cel pulin

autorul nu le AA in istoria Banatului. Iaca traditiunea : curnca

pre ripa de ling, satul Laponicel, unde se v6d i asta-clI ruine
//de zidire, s fi fost un caste], unde sa fi reequt regentul Almasului, nurnit de popor Crain 'lova" (lovan-Tovian-Ioan); curnca
acesta, dupa un timp Ore-care, cu fOrte multe familie s'a dos in
Romania i acolo a intemeiat oraul de astch Craiova, numit aa
dupa numele seg ; cumca i riul ce curl pre sub ripa unde a
stat acel castel, apoI i intreg tinutul acela se chlama i pina

LXXXV

nastcli Cralova", dar i Craina" sat Craina,". Tot acolo, ce-va

mai departe catra resarit, in lunca Iablanitei sub dlul Stragita,
iar41 se afla rernasite de un castel mare si larg, unde tot traditiunea qice ca ar fi locuit un dornn mare. Aci sapand Ornenii ad
scos mai multe monete antice rornane, dintre cari una de aur cu
inscriptiunea : Traianus I-Iadrianus an. 60" (?) se afla astqf
in posesiunea parocului Iablanitei Nicolae
)) am voqut-o insumf
2,

Tatuc..."

Acst traditiune, asa

CUM

o avem aci, ne presint o impo-

sibilitate logica.

Memoria until popor retine cateo-data in curs de secoli suvenirea unei localitalt vOqute, dar nu a unei regiuni pe care n'o cunoscuse. Daca o parte Ore-care din locuitorii Teineianef de pe malurile CarasuluI ar fi emigrat in Oltenia d'a-stanga Jiului, fie cu

un cralu-Iova" sag cu orl-cine altul, atunci in Almas ar fi putut

sa remana o vaga aducere arninte despre plecarea pribegilor, nu
insa, amaruntul Ca: s'ag dus la Dolj i ag interneiat acolo Cralova".

In Doljclaar fi fost logica traditiunea ca. strabunii Craiovenilor

vor fi venit in vechime din Alma ; ar fi fost logica, fiind-ca pentru
acei strabuni Almasul fusese ce-va cunoscut, a caruia notiune, prin
urmare, el a putut'o transmite posteritatii ; in Almas, din contra,
o asemen ea legenda nu este logica, de Orace Banatenii eel remasI

nu avusesera nici o data a face cu Doljul, ba nici chiar cei plecap". dintre dinsil nu erag in stare de a Msa vorba a-cas ca se
duc la Cralova, caci CraIova nu era inca in fiinta. Colonistil englesI din Boston sag din Washington wig prin cornunicatiune orala
dela parinti si rnoi, cumca mosiT sag parintif lor ail trecut din
Anglia in America ; nu exist insa nici o localitate in Anglia, unde
sa ni se spuna din gura poporului, fara ajutorul cartilor, ca o cta
de acolo se va fi dus intr'un timp pentru a fund t in America Bostonul sag Washingtonul.
Singura cale posibila de a scapa pe craiul Iova" al MAOnilor din acest impas, este de a interverti itinerariul seg: el n'a
venit din Alma la Crabova, ci din Cralova la Almas. Cu alte cuvinte, o emigratiune oltn din Dolj a dus cu sine in Temesiana
legenda despre fundatiunea Craiovel si, gasin I acolo la indemana
nesce ruine din epoca romana, ruine unde se descoper pina astall
monete de ale lui Adrian, ag aplicat catra aceste vechituff din
noua patria, dupa obiceiul tuturor pribegilor, numirilo si remini-

LXXXVI

scintele patriei ce1e vechi. TincuVelea ne spune ca localitatea cea

din Mma se chiarna nu numal Craiova", dar i Craine. Oraina

insemnOza slavonesce loc mArgina" 0 nu are radicalmente nici
o legatura cat de departata cu Oralieva loc regesc". Exista insa,
negreit, o mare asemOnare curat fonetica intre Craina i Oraiova.
AcOsta asemnare a fost de ajuns pentru ca colonitii din Do lj sa

prefaca cu atat mai lesne locul marginae, unde au venit sa se

aeqe, loc regesc", de unde plecasera i pe care lgan al lor
cu grail puteati all uite.
Numai astfel se explica cunoscinta Almaenilor din Banat cu
Craiova cea din Oltenia.
0 data acest punct stabilit, traditiunea se limpeclesce in tOte
amaruntele sale.
Modul nostru de a interpreta pretiOsa legendA, pe care ni-o
cornunica Tincu-Velea, decurge nu numai din bunul sirnt, dar se
confirma i prin istoria cea positiva a Banatului, a caruia poporatiune a fost adesea re'noita prin stoluri de terani fugiti din Oltenia, pe cand fenomenul contrar al ernigratiunilor din Temeiana
catra Olt nu ne intimpina nicOiri. Ne ajunge a spune, c intre
anil 1641-1646, peste 10,000 de familii oltene s'ail aeclat in
Banat, colonisand acolo districtul Varetului i al TirniOrei. Asemeni migratiuni s'ati Intamplat nu o data. 0 buna parte din impo-

porarea actuala, a Teme0anel, mai ales top' aa numip Terani"

de acolo, sint veniti din Oltenia.
Unele din aceste colonisari succesive cata sa fi fost forte vechi,
astfel Ca cele mai antice dou cronice ale Terei-Romanesci, in cari
observati bine se vorbia f6rte mult anume despre originile banatului Craiovei", probabil i despre craiul Iova", all fost
scrise tocmal in Banat. WA ce 1ice despre ele neuitatul Balcescu:
Cele mai vechi cronice ale Terel-Romanesci ce am gasit sint din
vOcul XVII. Dou cronice, earl le credem mult mai vechi, nu le-am
putut Inca gasi. Acestea sint : Oronologia dela Varq (ora in Temeiana) i Cronologia Iancului-vodd (Huniade). Dupa mrturia iero-

diaconului Naum ClococOnu, care le citOza intr'o precuvintare a

sa asupra cronologiei Domnilor Terel-Rornanesci, ele sint f6rte
interesante l i vorbesc cu d'amaruntul despre intemeiarea banatului

Craiovei.
In orice cas, traditiunea despre craiul lova", legendarul fun-

LXXXVII

dator al Craiovei, a colindat intr'o epoca dre-care din Oltenia in

Temeiana.

Copia cea prOspeta din Alma, intaresce originalul cel invechit

din Do lj.

Lasand la o parte biserica santului Dumitru i numele CraIoveI,

earl ambele a incurcat pe Fotino i pe anonimul Tunusliilor, sa

ne marginim dara a lua drept punct de plecare ac6sta traditiune,
al carila caracter poporan se probeza prin variantul sea din Banat.
Dic caracter poporan", cacl istoricul cat sa se feresca cu spalma
de acele pretinse legende, pe earl le inventeza din cand in cand
semi sciinta, ba cate o data reuesce chiar a le altoi prin propaganda in unele
Ceea-ce distingea pe craiul Iona al Cumanilor, cata s fi fost
acea infaNare plina de demnitate, acel aer de impunere, acel prestigia exterior a-la Agamemnon sat' a-la Frederic Barbarossa, care
deosebesce cate o data chiar pe capil selbatecilor i impresioneza
adanc pe totl acel ce se apropla de un asemenea favorit al natureI,
dei in realitate el 'Ate fi de o capacitate fOrte rnediocra: nurnaI
astfel despre acest cralu Iona se explica epitetul de mare rege"
la Alberic i la Joinville, consideratiunea ce-I aratat superbil haronl
feudall, conervarea memoriel sale peste Olt...

Sint acurn dou-ctecI de ani, la 1876, ea publicaI pentru prima

Ora cercetarea mea despre trecerea Cumanilor prin Oltenia. Asupra

acelui studia, d. Xenopol a facut urrnatdrea observatiune: TOte

cele spuse de d. Hasdea despre Cralul Ionas sint adevrate; dar
in ce legatur st acest mare rege al Cumanilor cu oraul Craiova,
Ota, ceea ce nu reiese din scrierea d-lui Hasdet, i de sigur ea,
acesta era punctul interesant in originile Cralovel. D-sa singur
combate pe Fotino i Tunusli, carl deduc acest cuvint dela Cratul
Joan, aratand ca Crafova contine in sine cuvintul Craiul, niel cand
insa cuvintul Ioan. D. Hasdea, care respinge pe IonitSi al lul Fotino ea interneietor al Craiovel, II substitue pe lonas al Cumanilor.
Pe ce temeiu Ore?
D. Xenopol a scapat cu totul din vedere vechea legenda poporana cea fOrte pretiOsa despre un Cralu Ion sail Craft& Iova ca
fundator al CraiOvd. Intru cat nu pOte fi vorba, despre Imperatul
romano-bulgar Ionit, care nu stapanise nicI o data in Oltenia,
22

LXXXVIII

'apol Asanii in genere pentru Romani eratl tot-d'a-una imprati,

iar nu c r al ; intru cat insui d. Xenopol admite i reproduce intocmal dupa mine ca marele rege Iona al Curnanilor stapanise
Romanatul i Doljul, fie un timp ori-cat de scurt ; intru cat cuvintul
CraIova insernn6za al cralului", WA a se put6 constata in regiunea
Doljului in secolul XIII i chiar in secolul XIV vre-un alt craiu

gall de major rex Jonas" ; intru cat Craiova se afla singurul

punct strategic in calea regelui Iona dela Olt spre Dunare intre
cele dou Vaduri ale Cumanilor" ; tOte acestea constitua un suacient temeiu", respunTend pe deplin la intrebarea d-lui Xenopol.
Negreit, Crafova nu insernnOza, ca craiul a fundat'o aa dupa, cum
Petersburgul apartine lui Petru cel Mare, adeca n'a fost o noua
creatiune edflic, ci nurnai s'a pus un nume not, dandu-se unel
vechi localitti o aducere a minte a evenimentului ca pe aci locuise
c r a I U 1. In scurt, Craiova pe la 1235 fusese conacul regelui Iona,

un conacnemic mai mult decat atata. Cred ca ne-am inteles,

27. Saii in VAlcea.
Bibliografia : Istoria eritica p. 22. Teutsch-Firnliaber, Urkundenbuch zur Geschichte

Siebenbrgens, Wien 1857 in 8 p. 56, 83.Fejr, Cod. diplom. t. VI vol. I p. 350; t. VII
vol. 4 p. 81, 129; t. VIII vol. 5 p. 276; t. X vol. 2 P. 332 ; t. XI p, 467-87, 502.
Trausdh, Diplornatarium Transilvano-Saxonicum, in-4 t.1 ad ann. 1322-36, Mss. in Bibl.
Evangelica. din Brasov. Eder, Exercitationes diplomaticae, 1802 in-4, Mss. ibidem.
KOkseri, Auraria Romano-dacica, Posonii 1780 in-8, mapa. Del Chiaro, Ieoria delle modune rivoluzioni della Valachia, Venezia 1718 in-4, mapa. Sulzer, Gesch. d. transalp.
Daciens t. I p. 178.Tunuslii, trad. Sion p. 185. Schuler, Umrisse und kritische Studien
zur Geschichte von Siebenbilrgen, Ilermannstadt 1872 in-16 part. II p. 144 III p. 37-8.
Springfels, Beschreibung der 6sterreichischen Walachey, in Ungrisches Magazin t. III
(1738) p. 183. a Ianneseu, Studil de geografi militara, Bucurescl 1894 in-8 t. I p. 174.
A. Napoleon, Curs de geograna militarA, BucurescI 1897 in-3 p. 29, 33, 37.

Pe la anil 1030 32, atunci cand Unguril cuprinsera Mehedit4u1, ce-va inainte de a se pripai Curnanii in Romanat 1 in
Dolj, tocmai in acelaT timp Saii a strabatut in Valcea, reuind
a pune mana pe o faia fOrte irnportanta.
Intr'o diploma din 1233, regele Bela IV vorbesce pe larg despre marile merite ale contelui Corlard filul lui Cryspann: comitis
Corlardi filii Cryspanni", care ser vise cu rivna, obosind i cheltuind
de mal multi ani in tOte chipurile, fie in Ungaria, fie in strainatate : sumptibus suis multiplicibus non pepercit, et labores cor-

LXXXIX

porales in regno et extra regnum alacriter tolleravit", ba inca se

aflase pe linga insa0 persona regala din copilaria : a prirnevis
pueritie nostre temporibus". Drept -kite acestea, diploma daruesce
contelui Corlard pamintul numit Lovite dela riul Lotru pina unde
se versa in Olt : terram convenientem Loystha vocatam, ab aqua
Lothur vocata, que fluit ad aquam Olth". Dar acel conte Corlard
era re Sas? SA observam ca in docurnente numele variaza : Corlard, Corland, Corrard, reducOndu-se la forma cea corecta Conrad.
Aa dara, mai intreb inca o data : acel conte Conrad era re Sas
de nOrn ?

Schuller a atras deja de de-mult atentiunea, macar ca numai

in trecet, asupra unui alt conte sasesc, anume stapanul Cisnadiei
Petrus dictus Cseh de Disznajou", care figuroza in istoria Tran-

silvaniei mai tarliti, cu vr'un secol in urma, dar in legatura de

inrudire cu contele Conrad. El bine, numele de familia Cseh, adeca

Ceh", insemneza Bohem, indicand astfel o origine cu totul nessesca i chiar negermana. Tot atat de negerman este nurnele
Cryspann este curat
tatalui contelui Conrad filii C r y sp a n n
bohem : Kr ysp an, contras din Kr ys t-pan, corespunclend pe
deplin in onomastica lui Craciun", nascut cine-va in qiva nasceril Mantuitorului sa botezat dupa acea qi, bohemesce Narozenj Krysta Pana". Kr ysp an dara nu pOte sa fie german, i
nici alt ce-va decat numai bohem. Capetand dela corOna Santului
Stefan un intins teritoriti in partile Ardelului, cavalerul bohem
Conrad, venit de departe, om de casa al parintilor regelui Bela :
patri nostro et matri nostre reverendus", nu era Sas, ci numai
peste Sai.

Nemul contal Ceh i nernul contal Kryspanovi erair de o

potriva boheme, i tot-o-data strins legate, unul cu altul prin positiunea teritoriala. Ambele familie se inrudiail prin alianta. Gratia
numerOselor documente, mai cu deosebire acelora din colectiunea
lui Fejer, genealogia se stabilesce in urmatorul mod :
contele Conrad, din doue casatorie, avusese dol flu: Nicolae
i Joan, i trei fiice : Elisabeta, Caterina i una anonima ;

din cei dol fil, Nicolae nu avuse nici un Mat, ci numai o

fiica, maritata cu contele Hezo de Insula Christiani, adeca senior
de G-rossaue de linga Sibilu ;

fiiul cel-alt, Joan, avuse un Mat Mihalu ;

XC

din cele trel filce, Elisabeta a fost maritata cu nobilul Nicolae

de Spindorf, din care dol MeV Mihaiu i Paul ;
anonima a fost maritata cu nobilul Hennyngh de FenyOfalwa
de linga Sibiiu, din care filul Cristian ;

Caterina a fost maritata cu contele Petru Ceh de Cisnadia,

nemtesce Heltau, din care dol fil Nicolae i Joan.

Astfel contele Petru Ceh de Cisnadia era ginere al contelul

Conrad filii Cryspanni". Amindol Bohemi, ei se nascusera afara
din cele pte scaune ale Sailor, unde s'ati germanisat apol prin
proprietti i. prin incuscriri. Paternitatea contelui Petru Ceh este
cunoscuta prin documente. Tatal sell era Michael Castellanus de
Solmus", adeca avusese mai intaiu in Temeiana un sat romanese numit unguresce Solyrnos in regiunea Aradului, unde se arla
pina astacli ruinele vechiului caste" Un alt sat cu numele Solymos
se afl i in Transilvania, insa in regiunea Turdel, gall din teritoriul Sailor. In ori-ce cas dara Michael Castellanus de Solmus"
nu era din tera sas6scd. E fOrte remarcabil in genere de a indica
i de a urmari intre Saii din ArdOl elemente aristocratice ne-germane, pe cari istoricil indigeni, unil de prima ordine ca Schuller,
Eder, Marienburg, Teutsch i altii, le scapa din vedere sail le inlatura. Asemeni elemente se invederdza aci tocmai in partile Sibilului in contact direct cu Oltenia i cu tra Pagaraplui.
Sa fac in parentesi o apropiare linguistica. In actul de donatiune
din 1233 ambil termeni topici Lotru aqua Lothur" i LoviVea terra
Loystha" sint de o potriva bohemi. Din tOte dialectele slavice, lotr

cu sensul hot', nemtesce Lotterbube din latinul latro, italienesce

ladrone, se afla exclusiv la Bohemi i la Poloni, unguresce lator cu
o diferinta fonetica, ca i la Croati lotar cu o alt nuanta, logica ;
iar lovigte cu sensul loc de vinatOre", dei se trage dintr'o rdcin pan-slavica tlOga, totu1 nu ne intirnpina ca o formatiune
lexica decat la Serbi i la Bohemi, caci sinonimul polon towisko
are un alt sufix. Lotr i lowit6 nu se gasesc la Bulgari i la Rui.

Deci in toponimia oltenesca numal Bohemilor sint propril ambil

termeni. La Moldoveni cuvintul comun lotru se 'datoreza vecinatatil Polonilor ; ca termen insa topic oltenesc, Lotrul e bohem,
aplicandu-se fOrte nimerit ca hot" unui 110 de munte lute i violent, die Lotoira eM schnelles und reissendes Wasser" dupa expresiunea maiorulul austriac Springfels. Nu mai putin de bine s'a dat

XCI

bohemesce numele Lodes unui teritoriil vestit prin vinatoria, fie

de animale selbatece, fie de pesci.
Aci e necesara o lamurire.
Astacli Lovite" se claim.% o plasa sat un plaiu, adeca un
arondisment, la nordul districtului Argq; in secolul trecut insa,
acest nume se aplica tot-o-data, i catra partea nordica invecinata
a Valcii, la Sulzer i la Tunuslil cuprinpnd ambele laturi sub-carpatine ale Oltului, acea din Vilcea i acea din Arge, laturl unite
deja in epoca Romanilor printr'o trecaOre: Pons Aluti".
Pe la 1720, cand Oltenia se afla sub dominatiunea austriaca,
un inginer german a schitat o map, a celor cinci districte : Valachia cis-alutana in suos quinque districtus divisa", in care numele
de Lovista" se da actualului arondisment de Cozia al Valcii, in
aa fel ca cuprinde in sine tot cursul riului Lotru pe amindou
malurile, dar trece in acelall -Limp i 'n districtul Arge, acolo unde
la Del Chiaro o alta mapa din aceiV epoca, scrisa italianesce,

pune Monte di Lobisto".

Cu cinci sute de ani inainte, pe la 1233, aceia1 portiune a
Valcii purta acelal nume de Lovite", precum i riul ce o strabate se chiama tot Lotru" ca i astacli: terra Loystha vocata,
/Jab aqua Lothur vocata, fluit ad aquam Olth. . ."
Acuma, pentru a ne da bine sama despre rolul contelui Conrad
in Oltenia fata cu Basarabii, la cari vom ajunge in paragraful urmator, cata mai intalu de tOte s aruncam o privire asupra schitei
de mai jos.
Contele Conrad apuca Lovi4tea cea de linga Lotru tocmai
atunci cand Unguril, la capotul cel-alalt al Olteniei, apucasera Mehedintul. Regele Bela pe de o parte numesce la sud un Ban al
Severinului, lar pe de alta la nord druesce o plas intrOga din
Valcea until senior fOrte devotat tronului unguresc. De aci doue
impregiurari resulta din capul locului : 10. Contele Conrad trebuia
sa fi cuprins dela Romani Lovitea inainte de 1233 printr'o posesiune de fapt anteriora, situata intr'o regiune cu totul ne-transilvana
i ne-unguresca, 'apoi mai de'nainte deja dinsul botezase bohemesce
Lotrul i Lovktea. 2. AcOsta cucerire trebuia sa fi fost prevocluta
in planul Ungurilor contra Olteniei, adeca contra Basarabilor, de

Ora-ce ar fi anevoi de a privi ca un simplu azard coincide* cea

semnificativa intre micarea la sud i intre miFarea la nord, 0

XCII

micare in Mehedint i cea-lalta in Valcea, ambele pornind de o

potriva in interesul regelui Bela.

linportanta strategica a Lovitei a fost studiata de curand de

catra dol eminenti militari Romani. Colonelul Iannescu dice: Muntil
Lotrului formza an tot care inglobza intregul basin al Lotrului.
Ei apar la sudul Lotrului intr'o puternica crsta, care, cu muntil
Parangului, formeza ca un adevrat zid ne'ntrerupt din Jilu ping.

11in Olt; pecand in stanga Lotrului ridica ei o crsta, si

m ai im posant a ...", i mai adaoga ca Ora Lotrului"- servia
in secolul XIII ca o reduta In care se inculba vita de stat a
Rornanilor ce'i gsesc aci scapare la adgpostul muntilor pe timpul
invasiunilor". Locotenentul Napoleon observa de asemenea: Ca
))valOre defensivg, valea Lotrului posedg, bune positiuni de oprire,
2/

cari pot intercepta mersul ori-carui detaament care ar scobori

valea acestui riti, in scop de a ameninta sail intOrce linia Oltului
dela frontiera ping, la gura lui" ; i mai jos lice ca din totalitatea
aa numitului defileil al Oltului, sectiunea cuprinsa intre gura 01tului i Calimnesci e cea mai important a". Ambii autori,
atat de competinti, ne explica astfel marele interes, pe care '1
I)

/7

Xe LIE

avea regele Bela de a pune mana pe malul Lotrului, in specie pe

cel stang, de unde i se deschidea o mare ua de intrare in Oltenia
din partea Transilvania mai cu sama in concordant atuncf cu
cucerirea Mehedintului.

Basarabii se aflat intr'o positiune cu ant mai periculOsa, cu

cat contele Conrad n'a intarcliat de a se fortifica prin arta in
excelentul set retranament natural, inaltand la gura Lotrului o
cetate cunoscuta dupa aceea sub numele de Lothorvdr, cetatea de
linga Lotru", asupra carria Saii nu incetat de a radica pretentiuni
contra Romanilor chiar in secolul XV. La 1453, regele maghiar
Vladislat autorisa pe cel dela Sibiiu de a o restaura contra Turcilor : prout melius poterunt fortificare, et praefatam viam muris
et aliis fortalitiis ita praecludere debeant, ut hostium insultus
etc." Nu e de mirare c Saii, cu tOta autorisatiunea cea regal,
n'at putut restaura acel castrurn Lothorwar", de vreme ce dinii
nu'l stapaniat; dar romane totui constatat ca, pe la 1453 acea
cetate era deja de de-mult claramata, firesce de catra Romani.
Ruinele mal existat inca pe la 1720, cand le-a veclut Springfels, care ne spune urrnatOrele : Lotrul este o apa lute. La revr/Jsarea sa in Olt, se vcl pitulate d'a-stanga, pe virful muntelui,
rernaitele unui vechiu castel, numit Domnipr. Dupa spusa locui-

torilor, a fost un castel de ho0. Cu acst ocasiune editorul

Seyvert banuesce cu drept cuvint ca acolo trebuia s fi fost vechlul Lothorvar : Sollte ich wohl irren, wann ich dieses geadchte,
Dverfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset, Rh' das alte La-

thorwar halte? In adever, Lotrul fiind mic i apartinend intreg

Olteniel, dela isvor pina la gura, castelul contelui Conrad nu putea
sa, fie alurea.
De aci trei conclusiuni:
10. Castelul contelui Conrad se afla in apropiare de actualul
sat Golotreni, al caruia insu1 numele, ant de bine romanisat, dar

necunoscut nicairl in nomenclatura topografica a Romaniei, nu

este alt ce-va decat GentLothor (sat de ling', Lotru), traducerea
medio-germana a maghiarului Lothor-vdr;
2. Teranii Valceni qiceati lui Springfels c locul era Celatea
Lotrului. Printr'un qui-pro-quo fOrte scusabil, Nrrqul a int21es ceta-

tea lotr il or" traducend'o prin ist es ein Raubschloss gewesen",

un castel de hoti", ce-va ca in Europa cea feodala, maI ales pe
Rin. Nici o data in Romania hotif nu navallat din ziduri, ci nu-

XCIV

mai din paduri la aer slobod. Dupa traditiunea ndstra, poporana

cea povestita lui Springfels, stapanul Celeitit Lotrului, din contra,
nu era un hot, ci tocrnai un boier: Dornniprul.
30 Dupa cum memoria invasiunii curnane in Dolj a strabatut
vcuri in persona craiului Ion", traditionalul fundator al Craiovel,
aa in Valcea poporul roman n'a uitat pe contele Conrad din acela1 epocd, fundatorul castelului celui dela gura Lotrulul, numindu-1

Domniorul, cuvint intrebuintat in cronicele nOstre tot-d'a-una in

sensul usurpator" saU pretendent la Domnia", buna-Ora la cronicarul Urechea sub Petru chiopul : in anul 1578 Iulie 26 nite
nCazaci cu un Domnipr a venit la Nistru, i acela top' i-at pus
capetele . ..", lar la 1592 sub Aron-voda: s'at rdicat Orheienil
4 Sorocenil cu un Domnivr ce'l zicea Ionaco, pre carele rat fost
n ales dintre el cap i'i pusara nume Bogdan-voda..."
In scurt, profitand de o epoca fOrte grea pentru Oltenia, contele Conrad isbutise
intemeia, un mic principat in Valcea, de

unde acest Domnior se pregltia s usurpeze apoi mai departe

posesiunile Basarabilor. Pe la 1235, din intrega Oltenia Basarabil
mai aveail abia G-orjul cu o parte mai putin insemnata din Valcea,
restul apartinend Ungurilor, Cumanilor i contelui Conrad. Instrainarea Lovit,ei in specie era nu numal o perdere directa, dar Inca
o durerOsa lovire piezi. Pus la mijloc, contele Conrad impedeca
ori.ce legatura a Basarabilor cu Ora Fagaraplui, cad contactul
nu era cu putinta decat prin regiunea Lotrului. Din tOte puncturile de vedere, Saii trebulat goniti din Lovitea. Peripetiile luptel
ne sint necunoscute, dar este sigur ct inainte de 1241, fie surprindere, fie tranta pe fata, contele Conrad a fost silit a parasi pentru
tot-d'a-una superbul sett domen din Valcea, conservandu'i drept
mangalare diploma cea din 1233 i retragendu-se peste Carp*
in directiunea Sibiului, unde 1-a injghebat mai tarqit, mult mai
tarp, un alt noir domen : oraelul Talmaciu cu o multime de
sate.

La 1233 contele Conrad nu stapania inca Talmaciul. Niel

dinsul atunci, nici tatl set Kryspan inainte, nu erati de T olm a c h". Numal la 1265 contele Conrad ne apare pentru prima
Ora comes Corlardus de ,T olmac h", cand rOga pe regele Stefan
de a intari diploma cea din 1233: super concessione et donatione
terre Loysta vocate confectum, petens a nobis humiliter, et de,,vote, ut ipsum privilegium ratificare et nostro dignaremur privi-

X Cy

legio confirmare. Filul set comes Nicolaus de Tolmach" obtine o noua confirmatiune la 1311 dela regele Carol-Robert. De
ad intr'un lung ir de acte figurza Talmaciul cu alte proprietati
nurnrOse, atat ale contelui Nicolae precum i ale fratelui set Ioan,
tOte stapanite de fapt sa trecend prin transactiuni din mama in
mana; dar cat despre Lovktea cea de pe Lotru, contele Conrad la
1265 i posteritateal in urma, de cand ei devenisera de Tolmach", pastrat numal dOra repetata confirrnatiune a diplornei din
1233, ins vre-un petec de pamint in Oltenianu. Prin atari confirmatiuni succesive le remanea, negreit, un drept pe hartia care
se putea realisa la cas de cucerirea Olteniei de catra Unguri, ceea ce

totqf nu s'a mai intarnplat. La 1241, navlind Mongolii in tra

Fgaraplui, la trecerea Oltului ei nu se intalnese de loc cu contele Conrad, care atunci nu se vede Inca nici vre-unde-va pe la
Talmaciu, ci hanul Orda, fratele Iu Bat, da d'a-dreptul fata. 'n
fata cu Ufl Basaraba.

28. Invasiunea Mongolilor i un Radu-Negrul.

Bibliografia: Istoria criticd p. 68. Fotino, `IaTopiu t. I p. 291. Ulianitzkii, MaTepiazu xua unpin 131, XI V X VI whIcara, Moseva 1887 in-8 pag. 44.
D'Ohsson,

Histohe des Mongols, La Ilaye 1834 in-8 t. II pag. 627-8, dr. ib. t. I p. XXXV.
Klaproth, Asia polyglotta, Paris 1831 in-4 p. 4. Pertz, Monurnenta Gerrnaniae historica, Scriptores t. XXIV p. 65; cfr. N Denmiana, Documents, Bucurescl 1887 in-4 p.
188, 190.S. Moldovan, Tem nOstra, Sibiiti 1894 in-16 p. 147 sq. I?ogerius in Endlicher,
Monumenta Arpadiana, Sangalli 1819 in-8 p. 267.Kemny, Diplomatariul in f6ia TransilKaramin, licTopiff rocmapcna poceiliciaro ed.
vania" 1871 p, 55, cfr. 1874 p. 18.
Einerling, Petersburg 1842 in-8 t. IV nota 8. Brcitescu, Moruzisi Alessandreseu, Dictionar
geografic al judetulul Prahova, Tirgoviste 1897 in-8 p. 77; cfr. Inventarul Cotrocenilor
p. 14 Mss. in Archiva Statulul; de asemenea ibidem Condica Mss. a Nucetului p. 14
Letopisitile, ed. I t. I p. 140, t. ir p. 231, 236; I. VAcarescu, Poesil p. 352 etc. Ma
rienburg, Karte der beiden Decanate, In Archiv d. Vereines f. siebenburg. Landeskunde,
1871, t. IX.

Faptul cel mai pretios i cel ma autentic asupra originilor

Statului muntenesc din secolul XIII, adeca cel intaiu Domn oltOn
numit in istoria Basarabet aratandu-se deja ca un principe puternic
i fOrte indrasnet, a fost descoperit de catra tatl met, caruia i se
datorOza de asemenea singurul document explicit asupra originilor
Statului moldovenesc al Brladului in secolul XII.
Despre Brlad nu e aci locul. Sci ca d. I, Bogdan a con-

XCVI

testat autenticitatea docurnentului celui berlden din 1184, fiind-ca

nu se potrivesce cu paleografia paleo-rusesc, macar ca nu este in
desacord cu paleografia cea paleo-serbescd. Contestabila in acesta
privinta este numai (lora argurnentatiunea d-lui Bogdan. Un nerusism sa chiar un anti-rusism, inlocuit printr'un serbism intr'un
act scris rusesce in Romania, unde se ciocniati diferite curenturi
slavice, cele orientale ca i cele occidentale, este departe de a fi o
proba de falsitate, intru cat nici o alt proba de neautenticitate nu
exista. Tot ce ar fi fost permis d-lui Bogdan, era de a conchide aa
numita diploma 1:lei-Mena nu e pe deplin rusesca. Iata tot. lip cred
i e c trebula s fie, de vreme ce Berladul nu era rusesc decat
intr'o mica parte : se glair pe acolo Ruteni, Curnani, Bulgari, mai

ales Romani. Dar las in laturi de o cam data Berladul 0 me 'ntore la Olteni, clic la Oltenii cel dela Jilu, caci de altrnintrelea pina
in secolul XV in cris6vele moldovenesci o parte din regiunea Ben
ladului purth tocmal numele Olt eni 1, nume nu pr6spet pe atunci.
Ar fi de dorit ca d. Bogdan s explice actul din 1435, publicat
de Ulianitzkii la 1887, uncle tinutul Tutovei" cuprinde in sine
Oltenii" la un loc cu BOrladul, Covurlulul i Tecuciul : mmagy
OT TyTolly H Tirkrix RpyCIckIH Crk yceio 110,10CTI110 H 14/11111kI 1101109,
AyrICKkIll H MKTO TEKrIrk CI. veto ROAOCTIII0 H Ovukti 61", adeca in-

trga topografia a diplomel brladene din 1134, de0 actul din.1435

- a fost de tot necunoscut pinA. la 1887. Scurt, rCmane nesguduita
in piciOre autenticitatea acelei diplome; i tree la cea-lalta desco-

perire a tatalui meg, pe a cariia mare importanta nici insu0 d.

Bogdan n'a contestat'o.
Aa dara tatal meti observase inainte de top' extrema insemnatate a urmatorului pasagiu din cronica persiana a lui Fazel ullahRa0d, care scriea pe la anul 1300 dupa raporturile oficiale ale autoritatilor mongole, astfel ca naraOunea 'I ofera tOta ponderositatea
unel mrturil oculare :

In prima-vera anului 1240 principii mongoll trecur munp

Galitiel
aylpentru a intra in tOra Bulgarilor (;6))) i Ungurilor.

Orda, carele mergea spre dropta, dupa ce a trecut tgra Aluta

ii ese inainte Bazaran-bam(r4oly) cu o armata, dar e batut. Cadan i Buri air mers asupra Sa0lor i i-ati invins in trel
batalif. Bugek din tera Smilor trecu peste munti, intrand Ia Ka?)

ra-ulaghi, i a batut popOrele ulaghice. .

Din capul locului o larnurire cronologica. Pasagiul de mai sus

XCVII

este dat aci dupa, D'Ohsson, care transformeza prin anul cretin
1240 pe cel mahometan 638. In principit, transformatiunea e corecta, cu singura insa deosebire ca anul Hegirei 633 se incepea in
luna lui Iuli, dupa primavOra anului nostru 1240, iar prin urmare
invasiunea Mongolilor in Transilvania avusese loc in primavra nu
din 1240, ci In 1241. In adevOr, t6te fantanele contimpurane sint
unanirne in acOsta, privinta. E mai cu sama precisa, notita din jumatatea secolului XIII cea reprodusa de Portz, uncle vorbesce tocmai despre Transilvania i in specie despre tOra Barsei Anno
incarnationis domini 1241. Ipsa die resurrectionis dominice Tartari

per alpes et silvas irrunpentes Rodanam quoddam opidum Ungarie intraverunt et IIII. mil. hominum vel amplius ibidem interemerunt. Eodem die alter exhercitus eorundem tartarorum ingrediens provinciam que Burza dicitur ducem exhercitus transilvane terre
72

cum omnibus suis interfecit_ . Dupa calendarul medieval, Re-

surrectio Domini este 26 Marte. Aceiai data o fixOza regele Bela

IV in scrisOrea catra papa G-regoriti IX: circa festum dominice resurrectionis . Deci pe la sfiritul lui Marte din 1241 i pe la inceputul lui Aprile s'ati intamplat cele povestite de Fazel-ullah-Raid.

In acea expeditiune capul suprem era vestitul Bat, cel mai

in virsta i cel mai cu vO0 dintre toti nepotii lui Cinghis-han ;
clinsul ins, grabit a pai d'a-dreptul asupra centrului Ungariei, in-

credintase cucerirea Transilvaniei la patru frati sa veri ai sei :

Cadan filul lui Ogotai, Buri fiful lui Clagatal, Bugek fiiul lui Tuluiu,
i Orda fiiul lui Djuci. Prima trei navlisera asupra Sailor in tera
Barsei, unde 1-ab i sdrobit. Doi dintre acetiia, Cadan i Buri, se
opresc aci ; dar al treilea, Bugek, i mai cu deosebire al patrulea,
Orda, carT s'ati indrumat mai departe in doue directiuni contra
Romanilor, ne preocupd in specie.

Despre Bugek cronica persiana ne spune ca din tra Smilor

el treca peste m unti, intrand la Kara-ulaghi" ; Tar Orda, mer-

gOnd spre drOpta", se intelege la apus de Braov, n'a trecut

munti 1, ceea ce arata limpede ca tOra Aluta", pe unde el tinea
calea, insemneza la Fazel-ullah Raid nu Oltenia cis-carpatina, ci
anume tOra Oltului" cea fagaraOna, la marginea cariia, unde-va
nu departe de Talmaciu, Mongolli a fost intimpinati de Bazaranbarn cu armata".
Nomenclatura din pasagiul de mai sus nu cere aprope nici o
explicatiune, fiind fOrte lamurit. Aqa, :
51,080. IV.

X CVIII

1. Regiunea Fagaraplui se chiama pina astacll Tera Oltu

i nici nu porta ea la Romani vre-un alt nume. D. Silvestru Moldovan ne spune c Fagtirl4enii nu se considera ca Ardeleni", ci
ca Olteni", lar tinutul lor nu este pentru dinii Ardel", ci nu-

mai Tera

Oltu WY".

2. Numele Bazaranbam" la Fazel-ullah-Raid pcite s fie o

composqiune contrasa din B as a r ab -b an, dar i mai bine s'ar
pute lua fr titlul b a n ca simplul Basarab sub o forma. nasalisata. In ori-ce cas, fie intr'un chip sat in altul, este tot una
in fond.
3. Ulaghil, popOrele ulaghice", pe cari la Fazel-ullah-Raid
rnuntii 11 desparpti de Saii din Ardel, sint invederat Romanil cel

sub forma unguresca Oldh"; lar prin Kara-ulagh", literalmente

Negrii-Rornani", cu kara=negru" in -bite limbile tataresci, cronica persiana califica Muntenii cel isbiti de Bugek immediat dupa
trecerea Carpatilor, adeca pe cei din Prahova.
Dintre cel patru nepoti de al lui Cinghis-han, navaliti. in Ardel
dupa relatiunea lui Fazel-ullah-Raid, dela Cadan exist inteo latinitate ultra barbara un act din 1242, uncle se intituleza Kalkazultan seu supremus .Dux", poruncind Sailor, Secuilor i Romanilor : Flandry, Zycly et Blachy", ca moneta rnongolica : num.mos nostros wulgo Keser chunich Tatar Pensa", s'o prhnesca el
))
in circulatiune intocmai ca i moneta bizantina: tanquam nummos Byzantinos". Acel Cadan Ii organizase in graba, o administraVune propria : committimus vobis Rugas, Bylany, Korus,
Castellani Comites". Ungurul contimpuran canonicul Rogerius in
Miserabile Carmen super destructione regni Hungarie per Tartaros
facta", ne spune el-insu1 ca dintre tot): regil Mongolilor de atunci
Cadan se bucura de reputatiunea de a fi eel mai drept : Cadan
in probitate rnelior dicebatur". Dupa actul din 1.242, care nu se
pare a fi rals, Cadan se adreseza numal catra autoritatile din regiunea Clujului i a Turdei, p6te i a Belgradului, nici decurn catra,
Braov

i Sibiiu.

Strins la un loc cu Cadan, cronica persiana pune pe a doua

lini pe Buri, despre care eti nu mai sciti nemic rernarcabil. La
Karamzin cronica rusesca cea numita a lui Nikon numesce de asemenea strins la un loc pe arnindoi voevoclii", dar in ordinea inversa, punend pe Buri mai sus de Cadan : Eliot* 14 RaAar0. Mai
jucat'a re Buri vre-un rol in Transilvania ? Ori-cum, pe Romani,

XCIX
i

ami in specie pe Basarabi, aceti doi principi rnongoli nu'i

prO-

interesOzA.

Deosebit de Cadan i de Bud este mentionat la Fazel-ullahRaid principele Bugek in cronica rusOscA Bucekcare din tOra
Sailor trecu peste munti, intrand la Kara-ulaghi i a bAtut popOrele ulaghice". Mernoria acestui nAvAlitor s'a eternisat in toponimia romana, dupa cum vOquserAm deja cA Wail pAstrat in acelai
mod TJngurul Os lu-ban in numele de munte, Cumanul Iona Craiul

in al unul orq, i sAsescul conte Conrad Domniorul" in nesce

ruine. Intrand la noi din pArtile Braovului, Mongolii trebuiati s
lovesca mai intalu in Prahova, unde tocmai in drumul lor se aflat

muntil numiti in urmA Bugeciu saA Bucegiu din Buceg sat

Bugek, numele teribilului nAvalitor. Intru cat este istoricesce sciut
cA la 1241 acel Bugek ingrozise pe Prahoveni; intru cat e nu mai
putin sigur CA grOza se napustise atunci asupra Prahovei pornind
din directiunea acelor munti ; intru cat alte localitati aIl fost botezate de catrA Romani intr'un mod analog in aceiaV epoca dintre
anii 1230-1250 ; intru cat, in fine, nici o origine lexica obici-

nuitA pentru Bucegiu" saIl Bugeciu" nu ni se infAtipzA, etimologia cea propusA e apr6pe ne 'ndoiOsA. SA mai adaog cA
unul din muntii aceluiaV grup pOrta un nume de asemenea mon
golic: Car ai rn an, adecA Car a m an , probabil din aceleaV vremuri
turanice medievale, intemeiandu se V el pe vre-o legenda ultatA sati
necunoscuta Inca, totu1 perpetuandu-se in onomasticA. Ce e dreptul,
autoril Dictionarului geografic al judetului Prahova ne spun ur-

mAtOrele: Priviti din valea Ialomitel, Bucegii se vd potati pe

linga c6stele de ling muchie de o multime de tufie de jnepl. Poporul numesce huciu, huce'g ibuce'g un paduri des V jos, prin care
11

nu poti strabate decat cu gret. Cu put* e ca, cuvintul de bugeg

luat de plural, sA fi dat nascere vorbel ce servesce sA denumesca

tOta seria de inaltimi ce se infatiOzA priviril acoperitA cu jnepi.
12

Din tot! muntii Carpatilor Bucegii sint cei mai inalti etc. Vorba
huce'g exista ; vorba buce'g insA ar trebui mai intaiu dovedit :

et

n'am auclit'o i n'am cetit'o nicairea. SA presupunem c acOstA vorbA

i tot Inca sensul de paduri des i jos" nu se potrivesce

de loc cu ideia de din toti muntil Carpatilor eel mai inalti", chiar
existA,

dad, ar fi la plural, macar ca in fapta acest plural nu e organic, ci

modern. In limba veche figurOza totd'a-una singularul Bucegiul sat

Bucedul. La Enachi Vacarescu :
Bucegiul l'an de Mein...

In Inventarul mangstirii Cotroceni din 1681 : i lara sa, hie svintii

manstiri o moie in muntele Bucdciului. . ." In crisovul lui Ngoe
Basaraba din 1516, dat rnAnastiril Nucetul, de asemenea: Buce'clu. Eu
mantin dara etimologia dela mongolul Bugek Bucek, cu finalul k trecut la popor in 6 intocmai ca in copaciu= copac", melciu--melc" etc.
Acsta transitiune fonetica e i mai justificata in Bugeciu=Buceciu, de
vreme ce finalul 6 sat g resulta prin asirnilatiune cu medialul 6 sat g,

pe cand in copaciu" sat melciu" asimilatiune nu este. Voiu mai

adaoga la finea Minor c dupla ace14 nume mongolic Bugek sail
Bucek din aceia1 epoca a remas in Podolia in vecinatatea Basarabiei oraelul polones Buczacz, pe care cronicele moldovene ii transforrnza In Buceciu, de exemplu la Urechia sub anul 1493 : cetatea
Bucedul mult nevoe a avut", iar la Neculcea sub Dimitracovoda Cantacuzin: din Nistru dela Buced pe la SatanOva i pana la
Nejiboje i pe la Leticiova cat cuprinde Podolia toatA. . ." Las pe
altil sa cerceteze originea tirguorului Bucece in districtul Botoani,
a cartila vechime nu'mi e cunoscuta.
Primul loc in pasagiul din Fazel-ullah-Raid apartine prin-

cipelui Orda. El era frate bun al lui Bata. Contimpuranul Plano

Carpini ne spune ca Ora, avea o prioritate intre toti generalii
mongoll. Dinsul navalise in Transilvania anume asupra terei Fagaraplui, pe care a ocupat'o intrga fan resistenta pina la margine ; dar acolo, linga Olt, unde-va nu in departare de actualul
Turnu-Ro, i-a eit inainte Basaraba in fruntea unei otiri. Era
Romanil din Oltenia. E afl fost batuti. Cronica persiana nu ne
arata consecintele luptei, lasandu-ne totui a ved Ca Mongolii n'ail
inaintat mai incolo, de vreme ce ei n'at trecut Carpatil in acea
directiune, i deci batalia fusese fOrte crunta, astfel ca. Orda,
mai isbindu-se in acelal' timp de dificultati strategice ale terenulul,

a lasat pe Basaraba fara a'l mai urrnari. Mafia, mai repet inca
o data, trebuia sa fi fost fOrte crunta, mai crunta decat cele trei
clocniri in tOra Barsei i cele-lalte in Prahova, de Ora-ce acelea
t6te sint anonime, pe cand despre lupta de linga Olt se mentioneza
cu precisiune adversarul Mongolilor : Basaraba.

CI

Daca Basaraba n'ar fi stapanit mai de'nainte Valcea, daca n'ar

fi gonit din Lovite pe contele Conrad i n'ar fi apucat dela Sa1
o Ni de parnint mai jos de Sibiiu la hotarul F.Agaraplui inainte
de anul 1241, intalnirea cu Orda ar fi imposibila. Acest resultat
istoric devine dara absolut sigur. Nu sigura d'o-cam-data, ci numat
probabila, dar fOrte probabila, este posesiunea lut Basaraba in tOra
Migaraului, mai mult sail mai putin, in momentul invasiunii Mongolilor. Fata cu textul lui Fazel-ullah Raid, este militaresce legitim
urmatorul comentar: din data ce ajunge vestea despre navala, Basaraba se precipitza din Ora Faggraplui la granita cea opusa intrarit Mongolilor, concentrand linga Olt tOte fortele sale de ambele
laturi ale Carpatilor i ateptand acolo pe Ordh. In acelai mod
ar fi procedat ori-care bun general, cautand a oferi lupta in punctul
cel mai resistinte prin pnterea numerica a armatel i prin conditiunile topice tot-o-data.
Pentru Orda era nu numal anevoios de a ptrunde in Oltenia

prin muntit Lotrului, dar nu era tocmai uor de a inainta 'Vicar

pina acolo, caci spatiul intermediar dintre Fagara i Hateg, mai
jos de Sibilu i mai sus de Carpati, era pe atunci un immens codru,

numit in diploma regelui unguresc Andreiu II din 1224: Sy lva

Blacorum", Padurea Romani lor", dupa cum a demonstrat'o Marienburg, un codru pe care nu'l stapaniau i nici nu pretindeat
a'l stgpani SaiY, ci se multumiau a'l utilisa impreuna cu Romanii
i cu resturile Pecenegilor : silvam Blacorum et Bissenorum cum
aquis usus communes exercendo cum predictis scilicet Blacis et
Bissenis eisdern contulirnus". Intr'o asemenea regiune Basaraba
a fost batut de catra. Mongoll, dar nu putea sa fie fugarit, ci numai s'a infundat intr'un codru necunoscut dumanilor i greti de
strabatut, de uncle Romanilor le da mana de a negotia cu Orda.
In ori-ce cas, Mongolit aa apucat pe o alta cale, tar Basaraba remase stapan nu numai in Oltenia pe admirabilul bulevard al Lotrului, dar Inca i la nord peste acea Sylva Blacorum", undo mai
tri s'a format aa numitul ducat al Arnlaului".
Pasagiul din Fazel-ullah-Raid scapra multa lumina. Intre altele,

el confirma vechea confusa credinta oltensca despre o lupta a Ba-

sarabilor contra lui Batt in legenda santului Nicodim cea scrisa

de Stefan Ieromonahul dupa traditiunile manastirii Tism6na. In
adevr, in capul Mongolilor din Fagara nu era insui Bata, dar
totui era tocmai fratele acestuia: Ora,. Mal cu deosebire intere-

CII

santa e divinatiunea lui Fotino despre un Negru-voda pogorindu-se

din Transilvania in Oltenia la 1241 din causa invasiunil Mongolilor :
AIX,

66v x Tatirtig 7-11; Eicr0aotK icrrop[ac, OTC O N1po3

v ming) rq) 1241
gzet I.LeT6.asos tbv 15pvov Tot) ix TpavatXpaNEac Ei riv BXazia.v, acat oyJ wpOTepoY
.}) ilsT6neurcc..."

Cronica persiana conserva numal numele de familia, sat de

casta : Basarabd, fara nici un nume personal. Intru cat lipsesce
vre-o alta lamurire, acel Basaraba din Fazel-ullah-Raid putea sa fi
fost un Mircea, un Ylad, un Dan, un Radu sag ori-i cum altfel.
SA presupunem ca era Radu ; Negru-vodd era de sigur ; cu Fdgdrapl
i cu Amiaul avusese a face.
Ajunge a constata crt:
1. Intre 1230-1235 Basarabil perdusera din totalitatea Olteniel Mehedintul, pe care rag cucerit Unguril, mai perpnd tot-odata, nordu Vlci, cuprins de Sa1 ;
2. Intre 1235-1240 Basarabil ag reuit a goni pe Sa1 din
Valcea i all apucat peste Carpati hotarele Arnlaului i ale FAOraului, fara totu1 a redobandi Mehedintul ;

3. La 1241 Basarabil a resistat cu vigOre invasiunii Mongolilor.

Representantul Basarabilor la 1241 nu se vede a fi fost altul

decat acela1 care se luptase la 1235 i la 1230 : un principe Wit
prin resbOie i puternic printeun indelungat prestigit, voevodul
adectt peste toi kinezil oltenesci de atunci, caci vorn ved indata
ca dintre mai multi kinezi se alegea la Olteni un singur voevod.
Este un fapt positiv ca Romanii din Reinar, un vechiu mare sat
din regiunea Sibiiului, mai corect din sfera fostului ducat al Amla-

ului" dupa cum o voiu dovedi mai la vale, asigurat intr'un proces
la 1833 ca peste partile lor i ale Cisnadiei un Radu-voda Negrul
domnise la anul 6740" Principis Radul voda Negru anno 6740
:

regnantis", 'far anul dela zidirea lumil 6740 corespunde anului

cretin 1232, tocmal Radul tocmai atunci i tocmal pe acolo unde
traia Basaraba cel din cronica lui Fazel-ullah-Raid.
Este o adevorata problema.
Reinarenil sustineati in aceiall ocasiune Ca acsta cronologia
a lul Radu-Negru o sciusera deja stramoii lor in timpul regelui
Mateiu Corvin la 1488.
Neaporat, o asernenea asertiune nu pte fi consifierata ca o

fantana istorica propriti clis. Ea se potrivesce insa de minune cu

CIII

fantanele istorice cele mai necontestabile dintre anii 1230-1241,

pe can Rqnarenii la 1833 nu le puteati bAnui de nicairia, 'far textul
lui Fazel-ullah-Raid abia la 1834 s'a publicat i s'a facut cunoscut
in Europa. 'apoi anul precis 1232 are o invederata originalitate,
care se deosebesce de tOte datele cronologice anteriOre, fie din
cronicele romanesci, fie cele straine de pe aiurea despre RaduNegru. Mal amintesc c Reinarenil n'ati in vedere o intemeiare a
Statului muntenesc, nu o descAlecare, ci simplu un memorandum
biografic relativ la Sy lva Blacorum".

Repet inca o data: este o adevrata problema.

A afirma, nu cutecl; a aeda insa o ipotesa fOrte ponderosa,
o socotesc chiar ca o datoria. Fata cu impregiurarile de mai sus
i fata CU anonimitatea lui Basaraba in cronica lui Fazel-ullahRaid, eft sciinVficesce imi permit a admite provisoriu numele personal Radu, pina la o proba contrara. Acel prim Radu-Negru,
pogorindu-se din Fagara i din A.mla pe la 1232 din causa contelui Conrad i 'n urma a doua Ora la 1241 din causa Mongolilor,
va fi remas in traditiunea poporana un fond durabil, cu care peste

o sutA cinci-4eci de ani s'a fusionat un alt Radu-Negru, de asta

data autenticul interneiator al Statului muntenesc.

29. Mihaiii-vocl Litenul.

Bibliografia Fessler, Geschichte von Ungarn, ed. Klein, Leipzig 1867 in-8 t. I
p. 386, 394.
Katona, Historia critica t. VI p. 911-16, 959, cfr. p. 748- A. Xenopol,
Isteria t. I p. 547 sqq.
0:neai t. I p. 267, 270.
Onciul in Corm lit. 1891 p. 914
sqq.
N. Densuqianu, Documente p. 240, 249 sq.; cfr. Theiner, Monumenta Hungariae

t. I p. 208 sq.; FejOr, Cod. dipl. t. IV vol. I p. 447 sq.; Pesty, A. Szordnyi Bansg
t. I p. 332, etc. Endlicher, Monumenta Arpadiana p. 245.
Hanka, Zbjrka neyda,wngAjch slownjkno, Praha 1833 in-16 p. 76; cfr. Jungmann, Slownjk Cesko-nmecky
t: II p. 311.
Pachymeres, De Palaeologis, ed. Bekker, Bonnae 1835 in-8 t. II p. 271
sq.
Gregoras, Byzantina historia, ed. Schopen, Bonnae 1829 in-8 t. I p. 203.
St.
Novakovie, Ueber Legjan-grad, in Archiv f. slay. Philol. III p. 121 sqq.; cfr. ibid, p. 641.
Kapaung, Cpncice immure *me, Wien 1845 in-8 t. II p. 132 sqq.
Pavlinovie, Narodna pjesmarica, Zadar 1879 in-8 p. 41 sqq.--DanW, Pjetimilt ma ICIODUBIIII1C cTapinia,
1864 in-8 t. III p. 169 sq.
Pejacsevich, Historia Serviae, Colocae 1799 in-f p. 219.; cfr.
Schafarik, Gesch. d. sildslawischen Liter., Prag1865 in-8 t. III p. 241-2. ,pinnu, Semasiologia Umbel rornne, Bucuresci 1887 in-8 p. 235-7 ; cfr. Cihac, Diet. If p.173. Alecsandri,

Poesil poporale, Iasi 1852 3 in-16 t. II p.30-34; ed. II Bucuresel 1866 in-8 p. 175-78.
Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bee. 1872 in-8 p. 132; cfr. Marian, Nunta la Roman!,
Bersonow, Boarapcitia 'demi p. 39. Miladinortzi, EIJIBrie. 1890 in 8 p. 610 sq.

CIV
rapcm llICH11, Agram 1861 in-8 p. 26 7, 117-23, 395.Coj1covif', 111Ba11iff AepHoropcica,
Leigzig 1837 in-8 p. 122, 283 sq.
C60pHIIK, Sofia 1896 in8 t. XIII p. 104 sq. ; cfr.
Duvernois, CaoaapL burapercaro amica, Moscova 1888 in-8 t. V p. 1106.
Folino,
`IctopIa t. II. p. 8.
Constantin Capitanul, in Magaz. ist. t. I p. 87 sq. etc.

Deja inainte de invasiunea lui Batt la 1241 autoritatea Ungurilor asupra Olteniel era apr6pe null, de vreme ce nu numai
contele Conrad fusese gonit din Valcea, dar inca, fugarindu'l spre
Sibilu, Basaraba isbutise a apuca la nord de Carp*. rnarginile
Faglraplui, uncle s'a i luptat atunci cu Mongohi i pe unde
Romanil ii numiat pe dinsul Radu-vocla Negrul. Dupa retragerea
cea definitiva din hotarele Ungariei a palcurilor lui Batt la 1213,
lucrul firesc este cl nu aa de o data Maghiaril all putut s se
gandesca Ia subjugarea Basarabilor. La 1246 regele Bela IV abiaabia fost'a in stare de a se balabani cu ducele Frederic al Austriei, carele cuprinsese dela Unguri un teritorit necontestabil al
corOnei santului Stefan ; cu atat mai putin in acelai an 1246 ar
fi putut Ungaria, farl nici o bataia de cap, s cuceresca pe nesirntite ambele maluri ale Oltului pina la Dunare, pe cand pe la
1240, in precliva navalei Mongolilor, regele Bela nici mlcar din
singura Oltenia, nu stapanise decat numal Mehedintul. E fictiva
dart, cu desavirire fictiva, faimOsa donapne din 1247, prin care
Ungaria cedza, Cavalerilor Ioaniti dela Rodos intrega Romania cu
toptanul, tota terra de Zeurino" i tota Cumania" ; o donatiune
fOrte pompOsa, dar remasa, pe hartil. Ori-cat de fictiva, insa, oricat de platonica, acea donatiune totu1 este de o mare insemnatate

din punctul de vedere al unor amarunte istorice contimpurane,

pe earl nu le cunOscem d'o cam data, din alte fantane.
Actul de donapne, neap6rat, trebui s fi avut o ratiune
re-care teoretica. Pe de o parte, tronul unguresc datoria. nlult recunoscirit Cavalerilor Ioaniti, caci dupa cum observa, Sincai sub anul

1244 : plinind Tatarii trei ani in Ungaria, in anul de acum o at lasat deOrt i nacajita, lax/ Bela IV Craiul Ungariel prin ajutorul
Ospitalilor din Rod sat al Ioanitilor s'a inturnat a-casa, i a inceput
a lecui cele stricate. Pe de alta parte, avend aerul de a resplati
pe Ioanii, Ungaria nu le drula in fapt alt ce-va decat dreptul de
a lua ei-inii Romania daca, o vor pute, un jus occupandi" care la
2)

cas de isbanda, ar fi adus fan, indoOla nesce marl folOse Ungariel i

Cavalerilor tot-o-data, Ungariei mai cu saml. Cu alto cuvinte, unul

acorda altuia autorisatiunea formala de a prinde pe ursul in pa-

CV

dure, inclicand cu precisiune barlogul unde se afla si cum anume

este, cu conditiunea de a fi impartita apoi prOda in doue. Dar urn'a ajuns de
lice Fess ler
sul fost'a el prins? Ba. Tractatul
loc la incleplinire" ; i mai adaoga cu naivitate cg. bine ca nu s'a
indeplinit una ea acOsta, fiind-ca mai tarp ar fi fost fOrte periculOsa, introducerea uma puternic Stat strain preotesc in sinul Statului mirOn celul unguresc : Dieser Vertrag, der in der Folge far

Ungarn sehr gefahrlich hatte werden konnen, indem er einen

ausgedehnten Priesterstaat im Schose des Reichs schuf, k a m
nicht zur Ausfahrun g". Ungaria darg dup. Fessler a scapat
27

de un mare pericol. A scapat insa cum ? Prin aceea ca Ioanitif n'ati

putut sa capete dela regele Bela un ce-va pe care insusi regele

Bela nu'l avea la dispositiune. Este de regretat ca d. Xenopol
considerg actul din 1247 ea o proba de domnirea Ungariei peste
Oltenia, ea un fel de punere In posesiune a Cavalerilor, pe cand
i se p6te da cel mult valOrea de o informatiune prealabilg, o insemntate 6re-care descriptivg.

La 1247 nu resulta de nicairi ca Ungaria va fi stgpanit in

cuprinsul O1tenie nic macar Mehedintul, caci un Banns de Zeurino" dispare din diplomele unguresci la 1243 in persona unui
Stephanus filius Chak" si nu mai reapare tocmai ping. la 1249,
ceea ce arata ca pe la finea dominatiunii mongolice Basarabil apucasera Mehedintul, profitand de extrema slabiciune de atunci a
Ungariei : das furchtbare Elend welches nach dem Abzuge der

Mongolen in Ungarn herrschte", dupa expresiunea liii Fessler. Un

episcop unguresc de Severin la 1246, Episcopus Zeuriniensis",
pe care '1 mentioneza Pesty si pe care '1 admite d. N. Densu-

sianu, este o invederat gresOla de lectura in loc de Episcopus

Geurinensis", dup cum fOrte bine o citise FejOr,
un vechia
episcopat curat unguresc facend parte din archiepiscopatal de Strigonia sat Gran si intercalat deja in Statutele regeha Bela III, toemai in aceiasi positiune ierarchicg, Iata cum la Bela IV : Bartholomaeo Quinque-Ecciesiensi, Gregorio Geurinensi" ,lar la Bela III:

Episcopus Quinqueeeclesiensis habens mille et quingentas

1)

mamas, episcopus Geuriensis habens mule. . ." N'are a face cu Se-

verinul, ci cu orasul Raab, in latinitatea medievala Geurinum

Jaurinuin, civitas Geuriensis sat Geurinensis, unguresce GyOr. Infiintarea unui episcopat unguresc la Severin in 1246, este un nonsens istoric. Vom vedO la locul sett ca Ufl episcopat catolic, ca si

CVI

un episcopat ortodox, n'a existat in Oltenia pina la Alexandru Basarabd dupa anul 1350. Uncle dara sa fie vre-o umbra de autoritate maghiara Ia Severin, fie civil, fie ecclesiastica, in momentul
actului din 1247 ? Chiar In acest act termenul cel concret Bana-

tus de Zeurino" nu se afl, ca i cand n'ar fi fost nici o data,

ci se intrebuinteza numal intr'un mod vag despre Oltenia intrega
t o t a terra de Zeurino" pe acela,1 linia cu t o t a Cumania" despre restul Rornaniei, unde nedefinitult o t a" e caracteristic.
Este fOrte interesant cd in actul din 1247 regele Bela uit
fdrd nici o urind pe celebrul conte Conrad, cdrula acela1 rege Bela

II daruise la 1223 tera Lotrului i care traia Inca mult mai tarqit la 1265, cand cerea o confirmatiune regald asupra aceluia1 teritorfil. Despre tOra Lotrului acest act vorbesce lamurit: terra Ly-

tira" ; ne spune ins, marturisind'o tot aa de lrnurit, ca ea apartine Romanilor, fara nici o virgula despre Sai. Navala lui Bata
desfiintase pe contele Conrad ca i Banatus de Zeurino", mdturand din Oltenia ori-ce element unguresc, nu d'a-dreptul in interesul Mongolilor, ci indirect in folosul Basarabilor.
In sfirit, singurul bun simt ar fi de ajuns pentru a ne incredinta ca la 1247, mai mult decat ori-cand, Ungaria nu avea de
unde sa dea la mand Ioanitilor Oltenia, pe care regele Bela n'o
avea el-insu1 in mama i nici o avusese vre-o data intrega. Paealiti printeo darnicia inchipuit, Cavaleril Man zabavit de a se
plange lui Innocentiti IV peste patru ani la 1251. Papa s'a grabit
a conarma donatiunea, ceea ce nu'l costa nemica. Unica consequenta practica a confirmatiunil a fost cd textul actului s'a conservat la Vatican in Regestele Pontificatului, de unde d. N. Densuianu ne procurd importantele fac-simile ale unor pasage pina acurn
controversate sa reti descifrate. Mai jos, cu ocasiunea diplomei
regelui Ladislati Cumanul din 1285, nol vom vedO pretentiunea
maxima a Ungariei asupra Romanilor din Oltenia; prin acel maximum vorn putO judeca acolo i mai in cunoscintd de causa, cat de
fantasticd era suveranitatea corOnei santului Stefan asupra Basarabilor in actul din 1247.
G-ratia acestui act, nol scim cd la 1247 in Tera-Romanesca

dornnia doi voevoqi romani deosebiti: unul in Muntenia Szeneslaus", mai corect Semeslav, cad in onomastica slavicd acest nume

MTH

figurdza tot-d'a-una cu m; lar in Oltenia un alt voevod rornanesc

Olacorum", al cruia nume a fost in trecut fOrte problematic: la
FejOr Lirtioy, la Pray i la Theiner Lynioy, d. Onciul insa a demonstrat prin analisa paleograhca a fac-similului ca trebui citit
Lytton. Afara de acest Lituon, mai erau inca ali dol princibi Romani, earl' totui nu purtail titlul de voevoql: Ion i Farca. Istoricil notri, intre earl i. d. Onciul, aft scapat din vedere Ca tustrel, adeca Ion i Farca ca i Lituon, erail de o potriva kinez I:
/lcum K en azat ibus Ioannis et Farcasii usque ad fluvium Olth,
excepta terra K en a zatus Lytuon Woiavode." Numal unul din

eel trel kinezi era voevod in Oltenia, dupa cum 0 'n Muntenia.
Semeslav era un singur voevod. In actul din 1247 kinezil cel voev4 ne apar fOrte superiori celor simpli kinezi, pe carl regele Bela
in planul sell if tractOza Mra reserva, daruindu'i Ore-cum pe deplin
Cavalerilor, pe cand kinezilor voevog.1 in ace1a1 plan li se accircl
o neatarnare exceptionala, : excepta terra Kenazatus Lytuon Woiavode" i excepta terra Szeneslai Woiavode". Acosta mare superioritate din punctul de vedere al regelui Bela concordoza tot-o-data i cu

inalta positiune, pe care in titulatura ungurOsca o avea pe atunci

voevodul, in specie acela din Transilvania, unde de asemenea era unul

singur peste Ora intrega. Ungurii, ca i Romanii, cdpOtasera prin

imprumut dela Slavi aceiai nomenclatura oficiala : voevod, kinez, jupan sail ipan etc., aplicand'o insa intr'un mod original, di-

ferit intru cat-va de sorgintea cea slavica. Este de observat in

privinta voerodului pina i contractiunea cea analOga : vocld la Ro-

mani i vajda la Unguri. Sensul dara al cuvintului woiavocia" in

actul din 1247 nu este supus la nici un fel de indoiela sail nedumerire ; i tocmal de aceea acest text arunca o viva lumina
asupra celor doue voevodaturi inainte de unificarea Statului TerelRomanesci.

Mo marginesc acurna nurnal cu voevodatul cel din Oltenia, dei

voevodul Serneslav din Muntenia era i el din casta Basarabilor,

ctici purta i el capete negre pe stOg, de Ora ce domnia peste acel

Negri-Romani" despre earl, abia cu cinci all inainte, vorbesce
Fazel-ullah-Raid. In Oltenia dara erat mai multi' kinezi, nu cu intelesul cel redus sat scaclut pe care '1 aveah kinezii romani pe

aluri sat mai in urma ca primari al satelor i chiar ca terani liberi, ci cu intelesul feodal de principi, sensul fundamental in paleoslavica: KHA.3h, K'1111A3k=apx(ov, princeps; -insov = dux;

p.sitotcivco

CVIII

elg = magnatum unus" ; lar ca verb : KNAMITH = regnare. Aceti

kinezi se asemena Mite mit cu kinezil rornani cel din Podolia, aa,
nurnitii principi Bolohovesci" din aceia1 epoca, cari se distingeati
prin strinsa lor solidaritate i despre earl et am vorbit mai sus
( 23). In Oltenia dintre top kinezil unul singur era voevod, cap
recunoscut peste
representant al tuturor Basarabilor de
acolo, un Basaraba prin excelinta, ca Radu Negrul cel din lupta
cu Mongolil. Ori-care kinez, orl-care Basaraba, putea deveni voevod
dupa rnOrtea sati incetarea voevodului precedinte. Acsta fundamentala institutiune oltensca, de fapt saii cel putin in principit,
dupa internelarea cea definitiva a Statului se mai 'Astra, Inca
in Tora-Romanesca, apoi in Moldova dupa urmaii lui Petru Muat,
remanend in criscive ca o formula traditionala sacramentala pina,
i sub Domnil cel mal autoritari. Ca specimen, lata acea formula, dintr'un :crisov al teribilului Tepe: dupa mOrtea dornniei mele, ori pe eine va bine-voi a'l alege Durnneleti de a fi
Domn Terei-Romanesci, fie din rodul de inimet al domniei mele,
fie din rudele domnid mete, fie afar din pocatele nOstre un alt

nem

cniffrrn rocnoACTEamn KOPO flp0113RO1HT POCROArk Eon& CHTN

POCIICANN% RAAWKON 3MM1, NAN WT CEMLINVO FIAOM POCROACTIOAIN)
1, NAN WT chpoilynnic rocnoArniamn, 1111-1 no FAXOM HAWNAI I.VT NNOHAE(no

Un alt specimen, dela Alexandru cel Bun din colectiunea lui Venelin: Iar dupa vita mea, pe eine ii va alege
nMENNIC).

Dumneleti a fi Domn al terel nOstre moldovenescl, fie din copiii

no,stri, fie din nmul nostru, ba fie 1 alt cine-va (WM OTIt HaWlirk
ATM, HMI OT% HeallgrO 11AfMfF111, HMI RO ApSrk KTO)". Dela Mircea eel
Mare, dela marele tefan, dela altI Domni pina la 1500, acst for-

mula ne intimpina adesea. 0 gasirn deja in crisovul romanesc cel

mai pretios, anume dela Vladislav Basaraba din 1372, posterior
numal cu un secol actului din 1247, unde acest principe, atat de
puternic, nu lice de loc ca pe tron vor urma, din fill sel sail din
familia sa, ci se exprima despre urmail sel intr'un mod dubitativ: nostris Successoribus, qui in nostro Vajvodatus Dorninio erunt
Successores", i pe acel urrna1 II pune intr'o intima legatura cu
kinezil, calificati latinesce ca baroni: ac Baronibus supplicarnus".
0 formula de felul acesta e fara exernplu la Unguri, la Polonl, la
cel-lalti vecini al Romanilor.
La Olteni dara voevodatul era eligibil dintre i de catra, kinezil
din casta Basarabilor. Putea s fie ales d'a-dreptul fiiul fostului

CIX

voevod ; dar acsta trebuia sd se intample rar, i raritatea casului

lesne se explicd. U voevod pr tinr nu avea destul prestigiti i

se presupunea a nu fi in stare de a apra intrga trd in impregiurdrile cele grele. Tocmal din causa vristei se alegea immediat
mai de preferinta fratele mai mic, tar flIul reposatului rernanea sd
mai crscd i numAl une-ori reula in urrnd a se alege dupd mcirtea

unchiului. La prima vedere, o asemenea sistema prejudeca in familia voevoqilor o necontenita vrajbA intre frati pe de o parte,
intre unchi i nepoti pe de alta ; ceea ce astimpra insa acest rnotiv
de durridnid era multimea kinezilor, avOnd fie-care acelai drept
de a deveni voevod ; tar prin urrnare fraii, unchil i nepotil din
acelai familth, ajunsA o-dat\A la voevodat, aveati interesul comun
de a trdi in armonia unit cu alit pentru a nu fi inlocuiti printr'o
and familia din casta Basarabilor, adecd, dupd expresiunea formulei

celei traditionale, de a nu fi ales la Domnid din pecatele nOstre

un alt nm". Sisterna dard se intemeia pe o ratiune de Stat, bine
cumpnit din tOte puncturile de vedere.

Putem acuma sd ne oprim de aprOpe asupra voevodului oltenesc celui din actul dela 1247. Era el Ore ace1a1 Basarabd"
dela 1241? acelai Radu Negrul" dela 1232 din memoria Reindrenilor ? vechiul luptator contra contelui Conrad 1 contra liongolilor? Nu e de crept. El trebula atunci sa fi fost un bArbat
de de-mult vestit printre kinezii oltenesci, cel putin de vr'o treicleci de ant pe la 1230, nascut cam pe la 1200. Pcite ,sA se fi
nAscut chiar inainte intre anil 1180-1200, astfel cd la 1241 va
fi fost de vr'o se-cleci de ant Voevodul insd cel nurnit Lytuon" in diploma din 1247 a regelui Bela a mai trait in puterea
vristel pind pe la 1278, purtand acela1 nume de Litn (Lytuon,
Lythen, Litua), cand a murit cu sabia in mama intr'o crancend bdtalid contra Ungurilor, ceea ce nu se prO potrivesce pentru un
octogenar.

LitOn-voda dela 1247 n'a fost dard acelaV cu voevodul dela

1241, ci numai urma pe tron. Nu era nici un frate al aceluia,

cad LitOn-voda avea e1-insu1 mai multi frati mai mici pe la 1278,
incat OrAV s'ar incurca cronologia. Deci putea sd fi fost un flu sat
nepot de frate al lui Basarabd dela 1241, pOte chiar un Basarabd

dintr'o and familia din pcatele nOstre un alt nOrn". Nu rise d'o
cam data nici o ipotesd.

