LETOPISITELE

TEREI MOLDOVEI

www.dacoromanica.ro
 CRONICRE ROMANIEI
sEt

LETOPISETELE
MOLDAVIEI $1 VALAHIEI
A DOA EDITIUNE
REVEDUTA INDESTRATI CU NOTE, BIOGUAFA t I TAO- SIMILE ,
COPRINDENDt MAI MULTE CRONICE NEPUBLICATE INCA; II, CA ADAOStr :

TABLELE ISTORICE ALE ROMANIEI

DE LA 1766 PENS LA. 11 F.EBRUARIE 1866.

DE

MICHAIL KOGALNICEANU
e

TOMU III
PREFAca.
LETOPISETUL MOLDAVIEI (1662-1729) ATRIBUITff LUI NICOLAE MUTE.
CRONICA ANONIMI A MOLDOVEI, (1662-1733) TRADTJSI IN GRECESCE, DE A. AMIRIS.
LETOPISETUL MOLDOVEI (1741-1769) DE SPATARUL ION CANTA.
LETOPISETUL MOLDOVEI (1733 1774) DE ENANI KOGILNICEANU.
STIHURI AS1TPRA TAIAREI DOMNULUI GRIGORI GHIKA VV AL MOLDOVEI, DE EsTAKI KOBIL-
NICEANU.
STIHURI AS CIPRA. PEIREI DOIERILOR MOLDOVEI BOGDAN SI CCU, DE ENAKI KOGILNICENII.
CONDICA. OBICETURILOR VECHI qr NUOI (CEREMONIALUL cuaTEI) ALE DOMN1LOR MOLDOVEI, DE
GHEORGAKI AL DOILEA LOGOFETil, 1762.
TRAGODIA SET ETERIA GRECILOR DIN 1821, DE VORNICUL ALEXANDRU BELDIMAN.
TRACTA.TURILE 1NCHIIIITE DE (ATER BOGDAN "VP AL MOLIKtVZ1 CU SULTAN TIAJAZET II pi
LOGOFATUL NICOLAI COSTTN.
APENDICE.

BUCURESCI
IMPRIMERIA NATIONALA, C. N. RA.DULESCII, 5T4APA AQADENIE; 24.
1874
www.dacoromanica.ro
 Tomul III al Cronicelorli .Romelnid varieza in multd de tomtit III
al Letopisetelorti Moldavia Nuoa nostrli editiune s'a imbogatitil en
mar multe opere istorice necunoscute, celd pugind de nor, pe la anul
1850 rand a apafutd anteia editiune, de esemplu
Tragodia sell Eteria grecesca din 1821, scrisa in versurI de Alesan-
dru Xeldiman, 1 care apare pentru anteiai data in editiunea actuala
a Croniceloru, reprodusa dupe chiar manuscrisul original aflatil in po-
sesiunea Domnului Dimitrie A. Sturdza Miclaueanu.
Duog compuneri in versurY a le lug Enaki Kogalniceanu, una tra-
tandd despre tdiarea luI Grigori Ghilca VV al Moldavia, i alta des-
pre tdiarea boerilorii Moldaviel Bogdan qi Cuzu , amendoua inedite ,
fiind ca, de i scrise de fratele strebunulul meil Constantin liogalniceanu,
ele an fostd retacite la neamurile mele i suntu regasite numai de
cats -va anT.
N'asi fi bine complectatil colectiunea Cronicelord MoldavieT, care IV
ad finitul cu tomul III al acesteT editiuni, decd n'at1 fi inchilat-o cu
publicarea a altord trel opuscule istorice, care egalmente se reports
tots la istoriea specials a Romania de peste Milcova, i din care unul
de i tiparitd in semlul XVII, 'luso astaili a devenitd forte nut, era
celelalte done n'ail ajunsd a fi cunoscute publiculuT de cat forte de cu-
rancid, multumita numal traductiunii romanesei Ueda de Domnul B.
H5jdeu, eruditul i neobositul investigatord al surgentelord primitive ale
istoriel nostre nationale.
Aceste treT opuscule, pre care le publicamd in forma de apendice, mad :
I' Letopise ;iul vechiti moldovenescti de care ne vorbesce Vornicul
Urechi in mai multe locuri din Cronica sea, precum tad eld ne mar
vorbesce i de alto done letopisetie, unul sub numele de letopisejiul
latinescli i altul subt aceld de letopisetiul slavonescii. Niel unele din a-
ceste trel annale antice a le parintilord nostril, care all servitd la re-
digerea celeT mar vechi a nostre Cronice cunoscute IAA astacli, acea
a Vorniculul Urechi,n'ad ajunsd pene la noT, sell celd pucind nu sunt inca
aflate. D'abTa poseclamd o traductiune in limba polona a unul din a-
1

ceste letopisetie. Acesta traductiune, a cariea manuscrisd originald din se-

culul al XVI-le s'a fostd aflatti pe la inceputul secululuT nostru intre car-
tile mareluT istoricu polond Adam Naruszewicz, a fostd in fine scesa
la lumina de catre una and renumitd archeologu polond Vladislas Ca-
www.dacoromanica.ro
 II

sintir Wojcicki. Ea este coprinsa in tomul VI din opera sa ce porta

Mini de Biblioteka starozytna pisarzy polskich, publicatti in Varsavia,
in done editiuni in 8, una intro anil 1843-- 1844, i alta intre anil
1854 - 1855. Acesta reproducere era atat de piing. Ee greseli, in cat
prin erorele copistulul i ale tipografului, multe paragrafe important& de-
venisera cu desevirsire neinteligibile.
Domnul B. Hajdeu a avuta ins6 fericirea de a deveni posesora de
done topil ma! credincTose originalulur; una i se dedu de catre studen-
tul de la Universitatea de Kiew, D. Gerard Cichowski, i alta, cea ma!
esacta, iticuta de coneele Iosif Dunin-Borkowski, luminatul filoromantl
gi ardentul arnica i aorespondinte al junetiT mele, i se harazi de ca-
tre eruditul librarti din Lemberg, D. Cajetan Jablonski, editorul i pas-
tratorul scrierilorti postume a le lul Borkowski. Ajutattl de aceste trel
teeste, confrontanda o copie tu alta, si in fine preferandit copia ,Inedita
Mut/ de Dunin-Borkowski, D. Hajdeu are meritul de a fi frabogatita
Iiteratura n6stra istorica, cu publicarea, in Capul tomului III al ArchiveT
istorice a RomanieT, atat a traductiuna polone restaurata dupe tecstul
primitive, cat si a retraductiunei in limba romana. Domnul .Hajdeu Et in-
sotita editiunea sea cu i n5 comentaria cum scie d-sa a le face , adeca
bine scrisa, spirituala, eruditt, si in tots casal interesantti i luminatorq.
Nu luta in cadrul ce ne amts prescristi la acesta editiune a Croni-
celora Romania de a reproduce si acesta comentaria. Acei ce woIescit
a'lil cun5sce ti tramitema la insusi Archiva istorica a RomanieT.
Pe ling& o consciingi6sa reproducere a tecstului polond si a .retra-
ductiunei romane, ambele trecute subt ()cliff DomnuluT Hajdeu, nol ne
marginimti, din comentariul s6t, a releva mime ca i este bine consta-
tata de d-sa , ca, multumita vechiT traductiuni polone ajunsa 1360 in
timpurile nostre, nol astacil posedama acela vechiti letopisefiz1 tpolclove-
nescii de care in atttte randuri ne vorbesce Grigorie Urechi, si pre care
D. Hajdeu ila califica de Cronicd putnen1,, ca scrisa de calugeriT din
Monastirea Putna. MaT constatama, tote multumita cercetarilorn com-
parative ale- eruditulul nostru istorict, ca acesta_. vechia letopisetti mol-
dovenesca mergea cu naratiunea sea numaT OA la anul 1552, ea ca,
restul scrieriT, care coprinde evenemintele petrecute in Moldavia/ de
la 1552 One la 1566, precum i notitiile statistice ce o insocesca
este o lucrare proprie a tradudtorului polona, *nth, in timpul petreceriT
sae in Moldavia, si anume in Iasi, de unde si este datata, anno 1566.
II Alit doilea opuscula porta titlul de Descrierea Moldavia si a ra-
lahia, este redigTata de Miron Costir in yersuri polone si dedicatit 4e
www.dacoromanica.ro
 III

marelelstoricti si bArbatit de state al Moldavia marelul rep al, Po,

Ionia 10Y1 4Sobiecki. tin vechit al nostru aniict, profesorul de ifilosofie
si de dstorie de la betrana "Universitate Sagelonit din Cracovia, D. 31,
WiszniewSki, -,-- cardea II datorimt descoperirea -sj publichrea a mul-
tort dbeumente importante kaentru ,istoriea romaneacl, -t-, a vothitii eel&
dInteit despre wcasta pregi6sit scriere In opul set Historya literatiiry pots-
kid. (Krakot, 1840 terry I IN 75..) Contele Iosef Dunin- Borkowski, 41
aruia name trebuie sit figure id istdria m5strb, Ica di.untasul rfiloromtv-
nilort, a publieatal in fine chiar opera autografiL b,, luT Miron Costin)
(Pisma. Lwow lam I page. 239-274.) sub titlul polont det Opisani
ziemi lifoldawsTcid i Multanskiei przez rAfirona 1Costyna, wieliciego La-
gofeta ziemi Moldawslciej. 0 brosurit trash, in deosebi, si ocoprimAndu
gestA lioemtl istorica, a foga In 18673 htritzitt cu multe- alte clirti de
valorel de. _tittre Dactorul Isidor Kopernicki Bibliotecel national! din
Bucuresbl, cu acestii. uTmitore inscriptiune : Ce temarcable ouvrage de
l'illustrt refugioyoumain en, Pologne, est offert A la bibliotheque matio-fi
nale de Bucarest par le docteur Isidor Kopernicki, refugie polonais. Le
"44 juin 1867. In adevert scrierea luY Miron Costin este datatit din
Iulie 1684 in orasul Daszow. Abolo marele nostru"istorict se refugiA,
cliiar in melt ant 1684,c--cand compuse poemul set spre a's1 salva
vieta cliff glilarele aces hiene din Fanar numiX Dimitri Kantacuzino, i
carelelin hoe r6nduri si mal mulct ad a desonoratt. .si rolitt di range
nenorocitul front al Moldaviei !
Din Daszow, Miron Costin, refugiatul romb,6t4 plati ospitalitcatea pa.
long, scriindii in limba polona istoriea patriot sole si dedidddu-o Rege-'
lui-cavalerti liberatorulul Venn' si, putemii dice, al intregii Chrestinatap.
Duoe-sute optii-deci-si-trei de ani in urmit,, mat refugiatit polona, Decto-
rul Kopernicki, plittia, in 1867, ospitalitatea romant, hitrazindu Bibliote-
eel nationali din Bucuresci opera tiparitt, a refugiatului romanti din Po-
Ionia din anul 1684.
De pe acesttl esemplart interesantii, Domnul B. Iltijdeu a ftcutil tra-
ductiunea romaut, ajoemului lui Miron Costin, pre care a publicat-o
in tomul I al Archivei istorice a Roma,niei, pag. 159-171
Editiunea nostrt reproduce tecstut polont al scrierel luY Miron Cos-I
tin, intocmal dupe esemplarui Ii3ibliotecet din TucurescY; 6r4 traducerea
ro1A negc5, este intoemaY predum ea eSte publicatit de d. R Illijdoui
III Alt treilea opuscult cu care finimil tomtit nostru egte tamPusil in
Dermal rOnulnesci de Dosoftel., marele mitropolitt al Moldaviei, sillustral
www.dacoromanica.ro
 IV

versificatord al psahnilorti lul David. Scrierea porta titlul do Ferquri

pentru prea luminatii qi, slcIvitii-ponzenifii _Donna teril Moldovel, este
dedicatg Domnulul Moldavia Ion Duca V. V. i figura in capul iltait-
velniculuI publicatd pentru prima ore in limba Romauescii tad de Mi-
tropolitul Dosoftei, i anume in Iasi la anal de la zidirea lama 7189*).
Nol amts reprodusd tecstul acestel scrierl intocmaf dupe primitiva e-
ditiune, care ne a intratd in mans, multumitg amicului V. Alesaudrescu
Urechia. Sillgura diferintA ce esistg intre ambele editiuni, este flume
acea ce naturald trebuie s6 proving din causa literelord cirilice i a
ortografiei antice cu care s'a imprimatd Molitvelnicul din 7189. Spre sa-
tisfacerea curiositatil cetitorilord nostril, ne pastramd de a reproduce
in facsimile o paging din vechia editiune,
Aceste lgmuriri ne place a credo td, suntii destule spre a dovedi im-
porta* materiilord continute in tomul III al Cronicelord. Tot pe ele
ne basgmfi spre a reclama indulge* publicului pentru intarcliata eirer
la lumina a acestul tome. Pe ling multe i nepreveclute greutatT, ni
s'a infaciatii i lipsa din tipografiile nostre a caracterelord cedilate ,
particulars idiomului polond. Acesta greutate s'a biruitd prin buna-
vointa i zelul ce a past D. Stefand Rasidescu spre a inclestra cu a-
ceste caractere Tipografia Nationalg. Tine, cum este lesne de intelesd,
acesta a reclamatil sacrifidiT nu numai de bani, ci i de timpii. Nu
putemd de cat a emprima in publicii recunoscinta nostra d-lul Rasi-
descu pentru ca , tipografti i cetAteand Romani" , n'a crutatti nimicd
spre a inlesni i a imbunitati publicarea Cronicelorti, aceste marl i fru-
mose surgente ale istoriel Romania.
M. Kogalniceanu.
73trcurescr 11 Octombrie 1874.

*) laid acestei carp, actualmente forte rare, este : ffMolitvelnica de infelesii acmu tipa-
*HUI intru blagoslavite clilele Mirk! Sete prey luminatulu! intro Christos I6n Duca VY cu
mila lul Dumneclea Domnil lerel Moldovel, cu chieltulala Marie! Sale, si en poslnlania sme-
srenia nastre Dosofteia Mitropolitul Sucevel, in tiparlul sintei Mitropolil in IA11 v. leata
7189, luna Maui 26 .
Veisurile pentru Domnil Moldavia mai iambi tiparite WA) alti carte tote a in! Dosof-
teia care Ord. titlul urmatora : uParemiile preste Ina tiparite en poronca Maria See pr6
gluminatulul intro Is. Chi% Ion Duca VY en mila lul Dumnecleti Domna terel Moldovel li
*Ucratnei, cu poslulania smeritulu! Dosofteiii Mitropolitul, in tiparnita Ora ce ne-aa di-
urnita Santiea Sa pirintele nostru fericita Ioakim din :davits patriarlie a Moscultd. Milcni-
ativul Dumneslea se 'la blagoslovescii. Veleatil 7191, mesitia Octombrie in 7 Mile.. Yecll i
chreatomathia led Analectele literare de Tim. Cipariti, Blaain MDCCCLVIII in 8.
www.dacoromanica.ro
 LETOPISET'UL
TEREI MOLDOVEI
DE LA DOMNIEA. LUI ISTRATI DABIJA V.V. PANA. LA A TREIA DOMNIE
A LUI MIHAI RACOVITA. V.V.
atribuitti lul

NICOLAI MUSTE
DIEACtr STARE DE DIVANtJ

(1662-1729)

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
Domniea lui !strati Dabija Voda. in anul 7170. April I.

Dupe mortea lui Stefanitn Voda, feciorul fur Vasilie Voda, ad trimisu boierii pre
Chirip Draco l.r Porta Imperatiei cu rugnminte se le dea Domnd de tern, pre
tine 'sI voril alege el dintre sine. Si esindti respunsil de la Vezirul, ca se vie
top boierii Ord la Porta, si pre cine'si volt alege acolo Doman, pre voie se
le fie ; si mergendu top boierii la Tarigrada dupe roronca Vezirului, intre tarsi
era si Dabija Vornicul, clicd en tragea nadejde altul de domnie, atunce cu
mersul boierilord la, Perth ; ce fibula Cuparul cell bAtrenti la Tarigradii, au
tocmitii lucrurile domnief pentru Dabija Vornicul. Si decd all mersti boierii
in Tarigradti, si an esitu inaintea Vezirului, indatn an intrebatil Vezirul, ca-
rele este Dabija Vornicul; si arntandu-1u eel-alp boieri, '1 -all imbracatti cu caf-
tang de domnie. Erb,' aces ce trAgeati nadejde de domnie, au remasii numal cu
nadejdea. Dieu en air poroncitii Imperatul WI adnen pre Dabija Vornicul,
sell WO. in ce chipii este ; si '1-an adusii. de Tan veduta, si apoi- fit-
cult Domnd. Ce nime pentru acesta nici inteund prepusn n'an fostd la acestli
Domnd ; cA si lui peste voie i-ad fostd a fi Domnu. Numal chiemandu pre bo-
ierl la Porta, cum s'aU OiSti mai susti, an tocmital trebile Cuparul, se nu se
fad vre o imperechiare intre boieri pentru alesul dintre densii la domnie-. i
fiindd omit betrenn, si boierd de tern Dabija Vornicul, orl cu voie, on Ara
voie i-ail fostu, au esitti Domnd pref.
Venit'ad Dabija Vodn, Doman. Orel ; si era tuturord cu parere de bine pen-
tru Domnii de tern ; si nime dintre boieri nu era nici intr'unti prepusil la a-
cestu Domnii, nici Ora nu era impresuratn cu darile.
Pre acele vremi aveudia vrajbn Turcul cu Nemtul, venit'ad poronca la Da-
bija Voda de s'ail gAtitti de este, si au mersti in Uivaril in tera Nemtesca,
impreunn cu Grigorie Voda, Domnul Muntenescii; si impreunandu-se cu Vezi-
rul, au bntutti cetatea T.Tivaruli si ail dobandit'o, si s'ad intorsd cu dobinda.
Adus'aii Moldovenii care incarcate de borfe si de fern.
La multi dupe acestn ostire, ern an venitu porond de este Dabijei Van
si lui Grigorie Voda domnului Muntenescii; si gatindu-se au mersu era in Ora
Nemtescn, trecendii Dunarea pre la Rusava, si impreunandu-se cu Vezirul au
mersu la cetatea Leva cu nstirile Turcesci. Aii lasatu Vezirul pre unit Sa-
raskert cu osti si unit Sultanil cu vre o trei-deci de mil de Tatars se bath.
cetatea Leva, se o dobendesca ; ern singurti Vezirul cu alte ostl, au mersin la
www.dacoromanica.ro
 4

alth cetate mai Inlhuntru se o bath.; unde anteiu pre Vezirul g-ati batutti Nemtii
de acolo de la acea cetate. dandu-se Vezirul Intr'o parte cu o the stile, at tri-
mesa la Saraskerul ce'lt lasase la Leva, i cu Tataril i cu Moldovenil i cu Mun-
teni se'l vie Intru agiutorti se bath pre Nemti. Ce i acolo la Leva at Mutt Nem-
tii pre Turd, i i -au resipitt, ca n'ati mai apucatti se clew, agiutord Vezirului;
ca nisi i vrat se mergt acolo undel chiema Vezirul, fiindti vreme de era, pre
la Stimmetru ; ca top trageat nhdejde de Intorsit cinqi spre locurile stile ;
car:I i peste voia Vezirului se tntorsese din WI pe acea vreme ; i mai a-
lest Grigorie Vodh Domnul Muntenescii cu Dabija Voda, sfhtuindu-se se fu-
gh In tera LeOsca cum 1.-ati lovitit Nemtil acolo la Leva, au i fugittt i au
trecutti Duntirea fa'rt scirea Vezirului cu o the see.
Venindt Dabija Voda cu. Grigorie Voda priu Ora Muntenesct gata de fugh,
iar Stamati ce era Postelnicti mare la Dabija Von,- ail sfatuitti pre Dabija
Voda, clicendu-T: Se nu fugi -Maria ta; nu to potrivi sfatulul fur Grigorie Voda
Domnulul Muntenescil. Ce numai se ne Intorcemt Inapol la Vezirul, i se la0
pre Grigorie Vodt, se fact elt ce-art sci. Ca neIntorcendu-te 1latia ta, 'Ate
se trimita de urma Vezirul poronch fa tent se to princla, i'ti veT pune ca-
pull)) I-aii ascultatti Dabija Vodh sittul celit shnetost a lui Stamati Pos-
telnicul,
pi s'at. Intorst; i mergendti la Vezirul 1-aii to-cmitt lucrul , pi tm-
brAcandu-lti cu caftant 'i-ati luatt ((ilia bunt de 1.1 Vezirul, i a,u venitit In
Ora cu bucurie.
Grigorie Von. mergendti la scaunuld set In Bucuresci, nesciindtt de intor-
sul Dabijei Vodd, 'It -at pornitt Minna cu tott casa lul, qi at trecutt In O-
ra Unguresca. Atunce Grigorie Vodd au omoritfi pre Constantin Cantacuzino
Postelnicul In monastirea Snagovil. Venit-at Grigorie Vodh pre aice prin
terA, i neaflandt pre Dabija Voda s'ati dust pant la .Sucevii, i de acolo res-
letindu-se &tea sa, numal cu veo 50 de omens au luatt spre Botwni, te-
mendu-se se nu sart dupe (Mitsui tera Witt prinp ; iar de la Botqeni at
lovitt la Pratt in Bogdanesci, i de la Prutt aft lovitt la Nistru, i at tre-
cutt pre in Moviltt. Era dna ati eitti din Botoenl, pant In qiud, fiindti
negurh, s'at reta'citit unit Chmara0 a lul, cu o pAreche de desagi cu gal-
beni, i capita pre mama Jorii Vornicul de Botoeni, art luatti banil i i-at
trimest lul Dabija Voda; ce pant al trimete, elt au despecetluitl banil, gi at
luatit cap-va galbeni, i au data semi et aa despecetluiti ghsitt.
Grigorie Vodh n'at zabovitti multi' In tera Leesca, ce ati trecutt In tera
Nemtesch, unde au ecluttlf-patru anT i mai bine.
Boieril Muntenesci, dach at pribegitt Grigorie Voda", el as putt domnit pre
unit omit prostil anume Antoni, i'i dati nafaca pe tli cate 1ece costaude, Si era
Domnfi numai en numele. Mers'ati Constantint feciorul lul Constantint. Can-
tacuzino Postelnicul in Imperatul Nemtescti de s'ail jaluitti pre Grigorie Voda,
pentru eh at omoritu pre tath-set ce nemict daft stricatt lul Grigorie Voda.
Grigorie Voda, Walt de binele Nemtilotu, 'i-ad &tat pace de in Vezirul
Turcescii, i all merst era In Tarigradt, i primindult cu bine Vezirulti, i-at
dolt domniea era In tdra Muntenesch. Ce pant alit lmbraca cu caftand de
domnie, vrenda se princ14 pre boierti Muntenesd la mama, at Outti Grigorie
www.dacoromanica.ro
 6

Voda ascunsfi in Tarigradii, si ad trimesd Vezirul in Ora Muntenesch de all

chiematti pre boierii Muntenescl sit vie cu ace1u Domini a lorti in Welt, anume
se't innoOscii domniea. Deci boierii Muntenesci, nesciindd nemid de venirea hzi
Grigorie Vodit la Tarigradti, au si purcesti, i a4 mersti voiosI -cu Domnul
lora la Tarigradd; si cum all intratil inaintea Vezirului all si adusfi pre Gri-
gorie Vodit de uncle era ascunsti; si pre locil imbractIndulti cu caftanti de
domnie-, as prinsti pre boierii Muntenesci, sPi dederiti pre mPna lul Grigorie
Voda: pre Mihtil, si pre Constantinti, ,i pre Iordaki CantacuzinescI fecioril
lui Constantinti Postelnicul. Numai erbanti Logofetul au scitpatti; asilsI din
glota dinaintea Vezirului nu '1 -ail veclutti nime ce s'ati facutti. i rtipedinde
inainte omenil sei Grigorie Von., afi prinsti si pre giupanesa lui erbanti Lo-
gofetul. i mergendti Grigorie Voda in scaun.il domnieI in Bucuresci, i-au in-
chisit pre tots la pOrta curtiI in Bucuresci in turnii, la NemtI. i betel ce Ail
luatti acel boierl; amti lasatfi sit scrie MunteniI; era not ne intorcemit la
ronduela nostril.
Dabija Voda domnindti cu pace, cu domnie aseclata @i cu tern intemeiata era
omit bunt" si blandl; i inca neimplinindl patru an! in domnie, fiindI i omit be-
&Anti all platite datoriea cea de obsce. si '1-ail ingropatii in mOnastirea Bar-
nova ce este de dOnsul ziditit; numai temeliea as zidit'o Mironti Baruovski
Vodd..

CAP. II.
Domniea Anteia a Ducal Voda.

Duca Vodit era de mosie de la Rumele din Ora GreceScit; si de copafi midi
viinda aice in tern in Vele lui Vuilie Voda, ae fostti la dugNnit la abagerie.
Apol Vitsilie Voda 1-ati luatit in casit; si alnjiudit si in (Mee altorti Domni
la curte '1-ati boieritil; era in (ladle Dabijei Voda s'ati insuratti, si ail Matti
pre o fan a domne1 Dabijtie, hiasta Dabijei Vodit, si '1-ati push Vistiernicti
mare. Deca all multi" Dabija Vocla, afi mersil Donna Dabijoie cu ginerile
sett Duca Visternicul in Tarigradii, avenclii pre Cuparul celti b'etranti in Taligradd
purtiitoril de trebile domniei la Vezirul, si la alte citpitenii a Portil Impera-
tescl; afi imbricate pre Duca Visternicul cu caftanti de domnie thii, in lo-
cul socru-s6ii Dabijei Vodit.
Venit'ati. Duca Vocla, domnii titres; tuturorti era burnl si fora prepusuri, flinch
i elii domnii din boierii dq Ora, cAtil nime nicI o strimbatate n'aii avutti de
densul. Ce numai giumiltate de anti as dorunitti, ci 1-ati venial maziliea, nu-
mai pentru povestea unel cep fostit scristi ell la Hanul.
Spunil Gil acel Hand se cercb se se inchine la Imp6ratia Moskului, si se
se lipsesca de la Turd; care poveste auslinduse in Taxigradu la Imperittie
n'ati creclutti, c) vrenda s6 adeverescl lucrul, Vezirul all scristi la Duca
Voda aice in Ora, numal 60 canto s6 age slim ar 1 lticrul mal adeveratti,
www.dacoromanica.ro
 6

se faca scire la Imperatie, Duca Voda vrendit se ispitesca pre Hanul, se pots
cunesce adeverul, au mist la Hanul, cum ca i eld este robe. plecatd sub
puterea luT, qi altele co ar fi scristi. tea Hanul luandd cartea o ad i trimisd
la Imperatie, i indata ail mazilitd pre Duca Von,. Eise Duca Voda la prim-
blare su tota casa lui, i cu boieril la satul lui, la Berehoesci pre Jijiea in
susd, luandu'i sema Hord ce avea din boieria sa, uncle fail veste 'i -au sositd
maziliea, i luanduld Aga Imperatescd '1-ad dust. in Tarigradil ; i in local Id
at venitt domnd terel Iliad Voda, feciorul tui Alecsandru Voda Iliad.

CAP. III.
Domniea lid Mali, Voda.

Deca ad mazilittt Imperatia pre Duca Voda, fiindit Iliad. Voda feciord de
Domnd in Tarigradti, ad Watu domniea nu gra multa cheltuela; i viindu in
scornful domniei In Ia1 in anuld 7175, cu Vita casa lui, omenT straini Greci,
mu avea nicl o mandrie nicl ell, nici omenii lui. pre boierI in mare cinste'l
avea; la, primblari, in ospete, pre la boieri. De multe ori boteza, i cununa
pre multi, i daruia ; numal limba Wei se graesca nu scia, ce tad cu talmacitt
graia ; i a o sem& de boieri a carora plirinti ad fostd cu boierii, chndu s'ad
radicatd tera de ati scosit din domnie pre tata-see. Alecsandru Voda, le-ad M-
utu inalte. giosul. Si tera in clilele lui era impresurata cu (raffle ce oronduia
de la Visterie. Pre acele vreini era pace i tera intemeiata. Era banarie in
cetatea Sucevei, care era de la Dabija Voda, i Mem vial de arafna, carli
numal aice in tera arablaii, 4 alal la unit band band. La acestd domnd cineit
merges Cu cevail poclond sal inchine, tuturord da bani; i ad domnitit de alit
treile. and, i Tad mazilitit. Si 6ra ad venitt domnd Duca Voda cu a doua
domnie.

CAP. IV.
A doa Domnie a Duca Voda.

in anuld 7177 ad venitd Domnd Orel Duca Von. alit doele rondo; i intea-
cestd and ad inceputd a zidi, monastirea Cetatuia, ce este in deli la Iasi. i
domnia. Duca Vodit cu pace. Ertl in alit treile and a domniei luT, s'ad radicatit
Orheenil i Lapunenil cu Este pre Duca Voda, pentru uraciunea Grecilord,
Alai alesu pentru Cuparescl, otinduse capitaniile aceloril tinuturi Hancul i
Darted Sardarul, i cu alp; ad venitti cu Este in Ia1,_ strigandu pre Greci
sh'i prinda MI (more. Fugit'ad totl boierii in tera Muntenesca; era Duca Von.
veclendd ca, s'ad radicatit atata tera, asupra'1, ad eitd cu WA casa lui din
www.dacoromanica.ro
curte, si all purcesd In giostl. Era Hancul si cu altil de al seT all intratil In
curtea domnesch, si prin casele boieresci, siprin tergd, prin dughenile neguti-
toresci, jacuindii si strichndd tota ce au ghsitd. Duca Vodh de odath all trecutd
peste Dunhrea, dandy cale aced adunhturi nebune; si de acolo amid scire la
imperatie, 'I-ad venird poronch de all luatil 'Mari chti '1-ad trebuitd; si tri-
metendd Duca Vodh. la Alecsandru Buhusii Shrdarul de all venitd din tera.
Muntenesch de unde era fugitd cu alcT boieri, si trimetindu'll cu Mari!, all
lovita pe 6stea HAncescilord la Epureni, si 'I-ad batutd, si '1-ail risipitd. Prii-
dat'ad Thtaril tinuturile acele, si pre multi 'I-ad si robitti ; era pre dip '1-ail
prinsd din capete, pre top 'I-ail spanzuratd, si i-ati intepatd Duca Voda dada
s'ad Intorsti de peste Dunhrea. Erna mare era, ca asasi erna s'ad facutd acea
zarvA; ce de Domnd nu s'ad pututil apropia se'l fad, vre rind red. Era pre
langh cei vinovati all peritd multi norodd nevinovatll, si asa, s'aa potolitti
acea- zarva. Numal de poveste all rAmasii de atunce intru pomenirea omenilord
numele Hancescilord, aice In tern pana astacli.
Intro. acestasd and 7180, clack s'ail desveratil, imperhtia Turculul s'ad gh-
titti cu osti se vie asupra terel Lesepct, se dobandesch vestita cetate Came-
nita ; si Anteiii all trimesd poronch in Duca Vodh, se'l trimith chipul si sta-
reg. cetAtil Cameuite, se vela ce loci si ce thrie art avea. Duca Vodh din
poronca 6011100 au trimesd pre und Nemesti din tinutul Hotinulul anume
Grigorie Cornescul, care era forte mesterti de scrisere si de shphturi la pe-
tra, si de ziditii, si in alte lucruri, de all facutd chipul cetAtei Cameuitei de
cent, si starea loculul din afara, si din lontru, cu tote tocmelile ei, minunatd
lucru ; si o ail trimesd la Imptirittie. Cue lucru dad. veclutd Imperatul
Sultana Mehmetti, multi Wad miratd de thriea ce are cetatea din sing,urh sta-
rea loculul cu apa Smotriciul, si cu stinci Inane de petril Impregiuril. Si mad
multi acesta all clhtitd pre Turd a veni iti cetatea Camenita.
Turcul ghtinduse de acesth tale n'ail datd veste Lesilord, duph cum ail o-
biceid Craii si ImperatiT, de dad veste chndd se redid, cu osti unul asupra
altuia, se se ghtesch cu putere de esti; ce fad, de veste all purcesti din Ta-
rigradu, si sosindii la Oblucith, era podul gata peste Dunarea, si ne fAcendit
zhbavh all trecutil pe podii mered peste Dunilrea. Lesil ne avendii veste de
venirea Turcului, nici o gatire de osti n'ail facutd; rad macard cetatea Ca-
menitel cu niscal pedestrime se se apere de nhvala Turcului nail Intemeiatti.
Duca Vodh all gatitd conace pentru ImphrAtie, si poduri peste tote vane
Cate all trebuitti, cu mare grija, oranduindil pre ra conace omeni de isprava
si cu isvodd de sate aril trebui se nu lipsesch.
Purces'ad imperhtia si all venitil in suit pe laugh Prutil cu osti si cu ar-
math; si sosiadd in Tutora au facutd attract. Tern era bejanitit, numal din
calea ostd; era nime din Turd n'ad avutti nevoie, nici la tnersul In surd,
nici chuck' s'ati intorsd ; ce tote cu bard all cumparatd bucate, peme, si orclif
de cal. Era inteacestil and blind in toth roda, in pane, in miere, si in p6me;
tine ad fhcutii negujitorie 8'81 umplutd de bard, ducendri ordil, fhinA, until,
miere, si poine In tabara Turcesch ; vindea totil cu pretd, si de nime nisi and
yalil nu avea. De la Tutora ad venitu imp6ratul cu curtea sa In primbltm
www.dacoromanica.ro
 8

pang, In Iasi, pe tang& montistirea lul Nicorita, pogorinduse In vale} CacaineY,

si s'aft suite pin tergul boiloru, ei ati esitU in camprt, si au descalecatti subt
salvantl, de la dealt' de tergulii bollorti. Duca Voda cu boieril pe giosti catA
putea mai tare mergeati, si cateva bucitti de atlazU intinclendd pre ambe parti
do drumA, .pe uncle trecea Imperatul.
Dec& au descalecattl Imperatul sub saivanu, inchinatil darurl Duca Voda,
cal turcescl cu podobe scumpe, lighenti cu ibricil de argiutti, si alte daruri
scumpe. S'ati intorsti Imperatul era, la urdie la Tutora; si a treia Ii era au
mai venitti Imperatul si ait. mersti in delft la Cetatuie, privindti locula, si
era s'idi intorsii ja, Tutora.
Deci precum terns birnice depururea swat invrajbitOre, avt*i boieril Ducal
Voda atunce at &Rd vreme de jaloba la Im, eratie asupra DucM Voda ; si
era numal Mid mazilesca la Tutora; numal Vezirul s'ati pus(' si ad graitti
pentru, densul la Imperatul se nu'lii rnazilesca de pre tale; ca apol se va
face smintela pentru conace, si podurl, si altele ce sunttt oronduite se le gri-
jesca pentru yeba Imperatiel panrt la Nistru. i asa Ingaduindti. Imperatul
nu '1-au mazilitl-de aice din Tutora.
Purces'au Imperatul de la Tutora pe Prutit in suss ; era pre la conace era
grijitil tat -ce trebuia, pane, orcliii ialovile, berbeci, miere, untu, lemne, iarba,
terusT, si totU ce trebuia se nu fie lipsa nicl de unele.
Acestu Imperata era calaralit bunt', si vinatorti, mergea tau pe campti cu
putintel din curtea lul, liana unde era conacul de descalecatt.
Inteacestil ant, nepovestita minune s'aii aratatu in monastiora din giosA de
cetatea HotiuuluI; at lacrirnatti Rona Maicei Precurate pe obrazii, daft se
rasturnail lacrimile pe 'conk si pic to trite tipsie ce era subt Icon& Tuturorti
cu mare mirare .era a privi lucre preste fire ca acela; care adeveratil au fastti
semne si aratare de perirea a multi Cre*tini in Ora Lesesca, *Si de incepa-
tura durerilorti, nestre ; ca, de atunce din acelti anti tail red si amart, si pa-
steirea locuriloru de pre acolo pana in cliva de astacli.
Canal, au sositil Imperatiea la Nistru era podulti gata peste Nistru la, Da-
rabani din, giosti de, Hotinti, si trecendii Imperatiea, pre podtl, sta Duca Voda
la capul podulul de ceea parte de .Nistru; nesciindtt de mazilie, ascepta selti
imbrace en caftanti pentru slujba, ca pre unti domnu. tra Imperatul cum au
trecuttit pe podtl, au si Mudd semne delft Mara, si '1 au dust' la Basceusil,
si 'la au 1 usit in fere. i indata au esitit respunsti boiorilorti pre cine'sI vorti
alegq dintre dens% se merga snit imbrace cu caftantt de domnie in locul
Ducal Voda.
La acesta mazilie a Ducal Voda, (licit se fi fostti paristi Ursaki Visterni-
cul; pentru clre fapta apol Duca Voda, viindii domng Ord a treile rondii,
'I at resplititt. cu asupra de pre Ursaki, inchisd in temnita cu talharil, le-
gatu la pusce, batutO la talpe panic ail datti manga'rul celil de apol. Ail data
ce au a,vuttl, pant dada n'ad gasitti be mai lua de la densuld din avutia, cea
multa. Asa face pisma, si ;avistia
Boieri s'ati apucatti de Stefano iPetriceico ce era Clucera mare, fiindti be-
tra'nti, si boiera de tett, nuari; sna radice dome]. ; el4 aparandu-se se nu fie
www.dacoromanica.ro
 9

si vrendd se fug& noptea, el '1 au priditti s5 nu fugd, si a doua di imbriican-

duld cu unil contestt' a altul boierti, 7d ad luatti Intre densii, ysi mergendh la
Vezina au strigatil cu totil: acest se ne fie domnd. i Id ad imbrftcatt cu
caftanti-de domnie ; era pre Duca Von, eela ce ad purtatd grijd, viindd Im-
perrttiea, so nu'f afle vin& nici de una, si au daruin multe darurI scumpe, In
locd de cinste si de mild 'Id ad bdgatti In fere, si 'Id ad trimesil muilti la Ta-
rigradd. Lrit si Petriceico Vodd ce 'lit ad alesd boieril Orel domnd, vede-veti
apol la cats stingere si perire au adusil tera cu faptele lui, cum se- va
serie pe rondd. Era se fie lasatd pre Du..a .Vodti se domnescd, nici unele de
acele nu s'aru fi facutil asupra acestil tell; di era domnd aseclatd si Interne-
ia yi harnicd de domnie pre acele vremi.
Pre Duca Von. 'IA ad pornitti de acolo cu mid Agri. Imperatescd, si viincPl
prin Itisi s'ad radicatd cu totit ce au avutti ssi s'ad dust' la casele lul In Ta-
rig,radd. Lesil ne avendil giija de venirea Turculul la Camenita, nicI o gatire
de WI n'ad avutd, -cum s'ati (Usti mal susti; cad nicI satele de pe margine
n'ad apucatti so se bejdnescit se Intre prin pain& Start satele pline de onapi,
si le spunead cestI de dincoce, si le strigail: Fugitll fugitI I c6, vino Turcil se
trdcd In tera Tostra. Erie of start pre loco. Turcil cum ad trecuttl Nistrult). ad
Inceputd a prada si a (Pt foal, Gatti au pututil agiunge prin Ora Lesdsca ne
avendti Did o grijd de Lesi. In Camenitil erad numai amenif eel de loch, i
vr'o 7000 de DraglnI la portI ; si cum ad tabitritd Turcil lag& cetatea Ca-
menitei, n'ati zabovitd dece Mile, bdtandd din pusce, s'ad si Inchinatti, cine
era In cetate, giuruindu-se slobodenie tuturorti, Inchinandu-se 4e bud, vole.
i asa deschidendil portile alt intratti Turcil, si ad OM tots omenil eel de
boa afard, cu tote ce au avutti. Err'. Volocliovski starostele de Camenitd, ye-
(Lendu di se Inchind toil eel din cetate, elti au intratti In erbdrie, si ad dad
focu de s'ail aprinsd erbdriea, de ad arse si eld cu drba cea de puscii; pen-
tru se nu incapa, yid in mauele Turcilorti, 's1 ad facutd morte singurd cu ma-
nele sale.
Turcil Intarindd cetatea Camenita cu pusce, cu zahara, si cu oste, alt ase-
(lett' Pasa; si prtidandi si robindti cad au pututd agiunge &tea Turcescd phi
Ora Lesescd, s'at' Intorsti Imperrttia inapol, de la Camenitti, si au treeutti Du-
narea la Oblucitd, cu isbandii cm multd pleand de robi. Era, Petriceico Voda
an remasti in Hotind.
Grigorie Vodd domnul Muntenescii s'ati 'dorsi"' cu dstea sa ce ad avutd
si s'au dud pre la Cotnarti In Ora sa. Aceste s'ad facutti in anal 71801
Avgustti 17, ad dobanditti Turcil Camenita.

www.dacoromanica.ro
 CAP V.
Domniea lul Petriceico Voda.

Petriceico Voda 1.,maindit din poronca Imperatiei la Hotinit, au zabovitu

pan& In erna totil pentru grija Camenitei, Si a podulul de peste Nistru se nu
se strice se pets trece zaherea din tern, i din tera lantenesch la Camenitit.
tray in postul Craciunului au venitu Petriceico Vodk In Iasi la scaunul dom-
niel. Era de primiivara at merstt Petriceico Voda era la Hotin5. Venit'at si
Imperatia la Oblucita, i au trimisil pre Husaint. Pap cu 30,000 de Turd la
Hotinit. Mers'ag i Grigorie Voda din ter& Muntenesca cu ostea sa la Hotinu;
era, la Tutora all statutil Caplanit Pap. cu o soma de este Turcesca. Leii
gatindu-se cu WI al venitt asupra Turci loll la Hotinit, Sobietki Hitmana
CoroniT i Siniayski Hatmanq Po lull cu temeTnica. este. Craiul Lepscit Mi-
hailu era la. Liovil cu alts, este. TurciT facend1 Santuri Impregiurul Hotinulul
au intrat4 In anturT; Moldovenil si Munteni1 osabi incungTurati era, cu anturi.
Atunce Petriceico Von. si cu Grigorie Voda s'aii sfittuitu se se inchine la Lehi,
sx stea cu totil se bath pre Turd, se nu se arcle Pait In cetatea Hotinulul;
si agiungandu-se cu LeiI T-au chiemattt se vie Mal =audit
Husain Pai Saraskerul Int:410011dd ca vine &tea Leescit au chiematu pre
Grigorie Vodit la sfatO, cuma ar sfatui pentru este,' cu ce tocmalit sit stea In
anturi. Era Grigorie Voda all sfatuitti ca &tea puterniciT imperatil este tire
i neInfrAntii, lti loci]. 'argil, cut nitdejde de isbanda, era, din anturT este cu
grija a se lupta cu neprietinul cell din gall, precuma de multe on se pri-
lejesce celord din afara, incungiurandit pre cei din launtru ii tinfi ,Inchi0 pana
ce flamtinclescii, i apoi de nevole se Inchina cei din launtru, si cadu in ma-
nele neptietiniloru sei fart, de nici o lupta saft resboit, Ded eu sfatuescit
sit eimu de nice cu ostea, sa lasamit Hotinul i sit ne pogorimit la Prutd
undo vomit socoti unit locil de batalie; i de vomit vedea ca nu vomit puts
sta improtiva Leilord, vei trimete la Caplan-Paa ce este la Tutora, de va
veni cu &tea ce are, i'l vomit bate pre LeI.
Paa decd, au auclitd acestit sfatil a luT Grigorie Voda s'ail maniatu, catii
s'at rapeclitii cu hangerul se giunghie pre Grigorie Voda, (icendu ca: Marele
i puternicul Imperatd ne -au trimisg la acesta cetate cu ostea puteril sale
cei nebiruite, sa cinema locul Si cetatea acesta, de unde se purtamil grija si
se fimit de sprijinelit si cetatiT Camenitei de curandit lima de norocita preum-
blare a Imperatului nestru ce au facutil 'Ana aice, cumu i terel Moldovil,
raTelei rmparatesci sa fund de aret1 desprb neprietinii Imparatie.-1 dinteacesta
parte. Era to clici se lasa.mil locul ? Eu nu voift da local acesta nici o data.
Esit'at Grigorie Vodit de la Pala, i indata all trimisit Inaintea ogtil Leescii
www.dacoromanica.ro
 11

numal se vie mai curendd. Venit'ad ostea Lesesca, vi s'au tabArittl aprOpe de
Hotinti, vi s'aii tocmitil dupa ronduela ce ad el de rOsboid. Evit'ad si calarimea
Turci lord din santuri, si Moldovenil vi Muntenil; si Incependd resboita mer-
gead Turcii cu navala asupra polcurilord lesesci. Era Lesii, incepandil inainte
sprijiniati navala Tani lord. pana In santurile Turci lord; si stand Levil tare Si
neinfranti, ad plecatti Muntenii vi s'ail Inchinatd la Levi. Era calarimea Tar-
ciloril neavendil loch se mai dea na.valO au intratd tots In santuri, vi se apAra
catti putea. Era stegarile husgresci ce erati inainte ad resbOtuto. In santurile
Turci lora, vi tbta alth Este Lesesca; vi ava au prinsil a taia si a snopi pre
Turd, catd nu s'aii mai pututd Indrepta Turcii, ce all plecatd In risipa, unit
pre rang cetate pre poduld ce era prest Nistru de sub cetate, Mil nu
mai incapead pre podd, cg au datu si prin Nistru; altil pe dinaiutea cetatil ad
dicluttl din stinca, de s'ad sdrobitti cu cal cu tad. Ruptus'ad si podul pre
Nistru de navala; cats all apucatu In cela capett de podd, acela ad hOlOduitd
fugindd la CamenitO; era mai multi s'ail innecatd In Nistru, si all sariti din
stinch. Perit'ad 18,000 de Turd; umplutus'ad Lesii de bani si de bailie, si
de cal, si de arme.
Grigorie Von, pana a purcede inteacOsta, Este, el t 'si au tramisti domna si
ton, casa lui In Tarigradti; si mergendil veste la Im Orrttie ca s'ati hainitti
Grigorie Voda i all Matti pre Turd la I-Toting, au si luatu pre dolma lt,1
Grigorie VodA cu tota casa si si averea, In saraiele imperatesd se'l turcesca.
Leii dupe isbanda cu norocil, s'ati sfatuitd se se pogdre cu stile lord, In
giostl se trecit peste Dunare In tern Turcesca. Chiamat'al pre Grigorie Voda
la sfatd, so sfatuesca, pre tine vord orandui so tramita iniiute de strajd cu
cata -va sama de Este, socotindd ca de scum este isbanda la (Mush'. Cum all
batutd 6stea Turcesca, la Hotinti, ava vorti infringe si pre totO puterea Tar-
cului, venindil In urma si Craiul lord. Grigorie Valli, fiindd In grip, pentru
casa lui ce era In mina Turcilord, cum s'ad clisu ,mai susu, silia se raOrgO
mai curandii la Oblucita, sesi tocmescO, lucrul de in Vezirul; all it asupra
sa de in Lesi ca eld va merge straja inainte cu 6stea sa, vi va purta de griP
pentru hrana ostir.
Mers'ail Grigorie Vodit si all trecutd Prutul pre la Zaluce; sl Inca panA a
trace Prutul '1-ail agiansil und rohmistru cu chili de la Hatmanii Levesci,
scriindu'i ca mei calea pre acolo ce pre rang& Patti' In giosii, cum ad sfatuitti
cu top. Era Grigorie 'i-ad datd respunsil, ca Old Mil -ad pututil au silitd de
all &tad slava Hatmanilord Lesesci, se; primes* era mai multd de atata nu
Vote, ce sOlti erte se mOrgh unde' va gOsi casa si copiil. i cu acesth rest'
puma s'ad Intorsd rohmistru. Era Grigorie Voda, au purcesd, venindt in grabs,
si trecendti Dunitrea prin Galati, at trimest1 de all datd seine' VeziraluT, ea
eld nu Wail InchinatO la Levi ; ce Petriceico Voda donmul Moldovil s'ail hai-
nitd. Era eld ad venial la mika impOratiei cu opal plecatti.
Vezirul (led au auclitil de venirea lui Grigorie Voda nu se incredea de
parere band z ce unul dupe altul omeni de al lui trimetea In intem_pinare t
lui Grigorie Voda se vie mai de sirgd. Sosindti Grigorie Vali in Oblucita rah
mersil la Vezirul, unde Mel 1 au veptd Vezirul` s'ali 'Wrath, fii Intreban-
www.dacoromanica.ro
 11

dug(' cum ail fostd povestea silucrurile lul Hushind Pasa, de ati repusd Os-
tea acolo la Hotind, era Grigorie Vodit afiandd cale -cuvintelord sale tnaintea
Vezirului, ad spusii cum ail sfatuitd ell pre Huslind Pasa se nu stea cu os-
tea in santuri, ce se &A la camp(' se flea resboid cu Lesii; ca ostea puter-
nicului imperatil la locd largil este cu nadejde de isbanda asupra nepriete-
tenulni. Eld sail mauiatd pre mine, si au, saritil se ma, more cu hange-
rul, i ne-ad facutil si pre not de amd taratil In santuri; si venindd &tea
Lekidscd, ne-ad cuprinsit din tote pdrtile, SI abia au scapattt Pasa peste Nistru,
cu cati all apucatil pe podi. trit en adusil capul la talpele 141ariel tale."
Si asa tocmitu'i-ad lucrul Grigo: ie Von, de In Vezirul.
Nat a veni Grigorie Voda la Vezirul, alt fostil tmbracatil pre Duca VodA
cu caftan de domnil. tOrei Muntenesei in locul lui Grigorie Voda, avendil veste
ca Grigorie Von, sail tnchinatil la Le0. Ce -Vezirul ddca all vOclutil pre Gri-
gorie Voda de pitrere bunit era numal seld imbrace cu caftan(' de domnie In
t.dra Muntendsca, si se tutored. pre Duca Vodit de pre Cale ; ce n'ati priimitd
Grigorie Vodit rugandu-se Vezirului se'lil lase se mergh a casa'si In T ar igradd
se se odihndscd din mila Impera iel, si se se curittescd de aceld nume de haind
eel wise. i tudata ail trainesti Vezirul de i-ad scosd damna cu tota casa lui,
cu lotti ce luase, din saraiurile Imperatesci ; si nu mersd si Grigorie Veda In
Tarigrad . Si dupd -acdsta n'att mai esitil Dome" Grigorie Voda, prilejindu-I
schimbarea vietei din lumen acesta. Era Petriceico Voda au remasd tnehinatil
la Lesi cu Grigorie Habiipscul Hatmanul i cu alti boieri mai de giosil ce
era de cas1 lui.
Sinayski Hatmanul atunce de la Hotinit cu o sama de oste Leesca s'ad
pogoritii In giosu, i ad mersti Oa_ in giosii de Husi, anume ca, i-a mai veni
oste din urma se trdca In tera Turcdsca. Era Petriceico Voda all mersil la
Sued* ca acolo it era Domna.
Dwell prin(lendd veste de venirea otii Lesesci, all oronduitil pe Caplan(' Pasa
cu oste Turedscit si unit Sultinu cu 20.000 de Mari. Lesii, deck' nit simtitii
de Mari, s'ad tutors(' neavendil oste, ce o ascepta se vie din urn* si Bind('
drna, n'ad mai asceptatil so'i eie cojOce de la Mari, ce s'ad Intorsii mai de
strgil pre Prutil inapol. Atunce si Petriceico Vodit s'ad redicatit din Suceva i
s'ad dusil in Ora Leescii cu Habasescul Hatmanul din boieri. Era in locul
lul Petriceico Voda au venitd Domnil terei Dimitrasco Cantacuzino, ce ati fosta
Capi- kihala lui Petriceico .Voda la Porta, xeldtd 7182, apucendu-se eld se strice
cetatile torei 51 nu tare Leii inteensele.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI.
Domnlea MINH', a lui Dimitralco Von Cantacuzino.

Acestti Dimitrasco Cantacuzino ad fostil Visternicti In Ora Munteasca la

Grigorie Voda, era pe urma au fostu Capi-kihale lui Petricelco Voda; si ne-
fiindd vre and Domnii mazild la Porta Inaper'atiei, '1-au imbracatd pre densul
cu caftan' de domnia terei in locul lui Petricelco Voda, fiindu ImpOrapa la
Oblucita, si i -au &lad poroncii se strice tote cetatile de aice din tea, se nu
le apuce Lesii cu osta. Asijdere au ronduitd cate-va mil de Mari se erneze
in Ora, din Nistru pana in Prutd, pentru se nu intre Ostea Lesesca s strice
tera. Statut-ad Dimitrasco Voda cu boierii, fiindd top acolo in Oblucita, se -a-
pere -Ora, so nu intre Tatarii sO erneze ; era VAirul ail cersutil zapisd de
la Dimitrasco Von, cum ca de ord face vr'o stricaciune Lesii in tent, elit se
dea mad. la Imperatie, ci se nu merga Tatarii se erneze in ter& Era Dimi-
trasco Voda ad cersutu zapisd la mana lul de la boierl, se is boierii asupra
capetelord sae acesta grija, cum Lesil in tent nu volt mai intra, psi elu va
face zapisii la mana Vezirulul, si asa vord tocmi lucral se nu intre Tataril in
tent. Era boierii si mai ales' Mironii Logofaul n'ati vrutti sO dee zapisd ca acela
la manile lul Dimitrasco Voda ; ce ad disd ca Ora este plint de omen, si de ord
erna Cate cincilese 'Mari inteund sate, nici se va cunosce pre urma lord strict-
dune, ca si in tdra Lesesca erneza Joimiril prin sate, si nici unit red nu petrecd
Omenii prin sate. Deci pre aceld sfatd nesocotitil au remasti de ail venitil Tata-
rii In tell; n'ad socotitd ca Joimiril in Ora Lesesca ce mananca gospodarul casel
manancl si el, i ail strinsore de mat maiii lord; Ora Tatarii suntil lupi apucatori,
prada, robescd, batil si caznescii pre Crectini, si pre cine'l pedepsesce Dumnecled
de cad' in mama lord. Intrat-ad Tatarii in sera ca lupii in turma de oi, cuprinsu-
ad pre top prin case din Nistra pant in Prutd, si pant in Jijia, nimarui nici
o mild. fiindil de biata tOra. Domnul era unit Greed stai' ; boierii numai
tined pentru sine grijiail; era pentru binele cell de obcte nimine nu cauta, ca
cum vra fi Ora fart de Domini, nimarui trebuindii. Ca cum vra fi seracit pri-
dna reutatil, se fie sfatuitd ei pre Led BO vie in tent ; nimarui aminte n'ad
fostii sO le dea scire. Ernat-au Tatarii pant in postul Mit mare ; nu'l putea
satura cu hrana de cat. Sacul de orclii Hit taia in dot unul cal' intro
i cad nu mai biruia manaLce, lit strangea de-ose'bi, si deca sfarcia or-
clul din gropa, facea pre omit de cumpera ordt de aceld remasu din traistele
cailoril; era deed, nu mai gasial orzu, sad bani, sad dobitocd, ild 'egad la gerd
pilti udad cu apt. Pre altii 11 bagel in produhd scoteat pre altd produhd. Yi
batead, II cazneati, dal ti land morn. Calcat-ad si au jecuitd tote, si pre
multi all si robitd, copii, fete pre furisd. Rdmas'aii bietii omen numal cu sue
www.dacoromanica.ro
 14

fletul, batuti, struncinati, catil uu se 'Ate nici ,cu scrisOrea, nici cu limba a
povesti caznele pi ucigaturile loll de Mari.
Dupe bataia Turcilord de la Hotinil all intratu o same. de Nemti In cetatea
Sucevei, si in cetatea Nemtului ; era Hotinul all remasid pustiu. Cetatea .Su-
cevei era pline, de avere, arginturi, haine, odore, bucate boieresci pi neguti-
toresci, si altora 6meni de tea, mistuite In vreme de bejenitd. Mers'ait 6stea
de Ora cu Buhusd Hatmanul, pi cu Caplaml Pasa cu oste Turcesca, de all
incungiurath cetatea Sucevei, pi In doi ani nu i-ail pututu scOte pre Nemti,
pan& n'ail sfarsitil bucatele. Era (MO, au fiiimanclitu ei s'ati inchinatu.
Era cei din cetatea NemtuluI n'ati zabovitu multu acolo in cetate, ce au
Ott, si all mersil pi aciea in cetatea Sucevii la cei-lalti Nemti, cu tabara le-
gate.; pre caril 'I all lovitA Buhusa Hatmanul cu Ostea sa la Podisora aprope
de Suceva, ci audit navala la tabara Nemtiloru, la locti largil, all ucisa calul
de sub Hatmanul, pi capita. Hatmanul Inteunt rh'zoril cu fata In susii,
asa all navalitit Nemtil numai WM. ia. Era Decusara *Haim' s'ati sloboclitft
asupra HatmAnului, i s'at. apucatil Hatmanul de coda caltdul lui Decusara,
si 'hi all departatii de la navala Nemtilorti ; si incalecandu pre altii can'. all
mai data naval& si all rupf0. tabara Nemtilord In doe., si all peritit cativa Nemti,
si pre multi all luatu vii i '1 all trimesit la Dimitrasco Voda, pentru care is-
band& in mare cinste era Hatmanul la Dimitrasco Voda, pi vestita nume a-
Yea la Turd. Era calf Nemti au remasit au intratil in cetatea Sucevil ; era
(led au sfarsitu bucatele din cetate, ei s'ati Inchinatil. De multe on esittA Nem-
tii din cetate pi dail resboit Moldovenilorti, cri infrangeau pane, In tergil; era
apol se imbarbata pedestrimea nostra Campu-lungenii, Hanganil ce era.0 cu sa-
nte, i cu topOre lung In coda, si luail pre Nemti duceati pane, la cetate,
si pre multi Nemti ii prindead vii, si pre alp In razboid omoriall, pi erasi se
impacal, c1 dad parole., i mergeail unii la altii pane, candii se time' de parole.,
pi erasi esiait la resboiti in a triea cli, a patra qi. Ere, data at sfarsitti hrana
el, Wall inchinatil si all esitil; unii ail venial. la Dimitrasco Voda, alp and dusit
in Ora lore slobocli. Deck at a itu Nemtii din cetate, all remasil totii de all
fostil in cetate lucruri boieresci pi negutitoresci, 101, sipete i mahle, si all in-
tratil unit Age. a Vezirului cu Panaitaki Userul, ci all descuiatil sacriile, si-
petele, pi all luatit multe arginturi pi odore ce alt gasitit ; si pre lange, Tuna
s'ail implutit pi Panaitaki de arginturi si de lucruri bune ; era cd ad mai re-
mast si le-au mutt' a cui au fostil, ce au gasitit neluatu ; Ora multi all re-
mash pagubasi de tail ce all avutti acolo in cetate. Era venindu Buhusil Hat-
manul de la Suceava in Iasi la Dimitrasco Vodit, facutuil-aA alaiti cu top sluji-
toril curtii, cu trombite, cu dobe, ca unui Hatmant vestitil de isbanda, slujindu
domniloril i teril pe atuncea. Acestil Dimitrasco Voda all scost hartil pre fe-
tele omenilord, care angarie pana atunce n'aii mai fostil In Ora nici la o dom-
nie; fiindil tera amestecata, 6menis stramutati de la locurile lord dupe, erna-
tul Tatarilorti, ca asasi de atunce as remasti Ora pustie din Pratt. pana in
Nistru pima astitc11, au data hartii pe fete si au stirnst bani la Visterie. In a-
nulu 7183 all fostil moil de ciuma, In 'Ora pe multe locuri, si mai mare in
01.0 In Ias1 din lung, lull Iunie 'Ana la Octomvrie;- multi omeni at intrit,it cu
www.dacoromanica.ro
 15

Aciori cu tote, i le-al remasl casele pustii. Domniea au OW dupe. moults-

tirea Galata cu boierii, i acolo eclendu sub corturi de grija omorului, era
Cap land Paa la Tutora Cu Este de petrecea haznale Imperatesci ce le ducea
la Camenita. Ace la all mazilitil pre Dimitraco Voda, viindu'i fermanit de ma-
zilie; i chiamindu'll au mersu de la Galata la Tutora, '1 all mazilitit qi nu
'1-al mai lasatit sit vie In Iai unde chimp/ nu avea. De la Tutora au trimest
de 'i al radicatl agarlicul i 'lit all dust' la Tarigradil. Acestit Dimitraco
Voda, pentru s6 intre In voia Turcilorl, fie In co c1i de postil manta carne cu
Turcil ce venial ospeti la densul, Si defaima legea cretinesca i posturile; i
nu numal 26 intre In voia Turcilorl fb,cea acesta, ce pentru al era cu uritit
a posti, precuml toil Grecil all ac4sta heres6, de octtrescit pre cel ce all toc-
mit/ i au aedati sfinte posturi s6 le tie Cretinii. Dice Domnul Christos :
Cine se lepAdl de mine Inaintea omenilorl, i e t m6 void lepiida de acela
Inaintea Tatitlui met celul din eerily Deci nine pentru cinste din lumea acestlf
tredtore s6 nu Indrasasca a clica legea i sfintele posturi ce suntl date de
sfintii Apostoli, i de sfintele a tot/ lumea sobore, i alesit Dimitracco VOA
fiindu omit bittrani i aprope de slaritl.*)

*). Mannacrisal public/ail de N. Bilcescu in Magasinul istoricii al Daciei, tom III. pag.
27, dupe cuvintele de mai me cu care se incheie Domniea lui Dimitrasco Voda Cantacu-
zino, are intercalate urmit6rele consiliuri gi consideratiuni morale pentru betrani:
Aici imva ;a pre Domni, si dmeniT eel mad, Cu calla Imbetrenesce de anl, cu atita mai
multi' de reutef se se lase.
Intru pravilele sett legile care ati date Lakedemonenilorti, at ['septa Licurgfi, cei betrini
trecende se se cinstescrt cu mare cinste de cei tineri; on unde ar vorovi cei betritei, acolo
se tace, cei tineri. De s'ar prileji den nenorocire, se remaie cel Milne la lipsa cea de pre
urmi, ee aiba, erani den chieltuela terei, si nu numal bran& to le-ar fi de train se li se
dea, ce si de descatiri ince, se le agiungi.
Intru apoftegmatele sele spune Plutarlth, cif Cato Cinsorinul, %Aide ciutare satelorii Ito-
motel, den'afara unel case, ail veclutti pre unit betrine suspininde gi versande multe la-
crimi den ochi, si intrebindu-1 Cato, ce feu i s'ar fi template de plange asa cu .mare, se
fie Oise betrinul: Dumnesleii to bucure Cato, Intru tote cele cu grije, carele la vreme de In-
tristecume 'rel-ai fostil mingiere. Ci mangierile carele le cunOece, asa sunte inimii, ca lecu-
rile trupului, carele fecendu-se de sire", senittate educe, era cele teriiii b615, adaogti. Lida
1mi Te111 menthe mele sgaredate ca cu cheptenile, picierele imflate, gura fare dinti, fate hu-
gede, barba afumati, capul cexunte, gi ci esci berbate Inteleptil, pentru ci al putute se me
intrebi, pentru ce asti plinge; der& tine se afle, inteaceste versti in care me aflu ell, mi.
care de n'aril plange pentru putine ce-ar avea, eri pentru indelungatul traiul lore, li s'ar
cidea se plingi, si se genii de pururea.
Ci tine este Ingreulate de ad, acela epte de bele muncite, de neprieteni Vetimatii, de pm-
teni date mtexel, de nenorocire asuprite, de uri si de seracie impresurate; care este acels,
ce poftesce viefi lungs, nu .socotescT a nice cu unit lucru mai mare certare, Dumneclee a-
supra picatelore nestre care le.amii ficutti,.nu pate late, de catti, dude no uitit in multi-
me qr in lungime de vile, care ne di noui, intru care chile me aflu eit omit befdtne, ci de
ae fi asa tenerii, si ash fi superate de vend' Veiled', nu mOrte lui, ci vieta, lunge. de la
Pumnecleii iagi eke, ca celul ce vietuesce multe, cu unite Rste it Asculta cele trecute,.

www.dacoromanica.ro
 CAP VII.
Domniea lui Antonie limb/
Wed ai muzilitti Cap land Pasa pre Dimitrasco Voclit la Tutora, ad venitd
domnd terei Antonie Rusetti, gra, Grecti Tarigradeanl Acesta era bund si mi-

i se sell Cato, ca sunti cu virsta de 76 de ani, si inteacesti mil pre tats -mien si pre
muma:mea, si pre q mOsi, si done matusi si duel unchi, astiderea 9 surori, 11 frati, si 3
muieri cu pravili luate, si 5 slujnice, care 'ml-ai fosti intru desfatare, si 14 feciori voinici
amu ingropatil, qi ce este mai tristi de acestea, doi prieteni amu astrucati, den caril unul
la Capita traia, altul aicea in Rome avea cash, a curoru Inert de cati a tote rudeniei mele
acelore de aprOpe al mei, mai amaril mi-ail fostii, ca nici o sciidere iu,lume mai grey nu
este, de catti a pierde pre cola pre carele de la inime, 11 iubesci, qi carele deplinti te iu-
besce.
era ca Dumnecleti cu atuta a se ludestula all socotite,_ ca i-ar fi cu viitamare, ca &Wes
pedepse au gramiditti asupra casei mole, qi &costa mai mare grimadi de dal allele au a-
daosti, ca si unit nepotii blestemate se fie mie, carele ar fi mostenitoril bunelore. mele, qSi
'pre mine singurti care se planet vieta mea cea nenorociti m'afi lisatii, qi aqa credintei tale
marturisesci Cato, qi pentru Dumnecleul eel nemuritorti te roe], do vreme ca si oritsene esci
cu indestulati bunitate, si a norodului Censorti, ca dintr'aceste done unit lucru semi areti ci
cell acestti nepotil se me asculte pre mine sell cite de =earl se'i el vieta, se fad nevo-
inti, cu nimicii mil mai amaril de cite se fill supusit genelore celore vii, carele avendi amu
76 de ani numai pertru se plinge pre eel morti al mei.
Cato anOindi jaloba betrinului dupe ce ail aflate ca all spud direptii, chemindii pre col
tenerii, asa i-ad 411g' : Kde al face tu fiule clujba ta, qi pre mine de durere qi pre tine singurti
den uriciune to -al redica; eri de vreme ce asa este- lucrul, cu rebdare on ce rout porunci
rei priimi, nemicii nu votil poronci lucru streinfi de la direptate, adeveratil tie Oct, ca ce-
lora tineri rei precum esti tu, mai mare rusine pentru greselele ficute, de cite pentru cer-
tarea insemnati, datori este se is durere ; qi asa poronci inteiti la iveli se fie batute cu
bete, cad in gunbie si In putere ai pre mosu-titt, apol departe de hotarele Romului porun-
cescii se fii isgonitil, de vreme ce esti teneri ret, pre urmi, de tete bunele cite al luatti se
flu sizable, 1e vreme ce nu asculti pre mosu-teti, a ciruiea parere asa de tare socoteli sate,
ass, pentru eel tineri, se nu indrisnesci a fi improtiva celorti betrini necinstesi neascul-
titori, cum qi ceea ce le vine mostenire de agiunsii, se in socotesci, ca li se cade a fi de
situ OW mai rel.
Filarinii scriindit in 6re care prieteni betranu, .dice cum -ca mai multi scrigrea vrednici
este de filosofti de cite de thwart ; ca ar fi scristi cu aceste cuvinte. i me mini qi me vatemi
prietene, ca vNendu-te de ani fngreuiatit, cu faptele tenerii, ca te areg, qi cinstea ta in scole
micsorindu-se, reit imi pare, si mai multi durere amu, cindti cugetecli ce ti se va prileji
cu vino -ti, care aretindti mintea ta, o pierdti eel betrtini, care deprindii a se tines, in tern
Grecesci, adeci top talharii, furil, giuratorii strimbe, ucigasil de Omeni, mai firi griji eras
elude alergail la eel crow*, se apacait de densii, ca cindti ar fi scipatil la altarul bisetice-
lore. Ah, cite, bun .tats, deplinire, intelepciune qi nevinovitie, betrinilore celoril vechi ar tre-
bui se fie, candi cinstindu-se cu Dumnecleii lorti la Romani, qi cei cirunti in Ora Grecesci
ca bisericele neatinsi se socoteali
Plink Fabatil, scriindd Slice: precum fu intrebate Ore care filosofti de Pint, Crainl Epiio
www.dacoromanica.ro
 17

lostivu ; decd au venittt in scaunul domniei, s'ati apuntil a zidi, si a lucra

Word, 'Mini a drui tern se afia, acel filosofd, care orad and fi mal bond pre *lentil? Se
fie clisti filosoful, ca ar fi Molerda mai bund orati pre pementd, care terguord al Abell are
100 case cu focuri, si zulmile Jul suntil de pietie negre zidite, era sfatul Intro densul totd
de omen! calunti, cu capetele albe, pie hinge acestea se fie adaosii Val Rome!, va! Car-
tagenei, vai Numantiei, val Atene!, vaT Egipetulu!, care cmci orae In tote,' lumen pementului
se socotescil a fi, era die socotindd chipil de vreme ce le pined lord mimic albe,
in divand sfetnicii tineri, nu li'i ruine. Forte bore ad grand filosoful, i socotescii ce. Immo
nu se va depeata de secotela men, ce. Romul cal anteid imperata Romului, ail alesil 100 de
betrani, pentru derma iepubiicei, ela cea-alta tmerime tot): la lucrul otirei i -at! pusil.
Dupe ce amd arUtatii ce cinste da in vecul cal vechid celorti betraui, ante, lucrul ca se
ne invetamil den care and a vietil, se se tie betrand pentru se se cinstesca de betrand, ca
asetietoni legdord precum ad *OW cinstea celord betrani, aa, den care (h i and acea
cinste s'artl fi inceputil, ad hotaritil
Multi din filosofil cei vechi, socotia, den anal eel de nacere a fie -cu!, pane, la morte 6
vdrste, ad aettattl Pruncia pane in 6 ani, copileala pane, la al 16-1e and, tineretile Omit
in 30 an!, statue barbiltescd One, in 55 de an!, betianetile pane, In 80 an!, i versta Imbe-
tallith pane, la morte. Si tia, den 55 ani inanate se_munia batranii, i amu scimil den cc
versta se'l tinemil dreptd betiani, 1 se'l cinstunti Eat 1 betrami trebue se scie spre ce
cinste- 1 bunatate suntd supui, ca cu dziepta, nu scornita cinste se se cinstescA. Ca de
vomit marturisi adeverul, de se void potrivi acele ce ad datone intre sine, mai mnitii spre
buniltate cei betrAni de dad spie shipa cei tineil suntti legati, nime nu se va veartma. Cad
den tote oronduelele, i den tote nemmile mai suss, anteid cei betrani i eel tineri spre
nevointa bunatatii suntu legati, ere, uumai celord betrani hiteacesta mai mare lima va fi, ed
mai de multe ori de gieece tmerul, den nescanta sett den neispitti. Ma de reece be-
tranul, den multimea reutatii Jul vine*).
Seneca in ore care carte (lice, se soil Lu3le, cum multd imi banuescil 1 me Jeluescii, nu
de pneteni sett de neprieteni, ci de mine singurd pentru pricma on acesta, ca me vises tu-
tu an! betrend i intru rentati tended me semis, asa cad luau puling and fi, ce amd a-
scuusil despie Dumnetlei, 1 de parte mai putinil cu care art fi fostii de folosd Omeniloril ;
1 aa (lice, cilia se lauda a fi betrand, e cinste de betiand poftesce, intru nati,ncare cu ma-
surd, intru imbracaminte cinste11, intru beutul triazii, intru vortiva adeveratti, intru sfaturi
igeleptti, intru dureri ce ars petrece rabclatoril, 1 de 1.6110411e edit ispitescd, prea curatil
a fili trebue. Adeveratii mare laude agonisesce see Seneca tlicendil aceste cuvinte era mai
mare vord agonisi betrami de'i vord indirepta lucrunle sele spre acelea. Ce, de 1-amu ve-
dea pe incsl streini de cele ce nu le se cade, i impotriv5, 1 impodobiti intru buntitati and
fi acesta, ca pa'rasindu-ne al ship lord, amd incepe a ne incluna lord.
Cu virsta amlord, trebue se fie 1 poitul hameloiti, de vreme ce alto feliuri de linbraca-
minte fetele, alta cele ma'ntate, 1 alta vaduvele porta, intr'acestii chips shed cd s'ard eddea
a fi imbracAmintea copuloril, alto, a celord tined, alta a celord betrani, carea mai cu cinste
acea betranesca se cade a fi. Ca einem): cani suntd emu cu capul caruntii, nu in liaine
scumpe, ce in fapte cinstei se-di socotesca cinstea sea, vredniclea sea.
Sett eil mints, set a grad pocul, ca acea nevonatit dqaata carea o facd cei betrani, ca se
merge neatezi, isteti, impodobiti, curati 1 gigati, nu pentru alta am, ce ca se 11 se pail ca
nu'sd betrani ce tineri**) Ce lucru este mai nevrednicti, de dts a prove pie betrani, in chi-
pul smochmelord den smochind catlendii de copte, eel mai de miratit de cats a piivi pre
cola ce se face eu versta tended, 1 el este betrand , aa dare. de mai multe on imi vine

Va s6 fie ft umosh st .8 fie fi b8trinfi aceste doh pofte no se tocmescii, de vei fi bgrtind, nu vet' fi frumosl.
Augustind 22.
). Asa este de mednich betrhnelea de nunth ea biuma de secerh. Plutailtd 8
Leatopisetele Tom. 3. 2
www.dacoromanica.ro
 18

la Dumnecleescele biserici, ca set ramae pomenire 0 mime bunt in Ora. All

direst' clopotnita la biserica, sfantulni Nicola[, i au 0ndilitii peste tote, i au
zugravitti pridvorul, i zidii Impregiurn au ziditti precum se vele; adus'ati i
ape pre Ole, pana, In zidul acestil biserici. Zidit'ae i Impregiurul monastirii
sfantulut Sava zidd de petit, ce n'ati apucatti Old dspravesca. Ere, In alt' doi-
lea, anti a domniei lui i-ail venitu poronca de ail mersil en este la cetatea Ceh-
rinul In tera Cazacesca ; era din Ora Muntenesca au merse Duca Voila Dom-
nul muntenescil cu este ; i Impreunandu-se cu Vezirul, cu estei, turcesca, si
batandil cetatea Cehrinul, au venial este moskicesca cu 'anti Cnezii anume
Ramadanovski, ci au batutil pre Turd de sub Cehrine, unde multi ,Turd s'ae,
innecatil In Tismete. La anul dupe acesta era au mersft cu o0I is Cehrine
i domniea acestorti terl ; ci pane, au venial ostea moskicesca ad dobanditii
Turcil Cehrinul cu vicleugii. licit se fie *Tutu In robie la Turd unu
feciore a Jul Ramadanovski Cnezil dinteunii podghiazil,' de mal nainte de
ce ail merse. Turcii la Cehrinti ; i 'Id au fostil turcitil. Era intelegendu slit
ce, este tats -sou Ramadanovski cu ostile moskicesci la Cehrine , au spusil
Turcilorti selti duce, i pre densul la Cehrine, ca (idea 'le va sci tata-set'
Fite snit rescumpere. Deci mergendil Turcii a doa Ora la Cehrinti, aft dust' pre
acestil fecionl a Jul Ramadanovski Cu den0i, i se, fie scrise la tata-see., Witt
Rip ca este i eld acolo, se silesca Wit scota din robie ; agiungendil i Duct cu
darurt la Ramadanovski, i dandu'i feciorul, au facutil me0eugii, i ad data
cetatea Cehrinul; Ii intrande Turcii In cetate ail talatil i all robite pre toti
cats erati In cetate, ysi au datti foci cetatii de au arse. pane, in pamentii, ca era
de lemnil i de pamentil. Ramadanovski s'ati facute a fugi cu ostea, 0 tempi-
nandu-se cu ostea moskicesca, ce'l venia agiutorti in Cehrinti, le-au spuse ca
au dobandite Turcil cetatea Cehrinului, i s'ati intorse In deertil. Era pre
urma Imper4tul Moskicescil Intelegendil de viclepgul lut Ramadanovski, 1-au
pusd la munca, i au topitif banil ce ati luatti de la Turd pentru cetatea Ce-
hrinul, i 'I-ad turned in gull se se sature de bani.
La Antonie Voila era Hatmand Gavrilil Costaki; era dee& ad mersil cu ostea
la Cehrinii, sciutil fiinda Buhue. Hatmanul de Vezirel pentru resboiul ce
nu fostil avutil cu Le0i, ducenda zahara In Camenita Halil Paca ci Buhu0i
cu slujitorit terei, facendti podul pests Nistru, venise Le0I de stall cu este
se nu lase se treca zaharaoa in Camenita, ci stands vitejesce au batutti pre
Le0; acelti Pala Intrebandii pe Antonie Voda unde este Buhud Hatmanul
tee, Antonie Von 'I-ae spusil cu s'aii bolnavite i n'ati pututil veni In este. Si
Indate, alt poroncita lul Antonio Voda se trimita la Buhu0i Hatmanul, macarti

In cugetil a I pofti reutatile in care se afla, se le lepede, nu de anii carii ii ail, se'i aper&).
Era eft pre Domni si pre eel marl, crirora den bung, vointa lui Dumnedeil sosescii la Writ-
nete 11 rogO, le aducu a,minte, ca mcI se se rusinede, nice so le pae reii cifesq Mild. Ca
se mrrturisimA atdeverul, acela nu va se se vede 'Metal carele la finer* intru desertarl
triesce.

. Eetr&nejilt lop Is poftssoli pant a nu veni, Ert dsci sosesell, toil cXrteing.
Augustinil,

www.dacoromanica.ro
 19

bolnavn cum ar fi numai Win aduca; si numal ce 'I-ati cantata a trimete Jul
Antonie Voda mat curandtt la BARU, de an mersii tacmal la Cehrinn. Ira
mergendu pre campi pustii cu cati-va slujitorI, an btu peste nisce Cazaci, ce
tineati sleahul Turcilorii, din nisce stinci de 'Ara, si nime nu'l putea dobandi,
fled, apucail de antra to stincele acele; era lovindu'I Buhusti cu tine era cu
densul din slujitort, pana a agiunge of la Auld, pre toti 'i -&t WW1 de gru-
mazn, si mergendit la adunare, 'f-an inchinatn la Pasa; pentru care slujba 's1
au facutii veste si nume bunt" de la Pasa, si an poroncitit lui Antonie Voda,
de 1-art pusii Hatmanii, si se nu scie alit schimba din Hatmanie. Mocarit ca
si Duca Voda domnul Muntenescil de acolo din 6ste era Indemnatorn pentru
cumnatu-set" Buhust. Hatmanul la Pasa, se trimita Win aduca Win pue Hat-
mann ; dera si harnicia lul flu arata la stapani, cum si atunce i s'ait prilejitu
a merge nu cu mama gold la adunare.
Pre atunce la Porta Imperapei Dimitrasco Cantacuzino ambla pentru domnia
terei se mazilesca pre Antonie Voda; era Serbann Cabtacuzino Logofetul din
Ora Muntenesca, pentru domniea terel Muntenesci se mazilesca pre Duca Voda.
Pre Serbann Logofetul '1-att fostil lasatil Duca Voda caimacamii In Bucuresci,
si Ispravnicii se gatesca curtile domnesci acolo In Bacuresci, Cana% au purcesii
Duca Voda cu ostea la Cehrinn; si dee& an gatitu curtile domnesci, elu n'an
asceptatu pre Duca Voda, fiindu'l de multii aminte de domnie, cum ar pute
se esa domnil ; an pribegitii, si avenda prieteni la Porta Impel-ape, au chiel-
tuitit si an esitit domnu In tera Muntenesca, schimbandil pre Duca Voda din
scaunul domniei Orel Muntenesci In domnia terel Moldovel. Deci Antonie Voda
intorcendu-se cu &tea de la Cehrinu au venitit pana la Soroca, si acolo viin-
du'i mazilia '1 -at luatii unit Agit Imperatesctt si 'I-an dust" In Tarigradii. Acolo
erail derma si feciorii la casa ltd. Duca Voda intorcendu-se de la Cehrinn au
merst in scaunul sell In Bucuresci, si acolo viindu'I schimbarea domniet, au
venitil cloning terel Moldovel in postul Craciunulul in anultt 7187 Decemvrie in 6.

CAP. VIII.
Domnia a treia a Ducal' Voda in anul 7188

Venit'ail Duca Vothi, domnii teret cu a treia domnie din Ora Muntenesca,
nice In Moldova; era pe Serbann Logofetul 1-an push Impetatia donmil tereI
Muntenesci. Si. au esitn top boierii Intru intempinarea Ducal Voda la Focsenl,
si venindu pe Siretn, pe la Romani', si aseclendu-se fn scaunti, anteiasi data
s'ad aretatii catre top cu blandete si cu mild, ca se uite reutatile ce fa" case
in domnia a doa. tra firea cea d'antein care avusese n'an schimbat'o, nici
au ascuns'o cu veunn mestestigii, sat" socotela; ce fail de zabava au inceputn
a face erasi ca si in ,iilele lui trecute, adeca a Ingreuna tern cu nesaturarea
ce avea, si a asupri pre boieri; cad fugendit tera de tirania lui, si puindit
pe boierl zlotasi, II facea de pratfall de la casele lore birul celorit fugip. Calif

www.dacoromanica.ro
 20

n'aveati se dea, II lega la pusce, 1P1 ungea cu miere ca so'i manance mustele,
si nu numai boierilorti facea acesta strambatate, ce si giupaneselorti lorti ase-
mine. i nu era nici o inchisOre pre la tote orasele, se nu fie plina de bdr-
bati, de muieri, carele la acele inchisori nasceail prunci, hrdniati, cresceati
mdrisori copii; si fart de Inchisore alta casa nu sciat. Acestii Duca Voda
scos'aii hartii grele in tell, cu carele ail pustiatti Ora, peste alte dart multe
nenumerate si necuferite. Atunce In domnia a treea, vrut'ail Duca Voda se
plat6sca slujba ce 'i -au facutti. Hancul, pre care mai susti '1-amii pomenitu
In domnia a doua, ca au trimesti de au adusti pe feciorul lai pe Donia,
de unde era traitorti, si 'f-ati taiatti capul In Tergul-Frumosti in curtele
cele domnesci, nefiindti vinovatil; ce ford judecata '1-au morn. Era la alti
treile anti a domniei acestii, chiemat'ad Imperatia pre Duca Voda la Tani-
gradtt, ca se struts IAN Imperatiei; ca cum clicti nu sarutase pola Impera-
tului pentru acesta domnie ; si acestii lucru II faceati. Turcii ca se is bola de
la densul, fiindu'i neprietinti Cara Mustafa Pasa Vezirul, si omit de firea
sa lacomti. Mers'ati dera Duca Voda la Imperatie, dupe poronca, si au
sarutatti pola Imperatulai; si Intr'acea vreme esit'ati feciorul Raduluf Vo-
da la divanti, si s'al't jeluitii pre Duca Voda, clicenda precum trdindti ta-
tii-seti, au fostii logoditti elf" cu fata Ducal' Voda, si pre arta, Duca Voda
n'ail vrutil sel dee fata; rugandu-se fad dreptate. Deci Vezirul ail
poroncitti Ducal Voda WI dee fata, dupd cum au logodit'o; si macard ca
au cheltuitti Duca Voda multi haul, ca se nu'si dee fata dupe densul,
neplacendu'l ginerele, fiindti lipsitti de minte, si nemica n'au ispravitti Duca
Voda, ce ail data fata dupe densul data au venitti in tera. Intr'acea
vreme mers'ad boierii Cazacesci la Imperatie, pant a nu purcede Duca Voda
din Tarigradti, si cereati se le dee loll Imperatiea Hatmanti, flinch el pe acele
vremi supusi Turcilorti. Deci Vezirul ail datti Ucraina cea mica Ducal Voda,
mai si anti tuiti afara de cele doh ce avea a terei Moldovii, care luandu tu-
iul, au facutti mare cheltuela si pentru acelti tuiti, si pentru ginere ; si ye-
nindii la Moldova, clicea cum ca, alt cheltuitti multi bani, si trebue is ia-
eto din tea. Pentru aceea putea ddri si mai multe, si nesuferite pe tea.
Era la anal dupe aceea, mers'ail Duca Voda la Ucraina, cu WO, casa lui, si
cu ginere-soti, si cu tog boierii soi, erasi cu giupanesele si cu copii lord ; si
asa au seclutti acolo ctiteva clile. Apoi as pusti acolo Hatmanti pe Cazaci pe
unit Ene Draghinici (mai prostti i neinvetatii, carele nu era harnicti de acea
slujba. Dupe aceea alt venitti Duca Voda erdsi la scaunul seti la Iasi. Dupe
ce au venitti Duca Voda la Iasi, Math, era au inceputti a sili pe boieri, si pe
tota tera, si a asupri cu dajdi ; si fugead Omenii la Ucraina peste Nistru, si
nici zlotasit nu puteati ell opresca; era Duca Voda facea pe zlotasi de panel
banii celorti fugrti, s,i cliceati omenii atunce ca Duca Voda avea &du so lase
Moldova, si se merga se se asecle la Ucraina; i acestti lucru era de creclutti,
ca Meuse i curti Duca \Todd, in Tacanduca peste Nistru, si in satul Pecera,
pe malul Buhului. i de multa silt i nevoie ce aveati boierii de la Duca Vo-
da, multi fugeati, srsi lase." mosiile, si mergeali unit in tera Muntenesca, altil in
Ora Lesesch", tine pe uncle putea.
www.dacoromanica.ro
 21

Era la alit cincile and a acestil domnii, fiindd Vezird Kara Mustafa Pas,a
radicatus'ail Imperatiea asupra Nemti lord cu resboid, se merga se ia, Beciul;
si ail poroncitti si domnilord acestord teri se, merga la oste. Si ati mersti Du-
ca Voda de aice, si Serband Voda din Ora Muntenesca ; si impreuna au In-
cungiuratti cetatea Beciul ba,tand'o Turcil 60 de cble ; si au adus'o h mare
strinsore de &tea turcesca si tataresca ce era acolo cu Murat Gherei Hanul, a-
venda nadejde snit dobandesca. Si de n'arti fi agiunsa osti din multe parti intea-
giutorti Nemtilorti, tote si 'It are fi dobanditti. Deci CUM au mersti Craiul Le-
sescd Sobietki acolo ail batutti pre Turd, si 'I-ad biruitti cu ostea ce aii ve-
nitu Inteagiutorti Imperatului Leopoldti. Era Turcil ad data. dosii, gonindu'l
Nemtil pang in Buda ; si de acolo era s'ati intorsa inapoi. Era Vezirul au
venal' in Beligradti, de unde si domnii 'si ati Matti voie se se In-torch' inapoi
In pile lora. Serbanti Voda ail mersti la Bucuresci ; era Duca Voda ati ye-
nitil pin tera Unguresca pana, la Brasova. Venit'ati veste Ducal Voda precum
se fi venita. in Iasi din tern Lesesca Petriceico Voda cu oste si cu cativa bo-
ieri, carii se aflati acolo pribegi de multe nevoi si asuprelele Ducal Von.; si
veninclu veste si mai adeverata de CAW cea d'anteiti, si este capti pe oste
Dimidinski; era Conetki Hatmanul Cazacilorti pre carele ilti pusese Craiul
Lesescii dada era se purceda inteagiutorul Nemtilord, scotadd pre Eni
Draghinici, si luanclit Ucraina, de in Duca Voda pe poronca Craiului, s'ad po-
goritti la Bugeagd cu oste Ciizacesca, si ati mersti si au pradatd Bugeagul.
Si cu. acelti Conetki au mersti si cativa Moldoveni, Indemniindu-se in dobandtt.
Era Racoti Craiul Ungurescti, acolo la Brasovii, sfatuia pe Duca Voda, se is
o sem& de oste Unguresca, si se vie in Moldova ca se pOta goni pre Levi, si
se se asecle in scaunul seti fOra de grija; si acestii dad fi dad unit si din
boierii sei, GavrilitA Vornicul, si Buhusti Hatmanul, si altii; on nevrendd se
Lea asa, se merga in tera Muntenesca, uncle era si dOmna-sa, pana s'ord a-
secla tulburarile In tera. Era Duca Voda, pentru scumpetea lui, ea ,se nu chel-
tuesca bani cu oste, n'ail primita sfatul lui Racoti, nici ad mersu in tern
Muntenesca cad Mirond Logofetula si Constantind Ciobanul Postelnicul ,
de alta parte ilu sfatuiati se vie Mai bine In oil, clicenda di de va merge in
tera, aces neprietini volt lasa tera s'ord. fugi. Atunce Gavrilita Vornicul
pada. ca Duca Voda n'ati primitti sfatul lui, ati asceptqa liana ail venitii
Duca Voda, de aft intratti in munti so vie In Moldova ; era el lasandu-se ad
luatu si pre MO boieri cu densul, si ad fugittl in tern Muntenesca de In Bra-
soya. Era ceilalti boieri, carii erati la Iasi caimacami: Nicolai Racovita vel Lo-
gofetil, si Todirasco Cantacuzino lily vel Visternictl, si altii, au fugita in Hangu
in munte, si de acolo ad trecuta pe potica in Ora Unguresca cu giupanesele
lord, si cu copiii lord; si fugenda si altii din mazili eine uncle ail pututd, nu-
mai se se mantuesca de Urania Ducal Voda. Deci primindti Duca Vodlt sfa-
tul acestord boieri, au venial in Moldova, trecendd muntele pe Oiturti, si
au pogoritti la Putna la satul Domnescii, si s'aii aseclatd acolo. i auclindd
ca, este la Tecuciu o parte de oste moldovinesca, cu capitanul lord HAM-
sescu, trimis'ail pre Buhustl Hatmanul, si '1-au lovitd, 'i-ati sparta, si cu
acesta anteia isbanda, lufindu'si nadejde Duca Voda, ati seclutii in satu fara
www.dacoromanica.ro
 22

de grija, in casele cele boieresci ; erd, boieril lui pin casele sAtenilort, trime-
tindli pin tinuturi ca sal aducA zahara, orcld, fdina de mincatil pentru omenl
si pentru cal. Era Petriceico Voda Wanda veste de Duca Voda unde se an,
si la ce stare, indata au trimest o said. de 6ste LesescA si CdzAcesca si Mol-
doveni cu capitanul Balentki, carele s'ail lacutt mai pe urma si Sardart, si cu
unt Leaht ce era capt pe ostea Lesescd i CdzAcescA; si mergendt asupra Ducal
Voda, s'at intimpinatt cu straja Ducal VodA, fimdit cdtiva Lipcani, si 'f-ad prinst
pre top la BlicAciuni. Apoi s'aii dust la Domnesci in Oua de Craciuntl, in vremea
ce ail seclutd Duca Voda la masa'. Atunce at yeclutt Duca VodA h ce sfatt '111-ad
adust boierii lui, celt sfa'tuise se vie in Ord fad. de oste Unguresca. tilted.
der/ Balenski s'at pornitit asupra caselort unde sedead boierii lul Duca Voda,
si 'I-au prat:lath de tote ate at avutii pe top'. Numal Hatmanul Buhust so-
cotindit mai dinainte cele ce 'Dote se se intemple, si pdclindu-se n'ad vrutt se
secIA la masa domnescd; ce fiindt gazda lui mai departe de catii a altort
boieri, &Mt vreme, 'si-at incdrcatit In sanie giupdnesa si copiii ; erd elt
sprijinindu-se at scapatt din 'Dana Lesilort cu tots casa lui. Era atunce pe
langd Buhust Dediul Sardarul, carele mai pe urma s'au fdcutit Spatarit mare
omit vitezt si detrebd ; si deed 'si -at scosit Buhust casa sa din nevoie, si at
dus-o la Focseni, indata s'at Intorst cu putintei Lipcani, si cu o sem& de O-
meni ai sei, ce s'at aflatit langd sine, si at data ndvald se intre In ograda
unde era Duca Todd, si n'ati pututd ca porta era incuiatd in launtru. i asa
In dol-tril ronduri, &add ndvald nimica n'at isprAvitt, eh at sositt si CAza-
ell si elt fugandit 'I-ad gonitiz pand la o padure, si acolo '1 -at lAsatit de all
goni, temdndu-se si ei se nu aibA acolo inteacea padure vr'o este supusA, se'l
smintescd. i s'at intorst inapol Cdzacii, si at Incungiuratti casa Ducal Voda,
si inteid Duca Vodd at inceputd resboiul asupra acelort neprietini, spriji-
nindu-se inteacea Ali, si a doa Ali erdsi at inceputt a se bate, IndemnAndt si
pe Seimeni a versa focul asupra Lesilort si a Cazacilort. Era eel ce stad a-
fard Cdzaci si Lesi, cliceat cAtre Seimenii Ducdi Vodd se nu dee din sdnet,e, ca
pe urma ii volt pune pe toti sub sable; siludr,dt fried. Seimenii, socotindit cea de
pe urma, slobocliad sinetile fard de glonturi. Veclendd Duca Vodd ea nu ispravesce
nimicA cu resboit, at ispititt se fad, pace; si at trimest la densil unil omit, clicendt
se'lit lase vitt, si se milt jacuescd, nici pe densul nici pe boierii lui, sad
pe omenii sel, care tocmela ad primitit el. Si atunce chiamat'at pe Balenski,
si at grAitt cu densul, si s'at incredintatt ; si a treea cii at deschisd par -
tile, si at intratt Cdzacii si Lesii la Duca Vodd, si '1-at luatt ; insd Candi
de tocmeld nu s'at tinutd, si '1-ad pradatiz, si 'I-ad luatd tote ce at avutd,
pan& si slicul din capt, si pe omenii sei 'I-at lasatt numal cu pelea, cumu'l
obiceiul Cdzacilort, caril nici data, nu se tint de cuventd. Si asa '1-at Matt
robt, si '1-at dust in Ora Lesescd,, si '1-ad Inchist la Lloyd, unde ad si mu-
ritt dupe und and, acolo la inchisore. Si at domnitil 5 and inteacestA domnie
a treea.
Era domnia Orel at dat-o imperatia erdsi lul Dimitrasco Cantacuzino cu a
doa domnie.

www.dacoromanica.ro
 CAP. IX.
Domniea a doa a lid Dimitrapo Voila Cantacuzino.

Dupe robiea Ducal Vodit, vemt'ati demand terei Dimitrasco Cantacuzino cu

a doa domnie ; era nimica /fail schimbatii firea sa ; i eriisi hicomie, si apu-
egad, si fttcea strlmbatati, cum 0 in domniea anteiti Meuse; care fapte a le
lui, nesuferindd boierii, sculatus'ati unil dintr'ensii, acted Gavrilitit Vornicul,
si Cantemirit Sardarul, carele au statute pe urma i domne, si altil cu dash,
pi au fugitil In fora Muntenesca la Serbanti Voda, si sciindti ca. Serbanti Voda
era neprietinti lul Dimitrasco Voda, Inca din boieriea lorlii, adeca calla au
fostil ei amendol boierii lui Grigorie Voda, domnindd in fora Muntenesca; si
cum ail mersti acolo se rugaii lul SerbanO Voda se Intro in mijloci s afle
unti chipu de cab eel mantuesch de Dimitrasco Veda. Deci Serbanti Voda pri-
mindu'i pre densii, unde au pututd la Porta si la Saraskerul la Babadai, ce
era atunce Suleimant Pasa, carele pe urma au caclutd i Vezirti, au amblatii
cu ce felti de mijlocti au pututd Improtiva lul Dimitrasco Voda, si au ispra-
vitt", ci imperatia au data voie terei se'si alega domnti pre tine ard vre; si
trimetindil la Saraskerul Suleimanti Pasa, stegti de domnie, i tuiurl ca se
face, domnu pre care '1-arA pofti Ora. Era Dimitrasco Voda luandti scire de
cele ce se lucrecla, trimis'ati i elu pe Ionasco Baru Vornicul, si pe Constan-
tine. Ciobanul Postelnicul, Si pe alti la Saraskerul mai susti pomenitd, ca
se stee cu boierii eel pribegi se se judece cu (16)3.0, ysi prin mijlocul daru-
riIord se'l tutored lucrul acesta, se nu ramae mazild. tra boieriY pe caril
i-ad trimesd old acolo, s'ad unite i ei cu ceIlalti boieri impreuna, fiindu-le
i lord unite faptele cele rele a lui Dimitrasca Voda; si asa cu totii au &esti
pe Constantinti Cantemird Clucerul i '1-au radicatti domnu, si au venitil
la Iasi, si s'ad aseclatd In scaunii. tra pe Dimitrasco Voda mazilitO, gi
'I-au dusti in Tarigradil, undo '0-afi. sfirsitti i vieta. Si ad domnitti lin and
i giumatate cu multa supdrare despre Lesi, fiindti invrajbitti cu toth.

www.dacoromanica.ro
 CAP X.
Domniea luT Constantino Cantemirti Voda.

Dupe Dimitrasco Voda la veleta 7192, statuVal domnii terei Moldavei Con-
stantint Cantemira Toda, carele era chiara pitmentent din parintii lui; si pen-
tru rands, si slujba, dada era slujitorii in ronda cu slujitoril, '1-ati suite si
la boierie ma' mare, la S'a'rdarie si Clucerie. Si cu miclilocirea lui Serbana
Voda at statute Domne, si din tineretile lui as aretatti vitejie, si vrednicie
in ceta slujitoresct. Asa si la domniea lui, as aratatil semne de bunt, kiver-
nisela; cad si Ora si boierii as kivernisitt intro Mint, stare, fiindit pace.
Pamentul nostru pe acea vreme avea nevoie despre stile lesesci, ce veniaa
din tera Lesesca, impreuna cu. Moldoveni, Joimiri si Ctzaci; praclau si jacuIat ce
puteaa apuca. Si nu numai aceste podghiazuri, ce si Craiul Lesesca hint So-
bietki at pogorita Insusi cu stile sale, pin Moldova 'Ana in gura Lapusnei;
si veclenda Cantemira Voda ca vine Craiul, pus'aii la Iasi pe Iamandi Vor,
nicul, si pe alt' boieri cu densul impreuna, sa fie caimacami to s pachisca
tergul; era Oa at purcesa catre Sireta, unde era una Sultana cu Tatar'.
Era Craiul as mersil pe Yrutil in giosa cu tabera; si acolo In gura Iapusnei,
pornitus'al Tataril asupra Lesilora, si as venitt pant in parcane, ce aveat Lesii
impregiura; si asa se apropiat catti Lesii de frica lora so inchisese in parcane.
i vaclenda Craiul ca nimica nu ispra'vesce, spaimantata de navala Tatarilorti,
legat'aa tabara si s'ail littoral inapoi, trecenda Prutul, si veninda la Iasi.
Era Tataril amblati pe de teal alts parte de Prate; seclut'aii Craiul In curtile
domnescl o iii, si apol as purcesii, si s'aii dust la tera lui; era de Mari
muti nevoie si robie as avuta Craiul, si scadere in ostea lui; caci luandu-se
in urma lora Tatarii dupe obiceiul lora, cat' rh.maneau din tabara pentru vre
o trebet II luau Tataril; si osebitil si terel Moldovel, multi stricaciune au facutii.
Era Craiul dupe ce s'ati dust. in tera Lesesca, n'aa trecuta multi vreme, si
s'ae intorsa era la Moldova cu oste pant, la Cotnart, pogorandu-se pe apa
Jijiel. Era Cantemird Voda gandinda ca va se merga Craiul eras' in giosii,
as trimesii agarlicul sea lti Tutova, era ela ,at Inersa la Tutara, si s'ae im-
preunata cu Sultanul, carele sedea acolo cu Tatarii, mceptanda pe Craiul
cu oscile lui; si acolo all venitit veste precum Craiul ae trecuta Siretul,
intorcendu-se inapol, si s'ail dust in Nemta, si '1-at. luata in thrift sea, i de
acolo s'at dust. la Suceva; era fiinda cetatea Sucevel stricath', pus'aa de 4ii
facuta Bantu la biserica armenesca, puinda intrensul o same de este se'' fie
de/, paza, si fiinda vremea acum despre erns, s'ae dust, Craiul la -Ora lui;
si de greutatea ernes multi Lesi au peritii, si 'si -ad lasata agarlicul lord,
carele, carutele, lefticele si puscele cele marl, si cu mare paguba s'aa intorsa
la leraloga ,cu Gail statuti. Si pe acea vreme at. luata Lesil cetatea Sorocilt
www.dacoromanica.ro
 25

puindu inteinsa Cazaci, caril sloboclindd podglitazuri, all pusteitd acea parte a
terei pdnd In Prutil. Era de la Suceva, ci din Campul-Lungd, ci din NOmtd,
venIati alte podghizuri, ysi prddati pang la Iaci; Si &data all venitti Crupenski ce
at fostil. Medelnicerd, fiindd eld capd pe o sema de Joimirl Moldoveni, i au
apucatti call lul Cantemirti Vodd, din ceaird. Rd, de la Iasi In susti era tera
pustie ; cum ci In ceea parte de Prutti; numai in L'apucna era putintel omenI.
Veclendti Cantemird Vodd ca tOra s'aii pusteitd despre partea Sorocel, scris'ati
la Imperatie, facendti scire pentru aces tilhari de la Soroca ce stricaciune fact
Orel; Inca ImpOratiea au poroncitti la Saraskerul ci la El-Agasi cu stile lord,
ci se margd, se isgonesca pe acei Wharf din Soroca. Deci Cantemirti Voda
s'ati dust la Orheiti, i s'ati impreunatd cu Paca, carele venia cu El-Agasi, si
at mersti in Soroca, ci at incungiurat -o, si all batut-o clece chle cu puccele
i n'ad pututti so o is ; ci neputendti ispravi s'ati 'Mont inapol cu putina per-
clare In omeni ce au fostd in metereze. ySi all venitii Cmtemird Vodd In sca-
und in IacT ; era Paca gi El-Agasi at mersd pe la locurile lord.
Domnit-ad Cantemird optd anT si at muritti in scaund ; si 'I-ad ingropatti
In biserica SfrtntuluI Nicolle In IacT ; era pe urma s'ad rOdicatti osele lui de
aice, si s'ati mutate in mtind.'stire in Putna, eel zidita de densul.
Acesa.' Domnd ad Wadi i pe doi boieri marl: pe Mirond Costinti vel Lo-
gofetti si pe Velicico Hatmand ; spund de Velicico ca ar fi state de multe
on improtitiva vorovei lui Cantemirti Vodd ad fostd clicendu cd, omul care nu
scie carte este und dobitocti, adeca unde nu scia carte Cantemird Voda, ysi
altele multe care nu se chdea se respuncld, fiindu-I stOpAnti.

CAP. XI.
Domniea lui Constantin Vodd feciorul Ducal Voda celul betronii
la anul 7201.

Dupe mortea lul Cantemirti Voda, venit-ad Domnd Wei MoldoveI Constan-
tint" Duca Vodd ; macarti ca Indata dupti mortea lul Cantemirti Voda, boieril
all socotitti de all alesd pe Dimitrie feciorul lui Cantemird Vodd, fiindti nice
in tell, si '1-ad redicatil Domnd, ci '1-ad dud in biserica dupe obiceiti, 1i i-au
cetitd molitfa. Era Constantinti Basarabti Voda Domnul Muntenescti, vrencld
ca WI fie ginere Constantind feciorul Ducal' Vodd, precum au ci fostti, all a-
giunsti h Porta cu bani, ci at facutti pe Constantine Duca Domnd Moldovei;
Ora Dimitrie Voda all remasii, fiindu neintdritd domniea lul de la Porta. Era
Constantind Duca Voclti, omIt invetatti ; era domniea ad luat-o cu multi chiel-
tuela, ci afarrt de acest e pentA sfatul eel red a unora celd sratuiad pe densul,
se nu crecla pe nime, pe acesti de tOtd, ae facutil o sem& de slujitorl Seimel
la Tarigradtit ea in clod, sute cu lefa ci i-au imbricate, ci all Ron multi chief
tuela cu dench, adica ea se se prizescd, cu puterea lord. Era t6ra era slabs din prd-
clile nepnetmilord, fiindti multi vreme nepace intre Nemtl si LeI cu Turcil, 0
www.dacoromanica.ro
 26

vrend self scota chieltuela ce Meuse la luatul domniel, i poroncile ImperatescI,

el antehl ad scosti vacaritul In Ora, cu care vacaritO mai multi as tulburatfi tera.
i neavendA sfetnici buni pe 'Ong sine, multe greeli si lucrurl fara tale, i fara
de oronduela facea, i nestatatoru la cuventd. Care lucru Intelegendd ImparaIiea
reaoa kiverniselti a lul, si slabaciunea, teriI, ttimis'att una Capegibaa ca se
cerce starea teril, i de chivernisela domnulut. Venindtt Capegibasa la Iasi au
eclutO cateva clile, si RA Imb latti Constantinu Voda, cu banl ca se'lu Intorca
pe voia sa, si nimica, n'au ispravitti. Elsa clicu unit ca cu scirea lul Nicolal Cos-
tint Hatmantt ce era cumnatd lul Constantinti Voda, au adusil este leesca,
pe care era capu Moisel Sardarul, i ail mersd la gazda CapegibaOf ca se'ld
iee; era elf' nedandu-se s'ad batutd cu denii si 'Id al omorltu pe loci ; era, pe
slugele lul le-ad luattt In robie. Asijderea ad prinsil atunce i pe Balgibaa
Hanulul ce s'att aflatu atunce, si carvasariea ad Jovial ; pre unit aft omoritti,
pre altil au pradatd, pre altil au robitA, si s'ad intorsd inapol, nestandu-le
nime Improtiva. Atunce Constantinti Von., veclenclO c'ati greitti la acesta lu-
cru, i nu 'Ate se se Indreprecle la Imperatie, scris'ad la socru-seit BasarabO
Voda, domnul Orel Muntenesci, cerendd snail de la densul ce va se facam ea-
rele '1-au sfatuitd, ca se trimita este Improtiva Leilorti, si se se nevolesca
WY sc6ta, i se'l isgonesca, ca sill tocmesca greela lul cu slujba acesta. Decf
trimis'att pre Antiohi Hatmanul, cu cats este all pututti se faca ; si 'anted au
mersd la NenatO i au arsil tirgul, i pe cap Lqi au aflatd i-ad resipitti, pe
altil i-au omoritO ; altil ad fugitit la cetate, i cetatea n'at pututO se o ia. Apoi
au mersti la monastirea Agapia, uncle emit cati-va Dragani de la gubernatul
din Cetatea Nemtului, i au luat'o, i i-ad robatii pe cap all remasii vii. Deci
auclindu Hatmanil Lepsci ca Constantinti Voda ad trimisti de at arse tergul
Nemtulul, pe care'ld stepanIatt LesiI, si cum ca pe Lesi i-au resipitt, ce craft
acolo, i cum ca au luatti mOnastirea Agapiel, trimis'ati si ei 6ste lesesca, ca-
rea era la margine, cu Zaharoski capitanul, i cu TurculetO, i cu Moldoveni,
carif slujiad In Ora Lesesca, si au venitu asupra Hatmanulul Antiohi, i '1-ad
aflatO aprope de Nemtd. tea luandit veste Hatmanul Antiohi s'ait gatitO pi eld
de resboid. Pornitu-s'ad Lesil cu mare simetie asupra Moldovenilortt ; der&
Dumnecled au Intorsii simetia lord intru slabaciune si resipa In Lest ; decf audit
resboid de ambe partite, au remasd isbanda la Moldoveni si i-ad titiatti ; si
fugendil Leif se scape la cetate, Moldovenif gonindu-I pe cap nu'l taiati if
prindeau vii. i agiungendd. pe Turculetti Rohmistrul aprope de cetate,
ranitl cu sulita i 'l -ad prinsii vii. Era pans a sosi la ConstantinO Voda An-
tiohi Hatmanul cu isbanda, i cu nadejde de tocmita gresela cea d'anteiO, au
agiunsd maziliea lui mai inainte de la Imperatie, cu urgie asupra lul, pentru
m6rtea Capegibaei. Diet ca de ard fi avutu vreme se Insciintecle la Porta
de isbanda ce Meuse Hatmanul Antiohi, si pe TurculetO snit fie trimisu la Ports
pete nu'l-ard fi mazilitd; era isbanda acesta that i-au agiutatO lul Constantinti Vo-
da, ca i-au daruit viata; cad dupe cum socoteau multi, in cumpana era viata lul.
Ce mazilindO pe Constantinit Von, , all data domnia lul Antiohl. Voda fe-
ciorul lul Cantemirii Voda. Domnit'ad. ConstantinO Voda doT anT si giumetate
inteacesta domnie.
www.dacoromanica.ro
 CAP. XII.
Domniea luT Antioh0 Voda feciorul luT Cantemiril Voda, la anul 7204.

Venit'ad Antiohd Cantemird Voda la scaunul domniei Moldovei, omit te-

nerd ca de 24 ani, silitord spre bunk kivernisela -Orel, si se nevoia ca se
se fad, asemene urmatord tatane-set, la dreptate si buna kivernisela pamen-
tului; numai tineretele lui nuld lasati ca so merga pe calea parintelui sett ; tact
mai multd Isi perdea vremea cu venatorea. Era Incasi avendd bunt sfetnici pe
Mug& sine, tad nu lipsia buna kivernisela in Ora ; si domnia Antiohd Veda
cu bunk linisce in scaunul 14 si cu blandete spre Ricuitorii terei. Era pod-
ghiazurile Lesilorti nu parasiati, sloboclindu-se pin Ora jecuindil. Pe de alta parte
avea suparare Ora de stile turcesci, care venial de bogate on cu Saraske-
rul, alte on cu Sultanul, cu Tatarii, de ducead zahare la Camenititi. Inteacesta
domnie numai odata ad scosti va.'caritul ; era apol au facutit legatura, ca se
nu mai fie vacaritd in tea, veclendti ca stricaciunea terel este din vacaritil ; si
multi ani s'ad tinutu legatura lui de nu s'ait luatd vacitritil.
Inteacesta vreme ad facutd pace Turcil cu Nemtii si cu Les% dandu si Ca-
menita Lesilord Inapoi, si Lesil Inca. as (lath. Turcilord ce luase subt stepa-
nirea lord, Suceva, Campu-Lungti, cetatea Nemtului, Soroca. i ad data Im-
perapea poronca lui Antiohd Voda se merga se deserte cetatea Camenitei de
tote ate se vord afla acolo a Turcilord, pusce si alte. Deci mergendii Antiohti
Voda cu omenii sei, si cu o semi de omeni oronduitl din Ora Muntenesca,
au desertat'o, si as dust.' tote acele la Tighine, si la cetatea Alba, si la Tillie ;
era, multi stricaciune s'ad facutd In tent "Ana a o deserta. Era erna tail In
acelasti and, Tatarii Bugegeni, Nohai s'ad rocositd asupra Hanului lord De-
vlet-Gherei Hand, nepriraindd se le fie Hand, si vread Mid mazilesca so pue
pe altul. Era Imperapea nevrendd se faca voia lord., poroncit'ad Hanului De-
vlet-Gherei si Saraskerului Iusufd Pasa de la Tighine, si Domnilord acestord
tell, se fact oste si se merga asupra Talarilorti, ca sel Rota din Bugegd.
Facut-ad Antiohd Voda ostea ce aii pututd, si al. mersti pant la Falcii ;
era Muff lovit-ad Smilul si la Reni, si satele de pin pregiurd, si ail ja-
cuitti, ri ad arsti, si ad facutd multa paguba in olaturile turcesci, dal. Oct'
ca de art fi fostii Inghiatata Dunitrea, and fi trecutd si la Dobrogea de art
fi pradatii. Era Hanul ad venitd din CrImd, si trecendu pe la Vozia cu multd,
oste, ca se vie la Bugegit, mai multi din ostea Crimului 'I-aft lasatu pe Ha-
nul i s'ad intorsd inapoi tin tCrimd ; si numai cu 4000 de oste ad sositti la
Berezina, unde s'ail intempinatu cu Nohaii, nail vread seal opresca se nu treck;
si veclendu Hanul ca nu ispravesce nimica s'at Intorsd inapoi la Crimu. Era
Nohaii ad mersd pe la casele lord fail vatamarea tail. Era Antiohd Voda au-
clindti ca s'ad intorsti Hanul inapoi, si Tatarii s'ad potolitd, s'ad intorsti si
www.dacoromanica.ro
 28

eau la scaunul ski ; si asceptandii mila si cinste de catra Imperatie pentru

slujba, ce s'au facutti in desertarea Camenitel, ca nu era putina slujba, In loci'
de mill 1-a5 macilite, si 1-ati dusu in Tarigradit. Era domniea at dat'o lui Con-
stantino Voda; si au domnitu Antiohit Voda 5 anl.

CAP XIII.
Domniea a doa a lei Constantinii Duca Voda, la anul 7209.

Venit'al erhsi Constantino Duca Yob', la scaunul erei Moldovei, luhndti

domniea cum si cea d'anteil cu miciilocul socru-sett lui Constanting Bashrabil
Vodh; si au donanitti dol ant si giurnatate. Era firea sea cea d'anteiti
schimbat'o, ce precum era ne statatorti anteiti asa si pe urma s'au aretatii ;
cad (led au venial la domnie, Indata au inceputil a resplati binele ce i -au fa-
cutd socru-sett, cu necunoscere de bine ; si In locti de multumita '1-au ames-.
tecatii in Porta cu multe cuvinte rele. De alth parte, supar'anda pe boierii te-
rei Moldovii, si pe OVA Ora, sculatu-s'au unit din boieri, anume Costaki Vor-
nicul si Lupul Bogdanii Hatmanii, si The Cantacuzino VisternicA, si Mihaiii
Racovita Spatarti, si alp' mulct, si au pribegitO unit In tern Muntenesca, altil
In Ora Ungur6sch ; si clicd ca acea pribegie a lorti se fie fostu cu scirea lul
BasarabO Voda, care inert' pe urma s'au aratatii, candO i -au primitti In ten:
lul cu bucurie, si cu dragoste. Si acesta lucru 'I -au fh'cutti Basarabti Voda,
cad Intelesese de amestecarea ce '1 -au amestecatil ginere-sed Constantinil
Duca Voda, cum s'au clisA mai susii. Inteiasi data Constantino Duca Voda
s'au temutd pentru pribegia boierilorti ; si nu scia ce se faca, veclendu
a Tal parasitii boierii top, si 'si-au perdutO si nadejdea despre socru-
sed. Agiuns'ad dera si el la Porta, si au trimisn pe Panaitaki Postelnicul si
au scosti fermanti ea se is boierii din tern Muntenesch, si aduch In Mol-
dova la Constantinti Voda, pe carii erg" capete. Era Basarabii VOA temendu-
se ca de va lua pe boieri de acolo II va omori Constantinti Voda, pe caril
era capete Intre densiT, n'ati vrutti se'l dee ce all miclilocitti si Basarabii Voda
la Porta, si au ispravitti fermanti ca se nu dee pe unii din boieri, ce nazuise
la densul, ce se I propesca; era pe ceilalti se'l dee. Era fermanul acela, Rasa-
rabu Voda nu '1 au aratatii, ce all scristi la Constantinit Voda clicendti, se tri-
mita boierii cu Mitropolitul lore, se vie la margine, si se faca giuramentil ca
nu volt avea boierii nicl o reutate despre Constantino Von,. Trimis'ail dent Cons-
tantino Voda, pe Mitropolitul Moldovei Kirti Misail, i pe Nicolai Donicl vel Vor-
nice, si pe MIA Costinti Hatmanti, ci pe Cuza Spatarul. Trimis'aO si Basarabil
Von, domnul Muntenescii, pe Episcopul de Buzeti, si pe Corne Vel Band, si pe Mi-
hail Spatarul, si all venial i s'au Impreunatil la Focseni; si facendii sfatti,ati ho-
taritl, si au giuratti toti boierii tests Moldovenesci, ca, nu vord aye nicl o reutate
despre Constantint. Voda, nici pentru vieta lorti, nici Intru avutiea lore. Si dupe ce
s'au IncredintatO cu giuramentil s'au Intorsti In dera; !lase legatura all fostii
www.dacoromanica.ro
 29

ca se vie toil boierii cei pribegi incoce In tern ; numal a doa Ali candu as
trecuta unit din boieril cei pribegi Inc Oce In tern, era altii ertsi din ceT pri-
begi ce erati mai capete: Vasile Costaki vel Vornica, si Bogdana Hatmana, si
Mahal Racovitt Spatara, carele ati caclutti mai pe urma si domna, si Ilie Can-
tacuzino Stolnicti, acestil au arttatu fermanul, carele scriea ca pe tine ard vre
Bd,strabh Vodh se popresct la sine, se fie volnicu a-'l popri. i asa cestl bo-
ieri mai susa pomenitf s'ati intorsti ertsi la Bastraba Voda, cu boieril cei
Muntenesci. Era decd as venitti din boierii cel pribegi o _soma dinteensiT, si
o shad, ati rdmasti, Constantino Duca Voda ati priceputa ca au ramast lucrul
ne-aseclatii, si ati &Ha pe boierii sei: pe Nicolal Donicl vel Logofeta, si pre
Ciocarlana vel Vornicti, si Ion Vlasto vel Postelnicti, si i-ail trimisti la Impo-
rditie, ca se fact jalobt asupra lul Bastraba Voda, pentru strimbatatea eel fa-
ce, si popresce pe boieril sei acolo la densul si n'ail ascultata de porolica Im-
peratesca, ce popresce pe boierii eel mai capete la sine. Constantino. Voda,
mIcarti ca pirise pe Basa'raba Vothi, dent wmict n'ail ispravita, ca avea omeni
ca acia la Pont, de purtad de grija., ca se nu Ott Constantino Duca Voda a
ispravi, se Ott lua pe boieri din mama lul Basarabti Vodd. i dupe silinta lul
Constantino Duca Vodt, ce ail puu ca se pita lua, pe boieri, n'aa ispravita
nimica, si i-ail venitti maziliea. Era decd. all venita Agt imperlitescti cu fer-
mana de mazilie, s'ati agiunsti Constantind Duca Val& cu Aga eel impert-
tesca se Mica cd, nu scrie In fermanti se fie mazild, ce 'Id chiama se strute
pOla Imperatului, cum au chiamatti si maT inainte pe Basaraba. Vodd, se strute
pola Imperatiei, si au mersu pant la Udriti, si strutanda pola Imperatului, s'aii
intorsa era Inapol la scaunul sett Era Constantino Duca Vodt, dupe ce au le-
gatti vorOva inteacesta chipti, cum mai susti scrie, dandu'i si multi banT, tri-
mi-s'ati sf ati chiamatu pe boieri) clicenda ca se le citesca lord fermana ; si
deed, au venitti i-ad inchisa in casa cea mica, si ere' lordaki Ruseta Vornicul
si Manolaki Postelnicul, si Lupul Costaki Vornicul, si Savind vel Spatara. Died
ca acestil lucru au facuta Duca Vodd, ca so sparie pe cealaltd, boierime de InchisO-
rea acestora, si se fug& tine unde a pate so nu ramie nicl unul seld supere la
Porta. Dent ati gresitti, cad decd. ati auclitti ceilalti boieri et ati luatti pe eel mai
capete din boien de I-ati inchisti Constantin Duca Vodt, s'ati sculatti sf s'ati
dusti la cei-alt,i boieri, caul erati pnbegi in tera Muntenesct, si s'ad dusil cu
totii la Tarigradd haprotiva lul Constantin Vodt. Erdi, Constantin Duca Voda
pe boierii ce'i inchisese, 'i-ati luatti cu sine; si pant a nu agiunge la Udria
Constantin Vodd, ad sloboclitti pe boieril ce'i aducea cu densul, caril boieri
inpreunandu-se cu eel ce veniaa din Ora Muntenesca, si cu eel ce emit la Porta
trimisi de Constantin Duca Voda. Era pe Constantin Duca Vodt cum all so-
situ la Tarigrada, indatt 'had surgunitti Imperatiea la unti ()rasa ce se chiama
Cavala; era boierii au remasu Ua unti satti lfingd, Udria ce se chianat Arnaut-
Kioi. Deci decd s'ati string" toti boierii la aceld sate ca se se sfttuesca pen-
tru trebile lord, inteacesta vreme s'ati templata si zurbale in Tarigrada, care
all scost pe Sultana Mustafa din scaunul Imperatiei, si au redicata pe frate-seu.
Sultana Ahmet; si seenda Imperatul cu corturl alai% din Udriti la fontana ce
se chiama Solac-cesme, Ord, boierii mergeaa adese la Vezirul ca se cee se le dee
www.dacoromanica.ro
 30

Domnd, si mal multd mergead ca se'l veda ImpOratul. Si vedendu'l cu glOtrt, pu-
s'ad Imperatul de 'I-ad intrebatt tine suntti aces omeni ; Ord ei aii respunsd ca
suntd boierii Moldovel si n'ati Domnd, ca, pre domnul ce au avutti '1-ati mazi-
HUI, si poftescti so le dee Imperatiea Domnd. Deci ImpOratul poroncit'ad lord prin
Vezirul ca WO alega pre unul care arti vrea el se'lit faca Domnd. Deci bo-
ieril ad alesd cu totif pe Mihai Racovita. vel Spatard, si 'had imbracatti cu
caftand de domnie. Era atunce mergendti Imperatiea In Tarigradti, all mersd
si boierii impreung. cu Domnul lord in Tarigradil, si '1-ad data si cuca dupe
obiceid; si de acolo ispravindu'si trebile sale, si gatindu-se, ail 'venitit Domnd
in scaunul tOrei Moldova

CAP. XIV.
Domniea Anteiii a lul Mihai Racovita Voda.
Venit'ad Domnti torei Mihai Racovita Voda, la anul 7212 ; si luandd dom-
niea inteacestil chipti, Canteiasti data s'ati aretatti cu fire blanda catra top,
si far& 'lid o mandrie, si se gati si purcesa, cu boierie multa, si Ora, top
voiosi, multemindti lul Dumnedeti, ca, s'ati mentuitd de Duca Voda. Era aice
in tern lied all sositti veste ca s'ad ispravitti lucrul pe voia boierilord si a
Wei, fosead mare bucurie tuturord, si s'ati strinsu tots boierimea; si top ce
fusese pribegi prin Ora Unguresca si Lesesca, all venitil la locmile lord, ca
all scrisu si Mihai Voda carp aice In tell, ca se vie top ford de aid o grija.
Si strAngendu-se tots din tote partile s'ad gatitti, si as esitti inaintea domniel
multime de boieri, si alte dpitenii de sera; si all Intratti Mihai Voda, in Iasi,
in anul 7213 si s'ail asedatd In scaunti.
Era pe acea vreme Mitropolitti Kir Misail forte omit cu cumpatil, si cu Idea
lul Dumnedeti; deci asedandu-se in scaunul domniel, ad alesd din boieri pe
caril '1-au socotitti si '1-ad boieritti dup6 obiceid; dera si caril din boieri n'ad
incaputti la boierie pe top if avea la cinste, si avea trecere; si din boieri
nimene nu era in prepusti, sad in vr'o grija, ce era pace si linisce intre tots.
Cum dice era o turma si and pastorti ; si domnia Ora cu cumpatd bunt, si
la judecata forte cu dreptate, si nimarui nu'l era poprita, usa; ce care cu ce
treba, sad nevoe ar fi avutti, nu numal boieri, ce si din cei prosti, prea lesne
antra de'si ispravia lucrurile lord ; tuturorti le dicea pre name, si judecata o
cerca forte cu amaruntul, si prea incetti, cu ingaduelA, de'si putead spune sa-
raciI jalbele lore; si era tuturord cu fat& vesela. Ca blandetele domnilord pa.-
trundd inimile omenilorti si a norodulul. Fost'ad inteacesta and belsugu in
tote, si se impluse tera de Omeni, cad In rara, silisce nu erati Omeni, si era
p ace In tote tOrile. Numai asuprelile Turcilord nu lipsiad de pre tea cu biru
rile lord, si cu alte suparad pe Crestini. Tocmit'ad Mihai Von, si biserica car-
tel domnescl de pe porta, carea 'anted era facuta de Stefan Tomsa Voda,
strimtii si mica; cad nici boieril cei cu boierie nu inclpeati se seta la rondul

www.dacoromanica.ro
 31

lord. Del% Mihal Voclft all mtrit'o, si as desfatat'o precum se vede. Era si unit
turnd maY Inainte in chipti de clopotnitt, 5i subt turnd era Visterie; si subt Visterie
temnita intro care Inchidea talharii, ucigasii, forte lucru grozavit a privi cineva sub
biserica, adeca sub casa lul Dumnecleft: temnita thlharilorti. Dent si turnul acela a
bisericei, nu era pentru treba bisericei ce erasi era semnul mortii ; et carele din
boierl se afia In niscal fapte rele, cu rocositurl asupra domniel, snit prindea,
Intr'acel turnti 11 Inchidea. Puteruil lice et se asemtna cu Edicula ce este la
Tarigradii; si cum acel ce incapt ht Turd' de'I inchidt la Edicula nu maY all
nadejde de vieta, asa si aice in teed la not era aceld turnt a bisericel curtel
domnesci. i me mind de- acesta cum n'ati socotitti acel mai dinainte domni
ce all fostd maY indelungatI In domnie, a privi unit lucru grozavii ca acesta
si putemtl ;lice, si lui Dumnecled neplacutt. Deci Mihal Voda intr'acel ant ce
at venitil domnft, s'au apucatd, si at resipitti turnul, si Visteria, si at astu-
patil temnita, si all matitti biserica de at cuprinst tote locul acela, CAM alta
maY mare si maY desfatata nu este in orasti. Facut'at si alit bisericti In Iasi
la vama Mgt casele parintilort lui, a lul Racovita, si at sfintlto Intru cinstea
si pomenirea 1nvierii dreptului Lazart. Tocmit'ati si Anna dOmna lul Mihai
Vodt, alta biserict ce este pe ulita mare, *) uude at fostd anteitt Mitropolia,
care si acuma se numesce Mitropolia vechit, au tocmito si at acoperito, si i-at
facutt catapitesm5, si tote ce all trebuitd, si au aseclatit preoti pentru vecinica
pomenire a lore, ca era de atata, vreme pustie ; Inct se Linea crasma subt bi_
serich, si facendu-se locast de belie, si de curvArie ; ce tote aceste le-ad stri-
catd Domna, si all remasii biserica ea in cinstea sa ca unit lucru ifintitd a lui
Dumneclet, dupe cum graesce singurti Hribtostit la Evangelie catra Farisei ;
Casa mea, casa rugei se va chiema, Ora voi o faceti pescerea talharilord.
Deci asa s'ait mAntuitt si Mitropolia vechit de tote relele ; ca fart scnsOrea
'Astra lift aratt pre aceste domnd lucrurile lul cele bune.
Era pre atunce pre acea vreme domnt In Ora Muntenesca. Constantint Bran-
covanul, forte omit bunt, si vestitd de bogatt, si era tera Muntenesca plina,
de omeni si de Ott belsugul, si traiad omenii usorti, Cad nime nu se jaluia
de nemica. Avea pace bunt Mille Voda cu domnul Muntenescii, si deapururea se
cerca cu sold ce ventati de acolo, si de aice mergead acolo, si cu scrisori dea-
pururea, ca ysi ruda isl craft amandoi, alt doile very din Cantacuzinesci. Numal
pre binele cell de obsee, deapururea ill restOrna nevointile cele pre ascunst si
mai alest la Turd.; ca ce volt so ispravesca pravilele unde domnesce lacomia
banilorft? Turcul dupe obiceiul lul cel nestatatoru, all luatd banl de la Antioht
Vodt, fiindd domnd mazilt la Porta, si 1-aa datd domniea, mazilindti pre Mi-
hal Voclii. Niel unit lucru nu este maY de stingerea terilort, de eau adesea
schimbare a dommlort dintru densele. Venindt dent maziliea lul Mihai Von.,
's1-ad strinst tat ce au avutii si s'ail dust in Tarigradu; era bucatele ce a-
vea le-ad trecutt In Ora Mmienesca, avendu-se bine cu domnul Muntei.escd,

4-) All fostii; deru la veleta 7268 s'au resipituse, de vreme ca preosfintia sea pitrintele
Kirio Kirti Iacovti proin Mitropolitul Moldavia, all Inceputfi a zidi monastirea Mitropoliei ip
local ei mai la vale, i pentru aceea aft rasipito. Adaosil de and Anonimu.

www.dacoromanica.ro
 32

cum s'aii clisu mai susO, cu Constantino Voda Brancovanul. Intr'acea vreme
se templase de ail venitti sold din tera Muntenesca, la Mihai Voda, Toma Can-
tacuzino vel Spatard de la Constantind Voila Brancovanul domnul Muntenesch ;
si apucendulti aice vestea maziliel lui Mihal Voda, ad fugitit de data la munti
la Hangu; cad pintre mazilie, de multe on se fact' zorbale de cei prostl; ce
pe urma esindil ad mersti cu pace in tera sa.
Intr'acea vreme boieril caril nu emit de casa lui Antiohil Von, ve;lendil ma-
ziliea lot Mihal Voda sosita asa fora vesta; si fora de nici o pricina, remase
in mare grije, macarri ca si Antiohil Voda, in domniea d'anteiti tuturorti ad fostil
bunts ; nime mct o nevoie sad urgic de la dOnsul n'ag avutti; numai fiindu-le
bung tuturord Mihal Voda ca unti doinnu de tali, ce seld alesese el domnti de
in Porta, cum s'ati pomenitil mai susti, pre top ii avea in sciinta din boieriea
sea. Pe urma donmindil numai unti anti si giumatate, cu mare intristare, era
tuturoril, ne sciindd ce'l va mai impresura; nici unit lucru mai alesii nu cu-
geta firea de catti prietesugul, nici agiutord mai mare improtiva norocului, de
dad tocmala cea build; isr nimica nu este mai cuviosti, de catd a avea in ce
roclema suporarea. Ins6 de si erail intristati boierii, cum s'aii disti mai susili
dera, nime Watt dositg, .ce top' aril asceptatil, luandu'i cu bine Bogdand Hat-
manul, si sciindil si pre Antiohni Vodit erau domnd de tern, top '1 -at ascep-
tatti papa ati venitti in scaunul terit. Numai Panaiotaki Postelnicul, au pribe-
gild, sciindu-se gresitil lui Antion Voila, din dommea d'anteia, pentru ce '1 at
fostil 'Arita la Porta; candd s'ad mazilitil Antiohu Voda, si luase domniea
Constantind Duca Voda. La a doa domnie apol sl-at fiicutil pace si Pawdo-
taki Postelnicul.