Cx

Un punct fOrte important in actul din 1247 este mentiunea

Hategului, al cArula nume ne intimping, aci pentru prima Oil in
istoria, desfigurat in Harszoc", dar topograficesce definit intr'un
mod ne 'ndoios prin vecinnatea sa cu tOra Lotrului: ab Olacis
terram Lytira habitantibus, excepta terra Harszoc". Litn-vodA
stApgnia darg, pe ambele laturi ale Jiiului dela isvorul set in regiunea Hategului prin G-orjiti (=Jilul-de-sus) pina la revrsarea in Dunre prin Do Uhl (=Jiiul-de-jos), intregul curs al acestui fluvi, fluvit
caracterisgnd in ade-rr ping, mult mai tarliti cuibul B as ar a bil o r,
cari pastrati acolo in specie titlul de kinez I. Vorn vedO indatg,

c tocmai Hategul pare a fi fost causa resboiului, in care a perit

la 1278 Litn-vodgi combatend pretentiunea Ungurilor de a nurni
dinp pe un comes de Hatzek" algturea cu Banus de Zeurino".
Inainte de 1247 Radu Negrul cel dela 1241 cata sa fi stpamit
deja Hategul, de vreme ce'l lsg, el d'a-dreptul urmaplui set LitOn-

voda, caci in scurtul interval dintre 1241-1247 n'a fost nici o

cucerire. Este de crept ca tot dela Radu Negrul va fi conservat
LitOn-voda, teritoriul cel trans-carpatin la resgrit de Hateg, adecg,
acea Sylva Blacorum" unde la marginea Fagaraplui avusese loc
la 1241 lupta cu Mongolii. Inteun cuvint, LitOn-vodg, ne apare ca
un principe fOrte puternic, princeps potentissimus" dupa cum
peste un secol numiatt Unguril pe Alexandru Basarabg,. Prin acsta
se explica. incuscrirea voevodului oltenesc cu regele serbesc Stefan
Milutin pe la 1274. Sa sgrim insa, peste epizodul incuscririi, lirnpeqind mai intaiu documentele cele unguresci relative la mOrtea
lui LitOn-voda.

In diploma regelui Ladislati Cumanul din 1285, pastrata in

original la familia nobila maghiarg, Soos din Soovar, ni se spune
urrngtOrele : cum nos in etate puerili post obitum karissirni patris
nostri regnare cepissemus, Lython (al. Lythen) Woyuoda una cum
fratribus suis per suam infidelitatem aliquam partem de Regno
nostro ultra alpes existentem pro se occuparat, et prouentus illius
parts nobis pertinentes nullis admonicionibus reddere curabat, sepedictum Magistrum Georgium contra ipsum misimus, qui cum
summo fidelitatis opere pugnando cum eodem ipsum interfecit, et
fratrem suum famine Barbath captivauit et nobis adduxit, super
quo nos non modicam quantitatem pecunie fecimus extorquere, et

CXI

sic per eiusdem Magistri Georgij seruicium tributum nostrum in

pe cand apucan eisdem partibus nobis fuit restauratum" ; adeca
1)

ram nol corOna regal, fiind in vrista copilarOsca Inca dupa mOrtea.

pre-iubitului tatalui nostru, atunci Litn-voda de 'npreuna cu fratii

sei, calcancl credinta, cuprinse pe sama sa o poqiune a Regatului
nostru cea aflatOre peste munV, i nici intr'un chip nu se lasa a ne
n r estitui veniturile ce ni se cuveniati de acolo ; deci asupra lui trimiserana pe des-citatul magistru Georgia, care cu o extrenia credinta s'a luptat contra aceluia i l'a si ucis, lar pe fratele acelula,
numit Barbat, l'a robit i ni l'a a dus nou, ceea ce ne-a Mcut s
stOrcem dela dinsul mulV bani, i astfel, prin serviciul acestul
magistru G-eorgia, s'a restabifit tributul cel datorit nou in acea

tore. Insu1 magistrul Georgia, intr'un act particular din 1288,

mentioneza acela0 resboia cu LitOn-voda i captivarea lui Barbat.
In ce an ins petrecutu-s'a acel evenirnent, atat de insemnat pentru
Olteni ? Contextul diplomel din 1285 preciseza data in cestiune,
aratandu-ne ca mOrtea lui Liten-voda 1 i robirea fratelui sea Barbat
s'ati intAmplat anurne dupa infrangerea Bohernilor de catra Unguri

aliai cu imporatul Rudolf, prin urmare nu inainte de anul 1278.

Acesta data o mai confirnia Katona printr'o and, diploma din 1288,
relativa cu mai mult claritate la ace1a1 rol al magistrului Georgia
in victoria asupra Bohemilor. Inca o data, catastrofa lui LitOn-vodit
cade pe la finea anului 1278 sail in cursul anului 1279, mai tarclia

pOte, cu siguranta ins in ori-ce cas nu inainte de 1278. Istoricil nostri, dd. Xenopol, Tocilescu, Densuianu i altil, a comis
o grava er6re de a pune mOrtea lui Liten-voda indata dupa 1272,

ceea ce s'a petrecut cu Ose ani mai taNia. Numal anul 1278
corespunde textulul documental i se potrivesce atat cu incuscrirea
lui Liten-voda cu Stefan Milutin pe la 1274, precum i cu parasirea de catra acest rege serbesc a filcei voevodului oltenesc dupa
1278, cand dinsa remane orfana. Liten-voda mOre dara pe la
1278. Regele Ladislaa mai invedereza in diploma sa c revolta lui
LitOn-voda isbucnise deja mai de de-mult inainte de resbolu, de
vreme ce lupta cea definitiva fusese precedata de refusuri repetate
din partea voevoclului oltenesc de a satisface pe Unguri : nullis
admonicionibus reddere curabat". Nu voiu fi departe de adevr,
daca volu cauta inceputul dumaniel pe la anii 1275-1276; i
iata cum.
La 1247 Liton-vocla stgpania asupra Olteniel intregi, Cu Mehe-

CXII

dintul i cu Hategul. Nu mult dupa aceea Ungurii a reqt din not a

pune mana pe Mehedirq, re'nflintand banatul de Severin, mai cu dinadinsul dela 1263 inc6ce, cand aprOpe in fie-care an ne intimpina in di-

plomele regale un Banus de Zevrino", mai adesea un Laurentit, un

Ugrin, un Paul i un Micud, acesta din urma strabun al familiel Vacarescilor, dupa cum vom ved la locul set. AIial obicinuii ai Romanilor, Bulgarii nu incetat in acest interval de timp de a turbura admi-

nistratiunea cea ungursca din banatul de Severin, iar intr'un rind

ins4 impratul Svetislav terram nostram de Zeurino miserabiliter
devastasset", dupa expresiunea regelui Stefan V, astfel ca Maghiaril
fusesera atunci siliti de a intreprinde peste Dunare cincl resbOie,
quinque vicibus", dupa o alt diploma dela acela1 rege. Se pare
insa ca Litn-voda nu se amesteca fati in acea lupta, rnultumindu-se cu restul Olteniei. Este prebabil ca pentru prima Ora sub
regele Stefan V, un principe fOrte neastimprat i resboinic, voevodul oltenesc incepuse a recunOsce suzeranitatea cea Laid, a Ungariel, nu imaginara ca la 1247, platind corOnei santului Stefan
un tribut Ore-care pentru posesiunea cea transilvana, aliqua pars de
Regno nostro " i proventus illius partis nobis pertinentes", in specie

pentru Hateg. Dupa mOrtea lui Stefan V, adeca dupa anul 1272,
urcandu-se pe tronul unguresc un copil de clece ani, LitOn-voda
crequ sosit timpul cel mai oportun pentru a se emancipa, cu

atat mai virtos and insu1 s'a simpt i mai tare prin ahanta
cu Serbia pe la 1274. Oltenii ne mai platind tribut pentru Hateg,
pe de o parte Liten-voda respingea pretentiunile Ungurilor nullis
admonicionibus", pe de alt parte Ungurii s'at hotarit a pedepsi
pe nesupusul vasal, suam infidelitatem". La 1276, cand regele
Ladislat era abia de cinci-sprelece ani, intr'o diploma ne spar
intre marturi : Ugrino Woievoda Transilvano Comite de Zonuk,
Stephano magistro Dapiferorum Comite de Bors, Micud Bano

de Zeverino,

Petro Magistro agasonum Comite de Hatzek. . ."

Intru cat titularul Petru ocupa o funqiune efectiva la curtea regala: magister agasonum", comis sat cap al grajdurilor, e cu putinVa
ca demnitatea de comite al Ha tegului era d'o cam data numal un honor" ; acest titlu insa in ori-ce cas insemna o ostilitate, o rumpere de
legaturi cu LitOn-voda. Resboiul cel f6rte indarjit i indelungat contra
marelui rege bohem Ottocar nevoise pe Unguri a mai amina vr'o dol
ani lovitura contra Basarabilor. La 1278 Ottocar perind pe campul de
batalia, unul din eroii acelei victorie unguresci, magistrul G-eorgitl, a

CXIII

fost trimis contra lui Litn-voda.

Vitzul voevod oltenesc a

murit cu sabia in mana intocmal ca i vitzul rege bohem. Kinezul Barbat, unul din fratil lui Litn-voda, a fost prins i dus
rob de'naintea curtil maghiare. Conclusiunea e descrisa intr'un mod
Mae mercantil in diploma din 1285: Barbat s'a rescumperat
din robia prin mult banet : non moclicam quantitatem pecunie fecirnus extorquere", i Oltenil sub noul voevod ati fost constrin1

a plati din nog Ungurilor tributul cel cuvenit suzeranului pentru

portiunea cea vasala a teritoriului: aliquam partern ultra alpes",
adeca parnintul cel nu de aluria decat din Transilvania, anume Hategul cu certitudine, p6te i Sylva Blacorum" cea spre resarit dela
Hateg pina la Olt, viitorul ducat al Amlaplui.
Domnia lui Litn-voda se incepuse eel putin de pe la 1246,
cel mult de pe la 1242, i a durat apoi maximum pin/ pe la 1279,
ceva ca dou-cleci i patru de ani, intervalul pe care cronicele
muntenesci II atribue intemeietorului Statului Terei-Romanesci. Intemeetor al acestui Stat el n'a fost; necontestabil ins era un principe fOrte remarcabil. Din vieta lui un eveniment important a fost
incuscrirea cu regele serbesc Stefan Milutin. Dar inainte de tOte
s me opresc o clip asupra onomasticel.
Liten nu este un nurne de botez, nici un nurne romanesc poporan. Intru cat Lildn nu figureza intr'o propria subscriere personala, ci nutnal din partea altora, este mai curancl o porecla,
dupa cum porecla era Cum an la regele unguresc contimpuran:
Ladislaus Curnan us". Lui Ladislag Unguril 11 iceati Cumanul"
din causa legaturilor celor intirne ale acestui rege cu Curnanil. Romanesce Litenul are o acceptiune fOrte apropiata, insemnand pagan". Etirnologia cuvintului e interesanta. Din -kite pop6rele indoeuropee ale Europel, acela care a imbratiat cretinismul mai tarp'
i mai cu anevoe decat cele-lalte, at fost Litvanii. In secolii XIII
i XIV el top: erat idolatri. De aci la Romani Lift spurcata",

Lifta rea", Liten", a remas ca sinonimi cu pagan". Tot ap

in limba bohema medievahl, aniline in Vocabularius lul Rozkochany:

Barbarus---Lytwenyn,
Saraceni.Lytwy ene" ;
iar inteun text din 1556 lit wa se intrebuinteza la Boherni cu
51,080. IV.

Oxi

sensul de pdgandtate". Nu urmezd cd Liten-vodd va fi fost necretin, dar se vede orl i-cum cd, er reft cretin, nu era un cretin
ortodox, erd,

aplecat card ritul grecesc ma putin dent card

cel latin, acest din urma explicatiune confirmandu-se mai' la vale.

Alexandri qice : Lit fd. e sinonim de nem re i fad, credinte.

Cihac traduce tot ala Li t f a prin : hornrne sans foi et honneur".
Pe larg i fOrte bine ne d d. dinenu urmatorea exemplificatiune,
pe care me cred dator a o reproduce intrega :
C. Negruzzi in Sobieski i Romanif (Opere J, 170):
Cral'ul a trimis
deschidA,
orl face mann.rspuns cMugrului, care edea in clopotnitA, s
i pulbere.
), stirea praf

7) Audit'atI acolo litfa cea pAgan ..."

Litfd insemn6z4 inainte de tote nepravoslavnic
cu tOte insuirile ce caracterisa pe eretici.
In balada Grue Grozovanu (Alexandri, p. 80):

i, ca atare, inzestrat

Negrul meu sA nu rni'l vigi:

S nu'l vincll la Ungurn,
Niel la Turc tarigrAdn;

SA nu'l vigl ilia la Liten,

CA Litenu'l om vi cl n!

Generalisandu-se cuvintul litfd in sens de om sari popor necredincios,

el fu aplicat, sub formele litf sail liftd, tuturor celor strilini de credinta
pravoslavnia.
In balada Vulcan (Ibid. 138):
Ale!! MIA veninosa I

Litfa rea, necredineldsAl

Ce rei, spune, tiam facut,
Turcilor de m'al vindut?

In balada Constantin Brancovan (Ibid. 212) :

CAM turbatil Turc, liftei real
Dell mAnca i carnea mea,
SA scitl c'a murit cretin
BrAncovanul Constantin.

Intr'o doin bucovin6n (Marian II, 164) :

Un pantir, lifi spurcati,

pi i mipte nif;) tot cata...

Cxy
Jipescu, Opincar, p. 25 : Linistea ne-o tulbura vrAjmasu dA Ungur,
da ntar, db. Poleac, dn, Nmt, (16. Turc, di. Muscal i cate alte litfe, H-

ghiol spurcate..."

In povestirea Mos Nichifor Cotcarlul de CrengA (Cony. lit. X, 378)

De a aye eft atatia gonitori in ocol si d-ta bJe, cati cazac, cpcan i
si alte litfe sp ur cat e all cadut mc,_ Vi la GrumAzesci din vreme in vreme".

Alexandri, in piesa Creditorii (Teatru, p. 1062): Litfa do zar a f s'ati

spAriat de mine s'ati fugit, parc6. ran umflat n4badaica. . .
Audi Iuda? pte c, venia sa'ti cra, parale ?"
Acelasl, in Cetatea Nemtului, uncle e vorlA de Lesi (Ibid. 1483) :
voi cu totii, bArbati, femei, copii, pe aprare ! . . . Inarrnati-v cu cell
gAsi si dati de mOrte, ca sa nu dic5, litfa, c'o intrat in tara nOstr ca in-

tr'un sat Para cant.

Acelasi in poema Dumbrava-Rosa (Poesil III, 2, 8) :
cAlras1 din fugi prin sate, prin orase
Cralnesc: S6,rit cu totil re litfele trufase!
Vitdzul tefan-voda, v chOm 'n vitejie ;
Cine'l misel s fuga, cine'l Roman s'a vie!

In Dan, apitan de plaia (Ibidem, p. 97) :

TatariI ca zvotlil pa dinsul da navala!
Tn lturl, litfe!" strigb. la el vitezul Dan,
PunOndu-se de paz la capul lul Ursan.

Aceiasi consideratiune religids'A a fcut ca vorba letin (----latinus) sit

capete in limba romana acceptiunea pejorativ de eretic. . .

Pentru vitdzul voevod oltenesc dintre anii 1246-1279 numele Lit n, Lythen Wayuoda", lar intr'un document chiar Lit f a ,

Lytua Wayuoda", nu era alt-ceva decat o porecla cu sensul de

pagan", i mai in specie cu acela de eretic" sail papistae.
I se clicea Litn-voda", intocmal dupa cum mai tarcliu fiiul pi
nepotul ml Mircea cel Mare, ambii Viaclislavi, erati poroc141 de
catra a1ii ca Dracu-voda," i Tepe-voda". Neortodoxia, mai propriu catolicismul lui Litn.voda, este in legatura cu energica propaganda papala in Oltenia tocmai din acea epoca. Inteo bula din
1238, inainte de urcarea pe tron a lui Litn-voda, pe cand el era
Inca un simplu kinez, papa Gregoriti IX ne spune ca In era Severinului s'a immultit atat de tare numrul catolicilor, incat era
lips/ de un Episcop deosebit. Episcop nu s'a infiintat, dar misionari
trebuia sa, fi fost destui. Pentru LitOn-voda papismul pcite sa nu
fi fost decat o dibacia politica.; ori-cum insa, acst ovaire reli-

CXVI

acsta lepedare de lege", se vede a'l fi atras porecla de

LitO n. Se nasce dar intrebarea : care sal fi fost lui Litn-voda
nurnele de botez? Sper ca o voiu nemeri mai jos.
gisa,

Cantemir descoperise cel intalu ct pe la 1274 regele serbesc

Stefan Milutin tinea in casatoria, pe flea unui Dornn din Tera-Rornanesca ; o descoperise, intemeianduV acest asertiune pe texturile
combinate din cei dol Bizantini Nicefor Gregoras, nascut pe la
finea secolului XI[I, i George Pachymeres, nascut in prima jumatate a acelulaV secol, amindoi contimpurani cu evenimentele. Cestiunea despre acel 6.Fi10 c B),otz[mg" et am discutat'o deja mai

sus in -ii 4-7 i 13. Aci voiu incepe prin a confrunta cele
done pasage, cel din Gregoras i cel din Pachymeres, relative la

fin acelui Dornn, earl concordza perfect :

ea fusese prima din cele trei neveste ale regelui serbesc i
singura legitima, de care fara divort s'a despartit dupa cati-va ani,
trimitend'o inapoi in Romania, iar cu cele-lalte doue succesive a
fost necununat i s'a putut cununa apol numai cu o A patra la
1299, cand el-insui ajunse la vrista de 45 ani i cand s'a intamplat a muri. nevsta sa cea de'ntalu, adeca Romanca, desfacendu-se
astfel de prima insotire bisericsca ;
cand se castorise cu flea Domnului Romanesc, find cea de
'ntalu casatoria din cele trei legate i deslegate pina la 1299, Milutin trebuia sa fi fost atunci plus-minus de 20 de ani, iar prin
urmare, de vreme ce la 1299 el era de 45 de ani, scotendu-se 25,
prima casatoria avusese loc pe la 1274 ;
casnicia cu flea Domnului Romanesc durand trei-patru ani,
Zp6v011g Ttvas 6Dvootag", mai mult de dol i mai putin de cinci, des-

partirea cata sa fi avut loc pe la 1277-1278, in timpul resboiului

lui LitOn-voda cu Ungurii, sati mai bine dupa matea acestui
principe ;

flea Domnulul Romanesc castorindu-se pa la 1274, ea trebuia

sa fi fost atunci de vr'o 16 ani, barbatul find de vr'o 20,

deci

murind ea in 1299 la vrista de peste patruleci ani, s'a fost nascut pe la 1258 ;
in fine, domnind Liten-vod in Oltenia dela 1246 minimum
pina la 1279 maximum, prima nevsta a lui Stefan Milutin era i
nu putea sa fie alt cine-va decat flea lui Litn-voda.

CXVII

Cilptand acOsta traInica temelia istorica, s trecern acurn la

poesia epica a Serbilor, pina la un punct si a Bulgarilor tot-o-datA,

de unde vom ajunge apol la Lit6n-voda inteo balada poporana romanesca.

Dupa m6rtea regelul serbesc Stefan Uros la 1272 urma fiiul

set Stefan Dragutin, certanduse apol meret cu fratele set mai

mic Stefan Milutin, carula peste putin la 1275 a fost adus a'l ldsa
tronul. La anil intermediary 1273 1274 se rapOrtd o baladd poporana despre ambil frati Dragutin i Milutin, lar prin urmare toomai la epoca insoVril hil Milutin cu fiica lui LitOn-voda. Acstd
baladd, care ne intimpind in colectiunea lui Karad2i sub titlul :
Milan-beiu si Dragutin-belu", se incepe prin :
,Aca ce 6paTa cpao mildocalia...

(Cel do fray' mult se uba unul pe altul).

Milutin vrea sa se 'nsOre. Dragutin II sfatuesce de a nu's1 lua

nevst, cad prevede prin acOsta o desbinare intre frati. Milutin
insd, nu ascultd si se 'nsOra, lar prima fapta a nevestel este al
indOmn sa ornOre pe Dragutin. Asa se face ; dar Milutin nu zabavesce de a se cai, si atunci II omora si pe nevsta. Dupa istoria
nu s'ati intamplat cele douO omoruri, ci numal o dupla separ4une:
Milutin a gonit pe nevsta si a resturnat pe Dragutin. Fondul istoric
este necontestabil. E totusl mai pretiOsa o alta balada din aceiasl
colectiune a lui KaraUi sub titlul : InsuratOrea lui Dusan",
un titlu necorect; in locul cdrula ar lb trebuit sa fie : InsuratOrea lui Stefan".
Totl prirnil regl al Serbiel din dinastia lui Nemania purtasera unii
dupa alp acelasi nurne de Stefan aprOpe in curs de dol secoll : Stefan Nernanla, Stefan Intaiu-incununatul, Stefan-Radoslav, Stefan-171adislav, Stefan Uros, Stefan Dragutin, Stefan Milutin, Stefan dela De-

clan, Stefan Dusan. Danii ne aratA ca Stefan devenise atunci la

Serbi un adevrat nume dinastic, astfel ca regii la incoronare si'l adaugag la cel de botez, sag chlar II purtati singur parasind pe cel de mai'

'nainte. Tql se faceag Stefani. Din causa acestel omonimitAti nu

e de mirare, daca traditiunea serba confundd pe cel multi Stefani"
si daca, mal cu samd, mernoria poporand atribue faptele anterire

CXVIII

celui mai not si mai celebru dintre diiiii, anume lui Stefan Dusan,

supranumit cel tare". Confusiunea, repet inca o data, n'ar fi de

adeverul insA este ca balada cea publicata de Karad2i6 nu
prconfunda, caci nu menVoneza de loc pe Dusan, ci pe irnpratul
Stefan, Aap CTjenaue", ceea ce se aplica de o potriva bine la Stefan
Milutin, desi el insusi nu'si dedea titlul de imporat, ci nurnal de
rege : icpan. In poesia epica serba titlul imperat" se da i tatalui
lui Dusan, iarasi numai rege, ba chiar insusi Dusan fusese numal

mirare

rege in prima parte a domniei sale. In ori-ce cas, balada in cestiune nu intrebuinOza nici numele Dusan", nici supranumele de
cel tare". Inca o data, aci este in joc insuratOrea lui Milutin cu
fiica 1u Liten-voda. Imperatul Stefan lice balada a trimis pe
petitori sa'i aduca mirsa de departe din orasul papistsesc cel nu-

mit Ledian:
Y JlegjaHy rpaAy JIanmenme. .."

Las mai intaiu la o parte tOte cele-lalte particularitati, mar-

ginindu-mo d'o cam data cu termenul Ledian in acea balada.

trni inlesnesce acesta sarcina eminentul fflolog serbesc Stoian Novakovi, desbatend pe larg opiniunile emise in trecut i ajungend
el-insusi la conclusiunea cadupa eldeslegarea enigmei trebui OW-

tata: din popOrele cele locuind la nord de Serbia numai dOra la

Unguri si la Poloni (bleiben unter den nOrdlich von Serbien gelege//nen VOlkerschaften nur noch die Magyaren und Polen abrig)" ;

anume unguresce len gyel insemneza Polon, si asa dara balada

ne spune ca impratul Stefan va fi trimis petitori in Polonia. Fiind
insa ca nici unul din regii Serbiei nu avusese o nevOsta din PoIonia, d. Novakovi crede ca acea balada cuprinde in sine o interpolatiune de pe la inceputul secolului XVII, cand poetul dalmat
Gunduli desteptase la Slavil meridionali o mare simpati pentru
Poloni : kein Zeitpunkt geeigneter war als der Anfang des XVII.
Jahrh., in welchen die Sympathien der Sadslaven fOr die Polen der
Muse Gundulies so herrliche Tone entlocken". SA observam Ca,
aprOpe irnmediat dupa publicarea monografiei sale, d. Novakovi

a dat peste o varianta a aceleiasi balade, scrisa tocmai in secolul

XVII intr'o coleqiune manuscripta de vechi cantece serbe poporane,
unde se incepe :
Kad. se 2eni car srbski Stiep an
1z L e gj e n a od kralja djevojka... ,

CXIX

i deci o baladd veche in secolul XVII nu putea sa fie noud in

acelai secol, de unde resulta ca Ledian este un termen mult

mai de mai 'nainte. Mind ca Romdnii, afara de Unguri i de Poloni, figurza i el' din popOrele cele locuind la nord de Serbia",
fara coinparatiune mai aprOpe decn Polonil, d. Novakovi, de sigur,

ar fi descoperit cel intalu adevrata genesa a baladei celei serbe,

dad, ar fi aflat cuvintul romdnesc Lit n, i mai cu deosebire
daca ar fi cunoscut o balada romansca identica cu ace1a1 Lit 6 n.
Iata acurna subiectul dupa redactiunea cea serba. ImpOratul
Stefan vrea sa'i iea de nevsta din strainatate pe film regelui
celui catolic din Ledian. Regele din Ledian prirnesce incuscrirea,
dar impune nesce marl dificult* pe earl imperatul Stefan el-insui sail trimisul set sa le pOta birui, cea de'ntalu conditiune fiind

de a sari peste trei cal sat de a sari calare peste porti, iar cea
din urma de a recun6sce pe Domnita dintre mai multe fete de o
potriva tote la chip i la vristd. Acesta este fondul, care intocmai aa ne intimpina in balada romamOsca intitulata Bogdan", publicata de Alexandri in doue variante. Dupa una mirele este fiiul lui
tefan-vod cel vestit
Domnul cel nebiruit...;

dupa cea-lalt este filul lui

LpusnOnul cel cumplit,

Sta pe scaun poleit...;

dar in ambele variante tatal fetel este acelai

...Litdn bogat

fi de lege lep6dat...

Urmezd textual :
Nuntmil incAleca,

Cu Bogdan vesel pleca;

El pleca pe la San-Petru
'ajungea pe la SAn-Metru

La Litenul cel bogat

*i de lege lepdat.

tar Litdnul del vedea,

P6rta curtil inchidea,
Cu lantugurl o lega
*i din gur-asa striga:
Care este mirele,
Mirele, ginerele,

Mc%
Sara el zidurile
SA deschidA portile I"

Cat Bogdan il auclia,

Desirg mi se rapeclia,

Calul ii infierbinta
5'un rApecl volnic II da:
Calul rindunel sbura

*i in curte cA era!
tar in curte cum sArla,
Bogdan timpul nu perdea,
POrta curtil deschidea,

Fi nuntasil totl intra.

LitOnul ca se mira

ii mustta

's1

resucia

*i din gull Iar clicea:

Care este mirele,
Mire le, ginerele,

Sara el tencurile
Sall lea postavurile".
Cat Bogdan il auctia,
Calul iar i1 rapegla,
Peste tencurl el sbura,
Apoi le desMsura,
*i le da pe la nuntasl
Carl in lupte sint fruntasi.
Cum era si nuntasul
A,a-I da i postavul :
De era el nAltisor,
II da postav rosior
SA fie strMucitor;

De era el medior,
II da postav galbior
Ca sa princla binisor ;
De era el mititel,
II da postav albastrel,
Ci sA se mandrosca 'n ol !

LitOnul so bucura,-

El in ma, ca intra,
Lul Bogdan ca'i arAta
Trei copile tot de-un stat,
Tot de-un chip asemnat,
Albo gingase tustrele
Ca trel florl de viorele.
Domnul tiner le privla
Cu ochl child care steclia,

tar Li tenul mi-I qicea:

Care este wirele,
Mirele, ginerele,
CundscA'sl el mirOsa,

Cununa-se cu dinsa!"
Bogdan mintea null perdea,
Inel din deget scotea,
Pe covor ii arunca

i din pit cuvinta :

CXXI
Care 'ml este miresa
SA in6 iubesc cu dinsa,
Cu lgA-mi ea inelul,

Inelul cu degetul,
Cad am sabia 'nsetatA
Ce doresce cap de fate.
Din trel clout) nici misca
Iar mirOsA se pleca,
Pe covor ingenuchla,
Ca o flOre se 'ndola,
*i inelul culegea
Si'n degetel i1 punea.
Ochil mirelul steclla,
Inima-1 se 'nveselia,
El mirdsa 's1 ridica,
Pe ochl dulce-o sAruta
*i pe brate mi-o purta
yi 'n rAdvan ca o punea,
*i spre Ora purcedea.
DupA el inca venla
Car mare cu druscele
Gr Mina cu florile,
iii

o sutA de nuntasl

TotI alesI din tAbArasl.

El pleca pe la SAn-Metru

Tajungea pe la San-Petru,
*i pe loc cat ajungea
MAndrA nunta CA Ikea,

Vestile cA se ducea
La vecini gi'n depArtArl

Peste nou trl

i mArl!

E fOrte surprinptor ca neminea dintre filologil slavi n'a veclut

Inca absoluta identitate de fond intre redactiunea serba i cea rornanOsca. Ace 1a1 fond a fost ins urmarit deja in nesce variante
ale redactiunii bulgare. Mai intaiu, balada bulgara poporana cea in-

titulata Valko in colectiunea lui Bezsonow, unde eroul pqesce

pe o fata de imprat de o alta religiune, adeca de lege lepOdat",
i se supune la conditiunile cele finale, dar despre Ledian nu se
vorbesce acolo. Acest ora ne reapare intr'o alta balada bulgara,
de asemenea necunoscuta d-lui Novakovi, anume intitulata : Regele Smeletin i imporatul Constantin", unde ni se spune ca irnpratul Constantin i1 cauta pentru fiful seti Zmeul" (Ornemm) o
mirOsa flea a regelui Smeletin din oraul Ledian.
Dintre Romani, este nu mai putin Mae surprincletor ca acea
absoluta identitate de fond a scapat din vederea dlui G. Dern.
Teodorescu M excelenta 8a editiune a poesiilor nOstre poporane,

CXXM

uncle in genere ii place a cita paralelurile serbe i unde a grupat

mai multe variante romanesci afara de cele dou6 din Alexandri,
i anurne :
1. Varianta banAensca Coconul Raducan i Iancu Sibinnul"

in coleqiunea d-lui Marienescu, cea mai slaba din tOte ;

20. Varianta dobrogena Sava Letinul", reprodusa in caletoria
d-lui Teodor Burada ;
30-40 . Dou6 variante muntenesci, culese de insu1 d. Teodo-

rescu : Nunul mare" i Nunta lui Iancu-vocla".

In variantele NN. 2 4 L it 6n ul se preface

in sinonirnul

Letin:
Pe fdta Letinului
Pe fOta hainulul,
&Arai. Letinul bogat
*i de lege lep6dat...

sa:
&Aral Le ti nu 1 bogat,
SAval cnele spurcat
*i de lege 1ep6dat
Wn cruce nebotezat...

In varianta banaten6sca : colo 'n tra litnsc a".

Pe poporanul Letin d. Teodorescu ii explica forte corect prin

un unit, un ortodox trecut la catolicism", ceea ce insemneza i

LitOn. Ace1a1 sens i tot-o-data o mare asemnare fonetica intre
Letin i Lit 6n aii facut ca in variantele romanesci aceste cuvinte,
dei etimologicesce diferite, totu1 figuroza intr'un mod indiferent,
cand unul, cand cela-lalt, nicairi amindou la un loc. In redactiunea
sud-slavica e alt ce-va. Neexistand serbesce i bulgaresce o sinonimitate intro Lit n i L e tin , ambii termeni acolo nu se identifica, dar se amplifica unul prin altul : Ledian-grad Latinski",
literalmente : ormul latinesc al lul LitOn". Este resultatul contactulu vifi intre nuntaii Romani i intre nuntaii Slavi la 1274
fata cu pers6na lui Li t On v o d a, despre care Romanil a lamurit
Serbilor catolicismul voevodului oltenesc, i atunci Serbil ail capOtat
dou6 notiuni : Lit On i L et in , pe cand la Romani sinonimii
L i t 6n i L e tin formaii o singura notiune. Niel Romanii n'at
imitat o balada serba gata, nici Serbil n'at imitat pe cea gata romanosca, ci unul i acela1 eveniment a fost vOclut i apol cantat
de Romani i de Serbi in deosebi, represintand unul i acelai

MEM
fond pe doue cal neatirnate, de'ntaiu chiar in secolul XIII, in urni
cu rnodincari ulteri6re.
Varianturile cele grupate de d. Teodorescu ne permit a clasifica, sub raportul fondului celui primitiv, pe de o parte puncturile
cele esentiale, iar pe de alta pe cele inlaturabile.
Puncturi esentiale din secolul XIII :
a) Dup, tOte variantele mirele nu traesce in aceiq tOra, cu
socrul, ducend pe mirOsa inteo regiune departat :
El pleca pe la San-Metru
*'ajungea pe la San-Petru,

adeca, o distantA dela limit' pina la Octobre.

b) Dup tOte variantele socrul este un papista, LitOn sag

L etin, i tot-o-datA fOrte avut.
c) DupA tOte variantele mirele sag nuntapl eel de cApetenil
este un mare dilret, isbutind a invinge ori-ce greutate :
Bine vorba nu sfirla,
Bidiviu 'I repegla...

d) In fine, dupa, to:Ste variantele mirele sat nuntaul cel de

cApetenia recunOsce pe mirOsa dintre mai multe fete.
Puncturi inlaturabile posteriOre secolului XIII:
a) Nurnele ginerelui : Bogdan, cuconul Rducan, Bdislav...
b) Numele nunului : Mihnea-vod la unii, Iancu-vocIA la altii,
pe aiuria Tancu.vod e mirele, in unele variante mirele luptandu-se

el-insui, in altele luptandu-se numai nunul, pe and mirele

arnutia
din unierl ca'nlta,
Malta umerele
El

Ca oimul aripele
Cand St bat paserile

Tate 'n tOte partile;

Iar nap-seu de'l vedea,
El din gura eel gicea...

c) In unele variante se mentionzd tatal sail muma ginerelui:

tefan-voda,, Lapurienul, coc6na Zinca...

Numai cele patru puncturi esentiale se gasesc de asemenea

in redactiunea serba, ; aprOpe tot aa i la Bulgari.

CX XIV

Printr'o comparatiune fundamentald nu e gra' de a constata

douO prototipuri, independente unul de altul, dar intemeiate ambele .de o potriv pe acela1 intamplare epica sat poetisata : un
prototip romanesc cu tatal fetei catolic numit Lit n, i un prototip serbo-bulgar cu tatal fetei de rege din oraul catolic numit
Lit On; iar mai departe in prototipul serbo-bulgar se mai pate
deosebi originalul serbesc cel cu numele Stefan" i imitatiunea
bulgara cea cu introducerea altor personage. In scurt :
cegttoria fiicel lul Litn-vod
re dactlunea roman'a

redactumea serM
redactiunea bulgar.

SA mal adaog ca in redactiunea romand subiectul e farte simplu, lipsind cu desavirire rnentiunea diferitilor petitori, cari figurOza. la Serbi i la Bulgari, complicand peripetiile actiunit Inlaturandu-se redactiunea cea bulgarasca, de vreme ce ea este invederat
secundard, sd alaturam acuma numai cele-lalte douO redactiuni,
cea romanescd i cea serbesed.
Fiind in joc incuscrirea unui principe serbesc cu un principe
romanesc pe pamintul romanesc, nu pe cel serbesc, urmaza dela
sine c elementul romanesc din causa localitatil trebui sd cantrOsca, mult chlar in redactiunea cea serbOsca, pe cand Orki din
causa localitatil elementul strain in redactiunea romanOsca pate sa
se intunece. In adevOr, in balada romanesca nu se zaresce nemica
special serbesc. In balada cea serbesca, din -contra, ne isbesc din
capul locului patru sati cinci particularitati curat romanesci :

10. Ledian-gradorapl lu LitOn;

20. Din partea miresei un eroti nurnit Balaciko, deminutiv
din BA laciu, nume eminamente romanesc ;
30 .

40 .
50 .

Intercalarea voevoclului romanesc Radul ;

Jocuti nuptiale equestre, proprie Rornanilor ;
Recunciscerea miresei.

Prirnele douO puncturi, farte interesante, le voiu desbate aparte in urmatarele paragrafuri, studiand de astd data nurnal celelalte trel puncturi.

CXXV

Unul din obiceiele cele mai vechi la Romani inainte de

nunta era o intrecere de cai : equoruni certamen et praemium",
pe care'l descrie Cantemir. La Serbi, acsta datina nu exist, dei
Slavil, ca i diferite alte popOre moderne i antice, cunosc vre-un
fel de lupta simbolica pentru obVnerea nevestel, nu insa anume
alergarea cailor. Acest obiceiu curat rornanesc- trebui s fi fost
de o splendOre deosebita la restrabunele nunti domnesci, astfel ct
Litn-vodg, a cdruia bogAtia o inregistreza pina i diploma regelui Ladisla Cumanul la 1285, ca i balada cea romansd despre
Litnul ceI boga t", cata sa fi uimit pe Serbi prin acele
jocuri equestre. Intre altele, representantul mirelui a sLit calare
peste trel cal ineuati, pe fie-care ea fiind infipta cate o sabia
cu virful in sus :
ETO, Aape, HoA J1eA;a1Iom rpaikont
Ha .71-Hea,ge TTl KoHja HnTesa,

IfoA cexallma m mg( paToHniffa,

14 Ha Hjnata, TpH maamella mama,
Bpx0Bll UM He y orcpeHyTH ;

lIe HpecHogllin Tpll NoHja Bum:

ARO MI irx Hpecrimurrll He rpm,
He Tjeul 11311V, HO 113Beef AjeeojHe...

Un alt obiceiu de nunta stravechiu la Romani este recunO

scerea miresei de catrg petitoril mirelui. Prinii prelungesc in tot
felul ascunderea fetei prin diferite travestirl. E mai ales caracteristic aci desnoddmintul ea petitoril nu pot dobandi pe mirsa
pina ce nu recurg la amenintari i la arme : tandem ubi v i m

et arma minit ant ur p r o ci,

parentes filiam educunt", glee

Cantemir. In balada serbsca lupttorul Milo scOte sabia :
Taik wmajkir maga amenora,

Ha rosopll 'Tuna gjesojrc Ills.

in balada roman6sca :
Care 'mi este mirsa
SA rn6 iubesc eu dinsa,
CulOg6. 'mi ea inelul,
Inelul cu degetul,

Cad am sable 'nsetat

Ce doresce cap de fat.

sail in una din cele doue variante muntenescl :

CXXVI
Bine vorba nu sfirsTa,

Spata din tc5. trAgea,

In man cb. *1-o lua,
CAW, fete se ducea.

In vechea nuntd romanesca, chiar dupd ce petitorii biruesc

tete greutatile i reuesc a recunesce pe mirsa, ii mai atepta

acum o notia lupta, un adevrat simulacru de resbolu, cel mai

specific ronikiesc : rudele miresei pregatesc pgitorilor o curs, ii

prind in drum, Ii 160 cot la cot

aduc robi sub pazd. IAA

textul din Cantemir : Die doininica ad accersendam sponsam, on-ines sponsi consanguinei et affines congregantur, legatosque prae))mittunt, sponsi adventum nunciaturos. His insidias in via struunt
ad sponsam convocati, eosque, antequam ad illius aedes pervene7)

7,

rint, intercipere student, ut caveant, legati celerrimis uti solent

equis. Si autem capti fuerint, inter inferioris conditionis hornines
stricte et inclementer ligantur, inversiquo equo irnponuntur, inter
nobiliores autem a sponsae patronis septi quasi sub custodia ad
illius usque domum ducuntur. Eo cum pervenerint, interrogati,
quid sibi iiellent, respondent, se misses esse ad bellum indicendum, militem autem expugnandae arci sufficientem statim ad27

11

77

futurum. ..
Prin acest resboiu, bellum indicendum, se incheid balada
serbscd,. Serbil, cei trel-sute de petitori, 'feel mirsa i pleca,
ducOnd'o la mirele. Atunci tathl fetei, adecd LitOn-vodd, trdmite
dupd dinii pe furi se-sute de Let in i, meCT CTOTIIII'
Tama, ca s atace pe Serbi i s rdpOscd, pe mirsa:

ffaTIIIICKIIIC

Ka-

OTRACIIIIe Knrjern CBaTOB11,

0,1pe)1,131110 mijeiry njesojKy,

OcTa Munom y ropm geneaoj

II ca mjmme Tpa CTOTIIIle Apyra.

Ea oome CBaTII /13 Jleyrjama,

Epanj Aoamaa Eanaloa mojmony:

0 Eanatnto, moja ejepma cnyro!

Mozeia diii ce y co moyanaTm,
Aa paurrjepam, Aapeoe coaTome
14 na ontelo Poiccamny gjeeojicy?

Urrnz drept final un teribil duel intre Serbul Milo i Rom dnul Blaciu.

Intr'o variant muntensca a redactiunii romAnesci, nu tatl

fetei pdndeke pe petitori, ci nunul mirelui isbutesce a prinde In
cursd pe rudele miresei, ii imbtd i:

Cxxv11
Daal, mitre, irn136th,
CAlus.eil le prindea,
COme-code le tAia,,

Gurile le protApfa,
Urechile clumpAvla,

Pe Letinl apol
Cu zarpale mi'l gralA,
Sus pe cal mi'l aseclh,
Spate'n spate mi'l punea. .

punea. spate'n spate pe cat", inversi equo" dupa expresiunea lui

Cantemir. Pe cand insa in balada serbesca conclusiunea e fOrte seriosa, ba chiar sangerOsa, cad. pentru Serbi nu era un simplu obicelu cunoscut de nuntit ca la Romani, balada romanesca din contra se termina printr'o gluma :
CAnd Letinul i'l vedea,

Din gurit6, cuvinta:

Cine-o mal face ca mine,
Ca mine O. pate'n lume;

Cin' s'o pune c'un nun mare

La luptA de rema61A,
Face o mare gresdld.
Ell am fAcut'o cu virf,
El cu virf si indesat,

Mal pe jos de m'a lsat..

Este invederat Ca balada serbesca descrie o nunta curat romanOsca:

In palatele domnesci
Unde nunta se facea
Cum e Domnilor legea,
Si legea i datina.. .

Afara de aceste obiceiuri nuptiale romanesci, cu totul ne-slavice, cel putin straine Slavilor trans-danubiani, balada serbOsca mal
cuprinde apoi o indicatiune directa la Romania. Milo, principalul

luptator in balada serbOsca, travestit in haine bulgaresci, insotesce pe petitori. NerecunoscOndul, acetiia nu pot a nu se mira
intrebe: de unde vine 1 cu ce rost
de tovaraia lui, i cat
calatoresce cu dinii la ormul lui LitOn? Milo, pe care'l invtasera mai de'nainte fratil sel, respunde ca este din Romania d in

tOra Negrilor-Romani", unde servise Domnului

R a d u-voda":
Eag, AfiniOuty,

ocTnrHem cBaToBe,
IIIITaTje Te, TICO Cli H OTICTI Cif ;

TH ce Komi Bemaje EapaBgamBe :

Caputo cam 6era Pagya-6era...

CXXVIII

Un asernenea respuns n'ar ave nic un sens, dac drumul

ducea pe peVtori din Serbia la Po Ionia SU pe aiuri departe de

Bulgaria. Intru cat insa mirsa era Rornanca, flea unui voevod
oltenesc purure aliat cu Bulgarii, respunsul este tot ce e mai
potrivit. In acesta balada numele Radu-voda din tera Negrilor
Romani", un Domn rornanesc Radu-Negru 1, [Dote s fie o intercalatiune posteriOra, fie din secolul XIV, fie mai tarqiii din secolul XV, relativ la alVi Basarabi cu numele Radu, e cu putinta

totql nu mai putin Ca s fie chiar din epoca evenirnentului, de

Ora-ce tocmai ap se numia predecesorul lui Litn-voda : Radu- Ne-

grul cel dela 1232 al Rqnarenilor.

In sfirit, balada serbsca ne destainuesce numele de botez

al lui Litn-voda, pe care nu nil spune balada rornanesca, muqumindu-se cu supranumele cel poporan Lit n ul, dupa cum se mulOmesce ea i cu Lapurenul" fAra, Alexandru". Stramutand su-

pr anumele Litn papistae asupra oraplui, balada serbsca, ne

arata ca principele se chiani a. din botez

ih a i 1 :

Y JleAjaHy rpaAy JImmeRome

Y JIaTillicKor Kpanja Milja TM a. ..

(In Ledlan, orauI eel catolie, la rogele catolic M i h. a i I).

Acest nume Mihail se repeta meret in balada :

. . .

. .

. . .

Moue TacTy, itpaAjy M H j

y.

..

lIpikjareAjy MffjaHao xpaajy.

Tap pege M Hi a H A (1 'Tuff. . .
IIITO roBopH Hpaajy Mujana o.. .
,I1co6po

a6opn Hpaajy MnjaH JI O. .

Intr'o varianta bulgara, LitCn-voda WM, nurnele Smeletin,

CitieJleniR", care ar putO sa, fie o fusiune etimologico.poporana din
ambele nurni: Miu-L et i n:
,Aa mu HoIABBI 130 JIerbeHa rpaAa,

Tory Biwa 'Tan-a CH one Tull a.

. .

Un nume personal Smeletin nu se afla in onomastica bulgara,

nici in calendarul slavic in genere. Daca nu e o transforrnatiune
din M iu -L e tin, atunci Bulgaril n'at Mcut alt ce-va decat a aplica

socrului numele ginerelui Milutin, ceea ce mi se pare a fi mai

CXXIX

probabil: Smeletin = Smilutin . In ambele casuri initialul S este prote-

tic, adaogandu-se pentru ea numele cel neobicinuit sa se apropie

cie termenul bulgaresc cm: un fel de fic5re de camp. SA ne mal
aducem a-minte cA un imprat bulgaresc se chiAma S m
t, tocmai contimpuran cu Litn i cu Milutin.

Mihail, ca nutne de botez al lui LitOn-vodA, respandesce o

lumina cu totul neateptata asupra unei problerne nedescurcate
pinl acum din cronica muntenscA: Mihail BasarabA urmand pe
tron dupa Radu-Negrul.

30. Nedeia-cetate i Vermeghia.

Bibliografia: Originile Cralovel p. 52 sqq.

Rornnii Banatenl p. 26 sq.
Arehiva istorica III P. 155 sq.
Fotino, 'faropi,z t. 11 p. 8, t. III p. 299 ; cfr. Bauer,
rac1H Apyurrna cp6cKe CJICIBeCHOCTII t. V p. 66 sq., t. XXI
Mmoires p. 206.
p. 245. Mauro Orbini, II regno degli Slavi, Pesaro 1601 in-f. p. 251, 255.
Miklosich,

Weselofsky, PaahIcitaxia B1 obaacm

Monumenta Serbica, Viennae 1858 in-8 p. 54 sqq.
APOMIX1 CTIIXOBI, in BarracKa AKmemig HayKT) No. 3 (Peterb. 1880) p. 90. Idem,
XpfferiaKcKaa aereffga, in aCypna.in MIL Hap. Hpocntm,eniff t. CLXXXIX (1877)
p. 130. G. D. Teodorescu, Poesil populare rornane, Bucurescl 1885 in-8 p. 653 58, cfr.
p. 639 nota.
Ispirescu, FiTul vinatorului, in Col. 1. Traian 1876 p. 86-7. Marienescu ,
Balade, Viena 1867 in-16 t. II p. 68-71.
T. Burada, 0 calatoria in Dobrogia, IasT
1880 in-16 p. 211-217.
(M. Drdghicescu), Dunarea dela Orsova" la Mare, Galati S. a.

Verkovi6, Hapme nem MaKaradiil, op. cit. t. II p. 2, 132 sq.

RegolicItil Byrapa, Belgrad 1860 in-8 t. I p. 229 sq., 293.
Miladinovtzi, op. cit. p. 26
in.4 p. 51-2.

Heyd,
sq.,117 sq., 395. C6opHFIK (Mum) t. II p. 100, t. IX p. 81, t. XIII p. 104.
Le colonie cornmerciali degli Italiani in Oriente, Venezia 1868 in-16 t. II p. 5 sqq. ;

cfr. Tafel, Symbolae criticae ad geographiarn Byzantinarn, MUnchen 1819 t. I p. 7 sqq.

I. Bogdan, Vechile cronice moldovenesci, Bucurescl 1891 in-4 p. 183.
Melchisedec, Notite istorice i archeologice, Bucuresa 1885 in-8 p. 37.
dinnu, Basmele romane, Bucurescl 1895 in-8 p. 331.
Condica Sfintei manstirl Sadova, 1793 in-f., Mss. In Ar
chiva StatuluI din Bucuresci f. 36 sqq.
Du Cange, Glossarium Latinitatis, ed. Carpenterii t. IV ad voc. Nundinae. Pravila luI Vasile-voda, Lupul, Iasi 1616 in-f. p. 127.
Karamzin,
G. lannescu, Studil de geografia militar, Bucuresci 1891 in-8 p. 206, 215.
op. cit. IV nota 387.
Mutinelli, Del commercio dei Veneziani, Venezia 1835 in-8
p. 73-6.
Sagrcdo, Arti edificative in Venezia, Venezia 1856 in-8 passim. Boerio, Dizionario del dialetto Veneziano, etc.

Dup l. fantane istorice positive, in secolii XIII i XIV se contractara numai doue incuscriri domnesci Mtre Serbia i Romania :
cAsAtoria regelui Stefan Milutin cu filca Domnulul Romaniel" pe
la 1274 dupA Bizantinul Nicefor Gregoras, i cAsAtoria regelui Vucain pe la 1370 cu o ffc a lut Alexandru Basaraba dupA, marturia autentica, a unei bulle papale. Prin urmare, intru cat se
51,080. IV.

cxxx
atinge de acei doi secoll, XIII 0 XIV,. ori-ce cronica serbesca mai
noua va vorbi despre incuscrirea unui voevod rornanesc cu vre-un

principe serbesc numit St ef a n, nu p6te sa fie in realitate alt

cine-va dent Milutin. Tata dara, un criteriti necontestabil.
Am spus deja o data (' 29) ca. la Serbi toti regil i impo-

ratii din dinastia lui Nemania purtasera unul dupa altul acelasl
numa de S t ef a n. De aceea nu numai literatura poporana, dar i
cronicele serbesci sint expuse a confunda pe acei multi Stefan i.
Sa leat aci ca cel de'ntalu specimen pe invetatul Ragusan Mauro
Orbini de pe la 1600. El insu0 sciea forte bine ca : t utti i Re
))

di Servia, che furono di casa Nemagna, si chiama-

r ono Stefan o" ; 'auoi cu vre-o doe fol mai jos, Mtand de a
se feri de un quiproquo, el-insu0 aplica pasagiul din Nicefor Gregoras la Stefan Urcl cel orb, nil lui Stefan Milutin: La sua prima
moglie lii figliuola del Principe di Valachia, laquale dopb essere
stata congionta seco in matrimonio etc.", i citeza lrnurit: come
dice Niceforo Gregora." SA, se calculeze matematicesce absurclita-

tea asertiunii. Stefan Milutin a murit la 1321. La 1321 se urea

pe tron filul set Stefan Uro cel orb. Casatoria in ces iune cu
fiica Domnului Romanesc se afla nu numai l Gregoras, dar se
confirma i de George Pachymeres. Acest George Pachymeres a
rnurit intre anil 1308-1310, cel putin qece ani inainte de urcarea pe tron a lui Stefan Urq cel orb. Astfel George Pachymeres
mOre, i apoi peste clece ani dupa mOrte scrie despre casatoria regelui serbesc cu la figliuola del Principe di Valachia".
Ceea ce rnaresce confusiunea este ea, Milutin in crisOvele sale
i1 cla tot-d'a-una numele duplu de Stefan-Uroj : Oxe(Daub Oypolub". Intocmai aa se subscrill amindoi tatal seti i mul set cel orb : Ore(Daub Ypoull,". In urma stranepotul lu Milutin, filul lui Stefan Duan,

se iscalesce Iarasi: CTechub Ypomb". In acest chip patru din acela0.

dinastia sint nu numal St ef a ni, dar i Ur o i tot-o-data, aa ca

faptele lui Milutin, fr ca s mai vorbim de tata-seu, se pot forte
lesne atribui filului i stranepotului, ceea ce s'a i intamplat, ba
Inca eil-insumi me zapacisem ore-cand. 0 astfel de zapacela a orili-

cui in cursul studielor istorice se asemena cu un fenomen obicinuit in caletoria cu drurnul de fer: cancl eQ.1 intr'un tren care st
pe loc la o gara, de uncle pled, alaturea un alt tren, ti se pare cu
siguranta ca s'a mivat nu cela-lalt, ci chiar trenul tet, macar c
in realitate el remane nemicat, i nu te poti dumeri altfel decat

CXXXI

hitandu-te impregiur la obiectele cele nemiFatOre din gard. Cand

istoricului i se intampla o asemenea nevinovat greVld de a lua un
ce-va drept un alt ce-va, cata sa 'i fixeze atenVunea asupra irnpregiurimilor, iar daca cum-va impregiurirni nu sint sail nu le bagi
de &tura, atunci vrend-nevrend inelat vei starui intr'o prere mincluncisa.

Am v6qut ca Mauro Orbini inlocuia pe Milutin prin Stefan

Uro cel orb, adeca prin regele dela Decian" dupa cum il supranurnesc Serbil.
Si mai explicit se exprima in acel4 mod o cronica serbOsca
din secolul XVII:
,Eacapa6a noenoga gapona gainepn men H aeTy Cretbany npagio getiancxoml
i1acT1 gepmane el:ma napalming Epaglno H rpag% ceR wg1 Texygarw AyRana go
,Cagry H go naaanEcnia ropna.

Mica : Basaraba-voda a druit fiicei sale i ginerelui sea

Stefan regelui dela De ci an o parte craiovna a voevodatului

negru-rornanesc, atat orapl precum i litoralul dunrn dela Olt
pina la munte".
0 alta cronia serbesca nu mai veche vorbesce despre Stefan
Dupn :

II

Boma% Ha Yrpongaxim 11 (a H11% nu, Hexaa mtcra, w6age HOTOMI B03-

,BpaTual .Ra mnpy, erga Eacapa6a grbiRepl w6ppingl aa cRRa cnoero maagaro
,Ypoma."

Avusese i un resboiti cu Ungrovlachia i apucase

dela ea nesce locuri, pe cart' ins le-a inapoiat la incheiarea pacii,
cand s'a logodit fiica ml Basaraba cu filul se tinrul Uror
Intru cat criteriul cel necontestabil de mai sus, pina, a nu i
se opune vre-o non fantand istorica positiva, ne asigura ca acele
pasage i altele analOge se rapOrta tOte la regele Stefan Milutin,
nu la vre-un alt Stefan, prin urmare i nu la alt Basaraba decat anurne la LitOn-voda, result ca cele doue cronice serbesci pot
fi interesante dintr'un singur punct de vedere: In acele cronice
ori-cate amarunte nu se afla la Nicefor G-regoras, ele trebue sa fie
luate din vre-un isvor necunoscut dintr'o epoca nedefinit, fie un
text, fie o tradqiune. Atari amarunte interesante sint :
10. a fost un resbolu intre Serbi i Romani inainte de incuAdica :

scrirea domnOsca ;

2. scena intamplaril s'a petrecut in judetele

Dolj

Roma-

CXXXII

nat, dela Dunare prin Craiova ping la Olt i ping la rnuntil Gorjulul.

Ambele aceste amdrunte coincidd cu balada cea serb6sca din

paragraful precedinte : lupta cea epica de acolo a socrului contra

petitorilor, mai ales conclusiunea despre duelul intre Serbul Milo

i intre Romgnul Bdlaciu, s'a transformat intr'un mare resbolu inchipuit ; lar oralul L e di a n al regelui Mihail trebui cdutat unde-va
in regiunea Cralovel. Fondul dard e curat traditional, dar forte
important devine el prin critica istoricd.
Basaraba eel dela 1241, Radu-vodd Negi u al Reindrenilor,
intr'un mod documental ne apare pogorindu-se dela nord, din reoiunea Amlaplul i dela hotarele FAgaraplui. Tot aa pe Radu\Todd Negru ii vedem i'n cronica muntenOsca. In acela0 cronica
muntenesca ne intimpind immediat un Mihail-voda, despre care se
Vice ca fusese mai intalu ban al Cralovel, adeca un Basarabd nu dela nord, nu un kinez din Vglcea, ci dela sud, un kinez din Dolj.
El bine, dupa istoria cea legendara a Serbilor incuscrirea regelui
Milutin cu un Basarabd numit Mihail' are Ice tocmai in Dolj, i
tocmal Mihail erg numele cel de botez al Domnului romanese LitOn-vodd. In scurt, datele traditionale ale Romgnilor fiind pe deplin conforme cu datele traditionale ale Serbilor, cele done curenturi traditionale independente ar constitui un tapt istoric verificat,
chiar de nu i-ar veni in ajutor alte consideratiunl concordante.
Daca n'ar fi acel Mihail-voda LitOnul" dintre anil 1246
1278, ar trebui sa admitem ca cronicarul muntenesc a stramutat
dupd Radu-Negrul pe singurul alt Mihail" din intrga seria a vechilor Basarabi, adeca pe filul lui Mircea cel Mare numit de asemenea Mihail-vocld care dupa mOrtea lui tatd-seil domni abia un
an la 1418. 0 ipotesa atat de fortata, atat de putin verisimild din
causa unel domnil pr-efernere i a unei sarituri peste un secol i

jumdtate, se inlturd acurna dela sine'l In cronica muntenescd

se justified astfel cu desdvirire succesiunea unui Mihail-voda dupa

un Radu-vodd Negru, negrqit numai ca nomenclatura, nu ca ordinea pragrnaticit. De altmintrea ins4i cronologia se apropia i chiar
se identified in genialul calcul al lui Fotino, unde mocla pe acel

anil 1261-1283, dintre earl intre

1264-1278 a domnit in adevr Mihail-vodd LitOnul cel istoric.

Mihail-voda al cronicei intro

De ar fi putut sa cunOscd isvOrele documentale unguresci, Fotino

ar fi brodit de de-mult a reconstitui verita tea intrOgd.

CxxX.111

Reedinta lui Litn-voda, a lui Mihail" din balada cea serbscg, era, dara, in Do lj. Acolo acel Mihail" cerea pe prima linia
dela ginerele sett ca sa-1 arate vitejia sarind peste mai multi cal :
IrpecKotniur Tpu RoHja...

Este fOrte interesant tocrnal la Doljeni proverbialul Mihalu s 6,r in d pest e m ai m u 1 ti cal intr'un cantec poporan aplicat mai
tarcliii la Mihalu VitOzul, dar a caruia origine trebul s fie cu mult
mai veche :
Auclit'ati d'un Mihal

Ce sare pe spte cal.

Alaturarea acestel locutiuni oltenesci cu textul baladel serbesci, o
locutiune care nu se explica de loc in privinta lut Mihalu VitOzul,
nu pOte sa, fie trecuta cu vederea. A nu se trece tot-o-data cu
vederea ca imaginea cea iperbolica a saririi peste mai multi. cal
este romanesca, straina Serbilor.
Reedinta dara a lui LitOn-vocla era, in Dolj. Totu1 ea nu este
Craiova, dei Craiova exista, deja mai de'nainte din epoca treceril
Cumanilor pe la 1235, cand conacise pe acolo regele Iona i cand
Liten-voda era un simplu kinez. Pe de o parte, tocma de pe atunci
din causa Cumanilor el trebula s fi avut o and reedinta, de sigur
nu la Cralova, probabil nici in directiunea de acolo spre Vadul
Cumanilor, ci mai spre resarit ; pe de alta, parte, mai cu deosebire,
oraul Ledian cel din poesia epica a Serbilor i a Bulgarilor nu
se potrivesce cu Craiova, care se afla departe de Dunare, pe cand

acel Ledian avea a face cu navigatiunea, ba i variantele baladei celei romanesci indica o positiune dunrOna.
MO opresc mai intaiu asupra texturilor poporane sud-slavice
relative la L e di an sau L e g he n. Prototipul acestor forme este
invederat romanul L i t0n , de unde d'a-dreptul serbul Ledlan,
JIeAjafi", apol prin Serbi bulgarul Leghen, Jlerell". Volu urrnari
mai jos inriurirea fonetica a transipnii romAnului t in serbul
care nu este normal, de vreme ce ar trebui Tj. Acuma texturile.
In balada serbOsca cea fundarnentala nu este un ora deschis,

ci o cetate, a 1 bul Ledlan" :

Aa ran luketa 6irjeay Jleicjany,

C xxxlIT

avend porti inchise :

An' ae,ajanena BpaTa 3aTnopena,

0 turnuri inalte :
IIo

najmnny nyay y den;any...,

dominnd o carnpi:
Ha on oAe y nonje .ileAjaneno...

In balada bu1gar6sca cea cu regele Sineletin, este un mare

ora maritim saiA in apropiare de Mare :
CH nperanna OIM CHID Mope,

Mn nenaxma HOT Amen rpaAa,

avend palaturi :
MH 711,CHEMZ jlerLeneitbn capan...

Un cantec bulgaresc, cules de fratii Miladinovtzi, ne spune ca :

dela Mare pind la Dundre sint epte-deci i 6pte orap, dintre

earl insa nici unul nu e mai mare decat Ledianul :
Haug niaaT OT mope To AT:tan,

CenmeeeT if cevai rpaAO'H,

OT jlerella HOPOHOM rpm, nemaT...,

unde e fOrte instructiv mentiunea Dunarii, care nu insemna alt

ce-va dent 77 orap dundrene in sus dela reversare in MareanOgra, 'far intre ele strlucind oraul lui LitOn.
Dar caracteristica sud-slavica cea mai comma. a Ledianului

este aceia de a fi un cuib de eretici, de rei cretini, de Letin 1.

Unul din motivele epice cele mai respdndite la Serbi i la
Bulgari este ap nurnita imprtire a pdmintului intre Sfinti. Voiu
semnala mai intdiu redactiunea cea bulgara. In varianta din colectiunea fratilor Miladinovtzi, Fecidra Maria 1 Maria Magdalena denunt sfintului Ilie pe crepnii eel din Ledian, cari nu serbeza
Vineria

i Durninica :
Hie 61xne rio BOMS1 derencica,
EOr a 6ierr JlerefICHH xplICTHHH!

He et main nourapo, nomaap,

fle en emu cntTnn OT manna,
He cn AN,fram Hem H

Cxxxv
unde Letinii de acolo nu sint numiti pagani, ci cretini, xpimmin",
dar calcatori de obiceiele bisericesci. 0 alta varianta bulgarA, culesa
de Verkovi in Macedonia, inlocuesce Ledianul prin Romania sag
Negrii-Romani" i revrsa asupra lor cele mai cumplite blasteme,
rugand pe Dumneqeg ca sa'i terga de pe pamint, trimitelidule
trei ani de cluma".:
Joj Thr floxe, 3111.41I &me!
Ja nyeTall Nil a'paa myma,
Ja coTpilair TiP Kapaniracir,
Ta CII nycTaa a'pra tryma,
Ta iix 6E.Dra Tprr

In loc de Ledian=Rornania" din redactiunea cea bulgare-sca,

in cea serbesca ne intimpina pe de o parte blastmata In di a":
IcaA ja rrAen 113 3erturje FInnjuje,
113 11Hj1jaje 113 aemaje aporuleTe ?

Y l4HjIIjll Teinao 6enaoHje :

He uoniTyje auraii,ja eTapirjera,

He caymajy Ajega pojkaTenja...,

unde acea Indeia nu e dent o forma rnetatetica din romanul N ed ei a , la care volu trece mai jos indata ; iar pe de alta parte,

bla stmatul ora Troia n" :

AaRome

joj npormeTor Tpojana,

Y Rome ce 6e3amaje

acel Troian" al Slavilor meridionali, a caruia origine romansca

eu am demonstrat'o in studiul meti despre Banat.
Resumand data traditiunea serbo-bulgara, positiunea cea mai

probabila a oraplui Ledian este unde-va in Romania un port

comercial linga Dunare, acolo pina unde p1utia col-nine din Mareangra i unde era respandit catolicismul.
Marele nostru culegetor de basmuri, Petre Ispirescu, cu atat mai
important aci cu cat nu sciea de loc carte, auclise in Muntenia

nu la Oltenio poveste intitulata Fiiul vinatorului", din care trag

urmatorul lung pasagiu :
Filule al vinAtorului, mi s'a spus de un re-cine cA tu te-ai fi lAudat

c. poti sa aduci muted dela Nedeiacetate, sa'rni zidesci un palat, cum nu

s'a mai vdut pirA acurn, cu Osele astea de fildq, i sn:1 invlesci cu piele
de aspida ce mi-al adus.

CxxxvI
Ea, pre-marite Imp6rate, respunse filul vinatorului, nici c mi-a
trecut prin minte una ca acsta. Dar cu vrerea lui Dumnegeil cre c voiu
pute arata celor piritori, ce pOte Romanul cand voesce i cand are nadejde
in Cel-de-sus. Maine iti volt' aduce r6spunsu1.

DupA ce afla dela msa-sa ce trebue sa faca ca sa irnplinesca porunca impratesca, se intOrse a douadi la Imperatul si qise:
Pro-marite Imperate, ca sit me pot inchina cu slujba ce mi-al
dat Maria Ta, am trebuinta de mila Mariei Tale.
Cere i vei ave, respunse Imporatul.
Scemi dai, Vise filul vindtorului, o sutd de cordbii cu sare.
P2 SA ti se implinsca cererea, porunci Imperatul.
Ludnd cele o sutd de cordbii pline cu sare, fiiul vindtorului plecd cu

))
)1

11-

dinsele pe mare.

A curn nu'l mai parea rea de slujba ce'l dase Imperatul. Bucuria lui
era fail margini cand se vcju pe Mare, lucru ce nu mai v6c1use de cand ii
facuse ma-sa. Lui Ii placea pr6 mult sa se uite la corablile care mergeat
la rind ca cocoril. Salta de veselia cand vedea dimineta ca sOrele, esind din
pOrta raiului, se imbaia in Mare mai intaiu, i apoi ii facea caltoria

pe cer...

Si

stand astfel pe ganduri, leenat de valurile apelor, adormia.

Acestea i altele, despre care nici prin gand nu'i plesnia pina ce nu
caletorise pe Mare, il facea sa se silesca a sfirsi slujba cat se !Ate mai bine.
Dupd o cdlatorid lungd forte, ajunse la Nedeta-cetate.
Acestd cetate era vestitd pentru meterii et, care invAase mestesugul
dela vine, si nu putea nimeni sa intre acolo.
Filul vinatorului daca ajunse, se cobora la uscat i voi sd intre in
cetate; dard la porti ii oprird ostagi..."

Acea cetate, ale cArila porti sint inchise i pina unde c5.ltoresc corbil pe Mar e, fiind un ora fOrte industrial, v es tit
p en tru m et eri, Nedeia din legenda cea romanesa nu se deosebesce prin fond de legendarul serbo-bulgar Ledian. Aci totu1 in
legenda romaneset se mai adaoga pe fat ce-va importantisirn, care

abia se sub-intelege in legenda slavidt. Stapanii cei din Nedeiacetate dtutat de pretutindeni s a r e, safe cu ori-ce pret, luand sare
din tri depktate i dandu-le in schimb industri, mai ales pe marl
zi cl a r I. In vOcul de mijloc aceste dou amrunte distingeat in
specie pe Venetiani, numai pe Venetiani, despre cari habar n'avea
reposatul Ispirescu i asupra carora e volu insista mai la vale.
A se mai citi la captul acestui paragraf intr'un Nota-bene pasaglul
din Mutinelli despre sarea la Venetiani.
In geogratia existilt re vre-undeva

localitate Ledian, care

CX XXVII

sa se potrivscA cu datele traditiunii ? Nu. Verkovi ne spune cd

in Rumelia, pe un costi al Rodopului, la depdrtare de vr'o trei
ciasuri dela Seres, se gasesce un sat numit Legh en sk o. Potrivld
topicd nu este, lar sub raportul onomastic nu mi se pare a fi alt
ce-va decat bulgarul leghen bassin, cuvette, aiguiere, romdnesce

lighe n, derivat din turcul leien cu acela1 sens.

Din contra, romanul Nedeia este o realitate geografica. In districtul Doljului, in plasa BMW, chiar lingd Dunare, in apropiare
de gura JiinlM, se afld o mare cornund rurald Nedeia, aeclata la
o baltd eel clice de asernenea Nedeia, care comunicd cu Dundrea
printr'un mic curs de apd numit i el G-irla Nedeilor". Pentru a
se intelege bine natura acestel positiuni, iatd o schita de cartd :

T4C6.P1,

Nedeia dard formzd pe Dundre un punct intermediar intro

Calafat pe de o parte, intre Celeiu 1 Corabia pe de alta, nu departe de Rahova din Bulgaria. Trag mai de'nainte cu tot dinadinsul bagarea de samd asupra celor doue puncturi : Calafat, Corabi,a, 1 voiu reveni apol mai jos cu tin not capital de observatiuni, din observatiune in observatiune, cdci critica istoricA trebui
sA procdd in acela1 mod ca si dobandirea resultatelor in sciintele
naturale.

La Olteni ned&i insemnezA balciu sat t i rg. Cuvintul insd

in vechime pare a fi fost comun tuturor Roindnilor. Astfel in Moldova, pe la jumatatea secolului XVII, se chiAma nedeiet 0 numerOsa adunare de Omeni. Iatd un pasagiu Mae precis din Pravila
lui Vasile Lupul : ALM Mapf
HOE aArlirlk 4 Roe

81-111,

CSA4mta, CZ K144111 Kixlirikk Rd c8ASH

minim

AOK Ka atifila ATE 1-111HCTE, 41,1,E Hop ZISH M84111,H WI:MUNK

CXXXVIII
cTplffimi, KMISH

/1111)1{AOKS4 TiMPSASH,

cat; Ad

HVE

W HEKkE CAS

Acest cuvint n'are a face

cu slavicul 1-10414 duminicd", termen nurnal bisericesc chiar la
Slavi i'n care finalul la s'ar fi pastrat la nol ca i 'n jalea" din
slavicul mama. Romanul nedeid represinta perfect prin sens pe latinul nun dina , nund in a e balciu, tirg", in glosele medio-latine:
IcSin-k Aoiturkum cat;

Act

EpSti npa311111{K".

nund in a e =locus mercati, nundinae = commercia, stationes". Sub

raportul fonetic, nedeic
cu ne nu ca in particula cea ne-

gativa latina nenon, implied pe un rustic nun din e a intocmal

ca femeid = femlnea". Fie insa, latin sat nelatin, cuvintul este
fOrte vechiu la Romani, astdcli aprOpe desparut din gralu, avrid o
semnificatiune concreta, necontroversata, care nu se 'Ate aped,

decat la o localitate comerciala, inteun mod permanent sat periodictot una. lata dara ce este prin origine satul cel dundrn
Nedeia din Dolj. Nici un alt sat cu acest nume neexistand absolut
nicdiri in intrOga Romania, deci la el i numal la el se rapOrta
Ned eia- cetate cea din basmul muntenesc al lui Ispirescu.
Nu Kit nernic despre marimea sat insemnatatea actuald a
Nedeil. Fotino citeza acOst Nea61ta" intre cele cinci porturi sau
chele din Dolj. Generalul Bauer o menVonOzd : NeclOya village
avec une Oglise". In dictionarul lui Frunlescu i se dd. peste 1000
de locuitori. In ori-ce cas, de vr'o doi secoll incOce Nedeia a sea.-

lut, perlend din ce in ce mai mult rolul ce'l va fi jucat tre-cand

mai 'nainte, ceea ce se dovedesceepe o cale documentala, grati
condicel manuscrise a mdndstiril Sadova. Cel mai vechiu act este
crisovul lui Vlad-vodd din 1530, unde se lice ca Nedela cu tOte
hotarale pe unde au fost hotardle cele batrane", apartinuse lui
Parvul ban al Cralovel", adeca unui Basarabd de pe la finea secolului XV, a cdruia moia era prin motenire", prin urmare o veche
proprietate a Basarabilor din Dolj. Pind la secolul XVII acesta

moia o sthpanise manastirea Sadova, cand s'a lacomit s'o lea

Constantin Brancovan, dandul in schimb alte dont moii. La 1777
s'a ndscut apoi un proces intre calugari i intre cIucerul Manolache
Brancoven, de unde s'a constatat ca Nedela avusese o intindere

fOrte mare, astfel ca o parte se chiama Nedei a proprit lis, Iar

cea-lalta parte, formand o moid deosebit, se chiama Nedeita,
care acOsta din urma se invecina cu pamintul satului Zavalul, acum
destul de departe de Nedela de astall. Tocmal din causa celor dou6

CXXXIX

Nedei de alta data, &la de acolo se numesce la plural : a N e -

deilor.
Locuitorii din Nedeia sint Nedei an I. Inteo epoca nedetermi-

nata un numer re care dintre ditVi an emigrat, mutandu-se in

muntii Moldovel i intemeiand acolo un mare sat in districtul Nein-

tului, numit Ned ei a ni , de unde prin rnetatesa In delani: metates identica cu acea serbesca, pe care am vclut'o mai sus. La
1657 acel sat Indelani Nedelani avea o biserica, despre care episcopul Melchisedec a publicat o notiti : vficiorul popii Gligorii de
In deiani (1111AFAHH).. .", afirmand din greVla invetatul prelat ca :

Indeani este cu grepla scris numele satului". Astadi acel sat se

numesce Ghind ao a n 1, printr'o etimologia poporana dela ghinda",
satenii ne mai intelegend numele cel vechiu, pe cand derivatiunea

cea istorica este dela Nedela din Dolj, singurul sat romanesc cu
acest nume.

Dupa ce am vadit c satul Nedeia din Dolj, Nedeia-cetate"

din basmuri muntenesci, era o vasta strabuna proprietate a Basarabilor, putem sa trecern la Letinil de acolo.
In secolii XII i XIII, inainte de a cumisce pe Genovesi, Romanii cunoscusera mai intaiu pe Venetiani, ale carora corabii, patronate de imperiul bizantin, cutreerati Marea-negra i nu puteati
de acolo sa nu visiteze din cand in cand Dunarea pina unde e navigabila, mai ales dara, pina la Vidin, clod pina la Calafat. Insu0
nurnele Cala fa t este un termen italian, care insemnza ca corabiile se opriati aci i se reparati pentru intorcere : italienesce c a lafa to, c al a fa tar e, la Bizantini xxXvp4c-iiq. Calafatul" ne explica Corabia", prin care trebuiati mai intaiu sa trca corabiil e
cele venetiane, 'far la mijloc intre Corabia i intre Calafat este
Nedei a, Nundinea", punctul cel mai coinercial la reversarea Jiiului in Dunare.
Venetianii a fost cel de'ntalu Italieni, cu cari d'a-lungul
Dunril, incepend negreit din tra Berladului, mai cu sama insa
in Oltenia cea avuta, Romanii facusera cunoscint in vcul de
rnijloc, de unde resulta ca :
10. Asupra tuturor strainilor s'a generalisat in graiul romanesc termenul ven e tic , care prin etimologia poporana se
lega in aparenta cu notiunea de venire", in realitate insa nu
este alt-ceva decat nurnele bizantin al Yenetianilor : Bevemg, BevemsoE. Cu sensul romanisat, dela nol cuvintul a trecut la Unguri :

CXL

venedek Ospe". E ciudat ca pe romanul venetic i pe maghiartl.

venedek Cihac le trage de o potriva din turcul Venediklu Venetian", necunoscOnd de loc pe bizantinul Bsysmk, pe care l'a scapat
din vedere i KOrting, aducend pe al nostru venetic d'a-dreptul din
latinul clasic Veneticus.

2. Fie strabtuti prin Ungaria, fie inaintand dela Dunare, Ve-

netianii reqisera in evul medig a se colonisa chiar pe a-locuria

in Romania ; i proba cea mai isbitOre despre acsta este Venetia
cea din Rigarm, asta4i dou marl sate romanesci : Vinetia-de-sus
i Vinetia-de-jos, o localitate veche deja la 1372, cand Vladislav
Basaraba a daruit'o strabunului Vacarescilor, dup cum o voin
arata mai la vale. 0 familia fagaraVna boeresca de acolo (vecli
mai sus 5) il pune in capul genealogiei pe un Venetian tocmai
din anul 1185 : Vixit Gregorius primus Ven et us Anno Domini
1185", acleca numai vr'o jumatate de secol inainte de Litn-voda.
Sint nu mai putin interesanti Venetianil cel dela nordul Olteniel.
Dupa o informatiune cap6tata dela d. W. Rola-Piekarski, care cu
multa rivna nu inceteza de a studia G-orjul, aa numiii Aurari"
dela Novaci nu pot fi, dupa convingerea mea, decat posteritatea
unel colonie venetiane. Ei nu sint de loc Tigani ca obicinuitil rudari", eel mai multi sint blonqi cu ochil albmtri, toti vorbesc numai romanesce, dar pastreza traditiunea de a fi fost adql in vechime la nol pentru a lucra aur", lar cel-lalti G-orjeni II privesc
ca un alt nrn, nu Romani nol, ci frail cu Romanii". Acesta
problerna merita de a fi urmarita, i chiar et-insumi volu da indata o doveda dialectologica decisiva despre venetianismul
acelor Aurari. Ori-cum insa, primul contact medieval cu Venetianil

marea asemnare a gralului nostru cu dialectul lur a fost singura impregiurare cue dete nascere unei fOrte curiOse asertiuni
intr'una din cele mai vechi cronice moldovenesci cumca Romanil
5i

se trag din Venetia. Acea cronica, scris slavonesce inainte de 1520,

incepe prin venirea fabuloVor patriarchi al nOmului romanesc: doi
frati Roman i Vlahata on rpaga BuorrOff npiggoma", o genes ye-

netiana pe care n'a explicat'o i nicl n'a atins'o macar d. Bogdan.

Sa revenim la Auraril cel dela Novaci. D. Rola-Piekarski iwi
impartaesce vr'o qece cuvinte din gralul lor, pe earl nu le intrebuintza cei-lalti Gorjeni i earl tot-o-dat sint necunoscute Romanilor do pe aluri. Din qece, am recunoScut din capul locului ca
dou slat exclusiv venetiane, i cu acestea dou inO cred In drept

CXLI

de a me multumi pe deplin, de Ora ce ele, mai repet inca, sint

ex clu siv v en etiane. Unul din cele clone este un termen de zidAria. Acoperipl casey, streina" la cel-lalti Gorjeni, in graiul
Aurarilor se chiama sugr un d e, la Venetiani sotogr onda 1,
in glosarul lui Boerio : Sottogrondal, quella parte del gocciolatoio
della cornice per la banda al di sotto, che si forma incavata onde
l'acqua non s'appicchi alle membra della cornice o altre, ma necessariamente si spicchi e cada. Cuvintul cela-lalt este i mai
convingetor, caci face parte din vita poporana cea mai familiara
intirn a Venetianului. La Aurari, clice d. Rola-Piekarski, c o le
insemneza ce-va fraged, slab, neinsemnat, mal cu sarna despre copH mici, de ex.: eral o c ol ie pind mai de-una-cli. lata acurn dupa
Boerio : Cu 11 a, colla, maniera vezzeggiativa molto usata da'
Veneziani nel parlar familiare, detta ancora talvolta per apostrofe :
))cara colei! Espressione d'affetto e di tenerezza verso persona che
si ama e che non 6 presente : cuor mio ; anima mia dolee ; ben
mio ; occbi del cuor mio e simili, son frasi analoghe di tenerezza,
11

77

ma la nostra pi efficace ed espressiva".. .

Sint dator de a recunOsce aci d-lui Rola-Piekarski o perspica-

citate cu atat mai remarcabila, cu cat nu e filolog. In epistola sa

catra mine el lginuesce ca Aurarii din Gorj sint posteritatea unor
Dalmatini adu0 in Oltenia pentru lucrarea minelor de aur". Dalmatini sail Venetiani, aprOpe tot una, Dalmatia din evul mediti
fiind tot ce putea fi mai venetian.
Nurnele, sensul i positiunea cea dunarena a Nedeil intre Co-

rabia i intre Calafat ar fi ele singure destule pentru a intrevede

acolo amestecul Venetianilor in secolii XIIXIII. Traditiunea muntenesca despre portul cel industrial. Nedeia-cetate" i identitatea
lui cu traditionalul mare ora. romanesc Ledian al Serbo-bulgarilor
yin apoi a intgri acea bAnuel. Sa mai adaog acuma cercetarile
d-lui colonel Iannescu,

fruntaul geografiei nOstre militare, care

constata ca lacul Nedela intra alta data in matca Dunaril", lar

prin urmare comuna Nedeia era atunci immediat fluviala, dupa
cum i figureza ea in secolul trecut pe harta lui Sulzer; apoi d.
Iannescu ne mai procura urmatOrele doue observatiuni pretiOse :

a) la Nedeia se afla urme de zidaril vechi" ;

b) la Nedeia pe marginea Dunarii se MIA urmele unui pod
peste flu yin".

CXLII

E regretabil ca archeologil notri, earl nu odata s'at invirtit

prin Romanat, prin Do lj i prin Mehedint, totui par'ca intr'adins
a ocolit Nedela intr'un mod sistematic.
Venetianil erat catolici, adeca Lit eni sat L e t in I. Mercantill insa la culme, zarafi, negqitori i meseriai mai pe sus de
tOte, dinil dintre Italieni at fost tot-d'a-una eel mai rel cretini
chlar din punctul de vedere al papismului. Intru cat el trebuiat
sa alba o important statiune dunarena la Nedela, pOte chiar o
colonia, mai ales child i domnia acolo un principe roman trecut
la catolicism, kinezul i'n urma voevodul Mihail Basaraba, supranumit Li t n sat L e tin eel lepedat de lege", blstemele cele
ortodoxe asupra acelui ora in poesia poporana a Serbo-bulgarilor
se justifica.
Pupa mOrtea DoljOnului LitOn-voda i dupa ce Genovesil a
isbutit a goni cu totul din comerciul Marii-negre pe Venetiani, Nedela nu putea sa'I mai mantilla mult timp fOsta'l stralucire. In

secolul XIV ii mai remane totui memoria internationala intr'un

fragment geografic de atunci, intercalat in cronica rusOsca aa clisa
Voskresenskala. Numele Slavic al Nedeil cata s fi fost Nedin-grad"
sat Nedin", fie cu sufixul adjectival topic -llul care este forte

obicinuit, tie prin analogia cu apropiatul trans-danubian Vidin".

Ei bine, in acel fragment geografic se inira mai multe orae pe
Dunare, dintre cart in Tera-Romanesca ne intimpind o singura
localitate: Mewan, a o61 oily apaffy

,Ifyitaff

TepHoss (Medin, 'far pe cea-

lalta parte a Dunaril TOrnov)", unde acel Medin Nedin nu e chip

sa fie alt ce-va decat Nedeid. Trisui Karamzin, reproducend pasagiul, adnotOza despre Medin : oral in Tera-Romanesca (Memnn 131
Bagaxill)", 'far initialul M in loc de N in onomastica este un vechiu

rusism, aa ca pe acela1 pagina la Karamzin (nota HO) figureza

intr'un alt text Mincr4opl" pentru Hintmrpopi" = Nicephorus". Hedeid in acel fragment geografic din secolul XIV pune un fel de
pecete ca un punct final la desvoltarile precedente.
Ajung ad la momentul de a liinpei foneticesce pe epicul sudslavic L e di an ; ba mai bine qicend, se limpeclesce acum el-insui,
fiind la Serbi i la Bulgari un invederat compromis poporan intre

numele oraplui Nedin i intre numele stapanului LitOn.

Mai este ce-va de lamurit.

CXLIII

Varianta dobrogena i cele done muntenesci iml permit a reconstitui in prototipul baladel romanescl numele Nedda, desparut
in aparenta, conservat insa ca intr'un fel de palimpsest. Este o
reconstituire fOrte indrilsne0, o marturisesc dar ea nu me speria,

cad chiar daca de asta data n'a aye dreptate, totu1 erOrea va
forma o simpla anexa la cele demonstrate mai sus, astfel ca ea
n'ar pute sa le sguduie.
Sa presupunem ca in prototipul baladel va fi fost :
*i feta de unde-o lea ?
D n oras din Nedela...

In locul acestul distic ipotetic nol gasim in varianta dobrogena:

Dar feta de unde-o lea ?
Kez din tirg din Dobrogea...;

in prima varianta muntenesca :

feta de unde-o lea?
Tot din tirg din Dobrogea,
Din orasul Hirsova...;

in a doua varianta muntensca :

Dar feta de undeo lea?
De col din Rasova...

Rima cea eminamente poporana intre unde-o lea" i Nedela"

incurca pe lautarul posterior, care nu mai sciea nemic despre Nedela" oltenesca cea de de-mult cacluta in ultare, i lata ca o inlocuesce prin localitati cunoscute lui : cand Dobrogea", cand Harpva", cand Rasova", cari insa rimeza fOrte re cu unde-o lea".
Conservandu-se pretutindenea versul initial din prototip :
*i feta de undeo lea... ,

et nu me sfiesc a reconstitui in acelml prototip versul cel singur

pe deplin corespuncletor :
Din oras din Nedela...

Varianta cea moldovenesca din colectiunea lui Alexandri este

radicala : ne'ntelegend pe Nedeia i negasind in locu'i vre-un alt

termen topic cu -eta, cantretul a preterit s'o desfiinteze d'o data

cu iniia1u1 unde-o lea", inlaturand disticul intreg. Tot in Moldova

CXLIV

poporul nemerise mai expeditiv a scapa de ne-mai-intelesul nume

dupa cum am vclut'o mai sus pe Nedeianii
Nedeict, cand

din Mint teranii 1-ag inlocuit prin G- h in d am a ni dela ghinda" pe

care digit o inteleg. Acestea sint nesce procedeuri poporane pe
cari eti le-am asemnat cu palimpsestele din paleografia : peste
ce-va scris in vechime s'a scris alt ce-va nou, iar criticul descifrza ceea ce se pitesce ascuns.
Mihail-voda Litenul fusese de baOna, un bogat kinez doljen ;
devenind ins In urma voevod, el trebuia mai intaiu sa fie ales

Basarabi intr'un alt punct: un

i recunoscut de catra toti
centru politic al Olteniei intregi. Dela Nedekt, necunoscuta pina
acum istoricilor ngtri, s trecein la Vermoghia cea i mai necunoscuta, atat de necunoscuta incat ea nu figureza nici pe o mapa
a vre-unui Stat major, nici in vre-unul din numerOsele dictionare
ale Societatil Geografice.
Cronicarul Urechea, vorbind despre urcarea pe tron a lui Stefan
cel Mare, clice : Stefan -voda a strins bolaril i marl i mid i

alta curte marunta impreun cu Theoctist Mitropolitul i cu ali

calugari la Direptate, i 1-ati intrebat pre toti: este cu vola
tuturor sa le fie Domn ? . . . i de acolo luat Stefan-voda schip-

trul tarii Moldovil i au mers la scaonul donmesc la Sucev a.

Yrea sa clica, in vechea Moldova alegerea domnOsca nu se facea
atunci la Suciava, ci la D ir ep ta te, de unde pina la capitala
era o cale de mers, de ora-ce Stefan cel Mare ati mers". Acea
Direptate nu este un nume de ora, saa de sat, ci totgl o localitate 6re-care nu pr6 departe de Sucva, dee! un fel de camp consacrat alegeril domnesci, numit tocmal de aceea Direp tat e, adeca

la justice", unde la actul suprem de punerea la cale a terei sa

se pOta intruni la qiva hotarita tott alegtoril, insa numai alegtoril, fara participarea tergovetilor sa satenilor celor fara vot. In
secolul XIII cam in acela1 mod procedat Mongolil dupa mOrtea
lui Cenghis-han : toti principii din familia imperiala, chiamati adhoc, se adunat pe o campia i alegest clintre dinii pe noul stapan.
Prin Curnani saA prin Pecenegi, aces-0, institutiune turanica pare a
se fi introdus de de-mult la Romani in tolul vcului de mijloc, mai
intalu probabil intre kinezii eel Basarabi din Oltenia.
In secolul XIII, pe cand voevodatul oltenesc se intindea la

CXLV

nord asupra Hategului i peste Sy lva Blacorum" pina la Fagara

sat chiar in Fagara, atunci punctul politic cel mai central, cel mai
aperat din tOte partile, era regiunea superiOra a Jiiului. In adever, din tOte oraele oltenesci numai unul 'Arta pina astacli nurnele

specific de Tirg, adeca 7cOXtc zat'aortjv, urbe prin excelenta. Dei

Cralova e linga Jiiu, dei linga Jilu era Nedeia, totu1 punctul
cel din Gorj se numia exclusiv Tirgul Jiiulu 1. Ca scaun domnese, el se qicea i Curt e, de unde o comuna rurala invecinata
se chiarna pina acurn deminutiv CurtiOra. Basaraba cel numit de
catra Reinareni Radu-Negrul trebuia sa fi plecat din Tirgu-Jilu
cand a gonit pe contele Conrad din Valcea i din Sylva Blacorum".
Tot din TirguJiiu can, sa se fi urnit Mihaiu-voda Litenul, cand

s'a dus sa combata pe navalitorii Unguri in Hateg. Pentru Olteni

Tirgu-Jilu era intr'o vreme ca Sucva in urma pentru Stefan cel
Mare. Dar unde sa, fi fost D er eptatea Gorjenilor? Pe ce campia,
Ore, fall oraeni i far erani, se adunail kinezil pentru a respunde la intrebarea despre voia tuturora de a le fi Domn"?
Sint mai multi ani de cand me preocupa Tirgu-Jilu, a caruia
mare importanta medievala, imi resulta din logica faptelor, imi
lipsiail ins faptele logicei. Cand dd. A. tefulescu i Rola-Piekarski
s'ail incercat de a injgheba un core literar serios in centrul G-or-

jului, m'am grabit a le adresa urmatOrea comunicatiune : Nu me

indoesc ca la Gorjeni nu pOte sa nu fie vre-o traditiune despre
Liten-voda". Dupa o cercetare indelungata, mi s'a respuns mai intaiu ca, chiar in regiunea Tirgu-Jilului, in plaiul Novacilor, mai
ales in comunele Novaci i Stancesci, poporul cunOsce fOrte bine
pe Letin-voda, un mare vitez vestit pe G-ilort in sus la V er m eghia i care se batuse cu Ungurii dincolo peste munti. La Vermeghie se numesce ping, ast4i o campi, unde se mai cunosc
urmele araturilor". i d. Rola-Piekarski adaoga : Vermeghia, cu)2

vint intrebuintat chiar acum in Ardl, unguresce V armegy,

insemneza ocolul oraplui, Stadt-kreis".
In acest mod, sciind mai de'nainte ca Tirgu-Jiiu fusese 6re_
cand scaun al voevodatului oltenesc, mi s'a destainuit in fine acea

campia, acea Dereptat e, acel loc retras unde, cand era vacant
tronul, se intruniau Basarabii pentru alegerea Domnului i unde,
mai in specie, s'a eternisat mernoria eroicului Mihalu-voda Litnul :

Vermeghia.
51,080. IV.

10

CXLVI

Cato lic, crescut la Nedeia pintre Venetiani, este de credut ca

tot LitOn-voda adusese la Novaci acea colonia venetiand de a ur a r I, despre care s'a vorbit mai sus. Puternic prin vitejia, prin
bogatia i prin cultura occidentald tot-o-datd, acest principe nu
degiaba devenise un personagiu epic la Romani i la Slavil de
peste Dundre, pOte ca mai traesce chiar unde-va in traditiunea
unguresca, ceea ce ar merita s'o cerceteze a1ii, cad eti-unul sint
pr-pqin sciutor in folkloristica maghiara. Cat despre Gorj, in regiunea Novacilor exista un vechlu cantec batranesc despre Letinvoda, pe care '1 audisera in tineretile lor i'0 mai aduc Inca a-rninte
urmtorii locuitori :

Ion Surdul, cloban, de 80 ani ;

Dumitru Gheburel, 76 ani ;
Ion Furdul, aurar, 80 ani ;
Nicolae Drag, 70 ani ;
Gheorghe Bircea, peste 70 ani ;
toti din Novaci sat din cornuna invecinata Cernadia, iar din satul
Stancesci o cunoscea teranul Gheorghe Barbea de 75 ani. Acea
baladd o canta mai ales un vestit lautar gorj6n Rodocan, care a

murit de vr'o 10-15 ani. Este de sperat ea ea n'a perit Inca de

tot i o sa se regsdsca unde-va inteo di.
.

Nota-bene. Pentru a fi inteles pe deplin v en etiani s mul portuhfi Nedeia-cetate din basmul muntenesc, unde erati bine primite numal corniile
cele incArcate cu sare, reproduc aci textual cuvintele lui Fabio Mutinelli,
intemeiate pe istoria cea documentaM a comerciului venetian de Marin
(Storia del commercio dei Yeneziani)i de Filiasi (Saggio sull'antico commercio

dei Veneziani): Somministrato una volta il sale ai Goti e agli altri barbari,
i Veneziani continuarono ad esserne i provveditori ad una gran parte dei
popoli della terra ferma d'Italia. Avvenondosi perb, che le proprie saline
bastevoli non erano a saziare le ricerche dei forestieri, alle saline di Chioggia
e di Cervia si rivolsero da prima, indi a quelle dell'Istria, della Dalmazia,
della Sicilia, di Astracano, ed a quelle dei Berberi. Salis Clugiae chiarnavasi
il sale Veneziano, salts marls lo straniero. Acquistati adunque i sali, ponevansi in certi magazzini o canove dette Saliniere, e chi voleva fame
compera volgevasi a coloro, i quali, in numero di quattro constituiti in
magistrato, presiedevano alla regolare amministrazione di questa in teres san ti ssi m a merce, nel di cui spaccio usavasi di ogni maggiore diligenza ;
giacch, posta prima la salimbacca sopra ciascheduna soma di sale, stendevasi poscia, a risparmio di adulterazione, una credenziale, in cui era descritto
il nome del conduttore, la quantita e qualita del sale stesso, ed ii luogo
77

CXLVII

per cui era diretto, credenziale che dovea consegnarsi a chi rappresentava
la repubblica nel paese, dove il sale stava per essere inviato. Eransi inoltre
certe compagnie appellate dei Salinari, le quali per appalto recavano e
somministravano il sale ai forestieri. E siccome i Veneziani giunti erano
a tale da conoscere a qual gente meglio piacesse un sale anzich un altro,
cosi una di queste societa:Provvedeva, per esempio, di sale chioggioto e
di africano Pavia, Novara, Tortona, Alessandria della paglia, Valenza, Vi gevano, Casale, Domodossola e tutto ii Lago maggiore ; un'altra del nostrale
Milano, Cremona, Crema e Brescia, vendendolo poi a un prezzo tanto vile
che i G-enovesi, ben pin vicini dei Veneziani alle citta, anzidette, non potevano fare altrettanto. Squadre di barche armate invigilavano in golfo, e
alle foci dei fiumi, onde non fosse turbato questo commercio ; e se gli Scaligeri, i Carraresi ed altri principi osarono per questo soggetto molestare
alcuna volta i Veneziani, essi non ebbero che a dolersi della loro temerith:
nel 1381 imponevasi allo stesso r di Ungheria di chiodere le miniere di
sale fossile, che aveva egli nella Croazia, per un'annua pensione di scudi

d'oro settemila.. .

31. Originea Balacenilor.

Bibliografia : Etymologicum magnum t. III p. 2981 verbo : BAlticOnu. KaradVe,
Lex. v. Balaeko. Pejacsevich, op..cit. p. 266. Danilo, ZEIBOTII Epaajeaa, ed. Danii,

Agram 1866 in 8 p. 110-12; cfr. Safarik, G-esch: d. serb. Literatur, Prag 1865 in-8 t.
I P. 116. Engel, Geschichte von Serwien, Halle 1801 in-4 p. 237.

Pe la 1235 (v. 26) Curnanil regelui Ionas retragendu-se din

Teleorman, trecend prin Romana i prin Dolj, apoi plecand pe la
1239 peste Dunare, de unde nu s'ail mai intors, literalul danubian
dela Olt spre resarit in directiunea Vlacai s'a deschis slobod pentru respandirea treptata a elementului romdnesc din Oltenia catra
Marea-ngra. 0 poporapne cumana, firesce, n'a desparut acolo
intrga, astfel ca. resturile lor trebuiat, ca i pe aiuria, sa se contopesca cu Romdnil, cu cari fraternisasera mai de'nainte. Retragerea
regelui Jonas profitd Basarabilor din Romanat i din Dolj, iar in
specie kinezului Mihalu Litnul, mai cu sama dupa incetarea dominatiunii Mongolilor pe la 1243, cdnd el devine voevod oltenesc.
Se 'Ate afirmd cd unificarea Statului Teril-Romanesci prin lipirea
Munteniel de Oltenia nu s'a inceput la nord, dupa cum greit se
crede pina acuma, ci in lungul Dunaril, anexdndu-se mai intdiu
Teleormanul, unde ne apare atunci de o data in istoria un kinez

oltenesc: Basaraba dela Balaciu.

CXLVIII

Balacenii sint unul din nOmurile nstre boeresci cele mai stralucite. Sub Mate lu Basaraba ei capaara dela Austria titlul dO conte:
conteul Badea Balacnu, unul din spiritele cele mai aventurOse.
In fruntea genealogiei lor figur6za : Constantin ce'l arat letopi-

stul ca, a fost cgpetenie inpretna cu alte 2 capetenil ai otilor

Mircii-voda Cozilanul care at domnit la anul 1387. Cu vr'un

secol inainte, pe la 1270-80, un bunic sat strabun al acelui Constantin, al acelui frunta sub Mircea cel Mare, jOca un interesant
rol, epic i istoric tot-o-datg, pe timpul lul Litn-voda.
Mai multe sate muntenesci WO, numele Balaciu: in Ialomita, in Valcea, in Teleorman. Numai cel din Teleorman insa este
privit ca baltina Balacenilor. Traditiunea lor familiara asigura din
vechime ca stramoiI lor stapanisera acolo linga Dunare. Partea
cea fundamentath, a blazonului lor, confirmat de Curtea din Viena:

leul cel judiciar cu sabia i cu cumpana in faV unui fluvi, represinta deninitatea de kinez in Teleorman.
0 caracteristica ereditara, a nmului Balacenilor din tata, in

filu, care nu s'a contraqis in curs de vcuri pina la celebrul aga

Constantin cel din vrernea Brancovanului, este inscrisa intr'o cro .
nica muntenesca din secolul XVII: Balacenii t ot-d' a-un a ii intindea mintea dupa nite pareri nebune, adeca dupa vitejil.
Primul Balkn, cel de'ntMu nebun de v it ejia din nmul
set, ne intimpina in faimOsa balada poporana serba, pe care et am
studiat'o in cele dou paragrafuri precedente. Acolo singurul luptator

roman, de care se temeat Serbil, este Banamto, derninutiv din

Bang, ca i cand s'ar qice Balaciu cel mic" in antitesa cu statura
lul cea de uria: Name eines Riesen" dupa definitiunea lui Ka.
racUie. In acea balada gigantul Balaciu este cap al otirii romanesci, serbesce BojBoo," cu sensul cel exclusiv militresc, nu administrativ sat politic. El e favoritul lui Liten-vocla i al DOrnnel, al

CXLIX

regelui Mihail

reginei", earl intr'un glas

rOga de a
spulbera cta lui Milutin 1 de a smulge din manile lor pe Domnita
cea prinsa i dusa :
i al

ii

0 Eagaqmo, Moja Bjepma cayro !

Momem 3111 ce y ce Homan],
,TAa pallajepam HapeBe cBaroBe..."

Adversarul lui Balaciu este eroul serbesc Mi1o, Amindol ei se

cunosc bine de de mult unul pe altul prin renurnele lor de vitejia,
ceea ce da a irqelege ca Romanul va fi luat parte Ore-cand in resbiele de pe atunci de peste Dunre. Despre vechea lor cunoscinta
Milo qice :
OBAje Hma y aeAjamy rpaycy,
Hma jeHam Baaaqmo BojBma,

Ja ra aumem, H 011 me Hoamaje...

Balaciu de asernenea :
Berj je 0110 3111./10111

130111101311Tj,

1111 Hap Orjeman Hjera He Homaje,

AH' ja Hjera manna Hoamajem...

Milo descrie apol firea cea apucata a lui Balaciu, clicOnd ca el

are trei capete, din cari unul arunca flacari asupra dumanului,
lar un al doilea sufla un vint rece : cand arde, cand frige. Acst
imagine poetica se potrivesce de minune despre intregul nOrn al
Balacenilor dupa judecata cea posteriOra a cronicarului muntenesc :

pareri nebune dupa vitejii" :

Ha Eagatimy jecy io TIM ramBe :
Ha jeAme my moAap Hamm 6Hje,
A 113 Apyre na,Aam Bjerap HyBa ;

EaH HBa Bjerpa n ram 11311iy,

Banamma je ;memo noryurm...

In balada deci furiosul Balaciu, punendu-se in fruntea a sesute de Romani, pornesce in gOna dupa Serbi. Milo insa il biruesce, Ii omOra i asvirla capul lui Balaciu de'naintea impratului, primind drept resplat o miia de galbeni" :
Ifpe ujer' 6aHn BaJfammoBy rmy,
Hap my Ame muljagy juisaTa...

CL

Capul lui Balaciu a fost in realitate inchinat lui Milutin, dar

nu tocmai cu ocasiunea cea nepotrivita a nuntei regelui cu fiica
lui Liten-voda, and de sigur Romanil i Serbii nu se omorat unul
pe altul,

ci mai tarqit, peste vr'o trei-patru ani, and domnia

in Oltenia un alt voevod i cand, Dornnita cea roman6sca fiind

alungata cu ruine din Serbia, s'a intmplat un adevOrat resboiu,
resbolu mentionat intr'o cronica, serbesca chiar din acea epoca,
nu poetisat numal intr'o balada poporang.
Nol scirn deja ca Litn-voda apse inteo batalia contra TJngurilor la 1279. Dintr'o diploma, a regelui Ladislat Cumanul noi
scim de asernenea ca dupa Liten-voda fratele set Barbat a urmat
pe tronul oltenesc i mai traia Inca pe la 1285, cand s'a scris
acea diploma. Noi scim apoi c pe la 1278, ce-va inainte de mOrtea

lui Litn-voda, se rupsese deja legatura de amicia intre Serbia i

Oltenia, i astfel noul voevod Barbat, unchiul Domnitei celei gonite de catra regele Milutin, era acum vrajma al Serbilor. Nol
scirn, in digit, ca Teleormanul, o regiune pina atunci cumanica, ba
Inca mai 'nainte pecenegicA, intrase de curand in sfera de actiune
a Basarabilor celor din Oltenia i avea in capu'l kinezi Balaceni,
earl stapaniat acolo peste un element romanese amestecat cu ramaite turanice, de unde Serbil incepusera a'i numi une-ori Tatari,
buna-Ora Tartari Bassarabi" intr'un text la Pejacsevich. Sciindu-se
tOte acestea, lesne vom putO intelege un eveniment f6rte interesant
din anul 1282 sat 1283.
Arhiepiscopul Daniil, unul din scriitoril serbesci cei mai vechl,
care in tinerete servise la curtea regelui Milutin, prin urmare Mntana istorica in tOta puterea cuvintului, ne spune ca immediat
dupa urcarea pe tronul bizantin a imporatului Andronic Paleolog
o puternica armata de G-reci, cu cari se aliase o multime de alte
nOmurl, Tatari, Turd i Italienl (mumaemerthim Iennua, Ta mina I Toypmcia II

navalisera asupra Serbiel. Milutin s'a retras, ferindu-se de

lupta. Bizantinii at pustiit tot ce le sta inainte pina unde ajuns,
(1)poym),

i apol incarcati de prOda s'at intors top', afar de o singura cOta, care

a mers inainte pustiind pina la riul Drin. Hatmanul lor era numit
Cap- n egru : cTapInmlilloy 11Th maromeamaro ilindioraaBa", la Engel :
nihr Aeltester genannt Tchernoglawi oder Schwarzkop f", adeca
un Basaraba de cel cu cap-negru pe stOg. Intre aliaii Bizaqiului
era dara i un contingent de Romani, trimi1 de Barbat-voda contra
lui Milutin i pe earl ii ducea un Basaraba cu Capul negru pe

CLI

stg. Era kinezul Balaciu cel devenit mai de'nainte vestit prin vitejia

peste Dungre. Dei Drinul era mare, Oltenii i Teleormanenii s'at

bizuit pe puterea cailor i ca nesce flare flamande" s'at repeclit
in apg, pentru a nemicl pe Serbil de pe cel-lalt mal : Ian aatpu
HeCLITH oycrprAmme ce Ha CTOXI xplICTOBO, H oylloamourre Ha cHnoy ROHE, C.13011XI

Brilugome". Cel mal multi s'au innecat, intre cari i hatmanul lor
C a p -.n e g ru. Serbil Fat prins,
taiat capul, I-at Mcut o cu-

nuna de margritare, Fat infipt pe o sulita i rat adds in dar regelui Milutin :

oraptaanme rnaaoy iemoy oyapameHoy 6ncepla HbeTb1H1114MH,

BbIlLablIle Ha HOMO upfiHecome HE. 6JrarOTIHTHBOMOy

II

paiiio Lan napa". LIU Ca

pul acela pe care Milq il inching, lui Milutin in balada cea serbsca. Poesia poporana i cronica se completeza una pe alta, restituindu-ne siluetul indraznetului Basaraba dela Balaciu, care cu

drept cuvint s'a aratat un nebun de vitejia", un cap cu flacari

i

cu vint".

Acum ne despartim de pretiOsa balada serbd, care concordeza

atat de bine cu datele cele mai documentale. Ea se compune din
dou pall constitutive deosebite : jocurile cele equestre la petirea
flicel lui Liten-voda pe la 1274, i peirea cavalerescului restrgino

al boierilor Balaceni intr'o lupta contra Serbilor pe la 1283. Balada peste tot, prin ambele sale WO, se refera la impregiurari internationale serbo-oltenesci din prima jumatate a domniei regelui
Stefan Milutin, al carora simbure, trsura lor de unire, este Domnita,
cea romanesca, de'ntaiu luata, apoi cautand a fi resbunata,
o
miniatura de Iliada.

0 importanta cu totul deosebita pentru desfgurarea formatiunil succesive a Statului Terei-Rornanesci ne ofera aci Teleormanul,

ca prima veriga prin care Basarabil dela Jiiu se apucara a fguri

cu o struitOre rabdare un }ant ferecat din zala in zala pina la
gurele Dunaril. Dupa fratil voevocli Litn i Barbat, un pas mai
departe il face un Dan-voda.

32. Dan-vod
Bibliografia : Istoria criticd p. 15 sq. Cuvinte den batrani t. I p. . 402N. Densuqianu, Docurnente t. I p. 454, 483.
Fotino, 'IcT.opEa t. II p. 9.
Pachymeres, Do
Istoria
Palaeologis lib. III, 26.
Laurian-Balcescu, Magazin t. I p. 91, t. IV p. 233.
I. Bogdan, Ein Beitrag,
Terel-Romnescl, ed. Ioanid, Bueurescl 1839 in-8 t. II p. 3.

CLII

in Arch. f. slay. Philologie t. XIII p. 526, 530 nota. Jire6ek, Geschichte der Bulgaren,
Prag 1876 in-8 p. 282, 285. Dozon, Chansons populaires bulgares, Paris 1875 in-16 p.
llepirowiecito crilicaime, Braila 1870 in-8 t. II p. 106. Draganow, Maamoricao67.
mamas-Edit C6OpHIIKL, Petersb. 1894 in 8 p. 216.

(Am) t. II p.

C6opriaa sa Hamm' punsopeum

6, t. V p. 16, t. VII p. 16 t. IX p. 13 ; cfr. Schwandtner, Scriptures

rerurn Hungaricarum t. I p. 231.

Locustinu, Dictionar geografic, Bucurescl 1889 in-8 p. 84.

Barbat-voda. domnise de sigur pina la 1285, pOte sa mai fi

trait Inca pe la 1288, cand 11 citeza un document unguresc, nu insa
destul de limpede. Cronica muntensca nu'l mentionOza de loc, ca i

cand l'ar identifica inteo singura personalitate cu fratele set mult

mai celebru Mihaiu-vod, i d'a-dreptul dupa acel Mihalu-voda pune
pe un Dan. Acordandu-se lui Barbat-voda intervalul cel istoricesCe
admisibil de vr'o clece ani dintre 1279 1289, urmza ca un Dan-voda

putea in realitate sa se fi urcat pe tron cam pe la 1289. Acesta

ipotes se impaca, i cu calculul lui Fotino, care se intemelaza pe
un text. El cunoscea o cronica, slavica inedita a unul Simeon,
unde se (lice ca Dan-voda a perit peste Dunre la 1298 ajutand
pe un MvxcdiX Kokfig" contra unui Aecsicarriq nallay". Cine Ore sa fi

fost acel craiu Mihail i acel Despot iman din anul 1298? Dela
deslegarea acestel intrebari atirna verificarea existentel unui Danvoda dupa Barbat-voda, intregindu-se irul voevoclilor oltenesci din
secolul XIII.
In adevr, archiepiscopul serbesc Danilo, scriitor contirnpuran,
vorbesce pe larg despre principele iman, care inainte de anul

1300 stapania la Vidin i peste intrOga Bulgaria de pe 'mpregiur,

fiind atat de puternic incat sustinuse un crancen resbolu ofensiv
contra regelui Milutin. iman se vede a fi fost aliat de'ntru'ntaiu
cu Basarabil, cci intr'un rind el trecuse Dunrea i se addposti
in Dolj atunci cand Serbil isbutira a cuprinde Vidinul. In urma insa

el s'a impacat, ba chiar s'a incuscrit cu Milutin, i a putut sa se

certe cu Basarabil. Acesta dara 'este Despot iman" cel dela 1298
din cronica lui Simeon cea cunoscuta lui Fotino.
Cat privesce pe craiul Mihail", este de asemenea o personalitate reala tocmal din anu11298, despre care vorbesce mult Bizantinul Pachymeres, anume o ramura destronata din dinastia Asanilor. Acest Mihail, nil impOratului Constantin Asan, era un pre-

-tendent la corOna imperiala din Tirnov contra adversarului set

Svetislav. Suqinut de Bizantini, el navalise in Bulgaria cu o Vire
grecsca, dar a fost respins.

CLIII

Aa stand lucrurile, result cd Dan-vodd, amic al Bizantinilor

ca i predecesorul set Brbat-vodd, tot-o-dat intr'o strins lega-

tura cu dinastia cea romanescd a Asanilor dupa cum erat Basarabil in genere, a trecut peste Dunare in ajutorul pretendentului
Mihail, contra carula, de asta, data i contra Basarabilor, era Siman dela Vidin, inchiclOndu'l calea. Urma o batdlia i Dan-vodd
a fost ucis.
Find aci dara e fOrte important prin verificare fantana cea
necunoscutd a lui Fotino ; dinsul insa mai la vale pe acel craiu
Mihail", care n'a domnit nici o data, il confunda, cu regele serbesc
Milutin, socrul lui Litn-voda,
o er6re de altmintrea uOrd de
indreptat, i lat cum. Fotino mai cunoscuse o alta fantana slavica,

ix sylg Eeppcalq xpovoxoTEce, dupd care acel Mihail tinuse in astorid

pe fOta lui Dan-vodd, : atott 6 ML)cocilX auveCEberi Tuvcdxn. 7Cp6rfp v b.pia'cepa zoti Aav BospOax ilistivog BXaxEci.e. E cu putintd. In acest cas sint

dou casatoril, pe carl le-a amalgamat Fotino :

a) flea lui Liten-voda cu regele serbesc Milutin, dupd Nicefor
Gregoras ;

b) flea lui Dan-voda cu principele bulgar Mihail, dupd, o cronicd slavicd ;

dou casdtorii cu totul deosebite i ambele de o potrivd

importante pentru istoria Olteniel din secolul XIII. Repet Inca o
data : e cu put* ; i indicele find o data cdptat, ar trebui urrnrit. Sigur totu1 este numai atata ca Dan-vodd era fOrte amestecat in afacerile Bulgariei, i ant de iubit acolo, incat numele lui
a remas ping, astacli ca cel mai respandit Domn romanesc in poesia
poporand a Bulgarilor, ceea ce o voiu arata indata.

Cronica muntenOsca a contopit pe Dan-voda cel dela 1298

cu Dan-voda fratele lui Mircea cel Mare : Dan-vodd at domnit
nani 23. Acesta at fost frate cu Mircea-voda batranul, i Vag ucis
ivnan-vodd Domnul Serbilor, cand era cursul anilor 6861 (1356)."
Constantin Cdpitanul urea cronologia ce-va mai sus la 6841 (1333)
i numesce mai cu reserva pe un frate Mircea", nu pe cel
Mare: Acesta
, at stAtut Domn in TOra-RomanOsca dupd Mihapcvocid, avea i frate pre Mircea. Insa ce sa fie fcut in 23 de aril
al domniei lui, nu se pomenesce, fr numal scrie ca Vat ucis
fuman Voivodul Sarbilor, dar pentru ce i cum nu se scie." Cine
)2

airy
a fost Mihaiu-vodA", am vq.ut'o ; eine a fost avea i frate pre
Mircea" o vom vedO la locul se-a; aci me marginesc a constata numai ea, Dan-voda cel ucis de Siman a trait pe la 1290, pe cAnd
Dan-vodA cel cu un secol mai nog muri intr'o lupta fratricidA cu
Mircea cel Mare la 1385, descrisa in cronica unguresca la Thurocz.
S. mai adaog CA pe la 1333 i 1356 n'a domnit nici un Siman

in Bulgaria, ci mai taalit intre anil 1365-1393 a fost l Tirnov

un alt irnan, care pe fratele marelui Mircea nu putea sal ucidA,
de vreme ce '1 ucisese altul Despre acest alt irnan se va vorbi
mai jos sub domnia lui Radu-vodA Negrul eel din secolul XIV,
unde voiu reveni asupra confusiunil intre eel dol Danl.
In scurt, un Dan-voda, un Dan-voda cel de'ntalu, domnise
in Oltenia pe la 1290 inainte de interneiarea Statului Terei-Romanesci. Negreit, erA un Basaraba ; dar de unde re? SA fi fost
frate cu LitOn-voda. i cu Barbat, sat fiig al vre-unuia din acetila, adeca dintre Basarabii eel catolici dela Nedela? SA fi fost
fiiu al lui Radu-Negru cel dela 1241, sag din ramura Basarabilor
din Valcea? Nu. Nici Valcen, nici DoljOn ; ba nici din Gorj sat
din Mehedint. Acest Dan-vocla fusese un kinez nu de aluri decat din Romanat, forte legat cu politica trans-danubianA inainte
de a ajunge voevod, cad domnirea lui, de vr'o clece ani eel
mult dintre 1288-1298, n'ar explich marea lui popularitate printre Bulgari, earl il cunose nu numal ca voevod", ci adesea ca

pe Ban, une-ori chiar ca pe gelepin" sag celebi" adeca bole r

kin e z. Este de adaos in acelai timp CA, voevodatul oltenesc stapanind peste Teleorman deja din epoca lui LitOn-voda, Romanatenul
Dan Basaraba se va fi intins peste Vlaca, pote Inca. peste Ialomita, invecinandu-se cu Bulgaria mai intrOga, in contact intim cu
regiunea Vidinului, dar mai ales cu impernia Tirnovului.
Inainte de a pai mai departe, voiu observa in trect ca. numele D a n , pe care '1 purta acest Basaraba din Romanq i'n nOmul cAruia se pare a fi fost familiar, dupa cum o voiu arAta intr'un

alt loc, este o simpla scurtare poporana din Bogdan, mantinandu-se numal finalul, intocmal ca in Din = Constandin", Tache=
Dumitrache", Fanica= Stefanica", Sandu= Alexandru", italienesce

Cola.= Nicola" etc. Forma nominala intrega Bogdan o conservase acea ramura a Basarabilor din Romanat, care tot in secolul
XIII emigrase in Maramuras, dand acolo nascere dinastiel moldovenesci a lui Drago. Reservandu-se acOsta cestiune pentru

CLV

urmator, putem trece acuma la Dan-vocla in literatura poporana a

Bulgarilor.

Tinend cu partitul bulgar grecofil, care i1 aducea din Constantinopole pe pretendentul Mihail, einige griechenfreundliche Bol-

jaren" dupa expresiunea lui Jirgek, Dan-voda prevedea deja pericolul cuceriril otomane, i tocmai acsta o canta o frumOsa balada
poporana bulgara, tradusa frantusesce de Dozon sub titlul : Les
commencements de l'empire tune". Textul se incepe aa, :
Ave 6aHe kiwieffinie,
aH MFI 6a11 MR MHO mije...

In traducere: Banul Dan boierul, banul Dan bea yin cu satenii,

cu fruntaii. Satenil II clic lui : Banule Dan boierule, am but
noi destul yin profir : lata slut trel luni intregi de cand bem nol
vin profir, la Dumneclen nu ne gandirn, nu dam nimic sfintului ;
haide dara s cldim biserici tot de argint i de aur. Banul Dan le
n v orb es ce : 0 sateni ! o, fruntai! nu trebue sa mai cladim biserici

tot de argint i de aur, cad irnprtia nOstra se ispravesce, se

n

in cep e imporatia Turcilor : ei vor darima bisericile, din argint vor

fauri elele cailor, din aur vor topi frane. Haide mai bine sa cladirn biserici din ptra alba i din rnarmura, var alb, pamint galben.
L'ati i ascultat pe dinsul satenii. . ."
Sub raportul acestei balade este de adnotat ca, dupa cronica
bulgaresca cea publican, de d. Bogdan,. la Slavil de peste Dunare
prima grija de Turd este tocmai sub anul 1296 : 131 JATO 6804
IMOTa 1113ICTO OTIBH11".", adeca tocmai cand domnia Dan-voda, atat de
ingrijit de impratia Turcilor.
Tot ca boier", Am que6usi", apare Dan-voda intr'un cantec
bulgar macedonn, publicat de d. Draganov, unde editorul scie ca
e vorba de un Dornn romanesc i ca a fost ucis de Bulgarul iman,
dar il face Dan tata al marelui Mircea, ceea ce e fals, i 'I
fixza mOrtea la anul 1378, cand nu domnia nici un Dan-vocla, ci
Radu-voda.

Intr'o colinda bulgarsca, gasita, de d. Iakimov, Dan este

Aall noiesoga", i e pus in legatura tocrnal cu iman: Aap
Illumman", dar amindoi sint fOrte prieteni. Faptul istoric este ca iv o ev o d :

man fusese o data adapostit in Oltenia, cand trebuia sa fuga din

Vidin de 'naintea lui Milutin ; acuma in colinda bulgaresca pe

CLVI

voevodul oltenesc Dan il primesce iman cu multa cinste in Vidin,

poftesce ca na la botez, pune copilului numele naului, far

cantecul se incheia prin sanatatea lui Dan- voda :
ii

Oi Ha 8Apaml

jail HomoAal..

Este de observat ca in poesia poporana bulgara in genere

Dan-voda e un tinr, un voinic, mai tot-d'a-una incalecand, gata
s plece la o nunta, sag la o vinatOre, sag la resboiu, sag dupa o
feta : curtea e deschisa, calul e ineuat i inkingat, ling cal e sulita, lInga su1it sint ogari sag prepelicari" :
AaHe balm, AaH Hoilmo!
111To TH CT011 ABOP oTHopell,
AHop OTB0p0H KOH HoAcexirjaH,

Eon noAcexrjaH icou HoererHaT,

14 B03 KoHja 6yino xonje

H B03 KOHje &pH pancH?

Awls rimeamu ROB AO, HOBHHI ?
Awn" uneaniu 6oi a Hiem?
HRH nmeam Aanreo A'n,geut

3a AeHoioja Apyroaena?
,AaHe 6aHe owoHapa:
HHTO Nom Aaneo A'HAa
3a AeHoixja ApyroaemKa;
HHTO rimeaa 6oi a 6Hia,
Hon/ 111HCJIH JIOB

a aoHa;

CHOHITH MO Ca logrracaall

OT Tprf cipaHrf Tinf KaaeGEH...

Poesia poporana serba cunOsce pe LitOn-voda cu grOznicul Ba-

laciu i celebreza nu o data pe Radu-Negrul cu fratele sea Vladislay i cu filul set Mircea cel Mare ; nici o data insa nemic la
Serbi despre Dan-voda, absolut nici o pomenire, pe cand la Bulgari acest Dan-voda e fOrte simpatic i figureza, in cantece el singur

mal des decat toti cel-lalti voevocli romanesci la un loc. Este invederat ca Dan-voda nu petrecea in vecinatatea Serbilor sail in
apropiare, adeca in Mehedir4 sad in Dolj, ci lucra departe in Romanat i de acolo spre resarit faa 'n fa cu intregul mal dunarn
al Bulgariel.
Inteo colinda din Kotel, in fundul Bulgariei, se indica expeditiunile cele ostalesci ale lui Dan-voda chiar in interiorul Rornaniei,

prin urmare in afara din Oltenia : se gandesce Ore voevodul Dan

a da fuga pe'n Tera Romanesca sag a face prada ?..."

CL \TH

Xopaat, c

iyy tlyrbeT:

Till iiiy macaa Aaa-aoilco,aa,

Alum 3111CJIII 6511' ia 6gra,

Bar Aa 6ffra

BJIanhtca 3111110,

43

Han MICAH icaeic

a mem! !..

Intr'o balada intitulata Deli-Marco" indicatiunea e 0 mai precisa. Banul Dan este aci un Domn romanesc locuind intr'un sat
de asernenea rornanesc, unde el are un palat cu poqi aurite i petrece merea in ospete, iar satul se ell pe un ses intins, numit
Sat- din-vale :
HITe aa HAem

wie,

oae,

Ame, aoae B Biaiiiico eea o,

Baaanto ceao, B Aoaao ceao,

Baaillicy B aic y na cayraTa,

Cera Taro rocabe xmaT,
H intim arre rocabe A'aAem.
Ha ()imam na maaoae
Ha HaAOJI0 B Aoaao ceao,

B AOJI110 ceao, Baammo ceao.

arnAoxa y Am{ o an,
Hopmirre my noaaaTeau.
Hommcaxa, novitaxa :
Maea, It3.31e3, Baauiico Ball o 1..

Dupa cum mai sus ( 30) noi vcluram ca in God s'a pastrat
un sat numit C ur ti pert in prOjma unui ora cu scaunul domnesc, tot aa exist in Romanat o OurtiOra, despre care d. Locustnu qice : Acli e un sat neinsemnat, dar in vechime fu un
scaun domnesc", negre0t numal dupa o traditiune locala. CurtisOra insa se afla in partea de sus a Romanatului, pe cand e sigur
c Dan-voda edea de preferinta linga Dunare. Linga Dunare cata sa fi

fost acea reedinta a Banului Dan", numita in balada de mai' sus

,Ikoaaoceao : Sat-din-vale" sail Valea-satului", unde dinsul locuia aa
dicend printre Bulgari, carl tocmai de aceea ne procura amrunte
pina i despre viOta lui cea intima : intr'un cantec ni se spune ca
Dan-voda are o sora iubita f6rte viteza, dupa un alt cantec el nu
e insurat inca, intr'o a treia ni se povestesce rnOrtea nevestei sale
celei aduse dintr'o tOr straina, de linga Marea-negra. Fata cu bogata literatura poporana bulgara despre Dan-voda, kinezatul acestul
Basaraba este nu numal in Romanat, dar neaprat in partea cea dunarena, unde-va in regiunea Co rabi el, adec in sfera acelelqi
inriuriri venetiane, pe care o resimtisera cel doT voevoqi precedenVi.

CLVIII

i Danvoda represinta
intre 1246-1298 o periOda italiana a istoriei oltenesci, tot4 cu
acea mare deosebire asupra earn voiu reveni ri -ful urmator
ca Basarabil doljeni trecusera pina la un punct la catolicism,
lar romanatenil mantineail cu staruinta ritul grecesc : Mihait-voda
era un Letin lepdat de lege", pe cand Dan-voda pune la cale pe
S'ar putO clice c Litn-voda, Barbat-voda

Bulgarii cei ortodoxi la cladirea bisericilor.

Pe cat timp Dan Basaraba fusese un simplu kinez din Romanat, sat numai boierul Ban Dan" dupa graiul poesiel poporane bulgare, el nu avea a face cu Ungaria. E adeverat ca regele
Bela IV in diploma sa din 1247 se pretindea a ft stapan i peste
gura Oltulu), mentionand acolo anume bogatele pescarii dela Celeiu : piscationes Danubii ac piscine de Ch el e y", cari trebuiail s
fi apart.inut atunci tatalui lui Dan-voda ; dar noi am vlut deja

( 29) ca acel act nu era dent un proiect pe hartia, fail a se fi

realisat vre-o data. Din momentul insa cand kinezul Dan a devenit
voevod oltenesc, el trebuia acum s recunOsca suzeranitatea corOnei

santului Stefan, intru cat el stapania o insemnata bucata de pamint peste Carpati, pentru care Barbat-voda se indatorise a plati
un tribut. Dela plata regulata anuala depindea prietepgul cu TJngaria, la care Basarabii in genere nu tinead de loc, incercandu-se
din timp in timp a se emancipa de tribut. Tot aa s'a intamplat
dupa mOrtea lui Barbat-voda.

0 balada bulgar6sca ne spune ca dumanul Ungur pandesce

pe Dan-voda"

Ha Appif cep! icapHo Barp e...,

i acest vers e fOrte semnificativ, cu atat mai semnificativ ca termenul etnic Barp = BxrpT, Hungarus" este astacli necunoscut in limba

bulgara, fiind deci o preticis supravietuire epica din redactiunea

cea prototipica a acelei balade. Forma paleo-slavica la Miklosich
este : Bmrplial, &mins, Bx.rpLewL ; in cel mai vechiu crisov slavo-romanesc, anume dela Vladislav Basaraba, inainte de 1372 : Barpo.
manna ; in dialectul sloven vOger" sag vogrin" ; dar pe bulgarul
Ban) eti in deert l'am cautat pretutindenea, i totui el nu 'Jae fi
alt ce-va decat Ungur".
Aci este locul cel mal proprill de a arunca 0 privire sintetica

CLIX

asupra Orel Fagaraplui, incepOnd dela lupta Basarabilor contra

contelui Konrad ( 27) i dela primul act fagara6n cel din 1231
( 24) ping la Danvodg inclusiv, adeca un interval de vr'o eptecleci de ani.

Pe la 1230 Ungurii ataca Mehedintul. Voevodul oltenesc de

atunci se repede in acea directiune, lgsand astfel mai pqin ocrotite
posesiunile sale nordice. Atunci SaiI, condu0 de contele Konrad,

profita de acea slabire i apuca partea de sus a Valcii. Perclend

Lovitea, Basarabil din Oltenia se vd d'o data despartiV de Amla,

0 de Faggrq, ping unde el nu mai puteat strgbate prin tra Lotrului. In acela0 moment, simtindu-se pe deplin la adapost contra
Basarabilor, Saii pun mana pe Fagara, cand s'a i scris actul
faggraen la 1231. Din concursul tuturor acestor fapte docurnentale,
earl sint intr'o vederatg inverigare unele cu altele, resulta Ca

Basarabil nu mai stapanisera tOra Fagaraplui la 1230, dar o stapaniserg deci inainte de 1230.
Pe la 1240 contele Konrad find gonit din Valcea i impins
mai departe spre Sibilu, voevodul oltenesc cuprinde Sy lva Blacorum, adeca tra Amlaplui, in ajunul navaliril Mongolilor, pe earl
la 1241 dinsul ii intimping la hotarul Fagaraplul i resist acolo. Pe
la 1243 Mongolii parasesc Ungaria i A.rdlul. De nicairi nu se
vede cg ping atunci voevodul oltenesc va mai fi perdut din not
posesiunile cele recatigate prin alungarea contelui Konrad. Dela
anul 1231 incOce in curs de se-cleci de aril. nu se mai arata cea
mai mica, urma administrativa ungursca in ra Fagaraplui. Din
tOte acestea resulta ca Basarabil, dupg ce o perduserg pe la 1230,
o stapanisera apol ne'ntrerupt dupa 1240 pina la 1291, cand 6rall
el sint ameninNi a o perde.
In acest mod, mai' intarit prin cercetri ulteriOre, et mantin
intacte cele afirmate in urmatorul pasagit din istoria criticd :
Dela 1170 pina la 1360, Fagaraul se pare a fi ovait intre
Munteni i Maghiari. In 1231 el era al Ungariei, dar nu de de-mult,

cad actul din acel an indrOpta in favOrea unui Maghiar o strambatate comisa in intervalul stapaniril muntene. In 1291 el este
din not unguresc, insg 6110' de pqin timp, precurn se vede din
famOsa diploma, meret citatg i nicl o data explicatg, prin care
regele maghiar Andreiu III acOrda ormul Eagara i un sat din

aceimi tra Ungurului numit Ugrin, find-ca: i s'at fost rpit

pe nedrept". Ceea-ce caracteriza d'o potrivg ambele aceste docu-

CLX

mente, din 1231 i din 1291, este tendinta lor comuna de a desfiinta pe tarimul proprietatil consecintele ',succesivelor ocupatiuni
rnuntene. De cate ori Basarabil apucat Fagaraul, boiarii lor luat
)/acolo prin donatiuni princiare parninturi, sate, munti i ape, confiscate cu drept sat fara drept pe sama fiscului dela posesorii un17

guri, cari insa profitat i ei de cea de'ntait ocasiune pentru a

revindeca moiele lor, din data ce autoritatea maghiara reuia a
inlocui pe cea rornana. Pe la 1300 Fagaraul depindea iarai de
Ungaria, caci voevodul transilvan Ladislat ii fortifica atunci, negreOt contra vre-uneia din cele dese tentative din partea Monteniel. Dela 1300 pina la 1369 nici un act maghiar, intru cat ne
aducem a-minte, nu mentionAza tra Fagaraplui, dei exista sute
17

de pergamene pentru aprOpe Vote 'Llocalitatile Transilvaniel, ceea-

ce probeza, c noua cetate n'a putut resiste Basarabilor, incat

chiar de pe la inceputul secolului XIV regiunea intrega redeveni
muntna. Putinatatea cea extraordinara a documentelor ungare
17

despre Fagara a fost de de-mult observata cu mirare. Nimeni insa,

n'a voit sa ghicAsca adevArata sorginte a ciudatului fenomen : Ma-

ghiaril nu puteat regula adesea afacerile unei provincie, care li

apartinea din cand in cand numai in trcAt"...
In Istoria criticet et nu cunoscearn inca pe Dan-voda cel din
secolul XIII, cad asertiunea lui lootino nu se putea admite fail a
fi verificata mai intait prin cele dou fantane contimporane : arhiepiscopul Danilo i George Pachymeres, mai completate mai cu
sama prin literatura poporana bulgara. Cunoscend acuma bine pe
voevodul oltenesc eel din Romanat istoria Fagaraplui se limpeclesce.

Dan-voda certandu-se cu Unguril

Ha gym mut Ampao Barp e...,

regele Andreiu III se hotaresce a relua dela Basarabi tOra Rigaraplui ; du diploma cea din 1291 remasese atunci de o cam data
curat platonica, de vreme ce magistrul Ugrin n'a intrat nici el,
nici posteritatea lui, in posesiunea frumOsel donatiuni. Este probabil ca Dan-voda se va fi impacat cu regele Andreiu III intr'un
fel Ore-care, i numal dupa pte ani mai tarp, perind voevodul
oltenesc peste Dunare in lupta contra lul iman dela Vidin la
1298, Ungurif s'ati grabit a cuprinde Fagarapl, i'n data rat i
fortificat la 1300, cand domnia deja Mircea fratele lui Dan-voda.

CLXI

33. Letinii i Romanatii.

Bibliografia : Etymologicum magnum, verbo Antina.
Katona, Hist. critica t. VI
p. 904 sqq.. 998.
Fessler, Gesch. v. ITngarn t. I p.439.
I. Bogdan, Vechile cronice,
p. 65 sq., 185 sq., 235 sq.
Onciul, Zur Geschichte der Romnen in Marmarosch, in Romanische Revue 1890 No. III. Schliizer, Geschichte von Littauen, Halle 1785 in4 p.
93 sq.
Karamzin, ileTOpiff t. IV nota 383. Onclul, Dragos si Bogdan, in Cony. liter.
1884 P. 306 sqq.
Picot, La famille de Dragos, la Tocilescu, Rev. 1885 t. V p. 310 sq.
Szilcigyi, Mdramarosmegye dltaldnos tOrtOnelmObol, ap. Onciul. G. Wenzel, Kritikai
fejtegetOsek Mramaros megye tOrtOnetehez, in Magyar Akademiai Ortesf1-6 1857 p. 326

Engel, Geschichte der Bulgaren in MOsien, Halle 1797 in-4 p. 430 sq. Rosier,
Mangiuca, Die Chronik des Huru, in Romanische Revue 1887
p. 400 sqq.; cfr. Puscariu, Date istorice t. II p. 92 etc.
sq.

Roman. Stud. p. 119.

Prin divinatiune sag prin asa qisul azard, descopere cine-va

intr'o gi o franta lespede purtand o scurta inscriptiune. Acea bucata de petra a fost de ajuns pentru a atrage atentiunea asupra
localitatii. Acelasi caletor sag altul se 'ntOrce a doua ch. si se apuca

de ast data a sapa cu tot din-adinsul. Peste putin se desmormintza acolo treptat-treptat un oras intreg, care ar ft remas ingropat
pentru tot-d'a-una, daca nu se intampla acea frantura. In acelasl
mod, cate-va reslatite legende serbe i bulgare, de'ntain ghicite, apoi
controlate, mi-ag permis a reconstitui pe de'ntregul dol mari Domni
romanesci cu totul necunoscuti pina acuma : pe catolicul Mihaiu
Basaraba din Dolj i pe ortodoxul Dan Basaraba din Romanat, earl
amindoi, o data reconstituiti in legatura lor cea organica, arunca
o neasteptata intinsa lumina asupra unei strabune traditiuni maramursene de cea mai mare importanta, o traditiune ne'ntelsa
in trecut i peste putinta de a fi intelsa de aci inainte altfel decat
nurnal prin acel dol Basarabi rechiamati la vita.
Am vorbit deja mai sus (p. CXL) despre cronica moldovensca
cea scris inainte de 1520, care trage nmul romanesc din -Venetia.

D. Bogdan a reprodus'o intrega in text si'n traducere, observand

fOrte drept ca : Importanta cronicei anonime consta in partea ei dela
inceput". Tocinal dela inceput" insa d. Bogdan a scapat din vedere
el-insui o scapare din vedere a editiunil antericire, sag pcite a manuscriptului, care trebula ori-si-cum neaperat indreptata, cu atat
mai virtos ca era suticienta o simpla punctuatiune. Traducerea d-lui
Bogdan debuta asa : Povestire in scurt despre Domnil Moldovenesci, de cand s'a inceput tOra MoldovenOsca. La anul 6867 (=1359)
pornit'ad din cetatea Venetiei doi frati, Roman si Vlahata, ce
Derail de legea crestinOsca i fugiad de gOna, ereticilor in potriva
51,080. IV.

11

CLXII

cretinilor, i ajuns'ail la locul ce se chiama Vechiul Rim i 1-at

cetate dupa numele lor Roman, i 1-ati trait tralul,
zidit
,,ei i nemul lor, ping ce a trecut Formos papa dela pravoslavia la
latinia". Papa Formosus traind intre 891-896 dupA ce Rornanii
plecasera din Venetia la 1359, urmza dara. CA secolul XIV este
inainte de secolul IX ! Causa acestei absurditatI e ea, textul s'a
17

publicat: Cnaaaffie Expankt o monnancm-x% rocpcapers, oTnont natlaca MOJIAasettaa MEM 131 HtTO 6867 om rpana BHHE14114 npinnoma Ana 6paTa...", i d.

Bogdan a tradus'o literalmente, pe cand punctuatiunea corecta cere

aa

...onont imam Nonnancnan MUTH YE ATO 6867. Om rpma BHH111011

atunci traducerea cea normala este : Povestire in

scurt despre Domnii Moldovenescl, de cand s'a inceput tra MoldovenscA la anul 6867 (-1359). Pornit'ati din cetatea Venetiel
dot fratI etc.". Deja Karamzin, vorbind despre cronica cea anonima, despArtise plecarea cea legendara din Venetia de data cea is-

npinnoma...",

77

toricA 1359, care apartine exclusiv intemeiAril Moldovel : FL 1359

r. naaanoca EHHZOCTBO Moanancnoe".

Cronica cea anonima se impartesce darA in dou6: ultima

parte cea cronologica e moldovensca, incepend dela Drago voda
la 1359 pinA la mortea lul Stefan cel Mare la 1504 ; prima parte
insa, fara cronologia, este numal maramuraena, pOte scrisA chlar

din secolul XIV. Et am aratat deja CA legenda despre originea

Romanilor din Venetia nu se putea nasce aiuria i'ntr'o alta epoca
dent in Oltenia in secolul XIII, cand Venetianil se aeclasera la
Nedela i de acolo din Dolj all inaintat prin Gorj pina la Nova&
Acolo atunci pentru prima Ora, surprinl de asemnarea dialectalA

cea isbitOre Intre gralul romanesc i intre cel venetian, Oltenil

all constatat CA el sint fratl cu Venetianil, i de aci apol credinta
despre venirea inteo antica epocA a Romanilor din Venetia. FiMd
acsta un oltenism, nu cum-va tot oltenesc sa fie restul din prima
parte a cronicel celei anonime ?
Iata pasagiul in text cu traducerea d-lul Bogdan :
14
no omplenin ntpia XpnCTOBLI coanama ce61 .11a I'm{ a HOBLA
rpm% r nponania ero HOTTA Pnin
H

OBaum Kb cen FE. JIaTLIHECTBO P o-

il a H 0 13 %H0131 FE HOBLIff PHEL

POMaHOB%101 ace HO BOCXOTIHTH
}mama maim 6panb cl) HThnK 1111HHTH H

dupn, desOrtirea legii lui

Hristos 1-at zidit Ltinii o noua

cetate i I-ail pus numele Noul
Rim i all chemat pe Rom enI
la sine in 1atini5, in Noul Rim ;
dar R o mA,n enii n'ati voit, ci at
inceput lupt 5. mare cu diniT i nu

CLXIII
He on-y.111111am or% HtpLI XpiterrOBLI ;

s'at desprtit de legea crestinesc6.

H OTL Toro ace Hpenaan 6L1Hla BO pa-

i de atuncl incOce a fost mereh

O ApTaaBhI BilmacaaHa icopona

in lupta Uflil cu altil pina la domnia lui Vladislav, cralul unguresc.

Iar Vladislav craiul era nepot de

RH

Yrophelcoro. A BJMAHCJIHFL icpaal)

6t

6paTen CLINE, Cant, apxienHeicony Cepmmutoray, a pegeHT) 6Eacm orm Hero

H

AI:macaw H13py XplECTOBy BO cepA-

Ai( Taiillo, a 118EZE0RT. H ITOMBI3CISHEL

ppameHiein 6Hwe aarrEamm.

frate WI Sava, a rchiepiscop serbesc,

fusese botezat de dinsul si se tinea de legea crestinsca in launtrui

inirnei sale, dar dupa vorb i dupa
podObele craesci era latin.

Schlazer recunoscuse cel de'ntMu de de-mult, i este chiar imposibil de a n'o recunsce, cg Vladislav craiul" din acest pasagiu
este anume regele Ladisla0 Curnanul, care in adevr se i inrudia
cu sfintul Sava al Serbilor, de Ora ce nepotul de frate al acestuia,
Stefan Dragutin, tinuse in cgsgtorig pe o soil a acelui rege ungu-

rese, astfel cg Vladislav cralul" se putea numi in realitate nepot

de frate al lui Sava ; 'apoi, in acelali timp, Ladislati Cumanul era
in fapta latin numai dupg vorbg i dupg podnele crdiesci", caci
top' catolicii cu Papa in frunte ii considerati ca eretic. Aa hind,
d. Onclul desnaturz pe deplin textul cronicei anonime, eand preface pe Vladislav in Ludovic, schimband secolul XIII in secolul
XIV, i tOte acestea Mit a ajunge cel putin bine-reil la o explicatiune plausibila a acelui text. Vladislav cralul" repet inca o

datgeste pur i simplu regele maghiar Ladislati Cumanul, care

domnise intre anii 1272-1290. In acesta privinta este mai corect
Engel, urmat de Szilagyi, de Wenzel i de alii, earl ineai ail meritul de a conserva intact adavratul punct de plecare cronologic
i nominal. Teoria lor cea explicativa, admis i de ROsler, curn-cg
acei Romani din cronica anonimg insemneza pe nesce Vlachl veniti

de peste Dungre, nu se intemeiazg absolut pe nemic serios, dupg

cum II obiectOzg cu drept cuvint d. Onciul ; dar vre-o alt teorig
mai solidd, nici dinii, nici insui d. Onciul, nu erati in stare de a
o ggsi, pe cata, vreme nu era cunoscut istoria celor dou ramure
ale Basarabilor : una catolica din Dolj 1 cea-lalta ortodoxl din
Romanat. Aceste dou ramure find in sfirit destginuite, cronica
cea anonirng incetOzg de a mai fi fabula, lauter Fabeln" dupg
cum clicea Fessler ; i n'ar mai ave nici macar trebuint de a fi
comentat, cad ea se lirnpeclesce acuma dela sine insa1 i se confirma pe deplin in tOte trsurile cele esentiale.

CLXIV

Tocmai in intervalul de timp cat domnise regele Ladislati Cumanul, la voevodatul oltenesc, cel mai puternic Stat romanesc
atunci i ping atunci, se aeclaserA unul dupA altul Mihaiu-vodA

L e tin u 1 cel dela Nedela i Dan-vodA cel pravoslavnic din

Romanat. Dela urcarea pe tron a Doljenului Mihalu-vodA, adecA ce-va

dui:A 1242, catolicismul Basarabilor celor lepedati de lege', deveniti mai tan prin voevodat, cata s fi exercitat o presiune din
ce in ce mai simtith asupra Basarabilor celor protivnici papismului,
dintre earl cel mai hothriti erail kinezii din Romanat, fOrte legati
cu Bulgarii. Fiind un Domn mare prin brat, prin minte i prin
punga, Mihalu-vodA nu lesne putea sA fie resturnat. Murind el la
1279 pe campul de Wail, fratele sell BArbat usurpa tronul, intelegendu-se cu Unguril, carora le-a recunoscut suzeranitatea. Este
invederat ca kinezil eel ortodoxi se resculat meret, fie pe fatd,
fie pe ascuns, in casul cel mai bun murmurati contra voevodului
celui letin, ateptand. momentul propice de a'l premeni, ceea ce
s'a i intAmplat la mOrtea lui Barbat-voda, pe la 1286 sat ce-va
mai tarp. Intruniti atunci la Vermeghia, kinezil au inlAturat dela
tron pe Basarabil cei dela Nedeia i at ales voevod pe RomAnatenul Dan.
Cronica anonimA vorbesce dath despre frAminthri inainte de isbanda lul Dan-vodA. Ele ajunsesera la culme sub voevodul BArbat. Era

o lupth invierunata intro Letinii, .1lairimn", dela Nedela = Roma

cea noua" papistaA a Doljenilor, care se intinsese pina in Gorj,
i intre Romanil cei pravo sl a vni c 1 din Romanat, uncle existh
chiar din clilele lui Traian dupa inscriptiuni oraul Romula, adeverata Roma veche" a Daciel. Insu1 termenul de done off repetat
in cronica anonimA Poniammica", formatiune de tot ne-slavicA, tradusA aproxirnativ de d. Bogdan prin Romaneni" i pe care SchlOzer
o traducea prin Romanenses", InsemnezA d'a-dreptul Rornanateni:
Rornanati =-Romulates", cu n / intocmai ca in semen = simile".
SA urmam inainte textul, reveclut i tradus de d. Bogdan:
11 HI atm B narkttcaaHa HoparreBO3ABIDICeeff Ha Yrpm 6pallb OTT,

BUTBa

Tagapl, Orb Ellff3a IIKIMOTa Ub CBOHX1

Hotresingb, crs plEst flpyTa H CI OH&

Mowni, n perniorua pei. Emcorde

ropht ii Horreperi aerium yropLcHia Eplona, m Hpirnicqua Ha plxy Mopeurr, H

i in vremile luT Vladislav

craiul s'at pornit cu resboit in potriva Ungurilor Taarii cu cn6zul

Neirnet din pustiile lor dela apa
Prutului si dela apa Moldovel si at
trecut peste munii cei inalti din
ArdOl si dela -Ora UngurscA si a

CLXV
era Ty. ll Ca

e YrophcHiii xpan

BaaArtcgairE Haxoacexie TarapEcHoe, it

nocaama Hc Hoyt B1 PRI% KS Hecapto

H Hart, Aa6m Hpinuari RT. Remy Ha HoNOM,

ic

HOMADIT.

PIIMA5I110111

II

in

Ponationceml Hocaaura ace. RORER ace

Piriffome H crapme humane coHoityinimaca it upiwkoina Ho Yrpta BaaAticaaBy
Hopomo na IIODIOIAb.

ajuns la apa Moresului si s'a oprit

acolo. Auqind Vladislav, craiul unguresc, de n6,vala Tatarilor, trimise

indata la Rim, la impratul si la

papa, s6,-I vie in ajutor ; trimise i la
noil Rimleni si la Romnenl. Atunci

s'at unit noil Rimleni cu vechii

Rimleni i a venit la tOra Ungu-

rsa spre ajutor craTulul Vladislav.