CAP. XV.
Domniea a doa a lui Antiohn Vodd,

In anul 7214 Fevruarie 15 ad luatil domniea Antiohit Voda. Pre acele vremi
era pace aseclata lute Imperati, si tera nostra, cu belsugil in WA roda; numai
In Ora Lesesca erail multe zarve si imperecheri pentru Craiul lord Sasul Av-
gustil, carele vrendil se strice volniciea Lesilord melt" primiati Lesii se le mai
fie Craiu. Pentru Aceea Lesif au trash. pre Craiul Sveclescii ostile lui inteagiu-
tort so scold pre Sash. din Craie si din tera lord, si se'si redice el Crairi pre
cine'si volt alege. Sasul avea intru agiutorti pe Moskalit, ca si Lesii fiindu ro-
cositl asupra Craiului cum s'&i Iiso, erati imperechieti unit tineati cu Svedul,
altii cu Moskalul, si se Meuse multe osti in tera Lesesca, si veclt si Moskali.
Deci vecliI cu singurti Cram! lorti au gonitti pre Sasul, pre Craiul Lesescii
din tera Lesesca, si au mersti Sveclul cu osti pana in tern lui Avgustti Sasu
In Sacsonia, si multi avutie au luatu. Era intorcendu-se vedul din Sacsonia
erasi in tern Lesesca, multe batalii au avutd cu Moskalii, luandtt Moskahlori;
multe cetatI marl si vestite cu mita, avere. Ce pentru se nu imultimii povestea.

www.dacoromanica.ro
 33

aice, se va Berle la rondul see la a doa domnie a lul MihaT Voda. Aice An-
tiohil Valk domninda cu pace, era bung terei pi boerimel, si la judete direpta ;
numal era neingaduitorti pi restite graia de multe on la divanuri, si busduga-
nul apuca se dee in eel pre carii se mania, si era en grozi tuturora ; numal
indata orris se Intorcea.
Vointa domnulul iscalitura este, si acesta vecinica. Domnul precum la tote
este cinstesa, asa la cuvente ca mai cinstesti se fie, nu numal Cara. boieri, ce
catra top; cata rime nici dintre boieri nici din eel mai prostr se nu'la pota
insenana in vr'o reutate. a nu se cade de acolo se se nasca strambatati, de
unde se name giudecb.'tile.
Domnul intr'una chipti se orate dreptatea, cum celul ce este pururea lungs
sine, asa celul ce vine din Ora de departe ; ca mai bine este WO imparts
Domnul tots avutia sa Ispravnicilorti sei, de call giudecata sa se o fagadu-
esca lora.
Domnul pururea se fie iubitore adeverului, si se se feresca la vorove, se nu
fie desiratil; ca domnul la cuventa nestatatora, si la fagaduinta pentru slujbe cu
credinta indoita, asa prietenil ii volt uri prld vora parasi, cum neprietenil ilu voru
batjocori. La petrecanii blanda si in min, pentru slujba se fie sirguitorti. Domnu-
lui precum nu i se cade a grai lucruri *re, asa spre ascultarea celora usore
se nu fie writ.
Nu Intealta chipa ce ca pre ciurna, depregiura sine giambasii Si inbunatoriT
se'l isgonesca; eh' unit ca acel cu reutatea vietri lore, orasul yore turbura, pi
cu imbunaturile Bele vestea si numele Domnulul volt astupa. De aceste nima-
rul cu banata se nu fie, ca pentru invetatura gi aducerea aminte s'ati scrisa nice.
Antiohti Voda Intru acesta a doa domnie aft zidite monastirea Mira pre Mil -
cove in munte, carea anteitt era de lemna durata de tats -see Cantemira Vo-
da, pit puse nume Mira; era elu o ati zidita de Petra, forte frumosa, 1i cu zida
Inalta Impregiurti.
In clilele acestul domnti, fiinati pace intre Imperati, cum s'ae clisa, era si O-
rel Indemana ; pre lesne 10 platea nevoile ce eseati, si era linisce intre tote.
Nime din boieri sae din alte capete nu eraa nidT inteuna prepusti despre
domnii, ea era spre toil cu bine, si de multe on pe la boieri merges de man-
ca bucate. 1. umai pre Iordaki Rusetti Vprnicul Intr'unti rondo 1-ati inchisa,
pentru unit prepusti ce avea, pi era 1-ati sloboclita pi '1-at boierita cu Von-
niciea cea mare de tera de giosa.
Era la alti treile anti a domniel stile, viindu'i poronca Imperatesca se merga,
la cetatea Tighine pentru lucrul cetatei unde era Saraskerti Iosufa Pasa, omit
vestita la Imperatiea Turcilort ; pi ad purcesti de dupe Pascl Antiohti Voda la
Tighine, pi impreunandu-se cu Pasa s'aa apucata de lucru cu mare nevointa,
pi sirguela. acolo iT veni maziliea gi 1111 Antiohil Von,. Cauta cu ce mils
platesca turcii celora ce le slujesca, precum pi lul Antioha Voda. Ele all mersti
la lucrul cetatei cu atata nevointa, crae i singuru elti cu manele stile sapa cu
harletul la santul cetatei, si boierii lul tots alaturea cu densul, pi suia luta,
deasupra, pentru se indemne ceI mai mid a lucra cu nevointa. Era acolo $i
Imbrihorul Imperatului venitti se, vecla cum se lucreza. Fost'ail omenT de lu-
Lestopisetele Tom. 3. www.dacoromanica.ro 3
 84

cru ei de la domnul Muntenescd, ei TAtari multi acolo la aceld lucru tog *A-
panda la eanturile cetatei; uncle intemeindd cetatea s'ad mutate sl paealicul
acolo, ca pana atuncea era la Baba peste Dunarea. Red semnd de bietul pa-
mentd al nostru ; aproVindu-se Turcul s'ar'i imultitd nevoile, pusteirea terei,
fiindd aprOpe unit Saraskerd ca acela. Ce se lucra in tern, tote lua aminte ;
Inca ei cats suet de kW eeia din tern Inca scia pre tote anul; si cu mare cbiel-
tuela statu pre neputenduld geui cu catu II da; ei area ad remasd rand ne-
vindecati In spatele bietei teri cetatea Tighine.
Deci ei pre Antiohd Voda do acolo ad venitu de '1-ad luatd mazild and Aga
Imperatescil; ei ail trimisd la Iaei de 'ef-ad Matt si donana ei ad mersti in Ta-
rigradd, si aft venitd domnd Mihai Von. cu a doa domnie in locul lui An-
tiohh Voda.
Omenil lui Mihaid Voda din Tarigradu atunci viindu de olacii In Iaei, prin-
s'ad pre o seine de boieri anume: pre Me Cantacuzino ce ad fosta Visternicti
mare la Antiohd Vode, ei pre Panaiotaki Postelnicul, Greed de nemul 1ui, omit
forte vestitd la Porta Turcesca, candd era trimisil cu trebile terei, ei pre Va-
Bile Ciaurul, cumnatd lui Antiohd Voda, inchiclendu'l la Seimeni se stee la
paza pana va veni Mihai` Voda In scaunft. Inse pre The Cantacuzino cu mare
grozi din somnd '1-ad luatd desbracatd cu Bulucti-bael si cu Seimeni, i cu o
slugs a MI Iordaki Rusetd Vornicul anume Timued, ei aea desbracatil '1-ad
dusd la casa lui Iordaki Vornicul, tiinduld acolo cu Seimeni de paza pre la
porti.
Vecli aice tirania l Se temea Iordaki Vornicul cald vord scapa Omenii lui
Mihai Voda cu Seimeni, ce ad trimist ei pre credinciosul set. pre Timued de
'1-ad prinst. Acosta, multamita au ardtatd Iordaki Vornicul catra Ilie Cantacu-
zino, carele in Ililele lui Constantind Duca Voda, dud luase a doa domnie,
princlendd pre Iordaki Vornicul, '1-au scud The Cantacuzino pre subt cum -
petd imbrecandu'lti In haine prate, Ifirati trimisd In satul sod In. munte la
Hangu ascunsti ca se nuld cunOsca nime, ei de acolo '1-aii trecutd in tera Le-
eesce, cu 6menii sot petrecatori, cautanduld de o primejdie ca aceea ce i se
gatise; era el cu acesta multamita s'ad aratatd spre facerea de binele lui. Deci
ei Ilie all eeclutd la paza pana a,u venitd din Lora Muntenesca fratele lui Mi-
hai Voda, pi '1 -alt sloboclitd. Sloboclit'ad ei pre Ciaurul; era, pre Panaiotaki '1-ati
tinutd, pane, '1-aii si omoritii In inchisOre la Seimeni.
Aice nu putemt trece cu tticerea de lucrurile Ore Unguresci ce s'aii pri-
lejit4 Intro aceste vremi. Dupe multe resboe ce avea Turcul cu Nemtul, Inca
de dad ad mersd Turcul cu oetile sele ei a acestord teri fine, subt ceta-
tea Beciului In anul 7191, precum aflame scrisii, ei dupe cum spund ei ace
ce ad fostd cu Duca Voda atuncea la Becid i cu erband Voda Cantacuzino
domnul Muntenescil cu Vezirul Turcescti, Cara Mustafa Pap, cu multime de
WI pan& subt cetatea Beciului, arclendd i robindd Ora Nemtesca dupe o-
biceiul lord celd paganescd. In cetatea Beciului era pre putina Oste Nemtesca,
neavendd grija de venirea Turcului pana acolo la scaunul Imperatiei Nemtu-
lui ; Ostea Nemtesce, din cats au fostd In cetate In Becid, nu eeia afara se
face, resboid cu Turcul, ce numai din cetate da din tumuli aparandti cetatea
www.dacoromanica.ro
 36

de. navala Turcilord, din 6 Ple u lui Iu lie pang In cli Weill a lui Septem-
vrie. si nOpte nu incetati tunurile Turcului cum si a Neu * lui din cetate
inteatate Mile, pand, all sositd ostea Nemtesca de uncle au fostd. Venit'ad in-
tru agiutord si Craiul Lesescd_ Emu Sobietki cu ostile see Lesesci; Qi numal
din resboiul d'anteiti ad 1i infrantd pre Turcil, luandu-le inteaceeasi cli tots
urdia; Ora dOca, afi insOratil Turcil scosi din urdia lord, nemicd, n'ad mai pu-
tutu Tura, ce" indata ad fugitu pre slehul lord tine cum putea mai de sirgil,
catd a doua cli nu s'au vOclutd pre acolo Turcil de poveste ; numal corturile_
lcdd intinse cumu fei era tots urdia lord, asa stall Omit all venitu Imperatul
Nemtescd de all veclutd pre corturl cata multime de Turd all fostd. s'ad
umplutii Lesil ci. Nemtil de avutie si de- cal turcesci, si de straie bune, pre=
cum s'ad scrisd la Domniea Ducal Voila. Dup6 aceea in tots anii avendd res-
boid Turcul ca NOmtul, totid la Neruti remanea isbanda cu agiutorul lui Dum-
necled, cu mare veste gi 'audit Nemtilord, luindil de totfi din puterea Turcilord
multe cetatY Si locurl, care de multi ani le luase Turcil de la Craft Ungu-
resci : Buda, Ostrogonul, Timisvarul, Beligradul gi alte cetati multe, care pen-
tru se nu imultimit cu scrisorea nu le-anad pod tote anume. Turcil inning
de puterea NOmtului veclendu-se, numal ce ad cautatu a se pleca la pace; ca,
tine lacomesce.se apuce cele straine, perde si ale stile. Si facendu pace, dat'ad
Turcil gi Caanenita Lesilord, care era luata de Turcil de'nainte creme de la
Lesi ; gi all remand la Nemti Ora Unguresca cu totul ; fdra numal Timisva
rul si Beligradul all remand la Turd, carele in anii de acum i acele le-ail bald
Nemtil de la Turcil cu multa vOrsare de sange, precum se va scrie la ron-
dul set. Itemaindt. dera. tots Ora Unguresca cu cetatile si tote locurile Celia
Unguresci, subt stepaniea Nemtului, all aseclatd Nemti prin cetatile acele dup6
obiceiurile lord.
Nesuferitt si neplacutd lucruoera acesta Domnilord gi Nemesilord aces teri
a remand subt stOpanirea Nemtului, carii nu subt stapanie ci in robie li se
parea a fit Ca, flinch"' de cati va ani legatl cu bird si cu tocmele subt Lupe-
ratiea Turcului, in mare bisugd i sburdaciune petrecead in tera lord, zandd
el pre Turcil in Ora lord nu'l vedead, ce i birul ce era legatd la Imperatiea
Turcului, el singuri 11 ducead la vremea birulul, de nime nici o asuprOla avendd
i adevOratd cuventd all (Asa ore -tine : volniciile cele marl deprindd a se in-
torce in robii. Precum i 15cuitorii Orel Unguresci; amplandd Nemtil cetatile
lord cu osteni, multe asuprele ci nevol le &earl boierilord, nemesilord $i tu-
turord ; pentru ce mai bucurosi emit Ungurii se se vecla subt Turd de Wu
subt stapaniea Nemtului, precum fiescine pentru volniciea sa nu se lass a fi
supusd de altul catd sl-are putea. A.giuns'ad Ur& la TINA cu nadejde de a-
giutord so se pita, desbate de subt siOpaniea Nemtului, cum fiescine caclendd
in primejdie i nenorocire alerga la prietenil sei, sad pentru aperare, sell pen-
tru mangaiere. Turcul dandu-le bona nadejde de agiutord, el s'ad Qi rocofiitd
asupra Nemtilord din cetati, ei radicandu'si Craiii pre Itacoti feciorul fui Georgi
Racoti celul betrand ce ad fon Craid acolo, strins'ati adunatard de tea., ca-
tana si alta pihota mad, amblandd ostiti din loch in loch pre la cetati. Nemtil
Linda inchii prin cetati nimica nu le putead strica catanele lui Racoti. A10.
www.dacoromanica.ro
 36

Este NemtOsca era eiti la oste avendii resboia pre acele viemi cu Francuzul.
Ce tianbla Racoti cu acea adunatura a se, fad. de nici o scidere Nemtilorti,
ce iarasY Ora loll stricandii i makcindti in cats -va ani, neavendu cu clue face
rOsboi.O. Erg, viindti Ostea Nemtesca asupra lul Ramp, el n'ati pututil sta Sm-
protiva; ce all datti dosti cu catanele .i cu stransura lul, intandti prin locuri
grele, prin munti, depArtandu-se de ampluse locurile acei teri, de unde nime
nu'l putea scote ; IAA. de la o vreme o sm.& do acei boieri Unguresci agiun-
gendu-se cu Nemtii, au Inelatil pre cate-va _catane clandu'l In maim Nemki-
lord cu viclesugd Deci c41 n'ati pedal acolo de Nemtl, ei s'ail dust' In ri-
sipa tine incotro all pututti, ca yid de ei ; unit din Domnil Unguresci au ye-
nitti prin munti cu casele lord aice In Ora la not ; erg, altii all eitti In Ora
Muntenesa pans V-ad facial pace de la Nemtl, apol Wet dust). In tera lord.
Era Racoti ail fugitii la Turd, uncle 1.-ati pximitu cu cinste ca pre mill Craiii.
Aa all fostA rocoirea Ungurilorti cu Racoti Improtiva Nemtilorti.
Aice trebue se socotesca cei marl ce stapinesc.til norodele, avendil putere
ca aceea de staph,nescti multime, .1 nime a'l opri sell al InvOta nu potti ; se
cado singurd acel puternicti WO fie sta,panti void sele i deceptatil la tote
trebile sele, ca so nu so supere norodul cu strambatate; ca de multe on multa
reutate face pre Ca supu1 de se. radica asupra celui ce'l staTtmesce; precum
i Ungurii nerabdandU tiraniea Nemtilord i asuprOla ce le faceati, eta ce all
facutd, ca erati mai bucuroi se pera cu totil se esO, de subt jugul Nemtulut
Ce Yu cats -va ani batAndu-se, nimica n'ati ispravitu, nici se cade a le da pri-
cilia, did pentru pamentul i patria lord s'aii bAtutil, nevoindu-se pentru vol-
niciea lord. Precum i bietil Moldoveni de multe on agiung'endu.-se cu Leil
ispitindu-se cum s'ard putea mkntui de subt giugul 1. robiea Turculul, vrajma-
qui legel getinesci ; ce fiinclu slabiti de nevoile i asuprelele paganesci, ni-
mica, alts n'aO, ispravita, far& nume red de Mint. i de vicleanA 1-ail agoni-
sitil, 0 mai mare perire 1-ad facutti.
Antiob.fi Von, au domnitil In a doa domnie doY ani i giumetate i 'l -ail
mazilitil de la cetatea Tighine, i 1-ati dusil Ia Tarigradti cu Vita casa lui cum
Vail 'Asti mai susti, fara de nici o schrb5, sell urgie de la Turd; 0 In locul lui
Antion Vocla all venial Mihaiii Voda Racovita cu a doa domnie,

CAP. XVI.
A doa domnie a Id Mihaiii Raeovita Vod.a

Mihaid Vocla prin singurfi ostenela sa yi prin prietenii sei all esitu domnti
ea a doa Domnie In cursul anilord 7215, top cu bucurie areptandu'l, tiindu'l
domnu de tell, neavendft nime griji sell prepusuri. Cu totii ail eita Inainte
cu multd alaill i glota mare de boierime 0 de ate capitenii si slujItori. Nu-
mai Lie Cantacuzino Visternicul all pribegitti In tera Muntenesca, apoi fA-
cendu'i pace prin soil Domnulul Muntenestit au venitil i el In tea, i nu
www.dacoromanica.ro
 37

s'ail zabovitu ci eritsi s'ad dust" In Ora Munten6sca cu Oa* casa lui, avendti
a face si nunta, dandu's1 o fata, ce avea dupe Stefand Beizade feciorul Bran-
covanulul. domnulul Muntenescd. Mers'ao de aice si boieri Moldovenescl o-
ronduiti de nunta, si sold triinisd de Mihaid Voda cu dame dupe obiceiul a-
cestord fart. tra dupe ce at nuntitd. In Bucuresci, alti boierl s'ad intorsu in
tern; era Ilie Cantacuzino acolo au remast., atitandu-se vrajba Intre domnul
Muntenesc i Intre Mihaid Voda ; Si dintru atata prietesugt ce avead amen-1
doi, s'ad facutd neprieteniisi vrajmasi unul asupra altuia. i de miratti lucru,
ca Doninul Muntenescii era Indestulatd si vestith de avutd, catd cu baniY lul
ispravia ce'l era voia de la P6rta Turcesca ; numal pre acea vreme era Veziril
Ali-Pasa forte prietend build lul Mihaid Fula; i ctild chieltuia Basarabti Vodit
domnul Muntenescd, nimica asupra lui Mihaiii Voda nu putea ispravi ; ce in-
zadard Iii cheltuia banii, si agiungea pre la top Pasii, dandu-le bani se-, fie
Intru agiutord se mazilesca pre Mihaiii Voda.
Mihaid. Voda IRCA nu dormia, ce'si data trebile lui, pazindu-se ca de unit
vrajmasd. Sfeclile si vrajbele celord mal marl de multe orl se descarca fir spe-
tele celord mid ; si tote reutatea cade peste eel supusi si nevinovati. Ce vord
da sepia ace ce Incept. reutatile, versandu-s1 mania lord asupra celord ne-
vinovat1; ca domnul Muntenescd so nevoia se mazilesca pre Mihaid Von. cum
s'aii dish, care nu trebuia aka stingere si nevoie Intr'aceste ten, de dad a-
desele schimbari a domnilord, de unde multa nevoie i greuhte ad avutd Ora
Moldover de Brancovanul domnul Muntenescti, agiutorandii cu banil lul pre
o samtt de domni mazill ce ere]. la Tarigrad, tare prea lesnp ispraviali lucru-
rile lord de la Porta si le dad domniea Orel ; era dupe ce se app. domnul
acela In scaunul terel si nu Urea se plinesca tote poftele lui, Indata tt lepadad
pre acela si se apucad de altul, on care era mazil In Tarigrad. i asa nicl o-
data Ora nostra nu avea odihna de 1.6111 Brancovanulul Domnulul Muntenescii;
ca precum este deprinsa firea Moldovenilord grabnica la lucrurl noi, numal
atd li se parea cevasi boierilord Moldoveni spre Domnul lord, se si ducead In
pribegie In tera Muntenesca, la Brancovanul Domnul Muntenescd, si se sculad
cu Ott asupra Domnulul lord, facendd arzuri la Porta Turcdsca ; carele totil
cu mijlocul BrAncovanulul pin prietenil lui se partao si se ispravial Care am-
blete a boierilord fare tale i nesocotite erati ; nesocotindd el ca totd spre nit-
derea $i spre slabiciunea Orel eraii tote rocositurile lord acele asupra Domnu-
lul lord.
Scos'au Mihaid Voda intru acesta a doa domnie desetina de stupi : se dea
jai boieril marl si midi, si monastirile, i episcopil ca i Oran% care obiceid
nici data n'ad mal fostd. Cu uritd at. caclutii acestii lucru tuturord boiesilord,
facendu-se obiceiti nod, si peste voia tuturord pamentenilord ; de. tot& ZWflin
sita acestul pamentd, stupil suntk i cu acestil isi platescd boieril $i monas-
tinle birurile, i tsi tint" casele ; clerk cu desetina ce all scosu Mihaid Voda
multe case de boienT si monastiri at! saracitii. Precum nicl und omit fart gre-
sela sad pricing nu reindne, asa si lui Mihaid Voda Ii (lama pricing ca peste
voiea tuturorii as facutti a-cestii obiceiu ce n'ad mai fostii nici data.
Pre acele vtemi ce domnia Mihaiu Voda aice in *A, aveau resboid ,mare
www.dacoromanica.ro
 38

Mosdali! cu vecii1 In Ora Lesdsch, cum s'ah clisti ma! susti, fiindu agiuns1 o
semi de Domn! Lesesci cu Craiul Svedului f '1-at trash cu stile lui In Ora
Lora ,rti all Domnl Lesesel ce tineah cu Craiul lorh Augusta Sasul, erah a-
giunsi la agiutorul Moskalului, unde si ostea moskicesci s'ah tempinath cu Sve-
dul, nu cu singurh Imperatul ci cu unit general cif este, ca Imperatul nu mer-
gea cu &tea. i deapururea biruiau 8v.edil pre Moskall, catil de la o vreme
ilia -se mat puteati lipi Moskalil la blithlli, se stea Inaintea Svedului ; eh or!
undo so vra thapina podghIazurile, sea loviati ostile, tots Sveclii renihneati cu is-
banda, Luat-at vedul Pomerania, Riga si alto eetap than si vestite, trAgen-
du-se panA In opth an! imibletele luI prin Ora Lesesci, pani la resboiul cel
mare de subt Poltava.
Atuncea si Mazepa Hatmanul Cazicescii, omit si eaph a WA tera Chzacescii,
Vrendh se viclenesca pe Moskalh de la carele avea mint gi cinste, s'aa agiunsh
cu Craiul Svedulul, ffighluindu-se se i se machine cu tots 6stea Cazhcesch ce
avea in soma lul ; si Impreuntindu-se se bath pre Moskall, si fugindh Mazepa
Cu soma de Azad la Svedd, s'ati Inchinatti. Moskalul Inca stringendu-si stile
ah Inceputh a se cliti cu mestesugh subtire, tragendull stile de ,prin Ora
Lesesch, catre locurile sole, cu care claire a sa se fad pre Svech se se is dupe,
densul., chutandull loch si prilejh cum i-arti putea sminti pre Svecli. Atunce
Svedul necunoscendd mestesugul Moskalulul, socotindu eh Moskalul de frica pu-
tore! Jul al data dosti si fuge, avendil Svedul si pre Mazepa Hatmanul CAM-
cesch Indemnatoru, si adeverindu'I eh se vorh rhdica tea Cazacimea In agiu-
torul Craidlui ; &meth Svedul cu neInfrante stile sole, s'ati depArtatti de lo-
curile Orel LesescI mergendu dupe ostile Moskulul; era Moskalil pre undo mer-
geah tots dad foci arclendu si pane si nutrete catti nu lasati nimiciA se remile in
urma lora. Pentru aceea era mare nevoie Sveclilord mergendti In urma osti-
lora motkicesci, unde nice bucate nice hrana de cal nu gasiah ; si or! Incotro
se vreau abate Sveclil totti arsh si stricath era. Pre unde lndelungendu-se vre-
mea unit anti si mid bine, purtandu-I Moskalil din loch in loch pre Svecll, I-ah
alesh loch de bttae subt Poltava, si tabarandu-se Moskalul acolo 'al-ad ln-
temeiath tabera cu santurf si cu tunurl pe de tote phrtile. Apr6pe de tabera
Moskulul ah thbArith si Svedul ; si all datti parola precum este toemela osti-
lord temeinice de'si punk Ili de bataie, era, nu gra de veste si cu inselAciune.
Pus'ati si ea legaturi pant In trei Mile se aibh pace unil cu al il, si se se gh-
Una, era, a frica cli se se lovesca, se faca rasboid fhtish. Dec1 pan& a tries,
cli, mergeah Generalil Moskicesci la ace! Sveclesci de voroviau si se Impreunah;
el Asa le este obiceiul ; forte .cu socotela batlea lord, si cu frumosA oran-
dugit, av6ndu tots unit mestersugh si unil si alp In resboiul lord.
vellil vrendh se vielenesch pre Moskalil nu as tinuth de parola ce ah
[lath, ee sirguindd cu stile Bele ah dath in trimbith si In dobe, semnti si os-
Worh sale, chndu eras trei cesuri pant in Oka ; si ah nhvalith cu mare pu-
terea lord la santurile Moskalilorh, uncle at zupth unit with si al doele cu
multi versare de singe. DecY si Moskalil treclindu-se ca din somnti, indath sta-
tura, vitejene, dindil Loch nerupth din tunur!, each AmplurA santurile de tru-
purile veclilorti ce navilise, impinsere de la santurI, i stAtu unit resboiti
www.dacoromanica.ro
 39

mare i groznica, caul se- cutremura locul, fagt la fan, i multi ati peritt de
ambe par tile, standa i Moskalif_si veil vitejesce. Fost'aa la meld resboia si
multi din Moldovenl, miff la vedi, altif la, Moskall, caril dupe risipa resbd-
iului at venita aice in tera la Mihal Voda del spunea pre amarunta de res-
boiul lora, precum au fostt. Singura Craiul veclesca in fruntea pedestrimei
Bele, in patasca, ca era ranita de- alai tnainte intr'unt piciora din cetatea, Pol-
tava, si din patasca indemna pre al sei dandu.-le inima, de vetejie ; i ince-
pusa a-I infringe pre Moskali de o data, pang, in polcurile Imperatulul. Atunce
standa tare Moskalil, indata, as infranta pre vecll, i spargendul, at data dosa
veclii a fugi, era Moskalil a'l tkia si al giunghia, din gpAngt Para de milli ;
si au peritt veclf multi fang, sema, caul i Craiul lora pucina de 11'81 pe-
rita ; ce '1-aa ratuitti darabantif lul, aparandu'l catva 104 plecandti fuga,
pttna s'aft departata de tabara Moskalilord. i scapanda el dintr'acelt feredetl,
indata at trimesa pre una generaltt al sea la Moskali, ea se fie gata a doa
Ali de resboia, Moskalul as crecluta si s'au strinsa la tabara sa ; era vedul
ca mai degraba as plecatil a fugi cu vr'o sesespreclece mil de vecll cu den-
sul, cadenda la Nippu se treca spre Crima ; i as apucata de as trecutti Cra-
iul cu o sema de vecli. Era Moskalil din urma ajungenda pre veclf, acolo
pre loca s'at inchinatt 12,000 de vedi; era Craiul as fugitu spre Vozia, ce-
tate Turcesca cu multa frica i gonindul Moskalil 'f-aa mg ajunsli la apa Bu-
hulul, i as alai peritti i acolo cati-va teed!. Era Craiul as scapata. i peste
Buha cu 1500 vedl, i intranda in cetate at scapatt cu clile la Turd ; errt,
&tea lul cea vestita $i neinfranta $i in tote terile laudata de vitejia lord,
at peritu cu total.
Pre Craiul 'I -at primitt Turcul cu mare cinste, i '1-aa dust la imperatie,
dandul taint si nafaca i bag cap IT trebuiati. Deci batanda Moskalul pre ved.a
s'at ingrijeta Turcul, ca n'ail zabovita vremea, ce at stricata pacea intre Mos-
kala i intre Turca. -Trecenda i nisce velf aice in tea de cei ce scapasa
din resboia, ail venita i una capitant cu, o sem& de Moskall din Ora Lesesca
la Cernautl, si at luata de grumazl pre acel ySveIY. Moskalil Inca at matt
in .tera Lesesca.
Atuncea 's1 as gasita vreme i Brancovanul domnul 1VIuntenesca de at pi-
ritt pre Mihal Von, la Imperatiel precum s'ati hainita si s'ad ajunsa cu Mos-
kalil, &i va se DTA cu boieril sel pi cu tote casa luf la Moskali, se se incline
el si tera tots la Moskali. Are obiceia Turcul a nu le crede lesne aceste, cum
n'aa creduttt de data nicf pentru Mihal Voda, cad era prietint bunt cu Ve-
zirul cine era atunce Ali -Pala. Dena .n'at lasata lova BrancOvanul domnul Mun-
tenesca se nu bjunga cu pint i cu harzurl pre la tog Pail, ea este hainti dom-
nul Moldovel; si mai eu deadinsul 'sf as luata socie pre Iusuf-Pasa ce era
-Saraskera la Tighine, care si acela at scrisa la Porta paganul, cum CA ade-
-Neratii este haina Mihal VOA din Moldova, si se gatesce se faga, la Moskali,
i de nu vora trimete ingraba sela prinda nu'l volt apuca. Atunce at tri-
mesa fermana de la Imp'eratie la paganul Iusuf-Pasa, se trimita 6ste de Ti-
ghine se prinda pre Mihal Vodi oil dud in Tarigradit; $i cum fail sositti,
indatA ai1 rapeclitil aice Pala de Tighine 500 &Turd cu una Riga 613611100,
www.dacoromanica.ro
 40

i at luatu pe Mihai Voda cu ton,' casa 1ui, cu mare grortt; i ducenduj dreptil
la Tighin6 cu mare paza, acolo baga.ndu'l in cetate cu tote ce au avutil, all
pusti Eniceri varta de'l pazeau, i ad trimesu pasa pre Teftedarul lui si cu Aga
eel imOrttescti qi '1 -all scristi totti ce all avutii prin carele lus pint Intennu
capu de ate, t bani ce au gasitii, si de acolo '1-ati pornitti la Tarigradti.
Delta au sositit in Tarigrada '1-au inchisti in Edicula cu OW, casa lus. Ell
nail trecut multa vreme, si aclendii alto Vezirti, indata '1-ad sloboclitu din
inchisOre, i eel luase bani la visteriea imp6ratesa I-au data top inapoi. Pre
urmit carnal Milud Voda", din tail greul, ce au Facutil i elll Erancoyanului, vom
arAta ,Inainte la rondul eel,
Domnit'ail Mihai Voda, intru acesta domnie trei ani i jumOtate, i mazilin-
duse, all venitit bomnt in locul luT Mihai Voda, Nicolal MavrocordatA.-

CAP. XVII.
Domniea lui Nicolal Voda Mavrocordatii, la anul 7218.

Dupe a doa domnie a lui Mihai Von., au venita Domnb. tOril Nicolai Voda
feciorul lui Alecsandru Mavrocordatti Dragomanului Imperttescu. AcestA Alecsan-
dru terzimanul imperttescil, tattl lui Nicclai Voda, canal s'ati facutu pace intro
Turd sr.- intre Nemtl, aoti. fostil psi el cu solul Turcescd cu Ibraim-Pasa la Carlo-
vita, undo s'ati adunatti solil de prin tote craiile pentru legtturile 'Atli, de era tal-
maciii; i Intorcandu-se din soliea aceea, fiind omit de trebt, Intrebat imperatu ce
ar pofti el de la. Imperatie se's daruesca; cad prin midilocul lui s'ati asedatA
multe trebi a Imperatiei, ce all avutil cu Nemii. Ce el ca unit omit bOtranu
au poftita se se odihnesct, ert in locul lui se fact dragomanti pre Nicolai
fiiul sal Deci fiindti In locul Wane-sett dragoman) la Porta ImpOrAtOscrt, pr6
lesne scosti domniea. Vrei, &Wdtt i ctta-va suma de bani; ca precum
fiesce tine de cinste nu se saturt, asa @i Nicolai Voda fiindu 1ndemnatu $i de
45menil sei Greci Tarigradeni, card putt deprinsi cu top Domnii a veni in O-
a se se desfatede unii pentru agonisita, altii pentru imbunaturile, all lasatu
terzimaniea porter imporAtesci, si all luatil domniea, Orel cu multa cheltuelt
si m'andrie &recescrt. Luatu's1-ati i oste, Serbi, Arnauti, de i-au adusu cu, sine,
$i all venittl pit ca unit Domnu, ce ca unit lea, asupra tuturorti. Esit'ail bo-
ieril inainte la, Galati; dera nits cu ochil asupra lore nu cauta, necum se gap
eset cu densil, sal so mai Intrebe pre cineva vre unit cuventti.
Attnce i Ilie Cantacnzino Visternicul, viindti din Ora Muntenesca, all OW
inaintea 1us Nicolai Vocla peste Duntrea. Era acestil boiertt in mare cinste la
Nicola Voda, et numai cu densul gritia Nicolai Voda din tog boieril pamOn-
iteni ce emit. Pre altii nits in cast nu'l primia ; mai multit este de socotitii ca
nu pentru voia lui, ce pentru voia Brancovantillii domnului Muntenescti li fa-
ce& aces cinste, ca 'I -all fostl scrisu Inca, la Tarigrada, cum all luatu domniea.
Moieril @i tera, dect alt veclutti albAt'aciea i mindriea lui Nicolai Voda,

www.dacoromanica.ro
 41

s'at spaimintatii cu top; citit nime nu se mal tinea, cu pa, veclendul domnit
etraind; jimba Rominesce, nesciindit tat cu talmacit greia. Cu multime de
Grecl at venitt,_ cite remasese feneriul pustit fn Tarigradii, citt, numal mule-
rile lord. remasese; era Greed, Arabia multu pine, dal de vre unul kola tra
aice, Bosindit amplueat curtea domnesca, prim tote odaile, si prin WO pre
la gazde.
Nicolal Voda sosindil in Iasi, la scaunul domniel, au pust boierY marl pre
unil si din pamentenl; ce numai cad se numiat boierl, dere, nicl o cinste nu
aveat ; nicl In case, la domnu nu intrat, roacart ce trebe. art fi avendu, pima
nu's1 luau respunst pre vre unit Grect, set thud I! chiama pre tog eu vre o
treba. Cum si banil ce se stringeat din tern, tat la mina Grecilorg se strin-
geat, era nu la visteriea, Orel. Pus'ati indata banl multi pre boieri de at datii
imprumutt, cu zapcil stringetorl de ban! Grecl; si Indate, '0-at aratatt gork-
dul lul cel avea pre boieri, ce, fare, de nicl o pricing au Ynchist pre trel be-
fell marl la Seimenl, cu mare paza, anume: pre Iordaki Rusett Vornicul, pre
Ilia Catargiul Visternicul ci pre Sturza Vornicul, fare, de nicl o dreptate set
giudecata; fora numal ce i-an luatti Seimenil pre ace! trel boierl gi i-at
Inchist, colt totl se spaimantara cal duct WI more ; gi nici u,nul nu se
maI Linea cu Mile, ce top asceptat din cest In cest, ce urgie le -art veni a-
supra, si nicl a vorovi In curte unul cu altul nu cutezat boieril, set se merge,
until la altul la gazda , inteatita paza gi prepusurl ce era. De la boieril ce
i-ail inchist at cercutu deco pungl de ban!, Catargiulul gi Sturzei, ci cu mare
groza ysi strinsore; pane, n'at data banif nu i-at sloboclitt, ins& cu chizasie i-at
eloboclitu pentru se nu lipsesca din Ore. Era lul Iordaki Vornicul, i-an luatt
trei-clecy de pungl de ban!, si tau inchist 1-ail tinutt cu mare paza pima it
veni maziliea lul.
Forte era strasnict 11 rapitt la manic, ca se se cutremure top. Up lul era
inchisa, tat pentru mandrie grecesca ce o avea; uritti gi neplacutfi era tutu-
rorii Nicolal Vila; i de art fi mal domnitit, tot& bolerimea se radica se fu-
g' din tera, si se merge se fact jaloba la Imperatie. Ce numal norocirea bo-
ierilord si a tevi, i-ail venitt maziliea fora veste, ne plinindt the! unit ant in
domnie.
Asa Dumneclet certa cite ()data tad pentru ca se nu se prea volnicesca ni-
me; ca nu de putina certare' au fostii acestit domnt pamentului nostru, ca ne
tmblantlite, si straint de firea moldovenesca era. Ca pine, la o vreme boieril
nu se mal saturat de domni; unil cu unit domnu trageat, altil pre altit domml
se redice din eel mazill amblat. Ce eta Nicolal Voda peste nadejdea Tort, sir
nepoftitt de nime at venitt domnit, i i-an saturate pre to ca i terani-
lora au fostt datii voie de se radicat cu Ore, asupra boierilord, de nicl iY ba-
ga In same,. in &nut suduiat mojicil pre boierY, ci cum esiat la divanit de se
jaluia unit terant pre unit bgieiu, indata da pre boiert in mina teranuluI, fora
de nicl o giudecata set dreptate. Care de art fi facutt acesta cu vre o drep-
tate, eta ca s'art cade all lauda, gi Wit numi ca era dreptt giudecatorti
neveghindii nimerul voie, aritindt dreptatea tuturort cum SQ cade co: until

www.dacoromanica.ro
 42

domnd ; dera aasta o facea el, numal tad ca se defaime i se rusineze no:
mul boieresct, mirandu-se ce arti mal face, se mal ingrozesce, pre boierl.
Avea pi sfetnicd pe liinga, sine o aratare de greed anume Spandoni, unit
omit uritu podagriost, carele si de mal inainte in clilele altord domni, all se-
clutu tad aice In 'Ora; and blestematii si de nimick, Mit de nici o meserie ;
numlii dad le Linea capul cu minciunile i cu milosteniile ce'l dad; dere, dupe
ce incapuse la cinste mare la Nicolai Voda, fiindu'l pi nemt de tote, el at
fostd siltuindd pre Nicolal Voda, ci pre sfatuld lui &labia, Nicolal Voda. Tera
era Ingreuiata cu (Wile cc scotea Nicolal Voda, si era mare grafi de olacariile
Craiului Sveclescd, fiindd scapatii la Turcu din bataia Moskului; ambla Omenil
lul spre Ora Lesesca, i spre Ora Unguresca, Deapururea erati si aid) to Iasi
cati-va Svezi, pi oste lesesca de a lui staroste Halicki, ce erad ci acela pri-
bagd la Turd, unde era si Craiul sveclescd; ca tad la and data erad cu den-
sul, de erna aice in fera acea oste prin sate cu multa suparare si cheltuela
terel.
N'ati Zabovitd lucrurile aceste cu priimirea Turculul pre Svedu, ca' u stricatd
pacea intre Moskald cu Turcul; cad IA legaturile lord cele de pace era tocmele, se
nu priimesca unul pe neprietinul altuia In terile sole, nici Bel dea agiutord de osti.
Deci Moskalil all inceputil tare a se gati de oste 96 vie asupra Turculul, pi s'ad
clatitu cu octile sole spre margine prin Ora Lesesa
Atunce Turcul all chiamatd pre Hanul Manned la musaverea, ad eca, la sfatd,
fiindil in mare grija Turcul, auclindd de gatirea Moskalului. 2r5, cu chfttmarea
Hanulul la Porta, aflandu vreme DimiCrasco Beizade femoral lul Cantemird
Voda., all agiunsd la Hanul pentru domniea terel, pi prea lesne 'Y -at ispravitu ;
ca au clisu Hanul, de vreme ce acum este de oste, trebuie schimbatu domnul
din Moldova Nicolal Vale, la aceste vremi, ca mei harnicii de domnie, fiincld
greed, precum ci adeverd au great. i indata all imbracatu pe Dimitracco fe-
ciorul lui Cantemird Voda cu caftand de domniea Orel, cu mijlocul Hanulul,
e at mazilitd pre Nicole Voda. Dimitracco Voda Mate, ad rapeclitd omenii
seI cu and Aga Imperatescti Inainte aice In tea, $i all mazilitu pre Nicolai
Voda, pornindu'l la Tarigradu spre mociea
Nici in gandd _nu era lul Nicola Voda de mazilie asa de grab& ci fora veste,
ca nici and and nu plinise la Domnie; si prilejinda-se la divand intru o cli, nu-
mai cum sosi .o slugs, a lui Dimitracco Voda inainte, si all descalecatt tocma
la up, unul becid ce este la capul scare, eel despre casele &inane/ in ograda
cartel domnesci, unde era inchisd Iordaki Rusetu Vornicul; si indata at stri-
catd uca $i '1-ad scosti fora veste nimarui. Care indata s'au cunoscutt lucrul
si mazilia, ci alergara Grecil decd veclura aca la divand de soptira lui Nicolai
Voda, pi radicendu-se de grab& de la divand ad mersti acasa. Atunce boieril
tog au multamitft lui Dumnecled ca '1-au redicatd de-asuprale, parandu-le bine tutu-
rord. Nicolas Voda rAmase In mare grip, se nu Se radice Moldovenii asupra lui se
fad zarve,, si mai multd se temea pentru Grecil lul cal vord opri i met vorti
lasa in pace ; -numal scriea Dimitracco Vode, se nu se atinga, nime de Nicolal
Voda nici de Omenil lui.
Grecil lui Nicolal Voda s'a4 Arita to pin casele domnesci, i nici tmul a-
www.dacoromanica.ro
 43

far& nu cuteza se esa; era acea poghiball spurcata Spandoni, sfetnicul lug Ni-
colal Voda, s'ad Imbricatd muieresce cu tarpuzd In capti, Cum porta muierile
grece, i all intratu Inteu.nd radvand cu domna, Intr'unil loch cu muierile pen-
tru se nu'l cunesca, nime, pre carele cu ochil mei 1-amt privitd, aretandu'l
altil Greed. Si asa all eitd. din Ia1 cu acea cinste acel Greed cinstitd, i
sfetnictl ce era; ca intr'altd chipt de aril fi esitil la ivaIa, alesu acela, pre locti
11 vrail fi omoritd dinaintea lug Nicolal Voda fora de nicl o frica. Aa s'ati min-
tuitd. Ora si boieril de Nicolal 'Veda si de Grecil lug; i ad domnitil cleat lung ;
i viindu Domnd terel Dimitrasco Voda Cantemird, si acesta mai mare perire
si robie all facutd Orel, precum se va scrie pe rondd,

CAP . XVIII.
Domniea Id Dimitragoo Cantemiru Voda In 7219

Luandu Dimitraco Iron domniea pre, cu mijlocul Hanului de CADA, si

fiinda vremile tulburate de este, ca Moskalil erad otip numai se vie asupra
Turf ului prin tern Lesesca, n'au zabovitti nici Dimitraco Voda. In Tarigradii,
co cu menzild Imperatescti at venitii mat de grabit WA gleta, fora de laid_ o
naandrie. Domna si cuconii 'sl-ad lasatti in Tarigradti, i matpre urma 'I -all ve-
nial si &Spina In tera. Deca se arca Dimitraco Voda in domnie, s'ad aratati
catra, top cu dragoste si cu blandete, si pre tots boieril II Linea la cinste, si
tera nu o ad supttratu cu bang, ce prea uord Ad lasatil pre semi ea se se
'iota plati mai lesne, cad acum si lucrul se Ingroia cu Moskalil ; i emenil
incepuse a se semeti cu nadejde ca'l va mantui Dumnecled din mama vrajma-
sului legil crescineaci: turcul.
Inteacesta, var& alt mai venial cate-va steguri leescl, Lipcanl si 'Mad
Rai de Svecliite ernatl aice a craiulul sveclescd, caril se tinead tad de craiul
Svedului, i de staroste Halitki. Domnd mare era acestd Halitki la Le1 si a-
vutd. Deci viindil acea este era1 aice in _tea, s'ad aseclatu la tinutul
Carligaturel pe valea Cogesca, avendu fermanil de la Imperatie, se sea, aice
i se le damd taint de la not, caril nelndestulandu-se cu catty le era roil-
duitd din Ora, amblad jacuindti, i fatid si furi1, cumu'l rondul acelord felt de
omenl. Si pe langa acel ce erad sub stegurile acele, ail ma,i venittl adunatura
de a lord se manance si se strice prin tera. Decl *Mudd Dimitrasccf Voda,
atate jalobe eel veniall de la emeni pentru acel Le1, Lipcanl, si alts aduni-
tura de a lord, ad pusu slujitorl de al sei calarasi pe la drumuri despre campil
de pazit, si pre cari II aflati afar& din obuzul for pentru jocul lor, II Mead gonindu'l
pans 11 bagel In obuzul lori Era viind vreme de &ma, nu le-ad bronduittl sate sad
terguri sethranesca pentru se nu fie slo.bocll a jacui pin tera, ce 1-au bagatd
pre tog In tergd In Ia1, despre Pleurae, pe la gazda, dandu-le tainul ce era
oronduitti ; si era pentru se nu fad nebunit pin WO, at push Sehneni de
paza, pre ulita, tii nu'l lasa In voia loll. i asa ad ernatd el pant In postal,
www.dacoromanica.ro
 44
cel Mare, apol venindu-le poroncl s'ad gatitt i au mersd de s'ad impreunatd
cu Mara, i s'aa dusil in Ora Cazacesch sere Kievd, de all pradatti ci all
robitii, i s'ah intorsd Thtarii cu duiumd i cu robl multi fora de nici o pa-
guba.
Mare bucurie era acestord tee i a tog crestinil de venirea Mokulul, cum 0
domnul Muntenesa Constantin Brancovanul de apururea trimetea omenil s61 la Im-
peratul Moskului, indemnhndu'l se se redice cu o t1 asupra Turcului, i'l faga-
duise eta va da i zahere catt 1-arir trebui de hrana qtei. Dimitraco yodi
inch at trimisir pre unit boierd credinciod al sell anume Stefand Luculenco
Visternicul la Impgratur Moskulul cu dill de la sine, i de la tent, inchinhn-
du-i-se cu Ott sera, i s'ad intorsd acel beard cu multe darurl de la Impe-
ratul.
Turcul luAndu veste de venirea Moskulul asupral, era in mare grill, sciindu
ca Moskalul all Mutt' i pre vedd-, o craie tare i neinfranta de nime pant
atunce ce '1 -ad Watt' Moskalul. Indata s'ad gatitd cu multime de (01 400,000
de Turd calarime i pedestrime numal de resboid, fart Tatarime, i fart alts
adunaturl, si gatindu podd mered peste unarea uncle ad sositit gi Vezirul
cu Wile la podu ac3ptaudd pre Moskal; erh, Moskalul viindii prin Ora Le-
16sca, s'ad pogorita pre Nistru in giosti pant dreptil Soroca, i era cuventul s6
m6rga, Moskalul totd ,pre Nistru in giosu pant la cetatea Tighin6, i clq acolo
la Dunarea. Ce le-ad stricatil sfatul Domnul Munte,nescd i Dimitraco Vodt,
ca i-ad indemnatd de ad trecutd 'Nistrul pre la Soroca i ait venitd dreptd la
Pratt' adeverindu-se ca volt face i el cate-va mil de oste calarep, ei cum
ca pe Prutd le este mai indemana se se pogore, 0 mat bine pentru hrana
Wel ; ce s'ad gre0til in sfatul lord, cad n'ail lasatd pre Moskal s6 se fie po-
goritit pre Nistru ce '1-ad addsd la Prutri, et era Intr'acea vara seceta mare
si lOcusta multa aice in tart, catil nici erba nick app, n'ad gasitd din Nistru
pant in Pratt Ostea era grea, pedestrime i calarime ca la 80,000 de top.
Pant a sosi tabtra lul eremetii Feldmaralul la Prutil, addvenitil aice in
Iadi unit general anume Cropotil cu ca ti-va Moscall calarime de all apucatti
141 qi pre Dimitrwo Voda. Turcii negutitori din _14 nici cum nesocotindd
ca se va, haini Dimitraco Vodt, edeall in Cetttuie in monastire inchi0 im-
preuna cu Dimitraco Voda; ert data all luatd veste de aceld general all
fugitd o sama, pre caril I-ad agiunsd gona0l lul Dimitrapo Voda; era pre
unit .1-at apucatft in tergd si l-au prinsii, pre altil I-ad omoritu luandu-le totd
ce all avutd. Erh sosindd &tea Ia Prutd, all mend i Dimitraco Vodt de
s'ad impreunatil cu. eremetd Feldmaralul, sad Hatmand ; cl, Imp6ratuld Inca
nu venise la Prutd; i tog' boleril impreuna cu Dimitraco Voda, i acolo ait
sfatuitd pentru trebile Ntirei. Era domna lul Dimitraco Voda era in me-
nlstire in Cetatule cu Moscall de paza. Tera era bejauita pre la muntl, i
prin codri; altil in Iasi prin monastiri i in curtea domnesca.
Trimis'ad. Imperatul banl capelce lul Dimitraco Voda, ca sit fact omens
de Oste calarime; i indata ad facutd polcovnici dintre feciorii de bolerl, i
din alte ctpitenil 0 de al sel, daudu:le bans Imperatescr, jalovanie tarsca, a-
dmit milk Imperat4sca, sA'I string& slujitori pe la stegutl, i Imparga baill la
www.dacoromanica.ro
 45

polcovnici eke 50 lei si mai bine de omft, ca asa era poronca Imperatulul.
Atunce top se Meuse osteni, slugile lasail pre boierl, argatil lama pre staphni,
gi alth prostime multi ail mersq de ail luatil bani, si s'aa scristi la stegurl,
mai multi fart de arme, eh nu aveati de unde's1 mai cumpAra, ca arcaril
sfirsise arcele, sagetile, gi shhhidacele ce ail avutti in dughenile lorti, ce ill
fAceau sulite din crangi ascutite i parlite la verfti, se incelera cine cum putea.
Dere, ce ostenil va sit fie prostimea, mojicil ce nicl data pre cala 412'21 in-
calecatil, nicl arm& In mane n'ati prinsil de chndii erati el, nicl In ostt n'aa
slujitti ; ce numai catil perdeati banil, ca -multi de acilt si polcovnicil (nefacen-
du-le nime cautare se, le la sama cine cap Omen1 au stranst, fort numai strigati
1i poronciail, i scrieat carp: tote omul se Incalece s8 merge in oste pentru
volniciea lorfi ; era cine nu va asculta nest& poronch, on boieril, orl breslasti,
si nu va merge In oste, bine se scie ca acela va rhmanea vecinti gi podanU in
veci nerescumparatti, 5i nevolnicitti, gi totd ce va avea se vorii da in jacil),
amble]. jacuindil In tote partile, cireclile de boI de negotti ce mergeati la erma-
lke In susti, turme multe de of a gelepilorti, phnh si de pin carele bejena-
rilorti pre uncle aflail ekte dot au trel care jecuiat ce gasiau, ,si ce's1 puteati ;
era iti oste n'ail mersti.
Trimes'ail banl Imperatul la Dimitrasco Voda gi pentru ichte-va mil de ia-
lovite se cumpere din terk se fie' ostiloril de mancatil, 5i nesirguindU se le
cumpere se fie gata canal va sosi Imperatul se nu fie lipsh, numai ce ail so-
situ si Imperatul cu &tea la Prutii la Tutora ; gi nefiindti ialovitele gata pe
banil eel trimisese, Indath au repeclitil Dimitrasco Vodh, pin pregiurul tayi-
lora, si In Carlightura si pre la Cotnaril, i unde era bejanitil, de at jecuit
si au luatti a Cu! le-aft gasitti.
In Ora Muntenesch, era Domna ConstantinA Brancovanul vestitti de bogatill
1 ImbetranitA In domniea aces ter' cu feciori Insurati, cu gineri intemeiati r
nu era voia boieriloril sel Muntenescl, mai alesU Cantacuzinescilorti unchilorti
set, fiinda si el omen! marl si vestiti spre pertile Crestinescl, ca se remaie tat
elf). Domml si 2 Crestini, socotindil ca se vorti lua acestp ter! de Moskall, si
va remanea tote el Domml si de la Imperatii Crestini.
Sfhtuit-ail dere, acel boieri muntenesci, i au trimisA pre unui dintre densil
anume Tom, Cantacuzino ce era Spataril mare la Imperatul, de all venitA la
Imperatul de s'ati inchinatil, pre carele '1-ati primita cu bine $i cu cinste, aice
chndu au sositil la Prutu, carele dupe sfatul lorti 'sf-ati tocmitil lucruf pentru
domnie, pre cine vorti pofti ei se'l dea Imperatul lore Domml ; cad el nefiindu-le
pre vole Brancovanul Domnul loin, trageail la sine domnia. Acesta Toma Cantacu.-
zinc) isprhvindu de la Imperatul acesta ce s'ati dish, nu s'ati lasatu cu athta, Wit
cu sfatul lui all smintith pre Moskall din calea lorii de pe Nistru, pre unde mer-
gendu se areta lucru forte strasnicu paganilortl, yi 1-ati trash cu ostile la Prutil
cum s'ati pomenitO ma! sushi; ce si ma! Inselatii pre Moskalt, andu'l oste cal
larijne 12,000 cu un generailii 1 anume Reni; cu care oste mergendti Toma in
Ora Muntendsch, all lovitu tergulu Brailel cu cetatea ce este, si intrandii Ii
cetate Tuult'a avere ati luatil; 5i cu acestii sfatii cA se va radica cats -va soma
de oste, si din Ora Munten6sca, psi vorti trece DunEirea de vorit prada ingra

www.dacoromanica.ro
 46

Turas& Vecll ce sfatt nesocotitfi cu intrega smintelA! Moskalul nesciutort

randul si puterea acestord terl s'ad inelatt, anume ca se va adeveri lucrul
aunt '1-ati. sfatuitu Muntenil i Dimitraco VodA.
Constantinti Vodit. Brancovanul , simtindti lucrurile i sfatult Cantacuzi-
negtilord unchilort set improtivA, nici este, nicl zahara cumt se fAgaduiie
Moskalulul ca va da, n'at data; ce at eclutt in Targovite, aceptandt sfir-
qitult lucrului. Reni generalul decd at dobanditt cetatea BrAilel, i as
prAdatti tott ce as gasitu, s'ati intorst inapol pre Sirett in suss.
Imperatul fiindu la Tutora all venial i in IaI cu putintei omenl, impreuna
cu ImperAtesa ce avea, kl'an mast's in curtile domnesci, i a doa S1i at am-
blatii pre la tote bisericile de le-at vecluttt.
Frumost lucre gi cu minuni era tuturort a privi atunce Imperatu Cretint.
aice la not; i fora de nicl o manclrie grata cu top. Mers'atl anteit la Mitro-
pile de Ett veclutt biserica qi casele, i alt eclutt cat-va de all vorovitt cu
Mitropolitult Kir Gedeon ce era pe acele vreml; apol at merst pre,la tote
bisericile, i trAgeat clopotele pre la tote monastirile ; i mergendti elit prin
tergill egla norodul de'l privia, multAmindt lul Dumneclet cu multi bucurie
ca le-at trimisti Imperatt CreOnu, nadajduindt et volt ell de suptt giugul
pAganilort. i intru acea Lli s'ati dust Imperatul era la obuzul set la
Tutora; i at facutti mash mare acolo in cliva de Sant-Petru cu Dimitrasco
Voda, i cu top boieri nostril, benchetuinda i danda din. tunurl, gi dintealta
foci manuntil.
Dimitraco Voda grabnict la domnie neschimbatA, precumu este obiceiul
la Cretini, n'ati weptatt alesul otirilorti intro Imperati se vacIA cum igl
vorti alege, ce agiungandu-se cu unul din sfetnicil Imperatului, anume Sinior
Sava dandu'l gi cati-va banl, at statute pre lane). Imperatul, clicendu'l cg, i
Ora i boieril toil 11 poftescti sa le fie domnti tat Dimitraco Von.; i cer-
Ondti i el de la Imperatul WI fact amlare ca se fie domnti neschimbatu,
prea lesne 'l-at isprAvitt domniea, dendu'i Imperatul semnii de domnie chi-
pul sea ce'l purta Dimitraco Voda la peptti din a drepta.
Avea grijA Dimitrasco VodA i despre boieril set, ca dupa glasul ogtiril
nu'l volt primi pre densul sa le fie domnii vecInicii; precumit i era aeve a-
cesta, ca boIerii sfAtuiat cu totil se se rege ImperatuluI sh le dee- domnti pre
carele ore pofti el, era nu pre Dimitraco VodA. Ce aceste tote s'art fi alest
pre urml, candy art fi remast isbanda la Moskali; ce.Dimitraco Voditi at
apucatt inainte de at cerutti la Imperatul aeclarea domniei, cugetandt ca
de va fi pre yob. Cretinilorti nu'i va mai interce Imperatul cuventul, ce
va remand el domnt nesehimbatt, i fecioril lui.
Dimitraco VodA avendt scrise ponturi pentru obiceele texel, i a domniei,
cumti se volt aecla sA se scie, fiindt domnt de la Imperatu Crectint, at
chiamata lute cli pre top boieril; i intrandt in biserica curtei Dimitraco
Voda, cu Sinior Sava, at eclutt in scaunt ca unit domnti, gi boierii inaintea
lul, gi gt 'datt scrisere cu ponturile acele, la Logofetul set, gi cetinda pre
randt, &WM. pentru domna se fie neschimbatt, qi dupe vieta lul se fie feclorii
lul neschimbatl (de mu se voia abate din obiceile ce suntit tocmite i scrise,)

www.dacoromanica.ro
 47

aratindil i venitul domniel : vama, ocna i tergurile; era la tern nicI o an-
gArie sit 'nu scOtt, ce WO tie cinesi satele, mo iile cu tau venitul, mentsti-
rescl, boieresci si a altort locuitori, precuma este In tera Lesesca yolnici tine
cu ce ara avea. Si dupe ce cetia Logofetul una ponta, intreba Dimitrasco
Von pre boieri: bunu'l acestu ponta? El client.: buns; era care pontt nu era
pre To% boierilora, el Jtspundeat ca nu'l bunt, si de aci stat pant aseclat
cumil era mat bine.
Domnul se nu alba vole a omori pre vre unit boiera Mt de judecata Mi-
tropolitulul si a celor-l-alit arhierei si a tott boierimea, i altele ca aceste.
Dimitrasco Voda, in titulusul sett sit se scrie domna vecinicd si obladuitord a
tett tera Moldovei; ce in deserta s'aa ostenita, ca vecinica numal singura
Domnul Dumneciea este, si precumt este vecinica, asa gi ltcrurile lul suntil
necuprinseSi nehottrite de mintea omenesca. Ce cugetat Domnii gi aceste
tort, si la ce au esitt sfarsitul lucrurilora? El siliaa a's1 tocmi trebile si a-
seclarea Domniei, era ce era mat de trebt nu socotlaii, cu ce mijloct stt surpe
pre paganq nu pricepeat. Pre 1Vhskald 11 adusert din calea hi de peste. Nistju
la Prutd cu Ostea sparcuiti, fruntea caltrimei trimist la Braila, cumin salt
clisa mat sust cu Toma Spatarul, fostea flamanda nesciinda locurile pe aice,
nici pre -Turd" scia ce orAnduelt arts avea In resboia, sat 'Ayala ordelort
Tataresci; nici caltrime as avuta st stee improtiva caltrintei Turcului si a
Tatariloru la resboit, lasandu-se Moskalul in nAdejdea Muntenului $i a lul
Dimitrasco VodA, ca volt face $i dintru aceste ter' este caltrime.
Dimitrasco Voda cu sfatul lot au trecuta pre Moskalt cu tOtt, 6stea In a-
cestt' parte de Prutt in locuri strimte cu "Mud; cu. care amblete a lord at
data mare inima Turcului. yezirul cuma at simtitt de Moskald ca ad tre-
cuta peste apa Prutului din coace in locuri strimte, gi zabovesce din calea
lui, at priceputt ea nu are calt'rime de potriva ostilora, si all gi luata in-
drAsnire de a se tempina cu Moskalul, gi indata at trecutit Duntrea cu tott
ostea pre poda, si all purcest in susa 1mprotiva Moskalulul,
Moskalul mettendd pre Prutil In giosd pe de acesta parte, avendil inainte Este
de straja' cu 'musd generalul, carele ampinandu-se cu strejile sea cu fruntea
Wei Turcesci la Stanilescl, au data si de poduri facute de Turd pe apa Pru-
tului ; gi arendt resboia cu Turcii acolo acel generala n'aft tinuta reboiul pant
a fi sositt i aka' Este, ce s'at data inapoi. Elise cuventa cunt se fie data
Turcil bani acelui general se nu stee se le dee resboia, clicenda ca acolo nu
era locul largo de battlie, gi dandu se inapoi la loci' larga, unde se incapt
obuzul, Indatt Wait &cuff' spaima in &tea lora ; gi Intorcendu-se inapoi cu Ott
obuzul, au datd nava% Turcil i TAtaril in urma Wei moskicesci, socotindu
ca. Moskalil fuga, si multe care de pe urma at apucata ; li incungiuranda cu
navalt Turcii i Tataril tabera moskicesct si ad merst Moskalli tote aparan-
du-se nOptea sambata, si a doa Ali pant In prancld, pant all agiunsa la locu
larg4 i cti apt, i acolo at statutt cu obuzul inchisl in 'Arcane, aparandu-se
de navala Turcilort, li s'ati batuta de duminect pant mercuri gi gli el nOpte
cu Turcil.
Ostea Moskalulul flimanclitt, pedestrimea obositk call lesinati ea nici &bit

www.dacoromanica.ro
 48
nici apt nu mad, Inchisl in parcane ; si cum era a esi, indata cadead in ma-
nele Tatarilorti ; zahere din urine, nu putea veui, -nici de aice din Ora nu a-
yea pane se le dea, nici cu bans say cumpere nu &lad, fiindd lipst de pane
pentru locuste ce erail pre aice, i mai Inainte In vr'o doi trey ani, i Intr'acel
and manlea lui Dumnecled, catu nici erba, pre camp% nici fruncla pe pgduri
unde ckdea lecusta nu ramanea, ce era cumu'i mai red. Cglarimea Turcului
da await, si era se departa de obuzii.
Esit'ad Mosktlii din *cane, i pasindti In grosimea Turcilord, at luatd teti
armata, aduct puscele Turcilord cu mull& perire In Turd, de focul Moskali-
lord, si Se fie mai tinutti Moskalii tad intinsit resboiuI, curandil se vra duce
in risipe, tett &tea Turcesca. Ce Turcii atunce'si Mudd veste pentru ostea
moskicesca ce au mersti la Braila cu Toma, Spatarul Domnului Muntenescd,
cum s'ad clisti Mai susti, si cum ad luat'o, in mare grijg si spainat erau cal volt
incungiura Moskalii si despre Dunare 10 indata art pgrasitti armele SI ad tri-
misd sol de pace la Moskal. tea Moskalul nici o veste n'ail avuta de acea
este tt lui ca at mersti la Braila ; Dimitrasco Voda, decd ad *luta soli de
pace de la Turd, ad criclutfi cu lacrimi la piciorele imperatului moskicesed,
Tugandu-se se nu fact pace, veclendd infranta puterea Turcului. Ert Moskalul
nesciindd rondul Turcilorti, i &tea lui flamanda, cum s'ail dish Mai susd,
s'ad plecatit si el la Pace, si s'ail intorsil de acolo Inapoi pe Prutd In gust.
Atunce s'ad voclutti Moskalul Inselatd de sfatul Muntenilort si a lui Dimitrasco
Voda, ce 'lad adusti de la Nistru la Truth, pe o secett i arsita, ca aceea.
Lupul Costaki Vornicul atunce fiindti bejanitd la monastire la Bursudi, i-ail
scristi Dimitrascb VOde, se vie, si n'ati venitti, on ce, n'ati vrutli se se de Intria-
cele resale Ou alti boieri rang Dimitrasco Voda, on et apucandu'l vremea a-
colo tabaritil, neat cutezatd se est din grija ce avea de `Mari, cad/ amblati
prtdandd i robindti Intr'acea parte de loch pre la bejanitti pre uncle era prin
codri tabaritd. Era Dimitrasco Voda decd all veclutti ea nu vine Lupul Vor-
nicul, ad mersd de ail spust imperatului pentru Lupul ca nu via se fie si el
impreunt cu ceilalti boieri, ce se triMitd, se'l aduct.
Indata au rapeclitti Imperatul pre Chigheciti Polcovnicul cu 200 de omen la
Lupul numai se'l aduct; era candu au sosith Chighecid la tabgra undo era Lu-
pul, -era incungiurati de Turd si de Mari, si se apara Lupul cuyal i beje-
nari ce erad, catti putead se n,u'l dobandesch; si as cautat i lui Chighecid Pol-
covnicul a sta si el cu Lupul a se apera ca mai barbatesce standti, cinesi pen-
tru capul sea.
Vezirul as fostit data 'Ora in pradt Tttarilorh atunceasi ; era Hanul Tata-
rescd n'at vrutti oil slobocla, ne avendd fermant, nici poronci imperatescd,
se prude iaeaoa, ce ah apucatd o same, de Mari si art. poroncd, de s'au slo-
bo(litii pre la bejenii ce erau pe aprOpe pin codril Tigheciului, si pant in Si-
rem, i mai Buss de au pradatti. art add, au dish Jianul, ce,tra Veciirul, ca
nu au fermand de a prada tera, au repOita Vezirul la tmperAtie, nii-
maY WI vie fermand ca acela; ere, Dumnecleti n'ati ltsatti de tote In voia pa-
ganilord, ca nezabovindti alesul lucrului Intre Moskal i litre Turd teati im-
picatil; i dupe ce s'at impacatd, all statute Vezirul de ad intrebatd dor% ail
www.dacoromanica.ro
 49

remasil In testa texa vre and boierd, vre o capitenie se vie la mine, saii. void
da Ora In prada.
Atunce din Turcil ce dodaiall la tabara unde era Lupul Vornicul, au spusii
Vezirulul, ca este unil boieri intr'o tabara, ci de cateva Ole se apex& de
Turd si de 'Marl, si nulti potri dobandi; ci indata au trimesii de all chiemata
pre Lupul se vie se nu se tema. Dalu cum se nu se fie temutti fieccine in
vrethea de atunce ? Unu ormu se dea same. pentru o teed 1 Mers'ail Lupul cu
multa frica in Vezirul si all -caclutii in genunchi inaintea Vezirulul. era Ve-
zirul cu mane mare 11 mustra facandu'lii hainii ci vicleanri Si in tote. felul ca
unit puternidi. Lupul ingenuncliiatil isi accepta peirea ; era dupe ce '1-aii mus-
trati1 Vezirul dal au vrutii, atunce si Lupul luandu'ci voie se graesca2 all in-
ceputii a grai si a se apera de fapta hit Dimitracco Voda, avendti tale cuvin-
telord sale : Ce vinovati suntemii pentru domnul Orel ce s'aii rococitil? Nol
la Porta Imperatiel WM. ceremit domnii n'amil vsnitil; nol chizeci de densul
nu suntemii; not in rococirea lul si in sfatul lui amestecati nu amil Mute ji el
insucI '0-0 Scosil domnia de 4a Wirth' si au venitti asupra. nostra. Nol (led
ama simtitii ca s'aii rococitil, amu fugitu dinaintea lul, tine cum amii pututii
Nol tofu suntemii robii itporatului si a mariei tale &.
La aceste cuvinte imblanclindu-se Vezirul, ail intrebatii unde stint altl bolerl
at vostrii? All list: Unii au fugitil in tera Unguresca, albs suntil prin mums
si prin codri, tine pe unde s'aii pututit mistui de groza robiei. i aca i-ail
datii Vezirul fermanii ca WI chieme pre top se vie la locurile sele, ci se fie
ertati, se nu alba nits o ; ci pre tine voril socoti, sk'cl alega dommI..i

aca au haladuiii tera de mare primejdie ce i se ghtise de Tatari se prade

cum s'ail clisu mal Bust'.
Atunce Lupul Vornicul indata au pomenitii pentru Mihal Voda, clicendit:
Avemii domnii mazilii in Porte, pre Mihal Voda ; de va fi mila mariel tale, a-
cela se ne fie domnii. Era acolo la Vezirul fiindu dragomanii Ianachi, fra-
tele lul Nicolai Voda, ii era aminte si fie domnii frate-sell, Nicolal Voda, care
auclindii pre Lupul Vornicul inaintea Vezirulul pomenindii pentru Mihal Voda,
Math au pusti gandti reu asupra Lupulul. tra se nu se fie prilejitu acestir
boierii inteacea, data acolo in Vezirul, tot& Ora ant fi *Tutu in robiea Ta-
tarilord, sci aril fi pusii si Paca se domnesca Ora.
intorcendu-se MoskaliI, au mersq ci unit Pace, cu Moskalil pans spre tabara,
de au scosit pre Turcil cei robiti de aice din Iasi, cariI ii prinsese Dimitracco
Voda, ci pre altii ce ce,cluse in prinsore la Moskali; si apol Paca intorcen-,
duse de dupe Moskali cu vr'o 20 de Turd, au venitu prin Iasi si in curtea
dbmnesca, anume Curt-Paca.
In Iasi atunce din boierl nu era fare, numal Dade Donicl Sardarul, si 'lit
au pusti Hatmanii acelu Pasa ; era pe Buzagiu Vamecul 'Hi all pusA postelnicii
mare. intreba ci pre altii se poiterescA, 'ce n'aii avutu pre tine mal boieri. Trel
Mile au zabovitti aceld Pace, aice in Iasi, pane, i-au gain. negutitorii cu alts ()-
me& -din Iasi unu tandu de haine, de 1-ail imbracatii, si au purcesd in giosu.
DimitraCco Von 'Viindii din obuzul Moskalilore. prin TacI, 'cl au Matti donna
ci -eau dusil cu Moskalii, candii era -obuzulii impotriva Iasiloru intre Prato. i
Leatopisocele Torn. a.
www.dacoromanica.ro 4
 50

intre Jijia. Mers'aii din boieri cu Dimitraqco Voda si Ion. Neculce Hatmanti,
Saving Banul ce'ld Meuse Postelnicd mare atunce, si Georgitlt Spatarul, si
Stefand Leculeneo ce'lii facuse vel Visternicti, i Pavalascu Rugina Sulgerul,
si altiI multi de Celt mal de giosd boierenasi, feciori de boieri, cap n'ad cu-
tezatu ,a remane pentru jacuri ce Meuse in cirepe cu boI negutitoresci, gi In
turmile cu oile gelepilord, cum s'ad pomenitd mai suit ; carii luandd banil,
mila Imperatescrt, n'ad mersti in este, ce s'ad desfranatt In jacuri tine cum
is era voia.
Dupe ce s'ad dusd din Iasi Curt -Pala, ad nimeritii i Lupul Vornicul cu
Bgkir-Aga a Vezirului, caimacamd, pane se va asecla domnd in seaund; si in-
data at trimesd carp pre in boieri, caril pre undo erad fugiti, sa vie top fora
de nicl o grija, aratanduse poronca de la Vezirul. RI% pang. a veni boierii,
ad oranduitti Lupul Vornicul aice In tirgti o suma do bani, pre negutitori,
pre bresle, pre jidovi, si pre top cum erail strinsi si bejaniti prin monastiri
sa den poclonti. Vezirului.
Nu s'ati plinitd o lung de Mile caimacamiei Lupului, ad i imbracatu caf-
tand de domnie Nicolai Voda; si rapeclindd aice pre and Deli-Aga cu fermand,
ad lbatil pre Lupul Vornicul, si pre Antohi Jora Hatmanul In obecle, si
'I ail dusd de 'I ad inchisd la Varna. Poronca ad fostii .se sae numai pre Lu-
pul, pentru caci ad fostd pomenitd inaintea Vezirului de Mihai Voda ; era
Antiohi Hatmanul veclendd ca ad luatd pre veru-sod Lupul, ad mersd pf old,
i ad luatd i pre Macsutd ce ad fostd Postelnicil, se le fie de talmacitd, ne-
pciited ca'1ducfi set inchicla pentru pisma si zavistia lui Nicolai Vodd. Deed
14upul Vornicul, candti 'l0 -ad dusd inaintea Vezirului intr'o scarba i urgie ca
aceea, In ce grija and fi fostd ? Ce respunsti se den old Vezirului ? Atuncea nu
de domniea, nimerui, ce de capul sod avendu grija, ai spaima; ch,ndd pentru and
dOMnd haind cu tota,.Ora lus, numal pre densul '1d-ad gasitd mai de sirgti
se den sera, si de si ad avutd indrasnirea din poronca Vezirului se'si alega
domnd pe tine and socoti, nu dorm din domnii m tzili ce erati ia 1)&0,, ce pre
tine and socoti. Deci si Lupul Vornicul, ad de Constantind Von, an fi po-
menitd, de care nu erad bucurosd nici de nume se'l aucla ; ad de Nicolai Voda,
de carele erad bucurosi ca, s'ad inantuitit de densul; au de Antioli Veda a
carui frate era Dimitrasco Voda, atunce rocositd si viclenti tuiparatiei ? Ce nu-
mai pre Mihai Voda, era datord Ala cord domnd ce era din boieri de tea, de
densil alesd la domnie, multi s'ad clisti mai sod; pentru care cerere old all
incaputu la urgie.
Tinut'ad inchisi In Varna pre acesti trei boieri de aid doile and, si era Ni-
colai Yea 'I-at scosa i 'I-ad adusd in Ora, facendu'si obrazd ea nu suntd
de &lista inchiss, ce eld ad facutti mild de 'I -ad scosit din inchisere.
Banil ce ad strinsit Lupul Vornicul din tirgti din Iasi, 'I-ail luta Nicolai
Veda, &audit strinsOre si bataie unui Diacti de Visterie ce emit pre semi
pentru cap bans erad chieltuiti in trebile tea
Lupul Vornicul cu, mergerea lui la yezirul, all mantuild -teta, tera de ro-
biea Tatarilort, era pre sine nu s'ad pututd mantui do Urgiea, lui Nicolas Vodal

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIX.
A doa domnie a lul Nicolal Voda Mavrocordatil

Venit'ati Domini terii Nicolal Voda in locul lui Dimitrasco Cantemird Voda
In anul 7220. PatendA una ca acesta la Porta Imperatiel Ionachi fratele lui Nice-
1st VodA, fiindti dragomand la Imperatie, prea lesne all esitd Domnd Nicolal, alesd
la o vreme ca aceea ce se rocosise Dimitrasco Voda. Era pink a veld Nicola!
Voda in scaunt, au trimesti pre frate-set Ionacbi dragomanul aice in Iasi pen-
tru nisce ban! ; 1i luAndu'si bauii s'ati intors1 &AV la slujba lul.
In anul d'inteid a domnie! lui Nicola Vodg, era multi nevoie in -Ora de 6,,
menu Lesilorti, pribegi ce era! cu Svedul in Ora Turcesca Lipcanl, Lesi 1i all&
adunatura ora'nduiti, la tinutul Romanului, a Nemtului, si a Sucevel, sel bra-
nesca dindule provianturl, ce dupe firea lora nu'l puteat satura bietil ("lineal ;
ce pradati i jacuiad cum le era voia. Si acesta era din neascultarea lui Nicola!
roda ca boieril iii sfatuiad se'l bage aice in tirgil pre la gazde, precum ad
facutd c'ancld era Dimitrasco Vodh, si se le dee proviantd so mei slobocla prin
tern; era el n'ad vrutd. Ce final pe urma nu'l putea scote din Ora, pana n'ad
esitd el de Mina, voiea lord. Nicolal Voda tote ca Si in domniea d'Anteid ill ti-
pea lucrul ; pe nime din boierl nu credea; usa lul inchisa. Uncle domnil in-
chidd usile supusilorti sei, acolo gi supusii inchidd inimile domnitord set La
judetd awl nimerui nu alegea, Ind limba terei sciindti. Turcil erati slobocli en
voiea lul a apuca pre unil si pre altii pentru boil de negott, 1i pentru alto
jacurl din reset% Moskalilort ; i inchiclendu'l 11 facea de platiad Turcilorit. Pen-
tru nime nu yr& se se pue, macard ca avea fermand ImperAtescti 'de ertatu
greselele tuturord din rocosirile de atunce. Deci Nicolal Voda ca unit domnti
strains, Qf pentru se intro in voiea Turcilord, de nime nu'l era mils; 1i mal
mild Ramadand Postelnicul lid sfatuia se plinesca, pagubile Turcilord, se nu
si'l facA, neprieteni; ca apol Turcil ild vord apuca ore candti in Tarigradd of
va avea galceva. In anil 7221, aid doile and a domnie! lui Nicolal Voda, all
yenitti Turcil de all luatu Hotinul cetatea oi cu totd tinutul, inteacestii chips
fiindd Crain! Sveclescd in Ora Turcesca, cu Lescinski, domnti Lesescti, ce vra
seld redice Crain Lesescd, i cu starostele Haliski, Voevoda Kioschi cu a-
giutorul Turcului, ck tota gAlceva Svedului cu Moskalul pentru CrAiea Lesesca
era, cum s'ad disc mai sus!, I.eil, acestil ce end cu Svedul in Ora TurcescA,
ai inchinatd se dea Turculul cetatea Camenita in tera lord, numal se fie pre
voiea lord pentru Craie, si prallindu-se octl turcesti, se merga se intro in
Camenita se asecle i Craiul n tera Lesesca, ci cu prileji de osti turcesci,
se merga i Svedul prin tera Lesesca la tera lul se hAladuesca de Moskall
Lesii .din Ora lord simtindd de venirea Turculul la Camenita, all trimesti soli
cu cart!, in timpinarea Saraskerulul Abdi-Pala, ce era cu octile, Belt intrebe,
www.dacoromanica.ro
 52

unde merge cu acele osts, si all dea respunsit sO nu mOrga la Camenitt. ai

timpinandii solil Lesesci pe Turcil pe Pilau la Zagarancea, ail Intrebatil pe
Pasa uncle merge cu atate osti. Pasa le-ad respunsit et merge in tera lord
in Camenita, data de Lesil ce emit cu Pasa acolo In ofte. som au respunsil
ca in Ora Lesesca este Craid aseclatil carele are de gi.ija Camenitei si a tot&
Ora lonl; ce se se Word, ca n'ail ce chit% la Camenita, hvendii el pace ase-
clata cu Imperatia ; si Camenita de buns voie le-ad dato Turd' Lesilorti, nu
de multu. Era Lesii acestl pribegi cum se pots el a Inchina vote Camenita,
cit care es n'ad nicl o treba, ce lid pre dinsii singuri nu'l primesce recipos-
polita. Turcul veclenda acelu respunsil de la solil Lesesci, Se Se tutor& Ina -
poi le era cu rusine; ce au luatii pre Lescinski si pre staroste Halitki, si '1-aii
bagatil In nisce f6re, i 1-ad Intorsti la Tighine ; era cu ostea Ott au mersti
Pasa pe Prutu in sust, si au mersii de all descalecatit In Hotint, i s'aii a-
seclatil lucrandil itnpregiurii cetatea, ce le-ail trebuitii, uncle si pant astacli
zidesc4 si Intarescii cu mare scadere Ceres. Vida ca si venirea Turcilort In Ho-
tind Ott cu indemnarea lui Nicolai Von, au fostil. Pre Lescinski Si pre sta-
rostele Halitki '1-ail slobochtu Turcii, si s'att dual In Ora lore. 'Era Craiul ave-
clescil fiindil In Tighine Ibl tineaii Turcii cu mull& thieltuOlt, Omit desmerdatit
In avere, chieltuitorii flit semi, chtil nuld mai puteail tine Tura I-art inersil
carte de la impOratul Turciei so se radice din Tighine se merga la Ora, WI;
el n'au vrutil sO inOrgh. Apoi all trimesti de Tail luta fora voia lui din Ti-
ghine si 'kali dust]. In Tarigradil. Era parka all lua, el se apucrtse de Tesbolli
din casele de uncle sedea elit, se nu se dea Turciloril snit duct la Tarigradii.
Ce Incungiurandii Turcil casa, au navalitii se'lii la din cast; era du au sa-
ritu pea fdrestra cu spaga: a ulna in glota Turciloril, si apucendulii Turcii
1-aii dust la Tarigyadii.
Domnul blagorodil si vestith, macarti ca art cadea din cinstea sa, Ora cu
inima sa totil se pare a fi nebiruitu. Asa i vedul simetu se Linea Craig
uebiruitii, cerendil osti de la Turd Inteagiutorii sold petrOca prin tera Le-
sOsca, pant in Ora lul ; ca veclendu'lit lumea mergendii cu glota, mare, Bela
slavesca ca pre unit Craiii .nebiruitd. Ern Moskalul n'ait primitil acea pomprt
a avedului, ce art clisit se mergt avedul cu putiutea glota sa ca unit omit
fart putere, si abiea scApatii cu Mile; si asa is va da cale prin tera LesOsca,
fiindii stile Moskalului prin tera Lesesca, si pre, la cetttile ce le luase de la
2vedta. avedul Wald de binele Turcului, 'mai pre urma era bucurosit se scape
cum art putea, sO se duct la tdra sa; si 1-ad datii cale prin Ora Unguresca;
si aft mersii de nu 1-ail cunoscutit nime in glota lui; ca ceI ce mergeart Inaintb
la conace, dart veste ca sosesce Craiul; Ora eel to veniat mai pre urma la co-
Dad", cliceau ca au trecutd Craiul inainte. ai asa, din conacti in conacii, trecendu
prin Ora Unguresca, 'nime Tad cunoscutii. Era (led art sosita In Ora lui, In-
data all facutil osti si se batea cu Moscalil ce emit prin cetttile ce le luase
de la avecll, si pre apt si pre uscatil, pant si eld '0-ad pusii capul, lovinduqd
dintr'o pus&
Nicolae Voda domninc14 aice in tent cu multh nevoi Ceres, plinindit porun-
Dile Imporatiei, si ma mare greit era Hotinul, trebuindii salahori, i menzilurl,
www.dacoromanica.ro
 53

i alte chieltuele multe; qi omenil din tern au trecutu top in olatul turcescd
In linutul Ilotinulul.
In al treile anti a domniei lui Nice lai. Vodd, art mersti. otile Tqcescl la Morea;
venit'au poroncti imperdtescit la Nicolal Voda, de ad datd cincl sute de cal de
tiste de pre la boierY, i de. la mazili, tail cal ale1. i -mergendu TurciI au
Matt. Morea; i vestita cetate Anapoli cite -va Mile batind'o o au dobanditd,
i alte cetati au luatu cu multi avere, pradandd i robindii tote ce au. gasitd.
Nu putemii trece cu scrisorea pentru maziliea lui constantinti Vodd Branco-
vanul, Domnul Muntenescu, ce 1-au venitt de la Turd; cu mare jale a scrie
de o furtand ca aceea ce 1-ad Tenitd ap fard de veste, fiindit acum de 27
ani Domnd aces terI cu feciori insuratl, cu fete mdritlte, intemeiatil co atite
moil, case frumose prin tote satele, avutie nespusii, avendil i boierI marl,
batrini pre unchii seI pre Canticuzinesci, omens forte vestitl alesd spre ptir-
tile Cre;tinesci, anume Constantind Stolnicul i frate-sed Mihtii Spittarul; pre
acestI dot 41 rasa tote trebile domniei, gi forte cu bunt 9umpdtil au mersd.
27 ani, qi aveat mare cinste i dragoste la 'Domnd.
Dupe ce s'ad radicatii fecioril lui Constantino Voda Brincovanul i cu gine-
HI, au inceputu a face multe amestecdturi 01 lucruri neplacute Intre acesti ho-
ierI, batgiocorindu'i; carii nu le-ad pututil suferi indelungti; ce din credincio1
ce erail Domnulul Muntenesed dupe datori,ea sangelui, ce era-U. tote de unti ndmu,
i din credinciqf adeverati, prea lesne s'ati schimbatil intro vrajmdie; carii
din Ali in cli cereal prilejil cum i in ce chipti s'aril putea mintui de aceld domnii
al lord,
Pre acea vreme era Mihal Voda mazilti dupe a doua domnie in Tarigradd
unde i elu Inca cacti putea hipta ou neprietinil pentru Constantint. Domnul
Muntenescd, pentru multe strimbattiti i piri eel fticuse Basarabd. Voda, cum
s'au clisu mal susti, pirindula cd, Mihal Voda Domnul de Moldova este haind
i vra se fuga la Moskall cu tota, casa lui, i alte amestecaturi nenumerate,.
candu era Mihai Voda cu a doua domnie in tea ca snit mazilescd; ci pre o
parte 11 clivetia,.,, pre and parte versa bani nenumerati, pin& au i mazilitil pre
Mihai Voda. Mawr.' cal era prietind lui Mihai Vodd Ali-Pap Vezirul ce era
atunce, ce auslindu atita pint cal haind Si va se fug la Moskall, 'ci -all In
torstt prietqugul in urgie ; creclendu Ora minciunog, au trimesti Este din Ti-
ghine i au redicatt pre Mihai Voda din scaunul domniei, i '1-ati dust in Ta-
rigradil inchidendulii in Edecula cu tota, casa lui. Apol eOndt. din Edecula tae
nn'lii rasa domnul Muntenesca se se odihnesca mazild cum era ; ce cu multe piri
it adlogea sold fact surgund. i din Tarigradti Inca i banl au data unord,
Enicerl, seld. more noptea, uncle Id-ard da mina ; care aceste tote singurd
Mihai Vodd, ne spunea, data au venitii cu a triea domnie aice. Dupe tutor-
cerea Moskalilort, aflat'ail vreme i Mihai Voda in Portia a pin/ pre Cmstan-
tint Voda domnul Muntenescil , cd, cu scirea iul au venitu Moskalil c1 i -au chic-
matu de au stricatd. cetatea Braga, i elti le-ad gatitu zahara c1 altele, pre-
cum va se fuga, la Nemtl; carele tote eraii. adeverate cite au clisu Mihal Voda.
Pea atunce stricindt. paces Turcii cu Venetienii, i gatindu-se de oste, era
bucurosti Vezirul se prinda pre domnul Muntenescit la luau, lore seli nazi-
www.dacoromanica.ro
 54

lead ce temendu-se ca nuilt vorti pute prinde si se va duce la Nemti, flu lasa.
Era pre acea vreme fiinclu Ali-Pasa Vezirt, emu forte cu cumpatu, si cerca
pretutindene zurbalele si '1 tat omoria, care Vezirt ati remast de minune la
Turd, catt se cutremurat totl Pasil, i tote resaritul de densul, de mortil ce
facea, Atuncea at chiematt Vezirul pre Mihal Voda si '1 at intrebatti, pute-va
in vr'unt fel se faca, orI cu Este, orl cu alit mijloct, se princla pre Branco-
vanul domnul Muntenesct ? Mihal Vodit at poftitt all may dee ceva vreme
pans va cerca lucrul, si qunce 11 va da respunsti ; si sciindti Mihai Voda ca
Cantacuzinescil, unchil acelul domnt, s'att reciti si s'ar'i departatt de densul, at
repOitti in tera Muntenescii pe unit credinciost al set cu scrisore la Mihal
Spatarul, aratandu'l tat lucrul, precum maziliea domnului loll este gata, nu-
mai din tea se nu se fad Teo smintelit, se nu fuga, sat se nu se fad, vre
o zurba ; si p6te se melt dee boierimea si slujitorimea, si se fuga, top cu den-
sae. Ce aceste tote Mihal Spatarul le-at luatti asupra lui ; numal ferrnant de
mazilie WI vie, era, despre altele va da el sema, si s'at apucatti pre capul
lul cu giuramentt, cum va veni Domnul lorti la manule Imparatului fart' de
voiea lul.
Vilna acestti respunst la Mihal Voda, indi,ta, an mersu in Vezirul i fi'at's
apucatt ca nicl o zurba nu se va face, ce la manule lui va veni domnul Mun-
tenescd cu tOta casa 1111 si cu tots avutia lul. Vezirul (led intelese asa, se im-
phi de bucurie, ce tote nu Waft increclutt cu atata, ce at clist lul Mihal Voda
sel faca zapist in mana lui, cum se va pate lua domnul Muntenesct din scau-
nul lui, spit volt aduce mazild la mana Imperatiei ; era, de s'art templa In-
tealtil felt, se scape domnul Muntenescu Constantint Voda Brancovanul, se dee
semi Mihai Val& la Imparatie ; de care lucru 1-at cautatti lui Mihal Pod& a
face si zapistt.
De miratt lucru este la cite s'at bagatu Mihal Voda, si 's1 at pust vieta
in mijlocti. Eta, ce agonisesce zavistia, cum all vreme neprietenal de'si ispra-
vesce trebile WI; ca aceste Ote de nu &art fi acolisitt Constantino Voda
Brancovanul domnul Muntenescil de Mihai Voda, nu s'art fi facutt nici Mihal
Voda vrajmasti asupra lul Constantint Voda, Brancovanul ; numal aice s'at pli-
nitt cuventul Prooroculul Davidt, ce slice : sapat'ao grope si at *hitt in-
tr'ensa. Ca cele ce gatia domnul Muntenescu lui Mihal Voda, tote asupra
lul haft venial Inca si may cu asupra.
Vezirul adeverindii lucrul cum nime nu se va pane improtiva ppruncil Im-
peratesci pentru domnul Muntenescii, ce'lti volt da delft volt aduce la Im-
peratie, indata all rapeclitt pre tint Aga Imperatesett anume Mustqfa Aga cu
putintel omens, si cu doul slugi a Jul Mihal Voda In porta turceset imbracati,
cu fermano de mazilie, si altt fermlnil la boieri si la tote Ora Wit dea de
grumazl, ca apol tota Ora lord subt sabie vord da. 1 a doua cli dupe acelti
Aga, at pornitil pre Imbrihorul Imperatului, si forte cu mare taina, catu ni-
me In Tarigradii need sciutti unde merge'.
Constantino Voda Brancovanul nesciindu nemica de una ea acesta se se pa-
zesca, numal ce at sositt Aga Imperatescii mercury inaintea Pascilort, O. at
descalecatt la ,curtile domnescl, Indata intrandii in cask, princlenda t6te Rele
www.dacoromanica.ro
 55

all scosa fermanul de mazilie, si TO-au cetita, si all inceputti a bate pre copii
din casa in tote partile, si a'l scote din case afara. Atunce clicu se fie stri-
gata Constantind VOA pre ferestra: Slugitori, slugitorT unde suntep? Nu me
lasap! Ce nimicd n'afl ispravita, ca Turcil prinsese portile, si au pecetluitd
tote camarile si t6te beciurile. Boierii pre la gasda fiinda, decti, au prinsu de
veste top s'aa spaimantatti.
Turcil, dupe ce all prinsd portile curtil si all pecetluitd camarile si becia-
rile, all trimest de all chiematti pre boleti la curte, Si le-at cetitti fermanul
Imperatescrt. BoTeril intelege'ndd poronca Imperatesca, top s'ad plecatd poron-
cil ce stria in fermanti ; era pre Domnd '1-ad luatti boieril in chiezasie, cum
va sta, nu va, fugi niciiri; era, paza tottl sta impregiurd. A doult cli afl eosin
in Bucuresci si Imbrihorul Imperatulul. Mare jale era a privi cineva atunce
unit Domnd vqtitti c.2 acela, imbetrenita in domnie; bocete, Si tipete in fe-
tele si nurorile lul ; ca pre top 'i -afi strinsa cu mare pazit si groza la und
loca, si pre feciorl si pre gineri; si nimica zabavindd, ce totti in grabs '1 -au
gatitti se'ld pornesca mai curenda.
Atunce- Imperitpea gitumise domniel Wei Munlenescl lab Mihal Voda, care
si omenii lui erad trimicT cu Imbrihorul cu carp pre la o sema de boieri fu
Ora Munten6sea ; ce n'aa inghduita boieril Muntenesci lucrul acela, mai alesa
Cantacuzinescil. Ce s'au agiunsu cu Imbrihorul, si all radicatd Domnu noa pre
Stefant Spatarul fecidrul lul Constantino Cantacuzino Stolnicul, si indatii '1-at
dust"' cu alaid la curtile domnesci; si seclendu in scaunul domnesca, al data
din pusce, si in dobe, in surle dupe obiceiul donmesca; si OVA boierimea ao
venitu de i s'aa inchinatd, si s'ad adunatd sarutandul mana. i sculandu-se
Domnul celti nou din scaunt, all mersti in casa unde era veru-sea Constantind
Voda Brancovanul de i-ad sarutatti Diana. 0 ! ce sarutare cu ciuda si cu la-
crimi, candti sluga so domnesce in scaunul domuiel stepenului seri, cu tnsela-
dumb ca aceste, scotendald nu numal din domnie ci si din Orli, din moF,dile Jul.
Atunce cll multe lacriml -Constantind Voda ,Brancovanul all mustrata pre
veru-sed Stefand Voda, cum '1-ati inselatd de i.-ati luatd cinstea si domniea.
Ore nu este mai mare ciuda, sluga in locul stepanului, precum si Basaraba
Voda saracul privii, pre sluga lul cum i-ad luata domniea! Hai lame fruit sap,
cum nu se puturti indestula Cantacuzinescil cu atata cinste ce avead la acestd.
Domnd, si cu avere nespusit, snit viclenira sil luara domniea! Dera si Dom-
nii cu tine volt pute se se increcle candd iY viclenescd nemul lord! Adeveratd
ca vrajmasil omuluI, cob de casa Jul suntd.
Aflarad si avutie multa fitra some, bani si. od6ro; si gatindu-se lii-au per-
nito. din Buduresci cu tote casa lob, cti fecioril Si cu gineril Jul.
bra canal esia din Bucuresci, tofu norodul, cu mica cu mare, lacrima si plan-
gea dupe acelti DOMMI ca dupe unit tats,; fiindil in mare bistigti tera lord in
27 ani ce au domnitti ell; piing era acea Ora de Omeni cu hrana, si cu ago-
nisita, precum se pomendce ca, all fosto si la nob in Ora in chicle luT Vasili
Voda.
Decd, all dusfi pre Constantind Von, BrAncovanul in Tarigradu, 'lit -all 'nchi8a
to Edecula, cu tots casa lut; era, casele 7uT ce le avea in Tarigracil, 16 -alt
www.dacoromanica.ro
 "5 6

nosh. Turcii la venclare. Si cum au sositt, indath ail venitd omenii Imperatescii
i i-ad scrisit toth, avutiea, ci o au luatil pre sema imperatiel, bani, i ()Uwe,
ci haine, si alte lucrurl scumpe. Ce hainele ci alte lucrurl le-au datd pin argil
de le-ad vendutd, &hi se umpluse Tarigradul de hainele lord, si de cusutu-
rile cele cu sirmh, care si pre aice- air agiunsu de le vindeat Turcii. Erh, pre
densul shracul '1 -air pusd la munch ca se'si spue avutiea ce mal are; si au
spusu totd ce au avutd, ca avea bani la Venetia si la Nemtl, ci'i facead slid
se trimith se'si aduch banil de acolo;. ce aceea nu s'ati pututti face. Erh, alai
bani ce ad avutd 'i-ad data, Wit se mirad si Turcii de atata avutie; ci tad
'1-au muncitu cu nesuferite muncI i cazne de dupe Pasci pang, in cliva de
Santa-Maria mare; eh' din Ora Muntenesch ton flu adhogea cu pied Stefand
Voda panh, i -au mhncatti capul. Era atunce '1-ad scosd la divanul Imperatu-
luY cu tus-patru fecioril lul, Si mustrandulti cu cuventul Imperatul, facenduld
haine, indath ad pusti de at thiatd capetele, feciorilorti inainfea thtane-sea.
ErA, unul din fecioril lul, veRndil perclarea fratMord, au fosta clicendu ca se
va turci; ce '1-au infruntatti tats -sed cu cuventul clicendu'l: Mai bine'i se mora
in lege& Crestinesch, de catil se se fach pagand Turcit. Si dupe perirea fe-
ciorilorti lul, thiatu-rati ci lui capul. Jalnich privire ci nepovestith urgie 1 Ce
inima impietrith, ard fi fostd aceea se nu plangh atunce! Trupurile lord le-ail
aruncatd in mare. Priviti acum mai marii terilorti ci eel ce stepaniti multi-
mile, ce agonisesce lacomiea cep, preste mesurh, ci volniciaa celord ce pof-
tescti si se tindti se supue pre toti impregiurasii sel, si nu se pota odihni
cu cele ce suntil drepte a le lui date de in Dumnecled, ce va se supuie i se
apuce cele straine. Precum ci acestti Domnd Constantind Brancovanul saracul,
de-apururea se silia se supuie pre Domnii din Moldova, WI fie subt ascultare,
adeca ce and pofti orl de bine, on de red, se nul esh din cuventii. Ce cu
gred Vote se se fad, acesta, avendd amendoi acesti Domnl teri osebite, ci. ste-
panirea lord. de atocina ce mai bine cinesi a le sole se phzesch; ca dell
ci pa.re mal slabd neprietenul tea de can tine, si facendu'i strambhtate cu pu-
terea averel tale, singurti Durmiecled Se Tune agiutord acelul mal slabti impro-
tiva banilord tel, ysi te Surph candd nu te gandesci ; ci canda socotesci ca te vei
odihni pre averile tale, atunce le xesipesce si le dh, In manele altora ; pre-
cum "si casa lui Canstantind Vodh Brancovanul ca o nemich si de odath s'ad
sties 1, apucandd ,strhinii averile lui.
Hal lame ! cum se insela omenii, si nu, se yotti shtura de dragostea ta I
La ce sfirsitd II aduce pre cel ce urmeza, voiei tale! Cu adeveratd farad si umbra,
visurl ysi pareri este cinstea ta.
Stefand Cantacuzino donmul Muntenescii, dupe perirea Brtmcovanului cu-
geta ch, se va odihni, i va remane domnii neschimbatu in multi and ; ce plata,
lui Dunmecleti nu 1-air ingaduitti, ca al doile anti I-ad venitti si Jul maziliea,
i ducenduld in Tarigrada ad mersd ci.* tats -see betranul Constantind Canta-
cuzino Stolnicul cu densul ; si cum au sosittiki-ad omoritti Turcii cu grOznich
m6rte ; si pre tea si pre feciord pe Stefand Voda i-ati sugrumatt. i asa au
platitd i el mortea luI Constantino Vodh Brancovanul ; cu ce mesura ad me-
suratd, i lord li Wad mesuratd. Vedeti aice giudecath aeve -si de sirgti de la

www.dacoromanica.ro
 57

Dumnedeti; paziti-ve eel vicleni i rei, ca giudetul luX Damneder' nu va trece

nici pe unul.
tea dupe ce au omoritil Turcii pre Stefand Voda, all trimesil aice in ter&
la nos, si au luatti pre Nicolai Voda cu tots casa lui, si '1-ad dust. D-omnti in
tera Muntenesca ; era aice in locul lui Nicola Vod4, au venitt Domna Mihil
Voda cu a triea domnie.
Nicola Voda, ispravindu'st lucrul sell ca se merge domnd in Ora Munte-
nesca, ail scosil marl greuthti pre tera vi pre boieri pre Ia tin-uturi cu sume
maxi, peste putinta omeniloril ; si au luatii multi bani; sumele acele deplinu
cu mare sirguela, cu zapcii, inchidendit pre boieri, i-aft' facutil de all istovitil
tog banii. Apol i-ad sositil pi schimbarea domniei de s'ail mutate in tera Mun-
tenesca.
Boierii data au intelesil de venirea lui Mihal Voda, tog s'ail bucuratl; dera
1i Nicolai Von. intro,. acesta domnie a doua era mai blandil de Gatti in dom-
niea de'nteiti. Era mergendti in Ora Muntenesca Nicolai Voda, cum, ail dom-
nitil inteacea tera, amt. lasatil se stria Muntenil ; era nos ne intorcemil la lu-
crurile terei nostre.
Mihal Voda, imbracandti caftand de domnie, n'ttti zabovitil in Tarigradt, ce
in menzilil Imperatesd1 'I -al pornitti numai cu slugile sae ; fare (Minna sa all
veldt. Mudd lucrurile tulburate intro Turd si intro Nemti, gatinda-se de .6ste.

CAP. XX.
Domniea a treia a lui MihaT Vodd Raeovita.

In anul 7224, schimbandu-se Nicola Voda din domniea Moldova in tera

Muntenesca, venit-ail Mihal Voda domnd Ora, si au intratil in Iasi in 24 dile
a lul Fevrwtrie, in dumineca branzei. Inteacestii and, gatindu-se Turcii. de 6s0
se stea improtiva Nemtilord la Beligradil, cum ail venitu Mihal Voda in Bcaax
nul domniei, Indata } -au venitu poronca de all datti trei sute de cal dialerit,
pentru treba ostei. i facondt. resboid Turcii cu Nemtii, all luau 13eligradul
de la Turd, cetate vechia din craiea Ungur6sca. Luat-ail Nemtii atunce sj.
Ora Muntenesca pkna in Oltu, $i apoi soil impacatil Nemtii cu Turcii. Intru
acestti and ail fostu timpti reit cu recela, catu niraene n'ad apucatti alts data
se fie fostii asa ; ca nici la sfantul, Gheorghe nu era inverditil, nici campul, nici
codrul, i all fostil scadere ill vino, si in vii k in tot& rods.
Nicola Voda domnindti in tera Muntenesca, mare versatol. de sAnge s'au
aretatii in boierii aces VA, CAW si pre Antimil Mitropolitul, pentru ce- '1-ad
infruntatil cu cuventul pattry. tiraniea lus, '1-ail omoritti nu se scie cu
ce feyt de mode. A caruia 'tirhnie nesuferindti boierii, all adusti oste Nemti
hi cataut din tera Unguresca, i fiinclti Muntenif tops la unit euventd, au data
pre Nicola' Voda in mhnile Nemtilorii ea tots casa lui, i '1-ad dust' In Ora
Ungurescl, jacuitti di pradata de tote ce art avutu. Era ma,s inainte de aces
www.dacoromanica.ro
 8

zarva ad trimisu Veclirul in tera Muntenescd, de at. luatd pe Mihai Cantacu,

zino Spatarul, si pre Dudescul Spatard, si cum i -au duqd la Vezirul, indata
le-ad taiatu capetele. Trimis-ad Vezirul yi aice in Ord la Mihal Von de au
luatd pre Lupul Costaki Vornicul ; tai cum '1-ati dust'. la Vezirul, nimicd nu
'1-ati maY intrebatd, ce Indata i-ad talatd capul. Aceste s'ati fAcutit candd mer-
gea Vezirul cu Este improtiva Nemti lord la 1.1digradd ; era ce vint i-are fi
datd Lupulul nu se scie ; num a tau de Nicolai Vodli i-ail fostd perirea, pre-
cum amt intOlesti dintr'altiI.
Dupe ce ati luata Nemtii pre Nicolal Voda din Ora Muntenescd, cum s'at
pomenitii mai susfi, deprinclendu-se In jacurI Nemtil gi catanele, au Inceputti
a trece si aice In Ora,' cu invetatura unui Generalii ce era in 13ra au; pi inteid in
sate fit Omit at lovitd fart veste, si air Wad pre dol Turd negutitorI ce erad acolo
venitl sO incarce sare. i maY pe urma s'ad maY inglotitd catanele, i all venitu
de ail lovitt in Romand, si at into. 61%0 pe nisce Turd ; gi ducendu-I In
Brastid. II inchinad Generalului ; i rescumpOrandu-se Turcil ea haul, fl sloboclia,
Generalul. asa cu dobanda de la Turd deprinOndu-se aceld Generald cu to-
harii seI, mare zarya s'ad atitatu in terd, Imultindu-se talharil lul, oil cu scirea
Generalulul, on cu scirea celord maY marl al luI, cum era Generalul de Sibiit.
Aii inceputd a prada pe sub munte mOndstirile i casele boieresci, facenduisi pH-
lejt cu Turcil, ca de le -aril veni vr'o scarba de In maY maril lord, se se man-
these& tad cu Turcil, anume ca el unde scid Turd mai pre aprope, acolo agiungd
pentru ca sd'I dobandesct ; et el cu &tea in Beligradd n'ad fostd, sO fact do-
banda de in Turd. Si viindd unit Cdpitand de Catane anume Frentd, ad in-
tratil In mOnastire in Casino, unde era bejdnita. Ora gi boierit de pre acolo,
de grija catanelordi vOclendti ct prada si jacuescd, si pre Turd 11 robescd ;
Frentd Cdpitanul numai cu 20 de 6meni all venitd in Castnii, de care art fi
pututii o tea de omenT se se apere, so nu'lii lase sO intre in montstire ; ce
cu top 'le' -al primitu, gi i s'ad Inchinatil. Fiindii acolo Vasili Ciaurul, isvo-
ditorul acestord zarve, ce facura tog in unit cuventfi, tmplendu-se de gonduri
rele asupra luY Mihal Vodd. Mad socotindd de sine Vasili Ciaurul se se rt-
dice domnd de in Nenati, indemnanduld si altiT de potriva 14 la minte de-
.sertl; mers'at In Brashd Vasili Ciaurul in Generalul de Nemtl de '1 -au flicutt
grafd. ySi facendu-se una cu catanele Moldovenil nostril' cu marl cu mid pradad,
jacuiad unul pre altul, monastirile pre sub munte, casele boierescl, catit tinea
pre Siretd, si pre cati nu se Inchinat lore se tie cu Wash. Tinead drumurile,
colnicele ; mancati, stricad i jacuiau, precum este ntravul Moldovenilord la vremi
ca acele. De si emit 6menI ca acia so nu tie cu clensii, temendu-se sO nu ca0,
in primejdie, maY pre urma cum s'atl i prilejitu, nu putead halAdui de cei-alti
se scape d'inaintea lord ; ce de nevoie numal se fie cu densil, pant In Siretfi,
si pant in Milcovd, tota de acea bresla, Inglotindu-se si tmultindu-se din
t6te pArti16. Era si unit Mirond ce au fostd gi Serdard cu unit hiastru alit sels
omit fora invetaturd, mtndru, semetti, cu numele lul, Velicico ; naditus'ad gi
acestil la c6ta catanelord. DecY Mirond au sfatuitd pe Frentil. Capitanul de
clitane, de ad mersu din Casing ri all intratd in _cetatea Neamtulul, cu na-
dejde ct vord tine- cetatea Nemtulul cu locurile d'inpregiurd, cum ad tinutd
www.dacoromanica.ro
 K9

Lesil, nu de multi', din venirea lul Sobietki draiu. 1 Lesescti, pre candti acelti
Mironti era Jolnirti la unt stegt de Moldoveni; si amplendt cetatea de bucate,
el se tineat biruitorl, ca cum art fi dobAnditt -Ora Moldovel pane. in Sirett,
ca si Nemtil Ora Muntenesca pantt in Oltu. Ce doi domnl lute Ora nu
pat fi.
Acestl din Nemtt cautat vreme se vie se iae pre Mihal Von, din scaunul
set, ca si pre Nicolai VodA din tera Muntenescli. Mihal Voda, pentru acesth,
tulburare se pAzia de primejdie, si at intratti in monastire in Cetatuie ; unde
nici acolo nu'lh putea Linea yremea 56 maie, cunoscendt pre slujitoril sei in-
doiti, mat multi staruindu-le inimile spre neprietenl, de eat spre densul, Belt
rAtuescl ca pre unt domnti. Cu tog data' se vecIA pre catane cum sosesca
in Taal silitt se- li se Inchine, vestinduse valfa Nemtilort de isbandA asupra
Turcilort atunce si la Beligradt.
Mihal Voda pre o parte se pazia de primejdie, pre altA parte trimitea 6-
meni de al sel cu carts pre la mazili, si pre la alti omens de peste Sirett,
fiiindul mil/ de Oral se nu stea cu Catanele, ce se fuga d'inaintea lora, set
se stea cu top se princlA pre Catane set se's gonesca ; cl puterea Impera-
OM este mare, si va trimete Mari, si pre top fl volt lua in robie; era ei
ne cum se intelegh, ce Inca mat sAmetT erati, si apucat, pre acel ce le duceat
cartile, si'l puneat la inchisore, dandu'l in manele Catanelort de'I pedepsiad cum
era mat WI; si'l faceati pagani, ca tint cu Turcii, si nu se inchina cu tbui, sera
la Nemti.
Adus'at Mihal Voda IhngA ostea sa si osti straine, cate-va steguri de Lip-
cani de la Pasa de Hotint, si 200 de Tatari si 700 -de Cazaci Zaporojeni de
la Hanul, nice in Iasi, se's trimita asupra Catanelorti peste Sirett, la Nemtii
si la Caput ; ce pentru se nu strice sera cu osti straine nu 'I-at trimesti, as-
ceptandii se se tempescA sumetiea lort, auclindt de osti, ce at adust Mihal
Voda, si se vort duce Catanele din cotro au venitii, lAsAndil locul de bunt
voiea lord. Era, ysi Catanele, si tests din ter*, mat tire se'ntunecati Cu orbiciunea
tiraniei 1114 nici cum socotindt la ce le va veni lucrul pre urmA ; Ciaurul
cu ceta lui in Casint, era Mironti cu hiastrul sea Velicico in Nemtti. Tira-
nul more se apuce cele straine, era domnul intru bunatate clesaversitu se a-
pere a le see pune nevointa. Mantuitorul lumel Hristosti vrendti se se duct
din lumea acesta, n'at clist resboit last voe, ce at Mist: pace last voe; pa-
cea mea dati voe. De unde se vede ca Crestinului adeveratt mat multi pste
a pazi pacea, care at lasat'o Hristosti, de atti a radica resboit pentru res-
cumperarea strimbatAtilort ce art avea. Asa si Mihal VodA ca unit Crestint
adeveratti, pace Windt fart smintela, asceptindti intorcerea lore ; erA ei nici
chiemati a aucli, nici trasi a simti mr s'at plecatu; crt intArclierea certArei, Dum-
necleti: cu asuprA o plinesce. Mihal Voda ostea cea strains, Lipcanii, Tatarii,
atzacii cei ce venise tie pazA, nu '1-at trimesti asupra Catanelort, pentru ca
se nu fact risipa si stricAci6e terel; nici ltngft sine nu 1-au tinuth, ce '1-ail
lasatt de s'at dust, si remaindu numal cu slujitoril lul. Deci trimetindti spre
Nana se princlA limb /, at adust pe unit feciorh a Coal, si cu unt cumnatti
alt set, ce sedea in BrAnisteni peste Moldova, ce era totti de a Catanelort;
www.dacoromanica.ro
 60

pre cad% Mihal Voda pustrandu'l ca unit domnti, '1-ati ptisti la paza Ia mo-
nastire la Bitrnova, papa erA, ii va slobocli. Rra Cuza Spatarul, fiindti aice in
veclendu'Y feciorul la inchis6re, elti ca unit omti de nimica can se fie
agiunsti la Catanele ,din cetatea Nemtului, numaI se se sae se vie, ca au
vreme se ice pe Mihai Voda ; ea nu are 6ste strains pregiurti sine, ce
sunta numal slujitoril set ceI de ter-a', In carii nu'i nadejde de sprijinitti. Dec%
indata s'ab &jai Velicico, cu, sfatul vitregului set Mironti, Indemn'andti pe
Frenta Capitanul cu Catane ce avea, si ati purcesti se vie In IaBI se iea pre Mi-
ha" Von, ; si Multi i alto Capitand de Mane la Campul-Lungtt cu 100 de Nemtl,
Eat venitil i aceea de s'aii Impreunatil cu Frenta Capitanul, Bi s'ati fa cut' la
800 de omen!. Si In ce Ali au purcesti Catanele din Nen* inteacea Ali ati
venitu veste si da Mihal Voda In Jai se se pazdsca bine, ea vine podghdzti.
Era Mihal Vod4 cu mare Nina, dal Dime n'aa, prinsil de veste, all rapeclitti
la Tatar! pre Constantinti Costaki vel Visternicti, si pe Dimitrie Macri 'vel
Stolnicti ; i adeveratti cum s'atl scristi mai susti, ea cu alp boieri nu s'ati In-
creOutti se le spue pentru venirea Tatarilord, fart numat lul Donic% Vornicul,
qi lul Congtantinti Rusetil vel Paharnicti, fiiudo poronca Imperatdsca la Tatall
se apere tera de neprietenil Imperatia t indata au purcesti Mari% can ati
trebuitti- ca 2000 de Tatari. Jo! Genarie anteitt ati puree' podghezul din Nemtu,
Bit Jot la ,septam'ana ati lovitil In last : In care cli Mihal Voda gatindu-se de
ospeti ca acei, eBinclti cu ostea sa afara din tergti, din del' de P4'curarI, arep-
tandti se-1 vecla, flinch"' vreme de prat*, fruntea Tatariloril agiungea despre
monastirea lul Aron Voda. Mihai Voda puindu streji, pe Bahluiti In susti, si
mat la camp', s'ait Intorstl In curtea domnesca ; era slujitoril descalecase pe
la gazde inealclindu-se ea era frig'. Mihal Voda- dupe prang s'att lasatti se
se cam odihndsch'. Catanele venindil dip susil pre Bahluiti, all prinsti stre,
jile lul Mihal Voda, si farg, de veste au sositti in IaBI, temeiul mergendil pre
4144 vale de feredee ; si Frenta Capitanul all mersil spre Cetatuie intinsit;
era o soma pin Orel au intratA. Atunce i Mihal Voda princlendti veste, au
incalccatti, si ail plecatti fuga spre Cetatuie, cu dol -trel copil din casa dupe
sine, Bi din boieri ce era' Ring sine. Era frate-set DimitraBco Hatmanul Bedew
bolnavti in Cetatuie. Dade Donici Vornicul, i Iordaki Cantacuzino Comisul'
nu s'ati Intemplatti, din boierinaBiI din curte ; i Catanele de aprope gonindulti.
Era Velicico cu eincilese dupe sine, all mere] Intinsti la curte, si lovindii
pre liinga temnita, all sloboclittl pe- cal! erat. In temnita. Pe urma au mersti
la p6rta curtel domnesci, undo cat' ati sositti, indata Selmenil din lontru, ce
crab. de paza curtel, au deschisti porta fail de nici-o Bird, ; i inchinandu-se lay
piciore, cliceati bine ap venitti, ea de multu ye asceptamill dragil nostril! Cauta ce
slujitorl de treba, ce priinta avea' catre domnii; i cu' cine se se increcla Dom-
nul la vreme ca aceea, Wilda putere se tie porta macarti unti cesti ; eia ei
Inclata all datt cale ysi inchinaciune neprietenulu1 DomnuluI ! Dera slujitoril
cei calari ea X00 de 'Omen! ce era', unul de poveste nu s'ati afiatil binga Domnti
Bella ratu6sch4 ce earl% Incotro au pututti Wail dusti ; altil all fugitti spre Mi-
roslava, altif intealte part!. Ca acestil slujitorl era' 1 Ce Mihaiu Voda numal
la Dumneclet nadejduia, i Dumnecleu 2-ad aparatl Dora Velicico, (lea alt
www.dacoromanica.ro
 6j
intratil pe porta curies, all apucatii de all slobodita pe nisce feciori de
boieri, ce ere/ inchisi la Seimeni Ind' din dilele Jui Nico lal Voda, pentrn pri
cina unord Turd de clinch"' rescoleat cu Moskalif doi feciorl a lid Manoli ditt
Rulpanesci i altii, slobodindu'l all esitu ; i sad dusil i Velicico -dupe te-
meiul lord la Cetatuie 1 era pin tergii all lovitil unu Mime Volta de la Sus
ceva cu alp MoldoVenl ca se tempine pre due aveati pisma, se'i isbandesca.
i era spre Cetatuie, chndil Mihti Voda intrandil in Cetatuie, ad apucatU de
all inchisii porta, era catanele au i sosita la porta mendstirei, i indata au
incungiuratti menastirea, anal din sanete, i facendii naval& se intre in m6-
nastire. Acolo erail top boieril inchii cu giupanesele lord, cu totil ce aveati; ce
catil puteail boieril se aperati din pistole de pre zidil asceptandii pre Taari. Ta-
tarii despre Chia avenclii veste de sosirea cataneloril, venial care Wu ii putea
calul prin TataraU, i prin tergtl spre Cetatuie. Vedendil orb Tatariloru, ca-
tanele iii perduse sfatul ; vedura la ce ail venitii, slabi simetia ce aveati, 0 de-
dera top de vale bulucindu-se la capul ezului subt delul Cetatuiei. Era cuco-
nul Velicico n'ail vrutil se refnale se imparth dobanda ce and lua din Ceta-
tuie; ce facendu'i prilegit ca, are trebd, dise lui Frentd, pdzesce mariea to
resboiul pand oiu veni ed l i cum s'ail dusil nu s'all mai intorsti, co sad o-
pritO tocma In Nenatti. Tataril de-o-data dilndt navala, pans a se buluci ca
tanele, au peritil cats -va de a cataneloril ; era bulucindu-se catanele, slobo-
dindil focil vitejesce in Tatari, pre multi au ranitil, carii vedendil, focul n'ad
mai na'valitil, ce au statutii pe de o parte ; era catanele all purcesU -catinea
a se al Ara, alature cu tufele pe subt Hlince. Esit'ad Mihaid Voda' din Cetd-
tuie, i impreunandu-se cu Tatar% all rOpeditil In tergil se vie mai de sirgil
slujitoril seimeni, i 'Odder% i negustoril, i alp top ; i indata incidecandii
top, all mersii; 9i dAndu-se pe din delil vinatorii, aldture cu catanele, all In-
ceputil a da din sanete In glota cataneloril ; i indata pre cap-va oborindu-1,
ca era vremea inserata, 10 perduse campul catanele ; tote silindu inainte
clatindu-se prin nisce ripi, cum este locul acela, ca d'inainte nu le luase locul,
ci nazuindil spre pdclure, au cadutti Inteo rip& adanch pe'ntunericti ; i de acolo
II had Tatarif de grumazi, pre cats all pututil prinde. tra cap au eitti pe to
njpa, s'ail dusii tine incotro all pututd. haladui, Innoptandu de nu s'ail mai ve-
clutil. Deci Tatarii s'ail intorsd la colul lard in Ciricii cu vr'o 50. de catane
robip, i Frente Cdpitanul lord. A doua di venindii Mihai Voda, din Cetatuie In
curte, venit'ail Si Ta'tarii, aducendil pre catanele eel robip cu steguri, cu do-
bele lord, ce Iuase cu catatie. Adus'ad pre Frente Inaintea lui Mihal Voda,
pre carele intrebandulil Mihai Voda, i mustrandull ca pre unii Wharf', ce
au venittl, ce au cautatii in Cainti, -,poi in cetatea Nemtului, tine '1-at chic-
matti se vie aice, -u a cul poronca au venial iproci 2 Frenta all respunsti ca
cu poronca Generalulut au venitu ca se ia pre Mihal Voda, 86'lii dud, la IN emp,
ca i pre Nicolal Voda. Deci rescumperandulii cu bani Mihal Von, de la p-
tari, i 'I-ally .scosti la j16A, i i-ad taiatu capul idaintea curtel domnesot,
era One, a taia pre Frenti, Cuza Spatarul era spenduratti de furca min-
ciobalui, ce era Inaintea curtel domnesci, imbracatii, incaltatu, cum '1-ad fostti
gasitil. Vicil se fie cbiematil elti pe catane In Ia1 se ia pe Mihal Veda. Prin
www.dacoromanica.ro
 62

paduri, pe drumuri, pre la octal, pre unde fugise catanele, tad 1Y aducead
elite 10, cats 5 -6 In multe Mile, princlendu'l Omenii pe unde'l si aflad; si cum
it aducead indata H spanclural, II ardead, II punead In carlige, si de piciore span-
cluratI. i stringendd trupurile celorl morti si periti de Tatari la resboid, i-ad
ingropatd, si all &cad movila mare de asupra lord, in dell intre Galata, si
intre Cetatuie HMO, drumul cell mare, si all mai facutfi s'o truce mare de
petra, sapati cu slove, si cerdacl forte frumosii de petra, precum se vede langa
acea movila, peutru semnd de biruinta ce ad biruitd pe neprietenil sel ; ca,
dupe isbenda resboiului ce all avutd. Mihai Voda cu Nemcii, ad prinsd pre
multi si din Moldoveni, veniti la aceld podgezu; ce totd cu morti groznice i-ad
omoritd. Pre unit i -alt spencluratd, pre altil ii, ardeall in foal de vii, pe altil
de coste spencluratl, pe altii de piciore, Cad de groza nu puteai se treci pe
elite cea mare, privindd atatia omen] spenclurati, si inteund-fell, si I ntealtil ;
si cu atate morti ce facea talharilord, totil nu se parasial Era Catanele SI
Nemtii, ce robise slugitoril. Moldoveni, Lae trimesd Mihai Voda la Imperatie;
12 Nemti si Catane cu stegurile lord, cu dobele lord, i i-ail dust la Udrid,
ca acolo era Imperatiea, care mare lauds si multiimita, ail facutt lui Mihai
Voda peutru acea slujba. Era dna' al purcesii podghezu la Iasi, se is pe
Mihai Voda, all purcesd si Vasili Ciaurul cu alt] podgh.ezil, numai se jacuesta
si ell in Ora de giosd casele boieresci; ce pe adds n'au gasitd; numai lovindd
si la casa lui Constandachi Stolnicd ca se'ld prin0a, ell al prinsil de veste si
all scapatd cu fuga, era casa lui al jacuit'o ae tau ce ad avutd, si de bu-
cate, si de dere, si i-an luatd si giupanesa in robie, pe o soil. a lui Mihai
Voda, si ad dus'o in Brasov] la Generalul, si all dat'o in paza, de uncle ad
scapatd ea mai pe arm& ; dandd bani uuuT terant, all furat'o, si all scos'o in
herd. Ce vitejie de omd cu socotela, all robitd o femee !
Deci Mihai Voda biruindd aice la Iasi Catanele, s'ati gatitl se merga si la
cetatea Nemtului, se bath, catanele, ce mai era] de paziad cetatea; si a treia di
dupe resboiul ce ad avut"t la Iasi, all purcesd la Cantemird-Marza Saraskerd
pe ()gel, Tataresca; ca end acolo ca la 2000 de Tatari. Deci mergendd pant,
la Crivesci, i-au venitti veste cum ad fugitti tote catanele din cetatea Nem-
tului; si ad chiematu pre Marzaci, si le-ad spusd se se Intorca inapol; ce ei
nici inteund chipd n'au vrutii sibmi percla dobanda lord, ce a doa cli s'ad por-
nitt. Giuruit'ad bad se le dea Mihai Voda Marzacilord numai se se intorca
inapoi, se nu pride Ora; ce nici asa n'at pututt folosi; si all purcesil si Mi-
hai Voda, dupe densii. Ce Tataril, dupe obiceiul lord, al si lasatd ciamburd in
tote partile, in sese clile de all pradatd si al robitd ; si flindit erna mare,
ometii mars, nu s'au pututd ascunde bietil omens; si s'ad Amplutu de robi si
de dobit6ce ; cum era] wattle cu bejaniile, asa le aducead Incarcate de muieri
si to copii, si pe drum] copiii degeratl, si fete marl cum era mai amard. Eta
la cAtd_ all adust ten, ace] lepadati de Dumnecled : Ciaurul, si Mirond, si W-
ilder), ca s'au strinsd ceta, de talhari se is pre Mihai Voda, precum Ore eiluda.
pre Duca Voda de la Domnesci, ca era, all fostd Mirond jolnird si, atuncea la
Le0, candl all hail pre Duca Vod6, cell betrand. Ce precum atuncea pe urma
nicl unli folosa n'ad. ;dust, asa i scum i zit on cats s'au seulata din boieril
www.dacoromanica.ro
 63
Moldovenesci azapra, Domnilora, nici .unil de aceia n'az'i pricopsita; ce tart cu
osindA DumnecleescA att perita ; gi putt dice ca aces de pre atuncea, ce se
hainiau despre domnil aceia si se sculait asupra lore, (lord au, avuta si striinban
tate, sea urgie de la aces domni ; derA acestii scimt ca nici o strimba,tate
despre Mihai VodA n'aa. avutt ; ce numai din firea lord cea rea au rAdicata
zurba asupra lui Mihai Voda ca se'la is din scauna ; si eta, ce folosu as a-
duel terel robie si jacuri in tote pArtile ! gra de Mihai Voda nu s'au pu-
tuta lipi, nicl s'aa apropiatti ; ce ea, asa Slice, ca pre Domna nime se nu'la
defaime, ca, Domnul,orl mina, ad rea, lentil trebue. Domnul nu lu,deserta port&
arms, ; si mai multa armele Domnului asupra -celora. Improtivnici stOpanescti
si rAnescii pre densii ; si de cite orl zarve ca aceste s'as's atitatil asupra -vre
unui domna, tail de risipa terei all fosta. Ca, anteiti canda s'aa radicata Han-
cescii pre Duca Voda, de la-au scosa din scaunti, ce au facuttl pre urma.
Duca VodA ? All venial cu Tatari de all pradata tinuturile acele, si pre multi
din capitenil aO. spenclurata, pe altii Pail intepata, pentru flpta aceea ce all
face ei. Dent Petriceico Voda., chuff' au fugitu de la Flotilla In Sera Lese-
sett ? Deed pe urmA all ernatii Tat rii in tea, din Nistru pang, in Pratt, si
pang, In Jijia, cu mare paguba si robie. Ritdicatus'aa era pre Duca Voda Mol-
dovenii cu Lei amestecati de Iti-aa luata de la Domnesci, dada ambla Pe-
triceico Voda, se batA Bugeagul. Def.% au n'ad fosta erg, peirea terei, de Ta
tarl pi de Lesi, si fomete mare in -doi trei ani In tea, CAW mama oma pre
omit, precum multi spuneau do acesta, care nu femete, ce osinda lul Dumne-
clot, asupra acestul pimento ? DerA at a Domnului au fostit pricina aceea ?
Ba nu a Domnului, ce rOutatea celora rel. Radicatus'ail si acmu asupra lui
Mihai Von., carele de nu Id-art fi lentil Dunaneclea, pazindu-lit de neprie-
tenii sei ; erg, de s'arii fi templatt sem la Nemtil, ore tine art fi remasu ne-
robita din Moldoveni de Tatars ? CA atuncea aru fi fosta sfirsitul acestul ti-
calosu de noroda; ca. pre Mihai Voda, 'Id -unit fi luata Nemtii, era Ora tea o
robiati TAtaril. Dera au pricina Domuului este ? Domnul au silita se'l apere ;
dera el singuri de bunA voiea lore, 'sl-ad agonisita perirea. i nits cu gala
prada si morel, ce faceaa inteensii an s'au pArasita ; ce erAs1 s'au mai strinsil
o semi, de Moldoveni cu Mane si Nei* in monastire in Caging, si la Mira;
si sedea.a intr'acele doi monastiri, si esiati de *Wait In tote pArtile ; i nu s'aa
parasite veclenda pad= lui Frente Capitanul, si podghezul lul ce ate ispra-
vita. Deci Mihai VodA dupe resboiul cu fonca ce au avuta la Iasi Lu Frente
Capitanul, si all rAmasa isbanda- la Mihal VodA, n'au zabovitti o lung, de Mile,
si s'ati gatitu &AO de resboitt cu Tatdril ysi cu estea lui, si as purcesa la
monastire la Casing.
Dupe resboiul cu noroca a lui Mihal Voda cu Frente CApitanul la Iasi. bte
nu eau parasitti talharii; ce &AO s'ati strinsa Catane si Nen4 si au intrata
In monastire in Casino, de prAdad si jacuiati in tote partite, si duceati la mdnas-
tire. Deci Mihal VodA mai pututa suferi; ce s'aa gatita tau intr'acea
erns,, .dupe ce as vents de la cetatea Nemtului, si all purcesu la este. Adus'aa
si Titan, ce ei n'aa venita cati all scKisa Mihal VodA; ce cumu'I obiceiul lora,
at venita mai multi de cats trebuiatt; si era Saraskerti pate oste Aslanai-
www.dacoromanica.ro
 64
Marza, ozfl. Urte vitezt i cu cumpatil bunti, si au purcesd cu tOta, ostea pd'
la Romanti. Erali. 30,000 de Mari, fart Mold Oveui; era candu aft agiunsti la
Siretil, 1-ad venitt veste lui Mihai, Voda ca si In Hangul smith. Catane; si ail
trimesd de la Sireta podgezti 2000 de Mari, si 200 de Seimeni, i cu boieri
mazill de tent, WI duct pe Mari la Catane, era se nu prade Ora. Mers'au
pi cu acea este, Nicolal Lazul Su Igerul i Serbana Cantacuzino Postelniali ; si
au intratti In Hand, Meg' de nick o dodaela despre nime. Catanele fugise; ro-
bit'ad Tataril pe cats V-au gasitu Moldovenij robit'ati atunna ci pre giupg-
'Asa lui Ilie Cantacuzino Visternico., fiindii bejenito, In Hangt, ci pe alts giu-
panesa, fata iul Iordaki Cantacuzino Btolnicul; si le-at scosti Mihai Voda din
robie la Iasi, oblicindu-se. Era Mihal VodO, trecendti cu ostea In giost la Ba-
ck'', dupe ce all intratti pin codru pe Tazlati, au esitt) cats -va- Nemti i Catane
pe Tazlati, ca o straja, nesciindil nimica de ostea ce le venia asupra; pi dandti
nisce Turd ce erail cu Mihai Voda, peste acel Nemti, '1-ati grabith. Nemtil pe
Turd; sl indata au peritit unti Ali-Aga, de la Tutora; erg' altif s'ati datti Ina-
poi7 paiA au venitt ysi cea-alts este. i luandu veste Mihai Voda, co, at. esitti
Nemti ci Catane Inainte, au sfatuitti. cu Aslanal-Marza, si cu boierii, cuih art
face ca se nu prindii de veste Tatarii, ca el veniau pe urma, pentru 8-6 nu last
cemburti in terg; si asa au purcesti Aslanai -Marza Saraskierul cu 40 de Ta-
tar), numal, i cu Moldoveni, ca, se veda ca cata soma de este aril fi de Nemti;
si cum 1-ail Opt(' ct suntii putintei, s'ati pi sloboditil la dens% si ad prinsii
singurt Marzacul pe unul, si 'f-at resipitil Indata, i s'ati Montt Aslanal-Marza
cu ,robul iegatti de plete. Erg Tatarii prindendu de veste, Mat& au inceputii
a striga hala ; si care cum 'I-ati pututil calul s'ati pornitii dupe Catane, si nu
'1-ati mai lututti popri nime, si Intr'o clipala all agiunsti pe catanele acele, ei
au lovitti. satul Ocna fora de veste, ci tote satele de pin pregiuru, ci pins Casint,
pin paduri pe la bejanii; au robitti ci au pradatti mal roti de catu la Nemtii,
multime de omeni ci dobitoce, ca FI aduceati ca oile pe bietif omens, cu mu-
ieri, cu copil, cat(' suspinai unde vedeai atate suflete; ca amit fostii fat& de
amti vedutti. aceste. Era decd call strinsti Tatarii top de la prada, s'ati. asedatt.
pe cesul Trotusului de llinga Ocna pant din giosti de atii de Radiana, cam-
pul ton. de 'Mari si de robi CQ luase. A doa d.i au mersti la menastire la
Casino, ca, Nemtii se Inchisese tots In monastire; ce 'au Tatarii ce isprava a-
veal se fad la cetate ! Au Incungiuratil mOnastirea pe delaturi; era nu s'aii
pututti apropia de zidit, ca se aperati cu -sacaluce din tote partile. Ce lacandil
mOnastirea au mai pradatti ce ali. gasitti pe afara, si s'ati Intorsti inapol cu
muid robi pi dobitoce pi ati,trecutti la Bugeg,u cu tots robil. Era Mihai Voda
aft trecutti Sireturpe la Racaciuni, si all venial la scaunul sell In Iasi. Nemtil
ce ere]. In Cacinu Inca s'ad redicatti, si au esitti din monastire, si eras s'au
stransti la Focseni, ci ail apucatti o monastire anume Mira, ce este pe Milcovil,
ci adaogendu-se si Moldoveni, Era Inteacea erns, all septa Mihai. 'WM tote
cu paza; era dupe ce s'ati desveratir s'af gatitti de isnOva erg de este, si au
purcesti toff' inteacelasti anti, de primavera la FocSenl cu estea Moldovel, de
scosil si pre aceia din Ora.
Fiindu InvetatI7Catanele, ci cu Moldoveniii earn "se Maus* tote unit cu Ca-
www.dacoromanica.ro
 65

tanele, a prada t6ra, mica inteunit chipii nu se putea mAntui de densil; i ve-
clendu ca s'au si mai adaosil. Nemp gi catane la Focseni, si tinean Mira $i Ca-
sinul, s'ad -intelesii ci la Imperatie, cum Nemtil tint. acme cetati to Moldova;
si au venitii unii ciohodarti a Vezirului cu fermanii se m6rga se risipesc& a-
cele doue cetati adeca monastiri; strinsil Este Moldoveni, Codreni,
Lapusneni, si mai de Ora, ,si Seimeni, si all mai adusd si Mari; all pur-
cesti primavera la luna lul Maid in 21 de 'Ole n clioa sfantulul marelui Con-
stantind Imperatil, cu frumosa Este, calarime gi pedestrime cu tunurl; ci ail
mersO, la Berladii, uncle s'aii tempinatil cu Tatarii. i sosindii la Nicoresci, au
tabaritii 6stea acolo pedestrimea, gi cu Tatarii au purces4 podghiazti noptea, sf
le-ad data Serdard mai mare pe Este pe Constantin Tarigradeanul Postelnicu
mare, bunii viteazn, flinch"' slujitti la Moskali, la and, sciindu rondul ostiriY,
gi indrasnetu ci cu dart bung era. i au trecutd Siretul unil in vadu, altil
in notii; ftindti nopte n'ail nemeritit top vadul; gi 'I-ad lovitu fOrg de veste
pe Catane, ci erau o mie de Catane cu Nemp, gi 'I-au aflatil in Odobesci pe
o soma; pre carii indat& 'I-ail risipitu, ci ail inceputil a'i lua de grumazii. Era
cap all scapatii, all fugitai pe Milcova la monastire la Mira; ci indata au esitit
cu totil din mOnastire gata de xesboiti, cu dobe si cu steguri tocmip de res-
bold. Tatarii s'au imprasciatii a koni pe cei d'inteitt ; gi era s'aii Matti dupe prada
pe la Focseni; alcil au trecutil pin tera Munten6sca. Moldovenil dandii naval&
vitejesce, n'au pututil tine Catanele resboiul multii; ce ail purcesti in risipa a da
dosil ci a fugi ; gi gonindu'l Moldovenif ci Tatarii, taindu'l si robindu'i, pans s'ad
imprasciata care incotro au pututii scapa, pin munte, pin padure, fora, cal, ra,niti.
Atuncea all apucatti Tatarii de all robitti ci pe Didiulescul Capitanul celii mare de
la Focseni a domnulul Muntenescii; si '1-aii adusii impreun& cu all robl la Mihal
Voda, gi indata '1-ati scosti din robia Tatarilorti. Peel dupe risipa Catanelorii
cu a Nemplorii, au mersil i Mihal Voda la monastirea Mira, si all stricatt
zidul monastirei, pe poronca Imperatiei , ce era facutil. de Antiohi Cantemir
Voda. Aprins'ail ci chiliele, ci o biserica de lemnii ce era &cut& de Cantemiril
Voda eel betrann ; ci ciohodarul Vezirului era totti impreund cu Mihal Voda,
ca aver, poronca se cep, se v6da cum s'ord strica acele mOnastiri. De acolo
s'ad intorsil. yihai Voda cu tota &tea la mongstire la Cainu ; ci a.flandil 6-
rasi talharil de catane, i-ad gonitil pe unii, pe altil i-au prinsti vii, ci all mersd
de all stricata i zidul monastirei Casinului. Pe une locuri au pusti lagumu
de au sfarmatil zidul ; pe de alta parte cu ciocane de fel* au adusit salgail
de la Ocna de 1-aturisipitil. i asa le-ati spartii l'ocasul acelorti Nemti ci Ca-
tane. Cu catu le esise antein lauda mare, si se temeau undo aucleail de numele
lord, cu atata mai pre ,urmg se deprinsese Moldovenil de'l bateati ci intrati lute-
ensiT, undo gil gasial i admit"' isbanda Mihat Voda, s'atl intorsil la scaunul
sou in Inca ; der& totii cu scaderea terei, de robiL ci prada ce faceauk Tatarii.
i all mai eclutti pang la luna lul Iulie, ci s'aii gAtitd erasi mai cu bung gg-
tire se intil in Ora UngurAca, ca au venita poronca de la Imperatie la Mihal
Voda, ci la Sultanul, gi la ,Para de Hotinti 0 se gatescg se merga in tera
Unguresca.
Veninda poronca la Sultanul si la Mihal Vhda, $i la Pasa de Hotinii, se
LeatoiiiseOle Tom. 3. 5
www.dacoromanica.ro
 66

in 6rga in tera UngurescA se prade, si se robesca, caril nu se volt inchina din

domnil Unguresci la Tirci, ca erati fugiti o sema din domnii Unguresd Ih. Turd
cu Craiul lore Racoti, clicenda di de ail merge ostea, se vora Inchina tote
eetatile, $i OM tera Unguresca la Turd. Ce pe cuvantul lord le-art datti voie
de ad venitil la Hotina unil Bercinie domna Unguresca, si cu alp cu o sema
de Unguri ce avea si oste, si s'au mai strinsa si Alp; si s'ait gatitti si Mihai
Voda cu 6meni de oste, calarime, si pedestrime, si s'aa facuta cati-va din
Campu-lungeni, si din Hangani tote cu .sanete. Venit'art si Colciga cu este,
Lipcani si Turd 1000 de Omeni. Sultanul Inca au venita cu 'Mari, si s'att
adunata cu totil la Botoseni si au mersa pin Suceva, si at trecutu muntii pe
la Campulungt, cu nevoie mare, fiinda potica strimta ; si numal sate unit
omti incapea de mergea pe potica; atata, este fiindt, catti undo manea noptea
fruntea, a doua chi agiungea cei din urma. Venit'ail lui Mihai Voda in Campu-
Lung' catrasi de la Tarigradii, cum c'ail batutti Nemtii pe Turd ; ca era la
este Turcii cu Nemti. Ce Mihai Von, de acesta n'ati spusil nimenui, ca_ de aril
fi prinsa veste Sultanul, s'ard fi intorsi Inapol ; ce Mihal Voda mai tare in-
demna pe top se intro in tera Unguresca ; ca Tatarii deg all vecluta locuri
inchise si grele precum II muntele nu vreaa se mai intre In strimtori ; ce all
purcest Mihal Voda inainte cu este& sa, si cu Colcega. cu ostea lul ; era. TA-
taril pe urma. Derii tote s'aii intorsti din Suhardd dinteunii munte 2000 TA-
tail ; n'ati cutezatti a intra. Era altil all mersa dupe Sultanul, si all trecutti
muntil in trel chile, fail de nicl -o dudaela despre nime; eh' putintel Nemti ce
all fosta la Straja, all fugitd, veclenda atata este eu Mihal Voda. Din Well
at fosta Darie Donici Vornicul, si Constantina Costaki Visternicul, Constan-
tino TarigrAdeanul vel postelnicti, Macri Band, Iordaki Cantacuzino vel Comisd.
Deci cum all treeutil peste munte inteuna sate In Rodna, all prinsa putinei
xobl, si all data foci' satului ; asijderea si alto sate pe pin pregiura tote le -au
datd foci'. Satele dese cu case multe, catti acoperise vezduhul de fume, Si la
unit loci' all esitii o sema de este Nemti si Catane, la loci' strimta, si indata
s'art apucata de resboirt: dell n'ail tinuta multii, ca all data navala Lipcanil
lui-Colcega psi cu Moldovenii; Tatarii fiincla in urma n'att prinsti veste, si i-ail
infundata indata, si all inceputa a fugi, nazuinda la cetatea Bistritei ; ce pa-
tini lit scapata, si aveaillotd cal de eel marl Nemtesci, si lepe friji. I-au a-
giunsa si all robita cats -va, si all perita inteacela resboid 40 de Nemti ; s'ail
aflatti trupurile; cu indrasnire WA ostea as purcesti inainte, facendii isbanda
anteiasi-data; si all esitti la cetatea Bistritei, CAM acoperise esul acela ostea.
Der& in cetate ere' Nemti putini; era Ungurl erail multi, ce, se strinsese din
tote partite in Cetate ; si se temeaa Nemtii de Unguri ca s'orrt inchina. Si
n'art fosta multa zabava se se inchine ; numal Tatarii n'ati vrutti se mai zrt-
bovesca ; ce all squat numai o chi. Si all prinsa tote Orgill pe din'afara; nu-
mai cetatea all remasti; si pe langa cetate eraa multi din prostime ce nu mai
incapuse in cetate, cu care, cu dobitoce pre subt zida ; $i all data nAvala 7A-
tarii, Lipeanii, Moldovenii, si i-ati luata pe toti, cu tote dobitOcele acele ;
Si at masa lntr'acea nopte WA ostea pin pregiurnl eetatel. Ma nOptea alt
etatutti Bata top; nime n'aii dormitii; era a doua sili as fAcutii sfata Mihal
www.dacoromanica.ro
 67