Voiu corege mai intaiu in trOcAt o scapare din vedere. Textul :

Hpergollia tipeas 'weenie row:a it notrepers smut yropcicia EpAe.ira" e

tradus la d. Bogdan : at trecut peste muntil cel inalti din Ardl

i dela tera Unguresca", pe cand traclucerea cea corect fOrte
clan, este: aii trecut peste muntii eel inalti i cur m e cli prin

tAra cea unguresca a ArdAlului",

Aa clan, Tatarii pornind dela Prut i dela Moldova asupra
Ungariei, regele Ladislail Cumanul chiama pe Romanii Letini i
pe cel Romanat 1, cari I-ad i venit impreuna in ajutor. Erail
Romani nu din Ungaria, ci de afara, din vecinatate, tdeci Olteni.
Cand insa.? Invasiunea s'a intamplat tocrnal in anul 1285, nu pe
urma i nu inainte. Punctul cronologic nu admite alta controvers
decat numai 'lora cu vr'o cate-va luni mai sus in anul 1284, prin
urmare in orice cas tot sub domnia lui Barbat-voda.
Deja vechlul istoric unguresc Katona a elucidat perfect sub
anul 1285 invasiunea Tatarilor, ale carora ciambuluri ajunseser
pina la Pesta, unde curtea regala tremura inchisa in castelul dela
Buda, astfel ca regina mrturisesce ea-insd0 inteo diploma : quum
in Castro Budensi inclusae propter metum Tartarorum fuissemus
simul cum fidelibus Baronibus". Retragendu-se incarcati de prada
i de robi, Tataril a fost surprin1 i sdrobiti in apropiare de
Transilvania. Din cele citate de Katona, documentul cel mai important chiar dupa dinsul este cronica austriaca, din care Ian, pa21

11

sagiul textual : MCCLX.XXV. Comani et Tartan cum innumerabili

multitudine intraverunt Ungariam, et vastaverunt earn, et occi-

derunt et deduxerunt ex ea innumerabiles viros et mulieres et

parvulos eorum. Tandem vero ab incolis terrae circa septem castra
turpiter sunt de terra fugati, occisa ex eis innumerabili multitudine ;
nreliqui vero, qui evaserant quamvis pauci, fugientes, latitantes
inter montes et valles nemorosas, divino iudicio ibidem fere omnes

CLXVI

perierunt..." Si Katona comentza acest text : Non est dubiurn :

Tartaros etiam ab incolis terrae circa septem castra, seu Transilvanis, fusos et caesos esse". Neaprat, Septern castra", nemtesce
Siebenbtrgen ", slavonesce Cemmrpms", literalmen te SOpte-cetatl ",
insemnza Transilvania ; Katona insa nu baga in sama prepositiunea
circa". Expresiunea : incolae terrae circa septem castra" nu vrea
sa qicA : locuitoril Transilvaniel", ci : locuitoril de linga Transil-

vanie. Nurnal reliqui", resturile cele scapate din batalia cea mare,
intrasera in interiorul Transilvaniel i at fost lovite acolo de catra,
Sacul, dupa cum o atesta o diploma din 1289 : quum perflda gens
Tartarorum regnum nostrum hostiliter et crudeliter adijsset, et
maximam partem regni nostri vastibus duris et spolijs peragrasset, ac infinitam multitudinem incolarum regni nostri in sua feroci captivitate abduceret, et ijdem Tartari spolijs, bonis et rebus
l)
regni nostri honerati, ad propria remearent, predicti Siculi contra
insultum et rabiem eorundem Tartarorum pro liberacione patrie
gentis sub castro Turuskou (ToroczkO) se viriliter obiecerunt, et
',contra eosdem Tartaros laudabiliter dimicarunt, et in eosdem conflictu ultra quam mille homines de miserabili et enormi captivi-

tate eorundem Tartarorum liberarunt...

Cronica anonima, este intr'un acord deplin cu pretiosa relatiune
a cronicel austriace : batalia cea decisiva cu Tataril nu se intamplase chlar in Ardl, ci numai in apropiare : circa septem castra.
Armata cretina, se compunea din Unguri i din otirea auxiliara

cea oltenasca, pe care ca vasal o trimise Barbat-voda. Mers'a in

capul el insul voevodul ? nu se scie. Cand o cta de Olteni trecuse Dunarea in ajutorul Bizantinilor contra Serbilor, Barbat-voda
remase in Oltenia, trimitend in locul set pe Basaraba dela Balaciu ;
e probabil ca bin rindul acesta in fruntea contingentului oltenesc
se afla vre-un Basaraba, devotat lui Barbat-voda, de sigur dintre
cel catolici. Primind porunca voevodului, Letinil i Romanatii cu
kinezil lor trebulat s merga vrend-nevr^end impreun : commcylnimace , macarca ortodoxil i catolicil nu traiat bine unil cu altil.
Barbat-voda fiind catolic, i se infatia acum ocasiunea cea mai pro-

pria de a expune la mOrte pe cel mai primejdiV durnani al sel

dintre ortodoxi. Acsta ne i face a o intelege cronica anonima,
imaginand urmatrea epistola din partea Letinilor catra regele
Ladislat :

CLXVII

Vechil Rimleni sint In luptd

cu noi din pricina legil, caci n'at
voit sd trOcd cu nol la legea noua

HoT1 orb Ham pan o Htpt

cTapme Pout He, He xoTsnue ci

aim

FL HOBLIII pllincluaii Bo, Hoar}, II MIBMIIe

latinscd, ci trdesc in legea grecsed

BO rpetsecIcoll olpt BO uraponn. Prot ;

a immtia milt out Hpisucoma c% Halm
e):0-nlla MICH& II

in vechiul Rim. Iar acum at venit

cu totii impreund cu noi spre aju-

OTH IMMO ocrasmoa BO Graporn Piot ;

torul tet, lasandu-sl in vechiul Rim

To6oio opuis oalcoHl,

numal femeile i copiii cel micY. Iar

upiaTeaexT, coolin. MTH oaogruts aprn-

not' sintem de aceiai lege cu tine,

prietinilor tel sintem prietini, du-manilor tel dumani ; deci bine ai
face, dacd i-ai trimite pe ei inain-

Es TOO Ha HOMOHIL,

II Dna ecnia

CT.

reur IT HenpiffTeffen. CBOHN% ecrom aaoA1111% HenpiaTeall ; a HX% 6111 eel( Hoc-

awn HanpeHH Bars Himeji HpoTHo%

tea tuturor celor-1a1t1 Omeni in potriva Tatarilor, cd third vor cade cu

Tamp, TITO6L1 01111 110611T1,1 61,13111, HIM

OTS TaKOBEIX% 11I1 BOP% CB060AHIS, H

totil in luptd ; iard dacd Dumnedet

ii va feri de Mari, sa,-1 last' in -Ora
ta, ca sd nu se mai intOrca, in vechiul Rim, lar pe femeile i copiii
lor II vom lua in legea nOstra, lti-

TES 61,1 MX% OCTOBHJIS y ceba BO coon

oemni, TOME() 61,1 ORR He B08BpaTHAHCII

BO crapoii

Peal, II MI zeni HICS H

OTH noentaerL Hs COO BS puma:ail

aalcoEs.

nOscd.

Ca epistolele cele intercalate in ori-ce cronicd, medievald, seri-

sdrea de mai sus nu este nici ea autentica, dar servesce fOrte nimerit a caracterisd, situatiunea Olteniel, sub voevodatul celor doi
succesivi Basarabi catolicl.
Urmarea din cronica anonim :

II

He nmory Bpeldellif mitHyouly, H

nu dupd mult vreme s'a

Omen &ma Hezmca B.Yagricaany iopouio Yropsecory ci, TaTapm, CT, HeHne-

dat lupta mare intre Vladislav cralul unguresc i intre Neimet cnOzul
tdtdresc: la apa Tisei; i mai in-

TOM% Hamems, Ha ,plitt Ha TlIct, H

Grapiae PiniuraHe HallepeHl,
Han. II OHOCA NKOMO MIOAH Yrpooe
11 PHIllaalle 0AHH1 MaTHMICHill samm,
H Hokum, TaTap% upeace cTaphie Piirth-

tftiu de toti at intrat in luptd ye-

iae

vechil Rimleni, apoi Unguril i noif

Horukoma

H HOTOMS YITOBe H HOBLIe PHME-

H Hermon naHoma craprarL PHMHMIS. Epan ace BaaHucHaol YropLcafidi

OHM,

chil Rimleni, dupd el Unguri multi

si Rimlenii eel de legea ltinscd,

i at btut pe `Mari mai intdlu

Rimleni,

i n'at perit multi dintre

vechii Rimleni. Vladislav, cralul un-

ceases paHooaffleca o Talcoottu, 110c06i11

guresc, fOrte s'a bucurat de acest

BOatiH, a oTapbirb PHXJIMII BOOM ma-

ajutor dumnedeesc, far pe vechii

Rimleni I-a cinstit i I-a miluit fOrte
pentru vitejia lor, i le-a ardtat apol
scrisOrea noilor Rimleni, ce I-at fost
scris'o acetifa de el i de nevestele

Hya H murya oa MX% xpa6pocm, x Houma= HMS rpamoTy 'MMUS PUMMEL,

HTO 0 MIX% HHCaMH H 0 Ma acellax% H

Human lin in c0 6t ciryzwrH, Aa61)1

CLXVIII
He II011IJI/1 FL Orapoil PIIM%,

COBB

a ne

110-

OTE HOBLIX'L Pasaffsl...

lor, i i-a chibnat la sine in slujba

ca sa nu se mai intdrca in vechiul
Rim si sa pra de mana noilor Rim-

leuL..

In fine, ultimul pasagiu :

e icopwth apia art

Iar Vladislav craiul cu mare

arr)
'demo Bb Mapanopemt, MUCH ptitalui
Mopeiueiiii n Ticeio, aaprmaemoe NUM

bucuria i-a primit i le a dat pamint

in Maramurs, intre apele Mursului
si Tisei, locul ce se chiama Cris, i

Epaaca, a Ty mamma H co6pamaca

acolo s'at adunat i s'at asedat

RimleniT, i traind acolo, a inceput

Bamacaairt

CrL BJIllEhflTh xoTtaiert.

If

Aage

PIIBIJIIIHe II aflIB111110 Ty If aoaffle 3a ce6a

aceau YrOpIGI or IfaTESHECKOPO Baxony

BO CBOIO Fhpy xpncTiIHbcnyIo paw n
AOHLTH11. I4 61 FL MIX% lieJI0Fhlt% pa-

areal

H niyaceeTBeFL, ardeaern Apa-

r0111%...

a-i lua femei Ungurdice de legea

latin6sca, si a le intOrce la legea lor
crestinsc, i astfel traesc pina astacit i era intre ei un ,barbat cu
minte i vitz cu numele Dragos...

Portiunea cea mai vPche a cronicel anonime se inchei aci cu

interneiarea Moldovel de catr Drago-voda la 1359. Intrga bucata, dela inceput pina la sfirit, nu cuprinde in sine absolut nemic
fabulos, afara numai dOra de originea Romanilor din Venetia, care
s'a explicat i ea mai sus prin coloniile cele venetiane in Oltenia
in secolul XIII, mai cu sama la Nedeia. Datoria vasalului Barbatvoda de a ajuta pe suzeranul rege Ladislati, invasiunea Tatarilor
in Ungaria la 1285, lupta cea de linga Tisa circa Septem-castra",
desbinarea religiOsa intre Doljeni 1 intre Romanateni, tOte acestea
Jimpeclesc d'a-per-a-fir elementele curat istorice ale portiunii celei
vechi a cronicei anonime.

Aa &al strmoil lui Drago-voda, plecati din Oltenia pe la

1285, fusesera kinezi din Romanat, din acela1 ramura a Basarabilor de unde se tragea Dan-voda cel dela 1290, al caruia frate
Tihomir remase apoi tulpina tuturor Domnilor Terei-Romanesci pina

la Mircea cel Mare i mai jos. Se 'Ate dara afirma cu tot dreptul,
c intemeiatoril ambelor Staturi romanesci, Muntenia i Moldova,
a fost din aceimi familia, dei nu tocmai frati, dupa cum o banuia
genialul Canternir.

Cuvintele lui Miron Costin din poema sa polond :

CLXIX
Jest wieg Kucha nazwana w Maramorskiey ziemi,
Tarn Dragosz syn Bogdanow rnieszkajv ze swerni,
Bogdan z dawnych Dominow sczycil si krewnosci4...

adeca : Este un sat numit Cuha in tra Maramuraplui, unde locuia cu al sei Drago filul WI Bogdan, lar Bogdan era mdndru de
inrudirea sa cu vechii Domni",

nu se confirmati ping, acuma, de

vreme ce nu se sciea inca originea lui Drago, pe cand astacli

prin cercetarea de fata nmul cel vechiu domnesc al voevoclilor
din Maramura, ca descendinte din Basarabil cei Romartateni, consangeni cu posteritatea voevodului oltenesc Dan, se adeveresce.
Dupa date istorice positive, Drago-voda nu era fiiu al lui Bogdanvoda, ci amindoi erati chiar rivall i vrajma1, dar totu1 din acelai
mare familia kineziala, care s'ar put numi a Bogdanescilor.
Dupa retragerea strabunulul lui Drago-voda la 1285 prin gOna

Letinilor dela Nedela, peste putin Barbat-voda, a murit, daca, nu

cum-va va fi fost resturnat sat' omorit din causa tendintei sale catolice. Deochiati, Basarabii din Dolj a capt pentru mult timp, i
kinezii oltenesci n'at mal voit a alege voevod pe alt cine-va decat
pe ortodoxul Basaraba din Rom anat. Dan-voda perind el-insu1 in
resbolu la 1298, 1-a urrnat pe tron fratele set Mircea.
Cronica anonima, enigma pina aci, capta o neateptata valcire istorica, confirmandu-se prin epizodul fratilor LitOn-voda i
Barbat-vodd, pe care ea-insaI II confirma la rindul seu. Invieru-

nata lupta de vr'o jumatate de secol in Oltenia intre catolicism i

intre ortodoxia dela 1246 pin pe la 1290, terminata apol prin

definitiva drimare a propagandei papistae, este un moment de
o extrema importanta in istoria nationalitatil romane, pe care a
scapat'o biserica resaritena mai mult chiar decat vitejia nOmului.
Daca ar fi reuit Let inii, daca Oltenia cuibul Staturilor romanesci ar fi incaput pe ghiara clerului celui mai necetatenesc i
a celui mai corumpkor, a celui mai putin evangelic i a celui mai
cosmopolit tot-o-data, Muntenia i Moldova, despartite de orientul
Europel, ar fi ajuns de de-mult ungurOsca i polona..
Un Post-scriptum.
D. Pucariu clice :

Dupa datele lui S. Mangiuca (Roman.

Revue 11887 p. 400-490), basate pe diplomele regelui Ladislati

CLXX

Cumanul din 1281 data lui Seraphin de Akalich i din 1288 data
Magistrului Toma, s'ar fi intamplat doue migratiuni a Romanilor
din Maramura in Moldova, una in anul 1277 sub Drago filul
lui Bogdan 1, i alta la 1359 sub Bogdan II voevod de Maras'ar altera mult i cronologia
), mura. Prin aceste desco per ir
seria voevoclilor Moldoveni. Pina nu se va constata mai apriat
existenta lui Drago la 1277, noi etc." D. Pucariu se opresce,
i n'ar fi trebuit nici macar sa'i dea ocasiunea de a se opri. Imi
pare fOrte ret, dar nu pot pricepe : de unde Ore le va fi luat
tete acelea? Nu exista, nicair nici o diploma a regelui Ladislat Cumanul, unde sa se afle ce-va despre vre-un Drago-voda sag vre-un
27

Bogdan-voda la 1277 sag la un alt an ori-i-care. Cele doue diplome

citate din 1281 i 1288 nu cuprind direct sag indirect nici 0 silaba despre Romanii din Maramura sag din Moldova sat fie de
ori-unde. D. Pucariu m'ar indatora nemarginit, daca imi va arata
contrariul. Las insa la o parte pe reposatul Mangiuca, ultimul aperator al cronicei lui Huru.

34. Originea
Bibliografia : Istoria critic5, p. 136. MoroMinh, CaaBaHuciii umellocaain, Petersb.
1867 in-8 p. 193 sq. Fotino, Uvropia t. II p. 12. Tunuslii, trad. Sion p. 127. ?incar,
ad an. 1258, 1300. Katona, Hist. critica t. VI p. 1077, 1151. Teutsch u. Firnhaber, Ur-

kundenbuch p. 134, 144, 195, 198. Fejr, Cod. Diplom. t. VIII vol. 3 p. 625. Pwcariu,
Date istorice, t. I p. 152 sq., t. II p. 223 sq. Gr. Majldth, Majldth Csaldd tragediaja
1875, ap. Pucariu, op. cit.

In Istoria .criticd et' constatal cel intMu numele tatalui lui

Alexandru Basaraba, men4iionat intr'o diploma din 1332 dela regele unguresc Carol-Robert : in terra transalpina per Bazarab, fihum Thocomery". Pe acest Thocomerus" eli ram transcris prin

Tugornir", i apoi dupa mine ail repetat toti istoricii notri: Tugomir, tara a'i da ostenla de a cerceta, daca transcriptiunea mea
este sail nu este corecta. Ei bine, ea corecta, nu este. Numele personal Tugornir, Tyromap, Tugemirus, Tangomir", a existat la Slavi,
derivat din radicala TAT-, de unde la Romani cu nasala conservat :
tdngei, natang, tdnguire, astfel ca nu putea s fie la nol ,;Tugomir",
ci ar fi fost Tangomir". Aa dara latinul Thocomerus din diploma

dela 1332 cath sa fie un alt nume personal, fOrte cunoscut in

onomastica slavica : ToxoNopi,, Techomerus", Teichomerus" , dupa
cum se numia chiar un principe bulgaresc din secolul XI. In adever,

CLXXI

pe cand Tugomir e necunoscut la Romani, numele Tihomir din

contra se intrebui* Ore-cand tocmal la Olteni, de unde un sat
morenesc in Mehedint se chiama pina astdql Tihomir sail la plural
Tihomiri. S renuntam dara cu totii la greitul Tugomir.
Din numerOsele numi slavice cu finalul -mir : Tihomir, Dobromir, Dragornir, Vladimir etc., graiul romanesc pa format un singur
nume comun Mir, dupa analogia altor finaluri nominale, de exemplu

din BogdanDan Daneu Danciu, sail din erban Ban Bdnica

Bance. Romanul Mircea n'are nici o alta origine calendaristica decat nurnal finalul slavic -mir, deminutiv apoi prin -cea ca in : Mihalcea, Grigorcea, Neculcea, Oncea etc. i la Slavi a existat numele personal Mir cu deminutivul Mirko, iar pe romanul Mircea
Serbii Ii amplificati in Mirceta. Alaturia cu Mircea Romanii all pe
.Mirea, care este un deminutiv poporan din Dimitrie", astfel ca

Mircea se diferentiaza nurnal pentru finalul slavic -min In acest

mod, Tihomir-voda tatal lui Alexandru Basaraba se identified perfect cu primul Mircea-voda fratele primului Dan-voda din cronica
muntenesca, acsta cronica confundand totu1 pe amindoi cu eel
doi frall Dan i Mircea din secolul XIV. Dupd, cum prirnul Dan
cel ucis la 1298 s'a demonstrat mai sus pe calea docurnentald,
primul Mircea incepe deja a se clemonstra de asemenea prin identi-

tatea acestui nume cu al tatalui lui Alexandru Basaraba in

di-

ploma cea necontestabila dela 1332.

In locul acestui Mircea I, care completeza irul cel traditional
verificabil al voevoclilor oltenesci din secolul XIII, ne intimpina de
o data un alt nume nou : Stefan-voda Maila t, pe care nici
Radu Grecenu, nici Constantin capitanul Filipescu, nici cronica cea
de cand ati descalecat Romanii", nu'l ati de loc i despre care
chiar aceia ce'l intercalza marturisese in acelai timp ca : in letopiset nu se afla".
Cata dara, inainte de a trece la Mircea I, sa limpeclesc acest

punct de controversa, care o vom ved indata nu se intemeiaza

pe o nascocire safl pe vre-un anacronism, ci formeza in realitate
un interesant epizod din istoria lui Dan I.
La fratii Tunuslii, earl represinta rnanuscriptul stolnicului Constantin Cantacuzin din secolul trecut, dupa primii eel trei voevocli
Radu-Negru, Mihal'u-voda

Dan-voda figureza un Stefan-vocla

CLXXII

Mailat in anul 1300". Despre acesta ni se spune ca : in Ltopiset

nu se afia inscris, dar cronograful Domnilor Serbiei arata ca. el

domnia la anul 1304, cand a pre'noit cetatea Fagaraplui".

De asemenea la incai: Anul 1300. La anul acesta aa scrie
anonimul romanesc : Stefan-voda Mailat let 1300, la ltopiset nu

este, larg la hronica stapanitorilor serbesci ii arata Ca la acest

vela domnind aii Mut cetatea Fagaraplui". Se scie ca incal

admite pe cei trel voevocli anteriori, facend insa o remarcabila reserva : at domnit Radul Negru, Mihail

Dan-voda, dar n' a t

domnit preste tOta. Tera-Muntenesca, ci numai pres te o p art e a e l ; despre Stefan Mailat insa el se indoesce,
observand ca cetatea Fagaraplui s'at facut prin oranduela lui
Ladislav voivodului din Ardl", i deci Stefan Mailat lui incai
Ii remane suspect.
In fine, Fotino cunesce i el pe acelai voevod, pe care'l numesce i Basaraba : ET6cpavo.; Boepaaq Ma:EXOCT Bisocapipae, citand tot
o fantana slavica : A Espptxt xpovoXoyia", o alta ins mai pe larg
decat cea citata de Cantacuzin i de incai, caci sub acela0 Stefan
Mailat se mentionza trel fapte :
1. Fortificarea Fagaraplui ;
2. 0 lupta contra regelui unguresc Anclrelu III, biruitere, dar
impacata ;
80 .

Trimiterea de un ajutor de Oste regelui serbesc Stefan

contra Tatarilor.
Durata cea atribuita domniril lui Stefan Mailat dela 1298 pina

la 1325 este o combinatiune propria, dupa obicelu, a lui Fotino,

care une-ori b nemeresce de minune, nu ins pretutindenea ; i tot
proprit 1ui Fotino este amruntul cel grqit ca regele serbesc Stefan
cel in cestiune a fundat manastirea Decian in Serbia, ceea-ce se
refera la un alt rege serbesc mai targit. Lasandu-se dara la o
parte aceste doue date subiective, cele trei de mai sus merita de
a fi studiate, *1 anurne prin ele et ajung la conclusiunea ca Stefan
Mailat nu putea s fie alt cine-va decat un Basaraba kinez oltenese din timpul lui Dan-voda dintre 1288-1298, un simplu cap
de Wire nurnit serbesce voevoda" intocrnal dupa cum sub Mihaluvoda Litenul Serbil numiat voevoda" pe Basaraba dela Balaciu.
Mai intalu sa se constate absoluta imposibilitate a celor trel
date de a se fi petrecut dupa mOrtea lu Dan-voda la 1298, i apol
lesne se va dovedi posibilitatea i chiar realitatea lor inainte de 1298.

CLXXIII

Regele Andre lu III a murit in Ianuarit 1301. Intre 1298

1801 n'a fost nici un resboiu sail vre-o resmirita in regiunea Car-

patilor. Prin urmare, in acel interval de timp Oltenil n'aa putut

sa alba nici o lupta contra regelui Andre lu III. Una la =n.
Regele serbesc Stefan Milutin n'a avut nici o ciocnire contra
Tatarilor dupd anul 1298, lar cu atat i mal putin ulteriorul rege
Stefan dela Decian, urcat pe tron la 1321, care nu s'a Mut nici
o data cu Tataril ; 1 deci in acel interval de timp Oltenii nu puteat sa dea Serbilor un ajutor contra Tatarilor. Doue la =n.
Cat se atinge de fortificarea Fagaraplui de catra Olteni la
1300 sail ce-va mai incOce, deja incai a observat neprobabilitatea
faptului.

Resulta dara ca nici un Stefan Mailat n'a facut ceea ce i se

pune pe socotela ca voevod oltenesc dupa anul 1298 ; nu resulta
insa ca inainte de anul 1298 dinsul nu putea sd le fi facut in
parte sail peste tot, adeca sub domnia lui Dan-vodd, ca unul dintre
Basarabil eel subaltern!. i aa a i fost.
SA me opresc mai intalu asupra M ail a tilo r. De vecuri ci
sint unul din nemurile romanesci cele mai respandite in tra Fagaraplui. Cel mal celebru dintre ei purtase tocrnal numele de
Stefan, trecuse la catolicism, ajunsese voevod unguresc al Transilvaniei, a sthpanit chiar FAgaraul, a trait fOrte rea cu Domnil din
Tera-Romanesca i din Moldova, mai ales cu Petru Rare, a fost

prins prin tradare de Turd. i a murit rob la Constantinopole in

1551. 0 ramura a Mailatilor a intrat in aristocratia unguresca,
dintre cari unul, contele Coloman Majlath, se falesce de a fi din
nemul Basarabilor. Ramura cea ma! docurnentald, scacluta de demult la terania, sint Mallatil din Dejani de linga Fagara, car! pastreza un crisov muntenesc dela Arlad-vodA, dat boierului Stanciu
Mallat la 1452. Fiind la mijloc numal vre-o 150 de ani, este f6rte
probabil ca top Mallatii se trag din kinezul oltenesc Stefan Mailat
cel de pe la 1300, unul dintre Basarabil cel devotati lui Danvodd,
insdrcinat a intari i a apra Fagaraul contra agresiunil din partea
Ungurilor.

0 asemenea insArcinare este intr'o legatura invederata cu actul

din 1291, prin care regele Andrelu III daruise Fagdraul Ungurului Magistru Ugrin. A urmat apoi in adever o scarmanela intre
Often!' i intre Maghlarl, dar lata cum. Cam peste un an, la 1292,
adeca in curand dupa expeditiunea Ungurilor contra Austriei: exer-

CLXXIV

citum contra ducern Austriae et Stiriae, tunc capitalem inimicum

regni", s'a resculat magnatul sacuiu Rorand (Roland i Lorand in
alte texturi), voevod al Transilvaniei Inca de pe la 1280 din timpul
regelui Ladislail Cumanul. Radicand stegul revoltei in Sacuime,
voevodul Rorand era fOrte periculos pentru Ungaria. Regele An-

dreiu III s'a grabit a pai el-insu1, dupa cum o spune inteo diploma din 1296 : quurn contra Rorandum voyvodam et fratres
suos) filios Thomae cum nostrae militiae multitudine armatorum
processissemus et castrum eorurn, Adrian vocaturn, facerimus obEste aprOpe de minte ca Rorand nu s'ar fi bizuit a se
.
rescula, daca nu avea vre-un aliat puternic din vecinatate, i nu
putea sa fie alt cine-va mai potrivit cleat voevodul oltenesc Danvoda, suprat tocmai de curand contra Ungariei. Oltenii, condu1
de Basaraba Stefan Mailat, vor fi lovit posesiunile unguresci de linga

tOra Fagaraplui. Regele Andreiu III n'a intarqiat insa a impaca

pe Dan-voda, temendu-se, negreit, ca revolta din ArdOl s nu se
generaliseze.

Astfel se explica fortificarea Fagaraului la 1291 i lupta con-

tra Ungurilor la 1292, cele doue fapte inregistrate in cronica cea

slavica din

Fotino. Nu mai putin plausibil este ajutorul

olte-

nese cel dat lui Stefan Milutin. Duman al Letinilor Mihalu-voda

i Barbat-voda, prin insai acOsta Dan-voda era prieten cu regele
serbesc, pe care la 1293 l'ati atacat Tatarii hanului Noga, stapan
atunci in Moldova i 'n Bulgaria. Dan-voda, nu avea nevoe de a
trirnite peste Dunre o ceta in ajutorul Serbilor, de Ora ce'l ajungea
o energica diversiune, arnenintand hotarele tataresci, cari nu eraii
departate la sud de Vlaca i la nord de Fagara. In ultimul cas
bratul drept al ml Dan-voda a putut s fie tot Stefan Mallat.
Rectificam cronologia fara a schimba faptele. Critica cea
ptrunclaOre nu destruge personalitatea lui Stefan Mallat, ci numal
precisza pe acest insemnat factor din istoria Olteniel de pe la finea
secolului XIII, un factor atat de insemnat incat numele lui a putut
sa apara posteritatil sub aureola mai-AA de Domn al Terei-Romanesci. Cu acesta ocasiune se verifica inca odata importanta datelor
analistice celor culese de Fotino.
Stefan Mallat Basaraba pe linga Dan-voda, 'Rite i pe linga
Mircea-voda, jOca, acela1 rol ca mai sus Basaraba dela Balaciu pe
linga Mihaiu-voda Litnul i Barbat-voda ; acela1 rol ca mai jos
Ivanco Basaraba pe linga Alexandru-voda, cate trel numiti de o po-

CLXXV

triva voevocli" in fAntanele istorice serbe, dei el nu erat cleat

nisce frunta1 dintre kinezil oltenesci.
Acuma dara se curdta terenul pentru istoria adevratulul voevod oltenese dela 1298 incOce, anume Tihomir sat Mircea I, fratele i succesorul lui Dan I din ramura Basarabilor din Romanat.

35. Mircea I i robia regelui Ottone in Oltenia.

Bibliografia : Ottokar von Horneck, Chronicon, in Pez, Scriptores rerum Austriaca-

Schacht, Aus und fiber Ottokar's von

rum, Ratisbonae 1745 inf. t. III p. 759-61.
Horneck Reimkronik, Mainz 1821 in-8 p. 17, 202 sq.; cfr. Jacobi, De Ottocari chronico
Austriaco, Vratislaviae 1839 in-8. Katona, Hist. critica t. VIII P. III, 139 sq. ChroN. Densuganu, Monunicon Budense ed. Podhradczky, Budae 1838 in-8 p. 227 sq.
Eder, Observationes p. 26-7.
mente pentru istoria ngrasuluI p. 57.
Orban, A
Szkelyfld, Pest .869 in-4 t. III p. 86 sq.
Rosier, Rom. Stud. p. 295.
Haner, Das
Konigliche Siebenbilrgen, Erlangen 1763 in-4 p. 135 nota. N. Densqiauu, Documente
Fejr, Cod. diplom. t. VIII vol. 5 p. 51-52; cfr. Karienburg, Geo1199-1345, p. 569.
graphie t..II p. 31. Karad2i6, Aeore t. II p. 879: cfr. Bezsonow, BoarapcRia nhdHll
Cojkovid, IBBaKiH gepHoroperia p. 115.
p. 43.
Laurian-Bdicescu, Magazin istoric
t. T p. 92.
A. .2fenopol, Istoria t. II p. 70 nota 2.

Mircea-voda domnise cel mult vr'o un-spre-cleci ani, intre Dan-

voda mort la 1298 i intre Alexandru-voda urcat pe tron la 1310.

In acest restimp voevodatul oltenesc se pare a fi fost preocupat
mai ales de trebile Ardlului, incepend dela 1300 cand. Unguril
fortified. Cronica cea municipala a Fagaraapued Fagaraul i
ului clice : 1300. Ist Fogaras abermahl erbaut", iar analele manstirii catolice de acolo : Anno 1300 Fogar denuo aedificata".
Oraul nu se afia in interiorul terei, ci la margine. Se nasce dara
o intrebare fircscd. : nu cum-va Ungurii vor fi cuprins numal oraul ? In ori-ce cas, stapanirea lor a durat prO-putin. Apucarea Fagaraplui i perclerea lui de catra Unguri, una i alta se explica
de o potriva prin evenimente politice bine cunoscute. Apucarea
Fagdraplui ce-va inainte de 1300 coincida tocrnai cu mOrtea lui
Dan-voda, cand va fi ocurs in Oltenia o turburare ping la noua
alegere domnsca, de care uor a putut sa profite voevodul transilvan Ladislat Apor; la 1301 insa mOre regele unguresc Andrelu
III, cand s'a intOmplat o turburare i mai mare in Ungaria, ba
chiar o anarchia de mai multi ani, i atunci la rindul set profita
Mircea-voda pentru a relua Fagaraul. Redobandirea de ast data
se pare a nu fi provocat lupta intre Unguri 1 intro Olteni, ci s'a
petrecut fara resboiu, cad peste putin dupa 1301 nol vedem pe
11

CLXXVI

Ladislag Apor in legatura de amicia cu Mircea-voda, voevodul transilvan avend acurn zor de ajutorul voevoclului oltn, i lied: de

buna voe a trebuit sa nu 'I mai dispute tera Fagaraplui cu oraul cu tot.

Dupa regele Andreiu III, mort fara motenitor, s'at ivit

trei pretender* : doi copilandri, principele Carol-Robert din Neapole i principele Venceslat din Bohemia, plus un neat : ducele Ottone din Bavaria ; un Italian, un Slav i un German, toti
mai mult sag mai putin inruditi prin aliante cu vechea dinastia
arpadiana a Ungariel. Cel mai cu drepturi i sustinut singur de
Papa era Carol-Robert ; cu tOte astea s'a ales mai intaiu Venceslat, care ins n'a intaNiat a se retrage desgustat in Bohemia,
cedend Bavaresului Ottone. Magnatil maghiari erati desbinati, lar

cel mai puternic dintre dinii i cel mai indrasnet era voevodul
transilvan Ladislat Apor.
Deja regele Anirelu III se speriase de voevodul Rorand, predecesorul lui Ladislag Apor. A cest din urma insa pe toti voevoqii transilvani fara exceptiune I-a lsat departe in cOda. El deveni ca un principe
aprOpe neatirnat al Ardelului. Eder ne spune Ca Ladislati calca in
piciOre privilegiele Sailor, i1 lua pe socotOla sa veniturile terei,

nu se temea nici de regele, nici chiar de Papa. Voevodul Rorand

fusese aliat cu Dan-voda ; voevodul Ladislag era acum aliat cu Mir-

Basarabil in genere pentru toti cei resvratiti in Transilvania contra Ungariei fiind ingredientul cel mai energic.
Ladislag Apor avea o fiica de o rara frumuseta. Regele Ottone,
o data incoronat in Buda, dorind de a deveni fOrte popular intre
Maghiari, a fost indemnat de a merge in Transilvania pentru a
lua in casatoria pe minunata flea a voevodului de acolo. A fost
o cursa. Ladislag Apor a prins rob pe regele Ottone i '1 tinea ferecat, astfel ca tronul unguresc devenia din nog vacant, ceea ce convenia ultimului pretendent Carol-Robert.
Descrierea cea mai importanta contimporana a robiel regelui
Ottone se cuprinde in cronica rimata a Stirianului Ottocar de
cea-voda, ;

Horneck, nscut pe la 1250 i care s'a amestecat nu o data in

afacerile Ungariei. Pe noi ne intereseza din acOst cronica cele
doue capitole 769 i 770. In resumat ne ajung urmatOrele sumare
ale lor : ,,Cap. DCCLXJX. Nach vielen angethanen Trangsalen, und
auf Bedrohung deren Konigen aus Servien und Bulgarien entlasset

Hertzog Ladislaus Konig Ottonem, und Ubergiebt ihn dem Wal-

CLXXVII

lachischen Fursten ; Diser Furst trachtet mit G-ewalt von ermeldten

KOnig die Ungarische R-3ichs-Kleinodien zu erzwingen ; Nach vergeblich angewendter Muhe entschlosse er sich, auff einrathen der
Wallachen ihn erbarmlich umb das Leben zubringen ; Erkrancket
hierauf tOdtlich, und durch Vermittlung etwelcher Frauen ertheilte

er ihme zwar die Freyheit, und wird darauf gesund, liesse ihn
aber nach erlangter Gesundheit auf ein neues gefangen nehmen.
Cap. DCCLXX. Der Furst aus der Wallachey stellet endlichen
KOnig Ottonem auff freyen Fuss, nachdem er wegen dessen gef) waltthatiger Anhaltung zu zweymahlen kranckh, und auff dessen
Losslassung eben so offt widerumb gesund worden ; Konig Otto
kommt hierauf in Reussen zu KOnig Georgen seinen Verwandten,
//und von dannen zum Herzogen von G-logau, allwo er sich mit
dessen Tochter in eine Ehe-Verbundnuss einlasset".
Aa dard : dupa ce Ladislati Apor tinuse in robid cat-va timp
pe Ottone, regele Serbiel i regele Bulgariel a intervenit amindoi
cu amenintri, cernd ca sd '1 libereze ; atunci Ladislati a dat pe
Ottone in manile Domnului Rornanilor, care s'a aratat i mai crud,
ba cat p'aci era chiar s ornOre pe regele, cdruia insa i-ati venit in
ajutor femeile dela Curte, ametincl pe Domnul prin tot felul de
rnijlOce bbesci, speriandu'l rneret, mai cu sama DOrnna, ceea-ce
sumarele de mai sus nu ni-o spun, dar iata textual :
Nu hrt, was da geschach.
Dern laydigen Walach
Ward aber wider we,
Verrer wirs denn e.
Da sprach aver sein Fraw:
Nu siech und schaw,
Wer wider Got vicht,

Wie er das richt! ...,

astfel cd Domnul Romanilor lasa in sfirF vrnd-nevrend pe regele

sd plece, fcOndu'l scapat in Galitia, lar de acolo in Prusia.
Fantanele cele grupate de Katona confirrnd unanim relatiunea
lui Ottocar de Horneck in trsurelel cele esenValc, mai explicit in specie Henricus Oettinganus : MCCCVII. Rex Otto ut magis Ungariam
tenere posset, consilio Ungarorum ei despondetur filia ducis Ladislai

Transsilvani ; sed postea insidris Alberti caesaris per Ungaros et

ipsum Ladislaurn capitur : plus anno detinetur. MCCCVIII. Otto
rex liberatur ; per Prussiam, Russiarn venit; ducis Glogaviae filiam
51,080. IV.

12

CLXXVIII

in via despondet". Numal particularitatea robiel la Mircea-voda,

unde regele Ottone era sa, fie chiar ornorit, nu se gasesce alurI
decat la Ottokar de Horneck, macar-ca o alusiune se ell, i 'n
2)

Chronicon Salisburgense: diu in captivitate detentus, et mortis

periculum vix evasit".

Este fOrte suggestiv la Ottocar de Horneck interventiunea

regelui Serbiel i al Bulgariei in favOrea lul Ottone, sub cuvint ca

el se inrudesc cu dinsul prin alianta cu regele unguresc Bela :
Nu gestund darnach unlang,
Daz der Kunig von Syrvey
Und der von Pulgrey
Fur die Warhait velnomen
Von Kawflewten, dy dar chomen,
Daz derselb Man
Sew von Sypp gehort an:
Wann sy warn auch an Underwint
Kunig Welans Tochter Chind,
Ais auch der Kunig Ott was ...

In adevr, principele bulgaresc Mihail dela ITidin era ginerele regelui serbesc Stefan Milutin, care intr'una din casatoriile sale tinuse

pe o nepOta a regelui Bela IV, amindol dara, der Kunig von

Syrvey und der von Pulgrey", erat direct sat indirect rubedenil
cu regele Ottone. Nemic nu p6te fi mai doveditor despre valOrea
informatiunilor lui Ottocar de Horneck, pe cart totui ROsler nu
se sfiesce a le boteza legendare : der ganze Bericht hat etwas von
dem Zuschnitt einer Legende".
Ambasada cea serbo-bulgara avusese o consecinta de o notorietate aa, clicnd europeana, i anume filca cea frumOsa a lui
Ladislat Apor, motivul robiel regelui Ottone, a fost casatorita, cu
fiiul lui Stefan Milutin, provoeand din partea Papel o excomunicatiune a voevodului transilvan la 1309 : quod inter Nobilem vi2)

rum Ladislaurn Wayvodam Transilvanum et dominurn Stephanum

Regem Servie tractatus habitus fuerat de filia ipsius Ladislai, ca,

tholica quiclem et ex catholicis orta parentibus..." Ambasadoril
dara aveat aerul nu atata de a scapa pe regele Ottone pe cat mal
mult acela de a departa, pe un logodnic : promisa Bavarezului,
fOta a fost data Serbului, mandra Saculanca trecnd dela un rege
la un alt rege.
plecancl din Ardl, ambasada duse peste
Dunre vestea cea patetica despre suferintele regalului prisonier,

CLXXIX

ceea-ce mi se pare a fi format simburele unel balade poporane

serbe, dui:a cum o vom vedO mai jos.
Uncle re fost'a inchis regele Ottone, de'ntalu la Ladislail Apor
si apoi la Mircea-voda? Ottocar de Horneck nu ni-o spune, dar nu

e tocmai greil de a nemeri cele dou resedinte, mai bine qicend

cele dou temn4e.
La 1309 Ladislat Apor resedea in Deva, de unde scriea amicis
suis charissimis universitati Saxonum de Cibinio" si de unde in
afaceri eclesiastice corespundea cu cardinalul Gentile. Cu atat mal
virtos la 1307 voevodul transilvan trebuia s fi seclut tot acolo

si tinea inchis pe regele Ottone la Deva, cel mai puternic vechiu

castel din Transilvania intregd, pe care pina astacli 11 admird cdltorul si de unde neminea n'ar fi fost in stare de a smulge pe
cine-va din manile lui Ladislat Apor. Deva n'a fost nici o data a
Basarabilor, desi nu e departe la nord de Hateg, pe care in secolul
XIII il stapanisera fr intrerumpere voevoclii oltenesci si unde se
vede a fi stat atunci Mircea-vodA, astfel ca regele Ottone dintr'o
temnitA in alta a trecut sub o buna pazA In apropiare, cAci o asemenea prada nici nu putea sd se expund la o mare distantA. Astfel
ambele resedinte sint indicate : voevodul unguresc in Deva la 1307
si cel romanesc in Hateg la 1308. Prin ambasada lui Stefan Milutin numele Hategului strAbdtu cu acea ocasiune la Serbi cu reputatiunea de o vestita inchisOre. Cu schimbarea cralului Ottone"
in eroul poporan Marco Craisorul", o balada serbd ne povestesce
acelasi motiv epic al scAparii dintr'o teribild robid prin ajutorul
femeil, intocmal ca si'n relatiunea lu Ottocar de Horneck, lar loca-

litatea ad se preciszA ca afurisita temnita din Hateg" :

Bozo inn Ha

Suet' Te6e Han!

Ragas 6jenie Ae.im6ana, MapHo !
IcaHaH Jia je Hamm y TaHHHHH,

Y Talinakif Aaaintoj uportaeToj,

de unde vine scaparea prin filca regelul de Hateg :

Ho yrneHa arijelly xrjoHojHy,
Mrnriy

urjepHy Hpaaja oH Aaalta.

SA nu ult a observa cd deja Bezsonov a explicat prin Hateg"

termenul topic serbesc Aaas" din punctul de vedere fonetic, fr

a fi dat tot-o-data peste firul istoric. Ambasada lui Stefan Milutin
la Deva si apoi cAsatoria filcei luf Ladislad Apor cu filul lui Stefan

CLXXX

Milutin limpelesce acuma prima origine a baladel poporane serbe,

unde un proceden folkloristic obicinuit a suplantat pe regele Ottone prin stereotipul Marco Craiorul, un personagiu real de pe la
finea ace1ula1 secol, cunoscut durnan al Romanilor, dar care n'a

fost nici o data la Hateg.

Plecand din Hateg, nu de pe aiuri, regele Ottone ajunse in
Galitia fara a cad din not in manile lui Ladislat Apor, caci nu
trecuse nicairi prin Transilvania i nici prin cercuri unguresci, ci
prin Criiana i prin Maraniural, pe unde Pah condus printre Romani nesce calauze de ale lui Mircea-voda. Ottone mai avea' cu
sine un amic devotat Maghlar, Emeric de Serny, caruia drept gratitudine 1-a acordat In urmd nobleta bavareza.
Aducerea lui Ottone rob la Szegedin i gonirea de acolo, pe
Carl le povestesce numal Chronicon Posoniense, interneiat pe un
sgornot fals, sint desmintite prin unanirnitatea fntanelor i chlar
prin bunul simt. 0 data stapan pe Ottone, Mircea-voda nu fa dat
inapoi lui Ladislan Apor, macar ca era o legatura la mijloc; cu
atat i mai putin dara ar fi avut nevoe de a'l trirnite la Szegedin;

iar Ladislati Apor la rindul set, daca ar fi reluat pe Ottone dela

Mircea-voda, rai nu l'ar fi dat partizanilor lui Carol-Robert, carula
1-a fost vrajma pina la 1310. Apoi mai este ce-va. Din Szegedin

regele cel gonit ar fi fost dus la Dunare i pe apa in sus, nu

expulsat prin G-alitia.
RumOrea cea culesa in Chronicon Posoniense este invederat
absurd, dar totql e interesanta prin rolul ce se da aci Magi-

strului Ugrin, aceluiall care, cu 17 ani inainte, se incercase prin

favOrea lui Andreiu III de a rapi dela Basarabi Fagaraul i care de

ast data, devotat lui Carol-Robert, umbla pe semne sa apuce pe

Ottone : Ladizlaus Boyvoda Otfonem Magistro Ugrino pre manibus,
faventi Karolo regi, in Zegedino tradidit ad suurn libitum, qui

postmodum dictum Ottonem Ducem de regno expulerune. Du

man cu Dan-voda, Magistrul Ugrin va fi uneltit acuma contra lui
Mircea-voda, in adever, voevodul oltenesc cauta recunoscirrta dela
viitorul rege al Ungariei, ori-care va put s isbutdsca, fie CarolRobert, fie altul, dupa cum o spune Ottocar de Horneck :
.

Frum und Er

Von dem Chunig chunftigen ;

CLXXXI

deci acea recunoscintA o cAtiga nici prin mijlocirea tocrnai a Magistrului Ugrin, nici predand pe Ottone d'a-dreptul lui Carol-Robert
care sigur nu era Inca, ci mai inteleptesce cleat tOte a scos pe
Ottone immediat afara din Ungaria, ba chiar i acesta ii rernanea
indatorit la cas de a recapeta corOna, ceea ce era fOrte cu putinta
in starea lucrurilor.

SA recapitulez. Urcat pe tron la 1298, Mircea-voda perde pe

la 1099 Rigaraul, pe care ins Ii relea dela Unguri inainte de 1307,
devenind aliat cu voevodul transilvan Ladislati Apor. Preocupat de
Transilvania, el nu se mai amestecA in afacerile Bulgariel ca in
trecut fratele seri Dan-voda, ci se aOclA la capetul opus al Olteniei

in Hqeg, unde la 1308 primesce rob spre pastrare pe regele Ottone, prins de Ladislati Apor; dar dupA un interval de timp se
resgandesce i'l face scapat in Galqia. Povestind acest epizod, con-

timpuranul Ottocar de Horneck ne spune ca Domnul Romanilor

era in tOte privirVe mai puternic decat voevodul transilvan i
decat principil cei de peste .Dunare:
Zu den Walachen,
Der an allen Sachen

Herre ob den andern was...

36. Alexandru-vod: Periodul sub regele Carol-Robert.

Bibliografia: Hasc led, Basarabil p. 6.Archiva istoria, t. H p. 7.Fotino, `knep:o.
p. 14 sqq.
A. Xenopol, Istoria t. II p. 77 sq.
Luccari, Copioso ristretto p. 49; cfr,
Gebhardi, Gesch. d. Wal. p. 281.
D'Ohsson, Hist. des Mongols t. IV p. 755 sq.; cfr.

lipyin in Aim'. Max. Hap. IlpocrhIgertiff 1878 t. CC p. 235. Boliac, Topographie

de la Roumanie, Paris 1865 in-8 p. 25.

Theiner, Monumenta Hungariae, Romae 1859
in-4 p. 513.
Io. Cantacuzenus, Historiarum 1. IV, ed. SPhopen, Bonae 1828 irk-8 t. I
p. 175, 475.
nacinix Apyurrsa cp6cKe CJIOBOCIIOCTII t. XII p. 450.
Donde, ZEROTH rcpaajeBa p. 181.
Engel, Gesch. d. Bulgaren p. 415.
Katona, Hist. critica t. VIII
p. 642.
Heinrich von Muglein, in Kovachich, Sarnmlung kleiner Stiicke, Ofen 1805
in-8 t. I p. 92 sq.
Fejr, Cod. Diplom. t. IX vol. 2 p. 307.
Walther, Res Michaelis,

in Paphl, Tesaur t. I. p. 31; cfr. Bauer, MOmoires sur la Valachie, Prancfort 1778 in-8
p. 180; Sulzer, Gesch. d. transalp. Daciens t. 1 p. 337...

Se intarnplase ca doi principi contimpurani din orientul Europei sa domnOsca de o potrivA fie-care cate_o jumatate de secol:

CLXXXII

cincl-cleci de ani statuse pe tron imperatul bizantin Than Paleolog

dela 1341 ping la 1391, 0 tot cinci-cleci de ani Domnul romanesc Alexandru Basarabg dela 1310 ping pe la 1360 : o regi-longevitate
exceptionalg chiar rn istoria universalg.

Afarg de Stefan cel Mare, nicl un voevod moldovenese sati

muntenesc n'a indeplinit fapte mai stralucite decat Alexandru Basarabg, cunoscute i recunoscute in strgingtate, vitOz frd smn
minte politicg la culme ; dar totu1 cronicaril notri Ii micurOzg,
Ii cluntese, II desfigureza, ba unil nici nu'l ating macar. Ping i
cel mai critic, Constantin capitanul Filipescu, se mulumesce de a
clice : Ce s fi lucrat el in Domnia lui, nimeni nu scrie".
Inainte de a se fi urcat pe tron, Alexandru-voda luase in cgsgtorig pe flica kinezului oltenesc Ivancu din ramura Basarabilor celor doljeni, dintre earl fuseserg voevoqii Mihai Litnul i Barbat,
astfel cg, vechea dumgnia intro Letini i intro Romanateni s'a stins
in persona filului lui Mircea I. In primele doue-trei decennie din
domnirea lui Alexandru-vodg, socrul set Ivancu Basaraba exercitg
o mare inriurire asupra afacerilor Statului. In urmAtOrele decennie
o inriurire tot aa de mare o exercita Vladislati Basaraba, filul
lui Alexandru-vodg din prima cgsgtorig. Din causa acestor marl
inriuriri succesive s'a produs o incurcAturg in istoria muntenOscg,
tergendu-se ping la un punct propria personalitate a lui Alexandru-vodg.

In unele isvOre slavice cunoscute lui Fotino

Eollubv

Ivancu Basaraba i Vladislav

Basarabg figurand in locul lui Alexandru-voda cu titlul de voevocli", care dupg obiceiul serbesc flu insemnza pe Domni, ci pe
hatmani, de unde o firscg, confusiune, Fotino a pus pe '16)v Boman,
rocncoaap"

pecPa. Bospdacce

-11 CSSOntt XpOVOXOTIOG,

f pe 013XmataX&3 Boefikq Bocasapcipa.g ca nesce Domni

deosebiti inainte de Alexandru-voda. Ivancu apare aci ca fost Ban

al Craiovel, MNog '771 Kpom(hpoteg, mai corect Basaraba din Dolj,

ceea ce se potrivesce; i pe dinsul, ca i pe Vladislav Basarala6, Ii

face Fotino pe amindol fratl cu Alexandru-vodg, ceea ce de loc nu
se potrivesce. Cgpetand astfel dou numi, cgrora le trebuig o ordine cronologica, Fotino combing pentru Ion Basarabg durata dela
anul

1325

ping la

1340,

-far pentru Vladislav Basarabg 1340-1345,

lsAnd apol 1345-1356 pentru Alexandru-vodg.

D. Xenopol aeIa pe Vladislav Basarabg la locul cel cuvenit,
adecg dupg Alexandru-voda, i acOrda acestuia din urma o domnig

CLXXXIII

de patru-cleci de ani : 1320-1360, ins totu0 ii rapesce un de-

cenia 1310-1320, in care baga pe ace1a1 Ivancu Basaraba. D.

Xenopol nu se intemelaza aci pe fantanele lul Fotino, ci pe un alt
text slavic, pe care e l'am analisat deja in studiul despre Basarabi", de unde Tata pasagiul : Aci este locul de a vindeca un

text, pe care ret rat imbolnavit unii istorici al notri, dei in

fond el este tot ce pOte fi mai sanatos. Vestitul imperat serbesc
Stefan Duan, vorbind despre coalqiunea tuturor popOrelOr hiveset' Stefan dela Decian la
)) cinate cari nvlisera, asupra tatalul
1330, numesce intre dumani :
HUHU TaCTII

flilEAEH,61,041

POCHOACTRO CAWKO H

AtlEAEHApc1 uova EitIkrApOtHri H Rm.:want;

LINA OrtHErk

HOOLITHX1%

NGHESIIIH)(It Ti1ktik1Hp TelTdph H

CrkillHHMK rocnom", adeca: Alxandru

tarul Bulgarilor, i Ivanco Basaraba socrul tarului Alexandru al

invecinaVlor Negri-Tatari, qi domnia Sassca, i ali domni cu
dinsul. In paleografia cirilica lesne confundandu-se grupul Ca cu
grupul m, hind-ca in acesta din urma i este legat cu a printr'o lin nil* care'l asmn cu cirilicul s, in loc de FOCHOACTHO calm)"
editorul Novakovi (Zakonik, 1870 p. XXIII) citise rOCHOMTHO
=MO, ca i cand ar fi vorba despre I a 01 din Moldova sail cine
11

mai scie despre ce, pe cand sint in joc numal Saii din Tran-

silvania, dominium Saxonum, CALIIKO find in vechea serbsca un

17

adjectiv dela GACK, de ex.: CAW RHIVIk fl$TEA4k = via Saxonum" (Da-

nial, RjeCnik, III. 81). Apoi pe Ivanco Basaraba istoricil rat pre-

facut in Domn al Terel-Romanesci, pe cand el era numal socrul

Domnului : Tc1CT fInOempa Ippa, lar acel Domn nu era Alexandru
din Bulgaria, mentionat deja deosebit in ace14 text, ci era celebrul
Alexandru Basaraba, pe care Stefan Dupn II numesce aci tzar

nal Negrilor Tatari, iqelegOnd prin acsta Nigra Cumania", dupa

cum numiati atunci Ungurii Romania (Ist. crit. I, 99). Cand d.
Xenopol clice : Ivancu Basarab, 1310-1320, este urmmul i probabil filul lui Radu Negru sad Tugomir Basarab. Despre acest

Ivancu se spune in legile sirbesci ale lui Stefan Duan ca el ca

Domn al Valachiel ar fi ajutat tarului bulgar Mihail (1323-1331)
in lupta acestuia contra imperiulul bizantin. Ivancu Basarab, urilmand exemplului dat de tatal set Radu Negru, mrita pe fata
lul dupa, Alexandru, nepotul 1 urmapl in tronul bulgresc a lui
Mihail etc. etc. in tOte acestea ne surprinde mai ales aritmetica
autorului, in puterea cariia un Domn mort la 1320 merge totu1
la resbolu intre anil 1323-1331, dupa ce de de-mult murise..."
)7

CLXXXIV

Inca o data, in textul serbesc eel de mai sus se vorbesce fOrte

limpede despre doi Alexandri :
1. Alexandru qap Mthraponn>
2. Alexanclru Aap tIpm[bunci TaTapb

iar Ivancu Basaraba este. numit socru al celui de al doilea, nici

de cum al celui de'ntalu, i deci nu 'Ate fi fliCi o umbra de incloOla ca, nu e vorba. de socrul principelui bulgaresc Alexandru, ci
anume al principelui rornanesc Alexandru. Ceea ce zapacise pe d.
Xenopol este ca in textul serbesc se mentioneza dol tzari bulgaresci ; atat pe Mihail, care domnia in realitate in momentul luptei
i. a i fost ucis in acea batalia, precum i pe Alexandru, care a
devenit tzar in urrna imrnediat dupa resbolu i luase de asemenea
parte la acea Walla, arnindol astfel tzari bulgaresci in cursul ace1ula1 an 1330, fiind mention* cu ace1a1 titlu in textul serbesc
cel scris mai trdit.
NicI un voevod oltenesc Ivancu Basaraba ca la d. Xenopol
n'a existat ; Ivancu Basaraba ins din Fotino, dei n'a domnit,
totui e interesant prin particularitatea ca fusese din Dolj, Mrivog
vijc Kpaitthpag, ceea ce nu se spune acolo despre ce1-14 ; era dara
din ramura cea doljena a Basarabilor, pae filu al lui Mihaiu-voda
Litnul sat al lui Barbat-vocla, ruda de aprOpe in ori-ce cas. Pe
cand traia inca Mircea-vocla, casatoria filului set Alexandru cu flea
lui Ivancu era o alianta de o inalta intelepciune politica, stingend
vramlia intre cele dou6 puternice ramure basarabesci 1 asigurand la ulteriOra alegere dornnOsca ginerelui celui romanatOn sprijinul socrului celui doljOn.
Desfiintandu-se voevodatul cel imaginar al ml Ivancu Basaraba,
dupa cum am desfiintat mai sus pe al lui Stefan Mallat Basaraba, sa

restituim lui Alexandru Basaraba intrOga durata reala a domnirii

sale cu incepere dela 1310, data eel fixza cronica muntenOsca cea
veche din Luccari.
Sub Mircea-voda trebul s fi inceput deja a se ilustra fiiul
set Alexandru, care nu mai era copil. Vrista acestul principe se
pcite calcula in urmatorul mod. La 1330, in rsboiul contra Ungurilor, el avea deja III in capul otirii, de sigur pe cel dol mai marl
Nicolae i Vladislav, cari nu puteat sa fie atunci mai mici de veo
20-25 de ani, prin urmare nascuti pe la 1305-1310, aa c ta-

CLXXXV

tal lor era pe la 1305 cel putin de 20 de anl. Aa dara Alexandru,

nascut e1-insu0 pe la 1280, era de vfo 30 de ani carpi s'a urcat
pe tronul oltenesc. Pind atunci, pe cand Mircea-vodd era rqinut
in Hateg, fiiul set Mexandru, viitorul prim intemeiator al Statului
Terel-Romanesci, incepuse a se call la lupte, pogorindu-se din FaOra i cuprinclend pOlele Carpati lor la stanga Oltului, mai intAiu
Muscelul, apol Argeul.
Cronica lui Constantin capitanul Filipescu nu scie nemic despre faptele lul Alexandru Basaralod, dar ii dd un supranume fOrte
caracteristic, pe care el-insu1 nu'l pricepe : Dupa ce a petit Dan),

vodd, a statut la Domnie Alexandru-vocla, care l e z i c s fie

fost de feliul lui Campulungen", iar in sumar ii numesce:

Alexandru-vocl. Ca m pulung en". Ca filu al lui Mircea I, ca nepot de frate al lui Dan I, Alexandru-voda, era Romanaten, in ori-ce
mod Often, nici decum MuscelOn. De unde dara acOsta porecla de
Camp ul ung en ? Pe Mircea cel Mare unil ( 31) il numiat Cozianul", find c cladise marOta manastire a Coziel, de care s'a ingrijit tot-d'a-una. Alexandru-voda, insa n'a cladit nici o data vre-o
manastire, nici pe aluri, nici la Campulung. Supranumele seu de
C am pul un g en cata dara sa alba o and sorginte.
Pe la finea secolului XIII, pe timpul lui Dan-voda sag ce-va
mai 'nainte, un Laurentius", fie Ungur, fie Silculu sag Sas, cdcl
numele nu lamuresce, Roman nu era nici intr'un cas, apucase Muscelul i 's1 dedea titlul de Comes de Campolongo", Tot ce se scie
despre dinsul este o pAtra funerard cu inscriptiunea : Hic iacet
Laurentius Comes de Campolongo Anno MCCC", La 1300 dara el
a murit. Nu cum-va in rOsboiu ? Alt conte strain n'a mai fost in
urmd la Campulung ; dar tocmal anul 1300 coincidd cu tineretile
acelui Alexandru-voda, carula poporul II pusese porecla de CampulungOnul", nu pentru c se nascuse acolo, ci pentru ca acolo
a fost primul voevod oltenesc, aeclat in scaunul Muscelului ca
intr'un punct strategic, de unde sa'01 intincla posesiunile mai departe, neaprat mai intalu Argeul. De aci tradqiunea despre un
Negru-vodd venit din Fagara la Campulung i apoi la Arge, tre
cend mai tarp Oltul i ales Domn de catrd Basarabl, da, ales Alexandru-voda la 1310 dupa mOrtea tatalui seg Mircea I, ales insa
nu pentru ca era filu de Domn, ci pentru ca, se aratase deja ca
cel mai vrednic dintre kinezi.
La urcarea sa pe tron, gait de Oltenia, afara de Hateg i de

CLXXXVI

Fagaras cu o

faia teritoriala intermediara din Sy lva Blacorun,

Alexandru-vocla stapnia in Muntenia Teleormanul i Vlmca la

Dunare, Muscelul i Argepl In Carpati. In intervalul dintre 1310

1330 sarcina cea mare a noului voevod era de a mai umple lacunele Munteniel in directiunea spre gurele Dunarii. Dupa pretiOsa
cronica din Luccari, Alexandru-voda, numit aci expres Negro
V oi evoda: fabricO la citta in Campolongo, e tirO alcune cormatoni in Bucuriste, Targoviste, Floc, e Busa". El tern tine di
minase dara mai intaiu cie tote Campulungul, pe care in adevr ii
apucase dela contele Laurentit Inca sub Mircea-voda pe la 1300,
i incepu in urma a intemeia treptat Tirgov*ea, Bucurescii, Buzul i Orapl-de-Floci. El n'a fundat nemic in Oltenia, caci acolo
nu era trebuinta de cucerire nici in Teleorman i'n Vlaca, cucerite mai de'nainte de catra unchiu-seti Dan-vocla, carula i se datoreza pOte direct sail indirect Turnul-Magurele i Giurgiul. Pina
la Braila i pina la Rimnicul-sarat Alexandru-vocla nu ajunse in
prima periOda dintre anil 1310-1340.
Pe teritoriul cel cucerit erail mai multi voevoqi sau kinezi
Romani, aeclati acolo din trecut, dupa cum o scim deja din diploma regelui Bela IV din 1247, i o multime de Cumani cu capeteniile lor, intinclendu-se spre resat-it peste Moldova, unde mai
remasesera inca 'Mari sat Mongoli dupa m6rtea faimosului han
Noga. Este de regretat c orientalistul D'Ohsson, istoricul posteritatii lui Cinghis han pina la Tamerlan, nu se preocupa de regiunea
Dunril ; din fericire insa el reproduce un extract din scriitorul
arab Nowairi .chiar din secolul XIV, de unde nol vedein ca ce-va
dupa anul 1300 Mongolii ocupail Inca o parte resaritena din TeraRomanOsca, apropiata de Dunre i pe care o nurniati dinii Avalac", ceea-ce deja profesorul Brun a explicat'o prin Valah". E de
crept ca. Mongolii se intindead cam ping, la Ialomita, unde vechiul
Ora-de-Floci, la Luccari Floc, n'are a face cu cuvintul Flota"
:

ille des flottes", dupa cum o presupunea Boliac, care nu sciea

ca Flota" nu avea sensul de corabil nidi chiar in limbile neolatine din Occident pina la secolul XVI, ci Oraul-de-FlocI este pur
i simplu o romanizare din tatarul Iflok". Districtul Ialornita pentru Mongoli era I flo k = Romani, precum districtul invecinat era
slavonesce pentru Bulgari cu acela0 inteles : V la c a. Cuprinpnd
Iflocul, Alexandru-voda gasise acolo pe Dtinare o localitate importanta, intemeiand Orapl-de-Iflo c, acleca intarind un p _met strategic

CLXIXVII

i comercial. De acelal natura, cata s fi fost cele-lalte creatiuni

topiceTirgovitea, Bucurescil i Buzul, nesce sate anteriOre devenind tirguOre i'n urma. tirguri : tirO alcune cortine di matoni".
Cucerirea Munteniei de catra, Alexandru-voda fusese inlesnit
pe de o parte prin numrOsa populatiune curat romanesca de acolo,

constituita mai de'nainte din kinezaturi sau mici Sttulqe solidare

intre dinsele, pe de alta parte prin principiul de subordinare, nu
de subjugare; cu alte cuvinte, voevodul oltenesc cel biruitor, acuma
Domn al TereT-Romanesci, nu se facea stapan, ci numai suzeran,
iar kinezil eel biruiti nu cadeat in robia, ci deveniat nurnal vasalt, platind un tribut pe an i ajutorul de 6ste la cas de trebuinta, nemic mai mult. Raportul kinezilor muntenesci catra Domnul Terel-Romanesci era acela1 ca i raportul kinezilor oltenesci,
unil i cei-lalti de o potriva din casta Basarabilor. Afara de marele
drept politic de a alege pe Domn i de a fi eligibili, aceiai positiune kineziala o aveati capeternile Cumanilor din Muntenia, oldanii" i olanii", cari ins, daca remanearl in tra, nu intarcliail
de a se romaniza.

Imputernicit printr'o munca de vr'o dou-cleci de ani, considerat acum cu drept cuvint de catra Slavi trans-danubiani ca
tzar al Negrilor-Tatare, cad.' stapania peste o mare parte de Cumani, Alexandru-voda pe de o parte a gonit pe Unguri din Severin, dand terel pentru prima Ora numele de Ungro-vlachia",
adeca teritoriu romanesc si unguresc sari pe ambele laturi" ale Carpatilor, 'far pe de alta, parte s'a amestecat fOrte energic in afacerile Bulgariel. La 1323 remanend vacant tronul imperial din Tirnov, Ii apuca Domnul Vidinului Mihail, suqinut mai cu sama de
Alexandru-voda, care 1-a dat o insemnata Oste de Romani i de
Cumani: 6 6 riv 're iaEay Grp:clay csovamtbv xat i! 0?) yxpoPX dc z coy xotT6t
/2

CSDp.p.-zEn.v oi)x OXiTtp,

tL Se

at Exuthx-iiv rapocXapcw", scrie

cu acOst oca-

siune contimpuranul Cantacuzen. Inteun alt pasagiu, dupa rnOrtea

lui Mihail, tot Cantacuzen ne vorbesce sub anul 1331 despre un alt
puternic njutor romanesc tramis Bulgarilor contra Bizantinilor, uncle
ne Spune tot-oclata ca Romanii se bat intocmai ca i Tatarii, fiind
mai toVi calari arcai i chiar buciumand tataresce : yop.toots a. 6

Fr, o

pacAs3).; o?) Extiag.g etvat, &XXCit Tok 1r6pav 'l'rpo

6/16axsoot zoi-g
Dec()i}atc et); th IroXXi slaty Eir7cozo!zat, xaTet app,117.-zEav irapOnctc IT* iv.7r),-fp

ro Ixt).0.txt aiX7cm1 c xpl-00./L"... Se p6te clice c ambii imp6rati succesivi

CLXXXVIII

dela Tirnov, Mihail 1 Alexandru, datoriserg cordna mai cu deosebire Domnului Terel-Romanesci. Este interesant ca in vechiul pomelnic al unei mangstiri bulgare din Macedonia intre binefacetori
e inscris Alexandruvodd, al cdruia nume are aci o scurtare curidsg
O lu r : Oaypa Boeeoae Baax", apropiata de scurtgrile slavice ale ace11114 nume : Olel, Olelko, O1u, dar diferind prin final. Se pare ea,
lui Alexandru-voda Ii cliceati Cumanii Olur-voda", cad un nume
cumanic aprOpe identic Ovlur" ne intimpina de doue off in ve-

stita poerna rusesc medievala despre expeditiunea principelui Igor

contra Cumanilor.
Sub raportul religios Alexandru-voda era din capul locului

de o tolerant extrema. Arnie cu Cumanii, intre earl erau mahometani i erat i buddhiti, el trdia fratesce cu pravoslavnicil Bulgari, dar nu era ref]. vequt nici la Roma. La 1327 Papa Ioan XXII
ii adresa o bula Dilecto filio nobili viro Bazaras Woyvode Transalpino", unde ii numesce bun catolic : tanquam princeps devotus
catholicus", intocmal dupg cum se adresa cu aceiai ocasiune catra
voevodul Transilvaniei, catra banul Slavoniei i catra contele Salomon al Braovului. Acesta din urmg, prieten cu Alexandru-voda,
se vede a fi fost acela care la 1330 a dat Romanilor o cdta auxiliarg de Sa1 contra Serbiei. SA se constate c intre 1320-1330
elementul sasesc din Aide arat, mai mult ca ori-cand alt data,
o vide nesupunere la autoritatea ungursca, o neastimperata veleitate de neatirnare, i de sigur cg nu pqin a concurs la acesta indemnul lui Alexandru-vodg. Intr'o 'Dula papala contele Braovului

pus la 1327 pe aceiai linig cu voevodul Transilvaniei, este ce-va

care merit de a nu fi trecut din vedere.
Despre resboiul contra Serbiei eU am vorbit deja. Cronica contimpurang a arehiepiscopului Danilo ne spune ca imporatul bulgar
Mihail cu toti aliatil sel se mica anume din Vidin : BIAABFIll ce ikapE,

Cl CILIIMII CBOIIMII OTb rpaaa cBorero caanuaaro amnia on ptimi raaroaremblle

AopaBa". Prin urmare, contingentul rornanesc trecend Dunrea la
Calafat, e evident ca, se compunea din Doljeni, cu atat mai virtos ca

in fruntea lor se afla tocmai kinezul cralovOn Ivancu Basaraba,

socrul Dornnului, iar cu dinsul se aflat i Saii, earl figuraii in
resbolu pe linga Romani i nici nu puteat strabate in Serbia decat
numai prin Oltenia. Dupg textul serbesc cel dela Stefan Duan se
intelege Ca tot Ivancu Basarabg, gall de Romani i de Sa1, mai
conducea alte cate-va cete senioriale abate cu Saii, pOte din Sacuii

CLXXXIX

cel nemultumiti de Ungaria : POCIIOACTEW camico if lipotthab C11111111311) TOGflop". AcOsta se petrecea in luna lui Iuli. Isbanda Serbilor a fast

stralucita, gratia, mai ales lui Stefan Duan, atunci baiat abia de
18 ani. Imperatul Mihail a fost ucis. Pcite i Ivancu Basaraba, despre care nu se mai scie nemic, dei dupa fantana cea slavica a
lui Fotino s'ar put admite ca socrul Domnului s'a intors in tOra,
i va fi luat parte la lupta contra Ungurilor, lupta urmata nu
mai departe dent in Septembre din acelai an. Regele unguresc
Carol-Robert, creclend pe Romani sdrobiti i voind a'i resbuna pe
prima lini pentru perderea Severinului, pornesce o formidabila
armata asupra Olteniei, unde ins a dat pept cu insu1 Alexandruvoda, insotit de fill sel : Bazarab Olacum et filios ejus", adeca de
Nicolae. 1 de Vladislav, caci al treilea flu Radu-Negru nu se nascuse sail se afla Inca in copilgria.
Niel o data Unguril n'at fost batuti inteun chip mai spulberat
i mai ruinos. Resbolul a durat peste tot vr'o se septemani,
pina pe la 10 Noembre. lii descrie nu numal incidental o multime
de diplorne dela Carol-Robert i dela filu-set Ludovic, dar mai ales
pe larg dol contimpurani : fantana din Thurotz sail din Chronicon
Budense 1 Enric de Muglein. Carol-Robert intra in Oltenia, apuca
Severinul i puse acolo un Ban unguresc. Alexandru-voda s'a grabit
a'i trimite o solia, propunend patru puncturi : 1. cedza de buna
voe Severinul cu ocolul lui ; 20. platesce 7000 marce de argint
drept cheltueli de resboiu ; 3. se indator6za a plati regulat tributul anual ; 40 va da ostatec pe unul din fiii sel la curtea regal.
Sa plece dara, maria ta in pace, clise Alexandru-voda drept incheiare, caci daca, vel merge mai departe, o vel pati-o : si veneritis
ulterius, periculum minime evadetis". Carol-Robert a respuns solilor
printeo insulta grosolana, 1 a mers inainte, cautand sa intalnesca

otirea romanesca, pe care ins n'o gasia niciria. Locuitoril din

drum dosiati la munte cu hrana, cu vite, cu tot. Falnica armata
unguresca nu mai avea ce manch. Ping unde ? Punctul de plecare
fusese Severinul ; punctul de ajungere a fost cetquea Argeului,
dupa cum nl-o spune fOrte precis regele Ludovic, fiTul Jul CarolRobert, intr'o diploma din 1347 la Katona : quum genitor noster
ad recuperandas regni sui partes Transalpinas cum valido suo
exercitu accedendo , ante castrurn Ar gas castra metatus
fuisset. ." Fata, cu acest text positiv, indicatiunea localitiT e ne.

controversabila. Deci dela Severin ping la Arge Carol-Robert mersese

CXC

prin regiunea cea mai muntOsa i cea mal padursa, a Olteniel,

prin Gorj i prin Valcea, cu o otire murind de Mille : in terra
ignota, inter alpes et montes silvarum, victualia invenire nequiret,
famis inedia ipse Rex, Milites, et equi sui laborare protinus in-

ceperunt.
Cetatuea Argeului, Castrum Argas", nu e Curtea-de-Arge,
care n'a fost nici-o-data intarita, ci mai la nord in creerul Carpatilor, chiar, pe malul Argeului, inteo positiune selbateca, este
ruina numita Cet at ea lui Negru-vod A. Aci, ca i 'n cronica
din Luccari, Negru-voda e nu alt cine-va decat Alexandru Basaraba
cel supranurnit Campulungnul". Pogorit din F6gara pe la 1300
pentru a goni pe Unguril contelui Laurentiii din Campulung, in
Muscel i 'n Arge el este Negru-voda cel istoric al legendel poporane, mai mult decat anterioril Basarabi cei cu capetele negre
pe stg i mai mult decat fiii sel Vladislail i Radul, earl gasira
cuibul deja gata.
D. Xenopol nu cunOsce castrum Argas", intemethndu-se numal
pe pasagiul cel citat de mine in Archiva istoricd din caltorul polon
Strykowski, unde clice : Regele ungar Carol radicand un resbolu

naprasnic asupra domnului muntenesc Basaraba, fu batut cu desvirsire prin stratagema de catra Muntenl i Moldoveni, astfel
incat cu pirtini al sel abia-abia putu scapa cu fuga in Ungaria.
)7Pe locul bdtdliei domnii muntenesci zidird o bisericd i rddicard
trei stdlpi de pdtrd, precum aqui eit-insumi in 1574, intorcndu-m6
din Turcia, dincolo de tirguorul GhergkiN, dou qile de drum
dela oraul transilvan Sibilu, in mull-V. . . Strykowski confunda.
Sail Ca el n'a inteles in forrnatiunea, ori ca, n'a fost bine informat,
oil mai probabil a incurcat propriele sale notite de calotoria, in
loc de Negru-voda" din Arge, care in adevr este in directiunea
Sibilului, punend tirguorul Gherghita din Prahova, care are a face
numal cu Braovul. Biserica, despre care vorbesce Strykowski, se
afla in realitate la cetatuea lui Negru-voda Inca in secolul trecut,
cand o pomenesce generalul- rusesc Bauer : Ces villages sont situ6s le long de la riviere d'Arges : Cit a de Negruli Wodi,
))c hapelle sur une tits haute montagne". De asemenea la Sulzer:
J)

1)

Tschetatie Niegrului Wodi, eine auf einem hohen Berge

nachst dem Ardschisch stehende Kapell e". Tot ce 'Ate fi mai
interesant, este rolul strategic al acestel localitati sub Mihalu VitOzul, dol secoli i mai bine du0 Alexandru-vod, nand ea erb,

CXCI

deja o veche ruing i purta atunci acela1 nume de Negru-v o d g.