Voda cu Sultanul, se merga in giosii spre Brasovh, tote pradandii si arclendti,

sisvord esi pe potica Oituzului ; si forte bine era asa, ca and fi mersb. Ewa
de MCI o dudaela, ca Nemtii erati dusi la este la Turd ; numal pin cetati cats
erau inchisi. Ce n'ati vrutti Sultanul, iiindti unit copal tenerii, nesciindii ron-
dul cum s'a purta ; ce au purcesti in tera Unguresca in lontru de ail pradatil
si all arse, si s'ati umplutil de robi si de dobitece, i de alto lucruri. ySi vrendu
se esa. pin Ora Lesesca pe la Scole, au prinsti Lesii potica cu. Uste, si Et
i-ail lasath ; si s'ail intorsii era in urma pin munti, grin Iowa gre' s'
esith mojicimea inainte la locuri strimte, si i-au gramaditii, Gat' .v"
duiumul, si mai multii, si calf]. oril lasatt ; si au esitii in tern
mare scadere. Era Mihai Voda cu Colcegil Sardaiul pe ostea de la Hotinti, s'aa
intorsh cu pace era, pin Campu-Lungii, si all venitil in scaunul sell in Iasi.
Bine nu s'aii aseclatti, i-au si sositii veste cum pre in Ocna all esith multi este
Nen* si Catane, si vinti se'si rescumpere Ora lord ; si find ostea lui Mihai
Voda imprasciata, tine -'s' pre in casele lord i-au ldsath esindti din Ora Ungu-
resca, si truditi de tale, n'aveati cu cine se stee ; ce all esitti din Iasi cu tots
boieril sl cu negustoril, ei cu tots tergul, si all trecutii Prutul in Tutora, as-
ceptandh se vecla ce se va lucra. Atuncea ail sosith la Prutti si Sultanul; ce
Catanele acele s'all intorsil inapoi d'incotro au venitti, temendu-se a se mai
departa la campti de la munte. i s'ail intorsti pi Mihai in scaunul sell in Iasi
cu tot! boieril, si cu mare lauda de isbanda ce au fatuth asupra Ord Ungu-
resci, care nu volt uita -q ei multi vreme, cata, paguba li s'ad facutti. tra de
la Imperatie i-at venitti nume bunti, si lauda lui Mihai Voda ; si ori de ce
stria si jaluia la Imperatie i se asculta si ispravia.
Ira in alti septele anti a domniel lui Mihal Voda, s'ail hainitti o semi de
Turd de la Agemil, si s'att radicatil asupra Imperatului Agbmilorti, i '1-ad
biruitti, catd all cautatil a's1 lasa scaunul, si all fugitti pintealte parti de lo-
cuff in Ora lui; si veclendti nevoia au agiunsil la Imperatul Turcului de la
Tarigradil, poftindh se'l dea agiutorti, improtiva neprietinilorti lui; si n'att
vrutii dea agiutoru, macaril ca- de o lege smith Turcii si aceia ; numal
patina osabire au, precum no! cu Papistasii. i all Imperatie mare si yes-
tita. Deci veclendti nevoiea asupra lui sosith', si ne dandu'i Turcii agiu-
tort', all agiunsti la Imperatul Mosculul, poftiudulti se's dea agiutoril ; si
i-aii giuruith cal va da o semi de cetati pentru binele eel va face. Moscalul
au priimith bucurosh, si s'ah gatitti cu este multi, si au purcesil singurh Im-
peratul cu ostile la anul 7231; si lovindii pe la Cerkezi, pe in Obazale, tote
terile acele s'ati inchinath se fie totti una cu Moskul, calif tott. Crescini sunth
aceia. i mergendit Moskalii an high cateva cetati pe marea Caspiel; si 'sl -au
aseclatil acolo ostile lea, ernatich. Turcii veclendil venires Moskului intr'acele
parti de loch, forte s'aii ingrijitu, fiindii aprope de marea Negri despre Ana-
dolt, si all trimesti sold, in Imperatul Moskului; ce pe sold '1-ati oprith la mar-
gine, si nu '1-ail la' satil se merga in launtru, ce i-au clisti se seda in Azacil la
cetatea lord, Oa, it _va veni respunsil de la Imperatul.
Era nice in tern domniea, Mihai Voda cu pace ; si au facutri rupta in tea

www.dacoromanica.ro
 68

Ora se fie numal tints sferturl intent anti; erA altA nimica nits unit felti de
angArie n'ail mai scosd ; i le era tuturord gracilorti mai cu odihnA; ca fiesce
tine scia cats';, bird are a da inteund. and. Nu umbla zlotasil totii deuna pin
tern, cum era pAnA atunce.
Totti inteacestd and 7231, ad muritti i Mitropolitul Kir Gedeond, et l'-ad
ingropatd la Mitropolie; era in locul lei au ales(' Mihai Voda, gi cu tote sfa-
tul, si as pusd Mitropolitul pe Georgie Episcopul de Romani'.
Era candti Brad anil 7231 Aprild in 2Q, inteo Ali sambAta, pe ameacla-cli s'ad.
scornittt aice In Iasi, o fortunA de vAntit mare ; ci cAndti s'ail scornitd fortuna
aceea, s'ad aprinsd o casA a until popa din mist" de biserica sfantului Dimi-
trie ; i catil clipala ochiului s'ati aprinsil si` biserica sfantului Dimitrie; ei fi-
Judd ventti mare ca aceld, n'ad pututu stinge4ocul, macard C& venise si dom-
niea cu out glota ; ea era lucre mare $i infricosatil, ca de la biserica sfan-
tului Dimitrie, all saritu focul inainte cattt trage cu sageta, de s'ati aprinst
cu temeid casele in rondil, cum mere" pe Mug& ulita cea mare ; si indata
Wad aprinsil gi biserica sfantului Nicolai, ei curtile domnesci de tote partile,
WO. nu s'tti mai pututd nime apropia, fiinde domniea singura in curd; ca slu-
jitoril Seimeni alergase toffs -fn tergd, ca digit and pute stinge focul. N'ad pa-
tutu scote din casele domnesci grAbindti focul, ce numal Wit ad esitil &Mina
cu cuconil, cu ce au apucatd el singuri, cu doi-trei copil din casa ; ci all e-
situ la malul Bahluiului din Bust' de podd, cu mare spaima, si cu fuga au scA-
path. pe giosu. Era multe lucruri all anti in casalk ca nu se putea nime a-
propia de pasta focului. Atunce aevea era certarea de la Dumnecled ; $i de la
curtele domnesci all saritd focal pe eazil, de all arse el acolo doul-trey case;
Art curtile domnesci all and cast' n'ad remasti nimic& nearsd cu biserica cu
tote. Si numal chtti au arsti curtile domnesci, indatA all statute ventul et s'ad
alinatd ; ci pan& a agiunge focul la curtile domnesci, multe case boieresci, el
a altora, all arsti cu toff' ce ad avutti ; c& nime n'ati pututit sc6te nimicA; ca
ca sageta all mersti focul, cat(' n'ati vecluttt nimene ardere asa in graba; ci in
giumAtate de cdsd s'ati iacutd tote aceste ; mai multi' n'ad tinutu. Certare de
la Dumnecled era grabnicA pentru pecatele nostre. Era domniea s'ati mutate
In douA case boieresci, in casele lui bond PAladi Spatarul, Ii intr'a lui Cons-
tantind Costaki Spatarul, fiindd aprope una de alta ; ei all seclutd pans s'ai'l
ispriivitd curtile despre dOmna. Era dupd, arderea curtelorti domnesci, indata
all oranduitd tinutul Orheiului, i all adusd tote lemnul cAtil all trebultd ; si
s'al mai orOnduitd si in alto tinuturi care pentru salahorie. Fost'ait Isprav-
tied peste tote lucrul caselord domnesci mai mare Constantind Costaki vel
SpAtard, lAsAndil tOta grija pe sema lei ; ci apucandu-se Anteid de casele de-
spre dOmna, de le-ad tocmitti precum se vedd, ci all mai facutd $i alte case
de zidd despre Bahluid, forte frumOse. i gAtindu-se curtile despre dOmna
pand. in patru luny; $i mutandu-se domniea in curti, cu mare bucurie ad data
din tunuri; ei lui Constantinti Costaki vel Spatard j-ad multAmitii Mihai Von,
de sjujba cei-all facutti; et '1-au imbracatti cu contest cu sobold, ci slicit de sobold,
si totti alaiul donmescd 1-ad dust' la gazda, cu mule, cu dobe ; ci la gazda ()se,

www.dacoromanica.ro
 69

bite daruni i-ati tramisil. Acoperit'ati kti biserica sfintului Nicola totti lute-
aceste ant.
Dice unit cuventt : imultindu-se pecatul, se nasce pedOpsa, precum 1 la nol In
tent cite s'at templatti in a treia domnie a lei Mihal Voda, cum all venita domptis
alt intratd Nemtl i catane in Ora, at robitu, at pradatti. Adus'at Mihal Vo-
n Mari ca se scota pe Nemti; ora robie 1. prada. Dupe robie fomete mare.
dbe alt agiunsti merta de malait 10 lei; at muritti multe suflete, cap nu Waft
dust printr'alte WI. Dupe Mete, ciuma, omoril, hocete, fiti vaete in tote par-
tile. Pe urma acelora lovit'ati bola in dobit6ce, dal la unit Omen1 n'ati remasti
niti c'o vita; qi in tots Ora era acea bola de dobitOce. Era peste tote aceste,
qi foct naprasnicii, candt at arst curtile domnesci. Dice Solomonti ca : pre
tine iubesce Dumneciet lit c6rth, pentru ca se se indrepteze. Ce cu acestii cu-
ventil ne mangaemt i nol de tote certarile ce ne vial de la Dumneclet.
In anul acesta Ora at scost Mihai Voda desetina de stupl se dea tots; ne-
plttcutu lucru era alest boierimei i monastirilorti aceste obiceit ; i testa-
menturl cu afurisenie erat de la alti domni se nu mai fie desetina pe boieri
i pe mOnastiri. Numal nevoia slice ca strict obiceiurile cele bune, c6, la mare
nevoie i strimtorare at caclutt domnia acesta pamentii ; de vreme ca dol
Pal marl araskeri s'ati facutt partaI a stapiLni din partea Moldovii: Tighine
i Hotinul. Nu mai potil donna satura cu datul.
Era inteacestu ant at facutt wclare Moskalii cu ahul, Imperatul de Per-
sia; i at facutt legatura intre deqii, ca WO stapinesca ell tern; ci calla
'I-art trebui oti, so'l dea inteagiutorti Imperatul Moskulul asupra zorbalilort
Enicerilort Jul. Dena i Moskalil so tie tote cetatile acele ce at luau la- ma-.
rea Caspiel. TurciT -veclendt acele tocmele a lort, at tramist f}i el Este multi
la Anadolt pentru paza marginei tOrilort sole; i at Watt cite -va certati i
multi loci.
Era la anul dupe ce s'ati gatitti curtile despre domna, s'ati apucatil Mihal
Vali cum s'ati luau omatul de curdle cele-alte ce suntu despre apust, II
at stricatt. Anthill tote cele vechi: Divanurile, Spataria pins in pamentii; nu-
mai douO case ce suntt de Vasile Voda acute le-au %salt i le -at tocmitt
antgiu acele, Ora altele le-at facutt din temelie cu frunisa orondu61a precum
se vedt. Macarti ca aceY Domni ce al facutt curtile aceste mai in trecute clile
all fostt, i mai putincioi din avutie, i vreme alt avutti mai pe voie, nu .cu
attte supararI despre Turd; clerk on ca le -at fostti uritti a chieltui, on ca nu
le-at datit cunoscinta, prea uritti qi ciudatt erat facute casele aceste dom-
nesci. D6ra Mihal Von, le -at facutt forte frumose i deschise precum se vedt.
Inteacestti anti 7232, fosta'at sOceta mare, pinel.e preste, m6rte in dobitoce,
stupil in scadere ; i Peste tote aceste, scos'at desetina de stupl indoital de
tilt data cu top, ti.i boierI i monastiri, cite 48 de bani pe stupa. Cu mare im-
part era boierilord ci gra; i s'at. Imputinatu stupil de pe la top; ca data
negustorie aveati i pa,mentenii. alest partea boierimei. PAna a nu da desetina,
cu stupii 41 chivernisiati casele lord, i ii platiati birul; pentru acesta mare jale
ci suptirare all *luta preste top, facenduli-se supOrt de at platitt stupil in-
doiti; mtcart ca nu din lacomie p'ati facutt nest") ca sir string& in cam. lull
www.dacoromanica.ro
 70
aceste suspine a tuturort, ce de mare nevoie i asuprele ce'l veniat de la Turd,
ca nu mai avea cu co plini poroncile Imperatesci, i cu ce umple pe Grecil,
ce erat pe langa densul. MIA tau era mai cu cale a scete de cele obicinuite
e tera se fi luatt, de ata a se face obiceit. DoMnii cat art putea se se
ferescl se nu scot& obiceiuri ce n'at mai fostd; de vreme ca mutt 6meni
marl, trebuie i lucrurile lort se urmeze dupe cinstea lort, ai pentru ca se
nu remhe In blestemul norodului; ca suspinul sAracilort nu remkne In deaertt,
macarti Cat de tarclit. Si decd face unt Domnii obiceit macaru cats de At,
altii pre urma lui prea lesne fact pe obiceiul acela, farA de nits o Indoela, a-
runcandil grija sat pecatul asupra aceluia ce '1-at scornitt ; i eta el, AAA-
cina i incepAtura pecatului este aceluia ce '1-ati scornitt, de at data pildl
i altora telt face; el stingerea i sAracia tuturort boierilort i monastirilort
le-at fostt desetina acesta Indoita, de at datt done desetinl o data, care nu
se va uita lesne de la pAmentenii Moldovii. Totti Inteacelaat ant In Luna lul
Septemvrie, s'at ponitt plot grele, chtt at venitt apele marl afara de ma-
sure lord pe cum valet de alta data, i at Innecatti multe dobitOce i omeni
Blest la tinutul Tecuciulul, ai prisAci de stupi, fenate, omeni, copil multi; ca
aaa at venitt de o data Siretul farA de veste, ai 'I-at apuc,att pe omens pin
case ; caril at scapatt pin coped, at 'schpatti. Herghelii de Yepe at apucatti
apa, ai putintele at scapatt; turme de -oi, ai casele cu totul a bietilord omens
le-at Innecatt cu tote ce ati avutt. CAte sate at fostd pe Sirett, pott clice ca
'I-at pradatt Mug; ca nu putina pagubA at avutti, care nu se va uita cu-
randt de acel ce locuesct pe acele locurl.
Inteacelt ant s'at maz Hitt i Hanul CrImului, ai at venitt Haut Megli-
Gherel push de Imperatie. Tutu Inteaceleail ant luatti-at Turcil o cetate de la
Cazilbaal mare, cu mkt loch Impregiurt, ai cu zaultime de 6meni ; ai at ve-
nitt cu acesta Neste de izbandA unti AgA a Vezirului, cu ferment, ca se se
veselesca domniea, se fad, dulalma ; i au facutt trey chile veselie fait de voie
Intr'acele trel Mile, ce a,t aeclutti Turcul aicea, at dolt Cate de trel ori de
chi din tunuri, i din foal maruntt ; ai at dish surlele i dobele; i dndt s'at
plinitt trei Mile, at purcest i Aga Vezirulul, dAndu'l bacit 7500 de lel,
fara de cal, ai fa,fa de alte daruri ce at mai Matt.
Era la anul 7233, at muritt i Petru Imperatul Moskului, cu mare bucu-
rie de m6rtea lui Turcilort era Intro crescini mare jale ai Intristare, ca p6-
te se mal fie altd Imperatil precum all fostil acesta 2 CA tote Imperatiile si
CrAiile se Infricoaase de densul, de vitejiile Jul. ErA In locul lui at lasatt Im-
perAtia pre sema ImperAtesei lul, ai ea at ramest stapanA In locul lui Petra,
pan& va ti de vIrsta nepotu-set ce avea.
Era aice In tea ne mai putendt atura pe Turd cu bani, at scost Mihal Vo-
da vacaritt, cate unit zlott de boa i de vacs, ai de calf cate "ant let ; si at
data tots i marl i mid, nu putinA Scadere tared.
Mai mers-at este Turcesca inteacestt ant la Agemt, i at mersu i 15,000
de Marl, ai at avutt mare resboill cu CAzilbaii, i multi 6ste Turcesca at
peritt, Ja acelt resboid ; i pre urmA era at isbanditt Turcil, ai at mai luatu
cite -va cetatY vestite, cu multi loct pin pregiurt, dintre care s'at i scristi
www.dacoromanica.ro
 11

anume cetatea Revanul, care cetate este mare in tera Agemilord, si se ho-
taresce cu. marginea Ord Turcesci, si and cetate Tebrizul ()rap mare si bo-
gatd, derg nu'l incungiuratu cu zidti ; dera fiesce-care cud ca o cetate fiindu
incungiurata cu zamcg de lutd ingraditd, si cuprindti multe case intr'o zamcg,
si that aprope una de alta, si cuprindd cate-va mahalale, si este scaunul O-
rel ce se chiama Azibragiand. Mal luat'ad Ghengea erg, erasd mare, unde se face
mgtasa multd. Ad mai luatil o tea ce se chiama, Loristand. Aceste suntti
tad marl si vestite cetati ; era de cele mai mici cethli si sate, ad luatd ne-
numerate, carele pentru lungime nu le-amd mai scristi ; si ad agiunsti pang
aprope de Spahacid (Ispahand) scaunul terei Hagimesci, tale numai de o sop-
tamand pang. acolo. Aceste tote le-ati cuprinsu pand la anii 7234. Mare-Im-
'Attie ad fostd si Persia, si vechie si nebiruita, de nime, de cate-va sute de
and ; dera precum eclisiarhul slice vremea incepe terile, vremea le sfirsesce;
indelungate ImperAtil, vremea le priminesce ; si nisi -und lucru stgfatord in
lumea acesta nu este. Intru acestd and as muritti si Sinayski Hatmanul Co-
ronei,,a Craiel Lesesci, omit mare si vestitu. Fost'ail aice la not erna mare
si lunge.; omete marl peste tote tera. Scos'ad Mihai Von. erna o dajde mare
pe boieril cei marl, si pre mazill si pre monastiri, pe somele vg,caritului ; si
at socotitti sate duol orti pe vita pe top ; si s'au facutd soma mare de bani
la tog si cu mare supdril tuturord ; de vreme ce teranil n'ad data vachritd,
numal boierimea si mOna'stirile.. Si acestu data mai multi' era din Grecil ce
emu pe lunge. Mihal Vodg, s'ail factual ca se calce pre boierii de tern, precum
ill obiceiul lord ; ca de ir o vreme mai multi' cu Coal se sfatuia de catti
cu boieril de tad ; ca precum era Mihal Vodd Antal cu boierii de tea intl.%
und cuventti, si la t6te sfaturile ce ere' trebile pre, cu boierii sratuia si le
asecla, cu atata Tad prilestitd Grecii, de i-au departatd, si au remasd Grecil
sfetnicl si credinciosi. Asa vremea muta si schimba, lucrurile ; si mai de multe
orl aducti si sfirsitti red.
Era in Ora Muntdesca, ne mai putendti boieril rebda vrajmasia si asupre-
lile ce le facea Nicolal Von., s'aii sfatuitil cu totil, si au fugitil earn incotre
ad pututd schpa, esinda nOptea din Bucuresci imbracati in haine proste, pang
la Colentina ; ca, acolo le scosese call si armele, if slugile lord asceptandu'i
acolo, fiindti -streji marl in orasti. Intr'altil chipti read Dututti scgpa ; ce fiindd
top sfatuiti la unit cuventti, s'ati strinsti top la Colentina, si de acolo au Ju-
gitt, caril unde le-ad date mane.. Aice in Ora ail fugitil doi-spre-clece boierl:
Nicolal Rusetti Logofetul, ginerele Brancovanului, si Dediulescul Visternicul,
si dol feciori a lui Asan caldrasti, si al it ; si i-au priimitil Mihal Vodd Cu
cinste. Deg n'ati dormitti nisi Nicolal Todda pentru acesta pribegie a boieri-
lord ai e ; ce multi bani au data la POrtd, si au tramisil aice unit Capegi-base.
Impergtesei ca se ia pq li Ce pre densii nu i-ati_gasitil, cg, ad fostd tre-
cutil in tera Unguresca,' cum au auclitil de venirea aceluia, tote el venla set
ia, si s'ad intorsti omul Imperatescd inapoi. Ere. Nicolal Vodg au jaluitti cu
mare jalobg la Imperatie, precum Mihai Vodd i-au risipitd sera cu sfatul hit
ce ad Inclemnatti pre boleti de ad fugitti ; si acum nisi de poronca Impera-
tesea Fait vrutil se dea je boierI; si cu alte pirl adgoganduld i-a; stricat4
www.dacoromanica.ro
 72

domniea lui Mihal Voda ; c, at tramest wit Cap egi-basa cu fermant si au

mazilitt. pre Mihal Voda, domnindll 11 ant Del% so nu se fie mazilita se sa-
tuise tog boieril se fug, pentru mare calcare ce aveati despre &lent lul, mai
ales' despre Grecil lui. Era domniea au luat'Q Grigorie Voda, ce at fostt. Ter-
zimant la Imperatie, strOnepott lul Grigorie Ghica Voda. Asa s'at trecutt gi
domniea lul Mihal Vodit; i pana a se mazili, all Matu mare soma de bani,
de pre la bOieril eel marl, i de la eel mai de giosti, si de pre la negustori,
adeverindti ca le va da banii, i nimOrul n'at mai data ; si afi remast, toti
yenduti, i Indatoriti, plangOndt, gi cersindu'si banii ; gi aft remast bieii pa-
menteni top indatdriti, partea boierimei, gi cu tote obiceiarile ce n'ati mai
fostu scornite fnainte de densul, carele nu se vort uita de locuitoril terei.
Era pe densul luandult cu tad casa lui, 1-ati pornitu la. Tariuradt, la anti
7235 Septemvrie 25.

CAP. XXI.
Domniea lui Grigorie Ghica Voda.

In anul 7235, venit.ati domnt Ord Grigorie Ghica Voda; elu fiindt. Terzi-
manll la Imperh'tie, prea lesne si-at ispravitti pentru domnie, fiindt cunoscutu
la Porta, audit si bani dupe obiceiul 101.1 i luantiv'si domniea, au purcest
On Tarigradii, Bi all poroncitti de i-ail esitt tots boierimea fnaite la Galati.
Acestii Grigorie Vodd era strOnepott lul Grigorie Ghica Voda, ce at fostti
domml aice In tern ; dera fara de nici o mh,ndrie. Pre boieri pre tog i-au pri-
imitt cu dragoste si la cinste, i nime n'at avuth nici unt prepusti despre
densul. Plinth"' omit, tenerti, 11 era drag' a se primbla adest la venaturi ; gi
cum s'at'e aseclatt la scaunul sell. In Iasi at scost In tea vacaritt de at data
tog care obiceit '1-at &WI lasatit de Mihal Voda, nu cu patina scadere te-
rei, ales' boierimei gf monastirilort ; Inca at pus' nartul mai giost de dal
Maid Vodd, se dea ate sese potronici de vita. Era de prima -vary eat
apucatu de at facutt. unit turn' pe porta curtei domnesci forte frumosa,
cu cesornict de batea, de auclia tote orasul. i at mai prefacutti odaile Sei-
menilorti, precum gi portal lora le-at schimbatt, o samd Iota cu haine verdi,
alit rosii, era In capul lord chivere negre ; si era curtea Impodobita. Era aceatt
Grigorie Voda i ealaretti bunt, si deapururea tat la preumblari cu tog bo-
ierii, eu musice la veselie. Era omit bunt, pre boierl fi avea la cinste, ne-
mandru, cerca dreptatea fierce cul la judtcata, si limba Moldovinesca prea lesne
as Invetatt. Era la anul a domniet lui, s'ati Mutt mare zurba Intre Marl,
radicandu-se ant Sultana frate cu Hanulf cu toti Bugegenii, ca sO scOta pre
frate -se' Hanul ; gi s'at adunatti ca la 80,000 de 6,ste, gi at ei Inceputt a
tramite aice la Grigorie Vodd cu lauaa ca volt prada Ora. Trimis'at Grigorie
Veda, catava soma de banl si alte daruri; dera domnia i tera at fostti In grija
mare; si Watt bejenitti tota tera, cu mare nevoie fiindti ern& Traganandu-se trei
www.dacoromanica.ro
 73

luni, si aqindu-se la Imperatie de adicarea acelui Su Rawl cu TAtaril juY, a-

supra fratine-sell Hanulul, Indata at tramisd unil Pasa en Este, si at venitu
la Smilq. Venit'alt si Hanul cu Este, si Domnul Muntenescti pang la unil local
si s'att intors4 Inapol la scaunul sea ; si Grigorie Voda cu cAta-va Este Moldoveni,
$i este de la Hotin. Si -veclenclii Mull ca vine Este asupra loril, s'ag potolita; si
Sultanul s'aii plecata, si eel dust singurA la acelA Pasa, si all trecutii Dunarea, si
all dusg la POrta, lasandu pe Tatari se dee et sema. Era Marzacil caril as fostu
mad capete, au fugitil toti la Lesi. Domnia Inca au mersii cu &tea OA la
codrul Kigheciulul, si de acolo s'at intorst la scaunul sm. la Iasi, facendii 0
=Vila mare, ca se, fie senanii de pomenire, si tera scapandii de treba Tatari-
lora, dent cu multa paguba satelorti de pin pregiurul lore. Dent mad departe
nu s'at Intinsa, macara ca au venitA poronca de la Imperatie la Hanul, se pli-
nesca tots paguba Moldovenilord de la TatarT; dent ce antra in maim lora, cu
anevoie se scote. Insa tote au luata Grigorie Voda de la Tatari 220 de pungl
de band, si au datil si 6menilord celora pradati de 'Mari, de aced band. Cade-se
pre facatoril de bine pururea a'l lauda, si pre cel ce se silescu spre facerea
de bine a obstiei; precum acestrt Domnti, gasindu aice in tent unit obiceit
scosii de Mihal Voda, desatina de stupl, de da menastirile si boierimea. La
acesta dajde, multe menastiri at remasti la lipsa, si boierimea la mare nevoie
si datorie au caclutu. Neplacutu lucru era tuturort ; era acestii Domnit au a-
ratatii mare mils, si pentru dragostea ce avea catra monastiri si Wra bole-
rime, at legatii cu mare afurisanie, cu testamentt, ca se dea mOnAstirile si
boierimea de clece stupI unit leA, si I-ail deosebittt din prostime, cu mare
multdmita si laude de cAtrA top, de acesta aseciare ce all facutu acestu domnt,
si nemuritora In veci de la pamentenii Moldovel; si all intaritt acela hrisovu
si cu iscalitura prea fericibilui Hrisantii Patriarhul IerusalimuluT, fiindt venitii
aice in Ora, cu mare blestenA care domnil aria mad strica In urma lui, din
care art vrea se strice si ail mad cuteza peste acea legAtura, in zadara tilt
volt avea Moldovenil de domnd Crestinti, ce on Iona Yon, Armanul, ori Gas-
pard Voda Sasul, WI clica ca unul cAlcatorti de lege. Dena din omul bunt'', bunit
lucru ese. Adus'att si dascall, Elinescl Greci si Slavonesci; si as aseclatti sc614
de invetatul copiiloet; si citit soma de band s'aii facutt dascalilorit pre milk
at oronduita $i diAisterie, si au oronduitii si boieril cel cu boierie, ca se
dea aice band din ant in aim Si ori tine vra se's1 dea copii la invetatura,
inveta fora nici o plata. Aceste tote he facea, ca nu era lacomfi ca se string&
avutil, ce mad multd se cilia ca WI rana'ae lucruri vrednice pre urma lul, de
rata se remhe aVutie ; care la putintei at aft acesta dart, ca se nu'I biruesca
pofta lacomiei si iubirea argintulul.
5ELMITIIL CRONIQII ATRIBIJITE Let NICOLAI MIIBTEI

www.dacoromanica.ro
 VAILLAST.A.
LA

CROINICA ATRIBUITA
LUI

NACOLAI MUSTE

www.dacoromanica.ro
 Manuscrisul publicatu de N. Balcescu in Magasinul istoricti pentru Dacia
tomul III, este mai putinu complectii de catil acelli reprodusii de mine subt
titlul de Cronica atribuitd luY Nicola .11fuste. Ast-felit manuscrisul lul BAlcescu
se incheie cu Domniea a treea a lul tlihai Racovith in Moldova, chrichl ma-
nuscrisul men merge pana, la Domniea lull Grigorie Ghica inclusivd. Anteiul
manuscrisii are o particularitate, aceea du de la a treea domnie a lui Duca
roa, pcinci la Domniea cinteiti a lug Racovig Yodci, descrierea evenimentelord
variezci cu totul de textul manuscrisului reprodusii de mine. Pub licit dela in
deosebi aastii mare Variants.

M. KOGALNICEANU.

www.dacoromanica.ro
 VARIANTA
LA
CRONICA ATRIBUATA. LUl NICOLAT MUSTE.

Domniea Ducal Voda aid treilea Mudd.

Venit'aa Domnti terei Duca Voda cu a treea Domnie din Domniea Ord Mun-
tenesci ; venit'au cu densul qi cati-va boieri Muntenesci, pribegindu de grijea
lui erbanl. Vodd ce venia Domnii terei Muntenesci, ca acestI holed nu se
potrivIati in sfatul luT erbanii Logofetul, ci nu '1-ail pututti ascepta self' vela
DomnA, ce ail eitu top cu Duca Vodd.
Pre acele vremi era gred Orel nostre pentru zaharale i menziluri la dru-
mul Camenitei, i cu cheltuiala ce trebuia la schimbatul PaOlorA de Camenita ;
erati locurile tote pustil din Iasi pand in Nistru Inca din ernatul Tatariloril cum
s'ati pomenitti in Domniea lui Dimitraco Voda.
Aeclase Antonie Vodd slujitori in Tabarl 4i in StefAnesci de tineau drumu
de cal de olacA i de hrand pan& in Camentra cu multa nevoe de Turd ce
urdinati in susil i in giosti, qi venial"' podghiazuri de peste Nistru, si loviaii pre
Turd qi pre negutatori in drumul CamenitiT de multe orr. Ira Duca Vodd a-
eclandil slujitori de agiunsil i in Stelnescf ci in Perireta, i osebitti trimitea
steguri de lefecii de paza pre dram i lipcanii ce avea ; deci s'ati aeclatil
si Watt potolitil, i era pace.
Era in aid doilea anti a domniel lul, an thiatA pre tree boieri a nume pre Va-
silie Geuca velii. Visternicu, i pre Bogdanil Jicniceriul, i pre Lupul Sulge-
rul, afrandu'l vicleni ; ad facutd carte viclend cu ischlitura lul Dimitraco Vodd
Cantacozino, carele era mazilitil in Tarigradri, scriindu la o semg, de capetenii
de la tinutul Orheiului ri,La LdpuneT, ca de la singurti Dumitracco Vaal cum
din mila Jul Dumneciefi '1 -at miluitti imperitia cu domniea Wei; ce indatii ce
orii vedea cartea lui se mergd se princla pre Duca Voda, i cu tota casa lui, i pre o
semd de boieri, a nume pre Mironti Logofetul, i pre Bah*. Hatmanul; si in
cartea aceea era izvoclitil cu ce morte di omori pre Duca Voda, i cu ce
Morte pre Domna qi pA coconi, i ce sana oil face Jul Buhuii Hatmanul
i lui MironA Logofetul. Socotindil ca capeteniile si slujitoril de la acele tinu-
turl prea lesne se pled la lucruri not, ci trimetendA eartea aceea Geuca
Visternicul i Bogdan Jitnicerul, pre Lupul Sulgearul acolo in cdpitanil de
()rhea $i de Lapuna, carii veclendii cartea lui Dimitrasco Vodd aca scriindu
la dAnii, pre o parte s'ail facutil a priimi porunca ce le sale, era pe de alta
parte unit capitanti anunie Decusara, luandA cartea aceea, as incalicatil ci cum
mai de sirgil au venitti d all datA scire anteiti Jul Buhuii Hatmanul, pe vre-
mea, de amiag-cli ; i sculandu-se Buhusti din soma au mersti 1a curte si
&add scire Ducli.Voca. Math, ad tramisd Georgip Ciudind Sardarul de all
prinsil pre Lupul Sulgeriul i '1-ad adusa cu paza, carele Indati all splist ca,
raft trimisii WOE, Geuca, Visternicul i cu Bogdan Jitnicearul du acea carte
www.dacoromanica.ro
 78

acolo la capitanii de Orheiii de Lapusna, si indata trimetendti pre Bas-buluc-

basea, cu Selmenii la gazdele Boerilord acelora, de i -au adusii i i-au pima la paza,
pana au facutd Divand cu top boeril si cu Mitropolitul Dosited, si aducendu-I pre
tus-tril as Divand in ograda Curtil, si intrebandu-Y, n'ail mil tagaduitil viclesugul
lord, ci as spusd direptd ca el suntd vinovati; si asa Duca Voda cerea giudetid
de la boeri: dumneavostra, me roe' se me giudecati cu acesti bout Si dupe
Divzna i-au scost la fontana si i-ad Matti.
Duca Voda inteacestasii anti all mersd la Tarigradti, avendii Ora cu Stefand
Von. feciorul Radulul Voda, pentru logodna fiica-sea Catrinii, ce o logodise cu Ste-
fand Voda feciorul Radului Voda Inca de copila mica; era deca all agiunsd la virsta
camatoriel, nu se Linea Duca Voda de tocmela: esindu fata de fag la Diva-
nul Vizirului, all remasti feciorul Radulul Voda pre Duca Von, de la Divand,
si numai ce 'i-ad cautatii Ducal Voda a face toemela se vie in Ora se nun-
tesca feciorul Radulul Voda.
Atuncea fiindil Duca Voda In Tarigradii, Canal de la Ocraina cap eral
peste Nistru si peste Bun, sad inchinatu la imperatia Turcului si all datti Ducal
Voda si Hatmania de Ucraina ; datu'l-au and tuid si buzdugand, si slid. de so-
bolt, precum purtau Hatmanil Cazacesci ; si -viindd den Tarigradii Domnd cu
trei tuiurl Duca Voda, si se stria in titulusul lui: Domini Orel Moldovei si Ucra-
inil,n Si dupe ce au mintitii aid in Iasi dandusi pre fiiel-sea Catrina dupe feciorul
Radulul Voda, nunta Domnesca cu soli din terile megiase venindii la nunti
cu daruri scumpe ca la und Domnii vestitil si avutd, ati mersii Duca Von, la
ticraina, pana In Nemirovii, si all aseclatii Hamann Cazacilord pre Jane Dra-
ghinici, Greed fiindu, scia limba si obiceile rusesci, ca, era mu slujitd ; si Pol-
covnici pre &tea cazacesca au pusil din eapeteniile cazacescl, si all pusu de
all facutd case domnesci in termurile Buhulul la IC;`picova, si alte case in tormurile
Nistrului la Ticanau.ca. Si deca au gatitd casele, alu doilea and primavara, era
ad mersii Duca Voda, pana in Nemirovu cu tots casa lui, si cu tots boierii,
primblandu-s9, avendfi pace aseclata de tote pa'rtile, facendil nasse marl, si dna-
mandd pre ilatmanul si pre Polcovnid la masa, cinstindu'i pana ,se veseliau
catd nu puteaii sta, ci'l luau tovarasil del duceail pre la casele lord.
Duca Voda, dupe ce au venitd den tera Muntenesca, au lasatil Ora in 6
luni de n'ad scut nici o dare, rugalolul boierii ca pre unit Domnii avutil, se
chieltuesca de la sine, si deca voyd. trece 6 lunI, atuneda va scote scrisore si's1
va lua banil, ca Ora era saraca, Inca den ernatul Tatarilord; deci pre socotela
boierilord all Matti zapisd de la mama boierilord, se aiba al plini banil dup0
sese luni. Era pre urma marl nevol erad pre boieri, si pre menastiri si pre
tern, catd nu se mal putead plati Omenil cu eat]. avead, si caclu tuturofil cu
uritd Duca Veda, ca top rugail pre Dumnecled so'i mantuesca de vrajmasielui.
tra In a cincelea and alit Domniel lui, I. 7191, gattndu-se Turcil de oste ae
merge in tem Nemtesca, venit'ad porunca si la Duca Von, si la Serband Voda
Domnul Muntenesed, se mere, si el cu Ostea terei lord, si purceclendu Duca
Voda Aprilie 20, mergea incetii, pentru Marl, pang, s'ad strecuratd tots;. cavil
viindeprin sera, faceati multi stricaciune pre uncle adagiunsd, pana ad trecutd In
Ora Aluntedsca, apoi at trecutii qi Duca Voda pre la Foc9aul cu multa boerime
www.dacoromanica.ro
 79

i Oste grijita, era Caimacami at lisatti pe Nicolae Racovita Logoktul, si pre

Paladie vela Spatart, si pre Tod.erasco K. veld Visternict; acestia to s'au
slatuitt ca'de se va mai intorce Duca Voda den este -se nu% ascepte, ce se
pribegesca tine incotro art putea ; sf cu o sema de ,boieri ce at merst -cu
Duca Voda in 6ste, eras tat la unit euventii.
Mers'at Duca Voda prin tera Muntenescti pre la Rusava, si de acolo at ..tre-
cutt peste munte gi all merst in susti prin Sebes, prin Logost, prin Temesvarti,
prin Sarvasi, prin Solnoct peste apa Tisa, si de acolo at trecutt Dunarea pre
la Buda, si acolo peste Dunare at agiunst pre Serbant Voda, i viindu Ser-
bant Voda Domnul Muntenescil, s'at adunatil cu Duca Voda ; era Vizirul cu
6stea Turcesca era mai inainte la Stolbeligrad.
Vizirul Cara Mustafa Pap, pre atuncea cu. acea &ire de WI cu indem-
narea lui 'riukel Grof i cu altoril domni Unguresci, at merst se is cetatea
Enikiul in tera Nemtesca la margine despre Buda, de care gatire Nemtii lu-
Anal veste, at intaritt acea cetate cu este of cu ce ail trebuitt; si sosindil
Vizirul cu stile line" cetatea Enikiul, at prinst limbs, carea at spusil ca ce-
tatea Enikiul este grijita si cu mare tarie, carea nu 0 va putea dobandi ; era
cetatea Beciul unde este scaunul Imperateset, este fora de nici o este, i ne-
grijita, ca Imperatia Nemtului era dust cu estea in alga parte, avendti resboid
cu megiasil soi.
Luanda Vizirul veste pentru cetatea Beciul, ca ar fi negata de -este, ati la-
satt fmpotriva Enikiului unit Pas& cu vr'o trei mil de Turd, era ela cu teta
Ostea at pureed"' de la Enikiil si au merst la Beat, nemicti zabava facendif
la Enikiti. In Becit era numai unit Ghinarariti anume Starembergil cu 25,000
de Nemti. Sosit'ati Turcil sub cetatea Beciul in 5 Vile a lui Iunie, si at zit-
bovitti pant in 2 Vile a lui Septemvrie. Batandil neparasitti den tunuri, cum
si den cetate, se aperat vitejesce; era in mare stransere cei den cetate ai in
eumpana de peire, neviindu-le agiutoril, pant as venitti Sobietkii Craiul Le-
sesed cu este si as batutil pre Turd, si as mantyitti cetatea Beciului; i in-
toreendu-se Vezirul as statutil la Buda cite -va Vile, $i pogoranclu-se Craiul
Lesesct eu &tea in giosa, pe de testa parte de Dunare, era at. merst &tea
Turcesca improtiva ostil Lesesci i at facuta resboit vitejesce, si era at in-
frantti pre Turd, dent nu cu putina cadere si ostii Lesesci.
Sta'ndil Vizirul la Buda, nice pre Domnit acestoril teri nu'l lasa WO vie in
erile sele, ce si pre Duca Voda si pre Serbanil Voda fi Linea cu omenii lord
acolo. Deci, Serbant Voda, sfatuia pre Duca Voda ca se dea bans, WO fact
isprava sloboVa; elt n'ail vrutti se dee, Vicendii ca eld nu va face obiceit,
(cca not candy venimil in este, suntemti datori se aducemti poclont Vizirultd,
era candy ne intercemti den este, ne imbraca cu caftand gi suntemt sloboVi
se mergemt in terile 'Astro. Era Serband Voda Vicea: (snol sat vomit agiunge
se venimti cu Turcil ice Ostb sail ba, ci ,s0 damt ce vomit da se scapamti mai
curandil, eta, ca in Moldova se aude ca se pogera Lesii. Dec& at Mutt Lesii
pre Turd la Becit, s'ail Taclicatti Moldovenil ce era' pribegi in tera Lesesca,
cu Petriceico Voda, cu cate-va steguri de Lesi cu Dimidinskii, si cu Cunetki1
Polcovnici, i s'ati pogoritt in Moldova sit merga se bata Bugecul, avendii

www.dacoromanica.ro
 80

putintei Camel. Petriceico Voda au remasd in Suceva, era Cunetkil cu Cazacil

si cu Moldoveni1; ad_ mend la Bugecil erna.
DOmna Ducal Voda, decd ad Simtito. pentru Led ca Se pogOra In giosdt
au fugitti den Iasi si ad trecutd in tera Muntendsca, si s'au dust cu tote glota
ei la Braila ; era boieril ce mud caimacaml in Iasi, s'ati dusd la munte, si tera
s'ati bejenita den calea ostil Lesesci, mazilil si breslasii silip de Petriceico
Voda, de pre unde era top se Incalece se merge la Bugiacd cu &tea, de a-
cestea de tote at venitii veste Ducat Voda, acolo la Becht
Vizirul dupe ce au zabovitti la Buda cate-va septa,meni OA la Simedru,
neavendt nadejde de viata, cacl elu s'ad fostti laudatu catre imperatul ca va
lua cetatea Eniciul si Beciub era pre urma au editu lucrul cum s'ail pomenitti
mai susd, ea au rapusti &tea, de care lucre isl astepta se'I vie perirea se'l
duct capul la Imperatie, ad purcesti dela Buda in giosu, pe de ceea parte de
Dunare, mergendii toga Incetti cu ostea catal remasese cu Domnil acestord
tell, vremi rele, plot, ninsorl, si scumpete de bucate ci de hrana de cal. Era
tieca as smite. Vizirul aprOpe de Beligradd, au chiamatti pre Duca Voda si
'1-ati imbracatt cu caftanti pre densul si pre boierl pre obiceiti, si luandu-dl
cliva bunt Duca Voda de la Vizirul, au i venitu se treca Dunarea cu &tea
ce avea.
erbanti Von deca au intolesti ca, Duca Voda 'sl-at luatti cliva bunt de la
Vezirul, i lul nu i-ad datti scire, ca se fie mersd amendoi la Vezirul cum ere'
amendol voroviti, data seal is cliva bunt, si ild imbia pre Duca Voda se
merge, prin Ora Muntenesca, fiindti $i Domna Ducal Voda acolo la Braila, ad
si mersil erband Voda la Vezirul de all phial pre Duca Voda, pentru 200
de pungi de haul, ce ail luatd Duca Voda den Ora Muntenesca, birul Orel ce
era Wit tramita la imperatie, ci nu '1-ad tramist dna at venitti Domnd den
tera Muntenesca aicea In tera, si indata aft intorst. pre Duca Voda, di esinde.
la Vezirul au remasd erband Voda pre Duca Voda, se dea banil aceia, ci
neavendd bans, at lasatti zajogd. Duca Voda pentru bani, pre doi boieri al BM
acolo in Beligradd, pre Catargiul vel Comisti si pre Tense vel etrarid, papa
va tramite banil.
Duca Voda nevrendd se merge prin Ora Muntenesca precum indemna er-
bant Voda, s'ati inselatti Intim socotela sa, si alt caclutti In primejdie, ea de
aft socotitil elf.' pre erband Voda ca i-arti fi neprietend, era neprietenesce flu
stituia, ca, In lera Muntendsca era si DOmna, cu tote, casa lul, de unde art fi
pututd se's( caute trebile Domtiei; cue trecendti Duca Voda pe den giosil de
Mitravita ad lovitu pe den giosti de Timisvard, ci prin Logosti, ci de acolo
dreptkprin tera Ungurdsca pre la Dobra as venitfi pane, in Beligradd, la scau-
nul craescd. Era Craid Ungurescu Apafi Mihal prietend Ducal Voda, '1-ad pof-
titu in curtile Craesci de at descalecatti, ci au facutt mast mare beichetuindii
pant a triea Ali, cu mare veselie ci cu giocurl, $i sfttuia Craiul pre Duca Vo-
da sei dea cate-va mil de catane Olt petted, pant la scaunul 1ui in Iasi, si
n'at priimitti Duca Vode se is Oste, se'ld apere de primejdia ce i se gatise
ae Petriceico Voda care era venitd In Soceva, ci Ostea In Bugiacd, Cazaci ci
Moldoveni, i Ora turburata, boieril imperechiati, Caimacamil fugiti la munte

www.dacoromanica.ro
 81

catti and sin* et vine Duca Vodt, in Bcaunti, el se tree& in sera Unguresca,
era boiaril ce era d. iu cale cu Duca VoclA, decd au sositti cu Duca Vodii. la
Brasad, et se mirad cum and face se duct de acolo pre Duca Voda prin tera
Muntenesct se'ld lase acolo, @i el se vie in teal la ceialalti boiarl -se se in-
chine la Petricelco VodA, cugetandd -et de acmu aril fi isbandt la crestini, at
casele acelora boiarl erad in Ora la munte.
Erg, Mirond Logofetul pi Buhusti Hatmanul qi Costantind Postelnicul ad
clisd, et : deal n'ati mersd prin sera Muntenesca de unde'l poftia Serband Vo-
n, del% dee& amd venial pant aice, nu avenati ce umbla pren tera Munte-
nescit, ce vomit merge pre Oituzd; pi esindu in tea, atuncea vomit vedea, de
n'omti putea merge cu Domnul nostru la scaunul Domniei in Iasi, not ne vomit
pogori pre Trotust in giosti, spre marginea Orel Muntenesci, si de acolo pre-
cum ne va mita vremea area vomit face),. Pre acestil data all remasti, si au
venitd Duca Voda peste mums pre Oituzii la Trotusd Dechembre 6, in cliva de
St. Nicolae.
Boieril ce sfatuiad dela Brasaii se mergA prin Ora Muntenesca, erad Gavril
Costachi vel Vornicti, si Ion Racovith vel Paharnicti, Gheorghe trete Logofetti
Mitrea Capitanul de codru, i altit mat de giosd ; dect au veclutti ci nu s'ad
flcutil lucrul pre sfatul lord, el all Orbital de acolo pre Duca Von., $i au
irecutd in tern, Muntenesca.
Duca Voda, dee& ad esitil la Trotusti, sciinchi pre Petricelco Voclt ea este
in SucevA, gi (Ikea Lesesca gi CazAcesca in Bugiacti, s'ad pogoritd in giosu
pre Trotusti si au mersii in sate in Domnesci, pi acolo zAbovindti dolt Opt&
want, oste neavendii mat multii, de 80 de Omni -lipcani la clout steagurl, si 60
de Seimeni, Ora, &tea ce era omens de tea toti Watt dusd cinesi pre acasit
fiinclu osteand dela luna Jul Aprilie pant in postal Craciunulai ; supAratl de
tale, s'ad dusd tine cum ad pututit se'si afle casele bejenite, de grijea ostil
ce era in tert, cum s'ati clisu mat susit.
Petricelco Von, viindd in Iasi, ad O. orAnduitil pre Dimidinskil si pre Bainskil
cu 3 steagurt de Lest gi cu 2 steaguri de Cunt, se merga se lovescd la Dom-
nesci se princla pre Duca Voda ; @i purceclendd podghiazul in giosii pre Siretit
luandd cu sila pre mazili si pre cinesi afla dela casele lord, si s'aii fAcatti car
la 500 de omeni tote cAlArime.
Duca Voda, inane' veste de venirea Jut Petricelco Voda in Iasi, si de pod-
ghiazt, s'aii sfatuitti cu boieril ce are face ; slatuia Buhudu Hatmanul se nub
stea in Domnesci ce se se duct. in Focceni ea acolo venise i Domna dela
Braila, et ant 'fi mat fart de grijt la margine, ea in Domnesci nu ad oste se
stet inaintea vrajmasilorti sef, 6rd la margine este si mai departe, i omeni
de and trebui se voru afla cu left. Era .Mironti Logofetul au sfatuitit se nu
se clatesca din Domnesci, ca podghiazuld ce vine Bantu nesce talharl, si cc pu-
tore all et se vie asupra unit Domnii ca MAria ta ; use. nu clamit locul, ca ar
cestti pAmentu este frAmAntatd cu sAngele mosilorti qi stremosilord nostri. Si
Asa au acestit dad nesocotitt, s'ad inselatd Duca VocIA au 4tiktutia neat,-
Wu in Domnesci; i &dada tilatare eimenilorti Waft aflatti numai 60 de 6-
meal, qi 1-au akseclatii In Mantra in ograda ourtii, ca pant atuncea erau ApimeniI
Leatopisetele Tom,. 3. 6
www.dacoromanica.ro
 82

afara; erati si lipcani 80 de Omani In satti pre la case; din lipcanl as trimisti
12 Omani cu Muharenco Capitanul lord de straje spre Racaciuni In agiunul
de Craciund ; era a doua c1i In cliva de CrAciund era se merge Hatmanul Bu-
husd cu all Lipcani, In tempinarea podghiazului.
Sosindti Lipcanil cet de straja In Racaciunl, all sositti i podghiazul acolo ;
i dentr'acel 12 Lipcani numai unuld all scapatd , i nazuindti acela se
dea scire la domnie all rathAtil., noptea Lipcanul, i dandti peste beje-
flat peste Trot* au luatu pre und omit selfii petreca pans '16-a mote din
dumbrava, la Domnesci; omul acela Inca, fiind vicleand, ail retacitti pre Lipcani',
sit nu apuce se dea scire; era dad s'ad. facutti ciiva, Lipcanul conoscencld locul,
at esitil den dumbrava la drumul celd mare, cand si podghiazul era sositll in
Domnesci fora de veste, Marti In cliva de Cracittnti.
Duca Voda esindd din biserica cam dimineta, all seclutd la masa, si Indata
podghiazul ail Incongittratil curtea ; porta deschisa, era numai se Intre pe porta
will rotmistru; era prilejindu-se in porta Cercheclit Bulucbasa de Seimeni, au lovitil
din sinete pre aceld rotmistru, si acolo pre loci' cu capul au platitii acea in-
draznele a lui, si all apucatil porta de o au inchisti cu mare grafi de navala
Lesilorti ce fvreati se intro pre -porta. Lipcanii top la gazda rotmistrului lord
Impartindule lefe, ca intr'acea cli le-au fostd data bani , de nimicd nu s'ati
pututti apuca, ce all plecatti tine Incotro putea se scape, caii si armele lord
pre la gazde, unul inteo parte altul Intr'alta, precum era satuld reschiratti; din
cap s'ad si incalaratti, tine fora arme, tine fOra, sele, s'ail dust1 In resipa.
Duca Von., era la masa cu Mirond logofetul i cu Constantind Postelnicul,
era Buhusil Hatmanul era la gazda deparciord de curte mai giosti; $i cum all
auclitd galceava la curte, all incalicatti cu dol-trei feciori si s'ad tempinata cu
Deadiul Sardarti, si cu 5-6 Lipcani, si sloboclindu-se spre curte, s'ad tempinatu
cu o soma de Lesi i Moldoveni, calif umblati pre la case prin satii, n'ati pututti
razbi Hatmanul la curte unde nazuia, ca. In cute arc& Seimenil si tote glota
de curte, boerinasi si slugi, si de and fi avuta si pre Hatmanul intre densii s'ard
fi aparatd. Ce 'si-ak trimisti giupanesa mai de graba: la satti la Calimanesci, unde
emit i alto glOte a lord. Era singurd Hatmanul cu tine era pre langa donsul,
at statute oresi-ce a sageta In glOta Lesilorti; era inglotindu-se Le ii, all datti
dosti Hatmanul incettl a se sprijini de navala Lesilord, pans s'ad dephrtatti, si ni-
mica nu '1-ati stricatd, ca nici Lesii nu indrasniad a se departa in gong, ce s'ad in-
torsa inapoi. Trimis'ati Hatmanul pre Manolaki Busetti Sulgeariul la Domna dandil
Beira. A doua cli Hatmanul cu tine all mai venitti dela Domna, putintel Seimeni, si
cu slugi a boerilortt ce erail acolo cu Donna, ad mersd din Zabraup la Domnesci
pane, In cliva; ci n'aft cutezatd fiindti LW mai multi si grijip ; era cu Hatmanul nu
Brad nici 100 de Omani, si tad fora arme i fora indraznire.
Buhusd Hatmanul dupe ce all esitd din gotta Lesilorti, si ad trimisti pre
Manolaki la Domna, ca venise din Braila in Focsanl, se vie la Domnescl, all
clisti s6 dea but Wilma slujitorilord, si se pue se strige In WA, si se vie la
densul la local ce s'ati clisa mat susti, la Zabraup, la S oldesci, ca acolo II
`Va ascepta. Era cum ad agiunsil Manolaki la Domna n'ati cautatd se fad,
niscai slujitorl cu lefa, ; ci at incalecatti Stefant Voda, ginerele Ducal Von,
www.dacoromanica.ro
 83

cu putintei Selmeni ce erad Cu ,Domna si cu feciorl (slug.) boeresci, si au mersd

acolo la Hatmanul, Inteacea n6pte, era Hatmanul (led ad veclutti pre ginerile
Ducal Voda venitd fora de nici o &ire, numai ce s'ati miratti ce arti face, si
pentru ce all venitd, ca and omll few& socotela.
Era mergendii pans in' (Mutt la la Domnescl, unil sfatuiad se deo, naval& la
curte, fiind slujitori si multa gleta in curte, se vorti impreuna cu tots si se vord bate
cu Lesil; era Hatmanul n'ad vrutti avendtigrije se nu repue omenil, nesciindd ce de
este este Lesesca; ce ad asceptatd pans s'ad veclutd se scie asupra cul arti merge,
era neindraznindule, se va intorce si va strange este, si apoi va veni, socotindd ca
in curtelindd Selmeni si alta glota, se vorti apera cateva Mile avendti in curte si
bucate si hranti de cal si pravti de sinete de agiunsti; Intrat-ati prin arinl ca se
nu 'lit WO, si all mersti din giosti de Bath', trite rlpa, si de acolo all trimisti
Hatmanuld pre omen! ales! cu Deadiul Sardard, direptd spre bulucul Lesilord
unde stall Inaintea curtei ca 500 de Omen! cinesi cu calul de frill, avendti grije
de Hatmanul ca 'I va lovi cu este, ca dora arti incalica se'I is in gona, si
asa art da navala si Hatmanul de unde era supusd se OM razbi spre curte ;
ce Lesil temendu-se de inselaciune, nice s'ati elatitii de loci', fora numal trel
ins! ad Incalecatti si all eitil In tempinarea acestora, intrebandu-1 ce Openi
mita; driDeadiul Serdariuld respundea in limba turcesca. El all clisl : ve scimit
not tine suntetl, mal bine se veniti se fimil tote unit, si intorcendu-se all prinsd
limba pre nut. Leand, carele au spusd Cate stegurl suntti Les! si Cazael; deci
Hatmanul clatindu-se cu omenil se! de acolo in giosti, pentru set mai vie it=
giutorid; era Selm.eniT cei den curte s'ati si Inchinatti Lesilord, si all desChisd
portita ce era despre biserica, si all intratti, Lesil, Cazaci! si Moldovenil In
curte, pradandd si desbracandil pre tot!, si all luatd. pre Duca Voda si ducht-
du-lii in Ora Lesesca, acolo i s'ad prilejitti mortea in alit doilea and.
Atuncea si Tataril au Mutt pre Lesii si pre Cazacit ce emit in Bugiacd cu
Cunetkii, si pre Moldovenil lut Petricelco Voda. Dusus'ad PetticeIco Voda den
Iasi la Suceva, maticandti si jacuindii di eld ce all gasitd, catil -n'ad mai re-
mast nimicti in 'Irma luf. Moldovenil atuncea gata la jacurl, se duceall cad!
cum putead In Bugiacti de aducead vite: bol, vaci si oi multe. Era apoi au pla-
Mil cu asupra jacurile ce ati adusti. den Bugiaeti; si prada si robia ce all fa-
cutti Tatarii nu se va uita in veci. Itemas'ad si finnete inane in UM Ora dupd
risipa tore! de Petricelco Voda, catii in 2 ant nu se putead apuca ()mini de
hrani, ce totd fomete era; acestd bine all facutd Petricelco Voda Ord cu
venirea sa in cloua ronduri in tea den Ora Lesesca.
Denim Ducal Voda ad remasti in Ora Muntenesca, acolo all iernatll, si dup6
ce ad trecutit clioa Pascilord, s'ad dusd in Tatigradit ; era pant a purcede in
Tarigradd ati tramisii ban! pentru rescumperarea Doninu-sel, 60 de pungi de
ban! si dere multe Craiulul Lesescti, insa cu scirea lul erband Von, Dom-
nul Muntenescd, prin Ora Unguresca; si tote acele darurl si banil i-ad o-
pritd Unguril, ci n'ad Wan WI duct, ce acolo s'ati prapaditd ; era toter cu
umbletele lui erbanti Veda s'ati opritit acel bani si darurile acolo in Ora
Unguresca. Died di gi mortea Duca! Voda cu otrava lui erband au fostd ; banil
si darurile le-ad trtmisit- Demna pre Anastase Visternicul ce era de casa lord.
Acesta s'ad facutti in anal 7191.
www.dacoromanica.ro
 84

Domniea lui Dimitragoo Voda alit doilea Muth's.

Deca au luatil Lesii pre Duca Voda si s'ati dust. si PetriceIco Veda din-
cotro venise, au venitil Domnu Orel erasi Dimitrasco Veda Cantacuzino; Ora
era, stricata, era fomete mare, att. zaceat Omenil pe gunoie lesinati; numal
de la Mari si din tern Unguresca, aduceat paine.
4Boieri1 top a4 venitu la Dimitrasco si emu top in cinste, numal Mironid
Costin4 Logofetul era in Ora Lesesca; de candu au Watt. Lesi1 pre Duca Voda
au mersti &A cue voia lul; pi BuhusI Hatmanul era in ,era Muntemisca, grid
chiama Dimitrasco Voda se vie In ,era Will boeresca ; ce tilt n'at vrutti se
vie, flinch"' omit bolnavii, si in Ora multe neasecleri, pe care vreme trebuia
slujba 1u Dimitrasco Veda, si mal man, ca meld lasa erbanti Veda, Domnul
Muntenescti se vie in tell. Era Dimitrasco Veda veclendu ca nu vine Buhust
Hatmanul, elii s'ati scarbita si au pusii Hatmant pre Zosind Basota.
Venit'aii Tatari1 pentru pagubele stile facute de Moldoveni candti au fostil
CunetkiI in Bugecti, de'si cereail bucatele de la Moldoveni, c& le aflat de fata;-
li ate nu le gasiat acele tote le plinea Dimitrasco Voda Tatarilord calf" le
cereal", Inca si tine n'ati mersd in dobanda la Bugiact., platia napaste : vaci,
boi si oi de la casele lord, si nu se puteat plati omenii cu tote bucatele lord;
pre multi au robitti cu muierl, cu copil.
erbanl Veda' Domnul Muntenescii, flindd neprietenil lui Dumitrasgo Voda,
aflandu'i pricina, ca ati scosti fermanti de la Imperatie se tae pre top bo-
ierit Orel, pentru ce au adusti ei pre Petricelco Veda cu osti in Ora -de at
robitti pre Duca Von si au pradatil ,era si Bugecul, all invetata pre Buhusti
Hatmanul se vie la margine se dea scire boieriloru, se MO top acolo in Ora
Muntenesca, ca pre top va se'! taie Dimitrasco Voda. Venit'at Buhusu Hat-
manul la. margine in Focseni, si aflandti pre Gavriil Costaki Vornicul, au tit-
mist. de I-ati spusu precum i-ad spust. erbanii Veda. Deck au Intelesti Gavriil
n'au zegubitti, ce dandt scire si altorti boieri, at pribegitti cu totil de frica
lui Dimitrasco Voda; pi trecendt. in Ora Muntendsca, o seral de boieri cu Ga-
vrilita Vornicul, le purta de grip,' erban Voda la porta Imperatiei, si la So-
leimant. Pap, Saraskerul de la Oblucith; au mazilitti pre Dimitrasco Voda, si
au radicatil Domnu dintre sine pre Cantemirfi Clucerul. Imbracat'ati pe can-
temirti cu caftanti de Domnie Pasa In Oblucitk, si au tramisu pre Beiul de la
Azacu de at luatil pre Dimitrasco Voda din scaunul .Domniel din Iasi mazilu,
si '1-ati dust In Tarigradit Ira, la purcesul lul Dimitrasco Voda-sta Mitres Ca-
pitanul di cu altil la porta despre grajdurile curtii domnesci, si Dimitrasco
Veda in radvanti la scara, si nulu lasa se purcecla, pan& nu le va da pre o
slug& a lui, a nume &dime, si pre Paizanul, card umblandu cu slujbe prin
ter& a multi facuse inaltu giosul, ca nisce facetorl de WI, si se stransese tergul
cu sburaturf de lemne, cu petre pre amana, eatii nu maY Incapeat pre subt zi-
durY $i pre ziduri ; era, viindu Beiul de la gazda lul pre despre grajduri, Wad
potolitu tots, si au esitu Dimitrasco Voda cu pace. Anul 7193, Iunie.

www.dacoromanica.ro
 85

Domniea lul Cantemirli Voda.

Venit'au Domnd Orel Cantemiril Voda en sfatul boierilord Wei in locul lui
Dimitra9co Voda, prin uevointa lui erbanti Voda Domnulul Muntenescd. Can
temird era den &Beni de ter& de la pnutul Mein 14 pi deca s'ati radicatft la
virsta, au slujitd in Ora Le 9esca, 9i in tera Muntenesca, au fostti ceau9ii spa-
tarescd, apoi nice in tera au fostd Capitand mare 9i Serdard, ca era omii har-
nicti de slujba, i vitezo. bunti. Deci fiindd omit MA,* '1-ati alesd cu sfatul
tuturord la Domnie. Deca s'au a9eclatil in scaunul Domniei, era tuturorti cu
bine, pre boierl ii avea in. cinste, 9i mai alesti pre Gavrilita Vornicul; numai
pre Iordache Rusetii Postelnicul 1-ati inchisti pentru voia lui erbanti Voda,
Domnului Muntenescii, avendti pisma veche pre Cuparesci, pi '1-ad ci muncitti
pans ad datd cute -va pungi de bani, ci sloboclinduld cu chiza9ie so nu fug&
den tell, era,91 ad tramisti erbanti Von, la Cantemird Voda uumal se om6re
pre Iordache Rusetti ; ce dAndu'i veste unit prietenti, an fugitti den feel pi all
scapatti in tera Ungurescar era pre urma eld s'ati, dusu la Tarigrada, 9i de a-
colo facendu'91 ispravi bane, au venial in tea la Cantemird Voda i i-au in-
torsti banil eel luise. Atuncea i-ad data keia satti ,Domnescd pre Siretti, jai
boerinduld '1-ad fa,cutti Visternicil 'mare, 9i ad fostti in mare cinste la acestil
Domnd ; tote trebile Orel 9i a Domniei in soma Jul erat.
Pre acele vremi avendil rosboiti Nemtul cu Turcul Inca de calla. #1.4 fostd
Turcul la- Becid, In top anii, ci totti Nemtul era isbanditord, cu mare veste pi
nume de laud& la tote Wile credtine; atuncea gi Craiul Le9escd. I6nd Sobetki
avendd ,Indemnare de la Papa de Romd, s'ati radicatil 9i old cu o9ti se merga
asupra ordiilorti Tataresci, in Bugecti; strins'ad octi in Iefa, Si s'ad pogoritd
pre Prutti in giosti, 9i all mersd pang, la Paguld, In anul 7194, 9i s'ad intorst
neavendti nicl unit resboiti cu Tataril; i iindit prin Iacl, all luatt. pre Bahluiu
in susti pre la tirgul Frumosti, ci s'ad dud pre Siretu In susu pin tea, stri-
candd pi mancandti tutu ce ad gasitd, ci. Tatarime multa pen pregiurul obu-
zului dodeindti, cum eqiad Le9ii den &mu la apa, la iarba, 1l i luad Tataril
de grumazd.
Cantemirti Voda cu. Moldovenii pi cu Tatarii amblati din boa in locti. Mull
den Moldoveni slue de pre la boierl atunci s'ail dust' la stegurr Le9esci de
slujiad cu lefa, 9i se slobocliad de pradad prin tera pre uncle putead agiunge, 9i
mona'stirile pre subt munte, ci case boierescl, catti n'ati remasu loco necalcatu
de talharitti; nu numal den tera Le9esca, ce i den- Ora Unguresca veniad bu-
du91111 presto munte pre la Omit pre la Sovejea 9i pre alts locuri de pradad
ci *Wad. Cine 'Ate sale de amanuntul prada i stricaciunea terei de per a-
cele vremi; amblad budu9lail neferindu- se Trin sate, ci de frica le tramiteati 6-
menil bucate de mancatil la otacele lord pri paduri, pin& i-ad prinsil pre unit
en me9tervgd, Mirond Oostinti Logofetul fiindd starosce la Putna, de i-ad omo-
ritti, intepati, taiatl cetverti, 9i ar91 cu foci' la tirgd la Foc9eni unde pi amu
se cunosce movila peste osele lord- A9eclat'ati cantemird Vodi nisce steguri
de Lefecli in tIrgti in Romani'', de paza- Orel pre Siretd c1 pre Moldova,, 91
alts ateguil,in -Piatra, era de pag pre Bistrita,'i acela tinealt calew podghia-
www.dacoromanica.ro
 86

zurilord ce se slobocilad prin tell, si pre multi II prindeati si'l aducead la Can -
temiri Voda, $i cum IT aducead indata II omoriati; $i nu numai pre subt munte
ce $i in Iasi at sloboclitd podghiazu, si art luatti calf lui Cantemiril Voda den
ciaird de subt carted domnesca cu totul .si s'ad dust, fora nici o smintela; au
incitlecatu Cantemird VOA cu tine era pre ldnga densul, ce nimica nu le-ad
indrasnitd.
Hatmand era Vella, si on undo mergea cu &tea tad de smintela era, .-
sit'ati odata inaintea unul podghiazd. preste Jijia spre Taria, si cum s'ati slo-
boclitu se le dea resboid ca unit omit sumetil feat, de cumpatd la trebi ca a-
celea, Pad si luatd de gal dad de nimica nu s'ad mai pututit apuca fort, nu-
mai de fuga, i '1-ad gonitti pant in Iasi, tad luandu'i de grumacli pre cap
ad fostii cu Veliciko, si nici art fi avutil de gondii aceld podghiazit se vie In
Iasi, era gonindd pre Veliciko, '1-ati cautatd a veni In Iasi, si ad apucatd ce
ad gasitt si aicea ; era Veliciko fugAndti, s'ati opritd In cetatue, ca acolo era
si Cantimird Voda. i s'ad intorsd podghiazul den Iasi flirt de nice o smintela ;
numal pre unit Jolnird anume Gurie 'I-ad priest trite() pivnit6. Mtn.
Intorcendu-se Craiul prin Iasi, au mersil cu Craiul si parintele Dositeld Mitro-
pelittl, si alt luatd mostele sfantului Mucenicti Ion NoVi, ce erati aduse In tea
In cetatea Sucevei de Alecsandru Von, celd bunt, de le-ad dust cu sine In tent
Lesesca, cu multe odore scumpe, ce erati date la mestele acestui sfantil de pravo-
slavnicii Domnl, si de arhiereii terei intru cinstea si bunt podoba sfantului; si
acolo au remasd pant in cliva de astitcli. Era la anul dupe acesta einteid venire a
Craiulul Lesescd, mai venit'ad acestasi Craid cu ostI prin tort, pant la tergul Fru-
mosu, si de acolo eld s'at intorsd spre Siretd, -si at trecutfi pant la cetatea Nem-
tului, undo era Ore ce pedestrime Seimeni si pantiri de paza cetatel; neavendti grija
de venirea Craiulul pre acolo, all luatti Craiul cetatea Nemtului, si ad push
unit Comendantit EA cu catl -va dragani in cetate, intarind'o cu bucate si cu
pusci. Pus'au stegd de Jolnirl si prin monastiri, In Agapia, in Secul, in l'iremtu
si in cetatea Sucevel, si prin tote monastirile cite suntd In sushi, si In Campu-
Lungd, si in Cernauti, in Lentesct, si in Oraseni, facendd Oland si parcane
de aparare. Deci cu cetatea Nemtul, cu cetatea Sucevel, i cu monastirile tote
anume Craiul Lesescu 41 facea slava si veste la Papa, si la alte Crag di alt
dobanditu atatea cetati den Moldova sub tinerea lui, care erati sub tinerea
Turcului. i asa at Amu(' din Nemtti in sushi tots locul sub tinerea Lesi-
lord, si de pre acolo se slobocliad podghigzuri la drumul Camenitel si pant in
Bugect, agiungeat de apucad herghelii, si prindead Mari, si ducandusi la Craiul,
luau daruri pentru slujbe.
Venirea acestul Craid Lesescu cu osti in Moldova, mai multi era cu indem-
narea lui erband Voda Domnul Muntenescd pre atuncea, carele era i ell
gata se se radice cu esti asupra Turcului ; co alts isbandi n'at facutu fork
numal stricaciune i risipt terei nostre at adusd, cum si acmu pentru veni-
rea Moskalilord, era Muntenil 'i -at adusd prin Ora nestra cu osti. Ct Mun-
tenil to nisce tirani numal pentru nerocirea lord purtad grija, era in Ora nos-
tra se nu ramie 'Ara pre part se nevoiat. Cum qi adesea schimbarile Dem-
nilorti denteensa, vedeavel iubite cititord, de aid inainte, de mare sadere, ti
www.dacoromanica.ro
 87
de tot stingerea Orel, tote de zavistnicii MuntenT. Pang, candu si ei 's-ad luatt
direpta rasplatire de la, Dumnecled, ca alt peritd cu sunetu pomenirea lord,
ca suspinele saracilord nu remand in deserts macard catu de tarclid,
Craiul Lesescd atuncea de la cetatea IsTemtului, all mersti pre Siretti in sust;
fiindft tomna, dat'ad Dumnecled nisce plot cu ninsore din susti de Deroncea,
carea nu era alts fora numal singura mania lei .Dumnecled sosita asupra obu-
zulul Lesescd, care si Ali si nopte all tinutti ploea cu ninsorea. Si cum stall
draganii la focuri impregiuril unul Mug. altul, Asa all marmurittl pre locil; call
la care si la caretele craescl cum stay inhamati asa all tapenitd de racela; cu
mare mit all trecutti Craiul codril spre CirimusI, cu bol all dusil caretele si
carele craesci pant la, Sneatin. Era pre atuncea all intratu si In cetatea So-
rocii neste Cazaci, si au mersd Sutantabanit Pasa Slraskerul de la Tighinea
cu este, si and Sultand cu Tatarime, si Cantemird Voda, cu &tea Orel, si ad
statutti cate-va septamani pregiurtl cetatea Sorocil cu metereze, si cu lagu-
; si nu o at pututd dobandi, ca din cetate Cazacii aparandu-se vitejesce,
pre multi Turd si Moldoveni as ucisd din focul lord ce slobocliad de prin zi-
dul cetatii. Deci neputendd dobandi au lasattl cetatea si s'ad Intorsd Pasa
si Tatarirnea, si Cantemird Voda. Era apoi la anul dupe acesta as esitu *de
bunt. voia lord, si s'ati dust din cetate Math dragani ce all fostd, si au ra,-
mast numal omenii cei de loct.
In anul 7197, at. muritti Serband Voda Domnul Muntenescd, si in locul lul
all redicatd boteril acel tee DOralla pre Constantind Brancovannl Logofetul;
deci fiinda Invrajbiti Domnil Muntenesci cu Cantemird Voda, anteid Serbanti
Voda pentru Cuparesci, apoi si Constantinti Voda Brancovanul, de pre atuncea
boierii terei nostre au inceputt a pribegi in Ora Muntenesca la Constantinti
Voda, Brancovanul.
In clilele lul Cantemird Voda, tera era ertata si jeluita de la Imparatie, fiindti
pradata si stricata de WI cum s'ail {list ; era lacomia Cuparescilord, nice a;
tuncea nu lipsia, cu multe oranduele manunte din tent, decd alt statutd. Ior-
daki Rusetti Visternicti mare, care lucru tuturord eaclu cu uritd, fiindd numai
Bogdand Hatmanul ginerile lul Canternird Voda, si Iordaki Rusetil Visterni-
cul la tote trebile Domniel purtatorl de grija, dupe ce ad muritu Gavrilti Cos -
taki. Vornicul; era alti boieri numal cad era,' la rOndul boieriei. De multe on
Mirond Logofetul, intrandu in Visterie, clicea cu glum.: Visternite, mal in-
cetd cu oronduelile, era Visterniculul de aceste cuvinte nal 'Area bine k cum
si Velicico Vornicul chid 'had putt Vornicti mare Cantemird Voda, si ad date
gineri-set lul Bogdand Hatmania, nu parasia la tote mesele Domnesel a earl
pre Bogdand Hatmanul, si a'l slice cuvinte fiira tale; nepurtandii grija de Can-
temird Voda, earele auclia tote, si se facoa a nu aucli, si tote le rabda, c tote
pentru Hatmanie it parea red lui Velicico,

www.dacoromanica.ro
 88

De mortea 1144 Mironu Logofdtal qi a lul Ye ltdeo Vornicul.

Dice ca vorova blanda tots pornirea imbrancleSce, era cea aprega, ci pre
celt slabt atiti la mane, i era* gresela necertata fora hotaru deprinde a.
cresce. Velicico Vornicul era omt simett nepurtOndu grija, de Cantemiril Vo-
da, carele cu vorba lul cea desfranata )0-au agonisitt perire ei fratine-
ski lul Mirond Logofetul.
Spuna ca cu sfatul luI Velicico, a4 pribegitti Lupul fecioi ul luY Gavril Cos-
taki Vorniculul *i dol cumnati al lul Ivaco, gi Constantinti, ci Antiohie Jora,
qi altii, in Ora Munteuesca la Costantinti Voda Domnul Muntenescu, -pre caril
i-au trimuu la Porta imperatiel cu avast' de jaloba pre Cantemir4 Vodit, ne-
avOndil nice o nevoe de Cantemirti Voda, ce numal de zavistia ce avead top si
alesti casa lul Gavril Costaki Vornicul, carora le era Cantemirti Voda tutu-
rorft cu bine.
CantemirO. Von, decd all intelesil ca air mersil acel boiarY la NAO. WM
piresca cu midilocul Domnulul Muntenescii, ad trimesti boierl de tell $i rat-
zill omeni batrani la Porta imperatiel, cu bani el cu darurl la prieteni, caril
esindd la Divant inaintea Vizirulul, all datu Vizirul de grumazi pre tog pre
aceia ce se jeluiau pre Cantemitt Voda, i puindu'l in here i-au adust legatI
la Cantemird Voda, era Ana a educe pre aceia, at taiatti Cantemird Voda
pre Miront Logofetul si pre frate-sou Velicico Vornicul; Velicico era in NI,
i lufindu-ld dela casa lul nOptea, gi aducendu-ld la Cantemirit Voda 'Lad ba.
tutO cu buzduganul, ci '1-au inchisd, ci a doua nOpte '1-aO scosd ei 1-ad talatd
capul. Era Mirond Logofetul fiindd la tea la casa lut la Barbosi, la tinutul
Nemtulul, au trimesti pre DimitraccQ Macrinti vataful de paharnicei, Cu, po-
runca, la Lefecii ce erati in tergti in Romand, i luandulti dela casa lul, si du-
cendulu pang, in -argil In Romani'', 'I-ad ingienuchiatd gi Lau taiate. capul.
4i, nu i-ad scost la Divanti Cantemird Yoda se le arate vina sell viclesugnl,
se vecla lumea, ce aca cu tiritnie Lad omoritu, nice car ti viclene aratandd, ce
numai asa all peritil pre vina lord, oil cu napaste i-au omoritu. Asa all de-
prinsd den ceputul lumil, pisma ei zavistia, si nu parasesce a musca pre tofi,
ci nime de- dintil ei a se feri nu pote.
Deck, all peritu Mironti Logofetul ei frate-sed Velicico Vornicul de sabia lul
Cantemiril Von., in mare spaima emit tog boieril, si mai tare feciorii lul Mi-
ronA Logofetul, Ionti Serdarul si Nicolae Logofetul al treilea, i Mimeo Cit-
marasul carele era logoditti cu fata lul Cantemirti Voda, caril cautaA creme se
pribegesca in cotr'o arir putea, temendu-se de urgia lul Cantemird Voda ; si
sfatuindu-se cu Vasilacco Paharnicul, c1 cu frate-sed Ilie Cantacuzinescil, i ca
Dimitracco Thsache, se fug& in Ora Muntendsca, nu 'ci-at cantata calea mai
in grabs; ce zabovindu-se in sfatul lord, ca nesce oment tineri ce erau, all o-
blicitu Cantemirti Voda, ei indata au repeclitti nisce steguri de slugitori Lefe-
cii, se'l princle pre tofi se'l aduca.. Atuncea trecuse unit and ci patru luny de
candA perise Mironti Logofetul ci Velicico Vornicul. Deci fecioril lul Mirond
tog trel all scapatt la Comendanttil din cetatea Nemtului ; era pre Vasilacco
ci pre Ilie Cantacuzinescil, si pre veral lord pre Ursachel i-au incungiuratd
www.dacoromanica.ro
 89

stegurile eel& de Lefecil pre la casele lord, si i -alt luatd cu mare paza i
groza, pradandu-le casele ca cum vrea fi oronduiti de perire, i -alt pornitlt se'l
aduca in Iasi; era pre cafe aprope de Iasi, dreptlt valea Letcanilorfi, i-alt tern-
pinata veste ca alt muritlt Cantemirti Von., i sloboclindu'i din paza Lefecii,
alt venitu acel boieri in Intl cu nedejde de vieta, si au petrecutit si el 6sele
lui Cantemirti Voda pang la casa cea vecinica, in biserica, in St. Nicolae, unde
'1 -alt ingropatu in anul 7199. Martie.
Atuncea Bogdand Hatmanul si Iordache Visternicul as push in scaunul Dom-
niei pe Dimitrasco feciorul cel mai mica a lui Cantemird Voda, cu nedejde
ca'si vord tocmi trebile Domniel dela Porta imperatiei ; ce pang a agiunge el
la Porta, alt imbracafd caftand de Domnie Constandinit Voda, feciorul Ducal
Voda, cu miclilocul Domnulul Muntenescit Constantint Brancovenul, ca, era lo-
goditd cu Domna Maria fata acestuT Domnul Muntenescit. i viindlt unit Aga
imperatescd, ad luatit pre Dimitrasco Voda feciorul 1u1 Cantemird Voda, 91
'1 -alt dusd in Tarigradt. Era Bogdand si Iordache, boieril cel de credinta a 10
Cantemird Voda, alt fugitlt la Comendantul dela cetatea Nemtu lui, neasceptandu
venirea lui Constandind Voda,

Domniea lui Constandinil Duca Vodg.

Dupe mOrtea lui Cantemird Voda, alt venitlt Domnd terei Constandind Voda
feciorul Ducal Voda, cu agiutorul socru-sed Domnulul Muntenescit. Atuncea se
prilegise catt-va boleti de tea in Odriit, trimisi de Cantemirti Voda la POrta
pentru trebile terei; si domnindu-se Constantind Voda, ad mersu top la Domnd
noti, si zabovindti Domniea la Odrilt cite -va septemani, multi chieltuela ad fa-
cutd, ca, era mare glota, de boieri, gi cu 200 de Seimeni ce'l scrisese la patru
steguri, in left cu imbracaminte si cu arme tad in bani cumperate, gi banii
call it cheltuia acolo cu atata glOta de Omeni tote in datorie ii lua; Constantind
Vodt ca unit omti tenerd ce era, nu scia puterea Orel, nice din boieri nime
nu sfatuia se cheltuesca, dupe agiunsd; fort numal Lupul Costaki, cold pusese
atuncea gi Visternicti mare, dicea se chieltuesca, add de multd, cg numal depre
bucatele laY Bogdand si a lul Iordache isi vorti intorce banii.
Deca alt venitt in tern, s'alt gasitti numal 3000 de of a MY Iordache Vis-
ternicul; trimis'alt de alt data stransore giupa,neselorti acelord boieri pribegi,
ca n'au apucatd so se duct gl ele; ce le-ad apucatd, si era la pazA,, se spue
unde ce grit avea mituitti, ci nemica n'ad spusti, era mat pre urmh. ail aflatlt
nesce Uwe a lui Bogdanit Hatmanul, si cum 1e-a4 luta asa le-ad tramisd
la Domnul Muntenescd, A nu lipslalt Omenil Domnulul Muntenescit pentru ba-
nil ce arti fi cheltuitti pentru Domniea ginere-sea lui Costantinti Duca Voda;
si nu se mai putea pad, cu cite dart stringea den tell, pant si vacaritd '1-ati
ficutti de ad .scostt in tett, care angarie n'ati mai fostti de dada este Ora,
gi tote nu se putea plati; nice aratati catt sums de bani este datord se pla.
tescii, se scie ei old did va se dea, ce numal tottt teamiteatt card dupe, call
www.dacoromanica.ro
 90

pentru band. Pentru .aceea tots greul si nevoia terei In OMB acestul Domnti,
dela Domnul Muntenescti era; Ord Constantind Vod6 as remasu d'ttord si cu
nume red la toti, c6, tau venitul ce aro fi avutd tots Domnului Muntenesca
ad datu cu multe banaturi si ponoslurl.
In aid doilea and s'ad insurata Constantind Duca Voda; trA,mis'ad Domnul
Muntenesca pre fiiica-sa Domna Maria, Domn6, lul Costantind Duca Voda, cu
boieri Muntenesci, si ad nuntitd in Iasi. S'ati fostd gatitd s6 nuntesca la mar-
ginea t6rei In Focseni, ce fiindd tOmn6, cu pled, s'ail lasato, si au nuntitd in
Iasi, 1, 7200, Noembre 5.
In alit patrulea and alit Domniei lui, ad venitti unit Capegi-basa pentru banil
birului se'l pldtescd ; era, nedandu banii, seld is sold duca la Porta ; era el
vrndti se arete Turcului ca nu potd plini banil de neprietenil Imporatid, a-
deca de Lesi, carii ad fostd cuprinsu Ora pan& in Nemtd, si slobodd podghia-
zuri de prada; trdmis'au la Nemtd de ad venitti podghiazd in last, ca s6 vec16,
ysi Turcul s6 aib6, ce spune la Imp6rage. i audit scire Turcului se nu ocla
la gazdit, eta eh and intelesd cit vine unit ,podghiaztt se lovesc6 In IaSI, ce
s6 vie Capegi-basa se Intre In curtea Domnesca, so nu cacla la vr'o pri-
mejdie, er6, pagamul simetti si aprinsd de -miinie pentru bani, n'ad vrutd s6
mergd in curte. i lovindd aceld podghiazd In Iasi, ad Incungiuratd gazda
Turcului noptea, altil gazda Balgibasil; Turcul s'ad apucattt de arme, ce Im
presuranduld '1-ad luatii s6'14 -duck end ell nevrendti s6 secla pre old i-ad ta-
iatii capul, era pre Balgibasa '1 -ad luatd vid, si pre urma, s'ad rescumparatd.
Deed as peritu Capegibasa In Iasi, In mare grip, ad intratd Constantind
Duca Voda; flicut'ati oste si ad tramisd de ad aprinsti tergul Nemtulul, si ad
prinsd pre Costasco Turculetu, carele wise den cetatea Nemtulul cu oste, si
ad facutti resbold cu &tea Jul Constantiud Ducat Voda, acolo la tergul Nemtul,
carele era vestitd de vitezu pre acele vremi, Pus'ad de au ingraditd cu, -gardd
tergul Ia il, ca s6 fie aretd cbdu art mad veni veunti podghiazd. Numai tote
acestea nice de unit folosd lul Constantind Ducal Von, n'ad fostd, ca, indata
ce ad mersit veste la imperatie de peirea lui Capegi-basa, '1 -ad mazilitd, si
candd ad venitd veste lui Constantind Ducal Von, cit ad prinsd pre Turculetti
aducd rdnitd, atuncea si maziliea i-ad sositd. Told inteacea Ali si in lo-
tul Jul Constantino Ducal Voda ad venitu Antiohie Voda, feciorul lul Cantemird
Vodtt cell mad mare end cu miilllocul Cupdrescilord ce erad In Tarigradd; era,
ptind a purcede Qonstandind Vod6, den Iasi, ad si venitti den Nemtu Bogdand
Hatmanul si Iordache Visternicul caril ergo pribegi, caril asceptad una ca acesta.

Domniea lei Antiohti VodA.

In anul 7204 ad venitti Domnd Orel Antiohie Voda feciorul Jul Cantemird
Vod6 carele era in Tarigradii. End pita a veni Antiohd Vodh In scaunul Dom -
niel, all scosti Tonduiala pre tent acesti boieri ce venise den pribegie de la
cetatea Nemtulul, de 0-ad plinito paguba ce li s'ad facutu den bucate i o-
done, la, pribegia lord, cum s'a4 oisa mat Busk cO, acest, dol boieri erat tar
www.dacoromanica.ro
 91

naintea tuturorA si la Antiohi Voda ca si la Cantemirit Voda; eI ce vreail se fack

era facutd si de Domnil.
Ira o sem& de boieri de casa lui Constantinil Voda ad pribegitu In tera
Muntenesca, anume Nicolal Costinu Hatmanul si cu fratii sal Ion Sardaru, si
Petrasco Logofeta alit treilea, si Vasilasco Cintacuziuo Spataru, si cu frate-seft
The Comisul, si Antiohie Jora Hatmanul, si altii multi, nu de frica lui Antiohie
Voda, ca era Domnil bunti Antiohie Voda, ci era de uritul Cuparescilorn, si
erasi cu nadejde la Domnul tare Munteneici, ca nu va lasa pre gineri-stilt
Constautind Voda se scla mazill In Tarigradil, ce era 114 va mite Domnd. Nu-
mai Domnul Muntenescii au fostii giuratti lui Antiohie WA, cum si Antiohie
Von, au giuratti Domnului Muntenescu, ca se nu se atingrt unul de altul nic(
cu o fapta rea, ce se'si pazesca, cinesi trebile stile, si se fie pace Intre densil
nice se aibrt grije Antiohie Voda de Domnul Muntenescd ca art chieltui pen
tru gineri-set Constantint. Duca Voda saga scot& Demur'. i adeverata. Dom
nul Muntenesca au statutii la cuventit pan& candle art simtitO umbletele Dori
impotriva. CA, alt venita. Dimitrasco Voda, fratele lui Antiohie Voda, de olaci
den ordia Turcesca, co era den susti de Beligradd fmpotriva Nemtiloril, avencb
resboiti, si viindti elk In Iasi la frate-seti Antiohie Von, nail zabovitil, si eri
s'atI. intorsfi Dimitrasco Voda acolo la ordie, de care venire a lui s'au sunatu ci
art fi avutri fermanu Dimitrasco Voda so is 20,000 de Marl si se merge prig
tera Muntenesca se tree& in Ora Unguresca, si fiinda. Unguril gata se se ri
dice si ei cu osti impreuna, cu Tataril pre de testa parte, si &tea Turcesca,
pre dincolo de Dunare, se bate pre Nemti.
Domnul Muntenescti era la Cerneti intr'acea \Tara; (Mei ad simtitt de am-
bletele lui Dimitrasco Voda, indata au agiunsu la porta Imparatiei si at stri-
catti acele ce ambla Dimitrasco Voda. Si era Dimitrasco vrendt se se !more
all trimist la Brasau la Dolma lui Serbanti Voda pentru fata, si fiinda. -eu
scirea Domnului Muntenescu cum i-ard fi voia, era Domnul Muntenescd n'ati
priimitu se dea fata lui erbanA Voda, dupe feciorul 1111 Cantemind Veda. RA
pre urma Domna lui Serbant. Voda pre subt cumpatd, peste voia Domnului Mtn-
tenesel, all datu fata de o au adusti din Brasau aice In Iasi Cato nime n'ad
sciutii, si s'ar'i cununatO Dimitrasco Voda cu Domna Maria fata lui Serbanti
Voda. Deci pentru acestea Domnul Muntenescii cu unchil set Cantacuzinesci,
at inceputti cu ura asupra lui Antiohie Veda, si au amblatti WEI mazilesca.
2ra In anul 7208, In alit cincelea, anti a Domniei lui Antiohie Voda, Jacut'aO
pace Turcul cu Nemtul. Obositu Turcul si infrantti cu tots puterea luL In tits-
b6e ce avea cu Nemtul, In tali -va ani trecup de candii ail foga Turcul subta
Becid in Ora Nemtesca, numai ce art cautatti Tarcului de frid a plec& la
pace. Atuncea Turcil at datti si cetatea Camenita Lesilord; mers'ail soli deli
tote craiile crestinesci 1:4ntru legaturi de pace la Carloviti, unde si de la
Turd au mersu solo Ibraimit Pasa, si era dragomanu Alecsandru Scarlatoglu ;
si aseclendtt pace, all venitu soil si In Tarigradd de la tote CrAiile; era solul
Aloskicescu all venitti cu galionA pre marea Negra pan& la Tarigradu. De mi-
ratt era- tuturora unde au *luta acelO galionft venitO de la MoskalO, ca pani
atuncea la Moskali galiOne nu erad. i aseciandu pace cu tote criiele In Tarigradil,
www.dacoromanica.ro
 92

eoit'au Turd den cetatea Camenitel of ae dat'o Leonora; OVA of Leoii den
cetatea Nemtului of a Sucevel, of de prin monastirile Orel nostre, i au remasa
tera plina de omens, tinuturile de pre subt muhte.
Domnul Muntenescil vrenda se mazil6sca Pre Antiohie Voda den Domnie,
n'aa pututa WM. mazilesca, p5,na nu s'ail apucate era de giner-eseu Constantina
Duca Voda. Mtwara ca Muntenil umblau se fad Domnii pre cine are putea In
locul lul Antiohie Voda. Ce era ae chieltuitii de as mazilita pre Antiohie Voda,
of as radicata la Domnie era pre ginere-sea Constantine Duca Voda, in anul
7209, Sept. 4.

A doua Domnie a Id Constantind Duca Voda.

Decit as vecluta Domnul Muntenesca ca nu va putea face taltil Domna In lo-

cul lul Antiohie Voda, ca aoa ii eoise respunsul de la Vizirul, ca altil Domna
nu va mai face, ce de va chieltui pentru Constantine Duca Voda ce era ma-
iilitd, elA va mazili pre Antiohie Voda ; ce cautata lui Constantine Voda
Domnulul Muntenesca a Intorce of a se- apnea de ginere-sea Constantine Duca
Voda, pre carele nuld vrea ela, macare ca boieril lui erati pribegi cum s'ati
stied, acolo in tera Muntenesca, of se rugaii totu pentru Domnul lord se chiel-
tam& seal. scosa era la Domnie, ce meld vrea Domnul Muntenesca. Rra pre
urrak neputendu-se mtintui intealta chipa de Canterairesci, as chieltuitir of `1 -at
scosa Domnit precum s'aa clisu mai susa, la anul dupe deoertarea Camenitei.
Constantine Duct Voda, decd au imbricate caftlna de Domnie, Indata at. tilt-
misa una oma ale sea cu Skimni Aga ca carp la boieril eel Meuse aid Cii-
macami la scaunul Domniel In laoi, arida veste de Domnie noun, i pre cine
din boieri aril vedea ca nu vora ascepta venirea lui, se aiba a-'l Opri, alest
pre Bogdana Hatmanul of pre Iordaki Ruseta Visternicul. Si cum all sositti
fora Neste la curtea domnesca, fiindil tots boieril la. curte, all piing' portile
cup cu paza, of intrandd in curte Skimni Aga imperatesca, n'au cunoscutd
omul 10 Constantint Voda, nice pre Caimacamil la tine stria cartile, nice pre
boieril ce era se'l opresca, ce all data cartile la altd boierti batrantl anume
ca acela este Climacamt; acela nesciindil ceti cartile, le all Ulna la Bogdanti
Hatmanul; elti cum le as luata all of priceputt lucrul, of lepaandil cartile s'ati
gi ascunsu, of at BOWL cum alt pututa din curte; era Iordaki Visternicul ,s'ao.
ascunsa in carte ph,na, all inseratii, gi /*tea s'aa imbracatd inteuna cojoca
aparesco. si '1-ail scosa Ilie Cautacozino Paharnicd. Curtea era incungiurata de
Seimeni, se nu scape aces doui boierl din curte. Ce in zadard era acea paza,
Ga boieril as eoita Ii s'aa dust. intent Bogdanii Hatmanul, apol of Iordaki
Visternicul, pre carele scosa Ilie Cantacuzino of '1-aa tramist 1a satul sell
o. Hangd, of de acold i-hu data omeni de '1-aa trecuta pant In Ora Leeds ca
prin munti. Era decd au venitri Constantine Vodg, in scauna, as tramisti deal
1.ncredintate, alelorti boieri, qi as venne in tell, Ora .tle Wel o grija,
boeritit Constintint Von,.
www.dacoromanica.ro
 93

Era atuncea era pace intemeiatA in tote terile-; numal (ladle i nevoile in
tera erae paste putintA locuitorilorti cat nu le mai puteati birui se se plates*
care greutAti erati tote pentru banil domnulul Muntenesce. Ce prebeginde. o
semi de boieri in tera Muntenesca, au venite mazilie lui Constantine. Ducli,
"SrodA, i in locul lei au venitit Domnd terei Mihalachi Racovite, ce au foste
Sp ,tare, care se va scrie pre Audit cumti 'Lad rAdicatti Domnti.

Domniea lul Mihai Racovila Voevodii.

Fiindti Constantine Duca Voda, cu a doua Dumuie aicea in 'Ora in cursul

anilore 7212, care Domnie cume cea d'anteiti asa i a doa, era prin cheltuiala
socru set Domnului Mu.ntenescti. Constantin Brancovenul, data de in Porta, cu
multi sums de haul i darurl, indatorande Ora, de care bans i daruri nu puted,
fi pagubad Domnul Muntenesce, ce cu multe nevol i asuprele paste putinta
bietilord locuitorl a tenet, nu lipsiati greutatile din Ora, cite numal putea bi-
rui boieril cu imprumutarile i cu dajdile, i Ora ,cu oronduele 1 cu alterne-
obicinuite angarii, de unde se pletesca banil Domnului Muntenesce, ce s'ati
Oise, i se pot& geoi i trebuintele Domniel see, cd, cu nevoe i peste putinti
este a implea vasule fere, funde, adeca pre Turco
Era acestea la anulu dupe derrtarea Camenitei de Turd, qi Ora Moldovil
de pre supt munte de Lei, in anul 7209, cand era Ora piing, de emeni,
alesti tinuturile de susti, era pia in alit treilea anti at remase kustii de nevol
i asuprell, (CA aducAtOre de mare ciuma este puterea, a putea strica:) i fora
de acestea Constantine Von. pre nime den boieril set nu credea, de care lu-
cru tuturorti boierilore caclu cu urite stApania lul, catti de uracitmea lui, multi
boieri all pribegitd unit in Ora UngurescA, alp in Ora Munteneasca, den cel
de frunte, ci de cei mai de giosti. Dice, cd, ura, zavistia, i frica, nasal vide-
ugii..11rA care acestea, od cum era lucru i umbletele lui Constantine Ducal
Voda, au &cute pre Rami Vizirul ce era pre atuncea, de at chilmatti in PortA
pre Constantine Voda . Domnul Muntenesce, socotindti cft. nu se va cuteza a
merge ale. in Porta, avendu la Turd multe prepusuri o Domnie indelungatl'
ca aceea, ce se va duce intr'alte, parte, sat de va i merge in Porta, elii mi
se va mat intOrce, i aa vor4 apuca apucAtorii Domnia Orel Muntenesci,.
caril areptati den Ii in di ima ca aceea. Ce pentru se nu lungime povestea,
Domnul Muntenescil au mersd la Porta, i pane, a sositti alt, ' l -at tocmitti
trebile cu bunt, qi s'ati intorsti cu bine era la scaunul sett cu Domnie ; i cu4
noscende despre duel facu acea tale, elu au clisu : Et arau merse la Porta
i amt venitti, era voiti a Matt se mergA i acela la Porta, i nu se va mat
tntorce, precnm s'aii i plinitti, ca, indata veni mazilia 1111. Constantine IrOdA,
cu tint age, impAratesce cu vfo. 100 de Turd. (Latindu-se reutAtile ia, fief -ce
care de aprope, sard, i atingendu-se vatania).
Fiinde dere, fruntea boerimel in Ora Muntenescit, era la mila qi Etgiutni.ul
Domnului Muntenescd anume ; Vasilie Costache vel Vornicu, Lupul Bogdanfi vent
www.dacoromanica.ro
 94

Vornicd, Antiohie Jora Hatmand, Mihalache Racovita Spatard, Ion Pal :die Spa-
tatt i altil den cei mai mid ce erati pribegi de reuld lui Constantind Duca
Voda, lasAndu'0 casele ci pamentul, nu dormiad, ce'0 cautati prilejul trebilorti
sole cu agiutorul Domnului Muntenescd.
Sosiiadd acelti Aga imparatescd cu Turcii in Iasi, cu mazilia lui Constantin
Duca Voda, cumti s'ad clisk indata prinsera portile la curtele Domnesci, ci pre
cati boieri all apucatil In curte, cu anevoe all scapatt, unit peste zidti all sa
ritd, altil pre unde all pututt s'ad vIrltd ascunclandu-se ; der& i Constantind
Voda veclendu'0 urgie de la Dumne(ted sosita asupal pentru faptele lui cele
rele ce facuse pamentenilord, ad Intratd In mare grija. Ca decd. intelese Ora
de mazilia lutr se strinsera boerime i mazili i alte capetenil den cite nu
pribegise printr'alte teri, striganda i galcevindd la curtea Domnesca. Si in-
apalmantindu-se Constantino Duca Voda, se agiunse cu Turcul cu bani i cu
daruri, se Mica ca nu'l mazild, ci cumd flu chiama 1mparatia la Porta, i aa
'1 -all pornitd den Ia0, in 24 clile a lul Iunie leatti 7212, luandu'0 cu sine
totti alaiul Domnescii, cu surle, cu dobe, gi cu steguri, Inca i boierl marl
g'ati pusu decd au sositu In Galati ca se nuld pricepa ca'l macliltl. Litsat'ad
i pre o Bala de boieri den Ia0 cu urgie ducendu'l In paza Cu sine, a nume
pre Iordache Rusetd Vornicul, i pre Manolache Postelnicul frate-sell, i pre
altil.
Atuncea i boieril pribegi den tera Muntenesca gatindu-se indata all purcesd
la Odrid, anal scire prin scrisori i cestord-alti boleti den tent se se ga-
Use/ i el se, merga la. drift dupe Constantind. Duca Vocal se se jeluiesca
la tmp6ratie pentru reutatile ce le ad facutd. i aea purceclendil de aice den
Ora, cats -va boierl i curteni i Ora multi, i cu totil adunandu-se In Galati,
i acolo cu totil sfatuindu-se trecura, Dunarea pre la Galati boierii i altil top.
Dena i Constantino Duca Voda simtinclit de acesta, ca Wad redicatti Ora i
boerimea de mergd dupe densal, indata aft agiunsti la Iusufti paa de Tighinea
cu bani; era elu paganul, pentru lecomia banilord, au prinsti tote vadurile, se
nu pot& trece nimeni din boierl Dunarea, socotindd ca cu acea paza eld va
speria pre boierl i pre tell, i se vord. 1ntorce. Era boieril indata au agiunsti
la Domnul Muntenescti, i le dede voe se treed, prin Ora lul peste Dunare
pre la Rusciucti; deci Paa de Tighinea decd. as vedutil w, au sloboditti i
eld vadurile, ca nu era putere se'i opresca cineva pre atata tea ce mergea cu
jaloba la imperat,ie. Atuncea Constantind Duca Voda mil multi' se ingriji, deed
Intelese cd, merge Ora i boerimea dupe densulti la Imperatie.
Era In Tarigradii s'ad radicatu zorbale marl asupra lui Sultind Mustafa Im-
peratti, fiindd eld la Udrid; i Intr'acea zorba, Vizirul Rami indata all tramisti
pre Constandind Duca Voda, surghiunii la Cavala. Era Enicerii i cu alte o ti
den Tarigrita, s'ati radicatd i ad mersd la Udriti, cu Sultana Ahmetti fratele
lui Sultana Mustafa, 0 pre urma invoindu-se octile i capeteniile den ambe
partile, 10 radicara Imperatd pre Sultana Ahmetd, i mazilira pre Sultanti
Mustafa den imperatie.
Boieril i tend. la Udrid remasera in mare grija, fiindd imperatia neaetlata,
i zorbale In tote partile ; dera unde va Dumnecled prea leSne se pled inirni-
www.dacoromanica.ro
 95

mile tuturorii spre a tocmi lucrurile, si alesti de sfintia sea a se plini, precum
s'ad prilejitu si boieriloru de s'aU ispravitti lucrul pre voia lord. CA stringan-
du-se top la Udriii, asceptau yreme, si all aflatt pre Imperatie esitA cu cortu-
rile afara, ssi gAsindii prilejid all esitti cu jaloba lorit Inaintea imperAtiet, unde
veclendd 1i imperatia atata, norodii, Math, le all respunsti, se'si alegA Domnu
dentre sine, pre tine aru vrea el.
LuAndu-si boierii acela respunsti, s'au sfatuitil cu totii, si au alesti Domnd
pre Mihalache RacovitA SpAtarul, cu voia tuturord, fiindd boieril mare de sera,
si dentre top mai alesil, de blandii, de bunu si de Inteleptd, neripitu, neman-
dru, line, gi cu dreptate.
Atuncea asi Antiohie Voda au agiunsu la Chad. Enicarid Aga, giuruindu'i
cats -va suma de bani, fiindu'i gi prietenti, ca se nevoesca pentru densul se fie
elu Domirk ssi multd. all nevoitti ; ci n'ad pututu ispravi, cad Ora tots sta 1i
striga, cersindu pre Mihalache RacovitA, Spittarfi, se le fie Domini.
Nu vrea Mihalache RacovitA Spatarii, nici inteund chipil se priimesca Domnia,
ce tare se apera si se lepada, socotindil ca mai bine si mai cu odihnA este asl
Linea mosiile, satele i altA avere cu indestulare, ce avea ca unit 'hieru de
cinste, de chtti Domnia, ce este pururea cu grijA; derA uncle va Dumnecle cu
anevoe se pote muta cu sfatul. Ca luandu'lii tots boierimea Pat dust.' la Diva-
nul Vizirului pre obiceia, it cu top all strigatd: acesta ne trebuesce Domnii lv
i IndatA fait imbracatil cu caftant de Domnie.

(SFE11,ITIIL VARIANTEI ATRIBUITA, LIU YICOLAI MITSTE)

www.dacoromanica.ro
 MONICA ANONIMA
A

TEREI MOLDOVEI
Care se incepe de- la Domniea lug 'strati Dabija VV. i se sfirsesce
cu Domniea lui Grigorie Ghica "[Todd celu b'etreidi.
(1662-1733)
Tradusa si grecesce prin poronca

DOMNULUI GRIGORIE GHICA VV.

DE BIV-VELtir SLUGERUL

ALECSANDRU =RAS
In Iasi la anul 1729 Fevruarie.

Leatopisetele Tom. 0. 7
www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
Domniea Itif (strati Dabija Voda,

Dupe mortea lui Stefanith Voda, fiiul lui Vasilie Voda, ad statute Domnd
Istrati Dabija Voda, din phmenteni, carele sciindd starea pamentenilord, avead
tog dreptate 'de la dinsul. In clilele acestui Domnd Mead Turci! cetarea U1-
varul in tera Unguresch cea de susd, si era i Dabija Voda oronduitd din po-
ronca Imperatesca, de ad mersd -nolo cu ostile. Era remaindii Turcii biruig
de att. Nen*, ad fugitd. si Dabija VOA, de acolo fora scirea Vezirului, i
ou venitil la scaunul set" ; pentru care fapth maniindu-se Vezirul, au triimisd
de '1-aii luatti din scaund i 1-ad adusu la urdie. Dec! decd au mersd acolo,
temendu-se se nu i se temple urgie mai mare, ad agiunsu cu ban! pre la prie-
tini, si si-ad tocmitt greela sea, aducendii nisce pricini se se indreptecle, si
&AO at venitu la scaunul sou si au domnitt cinci an! in Moldova, i au muritd
in scaund, si 1-ad Ingropatit cu cinste la monhstirea Barnovski, care monastire
o incepuse Barnovski Voda, era Dabija WU au sevirsit'o. Era in Ora .Mun-
tenesch. era Domnd. Grigorie Vodh, i era si end cu Dabija Voda candd cu bath-
liea Turcflord cu Nemtii. Era pentru ale lug Grigorie Voda lasamil se scrie
Muntenii.
.....e.../..VV,..W./...

CAP. II.
Domniea Ducal Voda anthill.

Dupe Dabija Voda sthtut'ad Domnd Duca Voda, ce ail fostd Visternicd la
Dabija Voda ; i au domnitu sese luni, intim care vreme era i blande. i cu mild
asupra pamentenilord. Era pricina maziliei lui aa de curendd este acesta :
In vremea aceea era Hand. Crimului Selim-Ghiref-Hand, care intrase in pre-
pusul Imperatiel de haind ; deci Vezirul ce era pe acea vreme Kiuprili-Ahmetti,
eld bAtandii atunce qi cetatea Critul, i ca se afle adeverul, de este Hanul cu
adeveratti &du red asupra Imperatiei, scris'ati Vezirul o carte la Duca, po-
roncindu'i ca se scrie o carte la Hanul prea cu mesteugii, si se iscodesch &-
duffle lui, i se fach seize Imperatiel. Dec! Duca Voda dupe poronca, scris'ad
o carte la Selimd-Ghirei pteacu mesteugd, numinduld Imperatii, si alte multe
taine i-au aretatd, ore-cum ca and fi i eld la unit &Ida cu densul. Era mer,
gendd omul Duchi Vodh cu cartea la Hanul, talnitu-s'ati cu. unit Capegid ce
venia de la Crimii, pre carele ilu trimisese Imperacia la Hanul, i nude piste
omul Duchi-Vodh, i-au luata cartile, 1 le-ad dusd la Imperhtie, i le-aii data

www.dacoromanica.ro
 10f)

la Rakieb-Caimacamu ce era atunce Cara-Mustafa, si Caimacamul fiindu neprie-

tint Ducal Veda, le -ail data la Iinperatie. i veclendt Imperatul cele scrise
de Duca Voda la Hanul, s'ail maniatt, si au tritmist de 1-at mazilitt, cu gandt
s omore ca pre unit haint ce'lli prepunea. Dera Duca Voda 1ndatit at scrisil
la Vezirul insciintanduld de tots .pricina maziliei lul; era Cara Imporittfe_ Inca
au spust ca cartile acele le-au scrist cu poronca Vezirului, pentru pricina ce
and scrist mat sust, adeca se iscodesca gandul Hanulul. Decf Ahmett-Pasa
at scrist la Imperatul pentru Duca Voda, cum ca, nu'l vinovatri, si at sca-
patt Duca Voda de morte; era -mazilt tat at remast. i domniea Moldovel
as dat'o Imperatiea lul Best Voda, fiiul lul Alecsandru Voda.

CAP. III.
Domniea lul Masi' Voda, feciorul lui Alecsandru Voda.

Dupe Duca Voda, au venitu Mesa Von, domml la Moldova, fiindil omit
bunt si cu mild asupra terei, si at domnitt 2 ant si 6 luni, si '1-at mazilitil
Imperatiea, si au datil domniea iarasi Ducal Voda. In clilele domniei mitt Mesa
Voda nemica alta nu s'at in*mplata.

CAP. IV.
Domniea a doua a Ducal' Voda.

In anal 7180, dlipe Iliesi Voda all statutil domnii Duca Voda cu a doua domnie;
dera cu catq at fosta la domniea d'anteit bunt', cu atata la a doua domnie s'at
aretatt ref' si cumplitt, prea vrasmasii, si plinii de tot& reutatea; cad dee& s'au a-
seclatt cu domniea, ht Inceputt a pune dajdi grele asupra pamentenilort, afara din
cele obicinuite. Care neputendil a le suferi pamentenii, s'at sfatuitt unit din bo-
ieril.Lapusneni, si Orheeni, si Sorocenl, si Oct unit ca se fi fostii si cu scirea bo-
ierilort. din Iasi, si s'at sculatt o sema de oste cu aces boieri, fiindu-le capitenil
Muni Serdarul, si Costandint Clucerul, si Duract Serdarul, si alp' mat ti-
ned, pi cu cate-va mil de omeni at venita la Iasi asupra Ducal Voda, ca selt
gonesca din scaunul set. Veclendil dera Duca Voda acesta zurba, n'at lasatt
nici elt so ramaie pe voiea lore, aratandu-se ca nu se teme de densii, si 's1
at gatitt si emu &tea ce avea, si at tram,s'o cu o sera de Wier' spre in-
tempinarea acelord zurbale. .1 eat Ompinatil in Cirict, psi Impreunandu-se o-
stile, si veclendii partea de 6ste a Ducal Voda, ca n'ort putea sprijini pe LA-
pusneni, si Orheeni, at Inceputt a se pleca catre densil, si unit si a fugi din
&tea Domnulin si a merge la Ilincul, si la Duract. Era cap at mat remast
din ostea tea Voda, all fugitu Inapoi Ti all venial la Iasi, -si s'ai1 Inchisl fn
www.dacoromanica.ro
 101

carte. Era Hincul si Duracd gomndu'i cu 6stea sea, ail intratd in tergit, si
au jacuitii casele negustorilord, si a unora din boieri, si cAtil all pututil all
jacuitO; apol s'ad oprite si asupra curtei domnescI, unde era Duca Vodh in-
chisd, si all statute Inaintea curtei, despre monastirea Treisfetitele, si despre
stantul Nicolai. Der& Hincul si Duracil, c.ipiteniele acelorll zurbale, ales'ad 12
6naeni din Ora, ei i -all tramisii lul Duca Voda, Anteit rugandu-se lul si ii-
cende erte, si cu bine si cu pace se 6sh din pamentul lord, si se se duch,,
c& nu'lri priimesce tera se le mai fie domnii, aretandul a nu mai potti su-
feri darile cele grele si nevoile ce aveati de chtra densul, ca all sarAcitd si
n'ae remasd nemica In casele lord, si all stricatii obiceiurile cele vechi a pa-
mentului, si nu ma! -este cu putinta se traesch, cu densul. Era Duca Von, 111.-
01[4 data, la aceste ponturl a lord, le-ad respunsil cu simetie, poroncineld Sei-
menilord se Indreptese puscile, si cu alte arme se se gatesca de resboid a-
supra lord, ca se templase atunce si und Capegi-basa Lnperatescd, carele ve-
nise se is bird. Si s'ad inchisii si eld In carte pe Hugh domnd, si le clicea
Capegi-basa acelord Omni betiAni de tera, se se parasesca de aceld lucre ce
ad inceputd, si se nu fie haint Imperatului. Era ei respundead ca nu s'ad hai
nitu asupra Imperatiei, ce numat pre Duca Voda priimescii pentru multe
reutati ce le-ad fAcutii, ce se le dea Imperatiea alto domnii, ca are multi 6-
meni, si p6te se le tramita si pe altd domnd. Era Duca Voda In nadejdea
Capegi-basii tad cu simetie si cu mandrie respunclendd, atunce betranii acel
au datii respunsd &Ara Duca Vodh,, ca de nu va esi de buns voiea sea, va
esi si fail de voiea sea, ca asa au poronca de la boieri all clica mariei Bele.
Vec lendd del% Duca Voda ca nu pote cu simetie a ispravi ceva, si cunoscendd
ch, nu este nict o nadejde de pace ca se se asecle cu densil, au cerutd de la
acei boieri capitenii, soroct trey Mile, ca se se gatesca de purcesil ; si i-ad
data boierii pasuela acele trey Mile, si gatindu-se all luatd si pe Capegi-basa
in radvanti cu densul, si all purcesd catra Tarigradii. Era Hincul, si cu Duracd,
si Constantind, all remast la Iasi chivernisitori. Duca Voda sosincld la Vasluiii,
en cat! -va boieri, scris'ail card la Imperatie, dandil scire de Intemplarea lull,
si Olinda pre pamenteni ca s'ail hainitii ; si all tramisd chrtile cu calarasi.
i prin prietenit ce avea la Imperatie, all ispravitd fermand is Halil Pasa, ce
era atunce Saraskerd la Babadacii si la El-Agasi de Bugegd, poroncindu-le Im.-
peratiea se merga cu osti se pule pe Duca Vodh, 6rasi in scaunul sell. Era
Hincul, si cu alti tovarasi at lui, Elea ad purcesd Duca Voda, all socotitd se
tramita omeni dupe densul seld piresch la Imperatie, pentru strirabatatile ce
au facutd, si all alest tail -va pamenteni de i-ati trimesd la Tarigradit Era
Duca Voda abia sosise la Carasuia in Dobrogea, unde '1-ad tempinatd fermate
nul ca se se intorca inapoi, si intorcendu-se se merga la Saraskerul, at dates.
pesce omenii eel tramisese Iboieri1, carii omeni au n'ad socotitd se mergh pe
alto. drunati, au s'ad temutd a merge Inainte, si telnindu'l Duca Voda, i-at
prinsd pre multi dinteensil ; era unit all scapatd, si ad datii scire boierilord,
carii luande veste de -cele ce s'ad lucratd, all incalecatii si au merst erg, la
Orheid si au strinsd oste indoith, auclindu ch, Duca Vodh vine cu. Pasa mal
susd pomenitd si cu El-Agasi pre la Kisenati. Bi deca all venitd Duca Vodh. la
www.dacoromanica.ro
 102
Kisenad cu Pasa si cu El-Agasi, all pogorita si boieril cu &tea, la satti la Pas-
canl pe valea Ichiului doua cesuri de la Kisenad mai susil, si de acolo iarasi
at alert o sema de omeni calari, si i-ati tramisil la Hali-Pasa ca se piresca.
pre Domnd la Pasa qicendu, ca nulti primescti Domini pentru strImbatatile 1u1.
Era deca as mersil la Pasa, le -ail aretatd fermanul mid Imperatescil,
du-le se se parasesca de acesta lucru necuviosil era gresela lord ad ertat'o
Imperatiea. Era, bietil pamenteni strigati cu top, ca nu le trebue Duca Voda.
to Pasa respunclendu-le erasi ca este poronca Imperatiei, si nu se pote
Intealtd. chipti ; era el de trey on strigandd tad asa, ca nu ne trebue, atunce
Pasa maniindu- se, all pentru ca avea poronca de la Imp Oratie, .ori Indemnatil
de Duca Voda, Indata all poruncitti piked, si all prinsi. sese dinteensil,
si pre loch i-ad spencluratd, era pre altil i-ati taiatd. Era calarimea cea-l-alts
veciendil mortea acelora, all fugitit la &tea cea-l-alts ce era la Parani. Si fu-
gendil i -au agiunsd Tataril si 1-aft Watt], pans au. *luta si cea-l-alta, este de
la Pascani. Povestescd unit din slugitoril acei ce alt fostd Intru 6stea Mo ldo-
Telles* ca (led all veclutti Duractl cum ca Tataril au omorltd pre bietil Mol-
doyenl In tote delurile, multa pricing all avutti cu Hincul, clicendti Duract,
ca de vreme c'ati facutti Oita Inteatad, se lovesca si pre Pasa si pre El-
Agasi si more, ca, era ostea lord mai multa de CAM a Pa,sii, apoi se
tramita la Tarigradti , si se arate nevoiea si strambattitile ce le-ad facutti
Past. Era Hincul n'ati priimita clicendu ca nu vrea se fie haind Imperatiei,
si acesta clicendti all data biciit calului, si ah purcesti catra tera Lesesca,
si dupe (Mitsui s'ati risipitt si 6stea lord. Mica altil ca Domnul au agiunsd
In taint la Hincul si '1-ail trasd spre partea sea, cum all aratatti pre urma
semnile, ca dupe ce as seclutil in tera Lesesca putinft, as venitd era In ter& si
'1-ad ca'cutal Duca Voda Stolnictt mare, si In tots, Domniea Ducal n'atl data
Bid o dajdie. Era Duractl as ramast. totil In Ora Lesesca pang, la morte. Era
pe Duca \Tod& '1-ad adusil Pasa si '1 -all aseclatil In scaunti ; numal pentru pri-
cing acesta tote reutatile as pogoritti asupra pa,mentului acestul, mad vomit
ardta In randul istoriei, asijderea si asupra Ducal Voda. Deca s'ati aseclatti
In scaunit Duca Voda, la anul viitorti, venit'ati Sultanul Mehmetd cu tote pu-
terea sa la Camenita, avendd drasi pre Chiupruli Ahmetil Pap, Vezirii, tre-
cendd prin Moldova pre Prutii; nu pupa. paguba s'ad facutil 1VIoldovei tre-
cendd tote &tea printr'ensa. Atuncea erasl bietei pamenteni saracif faceah ra-
vase de jaloba pirindtt pre Duca Voda, si le lepadati pre drumd, care ravase
gasindu-le Tamil, le luati si le duceati la Imperatie ; si all Intelesd Imperatiea cum
se jeluesce tem de Duca Voda. Templatns'ad atunce, den podurile ce alt facutil
Duca Voda pe porunca Imparatesca in tote locurile pe unde era se treca Im-
peratuld, s'aft stricatti unit podd trecendil Imperatul pre densuld, gi s'ad ma-,
nieatti Imperatul pentru aceld podd, si avendd sciinta si de favawle de rea chi-
vernisela lul, all tramiskceausi si '1 -all Watt' den Iasi, si 'I-ad dustt la Hotin
la Urdia Imperatesca, si all vrutit Imperatul se'la .om6re; era Vezirul '1-ad
scosd, dent mazilft tae aft remastl; si ad poruncitit boierilord si tOril WO a-
lega Domnft pre tine void vrea. i all alesh pe Petricelco Voda; si, atuncea as
luatfi Imperatiea cetatea Camenita, cu a cariea pricing multa reutate all pogo-
www.dacoromanica.ro
 103

rite asupra pamentulul acestul, pentru angariile ce punea si pentru stile Tur-
cesci ce treceaii prin Ora la Camenita, Fiti de acolo veniail incoce. La mare -cum-
pane, au venial atunce Duca Von, CAM WO p&p.' vieta; dere, Vezirul si Ciautit-
basa fiindu'i prieteni, '1-at scosu din primejdie; fuse, acesta '1-ad agiutate,
ca se fi date si o bland de vulpe negra, forte buna, si de mare prep, Impe-
ratulul, care 'I-ad prea placute, si ail scapatil de morte si viindu la Iasi, cu
porunca Imperatesca, au luatii pe Domna sa si sail dust' la Tarigradt.

CAP. V.
Domniea lei Petriceico Voda.

Dupe, maziliea Ducal Voda in anul 7181, poruncit'aii Imperatiea boierilore

tuturoril carii emu acolo cu tera, se'sI alega Domnu; si sratuindu-se au ales4
pe Petricelco Stefano Von, ce era Clucerii, omit bunii i de cinstei FA cu
toji adusil la Vezirul, si '1-ait imbracatii cu caftanit de. domnie dupe o-
bleed, facendu'lit D011111T1 Fost-ail thivernisitorit bunt' terei, si cinstia pre boierl
forte multi'', si nice o suparare n'aA fa' cute, domnitil dol ani. i In
anul alit doilea a domniel sae, s'au Ostia' Turcil. era_ asupra Leilore, si .po-
runci Imparatiea Domniloril acestorti tee, lul Grigorie Voda Domnulu Munte-
nilore si lei Petriceico Voda Domnul Moldovel, se merge, si el la 6ste. Mers'ait
dera dupe, porunca, la Hotine. cu Sarascheruld Sara Husein-Pala; si auciindu
Lesil ca, au venite Turcii pans In Hotinit, si au gande. se prade dera Lesesca,
n'ad asceptate si fapta, si s'au pogoritil anteid ei i au venite. la Hotinil,
despre partea. Moldovel, trecendrt Nistrulit mal mad de cetate. Venit'ait dent
ostile LesescI, si s'au batute. cu Turcil, i all isbanditii Lesil, era Turcil au
fugitii. Remaindii Turcii birui I, multu prepusu nil avutu asupra Domnilorii a-
cestord teri, clicendit ce. au fostil i ei agiunsl cu Leil, peiltru care prepusil
temendu-se Domnil se nu petreca vr'o strimbatate, si seal puie vista, ail fu-
gitu si el cu LOY. Inca Grigorie Voda era s'au pogoritil pe Nistru intorcen-
du-se inapol, si au merse la Sakce uncle era atunce Vezirul, si s'au indreptatil,
clicende, ca, au fugitit de nevole era n'ae. avutu gandii se remale acolo; si in-,
dreptandu-se '1-at datii vole se merge, la casa sa la Tarigradt, 4licendu ca
domniea tereI Romanescf at. apucatil Imperatul de all dat'o Ducal Voda, in-
telegandu ca, au fugitit Domnii. Era Petricelco Voda au remase. tote. la Lest
Tana alt muritu. Avea Petricelco Voda la, Porta Capi-Chihaia pe Dimitrasco
Canfacuzino, carele auclindu ca au fugitu Domnul sett, au date scire la Peal,
i ail umblatil cu Lute mijlIcul de V. au ispravitil se is domniea Orel.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI.
Domniea lui Dimitrapo Voda Cantacuzino.

In anul 7183, venit'ail Dimitrapo Voda Cantacuzino la scaunul Moldovei,

$i au domnitti dot ant ; era mil lacornti, apucatora, nedreptu ysi nestatatoril,
una clicea gi alta facea, $1 In scurt4 nici o bunatate la densul nu era.
pentru reutatile lui temendu-se se nu se stole tera asupra lui, cum s'au scu-
latil la Duca Voda, gi despre alta parte fiindti Ingrijiatil se nu vie Petriceico
Voda dint Ora Le$esca cu osti, adus'ati multa este Maresca $i ernatil
in tera, in Lapupa, Orheiti, Soroca, Ia$11, Hotinul, Dorohoiul i Harlaul; gi
de primavara nand alt vrutti se purceda 'Muff, at robitu multi omeni dintr'-
acele pnuturi care pans astacli stet siliscile pustii, $1. nu sciti stapanii lord a
cal all fostu. i multe greutati punea pe text, gi hartiile elti le-au scornittl
tuoia. Deci Dumnedeti vrendii set resplatesca dupa faptele lui, at luminatu
inima Imporatiei, intelegendil de rea chivernisela lui, gi '1-ail. mazilitti ci all fa-
cutd Doynnti ,pe Antonio Voda.

CAP. VII.
Domniea lui Antonie Voda Rusetil.

Dupe mazilia lut Dimitravo Vodi In anul 7185, venit'ati Antonie Voda Ru-
gett ; $1 era omfi dreptd, bunti, cresting $i milostivti, cu mild asupra Omen-
tului gt cu -noroc4; ca In trei ant ce ad domnitu era tera indestulata de tots
roda. Acest4 domml au Innoitti biserica lui Sfete Nicolai, ce este in prejma
curbs Domnesci, all zugravit'o 4s '1-aft facuth gi zidul el, gi s'at apucatti se
fad $i zidul luY Siete Sava, $i ad facutil o parte; era templandu-se mazilia
Itti, alt remasti neispravitti, precum se vede astacli; $i '1-aril fi fostti $i ispravitti,
dera In tota domnia sea n'ail mai $eclutu la Ia$1., el mergea cu &tea Impe-
Tatesel pe unde era batklii, la Cehrinti Improtiva Cazacilorit, unde alt biruitti
Turcii, i aii trimesd de an pradatti Ora Cazacesca, $i au luatd i cetatea
Ladijna Ii alte cetap, gi Intorcendu-se Inapoi la Ki$anat. '1-ail mazilitti; clicA
ca Duca Voda din Ora Muntenesci se fi umblatti amestecendil snit mazilesca,
pentru ca se agiunsese cu boierii Orel, adeci cu Mironti. Costind veld Logo-
fAta i cu Clobanu Postelnicul, $1 cu alp boieri de acelu rondt, gi in-
demnattl Duca Voda sell piresca $i Witt mazilesca, ca se vie elti era la 1Vioi-
dova, sciindii ea erbanti. Logofeth de tera Muntenesca, umbla se is domniea
Ora Romb.nesci, gi se'lA scota pre- densuI; $i elu pentru se nu ramaie fora de
domnie precum eat $i facutti.
www.dacoromanica.ro
 CAP. V111.

A treia Domnie a Ducal Vodd.

Venit'ad Duca Voda donmil din tera Muntenesca aice la Moldova; era pe
erband 'had facutu Imperatia domnti. In Ora Romhesca, i 'i -all eitu tog
boierii In lntempinarea lul la Fowni, i pre la Siretd ad sositd la Romand,
i de acolo afi venitu la Iai. Anteiai-dat5, s'ad aratatti catra tog cu blandete
i cu mild, ca se uite reutatea cea din domniea a doua ; era eld nu'i schim-
base firea cea d'anteid, nici au ascuns'o cu vr'und mesceugd sea socotela,
ce MA' de zabava, au Inceputil era1 a face ca in vremea trecuta, a Ingreuna
Ora, cu nesaturaTea C9 avea, i asupria pre boierl, cad fugenclu Ora de tira-
niile lul, punea boierl zlota1 i'l facea de platia el birul celord fugi I. Era
care nu vrea se dea, it lega la puce i'l casnia; iY ungea cu miere ca se'l
mantince mucele ; i nu numal boierilord facea acesta strimbatate, ce i giu-
paneselorti. i nu era Inchisore In tote oraele se nu fie plina de bar-
bap i de muierl, care acolo nascead pruncil i'l cresceat marl copil, i
afara dintr'acele Inchisori alte case nu sciat. Acestii Duca Voda ad scosti
hartil In Ora, cu care mal as pustiitti pementul acesta. Atuncea, In domniea a
treia, vreati Duca Voda se platesca slujba ce i -all facutd Hincul, pre carele
mal mist amd pomenitd In domniea a doua, ca au trimesd de all adusil pre
feciorul Hinculul, pe Donie, de unde era traitord, i i-air Watt]. capul In Ter-
gul-Frumosil In curtile domnesci fora de nici o viva, i fora dreptate, F;ii
fora judecata '1-ad omoritd. Era alit treilea and a domniel acestiea chiama-
Vat. Imperatia pe Duca Voda" la Tarigrada ca se'l sarute pola, ca nu sa-
rutase -pola Imperatulul pentru acesta domnie. i acesta luau ilu facead Turd!
ca se lee bani de la densul, fiindu'l neprietinti Card(' Mustafa omit din, fire
lacomil. Mers'ati Duca Voda la Imperatie dupe poronca, ci ad sitrutatti pola
Imperatulai, i Intr'acea vreme ecit'au feciorul Radului Voda la divand i &at
jaluitu pe Duca Vada, clicendd ca traindu tats -sea au fosta logoditt elu cu fata Du-
cal Voda, i pe urma Duca Voda n'ad vroitu e'l dee fata, rugAndu-se sel dee drep-
tate. Deci Vezirul au poroncitd Ducal Voda se 'i-o dee dupe cum all logoditd, i
macard c'ad cheltuitti Duca Voda multrbani se nu'i dea fata dupe densul, nepla-
cendu'i ginerile, fiindu cam lipsitu de minte, der& nemica n'aff ispravitt, ce 'l-ati
data fata dupe densul, decd all venial in Ora. Intr'acea vreme mers'ad boieril Ca-
zacesci la Imperatie, pano, alnu purcede Duca Voda din Tarigrada, qi cereau se le
dea Imperatia lord Hatmant, fiindd el pe acele vremi supui Imperatiel; deci Ve-
zirul au datd Ucraina,, cea mica Ducal Voda, mai dandu'l i unit tuiti, afar&
de cele doue ce avea, a Orel Meldovei, care tuid luandulti, all facutd mare
chieltuela. i viindd la Moldova clicea cum ca au cheltuitt multi bani i tre-
buie erai din tea se'l lee; i pentru aceea punea dart i mai multe ci nesu-
www.dacoromanica.ro
 106

ferite pe tera. Era la anul mers'ati Duca Voda, la Ucraina cu t6th casa sa,
si cu gineri-sen, ai cu top boierii sel, erasi cu giupanesele i cu cuconii. lord,
si au secluta acolo cite -va ; apoi as p,isiz acolo Hatmana pe Cazaci pe
Ent Draghinici, emit prostti st neinvetatti, care nu era bums nici de o treba,
si sail intorsti inapol la scaunul sea la Iasi. Deck all venita, all inceputti
erasi i sili pre boieri si pe Vita Ora, asupria cu dajdi; st fugiau emenii
la Ucraina peste Nistru, si nici zlatasii nu puteati se le fad, nemica, era Duca
Voda, facea pre zlotasi de platiaa banif celorti fugiti. i cliceaa omenii atuncea ca
Duca Von, are goudu se lase Moldova si se merga se se asecle in Ucraina; si a-
testa lucrU era de creclutti, ca Meuse si curb in Ticanauca si in atul Pecera
pe malul Buhului. Si de multi', nevoie st silt ce aveati boierii de Duca Voda, multi
fugiaa din loco in loch, ef el lasase mosiile si bucatele, si mergeati unii in tera
Muntenesca, al ii in tdra Lesesca., si pe aiurele pe uncle puteati. Era alt cincelea
anti a acestil domnii, fiincla Vezirtl Cara-Mustafa Pasa, ra,dicatu-s'att Imperatia a-
supra Nemtilorti cu resboiti se merga se ice eciul, st all porcncita si Domnilorti
acestora teri se merga la oste. i au mersa Duca. Von. de 'nice, si Serbana
Voda din Ora Muntenesca, .1 impreuna au incungiurata cetatea Beciului, ba-
tandu'o Turcii 60 de Mile, st au adus'o la mare strinsore, cu Ostea Turcesch
si Maresca ce era acolo cu Mirada Gherei Hanul, avencla nadejde se o do-
lAndesca. Si de n'ard fi ajunsa osti din multe parti in agiutorul Nemtilorti, si
alesfi de la Craiul Lesescti Iona Sobietki, care singura au fostil in agiutorul
Nemtilora, tota arti fi dobandit'o. Deci cum all mersa Craiul Lesesca acolo,
all batuta pre Turd, si i-au biruitu cu &tea sa. Era Turcii au dagi dosti,
gonindu'l Nemtil pans la Buda, si de acolo era se intorsera inapt Era Vezi-
rul all venitri in Beligradti, unde M.Demnil sf-an luatti pozvolenie se se in-
Ora la Odle lord. Serbanti Voda Waft dusa la Bucuresci, era Duca Voda as
venitti prin tera Unguresca pan& la Br4ovti ; acolo in Brasovti, venitu-i-au veste
pre cata se ft venitti la Iasi din tera Lesesca Petriceico Veda cn Este, si cu
tali -va boieri caril se aflati pribegi de multi nevoie a Ducal Voda, si veste
mai adeverata de cata tea d'anteiti, si este capitenie pe 6stea Lesesca Demi-
detki. Era Cpnetpolski Hatmanti Cazacirorti pre, carele flu pusese tntr'acea
vreme Craiul Lesesca, ca_ na era se purceda intrTagiutorul Nemtilorti, sco-
Venda pre Ene-DrAghinict st luanda st Ucraina de la Duca Voda, prin poron-,
ca Craiului, s'at. scoboritti 'la Bugega cu dstea Cazacdsca,. st all arsti. si au
pradata Bugegul , si eu acela Conetpolskl all merstl si cati-va Moldoveni
indemnandu-se in dobanda. Era Racoti Craiul Ungurescti acolo in Brasovu sfa.-
tub, pe Duca Voda se is o soma de Este Unguresca,. care i-a da lui, st se
vie la Moldova, ca se pOta goni pe Lesi si se se asecle in scaunul sea, fora
de grija. i acesta sfata if daft si unit din boierii lui, adeca. Gavrilita Vornica
si Buhusti Hatmanti st altii; on nevrenda se &di asa, se merga to tera Mun-
teased, unde era si Domna sa, pink s'orti asecla tulburarile in Ora. Era Duca
Voila, pentru scumpetea lui ca se nu chieltudsca bani cu acea este, n'ail prii-
mita sfatul lui Racoti, nici au menu in tera Muntenesc6; cazi Mirona Logo-
fetul st Constantino Ciobanti Postelnicul, de alta, parte flu sfatuiaa se vie mai
bine in tea, clicendull ca de va merge in tern aceea, .neprietenii wit lasa
www.dacoromanica.ro
 107

pi vord fugi. Atuncea Gavrilith Vornicul veclendii ca Duca Voda n'ad priimitii
sfatul lui, all asceptatd ph& ail venitil Duca Voda, de all intratd in munti se
vie la Moldova ; era eld lftshndu'lii au luatd cu densul si pre alp, si ad fugitu
in tera Muntenesca de la Brasovd. bra cei-alti boierf caril erail la Iasi Cal-
macami, adecd Neculai Rac,ovith vel Logofetil, pi Todira$cu Cantacuzino vel
Visternicil, pi altil, au fugitii hnteiii la Haupt In munti, si de acolo pre po-
tici ad trecutii la Ardeld in Ora Unguresca, cu giuphnesele i cu coconii lord,
fugendil pi altt din mazili, tine unde au pututil, numai se se mantuesch de U-
rania Ducal Voda. Deci priimindil ,sfatul acestord boieri, au venial. la Moldova
trecendil muntele pre la Oituzu, si all venitil. la Putna la satul Domnescii, si
all seclutil acolo, pi auclindil ch, este la Tecuci o sema de este Moldovenesch
ca capitenia Htbasescul, trimis'aii pre Buhusti Hamannl i i-au lovitil de i-ad
spartil, Si cu, acesta isbandh luandu nhdejde Duca Voda, all seclutd In satu Mr&
de grija in casele cele boieresci, era boierii pe la casele satenilord, trimetendil
pin panto. ca se'l aduch zahere, orzd, fond, de mancatd -pentru (intent trh
Petriceico Vodd, luandt. de Duca Voda veste unde se afla, si la ce stare, In-
data, ad tramesii o sem& de este Lesesch, si Chzacesch, pi Moldovenesch cu ca-
pitenia Baenski, care pe urma s'ad facutil si Serdarii, pi cu unit LOA ce era
capti pe Ostea Lesesch qi Clzhcesch ; gt mergendii asupra Ducal Voda, Waft in-
tilnitd cu streja Dual Vodd, fiindu cats -va Lipcani, si i-ad prinsil pre top la
Rdchciuni; apol s'ad dust. la DomnescI in clioa de Craciunil, candii sedea Voda
la mash. Atunce all veclutil Duca Voda Ia, ce ',1 -at dust. sfatul boierilonl, telu
sfatuise se vie In Ora fora de este Unguresca; anteid dera Baenski s'ad por-
ulna asupra caselord unde sedeail boierii Ducal Voda, i i-ad prhdatfi, pi 1-an
lasatd golf pre top ; numal Hatmanul Buhusti socotindd mal inainte cele ce
potd se se intemple, phdindu-se, n'aii vrutii se secla la masa gospodd ; ce ii-
indu gazda lul mal departe de chtil a altord boieri, ga'sindd vreme, sl-au in-
carcatil in sanie giupanesa, pi copil; era elu, sprijinindu-se, au scapatd did ma,-
na lord cu tea casa lul dintr'acea nevoie. Era atuncea pe Ming Buhusii, De-
diul Serdarul care pe urma all agiunsd de all fostd Spatard mare, omit ye-
Wei si de trebh ; si deed au scosii Buhusd casa sea dintr'acea nevoie si ail
dus'o la Focseni, indata sell intorsil cu putinel Lipcani, ci cu o sema de 6-4
meal al sei ce se aflaii Haigh sine, F. ad navAlitil in ograda easel unde era
Duca Voda, pi n'ail pututil intra ca era porta incuiath, i eel ce era in Than-
tru nu cutezati se deschicla temendu-se se nu intre Cazacii in launtru. i asa
in done si trel rondurl dandil navala, nemicd n'ad ispravitu ca au sositu si Ca-
zacil ; pi eld fugendii, 1-at gonitd pane. la Pufescl la o *lure, i acolo '1-ad
lhsatil de a'ld mat goni, temendu-se se nu aibh, acolo niscal-va este ascunsi.
i s'ad intorsd Chzacil inapol, si all incungiuratii casa Ducal Voda, ; $i AnteiaSi-
data Duca Voda, ail inceputil batdlii.asupra acelorit neprietinl, sprijinindu-se
intr'acea. tli ail luptatii ; era a doua-41i erasi ,ad inceputil a. se bate indem-
nandii si pre Seimeni a versa foal. asupra CAzacilord; era Lesii eel ce staff
dark, clicead egg Seimenil Ducal Voda se nu dea din shnete,ch pre urmi, it
voril purse pre toil mild sabie. i luandii ci Seimenil fried, socotindii cele de
pe urma, slobocliad shnetele Ma de glonturi, Veclendti deal, Duca-Veda ca. nu
www.dacoromanica.ro
 108

ispravesce nimick cu resboiul, ad ispravitil i cu pace, si as tramisd und sold

la densil clicendu-le seld lase yid, si se nulti jecuesca nicl pe (Maul nici pe
omenil lul; care tocmela all priimitil O. i atunce as chiamatt pre Baenski
si all graita cu densul, si s'ail Incredintatd; si a treea 4 i ad deschisil porple
si as intratd Candi pi Lesil la Duca Voda pi '1-ad luatd. Ins& Caza,ciI de
toemela nu s'ail tinutd, ce '1-ad jacuitil de tail, pana i slicul din capd i-ad
luatd : si pe 6menti sei I-ad lasatd numal In peile gole, cumu'l obiceiul Caza-
eilord, cari nicl o data de cuventil nu se Lind. Si asa "1-ad luatti robti, ysi '1-ad
dust In Ora Lesesca, si '1-ad Inchisti la Libya, wide all si muritd dupe und
and acolo la Inchisore. Domnit'at cincl ani Inteacesta domnie a treea, pi ela ad
ziditd inenastirea Cetatuiea; erd, Imperapea ad tramisil la Moldova Domnd -
ras1 pe Dimitrasco Cantacuzino.

CAP. IX.
A doua domnie a lui Dimitraqco VodA Cantacuzino.

Dupe robiea Ducal Von, venit'ad Dimitrasco Voda cu a doua domnie la Mol-
dova; era, nemica n'ad schimbatti in firea sea, ce erasr facea lacomii, pi apuca
i facea strimbatap, cum Meuse si In domniea d'anteid ; care fapte neputan-
du-le suferi boierii, s'at sculatil Gavrilica Vornicul pi Cantemird Serdarul, care
pre urmd ad -statutil i Domnu, si altil cu denpil, si all fugitd In Ora Munte-
nese& la Serband Voda, sciindd ca Serband Voda era neprietend lul Dumi-
trasco Voda Inca din boieriile lord, adeca de dndy all fostil amendoi boierii
luI Grigorie Voda, domnincld In Ora Muntenesca. Si cum all mersti acolo, se
-rugad Jul Serband Voda, se Intre la miclilocil, se afle and chipd de care lel
mantuesca de aceld domnd red. Deci Serband Voda primindu'l pre densit,
uncle ad pututd la Porta si la Saraskerul la Babadand, ce era atunce Sulinna-
Papr care pe urma ad cacluttl i Vezird, ad umblatil cum ad pututd Impro-
tiva Jul Dimitrasco Voda, si au ispravitil ; ca Imperapea ad data voie Orel
ae'pi alega Domnd pre care volt vre el, i trimetendil la Saraskerul Sulimand
Pesa stegd de domnie pi tuiuri, ca se faca Domnd pre tine vord vre. Era Di-
mitrasco Voda, lama scire de cele ce se lucreza, tramis'ad pi eld pe Ionascu
Balsd Vornicul, pi pe Costind Ciobanu Postelnicul, si pre altil la Saraskerul,
ca se stea cu boieril cel fugari se se judece, si prin miclilocul darurilord se
nevoesca se intend, lucrul, pi se nu'ld mazilesca. Era boieril pre caril i-ad
tramisd ela acolo, s'ail unity si ei Impreuna eu cel-l-alp, fiindu-le si lord w-
rite fiptele cele rele a lul Dimitrasco Voda; si asa cu totil all alesti pe Con-1
standiud Cantemird Clucerul, i '1-ati facutti Domnd, si all venitil la Iasi si s'ad
aseclatd In scauntl; dera pe Dimitrasco Voda '1-ad mazilitk pi '1 -ad dusil la
Tarigradti, nude so-ad seversitil irieta. Si ad domnitd unit and si giumatate
wu supararea Lesilord pradandd In tent, avendu cu top vrajba.
www.dacoromanica.ro
 CAP. X.
Domniea luT Constantin) Cantemirii Voda.

Dupe Dimitrasco Von., in velett 7195 statut'at Domnu Cantemirt Voda care
era chiart pamenteant din parintil lul, si pentru slujbe, canclii era in rondul slug-
torilord, '1-at mitt si In rondul boierieif aded, la Serdarie si Clucerie. Si cu mikli-
locirea lui erbant Von, at statute domnti; si cum din tineretile lul at aretatti vi-
tejie si vrednicie In orda slujitoresca, asa si la domnia lei at aretatii semne de buns
chivernisela, cad si Ora si pre boierI i -au chivernisitti bine. Era pamentul nostru a-
vea nevoie despre Lesi ce veneaft din tera Lesesca Impreuna cu Moldovenil Joimirl
si CAzacii, si pradau, si jacuiat, ce puteaft apuca, si nu numal aceste podghiazuri,
ce si Craiul lout Sobietki aft pogoritit Insusl cu ostile sele pin Moldova pan&
la gura Lepusnii. i veclendt Cantemirti Von, ca vine Craiul, pus'at la Iasi
pre ItAmadanti Vornicul, si alp boieri cu densul, se fie Caimacami, se pazesca
tergul; ert,elt au purcest &WA Sarata, unde era unti Sultana cu Marl. Era
Craiul sail dust pe Prutt in giosti cu tabera ; si acolo In gura Lapusnel, por-
nitus'at Tataril asupra Lesilort, si at venit pang, In parcanele ee aveati el In-
pregitut; si asa se apropiese, cite Lesil de frica Jolt se inchisese In 'Arcane;
si veclendt Craiul ca nu ispravesce nemica, spaimantatu de 'Ayala Tatarilott,
legat'aft tabera si s'ad Intorst Inapol, trecendt Prutul, si viindu la Iasi. Era
'Muff Amblau pre de ceea parte de Prate; seclut'at Craiul In curtea cea dom-
nesca o cli, si apoi au merst In Ora Lesesca. Era pre drumit multi pagutra
at avutt despre `Mari ; caci luandu'l Tatarii In urma, pe cap ramtmeat Inapol
pentru vre o Oat, II luau. i terei Moldovel mal multi stricaciune*i-aft facutit ;
cad anteit In tinutul Carligaturii, nicI o cast, boieresca n'ati remasti, nicl la
Harlat, nici la Dorohoiti. Era Craiul dupe ce s'ati dust In tera Legs* n'ati
trecutt multi vreme, si au venitti era la Moldova cu este 'Ana la Cotnarti,
pogorIndil pe apa Jijiel. Era Cantemirt Von, gandindt ch", a vrea Craiul se
merga erasi in_ giosfz, aft tramist argalacul see la Tutova ; era elt Waft dust,
la Tutora, si s'ad Impreunatt cu Sultanul, carele sedea acolo cu Tatarii a-
sceptbdil pe ; si acolo au venitt veste precum Craiul au trecuttl Si-
retul Intorcendu-se Inapol, i s'ad dust la Nempt, si '1-at luatti In pute-
rea sea, si de acolo s'ai dust la Suceva. Era fiindt cetatea aceea stricata,
pus'aft de all facutt santul la biserica Armenesca, puindu Inlauntru o semi
de este de paza ; si de acolo, apropiindu-se erna, s'au dust In tera Lesesca.
Si de greul erne multi Omepi all perita pe drumu, lasandti pe drunra leftice,
camp, si pusce, si cu mare paguba s'aa intorsii la tera lore cu call .spetiti.
Si inteacesta vreme au luatti Lesil si cetatea Sorocei, lasanda intr'Insa Mad
carii cu podgElazurile lora all pustiata acea parte a Ord pan& in Prutt. Era
de la Suceva, de la Nempl, de la Campul-Lungti, venial alp slujitorl de pra-

www.dacoromanica.ro
 110

dad pdnit la Iasi; vi o 'lath. ad venial Crupenski ce ad fostd Medelniceril, fiindil

eld capil de- o sera. de. Joimirl Moldoveni, vi ail apucatil calf lul Constandiail
Vodit den ceairit unde se pasceau ca la 80 de cal, aprope de Bahluiil. i de la
Iavi In sus(' era Ora pustie, ca vi In ceea parte de Pratt' ; numal la Lb,"puvna
vi la Orhel, tan se aflau putintel &ilea Veclendd deed Cantemiril Voda cd 'Ora
s'aii pustiitti despre partea Sorocel, scris'ail la Imperatie (lanai de scire de
acel Mihail did, stricAciune ad facutil Ora Ins Impelltiea ad poruncitil lul
Saraskerii Daltaband Pava, .carele pe urma au caclutil Veziril, vi la Elagasi
se se stole cu ovtile lord, se merge se gonesch' acel talhari de acolo. Deci.
Cantemird Voda s'ati dusd la Orheiti, vi s'aii Impreunatil cu Pava ce venia vi
cu Elagasi, vi au mersd la Soroca vi ad Incungiurat'o vi ad batut'o clece Mile
cu pusci vi n'all pututil se o iee. Si neputendil ispravi s'ati Intorsil era Inapol
cu putina perclare In omenii ce at fostu in meterezi; vi ad venita Domnul la
Iavi, era Pava vi Elagasi au mersii pre la local lord. Domnit'ail opal ant vi
ad muritd In scaunil vi '1-ail Ingropatil In biserica lui Sfete Nicolai In Iavi;
Ord pe urnal s'aii radicatii osele lui de aice, vi s'at mutate la mendstirea de
densul ziditd: la Mira ce este la Putna. Acestil domnil in Domniea lui ad Ca-
lla' vi pe doi boieri marl: pe Mirond Costinil Legofetul vi ,pe Velivco Hat-
manuld; spunti de Velivco Hatmanul ca ad fostd stand(' de cateva ors Imp o-
triva lui Cantemiril Voda cu pricind, vi ales(' veclendu o data la masa '1-ati
fostil clisil domnu-sea Jul Cantemiril Voda., ca omul care nu scie carte este
ca unit dobitoct, adeca unde nu scia carte Cantemird Voda, vi altele multe,
care fiindu'l stitpant nu i se cadea a i le respunde.

CAP. XI.
Domniea lui Constantin(' fedora Dual VodA.

In anul 7201, dupe mortea lui Cantemiril Vodd, venit'ait Constantinti Duca
Vodd, mdeard ca Indata dupe mortea lul Cantemird Vodd, boieril ail socotitil
de ad alesA pe Dimitravco fiiul set cela mai. midi, 'care se aflase aice In
tend vi '1-ad numitd Domnil, vi 1-ail dust' in biserica vi 1-ad cetitil molitfa
dupe obiceil Er(', Constantine Vodd Basarabul, domnul Orel' Muntehesci,
vrendil ca se face ginere pe Constantint Vodd fluid Ducal Vodd, pe care '1-ad
vi facutil, ad agiunsu la Porta cu chieltuiala, vi ad facutil pe Constantin Duca
Vodd, Domnii Moldova Era Dimitravco Von. ail remasU neIntdrita domniea
lui de la Porta. Era Constandinti Vodd omit Invetatil, vi cdrturard; era dom-
niea ail Wadi cu multi chieltuiald. i afard de aceste, pentru sfatul edit red
a unora, cull 11 sfatuiati pe densul se nu credit pe pdmenteni, ail facutil o
ernd de slujitorI Seimeni la Tarigradd ca la 200 cu leafs vi '1-aii ImbrAcatii,
vi ad facutil multi cheltuiala cu anvil, adeca se se- pazeased cu puterea lor.
Ea tera fiindii slabd de practile neprietiniloril, den pricing ca s'at lungitil
multi vreme nepace Intre Nemtl, Levi vi Turd, vi vrendil WO Bata chieltu-
www.dacoromanica.ro
 111

ela, si se plinesch poroncile Imperhtesci, elti au scornitil antehl vdchritul In

Ora, cu care vhcarita mai ai pusteitii Ora. i neavendit sfetnici bunt MITA
sine, multe gregeli gi lucruri ferh tale facea, gi nesattatorti la cuventh. De
care Intelegendii Imperittiea rea chivernisela lui, gf slhbiciunea Orel, trimis'ati
unit Capegi-baga ca se cerce starea terei, gi de chivernisela. Domnulul. Deci
viindii Capegi-baga la Iasi, aft geclutit cateva Mile, gi pe chat au Amb
Constantino Vodd cu haul snit traga la sine, derd nimich n'aO isprhvitti.
Insh clicu unit ca cu scirea gi voiea lui Neculai Costinit ce era Hatmanii gi cumnatil
luT Constantine. Vodh, adus'ail este Legesch pe carea era mai mare MoiaeI
Serdarulii, gi ao chIcatO. gazda Capegi-bagii ca se'lu ia. Era ele. nedindule,
s'ad batutd cu (Mush, si '1-ad mortal pe loch; era slugile lui le -au robitu.
Agijderea ati prinsit atunce gi pe Balci-baga a Hanulul ce s'ait afiath aice,
gi pe negutitoiii Turd ce erail la Carvasara 'I-ad levitt, gi pre unit ati o-
mortal, pre altii au prd,datit gi '1-aii robitt, gi s'aii intorsil Inapoi, nestandu-le
nime Impotrivh. Atunce veclendu Constantino Voda ca au gregial gi nu .se
pote Indreptati la Imperatie, scris'ati socru-sett lul Basarabil Vodh domnul
Muntenilorti cerendii data ce 'se fad; carele '1-ail sfatuitu ca se tramita osti
Impotriva Legilora, gi se silesce, se't: gonesch, WI bath ca se tocmesch gre-
gala sa la Imperatie cu slujba acesta. Deci trhmis'ait pe Antohi Hatmanul
cu data este au pututil face, gi anted au mersii la Nemtii gi at arse. tirgulti,
gi pe cats Legi au gasitti i-ail resipitii, gi pe altil i-au mortal ; altil au fu-
gitil in cetate, pre care n'ail pututU se o ia. Apol au mersu la monAstirea
Agapia, unde erat cativa Dragani pugi de in guvernatorul den cetatqa Nem,
tului, si 1-61 luatti gi '1-1111 robitti pe cati au remasti vii. Auciindu dent Hat-,
manil Legesci, ca Constantinit Voda au trimisii de au arse. tIrgulti Nenatului,
pe care 'lit sthpaniaii LegiI, gi cum ca au rasipitu pe Legil ce erail acolo, gi
cum ca au luatu nien'h'stirea Agapia, trimis'ati gi el este Legesch care avea la
marginf cu Zaharoski Capitanul lord, gi cu Turculetd, gi cu callrimea 111-
dovenesch carea slujba In tera Legesca, gi au venial asupra Ha tmanului Antohi
gi '1-au Oath acolo aprope de Nemtu. Era luandu veSte Hat npnul Antohi,
s'all gatito gi 'OA de resboil Pornitus'ati Legil cu mare s imetie asupra .Mol-
dovenilorii, ochrandu'l gi clicendd eh suntO vacari Sparta. Era Dumnecleti au
Intorsti ocara Moldovenilorti asupra lord, ca (Una resboiti, i-ait biruitd Mol-
dovenil, gi atata 'I-ail gonitti, WO fugendit el ca se scape la cetate, era Moldo-
venil pre cap Au'l Valeu II prindeail vii, gi agiungendii pre' Turculetti Rotmistru,
laugh cetatel-all ranitu cu sulita gi '1-au prinsii vie.. Era pans ati sositil la Con-
stantine. Voda, Antiohi Hatmanul cu isbanda gi cu nhdejdea de tocmitA gre-
gela cea d'anteit, at hgiunsii mai nainte mazilia lul de in Imperatie, cu urgie
pentru mortea Capegi-bagel. Vied ca de aril fi avutti vreme se Insciinteze la
Perth' de isbanda acesta, gi pe Turculetti seat fi tramisa la Porta, pete melt
art fi plazilitu. Era isbartda,t atesta tau 'i-au agiutatit lui Constantinii Voda,
c',1 'i-au daruit4 vieta; eh dupe cum socotiau multi, In cumpana era vieta lui.
i all data Domniea lui Antiohi Voda fecioril lui Cantemirit Voda. Domnit'ait
Constantino Voda Intr'acesta; bomuie dol ani gi giumetate,

www.dacoromanica.ro
 CAP. XiT.
Domnia Iul Antiohi Voda Cantemirfi.
In anal 7204, venit'at. Antiohi Voda in scaunul Domniei, omit toners, ca de
24 ani de virsta, silitord spre chivernisela Orel, si se nevoia ca se se fad,
asemene urmatorA tAta'ne-sell, la dreptate, si la bun& chivernisela pementulul;
numai tineretile lul nu '1-ati lasatti se merga pe calea tatane-sell, cad mai
multu 10 perdea vremea cu vinatorea. Era avendti sfetnicl bunt pe MO sine,
tots nu lipsia buna chivernisela din tell, Si domnia Antiohi Voda Cu linisce.
Era poghiazurile Lesescinu lipsiau tulburandu tera adesti, 3i de alts parte multa
tulburare avea Ora despre Turcil carii veniati bogate ors cu Saraskerul, alte
on cu Su Haul Tataresei; si impreuna. cu Domnul mergeau de bagail zahereoa in
Camenita. Inteacesta Domnie numai o data all scosa vacaritul; era apoi ad &-
cat mil& de 'had ridicata ea se nu se mat la, veclendil ca din vacaritu se
strict Ora, si multi ani all tinutu de nu s'ail luattl vacaritA. Inteacesta vreme
facut'au Turcil pace cu Nemtii si cu Lesis, dandii. Camenita inapoi la Lesi, si
tntorcendu-se si de la Lesi Turcilord crag luase el la Moldova, adea cetttea
Nemtului, Suceva, Soroca, Campul-LungU; si all data poronca lui Antiohi Voda
se merga sd deserte Camenita, rte cate se attau acolo a Turcilord; omens, zap-.
hanele, pusce si altele. Dec1 mergendti Antiohi Voda cu emenii sei, si cu o
semi de omen' oronduiti din tera Muntenesca, si au desertaVo si au adusti
tote acele la Tighinea, si la Cetatea Alba, si la Chi lia. Era multa paguba si
caleare s'ati facutti in tera pans a o deserta. Era de erns Tataril BugegenI,
Nohal, s'ati rocositti asupra Hanului lord, Devletti Gherel Haut, fiul lul Silim-
Gherel Muni, nepriimindulil Hand., si vrea sOlti scotl so puie pre altul. Era
Imperatiea nevrencTd se fad voiaa lord, poroncit'ati Hanului Devlet Gherei, s
,Saraskerulul Iusufti Pasa care era la Tighinea pe vremea aceea, i Domniloril
acestorti tell, se fad este si se merga asupra Tatarilord ca WI scota din Bugegti.
Facut'all dera Antiohi Voda este cats au pututti, i au mersu OA la Falai;
era Tamil au lovitt la Smilti, si la Beni, si la satele de pin pregiurti, si au
jacuitt, si all arsti, i all facutti multa paguba in olaturile Turciloni, catt ciicu
ea de aril fi fostti indhietatl Dunarea, and fi trecutu si la Dobrogea de and fi
pradatu. Era Hanul all venita de la Crimti, i trecendil peila Vozie cu multa,
este ca se viO la Bugegfi, mak multi de Ostea Crimulul '1-ati lasatt si s'ati In-
torsu era. la Crimil, si numal cu 4000 este all sositti la Berezenl unde s'ati
Man cu Nohail, caril vreaU solil opresca se nu treca. i vedendti Hanul ca
nu ispravesce nemica, s'ati Intorsq inapoi la Crimti ; era Nohail all mend pe-
la easele loco, fora de Natamarea Ora Asa, i Antiohi Voda, auclindu ca s'ail
IntorsA Hanul inapoi la Crimil si Tatarif s'ad potolitu, s'ail intorsti si elti la
scaunul sell. i asceptandl. Domnul mill i cinste de catre ImpOratie, pentru
slujba ce all facutu la desertarea Camenitei, ea nu era putina slujba,,,.'1-all ma-,
zilitd, i '1-ad dusa la Tarigrada; erit domniea all datil drag Jul Constantino
Duca yodit; i all domnitt Antiohi Voda dud ani.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII.
A doua domnie a luT Constantin(' Duca! Voda.

In anul 7209, Venit'au erasi Constantind Voda cu a doua domnie la scaund,

luandu domniea cu mijlocul socru-sell lui Constantino Basarabfi Voda, si all
domnitti dol ant pi giumatate. Era firea sea cea d'anteiti n'ati schimbat'o; ce
cum era nestetatoru anteiti, asa i pe urma s'at aretatti; cad decd au tenitA
la domnie, indata au inceputA a resplati slujba ce 'i-at facutti socru-sea cu
necunoscerea de bine, si pentru multamire '1-ad amestecatil la Port& cu multe
cuvinte rele. Si de aka parte suparandu pe boieril pre pi pe tots, Ora, s'ati
sculatu unit din boierit Vasil Costa ki Vornicul cu fratil sei, i ea Bujorenil
rudele lorti, pi cu Bogdan(' Hatmanul, si cu Antiohi Jora Hatmanul, pi Ilie
Visternicul, si Mihai Spatarul, pi altil multi, si all merst unii in Ora Munte-
nesca, si altii in Ora Unguresk ; pi (lid. ca acesta fuga a lort se fi fostu cu
scirea lui Basarabfi Voda, care liicru pe urma s'au aretatti tenth. 1-au priimitu
in tera lui cu bucurie i cu dragoste. i acestii lucru '1-au facutu Mamba
Voda, cad intelesese de amesteckturile ce le amestecase ginere-sell Constantind
Voda, precum amti clisti mai sus('. 1111014 data Constantint Duca Voda s'ad
temutd pentru pribegiea acestoril boieri ; si nu scia ce se fad, veciendii ca
'1-ail parasitii pi boieril tots, i ca 'pt -aii perdutti pi nadejdea despre socru-
set'. Agiuns'ati der& $i la Porta, si at tramisii pe Panaite Postelnicul, si all
SCcel fermant ca se is pe boierl din Ora Muntenesca i se'l dud is Moldova
la Constantint Voda. Era Basarabu Voda, au socotitil ca de volt lea pe boierl
de acolo, ti va omori Constantino Voda pe eel ce emu capete titre densil; si at
mifIllooitii si elA la POrta,, i au ispravitu fermauul, ca se nu dea pre unit din
boierl ce nazuise la densul ; era pre ceilalti an del. Era fermanul acela Ba-
sarabii Voda nu 1-ati aretatu, ce all scrisii la Constantind Von, clicend4 sd
tramita boieril la Focseni cu Mitropolitul, pi eld asijderea va Cap:lite boieril
cu Mitropolitul lore se vie la margine, i se giure ca n'orti avea boieril nevoie
despre Constantinti Voda intru nemica. Tramis'ail der& Constantino Voda pe
Mitropolitul Moldo-Vlahiei Kir Misail, si pe Nicolal Donici vel Logoktii, pi pe
Mitre Vornicul, si pe Emit Costinii Hatmanul, pi pe Cuza Spatarul; si de altg
parte- domnul Basarabil Voda, tramis'ati pre Episcopul de Buzeti, pi pe Cor-
nea vel Baur', pi pe Mihal Spatarul. i au venita pi s'ati impreunata la Foc-
seni ; pi fticendu sfatti all hbtaiitti, si au giuratti top boieril ai nostril lucre-
dintandu'l ca n'orti avea nici o reutate despre Constantino Voda, nici pentru
vieta lore, nici intru avutiea lort; si dupe ce s'afi incredintatti cu giuramen-
tul s'afi intorst era o sema de boierl in WO,. Else legatura at fostti ca se
vie top boieril Moldoveni incoce in tern; numal a doua iii tend(' aft trecutt
din boieril Moldoveni incoce, era altii erasi din boieril ce eraii mai nainte ca-
Leatopisetele Tom. 3. www.dacoromanica.ro 8
 114

pete adech: Vasile Costinti Vornicul, si Bogdand Hatmanul, gi Mihai Racovita

vel Spataril, care pe urma ad caclutti si Domnfl, si Ilie Stolnicu, acesti au a-
retatil fermanul, care scriea ca pe cine a vrea Basarabil Voda se popresca pe
ling sine, sA fie volnicil a popri. Si asa acesti boieri de mai suet numiti
s'ail Intorsd &est la Basaralal Vode, cu boieri! cel Muntenesci. Era deca ati
venitu boierii Moldoveni, o soma din tr'ensii si o sema au remasti, Constan-
tinil Voda au priceputti ce, au remasil lucru netocmitti, ysi pe urma era se se
urmeze vrajba; si ail gatita pe boierii sel: pre Neculai Donici vel LogofetA, si
pe Ciocarlanil Vornicul, si pe Iona Vlasto vel Postelnicti, si i-ad tramisil la Im-
'Attie ca se face. jaloba asupra lul Basarabti Voda, pentru strambatatea eel
facea, si popresce pe boierii sel acolo, si n'ail ascultatti de poronca Impera
tesca, ce popresce pe boieril cei maI capete ling sine. Constantinil Voda
Duca macarti ce, -ad pinto pe Basarabti Voda, dera nemica nu i -au pututil
strica; ca avea omen! ca acem la Porta, de purtau grija ca se nu pot& ispravi
nemica Constantinil Voda, pans inteatata se OM lua pe boieri din maim. WI
Basarabti Voda. Si dupe tota, silina, lui Constantino Voda ce au pusti, ca se
pota lua pe boieri, nemica n'ail ispravitu, si i -ad venitti maziliea. Era dee&
au venitt Aga Cu fermanti ca sell redice, ail facutti Constantinil Voda pe
Aga se clica ca nu scrie la fermanil se fie mazild, ce cd'ld chiama se sarute
pola Imperatului, cum ail chiamatil si mal inainte pe Basarabti Voda, la sa-
rutatul 13610 Imperatului, si au mersu Rana la Udriii, i Inchinandu-se Impe-
ratului s'au Intorsti Inapol. i dupe ce au greitti cu Aga Intr'acestii chip, si
ad lentil vorova cum mal susti scrie, dandu'l si multi ban!, tramis'ad de all chid,
matt' si pe boieri, clicendii ca se le cetesca fermanul; ysi (led au venitti i-ad Inchist.
In ,rasa cea mica; 0 erati Iordaki Rusettl Vornicul,0 frate-sett Manolaki Pos-
telnicul, $i Lupul Costaki Vornicul, i Savinu Spataral. Dicti unit ca acesta all
facutti Constantinti Voda, ca se se sperie cei-lalti boieri si se fug& cine unde
a putea, se nu remae nici unul, selti supere la POrta ; dera all gresitd, cad
deca au auclitu cei-l-alp boieri, ca all luatti pe cei capete de i -all inchist,
s'ati sculatil cei-1,alti si s'atl dusil la boieril car!! erati In tera Muntenesca, si
de acolo cu totil s'ad dash la Tarigradil Improtiva 'al Constantinti Voda. Ere:
Constantinii Voda pe boierii eel inchisese i-ad luatti cu densul; si pane a nu
agiunge la Udriti, Constantinti Voda au sloboclittl pre boierii eel duce cu
densul, calif boieri Impreunatus'ail cu cel ce venlati din tera Muntenesca, i cu
cei ce eratz' tt Porta. Era Re Domnii, Indata ce all sositil la Porta', '1-ail surgti-
nitti Imperalkea la unti orasti ce se chiama Kavala ; era boierii au remasO la
unit sate ling& lJdriu, ce se chiama Arnautti-Kioi. Deci, (led, eaa strinst tot!
boierii 14 aceld sett, ca so sfatuesca trebile lore, s'atl templatti la acea vreme
si zorbale sari au, scosil pre Sultanti Mustafa din scaunul Imperatieisi pre
Rand Vezirul, si all omoritu si pre Muffin', si ad radicattl Imperatti pe Sul-
tanti Ahmetd frate-see, si pe Ahmetti Pasa Vezirti. Imperatul au fostil sedendO
cu corturl afara de Udrit, la fontana ce se chiama Selact-cisme; era. boierii
merged' adese ca all ceie se le dea Domnti, si mal multu mergeati
ca se'l v00, Imperatul, i veclendu'l Imperatul au push de i-ad intrebatti tine
suntil ace! omen! ; era el ail respunsti ca suuttl boieril Moldoveii si nu all
www.dacoromanica.ro
 115

domnu, ca pre domnul ce '1 -all avutti '1 -all mazilitt Imperatul, si poftescu se
le dea Imperatiea domnii. Deci Imperatul poroncitu-le-ail prin Vezirul sesi
alega dintre densii pre unul care oril vre ca sell fact domml; deci boieril
all alesti cu totii pre Mihai Racovita Spatarul, si Tat Imbracatti cu caftand.
Era atunce mergendu Imperatiea la Tarigradil, au mersA si boieril Impreund
cu domnul lord ; si acolo i-au data i cuca dupe obiceit. ; si de acolo ispra-
vindu'si trebile sele, i gatindu-se de tote cele trebuitore au venitil la MoldQva.

CAP. XIV.
Domniea Dui Mihai Racovtla Veda.

In anul 7212, statut'au domnil In domnie Mihai Racovita Voda, carele era
din IAti vechiii din boieri de tern, omit fn eleptu, ne maretti, i cinstitord,
apropiatll catre, tool boieril, si arata catre patriea sea dragoste; era maynultil
de dtu nuu anti n'aft domnitti, @i '1 -ad mazilitt. i au data' domnieserasi
lui Antohi Voda Cantemird. Inteacestu anti ce au domnitti, nemica nu s'ati
Innoitti.

CAP. XV.
A doua domnie a lut Antohi Voda Cantemirti.

Venit'ad Antohi Voda, Domnil cu a doua domnie la velett 7213, si au dom-

nitti doT and si giumatate. Intr'acesta domnie s'ati aretatii. Antohi Voda maT
strasnicti, care fire anteiil nu Q aretasef si nici pe boieri nu'l avea In cinstea
si In dragostea, ce aretase antelii. i cud uniT ca aceStii sfatti selt fi datti
Panaitaki Postelnicul, @i Ilie Cantacuzino Visternicul, sesT schimbe firea se se
arate mat strasnicil; del% 'nemica, folosti din sfaturile lord n'at veclutil i pe
aces vreme a domniel mariel sale, vrendti Imperdtiea se zidescbl. cetatea Ti-
ghine ce o numescu Turcil Benderti, poroncit'atf lui Antohi Voda @f lui Basa-
rabti Voda ea so merga cu omeni se slujesca la cetate. Era Basarabti Voda
au chieltuitu haul, i prin prietinil set '31-al ispravitii de n'at. merst. Era An-
toll Voda au mersti singuril cu omeni in cetate Impreund cu Sarasdheruld. Iu-
suf Pasa ; i flinch"). Antohi Voda, in slujba acolo la Tighine, '1-ad mazilitt. ;N.&
unit, precum Imblandd Mihal Voda la Porta WO ispravesch, domniea Moldo-
vei, tra'mis'afi Imperatiea la Antohi Voda, 31 cerea de la densulti 130 de pungi
de bans; era elf]. nevr6ndti se dee aceT bani, resemandu-se Si intr'acea naaelde,
cad se afla in slujba cetatil, au datil Imperatiea domniea era lui Mihal Voda;
si pe eld '1-ad mazilitd, si all tramesu Sarascheruld lie Capegilarti Chihaesi till
set"' Mustafa Aga, si au luatu pe Domna ci pe cuconii lui Antohi Voda de la
i -all dusil in Tighine, si de acolo alt mersil la Tarigradii ; si acolo la
Tarigradit ail seclutti mazilu ca la 18 ant, @i '31-ad savirsitti vieata.
www.dacoromanica.ro
 CAP. XVI.

A doua domnie a Id Mihal Racovita Voda.

1n anul 7216, venit'ati domnil Mihal Voda cu a doua domnie'la Moldova, si

Orgsl firea sa cea d'anteid nemica nail schimbatt. ce cumil at fostu mal nainte,
asa si intru a doua domnie. Pre boierl 11 avea la cinste si la mare dragoste,
si dreptate Orel Ikea, sj frumost chivernisia. Numal cat"' in lume nicf until
lucru fora de pricing nu este, si multi fora de gresela; asa si Mihal Vodg fg-
curau de obsce gresOlg, ca au scose deseting In totg Ora, de ati luatti sf de la
boierl, si de la mongstiri, si de la tote breslele desetine asgmine ca de la te-
ran!, care lucru mad( inainte in Ora nostril nail fostu. 0 ! sfetnicf fgtarnici si
stricatorl de Ord, cu ce slujbg vretf se ye aretati Domnilorii, si apol si Ora
stricati, si pe Domni cu nume roe if facet! de se pomenescg SO nu'l erte
Dumnecleil sfetnicil ca aceia caril au sfatuitii acestu lucru, cad din pricina a-
cdsta au remasil boleril la mare grade, si monastirele la pusteire, si mazili-
mea in cea desevOrsitt, stjngere; numal Dumneclet tell fad mils cu densil,
se trAmitg unil Donna ca acela so Indrepteze lucrulu precumii au fostii mal
inainte. Inteacesta domnie a lul Mihal Vodg, s'aii templatil de avea Petru A-
lecsievipl Imperatuld Mosculul. rOsboid cu Craiuld vedului Carolil XII; si s'au
bgtutii la Poltava in Ucrania, si batendu Moscalif pe vecli cu mare resboiii,
fugit'au Craiulil ySveclescu to Vivi& cu Mazepa Hatmanult. Cazgcescii, carele
au viclenitu pre Imperatuld, Mosculul, si s'att inchinatii cu tots Cgzacimea la
Craiult. veclescii. i de acolo Iusufii Pala dusii la Tighine ; asijderea si
Iusufd Pototki Voevoda Kiovski, carele slujia la Craiult. au fugitu In Ora Un-
gurescg, de frica Moscaliloru, si de acolo au venitu pin Moldova. Pea Craiuld
vedescil ail tramisii atunce la Orheiil cat! -va slujitorl ca se erneze ; apol
i-ad mutate de acolo la Cerngutf si la Meat, si la Neamtii ca so se hrgnescg
Sveclf cu Lesi amestecati. Seclendd dera acel slujitorl a! Craiulul acolo la Cer-
niutl, venit'aij Moscal! din Ora LesOscg, si cu Lesif cel ce tineat. cu Moscalil,
Si cu Turculetii Rotmistru, si au batutii pe slujitoril aceia, si 'f-ati prinsu pre
tot!, si i-ad luatu rob! in Ora Lesdsca; pentru care lucru au scrist. Craiulil
cu jaloba. la Impergtie, dicOndii cg' asesta templare au fostil din nepurtarea
de grijg, a lul Mihal Voda de au calcatd ace! Moskalf pgmentult. tore! Turcescl,
si at luatu pe $ve4Y. i pe 'tug& jaloba Craiulul, inthrindu i alt1 neprieten1 al
lul Mihal Voda, socotit'au ImpOratiea ca acesta lucru s'ad lucratu din nepurtarea
de grijg a Jul Mihal Voda, si asa '1-au m-tzil.ktu ca mare urgie, cgd Iusufil Pasa
au trimesa pe Abaza Mehmetii Aga cu fermanu de mazilie cu 400 de slujitorl
la Iasi, si au luatt. pe Mihal Voda den scaunult. see, In clitia Prapadomnd
Paraschive Octombrie in 14, si 1-ad dust' antefil la Tighine, si de acolo la
Tarigradt, si '1-ad Inchisu la Edecule -cu tots Casa Asa; call Oise si Iusufil

www.dacoromanica.ro
 117
Pap, cum all vrutil se fuga la Moskall, sell la Le1 se se hainescd despre Im-
perAtie. Era candd s'au mazilitd, era Vezird Ali-Pia Cioritel i au eclutd
Mihal Voda la inchisore la Edecule o sem& de vreme. Era apol fora de zd4
have, vreme mazilindu-se Ali Pap. Ciorlu den vizerie, statut'ail Vezird Duman
Pap Chiuprili, i all data Mihai Vodd, la densuld arzihald de lei, Edecule, ara-
tandu la ce stare se afla ; i 9-an semi Numan-Paa de la inchisore, dandu'l
i tote ce i se luase, in sema Imporatiei. Era dupe' mazilia lui Mihal Vodd, all
data domniea Moldovel lui Nicolal Vodd.

CAP. XVII.
Domniea Iui Nicole Voda Alecsandru Mavrocordatii.

In anul 7218, venit-ail la domniea Moldovei Nicolal Vode, fiiul lui Alecsan-
dru Ecsaporitul Mavrocordatd, care era atunce Tarzimand mare la Pertd ; vi
pentru multd slujbd ce au facutd ImperatieI4-at datd domniea Moldovei. Era
omit invetatd, i carturart mare, i credinciosil Impordtiei; numal in domniea
d'anteid s'aii aretatii stranicti ; ca, nu numal pe pamenteni nu'i credea,, der&
nits pe al sel ; cAci fiindu domnil nod, qi nesciindd firea boierilord prei, qi
pote ca so fi fostd din sfaturile a unord pisma1, all superatd pe unil din bo-
ieri i i-ad ocaritu. Domnit'ad numal 10 luni; i mazilinduld au datit dorania
lul Dimitraco Vode, Cantemird. Caci Imperdtia avendd atunce resboid cu Mos-
kalif, all gonditti ea, Dimitr4co Val& va fi mai vitezii la resboid qi urmd-
tord atane-sea de resboid; i pentru aceea facutd domnd; i, mai multd
all indemnatd pre Imperatul i all midllocite Hanul Crimulul Devletii Gherel,
filul lul Selimd Gherei Hanul.

CAP. XVIII.
Domniea lui Dimitraco Voda Cantemirii.

In anul 7219, venit'ail cu domniea Moldovel Dimitravo Vode, feciorul lui,

Constantind Cantemird Voda Dechemvrie 10 ; omit Invetatt. i la Imperatie cu-
noscute4, d ecluse multd vreme la Tarigradii, fiindd Beizade i invetase tur-
cesce, f ad aretatd Turcilord meteugul muzical, adeca cantarea ; i era cin-
stitil ii raudatti de Care top, i avea nume ca este vrednicd i de resboid.
i avendd Imperatiea resboid inteacea vreme cu Moskalil pentru Craiul ve-
clescil, cum mai susii scrie,I alergat'at Dimitraco Vodd la Devletti Gherei Hand,
rugindu-se ca se micllocesca la Imperatie se's ispravesca domniea. Decd Hanul,
parendu'i di este vrednicti ca tatd-sea, au micillocitti la Imperatie laudanduld,
'1-at %cute
i aa, 1' -all facutil domnd. Si mai multd pentru acestd pricing.
t conk adeca flandu-i-se poroned_se fad o sema, de oste qi.16 mete, ford dp
www.dacoromanica.ro
 118
veste se prinda pre Basarabil Voda, i Olt dee in manele ImpOratiei. Si ma-
card ca nu era aceld lucru de credutti, dera spunea e1u singurd pe urma ca-
tre unit, i'l incredinta pre denii ca acesta au fostd pricina domniel sele. Era,
pans a se apuca de lucrul acesta, prins'ad de veste Basarabti Voda, on de
4 Capi-kihaelele sae, orl de la aces catre caril aretase Dimitraco Voda taina
aceea. Deci atunce Dimitraco Voda, vOderidd ca Basarabti Voda au luati sci-
inta de aceStti lucru i se pizia, i socotindti ca n'a putear ispravi nimica, si
temendu-se BO meld mazilesca Imporatiea, s'ad intorsti catre Moskali caril ere].
BO vie atuncea de prima-vera pin Moldova asupra Turcilord se se bats aprope
de Tighine, i s'ati inchinatd la Imperatul lord Petru I Alecsievici. Era treba
aceea a lui Basarabd Voda au lasat'o ; Ins fiindti si Basarabii inteacea vre-
me inteund cuventit cu Moskalil, s'at potrivitti amenduoi domnil la unit gandii,
facendu-se gi el una cu Moskalil. Deci, deca ad venial prima-vera, i ostile
Moskalilord se apropiese de Moldova, Dimitraco Von cum legase cuventd cu
Imperatul Petru, aa all r6masti pant in sfiritft; era Basarabii Voda s'aft in-
torsti iar la, Turd i pricina intorcerei lui au fostd acesta : avea Basarabt Voda
atunce Spatard mare in tera Muntenesca pe Toma Cantacuzino fiiul lui Mad,
i era vend lui Bararabil. Voda, carele sciindd taina acesta de la Basarabd Von,
all fugitti din Ora Muntenesca i g'ati dusd la ImpOratul Moskului, i au pi-
ritd pre Basarabd Voda, i s'ad imbunatti elu, aretandu-se credinciosti, avendii
nidejdea aceea ca de va birui Imperatul se fie eld in dragostea Imporatului,
si sold fats domnti vecinicd in tera Muntenesca. Venit'ail dera Imperatul Petru
la Truth, trecendti Nistrul la Soroca cu tota ostea sea, i mergea pe Pratt'',
In giosti spre Dunarea, ca se se tempine cu Vezirul Baltagi Mehmetti Paa,
care trecuse bunArea cu OVA', ostea sea Turcesca, ca so se bats cu denii.
ySi ascultandfathperatul, Vorba Tomer, all credutd i i-at datd o soma de ostei
Moskicesci, cu and Generald a nume Rend si o soma de oste sprintena, i
ad tnersti Toma la Braila i au luat'o. Era Imperatul Moskicescit au venitu
la lag bite iii cu putintel omens, i au amblatd pe la tote monastirile ; qi
a doua di all purcesd la Prutti unde era ostea lei. Acolo all yenite veste cd,
vind Turcil ; deci trecendti i eld Prutul bloke mai susti pe Zagarancea, mer-
gea in tempinarea o0e1 Turcesci. ySi s'ad tempinatu Wile mai susti de gura
Saratei ; i trecendti top Turcil Prutul dincOce impreuna cu Tatarii, s'ail bit-
tutu .ct, Ali tots diva, i sera s'ati inchisti Moskalil in tabOra, i aft edutil
de s'ad odihnitd putintelt ; apol at purcesd cu tabOra legata inapoi in susti,
pe unde s'aft pogoritti i au mersti la Stanilesci pe malul Prutului. Prins'ad Ta
taril sireste ca Moskalil s'aft intorsil Inapoi; i aa cu. totii incalecase in do-,
bands asupra taberei Moskicesci, i pe 'Multi ad omoritt i ad Wald in rollie.
Luat'ati arme, leftici, i ce all pututti apuca din agarlacul taberei Moskicesci,
macarti ca i el ad, perdutti mule Marl, dera mai mita paguba au avutti.
Moskalil, Era a doua di poposindti Moskalil aprOpe de Prutd aL legandii
tabera cu care, i amplandu-le de pamentd, i pe delaturi puinda .pb,rcane,
all Fish pedestrime intre care i intre Orme. Venit'ati si Turcil i ad fa-
cutd meterezd in prejma taberei Moskicesci, i au pusti puscile pe metereztil
i noptea ,s'ad hatutil stile despre ambe partile cite -van cesur4 Si aa ad na-
www.dacoromanica.ro
 119

'Mitt Turcil catti at agiunst. la 'Arcane si le-ad apucatu cu manile$Esi la a-,

cea navala facutu-s'ati o tulburare si o amestectitura ca.tfi nu cunosceat unul
pre altul, nici 41 intelegeat in glasti, fora de chtu huetul puscilorti si a sinete-
lora necontenitt. Era pe "Irma s'at veclutt ca focal Moskalilorti atti..fostu mai
tare si mai cu putere ; ca au esitti din parcane, si au Impinst pre Turd din
metereze si au luatt si putinl zephanea a lore si 60 pusce. Erati atoll) cu Turcil
si putintei Svecli si Lesi pre carii fi tramisese Craiul -Sveclescil Carlo de la
Tighinea; ca avea vr'o 4000 de Lesi In Mfg subt ascultarea lul Pototki Voe-
voda Chiovski. Ca pe atuncea erg" cati-va boieri Lesesci tovarasi Craiului ve-
descii, din partea Craiului Stanislavtl ce fusese brat" Lesesct anume: Voevoda
Chiodski, Maresal-Tarlo, Voevoda Visnovietki si arspint si altil. Si Voevoda
Chiovski era Hatmant mare Coronil; era Visnovietki Hatmant Litovski, era
Carspltdi Hatmanti Polner-Litovski; si era si Generalul Ian Sapieha, Si ,Hats
manul Cazacesce. anume Filipu Orlict, pe care ill facuse Craiul Sveclescti. in
locul Mazepei Tiatmanul, murinclii Mazepa la Tighine, dupe resboiul de la
Poltava, deed 'i-ad batutti Moskalil si 1-ad biruitu Impreuna cu Craiul Sve-
clescti, si fugendti ei ati venitt In tera Imporatiei la Tighine, trecendt. Nistrul
la Vozia, cu poronca Imperatief; care Imperatie si resboiul acesta cu Moskali
pentru Craiul 1-at. facutt. Si fiindt si acesta Este ce mal sust amt pomenitu,
ale ceea parte de Prutt, opria pe Moskali se nu iee ape, din Prutt, si multi
1-ad strimtorita pe Moskali, si mal ales" ca li se Imputina iahereaoa Si finul,
ch, nu puteat se es'a din taber& de multimea Turcilort, si se temeat a se bate
Moskalil cu Turcil se nu cads" id primejdie cu totil. Si de alth, 'parte nil puL
teat a sta mai multti Ih tabera, ca -nici putere de biruitti nu aveati, Did de
mancate de agiunse; si mal vIrtosa ca era Imperatesa cu Imperatul si eratt
cu primejdie se cada tots In manile Turcilort. Atuncea at veclutt Imperatul
la ce '1-ati adust sfatul lul Dimitrasco Voda si a lul Basarabti Von., earls nu'
mai cu vorba art. Int:drat inima Imperatulul se vie asupra Turcilorti, era agiu-
tori de bucate set de omens nici unul nu 'i -au dolt. Decl din doue rele fiindu
bine ass (siege celti mai mica, S'aii sfatuitt. cu Generalul Seremett, si cu Di-
mitrasco Voda, si cu Toma, Cantacuzino, si .cu Siniord Sava, si cu altil de a!
se! ce se face,: esi-va la naval& cu primejdia sea, at pofti-va pace ? Calif sfet-
mei Socotindti cele ce potti a se'ntempla, si veclemiti si puterea Turcilord si a
lore slabaciune, at ales{ sfatu se fie mai cu folosti Imperatului se faci pace;
era de nu volt vrea Turcil se priimesc4 pace, atuncea de nevoie se. dee res-
hot", si cum va oronduitti de la Dumnecleu asa va fi. i at pl'acutu sfatul
acesta Imperatului; deci au tramist Imperatul sohl pre unul din Emend se!
anume Banal Safirovt la Baltagi Mehmetti Pasa Vezirul, si at poftitt pace,
precare '1 -alt priimitu, temendu-se si elu despre Moskall ca se nu titre in
primejdie, fiindti Indoitti de biruinta la vine va Amalie biruinta. Bucuratus'at
del% Turcil de Soliea acesta, si at respunst. lul Safirovti ca ei cert de la Im-
peratul Moskulul cetatea Azaculul, (care o luase Moskalil cu multi versare
de alive mal nainte, de la Turd, dupe bataliea Turcilort de la Beciti), si cep
tatile care Imperatul Moskului le 'zidise pe mare& Negra anume Taganroct,
Samara si Jamenca ca se le stria; numal Azacul Turcilort Se% dee bum
www.dacoromanica.ro
 120

'1-ad luatu cu tote pele ce all Avutli In nuntru i cu pamentul, giurti in pre-
giurd, si du se nu ma! merga In tera Lesescg, ce dreptd la Ora lui se merga,
$1, sold la Porta se nu mai tie; numal negutitorif se negutitorescg la Tarigradd
pe uscatd. Prfimit'au Imperatul cererea Turcilord, si at facutii pace; si indata
'i -alt 4atd Turcil 300 de care de zahere, $1, all purcesii Imperatul la Ora sea
pre a Soroca. i all mersd $i Dimitrasco Veda cu densul cu (Minna sea, $i
coconif, si cdpati-va boierl de af sel ki deed, au merst la Mosku, '1-ad data
Imperatul lurDimitrasco Vodg veniturf $i sate se'l slujescg, $i ca se traesca
indestalatd ca and domnd, facenduld i sfetnicd mare ; pi templandu-se acolo
mortea donmei, s'ar'i insuratii cu fata Cnezului Trubetkof; $i la resboiul ce all
avutu imperatul in Ora Persienesca au fostd qi Dimitrapo Voda cu densul.
Si trgindd p soma de vreme cu cinste i cu slava, acolo, all muritd, lasandd
pe cuconif fief indestulati i in rondul Cnezilord, din care scant alta mat mare
nu este In tera Moslriceseg. l?ied unif ca, candd au priimito. Turcil pacea a-
cesta cu Moskalil, care s'ad facutil la 1:Iasi pre malul Prutului la trecatore, la
Neletd 1711 Iulie 10, se fi cerutd Turcil pe Dimitra$co Vodd seal dee la mana
lord ca pe unit haind; erg Moskalil se A espunsu, ca niff in tabera lord, ce
ad fugitt; deci nu '1-ad mai cerutd Turcil fiindt bucurosf la pacea ce all ft-
cutd Moskalil, i cu cetattea Azacului ce all luatt, $i rasipirea celor-alte cetati, cum
amd clisd Ina Bust. trA Turcif au tramesd la Moldova pentru chiverniselg, pe
Terzimanul celd mare a Imperatief, 'end Mavrocordatt, fratele lul Nicolal Vodd,
si all datd domniea erasi lul Nicola! Voda. Era mai nainte de ce atl tiniest'
pe Ion! marele Terzimand, care all caclutd pe urmg gi domnd Ora Munte-
nesci, tramesese pre unit Curtis Pass, la Ia$1, $1 ad $eclutd cate-va clile pang
all venitu Terzimauul, ca and Epitropii a fratine-sett. Prgdat'au Tamil Intea-
Fele rescOle multe bucate a Moldovenilord, $i all robitil Ora din giosiii erg
pe urmg decd. ad venitd Nicolal Voda, au scosu fermand ca se iee robil ina-
poi de la 'Mari, Aindd rala Moldova ; $i all trimesil holed la Bugegd, flinch"'
Devletd. Gerd Hand acolo, $i ad scosq pe catf all gasitd $i 'i-ad adusd in tent;
erg inal multi 1-ad. vOndutd. Tataril, $i 1-ad depArtatd de all remasu In no-
ble pang astdc11. Domnit'au Dimitra$co Vodg optu half,

CAP. XIX.
A doua domnie a Jul Nicolal Voda.

Venit'au Nicolal Vodg, cu a doua domnie la, 7220. $i all domnitil patrnanf
pi s'ad aretata pre bunt Inteacestg domnie, $i pre .boieri If cinstea shif avea
In dragoste cum se cade unul domnd. i dupe dol ani a domniel sole all fa-
cutd legaturg cu testamenta pi cu blestemd pentru desating, ca se nu mai esa
pe boieri $i pe mongstiri cleating terinesca, ce numal din clece and Nu-
ma! o data all -scosd tigangritul pentru o nevoie ce ad avutA atuncea, eri a-
poi n'at mal scosii nici tiganaritul; i 6rAsi ad legatu cu blestemd ca se nu
www.dacoromanica.ro
 121

mai scota. Intr'acea vreme a domniei sale, fiindt Craiul ySveciescu la Tighine,
ostile cele Lesesci a lui Voevoda Kiovski ernau pe tart., asijdere si cele ve-
clesci la Bacat., la Orheid, la Neamtt, la Suceva, la Cernauti, la Carligatura,
la Iasi, despre can Lesi i Cazaci avea ]era mare suparare, ca manta(' de IA
la torani. Era pentru alts reutate at. chivernisitt domnul de nu s'all Intern-
platt. Inteacesta, vreme Imperatiea silia se tramita, pe Craiul veclesct. la Ora
lui, prin Ora Lesesca, ca pe aiurea nu era cu putinta se merga. Era Craiul
cerea de la Turd o soma de oste ca sela petreca ea pre tint. Craiu pin ]era
Lesesca ; era Turcif n'au vrutt se's dee oste turcesca snit dud pin 'Ora Le-
esca, temendu-se se nu bath Lesii pe acea oste turcesca, si se vs, scorni
pricing Intro Turd $i Intro Lesi; ci vrea se'lu petrect, et pace prietinesce. i
Inteacesta chip(' priimira, si Lesii cei ce tineat. cu Craiul August('; si Insusi
Craiul Augusta primise, cum si Alaskan Era Craiul veclescit nu priimia 'BO
merga asa, prepuindt pe densii se sell viclenesca Witt psincla. Decl multa
yreme s'ati sfatuitti Imperatiea 1u Hanul de Crimt ; si dupe mull& sfatuire ce
at facutt. amendol si cu Pass, de Tighine ca se afle chip(' de mergerea era-
lului la tern lui, au ales(' se dud, pre Craiul cu oste Tataresca In vreme de
erne; si pe atuncea at gatitt. Imperatiea tote cele ce trebuia de cale, gi beg
gata data multi In datorie. Era data s'ati gatitt ostile tataresci de pur-
ges(', caclut'ati Craiul intealtt prepust, cum clicti unit, se fi prinsu nisce carts
a Hanului ce be tramitea la Craiul August'', dandu'l scire ca este se tie Cra4
iul cu osti tataresci pin Ora Lesesca se mergi la Pomerania, si ca se tra-
mita o soma de oste in tempinarea lui self primp. i de atunce ati !dont'
Craiul yorova so nu merga ; acesta veclendu Hanul i Pasa de Tighine, scris'au
la Imporatul ca n'ati vrutt. Craiul se mergii, dupe cum s'af'e oronduitt, ce ga-
sesce multe pricini se remke. Imperatul dell de multe on au tramist. omens
la Craiul Indemnanduld se so stole se se duct.. Era nevrendt i puindo. pri-
cini ca acele, i-al clisd Pass, de Tighine, ca de nu va vrea se purceilb., 1-orti
redica si fora de voiea lui. Auclindti Craiul acute cuvinte, 5'ad tulburatil sl
at clist, ca de art vrea selu silesca peste voiea sea, pe va bate cu densii pang
la morte, era pin Ora Lesesca nu va merge. Deci Hanul cu Pasa at ales('
staff selu radice cu sila, si all scosti oste din cetate $i at. merst. asupra era-
lulu! undo era seclendu cu oraenii set In satul Varnita. i (Tech all mersti a-
colo, &AO ciisa se priimesca se se sae se merga tits binisord, ca de ml
va vrea 'l -or(' bate cu este. Era Craiul mai mat. scarbindu-se s'at batutt. cu
aensil dud cesuri ; si as biruitti Turcii, si an pries(' pre top veclii, t i-ati
jacuita; era pe- Craiul '1-at trimist. la Udrid. Inteacesta vreme at. sosit6 gi
Stanjslavii Lescinski Craiul Lesesca din ]era veclesca la Moldova ca se mergi
la Tighine la Craiul veclescu ; $i era 1mbracatu nemtesLe, pre cafe Nicolai
Voda nu, '1-ati cunoscutil; era elf" s'at aretatt tine este, si '1-at pus(' Nicolai
Voda in Imonastirea Tril-sfetitelord, puindt i doi boieri purtatori de grija; si
s'ati impreunata cu densul si as vorovitu, si i-at spusti tote cele ce i s'au
templatf Craiului veclescii la Tighine ; apoI all datti scire, la Imperatie de
venirea lui la Iasi. Atuncea auclindt. Hanul Devi* Gherei liana i Isniail
Pasa de Tighine dintru Nieolai Voda, Vat venitu Orgiul Stanislavil la IV,
www.dacoromanica.ro
 122

tramis'au la Nicolal Vodh 'amtridoi cu Hanul, cerendil pre Craiul Witt tramita
la densil, ca Will tramita, el la cetatea, Alba, avendil amendol &du rem ca,lre
Craiul. Era Nicolal Voda. fiindu Intelept4 si cunoscetoril trebilorit, n'au vrutd
selu dee la mana lore, ce le-ail resputistl ca nu Foote selti dee de vreme ca
au facutti scire la Imperatie de venirea lul, si ascepta respunsil ce 0 face, cu
densul. Intors'all pre tramisil Pasil si a Hanulul cu acestil respunsti; era dupe
cate-va 4iile all venitti rOspunsti la ,Nicolal Voda, si poroncit' de la Impera,tie
ca se tramite pe Stanislavti la Tighine ca se sect& acolo gi se aiba tote cele
trebainciOse pentru hrana lui. Atuncea Nicolal Voda i-au data dol boierl man,
si mitt steagti de Seimeni tramisti la Tighine, cu cinste ca pe unit Craifi.
Si dee& all sositil la ,Tighine, '1-ati primitll cu doua-spre-clece pusce din ce-
tate; sloboclindu-le cinstittl, si all intratil In cetate Fevruarie 12 in anal
1713, si 1-ati pail in gazda In casele lut Mord Ismail Aga. Era dup6 ce s'ad
desveratti, in local lul Devletti Gheref Mutt, pe care flit mazilise Impera-
tiea, au putt pe frate-set Caplanti Gherei Hang, si in locul lul Ismail Past
celti mazilise si pe densul, au tramisii pe Abdi Pasa. Si tota, treba, Craiulut
Stanislavil au dat'o In sem lul CaplamI Gherei Hauu an Porte de grija rin-
preuna cu Abdi Pap, care era Saraskerti pe ostea turcesca a Rumiliel Si a
Anadolului; si cu Caplanil Gherei cu Tataril 01, se iee pre Craiul Stanislava
selti dud, In tera Lesesca silt pue Craiu. Deci acestia si alai Pail cu o,
stile de mal susu pomenite, facendu-se ca la o suta de mil de este, lua-
Vail pre Craiul Stanislavti, de la Tighine gi '1-ad dust pin Moldova ca Wit
dud in tem Lesesca pre la. Hotinti, dandu'l lul si cheltuela de agiunsti. Si
mergendti cu (Mitsui si cap uteri Svedi erall la Tighine si cat! boied Lesi iE

Cazaci cu. Hatmanul Orlicn, dandu'.1 si corturi de agiunsii si pentru densul si

pentru omenif lul; asijderea au fostil si Nicolal Voda oranduitti se vie si elm Ca
curtea sa se se afle la trebuinta de tale Sarascherului Avdi Pasa. i vfindil
cu tots podeba curtel sole cu mare slavad s1-ga pusu 'corturile la Zagarance, pe
uncle era se treca Prutul tot& acea este cu Hanulti si cu Sarascherul, si de
acolo oranduia tote cele trebuitore, si all data vole omenilorti de tern, ca se
adaca fiescecare omit, fine, pane se vincla fora de niei o sfieala; care lucru eau.
facutti Ewa de nici o suparare despre ostl, pentru mare dreptat6 a hit. Avdi
Pasa si dragostea ce avea catre Nicolal Voda. Deci deck all venial la Zaga,-
ranee, au mersu Nicolal Voda de s'ati impreunatii ou,Pasa, si cu Hanul, si lute-
acea cli au sositti si Capegi-basa de la .Imperatie in Halite si la Avdi Pasa
Cu fermanci, clicendii ca Imperatiea, pentru alte pricini all socotitil,se se in,torck
Craiul Stanislavil era la, Tighine de la urdie, si se nulti duca In era Lesesca
dupe 4tumii socotise anteit; era &tea se merga, se zidesca cetatea Hatinulul
impreuna cu Nicolal Voda. Deci indata ail chiematti Saraseherult pre Craiul,
fiindu Impreuna cu Hanulti subt cortul Sarascherului, 'had impreunatil si i -au
cetith fermanalt.; apol .i-au data 700 de slujitori de llumeli Carol si 1-at
dust. la Tighine, Era domnulti s'ati duel la Hotinti cu Sarascherul Inguna lul
Avgustil, si au inceputil pe urma s zidi Hotinul, Asa Nicolal Voda e,u oran-
duitu niece boleti cu salahoril se tale lemne de treba cetatel pan& la Noem-4
vria si atunce s'aa intor0 Nicolal Vod4., la Iasi; era pasa au remasu de all
www.dacoromanica.ro
 123

ernatu acolo. i de vera era, s'ad dusd Nicolai Voda la Hotind, A au slujitii
papa s'aii. mazilitd Avdi Pasa, si s'ad tramisd la Misird, era tnlocula lui ad
venitd Damatil Mehmetii Pasa, care ad fostd Tefterdard mug- RA, In anul
1715, Vezirul Damatal Ali Pasa s'ad dusd cu mita oste la Wreea, si ad lu-
at'o cu multa Wane. i deca s'ati intorsil. de acolo la Ta radii cu isbanda,
at'o
de biruinta, strigat'ad resboid asupra. Nemtilord la anal vi' ord, si ad soco-
tiff' se intareasca tern Muntenesca cu domnd credinciosd mperatiei, se mute
pe Nicolal Voda in tera Muntenesca, si se mazilsca pe $tefand Von, Canta,
cuzino ce era atuncea, domnd Ord Muntenesci. i au data domniea Orel Mun-
tenesci lui Nicolai Voda la anul dupe venirea den Mora; era domniea Mol-
dovii aift dat'o lui Mihaid Voda Racovita; era pe Stefand Voda l'ad pmoritd,
cum omorise si pe Basarabd Voda cu top fecioril Ali Pat doi ani mai, inainte,
pentru hainlicul lui.

CAP. XX.
A treia Doninie a lui Mihal BacovitA Voda.

In anuld 7224 Ghenarie in 16, purces'ad ihai Voda din Tarigradd cu a

treia domnie, dupe ce I-ad imbracatd cu caftand de domnie in cliva de CIA
ciund la Vezirul. tra mai pe urma au luatd pi cuca de in Imperatul, 11 chief-
tuialit multa n'ad facutii la acesta domnie, ci cu menzild au venitd in Iasi Fe-
vruarie in 12, si s'ad aseclatd in scaund. tra de WA.' fost'ad multe ploi si a-
dese, ca inteacelu and nici pane mi eel. facutd, nici malai, nici pima de vie
nu s'aii limit'', de racele ce au fostil OVA vara; numal find, si ofcld s'ad facutii
1putintele mere; era alte pome nu s'ad facutd. i aceste (Had semne ale ne-
norocirile ce craft se vie asupra acestui pa'mentd ; cad inteacea vara au mend
Ali Pasa Vezirul la Varadint Si s'ad Matti cu Nemtil, $i au biruitii pre Turd
si ad peritti si VezIrulti is resboid. i fugindd &tea turceasca, Nemtii gasindd
vreme ad luatti i cetatea Temisvarul de la Turd. Deci Nemtil fiindu biruitori,
vrut'at WO mai intincla hotarele spre tera Munteneasca ysi spre Moldova; pentru
aceea de tomna ad trunesti la Craiova pesie apa Oltului in era Muntenesc#,
o Soma de este Catane, ci at pra'datil. tea Muntenil, ca nisce iubitori de lu-
cruri moue, puihdd pricing cumd ca au asupreal4 despre Domnul lord Nicolal
Voda, au agiunsti la Generalul celd mare a Ardealului, si prin mijloculd hi,17
au agiimsd to Cesafur, inchinandd tern Nemtilord, fagaduindt ca, de le-a tra-
mite o soma* 4ste agiptoird% ord prinde pre Domnd '1-orii da in mane
lord, si va eamanea ten! In stapanirea lord, i altele ca acestea. tra licolas
Voda, pritclendt yestze de ,od,ata, call venitii este Nemtesca, la Craiova, si se
apropia de Bucuresci7 au, COM la Giurgiu, si au luatil de acolo este tur-
cesca pi s'at intorsd la Bucuresci. Era. Catanele, auilindt ca at fugitt dom-
nuld, s'ad intorsti era la locull lord, sfatuindu-se cu bolerii Muntenesci,
pi legendl cuventii cu (Mush se se arate boleril credinciosi catre Nicolal
www.dacoromanica.ro
 124
Voda, si se 'ca, ca s'ad dust Catanele Si n'ad remasti este in tent Munte-
nese& ; i asa amagindh pre Domnul, aupei cate-va clile, se fad scire Catane-
lord se vie se rincld pre Domnuld din Bucuresci. Deci boleril at Incredintatd
pe Domnul ca n'alba nicl o temere, ca Catanele ad fugitd si nu mai trebue
aced este turcds se tie ling densul. i asa lunecandu-se Domnuld a crede
vorba boierilord, sloboclitd &tea Turcesck, si sedea for& de grije. era bo-
ieril gksindd vreme ad adusil pe Catanele for& de veste, si ad prinsil pre
Nicolai Voda si \ addsu In Ardealii, unde ad seclutil pan& la vremea pace
ce d'ad facutd la Pojoivici, i atuncea '1-at scosu. tra. In local lui Nicola! Voda,
deck 'had luatd Cata i eh, ad tramisd Imperatia pre frate-sed Iona Voda, domnd
Orel Muntenesd. Ve s "mitt clerk Nemtii eh le-ad mersu bine ostirea acesta,
ck ad pal:lat si ad 1 tiimult& avutie din Ora Mtmtenesca, si de la domnd,
.

si de la omenil sel, pu 'ad In &Ida se fad. gi lul Mihal Vod& asemine, a-

flandd gi aice In Moldov povat& Si tovarkl ca aceia caril aratad calea, pi
se adeveriad ca volt da i pe Mihal Voda in mana lord, si se supuie tera
Moldovel la Imperatul Neat escd. i pricina pentru care s'ad radicatd unil din
boierl asupra domnulul pi 'I- la urItd, cAndu-se vrajmasd asupra lord, acesta
este: Intr'acesta, domnie, Miha Voda s'ad aretatii schimbatil din firea care aretase
In domniea d'anteit si a doua ; gi boieriile le-ad data mai tote rudelord lul,
si pre unil carii se cadeat se ai si eI vre o boierie, nu i-ad cautati i ad
remast calcatl ysi batglocoriti de r dole lui. Care calcare hesuferita ad fostd
intlemnarea unord din lit:dui ca se'l viclenesc& si ca se tragk si pre altii la
tovarasia lord; si aflandii dhipd de pH in& ca acesta pi vreme oe'pl isbanddsck,
at mersd la Generaluld de Brasovd, sr ad aseclatti lucru, se le dee lord o
soma de este se vie se princla pre domnd. i cei ce at gala' aceste, era unul
r

Vasile Ceaurul Stolnicd, care se tragea din` neamul lul Stefantl Voda, Gheor-
ghiesd Velicico Sulgerd, pi Contekul Capitand, i Mirond Sordarul, i Aslant
si alp de cei marl si de cei mid. Primitu-i-au pre densii Generaluld si ad
aretatd socotela lord Generalulul celul mare de la Sibil a nume Stainville ;
era "pre cold din Brasovd flu chiema Barond Detind, care. Generale Comen-
dantd, din poronca Imperatului Ad, le-ad daft lord este ca la 200 de Catane
gi vr'o 100 de Nemti; si ad &cutd si el o sem& de Moldoveni, nisce thaw%
gi cu acesta este ad with in ter& si ad Intratti in metastirea Casinul, ,si ad
pusd cat! -va slujitori cu acme acolo. Apoi ad mersd la cetatea Neamtulul pi
ad intratd in cetate, avendd capitand pre and Frenta de la Lprena; si catl
omen! at gksitu In tinutd zloiasY stringatori de bani IntFacele tinuturl i-ad
prinsd, i le-ad luatd banil domnesci. Prins'ad pre Lie Catargiul veld Logo-,
fete si pre Antonie Comigul ald treilea, si pre Mihalaki Medelnicerd, si pre
Iordaki Rahtivand, si pre Vinsita, i i-ad Inchisli In cetate ; sr*Pe urma, ad
slob4itu pre Logofetul Catargint,' era pre cei-alt! i-au tinutd inchk1. Acolo
ad mai tocmitd ce era stricatil in cetate, i ad strinsd zaherea de pre la ti-
nutimi, si ad deschisd putul cold yechiii Si adincu a cetatei; i In scurt& vo-
voreivi tote cele trebuinciese le avead, si de acolo esiad de pradad negutitoi
la Bteiand $ la Agiudt. i unde aucliall de Turd, it robiad ski avutia, lord o
Naiad era; la Tocseth aft tramis4 alte Catane,, psi au intrbid Ia mOnkstiroa
www.dacoromanica.ro
 125

ce este acolo, avenda Capitana pe unti Mihal Sirbu, si se slobocliaa pang la

Berlada si apucail pre Turd, sP1 jacuiati si pe pamenteni. Aceste auclinda Im.-
peratiea, de o parte scrise la Mihai Voda se silesca se gonesca acea Este a
neprietenilorti din Moldova; era de alts parte socotinda la ce stare se afloat,
si Intelegendti ca nu era cu putinta se'l scot& din tern neavenda Este de a-
giunsti, dreptii aceea s'at adeveritii se'l dee oste Maresca, si Turcesca, adeca
Lefecii, ca se merga sel gonesca. Era ei, pans a gati Mihal Voda oste, pra-
dati prin tote tera. trA, domnul Mihal Voda paclindu-se tare, nicI dormia noptea
In curte, ce numal cliva se afla in curte ca se chivernisesca trebile sele, era,
noptea fugea prin paduri, si une-ori manea In padurI, alte on la Cetatuie,
si alte on la Pruta ; si diminetile iar venia. Aceste mOsurl ce nu manea
de doue on la unit loco, era ca se nu'l afle manerea, temendu-se se nu vie
Mande noptea se'la princla. Si Inteacesta vreme au facuta si Mihal Voda,
o sema de este, si i -au data si Imperatiea vole sell fad dal it va trebui
cu lefa ImpOratesca. Pe acea vreme aveaa si Tatarii galceva cu Hanul Caplanii
Gherei Hang, si '1-ad Oita la Porta de multe pricini, si cum ca nu'lti prii-
mise se le fie Haut, ce se le dee Imperatiea alit' Haul Deci Imperatiea le-ad
data Haut" pe Cara Devletti Crherd liana, care i s'aa data poronca de la Im-
peratie, ca se dee lull Mihal Voda oste Tataresca agiutora. Decl viindu fiiul
acelul Haut% cell" facuse Moredina la Bugegt, trimis'ati and Bulucbasa la Mi-
hal Voda cu carp, dandul scire de venirea lul la Bugega Seraskera, si
cum ca anti fi poronca de la Hanubl ca se Intrebe de starea Moldovei, si so
iee veste de la Mihai Von. de neprieteni, si dell trebuie oste 'Maresca, se'l
dee. Venit'ati dent acela Bulucbasa, si au aflata pre domnul la Cetatuie Ind
1ntru mOnastirei Inchist in cliva de Craciunt ; si i-au data car* Sultann-
lui. Si Intelegenda Mihai 'Pala cele scrim' a Sultanulul, i-au facuta res-
punsa, facOndu'l scire ca, neprietenii sail apropiatti, si cum ail facuta o
so 4 de oste Moldovenesca si ati poftita, si de la Sultanul 'se'l tramita
cu. mai de sire' 2000 de Mari, dupe fermanul ce avea Mihal Voda,
ca se cee de la densul atata soma de oste, si cu catt avea elu, se scot Ca-
tanele din Moldova. Si asa au orOnduita Sultanul oste tatarescA ql au tra
mis'o la domnul; era pe Catanele ce erati la Focsed o sema de oste turcescAl
esita din Braila, au mersti la Focseni gi i-aft prinsti si 1 -au robitti, si cu pri-
cina acesta all robita si limed din tera. Acolo tramisese si Mihai Voda pe Ban4
Macri, si pe Lascaraki Vtori Usera, ca se slujesca Agai celul mare ce venise
tra.misti de Mustafa Pasa de Braila, si a altorti apitanil de oste. Si aveg
ganda Mihai Voda, duff' ora veni Muff, se purceda cu densil cu taint pg
altil druma., era nu pe la Iasi, ca se nu lee de veste Catanele de venirea lora,
ce se's lovesca fora de veste acolo Ia Mint'''. Dec1 gatindu-se domnul se merga
1mpreuna cu Tataril ca se gonesca Catanele de la Near* si dintr'alte par s, era
Catanele nesciinda ca estb (ate tataresca cu domnulti agiutora, si voclenda ca
Mihai Voda nu mane la unit loci's, si noptea nu dormia 4n curte, si vremea,
trece si nu pots selti prinda, esinda din cetatea Neamtuld dupe sciintwe aveau
de la tovarasil lora sit de la eel ce eraa dinteunt data cu densiia luat-ail dru-
mul Iasiloru ca se vie cliva la Iasi, canda odihnesce domnul dupe amecla at

www.dacoromanica.ro
 126

tunce sell apuce. Si tnteacea 41i ce au urcesfi el din Neampl, purces'at si

Ceaurul la Covurlul si au robitu pe sora lui Mihai Voda, si au chis'o la Bra-
sov0., de unde pe urma all schpattl ea, si au jacuitti si mOnastirea lul AdamS.
Cu acestil gouda clerk Ghenarie 9 sera, all sosittl Mane le la Dumbrava Rosie
si lit mast' acolo, si altiT cliceati ca vorti se maga la Hotinti, altii asupra lul Mus-
tafa Pasa, carele atunce, cliceat unit ea era se trech de la Braila la Hotinft, si
de acestrt venire a Cataneloril sal facuta _scire lui Mihal Voda de cu sera,
de Sandul Sturza pe care pe urma '1-all Pacutil Balla mare. Era la mieclul
noptil all venitu alts veste la domnti, si tote era indoitil de nu credea, tact
elu avea clece slujitori de straja la tergul Frumost si eI nici o scire n'ati fa-
cutA domnu-sell de purcesul Catanelorti; de vreme ca nu scia Mihai Voda ca
pre aces slujitorl, lovindu'i Catanele fora de veste, 'i-ad omoritti. Era a doua
cli dimineta, de iznova viindfi alts scrisore de la celti mat susil pomenitil boierfi,
clandfi scire ca Catanele cu adeveratti au luatil drumul Iasiloru, atuncea er'
trel ceasurl de cli; si indata au esito Mihai Von, din curte cu mai bine de
600 de 6meni Moldoveni chart, si all mersil la Copoti ca se vada de venirea
Cataneloril, fiindu cull gata se bath resboid cu (Rush"; era, neveclendu nemich,
nici unit omit nu s'afi aflatil se mat dee scire de Catane unde se aflh. Dupe
ce all statutti ca dour', cesuri acolo la canapt, ne mai putendu sufert frigul ce
era inteacea cli, s'ad intorsil inapol si ail Intratil In curte cu, boieril set, calif
eraa pe Mug densul: Darie Donict vel Vornicil de Ora de giosil, Gavrilti
Miclescul velu Vornicil de Ora de sustl, Dumitrascu Racovith Hatmanu,
fratele domnulul, Constantintl Costaki velti Visternict, Macri Banul, Constan-
timl RusetA vel Paharnicti, Constantintl vel armasil, Alecsandru vel Usext,
Aga Conaki; era Paladi vel Spataru, cumnatil lul Mihai Voda, era In Ce-
tatuie Inchisa cu casa sea, Impreuna cu Iordaki Rosetu Vornicti, si cu
Catargiul vel logofetil si alti boieri mai mid. Era Constantino vel Pos-
telnicu era atuncea la Tarigradil pentru trebile terei. Era, calarasil ostenil lui,
Mihal Val& s'afi dust' top pe la gazdele lore, tine pe uncle all pututt ca se
se'nchlclesch. S'afi suite dera domnul In casele despre donana, fiinclii vreme de
mash, lasandii tail giost in ograda, s calul domnulul la scars WI fie gata
Era el all seclutti la masa; emu cu domnul multi negutitori Turd Lazi din
Ia0, intre caril era unul anume Husan-Hagi Osmanoglu, pre care flu avea
Mihal Voda, la mare dragoste, si in tota:domniea lui nu '1-ati lipsitti de lfingh
densul, si s'ati aflatil si unit Ali Aga pa,zitorul hambariului Imperatescti de la
Tutora, carele era frate lei Casimii Efendi Tefterdarul de Hotind, la care Ali
Aga nazuiail Turcil eandu avea' grija de Catane, si sedeati cate-va Mile, si era
se Intorceati la Iasi si se inchideati in curte, Era dech sculatil domnul de la mash
s'ao culcatti putinelu se dorms dupe obiceiul 'sell; asijderea si boieril tofu acolo
in curte care pe uncle au pututti s'ati c'ulcatil; era Aga (onaki au esitti4lin 6urte
sp mdrga la gazda; ca nu gandea ca ore veni Catanele Intr'acea cli trecedli, Optu
geasuri din li..Esindil Aga din curte numal ce all auclitti huetul omenilorti Ocendii
di all intratfi Catanele In terga, si all intratti pin casele despre Bahluiti cerendti
vino se bee, fiindil Inghetap de mare frigti ce era; si indath ce au auclitA Aga Co-
naki s4ati si intorsu inapol In curte, si au facutil scire ch Catanele au intratfi
www.dacoromanica.ro
 121

In tirgd, of au desceptatii pre domnii. Ded sculandu-se Mihai Voda. cu toti

boerii, au Incalecatii si an esitn afara, nazuindil dreptil asupra Cetatuel ca se*
se inchicla acolo pane se va strInge ostea lui'de pin tirgd, fiindu ImprAotia td
pe la case ; era pe Visternicul si pe Banul Makri Si pe Hasanti i-ad pornitU
Indata spre Aront Voda unde agiunsese i Tatarii cei adult, ce mai susfi emu
pomenitu, se le clica lore se vie mai In grabs la Iaol, of nu mai trebuia se mai
maga la Neamtti, del Catanele au venial aice la Iaol se prinda, pre domnul.
Abia au dreclutil 'Muff pre boieril cei trimi t, tetnandu-se se nu fie vr'unti
vicleougri, ca prepunea of pre boieri of pre domnA, gandindti ca au adusii el
pre Catane ca lovesca si se stapandsca et pamentul, ort ca se temea se
nu fie Catanele mat multe de catii Tatarii si n'ora putea se'l biruesca, de
vreme ca Catanele aveail i focii, si TatariI nu potti sprijini acela felt" de focil
Era tredenda Mical Voda podul peste Bahluiti cu omenii set, acolo nisce CO
tane Tad eoitii inainte, of aft sloboclita sinetele ci 'I-ad mortal patru 411
din case, si au gonitii of pre domnul pane sub Cetatuie, si an intratii tom-
nul In menastirea Cetatuiea, aseeptendit se vie Tataril si slujitorii set Acele
Catane ce au sosittt mai Inainte In tirga si au intempinatil of pe dyamul la
podii, ail fostil putinl (anent, o straja a Wei Catanesci; era &teak cea mai
malts a Catanelorii la unit cease mai pe urma au sositii, viindu drepta la curte,
socotindii 01 ore gasi pre domnul la curte sell princla. yi atunci/Inil Stoianit
Sirbul ce era Blobulubaotz, pe care flu lasase domnul cu 200 A slujitorl se
Wesel curtea, elii fora de nicl o stare improtiva-le, leLati deAisU porta. Pre
care Bulubaoil mai pre urma pentru acesta pricing cu descktilerea portei, Mi-
hal' Voda '1 -au surgunitii la Soroca, ci acolo au muritii ralitil la unit' piciorti
de la batiliea Catanelord. Si intrandii. Catanele In larte, au sloboctitiii
talharil din temnita, si pe cei vinovati de mode, oi pacel haini ce erau in-
chioi and din clilele lui Nicolal Voda, pentru mortile TurcilorA Ce facuse din
vremea Moskaliloru. Intelegendti el (led ca, domnul este In Cetatuie, ati
mersti cu totii acolo, of s'ail strinsii Wing& biserica Balictii, mai susu de podul
ce era acolo; era unit din Catane au alergati.1 in tlrgl Ist au lovitii pe nisce
Turd, ci au omoritil dot dinteacel Turd, oi au jacuitii. pre cati au gasitii. ci
Crestini oi Turd, pe tine le -at" esitil inainte. Erg' alp Turd ce se aflaii
aice au fugitii ci s'au ascuttst, of an haladuitii de /morte ; i pe 'nude &fad'
omeni domnesct if omoriaii ; alesti pe unit calardok ce sosise atunce de la
RAMA i aft data pesfe Catane, nesciindit elf' de Catane, acolo lingh po--
ant Balicai 1-ati morn. Mers'aii ci in Aga Conaki, negasindu-lit pe (Mitsui,
ail jacuitu ce au gasitti in case; 1i era s'ait intorsti la oste la Balica, of a-
colo s'ail sfatuitil ce se fad. Ca (pal unit Se fi poroncitt Catanele se le fad,
cite -va Baal ca et se sule pa zidulii monastirekCetatuiei; era et s'aii suite
pe giosit la menastirT din toAii, lasandu'oi tot ait sub Cetatule, ci umblau
impregiurulipnonastirei, isnitindit local, ci asceptanati se le vie sterile. Era
domnul din nuntru au sloiozitit o puoca mare ce erg acolo, &audit semnil Ta-
tarilorit ca sg vie mai tire, oil tragendil si clopotulii celti mare a mOnAstiref.
Era Impreuna, cu Mihal Nodal i'tpivant-Efendi, si Beoleaga, oi slobociiau oi el
cate 'ant sanetii; era Mote mai i.art faceaii eel ce' se aflatt In menastirel ca
www.dacoromanica.ro
 128,

se ,spFie pe Catane. Era vrendd Dumnecled se mentueascri, pre domnul, eta

all sositd si Main la 10 ceasurl din cli, pre earn veclendu'l omenil lul Mihal
Voclit den clopotnita Cetatulel all strigatii, TAtaril! Tatarill care cuventd au-
clincld Catanele, earl nu sciad de Mari, s'ail spaimantatti, si lasancld monasti-
rea s'ad pogoritd giost la campti, unde le eras can, si ad inertlecatd si data
loci' de fugd; 6r5, vreme nu ayead se treed podul, el Tatarii 41 cuprinsese
despre podii, si nu'l lasati se treed. Deci Tataril, dui)/ obiceiul lord, indatd s'ad
apropiatti de densil, strigindti hala, hala, Ara'Intr'eqii n'ati intratti; cad -Ca-
tanele intrase in orandueal/ Wesel' subt monastire pe helesteul cell vechill,
amid dosulti lord eltre monastire despre pornitura zidulul, si se batead cu
'Multi caril illy/lead inainte si sloboclead ate unti rondd de senete ; apoi tre-
cead aceld rondd Si slobor/liati altl panza de foci', pane isi Amplead and rondd
s 'uetile, si s'ad flcutti ca mid parete, si candil navaleati Mani asupra lord,
el sloboclead loch si impingeati pre Marl, cdclendil si cap ya dintrinsil. Era
deed \ati venitti Tltarii, ad esitii Mihal Vodl din monastire, Si s'ail pogoritd
giosh la gura helesteulul, si pdclia in gura helesteului cu &tea sa despre Ba-
lica, era din giosd peste 'Arid eras Tatarii uncle se bateau NA la fat& cu
Catanele tiindu-le calea despre cAmpd, si nu putead se fug/. Si veclendd Ca-
tanele asa, ad inceputd pen'cetd ineetti a se trage spre Hlincea batAndu-se.
A,tuncea Mih,ai Von, all adusti pre Seimeni den curte cu Stoland Aulubasa si
pre YAP/torn eel de i-ad aseclatti despre padure, despre dealuld Cetatuiei, si
de acolo bIteat ed pe Catane, din dosti; si asea pe'ncetd tragendu-se si
sprijlnindu-se, ca ati se gasesca drumii asupra Millen, se fug; era cu dal
mergeati mat giosd u atata dad peste padure mat Us/. din dosuld lord; era
inaintea lord era par 1 pe care este mora Cetatuiel, si eras si lataril cu
domnul gonindu'l si ba enclu'l; si fiindu vreme de nopte, macar el era lumina
de lund, de lumina ca ch. a, si gerd mare. Era omenil lul Mihal s'ad insemnatti
cu acestil semnd, legAndu-se fiesce care cu nafrianele de braid ca se fie cu-
noseutl Tatarilorti, caril suntd Moldoveni. Tinut'ail resboiuld pAnd la trel cea-
surl de nopte, si pana tuncea all sositt si el la rip. plriului cea adanca, si
pia. acolo Ad sfirsitti si erba de sanete, si numal avead cu ce slobocli sane-
tele, i I/0611dd atatiar ltarl- si Moldoveni, dui)/ deRsii, all socotith el Ord
putea se scape numai se fugl, el altl n6,dejde de, mentuire nu era, ford de
cats se treed parlulti in ceea parte se &end drumii de fuel, ripa fiindd
mare si exlAncl, nevola lord era i mat mare; $i numal ce le-ad clutatd )1 in..-
traf in, ripl, ad c/clutil unuld peste altul clindii cu cal cu tots, era altil 11-
sand d can pfi *until se fug& pe giosd, $i nicl asa n'ad selpatti, si nayllindti
si Nun i-ati scosd cu. arcanele de gata mat pre toti. Prea putinl all scl-
patti,, si all prinsti si pre Frenta Capitanul. lard. Ea intre eel ce all selpatd,
ad fostd. multi Velicico, caruia i s'ail templatd de ad trecutil pariul, si gl-
sindd si unit tali peste parld, ad IncAlecatd si all fugith. i mntr'acea nopte
Main all mash unit in canapti, altil in tirgti, pin casele cele pustil, fiindd o-
menil bejenttriti pin mOnastirl. Era domnul ad mersd in cetltule de at mast',
si ass, all sfirsitti resboiul cu Catanele. A doua cli dimineta domnul' ad r-
goritt de la monastire la curte, si ad chiematti pre marzacil TAtarilord, intre
www.dacoromanica.ro
 129

carii era mai mare Cantemirii-Mirza, ca se se sfatuiesca cu denil, i i-ad a-

dusti i pre Frenta Capitanul Catanelord cu o funie de grumazd Inaintea lui
Mihai Voda. ySi '1-ad intrebatii ce au cautatii elit se vie cu oste self" supere ?
bra elt au respunsii, ca aa au avutil poronca de la mai marii sei, se vie seld
princla; i de s'aril fi tempIatti aa se'Id princla, cu cinste '1-art fi dusd la Ge-
neralul ca pre unti domnit. Era, Mihai Voda 1-aft respunsii, mai bine ca, to -amt
prinsit et pe tine, de cats se me fi prinsit to pe mine. i 61'41 '1-aii Intre-
batil domnul, pentru ce at mortal pre acei calarai la Tergul-Frumosil? La
acesta nici unit respunsii n'ad datil Frenta. tea Turcii ce erad acolo, adeca
Husan-Hagi-Osmanoglu, i Ali-Aga Eminul de hambarti, i Hagi-Mehmetil, si
altii, au sfatuitil pe Mihai -Voda se rescumpere pe Frenta de la Tatarul cell'.
prinsese i se'i taie capul, ca se iee pilda, i altii se nu mai vie la Moldova.
Placut'ad cuventul acesta domnului, i ad chiamatil pre Tatarul celd prinsese,
i at negutatil pre Frenta dreptii 200 de lei, care pe loch 'i-at numerate i
'I-au datti In mAna Tatarului. ySi luAndti pre Frenta '1-ad ingenuchiatd domnul
inaintea sea, eclendd domnul in scaunt in casa cea din migocd, despre domna,
si singurit domnul '111-au batutd dendul cati-va pumni. Apoi 'I -all data pe mama
lui All Aga i '1-ad luatit cu ferbinte inima i '1-ad pogoritil dinaintea portei
cel marl a curtei, i singurit elit 'f-ad thiatd capul; era trupul lui at zacutti
pe pamentil multe tile. Trimis'ait Mihai Voda si la paduri despre Hlincea unde
se Infundase cats -va din Catane de cu sera pe giosil i degerati; at mai
prinsit ca 20 de omens strinsura de tote nemurile, i pre toti 'f-Att spencluratti.
bra pe unit nepotd a Egumenului de Caind anume Dumitracu i cu al-
tul 'I -at legatit la stilpd de vii i 1-ad arse cu Lodi. Aceld Egumend de Ca-
sine ca unit omit nesocotitd si prostii de minte, s'aii potrivitil i eld Gene-
ralului spre stricaciunea Wei ; ce Dumnecled pe urma fora de zabava '1-at
rasa din cartea viilord, cum i Ceaurul si Velicico at muritii in tera Mun-
tenesch' ; i nicl unul din hainil acestil Wait avutii sfir itit bunt, ce fora
de zabava luatil de la Dumnecled osinda. Atuncea era unit holed]. numitit
Cuza ce fusese Spatard mare, i cliceati unii a at fostii si elit intfund data ei In-
tro legatura cu acei neprieteni; caci feciorul lui aeve at mersii. la Mane, i
umbla talhuindt. i de multe on i-ad poroncitii Mihai Voda ca se traga pe
feciorii Bei In cote, se nu se afle la Nemti cu Catanele; era elit aducea pri-
cini ca se Indrepteze pre feciorii lui ; i at tramisd domnul de at prinsit pre
doi din feciorii lui i i-ail Inchisit, i aii eclutii pang at venitit Catanele ; i
Cuza fiindit In Iasi at tramisd prin miclilocul Catanelort i at slobodita fe-
ciorii de unde erail inchi1. Ce prepuindd domnul i clicendu'i i altii, cum a-
celit Cuza ail avutit respondentie cu Catanele, si i-ard fi umblatii scrisorile
la denii, clAndu-le scire de starea domnului, Indata ce at pogoritd domnul
de In Cetatuie at pusii de 0-ail spencluratil pe Cuza. Trupurile spencluratilord
i a intepatilort, pe top f-ad strinsii la unit loco in prejma Cetatuel, unde
ad fostit batalie pe drumul celd mare a Tarigradului, i at push pamentil
peste densele i ait fa'cutd movila, i tang movila cerdacii de petra, i at In-
gropatd i unit stilpit de petra in mijlocul cerdacului pre care at scrisit tota
povestea acesta precum se vede.
Leatopisetele Tom. 3. www.dacoromanica.ro 9
 130

A treea cli dupe isbinda, Genarie 12, luat'aii Mihai Vodit pre Cantemird-
Mona. cu Tamil lul si cu Ostea sea, si s'ati dual la Nemtd ca se gonescd,
Cdtanele ce mai remdsese acolo. Era ei cal scapase de la badlie de aice
mergendit la Nemtti, dandu-se scire si celorti-l-alti de cele ce s'ati lucratti, si
lasandit cetatea, au fugitil in Arddlit; si atunce au sloboclitU din cetate pre mai
susti numitii omeni a lui Mihai Voda, adeca pe Antoni Comisul si pe Visenta,
si pe Mihalaki Medelnicerti, si pe Iordaki Rahtivanul carii all venitu pe giosti
pand, la Siretii, si de acolo la Iasi. i deed au mersti Mihai 'Veda la cetate,
n'ati gasitti pe nime din Catane, si au pusti de all astupatti putul.celd cu apd
celti deschisese ei, si zahareua ce stransese au impartit'o Ostel; asijderea si
vinul 'had data de '1-ad beutu, si s'au intorsti Inapoi. Era Tatarii pe cal all
ghsitti in tinutul Nemtului s -au robitti, numai tine ati fugitu In bejdnii la pd-
dud au scdpattl. Decd, s'ad intorsd Mihai Voda la Iasi all scristi. la Porta pi-
randfi pe Cantemirii Marza, clicendit ca Cantemirti, pre care Slit trdmisese Ini-
peralea agiutord, au robitti raeaoa. Deci Imporatul au data fermanil se dee
robil inapol ; numai dinteo sutd unul as aretatd Tamil ; era cal au pu-
tutu fugi aceia au scdpatii, si multe dobitoce au. luatfi, facendil mare paguba
pitimentului acestuia, si multi omeni de cinste si boieri si giupanese au caclutti
robi la Tatari, sz pe unii i-ad di omoritd. Au gonitti Mihai Vodd pre nepri-
etenii sei de la Nemtfi; era in Casinil totu era, cum si la mOndstire in Mira
isi fdcuse cuibti. Ld'udat'ati Imperatiea pre Mihai Voda, pentru isbinda acesta
ce Meuse, Candi' au luatti scrisOrea cu care all Insciintatd pre Imporatul de
tntemplarea acesta, si candd all luatti cal-va Neinti robiti ce'l tramisese Mihai
Voda. Era de alt,d parte poroncia lui Mihai Voda ca se facd cum a putea se
trdmita oste ea se gonesca si din Casind si de in Mira pe Catane. Totu intru
acesta vreme dupe isbinda mai susti pomenitd, mazilit'ad Imperdliea pe Cara
Devletti Gherei Hand, si all datti Tatarilorfi pe Sacletti Gherei Hang, fiiul lui
Selimu Gherei Hand ; si cum s'au impreunatil cu Vezirul celti mare la Tart-
gradti, 'had Invetatit Vezirul din gurd se dee agiutorii lui Mihai Vodtt Impro-
tiva Catanelord, oste Tatarescd,. Carele necercatii de Mihai Vodd, del trebue
on de nu'i trebue oste, au data Yarned' in Bei Marza din Orumbetoglu, si
Aslanai Marza Oracoglu, fratele lui Esenecti Marza, ca se se stole se vie in
Moldova cu oste inteagiutorti domnului. Decl au strinsti oste Maresca ca la
20,000, si all venitti in Iasi. Era Mihai Voda veclendit ataxia 'Mari s'aii mi-
rata, ca mci cu pane, nici cu came nu'i puteati satura, si multd ati snail set
tutored, inapoi, poprindu numai ca la 2060 de Mari, cap socotia cal agiungd;
derd n'ati pututti, ca ei in nadejde de dobinda n'ati vrutti se se tutored si se
sfadiati; si se ostenia Alecsandru Userul se's tutored, si nimicd n'ati ispravitti.
Ca avendtt amendoi iarlicuri In Dahlia lord, clicea unulti altuia se se tutored,
si nu vrea nici unul, nici altul, si era sfadd' intre densii CAM an remasti mai
se se si bata, fiindit 40 de marzaci de top. i ved.endti si Mihai Voda sfada
lord, i -au popritu si all chianatil pe Marzaci in curte, si au inceputfi a le dice:
oPrietenilord, ed void so ve dicu ; voi ati venial nice ca se slujiti Imperatului,
si se goniti pe neprietenii din pdanentul sett ; der nu m'ati Intrebatti mai In-
ainte cad oste trebue, ce ati venial at is de multi, can' mie atata oste nu'mi
www.dacoromanica.ro
 131

trebue, nici pociu se ve hranescii feed de paguba raelii ; i de alts parte so-
cotescil ca atatia multime nu s-a putea se nu pride, se nu robesca raeaoa Im-
peratului, cum au facutil i Cantemirti Marza mai inainte. Inse de vreti se me
agiutorati i se goniti pe neprietenii Imparatiel din pementul acesta, trebuesce
semi dati zapisti la mama, precum yeti merge numai pentru neprieteni, i pre
Catane sei prindeti, sei robiti pre cats veti putea prinde, era de raealyi Impera-
tului se nu ve atingeti. Indata Tatarii au primitti cuventul i au sedutti a-
ceste doue nemuri, Orumbetoglu i Oracoglu, i au scristi cite unit zapisti, i
au data in mana domnului, inteacestii chipu scriindu : adeca, nol mai giosti
iscalitil avendti poronca de la Imperatie se venimti in Moldova, se gonimti pre
neprietenii Imporatului, caril all cuprinsii pamentul Imperatului, i se fimu im-
preuna agiutorti lul Mihal Voda, scriemti i marturisimil ca ne -amit apucatti so
mergemil la neprieteni, i cu agiutorul lul Dumnedeta set gonimil din pamentul
MoldoveY, era pe raea se nu o robimit. Era de ne vomit atinge de raea se fimii
lepadati de lege i despartiti de muierile nostre. Acestti zapisu au scristi Mar -
zacil, i au pecetluital cu pecetile lore, i le-ad datti in mana domnului, care
zapisii '1-au tramistl Voda la Imperatie ; i dupe trel Mile all purcesti din Ia1 cu
toti boieril sei i cu ostea sea, i cu toti Tatarii, in luna lul Fevruarie ca se
merge', la Casinti. Si era atata gent i ninsore, catti abia puteati omenii se
amble. Era pane, a nu purcede, au socotitti domnul, ca fiindti doue capete in-
tre Tatari , 'Ate se se scornesca vr'o galceva ; apoi erb.I din sfatul lul
Alecsandru Uerul au imbracatti pe Aslanai-Marza cu caftanti, i '1-ad facutii
capti pe tots ostea Maresca, era Bel -Marza se fie tovara0; era la poronci
so nu se amestece. Deschis'ati si Ali Aga de hambaril de la Tutora stegii, i
au scristi cati-va Sardangesci din Turcil Lazi, i au mersii toti la Cainti. Si
mergendli pe drumn au tempinatti o ceta de Mane ca doue sute f mai bine, i
s'ad batutti ; era Ali Aga fiinda mai Inferbintattl i vitezu, s'aii sloboditti elti
anthill in Catane, i antenl elu all i peritti; era pre acele Catane le-au prinsu
i le-au robitti. Deci mergenda i la Cainti, care monastire este subt munte,
i la potica terel Unguresci, avea Mihai Voda ca la 1000 de Seimeni cu si-
nete, i au vrutti se dee navala, se lee monastirea, de vreme ca Tataril nu
suntti obicinuitl se dee navala la ziduri unde suntti cetati. domnul Ta-
tarilorti se pazesca el potica Orel' Unguresci, i domnul se stee cu Ali cu
nopte cu ai sel slujitori se lee monastirea; era Tatarii eel ascultatil cuven-
tul domnului, ce lasendulti acolo la munte s'ad sloboditti pin tinutul Bacaului,
a Neratului i la Suceva, de ail pradatu i au robitti pe cati au gasitti din
raeaoa Moldovel, cum spuneati Omenii, ca la 40 de mil de suilete se fi robitti,
i alt uitatti zapisele i legatura si juramentul, i ince. i pre Camaraul de
Ocnt Hristodol 1-atl robitil; i s'ati intorsil la Bugegti pe unde alt pututti cu
mare grabs, temendu-se se Lu se disghete Prutul. Remaindii dent singurii Mi-
hai Voda la Cainti, s'ait temutti i elit se mai fact navala, socotindti se nu
vie niscaiva Oste pe potica din Ora Unguresci, selti smintesch, i n'a putea
se prinda monastirea, i sculandu-se de acolo at venitit i elf]. la Iasi. Era
pe Mari nu Tan mai veclutti; cad: nu s'ati mai intorsti pe la Iai ca se nu
le iee planul i robil; apucat'ail Tatarii ate o vita fugindii, i multi lupi s'ati
www.dacoromanica.ro
 182

bucuratil intr'acea furtuna. Jaluitus'ati era Mihai Voda pe Tatari, adeca pe

Aslanai-Marza si pe Bei-Marza, si Imperatiea 6rasi as data poroncd se dee
robii Inapoi, fiindti raeaoa Imperatului, si fiindti robiti fell de fermanti Impe-
ratesct ; si au trimisti Imperatiea pe unit Capegi-basa anume Soltan-Zade, ca
se ispravesca si se scota robii de la Ta'tarl, can all venitti anteiti la Mihai
Voila de all aratatit poronca Imperatesca, si all luatti omens de la domnti si
boieri r?i all mersti In Bugegil. Era prea pujini robi all scosit, cad pans a
merge Capegi-basa dupe obiceitt pe la Cadii de Kilie si de Smilu, se arate
fermanul si slid scree in tabla giudetului, apol se se'ntOrca se ispravesca, lu-
crul, all trecuift giumdtate de vark si 'Mani all avutti vreme de as vendutti
robii la Anadolil si la Misirti si la alte locuri mai departe. Era, Imperatiea
Inteacesta vreme as mai (lath si altti fermanti lui Mihai Voda, ca se iee pre
robe unde i-ard gasi, si pe cati all gasitu on unde, 1-ad luatil; asijderea si
cap as fugitti si anti venial In Ora si all alergatti la stapanii lord, cerandu'l
la Mihai Voda, nu i-aft mai dab). Inapoi, cum all datft pe altdi de alte ne-
muri. 'use Tudoraki Capi-Kihaea lui Mihai Voda as scosil din niana lui Nuradinti
Sultanti 13 suflete, si 'i-ad tramisil de la Iamboli la Iasi, finial Sultanul a-
colo manila.
Inteacestil anti aveati Lesii galceva Intre densii, si neputenclii se se tocinesca
cu Augusta Craiul lork pentru supararea ce avea despre stile Sacsone, s'ati
Impartitft recipospolita, si au statute unii din boieri intr'o parte cu ostea lork
si altdi In alth parte ce Linea cu Craiul, care Imparechiere au numit'o republics
confederate. i din partea aces: republice au tramisft sold pe unit Pokovnicti a-
nume Bekerski, cu carp: la Imperatul si la Ali -Pala Vezirul, qicendu ca avendu
el, Lesii, mare superare despre stile Sacsone, s'at' strinsil ca se cee dreptate
cu armele lord, de vreme ca cad pututit se alba pace, si daft seine Impera'tiei
ca se nu se &Riese& ca, s'ad strinsil pentru alts treba, si poftescti pacea
care s'ati legatil la Carlovita, intre Imporaliea cea mare Turcesca si Intre
craiea Lesesca, se o tie Imperatiea neclatita cum si ei o tine. S'atl Impreu-
natil cn Vezirul la Sofiea, si Vezirul Ah-Pasa '1-ati priimitu cu cinste pe a-
cold sold, si 'i-ati luatti cartile; care carti le scriea adunarea Lesesca mai
susii numita. i dupe ce au vorobitil cu densul ce ait trebuitil, '1-ad tramisil
pe sold de la urdie la Imperatul, ca se dee cartile la Imperatul ce le scriea
recipospolita. i s'at' impreunatii cu Imperatul la Udriti; era Vezirul s'ati dust'
cu oste la Petrevaradintl. Deca au sositft Bekerski la Udriti s'ati Impreunatti
cu Imperatul, si au datft cartile. Cetindu-le Imperatul, aft facutil respunsti erase
cu scrisori, cum Meuse si Vezirul, adeca: Imperatiea sa au priceputii pricina
adunarel lord, si s'ati bucurattl ca ei pazescti legatura pacei de mai mil po-
menita, cum si Imperatiea sa o tine si o va tine, si pofta lui este se fie O-
ra Lesesca necalcatd, nesuperata despre oste strains; si la vreme de nevoie
va da lore si oste Maresca agiutord. Luanda dera Bekerski respunsurile,
s'atl Intorsti era, Inapol de grabs; si trecendil prin Moldova all scrisil la Caplawl
Gherei Hand care era la Bugegil, si au tramisd carte cu secretarul sett, si
Hanul 'r -ad respunsti asemenea, adeca: ca va tine prietesugul cu ddnsii, si de
le va trebui si agiutorit, are pozvolenie se le dee Improtiva neprietenilorl
www.dacoromanica.ro
 133