Contimpuranul Walther, scriind in 1597 dupa o relatiune a logofotului rnuntenesc Teodosie, tradusa polonesce, ne spune ca pe la
1594, pe cand Turcii se intarlail in Tirgovite, Mihalu VitOzul, ateptand ajutOre din Ardl (vicini Transilvaniae Ducis desiderans
auxilia)" se retrgsese in fundul muntilor in vechea cetate Negruvoda (in montium quasi fauces, ubi munitae olim arcif.; Negrawoda)", pe care o daramasera de de-mult Turcil (a Turcis olim
//demolitae apparent rudera)" i care totu1 in timp de resbolu
remanea un excelent loc de adapost (loco receptui aptissimo)".
Nesciend romanesce, ci traducnd din polonesce, Walther voia cu
orl-ce pret sa intelga numele local Negru-vodd, i pe Regru l'a
priceput bine prin latinul niger", dar pe vodd prin polonul woda'
17

17

1)

care vrea s qica apg, i astfel a explicat peste tot prin: Nigra
aqua'. Lasandu-se la o parte acest qui-pro-quo, pasagiul din Walther e fOrte important. Sub Alexandru-voda castelul purtase dara
mai intaiu numelP de Cetatea Argeului, dupa cum il vedem in diploma regelui Ludovic ; apoi dupa mOrtea lui Alexandru-voda, in
memoria victoriel acestui mare principe, s'a pgstrat la popor pina
astach Cetatea luf Negru-voda".
Carol-Robert nu inaintase dara mai departe de Arge, castrum
Argas", i aci a fost bgtut pentru prima Ora. Istoricii notri
nu menVon6za dou batalie, dar a fost doue' in fapta, recunoscute intr'un mod expres de catra insql Carol-Robert intr'o

diploma din 1385, intarita apol de regele Ludovic la 1354 : nobis

;lin terra Transalpina, ubi per Bazarab Olacurn et filios eius dictarn
terram nostrarn Teansalpinam, in praeiudicium Sacri Diadematis
,Regii et nostri inficleliter detinentes, nobis et validum genti no-

strae, ibidem nobiscum habiti insultus hostilis, semel et

s e-

ll

cun do in quibusdam locis districtis et silvosis indaginibus, firmis

11

exstirpatis saevissime obviavit... Deci semel et secundo" a

fost dou batalie, din earl prima ling. Arge, unde Carol-Robert
a fast atat de strimtorit, incat se vclu silit a cere pace: treuga
ordinata cum Bazarad et data fide". Ce a facut atunci Alexandruvoda ?

Batjocorit de catra semetul suveran al Ungariel, de catra unul

din cei mai puternici monarchi al Europel, de catra acela care
stetea cu un piclor la Neapole i cu cela-lalt la Buda, Alexandru-

voda trebula cu orl-ce pret

sdrob6scal fiind-ca altfel Carol-

CXCII

Robert ar fi revenit asupra Romaniel cu setea de resbunare, cu

forte noue i mai bine pregatit. Generositatea pentru duman insemna in casul de fata o tradare catra patria. Dupa prima bgtaia
se mai impunea o a doua : sernel et secundo". Mexandru-vodd
a dat cglauze, earl sa scOta pe Unguri din tra in directiunea cea
mai scurta spre TimiOra, trecnd din not Oltul. S'a intins o
grOznica curs in Gorj aprOpe de hotar. Maghiaril s'an simtit d'o
data intr'o vagauna riposa, incungiurata de stand peste stand, din
virful carora Romanil le aruncati sageti i bolovani in curs de trei
qile, fara put* de fuga sail de aprare. Eram noldice cronica
cea ungurscaprini ca pescil intr'o mrja : sicut pisces in gurgustio vel in reti comprehensi" ; ai notri adaoga ea cadeati
impregiur ca nesce musce : cadebant in circuitu quasi muscae".
Travestit, regele a scapat cum a scapat cu putini al sel, dar pina
la mOrte nu s'a mai gandit vre-o data de a se intOrce in Romania.
A mai dornnit el veo dol-spre pee ani, in intervalul carora Alexandru-voda n'a mai avut nici o superare din partea Ungariel.
Peste un secol i mai bine, Stefan cel Mare a scos pe socotla
Polonilor o nou editiune a invtgturel marelui Basaraba. Polonil
dinteo parte, .Unguril din cea-laltg, acusati pe Romani de perfidia.
Negreit cg Goliath numia tradator pe David. De 'naintea lui Dumnepti i de 'naintea Omenilor, a scgpa -tra sa este culmea virtutil
in ori-ce impregiurare i cu ori-ce arma, ori-ce arma i ori-ce
impregiurare.

In armata lui Carol-Robert era o multime de misionari papall,

siguri mai de 'nainte de infrangerea Romanilor, pe call se pregatiail deja a'i intOrce la catolicism cu voe sat fgra voe. Mal top.' ail
fost rnacelariti. Cronica ungursca deplange mai cu amgraclune
acst avangarda a Papel : Proh dolor propinavit illis amaritudinem , cuius memoria flebilis est ; nam ibi occubuerunt tres Prepositi, videlicet Magister Andreas Prepositus Ecclesie Albensis,
vir valde venerabilis, Vice-Cancellarius Regie Maiestatis existens,
curn Sigillo Regis periit. Item Michael Prepositus de Posoga, et
Nicolaus Prepositus de Alba Transilvana. Item Andreas Plebanus
d e Sarus, et Frater Petrus de ordine Predicatorurn, vir honestus,
dire mortis poculum acceperunt ; quia in cerebra capitum eorum
ligneos clavos miserabiliter affixerunt. Quidam etiam Sacerdotes,
qui erant Capellani Regis, sunt occisi..." Cronica slavica :din
Fotino observa i ea : Romanil ucideati i sfaramati cu ciomegele,
77

12

cxcid
Oa pe nesce. lupi turbot), mai ales pe caiugaril papistai, cari se
tineat de 6stea unguresca". Totu1 personal Alexandru-voda nu
ura pe Unguri, dupa cum nu ura nici pe catolici. Ce-va inainte sat)
ce-va dupa 1330, prima sa nevesta, Romanca, flica kinezului Ivancu
Basaraba, muma viitorilor dol Domni Nicolae i Vladisla v, a murit;
i Alexandru-voda, barbat deja de peste cinci-cleci de ani, lua in
noua casatoria pe Clara, catohca, flea a unui magnat Ungur, muma

lui Radu-Negru i a doue flee. Despre =bele aceste insoirl volu

vorbi pe larg mai la vale.

37. Alexandru-vod: Periodul sub regele Ludovic.

Bibliografia: Etymologicum magnum, v. Alimos; ibid. v. BAdesc1.

Ioannes de Sikul-

lew, in Schwandtner, Script. rer. Hung iricar. t. I p 174, 177. N. Densufianu, Documents
vol. I p. 697, vol. II p. 22, 25, 37, 58, 60, 99, 149, 181. Fotino, Tycopia t. II p. 18.
Tunuslii, trad. Sion p. 123.
Villani, Croniche, Trieste 1859 in-8 t. II p. 82, 124.
Karamzin, /ICTOpla t. IV nota 253. Chronicon Dubnitzense ap. Podhradczky, Chronicon
Budense p. 277. Miklosich et Midler, Acta Patriarchatus Constantinopolitani, Vindobonae
1860 in-8 t. I p. 383 sqq.
Rada Grecnu, Letopiset, Mss. in-1 la d. Gr. N. Mario.
N. Iorga, Acte i fragments, Bucuresci 1895 in-8 t. I p. 9.
Miklosich, Monumenta
Serbica p. 146.
Xenopol,
G. Wenzel, Okmanyi kalaszat, pest 1856 in-8 I p. 18..

Istoria t. II p. 73, 77 sq.

La 1342 m6re Carol-Robert, fiiul sal Ludovic urmand pe tronul unguresc. Necunoscend apucaturile noulul rege i preferind In
ori-ce cas a'l lovi din capul locului, pina cand nu s'a intarit Inca,
Alexandru-voda 1-a strins Ostea i a indemnat la revolta pe Saii

din Ard61, ou carl trise bine Inca din timpul lui Carol-Robert.
Unil dintre boierii oltenesci opunendu-se resboiului contra Ungariei, voevoclul I-a pedepsit cu o extrema asprime, astfel ca unii
din el ail fugit la regele Ludovic, buna - Ora, Carapat cu tot
nemul Zgrnescilor,, despre cari vorbesce diploma regesca din
1359 : nos attendentes fidelium serviciorum merita Karapath,
Stanislai, Negoe, Wlayk, Nicolai et Ladislai filiorum Ladislai
filii Zarna, Olachorum nostrorum fidelium, qui eo temp o r e

quo Alexander Bazaradi, Vajvoda Transalpinus, nos

pro Domino naturali recognoscere renuebat,

ut
ipsos non rerum damria, non vastus Possessionurn, nec mortis in-

iurie, nec aliorum periculorum terrores poterant ab huiusmodi fidelitatis constantia revocare ; imo relictis omnibus possessionibus
eorum et bonis in Transalpinia habitis, nostrae Maiestati se obtu51,080. Iv.

13

CXCIV

lerunt fideliter servituros". Voevodul avea dara dreptul de a recurge la cea mai mare stranicia in privinta boierilor color nesupu1
in timp de rsboiu : confiscarea averii, tortura i mOrtea. Gel patru
boieri olteni fugind in Ungaria, s'ati distins acolo prin vitejia, mai

ales in luptele contra Venetiel la 1345, i a capaat o multirne

de rnoie dela regele Ludovic. In Transilvania insa resboiu nu s'a
intarnplat. Aratand multa energia i dibacia, regele Ludovic in 1348
pe de o parte a intrat in Ardl cu Ostea contra Sailor, cari s'ag
potolit, iar pe de alba parte a isbutit a itnpaca pe Alexandru-voda,
care era multurnit de a'i asigura stapanirile ardelenesci cele vechi ale
Basarabilor : Hategul, Sylva Blacorum i Fagaraul, caci Severinul de

de-mult nu apartinea Ungurilor decat mai mult de nume. Donmul

Terei-Romanesci merse dara in Transilvania la intalnire cu regele
Luclovic, recunosct pe suzeran i i se inchina ca vasal feudal. Relatiunea contimpuranului Ion de Kikullew respira marea bucuria a
tuturor Ungurilor fata cu supunerea unui principe atat de puternic
i atat de vitz, pe care Carol-Robert, srnerit de dinsul, nu putuse
a'l smeri nici o data : Cum autem esset Rex in partibus Transilvanis, quidam Princeps seu. Baro potentissimus, Al exander Waivoda

Transalpinus, ditioni ejusdem subiectus, qui tempore quadam Caroli regis, patris sui, a via fidelitatis divertendo, rebellaverat, et
per multa tempora in rebellione permanserat ; i din diva aceea
adaoga cronicarul ungurescAlexandru-voda a remas pentru totd'a-una credincios regelui Ludovic : ab illo tempore fidelitatem
conservavit". Acsta insemnza ca nici o data regele Ludovic n'a
atins stapanirile cele ardelenesci ale voevodatului oltenesc ; ce-va
mai mult : Unguril pe Olteni i Oltenil pe Unguri s'ati ajutat unit
pe atii fratesce contra Tatarilor ; pe la sfirit insa, dupa cum o vom
ved, Alexandru-voda a crept de cuviinta de a supra pe Unguri.
Cronica lui Radu Grecnu, dupa o fantana necunoscuta, represintd impacarea lui Alexanclru-voda cu regele Ludovic ca silita
prin navalirea Ungurilor in pra-Romanesca, ceea ce e absolut fals,
de vrerne ce Ion de Kikullew, contimpuran i chiar Transilvanen,
nu numai fixza locul, dar mai constata ea, Alexandru-vod a venit

de build, voe : sua sponte". Fantana lui Grecnu e totql interesanta prin finalul : merse la Craiul cu marl daruri, cu o mie de
grivne de aur, de s'au inchinat i se fagadui cati va da dajde pe
an ; de acsta Mae bine paru Craiului i'l darui cu frumOse daflruri i'l slobozi ca sa domnOsca in pace". Aceia1 fantana necu-

noscuta a lui G-recOnu mai cuprinde o alta notqa fara alturare

mai importanta, pe care o voiu reproduce indata mai jos.
Este invederat c, cronicarii notri posedati din cand in cand
cate un fragment forte vechiu, remas necunoscut nou, pe cari
ins une-ori ei nu le iiIelegeail bine. Aa este i fantana cea slavica
a lui Fotino, cand ne spune ca : la 1347 Alexandru-vodd se alia

cu hanul tataresc de peste Prut, navalind amindoI in Ardl din

dou parV, astfel ca regele Ludovic a fost silit a face pace". Navala Tatarilor contra Ungurilor in Transilvania e adevratd, ; anul
1347 este Orai adevrat; participarea Domnului Terei-Romanesci
e de asemenea adeverata ; dar totalitatea naraVunil e greita. De
Fotino se apropid apoi fantana cea necunoscuta din Tunuslii, care
vice Dupa, Letopiset se vede ca Alexandru-voda la anul 1345 a
avut rasboiu cu Ludovic regele Ungariel, i ca la anul 1346 a
intrat in Ardl ca *tor al Tatarilor". De uncle Ore tOte acestea ?
Rolul cel mare al lui Alexandru-voda in al doilea period al
domnirii sale a fost intregirea Statului prin gonirea desavirita a
elementului tataresc din Muntenia i chiar dintr'o mare parte a
Moldova Prin urmare, nu cu Tataril trebtfla sa se alieze voevodul
romanesc contra Ungurilor, ca in fantana lui Fotino i a Tunusliilor, ci vice-versa. Sint fericit de a putO grupa ad destule materialurI pentru a limpeqi aprOpe definitiv acOsta cestiune pina acum
atat de obscura.
Fantana lui GrecOnu scrie : Iar cand la la 6856 (1348)
flmerse Laio Craiul intr'ajutor lui Cazmir craiul Leesc ca sa scOta
Cracaul dela Iano cralul Cehilor, i Fag scos cu mare rasbolu,
inteacea yard lovird Tdtarif, in Arda. Deer, Craiul trimise o01', fO
porunci 1u Alexandru-vodd sd fie el mai mare preste o2ti i sd se
bald cu Mara, ti s'aii beitut la Slcui 2 zile ii aU biruit pre Tdtart, i i-cal tdiat i -ad robit fcirte rdu, ci a prins i pre Atlanz
Sultanul Tdtdresc 0 tail tdiat capul, iar altil robi mulki i stegurf
1-ag trimis legatsf la Craiu in Vdi0grad".
Anul 1346 la Tunuslii, 1317 la Fotino, 1348 la GrecOnu, este
fara indoela acelai fapt, care s'a incurcat la Fotino i la Tunuslii, s'a
potrivit bine numai la GrecOnu, i acelai fapt ne intirnpina la Ion de
Kikullew, care insa nu preciseza data, ci pune numal dupa anul 1345,
adeca dupa ce regele Ludovic ajutase Polonilor contra Bohemilor, Iar
:

31

27

))

despre Alexandru-voda nemic, rnarginindu-se a mentiona pe voevodul

transilvan Andreiu Latzkofi cu Sacuil: cum Siculis nobilibus et valida

CXCVI

gente". Numele Hanului Tatarilor 'Arta aci acelaV nume ca i la

GrecOnu : cum principe eorum nomine Athlarnos" . Tot ap, in
Chronicon Budense, care ne mai lamuresce ca s'ati petrecut succesiv dou lupte cu `Mart' in Moldova : Tartari Anno 1346 duplici pugna in Moldavia victi".
In desacord cu cronicele muntenesci, cronicarii maghiari se feresc

de a celebra victoria Domnului Terel-Romanesci, sub care se aflat

WWI cu voevodul transilvan. Sa observ ca acest voevod se pare a fi
lost amic din tinerete cu Alexandru-voda, fiind filu al acelui faimos

Ladislat Apor, care fusese atat de string legat cu Mircea-voda.

Dacd. Ladislail Apor recunoScea pe la 1307 lui Mircea-voda ca e
mai puternic decat voevodul transilvan, cu atat mai mult Alexandruvoda intrecea acuma fOrte departe In putere pe Andreiu Latzkofi,

pentru care nu era deci o injosire de a figura pe a doua linia.

0 alt cronica de proveninta ungurescd, aa numitul Chronicon
Dubnitzense, iardl nu vorbesce nemic despre Alexandru-vodA, nici
despre voevodul transilvan, numai in genere despre Unguri : Si .
culi cum paucis Hungaris". Aci ni se spune ca a fost dou lupte :
la 1345 i 1346, ambele afara din teritoriul ardelOn, ci la `Mari,

in terra Tartarorum", adeca in Moldova, din earl in cea de'ntaiu

a perit Othlarnus", cumnatul marelui han ttaresc : 'princeps valde
7)

potens, secunduS post Kanum, qui habebat in uxorem sororem

ipsius Kani".
Aa dara Mntanele romanesci atribue lui Alexandru - voila
victoria asupra Tatarilor, fan a tagdclui participarea cea activa
a Ungurilor, pe cand fantanele unguresci pastr6za o tacere absoluta asupra Romanilor, reservand gloria intrega numai Ungurilor,
unele i altele avend in vedere totu0 acelqi fapt, petrecnt dupd
resboiul cel intre Poloni i intre Boherni, care avusese loc anume
la 1345. 0 curicis analogid : cronicaril unguresci ne asigura cd
Unguril ajutasera pe Poloni contra Bohemilor ; cronicarii Poloni,
de'npotriva, nu vorbesc nemic despre ajutorul unguresc ; de aci
istoricul maghiar Katona se plange cu drept cuvint ct Polonul
ascunde pe Unguri pentru a'i lauda exclusiv pe compatriqii sel:
nullam tamen mentionem Hungarorum auxiliariurn facit, ut totam
profligatorurn Bohemorum gloriam suam Polonis vindicet" . Dar
Ore nu intocmai astfel procede Ungurul, ascunclOnd pe Romani?
'SA cercetarn.

Prima lupt en Tatarii, coincidand cu resbolul cel polon-bohem,

CXCVII

se fixOza la anul 1345. Ea a fost cea mai celebra prin peirea hanului Atlamos, devenit la Romani cred eq un personagiu epic
Alimq in balada poporana :
Departe, frate, departe,
Departe i nici pr-fOrte,

Sus, pe sesul Nistrului,

Pe pAmintul Turculul...,

care este invederat un erou tatresc :

Haiduc din t ra de jos,
Nalt la stat,
Mare la sfat
Si vitz cum n'a mai stat,

pe care adversarul Ii mustr :

Ce ne calcl moiiIe
Si ne strici finetele?

Respandita in Moldova, in Muntenia i'n Banat, acst balada, exprirnend in culori admirabile motivul fOrte simplu de un minunat
calaret cotropind paminturile altora i murind vitejesce cand e
surprins i. lovit pe neWeptate, este veche de tot i pastrOza pretutindenia un caracter mongolic.
Dupa prima luptg, Chronicon Budense i Chronicon Dubnitzense

mentioneza o a doua la 1346. E sigur ins ca ad mai urmat contra

Tatarilor alte expeditiuni pina pe la 1852, In cari t6te Alexandruvoda trebuia sa fi jucat rolul cel de apetenia, prin insW positiunea
geografica a noului Stat rornanesc, i 'n earl t6te Romanii a fost
ajutati de Unguri, fiind i. acWiia interesati de apr6pe, mai ales
Sacuil.

Cheia tuturor acelor expeditiuni ni-o da cronicarul florentin

contimpuran Mateo Yillani in capitolul LXXII din cartea II, in
care ne povestesce resbolul intre hanul Tatarilor i intre regele
Proslavilor : il re de' Proslavi", care nu era catolic : infedele",
i era tot-o-data vasal al Ungariei : suddito al re d'Ungheria", in
cursul anului 1351, cad vestea s'a afiat in Florenta in aprile 1352 :

questa novella avemmo da piu e diverse parti in Firenze del

mese d'aprile 1352". Singurul posibil rege ne-catolic vasal al Ungariel invecinat cu Tataril era Alexandru-voda, a cruia porecla

Basaraba, trecuta prin Br osrab, a ajuns la Italieni ca P r o

MECV111

sl av o, ce-va asa cum germanul Burggraf" a devenit la Unguri

porkolab", de unde al nostru parcalab". Numind pe Basarabi
Proslavi", etimologia poporana italiana ii considera ca pro-Slavi" :

slavisatI sat pe jumatate Slavi. Afara de Basarabi, este absolut

peste putinta de a pricepe pe Proslavi din Villani. Istoricul polon
Naruszewicz si istoricul rus Karamzin explicati Proslavia prin orasul

polon Braclaw sa Bratzlaw, dar nu se puteail intelege unul cu

altul asupra vre-unui principe feodal macar mititel de acolo, cad
nu se gasia de loc, s'apoI nicI ra nu era vasala Ungariel.
Thin urmare, cronicarul florentin vorbesce necontestabil despre
))

re de 'Basarabi" sa re di Basarabia", dupa cum tot atundi

Serbii numiati Tera-Romanesca Bacapa6naa, de exemplu intr'un trac-

tat comercial cu Ragusa tocmal din 1249, adeca sub Alexandruvoda : opyzilta ra 116 Hod HIE y Eyrape r y Eacapa6nay 8611!JII0 ..."
A se baga de &ma in trcet, ca Ragusanii mai in specie respandlat
in Italia in secolul XIV noutatI politico din Serbia, din Bulgaria si
din Romania, astfel ca dela dinsii a putut s strabata peste Adriatica numele Basarabilor.

Villani ne spune ea, inainte de 1351 Basarabil fusesera deja

in lupta cu Tatarii Avvenne in quest'anno, che un re del lignaggio de'Tartari, avendo avuta la sua gente briga col re di Proslavia infedele, avegnache suddito al re d'Ungheria, e fatto danno
))
l'una gente all'altra, ii detto re de'Tartari sentendosi di grande
potenza, per prosunzione della sua grandezza, ovvero per trarre
:

la gente del suo paese che aveano a quel tempo grandissima

fame, uscl del suo reame con infinito numero di gente a pie e a
cavallo, ed entre nel regno de'Proslavi". Dupa acest text, res77

bolul din 1351 nu este decat o consecinta a resbOielor celor anteri6re intre Alexandru-vocla i intre Tatari, incepencl dela 1346,
cand perise Atlamos, cumnatul hanului. TatariI erat irritati cu
tot dinadinsul contra Domnulul Romanilor. De asta data, ca i
inainte, regele Luclovic I-a tramis cu graba in ajutor o armata
maghIara, de sigur din Ardl, pina cand Alexandru-voda, singur cu
Romanil, opria nenumratele cete ale Tatarilor : II re de'Proslavi
colla sua gente si fece incontro a quella moltitudine per ritenerli
a certe frontiere, tanto che avesse ii soccorso dal re d'Ungheria,
,,il quale di presente vi mand quarantamila arcieri a cavallo: e
aggiuntosi colla gente del re de'Proslavi, di presente commisono
1,1a battaglia co'Tartari. .."
1)

CXCIX

Bata lia a turnat irOie de sange : la lena manc agli uomini,

e lo taglio alle spade, e le saette agli archi". Percl6nd mil i mil
de morti, totu1 Tataril ati remas neclintiti pe loc. Romanii i Unguru a fost snip' a se retrage, ateptancl ajutOre. Atunci ins, ne
mai vedend pe dumani, o panica cuprindend pe 'Mari, el ail parasit campul i s'at intors in Ora lor : si tornarono addietro in
loro paese".

Dela 1345 pina la 1352, avut'au clan, i Romanil un al lor

resboiu de Opte ani. In acel interval Alexandru-voda cuceri restul Terei-Romanesci : Rimnicul-sarat i Braila, peste cari se va

mai fi intins asupra Moldovei de jos spre gurele Dunril: intregul

Stat aa cum l'a lsat fiilor. Peste doi ani, la 1354, Romarni ati
mai intreprins o ultima expeditiune contra Tatarilor, acuma nu
pe teritoriul proprit, ci departe peste Nistru pina Ia Bug, insotind
pe insui regele Ludovic cu Ungurii 1 cu Polonii, peste tot 200,000

de caIareti : in quest'anno e in questo medesimo tempo, scrie

Villani in capitolul V din cartea IV
Lodovico re d'Ungheria
accolse suo sforzo, e di quello di Polonia e di quello di Pr oJ)s cla via suoi uomini, e apparecchiato grande carregio di vittuaglia, con dugento migliaia di cavalieri andando quindici di per
luoghi diserti con grande travaglio, pass6 nel reaine d'un gran
re della gesta de' Tartari.
Nu se scie, daca in capul Romanilor va fi fost insu1 Alexandru-voda, orn deja de vr'o 74 de ani;
mai curand vre-unul din fiii voevodului : Nicolae, Vladislav sat
PI

Radu-Negru.

In tot timpul expeditiunilor tataresci regele Ludovic se afla

intr'o desa corespondenta cu Alexandru-voda. 0 proba despre acsta
ne intimpina in diploma din 1355, unde se lice ca. in trecut episcopul catolic din Oradea, se vede un prelat fOrte farniliarisat cu
Romanii, Meuse din partea regelui mai multe drumuri la Alexandruvoda in interesul intelegerilor *diplomatice : ad Alexandrum Bozo), rabi Wayvodam nostrum Transalpinum occasione pacis et concordiae inter nos et eundem tractandae, disponendae, et firmandae,
pluries pr o ficiscen do effectione sedula studuit exhibere, et
exhibet in omnibus nostris negociis, quae occurunt successive...
La acela1 interval de timp, in legatura cu acela0 episcop de
Oradea cel atat de legat cu Alexandru-voda, se rapOrta o bulla
f6rte remarcabila a Papel Clemente VI din 1345, de unde pe de
o parte resulta ca Domnul Terei-Ronlanesci se arata bine dispus

CC

pentru catolicism, avend negreit un mare folos politic al momentului, lar pe de alta parte se inira aci mai multi voevodi i kiEpiscopo Waradiensi necnon Nobilibus viris
nezi romani :
Alexandro Bassarati, et aliis tarn Nobilibus quam popularibus
Olachis Romanis, Nicolao principi de Remecha, Ladislao Voyavade
de Bivinis, Sanislao de Sypprach, Aprozye Voyavade de Zopus,
et Nicolao Voyavade de Anginas". D. Xenopol are dreptate cand
dice : Alexandru Basarab este voevodul Munteniel ; cei-lalti insa
nu sint nesce voevodi vasall ai acestula din Muntenia". In adever,
Papa dice in bulla ca se adreseza catra fruntaii Romani din Ungaria, Transilvania, Muntenia i Banat : in partibus Ungariae,
Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiis". Mara. de Alexandru-vodd,
tigureza clan, Ardeleni, Bdndteni, Crieni i Maramurdeni, pe unde
i eraii voevodi i kinezi Romani pe atunci ; ins numirile topice
din text nu se pot precisa, i eti unul nu admit de loc equivalentele cele propuse de d. Xenopol, bund-Ora cd Syprach este satul
ardelen Siplac, lar Zopus este satul Tap de pe Tirnava. Sigur este
numa dora ca Ladislaus Voyavada de Bivinis" era voevodul romanesc dela Beiu, unguresce Belenyes, in evul media Bulenus in
Biharia, unde ce-va mai trdia la 1363 este indicat documental un
voevod romanesc : Iwan Woywoda de Bulenus". Cu atat mai virtos
nu me 'mpac cu d. Xenopol, cand traduce Sirmiis" prin Bulgaria,

12

1)

pe cand e vorba de Banat. Ceea ce e interesant in acestd build,

lasandu-se la o parte onomastica cea indoelnicd, este cd grati lui
Alexandru-vodd devenird mai cunoscuti in occident toti Romanil de
pretutindenea, fie el vasall sa ne-vasall al Munteniel, i cd pentru
prima ord ii s'a dat lor in strdinatate numele de R o m an I :
Olachi Romani". Marturisesc ca mai 'nainte eti banularn o gre61a
paleografica in loc do Komani". Prin urmdtorul fac-simile insa

e lesne de a constata cu 0 perfecta certitudine ca Papa scrie

Romani" f6rte clar de doue off:

(DtSialorit?

ofZcifiTotn

Sub Clemente VI, probabil prin stdruinta aceluiai episcop de

Oradea, mal cu sarnd ins a DOmnel Clara, Alexandru-voda incuviinta un episcopat catolic in Tera-Rornanesca, adeca pe un episcop

COI

special subordinat episcopului superior din Transilvania. Acel epi-

scop a fost confirmat apoi la 1369 de catra Vladislav-voda, care

se rostesce : a temporibus Praedecessorum nostrorum ac bonae
rnemoriae condam Alexandri, Patris nostri charissimi..." Prin
predecesori" Vladislav-voda va fi intelegOnd re-cari inceputuri
ierarchice ale catolicisrnfflui in Oltenia sub cel doi voevocli L e tini:
Mihaluvoda i Barbat-voda ; un episcopat insg catolic nici chiar

acolo n'a fost recunoscut de sigur de catr Dan-voda i Mirceavoda, capi ai reactiunii ortodoxe, iar peste Tera-Romanesca intrega,

pe cat timp ea nu exista inca, un asemenea episcopat nu putea

sa alba fiinta pina la Alexandru-voda.
Negotiand cu Papa Clemente VI, Domnul tinea totu.1 a se
afirma ca ortodox. Ping atunci Romanii nu aveat un vladica pamintn i absolut nici o inanastire. 0 fi fost pe-alocuri din cand
in cand calugari pribegi din Bulgaria sat din Serbia, in realitate
insa era un fel de organisare presbiteriana primitivg, fiiul popei devenind papa prin motenire sat popa hirotonind la trebuinta pe
dascal. Asemenea preuti erat de ajuns, i speriasera intr'atata pe

Papa Gregorit IX, incat inteo bulla din 1234 el regreta ca Romanii din Ungaria a isbutit a intorce la credinta lor ping i pe
unii Unguri 1 Nemtl : tam Ungari, quam Theutonici et alii orthodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eos. A crede in
Dumnecjet, a simti pe Crist, a se teme de respunderea prin nemurirea sufletulul i a se jertfi pe sine insu1 pentru altii, acest
cretinistn fundamental n'are nevoe de calugari. Alexandru-voda
sciea bine, cate i mai cate foseat in stare de a faptui Romanil
fara episcopi ; dar ratiunea de Stat Ii dicta, cimentarea legaturelor
religiOse cu orientul Europei, i el s'a adresat la impratul bizantin
Ion Paleolog i la patriarcul constantinopolitan Calist I. Dupa multg
corespondenta cu sinodul ecumenic, la 1359 G-recul Ioakinth Kritopul, cunoscut mai de'nainte lui Alexandruvoda i dorit de dinsul,
a fost recunoscut ca mitropolit a ton Ungrovlachia : pirpOZOXETliq
TCtiCS-qq 0611p0POCXECe. In scrisorile sale catra Voda patriarcul II d
suveranului roman urmatorul titlu : Bine-nscut, pre-intedept, previtz mare voevod i Damn a tag Ungrovlachia, pr-legitim, priubit filu al smereniel mele Domn Alexandru (Mysv6cprocTs, auveTUnotte,
ave,ptx6yra're 1.1,6Tot poiOan.

vz

inaukcas, Ito-a-suOmre o c

oc6aaVTCt

7reurflg

Okypo6XorzEac,

i6v tizcpt6rtiroc, wit)

jciiy tve( Tt
.) i arata

onOrea ce 0 avea Kritopul de a fi plgcut unui voevod a a d e

CCII

mare :

"Cfp Totolyry 11E704 po.cpoau;

apol se bucura de amicia lui

Alexandru-voda, cu insui imporatul Bizaqiului :

ayi.zriv xcd d tbv

-,cotaapiv E5vOtOVI

"/..71

x .aso5 xpittatov xd .yv [Lou ayroxp6..Tripg., 'thy 61,71X6rg.tov

pstatX6a rv Pultothov".

Alexandru-voda in celaI timp era in cele mai intime relaVuni cu Serbil i cu Bulgaril. Din cele doue fete ale sale cu DOmna

Clara, pe una el a dat'o in casatoria lui Vucain, in urma rege al

Serbiei, lar pe cea-lalta imperatului bulgar Straimir. Cu.tOte astea,

el n'a vrut sa lea pe mitropolit nici dela patriarcul serb din Ipek,
nici dela patriarcul bulgar din Ochrida, cad privia Tera-Romanesca
ca egala cu Bulgaria i Serbia : egall capil Statelor, egali deci i
capil Bisericelor. Inchinandu-se numai de'naintea superioritatii im-

poratului bizantin, el 41 cert mitropolit dela patriarcul din Constantinopole. Tot din mandria, dupa 1359, sciind c prineipii bulgari i1 prepuneat numelui personal ca un fel de titlu imperial
pe lii)" sat lioauffE" in memoria marelui impel-at Ioni Asan,
Alexandru-voda l'a adoptat de asemenea, astfel ca pe mormintul
filului set Nicolae apare pentru prima Ora acsta titulatura, trecuta
la urmatoril Domni ai Terel-Romanesci i apol la Domnii Moldovel.

Acest Joan" era tot-o-data, pOte, ca un omagiu adus Constantinopohl, fiindca ambil irnperati de atunci, Paleolog i Cantacuzen,
erat de o potriva I o a ni.

Tatarii fiind goniti la 1351, de atunci, in ultimul decenit al

semi-secolarei sale domnii, f4a, cu apropiata mOrte, Alexandru-voda

a creclut de cuviinta, de sigur prin intelegere cu kinezii

Basarabl, cu voe sat MTh voe, de a intari positiunea celor trel
fii, din cari primil doi erat deja batrani.
Pe filul cel mai mare, Nicolae, Alexandru-voda i-l'a asociat la
tron ca al doilea voevod. Iata de ce dela dinsul Fotino cunosct
un crisov domnesc din 1852, i ne mai adaoga, dupa o cronica
inedita, ca acela1 principe trimisese 2000 de calareti peste Dunare in ajutorul Bulgariei contra Turcilor. Dupa mOrtea lui Alexandru-voda, nil set Nicolae, in scurtul interval cat a domnit
singur, i1 dedea duplul nume de Nicolae-Alexandru, ceea ce me
impinsese in trecut la grela de a Rientifica pe ambil voevoch, cu
totul deosebiti unul de altul. Cel mai credincios tovara al tathlui
set, Nicolae.voda ii perde in istoria aprOpe cu desavirire propria

CCIII

sa individualitate. Pe mormintul se inscriptiunea II nurnesce :

fiiul m arelui Basarab a", i acsta este deja o biografia.
Pe fiiul al doilea, Vladislav, cel mai vitz din tus-trel, Alexandru-voda l'a pus peste Carpati ca duce al Fagaraplui, unde se

cern, cu Sap dela Sibiiu pentru hotarele ducatului de Arnla

din care causa in tradiVunea manastirii Tismna la Stefan Ierorno-

nahul el figureza sub titlul de craiu al Ardlului".

In fine, pe Radu-Negru, filul cel mai tinr, Alexandru voda l'a
Mcut ban al Severinului, ceea ce in poesia poporana serba i-a dat
porecla de Severinnul", dupa cum o vom vedO mai la vale.

Cea de pe urma sublima actiune sail cel putin atitudine a marelui intemeiator al Statului Terei-Romanesci nu reiese d'a-dreptul
din materialul istoric, dar pare a se impune dela sine'i prin concursul impregiurarilor. Moldova fusese fundata inainte de mOrtea
lui Alexandru-voda. Coincidinta o observase deja Fotino. Bogdan,
voevodul Rornanilor din Mararnura,
clice contimpuranul Ion de
Kikullew,
adunandu'i Romani din acea parte, s'a adapostit
pe ascuns in tra Moldovei, supusa, corOnei regatului Ungariei,
dar de de-mult pustiita prin vecinatatea Tatarilor, i dei otirea
unguresca adesea l'a lovit pe Bogdan, totu1 marele numr de
Romani aeclandu-se acolo, s'a facut un regat deosebit". Se intam12

plase acsta cam intre 1345-1350. La 1345 se incepuse

irul

luptelor lui Alexandru-voda contra resturilor dorninatiunii mongo-

lice dintre Siret i Nistru. Tot de atunci de pe la 1345 se mica

din sus in directiunea Prutului Romanii din Maramura contra
acelora1 resturi ale dominatiunil mongolice. Dela l 352, dupa, definitiva retragere a Tatarilor, Alexandru-voda stapania partea de
jos a Moldovel. Noi scim deja ( 33) ca voevoqii romani din Mararnura erail Basarabi Rornanateni, plecati din Oltenia dupa 1280,
yen cu Romanatenul Basaraba Mircea-voda, tatal lui Alexandru-

Ore nu Basaraba cel devenit Domn al Terei-Romanesci,

intarit in Moldova dunarOna, indernnat'a i ajutat'a pe Basaraba
cal din Maramura de a se pogori in Moldova cea carpatina ?
Ore micul voevod Bogdan ar fi putut sa sustina, desele atacuri
unguresci, per exercitum ipsius regis saepius impugnatus", daca
nu avea la spate pe marele voevod Alexandru, ajuns a fi potentissimus princeps" dupa marturia Maghiarilor ? Acest Alexandru-voda, atat de dibaciu in tOte incurcaturile vietei sale, nu
voda.

CCIV

vedea el Ore interesul cel capital pentru noul Stat al Terel Romanesci de a b a s ar abiz a intrga Moldova ? Da, aa este, respunde
un fapt documental, care a scapat pina acum din veclere. Dela
1343 Alexandru-voda nu incetase de a fi aliatul cel mai nestramutat al regelui Ludovic, pe cat timp avusese o neaprata trebuinO, de ajutorul Ungariel. El bine, tocmal in ajunul anului 1360
regele Ludovic i Alexandru voda se crta, adeca tocmal atuncl
cand Ungaria observa pe Bogdan-vodg.
In 1358 regele Ludovic i Alexandru-voda erat inca fOrte
amid. Posedancl acurn la Dunre cele dou6 marl porturi Oraplde-Floci i Braila, Domnul Terei-Romanesci atrggea in acsta direc-

tiune comerciul Barsel, pe care insa Ii impedecat autoritatile unguresci din A rdOl la Pasul Predl i la pasul Buzet, adeca intre
riurile Prahova i Buzet. Pentru a satisface pe Braoveni, ceea ce
pe prima linia era interesul lui Alexandru-voda, regele Ludovic
dete la mana Sailor un ordin : ut vos cum vestris mercimoniis
et quibuslibet rebus inter Bozam et Prahom, a loco Uz, ubi fluvius Iloncha vocatus in Danobium, usque locum, ubi, fluvius Zereth norninatus similiter in ipsum Danobium cadunt, transire possitis libere et sicure. Puncturile duriarene intre Siret i intre
gura Ia1om4el indica direct Ormul-de-Floci i Braila. Indatorind
dara regele Ludovic pe Alexandruvoda la 1358, cum dara de se
turbura prietenia lor immediat de'ndata ce se simte periculOsa
pentru Unguri micarea din Mararnurg a lul Bogdan-vodg ?
Alexandru-voda, dupa ce domnise vr'o clece ani impreuna cu
fiiul set Nicolae, 'wire intre anii 1360-1362 sat 1363. Efemerg,
abia de vre-un an, a fost domnia cea deosebita a lui Nicolae-vod,
inmormintat la 1364 in mgnastirea Carnpulung sub o pOtra cu ur7)

11

matOrea frumOsa inscriptiune, descoperit de d. Tocilescu, dar men-

tionata inexact deja de Fotino :

41
Mitt.t1:4

1,10611P1d-SlAn RP-LC Td6fiCAGG

14 CdMOAPUK4E11h1 IAPh Ho NH

ROAd 4A6dITAPb B0E30A4 On' ge

AHI(cffO
E4C,Pc1E/it ROMA& BbAt
$ G) Qi' 611 -1-"- fitYUclih
114/NENT

it luna noembre 16 clile a reposat marele i autocratul Domn

Io. Nicolae Alexandru voevoda, filul marelui Basaraba voevoda, in
anul 0873 indiction 3, fie-I eterna memoria).

Ccv

Murind Nicolae-voda, se urea pe tron neastimpratul Yladislav-

vocl i 'ndata la 1364, chiar inainte de a parsi ducatul set de

Am la pentru a trece in Tera-Romanesca, ameninta Ungaria, dand
foc oraeluluil sasesc TAlmaciu. Regele Ludovic conv6ca la TirniOra

tOta otirea rnaghiara printr'un act, care motivza tot-o-data declaratiunea de rsbolu luf Vladislav-voda. Reproduc intreg dupa
Wenzel, cu lacunele in original, pasagiul cel categoric despre dumania cea inexplicabila a lui Alexandruvocla in ultimii anI :
Quia quondam ( Alexander) Wayvoda Transsalpinus tanquam inmemor beneficiorum a nobis receptorum et ingratus fidem suam et
litteras utrobique super certis pactis, censibus et an
nostri
doming naturalis nobis debitis inter nos et ipsum initam et ema))natas :ipsa adhuc vita mundiali per fruente temerariis ausibus
are non expavit ; demumque ipso ab hac luce decesso
Ladislaus eius filius pravos mores imitatus paternos, nos tanquam
ssens inconsultis
suum dominurn naturalem minime
nobis et inrequisitis in eadern terra nostra Transsalpina, que iure

27

et ordine geniture nobis debetur, titulum suum fictum erigens

in contumeliam Domini, a quo sua debent dependere insignia,
17in ipsius terre nostre dominium ex perfida voluntate et connivencia Olachorum et habitatorum terre eiusdem loco patris
ericus se subrogare . . " Se p6te stabili dara aci un paralelism intre Alexandruvoda i Intro Vladislav-voda, ceea ce din
cuvintele regelui Ludovic se citesce uor printre rinduri. Filul,
17

17

temperament lute i nepregetat, scOte din tqini rebdarea Ungurilor

i '1 silesce grabnic la lupta pe fa0., tatal, fOrte diplomat, lucra
vrajmaesce contra corOnel santului Stefan i supBrase la culme
pe regele Ludovic, carula in adevr ii datoria multa recunoscinta
la nernicirea Tatarilor, dar totuI pastra maiestresce formele, astfel ca resbolu nu se intamplase. Care deci putea sa fie acea lucrare vrajrnaOsca diplomatica din partea lui Alexandru-voda dupa
1358, de vreme ce pina la 1358 inclusiv totul mergea prietenesce ?
Bogdan-voda, Basaraba, cel Romanaten din Maramuras, su4inut
puternic pe sub mana fr ostentaVune de catra Alexandru-voda, Intemeiaza Moldova, scutura suveranitatea Ungariei, i tOte sbuclumarile protivnice ale regelui Ludovic a rernas deerte. Moldova era

atunci numai tOra de sus", pe cand tera de jos" in mare parte,

cucerita dela Tatarl, apartinea de o cam data Muntenilor.

CCVI

Logica intemeiarii Moldovei mi se pare a fi fOrte lamurita. In

curs de abia de o jumatate de secol dupa 1280 relatiunile nu
s'atl putut intrerumpe i a se ulta intre Basarabil Romanateni cei
remall in Oltenia i intre cel pribegiti in Maramura. Este probabil Ca Mircea vocla la 1308 nu fara, concursul verilor sei Bogdanesci trimisese pe regele Ottone in G-alitia anume prin Maramura.
La 1345, cancl s'a aucht despre stralucita victoria a lui Alexandruvocla asupra Tatarilor celor din Moldova, Basarabil din Maramura
s'ati incercat a se folosi la rindul lor, apucand regiunea in vecinata, adeca Moldova nordica proprit clis. La inceput insui regele Ludovic II indemna, sari cel putin nu se impotrivia, la acst

micae, cu atat mai virtos ca unil din el erail de de-mult cunoscuti prin devotamentul lor Ungariei. Alexandru-vocla insa a paralisat ateptarile regelul Ludovic, impingend tendi* cea an ti-maghiara a lui Bogdan-voda i ajutand'o din ce in ce mai energic,
ast-fel c. pe la 1360 Moldova nu mai putea sa fie unguresca, 'far
Curtea dela Buda se facu foc de sup6rata pe Domnul Terel.Romanesci.

Nascut pe la 1280, Alexandru-vocla v6cluse voevodatul oltenese sfaiat intre ortodoxi i intre catolici, ba chiar din nrnurile
lui fiind silii o sam a fugi in Maramura, iar din corpul Munteniel erat unite cu Oltenia numal Teleormanul i Vlaca. In timp de
mai bine de 50 de ani, avend a ge balabani cu colosalul regat unguresc i cu colosala putere a Tatarilor, el a biruit tOte, a intins
hotarele pina 'la Prut, daca nu pina la gurele Dunarii, a construit
orae, cetall i porturi, a organisat biserica ortodoxa i a multurnit
pe cea catolica, a fraternisat cu suveranil Bizantiului, Ungariei,
Bulgariei i Serbiel, a internelat puternicul Stat al Terel Romanesci i a lucrat tot-o-data la intemelarea Statului Moldovel. In In-

tl-6ga istoria a Romanilor a fost domnirea cea mai fecunda in re-

sultate neperitOre. IAA cine a fost Negru-v oda eel mai mare,
marele Basaraba" dupa cum se chiama el pe mormintul filului
set'. Peste doue-qeci de ani dupa m6rtea acestul Negru-vocla, pe
la 1389, in occidentul Europel Romania purta tot Inca vit numele de tOra lui Alexandru", la terre d'Alixandre 'de Basserat
en Abblaquie" in manuscriptele celebrului Philippe de Mzires.

-CCVIl

38. Familia lui Alexandru-vod 1 nmul DOmnei Clara.

Bibliografia: Archiva istoricA t. I. 1 p. 37.
Histoire critique des Rournains p.
Fridvaldsoki, Reges Ungariae Mariani, Vienae 1775 in-4 p. 80 81.
Muglein
in Kovachich, Sarnm lung kleiner Stiicke, Ofen 1805 in 8 t. I p. 26.
Fotino, 'Ictopia
101.

t. II p. 16. Tunuslii, trad. Sion p. 128. N. Densuqianu, Documente t. I v. II n. 158

sq., 198 sq., 222. Mi1closeh, Monumenta Serbica p. 180. C. JireSelc, Burrapodil ikapr,
Cpalkintnpl, u Ilepllowlecrso cancanie, 1882 t. I p. 39, cfr. Gesch. d. Bulgaren p.
Venelin, araxo-BoarapcRia rpagam, Petersb, 1840 in-8 p. 11.
Eder, Observationes criticae, Cibinii 1803 in-16 p. 53.
Engel, Gesch. d. Wallachey t. I p. 147.
Heliade-RO:clulescu, La inmorrnintarea lui Ioan Vacarescu, Bucurescl 1863 in-32 p. 5.
A. Odobescu, Poetil V6c5resc1, in Revista Romana t. I 1861 p. 488. Genealogia CantaPuparfu, Date istorice t. II p. 409,
cuzinilor, in Buclumul 1863 No. 27 p. 108.
,5'incai ad an. 1372
Teutsch-Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbargens.
Wien 1857 in-8 p. LVI, LXVII, 2, 137, 138, 142, 192, 203 sq.
B. Orkin, A Szekely,
fold, Pest 1871 in-4 t. Ill p. 142, t. V p. 62, 107.
Chronicon Budense p. 50.
Nagy
Ivan etc.
356.

Murincl dupa 1360, Alexandru-voda i1 vedea in giurul sea o

numerOsa familia, din care maricei deja erat i nepop sel Dan i
Mircea.

Aci este locul Gel mai potrivit de a irnbratia intr'o panorama

i de a completa dupa putiqa genealogia Basarabilor Romanaten1
pina la finea secolului XIV, inlaturandu-se din lipsa de material
pe eel plecali la Maramura.
Prima schip, i Mra femel, incependu-se prin dol frail Dan
i Mircea i terminandu-se prin alt1 dol frati Dan i Mircea, stranepoVi
al celor-laltl :
Kinezul NN Basarab dela gura Oltulul
Dan yea, I (1288-1298)

Mircea-voda I (1298-1310)
Alexandru-vocla (1310-1363)

Nicolae (1352-1364)

Vladislav (1364-1373) Radu-Negru (1373-1385)

Dan II (1385-1387) Mircea II (1387

).

Alexandru-voda a fost casatorit de doue orl. Tiller, inainte

de 1310, el luase pe flea kinezului Ivancu Basarabd din Dolj,
ruda cu fotil voevocli Mihalu Litnul i Barbat. Numele el nu e
sigur. Dupa Genealogia Cantacuzinesca ea se qicea Chiajna, ceea
ce slavonesce insemnza numal filca Kinezului" : ,,Euhugsua principis filia". Dupa fantana lul Fotino i a Tunusliilor se pOte admite numele Margarita sat Marghita.

COV III

Din acea prima casatoria remasesera, lui Alexandru-voda dol

fii, Nicolae si Vladislav, cari erati flacal pe la 1330, cand ajutati
pe tatal lor in lupta contra regelui Carol-Robert.
Ce-va inainte sa ce-va in urma, Alexandru-voda fiind vaduv,
lua in a doua casatoria pe o straina catolica nurnita Clara, cu care
a avut trei copil : dou fete i pe un al treilea cel mai mic filu
Radu-Negru.

Despre filcele lui Alexandru-voda in specie fantana cea fun

damentala, este bulla lui Urban V din 1370, adresata DOmnel
Clara : nobili mulieri Clare, relicte quondam Alexandri Wayvode

in Wlachia vidue", pe care Papa o lauda pentru ca ea intOrse la

catolicism pe flea sa imperatesa Bulgariel : Irnperatricem Bulgarie
Illustrem natam tuam", i o inddmna a converti de asemenea pe
cea-lalt flea regina Serbiel : alteram natam videlicet Ancham reginam Servie Illustrern". Intr'o MIA ulteriora din acela1 an Papa
scrie lui Vladislav-voda, flIulul vitreg al DOmnel Clara, bucurandu-se
Ca dinsa lucreza cu rivna la respandirea catolicismului in TeraRomanesca : catholicorum et religiosorum virorum, quorum multi

in tuo cbominio, presertim ex operatione dilecte in Christo filie

nobilis mulieris Clare noverce tue.. ."
Din cele dou filce ale lui Alexandru-voda, una era nevsta
regelui serbesc Vucain, Bulla papala o numesce Ancha", de sigur
insa era Lenca, fiind-ca ii ice Alna" insusi Vucasin intr'o diploma chiar din anul J 370, unde mentioneza i pe doi fil al lor:
/2

Andreiu i faimosul Marcu Craiorul, eroul epic al Serbo-bulgarilor,

duplan al Rornanilor, totui Roman el-insui dupa muma, vr-

primar cu Mircea cel Mare :

Cb lIp113b3:1106JIWITHOMI, IIPJIIBLCTB

MU Kpa-

allgon Icypb AjltHODIE II a 1713131,2:1106JHeHREMII MOM KpaRieBberna DIR M a p -

RODIf, 11 AH141,03 lamemb...

A doua flea a lui Alexandru-vocla din DOmna Clara era nevOsta impratului bulgaresc StraVmir safl Sr4imir dela Vidin.
Nurnele el nu se cundsce, i 'n zaclar l'a cautat d. Jiraek. Se
scie ca ea avusese dol copil, pe Constantin mort in Serbia la
1422, i pe Doroslava sat Doroteia, casatorita ce-va inainte cu
regele Stefan Tvertko al Bosniel, vra-primara cu Mircea cel Mare.
Alexandru-voda permitea DOmnel Clara de a catoliel pe amindou fetele, dei pe una ea n'a putut'o convinge ; ori-cum insa
Domnul a luat o intelepta mesura aa icend de asigurare orto-

CCU

doxa pentru baiatul set' Radu-Negru, casatorindu'l cu o Bizantina,

care de sigur nu va fi trait pre-bine cu sOcra-sa cea catolica. Se
pare ca DOmna Clara se impach mai putin cu propriul set filu decat cu fiiul cel vitreg Vladislav-voda. De aceea Papa Urban V nici
nu vorbesce DOmnel Clara despre fIul ei, devenit ortodox inflcarat,

negreit gratia coviritrei inriuriri a nevestei sale Greca Kalinikia,

muma lui Dan-voda, i a lui Mircea cel Mare, acesta din urrna
mentionand'o anume intr'un crisov pintre bine-Mcetcril mnastirii
Tismna :

7,n BOOIIIIIV, uto e npnoacium mouacupio maTH roelloAeTBa

rail

rocnoxa Eaunitintim..." Numele femeiesc Kalinikia era intrebuintat

exclusiv la Bizantini. Alexandru-voda find prieten personal cu
Grecul Iacint Kritopul, pe care '1 ii adusese la 1359 ca mitropolit al Ungro-vlachiel, este de creclut ca prin mijlocirea acestula

se va fi insotit Radu-Negru cu Domna Kalinikia, Greca fara indoela in ori-ce cas, pote chiar din familia imperiala bizantina, o
Paleologina sati o Cantacuzina, nu se scie de o cam data. Danvoda, prirnul filu al Dornnei Kalinikia, catA, sa fi fost cel putin de
vr'o 25 de ani la 1385, cand s'a urcat pe tron, astfel c insuratOrea lui Radu-Negru se urea la anil 1359 1360, tocmai atunci
cand Alexandru-voda se afla in dsa corespondenta cu impratul
Ion Paleolog i cu patriarcul ecumenic Calist I.
In acest mod nol dobandirn urmatOrea spita, genealogica mai
completa despre a doua casatoria in specie a lui Alexandru-voda:
Alexandru-vodA

Kalinikia

Dan

Lnna

Radu-Negru

Mircea

Marcu

+ Dthnna Clara.

AndreTu

Vat:min

Constantin

Film N. + Strasirnir

Doroteia + Stefan Tvertko

Intrga posteritate a lui Alexandru-vocla, din care Nicolae i

Vladislav din prima casatoria se stinsera Mra urma, a fast datorita
nevestei a doua, straina cea catolica DOmna Clara ; i tot el s'a
datorit in acelall timp intinsa retea de aliante a Terel.Romanesci
in secolul XIV cu Bulgaria, cu Serbia, cu Bosnia i. cu Bizantiul.
Cine Ore sa fi fost dara acea Domna Clara, muma lui Radu:Negru,
bunica lui Mircea cel Mare i a Craivrului Marco, aceia catra care
51,080. IV.

14

CCX

se adresa d'a-dreptul Papa Urban V i care avea o mare trecere

chiar la Vladislav-voda, dei II era munia-vitrega ?

Voiu incepe prin a da un respuns aprioric, dupa care volu

procede apol a'l demonstra.

DOmna Clara, a doua nevesta a lui Alexandru-voda, era o

Maghiara, nepota puterniculul senior transilvan Micud,' Ore-cand Ban
unguresc al Severinului, din antica familia Kukenus, a chrila descendinta actuala romanesca este nOmul Vacarescilor.

In secolul trecut era deja cunoscuta vechea traditiune despre

originea Vacarescilor din tra Fagaraului i sterna lor cea nobili-

tara represintand o cetate re-care. Despre acesta particularitate

vorbesce la 1803 Eder, dupa care apol Engel la 1804. Amindol presupuneat Ca strabun al Vacarescilor va fi fost Magistrul
Ugrin cel vestit dela 1291, pe care el il considera ca Roman :
Ugrinus Valachus", ein gebohrner Walach Namens Ugrinus".
Nu o data pe acel Ugrin, mare duman al Basarabilor, eil l'am
pomenit in cursul operel de fatd. Fie Roman, fie ne-Roman, fie
din Fagaras; sail de pe aiuri, faptul este ca nici un Ugrin n'are
a face cu traditiunea cea propria a Vacarescilor, cari at' putut sal
1)

bage in genealogia lor post festum, luandu-se mai tarcliti dupa, E.ler

i dupa Engel. Ugrin este o personalitate istorica dela 1291 sub

Dan-voda, mai figurand Inca o data in istoria rornana sub Mirceavoda, la 1308 ( 35), iar spita nmului Vacarescilor, ala cum am
vqut'o e de de-mult la d. Teodor Vacarescu, debuta cronologicesce abia cu anul 1380, cand apare strabunul lor Negoitd, nu
mal departe decat sub Radu-Negru tatal lui Mircea cel Mare.
Reposatul men coleg A. Odobescu cunoscuse acea spita a nemului inainte de 1861, cand a brociat asupr'i urinatOrea improvisatiune, forte fantastica in amarunte, adevrata insa in fond :
Pintre tovaraii lui Negru-voda se clice ca ar fi fost i junele
Negoit a, Dornnesc Co con al lui Dan, Voevodul Fagaraplui i
nepot de sora al capeteniel Romanilor ; acesta intemeia sate i
biserici dou-spre-clece pe malurile Dimbovitei cuprinse de dinsul;
el avii Ose fete i dol feciorl, Radul i erban, carora le lasa
7)
7)

motenire, cu numele de Vacaresci, scutul parintesc ce purta

gravat pe dinsul Cetatea Fagaraplui..." Mal departe Odobescu

vorbesce despre : un urma al Co c onul UI Negoit a, Radul
Comisul".

CCXI

Cu acelasl miecl adevrat ca si la Odobescu, Heliade clicea la

1863 pe mormintul lui Ioan Vacarescu : Vella a vorbi de Vacaresci in genere. Originea acestel familie ilustre in istoria nOstra
este din Fagaras ; strabunil reposatului trecura de peste Carp4
,,o data cu duca de Fagaras. Radu-Negru, descendentul Nigerilor
,,Basarabl, i fura dintre primii fundatorl al Domniatului Roma-7)

7)

n niei

"

"

Data 1380, atribuit lui Radu-Negru intr'o genealogia a Vacarescilor salsa, inainte de 1860, este fOrte remarcabila din punctul
de vedere al criteriului, cad ea era cu totul in desacord cu RaduNegru cel dela 1290 din cronica muntenOsca cea admisa de Engel,
i deci data 1380 nu putea sa fi fost imaginata ad-hoc. Data 1380
pentru Radu-Negru a fost stabilita prima Ora, in a mea Istoria critied la 1873. Ping, atunci nicl un istoric roman sail strain nu sus.tinuse acea data. Este dara pe deplin autentificat punctul cel de
plecare al genealogiel Vacarescilor, in care ni se infaneza ca cel
intalu strabun la 1380: Negoita Coconul din Fagaras,

uda cu Ra u-N egru, acleca patru elemente de desbatut :

1. Negoita ;
20. Coconul ;
3. FagaraVn
4. Ruda cu Radu-Negru.
1Te'gu, Negoe, Negoitei, este o forma poporana pentru obicinuitul

nume cretin NicoN icolau s. La teranl un NOgoe isi serbeza

numele la sfantul Nicolae. Cand sint dol Nicolai intr'o familia, unul
se diferentiaza in Nogoe. E interesant un exemplu contimpuran cu
stramosul Vacarescilor. La 1371 din familia boieresca oltensca a

Zarnescilor fiind patru frati, din cari doi erail Nicolai si dol Vla-

cel doi Nicolal se deosebisera in Nogoe si Nicola u s,

lar cei doi Vladislavi in Layk i Ladislau s.

.dislavi,

Ce-va mai anevoe este de a explica pe Coconul cel acatat la

Negoita in genealogia Vacarescilor. Cuvintul nu are sensul de enant" sail de fils", dupa cum este in frasa lui Odobescu : Domnesc
.0 ocon al lul Dan Voevodur, cad. Negoita nu putea sa fie filu al
Jul Dan-voda, de vreme ce tot la Odobescu ni se spune ca prin
alianta femeosca el era nepot de sor" lui Radu-Negru, pe cand
Dan-voda era tocmai filu al acestuia. A fi cine-va nepot de flu"
8i nepot de sor" pentru una i acela1 persona este o absurditate.
C ocon dara, nu insemnOza enfant" sat file, ci este nurnal dOra

CCXII

porecla sail numele de familia al lui Negoita. Nmul Vacarescilor

dara se numia la inceput Coco ni saft Co cones 1, inainte de a

se fi tis dupa o mop boieri ot- Vdceiresci, ceea ce apare in documente abia pe la finea secolului XVI.
Limpedindu-se acum inceputul genealogiel Vacarescilor : 1380,
Nicolae Cocon din Fagara, o ruda prin alianta cu Radu-Negru,-e peste put* de a nu se detepta immediat banuela : Ore nu cum-va
era din aceiai familia cu D6mna Clara, muma lui Radu-Negru? In
acest cas Nicolae Cocon ar fi inrudit i cu Vladislav-voda dei mai.
departe deGat cu Radu-Negru, ori-Gum insa tot consangen, consanguineus", Vladislav fiind legat prin Sange patern cu Radu, care

era legat prin sange matern CU Nicolae Cocon, lar dupa dreptul
canonic legatura puin tath i prin murna se califica d.e o potriva
21

consanguineitas".

Tree d'a-dreptul la demonstratiunea cea documental, pe care

me mir ca n'a observat'o Inca niminea i pe care nici et-insumi

n'o observal in trecut, macar-ca documentul in cestiune a fost de
de-mult cunoscut tuturora. Marturisind aci o scNpare din vedere,
pe care nu mi-o left eti-insumi, profit de aceia1 ocasiune pentru

a mai marturisi din parte'ml o grosolana greela, pe care am comis'o o-data, cand me alunecal de a confunda pe cei dol socri
al lui Alexandru-voda, adeca pe Ivancu Basaraba cu Imo de Doboka. Erorile analisel se rectifica prin sintesa, caci numai sintesa
completeza lacunele. In istoria, in filologia, in filosofia, in sciintele
fisico-naturale, pretutindenia progresul se opereza prin sintesa peste
sintesa concentrica, din ce in ce mai vastA.

Cea mai Importanta diploma dela Vladislav-voda este actul

de donatiune din 1372, depus Ore-cand in archivul manastiril catolice din Cluj, de unde in secolul trecut l'a copiat Kornides i l'a
publicat tot atunci Frivaldszky. Vladislav-voda daruesce tirgul ercala i mai multe sate, tOte in tra Fagaraplui : in terra Fuguras
prope Alt", boierului Magistru Ladislati, find Magistrului Iano de
Doboka, nepotul lui Mikud-ban : magister Ladislaus, strenuus miles,

filius quondam Ianus Meister de Dobka, nepos Mikedbani", pe

care de vr'o cinci saft se on Ii numesce iubit i credincios c o ns angen al set : noster c ons an guineus dilectus et fidelis", apol
il mai face carne, sange i nem al set : noster caro et sanguis
et genitura", mai repeta ra1 despre legatura consangenitqil :
propter consanguinitatis connexionem qua ligati sumus". Mara de

CCXII1

inrudire, Vladislav-voda arata acestul strain o nemarginita prie-

tenia, o adevrata frap de cruce: nostro dilecto consanguineo et

fratri", amindol luptatori irnpreuna impotriva Turcilor : contra
-Thurcos infideles". Expansiunea arniciel exagerza invederat termenii, mai adaogandu-se tot-o-data latinitatea cea de tot barbara
a acestel diplome, dar faptul inrudiril remane necontroversabil. 0
asemenea inrudire se explica numai prin DOmna Clara, straina i
catolica, muma buna a lui Radu-Negru i murna-vitrega fOrte
socotit de Vladislav-voda, pastrand mult autoritate la curtea

domnsca chiar dupa nick-tea lui Alexandru-voda, precum se vede

din bulla Papel Urban V. Magistrul Ladislati, iubitul consang6n"
al lui Vladislav-voda, trebue dara sa, fie frate cu DOnma Clara,
amindol copil al Magistrului Iano, care era filu al lui Micud-ban.
.Ceea ce mai intaresce acsta conclusiune este c in diploma din
1372 nol regasim pe insui Negoita cel din capul genealogiel Vacarescilor, Fagaraen i ruda de aprOpe cu Radu-Negru : si et
quando ipsum Ladislaum de Dobka, filium Janus Meister de Dobka,
nepotem Miked Bani, praedictum contingeret transire universae
carnis viarn, Nic olau s filius ipsius Ladislai de Dobka etc." Acelui
Negoqa i se asigura motenirea rnoielor parintesci celor din tra
Fagaraului.

In diploma lui Vladislav-voda trebul explicat in parentesa o

particularitate: p:edicatul nobilitar de Dobka", dat lui Tano, far

prin urmare independinte de satul Dobka din tra Fagaraplul,

care se daruesce pentru prima Ora lui Ladislati i nu apaqinuse
de loc inainte tatalui seu Iano, ba chiar se clice explicit ca in
trecut acel sat era proprietatea unui Varnav : villam Dobka cum
omnibus suis iuribus et pertinentiis, quemadrnodum possidebant
',et in possessione habebant olim filii Barnabae". Preclicitul corect
al familiel lui Iano nu este de Dobka", ci de Doboka", dupa,
numele vechiului castel Doboka In Sacuirne, in regiunea caruia
Micud-ban stapania o rnulVme de mo01. De almintrelea baronul
Orban a indreptat deja de de-mult forma cea rag citita a precli17

,catului.

CCXlv

Sa intregitn dara filiatiunea de mai sus a lig Alexandru.vod:

Micud-ban

/\

Iarto de Doboka

Alexandru-voM+ DOnana Clara

Radu-Negru
LOnca

regina Serbiei

Ladislaii

Kalinikia Negott4

N. N.
impbrAtsaBulgarieI
1

Marcu Andrelu

Doroteia
regina Bosniel.

Dan

Mircea

Deci Negoita, nepot de frate al Domnel Clara, era, ver-primar

cu Radu-Negru, unchIu prin alianta lui Dan-voda i lui Mircea cel
Mare, consanguineus" ca i. tatal sea Ladislat cu intrga familia
a lui Alexandru-voda. Vacarescii me preocupa exclusiv in privinta acestui Negoita Cocon dela 1380. Dela anul 1560 in jos,
amicul met d. Stefan Grecnu a urmarit descendinta Vacarescilor
cu obielnuita petrundere in eralclica romana. Pentru a termina cu
demonstratiunea de fata, cata s mal lamuresc porecla Cocon,
prin care se va verifica deanitiv filiatiunea 1u Negoita cu strabunul seu Micud.
Micud purta titlul Ban" fiind-ca ocupase functiunea de Ban

al Severinului", balms de Zeurino" din partea Ungariei, anume

intre anil 1275 1279, atunci cand MihaIu-voda Litgul domnia
in Oltenia. Tatal seil se numia tot Micud, avend titlul de conte :
comes Mykud". Nurnele de botez al lui Micud-ban era Stefan,
dupa cum se vede intr'un act din 1276, pe care Teutsch i. Firn-haber Fat publicat greit sub anul 1176, uncle se vorbesce despre
nisce proprietati in Sacuime: possessionis Zent Myklos magnifici domini Stephani Mikud bani. .." Mikud dara nu este dent un
fel de porecla. Adeveratul insa nume de familia ne apare intr'un
act din 1288 : Nos Mykud banus filius comitis Mykud d e gen ere K u kenus -renn olt h". In Kukenus-rennolth" sint douenumi intrunite prin alianta a doue familie maghiare deosebite,.
amindoue de originea spanila : K u kenu s i R en nol t h. De2)

spre ambele la un loc vorbesce Chronicon Budense din secolul XV:

Kikinus et Renolclus Hispani. Kyquini quidem et Rynaldi origo.

(XXV

esf de Hispania, cum regina Margaretha coniuge Bele Regis filii

Zaar Ladislai Pannoniarn adeuntes", adeca nesce seniori spanioli
aeclati in Ungaria pe la anul 1160. Tot aa la Enric de Muglein,
cronicar mai vechiu din secolul XIV : Kugnyn und Rynoldi
gesleht ist van Hyspanien". Nurnele de familia a lui Negoita era
dara K u k enu s , pe care Rornanii nici nu puteau sal populariseze
la nol altfel decat prin Co con , ca i cand ar insemna enfant"
sat fils", cu atat mai mult ca porecla aceleia1 farnilie era Mik u d, aa, de asernenata cu vorba rornanesca rn i c sat rn ic u t.
Micud-ban avea mai muql copii, afara de Iano, socrul lui
Alexandru-voda i radacina nmului Vacarescilor. Intr'un act din
1297, el rnentioneza ali tre ifi a sei : magistri Nicolai, D e m etr i et Petri, filiorum nostrorum". Din acetiia unul, Dimitrie, avOnd
predicatul de Doboka" ca i fratele set Iano, dispare de asernenea
din Transilvania, unde remasera numai frap Nicolaus i Petrus. El
s'a aeclat in Romania cu ocasiunea castoriei nepOtel sale D6mna
Clara, a trecut la ortodoxia, 1-a prefacut numele in D a ba ces ki
i apoi D a bacescu din de Doboka", lasa o posteritate Dabacesci
in Gorj : Ha alnemll oy Aa6axenorn",

la mOrtea sa pe la 1385

faci Tismenel o donaOune, astfel Ca Mircea cel Mare il pomenesce

intr'un crisov unde figureza numal titorii din nmul domnesc :
eute no e npnnonam% AHMIITtYL Aabatienonu

no

a cmepTn monampo npeApetlemony,

e brama 4-a -Liam Torona com Aa6aaenoxs..." Frate cu Ia no, Dimitrie

Dabacescu era bunic prin alianta pentru marele Mircea. Daca Dabacescii mai fiinI6za, unde-va, fie in Gorj sag pe aluria, scaclend
pOte printre moneni sag chiar terani, nu scit.
Genealogia DOmnel Clara se mai 'Dote completa. La 1374
Ladislat de Doboka, tatal lui Negoita, cumpera o bucata de pamint
in tra Fagaraplui dela un frate al sea uterin : fratri suo couterino", anume Petrus dictus Chewgh filius Ioannis de Venche",
transcriindu-se din ortografia ungursca cea medievala
adeca
dela Petru is Ceug thul lui Ion de Vinetia". Urmza dara ca muma
21

lui Ladislat de Doboka luase in alta casatoria pe un Fagaraen

Ion din satul Vinetia, din care s'a nascut Petru Ceug, mai bine
Ceuc. Familia Ceug mai exista in Tera-Romanesca in secolul urmator. TJn crisov dela Vlad-voda din 1483 e scris in Tirgovite de
gramaticul Ceucut, deminutiv din Ce uc: aal Ileynyg rpardaTnn".
Afara de Iano de Doboka i de Dimitrie Dabacescu, et
n'am atins pe cel-lalti clof fii ai lui Micud-ban : Nicolae i Petru,

CCXVI
77

Miklos mester s Peter , Dobokai Mikud ban fiai" la baronul Or-

bdn. El vor fi remas in Transilvania printre &cut Dintein0 se

crede a se fi tras acolo familia maghiara cea contala Mikes, a
criia descendint totq nu e de loc argumentatd. Dup. cunoscutul genealogist unguresc Ivan Nagy, contil Mikes se urcd abia
la anul 1500.
Iatd decl genealogia finald a DOmnel Clara :
Stefan Micud, ban de Severin.