Era Bekerski n'ati vrutu se priimesch oste Tathresch, clicendu ca suntu el

putinciosl se'si ispravesca Improtiva Sacsonilorg. Si au trecutti pe la Iasi si
au mersil la Hotint de uncle si venise, si '1-ati crostitu Mihai VodA, trimetendu'l
lnaintea lul boieri si la dustl si la IntorsA, sl cu alaiu petrecendult. Si era
cu densul si unil Agh a Pasei de Hotinu, anume Abdil-Muminbegd; si au pusti
si domnul pe Alecsandru Andras vel Userd, sell dud pand la margine cu
purtare de grip'.
In anul domniei sale, dupe inOrtea lul Ali Pasa, au chclutu Vezird Halal
Pasa, si viindti is Udrifi au trimisu pe Bahri Aga cu poronca Imperatului in
Francia, si all chihmatti pe Racoti cu carte Imperatesca, imblinduld se vie la
ImperAtie ca selti puie si pe densul fare Ostea ce Mcea asupra Nemtilorti.
Scris'au si la Mihai Voda poroncindul se scrie la generalul Bercilh si in alti
ofiteri a Jul Racoti ce erati In tera Lesesch, si se tramita omul sou unde II
va ghsi se le dee cartea Vezirului, si se's aduch in Hotind. Si all tra'aiisd pe
omulti sell de i-at cercatil si i-au adusil la Hotinti vara ; era de ernh au chisa-
matt' Vezirul pe Damatti. Pasa de Hotin Impreunh cu Bercilh se mergh la
Udriiii; si n'ati trecutil pe la Iasi ce all trecutd pre in Tutora pe de ceea
parte de Prutti in hambare. pi acolo all mersd domnul noptea de s'ati fm-
preunatti cu densii, si le-ati data tote cele trebuitore de drumil, si darurl
pe obiceid ; si a doua cli all purcesti spre Galati pe Prutti, era domnul all
venial in Iasi. Tottl Inteacesta anti Imperapea au facutti oste asupra Nemti-
lord la Beligradd, care cetate este scaunul Serbiei, si cap cal i-ati trebuitti
de trasul puscilord, i-au luath de la domnul Moldovei, cum si in anul tre-
cutil lease altele ce i-au trebuitti; si tempinhndu-se cu ostile all biruitti erhsi
Nemtii pe Turd. Atuncea Hanul din Crimil fiindti oronduitti se mergh si Ott
la oste, si trecendti pin tern, mers'ati Mihai Vodd pe obiceid cu &tea sea in-
aintea Hanulul, dandu'i darurile cele obicinuite de venirea rdriei stile, si
dupe Impreunare Intorcendu-se pe in movila Rabfel unde era un Lazti anume
Mustafa Aga silitrarul, carele fiindtl omit obraznicti, aretandu-se nebaghtord
in semh' poroncilorti domnului, aprinsti casele de i-ad arse en tote meste-
sugurile lui, si s'aq intorsti la scaunti. Intr'acea primavara erhsi Mihai Voda
all mersti cu ostea sea si cu o send de Tatars in monastirea Mira; si au fostii
si din boierii eel marl' chti-va, si all scosil Catanele ce se tinead acolo, si citl
Moldoveni i-ad gasitti acolo cu Catanele i-ad legatti, si i-ati dusti in Iasi, si
i-ati certatti pe unii cu morte, pe altil cu InchisOre. Si tote n'ati remasd odih-
nitti dintr'acele trei ronduri de stirs, si era i-at venitti poronch de la Impe-
ratie In luna lui Avgustil, anii de in Hristosil 1717, se merga in Ora Ungu-
resch cu Azametti Gherel Hand fiiul celti mai midi a lui Devletd Gherei Hand,
ca se se lmpreune acolo cu Regepti Pasa care era se intre In tera Unguresch,,
impreunh cu Bercilh Generallil pe la Hirsova. Venit'au der& Sultanul mal susti
pomenitt cu multe mil de Tatarit in Prutti, si au trecutti apa in lutora, si
au mersti domnul acolo si s'ati impreunatti cu densul, si multi vorOva all a-
vuttl Intre densii, si cu Aga lul a nume Ali; chci acestu Ali Aga nu vrea se
priimesca sfatul domnului, carele clicea, se mergh, cu oste pe in Ocnd, cum cli-
cea i fermanul, ce asculta cuvintele unui Tatard betrAnd carele ciicea, ca tine
www.dacoromanica.ro
 134

minte ca intr'o vreme cu multi ani mai nainte ad fostil trecutti cu este Ta-
taresca pe la Campul-Lungd, pe la o potica, era nu pe drumul celii mare.
Era Sultanul de all& parte fiindti copal tenard ca de 12 ani si nesciindti
trebile lumei, asculta cuvintele Mari lord caril nu sciati drumul. Numal Mihal
Voda, veclendti neschimbarea socotelei lord, au priimitd se maga cu densii
pe unde le-a fi voia lord si fora de voia sa, si socotindd Inainte ca volt a-
lerga in zadard, cu multa ostenela si cu multu necazil au trecutd muntele, si
nici unit folosu n'ad facutii, cum vomit areta mai giosii. Oranduit'ati Imperatia
cu aceste osti si pe Masa Co lcegii-Bei, care era Salcol Agasi la cetatea Ho-
tinului, cu cata, este avea subt ascultarea sa, si pe Generalul Esterhazi Un-
gurul, pe care mil 4isil mai suit ca, all fostii la Hotind cu poronca, se se
stele si elti se vie la Moldova Impreuna cu Co lcegii-Bei, si se intre In Ora Un-
guresca ca se -se Impreune acolo cu Regepti Pasa, cum mil Mist mai susti,
si se Indemne pe Ungar): se se radice asupra Kesarului, dupe aceea se se bat&
cu neprietenii si se prade Ora lord. Deci au purcesit Co lcegii de la Ho-
dud si au venitii si s'ati Impreunatii cu domnul si cu Sultanul la Boto-
seni ; si de acolo au mersti la Campul-Lungti si au Intratti In hotarul Orel
Unguresci, si au mersti la unit sate ce este la capul hotarului, care se chiama
Rano si '1-ad arse. Asijderea au arsii si parcanele ce fa' case impregiurul satu-
lui, si fanatile unde gitsiati pana au mersil la cetatea Bistritei. Era Genera-
lul Bistritei auclindti ca vine este asupra lord cu domnul Moldovel, all tramisd ca
o suta de Nemti, se veda cata este vine, ca se scie a se chivernisi; care Nemti
au datd peste o sema de este a lui Colcegd-Bei si a domnuluit care mergea
catre Bistrita, Oil-at privet pe toti cu resboiti; si unii au caclutti morti, erg
pre altil 'I -all robitti si 'f-ad dasti la Hotint, si pre urma 'f-ail schimbatti Im-
preunii cu Capitanil lord pentru Turcii caril 'I-ati fostti robitti Catanele; insa
mai multi erad din omenii lui Colcegii-Bei pe cari i-au fosta tramist In erna
trecuta la Suceva asupra Catanelord, si 1-au lovitii Catanele fOra de veste si
'i-ad luatti pe unii, era o sem& au scapatii cu fuga. eclut'ad intr'acea cli in
prejma cetatei Bistritei, sfatuindu-se; era a doua 41i sera Generalul cetatei all
scristi o carte si au tramis'o la Generalul de Brasovd, clicendti ca all luatii
cartea lui si au intelesti cele ce au scristi, si cum s'ati bucuratil de insciin-
tarea ce au facutd, adeca precum Dumneed all blagoslovitd armele Crestini-
lord si au biruitd pre Turd, si all luatti si cetatea Beligradului, si se tramita
agiutord mai de graba, cad domnul Moldovel, si Sultanul au
venial cu este si volt se bath cetatea; ca avea domnul multi Seimeni si Cate-
va puste si zephane ce'l tramisese Pap de Hotinti. i pe omul ce tramisese
cartea '1-an prinsti omenii lui Voda mergendu pe drumii si '1-ad dusd la Voda,
care cetindd cartea all spusd lui Colag-Bei povestea ; si veclendti ca s'au
stricatd &tea Turcesca la Beligradd si le.ad luatti cetatea, temendu-se se
nu vie niscaiva este de la Ardeld 1i bath, s'ad Intorsti a doua cii dimi-
neta Inapoi ; si Mihal Voda au venial la Iasi, era Colcegd-Bei au mersti
la Hotinti. Era Tataril au Intratii la Maramorasii, si au Incungiuratil multe
locuri, arclendu, si pradandd, si robindti, si an zabovitii cate-va Mile. Dera
intorandu-se sl esa la Moldova, ad perduta drumul si all reacita 4rEt-
www.dacoromanica.ro
 135

blandd pin strimptori, silmdti ca se gasesca vr'o potica se &A afara. Intr'acea
vreme Unguril de pin pregiurd, cum Oki" mojicime, era nu este strinsa bulucuri,
sedeati pe la drumuri strimte pe unde era se treca Tataril, si lovindul trecendd
pe potica at omoritit pe multi cu sanetele, era celalti de abia ad scapatii pe
giosiz, si ad trecutd pe potici, lasancliesi can lord si tad pleanul, si robif ce
luase. i de n'ard fi fostti Balgi-Baca Hanului anume Murtaza Aga se iee pe
Su Hand in spinare ca pe unit copal de '1-ad suite la und deald mai alature
cu potica, aril fi fostd primejdic Witt princla si pre densul, ca au fostd remasti
singurti, fiindit 'Mull impra'stiati. Era altii died ca ad fostd este tramesa de
Generalul de Brasovii agiutord lord, fuse on cum ad foste, Th'tarii ad romasd
cu mare paguba si rusinati despre acesta putina este ce 'i -ad lovitd la strim-
tore. Intorcendu-se dera Mihal Voda la Iasi, cum ad pogoritti din munte, ad
tempinatii pe Generalul Esterhazi ce mergea la Galati, ca se merga pe acolo
unde 'I-ad orancluitti Imperatiea se seda, caci cum ad dist'. eld catre domnul,
ca n'ati avutd bani de agiunsd se faca mita este si se merga cu domnul,
care '1-ad insciintatti de cele ce s'ad templatii subt Bistrita. Era Generalul
Bircinei care ad fostd intratti pe la Hirsova iu Ora Unguresca, pre acea una
vreme remaindii Turcii batutf, esit'ati este Nemtesca si Unguresca si '1-ad lo-
yal impreund cu toti pe cati avea pe limga densul Generall si ofiteri, si 1-ad
gomtti ; si fugindti el pe munti, lasat'ait lefticile lord si tote agirlicul, si
abia au scapatii el din mut* ; din omeni sei 'f-au ajunsd si 'I-ati omo-
ritd, si cati ad ramasil de abia au scapatti in tera Turcesca golf i pe
giosti, si s'ati intorsit erasi in tera Lesesca flamandi si lesinatf, ca Wel ga-
sesca acolo petrecerea vietel see. Era Generalii eel mai susti pomenitl s'ad
intorsit era la Tarigraclii, la Craiul lord Racoti. Era la erna viitore, tramis'ati
era Imperatiea aice pre Generalul Esteihazi cu 200 de slujitori Unguri ca se
erneze aice in Iasi, orandtundd se'si iee zahereaoa lord de la. dumuul Moldo;
vel, carii 1-ad facutd multe reutati, nedendule oborocele lord la vreme; si fi-
indd el de fell omeni ref, multe bucate a saracilord apucati de le ma,ncati si fu-
Hsu sl fatist, si spargead dughenele noptea si le *mad de ce gasiati, catti ve-
nia domnulul in tote clilele se alba galceva cu densil, si trimetea pe Camina-
rul Alecsandru de'i impaca; sl asa au trecutd erna aceea. Generalul acesta nu
s'ati indestulatil cu atata, ce tramitea $i la marginea Ardelului Ornenil sel, si
ispitia pe. Unguri ; de care fapte inschntandu-se Nemtii, piritul'ad pe Racoti
la Porta, si ad datii Imperatia fermanti ca se se Role Generalul din Iasi si
so merga, la Tighine. Era Mihai Voda le-ad datti tote cisle oranduite ce le
trebuia, si s'ad dust]. la Tighine, unde facendit era furtisaguri ca aceste, Ibra-
imd Pasa, care era atuncea la Tighine ad spencluratti pe cats -va dinteensii;
era pe urma ',ad radicatti Imperatiea si de acolo, si 'i-ad tramisti la Rumele.
La aid treile anti a domAiei stile, facut'ati Imperatia pace cu Nemtil, lasandd
la densii Beligradul, si Temisvarul, si Craiova cu pamentul si cu satele im-
pregiurul lord. Totti inteacestii and ad fostd fomete in Moldova si In tera
Muntenesca, si &ad tisiptil terile fugandd emenii unde ad pututd ca se
gasesca pita, facendu-se scumpete mare ; ca nici de unti fell de rods, nu
s'ati Mouth, nefiindit plot ton', vara; si multi din saracime mancati radacini de
www.dacoromanica.ro
 136

papura i amblat pe drumuri ceranda pita, ca sesi hrandsca vieta lord. Vets udd
dera domnul lipsa sAracilorA, i -au strinsti la unit locti, i le-ati date o soma de
pane anteiti, era pe urnia i -au impartitii pe la boieri, ann. fiiesce-caruia Cate
30, chte 20, chte 10, cite 5, sail mai putini omeni dupe ChM if era putinta se'l
hranesa. tra cel mai bogati aduceati griti din Ora Lesesca si metal, si aduceati
de vindeaii la Iasi merta de malai chte 10 lei. Dat'ati Duranecleti de s'atl &-
cat" erna usora eat' de abia au cAclutti putintel omatti si era s'ati luatti ; si
n'ati trebuitti omeniloril lemne multe, si verdeta din chmpti si din padure n'ati
lipsitti de multe plol ce ati ploatti peste erna, Si pAmentul n'ati inghiatatti, si
ail sapatti omenii papura i alte buruene ce gaseati pin pAduri, i ciuline, si cu
acele all traitil tots erna. De primavera ati fostti plot forte multe, i Dum-
neqeti cell ce arta si era miluesce dandii omenilorti hranA, dupe urgiea ce
versase asupra acestui pamentti, pe urma cu atata mild s'ati Intorsti chtti all
resplatitti fnIecitu necazul norodului sett. Fost'ati belsugti mare peste vera,
phni, vino multu, pome, miere chttt tine all avutti 100 de stupi au luatti &la la
400 de lei din miere, i sanatate in dobitoce ; si cine au semenatti unit sacti de
malai all luatti 100 de saci ; era mai pupil de 50 de sari nime n'ati luatii,
chtti mai Imbelsugata anti nime n'ati apucatil se fie mai fostii, si sementa ce
semAnase Omenil In tomna trecuta lnaintea fometei, si din vera ce semanase
in anul fometei si nu resarise de secete, resarit'ad si aceea inteacestti anti
imbelsugatti si s'ati fAcutti pane chat omul; era Dumnecleti cell ce all fa,cutil
cele bune asa ysi cele rele, i le-an mestecatti cu unit chipti minunatti a orb-
duelei stile cel pricepute, si nu se ailA' Inalturi a too', zidirea, blind se nu fie
si cu refit amestecatti, cum nici red se nu fie si cu bine stampAratil; ca dupe
bucurie urmeza i jale si dupe jale bucurie. TrAmis'ati inteacea veil la Mol-
dova boll de ciuma si au tinutu 6 luni, si all muritti multi Omeni, i chti
scapase din Mine ait muritti de ciuma; i acesta cum tote pricepe fierce care
intelepth, este ca so nu se mandresca omul caul de mare, ce se'si aduca a-
minte ca este prafti si cell* i verme, era nu omit, dupe cum dice Davidti
Imperatul, care fiindti Imperatti scia pe sine ce este, era nu se areta ca, este.
Veci.endu dera Mihai Voda ca, din pricina Catanelorti all fugitu omenii pin
tr'alte teri mai departate si multi nu s'ati mai intorsti, si multi din pricina
fometei all seracitti si de ciuma au muritti, si In robia Tatarilorti all caclutti
si s'ati slabitti Ora, si nu putea se string birul Imperatului cum se cade a
se da deplinti, au facutti scire Imperatiei, aretandu starea Orel, si seracia
raelel, tramitendii cativa boieri ca se se jeluesca Imperatiel, si din gura
arethndii nevoia pamentului, i rugendu-se se fats mils cu seraca Ora Mol-
dovel, ca sa pasuesca chti-va ani birul, i pocloanele cele obicinuite se nu le
cee tote o data. Imporatiea dera milostivindu-se dat'ati unit beratti imperatescii
erei, ca sa nu dee deplinti birul Ora In tree ani, ce numal pe giumAtate,
era din banil poclonelorti se dee numai chte clece ma lei pe anti, era dupe
trei ani se dee tot birul deplind, si peste bird 24,000 lei In toti anii, phna
s'a implini ramasita cea pasuitA, si banil poclonelorti erasi se'l dee deplinti,
ysi aces remasita se alba Ora a o Implini phna in sese ani. Mai facut'ati Im-
perAtiea Wei si mesa Invoke, adech, havalagii ce volt veni se nu le platesca
www.dacoromanica.ro
 137

lorti banil indata cel oranduip, caci havalagii cereail indata banii candti venial"'
si dal mare suparare domnulul, care nu putea atunce WI platesca, dea-gata
ce WI platesca pe sferturi, adeca, pe trel lunI unit sfertii, si de nu va, veni
havalagiul la vremea sfertulul, si In sfertul acela a fi apucata a lua aita
havalagill, se alba, a ascepta havalagiul acela pana in alit doilea sfertd, era
pe domnul se nu'lA supere. Inteaceld anti vrendh. Mihal Voda se lee omenii
din Ora ce fugise in Hotinil in Spahil pentru greulil birului, ad scosti fermanti
scriindu fermanul la Mustafa Pap de Hotinti, pe care mai pre urma '1-ati
tramisti Imperatia, de acolo la Trapezunila, poroncindu'i Ca so dee oamenii
Moldovel in mama domnulul. Ira acel Spahil ce priimfse pre Omni In a 1111
sate, ca se nu se pagubesca de folosul lord, nu vreati sa'i dee ascunclendu'i si
tagaduindifi: era Capi-kihaea Iamandi standu virtosd cerendii WI dee ()me -
nil, aretati Spahil ca le suntti de traba lord ; respunsu-i-ail lul Iamandi se scrie
lul Mihal Voda ca Omenil mail de treba ceta'tei si a lore, apucandu-se el so
fad unit arzti precum ati priimitt patru mil de omeni din Moldova si sa se roge
Imperatiei se scads birul acelorA omeni. Care nepriimindd Iamandi, sta In pu-
terea fermanulul se iee pre omeni. Atuncea Spahii all respunstl lul Iamandi,
ca el orti face mai multa pagubire domnulul Moldovel de catti paguba acelorti
omeni din satele lord', cum II all si pagubitti, ca strangenduse el la unit loco
all scornitu ca hotarul Hotinulul nu este celti vechiti a tinutului, ce este mai
Ingustatti, era hotarul celti vechiil all aretatil ca se incepe de la Prutti pana
in Nistru; si Nicolal Voda ce all fostil mai nainte domnil Moldovel, la vreme
candd ad hotaritil, sa fie datti bani lul Damatti Mehmetti Pasa de Hotinii care
era mortti, si luandti banil 8'21 facutti a nu vedea si all micsoratti tinutul,
si acum Hotinul avendii loch putinti, el n'ati unde a se hrani, si se roga
Imperatiei cu arzti se le tramita until Pahregi ca se scrie si se iee pamentul
celti aratati el ca'I Impresurare se'lii lipesca la Hotinti. Deci Imperatiea creq.endii
arzul Hotincenilorti, indata all tramisd pe Mustafa Aga Tahregiul, si all
mersti cu Hotincenil in Cernauti, si de la Sarafinetti all inceputil a se pogorl
In giosti si a hotarl pamentul, si all luatti tail tinutul Cernautilorti pana in
Prutil, unde este tirgul Cernautilorti, ca numai tirgul remasese In partea
Moldovei; si fiinda vremea iarmarOcelorti Carl se fad in tinutul Cernautilord
all luatil iarniarocele. Si indata all push Mirza Pasa, care venise In locul lul
Mustafa Pasa, omeni de al sel Judecatori si Vamesi, si Tefterdarul asijderea
ati push strangetori si stringea veniturile de pe la sate, si luase vanaa numal
de cal si de bol 16,000 de lei, aflandu-se multi bol de negotti, si cal de yen-
4re, care bani era se iee vamesul lul Mihal Voda, Gligorasti Bozagiul, si
Inca si alte 10,000 de lei aril fi mai luatil varna de pe alte negutitorii. Si acestl
banI top i-ati pagubitti Mihal Voda, si Inca all mai chieltuitti Mihal Voda alte
10,000 de lei pana all scosl pamentul Cernautilorti din mana Turcilorii, care
dupe unil anti abia 'hail scosti cu multa silint'a a Jul Manolaki Kiurci-Bas de
-la Porta. Aice este dovada pildel ce se slice, ca scumpul mai multi pagu-
besce ; caci si pe acel omeni Mihal Voda impresurandu-I, ii perduse, si pe urma
alerga cu acea multa, chieltuiala sel path erasI castiga si en paguba pamente-
nilorii, cad pe urma poprindti tote veniturile mosanenilord de pe aceld loch
www.dacoromanica.ro
 138

ce scosese de la Hotinceni, si de aril fi priimitti aiOul de la Hotinti aril fi fostti

domnului in locti de zapisti, cum ca au Hotincenii atatia omeni din Ora in maim
lorti, si Imperatiea atunce pote nevrendu sd sca0 bind, art fi poroncitti se dee
omenii inapoi. Derd poate nici elti nu s'ati sidtuitti cu nime, dupe obiceiul seq.
Omul celti intoleptti candti vra se se apuce de unit lucru, LAMA trebue se
se socotesch pentru ce se apuch, si la ce sfirsitti va veni, si in tote faptele
nostre se cade tote-d'a-una se socotimil la ce sfirsitu vomit veni; a doua la ce
s'arti ispiti neprietinul sa cugete vr'o scornitura improtiva nosh* pe acea
urma trebue se i se gdsescd intempinarea Impotrivd de aperare.
Era', alit patrule anti a domniei sole Imperatiea ati mutatd pe Mirza Pap la
Tigihnea, si in locul lui ati tramisti pe Abdi-Pasa, care ati fostii Pasti. la Misirti, si
au trecutti pe nice de primavara. Esitu-i-ad domnul inainte cu tota boierimea, si
s'ati impreunatti cu Pasa subt cortti la cAmpti, la apa Jijiei; si i -au aretatil. Pasa
prietesugti si semne de dragoste si de sprijinire imbracendti cu caftanti pe boierii
sel dupe obiceiti, si 4licendu-1 domnului: vel fi rnult,dmitti despre mine, si vet dice
ca ai aflatti unit Vezird a Imperatiei Turcesci care este adeveratil Vezirii. sSi
dreptti mu ca acela era Abdi Pap slavitti si dreptti giudecatoril, si iuteleptq,
si vrednicti; cd, in chlele lui, CAW ail seclutu la Hotinti unde ati si muritti, multti
folosti ati avutil Ora despre densul. Pre talharil carii veniail la Moldova din tera
Leseased de jacuiati si agiungeati pang in Bugeagii de omoriati pe Tataril ce
mergeati la Bugecti la earmaroce, i-au stinsti pe toll. Era pre talharil de Moldova
i -au stinsti Mihai Voda, catii in chide WI la Moldova putea s umble omenii
cu galbini in mama. Veclendti der Mihai Yob,' bunatatea lui Abdi Pasa, s'ati a-
pucatti sA WO' pe Nohai din Moldova, ca cuprinsase ei locul precum void
artita mai giosti. Candti ati venitti Moscalii la Husi se se batd cu Turcii,
cum amti clisd mai susti, satele de la m9,rginea Moldovei au fugitu sa nu'i calce
ostea Turcesca si Moskicescd, care sate suntti aprope de hotarul lui Halil-
Pasa ce au fostti oranduitii de la Imperdtie mai in vechile vremi pentru lo-
casul Tatarilord, si deed, au remasii. Moskalii biruiti de Turd si s'ati dusti pAnd
a nu veni omenii era la satele acele la urma lord, Tatarif ce locuescti in pa-
mentul ce se chiamd a lui Hahl Pasa, avendd vreme ca se se Fatesca spre
Moldova, clicendii ca nu le agiunge locul lui Ha lil Pap, de hrand, pentru cd,
s'ati imultitti, s'ati sfatuitti intre sine Marzacii, intre earn' era mai mare si
mai batrand Giaunti-Mirza, omit vestitu pre care '1-ati push Imperatia si Bei In
Tighinea cum si la Vozia ; avealt Tatarii unit Bei pusti de Imperatul, si au
traitti in cinstea acesta pa,nd au murita. Au mersti dera,cu totii la Devletti
Gerei Hand fiird lui Selimtt Gherei Hanti, carele vrandti se ajutorescd pe Ta-
test, scris'ati la Impordtie cum acele sate mai susti pomenite ar fi fostil loco
pustiti si Imperdtescii, nearatendti nici inteunti chipti ca se tinea de Moldova,
si de catti se Odd pustiiu ,mai bine se le dee Imperatia acestorti doue nemuri
Tatdresci, ce se chiamd unul Oracoglu si altul Orumbetoglu, ca se locuescl si se
se l'atescA, de vreme ca, nu incdpeau pe locul unde sedeati. Imperdtiea, dupe ar-
zul lorti creclendu el va fi aca, tramis'ail unit Tahregiti si all scristi locul pre
care Hu aretaii ei al fora', de omens, incependti de la hotarul lui Halal Pasa
si pAna, la Nistru in lungisl cafe de 32 de cesuri, si de-a-curmeclisti in lath
www.dacoromanica.ro
 139

cale de doue cesuri In pamentul Moldovei, apoi au scristi hogetul si '1-ad ase-
clatti in tabla divanului Imperatescd, si au datti hogetul 'Mari lord ea se Oda
ei se lecuesca, cleciuela pamentului aceluia se o dee la Imperatie. Rea boierii
Moldovei neputendd atunce ca se opresca lucrul acesta, pentru hainiea lul
Dimitraseu Cantemird Voda care s'ad hainitti atuncea, si ati remasti necuratd
numele Moldovenilord despre Imperatie, aii lasatti si el lucrul de ad trecutd
asa. Venit'ad pe urnid, Nicolal Voda la POrta ca se iee pamentul era Inapol,
derd n'ati avutti vreme ca se ispravesca, pentru ca 'l-ati mutate Imperatiea In
Ora Muntenesca. Deci Mihal \Todd dupe isblnda ce facuse asupra Catanelord
si dupe prada ce Meuse acesti Tatari In Ora la Moldova, as push gandti ca
se'l saga din pamentul Moldovel, si se iee erasi locul Inapol de la densii la
staptmirea sa. Agiungendti la Abdi-Pala care 1-au agiutoritti, facendti arzul la
Imperatie, si aratendd adeverul ca este locul dreptd a Moldovei, era, nu pre-
cum at dial Tatarii, s'ad rugatil la Imperatie ca se dee locul Inapol ; si all
SCOSti fermanti, si all push si Mumbasird pe unu Ali Aga puerile lui Abdi-
Pasa, si pe Mustafa Efendi cadiul de Hotind. ; era boierii Moldovei ce ati fostd
ordnduiti cu densii, erati Constantinti Costaki vel Spatarti, si Darie Domcf vel
Valence, si Constantinti flub lui Iona vel Postelnicti, si al i1, au mersti de ati
scristi hotarul Moldovei, care se Incepe de la hindichiul lui Traiand Imperatul
Remului si merge pana In Nistru, cum se vede pana, astacli, si ati marturi-
sitti si multi Turd batrdni, cum local ce au luatti Tatarii cu viclesugti, este din
Moldova; asijderea si 12 sate ce luase Benderleii. i cum pamentul acela celd.
impresurase Tatarii '1 -au luatti Inapol, asijderea si satele acele ce le Impre-
surase Benderleil cu multi galceva si cheltuela le-ad Wald Inapol. Pus'ati si
Ilanul de Crime Saadetti Gherel ce era atuncea, pe Elagasi anume Maid-Aga
de all mersd Impreuna cu boierii, dandd scire Tatarilord se se radice de pe locul
Moldovei. Era Tatarii fiindti bucurosi se Oda' In locul Moldovel pentru hrana
lord, alergat'ad la Elagasi, si s'ati rugatd ca se mijlocesca la Waal Voda, a-
pucendu-se se dee cleciuela din recta pamentuluf, si ate und ortil de casa pe
and, si de stogul de land. und ortu, si de pe of si de pe alto bucate alamd,
si se'l lase se sedd, pe locul acela. Deci Mihal Vodd pentru folosul soh' all pri-
mal tocruela, si i-ad lasatd; si ati venitti cati-va Mirzacl dintr'aceste doue ne-
muri, si ad facutti zapisd cu pecetile lord In man, Donmului, si el ail remasu
erasi pe locul acela. i luandd voe ca aceea, au facutti si mai multi indrasnela,
ea au cuprinsd local pana aprope de Prutti pe de ceea parte. Era la septa ani
a domniei sole au trecutd pm Moldova und sold Lesescti anume Popild, care
all venial din Ora Lesesca la Hotinti in clilele lui Abdi-Pala, si de acolo tre-
audit prin Moldova all mersti la Imperatie, si '1-ad tramisti Abdi-Pala pana
la Stefanesci cu doue steguri de Lipcanl petrecendu-lit, era Mihal Voda n'au tra-
mesh inaintea lul nici unt ablaia, ce numai pe Caminarul Alecsandru cu slu-
gele sole. Pentru care lucru s'ad maniatu solul, si ispitmdu-se se se jeluesca
Paii, era Caminarul cu multe vorbe dulci si cu plecaciuni all manghiatd pe
sold, aretandu'i ca n'ati fostd lucru Inteadinsti facutti ; ce alaiul all fostti o-
ronduitd se fie dna a antra in Iasi, era la cd,mpti undo meld vede name nu
era trebuitorit. Pentru care cuventii s'ait intorsii solul i 5'81 Imblan Iitu; era
www.dacoromanica.ro
 140

candA all sositt la Iasi, scos'ati Mihai VodA and alaiu mare, care nu se po-
menesce se fie mai facutil altui sold, cAci ati trAmist. Mihai Voda pe frate-set"
si pe alti boieri, finpretznA cu CAminarul, In intimpinarea solului, si au remasti
prea multAmita solul. Dupe doue dile ce all sedutu la Iasi, solul all purcesti,
si all mersfi si Alecsandru CAminarul de '1-ati petrecutti pAnb, la Galati; si de
acolo trecendd solul Dun Area, s'au intorsil Alecsandru Inapoi cu carp de mul-
Omit& de la sold. Candti au sosita solul la Tarigrada, s'ati templatti bola de
ciumA, au muritti 17 Omeni ai sei. tea din trebile sole nisi una n'ati ispra-
vita ce s'ati Intorsti in desertii trecendil era prin Moldova, si atuncea nime din
boieri nu i-ati elite. inainte pentru frica ciumei, ce numai conaccii eel purtau
conacul. Era In anul 7233, era a domniei sae alt" noule anti, templatus'au aice
In Iasi furtunA mare si s'ati scornitti foct, aruncendullu ventul din casA In casA, si
incependa a arde biserica lui sfantul Dimitrie, inteunti cost" all facutti druniti ar-
dendti tote casele ce erati pe ulita cea mare din a stinga, viindd asupra curter dom-
nesci, cAndti si la biserica sfantului Nicolai all data focul si In curtile domuesci,
si all arse de s'aA topitu IAEA In pAmentii tote casele Gospodti, si Ana all sAritti
focul si in casele de pe iazti. La care pote fiesce tine se socotescA ce furtu-
rid all fostii, de all intinsti focul Inteunti ceasti pAnA 'I-au scosti din tirgil
pe iazu. i fiindti vreme de primavarA Indata s'ati apucatti Mihai Voda de all
facutil casele de iznovA cum se vedil, puindti Ispravnicti_pe Constantinti Cos-
taki veld SpAtard; era deplinti nu le-ati facutti scurtandu'i vremea. Acestii domnii
multe lucruri noul all scornitti aice In tent ; In domniea acesta au scosil de-
setina IndoitA pe top, care lucru alti domni mai saraci de catti densul nu
'1-ati fA,cutti ; scos'ati si crasmaritii cate cinci lei de pivnita, si multe strAmbAtAti
se fAceati cu acestti crasmAritti, cAci fl vindeati si mergeati cumpArAtoril si pe la
eel ce n'aveati pivnip, si avendfi o .butie sari douA de vial, luau de la densii
catu le erati volea, Scos'ati si prisAcAritu de prisacA duoi ung. intr'unii anti; si
cu prisAcAritu si cu desAtinA ati stinsii stupil omenilorti. Scos'ati morAritti de
tots mora ate duol ung, care lucru n'ati fostti altA datA. Luat'ati tighnAritu
care ilti legase Nicolai VodA cu brastemti de in Patriarhul Ierusalimului se null
mai Kati, era tilt" ilti scotea in top anil; si pe itrma scos'ati si vAcaritil de
vr'o douA oil, care vacaritti alp domni de multA vreme nu'lit scosese. Si cu
atatea bani ce au strinsti din tell, datoriile see n'ati platitu, ca nu vrea sit le
plAtescA, ce numai se indatoria, si izvodul de datorie de pe masa lui n'ati lipsitil;
era din Imprumutul ce lua prea puginti all platitu, ca nu'i era dragii a plati ;
si unde audla se alba cine-va bani, in multe chipuri cilia all iee de la maim
lui, si cu bine si cu red ; si tine slujitti cu dreptate, altA nimicA n'ati
castigate. de la densul fAra de Cats prepusti si necunoscere de slujbA. RrA, la
alit unspredecele anti a domniei see, Ojai unii, precum avendd boierii din Ora
Muntenesca nisce pricini cu domnul lord Nicolai Voda, au fugitt unii dinte-
ensii si au venial la Moldova, intre caril all fostti si Nicolai Rosetti vele. Lo-
gofetti, 1i se/ fi indemnatti Milial VodA spre fugA ca se pots vatama pre Ni-
colai Voda, domnul Muntenescti, pirindulti la Porta, ca este cu strimbAtate a-
supra Orel Muntenescl, ca dory Tar mazili ImperAtia si se dee domniea O-
rel Muntenesci, lui Mihai Voda pre care o poftia de multa vreme. Ira decd
www.dacoromanica.ro
 141

an sositti aces boieri Muntenl la Iasi, i-au putt la monastirea Galata, si 'n taina
au vorbita cu densil, si s'ad adeverita ei ca 1-oril face pre dinsul domna si
1-orti face de a castiga mull bani. Era Nicolal Voda fled all lute 'esti' de fuga
boierilora la Moldova, s'ail jaluita la Imperatie pe densii si au tramisa Impo-
rapea pe Hasata-Mehmetti Aga Capigi-basa cu fermanti la Mihai Voda ca se
iee pe boleri de la densul ; era ela le-aa data drumul si n'at vrutti se'l
dee. Era Mihai Voda tot-d'a-una sta la POrta ca se mazilesca pd domnul
Orel Muntenesci, giuruinda si o soma mare de bani. Deci domnul Muntenesca
avenda la Porta multi prieteni si agiutora, alesti pe Terzimanul cela mare a
Imperatiei Grigorie Ghica nepotu sell, caril cu alp prieteni i cu boleril Portei
flu agiutora gild apara de cele protivnice si vata'matOre, era Inca si jalobele
si plrele nu lipsiatt din 'ambe partile de la Porta, pans i s'ati suparata si
Portei de cartile ce lua de la amendoi domnii, si de jalobe ce veniati unul a-
supra altula. Deci si Imperatiea au socotita de all gasita chipa de potolita a-
ceste zavistii ce erati Intro (Mush de multa vreme, si nu era anti lead' de pa-
ciuire Intro densii, 'Ana nu va fi maziliea uvula, si de n'ora mazili pre unul
n'a remane nici Porta nici domnii liniscip; si asa au socotitil de all mazilitil
pe Mihai Voda, si au scornitt se tramita pe Terzimanul celti mare a Imp6-
ratiei Grigorie Ghica domnti la Moldova; macarti ca Imperatiea se suparase si
cu alto pricinl mai de nainte vreme a lui Mihai Voda, dera cea mai de pe urma
pricina acesta au fosta prima boierilora de mai susa scrisi. i asa s'ati ma-
zilita dupe 11 and ce au domnitti cu multa paguba ce facuse pamentenilorti si
stra'inilora, on crestini, on pagani, cad all metesugita de all luata banii lore
cum Crestinilorti asa si Turcilorti, si nu i-au platitu, si nici o fapta buna, In
tota domniea lul n'ati facutti. Multi flu blastema pans asta-cli, era prea pugini
ii multamesca ; fuse nici popilora n'aa fosta cu mila. Deci Septemvrie 25
lntr'o Ali Duminica sosit'ati la Iasi fiml lul Abdi-Pala, Ali-beil, cu fermana de
mazilie, si dupe 5 Mile 'I -au pornittI cu tea casa sa si cu totii.Omenil sel de
la Iasi, si '1-ad dusti la Imporape fora de nici o vatamare easel sale si avu-
tiel sale. In clilele sale zidit'aa o biserica, la Olaseni uncle era ispravnica pe
biserica parintele Ezechiil Egumenul de Kopot, era vornicel din tirgit a-
pucail de pe la dughenele jidovilora din Iasi lavitele si scandurile, si le luau
se trebuiasca trebile acel biserici. Mihal Veda mai multa dragoste avea spre
Turcii Lazi neguptori, si 'I cinstia peste masura, dal pre unul dinteensii
anume Hasan flu facuse acum si Visternica, adeca '1-as push de all chieltuitil
visteria noua, luni, dandul lul rasurele Visteriei. Acura tine mei scia firea a-
cestui domnt, era in mirare, cum si pe Lazi ii iubesce, si pre Crestini fl fa-
cea jartva Lazilort, dandul platnici de plateati dobInda peste dobinda; era pe
urma s'ail cunoscutti pricina dragostei lui, ca nu era pentru alts, ce ca sa le
manance banii, cum i-au sil mancata i acelui Hasana o soma de haul, si al-
tora ; si din visteriea mai susti pomenita nimica n'ati castigate ca nu 'I-ail
platitu ce au cheltuitti, si dech n'ati vrutti se mai cheltuesca Hasanti, luat'ad
Mihai Voda visteriea in sama lul, si cheltuia cu mana Nacului logofetti de
visterie. Si nici avea camara, nici visterie, i sulgeriile Inca luasa In sama sa,
si cate of rele avea le ta,la, si ce lua de la alp nu platia, si stolnicil mut cu
www.dacoromanica.ro
 142

jacul tergulul tineatt cuhnea lui, si de la toti boierii au luatu bans in datorie
si nu i-tat plead, Ii tog boierii flu urise si se sfatuiatt s8 fugd toti. i cu bunk
sentA de nu s'aru fi mazilitu art fi fugitti boierii inteacele clile ; si unde simtia
pe cineva ca are bani II arunca cate o pricing ca sa'l iee banii. In chipti ca a-
cesta s'ati aratatil. Mihal VodA si s'ail purtrttii in domniea a treiea. Toth in acestti
anti s'au templatti unit lucru la Moldova, care fiindil lucru de mirattl n'amit lipsitu
a nu'lti ?ale ca s8 se afle in letopisitil scrisit celoru urmatori: In diva Pa-
scilorti jidovii din Onitcani, furat-aft unit copal ca de cinci ani si '1 -ad pusit inrtu
ud pivnita a lord, i acolo stringandu-se top aces jidovi, cum singuri ei au
marturisitit pe urmA la divanti, el at adusti o albie cu apt caldh, si aft spa-
late pe copilt, apoi i-ad legatti cu o att mAdularul, si cusutil 1i seclutul
cu att, apoi 1-ati pusti gold lute putind, si i-ad storsti sangele din tote vi-
nele i '1-ati impunsti cu sula prin tote trupul lui, si i-au scosil ochii cu sula,
1i pelea din frunte Inct i-au scos'o, cum s'ati veclutti candii '1-au adusti pe
copilti cu poronca lui Mihal Vodd, si '1-ail Ingropatti la sfantul Nicolai. i in
putina ce au storsti sangele, au pusti putintict apt, Si deed, kit omoritti copi-
lul, '1-ati scost. '1 -ad lepadatti la campti cu manele altui jidovu, caruia 11 di-
i
dese trei ug. aura pentru ostenela lul; lntr'o pele de 61e, '1-ati
dusu inteo car* de Tat lepAdatti la campti. Rea sangele '1-ati impartial, pu-
induld prin balerce gi '1 -aft trAmisti la hahamul de Cracda si la hahamul de
Dubdsarg, ei o balereA au ingropat'o intr'acea pivnita, clicendii ca este visa-
napti. Era pArintii copilului avend numai pe acelit copilu, amblau cautandu'lit prin
tirol din sambAta cea mare ce perise copilul, pe la tote casele, prepuindA s8
nu fi masti la vr'o cast sett se null fi furatit vre-unit tuna selti duct la Ben-
dent, dupe obiceiul ce aveati. i viindit 1i intrebandil si pre unul si pre altul
din pregittrasi, si neaflandulti, iii perduse nadejdea de alit mai gAsi ; era in
lunea Pascilorii viindu nisce omens la tire', aflat'aft copilul lepAdattl la campti
aprope de drumti, si luandulu, '1-ati dusu la Onitcatil de '1 -ad aretatti, i v8-
clendulti ()meat '1-au cunoscutti. Luanda si pdrintil lui veste i veclendulti, au
inceputti a plunge pentru mortea lui cea nevinovata; i indatA vornicul de 0-
nitcani, -Lathl copilului, au data veste Lupului Sdrdarului, carele fiindti aprOpe
at mend de '1-aft veclutti. Si 'Math toti aft prepusti eh este fapta jidovilorit,
si princlendu pre cei mai de frunte jidovi en muierile lord I-au i inchisti fa-
audit seine de tots povestea la domnie. Era a doua cli incepandti Serdarul
a'l bate si a'i intreba, mai anteiti pre celii ce '1 -aft lepadata la canard Ii pe
muierea celui cu casa unde se muncise, si pe cel-alti pe rondii bAtandu-I, nici
unul intr'acea und',-datA n'ait vrutit se spuie; era alt doile 1.6'1(14 anted celil
ce at lepddatii copilul at spusti, clicendt ca acesta fapta au face doi din
jidovi in casa Leibei jidovului; si pre urpaA i-at datit lui trei ug. ca Mitt le-
pede. Pe acesti patru jidovi, i-al tramisti S8rdarul din poronca domnesca', la
Iasi cu mezild impreunA cu muierile lord ; era deed au venitti 1a Iasi i-ati In-
chisti, ,si noptea cute pe unul deosebitu i-ati intrebata domnul ; i trei dintre
densii au spusti nesiliti, era Leiba celti cu casa total au tagaduitti. A doua Ali
dimineta facut'aii divanti si at chidmatti pre toti jidovii din Iasi si turcii, si
pre top boierii cu mare cu mica, i i-ad thtrek4t1 aeve:; si la divant tau a-
www.dacoromanica.ro
 143

cei trel at spusil tots povestea, aretandil cum i-ati scursil sangele, aretandil
si cutitele, sulele cu care impunsese pe copilu, i ispravise acea taina a lord,
cum diceall ei din poronca hahamului de Cracail ; zi erasi singuri all spusil
de ce treba este sangele, dicendif ca la nascerea copiilorti lorti, le ungti ochii
copiiloru cu de acelu sange, si mai ungti si pragurile usilorti gild. rune in a-
zimele lore ce fad la serbatorile Pasciloru, si 1-ati in clupil de sfintenie a-
celd sange. Inca acelti Lelba, data au vedutti ca totil tagaduesce, au dist' domnul Ca-
tre toti jidovii : vedeti i auditi re marturisescii aces ce facuse acea fapta ; era
jidovii au respunstl: cum all facutil se'si is plata. Atuncea Mihai voda nu i-au
omorittl cum li se cadeail lore; ci se Tee bani de la donsii, i -au pusd la inchi-
sore, Si dede poronca lui Panaite vel Armasil, si au facutil unu divanti mare
HMO, scola jidovilorti, 1 all puu pre cei trei jidovi mai susti pomeniti golf pe
drvanti, gt puindd ato albie cu apa calda, si aducendil unu copild midi a a-
celui Leiba jidovti, Mudd si alu luf copild de mei ani gold in albie, si poron-
cinch"' tatane-seu se'la spele, si dech '1-ail spalatfi, adus'ail sulele si le-au datti
in mana LeIbei silindull se ingiunghie pe copilul seu. Era elu nevrendil Witt
giunghie, 1111 batea cu bicele infricosindu'Iti cu 1i:torte ; era elf" striga pe Buluc-
basa Gheorghie de pe divand si soptia la ureche, si Gheorghie mergea la Panaite
armasul del spunea 61.40 cu sopta cele ce Iicea jidovul, care semne areta
giuruitele cate pungi de bani giuruiati ; pe semne neplinindu suma
i
pungiloril, erasi de isnova aduceail sulele si Ie dad Leibel, cu ba-
tae grosnica ca se's1 giunghie copilul ; era eld nevi-end(' 6110 cluania pe Buluc-
basa del soptia la ureche, si Bas-Bulucbasa, erasi mergea de areta Armasu-
lui. i acesta sopta au purtat'o mai tota dioa ; era, tergul era totil strinst la
pnvela ; era, dee& au plinitu catti cerea domnul aprope de sera, i-au scosil de
acolo gt i-au inchisti ca se dee bani. Era pan& a plini ei acei bani, au tre-
cutil multe Mile, pang all sositil si traraisul jidovilord din Iasi la Jarigradil,
de all datii vesto lui Rafail jidovul Bazagembasii Vezirului. Si de aice Mad
cunoscutti ca lucrul era adeverattl; i ei flinch"' vinovati all alergatti la densul,
ca ajutoresca de la Perta, si ati adusii fermantl scriindil la Mihai Voda,
poroncindti se slob* pre jidovi. lei atunce i-ad lasattl fora de bani, numai
cattl au. datii lui Panaiti Armasul, i doitorului Caragia, i lui Iordaki vel Pos
telnicti, si s'ad intorsti la casele lord. Nu s'ati lasatti cu atata jidovii, ce di-
ceati ea le-au luatti multe lucruri din casele lord, pentru care lucruri tramis-
au aceld Bazagenibasa pe Sara-IVIehinetti Aga, Vezir-Agasi, cu fermanti si le-aU
scosti pagubele de la Serdarul si de la altii ce aratad ei. Si acesta silinta a
Jul Rafail nu era pentru alt, fora de cattl ca nu se priimise Mihai Voda
rugamintel Jul marnainte, poftindula se se faca a nu vedea si se sloboda
pre jidovi, ce all scristi la Perta pirindu pre nemul jidovescti, ca pagu-
besca de bani. Cad cu unti-spre-Mete ani mai'nainte, in dilele lui Ali Pasa Ve-
zirului, fame jidovii de Taridadti unu lucru ca acesta cu null copilii Tura, si
Vezirul au fostii spenduratii trei jidovi, si atuncea giuruise jidovil Vezirului se
aiba a da Imperatiel 1000 de pungi de bani, &Ida s'oril mai gasi cu fapta ca
acesta in WA sta'panirea Imperatiel. Acestea au sositil Jul Mihai Voda 6110
pentru lkcomie, ca s'ati aflatil cu inima mai ferbinte spre lacomia banilora,
www.dacoromanica.ro
 144

ce au mijlocitu se iee de la jidovi, de catii spre dreptate nefaciarnica ce i se

cadea so fact si dragostea asupra legii si a lui Dumnecleti, si pentru cad nu
socotia mai nainte sfarsitul lucrului de care se apuca. Dreptii aceea dupe pu-
pill vreme 'i -au sositii si lui mazilia.

CAP. XXI.
Domniea lul Grigorie Voda Ghica.

Acestil dom.& vrednict de vecinica pomenire, all venitti cu domniea Wei

Moldovei la anul 7235, si domniea lui precum au luato, si cum all domnitti,
pre largti vomti areta la istoria lui mai nainte, aretandit anteiti curgerea ne-
mului sea, mosil stremosii lui tine au fostit. De pe tata se trage din Ghe-
orgie Ghica Vodd, care 'i-au fostti stremosti, si au fostu domnti anteiti
In tera Moldovei, si in Ora Romanescd, la clilele lui Su ltanii Mehmetti Impe-
ratii, la anul de la zidirea lumei 7165; ce precum au domnitti aice In Moldova
Ghica Voda betranul si ce templdri all avutii, scrie pre largil Inapoi la rondul
sett; era domniea ce all domnitii In Ora Muntenesch Ghica Voda, si pe urma
si fiiul seu Grigore Voda cu a doua domnie, Inca nu le-amil trecutti a nu le
scrie, ce dupe cum anti aflatu istoriile lui scrise la leatopisetul terei Romanesci,
pre largii s'ati scristi i aice. CA la anul 7168, dupe trei ani ce au domnitti
Ghica Voda betranul In Ora Moldovei, intelegendu Imperatiea de risipa Wei
Ronattnesci, ce se risipise din nebunia i hainiea lul Mihai Voda, ce fusese la
acea vreme domnii acolo, au facutti domnti Wei pre Ghica Voda ; mutandulti
de aice din Moldova ca pe unti onati betranti pentru aseclarea aced ttri. i all
poroncitii Imperatiea lul Calga Sultanti, ce era la acea vreme Calga, se ea pe
Ghica Vodd selti duct la scaunul terei Muntenesci ; si dupe resboiul i isbanda,
ce au facutii Ghica Vodd cu Tatarii de ad bdtutti pe Constantinti Voda; luau-
duld Sultanul din poronca Imperaiea, '1-au dust' In Ora Muntenesca, i acolo
Egli de nicI unit rosboiti cu Mihnea Voda '1-ati asecAtti la scaunti, fugindti
Mihnea Voda din Tirgovisce, i simtindu-se in faptele stile, cele mai multti de catti
pdganesci, s'ati dust' pe furisti la Racoti In Ardelti, unde si sufletul curandti
'si-au boritti in prdpdstiile iaduluI, s'ati peritti pomenirea lul cu sunet1 Asa
spunti ca '1-ati otrAvitil Racoti. Gheorghie Ghica mergendti In scaunul terei Mun-
tenescl, asa scrie letopisetul terei Muntenesci, precum pre toti IT chidma cu bran-
dete se vie pe la casele lore, i tuturora s'ati ardtatu cu bine, nevoindu-se ca se in-
dreptecle tOra din sfarmaturile ce o sfa'ramase ostile TurcescI i Tataresci, pentru
nebuniile Muntenilorti, $i fiindti vremea haraciului se se dee la Imperatie, au facutti
ronduelit se se stringt. Derit Constantinti Voda, era n'ati ldsatti Ora se se odihnescd,
in pace: ce 'i -at' facutti nevol, ca veclendu pre Racoti Mutt' de Turd si ranitti la
Oradia, si de acolo '1-aii dust' moral la Patacti cetatea lui, neavendii incotro
face cu cute asti avea, strinse cu bani, au venitti era in Ora Ronanescd, si
au gonitti pre Ghica Vodd la Giurgiu, vrendti se fie dommi. Intelegendii derd
www.dacoromanica.ro
 145

Impera,tiea au tramisa Turd si Mari cu Ghica Von., $i '1-ad gonitil, i Wad

dusa In Ora Cazacesca, ca in tera Unguresca D'avea loco, precuma s'ad. salsa
Inapoi mai pre largo pentru densul, in ate s'ad ispititu ell, si la ce alt re-
masa. Deci mergendii Ghica Voda era la scauna, i fiinda acele tulburarl de
Constantind. Voda, i tera stricata; cum ati audits, n'ad pututa se string& ha-
raciul, ca selti tramita dupe obiceia la Bairamii; vi maniindu-se Imperatiea '1-ad
mazilita fiindd i betrAnt, si all data domniea fiiului sell lul -Grigorie Von.
Pre acea vreme multe rasmiriti fiindu, s'aa &edit fomete mare in Ora Re-
mands* pentru ca se maniese Dumnecled pre Munteni pentru atate nebunil
vi morti ce facuse ; all tramesii i ciuma de muriaa forte reti. Pre vremea ce
luase Cara Mustafa Pasa pre Ghica Voda cu mazilie din Bucuresci, erband
Logofetu feciorul lul Constantine Postelnicul Cantacuzino, fiindt mai viclend
de catil altI frati, all gatitt una cald forte frumost, i daruitu Pasil des-
pre densul, i '1 -au rugata WI fie slug, i se'ld alba', in gandul lui neuitata.
Deci Pasa priimindil calul cu dragoste, i s'aa fagaduita ca va tine minte, i
adeveratil au fosta, ca mai pre urma 'i -au facutt multi" bine, precum mai na-
inte arata, pans si la domnie Tad radicatd. Inteacesta vreme All Pasa cu
alti Turd si Tatari au mersa la Oradia de as batuta 40 de clile, i s'aii luatu
tote nemesugul Ardelului, ki s'ad dusa la Ali Pasa cu Apafi-Mihai, de '1-ati
pusil Craiu Ardelulu1; imbracandult cu caftand, i dandu'i i steel. de domnie
dupe obiceia, s'ad. Intorsit la Ardela in scaund.
Aice vroimd se aratama pentru domnia anteia a lui Grigorie Voda In Ora
Romanesca, la anul de la zidirea lumei 7169. Viindii Grigorie Voda, domna In
Ora Bombes& In urma tatane-sea, au gasitu tera stricata de atate reutati.,
eel venial asupra, din nebuniile Muntenilord, si din rea chivernisela domnilord ;
Constantino Voda o purtase red, Mihne Voda si mai red, i remasese dato-
rie malt& de la Mihnea Voda. Ce se mira ce se face, haraciul Imperatesca
seld dea, all datorie se platesca, cal erau tote improtiva. Dell dupe noura,
vine si seninil; dupe fomete i ciuma ce era, au data Dumnecled pace si
bilsuga li sanatate, ea s'ati facutu griul, malaiul, 1 vinul, si alte bucate,
cu care tsi reclicara saracil nevoile. i asa pin ceta carmuia norodul bine,
si era judecatord dreptil domnul, si milostiva, i gingasu intru tote lucru-
rile lui, i nemaretu. Intro acesta vreme Kemeni Tanga din Ora Ungu-
resca de sushi, strangenda ostile stapine-sell lui Racoti cele risipite , i
fora de stapana, luandd agiutord de la Nemta cu vorba ca acesta, de va putea
supune Ardelul, se se Inchine Nemtilora, i s'ati pornitti spre Ardeld. Apafi -Mihal
cu Ardelenil acesta auclindu, au tramisd la Turd de le-ad data scire li art
cersuta agiutora asupra lui Kemeni 'angst]; i i -all data pe Cuciucil Mehmett.
Pala cu cats -va suma' de Turd, si au poroncitd lui Grigorie Voda se tramita
este intru agiutort. i au tramisa este cu Odivoianul ; asijderea din Moldova
alt trarnisit este. Deci Mail la tSaghisora Turcii i Ungurii, Kemeni Tanga all
venita la una sate ce era aprOpe de cetate, si au conacitil acolo cu &tea lul;
si Oral cuvinte Intre degil a doua cli se lovesca pre Turd. Dera, princlendt.
Turcii veste din iscOdele ce aveaa in tabera lui Kemeni Tanga, cum sedeati
fora de grija, n'ao asceptatt pa'na, a doua Ali, ce intfacea elf i-ail lovita fell de
Leatopisetele Tom. 3. 10
www.dacoromanica.ro
 146

veste in vremea pran4iului, seendtt Kemeni Ianosir la masa, psi fiindit Mile
risipite pre la otace ; si cum yelp pre Turd, impresurandul, apnea liemeni
Ianosu de 'neglect ; ai grsibindu'lit nu mai avea tncotro mai face, ce dede pes 'te
unit helesteir inghiblatti se tr6ca, ysi lunecendu-se calul au ctclutir cu densul
gloat, Turcil Inca Ilit impresurara It'll Wart; asijdere si pre osti le Imprtsci-
art. In tote partile. Deci (Ma, ail trecutd doi ani a lui Grigorie Voda, ftcut-ail
Sultanil Mehmetil gatire de Oste, si at tramisA pe Kiupruliul Veziru 'cu osti
asupra terei Unguresci din sustl, ca se o supue, neavendil sttptnil pe nimene, de
vreme ca Racoti care o sttpanise perise. Kemeni ianosil care cacluse irr urma lui
Racoti Inca ail datt sfirsitil, cum ati auclitt, i at poroncitil la Grigorie Voda din
Ora Muntenesca, si Dabijei Voda din Ora Moldovei, de aii mersti si ei cu osti pant
in Arddlir impreunt cu Marl Pe Apafi Craiul Mcd'I-ad chiamatil Vezirul, si s'au
Impreunatil cu Tura Atunce au luatii Ulvarul cetatea, Gangotul, i alte locuri,
i In anul acela s'ail intorsti cu pace la terile lore. Acolo in &tea lui Grigorie
Voda s'air facutil nisce amestectturT, adect Serbanii Logofetul fecibrur lui Con,
stantina Postelnicul Cantacuzino, si alp frati a lui ce email acolo, cu Maresil Cre-
tulescul, se fi umblatir intre Clipitani, si intre slpjitori, indemnandu4 se merga
se piresca, pre Grigorie Voda la Vezirul de racatorii de reil, de hainti, si de
altele, si pe urma se cal domnil pre Serband Voda Logofetul, care vorbt pur-
tandu-se din omit in omit ail agiunsu la domnil. bed auclindii domnul, se pl-
zia in taint pant '11-ail luatir clioa bunt de in Vezirul, si dupe ce au purcesti
apropiindu-se de tent, la unit locii contcindil pentru odihnt, au poroncitti lul
Gheorghiesu Moldovanul, to era vttavil de Aprocli, se aduct pre acei boieri ce
facuse viclesugt, i aducendu'l Inaintea lui i-ad mustratil pentru cad fact Lsa
de ail vrutil Wit viclenOscl: Ce reti le-at facutii, ail nu i-at boferitd, i i-ad
miluitit cu mile marl, care anume le' spunea? Era M-aresO fiindii mai cuven-
tamp, si mai indrasnett, au r6spunsii ea nu suntii vinovati cu nemica. Gri-
gorie Voda au scosti dovadnici de fats Ctpitanii cu carii vorbise el, intre care
era si Alecsandru feciorul lui Gheorghie Banul, si Incepu a marturisi cum ca ei
le clise se mergt se plresct la Vezirul si s6 puie pe SerbanU Logofetul domnti.
bra Maresti au respunsti : DOmne, acesttl Alecsandru In clilele Mihnei Voda,
frindir Postelnica mare, multi boieri s'aii omoritil pe gum lui, nefiindil vinovati
cu nemica : Acmu era s'ati apucatil de aceea. Ce dell vei asculta mania ta,
fa cu nol ce vei urea, i va_ da sema inaintea lui Dumnecleil ; era not nu lun-
temil vinovap. i dintru acelir cesa i-at datit Grigorie Voda in sema -Maya-
lul de Aprocil, i- cu alp slujitori, de i-at dust totii IR pap, pant in scaunul
set. Lung aceste ci din tent venise pima de la Stroe Vornicul, si de in Dimi-
trascu Visternicul Cantacuzino caril au fostii ltsati Caimacami, pirindt. pe Con-
stantinil Postelnicul Cantacuzino, ca ambit pre marginea Turcesca, 'Lima lul
Windu numele domnului tie reti, si de haint, si pe omenil Wei ii smintesce,
de nu'I last se'si dea dajdiile Imperatesci, si cum se lauds cum ca elu ail
popitti pe Grigorie Voda, i ertsi elii fit va despopi. Ded aceste doue pricini,
una din taber6, i alta din tent intelegendu-se, atttart pre Grigorie Voda cu
mare manic asupra easel lui, ConstantinA Postelnicul ; si dupe ce au intratti
ja )drA, intelegendu Constantind Postelnicul de venirea domnulul, si de oprela
www.dacoromanica.ro
 147

feciorilord set, au alergatd tnainte &etre Craiova se se Impreune cu domnul, gi

priimitd de s'ad Impreunatii; dera hat aretatd unit chipd forte posomorttol
gi vorbiudd cams alature cu calea i-ad ponasluitt pentru feciorii lul eh suntd rel
gi vicleni, aretandu-I viclesugul ce au yrutu se face, ispitindu-se se AA:lice pre
Serband domnu. Aceste auclindil Constantind Postelnicul thgeduia, clicendfi: anu
va fi asa, dere' va fi plea mincinose, se nu le crecli maria ta. Si cu atata ati e-
situ afar& Ere, Grigorie Voda mergendd la scaund, pre eel-alp boierl hat do-
boclitd, ere, pre Serbanil 'I-ad Insemnatti la nast de o parte, pentru ce, se nu-
naia se fie domnd, ere, pe tata-sed Constantind Postelnicul au tramisti unt.
Capitand cu dorobanti si '1-at luatt noptea si '1 -ad dust. la monastirea Sna-
govului. Acolo ad poroncitd de '1-ad cumunicatti, si '1-ad omorItil ; i cu yoea
domnului Inanduld giupanesa 51 fecioril lut 'Fat rddicatti de acolo gi '1-4 dust.
la Me,rgineni de '1-ail Ingropatd.
Mudd au fostil la alit doile anil dupe acesta, erect ad venitii poronce,
lul Grigorie Voda gi Dabijei Vodd ca se merge, la 6ste Ore, spre Buda ;
i ati purcesti de s'a dust]. dupe poroncd. Si mergendii la Slide Huseind
Pasa de la Buda, Impreund cu Pasa ail mersil la Leva cetate, de ati bay
tut'o; dere nemica nu'l putead strica, fiindii Tataril acolo cu unit Sul-
taut'. Era Yezirul Kiupruliul. era la, altd cetate- eel clica Singothardd; ded acolo
venire, q shad de WI Nemtesci cu Generalul Montecuculi; Ord la Leva unde
era Huseind Pasa cu domnil 5i cu o seine% de Mari, venit-at alto osti cu
Generalul Jujuza, intr'o Ali s'ad batutd amendoue resboiele, la cart all bi-
run Crestinii pre Turd, si s'aii Intorsii Inapol, dupe ee fur Turcil biruicl
precum ati auclitd. Temendu-se Vezirul de Imperatul se nu'l face, veund red,
au stdtutd la miclilocii Panaitaki, care era pre aced vreme dragomand. Im-
peratcsdi, si ad fecuti1 pace intre amenduoi Imperatil In 20 ant. In resboiul
ce facuse la Leva, vrendd Grigorie Vode, sesi arete vitejia, Qi navalindd -
s up r a Nemtilord din contro erad stile lul, macard ca,' pre o rota de Nemti
o ail stricatil de tote, era biruinta tad au fostd a Nemtilord.; si multi
boierl i slujitorl at. perito2 ca se Intemplase sti o tine, In fuga lord, i pe mat
multi In tina aceea hat Impuscato. Nemtil. Decl AvIrsindu-se asa, resboiul,
domnil amendol de Erica Vezirulul n'ad tutezatti se merge in densul, tact it
Muse Nemtii; ce ail venitu cinesi la Ora lot; si este obiceid la Turd fora
fermant se,, nu se dud nime nicaire. Capi-Kihaia lui It stria se merge, la
Vezirul ca pe urme, va fi red; Insa Dabija Voda avendd Capi-Kihaia pe Ki-
rite, Draconil Busetti care ad agiunst domna mai pe urmi, numinduld An-f
toniq Voda, sit scriinduI se. merge., apuednduse pe capul lul ca ce reit Ii va
fi se fie In sufietul lul, a,sa au indu Dabija Vodd au mersd la. Veziruli gi
mustedndu-lit Oresce eraci i-ad &Id domniea la Moldova. Era Grigorie Vale,
nid cad ad cutezatti Se. merge,, ch'i eraii boIerii vicleni, si uniT carii erat fu-
giti as Busciucti, cat de Binge, densul 1.1ti speriati ca vord se vie se, iee
se'i tae capul1 si one minciunil de aceste purtandil. Deci s'ad redicatd Gri-
gorie Von, i ead duel in terdNemtesca, de ati seclutd acolo catd-va veme.
Dupe ce ad pribegitd Grigorie Voda, boierii Wei ce erad pe aced, vreme s'au
strinsd cu totii gI sail dust la Tarigradd ea WO cera domnul; deci pre cafe

www.dacoromanica.ro
 148

inerg6ndt socotise de le va da indamana, se puie downil pe Dimitrascu hozo-

Ianul de la Capatinescl ; dra agiungendit au gasitt pe Radul Voda feciorul
lul Leont Voda oranduitO de la Turd se'lii fad, domnu. Veclendil boleril asa,
n'aii mai cutezatO se clica de altul, temendu-se ca nu void putea. isprrtvi, si
Va. fi mai reu pe urma ; s'ai1 lipitu ltinga Radul Voda, cad si ell tragea pe
bolerl cu cuvinte blande se nu faca vre o tulburare, psi asa s'ad aseciatil Intre
densii, $i at datil Turcil domniea Radulul Voda.
Deci dupe patru ani ce au flomnitii Radul Voda si dupe alt1 trel ani ce au dom-
nit-ad Antonie Voda In urma Radului Voda, tote acolo In tera Muntenesca, la care
domni multe amestecaturI faced]. Postelnicescii, asupra domnilort si cu aicI boieri
Invrajbindu-se, venit'aii poronca de la Impergie se merga Antonie Voda domnul
tent Muntenesci la Porta la all treile and, la sarutarea polei Imperatulul, dupe
cum racuse Turcil obiceid. La Tarigradd Inca sosise Grigorie Voda din pribegiea
lul cfe la Venetia, ertandulii Imporatiea prin miclilocul lui Panaitaki Terzimanul.
Aceste auclindti domnul si boleril, macard ca mergeau la Porta neavendti In alit'
chipt se faca, era erad Ingrijitl. i ad tramisikInainte pe Constantinil Postelnicul
Cantacuzino, si pe Gheorghie Vornicul, se cerce Portile se vecla ce vorO afla;
ea domnul i boleril se gatisera i purcesera, si ad lasatii Calmacami1 la
scant pre Cretulescu; era pe Banul Gherghe, fiindu holed' betrand, unify vrutd
seta puie Caimacand, nici '1-ati socotitil Intro ceva; de care lucru forte s'ad
scarbitO, unde nu '1 dedese Mel o cinste. Deci dintre boleril cei obiditi: Nea-
goe Sacuianul cu nasul taiatu, si altil ad fugitd de acolo din tera Muntenesca,
si s'aii dual la Porta, i lipindu-se lAnga Panaitaki, pirIt'aii pe Potelnicesci
ca facil multe nedrepta,11 intre boierl, si Intre saraci ; de vreme ca si nasul
lul Neagoe Secuianul Ild &Mese Antonie Voda ton prin piffle Postelnisescilorii;
si altil multi boieri, multe si marl strimbatall ad avutil despre densil. Deci
dupe ce ad agiunsd Antonie Voda la Dunare, i-au tempinatii Constantinft
Postelnicul Intorcendu-se de la Tarigradd ; si Intrebanduld ce au priceputii la
Porta, eld au OM red, ca nu le va fi pe voea ce ad ganditd, ,si ad spusil
de Grigorie Voda tote povestile. Era Serbanii Spatarul ft-ate-sea all disc, ca,
va face podil de pungi de la seraiul MuntenescO, pans la Vezirul, $i totd 11
vat fi ii* voie. Au died Constantinu Postelnicul : uMerge41 dera acolo si yeti
vedea. LeDnnare au socotitii se nu lase in parere de red pe Gherghe Balenul
ce nu'lu pusase Caimacamii, si de acolo i-ail scrisu o carte Antonie Von,
randuindulii si pe flensul purtatoril de grija Impreuna cu Radul Logofetul
Cretulescul, In ce volt fi Arebile terel. i mergendti Antonie Voda cu holed!
la UdriO, acolo agiungendfi ercau Mama Badul, si erbanii Spatarul cu aI lord,
s4 puie pe Gheorghie Vornicul domnu, si se lipsesca, Antonio Voda, clicAndO ca
este, t etranii $i slabil, $i trebuie se fie mai tare all pots sluji Imperatiei la
este, ca faceat Turcil gatire de este asupra Lesilorti. Vezirul all Oise: dee&
le trebuie omd mai tare, le void da ed domnii cu mans de fedi. Intelegenda
boierii acesta se lama de socotela cea d'anteid, si cereal era pe Antonie Voda;
si le fagaduira Turcil in fata se -fie, si le-ad 4;lisu se se gatesca In cutare Ali
se vie se lmbrace caftanii; dell% pe alts parte tramisera Vezirul la Grigorie
Vodit de '1-ad aduSii de la Tarigradii, si el nu mild nemica. Deca s'ad. apro.
www.dacoromanica.ro
 140

piatil Grigorie Voda de Udriii, si afiandii Turcii, all tramisti de '1-aii chia-
matfi pd. Antonie Voda, se merga cu top boierii so Embrace caftanti ; si all
mersA top. Era,' Serbanti Spatarul, fiindil conacitit la CaracacI, Will facutii
ca '1 este reit, qi zacea lane foal ; si all tramisti 01 pe Ghinea. Comisul se
vela m volt se faca la Porta. Deci mergendii Antonia Voda cu boierii la
Vezirul, asceptandil caftanti, incepura al intreba care este Maresli Banul, Ehl
all respunsii; ell suntil. Ia-lii ; dise el ; si Ift luara. Care este Georgie Vorni-
cul: Vise : eA suntii. Il luara si pe (Mitsui. Care este Serbant. ? Visera: nu
este aice. Care este Mihai Postelnicul ? Fiindti de fats, era Ha luara. Care
este cutare, cutare, si '1 luara pe top pe randt, si all remasti Antonie Voda
singurii cu ceilalti.boieri, si '1 Oise domnulul: Imperatul to -au mazilitit. Si tutor-
cendu-se catre cei-alti boieri ce nu eraft de orda Postelnicescilorft, Ivasco Stol-
nicul, Hriza Visternicul, Radul Stirbel, si altil carii erau acolo, le-au iis4 :
voe v'ttil datti Imperatul aka domnu, pre Grigorie Veda ; pang la (Mitsui.
Deci esincift boierii de acolo incalecara, si esira inainte Mug& Udriti, el era
aprope, si venira cu (Mitsui in Udril Era Serbanti Spataruj fiindti totti mal
viclenti de catu altii, all scapath, macarft ca all tramisti seta prinda dera n'ail
puttitit, ca indata ce ad esitti Ghine Comisul canda intreba pe rondo Vezirul
i-art data de scire, si all fugitti incotro all pututll scapa. Grigorie Voda in-
data aft scrisit carp la Banul Gherghe Baleauul se scie ca este domini, si se
prinda pre Radul Logofetul Cretulescul, i pre fratii lul Serbanil Spatarul,
ce erail la Bucurescii care viindu'I carp noptea all tramisil de all strInsti Iuz-
basil si Capitanii de slujitorl, si pre boleril cari se templase acolo, Radul
Nasturelii si altii, si strangendu'i all tramisit pe Nasturelit cu slujitorl la Con-
stantinti Postelnicul, si la Matei Aga, si la Iordaki de all ocolitil casele lonl,
si 1-ail chiamatti la curte. Era pre altii all tramisti la Cretulescul de.,1-at
chiamatii si pe elti la curte. Carii ,Intrebandti ce este, le spunea$ di porond
domnesca este ; si strangenduse top la carte, uncle eraii banul Gherghe si slu-
jitorl multi, si luminari aprinse, data venira boieril, sedura. Atunce se scull
Banal si dise : Boieri fratilorit, senetate de la maria sea Grigorie Yon,
ca '1-ail miluitil Dumnedeti si Imperatul cu domniea. Eta cartea Si cetindu-o
multamiail lui Dumnedeft; fuse acolo intre glOte fugi Iordaki, si vru se fuga,
si Matei Aga. Dera II prinse veste silt' intorserd, dicendul Banul Gherghe-:
Matei cad fact copilaresce, de nu sedI; den domnul c5ci poruncesce se
fiti la oprela, nu ca vrea se ve more, ce, numa pana va veni si maria sea.
Deci bunti este Dumnedeii, ea ve va erta. Alp boieri 24 ce eraii Inchisi de
Cretulescul si in obeze, pentru napa,stile ce le fame' ca suntii vicleni, ce indata
poroncindit banul Gherghe le-ail taiatil obezile, si i-au sloboditti. Ce fiesce care 41
lua obeile si le ducea inaintea Cretulesculu1, dicendul se si le punie in gitii, si
le lepada giostt. Deci pe boieril ce poruncise Grigorie Voda Banulul Gherghe Bel
prinda, i -alt pusti in pada, panat all venial a doua poronca de la Grigorie Voda de
i-aft inchisti in turnii. Boieril Orel necajiti, caril cum audiat, incalecaft $i se duceaft
la Grigorie Voda la Udriti. Era bietul Ilie Armasul, auclindii mai inainte cli vrei,
sell inchicla Cretulescul, aft fugitil in Ora Unguresd, s6 scape: ce Anteit i-au
prinsU o slugs a lui, si duandu'lii. la Cretulescul, indata all push de i -alt taiatti
www.dacoromanica.ro
 a50

capul. Pe urma princlendt Pliesii in tatuate si pre Ilie, si ducendult pink' la

o cricinai ling& Bucuresci legatt, eta veste In tote tera ca este Grigorie Vodi
domnti; care aqindt. Ilie as inceputil a sudui pre plaiaST1 de '1-ad deslegati,
1i i-ad legatt elt pe densil si le-at dat4 YAM pane la morte, ti i-at dust
legati pans in Bucuresci. Stroe Vornicul, pe care fit calugirise Anionic Voda
la monastirea Snagovulul, din pricina Postelnicescilort, puindu'l nipaste ca elu
at fostu pricina mortii lui Constantind Postelnicul tatilui lord, cindd '1-ati
omoritti Grigorie Voda, veclendii atate tulburiri In Ora Romanesca ce ficeat
Postelnicescil cu ai ioru, cu unu -felt de mestesugt au trecutt yi 01 In tern
Unguresci; Ii acolo cum at auclitil de Grigorie Vodk_indata s'ad dust. tocma
la Udrit la Grigorie Voda, spuinda'si tote patim;le si nevoile ce at trast, Si
nu numai jalobele lui Stroe Vornicului, ci si de la altii, de la top boierii,
catt se umplusese urechile lui Grigorie Voda de jalobe pe Postelnicesci, mi-
rindu-se de nebuniile ce au facutt. Cateva priciul ail fostii de all c4utt Pos-
telnicescil, In. mina lui Grigorie Voda ; una ca Grigorie Voda dada au scrisii
la Kiupruliul Vezirt., de all cerutii ertaciune, forte rtcti 1-ad parutt Vezirului,
precum ca ei '1-aii inselatu de at ,fugitif Intr'alte teri, de subt mila, Impora-
tului; a doua se invrajbise cu Panaitaki Terzimanul, ciruia i se trecea cuyen-
tul la Vezirul; a treea ca mestecase si pre boierii Ore cu multe felurl de
rele, dintru care fugindt -milk Porta, marl jalobe faceau la Turd prin Pana-
itaki, care era vrajmasu mare, ca i canda era Antonie Vodt, la Udrit ne-
-mazilitt, Inca unit din Capifani si din slujitori, Indemnati de Postelnicesci
umblat pre uliti, striganda yi suduinda pe Panaitaki de muiere si de copil.
aceste. auclindt Panaitaki, mai red s'at maniatO. Aceste pricini at fostt de at
caclutil Cantacuzinescil in manele lui Grigorie Voda; era In cea de pe urmi,
putemi se clicemu ci din pocatele lore i-ad data Dumnecleti pre mina Jul
Grigorie Voda,
In anul 7180, trecendt Grigorie Vodt, de la Udriu cu toti boierii as ve-
nitti 1n mama la Bucuresci Martt 20, aducendt cu densul pe boierii
gi
eel Inchisi de Turd', pe carii i-au data In mina lui Turcii pull In obecle: Ma-
rest Banal, Radul Cretulescul Logoletul, Gheorghie Vornicul, Gheti Clucerul,
Mani Postelnicul, Stoian Comisul, Vasile Cipitant ei altI Cipitani. i dupa
ce i-at Oust, i-ail Inchist fn turnul de pe porta domnesci ; ce n'au trecutt
multi vreme, si pre acel doi Capitani le-at taiatti capetele d'inaintea portii,
pentru caci suduise pe Panaitaki, 8i elii at Indemnatt si pre Grigorie de 1-ad
Watt; era pe Gheorghie Vornicul, si pe Gheth Clucerul, si Stoica Logofetul Liu-
deScu1, i-at trimist la Ocna. tra altii erati inchisi In Bucuresci; yi In cateva
ronduri i-at scost Ia divant de 'i judecat. si '1 palepsiad de stricarea terei, yi
pentru ca at ficutti datorie multi, la Turd la o mie de pungi; si le clicea Gri-
gorie Vodi, ca canal s'ait dust* din ter& in Ora Unguresci, datoril numal cinci-
cleci pungi au Watt, era acum gasesce o mie ; si dijdi au scosq multe, spuindu-le
anume, yi intrebindul ce all facutt band de n'at ORM datoriile; yi multe de
aceste dicendu-le, era if bagau la inchisore, poroncindd a plitesci. de la casele
lord 4,cea datorie ce au ficutt ei, si all datt dinteensa cu bait pe talpe yi
,cu legaturi. Ce In slilele acestul domnt micart ca era striint, dera numal a-
www.dacoromanica.ro
 151

cesti boierl --prat intristati pentru tnchisorl, qi, pentru cad le cerea banil; era
altY boierl, si slujitorl, qi birnicI toti eraii veseli de venirea lul Grigorie Voda;
ca era oma bunt, si ddjdiile Orel usore, cdta aveati tog bucurie, laudanda
pre Dumneclea de darul ce le at data.
erbana Spatarul Cantacuzino, dupe ce au scapatil de la Udriti, au veniti .

aice la Duca Voda in Moldova, care intelegenda Grigorie Vodd all tramisa sold
la Duca Vodd dela cerea. Era Duca Von all respunsu, ca In Moldova adeve-
rata au venitti, d6rd nu '1 -au priimitt pentru vrajbh,, i incotro s'a # dust unlit
scie. Der& ell all fostd ascunsa la mOnastirea Hangul; i pe urma all intelesa
Grigorie Vodd ca, '1-ad ascunsfq si nu patina parere de ref' au avuta pre
Duca Vodd.
Viindu derd vera au facata Imperatiea mart gatirl de oste de at mersil in-t6ra
Lesescd, la Camenitd; i all poroncita lul Grigore Voda de all mersil si ell cu o$-
tile MI, cari stringendu-se din tote breslile, Caldrasi, Dardbantl, Roil, Visternicel,
Sphtdrei, Postelnicel Stolnicel, Vornicel, PaharniceI, le-at racuta stegurr, i le -at
data. tutulora sulije varuite, i cu prapurl, felurl de felurl, fiesii cdruia dupe
bresla lore; si at facuta oste frumosi, catd mergendil inaintea Imperatulul la
alaitl, s'au mirata Imperatul ci top Turcil de &tea frumosa ce avea Grigorie
Voda. Acolo viindn si Duca Voda domnul Moldovel, dupe cum Ii poroncise Im-
peratul, i avendil Grigorie Vodd pismd pe densul, pentru erbanti Spatarul,
cid nu i 1-aa data, all Indemnatd pre boierii Moldovel de '1 -at piritti la Im-
peratul, de mancatord i spArgetorti de tera. Macaril ca i Moldovenil au fosta
superati de Duca Vodd, si se indemnaa singurI, clerk' i Grigorie Vodd le-at
agiutata pans '1-au surpatil, si au vrutil Imperatul se'l taie capul; der& nom-
cul lui au fosta ea all avuta doue blane de vulpe de moscii forte negre si fru-
mose, ce ficead amendoue ca 40 de pungl de bani, si au data una Vezirulul,
si una Imperatului, i hl scapata de mode; era mazila tote au remasa ; gi
all past domna Moldovel pe Stefana Petricelco.
Decl Imperatul mergenda la Gamenitd prea lesne all batut'o, ca n'at fostii Este
intrensa, ce numal putintei N'emtl dragani, caril veclend puterea turcescd, gi temen-
du-se si de Cralul, s'au dust ofiterif cu slujitorif lore In tuna unde era erba de
puscd, si all data foal erbel de s'au prdpkdita top Si all spartil ci cetatea. DecT ad
intratil Turcil cum all vrutil, si all pusa oste si all oronduita cele de trebaitt, i all
dres'o pe made se stricase, si de acolo s'au tutors Imperatul inapol. Era catIva Past
si cu domnul Grigorie Voda, cu Hanul, cu Tataril, 'i-at tramist in Ora, Le-
sesca de at arse si au pradatti pe din susa de Lloyd. Deci viindt tomna ci
recindu-se vremea, fiindd i ploT multe, nu le-at data man se bats Liovul
pAnd 1-ord lua, ce '1 -ad lasatt ass" si s'ad intorsa. Dell din susil de Liovt
nisce oste Lesescd, silinda pre Tatari, 'i-ad tdiatil forte red si le -au luata
tote pleanul Inca Si. caii lorti de venial pe giost i golY ca vaY de dens %, of
flanAnclI. Ce aeeste Intemplandu-se au cautata a veni Inapol, caril viinda pans
la Hotinti, impresdatii i 6rna; ded s'au dust fiescare pe la locurile lora.
Grigorie Voda Inca au venitti la scaunti pe la sfete Nicolal, i 1-tilt e-
Ott Inainte Gherghe Banul, Stroe Vornicul, Sturza Spatarul fratele domnul 1111
Grigorie Vod4, fiindil a cest1 boierl Caimacami. Cu mare bucurie au tntratu to

www.dacoromanica.ro
 152

Bucuresci; numal atata a era domnul cam slabt, ca se bolnavise la Hotint

ile all zacuta multi vreme in cetate, CAM se speriese Cl va mud. Era (led
e venitd a'att bucurata ca au gasitti pe domna sa venitg, de la Venetia; ca
dupe ce all luatd domniea de la Udriii, all tramisd pre Sturza Spatarul cum-
natu-sed, de all adusa dOmna de la Venetia, si fiinda Grigorie Voda 1a Oste,
all fosta sositii domna, cariea 'i -alt esitti Inainte multe giupanese, la Dunare,
si au adusu pe donna la Bucuresci. i era &mina Imbracata in haine Iran -
cescl forte frumOse, si cu acelt chipu au intratt in Bucuresci; deci lepadandil
hainele acele, 'BI-ati luata haine Muntenesci.
)Jeci gasinda Voda domna si copii s'ati bucuratd, si domnia cu pace si cu linisce.
Era erbana Spatarul de unde era la ET,angul, temendu-se de Stefano Voda Petri-
ceico se null dee lui Grigorie Voditi, mazilindu-se Duca Voda, cum mai susil scrie,
au trecutti si old in Ora UngurOsca la Giurgiu la und Lazard Istfana boieria mare a
loculul aceluia; si fiindti prietina cu Cantacuzinescii din tern Moldovei, veril lui
erbanti Spatarul, prin mijlocul lord '1 -au tinutt la casa lui in buns rOndulala
pans de primayera. Deci s'ad dusti la Betlemii Ianasu Cantelarul ArdOlului,
si all ceruta $oie seld lase se treca in Ora Turcesca. i dendu'i voie s'au
dust' pen Hagiagd, pe la Caransebesii, pe la Rusova, de aci la Udria la Cara-
Mustafa Pasa Rakiabti Caimacamul, fiindu'i prietina din inceputa din clilele_
Ghicai Voda cumii s'ad clist, ca '1-ad fosta facuta desevirsita prietina ; la a
le caruia piciore caclendii, s'aii rugatO pentru fratii lui ce erati inchisi la Gri-
gorie Voda, se fad mijlocil sill scot& Deci Caimacamul all chiamata pe Ciu-
pruliul Vezirul de '1-ati ospatata si '1-aa daruita dupe obiceiul lore; pe Wing&
aceea '1-a4 rugatii se'l faca bine se slobticla pre aces boieri, ce'i Linea Grigo-
rie Voda inchisi, ca, le agiunge cata s'ati pedepsitil unit ajiu. Deci yezirul au
fagaduita ca va. face ; Caimacamul Inca fiinda viclena, ca se nu se zabovesca
lucrul, indata au chiamata Tazagiul, si au scrisa fermanii la Grigorie Voda, se
dee boierii in mana Turcului, se nu fad intealta chipti ; si all oronduita si
Aga se merga. i cum s'ail dusii Vezirul de la ospeta indata alt trimesa Cai-
macamul pe Aga cu fermanul, si '1-ad invetata se merga drepta la domna la
curte, unde se lase doue slugi la usa turnului unde erat boierii 4nchisl, pentru
se mei mute aiure undeva. i asa au fa' cuta Aga, mergenda dreptu la domnul,
si lasanda si slug la usa turnului, dandii fermanul lui Grigorie Voda. Acesta
n'ail avutii cum face intealta chipu, ce 1-ati scosa si 'i-aa dusii Inaintea lui
Grigorie Vodg, de 'i -au datii in mana Turcului, de 1-ad dust. la Tarigradil.
Maresa Banal n'ati vruta se merga ce all ramasii la casa lui, si Gheta socrul lui
erband Spatarul, fiinda in Ocna, all poroncita de '1-aii sloboclitd, di s'ad (lust.
la Nicopolti; era pe Georgie Vornicul '1-ad WW1 de la Ocna, si '1-ad dust la Tis-
mana la inchisore. Acolo seclenda catava vreme, sail pentru ca i se redicase nu-
mele de domnd, sad pentru alte pricing ce Dumneclet scie, au tramisa Grigorie
Voda pe Capsa Capitanul cu slujitori, si cu Preda alu doile armasti, si scotendula
din mOnastire 1-ad Watt]. capul.
Aceste tamplarl ce fOra de nadejde 'i-aa venita lui Grigorie Voda, *len-
du-le, s'ad tulburatil forte; inse viindu'i poronca se merga la oste la Hotina
cu Huseina Pasa Saidioglu, pentru paza Camenitiei, so gati de oste, Ce inte-
www.dacoromanica.ro
 153

aceste templari boieril calf' luase Turcul del dusese la Tarigradd, pirit'au
pre domnfl ca va se se hainesca, si nu este intealtii chipti.; (led Turcil te-
mend'u.-se de una ca acesta, au poroncitii se's1 tramita domnul copiil la, Tani-
gradii ei domna, i macarti ca cu necazii i-au tramisii, anteiti au purcesa dom-
nul la Este, apoi s'ati dusti i demna la Tarigradit, cu Tederii Sturza Spata-
rul frate-sel Era domnul mergendu la Hotind s'ad impreunatii cu Pasa, si
multa vreme au sedutti acolo.
Intr'acea vreme socotindii ca nu se va odihni de Postelnicesci, fiindri in Tani-
gradii lag Porta tot-d'a-una, au tramish jaloba de in tera pentru densil ; pe
jaloba si bani cati au socotitil ea, volt trebui, si s'tul rugatu Vezirului se's go-
nesca deli:111ga Porta se nu mal face,' amestecaturi ter& Deci Vezirul vedend jaloba
Si banil, i-ad facutii surgunii pe Serbanti SpAtarul, pe Radul Cretulescu, pe Con-
stantindpostelnicul, fratele lui erbanil, la Critu. Era la Hotinfi fiindit ostile pene
despre tome, all venitilveste ca vine Sobietki Hatmanul cu multe ost1 Lesesci.
Turcil ingrijindu-se, au chiamatii Pasa ce era Saraskieru pe Grigorie Voda ca se
cera sfata de la densul ce va se faca. MAcaril Ca bine '1-ati sfatuitt, dera Pasa n'aU
ascultatii; i-ad d;sil Grigorie Voda, se le iasa Inainte se se bate In amyl; deci
del voril birui, bine ; de nu, se volt da inapoi si se volt impreuna cu Hanul
cu Tatarii, ca vinea si elu, dera n'att agiunsti la vreme, ei alt' doile rendil
era se vorii bate. Pasa dicea se se fad santuri se se lagrope si de acolo se
se bats din santuri. Grigorie Voda dicea ca Turcilorii nu este obiceiii se se
bate din santuri, fora numai Nemtilorii ; ce se iasa In timpii, si cum a da
Dumnedeil ; Pasa nici cum n'ati vrtitti fiindil hursuzii, ca si la Leva In tera
Unguresca, si In alte locuri, uncle au fostii tramisti cu osti, tote au perdutil
resbolul. Ce n'aii avutu ce mal face nici Grigorie Voda; 'I-ad lasatil de si-ad
facuta santuri, de s'ail ingropatti, care pe urma au fostii de peirea ostei. Stefano
Petriceico Voda din Moldova fiindtt la Hotinil cu &tea lul, ei neputendii plini
o poronca a Pasii, i maniindu-se Pasa pe densul ca unii slabil de Anima, avenda
si sfetnici rel Ring densul, ei vedendii ca vino ostile Lesesci, speriindu-se ca
unit prostii de minte; ca dera volt bate Lesil pe Turd, peri-va Vita imperatiea
Turcului, acestd gandfi avendu s'au sculatil cu o semi de boieri si ati fugitil
la Levi. bra Grigorie Voda all sechita Mug Turd; numai fiindu caitfi de ceea
ce au fostil &IAA la Leva cetate, in domniea de'nteiii, de all data resboitt
tare cu Nemtil catu au peritti multi boieri si multi oste all perdutfi, cum scrie
inapoi, socotindii se nu faca' si !cmu asa, s'at' vorbitu cu boierii se tramita
la Lesi pe ascunsil se se asede cu OLIO, si Wel spuie si semnele care vorfi
avea In santuri uncle volt fi ladle cu Tamil, rugandu-se se poroncesca. So-
bietki Hatmanul ostil ce va fi spre acea parte, se nu dea se'i strice &tea; si
all aseclatil cuventul se fie asa, ei all disii domnul ca dupe ce va face scrisOre
va chiema pre boieri de le va areta. Wei sea din uitare, sea din nebagare
In ,semi &cella domnul cake au tramis'o, ei boierilord nu le-ail mai aretat'o,
socotindu ca nu este mare lucru, a le mai areta, seal a nu le mai areta. Era
boierff intelegendil ca domnul au tramisti carte, si lord nu le-au aretat'o, ca
nisce omen! fora de minte au loam ca urea domnul se'l viclenesca si se't perda,
ca i pe boierff de la resboiul Levi! ; dera, au gresitil ticaitii, ca cu sfaturile
www.dacoromanica.ro
 154
lord sl-au perdutd i domniea si casele ,lord, precum se va areta mal giosd.
Aceste ganduri de nemica avendil boieril, 'had Viclenitil pre Grigorie Voda,
gi s'au sculatd cu totil din tabera, si pin Nistru au datil de au fugitil la Lest,
ca era tabera legate- despre uscatil, de nu putea se iasa nime. Badea Bala-
cenul fiindil Wharu red si la unti sfatil cu cet-altl boierl, incalecandii cel-a1t1
si dandu'l de scire si lul, eld s'aii lasatd de aceld sfatil, si s'at dusil de all
spusu lui Grigorie Voda ca fugil boieril, si indata all poroncitii slujitorilort
stt merge- se'l impusce ; der& real npucatil se ispravesca nemica, ca apucase
de esise din tabera, si fiindil nopte au scapatil. Acesta intemplare mai multi
all intristatt pre Grigorie Voda, de catt nebunia Seimenilord ce Cause mal
in trecutele Mile eta acolo,la Hotinii, carii dintr'acui indemnatura nu se pote
gci, se redicase cu galceva asupra domnulul; ce domnul cu cea-alts slujitorime
It terei, gatindu-se si cu tunuri, all mersd asupra lord. El vedendil ostea gata
i tunurile, all lepadatd armele, i prinsil pre tots, si pre ceI mal zur-
bagil ca 80 de orneni i-ail bagatk in butuci, si cu care i-ad tramisd de i-ad
bilgatd in Ocna ; era pe cei-altl i-ail sloboditil erasi pe la stegurile loril, pu-
indu-le alte Capetenii. Ce cum amil dial, nu atata ad tulburatiit pre domnd
nebuniea acestord Seimeni, dal '1-ad tulburatit fuga boierilord, care de s'ard
fi potrivitd Turcil aru fi datil tera In robie. Dera erasi domnul au chivernisitd,
macarit ca domniea all perdutii ; dera din ostea lui nici-unul Watt peritu, nicl
tera nu s'ad robitu. Lang acesta fuga a boierilord ce ati audit% Lesil Inca
Se apropiese de Turd. Turcii audindd au intratt in santuri, si all bagatu si
pe Grigorie Von', cu ostea lui, si gatira tunuri, si alte gatiri. Sobietki viindil
cti stile cu bunt ronduiala ad inceputil a bate din tunuri, din pusce; era Turcil
nu fa,cead nemica, ca era si putini, si Lesii multi. Care vedendil ea intealtd
chipd, n'ord lace nemica, all oronduitil Lesil husari caril suntil cu felt Imbra-
eati, si dupe densii pan rri1, carii suntil cu zele, si au data naval& in santuri,
del giunghiail pe Turd ca pe nisce mascuri. Multa versare de sange s'ad fa-
cutti, ca, care scapa din santuri, din Nistru nu scapa ; era, care scapa din
Nistru, din ostea ce era In ceea parte nu scapa, ca erau mal multi si de al
nostri amestecatl cu Lesii; si Badea Balacenu Contosil, dell omoriail, de mai
nicl-unul n'ad scapatil, fora, numai Pasa cu cati-va Pasi ce avead cal mai
bunt, all scapatt in Camenita. Era pre domnul cu ostea lul i-ad luatt Lesil si
i -au dust' la Sobietki Hatmanul, i cu cinste '1-ail priimitil dicendd se remaie in
protectia Craiulul. Dena eld all respunst ca tel cum va fi acesta, de vreme ca
domna sa si copii suntt in Diana TurculuY ; ce s'ad rugatii se'l fad. bine WI
sltibkla stile se se duel pe la casele lord, si pe densul seld lase- se se duct
la Vezirul, cit de nu Va merge curendii, Vote se did, ca este haint catre Im-
peratie, si vord tramite 'Mull de vort prada Ora, si aceld pacatd mare lui
va fi. Dandu'i voie, s'ail dust Grigorie Voda la Vezirul la Babadagd, pre care
vedenduld 'i-au parutt bine, si '1-ad Intrebatil cum all fostu pricina de s'ad
prapaditt atate osti, Elt au Mist' ca Saraskierul au gresitd, neascultendil pre-
cum '1-ail invetatd. Fiindil nisce Pasi scapati din resboid acolo la Vezirub all
scosil marturie ca au, auditit cam all dist Grigorie Voda se nu se itichide,t,os,--
tea in Bantu, i Pasa &au ascultatil; i dicendil el de fata ca de art fi ascid-
www.dacoromanica.ro
 155

tatd de Grigorie Voda nu s'artl fi prb,paditil. i incredintandu-se Vezirul, all

facutii pre Suaskierul surgunil, silut Grigorie Voda 'bad data era domniea.
i Indata ce sosi la conacii, all tramist de (Amu Ia Caimacami, la Gheorghie
Banul Ba'dual, la, Stroe Vornicul, la Hriza Vistiernicul, se. scie ca 6.4 'i-at
datt domniea. Nail trecutti mita vreme; venirl olace la Vezirul de la Im-
peratul, *i Mug& alte trebi ce voru fi avutii, 'i-au data scire si de acesta, ca
au pusil domnil Imperatul terei Romanesci pe DUCA. Voda. Au fostil faptele
Caimacamului Cara-Mustafa, pentru erbanii*SpataruI, i pentu voia banilorti
ce au luatil de la Duca Voda, dupe ce au auclitu ca all robittl Lesii pre Grimm
garie Voda. Deci Vezirul au chiamatt pre Grigorie Voda, ai 'i-ad spusil in-
templarea cum ail fostil si cum ca n'are cum se fad Intealtil chip, de vreme
ca este poronca Imperatesca ; era elu se merges la Tarigrada so's1 vecla domna
si copii, i curandil fi va da domniea erasY, precum aril fi fostil de aril fi tra-
lta. Si luandu'st clioa bunk s'ad dusA la Tarigradti, si 'i-ad facutu fermand
se-1 slobocla, (Minna i copii ca -'I Inchisese. Era In tern la boierii Caimacami,
cum s'ail Oise; mai mist, ea tramisese Grigorie Voda carte ca vine domnii, ntt
peste multa vreme veni Constantino Capitanul feciorul Stoical Liudescul en
carp de la Duca Voda, ca. vine Domnii; i scotendd tunurile all datil .pe obi-
cola, si ail vestitil in Ord domnie noua a Ducal Voda. Ara boierii Caimacaml
veclendu carp i despre o parte si despre alta cu domnie Dowd, si nesciindd
adeverul au pusii nisce slujitori de all pusil pe Constantinil in fare, si puin-
dulti lute cuhne, cu *ese cal all purcesa Cu boierii spre monastirea Arge-
sului. Acalo mai viindule veste adeverata ca tail Duca Voda vine (lathe; Rai
de nicl o Indoela, all sloboclitil pre Conkantinil din fere, si s'aa dusil la Bu-
curescl. Ere boierii afi trecutil in Ora Unguresca la Sibil anume acestii: Gherghe
Mod, Stroe Vornicul, Ivascu Logofetul, Hriza Visternicul, Negoe Banul Sa-
cuianul, Die Armasul, Pirvul Farcasanul, Ilrisoscul viitavt, si niulti boieri Me-
hedinteni au fugitii.
De aice se incepemil istoria lul Grigorie Voda domnul Moldovel a caruY
titlu si mai inapoi amu pomenitil, la inceputul istoriiloru mosilort. set Ap 1117
telesu mal susu tine all fostii moil, stromosii acestul Grigorie Ghica Voda ;
all fostil erasi domni vrednici, 'fiindii bunt, si milostivl tuturoril, nimerui nice
o strimbatate facendil, care Dumnecleil nu iubesce; fost'ail linprotiva numai
celord ce amble" se'l stea Improtiva, cum arnil cetitg istoria lore. Ce de vreme
ca tots cel ce se porta cu dreptate, si se ferescii de cele rele, i nemul lore
se pricopsesce In viderl, intelege mai giosil ce au esitil din nemul Ghica!
Voda. Ca Grigorie Voda feciorul lul Gheorghie Ghica Voda, a,u avutii (Ionia -
rasi din bunt' nemil, din Sturzesci: pe domna Maria fata lui Matiesii Sturza
Visternicul din Moldova; si au avutil aice In Moldova dol feciorl Grigorie Voila
pe Matei Voda, i pe Stlfanita. Deci StefInita feciorl &ad avutil, era din
Matel. Voda este acestul Grigorie Voda domnul Moldovei, nepotil itil Gri-
gorie Voda domnul terei Muntenesci, -*i strenepotfi lui Gheorghe 'Mica Voda;
era de pe muma este nepotil de fat6, lul Alecsandru Ecsaporitul Terzi-
manul, si marele Solt.; cad mums -sa domna Rucsanda este fata Ecsapori-
tului, soya cu Nicolai Voda domnul terel Romanesci, carele i in Moldova au
www.dacoromanica.ro
 15

fostit domnd in doue rOnduri, i cu IOnti Voda, tarele era-1 all fostil domnd
Iere1 Romanescl pupa. vreme pi all murita in domnie. Era aceld Alecsandru
Ecsaporitul all fostti omit mare, i vestitil In Tarigradil; anteiti as fostil Ter-
zimand, era apoi '1-ati facutd Imperatiea sold mare; acesta all fostd mijloci-
tord paces ce eau' Mead Intre Turd, i intre Nemp la Car lovita, i cu alte
Imperatil, avenduld Turcil la dad, i la mare cinste, i dup5 mortea lul Ma-
tel Voda, tatal lul Grigorie Voda, remaindd Grigorie Voda mica, cu frate-sea
,Alecsandru care acmu este Terzipand, in purtarea de grija a mou-sell lul A-
lecsandru Ecsaporitul as fostii, pans s'aii mai radicatti. i deca all agiunSu
Grigorie Voda., la virsta, fiindu omit vrednicd, dupe ce all Wad Iona unchiul
sea din Terzimanie, facendulti Imperatiea domnd terel Muntenescl, all fa cut Terzi-
mand pre Grigorie Voda in locul unchiu-sea lul Ion Voda, i au slujitd Portei 11
anl, fu dnptate i cu credinta. Aflandd stapanil credinta lui, i intelegendt din
ce nemii este, Tau miluitd cu domniea Moldovei, facendti Terzimand in locul
sea pre fratele sell Alecsandru. Era aice in Moldova domnindu Mihal Voda
Racovita; all tramisd pmperatiea pe Ali Aga feciorul lui Abdi Pap, Capegi-
13aa, i salahorul cu maziliea lul Mihal Voda ; ce macard c5. i Mihal Voda
nu putina grija avea de Grigorie Voda pentru domnie, de care grija tote
n'ati scapatti, dell de mazilie nemica n'ad sciutd, nu numai eld aice, ce nici
Capi-kihaelele lul in Tarigradil, Did fiiul sett Constantin Voda ce se afla
purtatord de grip. in Tarigradil ; cad vineri Septemvrie in 16, all pornitil
Vezirul pe Capegi-basa, cu care Cepegi-baa all tramisti i Grigorie Voda
pe Tana* Aga feciorul Jul Constantinti Postelnicul ; i canda all fostd la
Beptemana era1 vineri, Septemvrie In. 23 Inca nu imbracase Grigorie VOA caf-
tautu de domnie, as tramisd Vezirul de all adicata pe feciorul lul Mihal Voda,
i '1-ad pusti la inchisore, impreuna cu Capi-kihaiaoa lul. i a doua di Samb5.ta,
in 24 Septemvrie, as imbracatt Grigorie Voda caftanti de la Vezirul ; era a
treea di Duminica, all sosita Capegi-basa aice la Iasi cu Ianaki Aga, i nici pe
Ianaki Aga nu '1-ail cunoscutti nime, viindfi teptild Invelita turcesce ca ciohodarii
pane ce all sositu de at descalecatn la Iasi la scara divanului, pi as lepadatd cel-
maoa, i all intratti in divand cu Capegi-baa, de all datil fermanul cela de mazi-
lie. i all adusd carp de C'a3macamie, racendd Caimacami pe Contantind Costaki
Spatarul, pi pe Sandul Sturza Banal, fiindu Sandul Sturza i din nemul lul Grigo-
rie Voda, ale doile veil de pe d6mna mou-sea lul Grigorie Voda domnul Orel
Rominesd. Ce la acesta veil cunosce tine all fostil i acesta Grigorie Voda, i
ce cinste avea de la stapani care catigase cu slujba, ca candil '1-81 chiamatti
la sarufarea polel Imperatului, i-aU tramisd la gasda 40 de cal din grajdul Im-
peratului cu tote pod6bele, i cu Bostangii Imperatesci pe langa cal, qi
i-ad acute alaid forte frumbsti ; care acesta obiceid la alp domni n'ad fostii
0'1 dee atapa cal imperatesci. i mai pe urma canda as mersii de 1-ail lu-
atd dioa buns de la Vezirul, 1-au imbracatd cu bllna de sobold ; care numai
Pail eel trel tuiuri iaii blana aceea. i atunce '1-au dust% cu alaid ; acesta
cinste i-a4 adaosti Imperatiea, care la alp domni n'au fostd Decl purcegendti
Grigorie Voda din Tarigradii cu alaid forte frumosti, viindu pane la Macinti,
acolo l -aid noel inainte TsTagirul de Brb,Ila &mow, de ait venita Grigorie Voda
www.dacoromanica.ro
 157
pe apa, pans ce- i -au esitd la malul Dunarei de acesta parte la Galati, subt
saivatul ce era la malul Dunarei Intinst, si ad seclutd subt saivatd cu Skemni
Agasi, Ismail-Aga, unde top boieril Orel esise Inainte, de la mare pand la
midi, de s'ail Impreunatii cu domnul. A. doua cli acolo in Galati all facutd di-
vend Ora si dupe divand masa mare cu top boierii ; si viindd la Iasi la sca-
und i-au esitd inainte Enaki Aga la inchinare la ysanta, cu multa slujitorime,
&Amid und alaid forte frumosti. Ira subt Galata la campii, era saivanul Intinsti,
unde esise Caimacamil, si cu o sem& de boierl betrani, ce nu putuse veni la
Galati, si s'aii Inchinatu domnulul. Intrandd In Iasi In acea cli, Sambata De-
cemvrie. In 18 Mile, anteid la sfeti Nicolal all descalecatil, undeld asceptat. Mi-
tropolitul Moldovei Gheorghie, si cu. top Episcopil si Preutil imbricati, Episco-
pil In vesminte arhieresci ; si dupe Inchinare all mersii domnul la altard, $i
Ingenuchindu i-ad cetitd Mitropolitul molitfa cea obicinuita ce se cetesce dom-
nilord, nuol. Dupe cetirea molitfel i-ail facutd Mitropolitul si oratie de bucurie,
pentru venirea domnulul. De acole Incalecendd all intratu In curte, si at se-
pta in divauul celd mare cu Skemni Agasi Capegilar-Kihaesi a Vezirului,
care dupe Intorcerea lei de aice s'aii facutd Ciausbast. Dupe cetirea ferma-
nului meriendd top boieril de all s'arutatii mana domnuluT, pe Skemni Agasi
'had Imbracatil cu bland de sobold, si pe divand Efendi ce all cetitd ferma-
nul, '1 -au Imbracatti cu caftand, si ad strigatd ciausii dove. Redicendu-se Voda
all merst In Spatarie, si all Imbracatii pe Caimacamt, si pe Enaki Aga cu caf-
tand pentru slujba lorii.
Dupe aceea la septemana all chiamatii si pe boierl de le-ail datd bmI erii?
facendil pe Gavril Miclescul Logofett mare, si pe Darie Donicl Vornicd mare
de Ora de giosii, si pe Constantind Rosetd Vornicti de Ora de susti, si pe
Constantinti Costaki Hatmant, si pe Sandul Sturza Spatard mate, si pe Ior-
daki Cantacuzino Band mare, si pe Costaki Gavril Paharnicil mare, si pe TO-
derd Paladi Visternicil mare, si pe Iordaki Costaki Stolnicd mare. Era cu dom-
nul din Tarigractil venise Constantind Postelnicul, si Andronaki Vlasto cumna-
tul domnului, ce Linea pe sora domnului, Mariora, sign facuse Comisd mare
din Tarigradd ; era pe urma h anul '1-ail facutii Paharnicit mare, li alp bo-
ieri Mihalaki vel Sulgerii, Iordaki vel Armada, ginerele lul Constantind Pos-
telnicul, care curendd 'had facutd Serdard.
De aice se vedeti $i bunatatea nascuta a acestui domnil, ce mare dard all ca-
Otd pe Ora Moldovei, ca o lumina all stralucitd plina de bucurie, precum dove-
clile mai Inainte suntil Insemnate. Acestd Grigorie Von. luandd domniea Moldo-
va OA a nu veni in scaunt, tota, Ora si boierimea s'ad bucuratti, intelegendd
de bunatatea ce are; precum decd at venitd, vederata an fostii bunatatea lul, cum
se dice : dupe fortuna vecluramt si limand, ailed dupe multe jacurr si obice-
lull rele ce scornise MihaY Vothi, pe urma, acestt domnii le-ati fostfi ei man-
gaiere. Ca afiandti Ora stricati, i boierii Intristati de multa detorie ce'Y in-
datorise Mihal Toclit cu imprumutatele, facOndu-le sicletti de luase ban! de la
Turd in datorie ce dedese imprumutti r}i din Ora Mihal Voda luase, i banil
boierilord nu i-au datd se'!, platesca pans ce s'au mazilitii. De care lucru de
are fi fostd anti domnu slaba, Grigorie Vodfi, se nu'i pota apera pe boierl de
www.dacoromanica.ro
 158

aces datornici, ce nevoie art" fi fostil, ca nici cu tote ce aveati boieril la casele
lorti nu s'artl, fi platittl, Ddra Grigorie Von Intelegeudil de acesta, au adusil
fermant Imperatescil, de all aperata pe boieri; Dime din datornicl n'ati pu-
tutti sO se atinga necl de unit. Si tera lbcg, cu dreptatea sea all tocmit'o ; ca
inteid acele obiceiurl rele de care mai susti s'aa disn ca as aflata aice In tern,
prisacaritil, morarip, pganaritil, crasmaritil, ei altele ca aceste In clilele acestul
domnti n'aA suferitil so fie, cum si desatina de stupi care obiceiti era male reti
de catti tote aice in tern, ca casele boieresci, ei monotirile, i alte bresle de
frunte scacluse, si remasese la stingeri, dandu desatina aseminea cu teranil, ei
Inca Mihal Voda luase ei indoitti desatinf din care nu pupna stricare au fostu
terei. .Acestti domnii drasi nici acdsta at suferitil, ilia' au socotitil ca va a-
vea vre o crt.dere; ce au tocmita si at push la tale scaclendti dinteacespl
Wein ei aseclatt i cu testamentu Visterie, pre boieril eel marl si
mazill, i monastirile tote, se dea pe clece bucate untl let", cum si alte bresle
a curtil; tuturoril le-aii facuti osebire de foram, ce nu 'pupa, pomana i-au
remasa. Alte dad ce 6cotea pe tea pentru chivernisela Wei, se silia In tote
chipul ca so alba tad- o dreptate; i cu bunt chivernisfila chivernisindil Ora
cu dreptatpa ce avea, all adusti ei Ora la starea sa. Boieril Inca, lipsindu-se
din grija datoritloril ce'i indatorise Mihal Voda, ei nici alte suparaiit avendil,
se aflatl top in linisce; de vreme ca alte imprumuturi salt napasti In clitele a-
cestul domnil nu se pomeniati. Gindul lui era pornitti tote spre bine, ravnindu
a face bunatap i pomene; era de red nime nu se plingea, nemica lacomie
avendti, ford de catti se silia sesi chiverais,esca tera, precum o i chivernisia
cu buns cumpanire, avendu top dreptate, necautandu se string& avere cu ne-
dreptate, ce mai virtosil s'aii silitu se'si castige nume bunt, precum V-ail
agonisitti nume nemuritorti de bunt" domni ce au fosta, ca so nu strice nu-
mele parintilord, a mosiloril, ce 'I -ad crescutal ei '1-ail mai adaosti alit nu tre-
buie mai multu so scrimti, Cala arata faptele lui.
Acestu domnti dupe ce au venitti cu domniea, ce au aflatil ramasip nelu-
cratA de Mihal Vold& la curdle domnesci, eld all ispravitu; multe case all fa-
cutti i de isnova; mental si tote odiile de giurti impregiurti a slujitorilorti;
$i all tocmitu zidul, fora de cele ce au facutti de isnova. Acestti Grigorie Voda
all &cubu si turnul colt Inalt11 de pe porta curtil domnesci, precum se vede,
si all tocmitil intr'Onsul cdsornicul,ce batea de se auslia peste ;tail tergul, care
rdmast pomana vecinica. Facut'au ei casele cele frumose de la Galata
de eratt de rdsuflare. Slugile lui ce venise din Tarigradii erat forte intelepp
urmandil BIOTA-nu-sea; piecap emit tuturorii; a milui If miluia domnul, era o-
brazu ca acela nule da se fie cuiva improtiva, cum erati la alp domni slugile,
neplecap nimerui, necinstitorl. Asti carte a lul OVA Impodobita, nu cu man-
drie multi, ce iMmai del se cadea cinstel domnesct iii slujitorii cei de -curte
forte cautap 1i miluip; nu suferia se's vecla goll; de vreme ca si alaiurile
frumose 4i erati forte placute. Cunoscutl eraii slujitorii lui din halite, si din ba-
rate, care din ce steel era; cum si unti stegil de vanatori ce locuse, II purta
In portu Vngurescu, ei cu-barate negre de pisla. Mal facuse ysi alth stOgil de
rosil cu portt. =Auteuil, si cti barate xo ite postavti, ei unu stegil de Ca-
www.dacoromanica.ro
 159

cestd domnit, de multe on era vorova intre boierY ; singurl marturisiad, .4i le'
era in mirare de domnd bunt' ce le venisel multaminft. lul Dumnecled de darul
ce le -ad triimisti, care ei nic1 cugetail la acesta. Alegi rudele lul Mihai Voda,
singuri ei marturisescd ca nici la domnul ce ad fostii din nemul lord nu le-ad
fosta asa de bine, cum le era. la Grigorie Voda, neferindul MihaI Voda
cuventil. In venirea demniei lul Dia moldovinesce nu scia, care lucru malgred
nu Vote fi candii nu scie domnul limba Orel unde este; dera pans la sese luny
at invetatd moldovinesce, grainft asemine la tote cuventul; ce pOte fi ca Si
limba latinesca, francesca ce le scia tote, 'had deschisti asa curendti la limba
Moldovinesca. Dora adeverul era tote, minted. lui cea intrega, ce nu uila cu-
ventul doodle auclia; ia sh.'raci milostivd, judOcatord bunt', si tate la judecata,
adeca, judecata lui drepta merges fora de fatarie, fora de voie viclena; era cer-
tarile lui cu mils. In mirare era si boierilord sei, cum all invetatt asa cu-
rendfi limba moldovinesca, cum si obiceiul Wei; si se silia forte multd, cetindd
tote jalobele terei tad elu singurd, cum si cartile; si nemica nu se lenevia, nici
remanea nici una se nu fie tote la sciinta sa, silindu-se in totd chipul Se a-
fie dreptate tuturord, avendd grija pentru teed, sf pentru saraci se nu fie na-
pastuip. Era unit dart]. de la Dumnecleti asupra acestei tell; des din boierii
sel ce venise din Tarigradt, avea omit mai de credinta si la tote sfatul pe
Constantind ce:lii facuse anteid Postelniet mare, si la alit doelea and facelift
Postelnict pe ginere-sod Iamandi, pe Constantind Postelnicul 1.-ne facutd Hat,-
mand, precum mai &el scrie, fiindu omit adeverath si de treba acesta Con-
stantind Postelnict. All fostil Postelnicd mare si in Mihai Voall avenduld d.
rasY lfinga sine; si pentra ore care pricini uitandu-se Mihai Von, la nisce cu-
vinte de nemica a unora de ai sei ce nu era se to asculte, asa all departatii
pre acesta omit, de care nu putina parere de red au avutd; ca de mare fo-
lost 1-at fostii, si pe urnaZ de mare stricaciune, cum singurd aretatil
gresela sa, si nemica n'ad pututii folosi, facendu-se Constantind Postelnicii Cu
top al sel emeni a lui Grigorie Voda.. Din boierii sel eel de terd ce'i boierise
la venirea domniei sole,, anteid pe Sandul Sturza din Spatarti mare '1-aii fa-
Cutti vel Visternicii, si curendt dupe densul si pe Iordaki Cantacuzino cumna-
tul lui Mihal Voda, din Band '1 -all facutti Spatard mare, i ,pe Magri Band
mare, si pe Costaki Rama Stolnicd mare. i dupe acesta Candi' sail plinitil
doi ani In Oioa de sfete Vasile, esindii in Spatdrie multi boieri all mai bole-
ritil ; atuncp ad fa'cutil pe Constantind Costaki Hatmanul Vornicii de sera de
giost, M pe Constantind Postelnicul Hatmant, si pe Toderti Paladi nepotul lul
Mihal Voda celti mazilise anteiti din Visternicie '1 -at' racutii Banit mare, ce nicY
pe Maul, Banal nu '1 -at' lasatil in parere de red, ce 'I- ad facutd. Staroste la Cer-
nauti, cum si pe Gavrilii celit facuse Paharnicii mare '1 -at' facutti Staroste la
Putna mai pe urrna, i pe Ilie Catargiul ce ad fosta Logofett mare la Mihal Voda,
'1 -at' acad. &AO Logofetd mlare, in local Miclesculu1. i acestd, schimbare a
boierilorti nu era pentra alts, fedi, numal pentru cal iubia pre top, si nu vrea
se fie nici unul in parere de red. Boierii Inca labial pre domnil ; si prat top lai
credinta, de vreme ca precum eel cu boierie, asa 9i cef fora de boierie din -mila
sa nu scadead, era pentru indaniana si bine cum le-ad fostl boierilorti la a-
www.dacoromanica.ro
 160

tane. La primblari, la cimpii e0a adese cu boieriI see, zabovindu-se cu naiad

qi cu nagarale; i cu sagetatul, i sinetul bdtandd la pravild, prea bine, Intre-
cendd la acesta pe top boieril, fiindd forte istetii la tote lucrurile, ci nemd4
retd la tote lucrurile stile. Domnl tamed" fiindii, dell era Intregii la minte,
i la OM socotela, li celd mai temeinicd lucru era acesta, cd, era statatord la
cu Iniprumutele i cu alte reutati, nici pe nemul lui. i osebitd de al-
tora de pe caril Grigorie Voda II facuse i boierI marf, se to mire de Dimi-
traccu HatmanuI fratele lei Mihal Voda, ca era lipsitd de nadejde ca se mai
aiba vr'o mild, de la Wand. domnii straind, socotindii cd, va fi in prepusu
pentru frate-sell; dera Grigorie Vodd, dupe prepusuri n'ad. Amblatd, ce tuturorii
s'ad aretatu cu bine, cercetandu'i cu mila sea, ti au remasti i Dimitraccu Hat-
manul odihnitu, i la mila domnulul cu tote nemul lei, avendu'l in cinste, i
In dragoste. i Incd, mai multd este de miratd pentru ginere-sed Iordaki
Costaki Stolnicul, carele la Mihal Von, fiindu'i ginere, nici o cautare n'ail a-
vutd, dOra Grigorie Vodd, '1-aii facutd Stolnicd mare, i i-ad datil i Capitania
Codrului, i tinutul Falciului tote In sema lei; i pe altii ginere a lei Di-
mitracd Hatmand, pe Iona Bogdand, '1 all Mead Medelniceril mare, i pe fi-
lulu sell Radii veld jicnicerd, i pe top ii avea In cinste. nerd,' apoi el ce mul-
tamire all datd lei Grigorie Voda, mai Inainte yeti vedea. Deed, Dumneclet i -all
tempinatil cu urgia sea de '0-at luatd osinda. Cu megie0i de pin pregiurii 10
avea bine acestd domnu, cat la tog avea nume blind; nime nu. putea se Mica
ca mat vrednicd de domnie. Numai cu megie0i Nohal avea red, fiindii ca erail
ref ; i alesil cum_avea Moldova pe 'Mari megie0, mai rei nu pote se mai aibli
alt Ord, fiindd ca, el de felul lord suntd rei ci jaca0, i el de-apururea pof-
tescii ne pace, cd, pacea Indelungatd, lord li'l aracie ; i In acesta ne -ore fi
marturii yci alte Geri, ca, putine Seri au remasil necalcate ci ne jd.cuite de
den0l. Se vedeti derd ce s'ad ispititd el se fad, 0 In clilele acestul domnil;
numai Dumnecled le-ad statute 1mpotrivd de nu le-ad agiutatil; Cl in anul
ale doele a domniel sae, la veleatil 7236 Octomvrie, fiindii Mengli Gherei
Hand, s'aii invrdjbitil cu frate-sthi Adalu Gherei Han ce era Calga, i amblandil
aceld Sultand Improtiva Hanului, all scrisd Hanul la Imperatie i au venitil.
Capegi-baa cu maziliea !al Addld Gherei Sultanul seld radice Wig duel la
Iampoli, ca pe ant ne ascultatord. Era Adand Gherei Sultan. cunoscendii cd
despre frate-sed i se trage acesta, Indatd ati1uatil pismd asupra Hanului, ce-
rendil mijlocd sd'ld tempine cu. reutate, i fiindu ed. ci Mirzacil Bugeagului
meld iubiatt pre acestd Hand, pentru caci ei fiindii mai volniciti in alp Hani,
era acestil Hand i-ad mai infrentil, i pre multi de ceI mai marl M1rzaci Im-
protivnici i-ail i talatd ; la care Infrenare ei nu erad deprin0. Mille altord
Hani Intr'n01 pand atunce nu intrase, c1 acea judecata drepta care facea
Ilanul asupra lord ei o luau In chipti de strimbatate ci 110. pismuial Viindii del
i Adalu Gherei. Sultana cu Kapegi-baa, trecut'ad anteid pre la, Vozia ca se
mergit la Iampoli ; era deed all trecutii Nistrul s'ail string]. Mirzacii, i mai
vIrtosii Orumbetescii, la densul, sfatuinduld se nu merga la lampoli, ce se
remae la den0Y, cA el ord sta la unit cuventd cu densul, se piresci pre Ha-
nul se'ld mazilesca, 0 de n'a vrea ImperAtlea se le dee Hand pe voiea lord,
www.dacoromanica.ro
 161

se se fistesca se, mere' cu sila 0'111 scot& i priimindti Sultanul asa, ati fa-
cutti-srzu, $i '1-au data la Kapegi-basa self' duck la Imperatie; gi luandu Mir-
zacil pe Adabi-Gherei Su 'taut' din mans Capegi-basil: cu toil all fost6. la unU
cuventti, dandu respunsti ca nu le trebuie acestu Hanil ; si at tlisa Kapegi-basa
Sultanulut se nu calce cuventul Imperatiet Elii n'at ascultata, ti Incitlecandfi
Ott Bugeagul de la mare pana la midi s'ati facuta haini Imperatiel, radi-
candu-se asupra Hanului. Atunce gi Dimitrascu fratele lul Mihal Voda, Impre-
una, cu ginere-sea cu Iordaki Stolnicul, aflanduse ei 1n giosti la culesul vii
lord, i intelegendt de zurbaoa Mari lora, Indata as fugitti si el la Marl,
gti lipindu-se pe Mug& Adal Gherel Su Haut', multe amesticaturI all facutti asupra,
lul Grigorie roda. ei asupra Orel; co, facendu-se el totd una cu Mani, ail,
scosti mijlocti ca acela de la Adalti-Gherei Sultan% de all tramisti una Mir--
zacti a nume Husein-Gazi cu Tatari aice la Iasi, la Grigorie Voda, ca se le dee
giupanesele si tota, averea, cu laud& despre Adalu-Gherei Sultana, ca de nu
le va da Grigorie Voda giupanesele, apoi se nu 'al banuesca. La care i Gri-
gorie Voda veclendu'l ca suntil Improtivitori Imperatiei, ne avendil vreme de
data alt(' respunst, nu numai giupanesele gi bucatele boierilort afi data, ce
i banl, gi alte daruri ce au cerutil Adair' Gherel Sultan(' all datt, ca 436'1
Imblanclesca pentru apararea terei. Era Tataril ostindu-se, cum ati auclitu mal
susti, cu gandti ca acela se merga asupra Krimulul, socotindil ca si Kr !mut
va fi una cu dens% si ord mazili pe Hanul, poftindu'sf el Hanil de la Imperam
tie pe Kaplan('-Gherei Haut, i putendii ispravi se le dea Imperatia Hawk prin
mijlocul lui Caplan-Gherel Hant, se poftesca i domnil Moldovel pe Mihal Voda,
si se mazilesca pre Grigorie Voda. Ce Durunecled nu le at agiutatti. se's1 potar
ispravi gandul lord : ca trecendil el Nistrul In ceea parte se merga la KrIrail,
s'ati impreunatil cu Iamanti Sahaidad, i fora voia lore i-aid luattl si all mersti
pana la Ternevu, la malul Buhulul, In prejma Cazacilorti Botcalil, adeca Za-
porojeni, cu nadejde ca aceea ca orti fi i Cazacil de Botcalia potrivitl lona,
i una cu densii ; si dupe ce va inghieta Buhul, 0 is i pe Cazaci, Dell Ca-
zacil nu s'att potrivitti lord, dandti respunsti ca, el as stapant pe Hanul, gi
de porunca Hanului asculta. Dora toff" all fosta strins4 el o mie de Cazadi de
pe margin!, pe unde i -all gasitil, ci 'ite and fi trecutti el si Buhul; numai s'ati
temutft din urma ; cad Hanul Inca au chivernisitti bine, ca a,u tramisa pre fiiul
sea Tohtamisti Gherei Sultanti cu o soma de Este sprintina alesa, de a4 venitft
mai in grabs snit sositti la cetateairozia. Era pe El-agasi anume Ali-Aga, 9i
cu alta Ceplacil, anume Murtaza Aga, '1-au triimesil se nacluesca, la cacla HA-
nesca, si as venal El-agasi, pe despre mare pe la cetatea Alba, si au resbatutu
ci elti pana la calla, cu gandti ca acela ca veclenduld MIrzacil pe densul, volt
parasi pe Adal-Gherel Sultana si s'orti pleca macart unit din Mirzaci la
(Mitsui. Der& ce at patittl sit elti, ca, Adalt-GhereI Sultanti stand(' cu Ta-
taril la Ternbvil, la malul Buhulul, lanai veste precum Tohtamist-Gherei
Sultant, fiiul Hanului, all sositti la Vozia, gi El-agasi se afla ja casla, 1'14
data &at Intorsa Inapol, i nicl asupra 1111 Tohtamisti-Gherei 11'4 pututtt
merge, ca fiindft In cetate au cunoscutti ca n'ati ispravitti nemicii, ce afl tit-,
mist Adahl-Gheref Sultanti nisce Mirzaci ?supra lul El-agasi la calla, ci cu 0
Leatopiseple Tom. 3, www.dacoromanica.ro 11
 1. fl 2

soma de Cazaci, ce erati de pack podurilorti la Nistru, alt mersA la *la si

en resboiti pe El-agasi, si pe Cealact-Murtaza Aga, si pe top i -au prinsti si
i-a* jecuitli de tail ce ad avutil. si i-an dusti la Adal-Gherei Sultant. Si tre-
cendt Adal-Gherel Sultanul Nistrul erasT dincoce, stindti cu tots ostea.pe ma-,
lul Nistrulul la s'atii la Copanca, si luandu'si nadejde precum nu le da Impe-
ratiea liana pe voia fora, si oronduesce oste asupra lord all asqatti sfatul
si ad hotaritu se dea ciambururl In tote partile ; si indata ad data poronce,
Adal-Gherel Sultand, se incalece totti Tatarul de la, mare pang la mica, si in
trel party se se imparts ; unil se prade Chilia, Smilu, si peste Dunt,rea olatele
Turcescl pane, in Udriiti, a1ti1 se prade Braila, tera Romanesca ; altil Moldova,
fiindu-le si mai Indemana. Apol se se afle si ei incalecati, gita se fugit cu
totul ; ce Dumnecleti nu le-at agiutath ; cad TohtamisA Gherei Sultant, stands
la cetatea Voziel odihninda, cerca cum va pute mijiloci se deslipesca pe Ia-
mant Sahaidacii de la Nohal. Imperatiea Inca intelegena din hainlicul lui A-
dal-Gherei Sultanti si a Bugegului, si de vreme ca at si tramist la densii o-
data si de doue on Capegi-basa, dandu-le a intelege se se potole de ce au
Inceputd, ca nemica n'orit ispravi, si se dee pe Adal-Gherei Sultant in manele
Capegi-basil, ei nicl de CUM nu s'at uitatt, si totti de tail cerendd pre Ca-
planti-Gherel Hand, si Inca, cu mare laud& ca de nu le-a da Haud pe voiea
lord, oru prada si ore strica tote raelele Imperatesci pant unde oru agiunge,
cum se si sfatuise. Ad venitd del% poronca la Mustafa Paso, de Hotinti ca so
se gatosca cu Grigorie Voda se merga asupra Tatarilorti, viindti si la Grigo-
rie Von, fermant se merg& impreunt cu Pasa. Si gatindu-se Grigorie Voda
de oste, all luatA veste si Adal-Gherei Haut!, cum Grigorie Von, se gatesce de
oste. Forte red s'ati maniattt, si ad scristi o carte la Grigorie Veda se nu mai
ostenesca a merge asupra lui; ce selti ascepte ca va veni del va fi elti sin-
guril ospe lui Grigorie Voda; si de vreme ca Tatarii suntti marl pismasi Mol-
dovei, cum si incepuse a prada marginea despre La'pusna, si afiandu-se acolo
HMO Adal-Gherel Sultand si Dimitrasco Hatmanul cu ginere-seii Iordaki, In-
demnatt si ei neincetatti pe Sultana cu multa reutate asupra lul Grigorie Voda,
giuruindti 60 pungi de banl: 50 Sultanulul si 10 Jul Iusufti Mirza ce era mai
caps intro Mtrzacil Orumbeteti, se vie se prinda pre Grigorie Voda. Atunce si Gri-
gorie Voda socotindti se nu se temple vr'o primejdie terei, tramist (Minna
si cuconil, si pre maica-sa la Hotinti, cum si boierii giupanesele, oronduindti
boierl cu dOmnele pe Macri Banul, si pe Luca vel Visternict de le-at dusti
In casele Capi-kihael, si all datti poronca Orel de s'ati bejenarittt Lecuitoril
din Iasi s'at inchist pin monastiri, oreeduindu-le r slujitori pe la porti. A-
seclandu'si Grigorie Voda tote trebile aice, lasindti si Caimacaml, pe Ilie Ca-
targiul Logofetti, si pe Stefant Rosetti Vornicti, dupe poronca Imporatiei all
purcesii cu oste in "suss, spre Botoseni, in intempinarea lul Mustafa Pasa,
se se sfatuesce, pe unde vorti merge ca se fie mai bine, AU seclutil Grigorie
Vodii, la Botoseni clece Llile ; s1 acolo viindu'I veste cu calarasi de Tarigradt
de la frate-sett Terzimanuf, precum Imperatiea au schimbatu Saraskerlicul
lastndu pe Mustafa Pasa se paclesca Hotinul, si numai Colcegt-bel cu Lipcanii
fse mergt, yi as oronduitti in 10011 lui )pe Abdula-Pasa do Rumilia, facendule
www.dacoromanica.ro
 163