Nicolas

Petru

Gontil Mikes (?)

Dimitrie

Ianos t NN sotia

DAbacescil din
Gorj.

Ddmna Clara.

Radu-Negru.

Dan-voda.

Mircea-voda.

Ladislau.

Ion din Vinetia

Petru Ceuc.

Negoica.

Ceucut gramaticul.
Vacarescil
din Dimbovita.

39. Vladislav-vod.
Bibliografia : Ltoria criticd p. 22, 30, 45, 128, 139 sq.Histoire critique des Roumains

p. 58 sq., 104 sq.Etymologicum magnum, v. 2 Ban.BasarabiT p. 14.N. Densulianu,

Documente t. I v. I p. 132, 136, 144, 148, 150, 158 sq. Katona, Historia critica t. X,
p. 393 sq., 540 sq.
Engel, Gesch. d. Wallachey t. I, p. 151, 153 sq.; cfr. idem, G-esch.
,inecti ad. ann. 1309, 1368.
v. Serwien p. 319, 321.
Trausch, Regesten siebenbilrgischer Urkunden, MSS, in biblioteca Evangelic& din Brasov ; dr. National-Archiv din
A. Xenopol, Istoria t. II, p. 81 sq.
Sibitu, MSS. U. III, 192.
Tunuslil, trad. Sion p.
128.

Fotino, latopia t. II, p. 17.

C. Jireesek, Gesch. d. Bulgaren p. 327 sq. Fess-

ler, Gesch. v. Ungarn, ed. Klein t. II, p, 150, 154 sq.Assemani, Calendaria ecclesiae universae, Romae 1755 in-4 t.Vv. I p. 61.Farlatti, Illyricum sacrum, Venetiis 1818 in 1. t. VIII p.
242.Miklosich-Mitiler, Acta patriarchatus t. I. p. 535 sq. t. II p. 19, 312,494, 519 etc. Yenelin,
Diaxo6wIrapcmg rpamTLI p. 5.
BogAi6, Hapoym njeeme, Belgrad 1878 in-8 t. I, p.
CXXIII, 126.
KaradUc.', Cpricice njecme t. llr, p. 54.
Miletjevie, in naCTITIS t. XXI

CCXVII
Cipariu, Acte 3i fragmente p. XII.
p. 37.
Go1uhinski, Jpamifi oReprcs P. 173, 222,
Mauro Orbini,
350 sq., 668. Bellanger, La Kdroutza, Paris 1846 in-8 t. II p. 443 sqq.
Stefan leromonahul, Viata luY Nicodim, Buc. 1883 in-8
II regno degli Slavi p. 471 sq.
Thurocz, etc.
p. 17 sqq.

Dupa ce cundscern pe Alexandru-voda, lucrarea mea este aprdpe terrninata, caci avem pe Negr u- v oda intreg. Fiii sei Vladislav i Radu Ii completeza nurnai in nesce directiuni trase deja
de catra, tatl lor.
La urcarea sa pe tron, Vladislav-vocla era de peste cinci-cleci
de aril. Incepend dela omerica lupta contra regelui Carol-Robert
la 1330, el luase parte la mai tOte faptele lui Alexandru-voda i
fusese insarcinat in specie dupa 1352 de a carmui ducatul Fagrasulul. Murind fratele seti Nicolae-voda la 1364, el se pogori de
acolo la Campulung i la Arge, intoemai ca traditionalul Negr uv o d a; i ceea-ce mai concurse de a'l mai intari acest epitet, este
ca, forma poporana a numelui Vladislav era Laot
sag Laicu,
dupa cum if qiceati i strainii, far romanesce latu este sinonim

cu negru.
Ca i despre Mexandru-voda, cronica muntenesca este aci aprepe

muta. Nici fantanele lui Fotino nu adaoga nemic de asta data, de

cat, numal dora confusiunea intre trei principi omonimi contimpurani
cu totul deosebiti : Latco sati Vladislav-voda din Moldova, Laiota
sai Vladislav-voda din Tera-Rornanesca, i un voevod transilvanen
Latzkofi, adeca unul din fiii lui Ladislat Apor. Fotino a putut
cum a sciut sa descurce pe Laiota-vocla de catra, cel-lalti doi, dar
pe cei-laqf doi 1-a mai incalcit i mai mil el insui, ceea-ce totu0
nu me intereseza.
Omonimitatea intre voevoclul Ladislag Apor din Transilwinia,
made loculaa Romani, i intre Vladislav-vocla din Tera-Romanesca,
care stapania peste o parte din Transilvania, acesta omonimitate atat

de complicata a dat nascere unei alt confusiuni mai sericise decat aceea din Fotino. Faptul istoric documental este O. Ladislati Apor

fusese socru al regelui serbesc Stefan Uro dela Decian, yell mai
sus -ful 35. De aci Luccari s'a alunecat in qui-pro-quo de a face pe
Vladislav-voda socru al regelui serbesc Stefan Uro cel tinr : dof
Stefani UroV qi doi Vladislavi identificati Mr cale. G-reOla Intro-

CCXVIII

ducndu-se in unele cronice serbesci posteriore, mir6sa fiind numita

cand Slava, cand Elena, de'ntaiu Engel a primit'o cam cu indoela,
apoi incaI cu tot-dinadinsul, fara ca sa. mai vorbim despre Mauro
Orbini, despre Du Cange, despre G-ebhardi i altil, pte chiar
et-insumf alta data in total sat in parte, toti intemeiati pe

aceiai prima erOre, pe cand nici o proba temeinica nu exista.

Tot aa nu exista nici o umbra de dovacla ca : in anul 1368
Laico s'a sculat cu resbolu asupra lui Vucain pentru uciderea
ginerelui set Stefan Uro", ceea-ce incai afirma din Engel, iar
Engel invOca, fara nicl o lamurire o fantana obscura neargumentata : ein serwischer Rodoslow". NicI un resbolu contra Serbilor
n'a avut Vladislav-voda, nici o filca nu se scie sa fi avut, ba
nu se scie nici daca a fost sat n'a fost insurat. Dela 1230
pina la 1380, dupa cate scit e, Romanii nu s'at batut cu Serbii
decat o data contra lui Stefan Milutin sub Barbat-voda i o data
contra lui Stefan dela Decian sub Alexandru-voda, ambele resbOie
prin alianta cu Bulgarii, Carl aO fost de o potriva batuti.
Inlaturandu-se dara din capul locului elementele cele false, sa
intram in istoria cea veridica a lui Vladislav-voda.

Chiar inainte de a trece Carpatii pentru all cuprinde scaunul

domnesc, in novembre 1364, Vladislav-voda din tra Fagaraplui
intra in Sylva Blacorum sat ducatul de Amla i se opri aci pentru a pedepsi, mai intalu de tOte, nOmul faimosului conte Konrad
de Talmaciu, marele duman al Basarabilor i a carula posteritate
nu inceta de a radica meret, din cand in cand, pretentiuni asupra
Lovitel din Valcea. Despre acea familia a se vedO mai sus .-ful
27. La Talmaciu in manastirea catolica San-Nicolae se pastrat tOte
documentele contelui Konrad i ale urmailor sei, cari se landau
necontenit cu drepturile lor cele teritoriale. Vladislav-voda a navalit
in Talmaciu i a dat foc manastirii, din care n'a mai remas petra pe
petra : quod claustrum per Layk Wayvodam Transalpinum crematum

nextitisset, in quo claustro omnes literae et instrumenta combusta

et cremata extitissent", atesta un act ulterior din 1369, cand familia contelui Konrad avea trebuinta de a'i sustin6 un proces Fi
nu mal gasia documente. Dela 1365 pina la Decembre 1369 Ro,
manii n'at atacat de loc pe TJnguri, ast-fel ca actul in cestiune se
raporta cu certitudine la un eveniment din anul 1364. Prin arde77

CCXIX-

-rea Talmaciului Vladisla v-vocla aducea Ungariei o infruntare atat

de cutedatOre, incat regele Ludovic s'a grabit a'i chiama otirea
immediat la TirniOra pentru a porni rasbolul asupra Terel-Romanesci. In acel manifest de convocare Vladislav-voda este acusat de
a'i fi dat sie titlul regal : titulum suurn fictum erigens in contunieliam Domini, a quo sua debent dependere insignia". Aa, intelege i Fessler : Wlaiko ging noch weiter und legte sich ohne
Vorwissen seines Oberherrn den koniglichen Titel bei". Acsta, acusaVune e fOrte interesanta, caci in traditiunea manastirii Tismna la Stefan Ieromonahul Vladislav-voda e numit tocmai craiul
Ardlului", i vom vedO mai jos ca i strainii contirnpurani It qiceati une-ori Rex". Regele Angliei era pe atunul vasal al regelui
Franciel pentru posesiunile sale continentale, i deci nemic nu
impedeca pe Domnul Terei-Romanesci de a fi rege" i tot-o data
de a recuncisce suzeranitatea Ungariei pentru ducaturile cele de peste
Carpatt Nu titlul dara supr in realitate pe regele Ludovic, ci
calcarea vasalitacil prin arderea Talmaciului. Proclamatiunea de res-boiu se facuse la 5 Ianuarie 1365, nici douO luni inca dupa mOrtea
lui Nicolae-voda, iar convocatiunea otiril se fixa, pe 24 Februariii,
Pripa mare ! Dar Ungurii nu s'at zorit de a merge inainte decat numai dOra pe hartia, aducendu'i a-minte, pe semne, catastrofa dela
1330, filul lui Carol-Robert ferindu-se de o patania ereditara dela
filul lui Alexandru-voda. Lasand la o parte Oltenia, regele Ludovic
a trecut Dunarea i a isbit pe neateptate Bulgaria occidental,
unde domnia cumnatul lui Vladislav-voda. Vidinul fu luat i Straimir impreuna cu nevasta sa cea Rornanca all fost du1 amindol.
robi in Croatia, lar in cetate s'a aeclat un Ungur cu titlul de
Capitaneus civitatis et districtus Budiniensis regni nostri Bulgariae".
Immediat o niultime de Franciscani din Roma s'at repelit ca un stol .
de locuste asupra Bulgarilor celor zapacqi, i s'an laudat ea in 50
de 'Jule 200,000 de locuitori devenira papistai.
Planul Ungurilor, bun pentru Papa, a fost totu1 cu desavirire greit din punctul de vedere strategic. Inainte de a lovi pe
Olteni, regele Ludovic voise a cuprinde mai intalu Vidinul pentru
a lipsi astfel pe Vladislav-voda de ajutorul cumnatului seri Straimir
i a isbi apoi din partea Dunaril Romania cea remasa fara aliatl.
Ce s'a intamplat insa, ? Cel-alt imperat bulgaresc, Siman cel dela
Tirnov, aducea acurna spre Vidin asupra Ungurilor o armata, turc6sca, un noz vrajma cu care nu se intalnisera Inca Maghiarii i.

CCxx
prevepe care cu grOza, intr'o balada poporana bulgara ( 32),
Dan-voda,
bunicul
lui
Vladislav-voda.
Regele
Lustise pe la 1290
dovic nu era nicairi la indemana, ci contra Turcilor s'a repeqit
singur peste Dunare in directiunea Tirnovului Domnul Terei-Rornaneci : iman a fost batut i Turcil alungati. Era 20000 de Romani pe 80000 de adversari. Ungurii au respandit scirea ca a lor
a fost victoria, i pe la 1407 un Vienez Johann Menesdorfer scriea
c regele Ludovic a sdrobit pe Turd; ba intr'o biserica la Maria.zell
in Stiria se mai vede pina astacli o inscriptiune : Ludovicus Rex
il

Hungariae per Matrem Misericordiae victoriam Turcorurn gloriosarn

obtinuit". In fapta nici o data regele Ludovic n'a dat fata cu

Turcii. Biograful set1 contimpuran Ion de Kikullew nu mentio-

neza nicairi ce-va aa, dar nici despre Vladislav-voda el nu vorbesce nemic, intocmal dupa cum mai 'nainte nu vorbise nernic
despre isbanda lui Alexandru-voda asupra hanului tataresc Atlamos :
o reticenta sistematica de invidia patriotica. Ungurii insa n'ai1 fost

in stare de a ascunde adevrul. Gloria lui Vladislav-voda ajunse

departe la Roma, i papa Urban V ii scrise cu bucuria in bulla
din 1370 : impios Turchos catholice fidei hostes pro Dei et prefate seclis reverentia persequeris et tuos reputas inimicos. Vladislav voda i1 vrsa sangele in ajutorul Ungariei, negreit ; dar
nici un contingent unguresc nu era atunci cu armata romansca,
Ind o ct cat de mica, afara de .vr'o cql-va amici personall al
Domnului, in specie ruda sa Ladislati de Doboka, fratele DOrnnei Clara,
carula Vladislav-voda ii scrie la 1372 : exerciturn contra Turcos infi-

deles et Imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari f ecim us;

ipse Magister 'Ladislaus Dobka strennus miles supradictus, noster

Ncaro et sanguis et genitura, nobiscurn et cum exercitu nostro

viriliter contra saevissimos et infideles Thorcos et Imperatorern de
Tyrna, ipsosque invadendo perpetravit actus rnilitares nobiles et
honorificos ibidem exercendo, propter fidern christianitatis et gra-

tam Serenissimi Principis Ludovici Regis. In acel resboiu cata

sa fi participat energic fratele domnesc i nepotul de sora al lui
Ladislati de Doboka, Radu-Negru, de o cam data Ban al Severinului. 0 alta particularitate mai importanta a ace1ula1 resboiu a
fost cucerirea Dobrogei, mai corect qicOnd a gurelor Dunrii, acleca
fara regiunea Varnei, cad i ea se numia Dobroge; dar despre

acsta volu mai aye ocasiunea de a vorbi mai jos.

Prin victoria sa asupra Turcilor Vladislav-voda se irnpaca, sati

cel putin av aerul de a se fi ilnpacat cu regele Ludovic. In ade_

vr, in ace1a1 an 1366 s'a Mcut o regulare oficiala a teritoriului
Sylvei Blacorurn, ale caruia hotare a fost tot-d'a-una fOrte ovaitOre i mereg disputate. Insu1 regele Ludovic se afla, la Orova,
la marginea Olteniei, adresand de acolo o porunca la voevodatul
transilvan de a delirnita immediat satele Sacel, Orlat, Ici1ai i Tilica, tOte f6rte apropiate de Sibilu, astfel ca ele sa nu rnal impresOre teritoriul apaqinend lui Vladislav-voda : a parte terrarum
sub Woyvodatu Domini Ladislai Woyvode nostri Transalpini existentiurn". Delimitarea s'a executat in 1366, iar in anul urmator
1367 intarit de catra regele Ludovic. Iata ce era, ducatul de Am la
cel la sud de Sibilu intre tOra Hategului si intre Ora Fagaraului.
Delimitarea fiind terrninata i confirrnata, Domnul Terel-Rornanesct

s'a grabit a'i asigura mai bine acea intindere de pamint, colonisand'o cu noul locuitori Romani i dandul nurnele de Ducatus
Novae Plantationis", dupg cum II ice el-insu1 in diploma sa din
15 Iu lie 1372, lar sub urma1 i s'a clis Ducat de Arnim" dupa
un orael sasesc de acolo. Chiar insui Vladislav-voda ii punea
une-ori in titlu Arnlaul in loc de Nova Plantatio", buna-Ora intr'o alta, diploma despre satul inca din Ora Fagaraplui din 8 -Mani
1372, pe care o citOza, dou docurnente din 1640, conservate
in Archivul din Alba-Julia i unde se clice c s'a dat de: Bassaraba, baro terrarurn Fogaras et Omlas qui eo tempore terraiii
Fogaras termit". Acel teritorit apartinuse Basarabilor deja pe
timpul Mongolilor ( 28) i mai de'nainte, dar II lipsia ping atunci
o denumire statornica. Din cele patru moii invecinate cu ducatul
71

de Amla, Sacelul i Orlatul rernasera familiei contelui Konrad,

fOrte scaquta, din vechile'i pretentiuni de a stapani ping in Valcea,
lay cele-lalte dou, IcUaul i Tilica, eran : Ioannis dicti Tompa
comitis Alpiurn nostrarum de partibus Transilvanie", adeca ale
nume i
unui Ion clis Tompa contele munVlor Sibilului",

an

un titlu fOrte enigmatice. Eu banuesc ca era un Roman, i anume

dintr'o ramura transcarpatina a Basarabilor. Intre manuscriptele
lul Trausch se gasesce o copia dupa un act din 1383, aflator in
Archivul din Klus-Monostor. (Neoregestr. nr. 84), de unde se vede
ca posteritatea contelui Konrad impreuna cu acela1 lOn Tompa

aratat drepturi asupra mai multor sate dintre oraele Sibilu i

Miercuria ; ad ins lui Ion clis Tompa" i se da adevratul nurne
de familia : Ioannes Ioviza de Ecselle, a deca Iovia, nume

CCXXII

curat romanesc, Mei sasesc, nici unguresc. Chiar peste un secol,

sub anul 1476, intre vasalii Sibilului figurail : Mane knesius
de Vinczberg" i Butza Bassar ab de Vinczberg", iar satul
Vinczberg se num% latinesce Mons Cibinii", Muntele Sibilului",
in legatura, cu titlul de comes Alpium" al acelui Iovqa.
Vladislav-voda, invingetorul Turcilor, recunoscend totu0 suze-

ranitatea Ungariei, regele Ludovic era ap de mandru de un asemenea vasal, Meat drept semn de supunerea Terel-Romanesci el
incept' a intercala pe unele monete unguresci capul negru, emblema
eraldica a Negr ilor -v oe vo Q I, dintre cart Vladislav-voda ajunse

atunci atat de eelebru. Reproduc aci urmatOrele figure cu obsertiuni din studiul met' asupra Basarabilor :

Pe alte rnonete dela regele Ludovic asupra carora mi-a atras

atentiunea arnicul mea d. D. A. Sturdza, ace1a0 c a p-n egru nu
ocupa scutul intreg, ci se AA numal la o parte sail de-desubtul
efigiei regesci, ceea ce represinta i mai expresiv triumful cel jubilat al Ungariel asupra lui Vladislav Basaraba :

CCXXIII

Acest c a p-n egru nu pOte fi marca Siciliei, care va fi avut

a face cu familia Anjou a regelul Ludovic, dar in ori-ce cas nu
avea a face de loc cu Ungaria ; cu atat mai virtos un cap figurand alaturea cu efigia regesca, sa chiar ocupand scutul intreg,
nu pote fi marca vre-unui fabricant de moneta. Singura explica))
tiune seriOsa remane dara subjectio Valachiae, dupa cum presupuneati deja in secolul trecut archeologil unguri : hoc esse
Mauri caput, eoque subjectionem Valachiae notari autumant".
(SchOnvisner, Notitia Hung. rei num. p. 206)".
27

/7

Dupa resbolul contra Turcilor, vr'o cati-va ani in ir Vladislavvoda a trait intr'o perfecta armonia cu regele Ludovic, recunoscnd
chiar cu un fel de afeqiune suzeranitatea Ungariel. La 25 Ianuariii
1368 el ii dA titlul: Ladislaus Dei et regie Maiestatis gracia

Woyvoda Transalpinus et Banus de Zeurino" i acorn. Braovenilor un tractat comercial fOrte interesant, prin care intaresce privilegiile analOge dela voevoclii anteriori din vechime: ut eosdem
Brassovienses in universis eorum libertatibus per eos ab ant iq u o in terra nostra transalpina habitis conservando confirmaremus", adeca dela Alexandru-voda i dela Mircea-voda, dacA nu
0 mai de'nainte. Ormul muntenesc de capetenia pentru Braoveni
la mergere 0 la intOrcere este Campulungul : in Longo Campo",
unde se platesce vama ; Tar la Dunare transportul i vamuirea se
fac in diferite puncturi : circa Danubium solvant", punctul insa,
cel obicinuit fiind Braila : per dictam viarn Braylam". Aci se
ivesce o cestiune de discutat. Vladislav-voda scutesce pe Braoveni de vama cea noua la Slatina" : tributurn novum in Salatina
omnino relaxamus". SA fie ore vorba despre oraul Slatina pe Olt?
Invederat CA nu, de vreme-ce intre Oltenia i intre Muntenia nu
mai era de de-mult nici o granga. Salatina" insemnAzA dara o localitate unde-va in Moldova, la hotarul oriental atunci al TerelRomanesci pe drurnul spre Nistru la Tatari. Acsta se confirma
pe deplin printr'o diploma a regelui Ludovic din acela1 an 1368,
unde incuviintOzA Braovenilor fara nici o plata de vama negotul
internaVonal cu TAtarii : tricesimam, quam mercatores Domini
Demetry, Principis Tartarorurn, de suis rebus mercimonialibus in
Regno nostro solvere debeant, non faciernus recipi ; ita ut et
vos in terra ipsius Domini Demetry securi et liberi possitis trans-

CCXXIV

ire sine solutione tricesime cum rebus vestris et bonis mercimonialibus". Princeps Tartarnrurn" nu era un principe crestin
Demetrius", ci un han tataresc Demir s Temi r. Tractatul
27

lui Vladislav-voda cu Brasoveuii fiind facut prin intelegere anume

cu un trimis expres al regelm Ludovic, de asta data un adevrat

Dimitrie: Magister Demetrius dictus Lepes, aule regie miles", nu
putea sa nu se prevlp acolo scutirea de vama cea acordata deja
pentru marfuri tataresci, i Iii localitatea Slatina de mai sus nu
este aluri decat la marginea cea resaritOna a Terel-Romanesci,
adeca unde-va in Moldova.
Chiar in ajunul anului 1370 Vladislav-voda se arata Inca, Maecredincios regelui Ludovic. Printr'o diploma scrisa in Curtea-de-

Arges : datum in Argyas", la 25 Novembre 1369, el isi da titlul:

Ladislaus, Dei et regis Huvgariae gratia, Vajvoda Transalpinus et
Banus de Zeverino nec non Dux de Fogaras", confirmand catolicilor drepturile incuviintate lor de aka Alexandru-voda : Alexandri Patris nostri charissimi". Cu tOte acestea, abia dupa cate-va
dile, la 30 Novembre din acelasi an, noi vedem pe regele Ludovic
convocand ostirea maghiara contra Domnului Terei-Romanesci :
exercitus regalis contra Layk Woywodam". Se vede ca ostilitatea
cea ascunsa a lui Vladislav-voda, fusese mai de 'nainte cunoscuta
Ungurilor, earl volail sa '1 previna la timp, dar Watt isbutit, caci
Romanil erat deja gata de tot in fapta, pe cand convocarea cea
regala remasese pe hartia. In Decernbre 1369, cel mult la inceputul anului 1370, Vladislav-voda treat la Calafat Dunarea i, mai
de 'nainte inteles cu Bulgarii, au surprins Vidinul, robind sail gonind pe Unguri.
Indrasnela batranului voevod romanese, acum de vr'o sse-cleci

de ani, entuziasmase pe Slavii meridionall. In poesia poporana

serba mernoria lui traesce pina astall in legatura cu stapanirea
Vidinului. Asa intr'o balada : In orasul cel alb Vidin a lost mosul
Vladislav, iar in tOra negra-romanesca negrul Roman Radu" :
Ha BHAHay rpaAy 61Ijeaol1e,
Onirje bjeffle cTapeg BrImucaBe,
A. Ha panuoj aemaja RapaHaaamoj,

0Hgje Gjeille Eapamaax Paayae

E pretidsa mai ales o alt balada poporana firte veche, .publicata in Venetia la 1556 de catr Serbul Hektorovi, nascut pe
la 1487, adeca posterior abia cu un secol lui insu1 Radu-Negru.
Ea mai avu alte trel editiuni ulteriOre : la 1638, la 1846, i 'n
fine la 1878 de catra, profesorul BogiiO. Acesta balada are ea
rnotiv urmatorul eveniment curat istoric. Deja pe la 1352 Alexandru-voda pe fliul set cel mai mic Radu Ii pusese ban al Sever-nului, i acolo remase el apol sub frate-set Vladislav pina la
1370, astfel c devenise in tOta puterea cuvintului Severinen,
i 'n acel interval de timp, religios cum era, el se imprieteni
cu calugarul Serb Nicodim i clAdira amindoi peste Dunare in
Serbia o bisericuta numita Manastiritza in apropiarea Cladovei,
unde pe pOrta altarului se mai descifreza inscriptiunea : Paw 6er...
Cuprinclend Vidinul i voind sa se intarsca in noua sa cucerire,
fara a perde totu1 posesiunile cele vechi, Vladislav-voda se credea
a fi de ajuns el-singur la Dunare, iar la nord, in stdpanirile cele

de peste Carpati, unde era trebuinta de un brat sigur i tare la

cas de navalirea Ungurilor in acea parte, pe fratele set mult mai
drier l'a trimis acolo ca duce al Fagaraplui. Departarea lui RaduNegru din Severin de catra Vladislav-voda, poesia poporan serba
a luat'o ca o prigonire, ca un act de vrajrnaia, i tocmai acesta
este motivul baladei in cestiune intre cel doi voevocli : Radoslav
dela Severin (BojHoga PagocaH Cesepugcm) i Vlatco dela Vidin (Bgamo

YOMICKII BOjesolka) Balada se incepe printr'un admirabil adio : Cand

Radu-voda se despartia de al set minunat ora Severin, adesea

se ulta inarit la Severin i aa ii vorbia cetatii albe Tata ca
et te parasesc, cetate alba Severin, minunatul met ora ; nu scit
)2

dad, te voiu mai vede et, nu sal daca tu me vei mai ved..."
Raga iui ce Pagocase Hojaeoga ogiurjame
Og cHojera rpaga gufflora CeHepnHa,
11OCTO Ms ce Pagocas Ha Ceseplia o6eHpame,
Tope TO NH man 6egy rpagy 6ecugjame :
OBO rn Te ocraagjam, 6eim rpage Ceeepuae,
Moj ggeffir rpage,
He UM HeTje Hllgjy Jflf Te, He max HeTje MAIM JIII me!..

Sint doue fantane despre luarea Vidinului de catra Vladislavvoda : una, contimpurang, este pasagiul din analele calugatilor
Minoriti sub anul 1369, reprodus la Assernani i la Fariatti i uncle
ot,080. IV.

15

pe Vladislav-voda, 11 numesce regele Basaraba : Rex de Bassarath" ;

cea-lalta, o cronica serba dintr'o epoca indecis, este la Mauro Orbini. In capul garnizOnel unguresci, cu titlul de Ban al Bulgariei",

era Benedict Heem de Remethe, a carui origine nu e cunoscuta,

dei d. N. DensuVanu il credo Roman ; in ori-ce cas era un favonit al regelui Ludovic, un mare boier din Banat i ducend'o intr'o
cern, ne 'ncetata, el 1 intreg nmul seq, cu toti kinezil Romani
de acolo, de almintrelea un vestit osta. Ne fiind tunuri nici dintr'o parte, nici din cea-lalta, luarea unel cetati atat de puternice
s'ar fi tragenat mult timp, daca prin tradare Bulgaril nu se grabiail
de a deschide porpe. Patru-sute Unguri i vr'o seieci de Ge_
novezi all scapat din ora i ail reuit a se adaposti in doue forturl deosebite, unde Vladislav-voda s'a multumit de a'l incongiura,
iar pe cati din garnizOna prinsese, I-a trimis pe -Lott sub paza la
Calafat, de'mpreuna cu locuitorii cel indoielnici, sciind din experiCa tradatoril inteun sens sat in altul nu erail
enta pe semne
rani' printre Bulgari, catolici sat ne-catolici. In adever, cel muFT
de curand papistaip, lute s'at intors la ortodoxia ; aQ resarit d'o
data ca din pamint o drOia de calugari pravoslavnici ; i toti sail
aruncat cu furia asupra a cinci misionari papall de acolo, tarindu'i
de'naintea lui Vladislav-voda i. cerend sal taie. Lasati-me in pace !
respunse cu despret voevodul romanesc : nihil decrevit", cad dinsul qice notita contimpurana se gandia mai mult la asigurarea
victoriei sale : stabiliendae suo sub imperio urbi magis intentus".

Atunci, farg, a mai atepta judecata, calugarii ail macelarit pe misionari. 0 mOrte de popa catolic fara miracol e apr6pe peste pu-

t*. Din data ce all murit cei cinci neo-martiri, la 12 februarit

1370, biograful lor ne spune ca : o lumina ceresca s'a pogorit pe
n cadavre i aLl resunat in aer nesce canturi angelice. Vestea miounil ajungend la scirea principelui, el incaleca i pleca s'o vOqa
el-insuV. Apropiandu-se, calul se opri spaimintat i nu vru sa
'nainteze. Atunci principele descaleca i. porni singur. Tata ca un
spectru oribil se radica de'nainte'f, dar principele scOse sabia ca
sa '1 lovesca : evaginatum gladium per aerem vibrat" . . . In
71

vcul de mijloc, p6te chlar astal in terile ultramontane, a se

repecli cu spada asupra unui spectru, fie demon, fie Inger, era
culmea vitejiel. Pasagiul de mai sus caracteriseza pe Vladislavvoda, ba Inca pe cate-i-trei Negri -voevo cl. I cei din secolul
XIV : netemetori o singura clipa de 'Marl i de Turd, earl

CC100/1 I

ingrozlat Europa peste tot ; netemaorI de regele CarolRobert

de regele Ludovic, carl se considerat ca monarchil cel mal
puternici prin intinderea teritoriall
Veqend pe Vladislav-vocla in Vidin, regele Ludovic se mica in

fine asupra primejdiosului vasal, cu o armata unguresca formidabill, impartita in doue marl corpurl : unul dela nord prin Ardel,
cel-alt dela sud prin Bulgaria, astfel ca Oltenia i Muntenia s fie
tot-d'o-data strivite. In fruntea corpului sudic era insul regele
Ludovic ; peste corpul cel nordic era voevodul transilvan Nicolae,
unul din fill cunoscutului Ladislat Apor.
Nol cunciscem deja din trecut obicelul cel sistematic al cronicarulul maghiar contimpuran Ion de Kikullew de a micura sat
de a asounde cu totul isbanclile Romanilor ; el bine, de asta data,
chlar din relatiunea acestul martur atat de partenitor pentru Un-

garia, tot4 e lesne de a ne convinge ca resbolul a fost victorios

pentru Vladislav-vocia.

Din punctul de vedere curat militaresc, planul strategic al celor doue corpurl unguresci e fOrte semnificativ. Dintr'o parte; regele Ludovic se feresce cu tot din-adinsul de muntl, uncle Alexandru-vocla nimicise intrOga Vire a 1111 Carol-Robert, ci cauta a ataca

pe es dinspre Dunre. Din cea-lalta, parte, voevodul transilvan

Nicolae se feresce Oral. cu tot din-adinsul de tra FagarmulnI i
Arnlaplul, unde II Wepta Radu-Negru, care putea sa dea nascere
printr'o scanteia la rescOla tuturor Romanilor ardelenl, ci strabate in
Muntenia anume prin tOra Sacuilor la resarit de Brapv. Acestul plan
strategic, care vadesce dela sine1 frica cea mare a regelul Ludo-

opuse un contra-plan, care nu putea sa

-nu '1 duca la victoria. : la sud, pe malul Dunaril, a refusa o lupta
ecisiva i a se retrage treptat spre muql ; la nord, in regiunea
vic, Vladis1av-voth

II

dela Scuime spre Ialomita, a atrage pe Ungurl pe un teren imprac-

ticabil pentru diniI de padurl i de balv, uncle il vina o catastrofa sigura.

Aa dara, Vladislav-vocla parasesce Vidinul, pe care'l ocupa regele Ludovic. Romanil, aeclatl la Calafat, II fac de 'ntalu datoria

4e a impedeca trecerea DunariI, apol neput6nd'o face, el se impr4tia fr batalia, astfel Ca Unguril jubilza triumf i ocupa
Severinul : ipsum regium exercitum, ultra Danubiurn, contra in-

'

cc XXVIII

sultus bellatorum et sagittariorum ipsius Layk Vayvodae, velut

imbres sagittas emittentium Olachorum, per navigia, moenibus
et fortalitiis firmatum, transclucente, inimici in fugam conversi,
velut fumus evanuerunt, et residui totius exercitus terram verSUS Zewrinum intraverunt, et eandem occupaverunt. Ungurii
22

tiara sint In Severin, intocmal dupa cum fusesera sub Carol-Robert.

Ce urrneza insa? Regele Ludovic nu inaintza. Nici un pas mai
departe.

In acelmi timp, tot aa de frumos, cu o mare Vire, cu

nobill i cu Scu, papsce din ATM voevodul Nicolae : ultra terram Siculorum cum valido exercitu ac nobilibus et Siculis partis
transilvanae." In Muntenia hatman al lui Vladislav-vod era corntele Dragomir, adeca un kinez dintre Basarabi, care comanda
in Dambovita : capitaneus erat comes Dragmer Olachus, cas-

tellanus de Domboycha". In lungul Ialomitei el avea la dispositiune mai multe puncturi intarite : fluvium Iloncha, ubi fortalitia et propugnacula erant." Era un general cu mult sangerece, necesar pentru a potoli primul avint al Ungurilor, i tot-odata
un barbat fOrte religios, cad dinsul mai tarip, sub Dan-voda la 1885,
el se facu ,staret al manastiril Cotmna, lar fliul sea ornonim, de ase-

menea comes Dragmer", jupan Dragome, darui santului 1ca un

c lopot. Dupa o sangerosa batalia, certamine fortissimo commisso"
kinezul Dragomir parasesce campul i se retrage, lasand pe victor iosul voevod Nicolae st'l urmarOsca: ipsum capitaneum, multis.
interfectis, in fugatn, convertit", 'lice Ion de Kikullew, vorbind nu-mai despre Romani cacluti in luptA, dar despre cei prinsi ba, ceea.,
ce insemnOza o isbanda necompleta, maf adesea o stratagerna. Fuga,
simulata era o tactica traditionala a Tatarilor, iar Romanii se tineati

atunci ,intocmal de tactica tatar6sca ( 36 p. CLXXXVII). Fuga

kinezului Dragomir cea povestita de Ion de Kikullew nu este alt
ce va dent din punct in punct ceea ce povestise la 1241 Ungurul
canonici Rogerius despre fuga cea prefacuta a hanului tataresc Kadan : :respiciens multitudinem armatormn, terga dedit, fingens fugarn ante eos." In adevOr, voevodul Nicolae fu prins in curs..
Acurna sal auqim pe cronicarul maghiar despre nimicirea cea, totali% a arrnatei unguresci, pe care kinezul Dragomir o ademenise ,in
strlftjiptoritbaltOrt, uncle a secerat apol Mra crutare flOrea nobilimil
sacuiesci,, Tar cac1avr,u1 voevoclului Nicolae abia-abia a putut ft
: iinoallte tilterius procedens, .intar
Sas' c1n rnnile
i . RomaMlor
..(
a

,1

)1

"-,-

CCXXIX

;thdagines et veprium densitates, ac passus strictissimos conclusus,

per multitudinem Olachorum, de silvis et montibus invasus, ibidem, cum strenuo viro Petro, suo Vice-wayvoda, ne non Deseu

dicto Wos et Petro Ruffo, castellano de Kykyllewar, Petro et

Ladislao Siculis, viris bellicosis, et aliis militibus quam pluribus,
et nobilibus potioribus, extitit interfectus; et cum gentes Hungarorum, de ipso exercitu, terga vertissent et se in fugam convertissent, in locis lutosis et paludosis, indaginosis, conclusi, multi
ex eis per Olachos occisi extiterunt, et aliqui, cum rnagno periculo personarum, et rerum damno, evaserunt; et funus eiusdem
Nicolai Wayvodae, cum magna pugna, de manibus Olachorum
77

ereptum .

Campania era terminat intr'un mod stralucit: o armata ungursca distrusa, o aka armata ungursca petrificata in Severin,
pe cand cele dou armate romanesci se puteati uni la ori-ce moment, una victoricis, cea-lalta intacta, ambele gata a se arunca
impreuna'; lar Radu-Negru din Fagara putea sa se misce in orice directiun e, de Or-ce in Transilvania nu mai exista Vire maghiara, fiind nemicit de catra kinezul Dragomir. Nu e de mirare
ca regele Ludovic s'a grabit de a se impaca fara multa vorba ,cu
Vladislav-voda. Domnul Terei-Romanesci recunoscu suzeranitatea
Ungariei, Ungaria insa a redat Bulgaria occidentala imperatului
Straimir, care s'a i intors din Croaiia la Vidin, lar Vladislav-voda
0-a reluat Severinul, incepend a se intitula din noa : Vayvoda
Transalpinus, B a n us d e Zeur in i o et Dux Novae Plantationis et
de Fugaras. Ungaria din partel, prin doue durercise ispite, sub
Alexandru-vocla 0 sub Vladislav-vocla, convinsa acum ca nu e de glumit cu Basarabii, s'a crept datOre a'1 intari hotarele Transilvaniel

contra Terel-Romanesci, anume la doue puncturi: castelul Landskron in regiunea Sibilului, iar in a Brnovului castelul TOrzburg,
acesta din urma numit romanesce Bran. Printeo confusiune intre
teatrul resbolului 1 intre resultatul luptel, fantana Tunusliilor i a
luI Fotino fixOza actiunea la Bran, adeca in Transilvania, pe cand
kinezul Dragomir batuse pe Unguri forte lamurit in Dambovita.
AcOsta grepla insa este o nemica in comparapune cu colosala ne_
greVla a d-lui Xenopol, care a ultat cu desavirire
fara nici o
pomenire de un cuvit4el macar
IntrOga marta campania a lui
Vladislav-voda, una din cele mai frumOse in istoria rnilitara a
Romanilor. Mai putin vinovat e Fotino, cand muta batalia din

Dambovita la Bran, caci cel putin el simte insul ca greescefantana 1u1, st-fel ca se'ncerca a o indrepta intr'un mod 6re-care,.

.11icend ca Branul e in Muscel, nu in Ardl. Dar unde re sa fib

scusa d-lul Xenopol, intr'o lucrare noua 1 atat de volumindsa?
Regele Ludovic a fost dara invins, il era ruine lui-insui, i
in diplomele sale ulteriOre, cand Ii vine neaperat de a cita acel
resbolu, Ii imbraca intr'o formula eufemica de redobandirea Se-verinulul": reoptentio civitatis et terrae Zeuriniensis", dei in realitate Severinul fusese immediat inapoiat lui Vladislav-voda. Un specimen forte interesant de acea formula eufemica ne intimpina intr'o
diploma din 1376, pastrata in archivul contilor Kendeffi, de unde
mi-a procurat o copia profesorul K. SzabO dela Cluj. Romani"
boieri din Temeiana tinean atunci unil cu Unguril, altil cu Viadislav-voda. Aa unul din el, Vlad Lehacescu, 1-a parasit moia
Balanita de linga Mehadia i a fugit in Oltenia pentru a servi
Domnului Terel-Romanesci : quandam possessionem Balasnicha
vocatam iuxta fluvium Balasnicha nominatum in districtu de
Myhald existentem, quae propter infidelitatem Ladislai flit Lehach, qui derelicta fidelitatis via, ad partes fugit transalpinas,
17in despectum nostrae Maiestatis et nostro adhesit emulo, act
nostras manus et regiam nostram collationem devoluta fore
perhibBtur. Acea moia confiscat, regele o daruesce la altl patru boeri Romani de acolo, fiii lui Raicu, cart' servisera cu crediqa
in otirea unguresca contra lui Vladislav-vocla : nos attendentes
fidelitatem et Servicia Suriani, Bogdani, Demetrii et Blasii filiorum
Rayk Olachorum nostrorum, quae iidem in plerisque nostris ex-peditionibus et specialiter in exercitibus nostris adversus Rasce7)

nos et etiam contra Bulgaros motis, signa nt er vero in reo p-

t entione civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae

stu--

duerunt exhibere Maiestati et exhibent in praesenti..." Redoban

dir ea Severinului" e ce-va nostim.
Regele Ludovic 10 redobandise momentan un petec din Mehedint
numai pentru ca Vladislav-vocla s3l stapanesca, 1 voevodul roma-

nesc n'a mal incetat de a'l stapani, ne mai avend a1i dumani
decat pe vechiul vrajma iman cel dela Tirnov, imperatul Bulgariel orientale, care aducea merefi asupra Vidinului bete de Turd,
intr'un rand nvlind i asupra Olteniel. Acea invasiune o de-

CCXX XI

scrie o cronica serbesca la Mauro Orbini. Turcil trecend Dunarea?

Vladislav-voda, le-a luat t6te barcile ca sa le taie chip de scapare,

apoi ii bath infricopt, i to

a perit, unii de sabia, a1i1 inne-

cap : ,,onde ii voievoda de'Valachi levate loro le barche, nelle quali

havevano tragettato quel fiume, diede loro adosso, e gli ruppe Della
giornata ; e quelli, che non morirono nella battaglia, credendo di
potersi salvare nelle barche, e quelle non trovando, saltavano nel

acqua, per non venire in mano dernimico, e cosi tutti perirone.

Tot atunci in Tera-Romanesc a. s'a ivit prima moneta nationala,

de argint i forte eleganta :

Descrierea de d. D. A. Sturdza :
Av. + M LADIZLAI AVAIWODE intre doue cercuri de perle ;
2)in mijloc un scut imparlit d'a-lungul in dou, in care in drepta
4 grincli transversale, in stanga un camp gol.
Rev. + TRANS I ALPINI intre doue cercuri de perle, in mijloc
un coif inchis, d'asupra vulturul spre drpta cu capul spre stanga".
UrmatOrele trel observaVuni asupra acestel importantisirne
monete :

1. Este cel intaiu monument numismatic al Terel-Romanesci,

cad sub Alexandru-voda, nu exista, la nol monetaria ;

20. Pe revers este aquila muntenesca, pe avers insa e marca

Ungariei, prin care Vladislav-voda ii recunOsce vasalitatea ;
30 Legenda e latina, denotand cultura occidentala, dupa curn
i diplomele acestul principe sint apr6pe tOte ltinesce, dei cate-

trel Negri-voevo cn din secolul XIV aU fost, de o potriva fOrte

ortodoxi.

tocmai la ac8t1, ortodoxia vom trece acuma.

Temelia bisericei romane o pusese Alexandru-voda. Vladislav-voda a mers inainte maT departe pe aceimi cale. Pe ling primul mitropolit Iacint Kritopul, Infiintat la 1359 cu titlul de a tOta
Ungro-vlachia: 7c6ta7) OirtypoPXaxEme, s'a mai adaos la 1370 un al

CCXXXII

doilea mitropolit , intitulat al WO Ungro -vlachiei : trtirporoXEnic Opous OirapopXxxEctc", anume Daniil Kritopul, fratele primatului,

numit in calugaria Antim, care figureza ca cel intaiu in vechea

lista a mitropolitilor Terei-Romanesci.
Care sa fi fost Ore ratiunea de Stat a acestel reduplicari ? Din
capul locului se p6te respunde positiv c interesul era Mr al patri.arcatului, cad nu patriarcatul o ceruse, dupa cum result chiar

din actele patriarcatului. In adevOr, inainte de 1370 mitropolitul

Iacint fusese chiamat cu staruinVi la Constantinopole pentru a da
acolo informaVunl despre Ungro-vlachia, Vladislav-voda insa, invo-

cand diferite pretexturi, nu'l permitea cu nicl un pret sa plece,

nici nu l'a lasat s trimita, pe alt cine-va in locu'i, ast-fel ca, patriarcatul era fOrte superat :
zpiircov ivtaiyam ItaTa. Tby Optailbv
oef366aq, 7rpo13tAXO[Levoc

b pptoc

7c64 oiyx,

-71X19.ov,

a6a7roto:

!nu kcs, xa.Ta

c vyaktic

'lc

6a05

Otvoa(mic aou, iFro8ta6 v.ot 6

Zl ti) a.ioc To!). T6pou..." Acu ma

dara, in 1370, dupa terminarea resboiului cu Ungurii, Domnul i

boeril cel marl trirnit el la patriarcat o cerere urgenta de a se incuviinta o a doua mitropolia a Ungro-vlachiei ; Tot3 ILET60,00 pospok as:
apzovrcov ako5". Interesul era al terei, nu al patriarcatului, dupa
cum o presupune istoriograful rus Golubinski. Ambasada romanesca
177 Ci)Y

argumentza infiintarea unel a doua mitropolii prin immultirea cea

,extrem a poporului : Toii 8:s xatpoti irpoYfivzoc, ici, 705 gO.vouc ixsEvou to
72

z7rou IroXXo6 tuizi.volizoc met 6orsEpou azsabv, dr/. gaztv at pAvoc Etpxtspek ixst-

vbs tpb b tocmEnov n'vog..." Extrema immultire a poporuluI necesit Intemeiarea unei a doua mitropolii, i'n acelal mod ni se ex-

plica nova plantatie a lui Viadislav-voda, acea resadire peste

Carpati a prisoSulul elementului romanesc dunaren, acea colonisare

a ducatului de Amla, o mai puternica bariera contra Sailor din

Sibilu i contra farniliel contelui Konrad de Talmaciu. Era tiara nu
numai una, ci mai multe ratiunl de Stat.
Actele ulteriOre ale patriarcatului din secolul XIV specifica
cele dou mitropolii ale Ungro-vlachiel. Cea a doua, creatiune propria a ml Vladislav-voda, privia la judetele cele oltenesci cu Severinul in frunte: To5 1.1.6popq 06-erpopXnEac Tfic =rex ,r6v /sf3egiV011". Prin

urmare, mitropolia cea anteriora, fundata de catra Alexandru-voda,

se referIa nurnal la restul Terei-Romanesci, adica la Muntenia i
la cele dou ducaturl transcarpatine, avnd titlul: riic OUr1poi3XotzEac
%al Isaa-qc 06-apEctc Icat Maytiv6iv.

In acelai timp, sat putin mai tarcliii, fratele domnesc Radu-

CCxxx111

Negru fiind pro-duce al FAgaraplui i Am1au1ui, mitropolitul

primat al Ungro-vlachiei a hirotonit un episcop a-parte pentru acea

lature a terei, ceea ce face pe cronicarul muntenesc la Fotino sa

atribue lui Radu-Negru ca aduce cu sine ca .sa puna mitropolit pe
episcopul din Fagarau Tta cl)a.yapotaioo krEaxorov", Se pare ca acel
intalu episcop al FAgaraplui fusese un Chariton, acela care in
urma la 1380, tocmai Radu-Negru ajungend Domn, devine d'o data
d'a-dreptul mitropolit pritnat al Ungro-vlachiei, sarind peste dreptul
de inaintare al lui Antim, deja de qece anI mitropolit al Severi-

nului. Este evident in ori-ce cas ca acel Chariton se bucura, de o

favOre speciala la Radu-Negru, i daca dinsul fusese mai 'nainte
episcop al Fagaraplui, dupa cum cred eq, atunci asertiunea cronicel muntenesci se justifica pe deplin. Episcopatul romanesc cel
fundat la Fagara sub Vladislav-voda a persistat nu mai putin de
vr'o nou-cleci de ani, caci Samuil Micul gasesce documental acolo
pe un Macarie, intitulat: episcop al G-alatului": 1469 Macarius
Episcopus Galatiensis obtinet a Principe mandatum ad magistratum
Cibiniensem ut cathedraticum suurn a presbyteris valachis accipere

posse. Se scie ca G-alat se chiama in Transilvania un sat lipit

de ormul Fagara.
Cele doue mitropolii ale Ungro-vlachiei a durat numal sub
ambii frati Vladislav-voda i Radu-Negru, desfiintandu-se apol cea
oltenesca dela Severin i generalisandu-se numal cea din Muntenia,
a cAriia repdinta, nu putea sa fie aiuria decat la Curtea-de-Arg4
de vreme ce acolo reedeall de preferinta Dornnii, incepend dela
Alexandru-voda.

In privinta organisaril bisericesci, in specie la Olteni, mana

drepta a lui Vladislav-voda i a lui Radu-Negru a fost ilustrul calugar serbesc Nicodim. Dupa unii Grec, dupa altii din familia cea
regala a Serbiel, el trAise mult timp la muntele Atos i era fOrte
considerat la patriarcatul constantinopolitan. Pe timpul Jul Alexandru-voda, Nicodim ecluse un interval Ore-care peste DunAre in regiunea Cladovei, de unde prin vecinatate cunoscuse pentru prima
bra pe Radu-Negru, atunci ban al Severinului, cad amindoi a
cl dit acolo o bisericutA numita Manastiritza.
0 cronica rimata din secolul trecut, scrisa peste Carpati de
catra un calugar dela Prislop din tra Hategului, atribuind Jul Nicodim fundatiunea acestel manastiri, cuprinde intre altele :

CCXXX1V
0 Prislop !
Numite loc,
Cum fusegl far' de noroc
Ba eft bine am fost norocit,
Cacl sfantul Nicodim aid s'a salagluit,
Si intalu sfantul Nicodim mie
Ml-a pus temelie,

Care sta de vcurl multe

Acum de Omenl trecute:
Mal 'nainte cu multi al
De domnia lul Matiag cralu;
Ca acestul pr-cuvios parinte gi sfant
Dela Dumnetlefi Domnnl i s'a vestit
Locul pigatOrelor sa-1 gsOsca

acolo mnstire sa ziddsca;

Si in Tera-Romandsca preste munte
A trecut gi a cercat locurl multe,
De gl-a tocit tolagul de fer
Privind pe panaint gi pe cer.
Locul cel ales mal intalu
fti

Este in Surtuc sus pe Silu:

Acolo pegtera a gasit
Si intr'insa tot s'a salagluit,
Care pegtera gi pin'acum se gasesce
S'a sfantulul Nicodim se numesce.

Apol s'a dus in tera i mal in intru

Pina la apa ce se thee Motru:
Acolo putin a conacit
Si dupa vreml manastire s'a zidit.
De acolo s'a dus spre Vodita,
Unde'l acum schitul Topolnita;
Dupa ac6sta pigatOrele a gasit,
Unde i sfanta lavra Tismdna s'a zidit,
Unde i mOgtele sfantulul se gasesc
fii minunile tOte i se vestesc.
Decl dela sfantul Nicodina s'a facut
Tuturor de obgte inceput
In TOra-Romandsca la munte zidirl
Biserici, schiturl si mamastirl.
A doua lavra Cozia Mircea a zidit
.

ft sfantul Nicodim o a sfintit....

Oil de unde ar fi luat necunoscutul versificator ardeln isv6rele sale, naratiunea de mai sus, afara de er6rea de a confuncla
Vodita cu Topolnita, doue sate apropiate, dar deosebite, este de o
.

remarcabilA exactitate.

Ea pune pe sama lul Nicodim urrnatrele se lacaprl, t6te

in Oltenia :

1. Prislopul in Hateg ;
2. 0 petera, linga Mu;

3. Schitul dela Motru

4. Vodita ;
5. Tism6na
6. Cozia.
cele-Tismna i Cozia fiind posteriOre lui Vladislavvoda,
lalte patru, anteriOre Voditel, sint tote din epoca acestul principe,,
ba i inceputul Tismenei, numal terminarea datorindu-se lui RaduNegru, dupa cum i Cozia fusese inceputa de Radu-Negru i ter-minatA de Mircea cel Mare. Despre Vodita s'a conservat insu1
crisovul de fundatiune, care sung aa : Findc et, eel in Crist
Dumnept bine-credinciosul voevod Vladislav, din gratia lui Dum-nept Domn a tOta Ungro-vlachia, am bine-voit din inspiratiune
divinA a rAdica o mAnAstire la Vodita in nurnele marelui i de
Dumneclet purtAtorului Antonie, ascultand pe onestul intre monahi
Nicodim, incat dela domnia-mea sA fie pornire i donatiune, iar
munca lut" kir Nicodim i a calugarilor set etc." Apol incheia :
DupA mOrtea lui kir Nicodim, nici Domnul, nici mitropolitul, nici
altii s nu fie liberi a pune egumen in acel lAca, ci dupei cum
va clice i va regula insni kir Nicodim. .
La petera dela Jilu .s'a pAstrat pina astacli o tra ditiune poporanA despre Nicodim, iar la Motru o alta legenda a fost culsA
17

77

in secolul XVII de cAtrA calaorul Paul de Aleppo, care

(lice

Manastirea Motru se consider ca mai veche decat TismOna, caci

santul Nicodim fusese cel intaiu om ce venise a locui acolo intr'o
17

cuviOs solitudine, apucandu-se a clAdi o bisericA, i numal cu

nault timp mai in urrnA tot dinsul s'a dus de a zidit TismOna. . ."
Inainte de 1365, sub Alexandru-voda, exist biserici, mai ales
cele dou marl domnescI, una la Campulung i cea-lalta la Curteade-Arge primele manastiri insa, in adeveratul inteles al cuvintului, s'au .rAdicat anurne sub Vladislav-voda, bite in Oltenia i t6te
prin rivna lui Nicodim.
Dei ambele mitropolii ale nOstre a fost puse sub patronaglul
pa triarcatului constantinopolitan, totui Domnul Terei-Romanesci
n'a incetat de a fi in buna intelegere cu tronul patriarcal bulgaresc dela Tirnov, pe care edea Eutimie, unul din prelatil cel mai
celebri al bisericei ortodoxe de atunci. Intre numerOsele lucrari
inedite ale acestuia se pastrza o epistol cAtrA mitropolitul Antim
dela Severin i o altA catra Nicodim dela TismOna.
SA mai adaog CA Vladislav-voda trimitea daruri pi6se i Ia

Muntele Atos, unde o icOna din partea acestul principe o vcluse

acolo reposatul Odobescu in Lavra santului Atanasie.

Pentru a ispravi cu cele bisericesci, nu seal; clet nu Kit de

loc, ce s'ar put spune despre m6tele santei Filoteia dela Curtea-de-Arge. E frumds legenda, forte frumdsa, mai cu sama cum e
meter de a broda. Francesul Bellanger ; dar ea nu ofera absolut
nemic istoric, cel putin cronologic. Pe cat timp marturia contirnpurana necontestabila a mitropolitului Iosaf dela Vidin constata ca
,acolo la Vidin acele mdte atl fost aduse dela Tirnov la 1894,
deci inainte de 1394 ele nu puteat fi aseclate la Curtea-de-Arge,
Mei sub Alexandru-vod, nicl sub Vladislav-vod, nici sub Rada-

voda, adeca sub Mei unul din cel trei Negr voe vod.1, ci neaperat cand-va dupa 1394. Cerceteze dara altil, pe prima lini insa
.cronologia.

Volt' inchela istoria lui Vladislav-voda printr'un epizod fOrte

'intunecos. Dela 1330 domnia pe tronul dela Tirnov tzarul Alexan-

dra, despre care eu am vorbit mai sus cu ocasiunea resbolului

serbo-bulgar. El avusese doue neveste: de'ntain o cretina, din
care trel hi, cel mai mare Straimir dela Vidin, cumnatul lui
apol pe o Evreica, din care s'a nascut irnan, Mal
cel mai mic. Stralirnir capetanda'i de titnpuriii dela tata-sen Bul,garia occidentala ca apanagiu, se mutase la Vidin i a scapat astfel
de uneltirile Evreicei.
dol fii din prima casatoria remanend
la Tirnov pe linga teribila muma-vitrega, aQ murit in curand unul
dupa altul, i tzarul Alexandra n'a intarcliat de a'i numi ca motenitor al tronului pe iman, fiiul Evreicel, dei prioritatea se
Vladislav-voda

cuvenia lul Stralimir. Intre ambit frail era o ur ne'mpacata, i

tot aa de aprig ura iman pe Vladislav-voda i pe Radu-Negru,
cei doi protectori al Vidinului. La 1365 iman se proclama de o
data tzar al Bulgariel
incepe stapanirea immediat printr'o mielia, princlend rob pe imperatul Ion Paleolog, care venise la Tirnov

,ca dspe pentru a cere un ajutor contra Turcilor. Tatal lui iman
murise Ore ? i cand anume ? Iata un adeverat mister. Jire6ek pre-supune ca tzarul Alexandru trebuia sa fi murit in 1365, de vreme
,ce'i urmeza pe tron iman, dar nu aduce nici o proba. Engel
,credea, 6ra1 fara nici o proba, ca a murit tzarul Alexandru la
1353, ceea ce ar dmplica o absurda vacanta de 12 ani fara nici

etlXXZ1r11.

un principe. Cronica oltensca a Jul Moxa afirma ca tzarul Ale-

xandru a murit la 1371 : ani 6879, atunce muri Alexandru,

d9mnul Tranovului".. Cum clara de se urcd pe tron iman la
1365 cu Ose anT inainte de m6rtea tatalui sell? Faptul este

ca.

tzarul Alexandru nu era hied mort nici la 1371. La 1365, tocmai

atunci cand Vidinul fusese luat de Unguri i insu1 Strairnir era
in robid, tzarul Alexandru se retrsese desgustat de tOte din Bulgaria in Tera-Romanescd, petrecendu'i restul vieei, batran neputincios, pe lingd Vladislav-vodd, singura ruda pe deplin generOsa,
carel dete sa trdesca din venitul judetului Muscel, unde il mai
gdsim apoi intr'un mod documental sub Radu-Negru. Dar despra
acesta in -ful urmtor.

Prism a nmului Basarabesc : dintr'un tat Basaraba

dintr'o muma Basaraba, mare vitz peste ori-ce vitejid, o minunata agerime politicd, fOrte cavaler i fOrte cumptat tot-o-data,

ii

Vladislav-vodd ii incunund atatea i atatea insuVri frumOse printr'o nemarginita bunatate de inirn.

go. Radu-vod Negrul.

Bibliografia : Archiva istorica, t. III p. 192. Istoria critica p. 81 sqq.
HisEtymologicum magnum v. Banovet.
toire critique p. 8, 66, 86 sq., 111.
Cuvente den
batrni t. I p. 402.
Fotino, IcyropEct t. II p. 20-24. -- A. Xenopol, Istoria t. II p. 81,
136 sqq.
Magazin istoric t. IV p. 231 sq.
Engel, Gesch. v. Serwien p. 332, 478.
Jird6ek, Gesch. d. Bulgaren p. 324, 329. -- Pray, Dissertationes historico-criticae, VindoMiklosich, Monumenta serbica p. 215. Condica a sfinte mabonae 1775 in-f. p. 140.
Kenstirl CozieT, 1778 in-f, p. 25-6, 249, MSS. in Archiva Statului din Bucuresci.

meny, MSS. in biblioteca Universithlit din.Cluj: index Kenderesianus t. II ad voc.

Sti oja.Berk, MSS. ibidem; Collectaria ad res Transilvanicas t. XIV p. 273, 293.Archiv des Vereins f. siebenbiirg. Landeskunde, Bronstadt 1853 p. 49.
FOia Transilvania 1871 p. 238 sqq., 1872 p. 172 sq., 183 sq., 198 etc. Brezdanu, Vechile institutiuni
Bykaczewski, Inventarium privilegiorum, Paris
ale Rornniei, Buc. 1882 in-16 p. 232.
A. Odobescu, Revista Roman& 1861 p. 709 sqq.. I. Bogdan in
1862 in-8 p. 250, 378.
Dr. Miletie, HOER 'ESJIaX0-61JIATCRLI
Archiv 1. slav. Philologie t. XIII p. 530 nota.
C6opnffit sa napow ymomopenua t. V p. 77 ;
rpanton, Sofia 1896, in-8 p. 45, 47.
dr. Miladinovtzi, Ex.nrapcitn irapopm IrEcui pag. 281 sqq. /tam sanammii POCCirf
Karadge, Cpricice Hapowre Erjecare t. II p. 411.
t. I, Petersb. 1846 in-4 p. 1, 21.
llokonn, lItEaRiff p. 60. Draganov, Maxwoucm-bnanglicIciii c6opirra, t. I p. 100.
1 Alessandreseu, Dictionar geografic al judetuld Valcea, Buc. 1893 in-8p. 86. Onciul
in Cony. liter. 1884 p.1 sqq., 1886 p. 266 sq.N. Densufianu, Documente t. I v. II p. 73,

160, 242, 276.

Stefan leromonahul, etc.

0 mare parte din viqa lui Radu-Negru se petrecuse sub,

tata-sei). Aloxandru-voda, i sub frate-seti yladislav-voda, astfel cd-

CCXXXVIII

din -furile precedente ne ajunge aci de a reaminti in scurt urmatOrele puncturi :

nascut pe la 1330 plus-minus, frill din a doua castoria a
lui Alexandru-voda cu DOmna Clara din familia contala ungursca
Kukenus;
din acela1 muma avOnd dou surori : una casatorita cu impratul bulgaresc Straimir, cea-lalta cu regele serbesc Vucain ;
dupa 1352 pus de catra Alexandru-voda ca ban al Severinului,
'uncle se face popular la vecinii Serbi, 1 atunci intra in relatiuni

cu calugarul Nicodim, in urma fundator al primelor manastiri la

Romani ;

pe la 1360, prin intervenirea mitropolitului Iacint Kritopul,

.casatorit cu DOmna Kalinikia, GrOca ;
sub Vladislav-voda luand parte in 1366 la resboiul contra
Turcilor, adui de imperatul iinan dela Tirnov ;
pe la 1370, dupa luarea Vidinului de catra Vladislav-voda,
lasand Severinul i trecencl peste Carpati ca duce al Fagaraplui
Amlaului ;

infiintand acolo pe un episcop ortodox, adus in urma pe

scaunul mitropolitan din Curtea-de-Arge ;

remanend apoi in Fagara pina la m6rtea lul Vladislavvoda.

Vladislav-voda mOre pe la 1373.

Al treilea N e gr u-vod a, frate i filu al celor-lalti dol, Radu
-se pogOra i et din Fagaras la Campulung i la Arge, de unde lakra,1 tot aa paesce In Oltenia pentru a fi primit i recunoscut de
catra, Basarabil de acolo.
Este a patra editiune a aceleia1 legende poporane, numerandu-se ca editio princeps acea necompleta dela 1210, cand Radu Basaraba, numit i dinsul la Ardeleni Negru-voda, gonise din Amla

pe contele Konrad 1 oprise pe Mongoll la hotarele Fagaraplui,

intorcndu-se apoi triumfal in tra Severinului, fan insa a fi tre.cut prin Campulung i prin Arge, singura particularitate stereotipa
care'i lipsesce.
Ajungend no acum la al doilea Radu-Negru, aci este locul
.cel mai potrivit de a reveni o clipa la primul Radu-Negru cel dela
1230, un Basaraba din Valcea, dupa care urmara, la voevodatul olt6n

CCXXXIX

Basarabil cel din Dolj : Mihalu Litnul i Barbat, inlocuiti in urma

el-inii

prin ramura Basarabilor cea din Roman* Dan, Mircea,

Alexandru, Vladislav i'n fine Radu.

Astap, apr6pe dupa Opte secoll, memoria Iul RaduNegru
celul Valc6n se mai pastrOza tocmal in cuibul sea din Valcea intr'un
mod fOrte caracteristic. Iata traditiunea, pe care, fall a'I fi putut
da sama de importanta el, o reproduce institutorul C. Alessandrescu,
vorbind despre schitul Cetatuea de linga Rimnicul-Valcea : In vre-

mile vechi de tot edea un Domn numit Basaraba in chiliile bisericutei Cetatuea. El avea cu sine tunurl 1 osta1, cu call se
pazia de vrajma1. Ast Basaraba era in mare vrajmaia, cu un alt
Domn numit Olea, ce se aeclase in manastirea Fedeleolu de peste

Olt ce este in dreptul Cetatuei (in Arge) i al Olea avea asemenea tunuri i ostal. Basaraba i Olea, de vrajmaI ce erati,
slobocliati de multe ori tunuri unul asupra altula, cu gand sa se
omOre, ca sa remana unul stapan peste WO. ra. Basaraba se
spune ca era mal dibaciu decat Olea i 'I facea mare paguba.
Pentru acOsta dibacia poporul scornise urmatorul cantec :
Olea face Ole,
BasarabO. '1 le sparge;
Olea Ole o mai face,

Basaraba i le-o sparge...

i acest cantec ii cantaa toi Cetatenil pentru cinstea Basarabului.

Chiar i copifi Ii cantati pascOnd vitele. Aa, se spune, ca nesce
fetite edeail cu gascele la pOlele dluluI, in virful carula e bisericuta, i cantail : Olea face Ole etc.. Se intamplase ca tocmai
atunci Basaraba se plimba pe culmea dOlulul. Auclind fetitele cantand cantecul acesta, le-a ascultat cu mult drag, fara sa fie vlut
7)de ele. Dupa ispravirea cantecului, Basaraba le-a chianiat la sine
i le-a dat cate o farfuria de galben1 i cate o pareche cercel frumo1 i scumpl. E de notat ca acest cantec Ii canta copiii de prin
Cetque. Remane a se cerceta, ce Basaraba se vorbesce i cine
7)este Olea. ..
Basaraba cel legendar al copiilor e invederat Radu-Negru
cel dela 1230, care aprase in adevr barbatesce Oltenia contra
contelui Konrad i contra Mongolilor, far dumanul sett Olea era un

olan cumanic, cuvintul ulan insemnand tataresce un principe sal)

un craior. Sub acel prim Radu-Negru, pus straja la Cetquea Val-

CCXL

Tatarii stapaniat intrOga lature a Munteniei pina la Olt ; sub al

doilea Radu-Negru cel dela 1380 nu mai era hci 'Mari nicairi, decat
cii,

numai dOra pe la marginile Moldovei spre Prut sat spre Nistru,

i chiar peste cei de acolo domnia acurn Basaraba cel din Oltenia,
astfel ca, in titlul e domnese vom ved mai jos : stApan peste
teri tataresci". Mare deosebire intre unul i cel-alalt, de0 amindol s'at contopit intr'o singura persona colectiva mitica.

Un punct din legenda, care se potrivesce cu Radu-Negru,

din 1380 mai bine decat cu cei-lalti Negri- v oe v oq I, este ca,
Ungur prin muma-sa i petrecut mai multi ant pintre Unguril din
ArdOl, i se pOte aplica pasagiul din cronica muntenOscd: rAdicatus'at de acolo cu tOta casa lui i cu multime de norOde, Romani,

Papista0, Sai de tot felul de Orneni, pogorindu-se pre apa Darnbovitei.. . In adevr, sub Raclu-Negru noi vedem pentru prima
Ora

la 1382 un episcop catolic cu pomposul titlu al Sever--

nului i al partilor Terel-Romanesci" : Gregorius Dei apostolice sedis

gracia Episcopus Severini nec non parcium Transalpinarum", con-

sacrand pe un preut Ungur : filiurn Valentini de Korospatak" in

biserica papistaVi, din Campulung, unde sub Vladislav-voda era un
Sas, pe al caruia mormint se gravase la 1373 : Hic requiescit in
pace generosus dorninus Ioannes P. huius saxoni cali s ecclesiae
custos qui obiit MCCCLXXIII".
Filui cel 'mai mic al lui Alexandru-voda, Radu era Negru nu
numal ca tatal set i ca fratii set in insu0re de Basaraba in genere,
prin emblema celor capete negre pe stegul nobilitar al familiei, dar
purta Inca in specie la popor porecla personala de negru, fiind-ca aye&
o fata fOrte negriciosa, dupa curn o vpra o data, pe portretul din biserica Curtil-de-Arge Fotino i apoi Cogalnicenu. Pina a nu se fi des-

fiintat acel portret prin aa numita restauratiune a bisericei, reposatul pictor Tatarescu facuse dupa el o buna copia, pe care o poseda astal1 Academia Romana de'mpreuna cu ale altor Basarabl. Pe

acel portret Radu e mult mai brun dent tatal set Alexandru i
decat fratele .set Vladislav, ba mult mai brun toto-data 0 decat hiul set Mircea. Exista o proba contimpurana f6rte interesanta,
despre porecla

IM

Radu-voda ca cel negr u. Eberhard Windekri

CCXLI

nascut pe la 1380, biograful imperatului Sigismund, ne spune ca

Mircea cel Mare, pe care'l cunoscuse, se numia cel alb: der
Weisse". Cel alb pentru Mircea este evident o antitesa cu cel negrit pentru tatal se Radu. In acest mod, fiiul cel mai mic al lui
Alexandru-vocla era Ne g r u chiar la Olteni, nu nurnal la Munteni
i la Ardeleni, deV Oltenil de almintrelea nu tracluceati pe Basarabi prin rebusul eraldic de Negri. Sa mai adaog Ca Raduvoda nici o data nu'i dedea el-insui epitetul de Negru", ci-i
qicea aa numal poporul i ne intimpina une-ori in nesce crisove
mult posteriOre. Fiii sel Dan i Mircea, ca i fiii acestora, nu'l numesc tot-d'a-una altfel dent Paw HoeHoga".
Un crisov original din primil anl al clornniei lui Radu-Negru,

Ora data, probabil insa din 1374, se afla in archivul municipal al

Braovului, de uncle l'a reprodus Dr. Miletie. In acest crisov se
confirma tractatele comerciale dela Vladislav-vocla i dela predecesoril sel, se mentionza, pentru prima Ora, Rucrul, Domnul 1.1 cla

de dou on prenumele de Ioan" i nu'I pune de loc porecla cea

personala de Negru"; dar ceea ce e mai cu sama instructiv, este
aparitiunea t zar ul u I Alexan dr u, despre care s'a vorbit in -ful
precedinte i care mai traia, Inca deci in 1374, dach nu i ce-va
mai taNiti, dei cronica lui Moxa II fixza mcirtea la 1371,
un
interval nu tocmai departat. Acel crisov fiind scurt i forte important in ace1a1 timp, Ibtal intreg in text i in traducere :
Iwain Pajy.11%, BJHIKLIfl HormoAa

n camoApsHtamt 0Cll0llHb Bruen aerum

oyrpoHnanxicHott, xmrtar rocnowTHonnt
cle topnamo rocnoAcTsa rii nplrapent
BpameHcHHH U PawHoHrtent ii Blear
eeMJiu Epl.c1Hcrc0tt, laHo tjlO RN% ecr
cITHopluto TOCROACTBO nil xpIICOBTI II

aalcomr, Ivo CA nnage WT nplpoXiTeneir

rocHowTHa mu, TaHozAepe a HMI cm
yanDlar It HpH TOCIIOACTIA MIL Twro

paXi, Harm AaeAaHApe, nape ICTO Tit ecT

Boren' B1 PyHeps, a itiy aatiptrEnt ga

Ion Radu , marele voevod si

autocratul Domn a tot6. tera Ungrovlachia, am dat donmia-mea acesta
porunca a domnieI-mele pgrgarllor
de Braov Si Ronovenilor si intreger teri Barsei, ca lor cele incuviintate de domnia-mea crisov i lege,
dupa cum avusesera dela strmqii
domniei-mele, aa sa li se primesca
pe timpul domniamele ; prin urmare, tzarule Alexandre, ori-cine va

Holt, a Immo Ra

fi la tine vameg in Rucdr, sd's porunresci a lua varnd dupd lege, iar

He orteTT, yinnurr. 14 R0RJIII60 !per 6HTT,

Hamem IT0
lL6onniix, II TOR TaxAepe

altfel sd nu cuteze a face, gi ori-cine

va fi vameg sub Dimbovila, set facd

a, HNT, yallmar, II0He11{0 ICTO CIA (511 Ho-

fi el tot qa, cad ori-cine se va ispiti a lua peste lege, va primi o

yatimar Hum qio ecr

Hyout

a HIM B1131ffeT tiptab BRICOH, 'mar

51,080. IV.

16

CCXLII
nptam BeJ111/C0

3J10 II

wpr1x WT roe-

IMACTBa XII. A 11110 ACT 110 wpitamy

TOCIIOACTBa NH.

mare pedps i urgia dela domniamea; i altfel sa, nu fie decat dupa
porunca domniel-mele.

t ItvairE Pavirt, Boeswka, !HumeTYM 6mIex, rocnoArms.

mT

Ion Radu voevod, din mila

Dumnecleil Domn.