Saraskerti pe totA 6stea Rumeliel i peste 6stele a Moldevel 4i a Muntenia

lord. Intelegendt Grigorie Voda, indati s'au sculatti de la Boto4eni si at ye-
nitd la 141, 4i at descalecatt la Balica cu corturl ; 4e4lendti vr'o clew Ole a-r
cold, au sositt i unu Aga ImpOratesct, anume Osmanli -Aga Ghediclivt, cu fer-
mant se pornesca pre Grigorie Voda cu oste, Wit dud, inaintea lull Abdula
Paa unde era sO vie la Smil. Deci purcegendt Grigorie Voda cu multi si
frumosa oste in giost, i mergendii pant la Roieci, in clioa ale Boboteza at
facutil Iordanul acolo la Roieci, unde i masa mare at facutii cu top bole&
in casele lul Constantint Costaki vel liatmanti ; i inteacea cli i-ail venitt lui
Grigorie Voda, i erlict de la Hanul i buiurlati de la Abdula Pap Saraskiert
ca se merga in spatele Tatarilort la codru Kigheciului, i acolo se ascepte pima
ce i-a veni a doua poronca. Era Adal-Gherei Haut stands ostitt cu tote TA-
tarimea, gi sfatul cell de prada ce amti scrist mai Bust, dna Divant Efendi
a lui Adal Gherei Haut sta cu condeiul in mane, scriindt cartile cele de po-
ronctt ca so dea ciambururi, eta i Tohtamkt Gherei Sultant, si cu Ali Pap-
paclitorult Voziel cu tots 6stea ce avea, noptea, s'at data i ei la malul Nis-
trului subt ,,cietatea Tighinel, i Iamanti Sahaidacti cu denii ; caril s'at silitti
inteacea nopte de la Vozia, de au agiunst "Ana in cliva subt Tighine unde
este tale de 22 de cesuri. Atunce veclendil i Tataril Bugegului pe Tohtamicol
Gherel Sultant in spatele lord, de alts parte i Grigorie Val/ apropiatt, so,
situ la Pratt la Falcil, era0 in spatele lort, de alto parp Inca luase vestl
ca din tote partile vino asupra lort, le-ad venitti unora din Mirzaci i minte,
cunoscenclii ca va fi red de den01. Au Inceputt dent a se trage unul cater u-
nul de se inchina la Tohtami1 Sultant, i a4a, li s'at stricatti gioca lord 4i
sfatul celil de pradg ce facuse asupra tOrel. Decl o semi de Mirzaci s'ati in-
chinatil la fiiul Hanului, era o semi tote ineau cu Adal Gherei Sultant : Iu-
suft Mirza celt mal capti a Mirzacilort, i Timerhanti Mirza, i Hapaci Mirza,
4i on all Mirzaci, caril 'Ate i aceia s'arti fi inchinatt ; numai s'aff temutt de
Hanul ca BO nu'l taie, caci el fusese incepatoril zurbalil. i standii el cu Adal
Gherei Sunni"' In Bugegti, si veclendti i elti greutatea otil c&1 venia asu-
pral, au remast de nu scia de ce s'a apuca : ca sa stea imp; otiva cuuoscea
ca nu va ispravi nimica ; sO se inchine se temea ca 41-a pune vieta. Insa (led
at vOclutu elf]. ca Hanul s'at apropiatt, ci Abdula Paa Saraskerul Inca so-
sise la Smil, oste Turcesca Inc& tat venia de se stringea la Smil ; Neculat
Vodti. cu Muntenil Inca venise pant la Macsimeni, Colcegii Bel de la Hotinti Inca
se pogorise cu Lipcanil la Smil; s'at simtitt i Adal Gherei Sultant In nebunie,
cum i all Mirzaci. top, 4i Tataril cunoscendull faptele cele nebunescl, at
plecatt tog capetele, gi at scristi carp la Hanul se le erte greela. Era Iusuft
Mirza i altil cati-va Mtrzaci n'ail vrutti sO se Inchine nici la Hanul, nici la
fiiul HanuluI; ce au fugitt in tera Leesca, trecendti Nistrul pre la Soroca, ma-
cart ca Grigorie Voda avea plaza pe la tote vadurile sO nu scape nicl pre u-
nul, nicl Mirzaci, nici Tatart, nici Gaza* i nici Iusuft Mirza nici all Mir-
zacl eart fi scapatt, cum n'at nici sapatt Cazacii caril suntu mal cu gret a le
sprijini ,focul tort ; ce numa s'ati in4elatt Miront Donici Pireglabul, de So-
roca, lutndit veste ca Iusuftr avea, se treed. Nistru. mal pe din sust pe
www.dacoromanica.ro
 164

la Curecinti, sail dust ail tie cale acolo; era Iusufti Mfrza as trecutti fq ur-?
ma lui pre la Soroca trecendit pre la llovilat, micarti ca at WM Sorocenil
se's opresca; era ei at mersil pre la Movilak ca flinch"' Nistrul tughatatu at
data Tataril navala pe ghiata si au trecutd, uncle gi doi emeni ai nostril s'au
renitd. Intr'acea navala. Cazacii lui Adalu Gherel Sultana _parasiuda pre Adald
Gherel gt vrendO se fuga, s'aq facutO treI cete, i pe- o eke, en 240 de omens
ce at luatd. asupra Dubasarilorit mergendO se, treca 'Dnistrul, i-at prinsti Ior-
daki $ordarul luandu-le armele cu mestesugd ; era o ceta cu 120 de omens
1-au prinsd Vornicul Donici, ce era otonduitd de Grigorie Voda purtatort de
grija marginel i a bejeniilorti. Aflandd aces Cazacl la satin la Lohanesci pe
Mini, at. saritd cu cats -va tinutasi si le dedera resboid Intent cli tote clioa, la
care resboh1 multi de al nostril as peritt, era si Cazacii nits unul &at sca-.
path. Era a treia ceta i-at prinsu era tinutasil la tirgul Orheialui. Ce pentru
rentatile lord cele paganescl ce facuse In raielele Hanulul, I-at tempinatt. si
pre aensii osinda, ca pre toti Oak la unul i-au data Grigorie Voda Hanulul
si fiiului set. In robie ; era armele si call au remasd a princletorilorl De aice
Se vedetl In ce (And& -au caclutt si Tataril ; ca Grigorie Voda din poronca
Hanulul si-a lui Abdula Pasa Saraskerd ce'l poroncise se merge la Codru In
spatele Tatarilork trecendd Prutul pre la Falcii, de uncle pe Sandal Sturza
vel Visternicu pentru a trebuinta a terel 1-ati Intorsd Inapol la tall ; era
Donmul cu altl boieri, si cu tea, &tea au mersd la Codru, avendt multa si
frumesa este, de vreme ca slujitoril sei, precum a'p auclitti Inapol, el au fostO
forte milui 1, ce cu slujitori de carte, si cu darabantil agesci, si cu vInatoril
si cu pan iris ce erat cu lefa din Ora, er' trey mil de omeni pedestrime ;
asijdere i calarime, Boieranasi, Copil din cask ce le Meuse Grigorie Voda
tuturord sulitl zugravite cu prapure, Armaseil, Aprociii, si alte fateful, tines' cu
stegul sett ; Constantind Costaki, cu tots slujitorimea Hatmaniei, ci cu all sluji-
tori de Ora ce'l facuse cu lefa; Iordaki Serdarul cu toil Lapusnenii gr Orheenii
gi Sorocenil; Lupul Serdarul de mazili cu tots mazilil; si calarimea s'at fa'cutti.
patru rail de omens; era peste tote at fostd septe mil de omen' Ostea lui Grigo-
rie Voda, fora de curtea gospodk i fora de omenii ce era' pe Hinge boieril eel
marl, avendu Grigorie Von. si 12 pusce cu sacaluce. Decr din Pratt pane,
In Codru all mersd ostea In tocmela, mergendti Ina me Iordaki Serdarul cu
slujitoril MT, dupe densul Constantine Costaki Hatmanul, dupe densul Enaki
Aga pa pedestrimea 11 cu puScele, mai pre urma Grigorie Voda cu curtea sea,
i cu top boieril mail Asa cu oronduela all _mersd si s'ati suit' de-asupra
Codrulul din giost ; si ad seclutt acolo done septemeni mancandt gi calcanda
pre 'Marl. Mancatu-s'at fineturile, ci gropile cele cu pane catu ail pututt
agiunge octenil; si dect, au sfirsitd s'at mutate de acolo Grigorie Von. la ca-
pal Codrulul din susk puindu'si corturile, si au seclutti i acolo alte done
septemeni, tott aceea calcatura facendd Tatarilord, mancandu-le orclul si fi-
nal ; cu care nu putina spaima at facutil Tatarilork dad s'ati bejenaritO TA-
tad!, si fugeat de Moldoveni cum fugise i Moldovenii de dash. i veniau
'Marti de Se Inchinad Jul Grigorie Voda, plangeadO i rugandu-se pentru te-
meile i copiii lora 66 poroncebch otilorti sg nuTingrozesca. lira eta TrittarI
www.dacoromanica.ro
 165

au. statutti improtiva otenilorfi lui Grigorie Vothi, fl prindeaU gi if certak ea

avea Grigorie VodA poronch ca aceea, carif volt sta improtivA ;Al certe, i
din voia lul Dumnecleti era i o erns calda, ca o primh-varh ; de zahere inch
era chivernisitt Grigorie Von.: pita, carne avea de agiunst, i tot% otenif e-
rat voio1. Decl decd au veclutft Hanul gi Abdula Paa eh s'au plecatu tot
TAtaril, i n'at Ind o zurba, au datti poronch lui Grigorie VodA se se interch
indhreptt. ; si pentru semna de pomenitu facut'aii i Grigorie Vodh acolo o
movilh mare, acolo unde all Outt ch tabera, care se pomenesce i astailf,
movila lul Grigorie Voda. Dupe ce i-at venitu poronch de intorst, Anteit au
pornitA pe Enaki Aga cu pedestrimea, si cu pucele, apol pe Iordaki Senta,
rul, inabracendu-lit i cu contAU blitnitt multeminduI de slujba, '1-ad por-
nita cu slujitoril la Orheiu ; gi ali remast numal cu Hatmanul, i cu curtea
sea; i s'au intorst cu pace la scaunt, trecendu Prutul pre la GhermAnesci, gi
a doua cis au fostti la Iai. Erb, pentru chldura ce at fostA tote, erns at are,-
tats Dumnedeu i acesta, ca in diva ce all purcest Domnul de la Codru,
Ghenarie 30, fost'aU unit MO forte mare tout diva, i aft mast' sera la
GliernahnescI; era a doua cis la purcest, dead Dumnecleti o furtunh mare cu
ninsere i cu yenta din susk de all batutu tea clioa o furtuuh mare pe o-
teni tote in fath, catt nu s'au sciutti cum at veuitti unul cu altul tots clioa;
mini au sosita a doua iii, altif a treia cis ; ca aces; furtunA era dta 1111 mai
vecluse aceld r0udt de omenT, 0 multi cal all crApatil i 6menT all peritt
Era Domnul as intratu inteacea Ali In Ia0, i viindti la Ia.E,41 au aflatA dem-
na si cuconil, 0 pre maich-sea venit1 de la Hotinu ; s'au bucurattt multe-
mindu lul Dumnecleti eh '1-au ferith d.e primejdif i pre deusul 0 Ora, i all
imhrhcatti pe Costaki Hatmanul cu bland de sobolti multAmindul de slujba, gi
lui i tuturod capiteniilorh, qi slujitoriloru, sloboclindu'I pre la casele lord.
i Grigorie Vodh. 610 at Math drma cea bunk tocmindu'I Ora din risipa
ce se risipise gi domnia cu pace. ErA Tatarilorti le-ah venitti Hanul de had,
ca, au ernath Abdula Paa i Hanul ea 6stea pe deneii; era de primaverh au
venita poronch lul Abdula Paa de s'au dust' la, cetatea, sa la Ni0.; era Ha-
nul alt i veratt pe deniI, i au i mai ernatt a doua erns, calcandu'l fortes
tare cu tote felul de dajdf grele, dtA '0-at Math osinda i el 1 pentru prada
ce fAcuse el Moldovei; care nu pupa pagubh s'au Acuff', ca numal a Moldo-
vel pagubh aft cuprinst rata -va soma de pungi de bans, i all ispravitti Gri-
gorie Vodh de la Perth ca se platesch Tatarii tea paguba atath Moldovei
catu 0 a raelelort. Hanesci, puindt ImperAtiea plinitorti pe Hanul. i la anul
7237 all scosA Hanul dAjdf maxi pre Tatars, ca se platesca paguba ,Moldovei,
0 a altord raele; i macart. ca Grigorie Voda nu putinh paguba all avut(i, dart
au scostt lucrul la capt ca i-au platitit Thtaril strichciune terel ; gi au von.,
duit4 Grigorie Vodh pe Sandul Sturza vel Visternict, i cu Iordaki Serdarut
de at. mersii prin tell de ail datt. banf 6meniloril dupe paguba ice at avutt,
care acestu lucru adeveratu este unit lucru de minune i de pomenitii; fiindu
ca Tataril totdeuna &mu pitch ca aceste, i nu numal la vreme de resmirithf
ci i la pace faceah prAA i ce apucau praphditu all fostt; nu se mar putea
sate mimic& de la denift de-vreme ca el ala au fostu deprin0 asupra Molt
www.dacoromanica.ro
 166

dovel, ca nisce lupi asupra unel turme de oi; er& peste acesta el Inca ml de-
dese, ca nicl o data nu mai intorsese inapoi ce luase ; erA Grigorie Voda, acm
intelesu mai susd ce all ficutd, ta se nu dea 'Mart Moldovel Inapol bucate
on altd ceva, ce bani all data Moldovei. i aceste nu le facea Grigorie Voda
cu altd chipu fora numai cu vredniciea sea, si cu trecerea ce avea la stapani.
i se mai vedep ce as mai lucratil cu Nohaii, ca osebit de alte strimbatati ce faced'
Nohail Moldovel, II purta cum le erad voia, $i o parte din locul Moldovel o impre-
surase de vr'o trey -cleci de ant, si alit parte era impresuratt de Benderlii, tare nici
unit Domnd n'au pututu WI desbath, era Grigorie Voda all scosu hatiserifd de
la Imperatie 0 cu mare luptit i-ati agiutatd si Dumnecled, si all desbAtutd si locul
acela si '1-ad lipitd la hotarul Moldovel, hotArinduld cu semne pe hotarul vechid
a lei Halild-Pala; si cu mijlocirea Hanulul i-ad si mutate pre TAtarl, dandu-le
locd, de sedere maY giosii de unde intrase el, mai giost cale de doue cesuri in
curmezisd si 32 cesuri in lungd. i cu zapisul ce avea de la Mari, lua dijd1
de la Oust, de pe case si de pe bucate, si din fina'e in tots anii; care nicl
acesta supunere alp Domni nu le-ad pututd face, si pentru acesta nu iubia
Tataril pre Grigorie Voda. i la vremea zurbalel poftise el Domnd Moldovel
pre Mihal Voda, ca le 'Area acestd Domnd gred si tare sprijinitord etrimba-
tatilord. Moldovel ce avea despre densii. CA multi vreme all recoritil si ad As-
platitd Grigorie Voda Moldovei ; era dupe acea multi nebunie a TAtarilord
Nohal, si dupe ce 'i-ad cAlcatd Hanul si 'i-ad globitii, $i all plinitd dupe cum
ap auclitd, de nevoie -s'aii lacutii intelepti. Cunoscendd el singuri nebuniea lord,
ad facutd mare plecare, $i ertendu-le $i ImperAtiea gresela, facut'au si tel za,
pisii la mina ImperAtiel inteacestd chipd, cum aratA mai giosti de pe limba
Turcescl : Pricina acestul zapistt este, ca not de cite on ffindt vinovati pen-
tru faptele nostre cele trecute ce amt's facutd improtiva legit si improtiv4 Im-
perAtiei, milostivitus'aii Imperatiea dupe mare mila sea ce cuprinde peste WA
lumea, de ne-ad ertatd greselele, ci all tramisti In acesta data ca se ne asecle
pre prea luminatul Mengli-Gerei Hanul de Crimd, si pre Maria sea cinstitul
Vezirti Abdula Pasa stapinitorul de Rumelia, caril ne-ad chiematti fatA inain-
tea sfatulul celul de cinste a judecatei, ce s'ad strinsu in cetatea Chilia, a-
deca pre top Mlrzacil nostril, ci pre cei maY batrani si omeni de trebtt aleli
din norodul nostru. i ne-amd fAgAduitd se taiemil de acmu inainte tot& cores-
pondentia si prietesugul cu aces ce at fugitti In Ora LesescA, anume Iusuf-
Mirza $i Temirhand, si HapacI, cu fratil lord, caril s'ar'i dust cu densii, si se
nu'l primimd se fie traitors cu not; si de 'It vomit mfil rocosi, se avemit a da
cAtre ImperAtie globs o mie de pungi de haul. Asijdere dintre not caril volt
6 locuitorl in Ora Moldovel s'alt apucatd se tie tad acele fagaduinte, si ade-
verintele ce le-ad Acuff' el, ci improtiva acelord nimicd se nu fad. i pre
'scurtd, cite fagaduinp amu facutri pentru trebile nostre, tote cu voia nostrA
le-amii facutd. i amd datd cuvAntul nostru inaintea boierilorll 0- a CApite-
nfilonl de Crime, se le tinemd cum se cade ; si cu voiea nostrA amd poftitu
zapisul acesta, cum s'aii scrisii in tabla judetuluI, asa s'atI tramisd si la Im-
peratie ca so se ale In visteria ImperAtiel, i BO vOda credinta ce unit cA-
tre Imperatie pentru acesta. rA and zapisd se remite In mina marieI sdle
www.dacoromanica.ro
 167

Hanulul de Crimd. Dreptd aceea amd facutd doue zapise, carii coprindd 1
areta .totq acesta poveste, si le-amd pecetluitd cu pecetea nestra, si s'at
scristi la mijlocul lumina lul Saabanti aelett 1140, era de la Hristosd I728
Martie In 15.
Aice venimd erast la sondul lul Dimitra'sco Hatmanul, la ce ati venitu mat
pe urma dupe ce ati veklutd ca nu se tote mistui In Bugegd, temendu-se ca
va,.tncapea In mama lut Grigorie Voda, de care tad n'ad scapatd. Ca trecendu
si eld Dunarea cu Adal-Gherel Sultand, ad mersd pan& la Babadagd, avendd
liinga sine pe unit Turcd anume Murtaza negutitord de aice din Moldova
delft purta, i. acolo '1-ad dust In gazda la unit frate a 10 Ahmetd Omul-
casa-basa, care fiindu'l cunoscutti '1-ad tinutd ascunsd cateva Mile, apol '1 -ail
tramist cu nisce gelepi a lul la Tarigradti la Mihal Voda. i mergendd pans
la Kuciuk-Riot, care este aprOpe de Tarigradd, au scrisd. unit revasii la (ra-
te -set's si '1-au trh,misu cu o slue). a sea en Martaza Turcul seld duct, Ta frate-
set, la Arnautti Kiol. Mihat Voda necum revs sul n'ad vrutii WRY priimesca, temen-
du-se ca oblicinduld Imperatiea se nu i se vedesca si faptele lut, si agiunsu-
rile ce at avutd cu Tataril, ca nu In Mind prepusd ad fostd. Veclendd (lea
Dimitrascu Hatmanii, ct, nici acolo nu se 'Ate mistui, '1-ad luatd era aceI gelepi
impreuna cu Murtaza Turcul si '1 -alt dust la unit satu ce se chiama Caralarti,
in olatul Silistriet, ducenduld in gazda la unit Turcd ; del% era poronca in
tote olatele de peste Dunare, orl unde s'ard afla acei boieri se nu se mis-
tuesca ca'sd haint Imperatiei, ce se'l princla si se'l dee in mana lut Grigorie
Von. Deci de frica singurd gaida aceea a lul Dimitrascu Hatmanul au venitd
de ad spusd lul Grigorie Voda, i indata at tramisii Grigorie Voda pe Use-
rul alt doile, cu capitanul de- Lipcani, si cu Turcul, si luanduld in fere de
acolo, '1-ad dust la Iasi. Aice se vedett bunatatea lul Grigorie Voda, catu au
fostd de build; ati intelesfi si hainlicul lui Dimitrascu Hatmanul, si cu alte
sop ; all 4uclitii cat& reutate ad vrutti se fact lul Grigorie Voda, ca nu nu-
mat pricina domniel dent si vieta au vrutti percla, care de art fi fostii
unit domnd grabnicti, set cu judecata drepta seld judece, ce ard fi lucratd
cu densul, ca nici art fi fostd priimitii nici cu ochil seld veils, si fort, de
m6rte n'arii fi remasd. Dera. Grigorie Voda, ca unit milostivd si adeveratd
crestind, nu ca i-ail facutt vre o reutate, ce si catii '1-ad tinutu putind la o-
prelt, 'had cercetatil cu mils ; si domna sea Inca era la o fire cu densul, ne-
contenitd Yid cerceta. Si la cea de pe urma '1-ad si ertatd, cerAndu'l numai
chieltuela ce au datti lut Adald-Gherei Sultanti prin faptele lui; si din chiel-
tuela nici a patra parte n'au luatti; dendulu in chizesia ndmulul situ '1-ad
sloboclitd, clicendti : alte lucrurl ca aceste se nu mat fact, si '1-ad imbricatt
_Si cu'nd rondd de strae, si au mersd la casa lul la Feresci. Dera Dumnecleti
ca celd ce este cumpana drepta, an aretatd ca Dimitrascu ad remasfi cu
vieta ; era judetul 1111 IDunpecled n'ad rabdatti pecatul lul, ce curandu i -alt
mirth:tit clilele, si totusl ad muritd cu morte bunt. Era unit Lupul Dragutescu,
ce era ftciord de boieril pamenteand ruda cu Iordaki Stolnicul, ce se duse
si elu atunce fOra de nici o pricina cu pribegil la Marl, i ad fostd la tote
amestectturile la und local cu deniI, si Inca candil au tramisu Adal-Gherel

www.dacoromanica.ro
 168

Sultana acelli Mirzacti, de ati luatt giupanesele boierilorti ce s'au scrisil mai
inapol, venise 1i elti Bumbasird, salbaticindu-se atunce In nebunie ea candd n'aru
fi fostd pamanteanti, si atq,nce '1-au lasatti Grigorie Voda se alerge in nebuniea
sea; den pe urma, Incapendil si elu pe mana lul Grigorie Voda, 6110 prin-
clindulti tote la unli locti cu Dimitrascu Hatmanul, cu judecata a tote divanul
'I-an spenOuratti. Si audit '1-ati spencluratti pe densul, Wit inteacea Ali ati
muritt 1i Dimitrascu Hatmanul, la care s'ati aretatil drepta judetul lul Dum-
necleti. Era i liurtaza Turcul ce ati patitd va pomeni cat va fi vin, si va fi
veghere $i altora ; ca dupe ce i -au facutti domnul divanA lui, cu Divanti-
Efendi, datu-i-ad nisce Wall la talpe de cele scopte, i dupe aceste cumplite
haat, '1-aA i surgunitti cu fermanu Imporatesed. Iordaki Stolnicul, decd. s'ati
simtita 1i du In nebunie, 1i au veclutil ca ad gresitti, si nu mai are Rea de
mistuitti nici hate() parte, s'ail lipitu Maga unit Sultana ce se facuse Calga in
locul lui Adal-Gherel Sultana, 1i cu Calga s'ati dust]. la Srlmu nude sosi-
lut destula pedepsa i acolo, precum s'ati Intelesu de densul la ce stare se afla,
dere, papa la cea de pe urma, Dumnecleil unul scie ce 1-a mai intempina li pe
densul, dreptil fiindd judetul lul Durnnecleil. Acestti domnA In Oleic sole, la
alit doele anti a domniei stile, prin mijlocul lut Hrisanta Patriarhul de Ieru-
salimu, aflandu-se aice la Moldova, au aseclatti scolele de Invetatura pentru carte
in orasit In Iadl, cu cheltuiala sea : scold, Elinesca, Grec6sca 1i Moldovenesca,
cu dascalt invetati, la care stole nu numat cot Arad, ce nu aveati cu ce plati
Invetatura, ce gi feciorit boierilora celoru mart si mid a tutulort de obste
at, esitti Invetati; si Inca si din alte teri vineati copit grad de invetati, dintru
care nu pupa, pomana i-ati remasti, de vreme ce, pier la o teal nu era mai
pi-6sta Invetatura de catfi la Moldova. Si altele bune si multe ca aceste au
remasil la Moldova de la acestd. domnti.
In clilele acestui domud, In anul 7236 fost'ait si bola de friguri, forte mina
peste WA Moldova, care se va pomeni malt& vreme, .ca nu until sea dot bate()
casa, ce cati erail tott zaceatl, si la prostime Si la boteri, pans si in casa dom-
nulul au intratu acea bola, din care bole, Alecsandru Bezede, ce era gnat midi,
au i muritd, si '1-ati Ingropatti In sfete Nicolat cu mull& chaste $i slava ; pentru
care Bezede, ati nabgaietti Dumnecleil pe Grigorie Voda cu all& Bezede ce '1-ati
nascutti In clioa sfantului Grigorie, numindu'lfi era pe aces-VI nume a sfantului, pre
care prin darul lui Dumnecleti oi niga sfantului poftimu se traesca, cularocopsela
crestinesca. Si pre top cap at fostti In casa i-ad oronduitil bola acesta, si Inca mat
alesti pre domnd '1-ail suparatil acesta bola forte multi, a 001 multi dupe ce it
intorcea, se mentuiati de bola, era domnul nici de cum nu se putea mentui; ca s'ati
bolnavitd. de-cu-vera i 'Ana la Martie nu s'ati pututd mental ; numai cote o
di doua ild lasau, apol erd. 'lit apucail, CAM ti domnul se spariese, dera i altil,
top. Numal cele ce 'sit de la Dumnecleti, it cu neputinta la omeni. Era dupe
ce, ati datd la primavera la luna lui Mat, s'ail radicatti Grigorie Voda din _last
cu tots curtea sea, si all mersti la mOnastirea Barnova; acolo earl& dealt
bunfi si ape. bunk alt seclutti doue saptambi, si de acolo ad afiatti salletate, ci
ati remast mentuitd de area bola, si 8'4 intorsil sanetosti la /ai. i vetendil
Grigorie Voda acolo la mOnastire casele stricate si pustii, si de vreme ca '0-ati

www.dacoromanica.ro
 169'

afiatt singtate_de acolo, s'ati apucatt cu chieltueala gea i at facutil nisce case
minunate, fi tint rtnanict mare ziditt cu 'Ara pin pregiurt, si de asupra ram-
nicului, cerclact precum se vede. Ce precum at fostt vera-cumplita cu bole multe
pi cu secett, la anul, 7236, ca secase apele, izverele, ca' press putine izvere re-
mAsese cu apg, aVt pi emit In anul ce s'at isprivitt. 7237, at fostti er-
a forte grea cu omete marl, de care ern& multe dobitoce ail peritil, fiindu
erna inselatere, cg, d'inceputti s'at aretatt a fi ernA bung, era pe urmit at ett-
clutt forte grea, 1i de ometil acestel erns, de prima -vary nu numai 'Odle cele
ce at fostt cu apa, ce si cele ce 'fat avutt apt de calla era', au remast
pline de ape ; 1i versAturile apelorti celorti curgetere all facutil multe pagubrt 10-
cuitorilort ce traiaq pe langa ape. Fost'at Intfacestt anti si plol multe hi bisugti
In tote, care timpt intealte vreml vechi n'ail max fostt ca acestea; et nemica
scAdere n'au fostt, numai In panele marl de multe plot au remasti cu scadere.
Dinteacestu anti, multe pomeni all remasti ftcute de Grigorie Vode, cg,
anteit mengstirea sfantul Arhanghel, Isvorul celt nescaclutt de vecInica, po-
menire, Inteacesta ant ftcute, de Grigorie Voda, fi pricina radiparei el, pre
cum se vede s'au scrist pre largt. CA acolo era o biserict mica de petit
Actin, de unit Balica Hatmanti a lui Gheorghie Ghioa Voda, si de cum fusese
acmu se stricase si nu era nemica ; era acestti domnti Inca din vremea daft
descalecase cu ostI In medeanul acela a mongstirei, in vremea zurbalii care
s'ati scrist inapol, de atunce at push"' gouda se fact monAstirea, placendu'l lo-
cul, hi se o radice In starea altorti mengstiri marl ; si candt at purcesti Cu
ostea In giosti de acolo, dupe ftgaduintA, au datd hi unit sgrindarti ; i aice
se -vedeti minune, ca candti s'at plinitti 40 de Ole a strindarulul, eta lute-
acea cli, ail intratt inapol hi domnul de in Tatarl. i cu acesta s'atl fi mai
11:Atrial. Grigorie Voda, i agittandu'l i Dumnecleti Inteacesta ant si-au pli-
nitil cuventul set, ca apucendu-se cu tett osirdiea de acesta mengstire, cu
tett chieltuela sea, cu plata deplint la top' lucratorii, at facut'o .din temelie
de not ziditt, i at facutti zidt de petra prin pregiurti, si at Acuff' i tur-
nul din clopotnitt peste porta, si case- domnescl In launtru, si at zugravit'o
pe din launtru, pi- all inzestrat'o cu tote ce se each'', si all remasti de se nu-
mesce monastirea lul Grigorie Voda, precum se vede. tra din giost de me-
nastire, subt medeanil, despre rostiritul sorelul facuse acesta domnii o grading
forte frumosa, si In grading, case domnesci, pe forma de Tarigraffil, cg asa i.
mesterl at adust; i alature cu casele, havuzuri si cerdacuri, si alte lucrurl,
i apa ambla din havurt In havuzii, pe petit pin tett grgdina, care era cu
felt de felt de florl, care lucrurl altti domnii n'ati &mitt, ca nime nu pOte se
scrie framusetea caselort, pi alt numitti acea grading Frumosa. La casele a-
ceste esia adese acesta domnt, facea mese marl cu boierii sel. i nu numai
acel boierl cu boierie, dera si cel mazill, de la mare pang, la midi, erail pof-
titi acolo ; care domnie cu crate i cu pace ea, acesta putemt slice ca alt4
domnt n'au fostt, precum dovadg suntt Letopisitele. A.cestti domnil, tott in-
tr'acestt anti, all descalecatt Si tirgusorul de subt Galata4si i-at fa'cutt rem-
dude cu mare mile domnescl, aseclandit se se fact si iarmaroce acolo. Acestti
Grigorie Von, at adust c apa de la hasna cu mare chieltuela, fi cu mesterl
www.dacoromanica.ro
 170

adu0 din alte tett i ad, aeclat'o dinaintea portel curtilord domnesci, slobo-
clindk apa pe trel tevi Cu druburi, care lucrurl altd domnd n'ad mat facutt ;
0 mare pomane, i-ad remasu, de vreme ca acestd ora0i era lipsitil de api
bunk pururea. Inteacestil and i -au venitu lul Grigorie Yoga i caftand de In-
noirea domniel de la ImperAtie, si ad trdmisd Grigorie vddk pe fiiul sed Scar-
lath Betzade cu tott boieril, @t cu alaiti Inaintea caftanulut subt Galata, adu-
cendu acelti caftand din Tarigradu Iamandi Postelnicul cell mare. Dect intrandt
in divand, fiindu top boierit adunatt, au statutd domnul fn piciore punk s'at ce-
titd fermanul, .1 at imbracatt cliftanul. i anteid Divanti Efendi ad cetitd fer-
manul Imperatesed, apoi i Sandul Sturza vel' Visternict ad cetitu talcuirea
fermanulul scosd pe moldovenie de Alecsandru biv vel Sulgerd, intro Intele-
gerea tuturord, i au Imbrdcatd pe domnul Divanti Efendi cu caltanti, si pe
Postelnicul Iamandi Qi pe Visternicul ce ad cetitt fermanul moldovenesce. i
rnergendii tog boierit ad sdrutatil p6la domnulul, era fermanul Inteacestil chipit
scriea la Grigorie VOA:
uAlesule dintre Domnil Crestinesci, Domnul t;e'ret Moldovet, Grigorie VOA,
lit facemd scire cu acestit pre inaltatt fermand imperrttescd semnil alit nostru,
el fiinclu tu slug credinciosti, a imperatiel nostre, eu dreptate i cu silinta at
slujitil In curtea nostra cea slavite, purure stapanitUre, i pane asta-cli la tote
trebile ce at fosta oronduitu de catre imperatiea nostre, se slujesci, adeveratil
amd cunoscutd ca, at slujitit cu dreptate. De care In tote chipul avemit catre
tine cea adeverata i neindoita, Incredintare, cum ca, i de acmu inainte tat
inteacestd chipd vet sluji imperatiel nostre la tote slujbele dupe placerea si
dupe cuviinta fret nostre cei Inane imperatesd Dreptu aceea, dintru a nostra
deosebita indurare i blind vrere, ne-amti milostivitd catre tine, i ti -amu In-
noitIt domniea Moldovel cu Intaritura in anul acesta 1141, In 26 de Ole a lu-
net paband ; i pentru ca se to Insciintamti de aceasta, eta ti-arad tramisd i
acestd fermand imperatescii, care deed, ti-a sosi, poroncimu cum 11-arad In-
noitd domniea Moldovel, era0 se fit domnii, i ocarmuitorti precum at fostd,
precum nadejduesce inima nostra, se aibi a stepani si a cdrmui Ora Mol-
dovel cu frumosa toemela, alcatuindd @i chivernisindd tote trebile pre Mol-
dovet, ci sprijinindu Raeaoa nostra. A0jdere i altele tote ce ti s'ad data In
seme, a le apcla c1 a le ehivernisi, se fit silitord, i nevoitord, In chipti ca a-
cesta se fie Raeaua Moldovel odihnita In clilele imperatiei nostre eel iubitOre
de dreptate, ci se dormi pre acternutul tell celd de odihnd ford de grija. Aqa
se mit i se crecll semnulut nostru celut Imperateselp

De aloe este &eV curtea VeziruluT ce scrie era la Grigorie Veda.

Alesu-le intre Domnit Crestinesci i slavitu-le Intre Domnitorit eel ce credit
In Hristosti,Domnul_Moldovet Grigorie Vodd a caruia sfir0td se se inchee cu feri-
eire, Cercetandd en bunk cuventare, 41 facemit scire, ea fiindd tu din mo0t i
striimosil tell vechie si creclinciosa slug a puternicil Imperatit, ci osebitu de
www.dacoromanica.ro
 171

slujbele ce al slujitti la trebile Imperatesci cu credinta, $i cu osIrdie, precum

vederatil s'a,t aratatu i eau cunoscutfil asa si de acmu Inainte nadajduimu
In tutu chipul de clitre tine slujba laudata dupe placerea nostra. Ea a din
mila si $ndurarea cea mare a puterniculul Imperatu a stapinului nostru, i
din cea desevIrsite cunoscinta a ImperatieI selef erasi ti s'ati Innoitd cjomniea
terel Moldovei cu intaritura din anul 1141, si dupe fermanul celti Ina ltti Im-
peratescu ce ti s'ad tramisu ca se te Incredintezl, scrisutis'afi ci acesta carte
a nostra pi ti s'ati tramisti. Pentru aceea del% dupe firea ta cea isteta Qi
drepta, cunoscendA not vredniciea ta cu care al slujita, fiindti talcuitora di-
vanulul Imperatescti In tote trebile, aijdere Intelegendt ca pi acmu la dom-
niea Orel Moldovel te portl Inteleptesce, si cu buns socotele, si tote faptele
cele bune cunoscendt, asa nadejduimti si de acmu Inainte ck cu aceeasI
credinta pi dreptate te vel nevoi a sluji dupe cum place none ; si osebitil de
acesta to esti cirecul nostru celt Meet. $i asa se scil ca not la tote trebile
tele tp vomil Envoi; deci pentru ispravile tele nici unit felt' de griju se nu
portl, numai fn ce chipA al chivernisitit trebile Orel pane, acmu, ace, si de
acmu Inainte se te nevoesci cu Intelepciune la tote trebile Imperatului, alct-
tuindti tote a le pre!, pi sprijinindt Raeaoa Imperatesca cum se cade, nevo-
indu-te catra ispravirea pi medarea lord. Inteacestil chipu se te portl, si, se
nu parasesci a ne Insciinta de tote cele ce vei socoti trebuitore yi Nrednice
de Insciintare. i ca acesta se fie mantuirea tuturorit celoru ce so pled darn-
rilort Jul Dumnedeti.

Pentru logodna Iul Scarlatii Bezede fiiul eel' mat mare a lui Grigorie Voda.

Tau InteacestA anti la luna Jul Iunie Intr'o cli Mercuri, s'aft.radicatti Gri-
gorie Von. cu o sema de boierl, ci cu tota curtea sea, si au mersti la Deleni
satul lui Iordaki Cantacuzino vel Spatare, de care calatorie nime n'ati sciutti
de ce au merst Domnul acolo, ci se mira si Iordaki Spatarul. Era candil ati
fostti a cince cli Dumineca dimineta, dupe ecirea din biserica, eta ati mersti
Grigorie Voda, la gazda lui Iordaki Spatarul, unde ecise din curtile cele marl,
la o casusore mica afarit din ograda curtilorfi; ci dupe cafe au joftitti Dom-
nul pre Spatarul Iordaki se aduca o cucema mica ce avea de 9 ani se o veda,
gi anteiti ati statute. Iordaki Spatarul se nu i-o aduca, aretanda ce nu'l obiceifi,

$i era Ingrijitft nesciindil ce va se lucrede. Apoi all dus'o dupe poronca, rlt
mergenda se serute mana Domnului 'i-au data inelul de logodna cu fiiul sea
Scarlatt Bezede; ci fiind4 de fate, si %ire. Nichiforti Mitropolitul, s'au facutd
schimburi de logodna. Acestt Mitropolitti au fosta mai nainte dascalti la Gri-
gorie V-ode ci elti '1-ati facutt. Mitropolitu ; macula ca eparhia lui Sidis era
pustie de multit, numai fiindu omit forte Intelept4 ci adeveratfi, flit avea Dom-
nul lAngii sine. \Wendt' dere Iordaki Spatarul cele ce s'ati lucratd, atunce as
ecitu, ci s'at IncredintatA, i s'ati schimbatti grija lui in bucurie; ci acesta
lucru In mirare ati fost4 ci altorii boierl tuturorill decii au vedutti, ale vrems
www.dacoromanica.ro
 172

ca altul n'at sciutd acesta fora numal Hatmanul Oonstantind ell ad sciutd. De
aice Inainte catd el mai se4utA acolo, totit cu mese si cu, tabulhanele, si ye-
sell pi giocurl nu numal boieril, ce t6ta slujitorimea, catfi se vedea la o log
godna domnesca. Si de acolo de la Deleni, au mersu Domnul de all veclutt
E}1 tergul Harlaului, si as Intratt. In ziditura caselorti domnescl; si de acolo
ad mersd laVotnard; acolo erasi all South'. masa cu tog boieril ; i tau Cu.
acestti fell de resole au venitti "Jana la Dumbrava rosie, si acolo nu putina
veselie all facutu, si all venitil cu pace la scaunul sett, Deci, dupe San-Petru
stringendd Grigorie Voda toll boieril la FrumOsa, pe eel cu boierie i pe eel
fel% de boierie, tots mazilimea de la mare pana la mid, Impreuna ou giupa-
nesele lord, acolo s'ad aretatd tuturord logodna, facendti unu zitfetil forte fru-'
moat, cu fell de fell de musics, pi dee& au tnseratll cu fasicuri, pi cu lumini
si pre apa si pre uscatil, care lucrurl nicl o data In Moldova n'a4 fostu, Acestil
Domna all avut4 patru cuconi, si o cucona, i cell maY mare all fosta acesta
mai susu scrisu Scarlatti Voevodu, si Matel VoevodU si Gheorghe Voevodti, all
patrule Grigorie Voevodil, el domnita Smaranda.

Aloe s'ai'l scristi ai pentru tnt6rcerea demnei Rucsandel din Moldova la

Tarigradii, maica Jul Grigorie Voda.

Domna Rucsanda viindu aice cu fiiul sell, candti au luatti domniea, all se-
clutti aice pana la alit treile anti; apol veclenda atata bola ce se intemplase
aice Inteacestl anY, s'aii trasd se merga la Tarigradil; ce macarti ca Grigorie
Von, multii at inijlocitu se nu se duce, del% neat pututd, gi Inca all luatti eu
sine si pre fiiqa sea domnita Mariora Paharnicesa sora Domnului, pi cu multa
parere de red au fostil, ei Auturoru celorl marl si mica, esindil din
01.0 Iunie 11, si all petrecut'o Grigorie Voda cu &mina sea si cu tota ala-
iul i boierimea pan& la Santa ; acolo dupe bucate 'p1 -at luatti clioa bung, top
boieril, era, mai pre urma Domnul cu domna ; la care nu putina plangere au
fosttl de ambe partite i cu cinste all dus'o pana la Tarigradil. Inteacestil anti
i duoe Bezedele Engleze, cari purcesese de patru anY de la caselp lord de la En-
glitera, i amblandd prin tern, ea se vecle terile, i obiceiurile teriloru, all venitti
i pe aice la Grigorie Voda, pre caril i-au primitti cu cinste, pi le -ad gatita masa
la yrumosa, pi all oronduitu pre Postelnicul soil cell mare, si cu alti boieri"
pre Mug& densii, de 'i-au grijitti i 'i -au cinstitti precum se vedea, si de
aice au trecutti In Ora Lesesca dandu-le cal si Omeni de 'i -ad petrecutU.
Tau Inteacestti anti, la Avgustu, s'ati templatt treceres, a doi Pas' Vezirl
pe aice prin Ora; anteid Cara Mustafa Pasa de Azacd fiindti oronduitu
de Impel-10e sl merga la Hotinti, ,Si pe Mustafa Pasa de llotinti Tait oron-
duitu se merga la alts cetate la _Egribosil. Venit'ati anteiA Cara Mustafa Pasa
pe de ceea parte de Prutil ; era haremul pi cu fiiul seu i -all venitu pe de testa
parte de Prutu din Galati pana In Hotinil ; dec1.4-at esitu 1 Grigorie Voda
inainte cu boieril pi cu tota curtea la Zagarance; pi acolo ,s'au Improunatt cu".
www.dacoromanica.ro
 173

Paa; si -micard ca acesta Past era omit strapict, dera, pre Grigorie Voda
'l -au primitu cu dragoste, i i-ad datii multi cinste, precum n'amn veclut4
la alte Impreunari de Domni cu Veziti ca acesta; si candii '0-ail Matti clioa
bunk ail Imbracatu pre Domnii cu ferege cu blank si pe boieri cu caftane, si
au daruitii lui Grigorie Voda unit calu forte frumosil Impodobitit. Deci dupe
sosirea lui Cara Mustafa Pap la Hotinii, Mustafa Pap Inca ail purcesil de
acolo si au venitu pe aice pin Iasi, pi i -au Ott% Grigorie Voda Inainte la
Sorogari, asceptanduld cu saivantii, i viindu Pap s'aii Impreunatil subt sai-
vantd. Acestii Pasa era petrecutu cu betranetele; doll& (Ale au seclutii In Iasi, si
candii 0-at. luatii Domnul clioa bunk erasi Imbracatu cu ferege- cu bland; era
pre Divaml-Efendi, si pre o semi din boieri, i -au Imbracatu cu feregele, si au
daruitil domnuluitisi unit tali era forte Impodobitt. Acestii Grigorie VOA., precum
ati auclitii dupe cum i-at adaosii Imperatiea cinstea, asa si acestinalti Pal
i-at datil cinste mat mina de cad' altoru Domni; si toti omenii imperatesci
flu aveau la cinste ; si nici 15cuitorilorti acestord Geri n'au lasata se le fie cu
paguba, trecerea acestorii P41, ca si chiriea lore i tote conacele au platitil
elu cu bani. Inteacestn ant si Mengli-Gherei Hanul, poftindu-se de all menu
la Porta, mare cinste I-an facutii Imperatta, care nici unit. Haut n'ati avutil
atata cinste ce au avutil acesta HanA ; si Intorcendu-se de la portal aseclandu
tote trebile, au purcesii la Crinui la luna lui Septemvrie.

pentru supunerea Tatarilorii Nohai despre Grigorie Voda.

La cats tale si supunere i-au mai adusil pans la anul 7238, Inca nu amd
trecutii a nu scrie. AnteiA pentru tote galcevele si davalele Tatariloru, cu cite
se acolisiail ei de Moldoveni, unit cerendu robi, altil cal, boi, si altele nenu-
merate de tail felul de dava, napastI, de care pururea ere' Inveluii Mol-
dovenil; ca davalele loril nu aveart sfIrsitu nici o data, si era suparata mar-
ginea si Ora despre densil. Ins, mama la purcesul Hanulul, stringendu-se el
cu totil, Mirzacii, si capetele Inaintea Hanului, au statute cu totil la unit
cuventii, poftindu numal se se fact slime, aretandii multe strimbatati ca au
despre Moldoveni, socotindu ca de oril lua el acea voie de la Ilanul se se fact
slime, cu acesta sesi pita face resplatire pentru calcarile ce li s'ati Scutt'
lort In vremea ostirei. Ce se vedeti ddra, cum i -all Intempinatii si Grigorie
"VOA; ca tramitena acolo boieri vechili, de art statute cu Nohail la Divanul
Hanului, prin mijlocirea Hanulul avendu-se Grigorie Voda in bunt. prietepgt
cu Habil, cum si cu alti top at curcei 1ui, i-au oboritil tare pre Mari; ca alt
ispravitil hogetu la acesta, pentru tote davalele or! cite Aril fi avutu Tatarii
a cere la lVfoldoveni, sett 0 Moldovenii is Mari, de candu megiesescii el, Gil
Moldovenil si pan& acum, se fie tote Ciliate; nemica se nu aiba a mai cere,
nici Tataril to Moldoveni, cum si Moldovenil la Mari. i au remasil teraf Iii
buna odihnt, si In mare iresuflare despre Nohal; si osebitt de acesta, i-au
phivernisith Grigorie Vodg pe Nohai, de i-ag Scutii si zapisit iMtrzacii, i Ca-

www.dacoromanica.ro
 174

pitenfile cu mare legitura, intru acestd chipl Mime pe uncle ie vord areta
vechilil domnului de pe margine, adeca Sardarul, si all Cipitaul PircAlabi,
loch de pAsiune dobitocelord, In locul Moldovel, atAta se pa,sesca bucatele lord
pe pamentul Moldovel, cu sciinta, $i cu vole, era mal multd se nu se intincla;
si el se platesca hacul pamentulul, dad 11 s'ad ortmdmitd. i pan& la atata
remAsese de ctilcati si de supusl Nohail, catii ei la atata smerire nici o data
nu ma! venise; Ind" mai pre largil yeti Inplege din talcuirei hogetulul, si a
zapisuluI care s'aft scrisd 11 aice deplind, precumd stria cele Turcesci.*)

*) Pe aceste vreme, si la aceste Domnil, si la acesta veleta 7238, Octomvrie In 10 slile,

ne-amti niscutfi si noi fiiul dumisale lui Vasili Kogelniceanu fiindu Tel Cipitanti de Iasi, gi
Elatmanil dumnelul Constantine Ipsilanti, frate cu Manolaki Ciurci-basa, pe care '1-ae omo-
rite Porta, avendil feciorti pe celti mai mare pe Aga Enaki, fiindu Age lunge donna, si
fiindil iubite mend sale luT Grigorie Vodi GhicIi. Atunce m'ati botezate si pe mine Orin-
tele dumisale Constalitina Ipeilantit, marele Hatmsmil, qi 'ml ae scosti nume din botedu E.
saki, pe numele fiiului dumisale Agei lui Enaki, pentru ce aveme frate mai mare de 'le
chiema Constantin Kogelniceanu; pentru acesta ae socotit se 'mi Mica mie Enaki Kogelniceanu,
pe numele fiiului dumisale; pe care Domnul Dumneileil selti pomenesce intru ImperaIiea sea.
Ere it merles, sea Ione, Ione Necula! Mavrocordate Vodit, ame intrate in curtea mariel
see la slujba copilariei din case, it veleta 7254, de amfi slujitil cu dreptate pane as yenite
ere miries, sea Ione Grigorie Ghica Vode, si ere amil intratil it slujba copilariei din cash, pane
to mere Medea ea cu domnie it Bucuresci, facend schimbare cu mariea sea Ion Costandin Mavro-
cordate X. V, domniea a treia a mane! Bele Ione Constantin Neculai Mavrocordatil V. V. si ere,
ne-ail cerute domniea pe c$4! -va copii de omen!, a boierilorti, pe Andrei Donici, si pe Costinti Ca-
targiu, si pe Mihalaki Jora, si Andrei Beldimanti, si pe Coda. Negri, si alp. Apdi s'ati mazilite
miria sea, si la 1749 Avgustii In 20, as luatil domniea Moldovil maria sea Constantine Mika! Ra-
covice Cehanti V. V; 1}i viindti meriea sea it scaunul merle! see pe la Dechemvrie, ra'se a-
cute si pre mine ca pre unit copal. Comise alii treile, si strati slujitil tote dommea mend
Bele, In Moldova, pane It schimbarea miriei Bele, de all merse la Bucuresci la 1753, %cell-
du-me atunce Comise alit doile, slujindulti si tote domniea Ord Romanesci. Apol m'ail fa-
cutu latavu de copii, in locul lui Costaki feciorul lul Gitivaergi Manolaki, care implinindu-
se dol. pol mill a domniel, edit Acute era schimbare Domnilorti: mers'ati Constantine V. V.
Racovite era la Moldova. S'ati mazilite Mate! Ghica V. V. de la Moldova, si it Bucuresci
au Mara domniea Constantine Vode, Mavrocordatti; era Mate Vode nu Wale mai invrednicite
kit domnie. bra no! mergende it Moldova it 1756 Mart, it Focseni m'ati acute vatave de
Aprocli, si pe alp. i viinde it Romanii, amil facute sfintele 131agovestenii, si de acolo peste
done chile emu purcesti it Iasi,, sosindu spre septeme,na patimilora la Iasi. i dupe geremonie,
a doua 01 as ficute si boeriile, acanthi mare togofetfi pre dumnealulIone Bogdanil, si pre
flu! Manolaki Costaki vel Vornice de tern de giosti, si pre D-lui Iordaki Balsti vel vor-
nice de !era de snail, si pre Dlul Vasili Razu mare Eratmanti, si Postelnice mare pre Lis-
ciraki Waal, qi pe Dumitrascu Pala& vel Visternicili si pe Din! Vasile Rusetk vel Spa-
tarti, si pe D-lui Ionite sin Toderascil de la Romani Cantacuzino vel Bane, si pe D-lui
Ionite Cantacuzino Elul Domniei sale Logofetul Iorgaki Cantacuzino vel Age, care all foste
statute si Cam/rase mare In domniea tea d'inteifi pine a nu merge la Bucuresci, si pe Ior-
gaki Costaki Vensi vel Paharnicti, si pe Enaki Costantaki vel Stolnict, si Pircelabil is
Galati, Ili pe Iorgaki Itrisosculeu Alistarhul vel Comise, 4i pe Manolaki Giani vel Sentare
dare pe urme s'aa innednicitu fi la ,domnie atite it a Ord Rominesci cats si la Moldova.
Pe acesta vreme, ne aflame si no! In boierime, vatipea de Aprocli; pe care creme fiindii
ct arsese curlile domnesc; pane a nu merge it tint Romenesce, gi atunce apucandu-se al
www.dacoromanica.ro
 176

Judecata ;i aleslamenturile co Mari' aioe suntif.

Suretul hogetului ce se chiama Ibra, ficutt. de mariea sea Mengli-Gherei
Haut', la purcesul made sole de la BugegO. la Crimti, veleatt. 7238 Septem-
vrie 6.
Pricina acestil scrisori, adeverate, acesta vste, adeci la anul acesta 1141,
maria sea prea inaltatul si milostivul stapanii Mengli-Gherel Haut, fiiul ma-
riei sale lui Hagi Selimii-Grherei Hang, insult maria sea venindil in pArtile
Bugegului, pentru ca se pule la bung, tocmela si alcatuiala tote lucrurile Nohai-
reit Bugegului ce se ail locuitori pe Iocul Moldovei, si pe alte olaturi aprope ;
si cu nevointa mariel sae, oronduinduse din locul Moldovei numal 32 cesuri
de-alungul, i doue cesuri de-a curmeclist pentru aseclamentul si locuinta loru a
Nohailora, vechilii despre amendoua pa,rtile mesurandu si hota.rindA acesta
loci"; asijdere si pentru cata suparare si stricaciune s'ati facutti lecuitorilort
Moldovei in vremile resc6lei, aseclandli, si alcatuindil maria sea tote aceste
trebi, cu a sea buna si intelepta tocmela, dupe hatiseriful Imperatesa ase-
clandu-le maria sea. cu legaturi, precum insemneza in hogetul ce s'aa scrist ;
venit'aii inaintea mariel sale, si inaintea judecatii vechilii moldovenesci, si all
aretatti jaloba (panda ca: fiindii not raea cu haraci a Imperatiei, la, vremile
canda all venial inteaceste parti Catanele, Nohaii Tataril ne -au robitii copiii, si
femeile, si pre multi i-au vendutti in alte parti de locti, asijdere si alte robil si
prh'cli all facutti in pamentul nostril a Moldovei, si de indelungata vreme pana
acmu Nohail n'afi parasite nici odata a ne supAra cu felt' de felt' de FAO
si de suparari, si pre multi din nol din Moldovenl, fora de villa, si fOra pri-
cina all omoritil, si all ranitt, pentru care aceste dosagi si suparari, dupe
fermanurile Imporatesci ce ni s'ati datti noo mai dinainte, si acmu poftimti
dreptate, si ne rugamu cg se nu fimti pAgubasi, de cite ne jeluimti, ce dupe
cum suit fermanurile Imperatesci ne rugamti se tweet dreptate.. Intru a-
cestast chipti aretandu'si jaloba Moldovenii, Nohail and all respunit cu jaloba
plangenduse de strambatate despre Moldovenl, si clicendil precum ca: de
multa si indelungata vreme si pana astacli lecultoril Moldovei multa stricaciune
ne -au fa'cutti in bucate, si in dobitOcele nostre, si cu destule furtisaguri Mol-
dovenii viindtt in olaturile n6stre, ne-ati jacuitti, furandii, si smomindu-ne robil
si bucatele n6stre, si cu de acesta felt' de suparari, pana Wm, amt' fosttl
tail dositi si suparati de Moldoveni, de care si not ceremtt de la Moldovenl
tote ce ne -au luatti, la,tisi seil furisi, adeca robi, robe, bucate, si alto ca de
aceste strimbatati ce amt' avutil de la Moldovenl din ceputt. i pana in clioa

ispravitti numal partea Divanului si a Spitariei, bisericile, divanut cemara. gra hareinul
Hindu ce, remitsese neficutii, viindti de it Bucuresci, all oronduitti pe fratele melt Dlui Cons-
tantin!' Kogalnicenu vel Medelnicer4 chieltuitorti asupra faceril caselortl haremulul, ffindit
ca nu le facuse miiiiea sea Matei hhica Voda, in doi pol and ce all seclutil in Moldova, i
pe nol, fiindii vAtavti de apros11, &au orlinduith bumbasirti asupra curtilonl, avendfi si top
tiganil DomnescI in sem& Aostre; isprivindu-se pint in temni, cu feredet dupe mutt air
poftite la 1756 Octomvrie. Ere la 1757 Miele, aft venite muffles, Adaosfi de Maki No4
gelniceno.

www.dacoromanica.ro
 176
de astac11. Intr'acestti chipti aretandil i Nohail atrimbatate, socotitus'ati td, a
se tndrepta i a se arcia pira acesta despre ambe partile, multe cuvinte, i
price qi gficeva s'ard face, 0 a se curma pira despre ambe partile cunoscen-
du-se a fi and lucru gred, maria sea Mengli-Gherel Hanul Insu0 au socotitit
despre ambe partile, din ceputti qi papa In sfar0td, cite galcevi i strimba-
tati s'ad facutd, i desprp o parte i despre alta, Intre tote se remte Inapa-
caciune, gi facendu-se ibra i aeclamenta Intre ambe partile se se parasesca
i Moldovenil qi Nohail de tota pricea Si pira, gi giledva ce ad tntre den0i,
iIntru acestil chipd se se came tote cuvintele. Maria sea Hanul cu a sea
Malta minte i socotela, socotindil a fi lucru cu tale i cu cuviinta, precum
eu adevOratu aa, este, Si lOcuitorii de ambe partile Inaintea mariei see Hanu-
lul s'ad tnvoith, qi all tramisu se fad% sulfd si ibra, parasindu-se de tote gal-
cevile ce ad avutti Intro den01 i lasandu-se de a mai cere unit de in altii
pagubile sea stricaciuni ce and fi avutti din ceputil gi pana In clioa de astacli.
Dec1 dupe socotela mariei see Hanului, Nohail si eel ce se afra locuitori, i eel
de pin pregiurti, top MIrzacii, gi Tatarii, cu mica cu mare, parasindu-se de OM
davaoa i pricea ce ad cu Moldovenil, dupe socotela legit, i a judecatei, prin
mijlocirea vachililoru nemului Nohaescd anume: AslamilMIrza din nemul lui
Ora-olu, i Caspolatd Mirza din nemul Jul Mamai-olu, si Ismaili Mirzadin
nemul lui Or-Mehmetti-olu, a0jderea i despre partea domnului Moldovei
Grigorie Voda Scarlatil-zade, i despre partea a tots boierimea i locuitoril
Orel Moldovei, fiinda vechili din boieril domnului Moldovei, Enaki LogofOtul,
i Alecsandru Postelnicul lnaintea judecatel, lasatu-s'ad i s'atl parasitti de
tots davaoa @i pricea ce ail, cu Nohail din ceputil. i pana acmu. Deci ve-
chilli despre ambe partile, intr'acesta chipd Invoindu-se, ad facutti unit catre
altil ibra i sulfa, i Nina tnvoela, i pofta, s'ad Invoitd si s'ad Imbracatil dupe
pofta lord. S'au scristi acestil hogetti la mijlocul luminii lui Seferil la anul 1142.
Martini, Sefer-Cazi Mirza, ei Rel-Calga marturd, Mehmetti-Mirza marturil, Sa-
lud-Mirza, Mansirti-olu marturd, Adal-Beid Caigatu marturd, Murtaza-Aga,
aulhand-Cazi marturd, Cazi -Beid marturd, Huabdula Cazi Aga, Husainti-Aga
marturd, Fetula-Efendi marturil, Mustafa-Efendi marturd, si top ajt,ii din di-
vanul marief Bele Hanului marturl.

Suretul zapisuluf Tatarilorii Nohal ce au datii la mina mariel sole lul Veda.
Veldt(' 7238 Septemvrie 6.

Pricina acestul zapisd este precum In anul 1141. Maria sea Inaltatul, i
tnilostivul stapanul nostru Mengli- Gherel Hand, tramitindd and la Impeeatie,
penti'u ca se ni se oronduesca din pamentul Moldovel locd de aeclamentd qi de
paunarea bucatelort, dupe arzul mariei stile, cu sciinta mariei sole domnului
Moldovei, orOnduinduni-se cu fermanti Imperatescu din pamentul Moldovei 32
caul de-a-lungul i 2 cesuri de-a-curmeziul, care locti fiindd din deputil chiard
locd moldovevescd, i de folosul gi hrana pamentului Moldovei ; maria sea Ha-
nul, impreuni cu math', sea Paa pazitorul Tighinel cu Hatierifit Imparatesc4
www.dacoromanica.ro
 177

at hotarith, si au mesurath, 0 au lamuritift hotarul acestui loch mai sushi po-

menith, oronduindil pentru cei ce vorti lOcui pe acelti loch a Moldovei, 32 cO-
suri de- a- lungul i 2 cesuri de-a-curmezisul, se dea, osebith de usurn1 ce Bate
obicinuith plata, si chide pentru loch. Care legatura nol ami primitt, adeca :
pentru Nohail ce vorti lOcui, pe acelit loch a Moldovei, se'si dea usurul hi
hacul pementului si tota plata deplint. i cu invointa nostra si a tuturort
batrInilorti nostri, facutu-s'ad si hogeth dupe legea nostra, Intru care s'ail insem-
nath tote legaturile aceste cu carele noi tog ne -amt legatti, si amt prdmite,
si dupe cum Insemn6da hogetul, asedate fiindu aceste tocmele si oronduielet
noi tog, asedendu-ne ca se locuimti pe partea locului Moldovel, unde ni s'ati
poroncitt. Insa cunoscendh noi Ca pentru pasunatul dobitocelord nostre omit
avea lipsa si strimtore, agiuns'amt cu rugaminte la divanul mariei Bele Ha-
nului stapanului nostru, rugandil si cucerindu-ne ca se ne ispravesca putini
nevoie, numal pentru dobitoce si pastorii nostri se se pot& pasuna pe une
parti de loch a Moldovei, de pre care ne-amh radicath noi, fiindti acele 041
de loch de acesta data nelocuite de raiaoa Moldovei, si deserte aflandu-se
acele parti de loch, ne-aratt rugath ca se avemtt voie a ne pasuna dobitocele
n6stre 0 sem& de vreme. Deci mariea sea Muni, milostivindu-se asupra. 'As-
tra, tramis'ati catre mariea sea domnul Moldovei cinste iarlIcul n &rieX see,
si despre partea 'Astra a Nohailorti pe Caspolath Mirza anume, pi pe Cante-
mkt.' MIrza, si pe Ise MIrza, si pe Sultana Mambetti MIrza, Impreuna cu o-
mul Mariei see, cu pofta pentru acesta isprava ; caril Impreunandu-se cu
mariea sea, si aratandu-se pofta si rugamintea nostra,, respunsu-le-at mariea
sea, cum ca acele locurl suntil pentru trebuinta locuitorilort Moldovei, si pe
urma pe acele Iocuri este se se asede i se lOcuesca ralaoa Moldovei. Intru
acesta chiph aretandu-le mariea sea domnul Moldovei, Mirzacii aced de mai
sushi pmeniti, vechilil nostri, respundendii Intfacesta chiph, s'at apucatil, de
vreme ca acele parg de loch pre care poftimil noi se ne pasunapat (TARO-
cele se afla deserte de acesta data de lOcuitori, pre acele parti de loch pof-
timii se ni se dea voie de pasunath o soma de vreme; era In pargle ce oril
fi trebuitOre pentru locuitorii Moldovel se nu ne atingemil, ce numal se pa-
sunamti In partile unde ne volt areta Ispravnicil si zapciii marginelort Mol-
dovei; era peste voia lore se nu avemti a calca aiurele, si despre care ne art
areta ei ca este de trebuinta lOcuitorilorh Moldovei Indata fora nici-o Intar-
diere se avemu -a ne redica dobitOcele; si osebith de acesta, apucendu-ne no!
se dame mariei sae Domnulul Moldovel alame Indoitt pe bucatele nOstre.
Mhriea sea plecandt catre pofta i poronca mariei stile Hanului, si sfatuindu-,
se la acesta si cu ai sei boierl p Moldovei, Inteacesta chipti au dathrespunsu
dicendit : precun pentru pasunea dobitocelorti, de-omit cum -va pasi noi peste
legaturile i asedementul ce se Insemneda mai giosti, nici unti dad se. nu ne
lase dobitocele pe locurile Moldovei se le p'aisunamti ; asijderea si dobitocele
'Ogre sO aibb, a se pasuna numal pe acele parg de loch care ne-arti areta
Dumnealui Serdarul i Dumnealuf Capitanul de Codru, si alai% din cuventulf
acestoru boierl a mariei stile, nici unit past se nuyasimti, nici se facemu catti
de putina superare cui -va.. nici se cutezamti a face pe pamentul Moldovel 16-
Leatopisetele Tom.
www.dacoromanica.ro 12
 178

casfi au salasa pentru pastbril nostri, ce numai se aiba a'st purta pastorii
nostri dupe obiceiul lora cate o oba fn cast ; era din oba afara, pe locurile
acelea, se nu flint volnici a bate put, sea terust; fora de cata vitele nostre
flinda la ernatice, si fiinda trebuinta pentru viteiii nostri se stea subt acope-
rementa, numai pentru viteiii nostri se unlit voie d'inceputul ernes pa,na, fn
sfirsitt, a ne urzi pe locurile unde ne art areta zapciii mariei sele elite o
coliba ce se chiama tataresce arana ; nol singuri se avema a le urzi la Ince-
putul ernes, si era not singuri se avema a le strica la sfirsitul ernes. tea, de
nu le -amt strica, pe cum ne apucaraU, omenii mariei sele se aiba a le -la
foci, si a ne radica cu totul. Asijderea si din stapanil dobitOcelora, carii ore.
avea dobitOce la ernaticil sea la vacaritti, Mirzaci fiindd, sea Cara 'Mari, fi-
indu trebuinta sell cerceteze dobitocele, de aril vrea se merge, la dobitoce
se le Well, se aiba a merge anteit la boieril mariei sele diregetoril margine-
lord, adeca la Serdarul si la Capitanul de Codru, si la Parcalabul de Lapusna,
ci aretandu si nevoia si trebuinta lora ca se merge, se'si veda dobitocele acolo
unde se pasunecla, aca cu sciinta lora se aiba voie a merge ; era fora de voia
si cuventul acestora boieri, nime din nol se nu aiba voie a calca pe partile
Moldova Rra de s'ara afla cine-va din Nohai cu pricina dobitecelorti se vie
pe locurile Moldovei, or1 pastorif nostri cu vre-unti chipil de s'ara ispiti a face
vre-i nil suparti odailora, sea tinetelora raielei locuitorilord Moldovei, Sea de s'ard
afla cine-va din Nohai, set s'ara ispiti a race alit de pupal -mill
set tate. de putina stricaciune finetelord, odailorti, dobicocelora, panilort, sea
semenaturiloru, unul ca acela se aiba a se prinde, si legato se se tiamita la Iasi, ci
acolo se i se dea certare precum se cade. i pe locurile uncle s'ara Tasuna vitele
nostre, on candii ne -art areta si ne -art dice boieril ce eat clisil mai sust, cum ca
partile acele sunta trebuitore pentru lecuitoril Moldovei, indata se avema a ne ra-
dica dobitocele de acolo fora de nici o Intarcliere qi_price. Era pentru alamul ludo-
Rd, apucandu-ne nol ca se damti mariei sele Domnulul Moldovei, mariea sea n'aa
primita a ne Ina ala'ma lndoita, ne-at aretata ca gandul mariei sele nu este se iee
de la not ala,ma indoitt, nici se lacomesce a lua de la not bens indoiti pentru pasu-
natul dobitocelora nostre; ce numai pre cata fnsemnecla 11T hogetli atata pri-
mesce si mariea sea se iee de la nol. Pentru care ci not ne-amt apucatd ca se
dame deplinti precum insemnecla fn hogetu, tote deplina fora nici o pricing si
pregett, i afara din hotarul acesta la nemice, se nu Alma., nici o palms
de 100, nici prin dobitocele nostre $6 nu avema a supune, si a tainui dobi-
tocele raYelii, sari a_negutitorilorti. i dintr'aceste legaturl din tote eate Watt
pomenitt mai Gust, de omit pasi catil de putint si de n'ame. pa'zi aceste le-
gaturi tote, so aiba voie mariea se a ne suite tote dobitocele afar4 do pe locul
Moldovei. Deci intr'acesti chipu, ca acela ce ne este none In folosil, dupe bu-
na i inalta socotela a mariei sale Hanului, vechilii nostri viindti cu respunsii
tnaintea mariei sale ,Hanului, inaintea divanului mariei sele, nol tots alma pri-
mita acesta legatura, si acesta respunsti ce ni 1-ad data despre partea ma-
rid sale Domnului Moldovei, si tote le -amt primitti nol cu tog Mirzacil ci
betranil Nohailorfi, ci ne -anvil apucatt ca de omit pasi cata de putinii afara
pljn hotarul acestul zapisti, mariea sea Domnul Moldovei se alba a ne goni do-
www.dacoromanica.ro
 179

bitOcele peste hotarul celti de cloud cesuri. Inteacesta chiptl ne-amit legatti
cu toil cu acestil temasuct alt nostru, carele pentru ca se fie tare i lucre-
dintatu ca cu sciinta 1i cu pofta nOstra a tuturoril s'att scrisil, s'att alcatu-
ita, i s'au data la mana mariei sele Domnulul Moldovel lul Grigorie Von, la
mijlocul luminel lui Seferli in anul 1142.
kaki: itacbeiit, Ismailmirza, Batarmirza, Kelmehmett, Docuzolu, A-
slanolu, Nevrutmirza, Hagibeifimirza, Aslanmirza, Giaunmirza, Mamaiolu, Ka-
ziolu, Azametolu, Aliolu, Iskendermirza, Isufbeiort, Hagibeitmirza, Canmir-
zaolu, Mehmetolu i Beimirzaolu.

Aice amt scrisii pentru eel nemultAmitorT $i Wong, cum II tempinit Bum-
neclea i pecatul lora.

Era unit boiert de teed anume Dumitru Macri Banal, carele era forte scr-
cotitt, i destul miluitu de Grigorie Voda, ca, precum ati cetitt inapoi, ca an-
teih flu facuse Baal mare, era mai pe urma schimbandulti din banie '1-ati fa-
cutil Staroste de Cernauti; i flu avea Grigorie Von, in cinste i in trecere
ca pe fiecare din boierii marl. Dere, elu ce multamita au data lui Grigorie
Voda Ch nu 1-an sositti, nici s'au indestulatti de cata, boghtie avea, fiindu
mai bogattl de catt all boierl, ce inca s'at sculatt, i din slujba vacaritului
de la Cernauti eel cledese Grigorie Von, in serna lul, at facutt vicleugt i
au furattt o soma de bani din vacaritt, i dintre altele din tote ce i se did
dese In sema, s'at aflatt vicleanti. Acestli felt de multamita at data acestt
boierit lui Grigorie Voda, pentru cea mull& mila, cola miluise. Ce Dum-
neclett celti dreptt ce nu priimesce strimbatate, n'at suferitd, ce '1-at tempi-
nata, ca at aflatt Grigorie Vale, vicleugul lui, i ati tramist pe vatavul de co-
pii i '1-at adusti pe Banul Macri in fere ci in urgie de acolo de la Cernit-
uti, i '1-at push la inchisOre. Inse fiindt acestat domnii milostivt, cum 41
cetitt inapoi de bunatatea lui, alts pedepsa nu 'i -au datu, precum i se cadea
ca unui viclent, fora can. cinci pungi _de bani at Watt de la densul glebe, la
Visterie, i paguba tinutului ce facuse, i erai 7-att slobo(litt lipsitt din cin-
stea ce avusese, i at facutt staroste in locul lui Macri, pre Radul Racovita
Jignicerul, feciorul lui Dimitracu Hatmanul.
Toth inteacestil anti facut'at Grigorie Von i acesta pomanti: Era unt o-
biceiti red aice in tern: pogonarita de vii, scornitt de alp domni vechi mai
din nainte; pentru care din pricina acestul obiceit, multe vii a menastirilort
i a altort pamenteni, se pustiese. Acestal domnt Grigorie Voda socotindu'l
a 11 obiceit red, din bung voia sa neindemnatu de boierl, ce din singura so-
cotela a9 socotindt ca nu'i dreptt se dea emenil i pogonarita si vacaritt,
de at radicatil pogonaritul i au poroncitt se nu mai fie, i ad remast resu-
flare i emenilorti i domnulul becinich pomenire plata, de la Dumneclet.*)
*) Pita. aice Croniea este tradusi grecesce in manuscriptul ce se pistrezi in biblioteca
regale, din Paris. Pe lingit aceste apol mai adaoge qi Enaki Kogillniceanu urmitorele:
D.Acestik Domnii Grigorie Voda, dupg ce- all facutii alte multe sibune in pgme4tul acesta, a

www.dacoromanica.ro
 180

Si petrecendA Grigorie Voda in veselie si cu bucurie, i prea bine ocarmuindti,

kit implinindt in domniea acesta sese ani, au cerutA domniea Wei Rominesci.
i acendu-se schimbare intre Grigorie VodA domnul Moldovel ci intre Con-
stantine YodA, feciorul lul Nicolai' VodA Mavrocordatti domnul terei Romb,nescI,
s'aft &RA Grigorie Vodit de merindele cuviinciOse pentru tale, asceptAnde
pre Skimni-Agasi ce era rondaitti de la Imperatie ca se redice pre Grigorie
VodA, din Moldova, si selft dud Wit asecle in scaunul terei Muntenescl. Si
ma dupe obiceiti, pornindu-se, 1-ati dust de 'l-au aseclatil In Bucurescl in
scaunt.

SEARVITUL CRONIOEf ANONIME.

Moldovel, arkrad &mat ai unit tur' mare, qi mai naltil de cat' tote turnurile mOnistirilord
de-asupra portii cunei domnesci, puindfi qi unti clopotil mare, fiindil ai ceasornicit de bitea
tote cesurile chid, de se a,uclia poste tots hors, ai mai glosil de ceasornicil ficu unit locfi
impregiurul turnului acoperitii cu feril albs, de aedes, meterhaneoa Domnului de bite& in
tote clilele chindiea Ica obicinuiti, petrecAndit Domnul cu TeSelle qi cu bucurie, care nu
credit ca a fi petrecutii situ Donna; chivernisindfi ai pre to pamentenii cu Mina cirmuire
de care er' top mullami i. i petrecendil toti, domniea cu libovu, qi cu zeefeturi, qi cu
plimbiri, cu tots cutlet roiriet Bele, la care implinindfi intru acesti domnie ani pee, s'afi
apucattt de '11-aii isprivitfi domniea Orel Rominesci.
www.dacoromanica.ro
 LEATOPISETUL
TEREI MOLDOVEI
DE LA A DOUA I PANA LA A PATRA DOMNIE A LU1
CONSTANTINt MAVROCORDATt V.V.
DE

SPATAMIL LOAN CANTA

(1741-1769)

www.dacoromanica.ro
 A doua domnie a lul Constantinti Mavrocordatti Vodi,

Dupe ce ati venial aprope de Iasi ConstantinA Voda, esitu'i-ad inainte t6tri,
boierimear, cu mita bucurie, sciindu-lit din domniea d'anteiti ca este om4 blanda
i bunu, era a patra cli au boieritti dui:A obiceiti : Sandul Sturza vel Logofett,
Costaki Razul vel Vornica, Iordaki Canta vel Vornicti, Ianaki Greed Hatmanti,
pre feciorul lul Adamita vel Postelnicu, Andriestl Rosetu vel Spatarti, Mano-
laki Costaki vel Bang, Stefanita Rosetti Pribagul vel Paharnicu, T6deru PAladi
vel Visternicu, Ion Bogdanti vel Stolnictl, Chit* Dracul vel Comistt, Iordaki
Rusetti Bastonti vel Medelniceru, Dumitrascu Paladi vel Clucerti. i dupe ce
ail boierita pre acestl veliti boieri, au facutO si alta socotela ; all pusu trel
boierl judecatori in Iasi, pre Thai Neculcea bivu vel Vornicft, pre Iordaki Dul-
gheriul GrecA bivu vel Postelnicti, si pre Aristarhti Hrisosculeu biv vel Rant,
se fie impreuna cu velitil boieri la tote trebile, judecatile si sfaturile nelip-
sip, si le-ati ronduitu si lefa ate 50 Id pe Tuna fiesce caruia boierfi. Asijde-
rea au mai alesti si cite unit boierti mazilu, si 1-ati facutd Ispravnici pre la
tote tinuturil e, si le-ati datti tinuturile cu slujbele in manele lore; si le-ati a-
lesu se iee rasura jumatate ma! mult de Wit sotiile lord. Au ma! alesu si
pre alp boieri iaziiY, cati1 Watt incaputA la boieril si la Ispravnicil, si au
fostd in rondul velitilorfi boieri; pre tog aceia au poroncitti set pue la slujbe,
si le-au radicata dajdile, se nu dee nemica, nici fecioril lord. Pre mazilil din
rondul de giosti le-ati pusti dajdl usore. Radicat'ati dajdiea tutulort menastirilord,
si a tutulord preoplord, si a diaconilort se nu dee nemica. Cate judecap se
faceat, tote le scrieat la condica judecatoriei din Iasi, si Ispravnicil pe la tinu-
turl. Cana. facea divanuri, tote judecatile le oronduia la boieril din Iasi sad la
Ispravnicil tinuturilorti ; era decd nu le placea omenilorti judecata boierilorti, ye-
niati la divanti cu marturia boieriloril, si ansusi eld cerceta marturia ; si dupe
cum socotia asa si hotarIa. Ales'au sese logofet1 de taina de stall tnaintea luT,
cetiati revasele si le faceaU respunsurI; era tretil logofetu punea pecetea dom-
nesca, si tote revosele le scriea la condi& Era Izbasa omit din curtea lul; aceia
stringea tote revasele de la Omen!, si le scotea respunsuri fora de nic1 o chel-
tuela ; ce numal ce dad dieciloru cite dou8 parale revasul. Ispisocele cite mer-
geaU la densul tote le scriea la condica; monastirilorti all facutt obiceiti veci-
nilorit, se 'uncle dupe cum au lucratti si mai inainte ; era alp Omen! strain!
cull vonu cede pre mosiile lord, se lucreze numal cite 12 clile, si se le dee
a clecea din tote. Boieriloru iv mazililort le-at facutA obiceid s8 lucrecle cu
Omenii lord, calif orti sedea pre mosiile lord catti le va fi voiea of catt ord
put& Inse numai aceia ce vorA sedea pre mosiile lord se lucrecle, era pre alte
mosii a altoro omen! se nu se intinda a stapani. Pre Ora ati scosil anteiq bath!
stegulul cite o suta cind parale nuol; acele cinq parale se fie a boieriloru ce
voru strange banal; era o suta parale se maga, la Visterie. Aseclat'at se fie
www.dacoromanica.ro
 184

patru ciferturi inteunt and; Cate o suta cinci parale se dee fiesce ce mut di-
sari' ; holteiul celti cu parinti cate cinci cleci si cinci parale; gi le-ad data pe-
ceti tuturorii tiparite, anume pe fetile lord, numele si porecla; si dupe ce s'at
cisluitd le-at datt zlotasii si isvode, si la Visterie le-at scrisd la condica
Facut'au obiceit zlotasii se nu supere pre omeni cu nemica, ce dintru acele
cinci parale se'si cumpere mancare, find, graunte, si ce le art trebui tote
cu bani seist cumpere. Alte obiceiuri rele ce erad mai inainte se nu fie, lid
spurcatul si stingerea norodului, aceld cu nume uritii vacaritt, (numai Gre-
cilord drag' forte), se nu fie, nici pogonaritd, nici conita, nici adaosagul,
nici jacuri de ciocoi se nu umble prin omeni asuprindu'i. TWO de giosd le
mergea prea bine, era terei de sust fiindt pradati de osteni, si lipsiti de pane
le mergea mai gred; cam fugiat din cei semi, era cei mai cu putinti erat
multumiti. Dat'at mare strinsore de cercat pre omens, si pe unde if aflad II
bateau; era pre vornicii carii tagaduiat pre omeni, ii dad pe ulite tramiteat
la ocria. Mai adeverit'ati ca del va esi soma buns de bani, a radica desatina
si vacaritul boierilord mazili si monastirilort, si tots s'at bucuratt. Boierilord
celord marl au data cate cinci cleci si sese omeni scutelnici, altort boieri ma-
zili cite doue-cleci, cate cinci-spre-clece, cate clece, cate cinci si ate patru o-
meni scutelnici. Dat'at si la giupanese sarace cite cinci-spre-clece, cate clece
omeni scutelnici, socotindd dupe boieriea barbatilorii lord.
Aii venitti de la Porta unit Turct cu fermand se is pre Lupul Aga feciorul
lui Anastasi Vornicului de lemne ; fermanul scriea la Constantint Voda se
caute Wit tramita la Tarigradti, si all scrie tots %verea dupe pira Turcilord
si a Lipeanilord din Hotint, clicendd ca 'i -are fi jacuitt Lupul Aga fiindt Par-
calabd in tinutul Hotinului, si cum ca ad fostil agiunst cu Moskalii si este
bogatt. forte. Deci mariea sea ad cercetatd, si dovedindu-se ca Lupul Aga nu
este vinovatd, prin marturii din Moldova si prietenii sei de la Tarigradii, at
scoso. pre Lupul Aga dinteacesta primejdie; chieltuit'at atunce Lupul Aga septe
fled gi cinci de pungi de bani; era mariea sea si cu boierii doue-cleci si cinci
de pungi de bani. Asa este nh'pastea turcescal.
Intru acestil and 1742, as venitii de la Porta multe havalele asupra Orel; in
Vozia ao tramist 800 salahori; 150 care cu cate-va mil chile grid, le-at tra-
misd in Porta. Lui Casap-basa i nail datd cate-va pungi bani, de at cumpe-
ratd Omenii lui of Imperatesci.
Cnezul Romantovt, solul celd mare Moskicesct, s'ad intorst de la Tarigradti,
si viindd erna la Tighine cu trei mil omeni, ail zebovitt doue luni; si dupe po-
ronca Portii, de tote ce le-ad trebuitt Ora le-at purtatd de grip, pans la pur-
cesul lord. Venit'ad de in Sant- Petersburgti si solul cell mare turcescii, si e-
ras Ora le-at purtatd de grijit de tote ce le-at trebuitt, pant '1 -ad trecutii.
Dunarea la Galati; si aceste havalele ad cuprinsd mare soma de bani. 8i pen-
tru aceea si Constantint Voda at mai adaosti cate doue ciferturi pe and, a-
deca sese ciferturi pe and.
Tad inteacestu anti 1742, mariea sea Elisaveta Petrovna, fata marelui Pe-
tru Imperatort a tea Rusia,, au statute Imperatrita a tots Rusia. Coronatdea
ei at fostd tnteacelast and 1742 Aprilie 25 Mile. Mai sust pomenitul Antonie
www.dacoromanica.ro
 185

Mitropolitul Cenaigovului (carele aiateit at fostt mitropolitti. Moldovei), s'at in-

vrednicitt a fi ci a sluji sfanta liturghie impreunh cu all Arhierei Sinodalnici, in
clioa coronatiei mariei Bele, In Area slavita si Imperatesca cetate a Moskului,
in Sobornaia biserica a Adormirii Maicil prea-curate. Pre numitul Antonie Mi-
tropolitd, mariea sea Imperatrita Elisaveta Petrovna, din Cernigova, '1-at mu-
tabt la alts eparhie mai mare ce se chiamh Beligradt si Oboiant ; case ani au
fostii Mitropolitt acolo, ci s'at pristavitil acolo in anil 1748 Ianuarie in 2 clile.
Acesta domnti cu domniea anteiti at urmatil cu obiceiurile altord domni ;
era inteacdsta a doua domnie multi supa'rare ail facutil terei cu obiceiuri nuoi,
si macart ca in doi ani ce au domnitt, vacaritti n'ati scost, dell, at scost
hartil pre tota luna ; ci saract ci bogatt, ci tan6ru ci b6tranti, tote omul se aiba
pecete In sent, ci pre tots Nina cerea capurl; ci multi_ omeni de frica ci de
shracie fugiat prin munti ci prin codri, ci multi periat de frig ci de Ernie,
si multi din fruntasil satelorti, s'at primejduitil cu ulita, ci le-at rash barbele,
ci cite 20 eiferturi lua pre ant.
(iu pisma ce pusese cu alp domni, all adaosti mucarelurele Visteriei Imp6-
ratesci si poclonele la tote portile, care tote acele at r6mast greutate terilort ;
si tott norodul ilti blestema. Dal acestil p6catt 'Dote l'a fi resplatitti cal si-
linta ce at fa'cutti de all scosu Turcii din Ora, carii se lapse prin Ult.& tern,
ci nu era multi, de rein Lajilorll, se se prapadesca ci legea cu totul. Imp&
ratul Turcescti. '1-ad mazilitt din domnie, si '1 -at dust. la Tarigradti ; era In
locul lui at push domnu pre fratele sell 1n Mavrocordatti Voevodt,

Domniea Id Idn Mavrocordatil Vocla.

In anii 1743, at incaputt domnt Ion Mavrocordatti yodh, si at domnitti patru

ani. Acesta all adaosti vacarituL doi lei trei-cleci haul de vita' erna, ci de vi-
telt noue-cleci bani; ci vera cinci-clecl parale de vita. At adaost ci ciferturile
pe ant, cite cinci-cleci ciferturi, (?) ci unti rondt de hartii cute trel lei galbenul.
Si macard ea tote dajdille totti cu sport le-ad luatt, all scosti ci goctina cite
unt-spre-clece parale de (He. Atata pomana at facutt In domniea lui, ca. au
zugravitti biserica pe din launtru cea din curte. Datoriile domniel nu le-at pu-
tutti plati, fiindti ca, tote raclemat asupra boierilorti, ci le faceat. tine cum Ii
era voia. Elf" cauta mai multi zefurile cu mese marl, ci cu mezilea de Tad
gradt, ci noptea umbla prin tirgit cu veselil si cu jocuri; ci candu s'ati ma-
zilitt, au remast datort pre la negutitori, ci alta data n'au mai venitti domnu.
Imp6ratul Turcescit '1-at mazilitt, era in locul lui all push domnt pre Gri-
gorie Ghica Voevodu. Patru ani at fostti domnt ; s'ati dust la Tarigradii, i
dupe aceea n'alI mai Ott Omit ; la grea saracie au remast la Tarigradti vi
at muritt.

www.dacoromanica.ro
 186

Domniea a treia a lui Grigorie Ghica Vode.

In anil 7255 Idle 10, all domnitil Grigorie Ghica Voda, numaI de la Iu lie
panii. la Fevruarie, si all luatO vacaritul de vent cate nou6-cleci banl de vita.
Scos'ati i peceti de ate patru lei, si de tree, si de dot, si de una lea ; si
de erns lua vacaritul. S'au schimbatO cu domniea in Ora Muntenesca ; era in
locul lul au veniid domnt Constantinu Mavrocordat4 Voevodu. Intro schimbarea
acestoril domnI s'ati templatd o erns mare, incependii a ninge din noun Mile -
a lul Martie, au tinutO pana, la sfirsitul lunel i au peritO multe vite a 16-
cuitorilort. i cu mare greutate au mersa Grigorie Vodt de la unit scaunti
pant la altul ; sdpte ant all domnitO, si din poronca Imperatului Turcescit ad
mers4 domnu in Ora Muntenesca, era in locul lul nit venitd domnii Constan-
Mid Mavrocordatu Voevodt.

Domniea a treea a lei Constantine Mavrocordatil Voevodil.

Domnit'au Constantinil MavrocordatO Voevodd unit and si sese luni. Vara-
ritt pre vite nail BCOSt numal ciferturl pe tot& luna dupe ronduiala hartii-
lord ce scosese Grigorie Voevothi. S'ati mazilitd si s'atit dust. la Tarigradt ;
era in locul 1u1 at venitd domnt CcnstantinO Racovita Voevodii.

Anti ia domnie a lui Constantine Cabana Racovila Voevode.

AcestO domnil, luandd Antal domniea prin mijlocirea Grecilord, a lui Ior-
daki Stavaraki Spatard care era cu totult de Porta Imperatiei Turcescl, i
ate vra chi cu*Manolaki Spataru socrul lul, acele ftcea. De mare superare ce
aveau domnii, i boieril Orel, au prebegitd totI boieril din tern, unit la Bu-
gOgu la Sultanul Tataresca, alp in Ora Lesesca, altil in tera Unguresca, ; si
insciintandu-se Imperatiea Turcdsca i Pasii de pre la cetatile Moldovei i 'de
pre la alte sarhaturl de prin pregiunl, au tramisu bumbasiri ca se princla pre
Stavaraki so'l taie capul, selu duct la POrta; i prin mijlocirea Hatmanului
Costaki Razul, au sctpatil i au fugitil, Si mergendu la Tarigradt, cu altt nu
s'al't pututu mistui, ce s'ad inchinatti la Ortaoa Enicerilorti, i asa, '1-au sca-
patO vidta. Stavaraki mai patise una ca acesta i in Ora Muntendsca, candd
all mers1t Mihal Racovita Voevothi. Costantiml Vodt cu multa chieltuealt si cu
mijlocirea Pa iloru at intorsd pe tog boieril la locurile lore. Au domnitti cu
pace trei and cu tog boieril bine. De atata era strasnica, ca manta afiond dimi-
nOta i" la vreme de chindil bea pelind cu ulciorul, ti presto tots clioa se afla
tote veselfi, dent trebile si le data cu tot& ronduiala; si-aO platitd datoriile
domniei la Tarigrada, ci art castigatu cats -va soma pungi de bani. Domna i-au
muritti aice, i copil nu i-au rOmast ; all ingropat'o in mOnb,stirea Golia. Era
o liserica de petra in NAV la Botocenl facuta de Stefano Voevodft cell
www.dacoromanica.ro
 187

; i -au data tote moiile tetine-sea lu! Mihal Voda, qi ad facut'a monis-

tire cu Egumend 1 cu sobord, inchin'ind'o la patriarhia Antiohiel, unde este

hramul sfantului Nicolai, Au data agiutord i la monastirea Precista in Ro-
mani. Facut'ati i o biserica de lemnd in Foceni ; gi schimbandu-se cu dom-
niea de aice, au mersti In Ora Muntendsci domnd; era aice au venitil domnii
Mate! Ghica Yoevodu.

Domniea lu! Mate! Ghica Voevodii.

In ani! 72621 as venitd domnti Mate! Ghica Voevodt. S'ad aretatu multi
stranicu asupra boierilorti, deri nimeruY nemice, nu ficea ; numal Wu se ma-
niea pre vre unit boierd mare, arunca urgiea asupra boierinailord slugi din
curtea domes& Au domnitO 2 an! i 6 lunT ; multi bine ad luatti cu daj-
dile Orel, dere, nemica nu s'ati alesti, ca top i-ail mincatti Grecii, CA adusese
multime de Greci cu densul. Acesta ad meclatti veniturile boierilorti. 'L-au
mazilitii, s'ad dust la Tarigradt, i domnii n'ati maI pututil se mai vie, fiindd
ca Grecil ce'l mincase venitul domniel lul, mergendti la Tarigrad,ii 1-ati 11-
satu top, i Inca, i-au scosti -i nume de nevrednicti; era aice au venitd domnd
Constantino Cehanti Voevodd cu a doua domnie.

Domniea a doua a Id Costantinii Racovita Voevodri.

Acestil domnii intea doua domnie ati aretatti mare mile, qi faceri de bine
Orel Moldovei, ksi ad mantuitti pecatele parintelui sea lid Mihal Von,. Fost'au
inteit o dajde grea, vacaritul, mesa ince% de Duca Voda cell betrind, care s'ad
fostti legato de Antiohil Cantemird Voevodii, cu top Arhiereil pre $i, boieril,
socotindii ce, acea dajde rea i grea de apururea este de mare stricaciune pa-
mentului. Era Mihal Voevodd perintele sea, in ale, treile domnie, avendti capi-
chihil Greci la Tarigrada pre Aristarhti Postelnicu i Constantine, Postelnicd,
(micarti ca erati Bezedelile stile la Tarigrachl, luindu Turcil acestti obiceiti dupe
ducerea lut Dumitracd Voevodu cu Petru Imperatul Moscului, de aveati obiceiti
de da domnil zaloge la Porte, in Tarigradii.) Inca, acesti Greci Capichihil, s'ati
feritd de bezedelile 1111 Mihal Voda, i as scristi multe minciuni lu! Mihal Voda,
cum ca, este o pricini la Porta, i de n'a da atunce site de pungi ban!, 'ia veui
urgie cu peirea capului; i Mihal Voda, nesciindd vicleugul Grecilord ce se fact
cu, alto dajdi nu se putea lua acea soma de pungi ban!, ca tera acesta era
pustie i stricata de 'Mull 1t de Lei, i ad soCotitil ca cu altd chipd nu se
pOte, numai cu dajdea vicAritului ; i stringendd pe tot! Arhiereil gi boieril.
Orel, i-ad sfituitd se deslege dajdea vaciritului, i rumpendu bPstemul va-
cirituluY au luatd cite 90 ban! de WA vita, i micard ca all mancatti Grecii
banil aceia fora nici o dreptate, dera templindu-se de s'au mazilitti i Mihal
www.dacoromanica.ro
 188

Voda inteaceld anti all retaasa slujba vachrittilul obiceiu. i din 90 banl de
vita, din Domna in DomnA, s'ati tad adaosfi pAna in 2 lei 30 banl de vita,
pAna at luau i Constantintl Voevodil in domniea d'Anteill, cum si alu doilea.
Indemnandu-se din rivna Diunnecleesca, 0i prin duhovnicescul sfatti ea Pre-
osfintitului Iacovti Mitropolitul Moldovei, 9i sototindil cum ca tots tichlosia yi
stricaciunea terel acestia nu este dintr'alta, fora numai dintr'acea dajde stri-
catore i urita, cA, macarti ca vacs nu remasese la lOcuitorii orii, dera, de
vreme ca vacaritului tau trebuia se dee sums de banl, Si o baba saraca ce
torcea in Etna se'st agonisesca hrana Si comandul BOA, trebuia la acea vreme
se dee si ea bani la vAcaritU. S'au sfatuitti cu Iacova Mitropolitul torei Ii
Ionichie Episcopal Romanului, i Dositel Episcopul Rada* luT, sf Inochentie
Episcopul liusu lui, 1i stringendti pre top boierii Orel, facendd soborti cu
tota partea bisericesca ni boieresca de obste, au facutil legatura cu mare
blestOmfi, si all -stricatit acea dajde a vacaritului. i indata cum s'au radi-
catti nest& dajde, at inceputil a se intari si a se immulti locuitorii Orel; si
de atunce prea bine s'au indreptatti Ora. Cap Domni all mai venitti pre
urmA, in tota chipul s'an silitti se strice acea legatura, i erasi s8 scOta, dajdea
vacaritului, aducendu 9i carts de la Patriarhil Tarigradului i fermanurl ImpO-
ratesci; Inca intarindtt Dumnecleti credinta numitilorti Arhierei caril au fostit
iscaliti la legatura, nici-de-cum n'at primitg 56'91 strice legatura testamen-
tului, i all remasu legatura vecinica. In pele acestul Domnd au inceputtt a,
zidi monastirea sfantului Spiridonti in orasul Iasu la All domnitti dol ani, '1-at
mazilitu si at venitti Domnd Scarlatti Ghica Voevodd.

Domniea lui Scar latil Ghica Voevociti.

In anii 1756, a,4 venitA Domnd Scarlatu Ghica Voda, carele aft domnitd
doi ani, i chimbAndu-se cu domniea in Ora Muntenesca all muritti acolo. In
clilele acestul Domnt, de alta traiau boierii bine, numai avead mare mahni-
dune LA nu putead se deslege dajdea vacaritului, ca, cu alta, nu putead ca se
se imbogatesca. Mu RA indemna0. pre Voevodd i pre Greet so silesca pre Ar-
Werei, 9i cu bine, si cu data sO fad partasi; 1i veclendu ca nu se Vote, ad
pusa pre Grecl la tale de aft scosti fermanti de la ImpOratie, trecendu pre
ling& datoriea legel chrestinesci, cu poronca Imperatesca sO scota vacaritul fort
de voia Arhiereilorti. S'ati cunoscutu ca n'ati fostu voia lul Dumnecleti se treca
ruga ci lacrimele lui Iacovu Mitropolitul si ale altord Arhierei; ca dart ga-
tise tote ronduiala slujbel se pornesca vach'ritul, i-au sositit maziliea. si Watt
dusu la. Ora Muntenesca, rural:1811du tote rOnduielele slujbel ce facuse; era aice
a4 venit4- Domnt 16n Teodoril Voevodil.

www.dacoromanica.ro
 189

Domniea Iui Ion Teodorii Voevodil ce au fostu Terzimanii.

In anil 1758, mutandii Imperatiea pre Scarlatt Ghica Voevodti, din scaunul
Moldovel cu domniea fn Ora Muntenesca, au datti domniea lui Ion Teodorit
Voevodft ce at. fostii Terzimantilmperatesca. Ce catil pentru domniea acestui
Domne, dupe cercetarea cea adeverata, mai multi ne vomit odihni cu vorba
istoriei, la cea neagiunsa de mintea omenesca, adeca la lucrarea proniei lui
DumnecleA, pre care o marturisesce i Proorocul Davidu psalmii 112 stihti 7.
Domnul cell ce radica de pre pamentii pre celti saracil, si din gunoiu
Ina* pre celil lipsitii. i erasi acole Ain 8. sem pue cu Domnii norOde-
lorti see. Asijderea si la psalmil 70 WA. 5, 6, 7. Tu esti Domne ascep-
tarea mea, Domne da nadejdea mea din bintecele maicil mele, Tu esti acope-
rementul meti ; Intru tine lauda mea pururea, ca minune m'amti facuta a mul-
tora, i Tu esti agiutorul meO celti tare. Aceste le areta si le punt Inain-
tea istoriei. Acestil Domini ati fostit din paring feciorii lul Teodoril Calmasul,
carele ail fostil din mazilii eel de giosti ; patria lul au fostti fn tinutul Or-
heiului, chrestint bunt i cu fries 1111 Damnecleil, petrecendu vieta lord cu
putinti prilejl, gi cu paza bisericei, si cu alte fapte bune dupe putinta lord ;
gi pentru acesta Insusi Dumnecleil ati povatuitil. Pre acesta '1-ad avutii fecioril
mai mare, '1 -al tramisii fn Ora Lesesca la scOla Liovulul, gi acolo au hive-
tatil carte, si limba Latinesca gi Lesesca, gi seversindii Invetatura afi venita
fn patriea sea In Moldova. Pre acea vreme era Domini In Moldova Neculal Mat
vrocordatil Voevodti ; era. Ion Macrocordatu fratele lul Neculal Voevoda era
Terzimanti Imperatescii la Porta, carele avea trebuinta de unu omit ca aceea
se pots talmaci cartile cele Latinesci ; si pentru aceea all scrisU la Neculal
Voda. 2r5, Neculal Voda cercetandt all aflatil pre acestti IOn4eciorul lui Teo-
dorti Calmasul, "si '1-ati tramisil la fratele set Terzimanul la Tarigradil. Petre-
cendu elil linga numitul Terzimanil, i fiindu omit istetu, au pusti nevointa,
all Invetatti caitea gi limba Turcesca ; apol limba si scrisorea Italienesca, Fran-
cesca, ElinAca, gi cu aceste cu tote s'al alesti omit forte trebuinciosit Ter-
zimanului. i Inca felled' fiindii, gi macarii ca alta data nu se InOmpla Ter-
zimanul, fuse elu s'ati Invrednicitil de all Implinitti tote trebile Terzimanului.
Dupe aceea pre Um Mavrovordatil '1-ad racutil Imperatiea Domnti In Ora Mun-
tones* era Ion Teodor air remasii In trebile Terzimaniel la Grigorie Voda 11 anl.
Pre Grigorie Ghica Voevodii 1 -at facutil Imperatiea Domnd Moldovel; venit'ail aice
In tern, 1i acesta Iona Teodork_ 1-ati boieritu facendulti Logofetil alit treile, si
catil all fostii in dregatoriea logofetiei, si Intemplandu-se Intr'acele vremi tulbu-
rare Intre 'Muff Bugegeni gi Nohail cu Hanul, ca cela ce era ispititil la trebi marl,
n'aft lipsitit din trebile acele, adeca a, aseclaril Tatariloril, a hotarulul celortt
doue cesuri In curmezisti, era in lungit trei-cleci i doue cesuri ce s'ail datti
qedere Tatarilorti, la amlatull uurului i a alamului, ca se platesca Tatarili
cum si la alte trebi multe a Orel tote cu acestil omit le-au aseclatA Grigorie Veda.
Grigorie Ghica Voda, veclenda vredniciea acestui omit, '1-au facutil Xedelni-
cert mares apol Capi-kfhaia, gt Tad tramisil la Tarigradii la frate-set Alec,
andru Ghica Terzimanul, pentru talmAcirea carr4iloru strainc, remaindti dc*
www.dacoromanica.ro
 190

veritti procopsitti in slujbele aceste ; '1-ati facutti cunoscutd ci curtel hive-

ratescl. Imperfiliea Turcdsca avea octire cu Nemtil ci cu Moskalii; Alecsan-
dru Voevodti s'aii dusu cu Vezirul la oste, Ion Teodord au remasti vechilil Ter-
zimanului in Tarigrada Mug Racap-bei-Mehmetti, i capi-kihaia lui Grigorie
Vodil, Ghica ; ci atunce i mal multd s'ati facutti cunoscutd. curtel Imperatesci.
Dupe pacea ce au facutO Turcil cu Moscalii, pentru ore-cari pricini a pacii,
Alecsandru Terzimanul s'ad primejduitti cu mode; i de o-data, se ascunsese
ci acestu Ion Teodoril Medelnicerii, al/Anal ore -care kick omul Terzimanului
fiindti ; inse Vezirul '1-au scosti cu blandete de unde ad fostd, i indata '1-ail
facutu vechilu Terzimanului. Aeclam.entul pacii cu Nemtii ei alte trebl, prin
manele lui au trecutti. llomantovii solul Moskicescd sosia la Tarigradu, i fiindti
ca este obiceiul se merga Terzimanul cale de done cesuri Inainte se fact so-
lului ceremonie despre partea Imperatului, intre vorOva ce ati avutu Impe-
ratul cu Vezirul, au aflatri Imperatul ca se 'Aorta trebile cu vechilti ; ati poron-
cit6 Imperatul pre vechilul ce au purtatd trebile Terzimanului sell Imbrace
In caftanti, se'lti fad. Terzimanti mare. Si Indata au facutti Tarzimanti pre me-
delnicerti Ione. TeodarA. Intru acea vreme, multi s'ad ispititti ca AU. impinge
cu pungile ; inse cuventul Imperat ilul nu s'ati pututti intOrce. Mut Teodorti
Medelnicerul 16 ani au slujitd Terzimanti i ese vechilO, facia doue cleci ei
doul ani. Sfantul Dumnecleti au luminatti cugetul stapanilorti; au cunoscutti
slujba lui cea de multi ani, i obositti de batranete, au peroncitil Imperatul de
'1 -ail Imbracatd cu caftanil de domniea Moldovel.
Iona Teodorti Voevodti, anteiadata s'aa aretatO nenorocitti cu domniea Mol-
dovei, ca Intru acea vreme mare tulburare s'ail facutti intre Tatarii Bugegeni,
Nohal, cu HanuLGherel, carele mazilindu-se au remasit Tatarii fora capti, vin-
turandu-se Crluati Gherei Sultana, prin sfaturile unora din Sultani. Crimti
Gherei Sultana ce s'ati facutd mai pe alma ci Hand, qi Hagi Gherei, Si alti
frati al lui, acestii mare prada ci robie all facutti in Ora de giosil pans la
Foceni; i era mare mihniciune lui Tong Teodorr VoevocIti pentru _stricaciunea
-Orel; inse cu ajutorul lui Dumnecleil, robii i praclile dobitoceloru le-ail intorsti
Tatarii inapoi, ca unde urea Dumnecled tote sporescii, co, Inca in prospata vreme
tote aceste s'at vindecatti. Pre canal all venial mariea sea cu domniea In
Ia1, era MitropolitO terei Preosfintitul Iacovu ucenicul Preosfintitului
politu Antonie. Acesta Mitropolitti Iacovil inse, au datti paretist, ci fiindti ca
marieasea avea unti frate dupe trupii anume Gavriilu, MitropolitO slavitei ce-
tap Thesalonicului 1-ail adusd cu mare cinste de acolo In Moldova; i In locul nu-
mitului Lim/ '1-ad pusti Mitropolitil Moldovei; i aca din pronia lui Dum-
necleil acesti duoi frati, unul era pomnii, 6ra, altul MitropolitO Moldovel. A-
cestd. Domnil, cu chiverniselele dreptatel sae, In trel ani all purtatil poroncile
imperatesci, implinindu-le fora smintela ci fOra nicl o bintuOla g Portei, odih-
nindA pre saraci cu dreptatea Iorti ci aperandu'l de tote improtivirile, ci all
mentuitti Ora de asuprelele LajilorO, (Aril impresurase Ora; 'i-ad scosti cu
fermanti Impergtescil c1 bumbairti din Ora. Era viindu all patrule anti, era
ginga0 Innoirea domniei, afiandu-se i alti Domni mazill in Tarigradd, caril
i aceia asceptaO mila impeatesca, i de data au luatil respunsil, se dcla Capi-
www.dacoromanica.ro
 191

kihaile la casele lard, ca Domnul Hut Voevodti este mazill Nod, Mile Lint
Voevodt all tostt mazila. DerA ce ad lucratil de Bust proniea lul Dumnecleii!
Adeveratti ca s'ad plinitti proorociea lul David (', $i intru acesta Intemplare unde
dice la psalm(': aImpinsti amt. fest(' i m'amti povarnitti la Were, i Domnul
m'ad sprijinitti ; ca, drepta Domnulul au fAcutil putere i erki m'ati Ina ltltd,
i m'ati &cub" spre mentuire i spre bucurie, ca nemul dreptilord se blago-
slovesce. Asa ad lucratd puterea celui de sus(' Dumnecleu, at luminatti inima
Imperatului, at socotitu i ad cunoscutt slujba batrinului Iona Voevodd, ca-
rele at slujitti -cartel Imptratesci atAtia ani, i pentru ca se'l dee mAngaere,
Insuqi Imperatul au poroncitii Vezirului se dee Domniea Moldovei fiiului celui
mai mare a lul hal VGA adeca Jul Grigorie Vodl; care permed ImperAtesch
s'att $i plinitd, ca Indath ad ImbrAcatti Capi-kihaile cu caftan(' de domnie
flout, a lui Grigorie Voevodt. fiiul lul Ion(' Voevodii betranul; de care ves-
tire nu pupa bucurie s'ad facutt in casa minel see, care mai Inainte era
mahnita i plina de scarbe; i tog deobsce s'at bucuratd, fiindd ca ad sea-
pat(' Ora de atate chieltueli ce se facead In Tarigradii la punerea unei dom-
nil. Deci luandd aceste vestiri, all poroncitti de all facutd ilnicti dupe obiceiti,
i Insui IOnd VodA at aeclatil pre fiiul sod Grigorie VodA In scaunul dom-
nescd, multemindd lui Dumnecled ca i-au daruitti cele ce all poftitti i all do-
riff'. De dna. 'ati Inchinatd tera Turcilord, nu s'aii mai Intemplatit pArintele
se aecle pre flu' sell domnti; deci, (Vandal blagoslovenie parintescA, all remast
Domnul cal(' barAntk_ mazild, i pre fiiul sea Ilu privia Inaintea ochilord sea
push down(' Moldovei, i Indestul Invetenduld cum va ocirmui i va chiver-
nisi tera, fiindu tAntrt numai de doue-cleci i patru ani. Lul Grigorie Voevodt
fir venise In zaptd fermand Imperatescd, carte de la Vezirul, poroncindu'l In-
tru acesttl chip(', ca fA,cenduld diadohti scaunului parintesct, se asculte pre
tatalit set' btitrenul la tote eel(' va Inveta, qi se nu esA din cuvintele lui nici
odatA. Acestll Domnd betrent all avutd i omeni vrednicl, pre fecioril Dracu-
lui, caril dupe cum in Tarigradd aa i In Moldova 11 purtaii grip. trebilord.
Else sate -va Mile, betranul Domnd as mai petrecutt cu fiiul sea in Ia1; apoi
dandu'l cea desoveritd blagoslovenie, i Invetandul, an purcesd i s'at dust'
In Tarigradti, i s'ati amlatit In curtele Bele cu pace.

Domniea lui Grigorie Calimahu Voevodil feciorul lui kin Vodi.

Acesta luA,ndti domniea holteiil, fiindif Inca domnii tatalt sell, aice s'ati In-
suratt, viindu'i domna de la Tarigradti fata lui Alecsandrif Mavrocordatt ; 1
fiindd domnul teneril, Grecil, Diracescil tot! qi cu alte nenaurl a lord, Ild piirtat
dupe voia lord, i mAncad Ora cum le era voia, i boierii Moldovei cu nemicA
nu puteati se se ImpartAOstA, de reul Greciloril. i IncA 'din domniea Mane-
sea, se facuse o dajde nod" cu nume de agiutorintg, der& mai uora; era in
clilele lui, se Ingreuese cu some marl ; i in clilele acestuia gasindt cu Oreq-care
fapta -de nebunie pre unit Ilie Cantacuzino, mai fOra villa 1-at Watt capul
www.dacoromanica.ro
 192
si mai &lucid pre una boierd inoskalu, ce amble tiptilu ca se gas4sca Omeni de
Oster arnauti, si alp straini princlendula si clicenda ca ara fi tersittit In pos-
tuL cela mare i -au Watt capul ; si pamentenT, de multa suparare aft
fugitil la Sultanul Maresca, si cu mijlocirile Sultanului si a Hanulul, se mai
potolia simetia Grecilord ; si domnindd doT ani, sail mazilitd, si au venita
domna Grigorie Alecsandru Ghica Voevoda.

Domniea Iu1 Grigorie Alecsandru Ghica Voevodii.

In anil 1764, ad venita domna Grigorie Ghica Voda si au domnita doT anl
si sese luni ; multa se silia, cu dreptatea Ora Dajdile cum le -au gasita de
la alp domni nu le-ail maT adaosil, ce Inca le-ail si ma! usuratii. Prea bine
se Indreptase tera, de scia fies-care darea luT pe anti. Grecl n'adusese mulct,
numai cap craft de trebuinta curter sele ; si acei cariT vrela so slujesca cu lefa
lora, era care nu'I placea se ducea la tera lul. Intr'acestI doT ani si sOse lunl,
afi tinutd fop i boieriT si Ora ca, este stapant. Au Impodobita orasul Iasu-
luT cu multe cismele cu apa bunk si indestulata. Intru adeverti ca aft fosta
oma forte Inteleptu si invetata; si iuhindii ca si altil sO se indestuleze cu in-
vetatura, au fa'cuta minunate stole aprope de sflinta Mitropolie in Iasi, intru
care sO se Invete multe felurl de invOtaturi, si multe limb!. Adus'ail si das-
call forte invetap; facut'ail si orondueli dascalilora si ucenicilord, ca se'cI scie
fies-care lefa si ronduiala lore. Aix domnita do! an! si Ose luny si '1 -au ma-
; Ora in locul lul ad venita eras! Grigorie Voda Calimaht.

Domniea a doua a NI Grigorie Ion Calimahii Voevodil.

Carele au domnita doT an! si sese- luni, Inse cu mare nenorocire; ca intru
.aceste vremi -scornindu-se si resmiritile, si tulburarile Imperatilora, si Grecil
cariT erati Capi-kihaY, si purtatorl de grija la Porta, mai alesa Nicolai Dracul
Postelnicul, inaltandu-se .cu Terzimaniea la Porte Turcescii, nu numal se porte
grija si WI fie mill de pamea ce ad mancata, ce Inca nici ca pre o sluga, nu
",1-at socotitil, si cu faptele lul cele viclene, care nu se Indestula cu venitul
domnieT ce manta din tell, ce inch au opritt si Janis din visteriea Impera-
tdsca, care se oronduise se se aduca aice la domnie se cumpere din tera
zaherea pentru &tea Imperatesca ; si poprinda banii la densul, au Medi' smin-
tdla zaherelei Imperatesci, si ad adust. pre Grigorie Voevodu la morte de sabie,
care Indata si pre densul cu aceld pahara '1 -au giudecatti Dumnecled, gi sail
stinst mazirea inaltarei TerzimanieT. Atita bine au apucata de ail facutti a-
cesta domnil terei: au legato, si au aseclatii dajdea gostineT cate piece ban!
de pie, care se incepuse de la Emil Mavrocordata Voevodii cate unii-spre-clece
parale-de oie,; si macara ca de la o vreme Incoce o mall- scacluse si alp domni
www.dacoromanica.ro
 193

si la optic parale de Oie, si la cinci, dell forte se imputinase aceste bucate

din tea. i dupe mortea de sable ce ad luatd acestA domnd la Tarigradd, (29
Iunie 1769), ad pusu domnd terel pre Constantind Mavrocprdatd Voevoda.

Domniea a patra a ha Constantino Mavrocordata Voda. Statut'ail Dome,

in WI 1769.

Imperatul Turcescti au pornitd pre Vezird cu Vita puterea asupra Imperft-

tiei Moskulul. Pricina de ostire s'ao starnitil din pricina Lesilord ce nu prii-
miad pre Poniatotki Craid terel Lesesci, si amblau Lesil sesi inchine Ora la
Turd. Macard ca numal deco septamanl all domnitii acestu Domnd, dent marl
folosinti s'ad facutu terel. Tom puterea turcesca si tataresca se surse In ca-
pul Wei, la cetatea Hotinului , gi tera se bejenise in muntl , si pe la
codri, gi chipurl de pricinuire punead pagAni asupra terel ca se o robesca.
Constantinil Voevodti macaro ca intro aceste clece septamani nemica din Ora
n'ad luatt, gi cu al Bei hill se chieltuia, atata all chivernisita de bine cu min-
tea .sa la Vezirul si la altl Pasi marl, catii si dupe ce all batutd Meskalil
pre Turd la Hotind, i s'au pogoritil Vezirul cu Ostea la movila Rabiel, elit
all luatit cu sine ctttl boierl all pututu gasi, i i-au dusii singurd la Vezirul
si la Hanul, IncredintAndii cum ca tera nu'i haina, si la tote poroncile Impera-
tescI este supusa. Eta si boieril Orel au venitu 1a talpele inaltimeI tele, ce
va fi poronca Imperatesca se merge se o seversesca. Indata Vezirul si cu Ha-
nul s'au potolita de acea nelmblanclititi si turbata pornire ce sfatuise reu,
tate asupra ticalOsei tell De acolo neputendd Turcil se astepte ca se, se tat-
macescrt cu ostile moskicesci, s'ad dusii in giosa Vezirul cu tote puterea gi at
trecutd Dunarea. Constantino Voevoda veciendii 0a vial ogtile moskicesci la Iasi,
s'ad totd dusd cu omenii sec in giosd pkna la Galati. Mudd volintiril presto
densul '1-ad prinsil, (5 Noemvrie), i aducenduld cu tots, cinstea lul la Iasi,
s'ad bolnavitt, i poste cite -va Mile de morte .firesca all muritil. (4 Dechem-
vrie 1769).
Pere aice all fostii domniea de la Turd ; era de aice se stepanesce Ora de
Imperatiea Moskulul care se va pune la rondul set.
SFIRSITUL CRONICEf LIII ION CANTA

Leatopiselele Tom. 3.
www.dacoromanica.ro 13
 LEATOPISETUL

TEREI MOLDOVEI
DE LA DOMNIEA ANTEIff SI PANE LA A PATRA DOMNIE
A LUT CONSTANTINU MAVROCORDATU V. V.
Scrisli in prigradii
DE

ENAKI KOGALNICEANU'
BIV VA.TAIT DE APRODI.

(1733 1774.)

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
Domniea anteir, a Iui Constantinii Mavroeordatii Voda

ViindO Constantinti Voda Mavrocordatti, feciorul lul Necolal Vodi cell mal
mare cu Domniea anteid a terei Moldovei, Domnd din tdra Romanesch,, i -au
eitd. tote, boerimea inainte dupe obiceid, altii In FocenY, altil la Budd, altii
la Romand; era CaImacamil de aaturea tergulur despre Pleurari, impreunan-
du-se top cu Domnul, i -au priimitd cu dragoste, intrandti cu mare alaiti i
cinste in Iagl, mergendd dupe obiceid anted la Sfete Neculai de s'ail inchi-
natd, apol in curte, cetindd Fermanul de Domnie noun ce '1 au miluitu Im-
peatiea, ImbriLcandd cu caftane pre boierii Caimacaml, clandd cu tunurile i
clicendti meterhan6oa ca la o domnie noui. Era a doua Ali dupe obiceid au
inceputti a da boieril, facendd pe fiesce-care dupe randueala ce li se crldeat.
In clilele acestul Domnd ce s'a fi lucrata nu scimt eh n'amu gasitd necrtiurea
scrisd, atata scimd ca s'ad fAcutti unit focti mare in IaI, incependd din Ar-
menime de ling biserica cea mare a lord, mergendd focul spre mormenturile
Turcilort, arendd mal giumdtate de orasti, case multe negutitorescI i totil
tergul de susti, i Sardriea, i cite -va biserici, i ad arsfi i mOnastirea Golia
i tote casele cite ad fostii in ograda mOnastirei. Pe acestd Domnt nuld iubea
tera, cad era Domnti fora, de norocii; tad scumpe erad tote, cad era 'mead
mare de nu s'ad facutd 'Allele in done pol ani ce ad domnitu. i neputen-
du-se deprinde cu tdra Moldovei, fi.ndd. deprinsd in Ora Romandsca de copild,
ad statute Capi- kehaelile ce avea la Porta., cad cuprinsese tots bolerimea Fa-
naralui inci din Oilele tatine-see lei NeculaI Vodd, si i -au luatti era domniea
Ord Romanesci, fAcendti erliI schimbare en Grigori Voda. Pea gatindu-se
de tote cele trebuit6re until Domnd, asceptandti i pe Skimni-Agasi ce era
orenduitd de la Imperdtie ca se Yee pe Constantind \Todd selti dud seld asecle
in scaunul terei Romanesci, Si sosinda i Skimni-Agasi in Ia0, s'ad redicatti
Domnul cu tots curtea Mariel Sele de all purcesti, petrecendu-lit totI boleril
eel marl pene la Santa, en tote alaiul i stdgurile Moldova

CAP. II.
A duoa Domnie a lul Grigori Voda Ghica in Moldova.
Peel luandti Grigori Vodd alit doile domniea Moldovei din Ora Romandsc,a
la Moldova, ad purcesd din Bucuresci si i-au eitti inainte la Focvni multi
beierl -cu alaid, ectencld acolo trei Mile, nabuindd Ora ca la unit Dolma bum'''.
i tata a lord pentru multe stilt:WA:4i a lord, cautanda-le dreptate cu marl
www.dacoromanica.ro
 198

divanuri de i-ad multamitt pre tots; si nu numai acolo, ci gi prin alte tergurl
pe nude at trecutd, la care apropiindu-se de Iasi i-at esitt tote glOtele im-
preunii, cu boleril Calmacaml de_ s'aii impreunatil cu Domnul, priimindu-1 pre
top cu dragoste gi cu blAndete. Mal pre urma at intratt fn scaunt, imbed-
canda caftant de Domnie -.lout In Moldova, care si Grigori Voda atl imbra-
can pre boleril Calmacaml si pre altil dupe obiceit. A doua-(ltait datt boleril
dupo obiceit bolerilort celoril marl, i ispravniciile i alte boTeril mal mid
6menilort easel. Acestii Domnt at mai lucratii pi inteacesta domnie multe
bunatkti, care vomit areta mai giost, ca au facutt case Domnescl in ograda
GA latel i zidd de pietra impregiurul mOnastirel, de esia cite o data la prim-
blare, $i facea si mese marl cu top boleril cu clicaturi pf cu multe eglingele
can nu potii a se scrie. Mal facut'at unt &sort in delul Copoulul forte
frumost, faptura de Tarigradii cu tott felul de bolele, si mergea adese la
densul de se eglendisla facendt in top anil halca acolo, esindt toil boleril
acolo, pi on care din Med o lua fl daruia cu grele cumasuri; g1 pe bolerii
eel marl ce ysi pe eel mid fiesce-caruia dupe omt facea i darul, si la mesa
cu tott felul de clicaturi. In chicle lei s'at facutlt s'unu cutremuril mare care
ad tinutt unt minute de test, si mare spaima at *luta asupra norodulul,
i multe zidurl at &pail, care si monastirea Goliel fiindt-ca o tocmla lute-
acea vara si o acoperla cu fert albt, ca arsese in clilele lul Constantint Voda
Mavrocordatil ; i fiindii mesterii Ungurl din Ora Unguresca, at caclutt tote
cubelile monastirei peste densii si au omoritt septe Omenl dinteinsii, care
pre unit peste trei Mile i-at gasitt turtiti sub pietre. Pe acea vreme Wait
aretatu in cate-va rondurl i semne pe cent, stea cu coda care o numesct
comets. Pe acea vreme Domnul se afla ecittt din Iasi la casele de la Frumosa
cu dederea, si de acolo s'aii mutate in delis la menastirea WWI seclendd
t6tA vara acolo, fiindt ca tncepu a se aucli pe unile locuri de ciumit care nu
da putina spaima la Ott norodul, nefiindil deprin'SI aces locuitori cu de aceste
felurl de bole; care bola at intratt si in ierna, p' incett, era de prima-vara s'au
atitatil forte tare, dill pi Domniea au esitt cu urdie era, la Frum6sa, mai pre
urma si la Socola, imprastiindu-se norodul, ca atata murea catt nu'l putea dovedi
cu ingropatul, ci remaneati pe campi de'l mancat fiarele, fiindt ca poroncise Von,
chtl IT loviat bOla, it scoteat la cimpt, orondnindt pi o bresla pentru cau-
tarea holnaviloru care le diet cioclii. Asa inteacestt ant s'at deschisii ostire
Imperatiel Turculul Moskul, care viindu si Ia Domnul multe poronci Im-
peratesci pentru zahereie : la sarliaturl, care, bol i alte angarii, podt in Du-
narea la Oblucita, kerestele pi alte multe nesfirsite angarii, gi Mariei Sele po,
roncit se fad, gatire de Este. 8i asa facea marl &III, Olinda pi conact pin
satele de pre Prutt, pentru ostea ce oronduise ca se merga ht Hotint ; ci nu
numal ortalele de InicerI, ci ci cati-va Pal, t1i Saraskerul at trecutt pin tent,
dAndil pe la tote conacele tote cele trebuitOre, care nu putina sdrobire -tra-
gee" tog locuitorii, i Mariea Sa inca all dust pe unt Sara-Mehmet-Pala cu
doue tuiurT, arnautt cu cite -va mil de Oste Turcesca pi cu gariel Sele ckta
avea Este de ter& i straini, ci au purcest cd urdiea sa la Prutt, ci de la .Prutt
Ia Soroca Incungiurandii Ora de gust pe la DelenI, pe la Harlat, tragendd
www.dacoromanica.ro
 I99
spre Iasi. Intr'acea vreme all lasatd Calmacami in Iasi pre Sturza si pe Ro-
sett, si altil din boierl. Pe acea vreme s'ad pogoritd si Vezirul cu tots urdiea
sa la Dunarea la Sakci, si fiindd si Alecsandru Terzimanul PorteI Ghica, fra-
tele Domnului, cerutd vole ca se vie se se'mpreune cu eld, ci se vdda si
tera. i asa clandu-I vole de la Vezirdl at venitd la Iasi, gasindd pre Domnul
la Socola, One a nu merge In partea din send ; si priimindu-lit cu multa dra-
goste s'ad veselitd s'ad vorovitil dal le-au trebuitd in trei clile, mergendu si
in Iasi cu tacamd domnescd, amblandu pre la tote monastirile de s'ad inchi-
natu, facendd paradise ; pre care 'l-amd veclutd si noi, omd de fire si aretosit.
Era pre acea vreme Ostea Moskului au fostti mersd asupra Crimului, carora
neputendt sta improtiva ostea Turcului si a Tatarilord ce se afla acolo, i-ad
biruitd fa'dendu-le multe pracli ; au remasil sub stepanirea Moskului. i de a-
colo au mersil la cetatea Vozia de s'ad batutil, s'atata i-ad batutu de red, calf.'
&at omoritd multime de Turd, *lead sip in robie, resipindd si cetatea cu
focurile lord cele multe, remaindil aceld sarhatd parasite de amendoue par-
tile. Era terzimanul Alecsandru fratele Domnului, dupe twel 4li1e luandull clioa
buns de la frate-see Grigori Voda, all plecatu de s'ad dusd la urdie la Sakce,
si dupe ce all sositd peste putine clie, s'ad stricatd vremea si incependu a
tuna s'a fulgera cu mare trasnetd, inteo clipala de ochi ad caclutd asupra cortulul
de '1-au detunatd, si fiindd Terzimanul sub coral, atatO s'ad ametitil data all
fostd ca and moral, arclendu-I 'sageta o giumetate de barbs Si hartiile din
send, topindu -i si unit lantO de aurd a iconitel ce purta in send. i indata
Capi-kehaia ad scosti Cetalmezia de all data scire la Grigori Voda, cup ca
ad muritd, era peste trei cesuri all scosd and mezild cum ca s'ad trezitu si
ad remasd nevatamatd. La care viindil veste de'nteid de morte la Grigori Voda,
Inca fiindO la Socola, nu lutreba data ametOla si oftare si lacrimi, catfi s'ad
mahnitil tots curtea si urdiea Domnului; nwnal Domna si Bezedelele nu sciak
ca erad dust la Tarigradt. Era peste cate-va cesuri totti inteacea 4li sosi
altd tramisti cu veste la Grigorie Voda, scriindu cum ca s'ad trezitd si nu
este nimica Terzimanului. Atuncea ad multamitd lui Dumnecleli si s'ad bucuratd
forte, care nu putemd areta cats parere de bine ; si cu multi galbini si cu-
piasiuri all daruittl pre aceld tramisti, pornindu-ld era inapoi cu carp, puree-
&db. si Domnul pre Prutil la Cluhurti, incungiurandd pe la Dorohoiii, tragendil
cu urechea ce se lucra la Hotind, ca sedeatf doui Irani cu Seraskerdl de ascep-
tat venirea Moskului. Ce caudd ad plecath Grigori Voda despre IasZ, si Mos-
kul ad lovitd Hotinul, care putina bataie s'ad facutd si ad luatd pe Colceagd-
BeI Pasa in robie si multd norodii din Turcil ce erad acolo, macarti ca luase
si pe Ean-Pala In robie, care pe amendoui i-ad tramisd inlauntru. la Impera-
tesa. Era Grigorie Voda luandd veste ca ad luatti Hotinul, indata ad dat4
scire la Udreid, si cum ca, ad gandd se vie si la Iasi. i viindd Domnul cum
mai ingraba la Iasi, ad trecutil pe din susd de Iasi, s'ad mersti la Galata
de ail masu inteacea nOpte. Socotindu omenii ca va sedd cate-va die de se va
odihni, ce fiindd cal venire veste ca au tramisti cats -va oste seld princla, indat64-
ad oronduitti trei Caimacami: pe.Sandul Sturza Vel Logofetd, si pe Iordaki Can-
tacuzino Vel Vornicd, si pe Constantind Rosetil Vornicd, si pe filistarhit Banff
www.dacoromanica.ro
 200
ca se fie purtlitorl de grija la tote trebile Ora Era Grigorie Voda a doua cif at
plecata de la Galata, luanda drumul Tarigradului hi Masa; si Inteacea sera as a-
giunsil la una Bata a lui Negela anume Rosiecit In tinutul Falciulut, avenda si catt-va,
looted de tertt cu densul: Costaki Razu Vistunica, Paladi Spatarti, Venina Spatara,
i fiiul Vorniculul Iordaki Cantacuzino, si fiiul lui Negela si a1jt feciori de boteri
marl qi mid. Si acolo fiincla, a doua cIi Duminich aa mersa la biserica, si &add
cetta Evangheliea, eta as sosita de la Iasi, de la CaimacamI, pe una tramisa
anume Antiohi, facenda scire Domnuld, cum ca all rapedita Moskalil mat bine
de 300 de calitrime, cate In trel cal sela princla. S'asa mergenda Constantine
Hatmanul, s'aU lipitti de strana, si i-aa spusa tot& pricina, clicenda se't tin&
calul ; si cum at ispravita Evangheliea, as dtitti Domnul afar& ; si incalicanda,
as push pe Spatarul Venial Inainte apucandu drumul In giosa la Torcesci, la
Tecuci, la satul lui Spatarul Venint. Era Moskalii de la Hotina, dupe ce '1-aa
luata, as trasa la last, esindu-le tote norodul Inainte cu tOtit bolerimea la
Copoil, si Mitropolitul, s'ati intrata In Iasi en mare alaiti si cu multa este
cu spegele scose din red, fiinda singura gheneralul cela mare Miunhena, cu
dte-va Bezedele ; Inca doue era. a lui Dumitrascu Voda Cantemir, Constan-
tinti si Dumitrascu, care all fosta Domna s'aa fugita Cana as venita Petru
Imperatti. Si era si o Bezade a Giurgilora, fiiul tut Eraclis3S, si al it earn nu
s'att scrist, s'aa conacita In casele lui Constantinti Ipsilanta Hatmanul, cad
curtile se cam stricase si tote &tea inbartita dupe cum era si omul. Era
gonasil cart mersese dupe Grigorie Vudtt Wit prinda, intelegOndu ca Dom-
nul as adaosti .multi este tatarescl si turcesca, s'ad temutti a mat merge
inainte, si de la Berlada s'aa Intorsa inapoi fell de nicl o isprava. Era Gri-
gorie Voda cu tog ostenit lui si cu Pasa Sara-Mehmetti cu este turcesca si
en cati-va Mirzad cu este tataresca, amblanda din bed In loca, pe la Um-
braresci, pe la Torcesci si pe la Serbanesci, mat pe urma si la Bravalu, si de
acolo la Galati, aseendu-se acolo cu tote urdiea, puinda i straji In tote partite,
chivernisincla tote dupe cum se cadea, luanda scire si de la Caimacarai de cite
se lucre' la Iasi de Moskall. Cantemira Beizade avendti pisma pe Grigorie Voda,
si pe Aga Enake, Inca One a nu fugi la. Moskall, all facuta pe ghenerala de all
resipita curtile Domnesci de la Frunabsa, i casele Agat Enaki ce ma in Iasi fap-
tura de Taregradd ling& Barnovskie, le -au facutti asemenea cu pamentul ; si nu
s'at. lasatti cu atata, ce aa data scire i la pamentent ca clue va avea strae,
lucrurl pin monastirt, se le sceta, cad ore se calce monastirile se saute avutieA
Grecilora si a lui Grigorie Voda, ca anti fi lasat'o prin monastirt. S'asa trami-
teat pamentenii de'st scoteati pe a lora, era nu toti ; si cea mat de pe urma
a. calcatti gi monastirile i casele, desbracanda lumea. Era gheneralul seclenda
tote vara in Iasi, tramitea cartt pe la tiuuturI pentru zahere, i ealovitel si
fina, s'altele caste trebuia octil, impreuna cu omul Caimacamilora. Era glade-
cape cautaa Caimaca,mii, carom se le 'fact Dumnedea giudecata, ca.' era tote
jacuri in tote partile. AU scosti i Cate va slujbe, dicenda pentru trebuinta
Wit de mancare ; as mat scosti unit Lira pentru stpatul hindikiulul, cad as
gasitti cu tale ca sa incunglure hors cu -pup impregiurti, ca se nu vie fora
do veste Turcii 1 Tatarit sO1 calce. 'asa as porencitil s6 iesa tote breSlele
www.dacoromanica.ro
 201

se sape, si veclendi ct nn potti face treba en el, s'ati hottiritA se dee de tote.
omul cite 60 haul pentru sapatal ; s'asa au pusd pe Rusi de ati sipatt, In-
cungiurindu Iasul In trei-clecl Mile, si pe unde le vinea semnul, oborlad ori-pe se
Intempla : sett case, sett grajdfi, incitit au resipitti si casele lul Stavru Sulge-
rului celui mare de Ring sfete Nicolai. Si asa petrecendtt One In tOmnA, ert
despre tomng, viindil veste ca s'a4 facutti pace, indata s'a4 gatitn Feldmarsa-
lul, si 114 plecatti in mil, mal remainchl in Iasi Cantemirti cu putinh Oste de
*Wail. Rai si Dointul Grigorie Voda, indata ce ail auclitti, all purcesil pe
Prutil In susa cu catlE este avea, luandu si tog Tatarii impreuna, si Sara-Melt-
meta-Pap cu. tett &tea turcesct, all plecatti In susa pe Berladu, facendd
Pasa sfatd cu Domnul, (led vorh agiunge la Iasi, se lovesct Iasii din done pArti
ca sa scotit pe Rush fora de void bra din Iasi. S'asa all facutu ; candA la Oc-
tomvrie 13 Mile, art lovitii Tataril despre Tattrasi si Turcil despre leazt, si de
grab& all esitti Cantemird, eu cite polcuri all pututd strInge, la viea domnesca
la Gropt pe culmea deluluT, inchiclendu-se cu parcanele lord, remilindti cloud
steguri de catane afart, esindu la harp cu Tatarii de eau bittutii de dimi-
nett, pene in prinzd. Si asa apartindu-se Moskalil s'aa tote trash In susti, tre-
cenda podul peste Jijiea One In sera. Era Grigorie Voda nit intratti In Iasi
intr'acea sera; si Pasa, si cap Moskall gasiau Turcil ascunsi in Iasi pin piv-
dati dupe beuturi si jacurl, it prindeatt Turcii del tramiteaU in ghenera-
lul ca pre nisce robl, del scoteau Rusil din robie. In tera Romanescl, Constan-
tinit Vodit Mavrocordatit trltgea mai marl supararI despre Turd, ca brenduise
cats -va Pasl acolo, fiind-ch se redicase Nemtul asupra Turcului fort de veste
La care acesta redicare a Nemtului all ficutti pe Moskall de all -facutd pace
cu Turcul, dandu-I si tote locurile ce'l luase Turcului inapoi, ad.eca Crimul,
cetatea Vozie, Hotinul si Moldova , numal se att pe Nemti. Si asa Led ba-
tutd Turcil can le-au lultd si cetatea Beligradul si and tinuturi de peste Olth
Impreuni cu Craiova. Erti Grigorie Voda In Iasi neavendd unde cede, pane a
tocmi curs ile domnesci, au seclutil In casele Sturzsi vel logofetti ; era pe Sara-
Mehmetti-Pasa Tat push in casele lui Vasilie Kogalniceanu Pitarti de Maga
Barnovskie. Si asa petrecendd Domnul cu pace aces lerna in Iasi, schimbandu
tote boeriile, standti cu totul ca sa. indrepteze Ora, puindil la tale bunt si
cu odihna, &Arida si Mitropolitu terel pe Nekifore. ce era Sedisti care '1-amtl
pomenitti mal Inapol, c, Mitropolitul Antonie ce fusese &dela se dusese cu
Moskalil inlauntru. Ert caudal ail fosttt de prima-vara Wad apucatti era de ca-
sele domnesci de la Frumesa, si le-au ispravitti One in tonna, dupe cum se
vedd si asta-cli. Inteacestil altidoilea ana, Fevruarie 20, au venith veste Jul
Grigorie Von, de la Tarigradii, cum Imperatiea all Matti pe frate-sett Alecsan-
dru Terzimanul, pentru care multi scarba si parere de red all avutu tact casa
Mariei Sele, si Demna Zoita, sitOte Beizadelile, ca' se intorsese de la Tarigradd
dupe facerea pied, facendii mare pomenire, impartindd multe pe la seraci si
in menastirl. Toth inteacea primi-vara all data Imperatiea lui Colceagd-Beiu,
Sirhatul Hotinului, dupe ce s'ati Intorsti din robie de la .Moskti, dupe cum
s'a& scristi mai Inapoi, macard ca Weld 'Lau ronduitti la Vidiml, si nelasitn-
clu'IA mult4 vreme '1-ad ronduitii la Hoag', care lubdii Ora Ronfanesci d'a
www.dacoromanica.ro
 202

lungul, ad venitd One la Poccenii ci acolo tramitendd Grigorie Voda pe Antonie

Phicalabd., omul MitriebSele, ca MI fie purtatord de grija la cele trebuitOre Pace!,
ci impreunandu-se cu Pap, i -au aretatd cite 11 snag trebuitore Pacel, care intre
allele cerea 800 de care de boi. Ce clicendd Antonie ca nu se Fite, ca se face
inultu ,kulunatt terel, indota Wad manietd z i '1-ad pusd glosil, ci '1-ad Mad la
talpe forte red, avendd pisma pe stapanu-sea pe Grigorie Voda, fiindd ca An-
duise pe Lupul Aga acolo la Hotind lasandu-lit Moskalii, c'ad luatd multd bird de
la Lipcanil ce se aflad ceci.etorl pin sate. De care auclindu Grigorie Voda de ce
s ;au templatd lul Antonie, nu putemd areta cats grija, avea Domnul trami-
tindu-I mulite peckecuri ci ban!, &tan tote deplind Cate au cerutii. i aca
viindd Incetu cite trei cesuri pe iii, i-ad ecitd Domnul Inainte cu top boleril
la Santa; ce dupe Impreunare multi, vreme nu i-ad cantata se yen pe Gri-
gorie Voda, ce mai pe urma '1-ad Intrebatu ci i-ad data voie ca se incalece ;
ci aga trecendd la Iacl ad sositu la Copod ci ad conacitd acolo ceclendd One
a treia iii, mergendd Domnul in tote clilele de se impreuna, tremetendu-I de
tote tefaricule ce se aflad In Iaci, &Ida ci baccicurI indestuld la Omenil Pa il,
tragendu'l ci unit alaiti forte frumosd Impodobitti la petrecania Domnulul. i
aca, mantuindu-se de eld, s'ad Mond cu pace in curp ; era aceld Paca cum ad
agiunsu la Hotind n'au traitd trel Mile ci ad muritd, de care intelegendu Gri-
gorie Voda forte s'au bucuratii, cad nu da credinta in eldo ci rapeQlendli cu
olacd in Tarigradu, silindd se ispravesca aceld Pacalicu a Hotinulul 1111 Sara-
Mehmet-Piaca ce se afla In Tacl cu cederea, care fusese cu Domnul in Oste
In vremea odtirel, ci WI scOta ci una tuid, ci aca i-ad isprd,vitd scotendu'I
ci aid treilea tuid, tramitenduld Paca deplind h Hod* daruinduld i Mariea
Sa ca pe unit cirocd a Muriel Sele, 1?icti unit ca dupe ducerea Moskalului, and
fi aretatd Grigorie Voda la Vizirul cum ca cetatea Hotinulul anti fi stricat'o pone
in pamentd Moscalil, socotindu ca dor& va putea, redica acestu sarhatt din
spatele Moldove1; dera Turd! fiin,dil in prepusd i-at datti ascultare, era la cea
de pe "Irma, ad tramist pe ascunsd mu de ad veclutii cetatea cu. ochiI, ne-
Belinda Grigori Voda nimica nici Capi-kehalelele, lul de una ca acesta. Ce fiindu
ca se intemplase ma! in trecutele vreml ci pricina Terzimanului la care fiindu'i
frate lid atingea ci pe Domnii, adijderea ci pricina cetatei care nu putind lucru.
Aceste multe vorbe calendd in urechile prostimel, care de care le intarla, de
care auclindd ci Domnii earl! emu mazill, alesti Mihal Voda ca cedea de atOpa
an! in Tarigradti mazild, le adeveria ci le incredinta, Ambla de cli ci nopte dupe
Domniei care gasinda vreme ci piietinil Jul Mihaid Vodat una ca sit, manttnce,
alit doilea ca seld fact Domnii Orel Romanescl, ci pe Constantind Von, Ma-
vrocordatd Witt -mute In Moldova, ci aca au mazilitu pe Grigori Voda din
Moldova, mutendu pe Constantind Voda din Ora Muntenesca In Moldova, Ord
In Ora Muntendsca ail facutd Dorund pe Mihal Racovipt yoda.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III.
Domniea a doua a lul Constantinii Voda MavrocordatO.
Constantino Voda viindu'I veste de domniea Orel Moldovei, nu s'at bucuratia
cad era deprinsti in tera Romanescd; ci, dupe obiceiti, ail rapeclitti Calmacami
alesi, si gatindu-se pane a yeni si Skimni-Agasi, Ilariea Sa at purcesfi 4' din
Bucuresci, care viinclu la Focseni, dupe obiceiti i-au wits cats -va boierime
si slujitori inkinte ca la unir Domnti nuoti. Si viindil in scaunt, dupe obiceiti
s'at cetitti Fermanul Imperatescil, imbeacandil pre boierii Caimacami cu caf-
tane ; era a doua cli all inceputu a da boYeriile si ispravniciile, care ispravnici
inteiasi data acesta domnti i-au scornitt, aducenda acesta mustra din tOr.a.
,Romandsca, scornindU si alte multe, facendti pe tea ca sell cislueasea, facendu
clece bucate unti cap, fie ce bucate, si capul puindulii la fierce care sferta
caste unit ortfi, si mestesugul era asemenea, care lucruri ca acesta n'aveat nu-
merd. Usele divanului erat deschise si multd vorba cu prostimea avea, catti
atata le dedese obrazt, WA nu putea nime din boieri ca se Mica macaru Wu
de pupal lucru vre unui Waal, ea indata striga la VodA, si pentru unit lucru
de nimica a unui teranil cant de prostti, facea pe unit boieru mare mascara
sill inchidea. Si mai daduse o porunca in Ora ca sit nu fie volnicti nime a
lua cuiva mAcarti unit oil fora de bani, nici slujbasti, nici altul nime. Grigori
Voda gatindu-se cu WA curtea sa, all plecatt. din Iasi la Tarigradfi, petre-
cendu'la tots boierimea, si la multi all fostfi si mare mahniciune cad ilti iublati
cu totii. Era dupe mergerea la Tarigradti s'ati aseclatu cu sederea la Curu-
Cisme, petrecendu cu top prietenii Mariei Sele ca unit Domnii desteptatu mazilti ;
la care nedandti mane Capi-kehaielelorti se yea. pe unti Domnti ca acesta in
Tarigradti, all chieltuitti $i all silitti de '1-au facuttl surgunn la Bocceda, la care
surgunliet all seclutil duoi ani. Era Constantinti Voda in Moldova domnia cu pace
apucandu-se de capul preotilorti se'l invete carte, framantandul in tote chipul ;
inteiasi data all poroncitti de all scosu pe ieromonasi, calugheri greci, de pin
mOnastirile cele marl, oronduiudti preop de mire, cliandfi ca Grecil candu te-
maiaza in biserica pe muleri, stall cate umu minute inaintea fieste-cariea mulere
de o temaiaza si o privesce din talpa One in cape, puindti gandu red in capul
lort asupra acelorti mulerl. Poitoncit'ati de at adusti si carp pe'ntelesti din
Ora Romanesca, caci in Moldova nu se afla Evanghelil, Apostoll si Leturgii,
dandil poronca Mitropolitul acele carp sa le eetesca pe'ntelesu pe la biserici ;
mai poroncindO Domnul \Mipopolitului si Episcopilort so fact tipografie fiesce-
care la Eparhiea lul, ca se se tiparesea carp pe'ntelesti. Si asa s'ati apucatit
de all facutti stamps, si de atuncea si pane acum lucreza acea pomenire in
parnentulti Moldovei, care la nest', all lasatti mare pomenire in Wile acestea.
All mai data Voda poronca 'pin tote pnuturile ca se cereeteze Ispravnicil
pnuturilorti pe preoti, diacont earil voru fi Ma de biserica nesciindu si cartel
www.dacoromanica.ro
 204

adeca oronduiela bisericil, pe unil ca aceia se MU. vole a'l puns yin bird cu
teranil ca se platesca i el bird ca i alts tern. *i aa de mare fried co aveall
bletil preoti i diaconi, cat! incepuse Constantine Voda a orOndui preop invetati
de ambla pin tetet!nuturile i pin tote satele ca se veda ce fele de cetanie
face pe la biserici, in care nu puteme scrie ce fried tregeati bietil preop, ca
se apucau in betranete se invete carte.
In clilele acestul Domne s'ad Intemplatti. i unit foal mare pe podul vechie,
la care all arse ca vr'o 50 de case mai bine, incependu focul de lenge sfantul
Sava, mergende One la Trilsfetitele, arclende i cale-va crime cu vine i alte
lucrurl, facenthi la multi multe pagube. Era In clilele acestul Domnt, ae venial
Si Fatriarhul Kirio Kir Partenie a Sfantulul Mormente a Domnulul nostru Iisus
Christose. a Ierusalimului, pre care '1-ati priimite cu mare cinste, avendu'lit in mare
evlavie ca pe um:1 Patriarhe ce era, i eclende cite -va vreme in Moldova, cautande
i simile monastirilord Ierusalimulul, poftinduluDomnul de at slujite sfanta Le-
turghie la biserica curtei uncle era i tote, bolerimea terel. Care mal pe urma all
areta,te Domnulul ca Sfentul Mormente are multi datorie, i de nu va face Maria
Sa o mile, cu tern acesta a Moldovel ca se, upreze acea datorie, nu mai este cu
putinta a mai merge in acele dant locurl, i stae i ereticil gata se platesca
acesta datorie ca se, lee to mane, lore acele sfante locurl. Aceste i altele ca
aceste auclinde Domnul si tote, bolerimea, au facute sfate, gasinde cu cale ca
se ajutoreze i aceste pamente ale Moldovel. *i aa, cu sfatul tutulore, au
scosti pe tote tera Cate mid au de fiesce-care nume, si stringende o sums Una
de banl, i s'aq date, ajutorandule si fiesce-care boieru cu cele ce le-at date
mina de pe 1e, casele lore. Si luandu'0 clioa bune de la Domnul i de la top
al toreI, oranduludd resvane i conace, tramitenda i unit bolero ca ECM ducit
pane in Foc.eni, fiindu ca mergea In tera Romanesca in Mihal Voda, i ple-
dude din Iasi '1 -alt petrecutil toil Egumenil ajutorandule gi el cu tote cele
ce le-au data mana.
In clilele lul Mihal \rode, all oblicite Porta turcesce ce, -se afla in Bucuresci
Doftorul Tostabuza, care fusese in Moldova in pee lul Grigori Voda Ghica,
garele ascunse fiinde, Meld pirlse i pe elti dude ae prite pe Terzimanul
Portei, i dupe maziliea lei Grigori Voda din Moldova, Testabuza ae trecutil
in tera Romanesca. Inca fiinde Mihar Von, in Tarigradii nepurcesti, '1-au chia-
mate Porta i i-ad clist : ca Testabuza este In Bucuresci, dandu'i fermant
Imperatoscii, orl capul Testabuzei scot trimeti in Tarigrada, orl capul lul se
va duce. i aka nesciinde ce se face Mihal Voda, au repeclite. pe Beizadeoa
Maria Sele Mihailutit cu tati-va boierana0, cu menzile, invetandu'l ca se fad,
tote. chipul de sill* i Belu princla, si se'l tale capul, seta rapecla la ha-
'Attie .,cu mare grab& La care One a agiunge Beizedeoa in Bucuresci, ere,
Testabuza ae fostii plecatd ca se treat in tera Unguresce, ; ajungendei pen& la
hotare st zabovinde acolo pea a trece,, eta i Beizede au rapeclitii dupe
densul cu menzild. pe Bezat-Bulucbag't cu cats -va zapcil, i fiinde clilele lul cele
sfir0te, '1-ad gasite acolo netrecutii, i indata '1 -ad prinsd puindult in fere Cu.
buni paze, '1 -ad dust. la 13ucuresci; 0 cum '1-aU aduse, '1 -ae pus5 de s'ail

www.dacoromanica.ro
 206

grijitd, gi asa 1-au seosd in gradina Domnesci 'i-ati Meta capul, si despo-
induld '1-ad tramisii cu olacu in Tarigradti.
In Domniea acestul Domnti s'ati rddicatti o semi de notinceni 1'urcl si au
mers.d la TarigradA facendti mare pird, asupra Lupulul Agal, aretandd cote si
mal multe ca, la-ard fi facutd candd all venitd Moscalil i all fostu eld rim-
duitti ; si scotendu Fermand ati tramisd sd'i Yee capul si tOth avutiea lul, care
viindd aice la Iasi all mijlocitd Domnul de s'ati perdutil Lupul din mijlocd,
care nuld scia nime ce s'ad facutil, puindii mare strajd in casa lul, aducendd
si tote bucatele lui de le-ati scosti la mezatu, ca ceandil arti fi peritd oniul. Red
eld era in mare inchisore de Domnul in locd intunerecul care ulna scia nime
uncle se afid, Si era cu mare mirare si pamontenilord caci nuld soled ; trami-
su'l-ad la TarigradA, all '1-ad omoritil Ii i -au trilmisd capul, cad all trecutd
16 clile la mijlocd, i nime nu scia unde se aflii. La care pend la cea de pe
urmd all scapatii cu view, ilea all esitil din sese-cleci pungi 11e bani, si i -alt
remasd si tote acareturile, care nu se potti areta cu scrisul cats, risiptt si
paguba au avutd, ca i giupdnesa o pazia cu mare straja, imprejurul easel,
artjendu si zaplajii ogrdzei One in pitmentd; anti fi i peritd de n'ard fi satutd
acesta. Ce vectendd Si Domnul cd, nu'i merge in pdmentul Moldovel, fiindd
invetatu in Ora Ilomiindscd cu venituri mal marl, ad scrisd la Tarigradl in
Capi-kehaiele ca sit nu Yee mucareld, se se mazilescdi care si o cerea una ea
acesta flindd invetatt. cu *male mal marl. Pr& de altd parte all socotitil ca
de catd se'ncapd altii strdini la Domnia Moldovei, mal bine sa arete drumd
fratelui Milriel See, Jul Ion Mavrocordatt Beizede, caruia dandu'i scire all
inceputii a amble pre la prietinl, ajutorinduld Si prietinil vechi a tatina-sell, gi
Capi-kehaielele, One ce ad ispravitd, si all luatti Domniea Moldovei, mazilindd
pe frate-sell Constantind WU.; dupe ce at domnitd in Moldova inteacestit
Mamie cloy pol ani, i-ad venitd maziliea.