Felul de inrudire a tzarului bulgaresc Alexandru cu omonimul sea Domnul romanese Alexandru-vodd, se represinta prin urmatOrea spit :
Marghita t Alexandruvodd t Clara

Teodora 1- Tzar-Alexandru t Teofana

Vladislav Radu-Negru Fifea N. N. + Strafirnir

irnan

Tzarul Alexandru i Alexandru-voda erail dard cuscri, lar

Radu Negru era cumnat lui Straimir fiTul tzarului Alexandru.
Alianta departata negreit, departata mai ales cu Vladislav-vodd,
care nu era frate din aceiV muma cu nevsta lui Straimir. Amindol Alexandri avusesera copil din dou cdsatorii ; la Alexandruvodd, insa copiii din Romanca Marghita se lublati fratesce cu copiii
Maghiarei Clara, pe cand la tzarul Alexandru filul Straimir al Ser-

bei Teodora se ura la cutite cu S4man fliul Evreicei. Din causa

Evreicei, Tzarul Alexandru nedreptatise pe filial mai mare Stralimir,
lipsindu'l de dreptul primogeniturei in favOrea filulul mai mic Si-

man al Evreicel, pe care il

fadi tovara la impratia. Suprat

pe tatal set, Stralimir domnia in apanagiul seri la Vidin. Cand
semi-Evreul Siman, un rar specimen de reutate i de vicleni in
tot cursul vietei sale, a desgustat pe tatal set, atunci unde re mai
putea sa se adapostesca nenorocitul tzar Alexandru ? Nu la"Vidin,
caei tocmai la 1365 Straimir caquse rob la Unguri. Tzarul Alexandru a fost imbratiat cu dragoste nurnai in Romania de catra
familia reposatulul cuscru Alexandru-voda. Vladislav i apoi RaduNegru I ati oferit unul dupa altul o respectata positiune de vice-rege
al judetului Muscel, ce-va aa cum in secolul trecut regele Ludovic
XV dete in Franta alungatului rege polonez Stanislaw Leszczynski
modesta demnitate de duce al Lorrenel.
i

Documentul cel descoperit de Dr. Mileti rdica, pe neatep-

tate un pretios colt de perdea de pe un mister ne'nteles pint& acurna din istoria internationala a Romanilor i a Bulgarilor : su-

CCXLIII

Ibita disparitiune a tzarului Alexandru, necertitudinea cea contracli-cetOre despre anul mortii sale, mai cu sama ne'mpacata dumania
a lui Vladislav-voda i a lui Radu-Negru improtiva impratiei bul.gAresci celei dela Tirnov. i totusi vorn ved6 indatA ca impregiurarile ail adus fara voe ca sa se mai inrudsca odata liJul cel
imai mare al lui Radu-Negru cu hainul imprat SiTnan.
In Istoria criticei et rnO aratam adesea pr-aspru pentru

'Fotino din causa ca fantanele lui ineclite cele slavice nu se potrivesc mai nici o data cu datele istorice cele cunoscute de pe aiuri.
In opera de tap, largindu'mi sfera de cercetari, e avui din
contra dese ocasiuni de a m6 convinge ca acele. fantane, fOrte verifice in fond, une-ori numal nepricepute sa incurcate de catra
insu0 Fotino, ceea ce cu atat mai bine vadesce nevinovatia lui,
servesc anume a completa lacunele celor-lalte isvOre. S'ar put
qice ca e1-insu1 nu intelegea textul slavic i ca alt cine-va din
cand in cand ii traducea sad i'l explica intr'un mod greOt sa
prolix. Nu este gret insa, in cele mai multe casuri, de a lirnpecli
printr'o critica omnilaterala pasagele cele necorecte, i un cas de
ac6sta natura, ni se i infatiOza in privinta familiei lui RaduNegru.
Dupa o cronica slavica, ix vilq Is.pptxiig zpovoAoiEcts", Fotino ne

spune Ca regele serbesc Lazar, cel urcat pe tron la 1371 dupa

mOrtea lui Vucain, avusese cinci filce, maritate asa : 10 cu principele serbesc Vuk Brankovici ; 20 cu principele albanes Balsa ;
30 cu imperatul bulgaresc ipaan ; 40 cu sultanul turcesc Amurat I ; in sfirit :5, cu Dan-voda filul lui Radu-Negru.; i despre
ac6sta din urma casatoria Fotino o mai afirrna intr'o nota Jut riiv
thv 01)10tTipCl.

To5 AocCipou Asan&cou

Ispf3Eag gXapav

eig itrictIxa. ormq 6 Advi

ToEpaac".

SA analisam.

Dupa sorginti autorisate, Engel inira cinci flee ale regelui

Lazar : 10 Mara, maritata dupa Vuk Brankovici la 1363 ; 2 Elena,

maritata intre 1359 1368 dupa magnatul unguresc Nicolae de

Gara, in urma dupa voevodul Sandal din Bosnia ; 30 Despa, ma-

ritata de'ntaiu dupa iman dela Tirnov, apol cu principele montenegrin George Balsa ; 40 Vucosava, maritata dupa marele erot"
.serbesc Milo Obilici ; 50 Mileva, data sultanului Baiezid I.

CCXLIV

Pentru Dan-voda nu incape dara lid un loc. Ce-va mai!

mult ; afara de fta cea mai mica, trecuta in haremul sultanului,
cele-lalte erati pr6-batrane pentru Dan-voda, care la 1385, dupg,
mOrtea lui Radu-Negru, era de vr'o 25 de ant Este insa fOrte
cu putinta, af priori de o cam data, ca Dan-voda sa fi tinut in
casatoria nu pe o fiica, ci pe o nepOta de flea a regelui Lazar,
adeca pe o feta, a lui Vuk Brankovici, care luase pe Mara la
1363, prin urmare la 1380 putea sa alba o flea de 16 ani, tocmai potrivita pentru Dan-voda.
Introducem dara o ipotesa rectificativa in pasagiul din Fotino, i acurna s procedem a o verifica.
Printr'o diploma din 1396 principele serbesc Stefan, fflul
urmaul regelui Lazar, daruesce manastirilor oltenesel Vodita i
Tismna (pee sate in Serbia, mai adaogencl ca deja tatal sal fu--sese bine-factor aI acestor done locae. Daca Dan-voda tinea pe
*1

o flea a lui Vuk Brankovici, atunci Stefan filul lui Lazar era
unchiu bun al nimnei Terei-Romanesci. Printr'o inrudire aa de
apropiata s'ar irqelege o asemenea mare darnicia, en atat mai
virtos ca Ind o data nici un alt principe serbesc n'a facut nici un
fel de donapne in Tera Romanosca. Prin singura inriurire a staretului Nicodim acOsta nu se explica se pcite admite insa ca intervenirea staretului Nicodim, despre care se crede ca era chiar
ruda cu regele Lazar, va fi concurs mutt la casatoria lui Dan-vocla
cu filca lui Vuk Brankovici.
Tatal lul Vuk Brankovici, voevodul serbesc Branko Mladenovici din timpul imperatului Stefan Duan, ingrijise a se aerie
pentru propriul set' us personal la 1346 o psaltire slavica, remasa
ca un odor in familia. Cine Ore altul, daca nu DOrnna lui Danvoda, in ipotesa nepOta de fiica a lul Branko Mladenovici, putea
sa alba la sine1 prin motenire un asemenea tesaur i sal lase
apol in Romania anume la posteritatea lui Dan-voda ? El bine,
acea psaltire stramo6sca a Brankovicilor, reposatul Odobescu
o descoperise la manastirea Bistrita din Oltenia, lacaul favorit
al lui Barbu Basaraba din nOmul Danescilor. Odobescu presupune ea

manuscriptul se va fi adus din Serbia pe timpul lui Ngoe-vocla

pe, la 1512. DOmna Milqa a lui Negoe-voda, ce'i dreptul, era flea
unul Brankovici, dar nu dinsa
observati bine
nu dinsa a
dat manastiril Bistrita acea psaltire, ci a harazit'o acolo un stra
nepot al lu Dan-voda. Eti nu m indoesc clan, ca opera lui Branko

CCXLV

Illadenovici strabatuse in Romania nu altfel decat prin casatoria

fiicei lui Vuk Brankovici cu fiiul lui Radu-Negru.
Mai iata Inca ce-va. In lista Domnilor muntenesci i moldovenesci, capetata in secolul trecut de catra TJngurul Pray, TeraRomanesca se incepe cu voevoclii Dan i Mircea, al carora tata

nu se scie, dar dinp sint numii n e poti ai r egelui s er b es c

L a zar : Pater nescitur, sed dicuntur esse nepotes Lazar?: regis

Daca Dan-voda tinea pe o flea a lui Vuk Brankovici,

atunci prin alianta fiiI lui Radu-Negru se puteail in adever considera ca nepo0 ai regelui Lazar, adeca :
Serviae" .

Lazar

Alexandru-vocIA

Vak BrankovicT + Mara

Radu-Negrn

Stefan

Filca NN. + Dan

Mircea

In secolul XVII Brankovicii din Serbia afirmail a fi ace1a1

nm cu Brancovenii din Romania, suginOnd ca strabunil lor comuni, toV pogoriV din Vuk Brankovici, erau din vechime incuscrip cu Basarabii. intru cat nici Brankovicii, nici insu0 regele
Lazar, nu erau din dinastia lui Stefan Milutin, casatoria lui Danvocla cu o nepota a regelui Lazar este singura cheia a acestel
incuscriri.

Vuk Brankovici avusese trei fit: Grigorie, Georgiii i Lazar,

afara de fete pe earl le lasa fara nume intr'un act familiar din
1890 :

C14110110/1111 rplirty8

11

171011NO

11

Aciaapt;

11

ApSroH

A'kto". Dintre

acele fete clan, era, i D6mna lui Dan-voda. Nu aice voiu cercet,
originea Brancovenilor, a carora filiatiune cu primul strabun Branko
Mlactenovici o las pe sama altora. In orl-ce cas, numal prin inrudirea cu Danescil ei intrara intre Basarabl, amlandu-se in Romanat nu inainte de secolul XVI.
In acest mod fantana lui Fotino cea despre regele Lazar,
-o data rectificata i controlata, ii dobandesce o necontestabila in-semnatate, caci ne procura acuma un maret tabel sinoptic de alianele lui Radu-Negru cu suveranil din intrga Peninsula Balcanica :

Lazar regele Serbiel

Mileva

cu sultanul
Baiezid

Despa
Vticosava
Elena
cu Sandal cu Qisman, cu Milos
apor cu
voevodul
ObilicT
Balsa
Bosniel
dela Muntenegro

Mara + Vuk Brankovici

N N. Pita

Alexandru-vodA+ DOrnna OlarA

Kalinikia

Radu-Negru

Mire.

NN. fka + Strasimir Ldnca+ Vuc4in

regina Serbier
impl3rtdsa Bulgariel

Doroteia-F Tvartko
regina BosnieT

/\

Marco

Andre Tu

CCXLVII

Sint mai putin norocos de a pute rectifica un alt pasagiu

-din Fotino, care fals nu pete sa fie, dar e incalcit peste rnsura.
Dupa, un vechiu fragment slavic" el ne spune ca regele Vucasin,
pregatindu-se contra Turcilor i cerend ajutor dela Greci si dela
Romani, Radu-Negru II trimise din parte'l pe fflu-seti mai mare Dan
cu un contingent de este in Macedonia, dar sultanul Amurat remase

biruitor, si Dan abia a scapat cu fuga de peste Dunare. Lupta

cu Turcil linga riul Marita avusese boo in 1371, cand a si perit
regele Vucasin impreuna cu ft.-ate-sea Uglesa, deci sub Vladislavvoda, nu sub Radu-Negru ; s'apoi la 1371 Dan era un copilandru
de vr'o lece ant Este o inve ierata nepotrivela. Sa recitim dara,
textul din Fotino, unde trebue sa fie neaperat o gresela de tra-

ducere din slavonesce in grecesce. Iata'l : 6

Tow BouAyripon AE=69::

Mcwrioxpaxopimc, xat 6 'lc /eppiac BouXxacrip Kpr5171,4, p.st& tot3 Ct8eXTou airroti

Numele cel pus in frunte Maupoxpaxopt-fig.' este evident

vestitul Marko Kralievia, filul regelui Vucasin, nepot de frate al
lui Uglesa. Intr'o confederatiune este absurd de a pune in cap pe
un filu mai pe sus de tata si de unchiu. Originalul slavic, pe care
l'a desfigurat Fotino, cata sa fi fost cam asa: Marko Krallevici,
filul lui Vucasin, nepot al lui Uglesa etc., astfel ca singura persona
activa era Craisorul Marco, care dinsul va fi cerut ajutor dela
Greci i dela Romani. Faptul insa este ca, dupa mertea lui Vucasin si a lui Uglesa, acest nepot de sora al lui Radu-Negru,
desi a mai trait rnul ant, totusi n'a combatut nici o data pe
Turd', ci inca treca in serviciul sultanului si deveni chiar un
vrajmas fatis al Romanilor.
Textul cel fOrte incurcat despre expeditiunea lui Dan-voda
peste Dunare me'ndemna, prin asociatiunea de idei, a examina tot
aci nesee texturi nu mai putin incurcate din alte cronice slavice
despre omorirea aceluiasi Dan-voda de catra imperatul isrnan deOlirrXec..."

la Tirnov. Cronica lui Moxa, scrisa la 1620 dupa carti slavonesti", ne spune sub anul 1389: Pre acia vreme ucise si usmant domnula clieilora pre Dana voevod domnul rurnanescd".
Inteo cronica bulgaresca, descoperita de d. I. Bogdan, ne intimpina :
77

IIImumam, Am)", 6alrapcma oy61rb 111aua BoeBoAx, 6parra MITA Boeso0, B6 ATO

6902, mtciaka cemeropla 23", adeca : isman, imperatul bulgarese, ucisepe

Dan-voda, fratele Jul Mireea-voda, in anul 1393 septembre 23", cu o

fenomenala precisiune cronologica. Cronica Jul Constaritin Filipescu
capitanul se cam Indoesce : scrie ca Fan ucis risman voevodul Sarbi-

CCXLVIII

lor, dar pentru ce i cum nu se tie". La 1356 Danvoda nu se nscuse Inca, de vreme ce tata-seti se casatorise pe la 1360; la
1389 i 1393 Dan-vocla nu mai traia de de-mult, de Ora ce caluse in lupta contra fratelui sal Mircea cel Mare la 1386. De
n'ar fi in acesta priviqa o re1atiune la Thurocz, tot Inca ni-ar
ajunge pe deplin crisovul marelui Mircea din 27 Iunit 1387, in
care qice fOrte larnurit: CAT0110,111BIllill 6paT rOCIIOACTBa rn Itu

AMU) BOB-

Bop,"= oant-reposatul fratele dornniel mele Ion Dan-voda", ba o

mai repeta inca o data in acelmi cnsov. Deci nici la 1356, nici la
1389, nici la 1393, i nici alta data de catra impOratul iman
dela Tirnov, Dan-voda n'a fost omorit. Cum dara se explica o aa
greea? Cronicele cele posteriOre pe principele bulgaresc imari
dela Vidin, care ucisese la 1298 pe voevodul oltenese Dan, il
confunda din causa duplei omonimitati cu imperatul ivnan dela
Tirnov i cu Domnul Terel-Rornanesci Dan-voda, ambit de pe la
1385. Confusiunea era cu atat mai us,Ora : printr'o omonimitate
nu nurnal dupla, ci chiar tripla, fiind-ca Dan cel dela 1385, ea
si cal dela 1298, aveail cate un frate Mircea-voda. Gasind inregistrat

intr'o cronica veche evenimentul cel adevrat cu cele trel numi :

qipnan omOra. pe Dan fratele lui Mircea,
cronicele cele mult mai
none i-ati adaptat fie-care cate o data cronologica, combinata in diverse moduri din consideratiuni diverse. In fantanele istorice nu
exista in genere mai nici o data o mincluna, ci mai tot-d'a-una ceea ce
ni se pare a it o minciuna este un adever ne'nteles sa reft inteles,
o realitate trunchiata sail imbrobodita, iar prin urmare intr'un ase
menea cas critica nu trebui sa tagaduesca saii sa respinga cu disprq,
ci trebui s litnpeclOsca, daca se pOte.
Vladislav-voda i Radu-Negru impreuna combatusera pe imperatul iman dela Tirnov ; il mai combata apoi in urma Mircea cel
Mare ; Dan-voda insa nu putea sal fi combatut: nici sub Vladislavvoda, cad: era copil Inca, ; nici sub Radu-Negru, caci nu s'a intamplat
atunci vre-un resbolu contra Bulgarilor ; nici devenind el-insu1

Domn pe la 1385, cad iman era un vechiu aliat al Turcilor, iar

Dan-vocla tinea de asennenea cu Turcit De aceea i poesia poporana
serbo-bulgara vorbesce despre vrajmaia lui irian contra lui Radu-

Negru, dar despre Dan nici o vorba. In baladele slavice de peste

Dunare figureza numai Dan-vocla cel dela 1288-1298, cavalerescul
kinez din Romanat, mare prieten al Bulgarilor i cel de'ntaiu du-

CCXLIX

man al Otomanilor, despre care vecli -ful 32, o personalitate caracteristic diferita de al doilea Dan-voda.
Serbo-bulgaril cunosceati, firesce, cumplita zizani intre fratii
Dan i Mircea dup5 mOrtea lui Radu-Negru, i acest motiv epic
a fost utilisat fOrte frumos in poesia poporana sudo-slavica ; dar
nici acolo Dan-voda nu se pomenesce, ci este inlocuit prin tatal
sett, astfel c Radu ne apare ca frate cu Mircea, iar duman di-

rect al lui Radu e iman, adeca s'ail fusionat la un loc doue

motive- independente. Balacla cea cu motive fusionate circulez in

mai multe varianturi, pretutindenea aceiall in fond la Serbi i la

Bulgari. Ea se incepe prin crta intre frau pentru Domnia, apoi
Radu arunca pe Mircea intr'o temn45, de aci iman chiama pe
Radu la botez, unde vrea sal princla in curs i sal omOre, dar
e omorit el-insu1 i capitala sa Tirnovul e despoiata :
OH Horpace maga aegeHora,
Te Hory6H rcpaaja ElinumaHmia,

Oiw Hjera pauaecT prwaaa,

TpHoso rily noxapame 6aaro,
OpeAeme Icoliie H conoae,
OTrukome Ica Bynpemy rpaAy...

Dupa o alta varianta serbesca, e omorit nu numai iman, dar

inca nevesta sa i copilul :
Han joj tiejko o Han' mapio,
Hen o,g Hpara HeoeTae Tpara,

A Hyny e aa wagon mpio,

Hit zHey je aemaja Hemilenaaa,
Ca.A Hen' papa Ha Hymcmo loHane...;

iar intr'o varianta bulgar, irnan fiMd omorit, imp6ratesa chiama

pe vitejil Tirnovului" pentru ca s ajunga i s prapadesca pe
Radu-voda cu cele tre slugi ale lul ; se aduna dara trel mil' de
Tirnoveni i plec in gOna, dar sint snopql i dinii in lupta :
Oi ie Bile, TepHosgH iyHaHH,

IlyiTe merle, IHTO icjy Ika EH Kanca:

,if,yma ycotle Bery Pawn Bery

Et cyc Hero Ay TpH Ao6pn curl!,
Ta nory6Ha npanjy IIIHmttammo,
Ha CH 6eraa itax 6ean ,TIyHasa.
C6Hpaire ce, Ta H HoikroueTe,
HowoHeTe, Ta H AocTHrHere,

AocurHere, Ta H Hory6eTe.
Co6paa ce TepHoHAH iynalkH,
Co6paa ce Tim HzjaAH ayum...

CCL

In acesta balada serbo-bulgara, intrarea voevodului romanescin Tirnov i victoria'i asupra lui irnan 1.0 are o temelia istoric1
in campania lui Vladislav-voda din 1366 contra Thurcos infideleset imperatorem de Tyrna in Bulgaria", cand Radu-Negru luase i
el parte la resbolu, fiind atunci Ban al Severinului.
Mai este de observat in aceiall balada, dupa tOte varianturile,
ca, din cel trel tovara1 credinciql al lui Radu-voda, unul e Serb i un aF
doilea Grec,
nestramutata politica balcarrica confederativa a pri-

milor Negr vo e v o cl I , inaugurata mai ales de Alexandru-vocla.

Ideea unei confederatiuni balcanice in legatura cu Radu-Negru resare-

admirabil mai cu deosebire intr'un cantec poporan bulgar din Macedonia, intitulat PWR B00130):ka m Coaca (Radu-voda i olmul)", in

care se qice : Hora jOca pe poiana, pe poiana cea mare, dincolo

de hora de Radu-vod, tinnd pe mani un pulu de olm. oi,,mul tipa jalnic-duios, iar Radu II vorbesce rimului : F6me ti-I
Ore ? sete ti-I, o ! surule oimulet? De ce ipT tu i de ce te vaieti?
77 - AJele, Radule-voda! Nu mi-i sete mie, nu mi-i fOme, ci me
,,ult ea la hora cea mare, cum jOca rinduri-rinduri grate dupa sor
joica el, i nu se cunosc. . ."
Xopo mrpae na noarma Ta,
Ha nomama Ta ma rwrtna Ta,

Carta xopo AAR Paaya aohoaa,

Ha pnca abpaca amine COH0A0130.
00H071 HUM! Za.11110-21HJIHO,

Paaya corway Aponte:

r310410 an CH, zeAno am CH
0, CHHO COHCOIlle?

111110 CH nacKamr ii zaano miagentb?

Off, III Ta Paaya morimoaa!

la He cyn ataamo, me cym nooses,
Ho a cm noraeaua 'opo rwrtmo,
Ram CH arpaaT pea Ao pea
14 6paT ):ko cecTpa

Rano mrpanT, a ce ne noamasaT...

Nemic mai trist decat de a ved pe frati i pe surori jucand

impreuna intr'o mare hora, i tot4 a nu se cunOsce unii pe altil,
sublima imagine a popOrelor balcanice din secolul XIV, tocmal
atunci cand se 'ntindea asupra-le potopul Otomanilor, i numal Romanii remasera singuri in piciOre.
Ispravesc aci epizodul despre Dan-voda. El luase in casatoria,.
cam pe la 1380, pe flica lui Vuk Brankovicl, nepOta regelui ser-

CCLL

hese Lazar ; dar cu imperatul inian dela Tirnov nu avusese ne-

mic a face dinsul personal, ci numai tatal se Radu-Negru 'Inca

din vremea lui Vladislav-voda. Pentru a incheia de tot acest epizod,
mai este de adaos o consideratiune nu indiferenta. Ce-va dupa 1300
se infiintase datina de a se aecla ca pro-duce la Fagara pe fflul
mai mare, sat pe fratele domnesc in lipsa de fiiu : pe Dauphin"al Terel-Romanesci. Aa Mircea-voda rinduise pe Alexandru,.. Alexandru-voda 11 asociase pe Nicolae, iar peste Carpati merse Viadislav ; Vladislav-voda duse acolo pe Radu-Negru ; 0 este mai mult
cleat probabil ca insui Radu-Negru, ajungend Domn, la rindul sea
numi duce al Fagaraplui pe Dan, ceea ce concorda i cu legenda
Vacarescilor la Odobescu : Dan voevoclul Fagaraului" ( 38).

Dei nu se vede de o cam data de nicairi ca Dan va fi intreprins o expeditiune peste Dunare, e de crept totu0 c RaduNegru avea obiceiul de a call pe fii sel la resboiu, cand pe unul,
cand pe altul, in capul otilor, cad.' trimise de sigur intr'o expeditiune forte irnportanta pe fiiul seti mai mic Mircea. Eti am demonstrat'o cel intaiu in Istoria eritieet, i neminea pina acuma n'a
contraclis'o. Demonstratiunea mea de atunci eti o mantin, modificand numal intru cat-va marginile cronologice, a carora largire mi
se impune in urma unui studia mai de aprOpe. Incep dara, prin a
o reproduce in extenso, inlaturand se'ntelege citatiunile.
Maramuraenul Bogdan, carul i se cade cu tot dreptul paternitatea voevodatului moldovenesc, avusese fiiu pe Teodor, clis,
altfel Latcu.
Nemuritorul mitropolit Dosofteiu Inca in secolul XVII vequse
in anticul diptic al scaunului mitropolitan, tesaur de de-mult perdut,.

cad nu mai exista pe la 1790, urmatOrea hula genealogica

1. Bogdan-voda, i DOmna Maria ;

2. Fiiul lor Teodor Latcu i DOmna Ana.

El o resuma in versuri :
Bogdan-ved6
Cu dOran-sa Maria ldsdnd band rodd :
Pre Fedor Bogdanovici, Lesfac se numisce,

Cu ddein-sa cu Ana de se pomendsce".

Expresiunea se pomenesce insemneza ca erail inscrii in

pomelnic.

CCLII

Cronica cea veche a Moldovel, scris In rnanastirea Putna

sub Stefan cel Mare, adeca abia un secol in urma evenirnentelor,
confirmA acesta seria, qicend c dupa Bogdan a domnit filu-seU
Latcu, iar lui Latcu 1-a succes Petru filul lui Muat.
2)

7)

I)

Sa se noteze ad cu atentiune c. Petru nu este in cronica

cea veche a Moldovel filu al lui Latcu, nici filu al lui Bogdan, ci
fiiu al lut Ihrupt.
Un nog nm s'a furiat prin incuscrire in dinastia maramurana.
Roman Muat, filu al lui Costea Mupt 1 frate al lui Petru

I)

Muat, se insOra cu Domnita Anastasia, flea lui Latcu-voda i

17

nepta primului Bogdan.

Acest fapt de o extrema insernnatate II scie lista lui Pray,

in care cairn : Romanus habuit uxorem Ariastasiam filiam Principis Laczko, et peperit sex filios, ex quibus Alexander Senex est
ultimus filius ejus".
Il sciea nu mai putin mitropolitul Dosofteiu tot din pretiosul
diptic mitropolitan :
1)

27

Petru-voda pre urma purcese, cu vita

Carele'i zic Musatin ; in bun priinta
.,Statut'a dup'acdsta luminata rOda
Stdpan tarel Moldovel domnul Roman-voda ;

Acosta, ce se scrie 'ntr'a tarel urice

Mare samoderzavet, i 'n bun ferice,
C'a stapanitu-s1 tara din plalu pina'n Mare,
Lasatu-sl-a in scaun puternic mal tare
Ce-a nascutu-sI din demtna din Anastasia

Pre Alexanciru cel Bun..."

Mitropolitul Dosofteiu arata ferte Miura Ca Petra i Roman

fost din sangele lui Bogdan i Latcu, ci din : vita carele'l
-1; n'ail

clic Muptin.
Tot aa am vequt mai sus in cronica cea veche a Moldovei.
Lista din Pray face pe aceti Muptesci din nem princiar,
1)ex familia regum, ceea.ce se justifica nu numai prin casatoria lui
Roman Muat cu Rica lui voda Latcu, dar Inca i mai mult prin
nsuratOrea lui Petru Muat din familia putintelui rege polon Vladi,,slav Iagello, carele sa se noteze bine cu nici un pret nu s'ar
7)

_fi

aliat cu un om de veo origine putin ilustra.

Prin urmare, ei nu era din dinastia moldovenesca a Mara-

CCLIIr

murAOnului Bogdan, in care s'ati introdus unicarnente prin incuscrire, dar totu0 erati dintr'o dinastia romansca Orecare.
Neflind din familia dornnscA dela Sucva, Muptescil trebuiat
sa fi fost vrnd-nevrOnd din familia dornnsca din Oltenia, adeca
Basarabl.
AcOsta dilernA este dictatA de logica lucrurilor.
O mai intAresc ins a. mal multe alte considerafiuni.
Nomenclatura chorograficA a Romaniei e fOrte ponderOsa,
fiind-cA aprOpe bite localitAfile sint botezate la nol dupa vre-un
nume propriti barbatesc.
Astfel cele derivate dela Vlad : Vladae, Vladeni, VIAd4esci,
VlAdesci, VlAdilA, Vladislava, Vladnic, Vlad, Vladuleni, VlAdufa,

sint cele mai multe in Muntenia, dar nu lipsesc \Teo cate-va nici
in Moldova, ceea-ce dovedesce c Vlad avusese trecere pe ambii
fermi al Milcovului.
Localitgile cu radicala Udrea : Udresci, Udrisce, Udricani,
sint tOte in Muntenia i absolut nici una in Moldova.
Dela Nan s'a format peste tot vr'o cinci-spre-qeci nurniri topografice : Nanaci, Nandra, Nanessa, Nanesci, Nani, Nanoveni,
Nanov, Nan, dintre cari un spre-9leci in Muntenia i nurnal patru
in Moldova.
SA vedem acurn pe Musa.
In T6ra-RomanescA sint :
Musatesci, sat in Gorj ;
Musatesci, sat in Arge ;
Musatesci, salisce tot acolo ;
Parte-din-Musatesci, munte in Muscel;
Musatesc, alt munte tot acolo ;
Musaterca, moi nelocuitA in Braila ;
Musatoiu, rnunte in G-orj.
In Moldova avern nurnai i numai o singura localitate de
acOsta forrnafiune : satul Musata in Men, despre care ins nu
se uite ca, intrOga regiune a Prutulul de jos facea parte in se-

colul XIV din teritoriul Terei-Romanesci.

In Transilvania se gasesce Ora.1 abia muntele JV1uat, carele
acesta se afla nu departe de hotarele muntene spre Hafeg, 1i
tot acolo, lar nu in restul ArdOlului, noi dam de urmele numelui
propriti barbatesc Ilfusat in documente din secolul XIV.

CCLIV

Prin urmare, limba geografica vine la ranclul set a se pronunta pentru muntenismul Muatescilor.
Aci insa nu se marginesce in cestiunea nstra misiunea filologiel.
Fratil Petru Muat si Roman Muat, ca i tatal lor Costea
Muat, ne apar in cele mai vechl fantane istorice sub o forma
nominala forte curiosa.
Am vclut deja Ca anticul diptic al initropoliei moldovene,
-7)o sorginte contimpurana de prima ordine, pune : vita ce'l (PC
Musatin.

Lista din Pray, a earn conforrnitate cu dipticul Ii d. multa

,,greutate, se exprima de asemenea : Koste Muatin.
,In cronica putnOna, inceputa a se scrie pe la jumatatea se-,,colului XV, vedem nu mai putin : filul lui Muatin.

In fine, o alta cronica moldovenesca, pe care o consultase

Ragusanul Luccari pe la 1600, Meat in ori-ce cas ea este anteriOra lui Urechia, dice : Musatin.

11

72

Cel Ore acest Muotin in loc Mu2at

Muntenii, i mai cu sama cel de peste Olt, adauga un in

,catra numile proprie personale, mai ales cele finite prin r sail t.
Acsta particularitate n'a observat'o Inca niment
Lui Tudor Oltenil 11 ic Tudorin.

Din llor el fac Florin.

Un munte in Gorj si altul in Muscel se numesc Carpatin,
22

naturalrnente in loc de Carpat.

Dou sate in Olt se chiama Dobrotin, dupa numele barbatesc Dobroki sell Dobrot, dela care deriva mai multe localitati
Dobrotesci.
In dreptul Mehedintului avem insula Florentin
rentina, provenite din Florentie.

alta Flo-

Un sat i o insul in Ilfov se numesc Tatina dela Tatu.

O salisce in Dolj, nesce ruine in Vlaca i doue sate in Roma,nat se clic Marotin dupa vechiul nume Marot.
Un sat in Gorj i un alt in Arge se qic Sambotin, dela nun mele

personal Sdmbeitei (Sabbatius).

In Dolj avem : 1Talea Robotinei.

Forma Muatin in loc de Muat ne apare clan ca o particularitate filologica in favOrea basarabismului dinastiel Muatescilor
din Moldova.

CCLV

Urcarea pe tron a lui Petru Muat nu urmase indata dupa

voda tatcu.
2)

A fost un interval cAnd reuise a cuprinde Domnia moldo-

vena un duce strain, dela care s'a conservat urrnatorul crisov :

Cu mila hil Dumnedefl, noi principe litvan Iurga Koriatovici
voevod, Domnul terei Moldovei, i cu tot): bolaril domniel mele,
7)

facern cunoscut prin acesta carte a nOstra "ori-carui om bun, ce

o va ved sag o va aucli citindu-se, cum-ca acesta adeverata sluga
nOstra, credinciosul pan Iaca Litavor, locuVitor dela Cetatea.alba, ni-a servit cu dreptate i credinta, incat no), vclend a sa
drepta i credinciOsa slujb catra noi, i mai ales vitejia sa in
lupta cu Tataril la satul Vladiciu pe Nistru, am miluit pe acesta
v slug. a nOstr sus-scrisa cu unul din satele nOstre, numit Zubrout, pentru cari tOte este credinta domniei mele i a boiarilor
rnoldoveni, iar spre mai mare tarid a acestel cart) a nOstre am
tporuncit credinciosului Ivan.

Scris'a Iatcu, in Barlad, anul 1374,

iuniti in 3".
Cronicele litvane cele vechl cunosc f6rte bine acesta introducere a lui Iuga Koriatovici in irul domnesc din Moldova.

Cea mai veche din ele dice:

L'at poftit Moldovenil sa le fie vodd i l'au dus acolo".
G-ebhardi i dupa dinsul Wolf ail spus cei intal i singuri
.dintre istoricil notri ca obscurul Iuga-voda din cronica moldovna
pOte s fie anume acel Iurga Koriatovici.

Acesta aseqiune insa e adeverata numal pe jurnatate.

In Moldova ail fost in secolul XIV doi principi d'o potriva
eferneri cu numele de lurga sa Iuga : unul pe la 1374, dela care
vine actul de mai sus, i altul precedend la Domnia pe Alexandru
cel Bun pe la 1399, dela care noi posedam de asemenea o diploma fOrte autentica.
-))

Ceea-ce a facut cronica moldovenesca, este de a-I fi confundat

,pe amindoi intr'un singur personagiu, dei '1 desparlia in reali-

tate un spatit intermediar de vr'o treileci de ani.

Textul lui Urechea suna in ajunul anului 1400 :
Iuga-voda intrecut'a pre Domnii cel trecup de mai 'nainte
de dinsul ; ca a trimis la patriarchia de Ochrida i a luat blagoslovenia, i a pus mitropolit pre Teoctist ; i a descalecat orme
prin tra tot la locuri bune, i ales sate, i le-a facut oc6le pe
'mpregiur ; i a inceput a ditruire ocine prin Ora la voinici ce

CCLVI

fAceati vitejii la oti ; i a domnit dol ani, i l'a luat Mircea-voda

Dornnul rnuntenesc la sine".
1)
17

7)

Ceea-ce apartine in acst relatiune lui Iuga II, pOte fi, afara
de datul cronologic, numal dOra vr'o corespondenta cu patriarcul
bulgar din Ochrida, caci tocmal intre anil 1395-1400 Moldova
era cam certata cu patriarcatul grec dela Constantin6pole.
Restul privesce din punct in punct pe Iuga Koriatovici.

In adevr :
1. Daruirea ocinelor prin tra la voinici ce faceati vitejii la

VI-0 sa se observe ca sub Iuga II n'a fost nici un resboiu

se verifica prin insu1 crisovul din 1374, unde boiarul Iacob Litavor capta satul Zubraut in urma unei batalii cu Tatarii linga
Nistru ;
2. Descalecarea oraelor prin tra tot la locuri bune, i ales.
sate, i facerea ocOlelor pe 'npregfur, este o caracteristica distinotiva a intregei familie Koriatovici, incat lor li se atribue re'noirea
aprOpe a tuturor urbilor din Podolia : Bakota, Smotricz, KamienieQ, Braclaw, Winnica etc., iar unul dintr'inii, principele Teodor,
fratele mai mic al lui Iurga, emigrand in Ungaria, a stramutat
acsta ereditara pasiune de edificare pina 'n fundul Maramuraplui.
Mai rernane dar un singur punct de lamurit : a domnit dol
ani i l'a luat Mircea-voda Domnul muntenesc la sine.
Mai intalu, ce pOte fi Ore : l'a luat la sine ?
Un Domn nu se iea de buna, voia.
Este evident ca. Urechia trebuia sa fi inteles reti sat desfigurat cuvintele unei fantane mai vechi, pe care o va fi avut la
dispositiune.

Cunoscinta limbel slavice, in care scrieati pe atunci Romanil,

descurca acesta enigma.
Vziati sail uziati insemneza a lua ; vezati sail uzati insemneza
7)

a lega; uznik sati uzien, polonesce wigzeri, insemnOza captiv ; tOte

aceste expresiuni omofone confundandu-se una cu alta, cronicarul

a tradus clisa slavica a sorgintii sale prin a luat in loc de a

prins in resboiu.
E i mai uor de a inlatura o nedomerire cronologica.
La 1374 nu domnia in Muntenia Mircea cel Mare, ci tata-seti
Radu-Negru, frate i urma al lui Vladislav Basaraba.
Cu t6te astea se scie ca. :
1. Fiii domnesci in Romania purtati titlul de voevocii.
1)

CCLVII

2. Cand suveranul era impedecat de a ei el-insu1 la lupta,

trimitea generalmente in locu-1 pe cine-va din familia.
Astfel se intelege in ce mod marele Mircea comandand Ostea
parintelui set Radu-Negru, fr A. a fi Inca elinsu1 Dornn muntenesc" dupa cum il califica Urechea, invinge i chiar omora
pe usurpatorul principe al Moldovei, Litvanul Iuga Koriatovici.

//In martit 1375 acesta din urma nu mai trgia, precurn

dovedesce un act de atunci din partea fratelui seti Alexandru
Koriatovici, carele succesese pe tron in micul principat ruten
trans-nistrian al Podoliei la marginea oriental a Moldovel..."
Aci opresc reproducerea pasagiului din Istoria critioci, cad
am comis o grava erOre, pe care sint dator a o indrepta. Actul
din Martit 1375 dela Alexandru Koriatovici nu numai ca nu dove7/

desce de loc ca fratele set Iuga nu mai traia", ci dovedesce din

contra ca el traia in Martit 1375, de unde resulta, ca putea sa
mai trasca mai multi ani i, prin urmare, nu la 1374 l'a omorit
Mircea cel Mare. In adevr, acel act suna textual i 'n traducere:
elm-

Noi principe litvan principele

Alexandru Koriatovici, cu mila lul

CTil0

ItThIab H rocmapi, 110AORLCIC011

aeman, 11011I1111 CB'hA0,11E0 CBoIIrfF anc -

Dumnecleti principe i domn al Orel

Podoliei, facem cunoscut prin a

TOEL BOtKONy A061:10D1y, ItTO HSI Ha cell

:MGT% IIOCNOTplITE. : moan 6hun 6paTT)

nOstra carte ori-cul o va vedO, ca

ceea ce fratele nostru principele

MIS RIME, JIIITOBCH111, MUM A-

JoHcamp$ RopiaToson, Boxcbelo

lOpill EopiaTomin Hpu-

Juni Koriatovici a daruit o mr

Han, ItIJI11111 Wb Hoplum in Mama Boxiell y CNOTpKIIII, TO If NEI IC11S181 A-

bisericei Maicei Domnului la Smotricz, aceea i not' principele Ale-

aexcanApl noTHepaumaan...

xandru o intarim...

Ham 1CII5131.

Uncle ore sa fie aci macar o virgula despre rnOrtea lui

Iuga ? Inainte de a fi devenit Domn al Moldovel, el stapanise
Podolia, unde Meuse re-cari donatiuni ; plecand apoi i cednd
acel principat fratelui set Alexandru, acesta trebuia dui:A obiceiu
sa intaresca donatiunile fAcute, de Ora ce era o schimbare de
Domnia, dar nici decum vre-o morte. Daca luga ar fi murit ina-

inte de Mardi 1375, actul de sigur II numia reposat :

Hommunii".

In cronica lui Urechea cei dol ani de Dornnia se refera la Iuga

II cel dela 1399, care nici n'a facut mai nimica ; Iuga Koriatovici

ins, un principe care intrecut'a pe Donmil eel trecuti de mai

'nainte" i caruia i se atribue o intrOga organisare sati reorgani51,0E0. IV.

17

CCLVII I

sare a terel: descalecarea ormelor, alegerea satelor, facerea ocOleto:Ste

br, daruirea ocinelor la voinici ce faceati vitejil la oti,
acestea nu se realis6za in fuga, ci necesitOza un interval cel putin
de vr'o cinci-Ose ani. Nu e indola ca dup. Iuga Koriatovici a domnit
Petru Muat ; dar istoria cea documentald Ii rnention6za pe acesta

pentru prima Ora dupa anul 1380, nici o data inainte; 'apol insu1
Mircea cel Mare nu putea sa alba mai jos de vr'o opt-sp re-clece ani
cand Radu-Negru ii trirnitea contra lui Iuga Koriatovici. La vrista

de 18 an! Serbul Stefan Duan, inainte de a se fi urcat pe tron,

obtinuse stralucita victoria, asupra tzarului bulgaresc
; earn
tot aa, nu mai mult decat atata, i se pOte acorda marelui Mircea.
Nscut ce-va dupa 1360, el batu dara pe usurpatorul Litvan intre

anii 1378-1379. Deci, plus-minus, Iuga Koriatovici a domnit in

Moldova dela 1373 pina la 1378.
Resturnarea Domnului moldovenesc Latco avusese o causa cunoscuta religiosa : el trecuse la catolicism, precurn o constata Papa

Urban V intr'o bulla din 1370 : nobilis vir Laczko dux Moldaviensis, partium sen nationis Wlachie, nobis per dilectos filios
Nicolaum de Melsac et Paulum de Swidinicz ordinis fratrurn Mi,,noruLl-1 professores notificare curavit, quod ipse et suus populus
ducatus seu terre Moldaviensis licet christianitatis nomine gloriantur, tamen ipsi et eorum progenitores scismatici fuerunt hactenus... Resturnand pe acest Leti n, Moldovenil an adus la DomMa pe Iuga Koriatovici, care nu era Roman, dar ortodox. Revolutiunea a fost curat religiOsa. Noul principe fiind insa strain, i'n specie ne-Basaraba, de almintrelea un Domn de frunte i forte popular,
Iuga Koriatovici a fost resturnat la randul set, nu de asta data

printr'o reactiune interna, ci din afara de catra Radu-Negru. Motivul immediat al resboiului a fost hotarele. Deja Alexandru-voda
cucerise dela Tatari Moldova de jos, a cariia granita era la Barlad. Iuga KoriatovicT se incerca din capul locului de a'i intinde posesiunile spre Dundre. Cu acest scop el ii alese reedinta la Barlad,

uncle a i fost scris crisovul cel din 1374, i tot nu departe de

Barlad a fost el invins i ucis de catra Mircea cel Mare. Caletorul
polon Strykowski (lice : Iuga Koriatovici a fost inmormintat intr'o

manstire de pail ca o jumatate de 0 mai jos de Barlad, unde

am fost et-insumi la 1575.

In urma Istorief critice se incinse o polemica intre dd. A. Xenopol 1 Onclul despre cei dol Iuga. Acst cestiune, firesce, nu

CCLIX

TOte sa nu me intereseze. D. Xenopol afirrna cii drept cuvint ca

luga dela 1374 n'are a face cu Iuga cel dela 1399. D. Onciul, din
contra, sustine ca amindoi sint unul i acela0 Iuga, ca adeca eel
de'ntalu nu fusese ucis in lupta cu Mircea cel Mare, ci a reaparut
apoi peste 25 de ani tefr-sanatos, devenind Domn al Moldovel din
rio peste un patrar de secol. In Joe de a inviva pe Iuga Koriatovici
dupa rnOrte, d. OncIul ar fi putut mal bine sa.'i studieze biografia
inainte de 1374, de cand exista un document autentic, publicat
sub No. 1 pe pagina 1 in IHTLI aaHaAHoii PocciH, anume : tractatul de
pace din partea principilor litvani cu regele polon Cazirnir i cu
principii din Mazovia, scris putin dupa anul 1340. Atunci Iuga Koriatovici era minimum de trel-cleci de any, cadi in tractat el represinta singur pe toti fraii sei i intrga familia a lui Koriat :
BlAari TO HamHbm tleaoHtHE. HTO Ha TEA norm HocmoTpurn come ia KHANal. Eoy-

HyTuri II ICIECTIOTHA H JIrobapn., IOpr,ilfi HamoawroHatm, 10 p H ft E o p

T., TIHEUTHE,I MEWL TBOpALITI He Hopoaern EamHpoml... Dupa teoria

.T 0 13 H

-d-lui Onciul, Iuga Koriatovici va fi fost de vr'o 90 de ani cand s'a

presintat a doua Ora candidat la tronul Moldovei in 1399. Sa diQem Ca era nurnal de 80 de ani, ha fie chiar de 70, i tot Inca
t.redat Judaeus Apella !

Pentru aseiliunea d-lui Onciul nu se afla absolut fuel un temehi ; ba se afla tocmai un colosal n e-t e m el u. Printr'o extrema uprinta, neobicInuita la un barbat atat de serios, d. Onciul citza doue documente cu desavirire imaginare. Casul fiind
f6rte gray, sint dator a'l demasca. D. Onciul ne asigura ca Iuga
Koriatovici este adeverit cu documente ca in vieta Inca in anil
1387 i 1401", i drept proba ne trimite la paginele 2.50 i 378
din Inventariurn privilegiorurn, litterarurn etc. quaecunque in Archi,vio regni in arce Oracoviensi continentur, confecturn anno 1682, pu-

blicat de Rykaczewski. In acel inventar nu se gasesce nicairi nici

un document din anii 1387 i 1401 despre Iuga Koriatovici. La
pag. 250 din 1387 este un Georgius Belzensis" i Georgius Slucensis", dar nici un Georgius Koriatowicz". La pag. 378 din 1401
este un Georgius Mihalowicz dux cum Andrea fratre suo", dar

larajl nici un Georgius Koriatowicz", care nici

data nu se

numia Michalowicz", macar-ca tata-seil se clicea Mihail din botez, i care nu avusese nici un frate Andrelu, ci numai pe fratii
Alexandru, Constantin, Teoclor i Vasile. Din aceti patru, Vasile
.e menOonat pe aceiai pagina 378 : Basilius Koriatowicz dux",

CCLX

nici dinsul Michalowicz". Editorul inventarului Rykaczewski adnotz c Georgius Michalowicz este Iuga Koriatovici cel perit in
Moldova la 1432", iar d. Onciul nu se sfiesce de a se intemela pe
o asemenea enormitate. Intre ant 1340 1350 Iuga Koriatovici,
era de vr'o 30 de ani ; pe la 1373 el se alege Domn in Moldova;
atata dupa nesce adeverate documente; de aci ins dupa d. Onclut
Iuga Koriatovici se intrce in Moldova la 1399 i mdre apoi la
1432 dupa Rykaczewski, pe care nu'l desminte d. Onciul. Cu o
cronologia atat de elastica, atat de mathusalernica, Stefan cel Mare
nu s'ar fi impedecat de a trai pina la Nicolae Mavrocordat.
Sdrobind pe Iuga Koriatovici, tinrul Mircea, biruitor asupra

biruitorului Tatarilor, nu putea sa nu prate de o asemenea victoria. Triumfand linga Prut, el trebuia s trOca Prutul, paind inainte pe pamintul tataresc in directiunea Kiliei. Nici o cronica n'o
spune, dar o probOza faptul c de atunci incOce Kilia apartinea
Muntenilor, dei in intervalul domniel luT Mircea cel Mare o expedi-

tiune rnuntensca peste Prut nu s'a facut. Chalcocondylas mention6z.1, de doue on Kilia ca ora muntenesc: Tb KeXiov irXtv olivo

BXc2ou". Ce-va mai decisiv este ca la 1379, adeca in

data dupa infrangerea lut Iuga Koriatovici de catra. Mircea, RaduNegru incepe a'i da titlul de : stapanind tOta ra Ungro-vlahiel
i laturile de peste munti i Inca spr e eril e c ele t ataXouviv-tiv

72

Tou

r e sc I".

Ajungem aci la un al doilea crisov dela Radu-Negru.

La 1874, scriind Istoria criticcT, eti nu cutosceam acest crisov,
pe care l'am citat pentru prima Ora la 1878 in ediOunea francesa:
Pune chrysobulle de 1379", gasindu'l in Archivele Statului din Bucuresci printre nisce hartil intitulate netrebnice", ceea ce insemn6za in stilul biurocratie pe cele nerelative la proprietati teritoriale. Pe dosul pergamenei e insemnat cu mana reposatului Peacov, vechiu translator slavic al Archivelor : 6927 (1419) Mart 18,
cartea Radului Voevod catra manastirea Cozia pentru apararea
Pcaralor manastiresci de vama". Acsta adnotqiune a cunoscut'o
Ioan Brezoianu, amplificand'o la 1882 in urmatorul mod fOrte curios : 6927 (1419) Mart. 18. Crisovul lui Radu duce i domn, fliul
lui Mircea duce i domn, prin care scutesce carele manstiril de,
ver-ce taxe pe la trecatori (Mon. Cozia)". Data 1419 din partea...

CCLXI

,unui Radu-vodd mi s'a parut mie din capul locului problematica.

Desfaurand dara crisovul, dupa care se da un fac-simile la Capetul volumului de fa, m'am convins immediat ca anul rSII,K341
e scris grosolan cu o alta cern6la peste o scrisOre anteriOra, trs,
din care

se mai recunOsce luna

Martie : Aui,a 'Harr", iar din ve-

la se mai zresce cifra n (80). Prin concordanta nurnelui Radu

cu cifra 80 ea nu puteam sa nu conchid la Radu-Negru, caci dela anul 1372 pima la 1381 figureza consecutiv cifra n (80) in toti
-anii dela zidirea lumil: 6880 (1372)-6889 (1381). Dupa cuprinsul crisovului, pe de alt parte, referindu-se textul la manastirea
Cozia, trebuia sa fie din domnia lui Radu-Negru anul cel mai apropiat de marele Mircea, fundatorul cel definitiv al acastui lca, lar
prin urmare una dintre ultimele trel cifre 6887 (1379), 6888 (1380),

6889 (1381). ln sfirit, cautand a fixa pe una din cele trei cifre,
et nu putui alege nici una intr'un mod hotaritor, lipsindu'mi
atunci ori-ce fel de criteria, care'ml lipsesce i astacil Pina la proba
contrara, mantin cifra provisoria 1379. Ori-care din cele trei cifre
indicate este de o potriva posteriora victoriei asupra lui Iuga Koriatovici.

Prima cestiune preliminara in fata documentului din 1379

este : existat'a re manastirea Cozia sub Radu-Negru? Fundatiunea
din temelia se atribue tot-d'a-una lui Mircea cel Mare, i 1-o atribue el insu-1 in crisovul set din 1388, in care dupa traducerea
ornanesca din vechea Condica el qice : bine am vrut dornniia
mia de am ridicat din ternelie manastirea", dar constata chiar din-sul in acelai crisov ca la Cozia, inainte de cladirea cea marta
a mnstiril, chiliile cu calugaril erati deja mai de'nainte in fiirrta
-sub Dan-voda, incepute din timpul lui Radu-Negru : la Ramnic
mcira care a d a t' o Dan voevo d, i vil iar acolo a inchinat

jupan Buda dupa vola parintelui domniei mle Radu

voev o d". Cestiunea cea prealabila fiind dara, resolvita, lata textual
i'n traducere crisovul din 1379 :
t ABB 6naroirtpasnr,

If

xpacromo-

IC paoyJrE BJIflRbIff BOOBOaa.

rocnogim. (o6.7raaaimponix li rocrroA-

611BLIII.
.11

CTUAUflONOy Bleat 31311tali

irsrrposaafiff-

-CHM, II BanaaIIIIHCKEIM. elpeZe a IC% Ta-

VapeKbIlin CTpaHaltlf).

a maw a

ia-

j E bine-credindosul si de Crist
iubitorul Than Radu, marele voevod
Domn, stapanind i domnind Vita
tra Ungro-vlachia i pests mung
ti incd spre prile teiteiresd, i ducele
Amlasului si al Fagarasului, i Domn

CCLXII
rpamoy xepuer. 11 ctseptrucKontoy 6aaCTEN l'OCII0Affilb. if (oda HUE. HO usceAmy nopaasioy. Ante a ,10 Bemticaaro
mopt. 11 )1prbcrrp2r rpagoy immaitegb. 6aa-

al Bgniei Severinului i pe ambel&

laturi ale Dungrii ping la Marea cea
mare, si stapan al Silistriei. Am
binevoit domnia mea cu buna voint

apoaa l'OCIIOACTBO 1111

C111 BIceitecTfint H 6.xaroco6pa3ln111 II

a mea si din inimg curata de am

dat domnia mea acest pr-cinstit si
bine-cuviincios i adevrat crisov al
domniel mele mangstirii sfintei Si

HaCTOAlff XIIIICOBXJ113 TOCHOACTBa NH. )10-

de vit inceptrei Treimi, precum

r0f1p0113B0,111 TOCHOACTBO 1111 CBOHN 6ita-

rhinvt,

npOINBogeauelm,

cepArtemb.

11

,IIICTL1111116

11

Tp0111.111. HaCTOaTe111011Ce CTaligg HVp Co-

staretului actual Kyr Sofronie,

pentru carutele mngstiresci, ca sa

Textramt, ttozaosipcitsur. ita

umble ele pe pmintul domniel mele,

xo)t,Am Ito aeMilli l'OCHOACTBa NII. if rAe-

astfel a ori-unde se da vamg pentru lucruri de negot sat fgr negot,

HaCTLI1310

(rop(oaito,

CBiTJI

II

A111B0HatIMA11111

ate ( at 0Apiat4tem itopteptsb HRH Ii03T Hen, IIJIII HeialleHb. Aa C/A 1111XTO

(when, ramtworri tuT Koy)lepidpi n yka

no3a6aanT extuaoro axaca BK11113 1111CallRhin p1,1021. T011811 1111an 11p11/ATH rHIIBI

60;eilf.
11

ff HJI.ATBM

I1aISH3b

11

CBIATEJX13 Till

talkT,.

(opritx OJT l'OCHOACTBa Rut.

laKo uptcutunnutb. rtcua mayr...

ei

nimenea dintre vamesi sg nu cuteze

a se ispiti 0 a opri nAcar un fir de Or

peste cele spuse mai sus, cgci altfel va primi mania Dumnedesca ai
blastemul celor 318 parinti, i pedps i urgig dela dornnia mea ca.
un calcator. Luna Martie

Un titlu atat de lung pentru un act asa de scurt i asa de putin insemnat prin cuprinsul set , o simpla porunca de scutla de
vama, nu se pOte explica decat numai printeun motiv psicologic
lesne de inteles : fericit de campania cea din Moldova i de peste
Prut, Radu-Negru in primul entusiasm isi da tin noll titlu domnesc,
i cancelaria princiara s'a apucat in pri$ a'l aplica la tote actele,
ping i la cele Mal secundare. Ceea ce era, mai cu sama nal in
acel titlu, este : terile ttresci. Deja Vladislav-voda cucerise Sillstria en gurele Dunaril in resboiul sell trans-danubian cel din 1366.
Deja i mai de'nainte Alexandru-voda, cucerind Moldova de jos, se
va fi resboit nu o data cu Tataril de peste Prut. Victoria lui Mircea
pina la Kilia era, ins, un mare pas inainte, mai ales in conditiunile in earl s'a obtinut. Radu-Negru avea acum nu numai dreptul
de a se qice stapan spre terile tataresci, dar devenia pina la un
punct chiar suzeran al Moldovel. Resboiul intre Tera-Romanesca
i intre nenorocitul Iuga avusese in Vedere par i simpla stabihrea dinastiei Basarabilor in Moldova, unde rarniza Muatescilor
a fost admis de catra, popor cu atat mal uor et cat unul dintr'inil se casatorise mal de'nainte cu o flea a lul Latcu-voda din_
dinasti t maramurana a Bogdanescilor. Printr'o consecinta de ori-

CCLXIII

.gine i de gratitudine, Petru-Muat in tot cursul domniel sale indura superioritatea Terei-Romanesci asupra Moldova In anul 1389
ambasadortl sett la curtea polona numesce pe marele Mircea: domn
al met", ceea ce ar fi fost ne'rqeles fara un grad de vasalitate sau
cel putin de subordinatiune.
Autenticitatea crisovului lui Radu Negru din 1379 se controleza i se intaresce definitiv prin alte dou crisOve dela Mircea cel
Mare din acelai archiv al mnstiril Cozia. Le voiu intrebuinta aci
in traducerea romanesca din vechea condica. In crisovul din 1387 ne
intimpina acelai titlu ca la 1379 : Io Mircea marele voevod, cu
mila lui Dumneqeti i cu darul lui Dumnecleti stapanind i dom.
nind WM, tera Ungrovlachiel i preste munti, incc si spre terile
tdtdresci, i Amlaplui i Fagaraplui herteg, i stapanitor banatului celui dela Severin, i de amindou partile de peste tOta
Dunrea pina la Marea cea mare, i cetatii Dirstorului stapanitor ;
lar mai jos fig urza ca egumen al manastiril acela1 Sofronie :
ugat or ului domniel mele staretului Sofronie i tuturor fratilor

manastiril". Deci dela 1379 pina la 1387, in intervalul de opt

any, nol vedem la Cozia pe ace1ai Sofronie. El incet6za insa de a

mai fi staret peste un an, cad in crisovul din 20 Maiu 1388 il

inlocuesce un Gavrila : dupa mOrtea popel lui Gavril sa nu aibe
nimenea ca sa pule egumen, nici e Mircea voevod, nici alt Domn
carele bine va voi Dumnecleti a fi dupa mine, nici mitropolit, nici
alt cine-va, numal fraVi pre carele ii vor alege dintre dinii, dupa
aeclamintul popei lui Gavril..." Cu alte cuvinte, dupa 1387 chlar
daca ar fi tin alt Radu-voda, totu1 cu anevoe s'ar fi putut gasi
ad-hoc un alt staret Sofronie, 'apol chiar daca se gasia cum-va
)1

aidoma, totql dupa Mircea cel Mare nu se mai putea

potrivi acela1 titlu din apogeul puteril Negrilor voevo cll.
arnindol

Dupa cum se invederOza prin crisovul din 1379, Radu-Negru

nu inceta de a

siapani

terile de peste munti", Amlaul i

banatul de Severin", intinsul teritorit cel in forma

supus Ungariel. Acsta vasalitate se manifesta pe moneta de
argint a lui Radu-Negru, ce-va mai mica decat a lul ,Vladislavvoda, cu inscriptiunea latina Radul Waiwoda Transalpinus" i
unde, pe linga celd trei riuri, ale Ungariel, mai figurza un crin :
sterna familiara de Anjou a regelui Ludovic. Tera-RomanOsca
Fagarau1",

CCLXIV

recunoscea dara suzeranitatea cornel santului Stefan pe bani,

prin barn: insa n'o recunoscea de loc. Radu-Negru nu platia
nici un tribut regelui Ludovic, macar-ca acest puternic suzeran,
dela 1371 incOce, devenise tot-o-data rege al Poloniei, stapanind
dela Mama Adriatica pina la Mama Baltica, astfel e Tera-RomanOsca parea acum ca o sorbitura dintr'un pahar, o sorbitura totu1
care putea sa otravesca paharul intreg. Regele Ludovic se preg-atia
mereti s'o inghita, dar nu'i pr6 venia la socotel. Inteo diploma
f6rte importanta din 1377 el clice Ca noului se castel Torzburg

de linga Braov Ii va harazi tributul ce se plata la Rucar alta

data Ungariei de catra TOra-Romanesca, dar care nu se mai platesce, ci e speranta in Dumnepti pe viitor : spondemus, quod, si,
Deo volente, terra Transalpina, ut speramus, ad manus nostras
deveniet, et tune tributurn, iuxta Rufam arborem pro nostra maiestate dare consuetum, circa ipsum novum castrum exigi etc.
Promisiunea e naiva. In fapta regele Ludovic se multumise la
1373 de a opri exportul saril din Oltenia : ut sales transalpini
nequaquam in regnum nostrum adducantur", lar la 1383, dupa
mOrtea regelui Ludovic, atunci cand se apropia de mOrte insui
Radu-Negru, tronul unguresc a daruit pe hartia, Amlaul cu cate-va
sate familiei episcopului catolic Goblin din Transilvania, ceea ce
pe Mircea cel Mare nu'l impedeca in urma de a reman duce al
Amlavlui". Adi se retell o notita puss pe docurnentul cel din 1488
al Ralinarenilor de linga Sibilu. Documentul in sine e fals ; notita
insa, un pro memoria scris la margine despre clestrea vechei biserice din Ralinar, cuprinde urmatorea traditiune, care nu inftiza
nemic suspect Patrona ecclesiae antiquae est beata Parasceva.
Dos ecclesiae tres fundi sunt collati a principe Radul Negru Voda
in inferiori campo ex via claustri superius pene in strimt. Medietas a silva est ecclesiae, alter fundus infra claustrum, qui
))
collatus est a principe Mirtse Voda Bassarab. .." Este dara vorba
nu despre Radu-Negru cel dela 1230, pe care de asernenea ii cu1)

noscusera Rainarenii, ci despre tatal i friul Radu-Negru i Mircea-

voda eel din secolul XIV, earl ambil stapanisera pe rand ducatul
de Amla, harazind atunci consecutiv nesce parninturi bisericei
santel Vineri din Rainar.
Din posesiunile cele trans-carpatine ale lui Radu-Negru e obscura nurnai tra H4egului, de care nici sub Alexandru-voda i

COLXV

nici sub Vladislav ea nu rn'am atins intr'adins, reservancl'o pentru

capet.

Pe la 1247 parte integranta a Olteniei, Hategul vcluse la 1278

pe Doljnul Mihain-voda Litnul perind vitejesce in lupta contra
Ungurilor, iar in 1308 pe Romanatenul Mircea-voda tinend aci in
robia, pe regele maghiar Ottone.

In tot timpul indelungatei domniri a lui Alexanclru-voda nu

exista nici o dovada de posesiunea rnaghiara in Hateg. Singurele
documente discutabile se ivesc numal pe la anul 1360, i anume
cele relative la doue nemurI romane boieresci de acolo : Muatescii, din call se pogOra familia nobill unguresca Zalascli, i Candescii, de unde magnatii maghiari contii Kendeffi.
La 1359 vaduva lui Mihaiu Candescu, supranumit Fecior,
dictus Fychor", se plange c. nesce Basarabi: Dan Parvus S a r ac henus, Ogh Vanchuk, Ladislaus Draguzlon Sarach en u s, Wadazon Bozar ab filii Pop et Brahyl II rapisera trel mop de linga
castelul regese Hateg : prope castrurn nostrum Haczak", care usurpatiune a tost intarit pe nedrept de catra voevodul transilvan
Andreiu Apor, 1 deci regele Ludovic desfiiinteza, acel act, fOrte
interesant prin dol Basarabi ii Sara cini, adica Arabi.
La 1362 i 1363 regele Ludovic daruesce Romanului conte
Ladislat filul Jul Mupt : comiti Ladislao filio Mrisath de Almas"
o moia de linga Deva. Contra acestei donatiuni a protestat dol
kinezi romanl din tera Hategului, cart' pretindeau a aye el dreptuft' asupra satului in ces iune. Vice-voevodul transilvan, insotit
de cati- va nobill din Dava, se transpOrta in persona la Hateg :
,,in villa Haczak", unde judeca procesul impreuna cu toti kinezil i batranil romani" de acolo : arnbabus partibus, cum earurn
instrumentis universis in facto ipsius possessionis Zalasd, coram
nobis et Regni nobilibus de Comitatu Hunyad, ac universis Keneziis et Senioribus Olachalibus Districtus Haczak comparendi
7)

assignassemus

Acestea sint tot ce se

scie despre amestecul Ungurilor in

Hateg dela 1310 ping. la 1380 in restimpul dornniril celor tref

Negri-voevocli. In realitate este aprOpe nemic. Un lucru decisiv

s'ar pare impregiurarea ca regele Ludovic numesce Hategul castrum nos tr um ; dar in calitate de suzeran, dupa stilul cel
feodal de atunci, el numia de asemenea pe insui Domnul TereiRomanesci n o s tru m wayvodarn". Restul celor doue procese se

CCLXVI

explica pe deplin prin positiunea personala a celor impricin4

dintre Carl unii erat din districtul Devel, supu1 Ungariel, lar cellalti din districtul Hategului, supu1 O1tenie, ba mai aveati chiar
proprietati teritoriale in ambele parti, necesitandu-se ast-fel, dupa
dreptul medieval, fie o judecat mixta, fie o hotarire a suzeranului.

In privinta diplornel din 1359 este de observat o particularitate. Cel cinci Basarabl din Hateg usurpasera moiile lui Candescu
pe la 1344, de vrerne ce atunci era voevodul transilvan Andreiu
Apor, quondam wayvoda" dupa expresiunea regelui Ludovic. La
1344 Alexandru-voda era in cele mai bune relaVuni cu Ungaria.
Cum dara de se plange vaduva lui Candescu la 1859 dupa atatia
ani ? Tocrnal pe la 1359, din causa ajutorului muntenese dat MaramuraOnului Bogdan in Moldova, regele Ludovic incepa a se suOra pe Alexan dru-voda ; resbolu insa nu s'a facut, i vaduva lui
Candescu a trebuit sa mai Wepte mult pina la realisarea diplomel
din 1359, redobandinduV in fapta moiile numal dora dupa mOrtea
lui Radu-Negru.

Abia intre anil 1390-1400 Hategul se deslipesce cu desavirire de Oltenia. Primul castelan unguresc, daca nu m6'nel, a fost
Styborius de Dobusky la 1398. Acest castelan insa nu judeca
altfel decat in fruntea unui tribunal compus din 12 kinezi Romani.
Devenind atunci stapana peste Romanii din Hateg, Ungaria n'a
zabavit de a primi stapani peste dinsa tocrnai pe Romanii din
Hateg : Ion Huniade i Mateiu Corvin. Cine Ore sa fi fost mai stapan ?

La 1383 se incheia cel trel Negri-voevo qI, intemeiatori

al Statulul Terel-Romanesci, carora ii s'a datorit de asemenea,
aprope peste tot, intemelarea Statului Moldovel, ba Inca de dou6ori : de'ntalu dupa 1352 ajutand pe Bogdan, apoi pe la 1379 ap-

qand la SucOva pe Petru Muat. Ultimul din cel trel descalecatori,

Radu-Negru a fost cel mai norocos : mal putin intelept-resbolnic
decat Alexandru-voda, mai putin resboinic-intelept cleat Vladislavvocla, el avuse mandra stea de a fi avut de o parte un aa tata i
un aa frate, iar pe de alta parte pe un filu numit Mircea cek
Mare.

CCLXVII

41. Conclusiunea.

S'at terminat pina ad polemica ( 1-24) ir*.e xegesa

( 25-40). Trecutul problemei mi se inchide mie personal pentru
tot-d'a-una. Progresul ins cel impersonal nu se opresce Mei o
data, in cursul timpului indefinit, asupra nici unel problerne. Pentru
a se aterne mai curand calea ulteriOra, volu clasifica et-insumi

resultatele cele dobandite printr'o vasta panorama. dogmatica,

unde urmaii mei cu mult mai lesne sa pOta observa lacunele, cari
sint inevitabile, i greelile, earl sint posibile.
Iata dara a trela i ultima parte a studiului met : Cronica

Basarabilor.

CRONICA BASARABILOR
DINTRE ANIf

1230-1380
NB. Cifrele marginale cele cursive sind aproximative, de ex. anul 1363 insemndza.
13 sovaire intre anil 1362 i 1364, sail cu unul din el.

1220. In acelasi timp, aprpe in acelasi an : o parte din Basarabi, emigrag

de de-mult din Oltenia, fundza cate-va kinezaturi romanesci peste
Nistru in Podolia si 'n Volinia, numiti in cronicele rusesci contimpurane Principi BoIohovesci, mereh in lupt6, cu Rutenif i cu Polonii ; pe de alta parte, Basarabii cel remasi in Oltenia, ay-6nd un
voevod in capul kinezilor, se afirma ca un element energic intr'o
dusmani ne'ncetata, cu Ungurii si cu Sasii.

I. VOEYOPII OLTENESCI
1 230 1 2 45. Radu Basaraba.
1230. Kinez din Valcea, ales voevod al Olteniel, Radu Basaraba, in Arda
dis Radu-Negru, stapanesce tot-o-datA peste Hateg, Amla si. Fagnxas.

1231. Maghiaril cuceresc o parte din Mehedint si pun acolo pe Luca, prim
Ban unguresc al Severinului; apoi tree peste Dunre contra principoint' bulvresc Alexandru Asan dela Vidin si'l impedeca de a veni
in ajutor lul Radu-voda.
In acelasi timp, profitand de strimtorarea Oltenilor, contele sasesc
Konrad Kryspanowid, Bohem de origine, cunoscut la Romani sub
epitetul de Domnisorul", surprincle tdra Amlasului si apnea partea
de sus a Valcil, unde radica linga Olt la gura Lotrului un puternic
castel numit Lothorvar.
Tot atunci, Oltenia fiind indepArtat prin posesiunile contelui Konrad,
Sasil pun mana pe administratiunea terel Fagarasului, de cand anume
dateza actul de revendicatiune cel din 1231 despre satul Boie.
7>

7)

77

-1)

)7

Lovit de pretutindeni, Radu Basaraba ii concentr6za tOte fortele

in God.

CCLXIX

1233 Chiamat de catra Radu-voda in ajutor contra Ungurilor, Iona, regale

Cumanilor din Teleorman, trece in Oltenia, ocupand o parte ain
Romanat si din Do lj, unde repdinta lui WO, de atuncl numele de
Craiova (a Regelui), mal conservandu-se tot-o-dath despre clinsul o
legend poporana la Olteni i chiar in Temesiana.
1237. Radu Basaraba gonesce pe contele Konrad din Valcea, il impinge spre
Sibiiu, redobandesce tra Amlasului i cauta a se intinde din not
asupra Orel FAO raplui.
1238. Papa Gregorit IX constata inmultirea catolicilor in Oltenia.
1239. Regele Iona al Cumanilor deserteza Oltenia, parasind tot-o-data Teleormanul, 1i trece in Bulgaria la Viclin, unde se aliaza cu Bulgaril
si cu Cruciatii pentru a pasi spre Constantinopole contra Grecilor.
Reluand .Romanatul i Doljul dupa retragerea Cumanilor, Radu-voda
se vede din not sthpan peste Ora intrega, afara de Mehedint.
1240. Temndu-se de un atac din partea .lui Radu-voda, Unguril pun un
not Ban al Severinului pe Oslu, barbat fOrte energic, al carula
nurne mai traesce in toponimia din Mehedint si din Gorj.
1241. Mongolil lui Batu navalind asupra Ungariel, o Oste sub conducerea
hanului Orda strabate in Ora Fagarasulul, lar cetele hanuluf Bugek
tree Carpatii in Prahova, unde memoria lui Bugek s'a perpetuat in
numele muntilor Bugeci, si se respandese de acolo la drOpta si la
stanga in Muntenia.
77

22

Mongolii lui Ora, inving intr'o bat= crancena pe Radu-vod ia

marginea terei Fagarasului, dar nu sint in stare de a parunde mai

departe prin codrii Orel Amlasului, ast-fel ea, Oltenia r6mane neatinsa.
1242. Traditiunea luptelor ulteridre intre Mongolii eel din partea Munteniei
si intre Radu-voda, care le opria trecerea Oltului, mai traesce pink
astadi la poporul din Valcea sub figurele a doi vrajmasi : Basaraba
si Olan.
1243. Vcl 'end slabirea Ungariel prin invasiunea mongolica, Radu voda alunga,

administratiunea maghiath din Severin, ast-fel c voevodatul oltenesc se restabilesce in deplina sa intregime.

I 2 45 1278. Mihaiii Basarab Litnul

1245. Dupa mrtea lui Radu-voda is Negru, kinezil oltenesci aleg voevod
pe kinezul doljn Mihalu Basaraba, supranumit Litnul, adica Papistasul, fiind-ca era din orasul dunaren Nedela-cetate, slavonesce Nedin-grad, port al Venetianilor, unde trecuse cu familIa sa la catolicism.
1247. Regele unguresc Bela 1V, atribuinduli suveranitatea asupra Olteniel
si Cumaniel intregi, desi in realitate nu mal stapania Mei macar
Severinul, face Cruciatilor Ioaniti dela Rodos o donatiune in spe

peste acel teritorit, de care nici el-insusi nu s'a folosit nici odata.

21

22

Kinezil oltenesci cei mal impOrtanti sub voevodatul JuT Mihalu Basa-

ran sint Ion si Farcas.

In Muntenia se afla un deosebit voevod romanese numit Semeslav

si mai multi kinezi, a cdrora coordinatiune si subordinatiune nu
sint cunoscute, precum nici raporturile lor catra capeteniile Cuma-

nilor de acolo.
1249. Regale Bela IV reusesce a relua Severinul, reinflintand banatul unguresc.

1250. Dupa, plecarea regelui Iona pe la 1239, Cumanii din Teleorman fiind
slabiti, si din contra intarindu-se kinezil romani de acolo, acest district se anexeza catra Oltenia, cel intiu adaos teritorial din corpul Munteniei, compensandu-se ast-fel lipsa Severinului.

CCLXX

1251. Cruciatii loaniti se plang papei Innocentiti IV, ca regele Bela nu. se
tine de promisiunea de a le da lor Oltenia si Cumania.
1255. Mihaiuvoda, recunOsce suzeranitatea Ungariei, indatorindu-se a'l plati
un tribut anual pentru Hateg i pentru cele-lalte posesiunl transcarpatine.

1260. Propaganda catolica, sustinuta, de Basarabii din Do lj, destepta o reac-

tiune ortodoxa din ce in ce mai viun din partea Basarabilor din

Romanat.