CAP. IV.
Domniea Id loan Voda MaVrOcordatil, feciorli lui Neculai Voda.
Dupe ce ad luatu Ioan Voila Domniea Moldovei, 1i'61 -ad aseclatd trebile demnie
In Tarigradil, facendti i Capi-kehai pe Ramaddriesci si pe Guliano, Si. asa gatin?
du-se all purcesti din Tarigradti cu frumosu alaid, dupe cum se cade unui Domnd.
Era Constantino Vodd, dupe ce alt venitti Skimni-Agasi, s'ad gatito $i au purcesti dig
Iasi petrecenduld i totit bolerimea terel dupe obiceid. Era Than Vocla viindii Rend
la Galati, 1-au esitti cats -va boieri inainte ca la tint' Doran& tendril si nuoil; Or dupe
ce s'ad apropipii de Iasi, i-ad esitti inainte si Calmacamii cu mare alaid,ducendulti
anteio in sfintul /slieculai i-ad cotitt molitfele Domniel, Mitropolitul brechiford
care era socru Agai Lupului, care s'at pomenitd mai inapoi, i pe urmd mer-
gendti In curte cetindti fermanul de Domnie imbrAcAndd pe holed dupe obi-
ceifi. A doua iii eragi chiimandu pe boieri dupe obicei4 ail datit boieriile,
dandu o semi la omenil M4riei Sele, ca adunandu-se cam multi. In pee a-
www.dacoromanica.ro
 206

3estui Domnd all fostd multe dart grele, alesti vitcarituri cite 2 cb,te 3 venial
une off pe and, ca scotea until la Ghenarie, altul la Maid i la Dechemvrie,
Wu se suiad pe anti cite 7 lei, 45 banl de vita, care era mid mare gred te-
rel. Era bolerilorti le pAread bine, caci mancad fiesce-care, i aveati totti ri-
dicAturl de la aceste Dom* la care cei mai multi boieri de la acestil Domini
Wad redicatu, alesti cel ce edead la Ora, i de atunce all facutd bans tog
boleril. Domnulul Hid nu'l pass; cauta se apuce Grecilord aijderea, ca, i el
Ascigati dad putead si mancau ruferturi destule, ca4.endd la boleril, caci erati
paielele eftine. Din care boleril all pricinuitd la o soma i all fugitti din Cara,
ca fiinda o soma neraurl, asceptati se'l 'ige la boeril, la care *Mudd ca nu'l
1.45, nime, all socotitti si fuga ; i aa, s'ad sculatd Mihalaki Sturza de la Ro-
manti, i Ilie Sturza de la Helesteeni i duol feciori a lul Balti de la IonarnI
anume Vasilie i Grigorie, i all fugitti in Ora Leesca. De care auclindil Dom-
nul forte s'ad malnitd, nefiindti deprinsti la, unele ca aceste ; i chiamandfi la
curte pe Sandul Sturza vel Logofetd, cad era frate cu Mihalaki care fugise,
'1-ad intrebatit Domnul. Elti s'ati aperatil ca_ n'ati fostd prin sciinta Jul pricina
fugirel lord, numal de va fi poronca, Mariel Selo se le scrie ca se ara' e ce le
va fi respunsul, parigorisandtt i pe Domnul, ar5Vandu-I ca all facutd ca nisce
dmeni de nimica i fora de minte, i nimict nu este. Atuncea Ioan Voda
data vole se- le scrie cum mai in grabs ; i ar scriindu-le all rapeclitil la ci,
i el luandti cartea all facutd respunst Logofetulul, cum ca el Inca stint(' feciorl de
boleri i cu case grele, i nu pottl i el a se Indulci de milele Domnului, din
cinstea boierilorti, c5,c1 s'ati Invrednicittt calf i mai mulg, i pote i mad ref
de.catti denil, caril au remasil de risul slugilorti lord ; i ca de aceste are-
tinda ca, se nu'l supers pentru intorsk cad nu se volt infOrce aa curendti
ca se nu dee peste vre o primejdie, arettindil cad' seracie i datorie ad pe la
casele lord. Si dupe ce au venitd acea carte la Logofetul, all mersd la ctirte
de ad cetit'o Domnulul In taina cat() una pre amrtnuntul. Atuncea as gasitti
vreme i Logofetul de i-ati dresti dupe cum se cade, r aa Domnul s'ad ade-
veritd cu giuram'entd ca se le scrie se vie, i nu le va face nimicd, Inca 11
va boieri i H va milui. La care increclendu-se Sandul Sturza vel Logofetd, as
luta Una asupra lul i ad scrisd la el dupe cum all sciutti i ala i-ad in-
torsd ; caril viindd la Ia1 i-ad ertatd i i-ad i boleritti pe tog, Ocendd pe
Mihalaki Sturza vel Medelnicerti, i pe Ilie Sturza vel Sulgerti, i pe Vasilie
Balti Capitand mare de Ia1, i fratine-sell Lad data o Capitanie afara i
le-ad facutil i left 0 scutelnici. 4i dinteacesta fug& a lord veclendti cel-l-alti
poled cum se porta trebile, i Domnul caclutd cu totul la mese marl 0 zee-
feturT, i primblari i la alts desfatari a lumil, luase_ cu top una mare brazil
i nulti bagel in Baia, i faceati ce le erad voia lord.
In clilele acestul Domnd all trecutt pin Iai una Paa mare cu ttel tuluri anume
Mosunolu, la care as tramist Voda Inainte pe Udell Paladi v81 Visternicd la, Galati,
de at fostil purtittord de grija la tote conacele, i viindd la Ia1 i -all eitO. Inainte
Domnul cu mare alaiti in ttrapinare la Santa ducendua de '1 -ad conacitd in ca-
sole domnesci de la Frumosa, eclendit trei Mile oturacd, mergendd. Domnul
de cite doue on pe cli la dOnsul, tramitendu-1 de cite se gaseatt la locurile
www.dacoromanica.ro
 207
aceste, si daruri si altele si bani, clad au trash bietil semi cu conacele lord,
era Domnului forte i-ad multamitti Pasa pentru slujba lui Paladi, de care at
imbracatd Pasa pe Paladi cu bland de samurti, dandu-1 i ant randd de plind
de strae, tragendu-I unit misirit a Pasai cu frumosti tacamd la scars, si asa
1F i

'1-ati tramisti la Domnul. Vitclendti Domnul una ca acesta, '1-ad imbracatu i

eld cu and bland de samurti, oranduindua de alit doilea se duel pe Pap pane
'16-a trece In hotarul Hotinului, ca se nu se face vre unit cusurd la nimica. Si
asa a treea Ali redicandu-se Pasa de la Frumosa, petrecendu-lit Von cu bo-
Ieril si cu alaiul sett pane la Copt, si acolo luandu-si cliva build* Domnul, s'ad
intorsd inapoi la Iasi, era Pasa s'ar'i dusti la Hotind, care agiungendd la Ho-
tind era '1-ati imbracatd i '1 -alt daruitu pe Paladi, cad si elh multe daruia
Pasal ; si viindd la Iasi erasi 1-au dart4itd Domnul cu cumasuri si bani, dan-
du-I si una misird impodobitu, Wh paru red celorti-lalp boieri, caindu-se ca
nail vrutu se merge unul dintre densil conaccid, $i nevrendd ei, Visternicul
alt cerutti vole se mergd elti, cu tote ca aveat trebi a Visteriei, era ad lasatd
&flea Dupe acesta ad scosii Voda gosina intreita cate 11 parale de oale, care
greutate si nevoie nu pociti areta cats ad facutd pe bietii semi ; cad de candy
au fostit acesta pamentd, cate 11 parale n'ati data, si multi din prostime 41
ucidead vitele cele mai proste ca se nu le platesca, la care si Domnul multi
sicletd alt trash pane s'att strinsd banil slujbei acestii, cad era Ora forte su-
pdrata de multe ddri ce erati pe semi, cu tote ca era belsugd in tote. Bo-
lerilortt le erati bine si voiosi, urmati si ei Domnului, cad iubead primblari,
i halcale, si clicaturi. Era dupe aceste ah socotitti se face si pomeniri : all a-
dusa mesteri straini zugravi de all push de at zugravitu biserica cea mare a
durtei peiste totti, pe din launtru cu multi chieltuiala, zugravindu-se si pe sine
cu DOmna i cu tote Beizadelele Mariei Sele, zugravindti i pe tote nemul
luI si pe alai Domni ce erall ctitorl la area biserica de mai-nainte, Acendd
i lece parechi de versmenturi noue, cumasuri frum6se cu fire, si trei randuri
pole de Icone, unele cu semnul Wei, si aducendd si doue sfesnice de an-
gintti de la monastirea Secului de le-ad stricatd i alt facutd sese mai mid
in biserich, i optd candele marl de argintil care se vedd pane asta-c11 in bi-
serica la curte. Mal facut'ati si unit folsord forte frumosti de ceea parte de
helesteul Frumosei, sub Cetature, facendd si cisme Mug& cerdacd cu apit cur-
getOre de mergeat in primblare. Era la alit treilea and a Donnie acestiea, all
facutii sfatti Domnul cu tots boierii Wei ca se alega patru boieri marl de
tern se merge la Tarigradti, una ca se arate pe Domnd ca este build si pla-
Acutti, alit doilea se veda si tots chieltuiala Capi-kehalelelord, caci aretase pe
tau anul cate o suing mare de bani chieltuiala, care se mirail sj singuri boierii, si
pentru altele ce le voril mai veni pin,4,mantt pentru usurarea Ora La -care
&Mit ca'l cu cale si boieTil, at priimitii ca se mere,. patru boieri ; ci so-
cotindu-se ei in de el ad &WI cu cale se mergit Costaki Razu Hatmanti, 1'6-
dent Paladi Visternicti, Rada sRacovita vel Vornicti si Manolaki Costaki Vol
Vornicti, i asa dandu-le de chieltuiala Domniea s'ati gatita numal 1e cAtfi si
all turcest. la Tarigradft lua'ndti Si dintre tined rudenii pentru viderea Tati-,
gradulul. Constantinit WO, in Tarigradil Inca nu s'ati aseclatfi, Walla totti
www.dacoromanica.ro
 208

chipul de mestesuguri *6 ail mazilitu pe Mihai Voda din tera Rominesca,

derg tlindd cit Itvea Mihai Vag Capi-kehaiele omens de treb41, pe Stavraki celd
betreud si pe Manoli Gelepul, si pe altii; si fiindd ca nu se Implipise trei an'
deplinil, dupe cum sale Fernmnul celd Imperatescd, Jug mai trebuiad trei
luni; si fiindu tocmai asupra veniturilord, forte le-ad pgrutd. red Capi-kehaiele-
lord lui Mihai Vodd. Atuncea s'ail pornitd amenduoi pe la tote portile tur-
cesci ; intra Stavgraki pe la Sultand, pe la Caziscuri, cad era forte lards-
nett!, Imo mai multd cu mestesugfi, cd, doftoria pe multi, neluandu-le nimicti.
i agiungendii pe lit tote portile ati ispravitu se mai Oda Constantind Vodtt
trei luni In Tarigradd, scotendti Fermand lul Mihai Vocli se mai sea, tug
trei luni Boma, si so string& tote veniturile terei dupe obiceid. Si dupe ce
s'au implinitu cele trei luni, atunce s'ad dusti Constantind Vodg In Ora 4Ro-
mfinesea, ispravindit lui Mihai Vodtt s Capi-kehaelelorti lui de i-au facutd sur-
guild din Tarigrada, si asa ad domnitd Constantinti Voda cu pace, amenduoi
fratii Domni In doue tett Erg boierii din Moldova aflandu-se In Tarigada, se-
clendo cute -va luni acolo, cautandit multe trebi ale Orel ; la care zabovindii,
eta au venitti si vremea mucarelului a Inoirei Domniei Moldovei. Atuncea Capi-
kehaIelele hit Joan Vodtt au araatti boierilord clicendti : AcCe se facemd, cg vre-
mea mucarelului au sositd, aid bani nu putemd gasi ; Domnul de acolo Inch
nu ne trgmite, nits ne scrie nimicu, si asa nol nu ne amestecgmd 1 Vezird-
Kehaesi Inca chitimandil pe Capi-kehaiele, le-ad clisd pentru mucareld ; el s'ail
apgratti aretaudd pe boieril din Ord ce i-au tramisu Domnul si tOra ca se
respundg pentru tote. Atunce ad chigmatti Kehaieoa pe boferi si i-au intrebatu:
Sunteti multgati de acestii Domnil ? Ei ail respunsti tit _suntit pf ei si VIVO
Ora. Le,ati clisu : dean asa sill luati mucarelul. At respunsd: Prea bine.
Dag bani aveti se dati?), Ati respunsti: Aice banI n'avenat, derg se ni se pue
o vade, si mergendii In terg, pe'. la vade Ii vomit triimite. i asa au prii-
mita Vezir Kehaiesi, poroncindii se dee unit zapistt la 11,iri pentru bani cu vade.
i ail datii, si Indata ad imbracattl caftane la Vizirul si ei si Capi-kehaelele.
i indata au rtipeclitil olacti la Iasi de ad dolt scire Domnului de luarea mu-
carelului. i lanai scire s'at bucuratti cu totii, facendd si Domnul mare sin-
Jecd, Mai pb urmg ad pusil oilinta de ad rOpeclitu o semi mare de bani ; On
ceelaltg semi ad remasg sel platescg, la vade. i asa zebovindu boleriI cAte-
va luni in Tarigradu, s'ail sculatit cu totii si all venitti la Moldova ; la care
Spuindti Domuului cum s'ad templatd luarea mucarelului, asteptaa boTeril se
le multamesca ; derg du In loct se le multimesca, le-ad clisti: De ce v'ati
amestecatti, si cu a cui poronck atI adeveritti se (lag atatia bani? i pe mutt
le-ad lisu : Dupe cum 'v'ati adeveritti se si platitI, cad Marlea mea nu va
se scie. 81 trecendd multi vreme la miclilocd si pest& soroct, apucandu pe
tapi-kehalele, ei s'ati apucattt ca vent scrie, si nici-o-data nu conteniad ca so
43crie ; la care cea de pe urma all tramisd bumbasird unit Orta Ceaust, si
cu gapisele lord si cu fermand ca se implinescd, aces bani de la aces baled.
i vilat la Iasi, ce gu vorovitii Domnul on bumbasirul nu se scie, ce numg
all strInsd pe top boierii cei marl si betrini, caril ail fostd venitd.de la Ta-
rigradd, si ad Inc eputii a cere banl. Era boieril aretati pe Domnul. Domnul
www.dacoromanica.ro
 209
ad respunst el el suntt, datorl el se platesca. i asa miniindu-se Buppasi-
rut i-atl luatt pre tog pq goad fie la curtea domuescit, ducendu-1 pin WO
One la casele cele de beilict, uncle era ceausul in gasda ;. dupe ce all
mersl-acolo, i-at past pe tog in fere, care lucre aice alts data n'at statute,
Hindu -1 pea in sera. tra, mai indesera alt priimitu cu toil ca se se pue ti
prumutare, i se redice acea greatate de pe Domnul ; la care priiminft 9i
Domnul, au poftittl pe Bumbasird ca se'l slobocla, cad se apuca c vort pita
pe'ncett, facelift. incepatura ca se dee. i asa i -alt sloboclitt. Ce trecendu cite-
va clile la micIlloct, era all socotitt ca se dee uitarei, la care veclenda loan
Voda ca cu bine nu va face timid, asa s'ail turburatt intr'o Ali, 9i cerendt
isvodul de la zapciti, at *luta ca mai nimica nu dadese, i strigauft zapciil
at inceputt a i redica pre boierf cate pe unul la inchisore, One i-at inchist
pre top, pre eel marl si betrani; pe altil la parcane, pe aljii in varta, pe algt
pin beciuri, carii ampluse tote beciurile. Boierii a nume acestii erat : Sandal,
Sturza vel Logofetti, Andreit Rosetil vel logofett, Manolaki Costaki Vornica,
Sandal Racovita Vornict, Toderti Paladi vel Spatart, Alexandra Spatarti, Lupul,
Stolnict i altil. i veclendti ca mei gluma, s'aft apucatti de plats, si pene in
sera putini banl au remast neistoviti, carii s'ati apucatt ca, a doua di it volt
istovi, i asa i -all lasatt inteacea sera, si a doua cli istovitt top.
In domniea acestui Domnu s'ati mai templatt o pricina care n'amti lasatti se nu
scrienit: unit ovrejti dinteunt salt a dumisele Iordaki Cantacuzino Spatarti de
la Suceva de Mug& Radauti, fiindti c'at scapatatti de n'avea cum plati stepanik
lord. bucatele ce luase si le venduse; co,- se nu inclpa, la inchisore, ' l -au lasatt
muferea i copiii i ail fugite ; deci pe arm& au merst la Tarigraffil, la care
facendti cu mull ovrei de acolo multe feluri de vorbe, aretandti starea bole.
rilord pamenteni de aice, spuinft i halul lul ce i s'ad templatt, aretanft. 91
cep venituri are Domnul aice, '1 -alt past la tale ca se fact seretlicti, clicendt
ca el 116 Tore ajutora la tote, facelift unit arzavalti care Imperatul Sultant
gehmett, facelift jaloba pentru Domnul i bentru Iordake Cantacuzino, cli,cenft
ca i-ati luau Domnul mulerea de au umblattl cu ea, si elu fiindti tali stalm-
potriva 1-at inchist in cate-va ronduri si i-au luatt o mina mare de bull,
aretandit ca 'I-art fi mai luatt i pe o fat& i pe o cumnata i alte lucrurl si
oftre, i altele multe care nu se pott scrie, aretandti ca, i Iordake Canta-
cuzino inchist magasiile ce avea cu beutura, care '1-at ,curse atate mil
de lei pagulia. Ce avendt mesteri bunl ltingt densul, i ajutorindu'lu 9i Ba-
zarghian-basa ce era, all esitil la Imperatul de au strigatt dandu si jojoba.
Atuucea Imperatul au poroncitti de i s'at facutt fermana Imperatescil, orb-,
duindt i pe unit Zaim-Bumbasirt ca se lee pe ovreiti i selt duct in Moldova,
9i acolo cu cadiul se se caute acea judecata,, i avendu dreptate se i se dee
ilamti, 9i dupe ilame so impliftsca de la Domnul 9i de l,a Cantacuzino, (Wlt
poronca ct se aducti, pe ovreiti era inapoi la Tarigradu. i plecandt la Mol-
dova, at muse dreptit In curtea Domnesca, impreunendu-se bumbasirul cu
Domnul, aretandti i fermanul, respunclendu'i Domnul : oPrea bine, dumneta
mergi in gazda de to odihuesce, ca esti ostenitti de drumt, 9i aceste tit? volt
cauta, ca avemt i cadiu nice; pe ovreitt la,selt se t3tee aice." i ae tnvetatt
Leatopisetelo Tom. B. 14
www.dacoromanica.ro
 21.0

Domnul se dee o gazdA departs, si se nu mergA cine-va se se impreune-; si

liisAnad pre ovreld pe 'mana Domnului, ere, Bumbasirul s'ad dust" la gazdA det
laturea tergului ltnga mormenturile turcescY. Era pre ovreit 'I-ad pusti la
oprelA, si tndata au rApeOitu poronca la toti negutitoril Turd din Iasi si la
top musafiril Turd ce se aflat in Iasi, ca se se afie la doue cesuri din cli toti'
la durte; si facendti stirs si caditilui se vie si elu, si top boleril cei marl cu
boleril si fat% de boieril; si adunAndu-se cu totil au esitd si Domnul, poron-
cindit se pue butuci ovrelului si In mini si In piciere, si asa se'lti aducA la
Diva-nu. i aducenduld an Inceputd Domnul a se giudeca cu eld la Cadit, In
aqui tuturord, facendti pep ovreid ca se grAiasch turcesce, cad clicea CA nu
scie. Aretandt Domnul: candu 0-amt" luatti muerea? spuindti si sederea lui undo
au fostd, sad pe cumnatrt-sa sat" pe sore -sa mai Intrebandulti candil 1-at In-;
chisti si all plAtitti ante geremele? Intrebandulti si Iordache Cantacuzino candil
i -au opritu bucatele cd so nu le vencla ? Aceste tote Intrebendu'iti cadiul, n'ad
avutd ce respunde, Ara de CAM au spusil dreptd ca altil 1-ati pust la acesta,
era elti nu'i vinovatd. Care aceste tote le stria- cadiul, ciicendd ca Ddmnul nicl
de Uncle ca aceste n'are nici o sciintA, Ma. de CAM altii '1-ati Indemnatd la
acesta, cli seracia lul cea multi. 4tuncea Domnul intreba pe Cadid si pe cei-
lalti Turd ce se aflati acolo: unula ca acestuia ce i se cade? ad respunsil : ((este
build de spencluratti. Era cadiul tote clisele lui le stria Ca, se dee Hutu ; a-
tuncetk, Domnul au strigatd pe armasti se'ld lee seld spenclure, clicendd de alit
doile ca se nulti intrebe. i indate, '1-ad rAdicatti ducenduld In capul tergu-
luI de giosd, linga Hahambasa, si '1 -at spencluratd la o klugheand, tiinduld
trel clile spencluratd. De care auclindti Bumbasirul all fa' cutti -multi galceve. ;
derA '1 -ad odihnitti Domnul, deruindulti bine, aretandul si elamul. Atunce
Domnul au fAcutti unit arzti de la WA Ora si de la Turcil de locti, si Vladicii
si Egumenil si tog boleril, aretandti pe ovreiti ca aft fostd unit red si Whitt ;
si pentru se se parasescA si altil de unele ca aceste, all &Rd tote Divanul
acestel teri si cu cadiul de s'ad omoritd ; tramitendd siaeturi pentru tote la
Capi-kehaeie, scriindu-le ca all chieltuesck si sa stea cu capul ca se potele a-
ceste price, tramitendil si pe zap cik la Capi- kehalele. Atuncea rudeniilp jidovului
celul mita ce avea in Ora Lesesca, ad mersti la Tarigradit ;_ ajungendl la
OgIak-Bazargeanti si la alti ovrei marl, caril aveati fierce -care portl marl tur-
cesd ; care s'au tulburatu toti asupra Domnulul de ce all fad unit lucru ca
acesta peste .poronca ImperatuluI, Wanda fermanul, standd si improtiva zap-
ciulul, care ucru nu 1-ad facutti nick unit Domnd, si plra pe Domnul In tote
partile, graindil multime de cuvinte pentru Domnul ; la care multi bans all
chTeltuitil Capi-kehaielele; ea forte se marise treba, cAclendu Domnul in gurele
norodului, clicendu'l felt de felt de vorbe presto, care si la cel marl Turd nu
gd,sia brazil Capi=kehalelele, hulinduItt cu totil. Atuncea aflandu-le aeestea omenii
lul Grigori Voda Ghica, ce erad aciea In Tarigradt, au incepntil a Ambla dupe
Domnie ca se ispravescA stapanultil lord. MAcard ca Grigori Von era la sun
gunned, derA avea multi prietini, si Amblandti din Ali din nopte au luatti Domniea,
b,ducendfi Porta pe fiul Maria Sele Scarlau. Beizede de '1-ad imbracatd ch
caftant, In locul Mine-set pe loan VodA '1 -ad mazilitd, tramitendti "Ca-
pigibastt de '1-at radicatd din Moldova.
www.dacoromanica.ro
 CAP. V.
A treia Domnie a NT Grigori Voda Ghica.

Dupe ce as Outu epte ani mazild i in surgunie la Bocceda, care H clicti Te-
nedos, era '1-ad miluitu Imperatiea cif Domniea Moldovei, care nefiindd aice,
dupe cum amd clist, all adusti pe Beizede Scarlatd de "1-ad ImbrAcatil cu caf-
tand in locul tatine-seti, fiindu Inca la surgunie tats -sell, facendu'l i itlacul,
rapeclendd cu mare grab& de all adusil pe Grigorie VodA. Dupe,,ce '1-ati adusti,
ad mersti la Porta de all facutti mult&mire pentru mila ce '1-ad miluitu cu.
Domniea Moldovei, facenft und engomion turcescti catre Vizirul, aretandd
mare multamita, catti s'au miratd singurd Vizirul de procopsela. yi turcesca
; asemenea at facutti i la Imperatul dad all mersti de all luatd cuca,
i multi s'ad miratd i Iinperatul de atesta Domnt, care aleclendu-1 tote
trebele In Tarigradt, s'au gatitd de cate i-at trebuitd ; i facenft mare alaid
la eitul din Tarigradti, all venal la Moldova, oronduindu i unit salahord im-
perAtescil ca seld due& la scaund, avendd cu eld mai bine de 40 de bostangii.
Care apropiindu-se la Galati, i-ad eitit multi boeri Inainte i giupa,nese Inaintea
Donmei, cad luase tote agarlicul cu dd.; numai pe Beizede Scarlatil 1111 lasase
In Tarigradti nazird i purtatord de grija asupra Capi-kehaielelord. i eclendu
trel clile oturacti, cautandd jalobele seracilord, facelift mare dreptate la tots,
facelift i pArcalabd la Galati pe Leon celd betrind. De acolo viinde la IaT,
pin tote tergurile ce trecea cauta strlmbatatile locuitorilord, nepottinft asu-,
prela seracilord ; era candd apropietil de Iasi, i-ad eitd top boleril Ii
Caimacamil cu tote alaiurile Inainte, intrandd In sfete Nicolai de s'ad inchinatd,
i pe urma In curtea domnesca. Cetindu fermanul, all Imbracatd pe top cu
blane i cu caftane dupe obiceid, stAndu i Skimni-Agasi One s'at sferitti
ceremoniile, facelift pe mare 1 midi dupe obiceid, trAmitenda i pe salahord
la gazda cu alaid. i adoua-cli all impartitd tote boleriile, facelift Logofetti
mare pe Sandul Sturza, i pe Costache Razu Vornicd de Ora de giosu; i pe
Radul Racovit& Vornicd de Ora de susti, i pe Baa Mihalopulti Hatmanti, i pe
Vasilie Roset vel Viaternict, i pe Enake Hrisosculeu vel Postelnicti, 1i pe
Alistard vel SpAtart, i pe Calmati vel 13ant, i pe Popazolu vel Comisd,
i pe Vasilaki Negeld vel Paharnicil, i pe Lupul vel Stolnicfi, i pe cei-lalti
dupe ronduela, &Ad i Ispravniciile, facelift i din Greci, ca adusese multi.
In Domnia lui Ion Voft paile s'ad pomenitt mai Inapoi, era unit boierd a
acestui Domnll Inca a tatine-sed othil, care se numia Costache Purice, ce fusee
i Agt aice in Iasi, care mai 'nainte cu cate-va luni pene a nu'l veni maziliai
flit miluise Domnul set cu starostiea Focenilorti, dupe ce'14 scose din Agie.
i fiindit acolo candii au venitti maziliea, all rapeclitti boleril din lock i '1-ati
prin,st, i puinduld In.fere, '1 -au tramise la Mira la monastire ca se stee acolo
www.dacoromanica.ro
 2

One va pleca ton -trod& din 'Tall; vi audindu Ion Voda 1-ad pftrutti red fOrte,
i chianiandg pre bolerl le-au (Asa multe cuvinte, del% el nu vreau st. scie dicendti
di Asa le poroncesce Domnul lora Grigorie Voda din Tarigrada, Era ctindu
ati fostil ea se se radice acestd Domnti din Iasi, au vorbitd cu Capegi-Basa
ca sit trAmita de pe drumu omenl, de -al lul se lee pe acestd bolerti de la
Mira, de care oblicindd boTeril, indata au rApeditti pe ascunsti de 1-ail luatt
de acolo i 'l-ati dusu in Nemtd, la montistirea Secului, acolo pene
as trecutd Iona Von, Duntirea. Acesta Domnt at domnitu patru annl .4O s'aU ma-
zilitti, dera i multe blastemuri ati luatu de in semi, pentru vackitu, alesa
de in babile cele veduve, pea una au tvirlitu cu o pdtra. in elu in diva in
care ad purcesti din last, der& na '1-ati lovitu ce calul au lovitti; i mergandii
la Tarigradd multi ani au mazilitu pi apol ati muritft , era. Domniea n'ati vedut'o.
Pe Costache Purice Inca One a nu sosi Grigorie VodA in It. 1, cu bunt. pazit
inchidenduld la Cetatue, sedendA pene as venitu Domniea in Iasi, si atuncea
'1-91 scoboritti in curte la Basbulubasa de Simenl de au sedutu cats -va vreme
acolo, pene al intratu cati-va bolerl mijlocitori la Domnul,. cersindd li o sums
buna de ban!, care as data ca la 30 de pungl de bani, i asa ati scapath fora
de nicl o pricina. Grigorie Voda, dupe ce as venitd as si most' cunita elite
50 parale pe vita ; cu adausagil pi cu banil vechY i cu rasura slujbasilorti, se
sums la 60 de parale vita. Mal scos'aft desatina, i gostina, si vedraritul ; i
dupe ce s'au recite vremea, au scosn i peceti pe Ora de ati platitil tots, sco-
tendu pi vacaritu cats duoi lei, sese potronicl vechl de vita, si rasura deosebitti.
Inteacesta Domnie ati &mita si o logodna fiicei Marie! Sae cu Dumitrascu
Sturza vel Camerasti, fiiul Sandulul Sturza pre care HA luase Domnul Inca din
ceea Domnie la Tarigradu, Si fatendil masa mare ea tote dicaturi, asijderea
si Doran cu tote giupanesele, si Ctimerasul deosabitti in camara cu tog ne-
gutitoril, tragbdti si danturi prin ograda eurtei. Mare stOpanti ao statute acestd
Domnt in terile acestea, i -cu mart othnduele cad giudechtile torte le cauta,
si nu lips% in tots septhmana sa _nu fad Divant seracilord, i fiindt ca facuse
multa chieltuela cu Domniea Moldovei de pre mrma, vi cu itlacul surgunliculul,
mancatori multi pe acea vreme in Portele turcescl, vedendd a nu
fiindti i
'Ate esi de sub chieltuiala, as push tots silinta prin prietini apropiindu-se
i vremea mucarelului, N'ati incetatii a ambla dupe Domniea Orel Romtmesci,
One au si dobendit'o, i asa facendil tots Domniea Moldovel numal optii lunI,
i-au venita veste din. torn Bomanesca, vi inteacelt cease ati rOpeditti pe Mi-
halopu Hatmanul Iordake; asijderea ci Constantind Voda a rapeditt pe Vasilaki
CAminarul Capi-kehae, i pe Pavalake Aga in Moldova, Caimacami, fiind schimbare
intro Domini, facendil fiesce-care zapttt in locul ce-mersese, fora de chicti de Melt.,
dupe poronca ce aduse fiesce-care. Deci atilnceputa Grigorie Von, a se gati, One
ce ait ivenitti i Skimni-Agasi ce era orOnduitti ca se, lee pre Grigorie Vodi Will
duct), In Ora Romanesca ; care -viindti i-au esitd Domnul inainte in sesti cu mare
Mate, si dAndu'l fermanul cola Imperatesca de Ware, '1-aft sarutatt, puindula in
senti, i vrendti se se sarute cu Agasi_de pe cal, s'au tulburatti atil lorti, pi sculan-
du-se atil in duce piclOrer au lunecatt calul Domnulut de piciorele de crinapoT,
alt cadutti in cure, i vrendu se sae dg pe sill ati cadutil pe una piciorti siilti dureal
www.dacoromanica.ro
 213

clicendti prostimea cA ntel semna band. Ce dup6ce s'ati gitith cum Be cade unui
Domnil si may tilindA strae cite dime pArechl la top al curtel, si de drumu si de
alaill, ilaugendu si omenii Impodobig pre toti cu mare oronduealA, WO may
framosu nu se mal putea, si asa esindA din Iasi i-au fAcutu to boleril mare
alait, petrecendulA tale de unit ceasfi, luanclu-s1 toti qiva buns de la Dom-
nul. 0 soma s'ati fhtorsil Inapol, era multi ail mersA ea MAriea Sa : altil One
In Romanti, all pea In Focseni, altil conaccil, altii cu carele di cu altele, ca
se se Intord cu celd-altil Domntt. CAcluse si o iernA care de multi vreme nu
tineau minte omenil ierna ca acesta, cad agiunsese carul de fink 30 de let,
si nu se gasla, .0 descoperiat case de da la cal. Agiungendti Grigorie VodA
la Focsenl, all intratti cu mare alaio mal nainte One a nu veni ConstantinA
Voda. Era a treia cli at gAtita pe Belzade Motel cu tool alaiul Maid Sele,
si 1' -all trAmisA Inaintea lul Constantind VodA, care veclendu alaiul GhicAl, In-
ghiatati all remast toti, ea avea unit alaiii Macro gold. Acole In Focseni s'att
impreunatA si Domnil amenduol, si seclendii trel Mile oturacd, de acole ?sl-at
luatti cilua bun& unul de la altul, si at mersu fiesce-care la tera luisi.

CAP. VI.
Domniea a treia a lui ConstantinO Voda Mavr000rdatO,

Vilna constantinti VodA la Iasi, i-att esitti toot boYerimea Inainte aduceth.
du-lt. -dupe obiceiA cu alaitl pent In curtea domnesca, cetinda fermanul, dupe
obiceiti, si Imbracandii pe bolerl cu caftane. A doua cli era au ehramatA de ail datti
boleril, fA,cendil Logofettl mare pe Andriestt Rosett, Vornicti mare de term de
Vosa pe Costal Razul, Vornicti de tera de susti ,pe Radul RacovitA, Hatmank
pe Ion Bogdant, PostelnicA mare pe Toderti Palade, si VisternicA pe Stefan*
Rosettl si pe Alistarhti vel Spatard, si Band mare pe Dumitrascu CalmAsul,
si pe cel-alti fiesce-care dupe rondueala Jul. Era Domnul s'au apucatA era de
evlaviea lui cea vechie, ca punea preotil de intrait la ,Biserica curtel la trel
cesuri de nopte, si esiail la septe cesuri din cli, si se apuca de divanti de'l
Linea pene la no6, cesuri din cli. Mal dedese poronca de stringea top preotil,
diaconil orasulul la biserica cartel, si dupe ce'l bagel dimineta In biserica,
punea ciuhodarl la, usa 0 nu lasa nici pre unul se es& afartt, puindu-le unit
preotit celfi avea Mariea Sa InvetatO la carte Grecesca si Romanesca de se
suia in anvonA de le cetia dupe cum se cade a sci fiesce-care preotA oron-
dulala bisericel, si a botezultil, 0 a ispovedaniel ; de care forte se spAriese
preotil ; si care nu pre scia carte se apuca de Inveta de alit doile carte, mA-
cart ca dedese mare poronca Mitropolitalui si Episcopilora se cerceteze pre
eel ce volt se se preotescA sea se se diaconesca, si all vett& ca de vorti sci
darul deplinit, si asa se le dee darul preotiei si alti diaconiei. AA mal Beer-
nith ca nu trebue boleril all alba vecini pin satele lord, dandtl scire pe la tote
tinuturile uncle vorA fi vecini all vie la la0 ca all .tse desbatA de vecinitate, pc-
www.dacoromanica.ro
 214

roncindtt bolerilorti celort de at vecini i sineturl pentru vecini, sO vie, cid

Qi
este se se caute acesta pricina cu Divanurl. i stringendu-se Vecinitatea de
pretutindene la Divand cu o mare obrisnicie, cacl 11 Meuse Constantind Vodi
de nu bagat pe nime In semi, viindt. i bolerimea de pe afara eel ce aveati
caril dupe ce s'ar'i strinst cu top, s'ati oronduitil ca se se fact mare
vecinl ;
Bobcat in Monastirea TrlYsfetitele. i aa, mergencld Domnul cu tog boleril a-
colo, at inceputt a face mare cercetare de cindt suntd vecinl i de la tine
i-ad cumperatt, si in citt i-ad cumperatt. Atuncea an respunsu tog boleril,
dic6ndt : Nol nu i-amd cumperatii, ce i-amt gasitt vecinl de la moii i stre-
moii nostri, stepinimu f02 nol ; era a'l vinde flu putemt ca se'l vindemti,
ce'I punema cite la o slujba, a easel de ne dad agIutort. Atuncea au poron-
cita Voda .cu mare hotaxire se nu mal fie vecini de aid! inainte, numal pen-
tru ca edd pin satele bolerescl i se hrinesct pe moiile lord, se lucreze
cite doe-decl i patru de dile inteunt and bolerilord vara i lerna ; at e
dee cite dila lei de fiece-care cast. i se ludede cite 12 Mile pe anti vitra,
i lerna. $i hotirindd inteacestd chipt, s'ati multamitti i boleril, invetindd
Domnul ca se se dee vecinilorti i cite o Oat% Domnesci cu pecete gospodtl,
aretandt ca de aice incoce se nu se mal numesca vecinl, i se albi a sluji
acele dile de mal susd pomenite, dindti pe acele tidule tint let lul Treti Lo-
gofett gi cite -va parale scriitorulul.
Inteacesta Domnie a lul Constantinii Vodi, mare seceti alt fostd de vara,
citti se speriese locuitorii ; la care vedendt si Dommtl ad poroncitt ca se se
fact. litanie pe la tote bisericele ; i de multe orl stringea icenele de pe la
t6te bisericele, scotendt. i sfantele mote ale Prapadomnel Paraskeve, mer-
gendti Mitropolitul gf cu top Vladicil i preotil i Domnul cu tott, boierimea,
i slujitoril stringendu-1 cu top la unit lady, In gradina cea mare de sub cur -
ile Domneect, facendti aghlazmi, cetindu molitfele de pleie, trimitendd top
zapciil de stringead norodul, barbatl ci femeii copil, fete, de be aduceati ca se
asculte rugele. De norocti era acestu Domnd, ci cu tote rugele ce facea, mi-
lostivul Dumnedet all trimist pl6Ie pre multi, catd se Meuse tote bucatele
citti socotlat omenil ci n'art gasi bet se be pue. Era daffy all fostti la mij-
locul vereY, set din pecatele norodulul, see din nenorocirea Domnulul, all tri-
mist' Dumnedet urgiea sa asupra acesteY tee, locuste, de at amplutil Ora pin
tete tinuturile, istavindo. tote ; pe uncle se punead, remanea locul negru ca
candti n'ard fi fostti semanatd nimica nicl-o-data ; see gate de era, set vie,
set milaid, set. papuoit, set Ware de era infrundita, Minima 'Area cal
uscata. $i au tinutt cati-va anI ; micarti ci Incepuse Inc& din domniea frA-
tine-s6ii lul Ioan Voda, dell, nu era atata nicl se latise peste tad locul ca
la Mariea Sa, cad late() iii s'at pornitti pin Ia0, qi de multimea, 101.6 serele
nu se v.edea, de care poroncindti Domnul la tote mOnastirile ca se fad rug&
i se tragi tote clopotele cele marl, ci doll Wart spiriea se fug, Ora in za-
dart 6'4 oetenitil, cid era urgiea lul Dumneded. $i in patina vreme s'at
Scutt o mare scumpete catti agiunsese dimerliea, de orzt ant let, ci pe
multe locurl neavenda emend te mama, uscati emend top de copacl i be pisat
www.dacoromanica.ro
AcOndu-le Mini, le mestecati cite cu patina faint, i be faceatmalaiii, i mincati-
 216

Pe alto locurl stringeat ghinda si erasi asemenea faceat ; care nu putemt areta
ce nevoie era de fomete, la care mi Wad template si, mie de amt veclutt cu
gchil In cite -va-sate la tinutul Botosenilort, fiindti et or6nduitt cu slujba
Domnesca acolo ierna. Fetele loll semanati, a fi fierte si nu puteati gill de slab',
calif ajungendii In primavara top at muritt. Amu mal vedutt si la Cernauti,
lntr'unti sate la casa preotulul In postul mare, desaleandt acolo pentru pran-
zitt ; bucate de sect ne-au gasitt, era In loci' de pane ne-at scosti malait
de ghinda, si amt mancatt cute o buctitica, mica cu tog Si all tinutt acesta
fomete tea ,Domniga ,acestul Domnt, fiindd ca nu lipsiat lecustele din, Mol-
dova, cad vara, mancat on ce aflau, si ,despre fern& se'ngropatl, era de primavara
esiau Insutite de Cato. era'. Tot& atuncea. s'ad racutt si perirea. sorelui Inteo
cli la vreme de bucate, si at mute ca done cesuri, cats se facuse pementul
si lumea, altmintrelea; si Intr'acea cli era all trecutd lOcuste multe pin Iasi,
_si trageat tote clopotele pelt tole mOnastirile. Acestt Domnt, InteFesta Dom-
nie, at pint de at facutt peceti tiparite pe stup; si pe mascuril si pe po-
gonele de tiutiund, care luau &ail fostt In pementul Moldova LAngi alto po-
mene alt socotitt Domniea si acesta, ea se radice femeile cele rele din pe-
mentul acesta, care suntit fela de barbatl ; si asa dandu poronca at strinBt
mai bine de 80 de muieri si le-at Inchisti In Sfantul Gheorghe la Mitropolie,
tiindu-le multa vreme Inchise acolo de mureat de feme, strigendu la zaplagii
bisericel emenil de pe drum' se le dee. milostenie, cad ramasese ca val de
ele Ole ; pe care iD6mna le cauta cute p data, tramitandu-le pane sil lumina
ca se nu Oda pin Intunerictt si Inca acesta mila, le tramitea, si eke nut
cantarti duce de int, ea se nu sea, fora de treba, gasindit englenge furca, pea
caudik se vord gasi, niscai-va orneni ea se i le cee ; Aci aat hotarise si Vow
nul, ea de se ya gash. cine-va ca se le marite, si cats se vorti marita, se volt.
slob4i. i asa cfacea, ca pre care le eerea, si priimia si ea, punea de le cu-
nuna si apol o sloboclia.
In Domniea acesta era ail fostil datti Imperatiea pasalIcul netinului lei
Musun-lade si asa at venitt pin Iasi, iiat esitt Domnul inainte cu mare
alaiti la, Santa, ducendulti de 1-at conacitt In casele de la Vrunacisa, apol mer-
gendd top de se'mpreunat cu Pasa dupe obiceit, all merst si Turail negutitorii
Lajl in Iasi. Intreb6,mlu'i Pasa pe fiesce -care cats vreme are de dun. cede
In Moldova, at respunsti fiesce care cats vremd ad. Atuncea ad mersd Ell bo-
ierii de tern de eau Irupreunatd. cu Pasa, priiminaul cu mare cinste, puindtfi
de au eutti si le-at datti caf, Intrebandul cum le este Ora si de Buntt
multamitl cu Domnul all ba. Atuncea ad respunst ca suntt multamiti, ma-
tamindil pr6puternicei ImperatiT. Asijderea at intrebatii si pe negutitoril Laji
de mutt multamiti, ce sedu de negustoresct aice In Ora, fiindt si Domnul
de fata ; atuncea at \Trutt 46 OW, ca sunta multamiti. Era Constantin' Voda
i-at most mincinosi inaitnea Pasil, incependt elt a spine ce tragtl bietil se-
rad din mAna tort, si negutitorii crestini, aretendti una ate una, cii, si Ma-
rid Sele pricinuescti mare pagubire, fiindt-ca nu p6te lua bani de pe la ralele
din pricina lore, si mistuescti si bucatele raielelorti pin bucatele lorti, Si ucidt
pe negutitoril de loch, si mistuescil seracii Cu dobAnda, ca le .1ad crate patru
www.dacoromanica.ro
 216
pantie de let pe lunt, lepitdandu-le baniI cu sila pin sate, g1 iau mulerele gi
fetele teracilort cu sila de Arabia cu ele, gi pe barbatil lora II gonesct eu sit-
biile, i alte multe. Care auclindu-le Paga forte s'ad turburatt, clicendO Dom -
nitluY si boierilorti se fact jalobt in Porta, gi va agiuta gi elu. i dupe aceste
daruinda Voda pe Paga i pe top a NI, at purcest in Hotint, petrecenduld
Domnul cu skit gi cu boleril pentru WO. i -au indemnatt Paga, i at &lit
cu cale ca se fact arzii de in tota tent catre Imperatul, "aretanda trite faptele
Lajilorti pre aniftruntul, in care sta i Domnul singurti se le Vie de hact,
cad mai cuprinsese tots Moldova, intemeletI cu case gi cu bucate poste semi
de multe, gi stupi, gi araturI, gi finate care nu le putemt areta cu crisul.
i fficenclt arzul cu iscaliturile tutulorti Episcopilorti gi a boierilorti gi a mazi-
lilort, puindu'gI top i pecetele see, scriindt jaloba gi tnoldovenesce gi tur-
cesce, scriindti pricina pre largt i Capi-kehaieleloro, aretanducle se tee cu capul
in acesta pricina, i cata chieltuela a fi merga, silindit ca se sceta hatihuma-
hi de in Imperatul, facendu-se taint Ali -Paga Hechimoolu care se afla la Baba-
da, fiindt vechit prietint lu! Constantint Veda Inca din ciilele lul Nicolal Von,
tatalt Marid Sole. i aga stindt Capi- kehalelele cu capul i cu mare chieltuela
la Porta, aretandu jaloba la insugI Imperatul, intelegendu i din scrisorile Pagel
(le Hotinti, Walt au poroncitu deli s'at facutu unit hatihumaiunt, scriindt
ca ilia de cum Turct Lajd cu cederea, cu bucate, se nu se afle Inteacesta
jtementt alit Moldovei, scriindt fermanit la All Paga Hekim-Zade ca se pue
totii chipul de silinta se scota pe Laji, gi nici bucate nici case se hu lase
Lajiloit In Moldova. i aga ispravindt aceste tote de la Porta, le-at triimist
Capi-kehalele la Constantint Von In Moldova, 91 Indata cum le -alt veclutti a-
ceste, alt gatitt marl pecheguri, gi pe unit boiertt a Marie! Sole Antiohi, Ca-
ragea, Invetendult i din gull, ca se merga, la Babada se arete poroncile Im-
peratescl Pagel lui Hekim-Zade, spuindei et se rega, Domnul i tett raieoa Im-
peratuluI pentru aceste poroncl Imp eratescI, ca se pue tout chipul de silinta se'l
mantuesck din manile Lajilorti, Si mergendu all Inchinatt pegkesurile pe o-
biceilt (Jana i poroncele Imperatescl, agijderea gi cele de la Domnul scrise;
la care nu pupa rugs acesto erati. Atuncea fora de nimica zabava alt push i
at scost sureturI de pe poruncele ImperatescI, scriindt gi din partea PaseI
la fiesce-care -casaba, aretandt catre tot! Lajii cum este poronca Imperatesca,
sa est din Moldova cu tote ale lord, spuindu-le ca '1 -au orenduitu pe Insu1
Maria Sa la acesta treba, trAmitendt i surett Imperatescil de '1 -alt cetitt prin
tote casabalele, scriincla-le i elu cu vade, pone la vade nici until se nu re-
mae ; scriindti, pa de alit parte lui Constantinit Vodt, multAmindu'I pentru da-
mn; InvetandO gi din gura pe boerul MarieT Sele Antiohi Caragea, in ce chipt
se urmeze Domuui la tote, tramitendu'I gi 40 de delibagi toff' aleI Bosnaci,
care mare dragoste era al privi tine -va, cu tote tacamul lort, facendul tes-
limit lui Caragea, clicandu-le Paga_ din gait 4 tote ce va porunci Domnul se
urmeze. gi lefa lort gi tainul de la Domnul Wit scie, 1 facendu slujba 1
cu darurl fY va darui; numai hatirh la acesta 'slujba nu Incape, WI mare po-
ronet Imperatesca, i pe carelti va simti ca at facutit eat de pupa, hattrit,
cu capul va da soma. i mergendt delibagil la Iasi, i-au prlimitit Domnul
www.dacoromanica.ro
 217
cu cinste, flicendu-le si Wit vi taint, Cu tote a era o scumpatate mare, maY
alesd pentrti hrtina cailort, cad' si tail domnescl In loch de orzil mancati to
rite, dera acestora le gyise orz It de agiunst, dandu-le gi cate unit bacsisu de
chIeltuell pentru build. venire. Si Implinindu-se vaddoa care pusese Lajilorti,
tramitendd de ad luatd tote casele Lajilord Inscrist, all orOnduitt cu ald doi-
lea -proud ce venise de la Ali-Pasa, tramitendu gi un Bumbasird aid seti ca
se amble Impreuna cu Caragea cu top delibasil, invetandt Inteiavi data se
.merga In tergul Vasluiului si se nu maY Intrebe a cul suntfi casele si de au
ceVa IntrInsele, ce numal focti se le dee se arca One. In pomentii cu ort ce
va fr In ele, gi pe cap Lajl volt prinde se'l tramita Ia Iasl, fiindd ca li se de-
dese begliI vi arnautl de agiunsd, vi bucatele lord se le vend& dupe pretul ce
Vora gasi acolo ; vi de acolo Ia Berladd, si la Patent i i la Focveni, si la A-
giudil, la Pecucl, vi la GalatY. Era Lajil auclindd ea vial delibacil gi cu Bum-
basird, fugea tine Incotro putea, dere ci eI dupa porond urmati ca numal In-
trebati ce'l pricina, numal Indata dad focti caselord de ardeati pea In pernentd,
gi ce gasead prin case jacuiail, gi bucatele cu catil gaseati le vindeati, vi din Lap
pe caril prindead II tramiteat DemnuluI; Ora eY au amblatu tote casabalele ce
amt clist, de ad facutt. casele Lajilord pementti. Constantind Voda pe de elk
parte alt repel-411th boierl de ai Marie' SOle cu Beclii cat Arnaud, pe alp?" in
sushi, pe altil la munte, pe altil la Trotust, la Bacaii, la Romdnu, la Petra, Ta,
Neu*, la Suceva, la Campu-Lungd, Ia Tergul Siretulul, scriindii vf la 'Bes-
legl s& mergit Impreuna prin tote tergurile, si se- nu lase o casi Intregi ; gi
asa ad urmattt gi acestl, urmandit gi eel de la Harlad, de la Cernaup, de- la
Dorohdid, mdcarti ca auilindd el de cele ce fact 6meniI Pavel, nu mai asteptati
ca se'l gasesca, ce at trecutti cu totul In ralaoa Hotinulul ; d le remesese
numal casele, care dupe poronca le -at resipitd de n'at remasil nisi una, pe-
runcindd Domnul de ad facutt hanurf pin tote tergurile, ca se fie pentru co-
nacitul negutatorilord si a Turcilord musafiri, trecatorl, Ora nu ca se maY to-
nacesca grin casele du muierl ca maY nainte. Si forte frumosd ad curatitu a-
cele thmturi; era Mariea Sa scrisese loduitoriloril: on tine Torii fi avutit pagubik
de Lajl, se se sale ca se se judece aice ; cad de aceea II tine Mariea Sa in
paza, avendd gi unit Orta-Ciauvt, del Linea in last Si navalindd tera la Iasl
de se judeca cu el , II da Domnul platnicI , strigandd asupra lord tu 'mare
pornitura, puindti del duceat la casele de bellied, la Ceausil, puinduI in fere
pea a doua qi, cLa doua iii ere 11 aducea. El alta nu respundead fora de clad
cliceati: de at facutil cui-varreit Sulimand, Ora Ali ce'l vinovatt? La a,cesta le cli-
cea Constantind Veda: voi ap fostd capete la aceste terguA, gi vol i-ail and'
aice de la locurile lord, si de la vol void se Implinescii tots taguba seraci-
lord ;), gi Ora striga se'l ditch se'l pue In fere. Acesta au tinutd cate-va clile,
One s'ad suparatti gi lord si ad Inceputti a pad, si pe urrad, se merga eX
stilt iee de la densiI ; si atata II adusese pe Lajl cats II prindeati frigurI Cana.
striga Constantind Voda Ia densiIl si nu numal de Mariea Sa, ci si -de Omenil
Marie' Sele, alest de Antiohi Caragea, cad hu le da obraztl nicl de cum piel
se sae, josil Inaintea lui nu'' punea, si se restea asupra lord ca canal u'ard
A lost* Turd, ciEse ruga cu aman boieri, care MI credo ca a ft mai fostit alt4
www.dacoromanica.ro
 218

datd. Acestl Laji ce mutt porn enitti( mai sustl, s'ati trasti tot% spre Touarova,
la Ismaili si la Chiliea ; Ord o soma s'ad dust' la Lapusna la Mil si la Or-
hel la Soroca, fiindti ca pe cel ce sedeati intr'acele partl, Inca nu'l supdrase,
fiind& ed, nu tineat case marl ci numal caslele, si veneati si se duceau la Ben-
der& la Hotint. Erd partea din susu s'at trail tote in raiaoa Hotinului; era,
cel mai multi s'ad strinst la 11110. Dieu se fi fosta ca la 2700 de Turd', cu
gand& ca Acela, ca de va merge tine -va se'l supers, se se bath cu el; Ord Da-
libaii 5i cu Bumbasirul, intorcendu-se la Iasi, st-au luatu lefa lora, >5i tainul
li s'ati data deplinu, daruindu'l Domnul cu postaji si cu alte darnel multdmin-
du-le si de slujba ce all %cuff', dandu be vole ca se mergd la Pasa, erd, canda
volt fi trebuinciosi va scrie MAriea Sa del va aduce, tramitendil de ald doilea
si Pagel peschesi, fatendu'l si *luta multamita drasi cu Caragea, care nu intNe-
ba cu cat& fried merges, call Alia& Lajil din tote partile ca se% more. Dum-
neclet '1-au feritti, spuindu Part ca s'ad. scot% din tote tergurile cele marl
si casele s'ad resipitd, aretandil ca all remasti la o margine, ardtandu tinu-
turile care amt' pomenitu mal Bust, gasindu cu pale si Pasa ca se'i lase p'in-
cetfi, ca, se volt duce el singuri 5i de acolo p'incetd I 1 volt vinde buca-
tele ; si asa ao mal slabitil treba, macarti cd, Domnul pe boierii Ispravnicl
tot& nu'l lAsa in pace. Pe acesta vreme au socotitti Mariea Sa ca se facd cus-
crie zit Mihal Racovitd, sa dee pe filca Mdriel See, Domnita Smaranda, dupe
Beizade Ionitd all doilea fedora a lui Mihal VodA, si se lipsdscd si zavistia
dintre ei, La care scriindra la Tarigradat fAcendu-se si itlaed lui Mihai Vogl,
clici era la surgunlicti la Mitilinu, all priimito amendoue partile, remaindd ca
se vie Beizade la Iasi se facd nunta,. Care gatindu-se do tote tole trebuin-
6ciose BeTzade de nuntd, agiuturanduld ci Capi- kehalelele, all purcesil la ,Mol-
dova ;,,ludndu si cati-va bolernas% de al betranului en MAriea Sa. Era Constan-
gua Vodd, s'ad apucatti de pearl gatiri a nuntel ; ce apropiindu-se de Iasi Bel-
zade, '1-ad trAmisu alaid Domnescii Cu. multe podobe si bole'ri de i -at Oust%
in Iasi la curtea. Domnesca, conacindula la Camara, si a doua Ali all inceputd
nunta. Era In Tarigrada pe acea vreme mazilise pre Vizirul, si au;acutit Vi-
zirti pe Abdul-Pasa, la care agiungendd omenil 1111 Mihal VQd cu darurl si
cu rugAminte ca se'ld miluidsc& elk Domniea Mbidovel pe fiiul luY iha1 Vodd
celd mai mare Constantinti Beizade , si asa l-aU slujitd norocul ca i-ad data
Domniea Moldovei, facenda Capi- kehalele Ord pe a Wine-sett eel vechl;, pe Ma-
nole Spatarit, pe Stavaraki celd betrand, pe Arapaki Vlasto, pe Antiohi Gene-
411; si indata as scrist. la Moldova, tramitendA unit boiernasti si pe l'otaki, mai
pe urma orenduindd si Calmacami bolerl de Ora. Si sosindd trdmisul, u ne-
meritd than, in clioa care s'ad. cununatit Beizade, si eraii top la masa, unde
,,51 -at carat stricatd chieful si nunta auclindti de mazilie, era pe urmd intele-
gAndu tine all luta Domniea, s'ati bucuratti.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VII.
Domniea lui Constantinii Voda, fedora luT MihaT Voda Racovila Cehanu.

Dupe" ce all Watt Constantinii Voda Domniea Moldovei , la leatt 1749 Av-
kustt. 20, ItseclanduV Capi-kehaielele, all inceputil a se gati de mergerea in tern,
rapeclindit mai 'nainte Basil-Caimacamit pe Iorclake Spatarul fecieril lui Stava-
raki, si sosindu la Iasi au conacitti in curtea Domnesca, la camel* prindendA
trebele cu mare tarie 91 nebagatoru in sema, pene si Ciuhodarl cu berati Igi
Reuse, care acestit Tucru alts data n'a mai fostet ca se face, alit' boierti, fern
de Domnie sr Beizadele, mfindrie peste sema, care nu se p6te areta, socotindti
ei elti este in lume i nu'l altul.
Constantinti Voda Mavrocordatu au lasatu mare pomenire in Ora cu
scosul Lajilorti ; si fiindit ca au domnitti numai doue-cleci de hint, n'ati
pututti ca se ispravesca treba deplinu, cad i-au venitu malted', ci asa s'au
dusit la Tarigrada, luandu si pe ginere-sell impreunti. IJra Spatarul Ior-
daki Stavaraki all scosti vadraritti f macarti ca apucase multi bani din
desetine ; mai pe urma au scosti i gostina intreita , cite unspre-clece pa-
rale de oaie, care nu se aretati semne bune, &Hi blestema tera, cad se uitase
acesta slujba intreita, era acum era all gasit'o de all scos'o la meidanit. Era dupe
ce s'ati apropietu Domniea la Galati, i-au esitu cats -va boierime inaintea Dom,
nului; la care si Mariea Sa s'aii arelatia prea strasnict, graindti cu boierii
prea turburatti; ci la Dechemvrie In septe clile aft intratu in Iasi, esindul bole-
rii inainte dupe obiceig. L'aii duet anthill in sfete Neculae de i-a4 eetitti me-
lifta Domniel Mitropolitul Nikiford ; mai pe urma au merst la curte cetindu fer-
manul Imperatescil, imbracindti pe Calmacami cu caftane si pe Divan-efendi
si pe Spatarul Iordaki Stavaraki cu bland. A doua cli ad chiamatu de all data
boierii, facendti pe Iordaki Cantacuzino vel Logofetil , pe Costaki Razul Vor-
nicti de Ora de giosu, pe Bogdanti Vornicu de Ora de susd , pe. Toderti Pa-
ladi Hatmanti, pe Radul Racovite. Visternicn, pe Alistarhti vel Spatartl, pe Ior-
daki Genetil vel Postelnicti, pe Dumitrascu Calmasit vel Banti, pe Ion Todiraseu
Cantacuzino vel Paharnicil , pe Ionita Cantacuziuo Camarast mare, pe Lupul
Stolnicti mare, pe Iordaki Mann, vel Aga, pe Lascaraki Genetil vel Comist, si
pe Leinta Frantuzul -Sulgerti mare ; c cele-l-alte boleril fiesce care dupe obi-
ceiul si oronduelele lort. i ispravindti boieriile si ispravniciile, indata at f
cut& mare sfatu cu tote, boyerimea, aretindl greutatile si datoriile Tarigradu-
lui cum ce, le cert. bani ; atuncea au gasitit toti cu tale ca se mita vecaritul
cite pol lett de vita bani vechi, i rasure, patru panic de vita , care mal pe
urma scotendu si adaosaga cite doue-pci parale bani vechi de vita, s'ati IA-
cutit 92 de parale de vita, scotendu si sferturile de agiunsfi, inca si indoite,
Tenclendii si alte slujbe ocna, vami, mortasapii, si de vary era conita cite unit
ie bani vechi, si pe urma si adaopgii ate dod-cleci parale. 6r it kailli yechi?
www.dacoromanica.ro
 220

care facea septe-cleci parale de vita, cares seradlorid nu le paread bine ca lA

era gred, cad nu incetall birurile si totti marl.
Tad pe acesta vreme Turcil Lag, caril remasese nescosi din tinuturile de
peste Prutd, veciendd and Domnd nuoti in Moldova care nu mal stapenise alts date,
ad inceputu a se fali catre grad clicendd ca el alt statutd de at mazilitd pe Con-
stantind Vode Mavrocordatd, pentru ced supera pe el, si pfincetd se intindea; la
care veclendti si cel ce se aflad In ralaoa Hotinulul, all inceputd a'I scote bu-
catele in Moldova pe Harlad si pe Dorohoid, si la BotosenI. Care aceste tote sim-
tiudu-le boleril, le-ad spusii Domnulul pre amaruntul, arerandd cu calf; necazu si
thieltuela Wan cautatd acesta poroncar si trebue ca, se nu'l lasemt in slabd ca era
se va ample Ora de el. Aceste auclindu-le Domnul au inceputti a scrie Capi-kehaie-
lelord, aretandd ca se ceie de la ImperatiapeEnicer-Agasi de Hotinti bumbasird, au-
ilindd Domnul cii'l prea keskind arnautd ; si asal-al cerutu si asa '1-ad rOnduitt, cu
mare poronca si strasnicie, dandui-se lui CasimAga Inicer-Agasi de Hotind mare
poronca , se amble prip tots Moldova, si dupe poronca Imperatesca se nu Jane
puid de LajI, nici bucate, nici nimica. Atuncea Domnul al tramist fermanurile cele
imperatesci la Casim-Aga, scriindu'l si _Maxim Sa, tramitendu'l cate va pes-
ichesuri ; facendd reapunsu Domnulul ca'l multamesce inteiti de darud, si alt
doilea se nu pOrte grija, ca va urma la tote poroncile Imperatescl. Ci fiindti ca
sera multime de Laji stransi la Hotind, au raijlocitd Enicer-Agasi de s'au prinst.
Eniceril de Hotind cu Lajil ce erad acolo, si asa au inceputt a se taia, care
utu putind Were s'ail facutd in Laji, dal ee apucase Eniceril ca se, in lase
ticiord de Laza, si cap all remasti de nu s'au omoritil alt fugitd top in Mol-
dova, dere prea putini. Si indata- Casim-Aga ad incalecatd dupe poronca si au
purcesti in Moldova dupe densiT, intrandd In tinutul Doroholuiui, si pe unde
etsia Laza, ilu prindea si till punea in fere, pen' II marturisia si pe cetalll ;
si apol le lua tote ce avea, venclendu-le bucatele in dare; mai pre urma 11 si
Omora. Si asa all trecutil si la ,Botoseni si la Harlati, dead mare strinsese
si mazililort si boierilord de loch, ca se arete fiesce care da all ascunsti vita
de a Lajilord do bucatele lord, puindti la batae pe vacariT Lajilord, ca se spue
unde at.Lajit bucate ascunsa ; si le maturisiat. i asa ispravindd acele trel
tinuturl, all venitd la Iasi Casim-Aga de s'ar'i impreunatil cu ,Domnul, caruia
mare prietesugd 4-ad aratatti Domnul, si eld asijderea tragendd si und atu
(add de sea) Domnulul peschesi. Asijderea si Domnul multe darari i-ati trA-
misd, seclendti cats -va vreme de ad vorbitd cu Domnul pentru caslele de peste
Prutu a Benderliilord Si pentru Lajil ce sedead In Husi cu sederea, cad le
strinsese prea multi dandule Indamema si loeul. Pe acesta vreme tramitendd
pe Lupul Stolnicul cu aseqarea banilorfl, la trel tinuturl: Orheid, Lapusna si
Soroca, avendti poronca de la Domnul ca se calce odaile turcescl si pe va-
taril Turcilord se'l pue pe toti la bird; ci amblandu Omenil Lupulul pe la o-
daile turcescl, aduceat pe vacari la Lupul, carora le facea mare silt se prii-
misca se le pule banl 1, era el avendti mare rezamare in stapanii lord, nu se
supunead ; Inca stall si improtive, care pe null ca acel it punea Lupul la fa-
langa, de PI facea de priimiat banl fOrt de voialorti, 1 pe multe locurt punea
www.dacoromanica.ro
de resipea od011e, 7i pe vacari II punea la bird c4 satelet j4a care mergend4
 221

Ozark si jeluindu-se Ia stapanii tort, Bender liil, sucluiat si hie landau ell volt'
omorl pre Lupul unde flit voril gasi ; care la cea de pre urma s'au Invitatt
vr'o sese-cleci de Benderlil si s'at tnarmatii, purcedendu unde volt gasi
Lupul se'14 -fad bucap. Si asa aflandu-se Lupul la unit satti singurfi, caci te
tramisese emenil pin sate cu trebi, Inca si eta era gata a merge la alto sat*
0 audit s'at suite fn radvant, eta at sositt si Turcil acolea , care pop socoti
cat& &id, aft trasil &hi suduiati de la ochi, 0'1 bagel sabiile si puscele In ()Ai,
ct.icendul cal vort bea sangele. Luandult asa cu radvanul '1 -alt dust la Ben-
der* cale de 18 cesuri, clicendt pe drumti ei In de el- ca volt da 500 de
lel celul ce va da anthill In elti ; der& '1 -at feritu Dumneclefi ca n'at Indrasnitil
nicl unul se dale Intr'ansul. Rea Serdarul Mazaraki lndata at repeclitt la Iasi
de at data scire Domnulul, si Domnul Indata au scrist la Enicert-Agasi de
Benderti si la Pasa, si la Caditi, scriindil si Casim-Aga ; tramitendu-le -i
dame, poftindul pentru Lupul, ca Wit mantuesca ; pe carii scocandul la ju-
decata eu Lupul, dupe Fermanul Imperittescti, 1-at biruitt Lupul; mantuin du- se
s'at dust la last
In Domniea acesta fiindt ca Grecil se apucase de mare infruntare boierilort
si, pamentenilort, cercandtt lucrurl trecute vechi de la alp Domni, care u-
nele ca acesta nu le puteat suferi boierii, ca se nu se fact obiceiti ca acesta
tuteacesta, tent, au Inceputt boieril a se pine la cale, clicenda 4Trelme pre,
Greet se'I gonimil de aice, cad n'at gandu bunt, nici asupra nostra, nicl a-$-
supra seracilort, si volt se ne desbrace fora de voia nostrad) Atunce at gab
situ top ca asa va be fie, si vorobindu-se all push Ia cale ca so fact acesttt
lucru cu o bunt socotela, se nu pricepa nime ; si agitingendu-se ell Ispravtiicil
de la tinuturl, i-at Invetatt ca se scrie la Domnul si la Visternicul celti Mare
se cea scaclementt pnuturilorti, aretandii ca vino satele de eery scadere, si
do. nu le va face ale ore ce, se vort sparge satele, si atunce vomt pagubi
mai mutt* Si &Mt Domnul cu cale, au poroncitti ca se fact pi facendt
si astacli si mane la tote tinuturile, au gasitt remasl, dna. s'ati trezitti el,
einci-spre-clece, mil de lel la tote sfertul, la care scasiendt si radicaturile
boierilort dinteacesta soma, nu ramasese nimica. Attmcea Wendt. Ministril
Greci una Ca acesta, se mirati ce vorti face ; alest Spatarul Manolaki socru lui
Stavaraki, au merst de ail aratatt DomuuluI la ce stare at remast sfertul
Moldovel, si Ispravnicil Inca cent scaciementti, clicendu : cu ce vont urni ba-
valele acestui toed?. Domnul Inca ail chiamatti pre holed pile -ad aretatfi, clip
cendu-le ca se sd adune la lint loch cu totil si se gasesca legit se adaoge
sfertul. At priimitt boieril cuventul Domnulul, si strangendu-se In doue-tre
renduri la unit bet cu totil, -aid(' de fact si Ministrii, at dist multe fehtri
de vorbe fiesce care. Era, cea de pe urma ail gasitt ca cale se merga boierf
marl pe la tote tinuturile, i se amble prin tote satele, so le puie bait nue,
galbeni, la fiesce care sate,4 dupe starea si putinca lord ; uncle a- fi de Mar-
catt sa tucarce, si unde a fi de scaclutt se stalls, si ate bani se stele teal
melt pea la anal se amble, neavendt vole Ispravnicil, nici se'l adaoge, nlcl
WI scut& Acestti sfatil alt placutfi Ministrilord Greet, si at mutt de all
apusii Domnalui, care i-an platutil i Domnulul, Si at clist Kass, SO fie.* Atun-
www.dacoromanica.ro
 222
ea ad statutd 4 Wadi orenduitu tog boieril eel marl earl din Logofetul
elti mare si din Visternicul, fiindit ca acesti dol bolerl erati in trebile terei
nelipsi 1. bra celorlhltl Inca le-at (lath si chieltuela drumulul, purcegendti fierce
are la tinutul seti, Incependd a cauta slujba, dupe cum se hotarise, ca st
ie auda si la Domnie. Ci acolo fiindii at Inceputd a's1 tramite unul altula
ravaele i a'si pune cli si foamed ca se se radice tog de o data se fuga la Tatarl,
let4cendti nimic, zabava ; si impreunandu-se eke patru cite duel boierl la unit
104 ad inceputil a trace Prutul. Pe acea vreme 'sl-ad cerutd si vel Visternicul
voie ca se merga vr'o cinci-spre-clece {life sell veda bucatele, si i s'ad data vole;
care i eld Impreunandu-se cu o sema de bolerl de la Bacati, at fugitd la
hotarul pre Unguresci. Era Domnul i Ministril Greer de acesta nicl o FS di
inta nu avead; ci fiindd. Ispravnicd la tinutul Iasilord Enacaki Caminarul fra-
tele lui Stavaraki, aflindu-se In satele de poste Prutd, numal ce ad veclutd
fedi de vesta,-mare calabalIcd, radvane cu mulerl, omens multi, i indata as
rapeclitd se vecla ce este ; ci viindd tramisul, i-ad adesd respunsd dill Vor-
nicul Costaki Razu, si Hatmanul Palade, si Spatarul Alestarhtt, si Stolnicul
Lupul, si altil. i Indata all lndlecatd Ispravuicul si s'au luatti dupe el, si a-
giungendu'l i-ad Intrebatti unde merga. Ad respunsit ea li s'ati superatil aice, si
wergd ca se Veda si pe vecinil lord. Le -ad dish : dera pOte-se acesta ? Res-
.puns'ail boieril : ase pate, i de pop fa si alminterea. i asa s'ati Intorsti, seri-
indil %data la Domnul, facendit scire cum s'ati Intemplatit pricina. Atuncea In-
data ad chiamatil la curte pe Logofetul Iordaki Cantacuzino si pe Logofetul
$turza de i-ad intrebatd ce suntd aceste. Atuncea Logofetul Deleanu ad spusd
dreptd, de ce at fugitti si cum ca au fugitd tog boieril ; ci numal nol amen-
duol amd remasti, cad amd luatti vests asta-cll ; era de art fi zebovitd pe
mane, in asta sera eramit i not gata se fugimd ; ea de Mariea to suntemti
multamiti, era de Ministril Nadel tele nu suntenad multamiti, del n'apucase
drama bunk. Atuncea nu Intreba can, mahniciune as avutti Domnul, dad nu
se scia ce va face ; asijderea si Grecil, caci nu era putinti lucru ; ca esise la,
patru-cleci de bolerl marl si betranl, Si erad pe atatia si mal bine tineri, caril
trecead peste. suta. Atuncea au *Oita Domnul cu mare clad pe afar& pe
la casele boierilord ca se yea cu adeveratd eine si eine ad fugitd, si fusel-
intandu-se Domnul si Grecil ca n'ati remasd nime din cal betrani, 1ndat6. ad
chiamatti Domnul pe Ionita Pascanu, si ad vorovitti multe vorbe In taina ca
se merga la bolerl si se Mica lui Udell Palade cu giuramenta despre Mfb-
riea Sa, aretandu-1 cO, ori-ce va pofti, i1 va fi pre vole, graindd eld si cu altil
din bolerl, cu care va socoti, scriindlt Domnul si o carte ate top boieril ca
se arete Mariei Sele ce le este plansul, si Nariea Sa le va tocmi, macart ca
le-ard sfi tocmitit ci mal- nainte, deli nu i-ad facutti scire MAriel Sele. i asa
all ritpeclitti pe Pascanu cu mare olacd la bolerl, la Causeni, la Sultanu, del
'acolo se strInsese top. Pe de altd, parte, Iordaki Stavaraki Spatarul si Postel-
nicul Iordaki Genetd, ad plecatil cu mare mezild la Tarigradil, crapandu doue
parechi de telegarl pea in Galati; era pe Manoli Spatarul si pe Fotaki i-ad
rapeclitd la bolerl, ca dory it va puts Indupleca cu giuruinta ca set tutored.
i mergendti de la Iiisinad dincolo, apropiindu-se de Causeni, si Intelegendd
www.dacoromanica.ro
 12g
boleril cel tinerI ca vinti aces duol Ministri Greer, m'ati inarmatii cAtl-va, esin-
du-le inainte ca se'! more. Ce norocirea lord de nisce slujitori, ca le -ail data
re ca se se 1ntOrca ca vint ca se'l ueiga. i atunce indata s'au intorsii In-
napoY la Iiiainau, feu caril s'au intorsti ai Paacanu Cu respunsu de la bolerl la
Domnii. Atunce din gull '1-au bucuratil putinelt pe Domnul boleril, alesti Pa-
lade eg, era vett primare Domnului ; si erAai fora de zabava at mal scrim).
Domnul lul Palade, incependu a aerie jai lul Costalci Vornicul; 1i insciintandu-
se Domnul de la mine Enaki Kogalniceanu, ce eraint comisu alit doile atun-
cea, cum ca unit frate a lul Palade a nume Constantine este la casa lul in
tinutul Vasluiulul, au trtimisti de '1 -all chiamatii la Ia.%
cti dupe ce as venitu
all vorbitti Domnul multe vorbe de taind cu elf, la care 1-aii tramisa si per
elf. i aaci incredintandul yin acesti duol bolerY, la tote cererile lora, clicert-
du-le i Sultanul ca se se tutor* cat! scrisese Voda ai la densul, trimiten-
du'l i multe daruri, aretAndul ca Grecil au fosta pricina, i Mariea Sa n'aft
aciutii, Ora scum i-au gonitii la Tarigradti. Atunce s'ad intorsf boleril inapol,
de care nu putemil aerie cat& bucurie of avutti Domnul de venires lorii, ai
viinclu, cu mare dragoste 1 cinste i-aa priimitii Domnul; i indata au scbim-
batii tote boleriile lord, afara de Logofetiea cea mare, fieendu pe Manolaki
Costaki Vornicti de tera de gloat, ai pre Rqdul Racovita Vornict. la Ora de
sust, pe Costaki Razu Hatmanii, pe Todert Palade vel Visternicfi, jai pe Va-
sili Cilibiu Ruseta `vel Spatarq, pe Iordaki Mamanu Paharnicil, i pe Iordakt
Cantacuzino Paharnicti, gi pe Balasaki vel Aga, i pe cel-alt1 fiesce-care dupe
orOnduiala lul, dupe cum all &Rd cu cale acel duo! boieri de Ora, al. la Thu
prAvnicii i la tote, facendu Wert agiunai de capt, petrecendil Domnul. en
mare linisce 1 blA,ndete.
Acuni &hal se venimt la scosul Lajilort. din OA, care mil pomenitt mai
inapoi, ca, eq.endil Casim-Aga in Iaqi au &Hu pe unit Enicerii Efendi a 14
&M '! i suretul fermanulul Imperatescl i 'hat tramist. inteit -la Huai de
sit cetitti acela suretii a fermanulul, gr4inda-le Lajilort ai din gura, intrebandl
de vort se se supule fer.. anulul Imperatesct, cerendii respunsii de la den-
01; Ora de suntii supuat fermanulul, so alba, atitea Mile orOnduite puindu-le
sorodi se se radice cu bucatele lord. Atuncea lean cautatil a priimi ; ceren-
du-le ai scrisOre de la Diana loll, care at priimitil i at data ; ai de acolo
au trecutt Prutul de ceea patte, i of mersA la tergul Lhpuvuei, facendu i
acole aaenainea ; ai de acolo la Iiiainaik ai la Soroca i la alto tergurI si Ca-
sabale p calif fiind-ca =chat) cum all priimitil cel-alt!, le-ati cantata ai lora a
priimi, audit top sciierl cti vadele la nibs. lul Enicerii-Efendi, fiind-ca scia
i auclise tine este Casim-Aga Enicerifiltgasi de Flotilla, ai cum c5., -nu ugu-
esce, ce'! Dmora ai le la tote to au. Si ap eclendu Casim-Aga in 1110 pens
la sorocele lore ca se WU' de ce se volt apuca, au inceputil a veni vests la
Domnul de la Ispravnicl, detindii WO redid, bucatele $i se duce ; caril pea
la soroca s'au radicata top, poroneindit Domnul de all anti odaile ci bordeile
lora ca se nu mal reinale tuibil de a lorii pe acolo. Atunce daruindil Domnul pe
Enicer-Agoi dupe cum se, cade, s'att redicatti i s'au dust la slrhatul lul la Ho-
tint, curatandu-se Ora ca de mare rile ce avea, multamindu toil 1111 Dumnecleil
www.dacoromanica.ro
 224
ca i -au mentuitt de Lajl, domnindti Domnul cu mare, linisce, cu grele dad
pe grad.
n anul situ doilea a Domniel Sole,. at trecutd #1, unit Pas& cu trei tuiuri, a.
nume Numan-Papa, care venia de la Salonica mergendti la Zotint, gi pentru
se nu vie in Iasi, at putt Domnul tote chipul de sill* de 'I-at trecutti pe
Prutt, facenda mare chieltuele cu trecerea lnl, flindd omit mare, tiindil gi
Sultana, 0,vendd mare tacamd cu ell gi multime de omeni, tragendu mare
superad lecuitoril cu trecerea acestui Pasa, atatt seracii catt gi boieril, flindt
ca la unit conacd s'ad fostti tulburatd Kehalaoa Pagel ci nu se afla ghiatti, si
flindd Banul cell mare, pumitrascu icalmasu, gi ell oronduitu cu altil, stpri-
lejindu-se acolo de fata, at pusd de '1-at batutti, care nu putina necinste i -a4
Mutt, De care auclindd Domnul, /ndata. Tat radic,att de la acea slujba, orb-
duindti pe Hatmant Costaki de at purtatu de grija la tote conacela One ce
'1 -al trecutd peste hotarti, imbracandulii Pasa cu blank si deosebitti kereke
noun, remaindu paultemitu de ell
In clilele acestui.Domnt at fostli mare belsugti In tote, gi eftinatate, dere,
si dad multe pre tort vacaritu4 marl, sferturl indoite gi altele; lecustele cu
mila lui Dumnecleu ajt peritt, dere, cu tote nevoile ce erati se aflat top voloo
i /si platlatt darile lore. In alit treilea ant a acestei Domnil, la luarea muca-
relulul, s'ail orenduitti pe Antiohirapi-kehaie de at venitt cu mucarelul Mari'
Selo, esindt. Domnul la Targusort puindit saivant, intrandu cu mare alaid In
Iast inabracandt pe Antiohi Genetul cu bland de sobolt. A doua iii '1-at boo-
.ritd facenduld vel Postelnict, in locul frattne-set lui Iordaki.
trt candii at fostt aid 4-le anti, 1753 Ghenari 1, s'ail seversitt. Medea Sa
Domna Soltana, flindd bolnava ince de cu vara, clicendt ca este grew, ci all
fgstu o enfracsis care nu o at pututu pricepe doftoril. Ci a doua cii cu mare
cinste gi jale au radicatt boleril eel marl osele cu mare adunare de VladicI,
ggumeni gi preoti gra de numert, ,mergende. gi Domnul cu tote glOtelto pe
giostt pea la monastirea Gelid, facendii mare obidnuire Domnul pentru Dolma,
la care cetinda osele cu marl cantarl gi impArtirX de haul la semi, i la tau
norodul a; se afla acolo; at ingropat'o acolea d'inaintea Precistel. De acolea at
Watt boleril cu top pe Domnul '1-at dust. la cute, mangliadulti cu multe
cuvinte dulcl si bilincll, puindu Domnul strae-cernite gi tOte, curtea Mariei Sole,
remaindd mate jale in tom curtea.
Era dupe acesta, n'au trecutd multa vreme la mijloctt si ad arst gi lama;
domnesca, arclendti multe marfa domnesca si negutitoresca, si a Vainesului
celul mare Lefterd. i &asl dupe acesta, is Marte 9 dile; &AO s'ati template
unt fool despre ripe PrivitOet la o cif,s1 prosta, gi templandu-se o furtuna
mare, at se.ritd focul la feredeul celt mare era pe o cast prOsta, si de itcolo
ail saritii pe ulita, boleriloril pe grajdul dumisele Alistarht Spatart, si de a.
toio at luatd ulita d'a rondul spre purtea domnesca, ajungendt la hazne; de
acolo au paritti ,pp sfete Neculal, si de la sfete Neculal au saritd in patru
lgctlr pe curtea rdomnesca, pp casele -de la haremti, pe easel cele 'nalte de
la samara, (cucinile), pe ceasornicul de pe porta, pepiseri,ca cea mate domnesca,
cite alt arsu tote aceste inteunt cost, Mt nu scia nici unit a curtii ce se
www.dacoromanica.ro
 225

fact, atitti omenii citti ci Domnul, arciendti multe lucruri a tuturord ci a Dom
nuluT, care nu se 'Ate pomeni ce urgie a WI Dumnecleu ati venitil inteund
ceasti, mergendd focal pone pe eazti, arclendti i erba in gradina cea mare dom-
nesca, Si cite-va case proste de pe eazd. La care neavendii Domnul undo cede,
as mersd de au cOutil In casele surorii Marie Sele Domnitei Rucsandel de
Idnga hazne, Ono au facutd curtele. Si indata, au facutd oronduiala de citd
lemnd trebule, ca se se fad curtea la locd, facendii mai mare asupra acestel
trebi pe La' scaraki Genetti veld comisti, cu tote. talfaoa grajdului gospodd.;4i
Mata cum at trecutti postal celti mare, s'ati si apucatti de lucrul caselorti
despre salamaicti, lasindti haremul mai in urma, Impartinda zapcil la tote
trebile, care ci eti fund fostti oronduitti asupra acoperamentului bisericil eel
marl, de anti acoperit-o dupe cum se vede pone astacli.
Aice ne vine rondul de a pomeni o templare ce s'ati templatd lui SplEarul.
Stavaraki celul vestiti, ca intemplindu-se In Tarigradfi o jaIoba, din Ora Ro-
mAnesca. pentru cati-va Creel a suntil spargatori acestord doue tell, la care
pe ling alti Greci, ce au lostii aretatu neprietinil lord, art fi aretatti ca art fi
ci eld unul dintr'acel spa' rgetori acestord teri. La care Imperatiea, Sultana
Mahmudd, Indata ati poroncitil WY face, surgunti pe top la unit ostrovti ce se
chiama Tenedos, ci pre cei-lalti i -au prinsti pre top, adeca pre Hatmanul
Mihalopti, pre Spatarul Neculaki Rusett si pe alp; era StAvaraki aflindu-se
in Moldova, nu 1-ati gb.sitd de o-data, ci indata au rapeclitti Porta unit olacu
cu fermanti. Imperatescd cu Tatard la anti Capigi-Baca ce se afla la Iact cu
alte trebi, ca Wit princla ci cu bursa paza snit tramita undo erad si eel -alt!.
Si sosindti Tatarul la Iasi in de sera, ad mersti dreptit la casele Capigi-Bacei
de ati datti cartile, la care Domnul -ci bbleril Greci ce avea, nesclindti ce este
pricina, imblat'ad cu tote chipul de silinta ea se afle intr'acea sea ce este
venireS. acelul Ward., ci nu s'ati putute. ca se -se afle. Ci StAvaraki fiindt ca
cede la Frumosa, cu cederea atunce, i fiindti si tins, si innoptindd ca s6 afle, au
remasti in Iasi intr'acea nopte de ad dormitti la cumnatul sou Postelnicul Iordaki
Genetd in casele Jul Stavru. Sulgerului liing sfantul Neculai. Dena Capigi-Baca
Inca at puss pe de alts parte de ad cautatti unde remine, ci a duoa cii cindd se
reversa cliori de cliva, au sositi1 unit ciohodarti -a Capigi-Bacai acolo, Intrebindl pe
StAvAraki: usculatus'ad? Lad respunsd ca dOrme. Indata ad clisti sold sae, &Id
chiama Capigi-Baca. La care Intrindii sluga se'lii stole, ad intratii i ciohodarul, ci
sculandulti, i-au disc aid chiama Aga, ci ceclendti acolo inteund scaunit ciohodarul,
Lad datd ciubucti ci cafe, era Stavaraki cum s'aii sculatti din acternutti, numai cu
izmenele ci cu camzolti i cu cucma cea de nopte, i -au datti unit ibricti cu ape.
In mina, i ad intratti in amblatore, acole inaintea ciohodarului, cautind cio-
hodarul cu ochil la uca imblatorii. tra StAvAraki ad inculetd uca imblatoril
pe din launtru ; lasindu ibricul au ecitti .pe ferestra acs descultd, ci s'ad dust
tocmai la casele Hatmanulul Hfostaki crld sculi din somnd, ci caclendti la pi-
ciorele lul clicendti : ctilele mole In mina dumitele suntii i ce scil fa cu mine!),
Atunce i -ait raspunsd Hatmanul : Nu te teme, dee& te-ad adusti Dumnecled
in mine, nti te void lAsa. T Indata 'Lad ascunsti, rapeclindd de adichiamatti
unit Mirzacd, ce avea musafirti Intro Casa in porta, clicendu'l : aamd unit amanett
15
www.dacoromanica.ro
 226
ea stfti clad, ddia void sil1 puY capul si amanetul din mans se nu't1 dar. Si
indatt, ad priimitt, Oicendu'l se fie gata si indatt, au imbriicatu pe Stava-
raki cu strae slujitoresci, gatindu'i si unit calu, si dandu'i de chieltuialt, viindd
si Mirzacul gata cu sese Tatari, facendu-se cu Stavaraki si cu Mirzacul septe,
pone a nu resttri sorele ad plecatil din Iasi. Era bietul ciohodard a Kapigi-
Bassi, veclendu afata zabava la amblatOre , au mersd si au stricatd usa ; la
care ad gasitu numal ibricul, si indata cunoseendd et ad fugitd, Wad dusti la
capigi-Balsa la inormenturile Turcilord, ca acolo era conacitu, de i -au spusd
et ad fugitd. i tulburandu-se Capigi-Basa, indatt ad incAlecatii cu trel-cleci
de ciohodari la Domnul mergendil si cerendil pe Stavaraki. Respunclendt Dom-
nul ca nu'ld scie, i -au strigatil Capigi-Basal (comu/ t is este; era Domnul i -alt
respunsd : Deca scil cal omul melt, de ce nu 'mi-al spusil mie, si atunce
de art fi lipsitu , 41 damii shalt de elt 1 i indata ad data mare -poronct
numal de catii sell gasesca, tramitendu si Capigi-Basa 6menil sal In tote par-
tile, Intrebandil pe fiesce care de elt. Atuncea nu sad tine s'ati gasitd din
prostime si ad spusti Tureiloril et 'I-ad *luta Intrandd In casa Hatmanului
Kostaki; aceste auclindu-le Capigi-Baca Wad Intorsu de alit doile la Domnul,
spuindu-le Domnului ; indata ad chiamatil pe Kostaki la curte, apucandu-lit se
marturisescrt; care ad aretatil casa ca se cerce, dent elf' nu scie nimict. ySi
'veilendu'ld ca se apart tare, 'I-ad lasatt ; era MIrzacul pa acea vreme tre-
cuse Prutul, si Inca talase funiile podului ca tine va veni In urma lord se se
zAboveset, cu trecAtOrea. Ci rapeclindd si pe dart dohodari si boieranasi pe
tote drumurile, mergendii si spre Prutd, intrebandd de ad trecutd cineva, re-
spuns'ad ct, altt n'ad trecutil fart, de septe Tatarl; ad cunoseutii bolerul An-
tiohi Capitanul, cad elit era cu. Bas-ciohodard a Capigi-Basei, gi sal Into esil
inapol.
Atuncea in Tarigradri piread boYeril de tera Romanesca pe Domnul lord Ma-
teid-Voill de multe reutati ce le facea, la care Ill adusese ca seld mazildsca;
ci impreunandu-se Capi - kehalelele amendurord torilord la unit locti, cAclendu cu
rugiaminte la Manoli Gelepul Capi-kehaieoa Moldovel ca se priimesca se fact
schimbul Domniilord, cad de s'ard mazili suntd stinsi. de pe fata pamentului,
fiindd domniea 141 Mate! Volta nout, fiindu ca nu murise de multi' tatald sea
Grigori Vodtt, si dupe mode ad silitd socrul sell Mihalopul de 1-aii facutd.
Domnd in locul tatine-sou, lastndu pre fratele sea cell mal mare Scarlatt In
urma; si fiindd ea doria Manoli Spatarul de una ca acesta, indata ad priimitff
alergandd la Porti si unit si altii, avendii amendoue partite trebuinte, daruindd
In tote partile. Fiindd tots al Portel prietinil lord, ad silitd si au ispravitti,
una ca se lipsescA si galceva din tera Ron:IA.114mA, alit doilea ca se nu se stin-
ga si Capi - kehalelele; si asa s'ati facutti schimbare amendurord Domniilord, si
in cliva care fugise SW/raki, ad sositd mai In de sera si Domnului vests cum
tit at imbracata Capi-kehalelele caftand de Ora Romanesca. Atunce nu putemd
areta cat& bucurie at luatu Domnul si tote curtea Mariei Sele, oblicindd si
a lui Sthvaraki pricint, ca au fostd Witt prinda, Wit tramitt, la surgunlia
care si Capigi-Basel 11 venise poronct, se redice pre Domnul si se'lil duct In
Odra MuntenescA; asijderea' si pe Mittel Vodt in Moldova.
www.dacoromanica.ro
 227
Domniea acestul Domnu all fostu trey and i clece lull!, i dupe venirea ve-
stei de domnie noun, s'an. mutate In curtea Domnesca cad se ispravise tote
salamlIcul i'ld aternuse frumosil ; era partea haremulul au remast. nefacuta.
i aa gatindu-se de tote ce'i trebuia, peste putine bile all plecatii din 'W.

CAP. VIII.
Domniea luT MateT Ghica Voda.

Viiindid Domnil la Moldova Matel Ghica Voda, abl doilea fecioru lei Grigorie
Ghica Voda, i-an eitil tote, boierimea Inainte, intrandil in Iai cu mare alaid,
inteit In sfete Neculal de i-an cetitil molitfa dupe obiceiti Mitropolitul Iacovil,
mat pe urma all mersu i In curtea Domnesca la laid 1753, Lille. Cetindu fer-
manul dupe obicein, all Inabricatti pe Capegi-Bavt cu ferege cu samurn, i pe
eel-alp bolerl cu caftane, pe fiesce-care dupe orondulala boieriel lei. Era a doua
Ali stringendu-se bolerit la curte, all Inceputti al boieri, facendil Logofetii mate
pe Radul Racovita, i pe Ion Bogdanti Vornictl de Ora de glosti, i pe Dumitralcu
Paladi Vornicd de Ora de ausd, i pe Kostaki Razu vel Hatmand, i pe Vasili
Ruseta vel Visternicil, i pe Dumitracu Kalmaii. vel Band, kii pe 1On Sturza
vel Spatarti, i pe Ionita Cantacuzino vel Paharnicti, ci. pe Ioniti Paladi vel
Stolnicid, kii pe Iordaki Alistarhn. vel Comisii, i pe Petraki Duculettl vel Came-
raii. i aa petrecea cu mare marire Domniea lul, fiindti Domnul ma-rep, i lute
in mane, i iubitord la batal ; in gIudecati nu prea scia rOndul, rtii ce'l clicea
aca gaga i Mariea Sa cu tale. Avea i bolerl Grect de treba cu Mariea- Sa;
avea pre Spatarul Iacovaki Rizu li pe Hatmanul Mihalopulo, i pe Alexandra
Dracu Postelnicd, Si pe Neculal Dracu Postelnicti, i aljil, cant acesti boterl
lid chivirnisean, avendii tote trebile In mama lord. Era Domnul facea zafchiuri
cu clicaturi, cu primblari, cu jocurl, iubindii i partea muieresca. De multe ori
poroncea Cameraplui Petraki de facea masa boierilord pamenten1 la cimarn
In Divanul celA mare; 0 dupe masa, mergea Vornicul Domnil cu catastifti ce
avea pecetluitti cu pecetea gospodii In mina lul, la citeva giupinese marl de
le poftea ca se vie la curte, aretindil ca este poronca gospodd, i aducea fii
ovretce i pima cu tOtele la curte, i Domnul cu Domna facea priveln.
In clilele acestul Donal* pre multii medeant aveati bolerit cel mart, fiindt bo-
tail Grect Inspalmentati din tera Rominesca, cii aa, atatii Domnul dal i boleril
Greci, aretail o mare dragoste asuprapl mentenilor, facend tuturor bolerilor veni-
turt ci left Indestule kii redicaturi, i alte darurl ce era pe ascunsit, ca se remaie
boierii multamitI de Domnul i de Greci, ca se astupe hula ce luase in tern
Ronalinesca, cad dobkndise nume prosta ; care nu le parea bine G-recilorii a-
vgndu Doman. tOnerti. Scos'ali ci multe biruri Inteacesta Domnie, alesu vacari-
turf mart ci grele, scotendn c1 ierna ci van, care era forte greA lecuitorilorft.
Intr3acesta Domnie s'ati severitti duol bolerl marl, cant putenan se clicemid
duoY stilpi at pre, betrini ci.' vrednicl de lauds : Sandul Sturza Logufetti mare
vi Razu Kostaki Hatmanu.

www.dacoromanica.ro
 228
%Mudd Domnul pomenile ce facuse tatalti Mariei Sole, Grigorie Voda In
Moldova, s'ati indemuatti i Mariea Sa de ad Acuff' o hazne mica In trel col-
turf la porta curtei Domnescl, d'inaintel haznalel cei mad a tatane-set, cu
trel uruburi, mai facendti si unit schitti de pieta mica. In fundul Socolei, in
deald Mug& polana lul Paunti, care schitti mai 'nainte era de lemnil vechid i
se numia schitul Jul Tadta, la care de multe od mergea Domnul In prim-
blare, fiindu loci naltd li frumosti; facendd i la Copoti unit foiord mai in
dealt, care fusese i mai nainte foiord facutti de parintele Mariei Se le i se
stricase; i era0 nelipsitti mergea la primblare cu clicaturi, Si cu mese marl
facendu boieriloril. Ce cu tote ca era boierilord bine i In mare cinste de ca-
tre Domnul, era nuld aveati in dragoste cel mai multi pentru cele multd lu-
crud necuviese ce le urma, cu care 10 necinstea numele, i nu numal la pa-
menteni ce ci la vecini, atatd la creOini catti i la Turd; care Ia cea mai de
pe urma multa paguba i seracie i-ad venitu , ca mersese cuventul din mu
in omt, One at mersd i in urechile celotti marl, stricandu'0 numele de di,-
tre portele cele marl.
Candi' at fostt la letd 1755 Dechemvrie, at vents veste de la Tarigrada
cum ca s'ati sever0t4 Sultanul Mahmudd Imporatul, Si s'ati facutti Imperatd
Sultanul Osmand fratele lui Mahmudd mai midi, si Indata at poroncitil Dom-
nul de an facutti mare dunanma I.l tots Iaul i pin tote tirgurile de pe a-
fart, o septemana in tote noptile, podobitil tote portile i dughenele, cu felt
de felt de pod6be, i cu mare lumina, de candele pe tote uli ale, i cu me-
terhanele, 1 cu totti felul de slicaturi. A0jderea at impodobitti Si curtea ci
tote portfte eurtel, cu oglin01, cu felt de felt de verdeturi, cu candele i altele.
Pe acesti Vreme fiindd Constantin Voda Mavrocordatt in Tarigradil petite,
ql'tsreclendti ca se schimba ton devletul, at gasitti i ell. vreme ca go. arable
dupe Domniea Orel Romanesci, daruindti i giuruindti in tote partite. Pe a-
cesta vreme i Constantin Vodd Racovita, din Ora Romanesca nefiindd multa-
mitt de boierii Munteni, silea In tote chipul ca se se mentuiesca i se scape
din manile Muntenilord, Enda ca se templase cate-va pricini cu vicleugud; ci
oronduise pe Stavaraki in acesta ca se stee cu capul la Porta. Flinn si Vi-
zird Mustafa Pap, cu alt doilea vizirlfcu, bunt prietend lul Racovita, at luatd
Constantin Von. Mavrocordatil Domniea, terei Romanesci, mutandd era pe Con-
stantin Voda Racovita in Moldova, era lui Matei Voda i-aft venitti mazIliea
de in Porta.
In Domniea acestul Domuil, s'ati seveRitti si Beizade Ionic& Cantemirt, care
era cu aiul lui aice In Moldova de cati-va ani. Era Matel Voda mergendu
Ia Tarigradd, Wad apucatti de giudecati cu boleril lul i cu socrul sea, tra-
gendul Iti giudecata, cerendti sepia de la On01, la care '1-at mai mestecatd
pi el pe la Portir. scornindul mite cuvinte, stricandu'0 numele de pest6 tots
locul, tragendii ci pre fratele Mariei Selo la giudecati turcesci, lasandu-11 I toti
boieril Greci ce avea, acijderea ci socrul seu, cad remasese de 'lit tragea frt.
ca-sa, Domna, la giudeicati turce0i ; i cu aceste fapte at remasd la rea stare,
care &ad maY fatluta Domnie, traindii cu milosteniea crestiniloru,

www.dacoromanica.ro
 CAP. IX.
Ala doilea Domnie In Moldova a lug Constantin(' Voda Racovila Cehanu,
fedora lug Mihal Vodi.

Lutmdii alit doilea Domnie In Moldova Constantind Voda Cehinu la WA 1756,

dupe maziliea lui Matel 'Voda, care domnise duo! pol ani In Moldova, au
purcesii de all venitu cu Domnie In Moldova, si agiungendil la Focsenl, au ge-
clutd treI slide oturacti, cautandu gludecAtile seraciloril , mergendd gi la o bi-
serica de lemnd a MArieI Sete, Profitul Samul14, de au auQitii liturghiea, la
care acea mergere alt fostil pricina de s'ali facutu de pietra cu mana Epi-
scopuluI de Romani'. Acuma ail fAcutil gi cate-va boleril, facendu pre Hri-
stoverghi Staroste .de Putna fiindu Vornicil mare, pe Enaki Costake Banti
mare si PArcalabu Galatilort , pe Theofild Gramtticul Caminarti mare di
Capi-kehale la Tarigrada , si pe Stefanii Buhaescul Staroste la Cernauti, gt
pe Enaki Kogalniceanu VAtava de Aproc11, si pe altil. i de acole mergendti
la Romantt, loft-anal dupe obiceiu cu cantlirT In Episcopie, si a doua-cli fiindu
serbatorea Precistei, (Blagovesteniile), all mersil Domnul la o biserica de pie-
ta a Precistei, care o fAcuse Episcopal, de au ascultatd liturghiea, care din-
tr'acea mergere au daruitO si Domnul multe lucruri: vesminte, candele i mosil,
vii, tiganl gi altele, fAcendu-se si Mariea Sa ctitoril d'impreuna ; ImbrAcendO si
pe Episcopal '1-au purcesil cu ferege blanitA cu samurii. i de acolo au mersii
la Iasi, esindu'l boleril la tote conacele In tempinare, si cu mare alaitt, d'im-
preuna cu salahorul cell ImperAtescO care era orOntluitil, au intratt In curtea
Domn6sca, cetinda fermanul dupe obiceiA, imbrA,canda pa Divan(' Efendi cu
bland "de samurii, si pe boTeri cu feregele di cu caftane. Era, a doua Ali all
chlamatti pe boieri, si i-au boieritti, facendil pe Lascaraki Genetii Postelnicil,
gi pe Ion Bogdan(' vel LogAtii, di pe Manolaki Costaki Vornicil de Ora de
giosu, si pe Iordaki Bald(' Vornicii de Ora de soil, si pe Vasilie Razu Hat-
manu, si pe Dimitraki Paladi vel Visternick si pe Vasili Rusetu vel Spatarii, si
pe Constantin(' Sturza vel Paharnicti, si pe Iordaki Veninil vel Stolnicd, gi pe
Ionia Canta vel AgA, Si pe Iordaki Hrisosculeu Alistarhtt vel Comisd, di pe
Manolaki Genet(' Sardard la Kiginau. i asa ad trecuta serbAtorile Pascilor4
cu veselie.
trA dupe acesta, veclendii Domnul casele despre Minna stand(' nefacute
dupe cum le lasase Mariea Sa Inca din cea Domnie Invelite cu ragorti, ca se
nu se strice boltele, indati tat chiamatti pe Visteriul cell mare, di ail poron-
citit ca se scrie pe la tinuturl se tale chierestd, gi se chiame gi calfa se Pic&
isvodii, dupe cum este ca s6 se fact, oronduinda Domnul pe Constantin(' Ko-
galniceanul vel Medelnicerd, chleltuitorll, gi pe frate-sea Vatavul de aprocll
Rumbasirii asupra acestel trebT. i asa s'at apueatt de lucru, care cu mare
www.dacoromanica.ro
 230
peire, Ono in ierna abb. Waft &it% dupe cum se vedt, factndu ci feredet,
-cash minunata, forma ci Grecesca si Moldovepesca. Care in clioa de sfete Ni-
colae s'at mutatt Domnul in ele.
Intr'aceste Domnie s'ati seversitu Lascaraki Gene Postelnicul celti mare, care
fore de pict de bole asa sanetosti fiinclu s'at dust ; clict se fi fosto. otravitu
si pricina se fie fosta tint frantuza a nume Leinte, care era pe hinge, Dom-
nul, caci la multe lucruri nulti putea suferi Lascaraki, ca luase multu obiazt, ci nu
baga pe nime in sema. l?ict ca acestti Franturt at fosth pricina de at mu-
eta si D6mna Domnului in Domniea de'nteiti, cu unit doftort ce adusece elt
i tit curtenise dandu'l mare lauds de invetatu ; macarti ca pe la cea de pe
urma, 'st-at. luatt si elfi plata in Tarigradti, ca i-au talatt. capul Sultanul Mus-
tafa, neintrebandult ca este Ffrantuzu, scotendult inaintea WI, la EalakiosChit, si
acolo at push de '1 -alt taiatu. Si adtisese si pe Domnul la cumpana mortii, la care
s'ar'i platitt cu sargunlicul ce 1-at facutti atunce la Lemnos. Inteacesta, Dom-
nie, ierna, alt trecutit pin Ora unt Past cu trei tuiuri, de at merst la Hotint,
la care alt tramist Domnul inaintea lui la Galati pe Ionita Cantacuzino vel
Aga, de alt fostti purtatort de grija One '1-at trecutt pate hotart cu mare
nevoie si "chieltuiala, stramutandu-se tote tera, perindt si multi omens de a
Patel de frigt ce era, care nu statuse de multi ani, scotendt pe Domnul din
multi bani.
Int'acesta Domnie, ere, au scosti conita i vachritt ierna, cad nu putea se
lupte cu alte dart ce erati. Si dupe acesta at socotitti ci at &clad sfatt cu
tote bolerimea ca se lege vacaritul se nu mai fie inteacestu pamentl i asa
glisindt cu totil ca'l cu cale, all scristi la Tarigradii in Biserica cea mare de
alt scost unt testamentt cu iscalituriie a tat soborul, scriindt 4n elu cu mare
afurisenie, ca se nu mai pots de acum inainte nimene din Domnl note mesa
slujba a vacarituluI ; si asa at push Domnul de at scrist in tote tinuturile
de au venitti cate septe locuitori la Iasi mazili si ruptlsi. i dupe ce s'au
strinsti multimea de norodt, au push pe Mitropolitul de -alt slujitt Banta li-
turghie la Mitropolie, oronduindil Domnul pe Kogalniceanul Vatavti. de -aprocli
de at strinsti tots bolerimea si mazilii, i negutitorii, i tots tera ce se adu.-
nase de at mersti la Mitropolie la sfanta liturghie. Era candt at fosta eci-
tul cu sfantele Daruri di cu Manta Potirti, el statute top cap slujiat la
liturghie cu sfantele Darurl in .capd si in mans, scotendit acestu testamentt
parintele Mitropolitul Iacovii, afurisindil de patru on a patru Patriarsi: a Ta-
rigradului, Alecsandriea, Antiohiea si lerusalimul, cu toti Arhiereil a sfantu-
lui sobort, a sfantei biserici cel marl a resaritului, strigamdt norodul la fiesce-
care cuventt : Amini4. Care nu putemt areta ce huett era in biserica de stri-
garea norodulul, aretandu in Mantra on -tine art. numi, ed. cine art indemna,
orl bani art lua, on la slujba art merge : afurisitt se fie in vets, ferul tii pe-
trele se putreclesca ert, trupul lei se ramaie in Ted l Asijderea scotendt ci
Mitropolitul o carte a 'ill facuta cu top Episcopil i Egumenii, afurisindt $i
pe Domni, si pe boleri, si pe partea bisesicesca, &eV strigandt norodul: Aminii.
i asa stirsindh de cetitt, at intratt cu sfantele Darurl in altart. Care acele
carp ci blestemuri at puse. Domnul de le-at pat iu stamps, numindt antait
www.dacoromanica.ro
 231

hothrirea ce ad facutd MAriea Sa cu totti sfatul boierilord Orel, cu iscAliturile

tutulord si a MAriel Sele ; de care nu putemd areta citA bucurie ad Matti tea
tera dupe ce ad auclitti, scriindd si carp pe la to locuitorii de mila ce art
facutd MAriea Sa cu Ora.
Pe aceste vremi, la Tarigradti, Stavaraki se maim cu socrul sed Manoli Spa.
tarul, nelasandd pe socrul Bed se se amestece la Capi-kehaielicd, si Domnul
iubindtt mai multd pe Manoli de catil pe Iordaki, iT tramitea bani sl darurl
lul Manoli, pe ascunsd de ginere-sed Stavaraki ; derS, eld oblicise tote si le
scriea Domnulul, si veciendil ca nu se pArasesce Domnul de eld, ail past gh.ndd
red ca se strice Domnulul. Si scotendil ImperAtiea din Vizirlict pe Mustafa-
Pasa, flicendtd Vizird pe Ragub-Pala, n'ai'l vrutit ca se steie se domnesccA Dom
niea, Ind areta drumti altora. Care pe acea vreme fiindd BeIzede Scarified
cu mare cetA do boieri Greci gate, ad mersti si i-ad isprAvita Domniea Mol-
dova.
Acestd Domnd, Constantind VodA, era omd intregd la minte si Invetatti, si
blandd si nemaretd ; iubitorti de bani nu era, pe omen' II iubia, si doria all
WU. chivernisiti ; la care pe tot' i-ad chivernisitti, care nu credo cA aril fi mai
fostu anti Domnd se'si chivernisescA emenii asa, bine. Si domnindil intriacesti
domnie numal until and, 1-ail venitu maziliea la Mart. 9, care gatindu-se cu
mare gAtire, all purcesd la Tarigradu cu top emenii MAriel See.

CAP, X.
Domniea lui Scarlatii Grigorie Von.
Dupe ce ad imbracatu Scarlatd Von, caftand de Domniea Moldovei, si ad
intemeietti trebile la Port& la anul 1757 Mart. 2, stringendti li Wier' Grecl
de treba pe litngl MAriea Sa, tad alesi : pe Banul Moruzd, peIacovaki Rizul,,
pe Grigorie Ghica Postelnicul, pe Alecsandru fiiul Postelniculul Constantine,
pe care '1-ad facutd si Postelnica, pe Spatarul Dumitrascu Sturza, pe SpAtardt
Manolaki Gene, pe Costaki Moruzil pre care '1-ad facutd Comisd mare, si pt4-
Panaitaki Banul, rapeclendd indatA pe Spatarul Dumitrascu Sturza CaTmacamt
mare la Moldova, si asa gatindu-se Domnul de tote eke trebuTad unui Domnd,
'amid tulurile si cuca, rOnduilidd si Capi-kehalelele in Tarigrada : pe &Mani'
Iacovaki si pe Spattrul Manoli Gene , all purcesd Domniea cu mare alaid si
calabalicd. Care sosindit la Galati, ad facutd oturacd lrel clile, esindu'I cats -va
bolerime inainte, facendd divanurl locuitorilord, facendd si pArcalabti Galatilord
pe Leonti omul MAriel See. De acolo all purcesd la Iasi si i-at esitti top boTeril
inainte la Santa cu mare alaiA, asijderea si giupAnesele inaintea DOmnei, In-
trandti In Iasi cu mare i)ompa ; mergendti dupe obiceid mai anteid id sfete
Neculal, de i-ad cetitu molitfa Mitropolitul Iacovd, si de acole alt intratil in
carte, cetindti fermanti de Domnie, imbracandd pe Salahorul cell ImperAtescd
i pe Divan-Efendi cu bland de samurti, si pe Visternicul $i Calmacamil cel
marl cu blank de singdpa, era pe cei-lalp boleri cu feregele, si cu cliftane;
www.dacoromanica.ro
 232

era pe Logofetul Iordaki Cantacuzino, fiindg ca se calugerise inca din Domniea

lul Cehang Voda, '1-au Imbracatti cu rasa, si in capg cu camilaftg, fiindg ca
era cam caltd ca se calugerise. Atunce ati mersti tote glotele de s'ag Impreu-,
natg cu Domnul ce venise ; era a duoa Ali au inceputg a boieri : facendu pe
Ion Bogdang Logofetu mare, pe Manolaki Costaki Vornica de Ora de giost, si
pe, Iordaki Balsg Vornicg de Ora de susg, si pe Dumitrascu Sturza vel
Hatmang, si pe Vasile Rusetg vel Visternicti, si pe Alecsandru vel Spatarti,
si pe Alecsandru vel Postelnicil, si pe Ionita Canta vel Bang, si pe cel-altg
Ionia Canta vel Paharmcg, si pe Iordaki Costaki Vening vel Stolnicu, si
pe Costaki Moruzil vel Comisti, si pe al it, fiesce-care dupe ronduiela tut.
Mandrie peste sem& era la acesta Domnie, atatu Domnul catg si omenii Mariei
Sele apucandd trebile cu mare strapicie si jacuiri, caci nu putini bans au
luatti de la Dumitrascu Paladi ce fusese vel Visternicil la Oehang, si de la Bosie
ce fusese la Visterie died se fi luatti peste treilleci de pungi de haul, cull
bled s'ag stinsti de pe feta pamentului. Rusferturi si apucaturi nu se socotiati
ate luau top in tote partile ; sferturi si dajdi mai pe- tote lunile, si mai de
multe orI Indoite, avendu pe la tinuturl omen" Greci, la caril cel de loce. nu
cantag prea bine, ca n'aveau nici o chivernisela. 1 asa en mare strasnicie pe-
trecea. acesta Domnie ; era clicaturl, jocurl si primblarT de agiunsti. Acestg
Domng, si cu Ministril M&riel Sele, apucase pe parintele Mitropolitul cu felt de
felt de cuvinte dulcl si cu multa giuruinta ca dor& flu vorg pute Intorce se
deslege vacaritul ; dera In zadarg s'ag ostenittl, cu nimica n'ati folositg, ca
le-ag respunsg ca Sfantiea Sa nu pote face una ca acesta, ca sa fad unit lucru
ce singurd 'l-ag legatg cu atate blestemuri, nu pote ca se'la deslege, rugan-
du-se se nuld silesca mai multii, aretandu-le Mitropoliea si carja clicendu-le:
luati-o si faceti ce scijt 1 i veclendti ca n'org ispravinimicA, s'ail lasatg de
acesta socotela. nil de prima-vera luandu'si mucarelul de Innuoire, Domniea de
h Porta, ad venial Spatarul Iacovaki cu caftanul de Innuoirea Domniel facen-
du-se mare alaid dupe obiceiti ; atunce Domnul au poroncittl luf Grigorie Ghical
biy yel Postelnicg ca se merga la Tarigradii, cad" remasese Manoli Gene- singurti ;
si asa peste putine clile au plecatg la Tarigradil, carele viindtt la Rod& s'ati
impreunatA cu top at Porte" ca unit Capi-kehaie celti tranaisese, si mergena.
si la Vizirul Ragun-Pasa, Tad priimitg cu blandete veclendulti omit de treba
si Intregti la minte, intrebandulti tine este, numindu-se Cali fecioru lui Alec-
sandru Qerzimanul ce alt peritt pe care flu scia pasa, si de atunce flit luase
la ochi bunt.
In Ora Romanescb, inca luase Constanting Voda mucarelul.
Pe acea vreme, la Crimil, inca se scornige o mare galceva intre tot& tatarimea,
cad se sculase tots In piciore si nu poftia pe Hanul long, tramitendil felt de
felt de arzurl h Porta; Porta Inca nu urea sa le dele ascultare, si sta lucrul
asa. Pe acesta vreme, Imperatiea se m.utase cu sederea la unit saraitl afara ce
se chiama Caralgacid, si fiindg ca sedea acolo, ma In tote clilele se primbla la
campti schimbatg la strae, si cu putini omen", care nult1 cunoscea fiesce-cine, i
asa inteo cli viinda Imperatul Sultana Mustafa,, din saraiul ce se chiama Daut-
Past', care ce putemli a dice nenorocirea lul Constanting Voda Mavrocorclatil,
www.dacoromanica.ro
 233

eta si Capi - kehalelele lul pornise calarasi la Bucurescl cu card, care calarasl
dupe obiceiul ce at anteit se imbata, si apol pled, ; esindt si el beg la campt,
s'at intilnitt cu Imperatul, care standt Imperatul i-at intrebatt ce Omenl
suntil. Respunclendt ca suntil calaxasi de Ora Romanesca, si merge cu card
de la Capi-kehalele la Domnt, atunce at scot Imperatul cate-va parale noue
si le-at data clicendu-le se beie vint, fiindt aprOpe Inaintea lord unit sate cu
crasma. Pa el s'at dust la vint dupe obiceit ; era Imperatul viindti spre
Tarigrada, la margine unde se chiama, Topcilark la unit sarait vechid Impera-
tesct, at chiamatt pe Usta care pazia acolo, si '1-at invetatt se merga se
prinda pre cararasi, si se'l aduca, acolo la sarait, si se'l tie ascunsl One va
tramite si'l va lua. Si mergendt dupe poronca, i-at gasitu la Batt la Litros
bandit vint, 1i i-au radicatt lu'andu-le genta, si i-ail dust de i-at ascunst pone
at inseratt ; era deed at innoptatt, at tramist Imperatul alts Usta de la alb's
saran, de la Ipa, de i-at luatt si i-at ascunsil acolo cu cal cu tote ; luAndu
genta cu cartile au adus'o la Imperatul la Cara-agacit, la care nime n'at
prinsu de veste. Era Imperatul at deschist genta, aducendit omens, puindt
pe taint de all cetita tote cartile, si grecescI si turcesci, intelegendt tote cate
scriea In ele. Atunce chiamandii pe Vizirul, i-at aretatt tote cele ce scriea ;
apol at invelitti tote agile inteunt sandald verde, si at pecetluitii sandalul
cu turaoa ; puindu-le in genta, at chiamatii pe Usta dandu'l genta, '1-at in-
vetatil ca se, lea calarasil si se I dud tale de trel cesuri, si se le dee mare
porond se nu se intord Inapol va spenclura. Atunce Vizirul indata at a-
runcata pe Capi-kehalele la inchisorea lul Muzru-Aga, aded pe ArApaki si pe
Banul Enaki, radicandil si din Turcil eel marl pe cati-va, alest pe Veli-Efendi
Uleama care statuse Cazascherd si pe urma, at statute si Muftitil '1-at surga-
nitt, si pe Saingi-Baca, cad le gasise carts de scriea lul Constantint Voda.
Atunce boieril fsl perduse vieta ; era Terzimanul Portei, Enaki Calimaht, ve-
clendt.. una ca acesta, all caclutt la picIorele Vizirului rugandu-se ca Wit fad
si pe elt tint cirad. La care simtindt si Capi - kehalelele Moldovei de una ca
acesta, at inceputt a Labia si el pentru Ora Romanesca, giuruindd si daru-
indt, in totd partite, alest la una eel clicea Agimt-Ali-Aga ; si asa, facendii
tote talhaztl la Imperatul, i s'at datt voie se fad ce scie. Atunce Vizirul
at &mitt pe Terzimanul Domnt la Moldova, (lanai si Domniea Orel Roma-
nesci lul Scarlatt Voda, facendii. si Terzimant Porta pe Grigori Ghica fiiul
lul Alecsandru Ghica Tarzimanului. Si indata at rapeclitt Capi-kehalele,, dupe
ce at imbracatt caftanul Domniel Wei Romanesci, de at elan veste lul Scar-
latt Voda, atatt pentru Domnie catti si pentru Tarzimania Portil, de care nu
putemit spune cata, bucurie at Matt cu top al curtel, rapeclendt. si pe Spa-
tarul Iacovaki de lad la Bucuresci Caimacamd ca, se fad- zaptt tote,
ineependt a se gni Domnul cd teta, curtea MAriel See. Era, pe Ion Voda
Calimaht, dupelte '1-au imbrAcatt cu caftant de Domnie, indata, as rape4itt
Caimacamt la Moldova pe Vidale, scriindt la -holed ca '1 -alt miluitu In3pera-
tiea cu Domniea Moldova

www.dacoromanica.ro
 CAP. X.r.
Domniea Jul len Voda Calimah0 Teodorii 1758.