1270. Mihaiu-vod aduce in Gorj la Novaci o colonia de Venetiani pentru

a lucra la minele de aur.
Nascerea traditiunii inteo cronica des pre originea Romanilor din Venetia.
1271 Casatoria fleeT lui Mihaiu-voda cu regele serbesc tefan Milutin, petirea find srbatorita la Nedela-cetate prin stralucite jocuri equestre.
1275. Sirntindu-se destul de tare, Mihaiu-voda refusa de a mai pth,ti tribut.
Un gariei.

1276. Pentru a'l constringe la supunere, regele Ladislaf Cumanul ii ameninta, a lua tera Hategului p1 numesce titular pe un Comes de Hatzek",
Ungaria fiind insa impedecata de o cam data prin rsboiul cu Bohemia.
1277. Regele serbesc tefan Milutin se divorteza de fiica lui Mihalu-voda, pi

o trimite inapoi in ten.

1278. 0 armata maghiara intrand in tera Hategului, Mihaiu-voda o intimpin cu o Oste oltenesca, dar este batut i cade in lupta, iar fratele set Barbat Basaraba e prins i dus in robin,.
1 278

1 2 88. Brbat Basaraba

1278. Barbat Basaraba se rescumpere din robin, recunoscut i introdus in

tern ca voevod oltenesc vasal de catra regele Ladislan Cumanul,
ftira a fi fost ales de adunarea kinezilor.
1283. Bucuros de a's1 resbuna contra regelui Stefan Milutin, Barbat-voda
trimite peste Dunare in ajutorul impratului bizantin Andronic
Paleolog contra Serbief un contingent de Olteni i Cumani din Teleorman sub povata kinezului Basaraba, dela Balaciu, cunoscut la
Slavii trans-danubiani sub numele de Balacico cu capul negru.
Contingentul
romanesc, dupa ce pustiise tot drumul in Serbia, in

mare .parte pere in fluviul Drin impreunn cu kinezul dela Balaciu.
Originea boierilor Balaceni.

1284. Ferberea Basarabilor din Romanat contra catolicismului, ocrotit pe

fata de catra Barbat-voda.
1285. Facendu-se o mare invasiune a Tatarilor in Transilvania pin Ungaria, regele Ladislau Cumanul cere o 6ste auxiliara oltenesca, pe care
I-o trimite immediat Barbat-voda, alegnd mai cu sama pe eel din

Romanat pentru a departa ast-fel din tra pe duplanii cei mai

17

77

aprigi ai catolicismului.
Sanger6sa batalia linga, Tisa intre Tatari i intre Unguri, victoria
fiind datorita mai ales vitejiei Oltenilor din Romanat.
In lipsa qtirii din Romanat, Barbat-voda prigonesce pe ortodoxii de

)7

0 sama de kinezi din Romanat, in urma victoriel dela Tisa, primese drept resplata dela regele Ladisla Cumanul mai multe moii

7)

acolo.

in Maramuras.
Originea voevoqilor Maramuraseni Bogclanesci, mai tarclia fundatori aT
Statulul Moldovei.
1286. Dan Basaraba din Romanat, stapan peste regiunea delar Corabia
7)

7)

CCLXXI

dela Celeiu, unde abordat corabiile venetiane merend la Nedeia,

se face cunosout prin bogatia i prin vitejia, tot-odata forte popular
la Bulgari, si se pune in capul reactiunii ortodoxe contra propagandeI catolice.

11288. Rescela contra luf Barbat-voda.

2 88-1 2 9 8 . Dan Basarab.

1288. Basarabii din Dolj hind resturnati din causa catolicismului, kinezii
aleg pe Dan din Romanat.
1290. Dan-voda inceteza de a plati tribut Ungariel.
1291. Ungurul Magistru Ugrin Csak se incerca a apuca Fagarasul, capkand
o diploma de donatiune dela regele Andreiu III, dar nu isbutesce
I)

1)

a intra in stapanire.
Xinezul Stefan Mailat din Basarabi intaresce Fagarasul contra Ungurilor.
Originea Mailatilor.

1292. Dan-voda, imbarbatand pe voevodul transilvan Roland de a se rescula

contra regeluI Andrelu III, ii trimite in ajutor o ceta. de Fagarasani
sub kinezul Stefan Mailat.
27

/1

Sisman, principele bulgar dela Vidin, fiind loatut de regele serbesc

Stefan Milutin, it adapostesce Dan-voda in Oltenia.

1293. Dupa resturnarea luf Barbat-voda incetand dumania intre Romani pi.
intro Serbi, Dan-voda se aliaza cu regele Stefan Milutin.

Hanul tataresc Noga, stapanind atunci peste Moldova si Bulgaria,

ataca Serbia, Iar Dan-voda, pen tru a face o diversiune, trimite spre
Siret o Oste oltenesca sub kinezul Stefan Mailat.
Dan-vod cuprinde dela Cumani Vlasca i o parte din Ialomita.
1295. Dan-voda d pe o fiica, a sa dupa Mihail, filul fostului imprat bulgaresc Constantin Asan i atunci pribeg la Constantinopole.
1296. Duna, poesia poporana bulgara, Dan-voda prevestesce cel inti apropiarea jugului turcesc.
1297. Dan-voda se alian cu Imperiul Bizantin.
1298. Mihail Asan, ginerele lui Dan-voda, inaintOza din Constantinopole CU
o ostire groca pentru a cuprinde imperiul bulgaresc dela Tirnov.
Dan- voda trecnd Dunarea cu un contingent oltenesc pentru a merge
in ajutorul lui Mihail Asan, e oprit de catra principele isman dela
))

Vidin si cade in Walla.

I298

1310. Mircea Basarab.

1298. Mircea, fratele ml Dan-voda, e ales voevod oltenesc.

1299. Voevodul transilvan Ladislaii Apor surprinde Fagrasul.
1300. Fagarasul e fortificat de Unguri.
Alexandru, fiinl 1W Mircea-voda, trece din -Ora Fagarasului in Muntenia
si apuca Campulungul, pe care il stapanise pina atuncl un conte
sasesc Laurentiii.
1301. Murind regele Andreid ill i urmand o anarchia in Ungaria, Ladisla
Apor se 'nap& cu Mircea-voda si '1 inapoiaza Fagarmul.
Mircea-voda numesce pe fiiul sea Alexandru duce al Fagarasului.
77

)7

1302. Mint domnesc Alexandru 41 intinde posesiunea din Muscel asupra

Argesului.

CCLXXII

1307. Ladislati Apor prinde pe noul rege unguresc Bavarezul Ottone i '1
inchide in castelul Devei.
1308. In fata unor protestatiuni internationale in favdrea regelui Ottone,
Ladislat Apor Ii da pe mama lui Mircea-voda, care '1 inchide in
Hateg.

Magistrul Ugrin Csak, fostul pretendent la stapanirea Fagarasului,

cauta in War sa apuce pe regele Ottone.
Dupa, o robin grea, Mircea-voda elibereza pe regele Ottone i '1 face
sa scape din Ungaria prin Maramura in Galitia.

77

77

Scaparea regelui Ottone din Hateg se datoreza in mare parte DOmnei,

murna lui Alexandru-voda.

77

Memoria robiei regelui Ottone in Hateg se mai pastrza in poesia

poporan a serba.

II. DOMNII TEEEI-ROMiNESCI.

t

3 1 o 1 3 63. Alexandru Basaraba.

1310. Dupa mOrtea lui Mircea-voda, kinezil oltenesci aleg voevod pe filul
domnesc Alexandru, poreclit Campulungnul" din causa cuceririf
Campulungului dela contele sasesc Laurentrn.
Prin castoria sa cu Marghita, ffica lui Ivancu Basaraba dela Nedeia,
Alexandru-voda impaca desavirsit pe Basarabii din Romanat cu cel
din Dolj, certati dela 1288 incce prin inlocuirea lui Barbat-voda
de catra Dan-voda.
1315. Ce-va inainte 8 i ce-va in urma, 80.panind din trecut in Muntenia
judetele Arges, Muscel, Teleorman si Vlasca, Alexandru-voda cu77

prinde txeptat in mare parte restul teritoriului cutnanic : Darnbo-

77

77

vita, Ilfovul, Prahova, Buz6u1 i intrga Ialomita.

Intemeiaz sail intresce Tirgnvistea, Bucurescii, Buzul, si mai ales
Orasul-de-Ploci, tathresce Iflok.

Zidesce pp munte castelul numit al Argesului, dis in urma cetatea

lui Negru-voda.
1320. Se aniestec i exercith o mare inriurire in afacerile imperiului bulgaresc.

1323. Trimitnd peste Dunare o Oste de Romani si do Cumani, ajuta

pe principele Mihail dela Vidin de a se urea pe tronul dela Tirnov.
La Bulgari Alexandru-vocla pOrt numele cumanic de Olur-voevoda.
027. Alexandru vodn se afla, in relatiuni cu papa Ioan XXIII.
1328. Inceteza de a mai plati tribut Ungariei.
Wire DOmna Marghita, muma primilor copii domnesci Nicolae si
Vladislav.

1329. Alexandru-voda .iea in casatoria pe DOmna Clara, catolica, din familia

contala. maghiara Kukenus.
1330. Trimite pe socru-seil Ivancu Basaraba cu o Oste romnsc Si cu

un contingent sasesc dela Brasov imp6ratului Mihail dela Tirnov

contra regelui serbese Stefan dela Decian, unde Bulgaril a rOmas

batut.

72

Regele unguresc Carol-Robert, profitand de ne'ntelegerea intre Romani

i intre Serbi, navlesce in Oltenia cu o puternica armat i ocupa
Severinul.

CCLXXIII

1830. Alexandru-voda, propunnd conditiuni de pace Carol-Robert refusa,

ina intza, prin Gorj i prin Valcea, trece in iuntenia i asediaza castelul Argelului.
Alexandru-voda infrange pe Ungurl i silesce pe Carol-Robert a cere
de asta-data, el-insu1 incetarea dela arme.
Simuland pacea, impune Ungurilor retragerea din tera prin Gorj spre
hotarele TemesianeI, II ademenesce intr'o cursa i rdmicesce intrga
armath maghiara, insusi regele abia scapand travestit.
Fill domnescl Nicolae i Vladislav concurg barbatesce la victoria
71

77

77

77

77

77

Romanilor.
Alexandru-voda relea, Severinul.
1331. Bizantinii atacand pe noul imp6rat bulgaresc Alexandru dela Tirnov,
Alexandru-voda if trimite un ajutor de Oste Romani i Cumani.

Cu ac6sta, ocasiune Bizantinul Cantacuzen constata c. tactica militara

a Romanilor e identica cu a Tatarilor.
Alexandru-voda incepe a 'sf lua titlul de Domn a WM Ungro-vlachia.
1332. Ascultat de Bulgail i temut de Unguri, Alexandru-voda, in curs de
mai multi ani de pace, organisz i intaresce -Ora.
1342. Murind Carol-Robert, nil se Ludovic urmza pe tronul Ungariei.
Pentru a incerca pe noul rege unguresc, Alexandru-voda ind6mna la
n
rscOla, pe Sa0 din Ardl si se pregatesce el-insusi la resbolu.
Pedepsesce cu o mare strasnicia cati-va boieri olteni devotatl regelui Ludovic, mai ales. pe Zarnesci, earl sint siliti a fugi in
77

77

Ungaria.

1343. Regele Ludovic intra in Ard6l i potolesce rscla Sasilor.

Alexandru-voda merge el-insusi in Aral la Intimpinarea Jul Ludovic
ei, primit cu multa consideratiune, recunOsce suzeranitatea Ungariel
pentru Severin, Hateg, Amla i Maras.
1345. Hanul tataresc Atlamos din Moldova face o invasiune in Aide.
7)

1)

77

71

7)

Rugat de catra regele Ludovic, care era ocupat atunci cu afacerile

Poloniel Alexandru-voda se pune in fruntea unei ostiri din Romani

i Ardeleni, mai ales Sacui, gonesce pe Tatari, Ii urmaresce in Moldova si '1 biruesce, cadnd in lupta insusi hanul Atlamos.
Memoria acelui han se pastr6za in balada poporana romana, despre
mrtea lui Alimo.
Vestea despre puterea politica i militath a lui Alexandru-voda ajun-

gtid la Roma, mai cu sama prin episcopul catolic Dimitrie dela

Oradea, amic al Romanilor, papa Clemente VI adresza o bulk catra

Domnul Terei-Romanesci si tot-o-dath catra mai multi fruntasi Ro-

mani de peste Carpati, numindu-i pe toti Romani".

Alexandru-voda autorisza infiiintarea unui episcop visitator peste
bisericele catolice din telt., sub-ordinat episcopului titular din Ardl.
1346. Primind dela regele Ludovic un ajutor de Sacui, Alexandru-voda
face o noua victoriOsa campania in Moldova contra Tatarilor.
1347.
Repetite expeditiuni spre Siret i spre Prut, in urma carora se1348.
anexza catra 'Tera-Romanesca RimniculSarat, Braila si Moldova.
1349
de jos la sud de Barlad.
1350.
_
Dese negociatiuni diplomatice intre regele Ludovic i intre Alexandru))
voda, prin intermediul episcopului catolic Dimitrie dela Oradea.
1351. Intaritat prin neastimprul Romanilor, hanul ttaresc cel mare din
regiunea Nistruluf se misca cu o ostire formidabila, contra careia
7)

7)

1)

inaintza Alexandru-voda, numai cu Romanii, retinndu-1 cat-va timp

linga Siret in asteptarea unuf contingent unguresc.

Regele Ludovic trimitnd in ajutorul Jut Alexandru-voda 40000 de
53,080. nr.

18

CCLXXIV

Omeni din Al.,* se incinge o grOznica, batalia forte incap6tinata,

In care nici o parte n'a obtinut o victoria decisiva, i totq Tatarii,
cuprinsf de panica, se retrag, fara a mai reveni in Moldova.
1352. In luptele precedente distingndu-se prin vitejia nu numai Nicolae Si
Vladislav, dar Inca i fiiul domnesc eel mai mic Radu-Negru din
casatoria cu DOmna Clara, Alexandru-voda pe Nicolae si'l asociaza
la Domnia, pe Vladislav Ii pune duce al Fagarasului, iar pe RaduNegru il face Ban al Severinului.
1353. Inlesnit prin participarea la Domnia, a celor trel fif, Alexandru-voda
ii concentreza personal atentiunea asupra organisarii nouelor sale
posesiuni din sudul Moldovei.
1354. Regele Ludovic, aliandu-se cu Polonil si avnd cu sine pe Alexandru-

17

)7

vocla cu o cta de Romani, devasteza teritoriul tataresc de peste

Nistru pina la fluviul Bug.
Din acea expeditiune, trec6trea riulnY Slucz in Volinia mai purth
Inca la Poloni in secolul XVI numele invechit de Yadul lui Basaraba", antiquis Bassarabei vadum", dupa numele lui Alexandruvoda mai probabil cleat dupa Basarabif aa iY Principi Bolohovesci cef de pe la 1220.

1355. Alexandru-voda pe fie-sa Lnca o da in casatoria principeluf Vukasin,

devenit in urma rege al Serbia

1356. Pe a doua fifca o marita dupa impratul bulgAresc Strasimir dela Vidin.
1358. A lexandru voda negociaza cu imperiul Bizantin i cu patriarcatul constantin opolitan.

Pe ruda sa Bogdan-voda din Mararnuras, descendinte din kinezii eel

emigrati din Romanat sub Barbat-voda, Alexandru-voda it indernna
de a ocupa Moldova nordica 1 de a se substrage corOnel unguresci.
In acelasi timp arata pe fata multa amicia regelui Ludovic, dandu
si obthriOnd in schimb conditiuni favorable pentru comerciul international cu Transilvania.
Lucreza pentru inflorirea porturilor dunarene Braila si Orasul-de-Floci.
1359. Se incuviintz de catra patriarcul ecumenic Calist I o mitropolia romanesca la Curtea-de-Arges, numindu-se priinui titular lacint Kritopul cu titlul de: a OM Ungro-vlachia i al Pliluilor.
7)

1360. Filul domnesc Radu-Negru se insOra cu o princi pOsa b zantina Kali nikia.

Alexandru-voda, pe linga titlul de mare-voevod, mai adopteza prenumele imperial loan dupa modelul titulaturei bulgaresci, fara a fi
acsta vre-un semn de inrudire, intocmai (lima cum germanul Kaiser
Si rusul Tsar deriva din latinul Caesar, fara a in-,emna vre-o descendinta din romanul Cesar.
Nicolae-voda, asociat Ia Domnia, trimite 2.000 de calareti peste Dunare in ajutorul lui Vukasin contra Turcilor.
Alexandru-voda nu incetza de a da ajutOre pe sub mama lui Bogdan,'
voda din Moldova de sus contra Ungurilor.
1361. Regele Ludovic afla aceste uneltiri i incepe a arneninta pe Alexandru-voda, dar se feresce de un rsboiu.
Bogdan-voda reusesce a respinge tOte succesivele ata .uni din partea
Ungurilor si in temeiaza voevodatul moldovenesc, gratin, ajutOrelor
luf Alexandru-voda.

1363. Trecut de octogenar, mOre marele Basaraba", dupa cum I iceat.

Romanil lui Alexandru-voda, i lasa fillor s-4 o puternica tra, pe

care mult timp in urma strainii din occident o numfat tra lui
Alexandru Basaraba."

CCLXXV

1363

1364. Nicolae Basarabgt.

1364. As ociat la Domnia inca dela 1352, Nicolae-voda domnesce singur abia un

an dupa m6rtea lui tata-seil, in memoria cam% lea numele duplu

de Nicolae-Alexandru.

Saii dela Sibilu, in specie posteritatea contelui Konrad dela Talmaciu,

incep a radica pretentiuni asupra ducatului de Amla.
Nicolae-voda mOre si e inmormintat in biserica din Campu-lung, pe

27

care o inqestrase de pe la 1352.

13 64

3 73. Vladislav Basarabet.

1364. Vladislav-voda, nurnit in popor Laiot a, sinonim cu Negr u, plOca,

din Fagaras, afland despre mOrtea fratelui set Nicolae.
Mal intaiu ingrozesce pe Sasif dela Sibilu, pustiind Talmaciul si dand
foc manastiril catolice de acolo, unde erat depuse tOte documentele
familief contelui Konrad.
De aci se pogOra la Campu-lung, apol la Curteade-Arges, in fine trece

in Oltenia, uncle e recunoscut de catra Basarabi, earl II da titlul

de Rege.

1365. Suprat mai de 'nainte pe Alexandru-voda pentru ajutOrele date luf

Bogdan-voda din Moldova, mai indignat acurna de indrazneta ardere a
Talmaciulul de catra Vladislav-voda, regele Ludovic proclama resbolu
Terei-Romanesci.
II

1)

7I

))

1366.
7)

'7)

Sciind ca Romanif sint gata a respinge invasiunea, Ungurii ocolesc

Oltenia, tree peste Dunare in Bulgaria, surprind Vidinul, prind pe
impratul Strasimir, cumnatul lul Vladislav-voda, i aseda acolo o
garnizOna maghiara.
In acelai timp cel-alt imprat bulgaresc Alexandru dela Tirnov e gonit

de nil set isman i se adapostesce la Vladislav-voda, care 'I da

sa traesca din venitul judetului Muscel.

isinan dela Tirnov, insotindu-se cu o ostire turcesca, se pregatesce
a ataca Vidinul si Oltenia.
Vladislav-voda, impreuna cu fratele set Radu-Negru, atuncl Ban al
Severinulul, pre 'ntimpina miscarea Turcilor, trece Dunrea cu 20,000
de Romani, lovesce 80,000 de inamicf si 'I infrange, fugarindu'l pina
la Tirnov.
De aci surprinde Silistria si cuceresce Dobrogea pina la gurele Dunarii.

In acesta campania se distinge prin vitejia, Ungurul Ladislati de Doboka, fratele DOmnef Clara, strabun al Vacarescilor,, carula Vladislav-voda Ii daruesce drept resplata mai multe mosil in tera loagarauluf.

In legatura cu Vacarescii, datoza tot de atunci familiele boieresci Ceucutil din Fgra i Dabacescil din Gorj, a mbele stinse.
Vestea stralucitel victorie asupra Turcilor se respandesce in Europa;
se bucura papa Urban V; regele Ludovic pin atribue ie 'sf ca suzeran al lui Vladislav-voda, se impaca cu Domnul Terol.Romanesci,

poruncesce Sasilor de a nu mal turbura ducatul de Arnim, si pe

unele monete unguresci intiparesce capul negru al Basarabilor ca
semn glorios despre vasalitatea invingtoruluf Turcilor.
1367. Cu ocasiunea delimitarif ducatului de Amlas, intre vecinif din partea
Transilvaniel apare un Iovita Basaraba, poreclit Tompa, purtand
titlul de conte de Wintzberg sail al muntilor Sibiluluf.
Pe de o parte poporul inmultindu-se peste m6sura in Oltenia, pe de

caxxv'i
alta parte fiind trebuinta de intarirea elementulul romanesc in posesiunile transcarpatine, Vladislav- oda aduce i ap o num6rOsa
colonia de Olteni in ducatul do Amlas, caruia II d latinesce numele-

de ducatus Novae Plantationis".

1367. Infiint6za ling& Prut, la marginea teritoriului muntenesc din Moldova,.

la localitatea numita Salatina, un not punct de vamuire pe calea

spre stapanirile hanului tataresc.

1368. AcOrda Brasovenilor un tractat comercial, confirmand cele anteriOredin partea lui Alexandru-voda si a 1u Mircea-voda.
1369. Vladislav-vocla intaresce clerului catolic drepturile acordate mai de'nainte de catra Alexandru-voda.
1370. Fara a renunta In forma la suzeranitatea Ungariel, adeca, urmand de-

da titlul Dei et regis Hungariae gratia", Vladislav-voda trece

pe neasteptate in Bulgaria i gonesce din Vidin garnisOna ungursca,.
ceea eel procura o mare popularitate la Serbi si la Bulgail.
Declarand rnostenitor al tronului pe Radu-Negru, ii departza din Severin
trimite peste Carpati ca duce al ngarasului.
0 admirabila balada poporana serba despre plecarea lui Radu-Negru
din Severin, cunoscuta sub formal' actuala deja in secolul XV.
Vladislav-voda ocupa Vidinul in numele cumnatului set Strasimir,
mantinut in robia la Unguri.
Regele Ludovic se misca cu o formidabila armata pentru a strivi intrga Tera-Romanesca, : dintt'o parte insusi regele prin Temeiana
asupra Vidinului i de acolo asupra Oltenia' ; din alta parte, voevodul transilvan prin Sacuime asupra Munteniei.
La sud Vladislav-voda parasesce Vidinul i inchide pe Unguri in Severin, marginindu-se a impedeca junctiunea celor doue corpuri unguresd ; la nord Romanii atrag pe Unguri intr'o cursa pit exterminza.
Victoria se datorza, in mare parte lul Dragomir Basaraba, kinez din
Dambovita, in urma staret al rnanastirii Cotmna.
a's1

77

7)

77

22

71

77

),

77

77

7)

17

)7

))

7)

Regele Ludovic, invins, se'mpaca, cu Tera-Romanesca, inapoiaza Severinul i eliberza pe imp6ratul Strasimir, care se intrce la Vidin,.
iar Vladislav-voda in schimb recunOsce suzeranitatea Ungariei.
Prin intelegere cu patriarcatul constantinopolitan, Vladislav-voda in-

fiinteza o a doua mitropolia romanesca, cu resedinta in Severin,.

anume pp mitropolitul Antim, fratele rnitropolitului Iacint Kritopul
dela Curtea-de-Arges.

7)

77

Se OA tot-o-data in bune relatiuni cu papa Urban V i nu impeded,

propaganda catolica, in fruntea carila se afla Domna Clara, mumavitrega a lui Vladislav-vocla.

1371. Prima moneta romanesca, de argint, cu sterna Terei-Romanesci si a

Un gariei.

at aruinta lui Radu-Negru, se hirotonisesce un episcop deosebit

la Fagara, anume Chariton.
Roman Musat, un Basaraba inrudit cu Vladislav-voda, lea in casatoria pe filca lui Latcu-voda din Moldova.
Turcii, indemnatf de imp6ratu1 Sip-Ian dela Tirnov, fac o invasiune
In Oltenia, dar sint surprin1 de Vladislav-voda i aruncati in Dunare.
In acest an i'n anif Invecinati calugarul Nicodim, in Intelegere cu
f)
Vladislav-vocia, intemeiaza in Oltenia mai multe manastiri sa schiturf : Prislop, Motru, Vodita, Tismena.
1372. Corespondenta patriarculuf bulgar Eutimie dela Tirnov cu mitropolitul
Antim dela Severin si cu calugarul Nicodim dela TismOna.
Vladislav-voda trimite daruri la Muntele-Atos.
Dup

7)

77

77

77

71

CCLY
I3

1381. Radu-Negru Basarabh.

1 373. Radu-voda, supra-numit Negru fiindca era f6rte negricios la fata in

antites cu fiiul set Mircea, caruia i se qicea Alba, s'a pogorit din
Fagara la Campulung apoi la Curtea-de-Arges In. fine a trecut in
Oltenia, intocmal ca predecesorii sei, si a lost recunoscut de catra
Basarabl.

Latcu-voda din Moldova find Testurnat de bur n. popor din causa catolicismului, tronul ii apuca .un principe litvan ortodox Iuga Koriatovici din Podolia.
1374. Radu-voda confirma Brasovenilor i Barsei intregi vechiul tractat comercial cu TOra-Romanesca, mentionand in specie vama dela Racalel punend'o in vedere tzarului Alexandru, fiind el insarcinat cu administratiunea judetului Muscel.
Radu-voda incetOza de a mai plat tribut Ungariei, desi recunOsce suzeranitatea regelui Ludo vic, punOnd sterna Ungariei si a dinastiel
Anjou pe moneta roman6sca de argint.
Iuga Koriatovici se as6da la Barlad i invinge pe 'Mari peste Prut.
13Th. MOre tzarul Alexandra.
1376. In acest an si'ntr'un sir de ani impreuna cu calugarul Nicodirn, Raduvoda construesce sat impodobesce manastirile oltenescl cele incepate sub Vladislav-voda i incepe el-insug Cozia, a cariia cladire
definitiva remane pe viitor lui Mircea cel Mare.
1377. Regele Ludovic se plange de neplata tributului din partea Romanilor
i'l ameninta cu un resboiu.
1378. Iuga Koriatovici incepe a impresura posesiunile Teref-Romanesci in
21

7)

71

Moldo va.

1379. Radu-voda sustine la Domnia Moldova pe ruda sa Petru, fratele lui

Roman Musat, i'l trimite cu Mal domnesc Mircea in fruntea unei
ostiri contra usurpatorulul Iuctba Koriatovid.
Intr'o batalia mai jos de Barlad, Mircea infrange i. omra pe Iuga
Koriatovici, ascla pe Petru Musat Domn al Moldovel, trece apoi
peste Prut, bate pe Tatar-I i cuprinde pamintul 'Ana la gurele Du.narii la Kilia.
Radu-voda
incepe a'i adaoga la titlul domnesc stapanirea peste Si
listria i spre terile fataresci pina la Marea-nOgre.
1380. Fiiul domnesc mai mare Dan se casatoresce cu o ffica a principeluf
Vuk Brankovici, nepOta a regelui serbesc Lazar, prin care Radavoda intra in alianta cu mai tOte familiile princiare slavice de peste
n

77

27

I)

Dunre.

Murind mitropolitul primat Iacint, vine in locu'i episcopal Chariton dela

Fgaras, mitropolitul secundar Antim r6mandrid la Severin.

Din acdsta Cronica a Basarabilor,

anume a celor trei intemeitori

ai Terel-Romanesci, result, nu prin cnvinte, ci prin fapte, ca ;tin fel de

Decalog, urmAtOrele maxims de Stat, dela call el nu s'at abatut nici o data.
10. Cand biruesci pe un duman, nu'l impinge la desperare, ci pune-te
la invoela i s primesci pacea.
20. Sa induri in tell ori-ce alta religiune, dar Mei o data nu 'ti schimba
pe a ta propria, aporand'o cu o extrema energia.
30. In politica externa, ca si in cea interna, s soli a tino la fond, cedInd sub raportul forme.

CCLXXVIII

4. Pe totT Romanil din afara sal ajutf pe sub mana, sa nu te fact

insa pe fata solidar cu dinil.
50 Tronul fiind electiv in principit, fiii Domnuiul trebui sa stralucsca
prin fapte marl inainte de mOrtea tatalul lor.
6. In privinta bisericeT, dad, e nevoe de un patriarc din afara, atunci
Teal cat mai de departe, nu la vecini.
70 Clerul e subordinat Statului, nu supra-ordinat, i nicf macar coordinat.

8. Niel o data sa nu ulte Romanil ca ei fac parte din Peninsula Balcanica, avdnd interese familiare comune.
9. SA, null intincli -Ora decat numal pas la pas, printr'o asimilatiune-

treptata, nu printr'o cucerire pripit.

10. Fata cu dulmanif din afara, tOte vrajmaviele i zizaniele din launtru

sa dispara intr'o clipa, Tar cine nu se supunestrivesce'l

Pe aceste clece inv6taturi s'a intemelat Statul Terel-Romanesci de catra

Negru-voda cel in trel ipostasuri.

FINE
ilie otnel jacit semper redivivub.

APENDICE 1
TEXTURI DIPLOMATICE.
NB. In acest apendice s'ar fi putut intercala inextenso tOte texturile diplo

matice relative la Tera-RomanOsca inainte 1380, precum corespundinta Patriarcatulni

Constantinopolitan cu Alexandru-voda i cu Vladislav-vod, Bullele Papa le cu amindol
acestl Voevod!, t6te diplomele lul Vladislav-voda, etc. Ca specimen, reproduc ad un singur act, pOte cel mal important din mal multe puncturi de vedere, despre care a Se
ved6 pag. XXXIII, XLI, L, CVIII, CCXIICCXIII, CCXX, CCXXIX.

Vladislaus Vajuoda Transalpinus, Banns de Zeurinio et Dux Nouae

Plantationis et de Fugaras, notum facim us vniuersis praesentibus et futuris
Quod magister Ladislaus, strenuus miles, filius quondam Ianus Meister de
Doboka, nepos Mikud Bani, noster consanguineus dilectus et fidelis, cum esset
liber factus ab Excellentissimo Principe Ludouico, illustri Rege Hungariae,
adhuc nos semper eramus sub iugo, sed in gratia principis praedicti, exercitum
validum contra Thurcos infldeles et imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari fecimus. Ipse Ma gister Ladislaus de Doboka strenuus miles supradictus, noster caro et sanguis et genitura, nobiscum et cum exercitu nostro viriliter contra saeuissimos et infideles Thurcos et. imperatorem de Tyrna, ipsosque
inuadendo perpetrauit, actus militares nobiles et honorificos ibidem exercendo,
propter fidem christianitatis, et gratiam Serenissimi Rprincipis, Ludouici Regis
Vngariae ita, quod ipse Lasla Meyster de Doboka, in inuasione in infideles
supradictos, causa Omnipotentis Dei, gratia et praedicti Regis, caput suum
causa timoris declinando retrorsum nunquam mouebatur ; et cum tantam
fidelitatem semper in Ladislao percepimus, vidimus et inuenimus ex parte
Domini Regis et nostri, dedimus et assignauimus propter huiusmodi seruitia
fidelia nobis semper exhibita, et propter consanguineitatis connexionem, qua

ligati sumus, forum dictum Schenkhengen, situm in terra Fugaras, prope

Alt cum suis pertinentiis, item villam dictam Venecze, villam Koczalad,
villam quae vocatur Calidae aquae, villam Dobka cum omnibus suis iuribus
et pertinentiis, quemadmodum possidebant, et in possessione habebant olim
fihi Barnabae, perpetuo possidenda. Etiam ipsum Ladislaum de Doboka,
nostrum consanguineum dilectum, qui vna nobiscum semper fidelis, et subiectus Serenissimo Principi Ludouico, Illustri Regi Hungariae fuit, Domino
nostro naturali, inuestimus et perpetuamus in haereditatibus et possessionibus supra dictis fide nostra mediante, tali conditione, si et quando ipsum
Ladislaum de Doboka, filium Janus Meister de Doboka, nepotem Mikud
Bani, praedictum contingeret transire vniuersae carnis viam, Nicolaus filius
ipsius Ladislai de Doboka, aut filia, quae post ipsum in vita manserit, seu
alter ipsorum, et ab ipsius in posterum venientibus genitura, praedictum

CCLXXX

forum Schenkhengen, villas et possessiones supra notatas debent iure hereditario Successorie perpetuo possidere ; quod sub iuramento fidei et capitis
nostri affirmamus, omni reuocatione semota, nec reuocare valeamus et debeamus, sicut iuramento nostro concessimus, et contirmauimus. Quam donationem sic fecimus nostro dilecto consanguineo Ladislao de Doboka, eiusque
Successoribus perpetue, cum erarnus in gratia copiosa Domini nostri, Ludouici Regis Hungariae. Quare supplicamus Serenissimo Domino nostro,
Luclouico R. H. Domino nostro naturali, eiusque Successoribus, quatenus
litteras nostras praesentes in vigore suo confirment, et corroborent, et
donationem nostram, sic nostro dilecto consanguineo et fratri, secundum
quod protertur, confirment et stabiliant. Causa ea nostris Successoribus
qui in nostro Vajuodatus Dominio erunt Successores, ac Baronibus
supplicamus, et committimus similiter, vt litteras nostras praesentes non
violent, nec reuocent, ne iuramenturn mourn disrumpant, contra salutem
et in detrimentum animae nostrae ; et quod donatio nostra facta nosto dilecto
.consanguineo Ladislao de Doboka, strenuo militi, scilicet secundum quod in
praesenti pagina continetur, quod seruitiis suis fidelissirnis apud nos meruit, et earn donationem obtinuit, perpetuo vna cum suis Successoribus prae.dictas possessiones possideat, etiamsi nos vel aliquis Successorum nostrorum
imposterum litteras nostras praesentes, et donationem praesentem supracriptam reuocare intenderet, impedire reipsa vellet, et praesenti chartae
.contradiceret, et donationi, fiat super talem, aut tales furor et indignatio
Dei, B. V. Mariae, omnium Sanctorum indignatio Sanctorum Regum Stephani, Ladislai, et Emerici. In quorum omnium suprascriptorum testimonium
firmitatemque perpetuam praesentes litteras nostras nostri maioris Sigilli
appensione fecimus roborari. Datum in Argios in nostra Residentia, sub
Anno Domini M. CCC. LXXII, in die diuisionis Apostolorum, proxime praeterito.

APENDICE H

TEXTURI EPICE
NB. In acest Apendice s'ar fi putut intercala in-extenso tOte texturile epice relative la Tora-Bomanosca dintre anil 1230-1380, precum baladele i cantecele poporane
-serbe i bulgare despre Mihalu.voda LitOnul, despre Dan-voda, despre Vladislav-vocia
despre Radu-Negru. Ca specimen, reproduc ad o singura bucata, cea mai interesanta

din punctul de vedere al vechimil, de Orti-ce exista deja in secolul XV sub forma el
-cea actual& i despre care a se vedd pag. CCXXV.
BOJBOAE PAAOCAB CEBEPTIHCEH 14 BJIATEO Y,IkEHEICE11

Eana isii co Panocaue HojeHona omiajaffle

On cHojera rpana AHHHora Ceueplina,

'gem ni ce Panocan na CesepHH o63npame,

Tepe TO Mli OBBICO 6eay rpany 6ecanjanie:

Ono Mit N ocTaBajam, 6e:rm rpane Ceaepinie,

Moj

IIBHM rpane,
He aHam Be* Hiinjy an TO, HO BIIHM BOTje Bliii11111 HIE me!

CHa je Tana npyzana 6pae

Hje ycTerHyaa,

Tepe CTaBBIII Panocasa npyzuna ynpainame :

Jena Ham CH, Hojesona, axe 6Hanre He Hnnno,
Onera ce BaHparnmo ii rpany Cenepully".

10

A. OH Hu ce jyHaHont THXHAI MyKOM yjmnine,

Panocane,
YApno je ocrporanm jyHalmora Ao6pa HoHja,
Tepe TO MU onjnann npnn jynagn npron_ropox.

15

H Rana je 6Ho cpnnn OHO npue rope

HaAnyo je Panocase C npyacHHom BILHO IIJITJ1;

npHo TO 6inne cTpazune paapenno.

Ham crpaza npitHane IC Pagocauy Hojesonn,
CenepHnny:
Aa TH je y aaaaje, Hajy MUIR TOCHOAHHO,

OBO TH ce 6pone TypcHe Hupnuaje Hapasane,

Hem TO HT nojneno jynann paajarmirrn".
Tanocan Nil CTpaNSHHH HojeHona Weclinn:
HemojTe nx no 1111111TO, npyacnne, paajarnurrn".

20

25

CCLXXXII
Aa IICTOM um Ba3 line jeuno Spnme uoSpa num,
Jyrcaun 6paTjo ;
.1111110 mi ra immure n uoSpo 1111 ra nanne c.

JInno ra cy Banal", Ii
11

all110 ra 03T 117IaTliall.

lcaua cy nauHyan jynaun rainike ITIITI,

30

jpyra npaaca nprumue it Pauocany Cenepuany.

n3J10 CH Billilie 110171)10, Pauocane BOjeBOAO,

Ha Te ce je el:Talmo ILIaTKO yubrmcicu nojenoua,

Cenepune!"

Bpao mu cy jynauu Spae xonje noxuraan,

Tepe iii cy nocean jyHaime uope xonje,

35

Pauoean Dili ne %WHO enora nolija yxnaTnn,

3a IIITO ity ce Spa nonj 6nme no JIliBHAH paanrpao.
3a Hjillti TO Mil 110TEPUTjil BOjeBOAa icauxonaute

CTaHH jype, EoHjy, CTaHli jype, Span lconjy,

40

Aj 0130pa Reny,
Grami jype, Span Itoujy, ua 6n, xoHjy, aarnyo !
Ealco je Kelm Te6e uuTje sarmlyTu".
Eaua mn ra HO moose Pauocane cycTnruyTn,
Holum:am ce je CBOjliDI IIITPITHOM nepenum

Tepe mu je oTnumo aa upyatimom Sea xoHjilua,

45

CH0j0/1 CBLITJION eaSajunom, CBIITJ111111 Honjem Ha pamenity,

Cenepulle,

3a njum ce je ynyeTno BRaTKO, yu6miersu nojuoua,

Ha cnojemy BITCH BaaTKO jynamcomy uo6py lcoHjy;

50

H naAa mt Pauocana Cenepunna cycmanie

Cmnpno ra 6unie mejy nanje yuapuTn,
110nOatliBllili BliTO Icouje Spy lconjy meajy pun.
BeTj DM ce je Pauocane jyHatimi HaspHyo,
Bojenoua,
Tepe TONY BI1TO3 Konje na impel{ HITjliTaK npnja,

55

Ha nepen ra urrjirraic npuja, a cabajunom ra oncntm.

CTaB11111 TO DM BTITee &WNW PagOCany yaSecn,im

1_,OTo cam Te lcyniao, Pauocane Ceneplume,

En IJJ1 Dili ce ymuo y noTpe6n nanpHyTn;

A caua

TH

Bella 6yrr, Pauocane, Baancona,

60

BliTeIHRO ICOlije,

rla Te xoTjy ll11 AftylitIMOM liOCTaBIITH.

OplemH TO OA ce6e jynamico opyacje,
Helm ua ce meujy coSom jyHaun nompammo".
65
Pauocan Dili oTnaca cnojy caSajy jynalmy,
E Hjemy mur je npncTynno BaaTko, yuSrmeltu BOjBOAa,

Tepe my je npngeo Seae pyxe neaaTn,

Cenepnnuy,

A cam ra je ouneo na C130j0 umme unopone.

E ujemy cy ce xylmae cne oenojne IT HenneTe,
H one maajaxne, upyaticHo, yuonnue.

70

Tepe TO Dili PagOCaBy Ceneplumy maniconaxy:

.,Aj uanopu, uanopn, Pauocane Cenepnne,

M11031124 TR HMI CH npno pyxo HOCTaBflO,

Bojeuouo !

75

BeTj TO DUI je xonma Hum cpwrja Banxona,

rika TO je jynalca Ha BETH npunapno :

II njerona 6u ajy6onna upno pyxo nponoeuaa".

Tyj mu ce je, Pauocane, Ha Hamm paataauao,

80

CCLXXXIID
Tepe TO Hy jynarc na raaca icalmoBame :
Helsel:ma Tir, Banns), Bnpa, H Hanna TH ajy6oruka,
BHTOZO Bnamo !

RaAa ra je aanyo BliTe3 RIHTICO muncyjrjn,

Bene T' ce je a Ejera BojBoAa paRrnjnBao,
Tepe n je Aonao OHO cBoje Bepne cayre,

85

o je nornao PapcaBa Ceseprnura,

Tepe ra je nocnao jyllarca aary6wrn.
A cana iii H BasAa Ao6pa cpuja c Toslon 6ypt,
ICojnx

Ham rocnoAapy !
H alrpaBo Ham ayna Ioqn H Beceno Aomossr AojAn.

90

ADDENDA ET CORRIGENDA
Pag. XXVI, in rindul 8, dupa p. 39 sqq." a se adauga: ; cfr. Hasdeil, Pe unde
-sint i pe unde ail fost Romani!, in : Calendar pentru toti, ed. H. Wartha, Buc. 1867
in-8 p. 1-8; nenymemm, ETO 6L1Jil1 BOZOXOBCItill ICIEfialI ? in cliarul OROBO, Lemberg

1877 No 94-5; AamKeBwa, BOJI0x0BCICOA sena in TpyAu apxeogonnecEaro cutayka,,

-Kiev 1878.

Pag. XXXVIII, rindul 23, in boo de 1280" sa se citescb.: 1285.

Pag. CLIV, rindul 5, in boo de 1385" 0, se citsca 1386.

1\T M
Precuvintarea.
L

Pagina

Literatura Inainte de Istoria critica a Romnilor".

1. Bibliografia
2. Cronicele muntenesci.
Miron Costin
Stefan Ieromonahul
3. Boierul Murgul.
4. Cantemir
5. Samuil Micul
Eder
Gebhardi.
6. Engel.
Laurian
7. incal.
Cogalnicenu.
Palauzow
8. Fotino.
Heliade
9. Aron Florian.
10. Hurmuzaki Hunfalvy
11. Bezsonov

III
IV
VI
VIII
XI
XIV
XVI
XVIII
XX
XXI
XXIII
XXIV

12. Rosier

II. Literatura dupa Istoria critica. a Romnilor".

13. Bibliografia
14. Istoria critic6, a Romanilor i suplementele

15. A. Xenopol

16. I. Puvariti
17. Gr. Tocilescu .
18. V. A. Urechia
19. C6xti1e didactice
20. D. Oncl'ul

21. Dr. L. Rthy

20. Dr. Krzyr2anowski
28. Kalu2niacki. Tamrn
24. Dr. Miletici si Agura

....... .

XXV
XXVI
XXIX
XXXV

XXXVIII
XXXIX

XLII
XLV
LI
LVI
LVIII
LX

-CCLXXXVI
Pagina

III. Intemeiarea Teref-Romanesci.

25. Mehedintul in sapanirea Ungurilor
26. Do 1,1111 i Romanatul sub stapanirea Cumanilor

27. Sai1 in Valcea .....

LXVIII
LXXIV
LXXXVIII

28. Invasiunea Mongolilor i un Radu-Negru

29. MihaIu-voda Litnul
30. Nedeia-cetate i. Vermeghia
31. Originea Balacenilor
32. Dan-voda

XCV
CIII

33. Letinii i Romanatil

34. Originea Mailatilor
35. Mircea I i robia regeluf Ottone in Oltenia
36. Alexandru-vo0.: Periodul sub regele Carol-Robert
Periodul sub regele Ludovic
37.
38. Familia lui A1exandru-vod i nmul Dnanel Clara

CLXI
CLXX
CLXXV

CXXIX
CXLVII
CLI

CLXXXI
CXCIII
CCVII
CCXVI

39. Vladislav-vodA
40. Radu-vodA Negrul
41. Conclusiunea

=VI

CCXXXVII

Cronica Basarabilor dintre anil 1230 1380.

I. Voevogil oltenesci
II. Domnfi Terei-Romanesci

CCLX VIII

CCLXXII

Apendice I : Texturi diplomatice

Apendice II : Texturi epice
Addenda et corrigenda

CCL XXIX

CCLXXXIII
CCLXXXVI

Fac-simile :

I. Crisovul lul Vladislav-vodA dintre

IL Crisovul lui Radu-Negru din 1379
III. Crisovul lu Alexandru-Mircea din
IV. Crisovul 1u Alexandru-Mircea din

1364-73 (v. pag. CCXXXV).

(v. pag C 'LXI).
1569 (v. pag. LXVIII).
1576 (v. ibidem).

OPERELE D-LUi B. PETRICEICU-HASDEO

I SORIERILE LIII LUCA STROMII Bucurescl, 1864, in16.
2. FILOSOFIA FORTRETIILIII Lift TEPE) Bucurescl, 1864, in-16.
1. VIETA

3. ANALISE LITERARE EXTERNE I WOLF, RAIOEVIOH, EITTROKUS, FALAIIZOW etc. BucurescI,

1864, in-16.

4. MICUTA, o nuvela. satiricii; Bucurescl, 1864, in-16.

5. I6N VODA CEL CIIMPLITI cu un portret 0 10 gravure ; BucurescY, 1891, in-8. Editiunea 2.
6. SHYLOCK, GOMM( cI MOM studid literar; Bucurescl, 1866, In-8.
7. TALMUD studifi filosofic ; Bucurescl, 1866, in-8.
8. INDUSTRIA NATIONALA FATI OU PRINOIKUL OONCURENTET studiii politico-economic;
Bucurescl, 1866, in-8.
9. BASUN-VORA; drama istorica in 5 acte in versurl; Bucurescl, 1895, in-8. Editiunea IV.
10. ISTORIA TOLERANTET RELIGIOSE IN ROMANIA

PROTESTANTI, OATOLIOI, MAHOMETANI,

LIPOVENI V JIDANT1 editiunea 2, Bucurescl, 1865, in-8.

11. SATIRITLI 4iar umoristic; Bucuresci,-1866, in-fol.
12. AROHIVA ISTORICA. A ROMANIEII Bucurescl, 1865-1867, in-4, 4 tomurl marl.

13. roEsIII Bucurescl, 1873, in-8.

14. ISTORIA ORITICA A ROMINILOR) tomul I-iu, a 2-a editiune. In-4 mare in 2 coldne fait linie.
15. PRINCIPIE DE FILOLOGIA COMPARATIVA. Curs tinut la Facultatea de Litere din Bucu-

rescl. AU' eit numaI patru lectiunl, pag. 108.

16. FRAGMENTE PENTRU ISTORIA LIMBEI ROMANE, ELEMENTE DACICIE I, GETUJ,-Bucuroscl

1876, in-8.
17. FRAGMENTE PENTRIf ISTORIA LIMBET ROMINE. ELEMENTE DAOICIE II. GHIOB,

rescI, 1876, in-8.

Bucu-

18. BAUDOUIN DE COURTENAY V DIALEOTIIL SLAW:MANIC DIN ITALIA. - aim S'Atl" INTRODUS SLAVISMELE IN LIMA ROMANA -Notita linguistica. -Bucurescl, 1876, in-8.
19. pINA FILMA. GOTIT I GEPRIt IN DACIA. -Studiii istorico-linguistic, Bucurescl, 1877, in-8.

20. COLUMNA LIFT TRAIAN, Revista mensuala pentru istoria, linguistica i psicologia

poporana. 8 tomurI.
21. TREI ORAI DELA RESARIT 1 comedia in 2 acte, Bucurescl, 1879, in-16.
-22. ORIGINILE CRAIOVET 1230-1400. Bucuresci, 1878, in-8.

23. OUVENTE DEN BITRANI. Tom 1. Limba romana vorbita intre 1550 - 1600. Studiii
paleografico-linguistic; 448 pag. In-8 maj.
24. OUVENTE DEN BATRANI. Tom II. Cartile poporane ale Romnilor in secolul XVI,
Studiii de fflologia comparativa. Pagine XLVI 0 768 in-8 maj.
25. OUVENTE DEN BATRANI, Suplement la tomul I. Controverse. Pagins a -u CX in 8 maj.
26. OLTENESOELE. Craiova, 1834 in-8.

27. REVISTA NOTIA, sub directiunea lul B. P. Hasdezi, 7 tomurl in-4.

28. SIC COGITO, CE E VIATA? OE E MORTEA? OE E OMUL7 Studid filosofic. Bucurescl, 1895,

editiunea III.
99. SARCASM cI IDEAL 1887-1896. Bucurescl 1897 in-8.
O ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIA 4 tomurI marl in-8 in 2 colOne.
31. PSALTEREA LIII OORESI. - &CLOT ROMINUL, etc.

; ffr,
o

"ti'""-r\- $11

,.

-;\

$
!:i;

t'''

11

,:) t

if rttit

or

,t...,..

...

ti c RI i
- er,
iicAff(ti,

411

", ,-.1&""4".4.

"L'ai....:
, ''

't

- o AA

i`

--

,.

at .1 I aI r

i'A

ft r .0

,..

'. A' \

r-A

.:':'-i=i---

,.-.

!`,

t-N

cilit 1 : t i 14 f

fi-.1Crrt;.:1.1 :

'The;

1.

-,

.. ... _,..,

...v., .- .

e Cisfki
_..-

..,

<I'''.

rr( f

ii

i,v 4,. 0 " 1 c rt 4 I

m 0..-ed Is f

, ii,1.

,,A.rri-so .4

t
,

,
vt

li

tic i, A ely i,.;.,f,

.
i /
,

0, pi

; ''Y L

......e.:, : '

it
r
4-7 AiSkii, 4i:144r 1,4
;

Iel
.

\l't' ,,,

,,

;L....4-

T Al 1 i

.,

..,,

I
,

,,,

,i,

y 1-45 4 m

("

,..4., A

t'a

HI

f 4: 4,,,, r (.4

riri b ;.-ii

'

'

rro*
- .

4- ,.,

mi,

..

trick,/

, 4.4

'VI

Nr..,,(1 0 il

4 it AA ,Cfg' ft 4 ( M

.,..,kitAt

-%

--

oi

b0
.

ell, 4 /041C.a

n,

B1mil
.

.,

:41"44

/A rTi

-,--r--c), 1 A 0 A. ig $

,
!
if: 00,1rto el
,, AH1I, gtf..41T1 itigit
A:4 if(0.41
: '''' ' tLx-i... f.. .
.. ,
/

L4 '...trikfTr
.i 4,..-,..1(-7
.
t

fi

ff.,/

(7

rri f ,Atrii

',

..,

't.!,..op

4:1*- 12? "-to A

1..

Lt,

r
ft 0 ti1/4...18 ici,it$:.1

,aP

tr c,j g c 0 yr;i'fii c-f f 4- rt, fi I) 0 4 4 't.,i

k-

`, 1.

141 4 hi

eil

-'

.'-

..t

A , ' ( 4.a 4

Cot i * 0 rt: ,Lii i rirr is- ),-t

.
0 VA/1 f. 0
,
i )1 t t- 4 71(

-..,,s,,,,-...,
,

rir

'

Ir--

,-

4--

/ rir149 A CI CA

14i

.,

11*,

,
,,
titsrAfitifi 4 rii 0 Itici ( ci t 4 0 h(iIrrft/113/1

tiff

,litcri ,::' /Cf. '.

1.4

_dr.-`,,

0 ",,,

II l'ar
r--

t ica if ).

os-NAV' .7.. `' :i .

(7 -'

rri i

eft e
f
",

i.

31

'1

IT

c1.11

JI

A. r ri 4.4 la ,i 4

'," 44krn,liiti "'.'',, ,i4 l'''"e,

0 ..q4Z...i ti')
N
44..e
rf::
::,.,
ti 14
rr( C C A A 111.r.1
di
%,...

cl-44
.

-tI

-to crn h

'

4._

,,, 4,1:to t--1,,

4.
....w....

cifttt

.,

tl 0. Li

--,..1rVi,:fl

'

rf Mk

k,V, i

riAc.i 4 ,1 ruf314

....w

4,4

'.. 60 i3liti.,tiovno ty N

iff .14tri
r1f4LI

roe i /f :ty iiiA.,4:

- '

4'.

11-14..

''''7

,..

V!

All f A it'il, i LI A

1a

.C-Jpi

T`'

' \ ..

,s i r.k i ,v4i ri

'

'/Ati0yRAtiC4.7164krtfk
.
'
r
.
'
af A)4(:4-.4kr,04',L3. f I* htt,
gt.11
-f,

fe

il

' .j..' sc

,--17'
f" 4 )(' 5(A ti:14
,
:,,t A4 A 1-4
'
(
-,., f 14 ( ,-.1.TrlArrir A : c Ni.,. g
, 47S *-.:.
I i (tA 11 f f
%.

.,

ii 0 t*1' 1 1.4.'

:441:

-'

1'

,.'*"

''C'''''''

" C::1:::
4-4,-,-

uca a ,b cli:i.,, xf
,4

'1;1i h`

Ft 1 -LS

v. .

!".

......,

V-

..
-

- ---- .
As-4 M44.4104 If__.__..
4 $.4 1(..a
_

il.

1.

.......

lre

...---

At

v.f

14 1,:cit..41qA-01()%0

r".."-f")<- ei.

liTra tv4IA4 0 et e Mg 1 c Elr^t.- err

A
..-qp A

.-.....-

4........

eta ncin4 rr

...r..._

..2., s 4
( 4Nz

4-bilr4e (0 (TEAL-. 4e
.1Itt

,,,

6'04 -44( Cerrili:clatta a

, cyor ,

)1

1....._

a,

frt C
1
C7

,..aMilli

i &Ne" "
4*--s*, ^AC-

''''

..
triretp 40

-Am

cok- f.i4AYrr
43

31%4

'

es.1.4.^.$4 I tot
4 rir 64 . wry:
to:CeC
,
4

44 e4
41.

gC ---""A
eClivirr

%.

(-41r ta

xi Ft lc twerraT

e-....

-i

44 . siT

...;-, -'1".'.'7"--7

*itC

i 1 0.1

AA. 4

Vir NO t

"'

-A.'"

(..4

-011

fi

."41'C4"' " I 4 frroa%4 .,. re

t4 E

\tei's
ci

Ate.

,re

kii ecfrAA isd

............ .

r" t

r'

es

_...._.;,

tee
4..

;,

c-1

.
..a..., 1

kg 4o4

cre.

NIA. -

VT'
Itt 11-4

e*

;.;.

si

LA

ta err"
I V'

e 0 ..,..rr f 1, ad 7741;

(-WI
1

ftZ rvi *A '

4.4

VITI4

0%

4 'a y.

rt.

f A " 4 (144 kta:'

44

, A.

..-

t tyro or 1 sstVr4Vet
1

.....

'

,, rs
e
4. (:)""

,...."..
e

..."0114,...

(.71--A

ea..._,

t Vij ern /ACT 4.4 /1"-r2P .

,,--r-

''

-TI:t4

11

'e-i--

.%

'

"..3.:
-

e.

4.

.1,

It

t j4 Pt

16.4....

II)
VirecrrocA ee Pi'

Elf frt

LI a fr. 11C.ir

, (A

.......Az

:.

,,,

rre

t .4 14 4 04,4

-----.......

(Aye/

4..04" -4,

t"...s7

(.111

.44

cc

...N.

-....

A 44 LC 4.,..4tOt IA V<

4......_

...z,

if. ,, tA

e".

.._....._

...

*a.

C.-

'4

IL i

G see( 141

...mai. 4

0/..*

c ..r.
_,

4'11

,......-

. 041Y

" . eifs Cf: 4"1"/ CA eITO

" 4:4."Irt
cr 417i4

1.71-

0,44,.A -rra

,44,

k,

I 4 (ie,

1. I

(----,-1e if

%b.

C7

2 tA

N.,

ITT& \(24isTraY

Ire V V, 144.4

6. oczbqrcrcii"ert.4 : 0 fi., . I64 4Tri

W1.4 CC V' /4.1mat

cc

etTco .

A. 4

1t

\d

tn.. r ..n..Tuert

it 6:..,

,...10.a.

"0Es-

ef

A 1 " tio/SA e 1 %lei

at

,...ts

ly al

''v

044,

A 3,

...7 tIl
4 c .4:

."

I Neer"' 17--,4

114eltiJestiaCriietridee<717744:1411441712(PC
e:s

Ic

(0111

C'

%.-..4. .

e ed 0 at LAL C rrrAAVA4

.4 1171C

'''I

CU

`ec-

41 e-ti.

e.ftleft.4.... j1.0

-7

}ACT

tA4A t 'Tr d a ads-

41

.- I0.17-(retrt4t.. at.* *Tr a mf Ill r

N --.1.07
,..

I
k_
4-.7_,
-''''''''V
'-?.':."..
-'
/4.440 114 iG4C
1717 Crr i e t i40%\K
".

-4. r.::77 ::;4.-;-!..:--

___

---) *tra.

.4S

--"ILAV

r.--

-.....

1\

W
4,4i

g 2 rade( wr, Am,. Coot

..0 ,.....
,Lt ' i
/
t t A 0 /I fT411 Ty t
i (1 vet,
If

CeL

v4 go./ fi,Lorgrity lo 1 i e i fit Artitt4 At.%

,*

A ,,t

rit ,i---

T. zielarrr,wL

I
1%.....La (Trill rid

V ,.

e e et "

(,)

,C

t"y............--_____.-

Al
33. k V _ ("Awr- 7
69
le Ar fr 1...4 CJ

,C.14/10

%.. li,

),, :y -....di<
J
ale-%
pi /.4. gy j. Vrdelre- -

-ifr-ktd..krreerTor.Frir Ild r 4.4.

4.
vit. r a rah. 7C41 Or

..

4Z et-C i Ar 6.1 reif 14.1.4.t::::_zee

kgt- )- - s 4 x ,1

1 k ...." ---

%`

,,.......

751d A 44 101.11:11/A

''
4

'T. err eeVoita.."

g...1

-r.
s.4

NN

-",..I.St

tA

fa E el,

\ ( i < ft A( (L-1/4iei<ac Er4Q-vil

a v.,

-g.

0.---rma,-

e tier*. c4doicf. 4,44,4/01,1.4 Pt 4,..#6.,,A.iiir.."4. , LA e-a

,......._

__..4019 J

....

EA.

-I

.. .

......

,..........
Li- .... ___.a.
.
ved..., vicat-ir14 pin et er- ...447.1.1..A.AK
...
at...." t,.. ) 1 I rd.- g,....
4,14.77::1 Z.4 (411 t.
Ve-rr el i t-ny c-rrr _- (0A
I

0.ft....e.,

41

1.1

,.....1.",

0.41111.

tiric

4..

,....a.eg>ag:t5 i,104 4

"ft( ki--0111,04011;11:

......

jil,
"omeaTA , -re.

t',2.;:

=-'

.4141.7,

51080 --Stab.grafic

I.V.SOCECO,Bucuresci.

00ttf)Z

914

Kt

1.0

V Aro

fl

II.Ar o SA

gIii.m/4. At AN Kiro

CSre26;(14.1

rn o

,"

rAroa r.fisrl AC 4.1141.fy

; LIA 0 it dirr-4tro /1414

/s

/'

ess.,0

iirro mat 141 10

P1.41 4 NI

/ of

trite 0

6I0 h,;( .411 N A 0

,
ii/t461(444d

1,

C plA ;rat%

agfr

ey

,..., ,
id
t.mr`viti. VoRsr lent`
.........-

Aims fAo et

ao

'di

VI 1 Aliiiirt

TiO

#r*

eltfti I

'1

KO up Hilt riti

3,

ft/

44

old-IA*060AI
,9

Isicsimit

if .6

/4.1 Am

,-

OC

...

Si

nini.IftAit 1,1161,0,

ttAH irk 11 I
i

0.1 A 4 AA MITI 0 c
).....

AI ra

,
.

A404%

/
._

i ....

ri as

,H ol

an art nt

.
-

'nor .111 11-0

irdiCitqt 4 ri pc 0 gl A. spirt
41.

4....nk...

1 ri xvvrth 71 /"H w 14 t14

I.-.0

i
I

g r of

2.

'1;4

:flit: ai tml

.4, 0 tl 1

licit a
,

Tin irl Xi
.1,k .1hr.
4, 111 f* I,
A
tr
11-*
_A
l're I 1 t t'o 0A1VI ft . 0 C.triolfiinaioquo IOLA II

N II Xs7 II

i lc

meol

1.1

rat

:7410 ;ix ilui

IT

X 6 0,4Ksotro .,...0.,,:c.c

,C) 06? 4

,,,,,,-

....--&-i_e

,.......4,

ea tiic-JA

,...

+no
54

rP is

iir ot i otil 0/ 01116.4,"yi.of

A rim
li b . Mlle
..0111110
.

F.1 f..----

0 A g "6111 itt 04 A4

.....;"------e-g-!---e--0.e.----s.6.

...._," r"-/..,

a' lye

XI" p,,,,-,----eci fr d< /26..0,-.7.."-e-r.-.0

/4:r01

----...
a a.

-, -c-'-'

1"*"

'

pa enicAtIllci 1

AI

H .

e.....,

01 A I I tfe Q f WWI&

no vri WI +4 iTri pm, r Attu i airor

im Wrier fie

111,0

0. "-a
H as Ao4c0111

t
wad

Off

arl'io con g olinti t e I

-'"---L

OA OA

....

'.1!...
ea* ow radium(

'tali dcArnsik,:i iffecilloomod:Arraciiiiii:1

is

14

rr

alt

t
" torith-pi
A 1-#3.111

MI

a
,

....
Irr i
IA C F4-4I, ti:&/ a

1143 WI la 44 r4TIN l
...
, f
iit
hartlia ta 1 p i 0 t i K AI
q d1

1--

vt

44

rgth qt. r- r
es" n.1111121"

II AO+ lifill-14 to

. eti

0!

mum& cover(' air

a irtirit.alauvirt.

r-(-7

E,

0 C414 1141 sAil 0 g

....*

oit.,111

v-7/
g
aimus ik Aut. tin tto 41/sto,
Huts. liv
IV

(-4

i. er
/
etlAtto rale, tsi ciA Nil 0 ri oho tilpiicemeogoirg.

Cruisie M

...
14 EyralvA1AU

Cm' EH-a-Jul

iLit r f Cri 0 C
-

ai *Pi

..._

&

LI 401 C tan

Cs .:

tIC1143q Ii

-.

furlijilitittliS,LAuteldrofritriMai It "volt
4/1
*111

4,044_

oic

-- CV ij lac

I I
9.0- cs G ro..40 0 144

...#1

Sit (Yell At A Hircleacalrd a c e fiegri

cis p a a.s. .

slyolt ke.
, e

1+0

;11Vilaf;4afifictutit.6,1)/y(04ris ruo t Km . it Bo

IS'A. ramiss .
g

,...frici /*/TAI 6 A .4.1c0 A4ro rill Itirop nit .

tot . no tit, t *A.

Iliiirr,ftelefy, go

rri.n,

,1

14

tALIAL yrets roagticilf tillic4" Ili"

,. e2
4
/
4
mftwio,NAiteitriAkk Er 40 min Iwo s f to,' a
I
/
'

21,64)(ntiortial rimosil Mk* religie--- " ITIA4*, / nviiiroo&JTAY;ttoitc

/
4
ea
ti 14 liaMtattitgliSCHM/C.ittiOrrit
A.f4aorittspf,

in

.r.Nar

Ali

kycks

510 o

Stab.grafic I.V.SOCECO, Bucuresci.

-Vr- "I

".-

:
0

r
..........-...

........
1

',.'
,,

4.--

.....- ......:
.
4
t li t-er t (-*/-14 -"nil / 41 t...1-.
,

'..

-.....

.4131 .

.:

i
-I ' 4:

,"-..

:1
f

c'

I---......,

i .1-eri, 1

.
4

IF

'

. rr

55' j

7--, .,

'...........

e .7

.3

:;,:--

,
5

/ ,,..........7....
,

..-

',

..

t. t el.

4 ,,,

i.

i.
.......,

,.

, I ......

--

--,-,

f. '..

..,.

---

..

,..'

..-

7"1.-..'

.!

...

.;

; ',
1f!

..'''''''''' ' '.".

.%:5,..
_I !
i
i
k.:.:.
...4.........,

,--- .

....--:;:-

'

" " ' ,,

'

11'''t:

214. .1''''

....,

.....,
;

........

"I

-5,

sqvf 4.-

i -...
:

IAA,

rdiN
i

''..,,'

----I---..,,

I 7,

..

.4.,

4. i

-,

....,.

..-.......-.....

--:..1-241- .

rr

.!

t'

(-1 'Z1

?..

' ''',1

r../

e.

'

-;-;--,

-..

, :1\i'

,o

I_

'

. ---,
;

,erl

/ 1--

'

.-

'.-

t iI _ ,

44.0!

'''',i' e

41

ffte-'

44,i'll a

'..

I .....,.. ,.....,

.. .

: II
_A-

eY

--r-

.-'7`

ft., -

.
c

6,

I'

0t,l

e,'

t 4 (5e:,,f

-...',

s.

.--

''

e,

f f ...-

rt

J, ---:

-F

.-,
'

_,,

'

"4.

4 4"

- - Ar'

i
.....

s.

"--

O.

:ftial ;. ----.....'
t

t.

'

.4 r .21:

/....'744/ .......

11'13

41

...ere, A--

...

----..

t r "1.

;.:

,;

AMIN.,

.t..:7-:

.71.,)

.5..,

r,

II

,AeS. ,

I t,...i

IP'

.....................

......... ...

-.me.,

l' .1 1 r44 e : ::.:: ...1 I

i .'

-,,-, ..'"i'.

,
,

..--

,,,

ti

........... -.

,.'_-Li

t-

:--,-,-":""-

-,;--"'

.
^

-...........

.14

--,-

.,

'...))

? !

V 4 4: e I. 4

4.1

=-1

:!''

,...Wrier.a

-St'll- $.1.1,1

.c- tee 6

4
.t:

\ ,.......'.:-.7,.._'

J
,
-, , .! Trr -I (-, 1 f ...

., -i. 1..1 fit t i

7,4*. r

,,,,c, .. ,,--', - .f. .--

f.

.,

,41- _

'k-;--

fyi;

;41,

11 .

1.

'

---N.,.,,

s:

0- 9

-.1

_..,.,........_,

5.......i

:.

.4.!.1;

(CO Cr 1-;--

--..,.... ,

.;-;t..ls

,C

fl 1

,,- _ _

,6

e.

....

$ . -,^ -....Q-06a7-.

..,..0 1.1....

-..4,v

.(1.%
-k

1,.,

,.

*b.

:11,0,5 ., r,. ,

..

....

'-"I''':-

-.-_,,..-

'1

-''' ./ :
,

S1)
4-

,..,

.- .

-Try .

....--e-,-

;-----..---)

,;

'

'

d',

.-,-!-:
.

--

.........

4...

............-

.4

el ," ., I;

e,,! ' l ,i

,, 'Yr i

'

cc

-.-,

6 1 '--

-,

,.

7r"
'7,-1-725 .- .. .' ; f <7 e* (' 4 (./ ,t" Al ,

--.jr1t,
-0-----....---

..
-

.^

'.....

V, ;:1.

..

.4-. '

L-..,

es

t-i 114 - tt,s,;'; -;'\i..

,-,.. ..,

'

I t
..,f s

----..

iG'''

-.

o / if 4e f t ei I

....

fed

,i

I.-..-"N, .......

-;:%J
.,'
5

--rt.:r fe y iT,,e(e-,,f. 4:

..

_A

t
1

,.,

:.'"4.

15

e ei i i 4 e.,-4 "f,.4

---

.-,.....

1.

.-1 -..:1

- - - ...OA. $ ,-

,,,

p.

';

'''''';

ae.

Ao

,...i

....----,,

:.

,1

7.`

-,,

.-_,,1,,,,,

' I' ce gi# iv

.14 $

,N,..

41 "....f.z '
-

1...1.,..7%.-

-ftee...,,.

'

i t

-f

ftft,1 e
.

, ,'

7.`

5.

E,

.n.l..7. .

ef

..*!%)

5.,

T: f: t rt 24 .! !. --z- I .1- 1
'-. -.
f
i
.. ,

.. i

":

r1 4.f IC";, r lie ir .

0

...........

_....---...

'...1
-

ft

Iv

,,k ---

(if
i

4.

i'q

"

f it

t-?

I.-

_e_

,./..........,
.

I1

I'3.,

":"%ol............
f .4

-.A....".".
, ....
(.1 s-1 a' 'S' ,, ..

-.-

-.........

_.5.i.

,- -",

.ir

.....2

..1,....

31-1

' ......,0,.

I.

kr

.+,,,
'$

..

ec,-.%'.,4'"

r, ',:i

.,

.."14.7...., -.)

....

..

'1. J.

........1

;"t
4 c -cCitO.,4144r'rilI
,
'

'-i

.,-?" 1 ( C

...

1;

.,.

t,i!. ,/0 ?,1 14

I.

.......ftftft.

,
c'/..1

-..3.

t.-

''

. N ..-..ec...."...i., : :A .1,' k '

a' '7,4:5,
ii Y..

....0

'

"*..,

...-

.2,,.

.........-

...-

`,N
.

I
,

, 4 7. 41. 1 * : e . 4

-,....., 'IPS

...No., /..

4.4.11.(1,i

-.5-,

rt. ,L.,1 0

.
1,4

-:

t-

...

....--,....,
1i

i
..

II

ti

rr

ki.--

i
-

:1,0 .

t-

1 .1

c"' T-Ci'''l

1,,;if i

'

.';

Vr

''
\,,

"

1-4

1I

V,-

....

-.....

",......--

ii

'-.

1-i'l. "

1;

if

-,

'i

:...---{

,, - .5) i'

,..0.1

i ri

$1

'

'

.'....' ' *

.14 ItA

'

.:_

0 -....,2..i.L..

} 4' 41

4f

i
' 1 c' i t ...,....,. .. . ,...

,r- _

.11 ..kf -r,-i.:

...-- ------ t/

'

'',.

'I.

...,/

'3 ; 4:kkw-

.3

----..-.

S':

....,.....

I.. 4..",

:-...
N., ..,
,-1.1.'S' (.7,_ A' i

"'N..--

L4, 4:

`
:..

'...... i

.1 ,
....-

'

.1

1,-.

C '''.1

-1
..___-,......-

4...

-;;

A : jf 5

',xi= f-r

L.,

,'.

L.'

..,..,----

2 17,f) ..

1, /
i

I
i

..,,,t

e-r

1-Fr

aI

".

--r-fl i k -

i .t.t

....

'4.

sl

... ;,

L.

1.

.........1

Li
B

...----

'

s., _34

--"

'

......

...''''...t.....

-r-.1 I .1445 ;11.

.'

. rl

._

-1-V".1

e-fr ." : -ite' II-;

,.

.10 ,. I: ,' .3.:5''

-5

---'''''''

zr....::.:

4.!

.1

-y

..,i

., 5

..),. ,,, ,-;-..1.....,..t."

(110 di

,4

N.,.

-I.( -rf-t- < t

1-4 4

....,

ff.

4,

Ps ...-.-'. 1.1 St- t

4-1

st ,

, 1: .14 i' I. i

11

%C.

;-"14"- ;

.. e

"

re

:;

-...-

tc:

, e 4. .1.r1 etc. ii
.

...

; '5 i

-,
.........:.-

--"

!---

71-_.

.:

J ',14

'

, .0. ;.-;

.s.

41' f

..!

..-A,L

fi.

'^IXT

..,",..../....

'

6.1.

....-.."......,,........maa.

....ma..

.-,A,
i

1....

..,

....;.....:-%

ki-,

1,

.c"" 2

I
k,..--

1.. 4

>-g

-*****,'

.7,i.f

11;

" . ,t 7

--i,/ il t

......f., ..,:..-

...

.----1-

_--

i .1"

-r

',....:

,-3,,1
S

..-:%.*

of .-ez4.,,,,r i,41.44:.

1 ; r.r.e' At 0 (c4, -ro %, i 'I -f-

IL,

1
.,2

'-....;

, ....-.), 4,f .

;N:,.,,,

.2 ..

I,

...t .y.

:-.1,

A
.%

?
,..1,;,.....

1'

-0

'' -

.
7

!-.1 -rr

,.;( i;

'

.
:

-j

t, .f-

41

"f;

*',7-:

a/71c0.1'.1.4/

,-*5ritn,'.:
'1.40$3
tir,;VOA--.7.4ritikt-tia4A:44:44:4KI-E,
-.

,
e

INA E ..11KIMOON,1115

',WM/M.

,76..f1MLIA a'

Rt01.(15,1,,,

51080 -STAB. GRAFIC

I.

V. SOCECO, BUCURESCI.