Dupe ce ad luatd Domniea Ion Voda, ad inceputti a'1 tocmi trebile la Nita;
dent fiindil ca era ca se dea cats -va soma de pang la Porta, si fiindil In
virsta betranetilord, se silea fiesi-care ea snit indatoresca, si asa se tragiati
boieril eel numiti, Si nu vrea nimene ca se se amestice la acesta Domnie, si
tragea mare nevoie Domnul fiindd ea venise si vaddoa banilord, si nime nu
vrea seld indatoresca. La care veclendti si Domnul una ca acesta, s'ati rugatd
Vizirulul ca se poroncesca lul Stavraki Spatarul se intre in treba Domniel.
Atunce all chitmatit Porta pe Stavraki, si 16-at Imbracatt cu caftand, facendulti
Bas-Capi-kehaie a Moldovei; atunce au gasitti si bani de all dattl, si all gatitd
pe Domnd de tote cite II trebuia cum se cade, Inca arOta si se falia ca este
vrednicd.
Era galceva Tatarilorit numal contenia, la care audindd unit Sultana din
Dobroge anume Crim - Gherei, s'ati sculatd si ehl cu cads -va Marl as lul si
s'ad dusk si eld acolo, facendu-se si elfi una ea ei, aretandu-se pe de alts
parte La elit silesce ca se'l potolesca, era pe de alts parte tramitea la Scar -
lath 'Vali Inca fiindit In IasY, si cerea o soma de bani, si blane, si altele. A-
tunce eld ad respunsii al mazilit din Moldova, si s'ad facutti altd Domnit,.
grabindu-se de all purcesit la Bucuresci.
Acestit Domnd all domnitti numai unit and si jumatate ; si era unit omit
prea fricosd de frigil, ca si vera ambla en done blame, si aprindea si mangald
In odae, si era si scurnpti.
Era CrIm-Gherei, dupe ce i -all mersit respunsil de la Iasi, de ald doile erasl
at tramisti la boieril Caimacami de le cerea, Inca cu laudi ca de nu le va
tramite se scie ca stall atalea mil de Tatars gata In picOre ca se Intro In Mol-
dova se robesca, fiindti tea tatarimea strinsa la Bugiagd si la Causenr. Era
dupe ce ad v6clutil boieriI pementenl una ca acesta serlindti, s'att Ingrijitit
cu totil , cad Intrase si In prostime o mare frica, si fugise satele pin 'A-
dult Boieril Inca s'ait strinsit cu top la unit locd, mergendit la Calma-
camul Domnulul ea venise, la Vidale, qicendul ea : se cautamti se's damd
acea soma de bani, si cite -va peschesurl set tramitemil, ca se nu aducd
vr'o peire pref. Era Vidale leafs priimitil standit Improtivi, clicendu-le ea
nu pote ea se fact nemica, cad Ora nu'l hail* si Domnul Inca sta In
Tarigradi). Era de vretl se dap de la dumneavestra, dais, era Domnul nu
va tine in, sema.v Inca all push de all pornitit carp pe la locuitorI, pornindit
Bumbasirl, scriindd se nu se terna si 26 nu amble fugari , ce s esa fiesce-
care la casele lorit, poroncindd ea WI scot& cu sila de pin Wait Atunce
alt chitmatit si ,pre tramisid lus Crim-Gherei, si i-ati datit respunsd ca atom-
www.dacoromanica.ro
 235

nut lad este in Tarigradd si boieril fore scirea Domnulul nu potd ca ;WI
flea nimica, fora de cltd omd insciinta pe Medea Sa, sf ce respunsu va veni,
vomit urma poroncel Mariel Ma Atunce intorcendu-se tramisul fore de nicl
o isprava, spuindu'l clisele boierilorti, forte s'ati tulburatti, si indatit alt datti
vole Tatarilord ca se intre in Moldova, si asa s'ati pornitd atata Maxima
spre Moldova ; Ora candii ad fostu la 1758, Septemvrie, in 14, in cliva sfantel
Crud, ad lovitd satele din cite -va tinuturl adice : Llipusna , Falciul , Covur-
luiul, Vasluiul, Tutova si Putna, arclendti, pradandti si robindtt ce le-ad esitd
inainte, de ad prapaditti blata Lora, robindd multime de suflete, facelift terel
mare stricaciune, din neagiungerea minces lul Vidale ; cad putea cu clece pungi
de banl se potole acea tulburare, care sciti ce si Domnul pentru atata n'arti
fi mai Visa nemice. Ce pe urma, all data scire Domnulul, dupe ce ad man -
tuitil Tataril Ora, aretandule Domnul la Porta; One sf oile Imperetesci ce
le strinsese in partile acele, cite -va sute de mil, le luase tote. Atunce ati in-
ceputd a scrie Crim-Gherel la Nita, areth.ndti ca ad silitd caul ad pututd se's
opresca, si nu s'ad pututt, numal delft va railui Imperetiea cu Hanlicul Cri-
mului, s'a apuca ca tots paguba chtu all facutd, atatd in raiele cald si in bu-
catele lord, le va implini tote de la el, si nu va lasa pe nime pagubasd. A-
tunce... ce se face si Porta? si asa au totti ca unit "land era, i-ad trimisti
ciula, caftanii, facendulti deplind Hand, scriindu'l dupe adeverinte ca se mote
tote paguba de in 'Mari a seraciloril, tramitendti si unit Capegi-Basil, Bumba-
Ord se stea pentru oile Imperatesci. Atunce fiinft si Domnul gata de tote, fa-
celift pe Cifutil Mihalaki Postelnicti mare, si luandti si omeni de Agiunsti, fa-
cendd alaiti frumosd, ad esitti din Tarigradii, remainft Stavaraki si cu Ste-
fanaki Capi-kehaiele ; si agiungendd Domnul in Galati, mare scarbe avea pentru
stricaciunea terel, cad cite jalobe venead la Domnd tote eras pentru prada 10-
cuitorilord. Si purcegendu Domnul, tregea si superare de rondul celord tre-
buitore la drumti; cad tdra era mentuita cats nicl conacele mi le f5.cea cum
se cadea, la care credea si Domnul. Ere dupe ce s'ati apropidtd de Iasi; i-ad
esitd boleril inainte facendu'i ,alaiii frumosd , mergendu Domnul in sfete No-
culai de i-ad cetitd molifta cea de Domnie Mitropolitul Iacovii; si de acolo in-
trandu in curte ad cetitti fermanult imbrecartft pre Divan-Efendi cu blana, si
pe boieri cu caftane, si pe urma mergenft to de s'ad impreunatd cu Dom-
nul i Belzadelele Mariei Stile. A doua cli ad inceputti a da boleriile, facelift
pre Ion Bogdand vel Logofettl, pe Manolaki postaki vel Vornict de tdra de
giosd, sf pe Dumitrascu Paladi Vornicti de tera de suss, si pe Vasili Rusetd
Hatmand; tira Visterniciea cea mare ad remasd, cad nu priimea nime flindti
Ora stricata; facelift pe Ionita Cantacuzino vel Spatard, si pe Andronaki de
la Botoseni Band mare, tiindu pe o sort a Domnulul, si pe Iordaki Hrisos-
culed Paharnicd, si pa feclorul lui Bastond Stolnicd, si pe Enaki zit lui Gu-
liano vel Comistl, si pe Ithicu vel Aga, si pe fiesce-care dupe ren-
duela, silindu in totti chipul ca dora va Ruth chivirnisi acdste Downie; dere
era cu gred, cad bani din Ora nu esiati, si se mire' ce vorti face scriindti totti
halul in Tarigradd. Stavaraki, veclendti una ca acesta, s'ati grabitd, qi peste doue
luny ad purcest si eld la Iasi, pre carele cu mare cinste '1-at primitti Domnul,
www.dacoromanica.ro
 236
qi mergendd as conacitd in curte la camara, 1111,10 tote trebile in mana lul
potu se clicti ca era aid doile Domnti. Atunce as oronduitd boiernasi de pe
earl cu mazili, si cu tent, ca se merge la Causeni, tramitendti si cat! -va
bolerl Greci pentru limbs, ca se meta rob!, bucate, ce -ore gas', si au scow
multi rob! gi bucate. Vodendti Visteriea ca n'o priimesce nimene, Domnul as
adusd pe Constantinti Kogalnicenu Medelnicerd, si '1 -ad facutti vel Sto inlet si
vechild Visternicief eel marl, clicendul Domnul ca use'ld ved6.1 Atunce ad statute
cu tots silinta, tocmindii Ispravniciile pe afara, facendti omen! de trebf, in-
vetaudu'l in ce chipd vorti urma la tote, care in putina vreme ad indreptatti
tote tinuturile si Visteriea, de era cu mirare tuturord incepenthi a veni ban!
la Visterie. Dera StIvaraki fiindu lacomd la tote, si grabnica, au inceputti a
pune ban! si pe boieri, si pe Monastiri, si pe giupanese cal de menzild, po-
denii, si pogonaritit, si altele ; care nu le parea bine la o setae., si incepuse a
murmurisi, care le auclise si Stavaraki, trecendu feta erna, asa schimbanda si
o senat, de boeri,
Era candy aft fostO de primavera, la veleta 1759, as purcesu si Domna cu
doue Domnite ce avea Domna Ralita din Tarigradd, ca se vie la Ia 1. Stava-
raki neputendd suferi pe boleril col ce murmurisiati, tramitea o seal de nume
acelord bolerl Inscristi la Tarigradn, scriindd ca se se scota unit fermanO pe a-
cele nume, ca set surgunesca la Anadolii, la Sampsonkalisi , tramita
si duol cIausi pe ascunsti. Ce .ylindu'l fermanul, au Medd pene ce ae venitti
si dausii , la care nesimtindil niznica nimene , Intr'o cli as cline bolerilorit
cum stay cu totii la unit loco : oMariea Sa Hanul scrie la Donna ca nu va da
jacurile terei in maim, acelord ce mud tramisd, ce cere tint! -sese boieri marl
de locd, ca se be fact tote teslimu in mana pamentenilort, si so iea sinete
de la densii de tote cate a da in luau, lord. Acesta ye este o primblare ,
si vi s'ord da si Omen! cu limb& turcesca, si Arnauti, si chialtuela drumulul.
l?icendti se merge cutare si cutare, aretandd pe bud Bogdanti Logofetti mare, Ma-
nolaki Costaki biv Logofetti mare, Constantind Balsd Vornicti, Dumitrascu Paladi
Vornicd, Lupul Balsd Vornicd, Filipu Catargiul Spatard, Constantine Banul, Io-
nitt Sturza Vornicti, Vasili Negeld Stolnicti, Constantinti Rascanu Stolnicti, Neculai
Buhusti, si pe Ionia Cuza. i asa dandu-le si de chieltuiala ciicenda ca Ono
la pituenT ail se merge; era pe aceI bolerl cu limbs i-ati invetatd ca, calla
vord aglunge clausiI s'ord vre so'l princla, se clica Arnautilord se nu se ame-
stece, Inca se dea agiutoril. i asa plecandd boleril si trecendii Prutul, Ott
si clausil as purcesd dupe el ; era peste Prutd i-au agiunsa pe bolerl, puindu'l
in fere, i-au dustl pe in Hanul, rugandn-se Hanului ea se nu'! lase ; Inca &mitt
in taint. Atunce le-ati clisu Hanul: aCa se nu merged nu se 'Ate, dere, void
poronci ca se ye duce alure.p Atunce ad chiAmatil pe ciausi si le-ad poroncitil
se nu'l duct la Sampsoncalisi, ce si'l duct la Enicalisi, si eld curendti if va
mentui. i asa i-ad pornitti. Dera si in urma, in Iasi, ad data scire de Cate be
s'ad templatt, si cum i-au amagitti de i-ati scow din Iasi. Adince auclindd eel-
bolerli, forte s'ad, tulburatu de acesta, si indata as pusti gandil red in Atli-
mele lord ca se striae acestti obiceitl scciffnava, incependti unul en altul a
grail dfnditficire pe la t6te rudele acelord boieri, clicendd el de el : oAcestd
www.dacoromanica.ro
 237
lucru 'Ate se ni 'It fad $i nod tuturord, Qi vorti se ne stingd de pe fatri
pamentului pe top. Atunce all facutti hotarire sO gondsca pe Stavaraki din
Moldova, fAcendti mare hotArire cu Mitropolitul i cu top boieril , nesciindti
nime nemick incependi a scrie unit la altil, la vremea ermarocului se se strings
Ora la Ormaroct, si atunce on Wit more, on Belt gon6scd. i facendu-se
ermaroct la meclul-noptil, s'atl 'strInsti multime de norodu, care credo ca nu
s'ati mai strinsu altd data 11 alit ermaroct; si trecendit cate-va c6suri din di,
dupe ce eat tinstitii top cu beuturi, all Intrattl o vrajbd In el, indemnandu-se
cu totii, 0.icendt:- (cPlecati la curte , se vedemu pe tine averat Domml l i
pornindu-se cate-va mil de t6rdnime, at mersti la p6rta cartel de at statute,
era o sema at must de s'ail suite in clopotnita Trelsfetitelort, si at Inceputt
a trage clopotul cell mare Atunce auclindt eel din ermarocti, s'at pornitti tots
cap mai remasese, din care o sem& at merst la Mitropolie de all luatti pe
Mitropolitul, clicadti se mergd la Dome' despre partea torei, se's epuie el
cere pe Stavaraki s6 le 'hi dea; Ord de null va da, nu va remand nits utrul
cu vi6ta. Atunce Stavaraki an push de at tncuratu portile, puindt i cate-va
care de lemne pe din launtru, oronduindt si to Simenii si Arnautil, aducendti
si top Belii, l uindu'l pe toti la porta ca se o tie ; si pe de altd parte all
tramist de at adust pe 'tint Turnagiti ce era, st pe unt Cadit, aducendu'l
pe porta despre Domna, spuindu-le ca s'aa hainitt Ora si volt ucidd pe
top aice. Atunce Cadiul all Invetatti de all adusti trei tunuri marl, si le-at
pint la scara cea mare, puindti de alt scoboritti si tunurile si.sangiacul, standt
trei Turd do a rondul: Cadiul, Turnagiul Qi Divant Efendi, Imbracap cu fere-
gele, tiindu si Cate o carte In mai* standt cu mare evlavie ; era Spatarttl se
gettea de drumil. Atunce prostimea striga cu totii: se ne daft pe Stavaraki 1 i
puinciu cu totil spetele In porta cea mare, cu tote ea tineat pe din lAuntru, au
oborit'o giost, Qi intrandil norodul In lduntru, at Inceputt a navdli; era Tur-
cii strigati In limba lord: gheri ! gheri ! Era norodul ndvalea. Atunce au esitti Ar-
nautil de pin oclAile lort, si at Inceputti a da norodul afard In Prastiindu'i cu
sdbiile scOse, si sloboclindu tunurile at omoritt vr'o duoi omens. Era Stava-
raki Imbrdeandu-se turcesce i eauct In capt, luandt cats -va Turd Arnaud,
au Incalecatu i all esitt pe porta grajdiului, si au purceSt is TarigradO. tit
norodul ce striga, deal i-at spusti ca at fugitti, _s'ati alinatt putintelt; Or a.
poi s'ati alesti cap-va, si eat Matt dupe elt, si 'I-ati gonitti dune-spre-lece
cesurl, si neputendult agiunge s'ati Intorst Inapoi. Atunce norodul all inceputt
a cere boierii; atunce all cdclutti Domnul la Mitropolitul cu rugdminte ca sO
Intre chizase cal va aduce Inteatatea ; ci asa Mitropolitul alt Inceputt. a
antra chizAst ca One Inteatate clue fi va aduce pe boieri; Si asa s'atl poto-
lita. yeti cA, au fostil arablandt cap va din boieril eel marl ea Wit potole_;
la care dice cA, i-art fi lovitt prostimea, atatt pe Vasilie Cilibiu, cata si pe
Vasilie Razu. DOrd boieril s'ati Watt cu atata, ce at facutti unt arzti la
?Ora, si at alesti pe Arglurti Bostangiolu, facendult Paharnicty si '1-aA trl
misii la Tarigradil se dea acea jalobd despre partea Orel, jaluindu-se de Sta-
varaki ca all manance capul. Atunce simtindti Stavaraki, at merst la Con-
stantint Vocla Cehant, cdilbdil la picTorele lui; deci elfi indatg ail tramist
www.dacoromanica.ro
 238
la Antiohi Genetul, di pe elti si pe Banul Enaki II facuse Capi-kehaiele
dunce, de '1-at. chiimatti si. '1-at mustratil forte reti, aretandul ci de ce
ta premejdui Spatarul elu ce pune In punga lui? clicendu'l ci nici de cum se
nu le arete la Perth. Pe de alti parte at tramisti respunsu si Jul Arghiril,
cu frate-see Armast. Toma, aretindu'l cum de nu s'ati gisitA alai magarti a-
colo in tea se vie cu acea jalobi dui de eld ? clicendu'l se se intorci Inapoi,
cid apoi ela scie. Macarti ci si el erati bucurosi WI dea pace lui Stavaraki,
era se temeati de elf" ca se nu le fad, vr'o pica mincinesi asupra lord ; si asa
all opritd arzul de nu s'ati data ; si s'ati intorsu Arghiru la, Moldova. Care
trecenda cite-va luni la miclilocti, n'ati pututil suferi Stavaraki, cad II poprise
tog emenil si tote calabalicurile, Inca si banii ce'l strtnsese , avendu si mare
soma de bani ca se iee, care bani II (Muse candA au luatu Domniea. Atunce
aretindil la Porta prin prieteni ca are atita soma de bani ca se iee de acolo,
at ficutti unti fermanti scotkndti si unu bumbasirti pe unA Kisidart-Efendi gi-
nere lui Vizirti-Kehaesi, ca se mergi acolo WI scot& tog 6menii, si WI ridice
si tote calabalicul, si WI implinesci si bang ce'l remasese. i asa viindii aice,
i-ail implinitti tog banii; scotindu'l si (=mil din inchisore, i-ad trimisu la
Tarigradil cu calabalicul. i asa remaindil Domnul in pace de tote cele ce se
template, sosindu si DOmna MAriei Sole Ralita din Tarigradii, cad dna.
s'atl fostil templatti aceste era pe drumil Maria Sa ; la care all esitti multi
boierime cu Beizedelele, si cu giupinesele inainte, si cu mare alaill all
Intratti In curdle Domnesci ; domnindil cu pace si cu bucurie , schim-
bandit si multe bolerii, racendu-se multi din pamenteni rude Marie! Sele. A-
tunce all gisitu mustered si pentru Visterniciea cea mare, cid o pusese in Mini
stare Constantind liogalnicenu vel Stolnicti, cerendu-o Ioniti Cantacuzino
Deleanu, pa care '1-ati ficutt. vel Visternict. Era pe Constantinil Kogilnice-
nu Stolnicii, Tail ficutti vel Serdaril la Kisiniti, dindu'i WA marginea aceea
in semi, si linuturile tustrele, puindti tote chipul de slap, de all adusti acea
margine la stare bunk cad forte se resipise mai multi.'" din pricina Titarilorfi,
cid ficuse mare pricli inteacea parte de loch, si se stremutase tog locuitoril.
Acesta ail daruita Mil locti all fostti. Domnescu despre Copoll boierilorti si
rudelort. Marlei Sole, dindu-le poronci tuturora ca WO fad vii si gridini; ficendn
Beizedelele o grading. mare, puindti felt de felt de pomi inteensa, ficendil si
unt foisoril forte frumosti, de era pentru esirea Beizedelelora la preimblare ;
ficendu'si si boierii fiesi-care foisorA pe aceld loco, dupe cum suntu si se Tea
pene in clioa de asti-cli,
i asa nu peste multi vreme all sositu si boieril mei surgunise Stavaraki,
bucurindu-se cu totil de venirea lord, priimindu'l Domnul cu mare cinste i
blindete, aretindu-le ci aceste le-au venitu din pecatele lorti, ci se mulct-
indsci lui Dumnecleti el all fostti. senitosi .si all venitti,
Atunce avendti Domnul unti Irate la Tarigradd anume Gavrilii ce era Arhie-
teti in Salonicd, i-ail scristi Domnul ca se faci paretisti eparhiei si se vie la
Moldova, ca selt. fad Mitropolitll Moldovei ; si indata all gasitu pe altul, si
all &ail paretist, luindti si BO de pungi de bani gata, si s'at &Rd si at
purcesu la Moldova ; care viindii all triudsti Domnul cu mare cinste inainte,
www.dacoromanica.ro
 239

aducenduli cu cinste in curte, impreunandulti ca pre and Mitropolitd i frata

de Domnil, mergendd tote rudeniile, i tote surorile, i, cumnatii de se impreu#
naa cu sfantiea sa ; aijderea gi boieril de loct, fiicendu'l pe and i lea, man-
chau nelipsitt. cu Domnul i cu rudele.
Era Candu au fostti la veletil 1759, ad luatti mucarelul lmbracandu caf-
taut. Capi-kehaielele ; atunce s'aii oronduitti Banal Enaki de au venitu cu
caftanul la Moldova, care agiungendd la Moldova- i-au" *tit Domnul cu mare
alaid la Galata; intrandti la Iasi in curtea Domnesca, au cetitti fermanul, tm-
bracandd pe Divanti-Efendi cu caftand i pe Banul Enache cu bland de samurtii
aijdere i pe boleri Inabracandu'l cu feregele, mergendti tool de all sarutatd
mana qi p6la Domnului ; asemine i giupanesele la Domna, petrecAndd cu mare
bucurie i veselie, alesd Beizedelele, ca ori-ce nunta sell zaefetd se facea, tre-
buia se merga. Era duff.' au fostu all doilea and a domniel see, avendd
mare trebuinta de bani ca se dee la POrta pentru domnie, tindd-ca, din tell,
esiat bani cu gred, i fuel nu puteal cuprinde cu banil ce Wad nevoile ld-
red, Qi datoriea se inglotia, se mira de ce se va apuca. Atuncea era all &Rd
cu tale ca se supere pe parintele Mitropolitul ca dora va deslega vacaritul,
aretandu'l multe nevoi a tereT, ca n'are cu ce le redica fiindd nevol multe, t:,i
banil Wad cu gred. Ci veclendd ca se apara tare Mitropolitul, au inceputd
Domniea a'l data cu fats posomorlta, pene all cunoscutd, incependti a veni
run la curte, pone i in launtru la Domnd ald chianaa, dandu'i a cunosce ca
aunts manioi pe
La alt treilea and a Domniel sele, in Tarigradu s'ad siatuitd tad nemul
DrAcescilorti (Sugescil) ca se intre in slujba acestul Domnd, gi scriindd la
Domnti ca Fon priimesca, i-au priimitd, cad n'avea nici Omeni de treba la
Porta, i tndata s'ad aretatti la POrta Capi-kehaiele, remaindd duol Capi-ke-
haiele, era cei-alti all venitti top in Moldova. Atunce fiindti ca se apropiese
innuoirta domniel, all inceputti Capi-kehaielele a Arabia peste tote local, supa-
randd pentru mucareld ; care era cu mare idea, cad Ragubd-Paa Vizirul nu
priimea pre alcii se amble ca WI vie ragele. Ce templendu-se o ragea de la
o Sultana, all cunoscutd ca Capi- hehalelele all agiunsti, i le-ati datti -mucareld
care '14-ad tramist. la Moldova cu fratele lord cell mai mare Enaki. Era Ra-
gub-Paa cauta vreme ca se le vie de hacti, se se invece a mai pane alts
data havale in spinarea Vizirului. Acum ce se clicemti ? pe semne pecatele traga
pe omit 1 Eta atunce dinteatate sate all alesd Sultant-Kehaesi a acestil Sul-
tane ca se'T lucreze doue corabii, la satul Terapia unde avead Dracescil doue
case minunate alature saraiuri, una a lui Aledsandru i alta a fratiled celord
mai raid, i a mums -sei. i lucrandu-se corabiile alaturea cu casa lui Alecsan
dru Dracu pe o virand ce era acolo alature, oronduise i unit ciohodard, Turcti
tenerti, bumbairti asupra lucratorilord, care eclendit acolo multa vreme, ail
inceputti a face cunoscinta tcu Omenil Draculul, la cea mai do pe urma i cU
robele, facend&ci pe ferestri fell de fell de semne unul altuia, i stepanii lora
nu sciati nimica de aceste. Era intro cii viindd glupanesa lui Alecsandru pe
taina in acea odae, neveclendafo robele cele ce glumiati cu ciohodarul, a,ti sta-
OM de le-ad privitd tote. Atunce neputandii rabda o faptd ca acesta, ad past
www.dacoromanica.ro
 240

Ile le-au blitutti prea 'red ; clicead unit ca trey Mile le-ati foStti tinutd inchise
intr'0.. carnal* si legate le tau batea. Care ne mai putendil rabda, lute() nopte
dada dormiail cu totii, la meclul noptii, atu dl.ta focti easel si apucAndu'si ro-
bele straele se fuga, ad gasitd portile incuiate. Atuncea s'ati ivitti focul de '1-ad
simtitti tau satul, si strigandti tote norodul, s'ati desteptatd veclendti focal in
spatele lord; si mergendd la usa au gasitti robele cu straele ce aveati a mane,
silindu se descuie usa fie fuga. Atuncea le-ad prinsti, descuindd vi usa doru vorti
scote ceva din case.; dera nimica n'ati loututd suite. Si au arse acele doue case
ptne in pamentti, arclendd i acele doue corabiI, arclendu.-le multa avere gi strae,
i carp, gi tOtu ce ad avutti; scapandd numai cu sufletul. Care veclendii una ca
acesta, all adusd unti ovreiti isirgin de can vendu robe, si le-ad datil se le
venclA. i luandu-le ovreiul le-ad dust la casa lui, si le tinea acolo cautandii locd
se 'le vencla; atuncea all gasitti pe unul la Galata in mahalaoa Turcesca , ca
se le cumpere; ci clicendu ovreiului ca se le dud se le vecla , Si ducendu-le
acolo, le-ad lasatti doue-trei tile. Si lipsindd cell cu casa, d'inaintea casii lui
era casa turcesca a unui Voevoda, la care facendil cuuoscinta cu turcoicele,
all inceputti a be intreba de unde suntd, i Ce cauta aice, si tine le -ad, adusti ?
Era ele fiindil scarbite, cad scosese se le vends dupe atatea ani ce slujise,
ad inceputd a se jelui clicendd ca: suntti fete de hint, si le-ad cumperatu Dra-
cul, si dupe ce '1-amd slujitti atatiea ani, acum ne scote se ne vencla 1 aretandd
ca le -ad, adusti Lind ovred de la Galata. Si muierile au spusil aceste lui Voe-
voda, i indata au tramisd i le-ad luatti de acolo, ducendu-le in casa lui, a-
pucandd pe celd cu casa ca se dea pe ovred; ere, ovreul s'ati ascunsii, Voe-
voda striga facendil atata galceva pentru ca se apuce ceva ; era ovreul au
inersu pe ascunsti la Alecsandru Dracul, i i-ail spusti tote, pricina cum all
cursti, cerendu'i cincl-sese sute de- lei ca dea se merga se astupe acea
gaud, clicendu'l : se nu ne aduce, vr'o belea, cad 41ica ca. suntti turcoice, Si
era SO vord turci. Atuncea Alecsandru as respunsu ca nu va da nici unti band,
si de clicd ca se volt turd, se se turcesca, era banif lui nu se vorti turd. A-
tunce ovreul s'ati ascunsti; era Voevoda acela veclendd ca nu se aretg ni-
mene, ad scristi unu arzti despre partea robelorti catre Devletti , jeluindu-se
de tote cate s'ail (Asti mai susti, scriindii si elii acesta pricing la und 'drill"
mare ce era Arcaliii, dandu'l scire pentru robe cum ca, le tinea la eld, si ce
it face. cu ele, aretandd i cate clica rdele, vi asceptandti respunsti. Atunce
acela all mersti la Imperatul Sultana Mustafa, si i-ad datd arzul de Tail ce-
titti ; 4iicu se fi fostd salihtarul imperatescd aceld de '1-ad (lath.; si cum '1 -ad, ce-
MA as poroncitil ca se aducl- robele, era pe de alts parte all tramisii arzul
la Vizirul Ragub-rasa, numai da cats se pring pe Alecsandru, indata
vi
'1 -ad, prinsd ci '1-ad pusu la inchisore la Murzur-Aga. Pe robe Inca, deed, le-au
adusd, ci le-aii. intrebatti, una au 41isu ca all fostd turcoica si era urea se fie;
era cee-lalta au spud dreptti ca nici all fostti turcoica, nici SO va turd. A-
tunce le-ad datti in sem, unui Imamti; era Alecsandru all push in tote partile
de se ruga, alesd la Vizirul, caclendti Tarzimanul Grigorie Ghica ; era Itagub-
Pasa le clicea prea bine ca, va sta deli va, mentui, era pe de alts parte ilti
pira la Imperatul, avendti pisma pe eld, pentru mucarelul ce tilt fa'cuse grin
www.dacoromanica.ro
 241.

Sultana-Kehaesi, aril% tT arsese curabiile in Terapie. Atuncea fora, de veste au

poroncitii in de sera si '1-ati scost, si '1-ad dust la Fenarii pe Alecsandru Dracu,
la casa lui, de '1-ad spencluratt sub sagnisul easel lul. Atuncea striga ruga,ndu-se
81'1arete copiil; sf asa deschiclendt toti al easel de o data canaturile feres-
trelort, at Inceputii a facni cu totil, cerendu'si iertaciune de la top ; si in-
data '1-aii spencluratt, pe care Dumnecleil Wit erte. Era omit de treba sf love-
We, gi agiunsd de minte, care stand(' tree Mile In vederea norodulul, au tre-
cuff' si Sultan(' Mustafa Imperatul tiptilu, si veclendult, batea cu degetul Ilicla-
dal dusmana, dandii ki bacsist la Eniceril carii flu 'Azle'. Era de casa lul set
de averea lul nu s'at atinst nimene. Era peste trei Mile luandu'si gelatul a-
vaetul lui dupe obiceit, at datii trupul de '1-at ingropatt la Hasikiol, pre care
Dumneclet self' pomenesca Intru Imperatiea sa. Era robele una s'at turcitt
si at dat'o dupe una Witt , era cea-lalta n'at vruttt se se turcesca, si at
sloboclit'o de s'at dust. Macart ca rObele n'art fi ispravitt nimica, pricina at
fostti tat Vizirul, cad cauta de multi" se'l gasesca o pricina, care nu putina
frica intrase in;boieri, atuncea In Avgustil dna s'ad templatt acesta. Era Ni-
colai Dracul fratele mortuluY, trecendt cats -va vreme la mijlocti, 'sf-at cerutt
voie Wit lase se vie la Moldova, lasanda pe Manolaki Sordarul si pe Antiohi
Genetul, Capi- kehalele, ispravindii de la Porta ca se dee Domnul eel(' betrant
Domniea fiiului set lul Grigoraki Beizade celt mai mare.
Era ca,ndu at lost(' despre tomna, au sositt sf caftanul Domnului cu Ena-
kaki Sutul, dupe cum s'at pomenitt. mai Inainte , esindu Domnul inainte cu
mare alai(' inaintea cattanului. Care viindt in curtea Domnesca, au 11E13i-heat('
Domnul ciftanul, inabracandt si pe Divan('-Efendi si pe Sutul cu blane de sa-
mud', sf pe top boleril cu feregele si cu caftane dupe obieeit, mergendt toti
de au uratii pe Domat, clicendul sel fie 1ntr'unt cease bunt. Era a doua cli
at inceputt a face boerii, &cad(' pe Alecsandru fiul Agin Enaki vel PosteI-
nict, si pe Enakaki Sutul vel Hatmant, si pe M'halaki Sutul vel Caminart, i pe
Manolaki Vornicul Logofett, si pe Enakaki Constandaki vel Vornicti, si pe al-
tii, fiesce-care dupe oronduela lui. Atuncea socotira ce sa faca ca flora vorii
gasi una modost ca se 00', scote bani din Ora; socotindt flora se se apuce
era, de Mitropolitul cad Ott se afla in urgisela, dupe cum s'at clisti mai Ina-
poi, apucendult. boleril Greci cu felt" de felt de cuvinte. Dera in zadart se os-
teneat, ca nemica nu ispraveat. Atunce at socotitt ca Wit fad, se faca paretist
Mitropoliea, i se faca pre fratele Domnului, si elu dunce va deslega vacari-
tul. Socotindt pe tine se pue In mijloct se ispravesca acesta, slujba, at ga-
situ cu tale ca se pue pe Vasile Ganea; si asa invetandult, s'ad apucatu de a-
cesta treba, adei_verindu'i ca de va ispravi , multa, cautare i cinste va avea
de la Domnul. 41i apucandult Ganea pe Mitropolitul Iacova de qi de nopte ,
nelasanduld in pace, indemgtandulti ca se fad, paretist, care mei da resu-
flare, aretandu'l Cate nici pin cugett nu'i trecea, indemnandulti se lea cate-va
pungi pentru paretist pesint ; si dupe aceea si Domnul si boleril flit vort du-
ta cu rodicaturi, cu scutiri si alte mill, petrecendu's1 vieta, cu linisce , pazin-
du'si biserica, neavendt cu nime a imparti nimica, srld volt avea toti in cinste
si evlavie ca pe unit Mitropolita vechiti si betrand ce au fostit acestui pa-
Leatopisecele Tom. 3. www.dacoromanica.ro 16
 242
mentti a Moldovel. Aceste i altele ca aceste auclindl Mitropotitul Iacovti, all
priimitii, gi dandu'i banil paretisei, dupe cum Oicri, trei-cleci pungi de bai, Wen-
du'i si tote cum s'ati adeveritti ; si asa facendiI paretistl, luatll chua buna
de in Domnti, si de la top boierii Mariei Se le, si de la toti boierii Omen-
teni, cerandu'si Tertniciune de la toti, rugandu-se ca se nulti ulte, clicendu-le :
eta, ca mama lepedatti si de Mitropolie, si de cinste, si de tote ale acestel
lumi, numal focul juramentului se null"' fail In capti si In sufletti ; gS Socotiti
ca suntemil toti musafirl acestel lumi, si in cea lume avemit a trai si a res-
punde la tote faptele nOstre, gi fiti sanetosi. 1lica ca multi din boleri i din
giupemese au fostii plangendii, si Math' au purcest in monastirea Putna, de
&au asceptatti acolo. Era, Domnul all adusti in curte pre fratele Maria Sole,
Gavrilu Tesalonicul, inaintea Mariei &Re, imbracatti cu mantie, standii si top
boierii de fata : Eta ca mila lui Dumnecleti nil vrutti se ne impreunamii in panien-
tul Patridei nostre, Invrednicindu-ne Dumnecleti amendoi fratii se finiti capi a-
cestei erl, unul asupra tagmei Preotiel si altul asupra Raielii Imperatiei. Ce
de vreme ca all vrutil Dumnecleti, eta si not to -amti alesti gi to -amti facutil
Mitropolitu acestei tell a Moldovel, sill damti si acestil semnii a pastoriei a
sfantelord biserici si a tote clirosul Preotiei. Si Indata luandii Domnul pa-
terita, i-au dat-o In mana, plecandu-se de i -all serutata mana. Atuncea s'ag
trasa putinu inapol Mitropolitul, si all inceputti anteiu a multami lui Dum-
neclefi, standU In piciOre cu carja a mana ; alit doilea au facutti o oracle forte
frumosa Dcmniflui, rugandl pe milostivul Dumnecletl ca se'lti traiesca intru
multi ani buni si fericitl in luminatti scaunul Mariei Sele. Si seclendti gloat,
all mersti enteid Episcopil de i-al sarutatil mana, apol gi boleril cei marl cari
s'au fostti templatti acolo. Apoi i-ati adusti cafe, dulceti, serbetil si fumatOre;
si erasi sculandu-se au multamitd Domnului, si all purcesti mergendti In bi-
serica cea mare Doinnesca, scotindu'l Evangheliea inainte dupe obiceil, can-
tandil acsionu, pomenindultl. S'ati suite situ strand, mergendil Preotif curtii de
s'ati inchinatii. Si de acolo 'had push In careth Domnesca cu sese cal si cu
clohodarl i boleranasi, si mare alaiti de slujitori si de preoti, si au mersti in
Mitropolie. Atuncea au chiamatu Domnul pe Vasilie Ganea ca Witt onstesca
cu boierie pentru slujba ce i-au facutti ; intrebandulti ce poftesce, eld au res-
punsti ca elti este omit betranti si nu i se cade; era mila ce este se o fad,
cu ell, se o fad, cu fiiul sell Stefano ca'i 0011 Atunce an adusti pe filul see,
ci '1-ati lmbracatt cu caftanti dandu'i pale de Comisiea cea mare, remaindu
cu acea mila.
Intr'acesth vreme au casatoritti Domnul si pre flea Mariei Sele cea veduva,
mai mare, ce o tinuse fiiul dumisele Arh'paki si au muritti, dandn'o dupe Su-
tul Mihalaki fratele celti mai midi a Dracilorti, cununanduI Mariea Sa, fa-
anal si masa bolerilorti de Wail veselitii.
Aice erasi vomit se icemu pentru vacaritti : Veclendii boerii Greci ca Mi-
tropolitul este a lorti, era s'ati apucatil ciicendu se ne stringemti cu totii in
Mitropolie, chiamandu gS pe pamenteni, ci se vorovimti, aretandu-le si cartile
care amti scosti de la Patriarhie, clicendu-le : de vreme ce da vole biserica
cea mare Cu tote soborul, se pote ca selti deslegh'mly Atuncea au Oisti: forte
www.dacoromanica.ro
 243

bine 1 Si asa spuindt Domnulul, au pornitil ca se se strings top Vladicii, Egu-

menil, boieril, de la mare pene la mica, la Mitropolie, mergencle. si Ministril
Domnulul cu totia acolo. Au Inceputti A,nteiq a areta greutatile si chieltuelele
Portei si a sarhaturilorti, ca n'ail cu ce le redica, si se afla in mare datorie ;
la care trebue se se gase'sca unit chipti se se pue la o tale, aretandil ca alt1
Domni au fostti luandtt chte doue vhcarituri pe anti, si era nu puteatl se MA,
de sub datorie, fiindil ca cuprindea at:Rea pungi de hut Dera nol cu ce vomu
se urninatl nevoile acestei teri? Era Mariea Sa Voda veclendti atatea datorii, au
scristi la Tarigradii la Patriarhul, si as cerutti vole si blagoslovenie de la tottl
soborul ca se deslege vachritul, si au data voie pin carp Mitropolitului ca
Witt deslege. Scotenclii si cartile ischlite de tots Patriarhif si Arhiereii, de
le-aa aretatti tuturoril boierilord in videla. Atuncea multa vreme au tacutu
boieril de n'ati respunsil nimica ; apol au respuristi Noi la acesta nu ne a-
mestecamti, nici putemtt se o facemii, nici este cu putinta a antra intr'unti
blastemti ca acesta ; era chttl pentru trebuintele terel, avenati datorie se gasinatt
chipta ca so iesa acel bani ce iesiail din vacaritti. i asa remaindu boieril a-
colo, multe cesurI vorovindti el In de el, as gasitu cu tale ca se scota o slujba
pe cash, de trel maul, adech, unti-spre-clece leI , si cincl i pol lei, si trel lei,
fuse pe ogiaguri, si se se numesca ajutorinte, si se Iesa In ant o data, si se
ajute cu totii se nu fie nimine scutitil la acesta slujba, facendu si tahmenu ,
ca pote ca se cuprindh, mare soma', de bani. Atuncea facendu-se acesta hota-
rire cu tote de- adiusul, au mersil la curtea gospodd si s'ati impreunatti cu
toil MinistriI, aretandu-le ce chiptl au gasitil si cati bani pote se cuprinde.
Atunce art mersti si au aro-tate. Domnului tote acele ce all socotittl, clicendu'l
ca vachritul pate se dea mare tulburare in tent, era acesta slujbh, nu va axle
cu grey terei, si vorti ag'uta si monastirile si fiesce care. La care priimindA
si Domnul, au push, de at scrisu carti pe la tote tinuturile, arethndii si pen -
tru ve.caritti ca '1-ati Iertatti. si Mariea Sa ; era fimdit ea suntil multe dad a
Portil, si nu potti cu alte feliurl a le cuprinde, au socotittl, cu tofu sfatul Ma-
riea Sele, si ati scosti acesta slujba a ajutorintel ca se ajutoreze cu totil ; si
eta ca tramite Mariea Sa si boleri cu slujba pe la tote tinuturile ; care slujba
mai pe urma le-ati esitil mai bine de chtti vacaritul, ca cuprindea done semi
a vacaritului, si Inca n'ajungea, ca o scotea o data Tema si apoi si vera ; si
celelalte slujbe deosebittl.
Era naergendti Neculaki, all socotitti ca se casatoresca pe Beizade celti mare ;
dupeMcum salt clisti rad inapoi, ail gasitu pe fiica lui Beizade Alecsandru Mavro-
cordatil, si au aseclatil vorba cu parintil el luAndti-o cu tOth, zestrea el si cu bla-
goslovenia parintilorti el si a fratilorti el ; si asa au adus'o la Moldova, si a-
giungendti Neculaki Postelnicul la Iasi, cu mare cinste '1-ail prtimitti ca pe unit
Bas-Capi-kehaie ce era, luandti tote trebile Domnului pe mana lul, pazindii ca
mai de grabh, de au insuratti pe Beizade Grigorie dandu'i pe cucOna ileana,
i asa facendil nunta cu tota bolerimea, cununhndu'l parintele Mitropolitul,
facendti mare veselie Intre totti norodul, mai pe urma vorovindil cu Domnul
vela betranil, spuindul ca au luatil vole de la Porta ca se dee Domniea fiu-sell
de vreme ca este Mariea Sa aglunsil de versta betrenetilorti, la care i-au
www.dacoromanica.ro
 244
phrutd bine, si au multamitil ca '1-aii invrednicitti Dumneded de all veclutd
copiii in cinste.

CAP. XII.
Domniea Jul Ion Calimahii Voda.
Dupe ce au venial fermanit de la Porta ca se fie DomnA Moldovei Grigorie
Calimahti in locul tatane-sed lul Ion Voda, fiindti ca tatane-seti era trecuttl cu
virsta betranetilorti, ati fostal socotitii Porta ca selti lase ca pe unA betrand
se se odihnesca. Atuncea Ion Voda chiamandu pe toti boierii la curie, i pe
Divana-Efendi, ai pe tots Vlhdicil, i pe Mitropolitul, stringendul pe top in Sph-
tarie, ati adusti Domnul pe Beizedeoa Mhriei Se le Grigoraki, -ai dupe cum
sta betranul in scaunil, all pusti pe Divanti-Evendi de '1-au imbricatti cu chf-
taut', si apol s'att sculatd betranul in piciore, clicendu'i: Rth fetul met', Durn-
necleil all vrutti ca se fill ell stapanti acestui locti One astadi; era acum ati
miluitil pre tine cu stapanirea acestui loch. Si ell de astadi inainte numai suntd
Domed, ce pre tine te-ati alesti Imperatiea ca se fib Domnil ti purtatorti de
grija acestui pamentii. Si eta si ell cu cea parintesca blagoslovenie te blago-
slovesCil si te intemeiezti, puindu-te in celd inaltu scaunii a acesteb telt Si
luandu'la de mem& '1-ati putt in scaunti la 1761.
Deci phrintele Mhriei Sele 'el-ad luatti clioa bung' de la toti boierii i s'ati
dusil in launtru; si cum ail seclutti in scaunti nuoul Domnti, all inceputti a da
din tunurl, si a slice meterhaneoa ; si indath parintele Mitropolitul i-ati facutd
o engomie, dupe cum se cade unui Domnil nuoti, imbracandti pre Divanti-E-
fendi cu bland de samurd, mergendti i toti boierii de s'at' inchinatti ca in und
stapanti a lore. Si de acole all mersii in Biserica cea mare de i-ad cetitti
Mitropolitul molitfa de Domnie , cantandii i Polihroiiion, mergendil Domnul
de s'at' inchinatil pe la hone, multtimindu lui Dumneded ca Tat invrednicitti
de ad agiunsti la acesta stare a Domniei ; mai pre urma all sarutatti mina
Mitropolitului. Si de acole all mersti in Spatariea cea mare cu tots boierii,
seciendd cu parintele Mitropolitul ssi cu toti Arhiereii, scotendti cofeturi, vutch
si cafe. De acole all adusil caftane, si au imbracatti pe to bolerii cu caftane,
indoindu-le tuturorti boieriile, dicendu-le : dupe cum ati slujitti parintelui met',
asa se'mi slujiti si lined) In launtru In DOnana, erasi au facutti Domna Ralita
asemenea; luandit pe nora-sa Domna Ream, au pus'o in scaunti si au urat-o dupe
cum s'at' caclutti unei Dorane mai marl, clicendti in audul tuturorti &pane-
selord : De astacli inainte acesta ve este Domna, facendu'i si alte teremonil,
mergendti tote giuphnesele de i-ad sarutatti mana, clicendu'i sel fie intent'
cease bund, se traiesca pene la adanci betranete in luminattl scaunul Martel Sele.
Atunci domnia Domnul cu pace si lua multime de bani din tera, avendti
si Ministrii Mariei Sele multti medeanti, facendd ce le era voia, caci Maria Sa
nu pre scia rondul ca se carmueasca ; si de aceea staruia tote norodul la
boierii Greci, alesti la Postelnicul Alecu. Era Domnul celd betranti s'ad &RA
www.dacoromanica.ro
 245

cu tots casa Mariei Se le, de tote cele trebuitOre era de nunta, s'ad tramisa
In tera Romanesca la Constantino Voda Mavrocordata, cad elf' era Domnil,
de ati adusti pe Berzedeoa Mariei Se le cell"' mai mica, pe Alecsandru, de 'I-ad
facuta ginere cu filca Mariei Sele Domnita Mariora, facenda nunta Domnesca,
puinda pe Grigorie Voda cu Domna Ileana de i-ad cununata.
Ispravinda Mariea Sa Ion, Voda tote acestea, au purcesa in Tarigradti cu
Donana Mariei Sele, scotendu'i cu mare alai(' din Iasi, petrecendu'lli top boierii
si ginerele si Beizedeoa Mariei Sele cela mai mica.
In Domniea betranuluT, fiincla unit fedora de boiera mare a nume Ilie Canta,
coma nebuna si semeta, fedora lul Toderascu din Romani, vera primare cu
Ionith si Iordaki Delenul, secletora in tinutul Nemtului, o slug a lul vrenda
se se Insore dupe obiceitt, V-ati cerutiz vole de in stapane-sea acesta Ilie, si
i-ad data vole. Era candti au fostii In sera care s'au cununatti, si era gata
ca se seda la mesa cu nuntasii lui, eta ail tramisa unu fedora. stapane-sea
Ilie de chiama pe mire se merge, in ela ; mirele au clist Wig lerte ca nu
p6te se merge, fiindu gata se seda in masa, rugandu-se se ntela supere ;
la care mergenda tramisul, i-ad spusa pricina ca nu pote veni ; era au tra-
mist]." si de ala doilea, si era n'ati venita; tramitenda si de alit treilea, i -au ca'utata
seracul a merge. Cum au mersa, au inceput old sudui si a'l dice de ce nu vrea
sa vie canda Ilti chiama elti? Incepend alit bate. Atunce se Mice ca i-are fi respuns
seracul ceva. Ela indata scotenda cutitul, '1-ad lovitti sub tita, si recnindit o data,
au caclutti mortti; care veclenda Ilie ea omonta, si fiindti nopte, ascunsti;
der(' nuntasii si parintil mirelui veclenda ca nu mai vine, au mersti se veda ce face,
si mergenda '1-ad Intrebatii pre Me; elti al clisti ca nu'i multa vreme de canda s'ati
dusa; ci Intorcendu-se ei a cash se-la veda, eta au fugitti si Ilie. Negasindula pa-
rintii, era s'ait intorsit la Ilie; atunce n'ati gasita nicl pe elti; si I/Meat:Mu-se cau-
tandil in tote phrtile, au data peste morta; caul' striganclii au saritti tote satul si au
mersti de 'I-ad veclutti, si indata s'ati stricata nunta, reroainda blata mires(' cu
lacrimile pe brazil. Atuncea au data scire Ispravnicului de tinuta, si incale-
candu a r venial se veda pre morta ; care veclendulti toti au cunoscuta ca 1-ad
lovitd cu cutitti, gasindu-se si de al casel de au marturisita. Indata Isprav-
nicul au scrisii. Ia Domnul totti, pricina cum s'ati. Intemplata, tramitendit si pe
parintii ucisuld in Iasi ; de care auclinda Domnul, indata au salsa la Isprav-
nicit se panda pre Ilie si in fere sell trarnita In Diva* scriinda si pe la alte
tinuturl se face cercatura. Si gasindulti Ispravnicul ascunsti la o rude a lui ,
'1-ad pus(' In fere si 'had tramisa in Iasi ; care agiungenda in rude n'ati vrutil
nime se se amestice. Si scotendulti la Divand, au marturisita drepta ca elu 'l-au
ucisa. Atunce 'I-ati. mustrattl Domnul si toti boierii, si tote rudele lul ; si dupe
acesta '1-ad tramisti la Inchisore in 'Arcane ; care peste cute -va clile, facenda
jaloba parintil mortului, era It-ad scosa in Divan(' la boieri , pre care Tail
ronduita boierii cu pravila ca se lea morte pentru morte, puindula era la in-
chisore. Agiungenda si rudele lui la Domna, ca se'la pedepsesch cu inchisore,
era,' vieta nil dartiesca ; si a,u tramisa si pe rudele mortului de s'aii dusa era
la casa lore; clica ca le-ati data cute ore ce. Si asa pe Ilie canda si candti.
www.dacoromanica.ro
flit scotea in Divot'', care seclendti cute -va Wni la inchisOre, s'ati Intemplatli
 246

de s'at fAcutti Beizad6 Domnit, si sciinduld ct'i la inchisore, ad poroncitt de

1-ati scosd la Divand; era hotarindulti boleril de morte cu anafora, ca pe unit
ucigasti de Omeni, '1-ad pusu era la incbisore. Era candti all fostii intr'o di-
minetti, felt de veste au poroucitti Domnul de '1-aii scosil de la inchisore ,
Tad scosd h porta cea mare, si '1-ad ttlatit, sttindu'i trupul One in nopte
acolo. Forte red all ph'rutti rudelord, dent ce se fact ? si puindd rudele de
'1-ati radicatii, '1-ad ingropatd ca pe o laid& a lord ; si in putine ciile le-ad
trecutti mihniciunea, mAntuindu-se si el de unit nebunti; cad' tots-d'auna se
necinstead si ei cu faptele lui cele scarnave, can nu lipsiati nici-o-data de la eld.
Aice ne vine rondul s arettmti ce s'ao mai intenaplatd inteacesta Domnie.
In Domniea lui Constantind Racovita, se afla pre MAO eld unit franca anume
Lintul, care intrase in rondul boieriloru, ctici ilu ftcuse Sulgerti male, si Va-
mesti mare, si vechilti ctinerasiei eel marl la Bucuresci. Dort pe litngt aceste
Arabia si cu negutatotii, cu cert si cu altele , fiindu et avca si trei frati mai
raid del amesteca in negutatoril. Si candO all venitd maziliea lui Constantind
Von., avendti multa, cera nevendutt, all vendut'o unui negutitorti din Iasi, puindd
o mare vade la mijlocd peste unit and, si elti s'ad dusti cu Constantind Vodt,
la Tarigradtt , lasandil duoi frati a lui in Iasi ca se sea si p'incett se lea
bani, si on polita oil traga la Tarigradii , orl alit negutitorie se'l fact. Si
mergendu Scarlatd Voda la Moldova, all gasitil pe acestl duoi frati a Lintu-
lul in Iasi, si intelegendd tine suntti si unde este fratele lord , s'ad temutd
de vr'o inselaciune, si all poroncitti de i-ad gonitti in Ora Lesesct ; si seclendii
acolo pone candti all venitd vadeoa banilord , atuncea au tramisti pe unit et-
racti zt lord ca se le lea banii cu scrisore ; si aril fi scosti o soma de bans ,
si i-ad manctd aceld trAmisti , si pe urma Para fi trash la judecata in Ora
Lesesct ; si acolo all tagAduitti banii, remaindu buni mancati et se ajunsese
cu judecatorii eel de locd. Care veclendti si el una ca acesta, nu sciaff de ce
se vorti apuca; atuncea ad inceputti a scrie la fratele lord la Tarigradil de
tote ate li s'ati templatti, tanaitendil scrisore cu posta la Viena, si de acolo
la Tarigradd. Si asa luandd Lintul sciintt de tote Cate s'ad scristi , le-ati ft-
cutti sciintt Invetandu'i cum volt urma; si asa, scriea unul la altul tote cu
posta, facendd luni la mijlocii, pene Ina unul de la altul scrisorea. Care in-
teatata indelungare s'ati fostti mazilitd si Scarlatti Voila ; si sosindti si vadeoa
banilord, s'ad sculatd ti ei din Ora Lesesca, si all venitd la Iasi, si seclendd
chta-va vreme in Iasi tocma pe Canal era si Neculal Sutu Postelnicul acolo,
Ott s'ad templatd de le-ad venial si acestora crirti cu posta in tera LesOsca,
care sciindu'i de acolo ea suntti dust la Iasi, s'ad tramisti si ciirtile lord cu
posta DomnOsca la, starostele de Cernduti, la Enakaki Milu, franca si acesta,
insuratti in Iasi, si eltt se le trAnaitb, la Iasi. Care vecleudd plicul deosebitti la
acestii, tine scie ce all socotitd, si indata, ail pus!). de all scrisd la Neculaki,
aretandu ct ati venitd cu mare grabti aceste caul, si suntii a cutaruia , si
ce sciti ce scrie, st Ott di le triimitd dumitele. Nekulaki locletichi acea seri-
sore, indatt all deschisti plicul de all cetitti acele carti; puindd indata &cid
red ca 80 fact lui Constantind Racovitt din Tarigradt, ad si pust de at sur-
gunitd pe acel doul frati a Lintulul din Ia0 la Ora LeOsett, si fiindu ca se
www.dacoromanica.ro
 247
gatea si Neculaki ca se merge l' Tarigradd cad se apropia primav&a, vedeti
ce au fl cutti elu aice. Uitase ca cu sese lunT mai nainte spenclurase pre fra-
te-sea Alecsandru ; cud ca arti fi chirtmata pe Iordaki Veninti, fiinda iscusita
la condeiti, pi 'halt fi Intrebatti: Ce fela de slova avea Constantino Voda Ra-
covita? pop se fad slova lui? All respunsa ea o scie i 'Ate se o faca. A-
tuncea '1 -au pusti de all scristi unit pitacti Ora de nume intunecatd, scriinda
Intr'acesta chipa : Multa sanetate ve poftescii de la Dumneclea, eta vremea
all sosita, st cautati cum mai 'In graba se ne rapeclici duoi ceapcani, (duol cal
amblatori burnt), si mai pe urma patru telegari surf; crici acmu este vreme,
si smith forte trebtutore, cum mai In graba, si fiti sanetosi.), Atuncea acesta
pitaca '1 -au pusa in send Neculaki , Invetancla si pe unit pishra de all scrisu
o carte despre partea Domnului Frantuzesca, la solul Frantuzului , are-
tandu'l inteacestii chipti : Noi Domni pa'rnentului acestul, dintru'nceputa
amii avutti cu toil elcijT Frantiei dragoste si prietesuga, pazinda unul al-
tula hatirul ori la ce s'ara fi Intemplata; acmu vedema ca pi semne all lip-
situ acea dragoste dintre nol, la care ea tau o pazesca; si fling]. ca o pa-
zesca, iti facti scire pentru unit Lentil omit alit culla dumitele, ce se afla pre
laugh fratele nostru Constantino Voda Racovita ; care avenda dud trap' a lui
aicea In Moldova, nu contenesce a lipsi cu scrisorile la el ca se Indemne pe
pamenteni se filch' totil chipul de amestecaturi In tern, ca se'mi pue capul de
catre Imperatiea misted. Care scrisore amii prins'o, si eramit ca se facu por-
nire asupra lore ; dera pazinda hatirul Celentiei tele, ama socotita ca self
dad scire, sciindti eh nu vei lasa, a mai pune amestecaturi Intre Domni.,) Si
pecetluindu-o de In Domna, au strins'o Neculaki, i peste putine Mile all ple-
catti la Tarigradii. Care sosinda la Tarigradti si impreunandu-se cu Porta
inteacea vreme, all gasita Porta tulburata, clicendti Itagub-Pala ca, este unit
Franca, ori Francoica, de merge la o Sultana, si face ragea pentru unit Patri-
arhil, si Sultana supra pe Vizirul, i Vizirul ambla se oblicesca: Franco este
ori Francofca? Aceste auclindu-le Neculaki, forte i-au crescutti anima ca, au
gasitti vreme, pi Indata, pune de face pitacti turcescti, facendula dupe cum i-au
fosta voia, i tramite si cartea Domnulul in Elcia, care cetindu-o, indata all
tramisti de all adusti pe Lmtul la ela, si i-au data cartea de all cetit -o, por-
nindu-se Elciul asupra lui, clicendul multe cuvinte proste. Atuncea Lintul all
clisa catre solo . TrAmite de cere scrisorea mea, si de void scrie unele ca
acestea, se me pedepsesci cu ce pedepsa a fi mai mare, ca pre unit'. vinovatti ;
fall de CAW scrie numal pentru negustoriea mea. Atuncea all tramisti solul
la Neculaki ca se se &Antal cartea selti pedepsesca ; atunce 1-ati urnita cli-
cenda eh nul in de -mina, dera va capata-o si a trAmite-o. Era pe de altd parte
all mersa la Vizirul, clicenda ca acela ce se amesteca in trebile Portef este
Franca era nu Francoica, care nu numal aicea se amested, ce si pin Ora face
amestecaturi, pentru hoTeri, si scrie la ei, aretandti si suretul pitaculul, spu-
DUI ca se afla pe lunga Constautina Voda, si aceste vora fi cu inve-
tetura lul, cad nu se astemperd. Acestea veclencla i auclindu Itagub-Patt,
indata all socotita ca acesta este care merge la Sultana si face ragea
; si indata chiama, pe Agim-Ali-Aga , cad fill
pentru Patriarhul Calinicawww.dacoromanica.ro
 248

Meuse Voevodti la Galata, sil poroncesce , cum a trece Lintul la Galata

sell prinda si seld tramite,. 8i asa trecendu a doua cli, 'lit -ati prinsU si
Iti-ati tramisti puindultt indata la Muzur-Aga in butucti ; pe de alta parte Vi-
zirul flu piresce la Imperatul Sultana. Mustafa, aretandt cate all vrutti. Atuncea
all facutti hotarire pe Lintul seld more si pe Constantinii Vale, se'lti facrt
surgunti, cad acesta poftia si Dracul, ca se'l strive numele, c& avea nume mare
la Turd si la Porta, $i se temea pentru Downie. Atuncea Elciul Frantiei, au-
clindti ca '1-ati pusd la inchisore, tramitea Cate de trei on pe di deld cerea
de la Vizirul ; ca de all Meath eld ceva, Witt pedepsesca du. hit tote urnia
Vizirul din iii in vii clicendti : ce, va gasi vreme la Imperatul silt' va mentui.),
Era canal au fostu Vineri Martie in 3, s'ad pogoritti la Imperatul la Eali-Chi-
osct, tramitendu de all redicatil pe Constantimi Voda gi '1-au dust]. Chiuntruct,
si pe Lintul '1-at dust inaintea Imperatului ; i fiindd ca avea beratul, eld ye-
clendil pe Imperatul, at scosti beratul, care indata all apucatti ci '1-ati data
la Imperatul. 8i acolo unde flu cetia, au facutt cu maim, si '1 -at radicatil, i
'I-ati taiata. capul, seclendti pea in sera trupul acolo. Era Imperatul dupe ce
'1-au taiatti, s'ati dust' de acolea ; era Constantinii Voda, seclendd cate-va cesuri
pea 1-ati gatitti caicul ca sell duce, la surgunlicti la Limnu, aft avutil vreme
de au vorbitti tote,, povestea cu Ghimbrucciu Isac-Aga, fiindu'i vechiti prietinii,
clicendu'i ca nici unele ca aceste ce au mestecatt la Devletd nu suntti, si fora
de picti de vine, s'ati omorItti omul. Atuncea 'i -au clist se nu porte grija, ca
elti va spune tote Viztrului, silt"' va face se le cunOsca. tote ; i adeverata ca
Teti facutti ca in patru-cieci de Mile 'I-ati facutil itlacul. Atuncea all pusti
Dracul de I-ad clisu ca va da elu chieltuela itlacului, der& n'ati priimitii Con-
stantinti Voda Racovita, ce s'ati indatoritti de pe la straini si de la omenii lui
si au datti aces bani, optd-cjeci de pungi, fora de chieltuela ce au facutti, mer-
gendii si viindti de la surgunlicii, si catti au seclutti acolo. La care nu putemti
areta cata hula at luatti Sutul de la toti cei marl, atatti de la Turd catd si
de la Crestini.
Era Candi' at fostd alt doilea ant a Domniei acestiea, 1763, fiindd ca se a-
propiese innuoirea Domntilorti, i ca se nu mai agiunga unde-va se mai supere
i pe Ragub Pasa, cad flu supera fora de vreme, aca s'ad tulburatd Intr'o Ali
si au redicatti Capi-kehaielele amendororti terilorti la inchisore la Banio, fuse
pe Neculaki Sutul si pe Arapaki Vlasto ; pre caril 'i -alt tinutti trei-cleci de
Mile la inchisere, si atuncea au chieltuitti multi bani Ono all esitA de acolo.
Constantinti Voda:Mavrocordath din Ora Romanesca, all gatitu pe fiica-sa
Domnita Si au tramiso la Moldova de all maritato dupe lordaki feciorul Lu-
pului Balsa celtiLmal mare,ca abla resuflandu-se si elti de multe amesteca-
turi ce Meuse o seme, de boleri, ca fugise prin Tarigradti si dedese si jaloba
la Porta pentru elti, din care jaloba 'I-au curse si mazilie dupe cum vomit
aret1 mai giosti. Era dupe ce aft scosti pe Capi- kehalele de la catargti, i-au
chiamatti Vezirul la Porta si le-au datti mucarelul imbracandu'i cu caftane ; ci
indata all oronduitti si duoi Capigi-basi ca se duct caftanele Domnilort, inse
unul j:la Moldova si altul la Bucuresci ; la care as statutd Capi - kehalelele,
ca se le dee lord cele oronduite Si se nu merge., Turcil in tera, D6r6, nu s'a4
www.dacoromanica.ro
 249

pututa, cad era poronca Portei ca se mergh ; si Inch celui de se oronduise

In Ora Romanesca, II dedese Vizirul si altd fermanti, fera de scirea nimerui,
ca WM. mazilesch si se fad si scrisore pentru tota averea lul, cad lIU plrlse
Muntenil la Imperatie, cum ea all luatd din Ora, In 11 lunI, clece-mil de pungI
de baM, si cerea aces ban Imperatul. Era Vizirul Ragub-Pala, pe dude all
Medd socotele., ca arti fi agiunsti Capigi-Basa la Bucuresci si 1-arti fi ma-
zilite dupe poronca, atunci an adust Porta pe Constantine. Voda Racovita,
si '1-ad facute Domnd la Bucuresci, 1763 Marto 9. La care boleriT, athte Greci
ate si pamenteni, au trasu multe Inchisori mai peste unti anti, fiinde. ca lul
Mavrocordatil nu i s'ad gasitii nimica ; care '1-ad tra,misil la surgunie la Lime.
Era pe boierii lul, pe GrecT, puindu-I In fere, i-au aduse la Tarigradii; a nu-
me acestia erau : Spatarul Alecsandru filul Postelniculul Constantine, Spata-
rul Arapaki Vlasto, Spatarul Stefano Misolu, si Alecsa Aga fratele see, duol
fratl a lui Mihalaki Maim, Manolaki si Iordaki, si Fotaki Doftorul,
Era In Moldova, dupe ce all venitti caftanul DonmuluI cu Capigi-Baca forte
s'ati sperietd Grigorie Voda, de mazilie, caci auclise, cu putine Pe mai nainte,
ce ad Mite Constantine Voda In Ora Rombesca. i esindd cu mare alaie
Domnul cu total boierimea, all intratd In curtea Domnesca, Imbracande pe Dom-
nul cu caftand, cetindu si fermanul. Atunci all Imbracatd Domnul pe Capigi-
Basa cu ferege blanith cu samurd, si pe Divanti-Efendi, si pe boieri cu caf-
tane, daruinde pe aceld Capigi-Bash cu multe darud si bani, dupe ce ae ve-
clute ca nu'l nimich de refit. Si peste putine clile, dupe ce all Intrebatd si pe
boied, de suntti multamiti de Domnul lore, erasT s'ad Intorsti Inapol, petrecen-
dale Domnul cu mare cinste si alte daruri multe,
In Tarigradu pe a Geste. vreme s'ad Imbolnitlitti Ragub-Pala Vizirul, si all
murite ; pentru care tuturord le pareae red, cad era omit cu mare minte si
invetatd, avende si mare dragoste asupra legel crestinesci ; cad statuse cu
eapul de s'ae &cute multe biserici, altele din nuoe, altele s'ad tocmite, cacti n'au
remase biserica se nu se tocnaesca, atate in Tarigradd dad si pe afare. in
sate ; mai facendd si alto bine crestinilord, ca se. sculase Frdncil In ciilele lul,
cu mare chieltuiala si rugaminte din tote partite, ca se scota nemul cresti-
nilord de la Ierusalimd, clicende ca Sfantul Mormente. a Domnulul nostru Ii-
suse Hristosti este a lord, daruindu multi bani in tote partite. Era Ragub all
statutd si at indreptatti pre crestini, facendu-le si marl sineturl la mama, ne-
priiminde nici und band de la densii, pentru madelele bisericelord, remdindti
si Francif rusinati. Atunci all facute Vizire In locul lul pe und Nesange-Baca,
care era omit de nimica ; si peste unti and de Mile, dupe ce '1-ati cunoscutti
Imperatul, all scristi ca se vie era Abdula-Pala snit fad Vizire.
In Moldova domnia Domnul cu pace, neavendti nici o superare ; numal CA
au trecutd Damat-Hamza-Pasa in Hotinti, viinde. pin Iasi ; cu multa chieltuiala
si darud '1-ati trecutti, Ara In Tarigrada viindu Mustafa-Pala, cu aid treilea Vi,
zirlIck avea mare cunoscinta Stavaraki cu el i, inch din cele-alte Vizirlicuri,
In tern Romanesca pe atuncea s'ati bolnavite Constantine Voda Racovita Cehanti,
si la tete 1764 Ghenarie 27, s'ad seversitti, ingropAnduld cu mare cinste la
Mitropolie. Dumnecleti s6'14 pomeuesca, Intru Imp6ratiea sa; care la acea vre.
www.dacoromanica.ro
 250
me avea Capi-kehaTe In Tarigradti pe Stavaraki ; si simtindtt mortea Dome
nulul seu, all sthtutil prin toti prietenii la Perth, atatil prin Mustafa Pasa al
era prieteuti, catu si prin Geanim-Aga si prm Nacciti, omens Imperatesci Iu-
biti, catu si prin Grigorie Ghica, Terzimanul Portei, silindu prin top ca se
fach pe unii frate a mortului, dupe cum all ispravitit facendu-se cu Terzima-
nul una, avendti pisma pe Neculai Sutul ; all vorovitti amendoi ca se mazilesch
pe Grigori Calimahti din Moldova si se se fad Terzimanul ; si sciindu ca avea
imperatiea la ipolipsa pe Iordaki Cara& pentru ca era Invetatti, cad flu pu-
sese de talmacice nisce carts ; care sciindh acestea Stavaraki, au chcluth la Mus-
tafa -Pala, si la acel icirhi Imperhtesci, dicendu-le, ca se Leh pe Stefanti Ra-
covita la tera Romanesch, si pe Ghica Terzimanul la Moldova, si pe Caragla
Terzimanu Porter. Si asa s'aii isprAvittl, aretandU ca au remasti multh datorie
si o va plati frate-sed, si va chivernisi si pe omemi mortulul cad au remasA
nechivernis4I ; care si Imperatiea si singuni Vizirul si la multi din eel marl,
le au phrutti reti, atata pentru Domnul chtti si pentru omenii lul, puindu si
tad chipul de sill* ca se lipsesch Necullki din Capi-kehaielicul Moldovei,
cad eraii dusmani unul altula de mOrte, care s'ail cunoscutii top pene in
sfirsitd.
Domniea acestwi Domuii all fostti s6se and cu a thane-011, si aa i-aa ve-
nit maziliea de la ImperAtie.

CAP. XIII.
Domniea IuT Grigorie Alecsandru Ghica Voda

Dupe ce all luatu Grigorie Vodh Ghica Domniea Moldovei, letti 1764 Fe-
vruarie, si au Imbracatti chltanti la Porth, Indath au rapeclitu. cu olacu In
Ora, de all data scire, oronduindu si boierl Caimacami ; si Domnul se gh,ti
de tote cate trebuiati unul Domnti. Intr'acele Mile sail facutti Dommi si Ra-
covita Stefanti fiul lul Mihai Vodh la tera Romanesca, avendu purtatorti de
grip, si Basti-Capi-kehaie pe Stavaraki, si Grigori Voda flu punea la multe
trebi, avendu-se, prea bine ; Inch se numla si singuril Capi-kehale amendurord
Domnilord. Si dupe ce aseclatil tote trebile, candti era se purcedd, eth,
si Neculaki au caclutti la Porti marl de s'ati rugata ca snit faca Grigori Vodh
Capi-kehaie ; la care neputenda Intealtn chip, '1-au fh'cutil Capi-kehaie, care era
peste vola lul Stavaraki. Si purcegendd Domnul din Tarigradii cu mare alaitt,
si agiungeudd la Galati, i-au resitu cats -va boieri Inainte, pre cariI I-at priimitO
Domnul cu cinste, si pre caril Intrebandul Domnul de phmentii si de cei-alti
boieri,, atunci au respunsti eh toti i se Inchma cu shnotate, si forte s'as's bu-
curatil de Domniea Mariei Tele ; numal pe de alth parte tots salt intristatu,
auclinda ca Mariea Sa arti fi luatti pe Stavaraki pe limga Mariea Sao) Atuncea
indath n'aq lasatu ca se trech, si au scrisd la Stavaraki, cum eh nulti vorti pa-
Oftentenii Ca 0 le fie Capi-kehal6, i so paz6sca Capi-kehaielicul Orel Romanesci,
www.dacoromanica.ro
 251

Acolo a0. sedutA Domnul trel Mile oturacti facend mare DivanA seracilorti cu
mare dreptate. Deci viinclit la Iasi, '1-ati esitit tad boTerimea inainte cu mare
alaia ; i asa au intratA In Iasi mergendit anteitl In sfantul Nicolae de s'aii In-
chinatti si i -au cetitu molitfa dupe obtceiti parintele Mitropohtul GavriiIii, fra-
tele WI CalimahA Domnul. Si de acolo au Intratit in curtea Domnesca si au
cetitti fermanul imbracandit pe Schimni -Agasi cu ferege blanita cu samurt, gi
pe Divanti Efendi, gi pe tog boleril Caimacami, mergendti toti boleril de au
serutatfi mama Domnulul, dicendil: Se fie Intr'unit ciasit ound, si se traiesci
Mariea Ta pone la adanci betranete, In luminatti scaunul Muriel Tele; toti ne-
amt.' bucuratil de bunti numele Mariei Tele, si suntemit top datori a sluji cu
tote sufletul nostril, Mariei Tele. Numal unit lucru ne ruganail Ma'riel Tele; de
vrel se aibi Mariea Ta odihna , i se fimti si not odihniti, pe Stavaraki Witt
lipsesci de Wing& Mariea Ta. Atuncl au respunsti Domnul di este atata vreme
de Candi' s'ad lipsitil; si asa ail inceputti a da boleril, facendit vel Logofetd
pe Vasili Cihbiu, Vornicit de tera de giosit pe Ionia Paladi, Vornicit de tera
de susti pe Ionita Sturza, Hatmanti pe Ionia Delenu, Iordaki Costaki Vister-
nicti, Vasile Negelit veil Baal, Iordaki Balasaki vel Postelnicu, Ilie Costaki
vel Spatarii, Manolaki Bogdanil vel Paharnictl, Manolaki Firali vel Stolnica,
Alecsandru Sulgeropolti vel Comisti, Iordaki Panaitaki vel Chmerasti, Panalo-
dorA vel Ca,minarti, si cele-alte fiesce-care dupe oronduelele lul, alegendit gi
bolerl de isprava de ail fa'cutil Ispravnicl pe la tinuturi, dandu-le mare poroncd,
ca se fie cu mare dreptate seracilorti, neingaduindti pe nime ca calce si
se'l napastuesca ; aci de va audi CAM de putinti, ca ati pAzitti hatirul cut -va,
i va veni vre anti soract se Aluiesca, atuncea cu mare pedepsa ii va pedepsi,
facendti marl dreptati tuturorti; aretandti tuturorti hoieriloru, ca se se pazesca,
fiesce-care de a lua mita, de pe la semi CAM de putinti ; gi de va veni la
urechlele Muriel Sele, se fie In sciinta tuturorit, ca se va pedepsi cu mare pe-
depsa, necautandu'l nici pia' de hatirti, de va fi boierti mare on i ruda; de
vreme cu Dumnedett '1 -ail tramist inteacestil pamentd, ca se pazesca pre se-
mi si WI fie mild de Rush. Satelorit de pe la tinuturi, Inca le-ati pusti bani
dupe putinta loru, dandu-le tidule de cap haul se deie pe anti, st de Cate ori
Intr'unti anti, gi pentru ce se deie acel banl, atatia pentru haraciti, atatia pen-
tru sarhaturi i atatia pentru zaherele, cherestele, mezilurl gi altele, dandu-le
porond ca se 's1 stranga fiesce care mat, cati omeni volt pute, si Intro ei
se se usureze, si Ispravnicit se nu alba vole nici a'i scude, nici a'l adaogi, nici
se venda nimerui unit capti de ata. i asa 'festal o multime de bani, i tera forte
se tocmia, si se amplea de locuitorI, si le era forte de usurare, eau nu le
fusese de multa vreme nici la unit Domnti de eel ce au fostit mai 'nainte, cari
se mirati singurl pamentenii la acesta. Au scosti si o vama acestil Domnii, de
lua de tau carul ce vnIa In Iasi cote o para de boil, si cati bol avea carul
atate parale da, si oronduise omeni de treba de stringeail acesti bani, i cu
banii acestti platia podelele si facea podurI pe tote ulitele.
VeciOndti Domnul aice in Iasi o mandrie la pamenteni, purtanclii fiesce-care
cumasuri scumpe gi blane, care nu era fiesce-care hanticu de agonisire dupe
straele ce purta, si sta Domnul de &idea ce agonisita pOte ca se le dee, ca
www.dacoromanica.ro
 252

se cuprindit chieltuiala lore, ci nu putea gdsi cu &dui Mtriei Sae, si cuno-

scea et se stingd cu straele lore ci a femeielord, si sta de se mira ce va
face. Socotea ca se dee poronct sa, nu porte fiesce-ce strafe; deea era se ltsa,
cad multi puteaii ca se nu tie acea poronca In shah, si apol trebuia se se pe-
depsesca ci se se arete Domnul red catre norodii. D6ra socoti Domnul mai
pe urma gi 'al-ad ft'cutil singurd Mariea Sa and rondd de strafe de postavd
libade ci giube, si inteo cli fora de veste au ecitd Imbracatii cu ele la Diva*
care inteaceeaci Ali, veclendil omenii Mariei Se le, Wad rucinattl cu totii ; cad
luase ci el Ore-care Invetaturt de la ptmenteni, si aca peste douo-trel Slile
ad Inceputii ci el fiesce-care a pune hbadele de postavd si giubele. Aceste
veclendil boleril pdmenteni, au inceputu i of a'ci face; Si aca in scud& vreme
s'ail redicatil acea chieltuiall nebuneset a straieloru, neclicendd Domnul ulnae-
rui nimicd; Inca multtmla Domnului ca ad facutil una ca acesta, del multi
remdsese seraei, alesd din eel' ce ere' insurati.
Intregii era acesta Domml la tote, plind la minte, invetatil, scia tote tre-
bile cum le va purta, alesu Portile Turcesci, ca, nu putea nimine din Capi-
kehalele ca sold incele CAM de putiud, cad calla vrea ca se tranaitt peckecii
la vre o Porta, mare Turcesck, pecetluia peckecul ci mehtupul, ci le tramitea
la Neculaki Sutul, si'l scriea se le dee la cutare ci sY1 scota respunsul, ci se
flit tramitd ; i luandu respunsul flu tramitea ci nu scia ce scrie, ci pentru ce,
si ce 'I-ad tramisti, Care nu era putinu lucru, cad numal facuse and Domnii
aca; si avea mare pArere de roil Capi-kehaieoa, ci slujia numal en o left, cad
cul facea left nu le facea marl, dent in tote lunele le pldtea: nu putea se Mica
cineva, cad nu 'ci-ad luatd lefa si emiclicul. Nu era omit imprascietorti; tote
semile le etuta inaintea Mituiel Sele ; si cuventul ce grata era ditii, ci era
laud ttii de cAtre toti, i placutd prostimei Era boierilord nu atatti , caci nu
putea se manance pe cel mid ci seraci, ca nu'i suferea Domnul nici de cum.
Acestai Domnii alt cumperatti si and locd mare liingt Mitropolie , i au
pusii de 'I-ad ingrdditd, ci ad facutti case marl' ci frumose, oronduindu-le trei
sae pentru invetAtura cophlorti, oronduindu i trei dascali cu bunt left, de
inveta Elinesce, i Kinogrecesed, i Moldovenesca, remaindu'l mare pomenire Au
mai facutil si alte pomeni multe. Voclendd et s'ati inmultitu norodul in Iasi, ci apa
le este putint i peste mand, ad socotitd se aduct apt se and soracii indestul. Si
aca all adusii din trei-patru locuri, cu mare chieltuialt, facend doue cicmele
minunate si frumose phne de apt, la Porta Sfantului Spiridond, i alta eicm6
la Path Goliel, si aceea ci mai frumest c1 en mare hazne, care adtpa toad
norodul, i aupa in totil cesul rugendd pre Dumnecled ca se lerte sufletele
si pecatele pdrintilord Mariei Sae, care nu putint pomenire si odorii ad lasatti
acestul pdmentii , de se va pomeni In tots vecul acestei tee. Si eraci nu se
odihni Domnul nici cu acesta; ce data In tote chipul, ca se pott gtsi o mi-
jlocire, ca se fact unit lucru, care se nu fi mai fostil alta datt In Ora acesta;
ci at au socotitii ca se va putea, ca se fact postavd aice in tent; 3i Indatd
au scrisu pintr'alte teri, pe la prieteni, In Ora Lecescd ci in Ora Nemtesca, de
i-ad tramisd vr'o duoi mecteri, ca se veda local i apele, si se vorbesct cu el,
ea de se va putea se fact chirhana, adect postdvarie. ySi aca tramitendu'i au
www.dacoromanica.ro
 253

vorovitil cu el, dandu-le si omeni de i-ad purtatti peste tad locul de ati vedutd
locurile si apele ; si din tote locurile le-ati placutt la Chiparesci unde antra
Bahluiul in Jijiea, care este si Jijiea ezith', chef erati si morile unei menastirI
Hrischi, care macina Irina. Mal adusu-le-ati si lana de tad felul de of marl si
de c4rlani de le-ad aretatd, dicendu eh se pote. i asa puindil Domnul de ad
luatti Inscristi tote Cate trebuia fiesce-care lucru, madenad cu pretul el, ail
priimitti Domnul ca se chieltuiesca o sumr, de bani se fad acele tote cate
trebuesci, graindti si cu mesterii ce se le deie pentru ostenelh si munca lord,
facendu'i de ad scrisd si au venial si altii, aducendu-le tote mestesugurile. A-
tunce ad pusti Domnul de ad cumporatti acele mori de la Chiparesci, si ad o-
ronduitd holed credinciosl a Mane' Sele, dandu-le si cat' hau' Ie-ati trebuitd
ca se chieltuiesca d'impreunr. cu mesteril, se fad tote cele trebuinciose dupe
cum volt areta mesterii eh le trebuie. Si isprhvindu-le aceste tote, si stria-
gendii si lana, s'ati apucatil de lucrul postavului, si ad. Inceputd a face felt"'
de fell de postavii , si au facutti si o balh de postavd pre frumosh, de ati
tramis'o la Imperhtie la Sultanul Mustafa peskesti, ca se yea ce odord Wad
facutii acestui phmentii. Derr. la Turd aceste .nu treed, eh el scid numai haul
se ceara; era de acolo mai multti nu vrea ca se scie. Ci si acestd lucru au
remasti o pomenire phmentenilord, cad nu mai fusese alth data In tera, si se
bucurail cu totii vedendir nisce lucruri ca se fad. In pamentul lord , ca erad
pentru folosul lord.
Pe aceste, vreme, in Ora Romanesch, domnia Stefanii Racovita, dupe cum
mid dig" mai inapoi, si fundd eh avea Capi-kehaie la Tarigradil pe Spatarul
Iordaki Stavaraki, avea pre Domnul ca pre und vechild all lui, si la tote din
cuvintele lui se nu iesh Domnul, avendti si cat' -va Omni a lui tramisi acolo,
gi Oleg' tote trebile in maim lord; si on ce *eau ei era disci si de Domnul,
si inch ill faceati de areta o mare steasnicie in lume cu atate bath', si inchi-
sod, si morti, can nu mai statuse in alai Domnti, fiindd ca omorise si duo'
boleri : pe Stefanti Stolnicul si pe Iordaki Medelnicerul Bhijescul, inch in dioa
ce era se intre cu alaiu Mhriea Sa in Bucuresci. La care nu se Fite scrie,
cats, nevoie trhgea biata tern; si nu numai tern, ci si fiesce-ce obrazti ; car
on pe care ild socotea ca are ceva chiverniselh, Indata trebuia ca se'i glisescr,
unti mijlocti c t se'ld desbrace de averea lui ; on bolerie ii da ca se chiel-
tulesca, on Ispravnicti ill tam cu min. Multi s'ati stinsti si din boieri, si pe
multi If ducea la Tarigrada de'i supera ; si inch nu se indestula cu atata, si
se apuca si de capul Turcilorti de pe marginea Dunarei. Si asa desbracandti
Ora red, cara banii is Tarigraffil ; care neputendti margineniI Turd a suferi,
In tote allele agiungead prin prietini dolt piread la Tarigradii, alesfi Emacil de
VidinU, cald pireati pe Stavaraki la Pasa Moldovangiii, si la Enicerti-Aga; si
asa scriindii si in Tarigrada, la ioldasil lord, tramitendu si arzul la Enicerti-
Agasi de Tarigradii, si nimich, nu ispravea Cate le aretad ei. Elti le Imbuca cu
darea banilord ; care vedendil tovarasii lord ca nu potti ispravi nimich, au In-
ceputti a scrie teskerele, si a se jhlui de Oil, si lipia teskerelele la geamie,
si inch scriea si Moldovangil de'lt pira. Si aceste tote mergendd la urechile
Imperatului, si pe semne si dilele lui cele sfersite, ch'si esise din minte, apu-
www.dacoromanica.ro
 254
candu-se cu multi Turd marl de se pricea, si avea pe totl dusmani ptreat.
Era dna A fostu 1765 Avgustd 12, Vineri diminetd,, '1 -al chidmatu Vizird
Capi- kehalesi la Porta, si indata '1-ad re'dicattl Ia InchisOre la Muzurd-Agasi.
Era la 9 cdsuri din Ali, ail adusd Porta pe Scarlatd Von. Ghica i '1-ad im-
bracatti cu caftand, dandu'i Domniea terei Romanesci, ph mazilindd pe Stefand
Voda Racovith; si redicandd si pe omenii lul Stavaraki in fere, i-ad dusu la
Tarigradt, adecd pe Stati si pe feclorul lul Fotaki, ca se marturisescd tote,
averea lui Stavaraki, aci el o sciati, atatil banil dal i altele a in!, fdcendii
pi pe Stefand Vodd surgund In Mltillni. Era calla ail fostti marl noptea, fiindti
ca'ld dusase la Bostangi-Basa, inlhuntru, la 5 cesuri de nOpte, au pusil Imp&
ratul de '1-ati sugrumatti acolo in lduntru 5i '1 -ail tramisfi moral noptea la casa
lui in Arndutil-Kio , unde se chiamd, Megarema, si '1-at spencluratti d'inaintea
casei lul, de ad seclutti trei clile spenclurattl. La care s'ad resplatitti pecatul
tut Stefanaki si a Baljescului, pre cant II omorise ferd de pied de vmd, dupe
cum s'att clisu mat inapoi. Si Indatd all tramisil Imperatiea de i-ad chlcatti
casele, si i -au redicatd tad ce ad fostu acolo, scapandil giupanesa numai cu
sufletul in sore -sa, la CenghIa-Kloi, puindd de i s'ati resipitu casele pOne in
pd,mentd. Era peste trei cble, trupul tut '1-ad aruncatd In mare, de nu '1-ati
mat gdsitd nime. 1;)icti unit ca arit fi fostii ysi Neculaki Sutul indemnatord Ia
mortea lui, cumperAdd de la Miri i locul case! 1111 tie all fdcutti case Irate-
sed Enhcake, remaindd Neculaki mare si tare la Porta'. Nefiindd multdmitft
de Domnul lul, de Ghica, fiindti ca nuld putea mama, dupe cum mancase pre
alt! Donna , totti ambla cu marafetti dela scdpa pe Ghica pe la port! Tur-
cesci, aretandn pe Grigori Calimand de vrednicd.
In tlilele Ghica! Vodd s'ad ziditti nice In Iasi o menastire a sfantului Gheorghie,
care se numesce Mitropollea cea vechie, facendu-se mare si frumOsd, dupe cum
se vede. 1-5)icd ca s'ard fi facutti de Mitropolitul Iacovti, cad cid au fostu in
videld ; era in thin& 'ite se fi fostil altul.
Era Domnul, dupe ce apropiese trei ant a Domniel Sele, asrepta din di In
Ali ca se'l vie maziliea. Pe acesta vreme, in tern Lesescd erad multe ameste-
caturi pentru Riga , cad nulti primia Zaporoca, si altele, pentru care Domnul
tramisese omit In Ora Lesesca, cu mare chieltuiela, de felul lui Frantuzd, ea
0'1 scot& havadisuri, se dea scire Porte! Turcesci, inca Invetenduld ca se nu'l
scrie elii, ci se'I scrie ace! ce i le volt spune. asa facea pe acef de scriead
caril email adeverattt Lesi; si Domnul- stringea cartile lord si facea sureturi
turcesci, si le trtimitea la Porta' de le cetia, la care nu le 'Area bine, cad
le areta adeverul.
fiindd si Capi-kehaleoa dupe cum sail clisti, si plinindu-se si cel 3 an!,
q-ad mazilitd ImperAtiea, nenorocirea bietilorti soma a locuitorilorti.

www.dacoromanica.ro
 CAP. X1V.
A doua Domnie a lui Grigori Voda Calimaha.

Grigori Voda limabt ad Imbriicatti caftand de la Porta pentru Domniea

Moldovei, fiindu Vairti Mehmettl-Pasa Musunolu , fiindd ca pe Mustafa-Pass,
flu taiese Imperatiea. i Indata au alest omit de trebh si ad rapeclitd la Mol-
dova de ad facutil Caimacami pe o soma de boieri de locd, facendit si la
Tarigradii era Capi-kehaie pe Neculaki Dracul Sutul ; i Indata au Inceputu
a se gdti Domniea de tote cele trebuitere, la had 1767. Ad purcesd cu mare
pompa, liana pe multi boieri Greci a Fanarului cu Mariea Sa, luandu'si clioa
buna de la parintii Martel Sele, si de la toti pdrintif Archierei, ca canal scia
ca nu'i va mai ved6, luandu'si si DOmna cu Mariea Sa; i agiungendt la Galati
au seclutd trei Mile oturacd. Era, Grigorie Voda Ghica, dupe ce at venitt
Skimni-Agasi ce era oronduitit ca seld ducd la Tarigradt, s'ad gatitt cu tOttt
curtea Marie! Sele, petrecendult toti boierii. Adeveratti acestd Domnd au
esitu chivernisitt, care nu socotescu altul ca va fi esitti asa chivernisitti, ce
Inca si Donna Martel Sae, Catrina, fiica Spatarului Iacovaki; cad emu singuri
stapani, nu'i stapaniati altii. Si mergendd la, Tarigradil, sedea de se odihnea ca
unit Domnd cu minte ce era, snit iubiati cu totti. Era Domnul Calimand au
purcesti la Iasi, si i-ad esitu tot! boierii Inainte si rudele, cd, se bucurase boierii
de venirea Marie Sele, end mancad tot! si nu vreati ca Witt scie ca le este
Domnd, si cu mare alaid au Intratd In Iasi, mergendd la sfete Neculai de
i-ad cetitti molitfd de Domnie noun, Mitropolitul Gavrulti; de acolea au Intratu
In curtea Domnesca, In Divanul eel mare, si all cetitt fermanul celd de Domnie,
Imbracandd pe Skimni-Agasi cu ferege blamta, asemenea si pe Divant Efendi,
si pe top boierii, i pe Caimacami cu feregele si cu caftane dupe obiceid. A
doua cli s'ati strinsit cu total de at data boierhle, facendd pe Lupul Balsti vel
Logofetd, si pe Ionita Paladi Vornicil de tera de giosti, pe Ionita Sturza Vor-
nicti de tera de susd, pe Costaki Razu Hatmant, pe Iordaki Alistarhd vel
Visternicti, si pe Milu vel Spatart, pe Costaki Mica vel Postelnicti, si pe
Arghiri Bostangiu Band, pe Calmdsd Carnul veld Paharnicd, pe fiul lui Antiohi
Caragea vel Aga, si pe Cuza vel Stolnicti, si pe fiul lui Alecsandru Beizede
Mayrocordatd vel Camerast, si pe Dumitrascu Capolant vel Serdart, si alte
boierii fiesce-care dupe oronduela lui.
La Tarigradil fiindti cd, facuse Imperd,tiea pe Iordaki Caragea Terzimant
Porte!, dupe cum s'ad clistit mai susti, arida au scosii pe Ghica, si trecendt
putind, vreme la mijloct, candq au fostil la lett 1765 Septemvrie 5, s'ati lovitt
cu bola cluMei i s'ad seversitti. Era i Logofettl mare la Patriersie, care Linea
de Domniea lui Ion Vodg, Mavrocordatti ; i fiindu ca forte au parutii req.
Impfiratiei de mortea lui, cad e Invetatit i blandu la fire, sciindit ca i -au
www.dacoromanica.ro
 256

remasu si call -va copii micl, s'ati facutil milt ImperatuluI de casa lul, i au
adusti pe tatalti set, Scarlatil doftorul, si '1-au facutti Terzimand Portel, fora de
vola lul, omu botrtnd si slabil, dtindu'l poronca ca se caute pe copiii mortulul
pre bine, facendu-le Imperatiea i nacanfa de la Bucurescl si de la Moldova,
de li se da pe tag anul.
Eat Domnul acesta se silla in totd chipul ca se urmeze Ghical in tote,
vrendu se se ardte si strasnicil ca Wig lee boleril de Md. Atuncl at inceputii
pe o sem& ce nu'I boierise a7 Infrunta si a le grai cuvinte preste, vrendti ca
se nu'l scie tine suntu, aretendu-le si o mtndrie nespusa, care nu mal statuse
la altd Domnti, facendd si mare nedreptate terel si seracilord. Atuncea ad In-
ceputd boleril a se face total una si a vorbi el In de el, i a dice : Ce va se diet
una ca acesta! acestil n'ad pusti gandti build asupra nestra, si vord se ne sting&
i pe nol si pe pert 1 Socotindti numai se fact arzul la Imperatie, si st fug&
cats -va la 'Mari, si asa as facutti trel arzurl care ImperAtie de catre tett
tent si bolerimea, qi au apechtu unul pre unit turd. la Tarigradd ca WM.
dee la Imperatie. Atuncea s'ad sculatil si o sema de bolerl de all fugitil,
anume acestil : Enaki Costaki Vornicti, Iordaki Costaki Venind Visternict,
Ilie Costaki Spatarti, Filipu Catargiu Visternicd, Sandul Sturza Paharnicd.,
Arghird de la Tecucl Stolnice, Buhusii Stolnicd, Miclescu Paharnicti si Cuza
Stolnicd, si alil Ono la 18 holed ; carii indatt ad gasitu cu cale ca se mal
rtpedt si altd arzil la Tarigradd, temendu-se ca se nu le fact Turcul care
tramisese, vr'o smintelt, cum le si acuse ; ca Watt dust de '1-au data la
Capi- kehalele. Atuncea all gtsitti boleril cu cale ca se tramitt pe unit Constan-
tind Logofetul Visterniculul Venind ; si asa '1-ad invetatu ca so merga singurd
la Tarigradii, si se lest Intr'o Vinerl, candd merge Imperatul la geamie se se'n-
chine, si sold dee singurd. Dupe ce all mersd de all conacitti la Edecule, si
de acolo s'ag sculatd intr'o Vineri de all mersd la P6rta Imperttesca, si
au pazitu One all esitii. Imperatul, si atuncea all Inceputti a striga: ffNazartil
Nazarglp aretendd arzul. Atuncea s'ad rtpeclitti Bas-Clohodarul Imperatului, i
i '1-ad al:11watt. din nattnt ; ce ramaindd Constantind acolea in medeand, nes-
ciindu unde se va duce, atuncea s'ati &Rd unit cresting si '1 -at invetatti de
all merst. la Pasa-Capsi, la Clausd-Basa, set spue tett pricina. i asa mer-
gendu au spusti tett pricina ; chIaraandii pe Terzimanul Porte' de i-au facial
terzimanlict, intrebandti unde'l poronca ca se stee, ca dolt volt Intreba se
scie unde'i casa ca se'lti lee. Atuncea all poroncitd Vizir- Kehalelil, de it spu-
sese si lul se stee la Terzimanul. Terzimanul all aretatd pe Capi-kehaie adect
pe Neculaki, la care chiamAnduld Indath de fata, all remasd ca unit moral
dec& all auclitd eh au data arzul la Imperatul. Atuncea Neculaki indata all
facutil trel nalmele catre Imperatul, aretendd pe bolerl de hainl, qicendii ca
coed mansupurl cu topuzul, si cert. tail care suntti la margine, care Dom -
nul nu se Increde cu densil. Pe de alit parte all caclutu la top cu banl, a-
ruindd tuturord ca WI fie mina de ajutord la Imperatul, aretendii in trus-
tele naimelele cum a Moldovenil suntii vinovati la tote. Atuncea all &AO
i prietenil cari'l mancase, i all inceputu agiutora catre Imperatul, arida
t6ta ulna pe pamentent Atuncea all statute cu top de ad scrisd Hanulul ca
www.dacoromanica.ro
 257

SeI trAmitA inapoi, i so se arcle ; i aa trAmitendi i Domnul darurt att td

Hanului catd i Sultanului, ad inceputu a le poronci se se'ntorcA inatoi. Si
Enda ca, se bolnavise i Visternicul Iordaki Costaki Venint, pe care ild aveati
top capd, i fiindd ca i s'aa templatil i mOrtea acolo de all muritii, la care
vOclendti i cei-lalti una ca acesta, Watt lasate i ei, ei sail intorsd cad le scri-
sese i Domnul cu adeverintl, asemenea i Neculaki cu aceld Constantinll Lo-
gofetil, ei alte multe adeverinti. i aqa mergendil la Domnul, cu mare cinste
i-au primita, incependd a,'I pune ci pe den01 la tinuturl i la slujbe. tra, qi
ImpOratului intrase In anima ca and tuid acesta arzil, i pazia vreme.
In clilele acestul Domnd, fiindd ca tad Linea galdva Lesilord cu Riga lor'd,
dupe cum Ail clisa mai susii, i fiindu ca nu se potolise, nici vra ca se asculte
Zaporova de o semd, ce poroncea Rusiea prin Riga lord, la care veclendd Rusia
o mare nesupunere a lord, i-au clutatd a tramite o sena de oste ca sel
fad, sO priimdsca 0 cam MA, de voiea lord. Atuncea trebuia i Domnul se aibA
mil in Ora Leesch ca sO lee insciintare de cate se luctha, ca se dee scire
Portel turcesci ; i socotindd pe tine are tramite, era all gAsitil cu cale ca
se tramita pe Frantuzul1 care lid tramisese i Ghica ; ei asa, '1-ad tramisd,
der& nu i-ad ajunsu capul ca pe Ghica, i clicea numai vesti ail tramita. A-
tuncea Frantuzul nu urea ca so tramita scrisorile celord del tramitead vesti,
dupe cum le tramitea la Ghica, ci numai scrisorile lul striindd ce'l era voiea.
La care 0 DomnuYacele scrisori a lul le tramitea la Neculaki Capi-kehaidoa
la Tarigradd ; ci II tramitea ci bieazuri cu pecetea Mariel Sele, ca so scrie
dupe cum va gasi cu cale ei sO arOte la Imperatie, ci aa facea. tra Fran-
tuzul acela cita vreme all eclutil acolo, se agiunsese cu solul Frantiei ce era
acolo, i ce'l clicea aceld sold, acele scriea ci eld la Domnul ca at auclitu.
Aceld sold o facea acesta ca sO potriv6scA scrisele ce va scrie Franca la Ta-
rigradd cu scrisele sale, ca sO pot& sO rOdice pe Turd in piciote ca se fad,
oath cu Rusiea ; la, care Imperatiea da credinta Domnulul. Acestea auclindu-se
la Omenil Rusiei, all data poronca in Ora LeescA numai de WA seld prindA
pre aceld Frantuzii ce scriea vesti Domnulul de Moldova.; ci simtindd eld,
Indata all fugitd. la Moldova. Aretaii omenil Rusiei catre omenii Portei tur-
cesci sO nu crecIA clisele Domnulul, ca suntil tote minciuni, 0 le volt cu-
nosce pe urma, ; atuncea Porta chilma pe Neculaki ci 'iii intreba : suntd cu
adeverate ? atunce out se apuca pe capul lul cA suntti tote adeverate, ci a6 nu
dee credinta Ru0lort.
Pe acesta vreme fiindu.cA se apropiese vremea mucarelului, as silitd Capi-
kehaieoa prin top prietenii Portei de all luatti mucarelul la 1768 Iulie, Qi
i-aa tramisii caftanul la care as facutii frumosd alaid ecindu Domnul inain-
telt caftanului ; all intratti in curtea DomnescA, cetindii fermanul dupe obiceid,
imbracAndii cu blane, ei cu feregele, i cu cAftane pe boieri. Era Frantuzul
fiindfi pe lfing. Domnul, ci aVndil in scire ca nu merge lucrurile bine de
old, all mijlocitd la Domnul ca seld tramita In tOra Unguresca, 0 de acolo
pOte sO' trAmita, mai multe vesti; cats se teInea ca sO nuld lee din Moldova,
ei nime nu putea seld pricepa. Atuncea Domnul nepricependii, '1 -au tramisti
in Ora Ungur6sca, ei ertii 0 de acolo tramitea vesti la Domnul pentra Ora
Leatopisiqele Tom. B. www.dacoromanica.ro 17
 258

Le** la care in scurta vreme '1-ati oblicitti Rusiea, ca se afia, acolo, si

scrise ikt solul lorti ce avea la Nemti ca Witt prinda ; (lea flinch"' ca at sim-
tits eld, s'ail dust. la Ora lui la Franta, i au scapatti. Acestea auclindu-le Ne-
culaki, i sciindt i cite II clisese Porta pentru acele vests, atuncea au cre-
clutt i eld ca i -au vihlenitti aceld Franturt, i au inceputu a le sale New
culaki Domnulul pre ameruntul, aretendu cum ca au inelatt. Porta cu scri-
sorile lui ; Domnul Inca le areta fratane-set lui Beizade, i le cunoscuse Bel-
zade tote cite s'at templatt.
In tern era forte cu gret, ca angariile i chieltuelele erat multe, i banii ce
eglau nu. le ajungiau, i tragia marl superari Domnul i fratele Mariei Sele ;
cad dintr'acele vesti se oronduise in sate -va locuri este turcesca pentru paza
marginei, Ia Hotind, la Bendetil i la Crimt, care o soma de este trecea ph
Teri, dandd mare suparare Domnului i locuitorilorti, cad se temea Impera4i8a
de &tea Rusesca, ce era in tera Leeset, ca so nu treed, fora de veste, WI vie a-
supral, neavendd nici o gatire Porta turcesca ; cad aa Il 1icea Frantuzii, ca
n'orii se le fica; asemenea i vestile Domnulul, macar ca pe Elciul Ilu intreba
adese Porta turcului, de este, se le fact, scire ; i eltl se apuca tare ca nu
este una ca acesta , care era cu adeveratt ; -cad chieltuiea tare solul pe la
Porti turcesci ca se's preset, se nu fact. Wire, i sta i eld cu capul la Im-
peratul ca se's opresca, alesil Ia Vizirul Mosun-Olu i altii.
In tera Romaaesca pe acea vreme dupe ce au domnitd Searlatt Voda unit
ant mai bine, at muritti fora de veste ; atuncea au statute Capi-kehaielelO
cu capul i cu multi chieltuela i au ispravitd de ad remasu Domnii Beiza:
deoa Mariei Sele Alecsandru, in locul tatane-set, in letd 1767 Dechemvrie %n 2.
Era in Moldova veclendti Grecil atitea amestecaturi in Turd, i Domnul in
mare stenahorie de a banilorti , au inceputd fiesce-care a se duce la Tari-k
gradil, One s'ati dust i Beizade fratele Domnului, rOmaindii Domnul fort, de
omeni, numal cu cei mai mid i cu pamentenii. Era pe 10 margine, mil de
routan facea &tea turcesca , cad nu vrea so scie pre 'zapcii lord , pene 'eel
de la Hotina au trecutd i in ceea parte in Zvancea de ad aprins'o, in care
temendu-se zapcii i Paii ce emu cu denii ca se nu auda ImpOratul, apucat
ei mai inainte de scrieat in Imperatul mil de minciuni, clicendti ca i-at impre-
suratii dumanul, i villa la margine de Caroni' , i &tea nu le pote rack
acestea ; i Imperatiea Ta nu scii nimica de aceste, cad nu volt se ti le spuie.
i acestea facead pe Imperatti ca se deschida Wire, deranult lasat cei -lalti a lui.
In On Leesca, veclendd ovreil atatea ostirl in picidre, atitd moskicescl catil
1 leesci, i fiindu bogan, s'ad sfatuitd cu totii, i s'au trasu tots ovreimea
inteo Iature, cu tote averile lort, pene se volt arcla vremile. Era Cazacil
din Ora Leesca i Rusesca avendd intre el i rudenii , s'ati vorovitd ca se
merga asupra ovreilord WI grade; i sculandu-se, at. merst de ad ucisd pe
ovrei, One i pe muierile cele grele le spintecat, luandu-le tett, averea lord.
Aceste reutatl ajungendt in urechile Cralulul, indata, au rapechtt o ti ca- seal
Fiala, &AMA scire la lmpOratesa Moskului pentru Cazacil cei din Ora Ru..
Beset., i indata ad rapeclitt este ca WI omOre;, ci gonindu'l ton din tote pill.-
ple, i ,ne mai- avendt unde fugi, au trecutti dincoace in pamentui Turcului, la
www.dacoromanica.ro
 259

Balta, ci fiindd aprincI gonasil RusieI, s'ail incelatil ci el ci au trecutft la Balta.,

ci standu-le Turcil improtiva, nu i -au datil, clieendti a au calcatg in hotarul
fora. Acestea -veclendit gonasil, s'ati intorsti inapoi; atuncea Turcil at propitu pe
Cazaci ci cu averea ce aveat acolo ; ca nu era patina a bietilort ovrel, aler-
gandil de au datti scire PaceI de Benderti de cate s'ad templatt. Rra la Balla
nemerindit nisce Mtrzacl cu cats -va Tatarime, ci vedendti pe Quad oprip a-
colo cu atata avere, ail omorttti ci pre Cazaci ci. pre Turd, ci luandt averea
'ci -ail cautatil de tad,. Era Pap indata au datil de scire la Imileratie , are-
tandt cum ca ail calcatt hotarul o Este rusesca , facelift mare ptra catre
Rucl. Atuncea s'at tulburatit forte Sultana Mustafa Imperatt, clicendu-le tote
acestea Vizirulul lui Obrescof4 solul Rusid ; la care au rOspunsid, ca nu va fil
cu scirea ImperateseI una ca acOsta, ci ace ce au facutil una ca acOsta suntti
Whorl, ci ca nisce Wharf. se vorti pedepsi. Indata au scrisu solul in launtru,
ci indata at poroncitil Imperatesa de ail spencluratt opt-clecl de 6menI acolo
la hotara, ca doll auclindii Turcil se vorti. multami. Era ImpOratul nu se scia
ce -s'a face de mine ; ci veclendit ca Vizirul II std improtiva ci nu'la last. se
fact. Este cu Moskalul, atuncea au scristi ImpOratul pe taint, la Damat-Hamza-
Paca, ca se vie WI dee pecetea; ci indata au purcesu, ci cum ail venitt a-
pr6pe de Tarigradu , Indata au redicatil pe Mosun-Olu I ci '1-ati tramisil la
surgunlicii. Ci sosindti Hatman-Paca, indata au ilist: prea bine; ail socotitt, ci
hunt& 1-ati. 1111760.ta ca se redice la inchisore pe soil Dupe aceea '1-ad im-
bracatia cu bland, ci '1-ad facutt. Vizird ; dandu'l ci pecete, at mersil la Paca-
Capsi ; ci aca mergendii tog solil pe rondil, ca WA ureze, ail venitti ci ron-
dul Moskalulul de au merst ci. WI, ci dupe ce s' at. impreunatii, at statute la
vorba catva, clicendd soluluIc pentru ce nu scote ostea loril din tOra Lecesca?
Atuncea alt respunst solul, ca out nu pOte ca se o sc6ta. Indatt, ad clisti Vi-
zirul atuncea: ((de vreme ca nu o pop mote, not multi 6ste cu vol pentru Ora
Lecesca ; Si indata au clisti I aradicatilit Oil ducep la Edecule ; c1 Indata '1-ae
luatit pe solA cu tog TerzimaniI lui, c1 '1-at dust. la Edecule de '1-ati inchisti
la 1768 Septemvrie 25. Si indata s'at arOtatti in publicit ca au Este cu Ru-
siea. Atuncea Neculaki Dracul, avendil cunoscinta cu acestil Vizirtl ci cu 6-
menii lui, Inca de cand4 trecuse pin Moldova de ail mersti la Hotinil, aft cll.-
Oath. la pici6rele lei ca selti face i pe elf' unit ciract; c1 indata '1-ail facutil Ter-
zimanit Portil, scotendia pe Scarlatu Caragla, aretandt la Imperatul ca at slit-.
bitt. c1 nu este de slujba, fiindii ca indemnase c1 Neculaki ca so face ostire ,
ca se .se astupe povestea vestilorit din Ora -Lecesca. Deli pOcatul totti trage
pe omit dolt duce la sfircitul la care este se vie. Indata Neculaki au dust.
pe Yale-WI Mihalaki, ci '1-ail facutil Bac-Capi-kehtde in locul lei. Atuncea fiindfi
ca se facuse atatea fermanurI la Domnul de Moldova, ca se tramita zaher6 la
Hotinil, la Rendert c1 la alte parti, c1 chereste ca se faca podii la Isakce, c1
altele nespuse angaril, cari nu potti a se scrie, c1 scfindii Neculaki ca
Doinnul este singurti fora de 6meni, s'au apucatti de capul lui Belzadd
Alecu fratele Donmului, ca selil tramita inapoI la Moldova, cad nu venise
de mail la Tarigradit, sciindu'l ca are credinta la negutatorI, c1 va fi
trebuitorit Domnultd la acesta vreme. Era BeIzade nici de cum nu priimea
www.dacoromanica.ro
 260
ca se vie inapoi; si veclendu Neculaki atAta impotrivire, facuse del sta Porta
cu BumbaSiri puma de WA slid pornesca; care viindu la mare gAlceva cu
Neculaki, s'au Si pricitil In ate-ye ronduri amenduoi , cat(' venise lucru
de Arabia Belzede se manance capul lul Neculaki. Atuncea BelzadO au scrisu
ang arzil la Imperatul pe ascunsil, si plea pe Neculaki : Anteiasi-data, ca po-
prise top banil ce- se didese de la ,Imperatie pentru trebuintele ce sunte se
se cumpere pentru ostire, care eraA la duo6-sute pungi ; ale duoilea, ea acmu,
la nevole a trebuintA, s'ad trasti si nu va se scie nimicA, ea la vremile
cele bune nu da altora rondo, ce elti era domnil, si fratele mea numal cu
numele era Domnil, si la tote elti se amesteca ; pea si vieazuri avea In mane,,
si scriea ce'l era volea la Imperatiea Ta, atate la altele cats si la pricina te-
rel Lesesci, ca ce urea scriea si areta la Imperatiea Ta.n Acestea si altele multe
sriea 1i.'l -ad data la unul ce gala cu Imperatul In tote dilate, a name unil
giuvaergit, care ilu chiama Tuzo-Olu; si acela '1-ad datA la Sultanul Muatafa.
Dupe ce '1-au cetitu, atuncea all statute de all socotitil tote pre ameruntul,
silndatA all clisu aceluia se'l clic& se nu stee Impotrivh, ce se merga ; si mer-
*WA acolo se fad pre frate-see, pe Domnul, sel scrie pentru tote acestea, si
acea scrisore se o tramitA prin tainA la elil, si elu o va da la Imperatul, si
atuncea In scurth" vreme ale va aduce Imperatiea la Tarigradit Si asa au in-
ceputil Beizade a se gall, si canal au fosta la purcesti, vrendil WO lee clioa
bunA de la unit Arhiered celil avea prietenU, s'au ,Incredintata Beizade.In
elf, si a4 inceputil a i le spune tote pe ameruntul, si asa all purcesil la Mol-
dova.
Pe nest& vreme au tramisfi Vizirul de at adusA pre CrIm-Gherei-Hanil,
ce era mazilil si surguml In Tekirdaca, si spuindil Imphatului au gasite cu
cale si '1-ati Mutt. Hand, sfatuindu-se la multe cu elu. Atuncea au agiunsii
TerzimanuL cu multe daruri, rugandu-se pentru Grigoraki Von, si pentru tern,
cad ale scia Hanul incA din cel-altti hanlicu. Atuncea intrebandii. Hanul pe
Vizirul pentru tote gatirile ce au In tell, ati intrebatu si pentru Domni : ce
Domnl suntil ? si spuindul ciae si tine suntu, au liisii TIanul : acela din Mol-
cloy:1r II bunn, ila still; era celt din tera Romanesca nu face la acesta vreme,
cad este copilik, aretandil ca trebule se faced pe Ghica, ca't omil Intregt si
harnicl ti asa dandil scire la Imperatul, all adusil pre Grigorie Ghica si '1-au
Imbracatti cu caftanii, facenduld Domnii terel Romanesci, 1768 Octomvrie, por-
nindulti cu olacti la Bucuresci, mazilindu -pe Alecsandru Von. Intro acestea,
s'ati bolnAvitti si Vizirul si all muritfl, care '1 -all blestematA lumea, ca elu au
fostil pricicina de s'a4 deschisti aceste ostiri ; si au facutti Imparatiea in lo-
cul lul, Vizira, pe Mehmetil-Eminu-Pala, ce fusese Nisanglii, si indata all all.
peclitA fermanuri in tote partile pentru Oste, fAcendil si elli marl &ill de to-
te cele trebuinclose, pornindA si pe Hanul, invetandult1 se merga cu multA
Oste in Ora Moskicdsca.
Era audit au fostti de prima-verA, 10th 1768 la Mart., s'au redicatii Vizirul
ell tote ostile turcesci, si cu mare alaiu, scotendil si Singlacul Imperatescu,
facendil Tamil cate-va -morti in crestini, ca se nu cads Singiacul ; atuncea ga-
,tindu-se $i Neculaki Terzimanul Portii de cale, luandu'i clioa ball de la top
www.dacoromanica.ro
 261

cunoscutil lui,. at venitd i aceld Arhiered catre care clisese Beizade, si le spuse
tote lui Neculaki ; Or el. auclindd, all remasu ca unit mortd. Ere, acela flu
niangala clicendtel ca nu'l nimica, numai se se pazdsca. i asa purcese cu ur-
diea la Andrianopoli, i de acolo la Oblucita. In Ora Romanesce tragea mare
suparare de Turcil c@ venial pin Bucuresci, Ghica Vode ; i audindil ca vine
Mehtnetd-Pasa, Rumeli Saraskerd, cu 30,000 de oste, care niergea la Hotinti,
1-ativpoftitil Ghica ca se vie pin Ora ; i Mate all gatitd tote cele trebuinw
close, lesindti si Mariea Sa cu corturile, in campul Vacarescilord, conacindd i
Pasa acolo cu tote, &tea sa, dandu-le tote cele trebuinciose, vorovindil c4i cu
Pasa tool ce au avuttl, Glenda mare poronce tuturord Turcilord se se feresce,
de rale, se nu dee superare seracilord. i asa peste trel Mile s'ati redicatd Pasa
de acolo cu tote, Ostea, si a. purcesil. Acestea aulindudu-le Domnul Moldo-
vel, vrea se le fact i ell; i chiemendd pe boleri le-ail clisd, ce va se apuca
pe Pasa in Iasi, del 1-91 chiematd i fratele nostru Ghica do Bucuresci. Ere
boieril nefiindil prea bine cu Domnul lord, all clist se face, cum scie. Atuncea
all tremisu Domilul de '1-ati poftitd se vie ; dent nu socotia ce n'are nici de
unele, i acesta este oste. i aka viindu Pasa, '1-ad conacita in curtea Dorn-
nese& ; Domna nu era, ce o tramisese la Tarigradil cu cate-va luni mai 'na-
late. Ere &tea Pail all tabaritti pe tote casele lapilli, la care nu putemd
areta cats Mca era la bietil crestini; apuchadd fiesce-care muierile i copiii,
i altele ce putead apuca de pin case, fugead de se'nchidead pin monestiri,
remaindd casele lord pe mane, Turcilord, de facead ,ce le erad voiea.
Era Neculaki Terzimanul, fecendil mare prietesugil cu Vizirul, au ispravitil
de all scrisd unit fermah Domnului de Moldova din partea Vizirului, are-
tandil in eld ca se nu cuteze tine -va se scrie ce-va la Tarigradu seu celexasi
se tramite, cal va tela capul ; tine ce va avea, la urdie se aerie ere, nu alu-
rea. Aceste tare poronce viindli la Domnul, se mira Beizade ce va face, chi
se temea a tramite respunsul Imperatului ce'l poroncise; Imperatul ince, as-
cepta din Ali in iii respunsti, intrebendd si pre aceld Armend ce era la micil-
locd, eel povestea del atata zabave, cu tramiterea respunsului ? la care nici
eld nu scia ce se respuncla. Pe adste vreme au trecutil si Vizirul Dunerea,
Cu. tote (Oil@ see, mergendti la Hand-Tepesi, t; i Domnul avendd pe Pasa in
Ia@T, n'ad pututil se iese inaintea Vizirului la Dunare dupe obiceid.
Intr'acesta Ierna Crina-Gherei Hanul, ail intratd intr'o margine a Rusiel cu
multe, oste tetaresch i tunes* died se fi fostd trel-sute de mil ; i mutt
robie a. facutd, stricandd vre o-suta-optii-cleci de sate rusescl, pene all luatd
Rusiea veste, Cad nu era ince gata ; dent pe urma atattl i-au batutil, cad de
abla at scepatd Hanul ranitd ; i Duninecled i-ati mai Watt cu c ierne forte
mare, dbl. giumetate ad remasti din &tea lord degera.ci pe drutud, i caril
ad venitd pene aice in Ora, tog erad caril cu menele degerate, caril cu pielorele.
Si sosindd Hanul la Caudell, atil muritil, i Mate ad facutd Hand pe Devletii
Gherei,
Ere &tea Padel ce se afla in Jasl, veclendii pe Arnautii Domnulul cat purtad
felt de felt de arme i flori in totd chipul la strae, le pareati. Ted si amblail se
le Tee armele, $i el nevrendu se le dee, Wail facufd &ave. fare els la care
www.dacoromanica.ro
 262

galcdva all si ImpupatO -pe unl Arnautd. Si auclindii Pap, si vrendu ca se

potole lucrul, so nu fie mai red, all push/ de all spencluratd duol Arnauti. A-
tuncea *Mudd cei-alt1 Arnaud, s'ar'i vorovitil top ca se fug; si ass gatindu-se
cu totil, o data as incalecatd si all purcest spre Prutd ; la care princlendd vest,
Domnul, all datd scire Part Pap Inca tulbuvandu-se, indata au rapeclitd ()ate
turc6sca ca se'! prinda si se'l aduca la eld, si agiungendu'i &tea turdsca,
indata s'au data Arnautii giosu de pe cal, i all inceputd a se bate One all
spartii de tail pe Turd. Atuncea all incalecatd Arnautil si s'ad dusu la Moskali ;
de care auclindti Pap, as cunoscutd ca Domnul va aerie la Porta sold pit
read; $i au apucatd de all scrisd eld mai 'nainte, pirindil pre Domnul ; i
purcegendu si elf din Iasi, Wad dusd in Mend cu Vat 6stea. Era Domnul
i cu eats -va boleri, i cll frate-sell, s'au dust. la Vizirul, la Movila Rabid,
cad sosise Vizirul acolo de trei Sli1Q ; si cum all mersil acolo, indata '1-ad ra-
dicatd la inchisore. Aice semona lucrul ea si Neculaki a.a fostii piritt pre
Domnul la Vizirul, gasindu'i vind, ea, dad vrutd slid scie tine este candd as
calcatt in pamentul Moldovei. Terzimanul, cum se yedea lucrul, ambla se lee
Domniea prin Vizirul ; i Vizirul atuncea all tramisd pre Domnul de Tad In-
chisti la cetatea Kiliea, scriindu in Imperatul ca nu s'at purtatd bine si altele,
ca dOrd Il va da vole se fad pe tine va socoti ; si atuncea va face pe Ne-
culaki. Era Imperatul fndata as adusil pe Constantind Voda Mavrocordatil, Ii
'1-ad tramisil la urdie, dendu'l $i de chieltuela, ca snit face Domnii in Moldova.
Simtindt Vizirul cd vine Constantind Voda, au aretatt care Imperatul ca pre
Grigorie Voda Tag 1nchisii la cutare cetate ; era Constantind Vod6, sosindd
la urdie, '1-an facutd Domml la Iulie.
Mehmedd-Pala-Rumeli-Valesi, deed, au mersd in Hotind, au trecutti cu (Sate
in ceea patte la Caminito, de s'ad batutii cu Moskalii; dera atata i-ad batutti
pe Turd, WA abla at. scapatti Saraskerul cu putini omeni din 60,000 de Oste;
care auclindd Vizirul, indata as facutd in locul lui pe Moldovangiu si '1-ad
icamisu cu mull& (Sate in Hotint. Pe acesta vreme avendd multa tainuire Ne-
Jaki cu Vizirul, seciendd cu cesurile amenduol Inchisi, venia cu trebi Vizird-
Kehaiesi si altii de eel marl, de paziad cite unit dad mai bine, si nu puteat
gasi vreme. Acestora parandu-le red, scriead la Imperatul, Windt' pe Vizirul i
pe Neculaki, intemplandu-se in o vreme pe candii scrisese la Imperatul ca, cu
putine Mile volt tramite &Mile cetatel. Care Imperatul, pentru bucuriea acesta,
all facutd mare sanest. in Tarigradu, cu atatea tunuri de vula lumea. Era Clad
all fostd mai pe urma, s'ad schimbatd bucuriea, inergendu'l veste de cute ad
patitd Rumeli-Valesi, cum ca all trecutti Moskalii cu and gheneralti a lord
a name Galitind, si all lovitu Hotinul, omorindd multi Turd, si arclendti si
tote tergul afar& din cetate, si 6rasi s'ad fntorsd inapol de all trecutt. Acestea
auclindt Imperatul de Neculaki, si avendd si altele strinse de candu cu arzul
Moldovenilorti, si jaloba lui _Beized6 Calimand, si cu vestele din tern Lesesca,
indata as adusd pe Beizede Mihal Racovita, si i-ad data de chieltueld, si Tad
tramisii la. Vizirul ca seld fad Terzimand la urdie. Atuncea scosese i pre
sold, pre Obrescovd, cu Terzimanil lul, de '1-ail luta impreuna in urdie, cu buns
paza, tiinduld acolo inteo Mature, dandule i taint., Ea pre Neculaki si pre
www.dacoromanica.ro
 263
Grigoraki, all trAmisti Imperatul de i-at luatn la Tarigradd, aducendt1 si pe
Beizede Alecul gi pe Mihalaki Sutul, si i-au inchisti pe tuspatru in serai4 la
Bostangi-Bash, tiindu'l unti anti mai bine inchii, si Yi mustra in tote chipul,
scotendu tote la medentl, ceremlu-le 200 pungi de bani.

CAP. XV.
A patra Domnie a lui Constantinti Voda Mavrocordatti.
Dupe' ce au imbrgeatil Constantino Vodg caftanti de Domniea Moldovel, in-
data i-au daft]. si tulurile ci sangeacul, dandu'i si mIre poroned pentru ate
spat trebuitore la urdie, si la shrhaturi. Atuncea au respunsti ca este da-
itoril ca 'se se silescg, la tote poroncile Im era iei ca o slug& vechie cer este ;
pi indatd luandu'si clioa bung de la, top, all purcesti la Ia1, si esindu'l bolerii
inainte, all conacitti la Frumosa, apuca.udti pe boierl cu mare galceva, cerendll
de la el zahare, cerendit tote satele boierilord de i le-au datil inscrigt , in-
eglecAndti cu slujitori, cu zapciI, de au mere] singurti pe la' acele sate, apu-
dada cu mare tgrie pe boieri pi pe sateni de aretati gropile cele cu grin si
cu orzil, de incarcati care eu fold de fold de zahare , si tramiteati la urdie i
la sarhaturi. Care veclendil Turcii acestal lgudail pe Constantiml Vodg. Petre-
cerea lul cu bolerii nu se pote scrie ; dupe cum era firea lui nestatornica ,
boierise pi pe o sem& din boierii cel mai mid. Pe acesta vreme, Vizirul go-
nise multg este de la urdie care strigail cu totil asupra Vizirulul, $i avendu pe
top al Portei cei marl vrajmai, 1111 pireti top la Imperatul, care lama. at'ata
scarbA pentru cillcarea HotinuluI, indatti, au trAmisd de '1-1111 mazilitu, lubadu'l
pecetea, pi indatg all tramisti la Hotimi, la Ali -Pala Moldov.angiu, si '1-ati facutti
Vizirti, cad se afla acolo; erg pe cold mazilt, '1-ati redicatil, de la urdie si
'1-at dust. la Demotica, pi acolo au tramisti Baku-Capigi de. i-ail Watu capul,
pi '1-atidust. la Tarigradd, 1769. Rra. Vizirul la Hotinti all strinsu tote otile
acolo, si,pe Hanul cu tot& Tatgrimea, ci i-au tramist in ceea parte la Ca-
menith, si acolo intalnindu-se cu Moskalii, eat. lovitu. Moskalii atatil all b4-
tutu pe Turd Wu de n'ati. remasti ; ca, care ail scgpatu de este, n'ati scg-
patu la trecetore. Acestea veciendil Vizirul forte s'ail spariatti, dicendti ca de
volt trece dincoace ii volt prinde pe tpti ; care indatg all pusu gouda de fu-
g; pi aa la Septemvrie 14 Mile, s'at sculatti cu totil si all lasatil Hotinul,
si all fugItti, scoborindu-se Vizirul in dreptul Iasilorti la Tutora. Acolo at mersti
Domnul cu tota bolerimea de s'ati impreunatil cu Vizirul, poroncbadt boierilorti
ca se fie cu credintg Portei, dupe cum all fosta One acum, dna ascultare
Domnului la tote poroncile Imporgtesci, si se nu se Wing, cad nu'l nimica ;
Si Indata i-ail imbracAll pre tots cu caftane, dendu-le si cafe. Erg Vizirul, f1.9
acolo s'ati dust. la Hantepisi, c1 au tabdrito acolo ; si Ina fiind,d luTyprals3
i-at venitil veste de la Hotinti ca all trecutu Moskalii siija4 - Apt"' nta,04.b
zaptil. Era Domnul, dupe ce all petrecutd pe VA T41.6* 13614 19, To ipc4i41atip
Intorsti cu toti boieril si au mersd la Iasi tramitendt1 straji in tote patine ;
www.dacoromanica.ro
 264

era a treiea cli veni veste Domnulul ca Moskalil all trecutti Prutul si vial in
giost. Atuncea Domnul indata at scristi la Vizirul, dandu'l scire de venirea
Moskalilort, si indata au Inceputti a se gati ca se puree& Atuncea veni si
o sem& de Tatarl la urdie, si veciendul viinclii, le-au paruta ca vinu Moskalil,
la care de mare frier!, ce aveat all Watt tote calabalicurile pe campt, cortu-
rile, si tunurile, si .sacalele, si se mirat si Tataril dee& all venial. Era Vizi-
rul cu WU, urdiea s'ail popritt de asta parte la Isacee, era la Hantepesi at
cautatti de at venita si Hanul. Era Constantinti Voda veclendti to vint Mos-
kalil in Iasi, at luatt cats -va Turd si slujitorl si au inceputa si ela a fugi
in giosti la Galati. Era, Moskalil all intratt in Iasi, esindu-le Mitropolitul cu
bolerit inainte tale de unit cest de s'au inchinatti gheneralului, intrandt cu
sabfile scose 'In Iasi, porninclii multime de Este in giosti pe trel locuri, altii in
Focseni, altil in Galati, altil pe Prutti in giosti. Constantint Von, Inca at sta.-
tutu la Galati, viindul Si cats -va este turcesca cu vr'o doi Pasl. Era. 6stea
care all trecutt pe la Focsenl, o girna at apucatt podgoriile, trec6ndti spregt
Bucuresci, era o sema all trast in Braila. Atuncea cei ce all merst la Galati,
s'at lovitti cu Turcil, si indata alt resipitu pe Turd, facendu mare morte
inteensii, prinslendii si multi vii. Atuncea fiindti si Constantint Voda acolo, im-
blandti pin Turd, nu 'I-at cunoscutt, si '1-ati ranitu, si '1 -au sl prinst Moskalil
si '1-at tramisil la Iasi, si fiindt erns mare si gerosa, s'ati bolnavitti, si peste
putine Mile au si muritti de bola in Iasi, si Tat ingropatti cu mare cinste boleril
in Iasi, ca pe unit Domnt.
Era Galatil au remast In mama Moskalilora ; era &tea care apucase Prutul
in giost mergea spre TatarY. Era, Hanul de in Movila Rabiei, cum at simtitu,
indata at fugitti spre Akermank cu &tea lui.Moskalii scoborandu-se la Fal-
cil pe de fast& parte de Pratt, 1st cautat in ochi cu Turcii ca de ceea parte
era multi oste turcesca cu cat1-va Pasi, de pfzia acolo. Pe acesta vreme in-
telegendil Imporatiea Turculul de Hotina c& '1-au luata Moskalii si all fugitt
Turcil, cum si pentru luarea Moldovel si pentru bataea ce s'au Matti la Ga-
lati, cad perise si Pasi, si pe Domnul ca '1-at prinst, forte s'at scarbita a-
supra. Vizirulul, si indata '1-ati mazilitu facendt Vizirti din Tarigradti pe Ha-
lil-Pasa ; era pe Moldovangiu tramisti in Edirne in 1770 Ghenarie. Atuncea
at- past Imperatul de at datt fetvale muftiul, ca se intre &tea in Moldova,
se tale, se robesca, se faca ce le va fi volea, ca clerk' se va indemna &tea se
merga, cu mare dragoste. Ci peste putine Mile, &tea care mersese spre Braila,
-lovinda Braila, at luat-o, tiinclt cite -va clile bataea, fiindu ca venia -Turcilort
ajutorti de peste Duna're ; si at luat-o cu tote calabalicurile, robindt si omo-
randt multime de Turd, lasandt Moskalil acolo Este de paza cetatii. Atuncea
s'at il4ittt &tea de la podgorii, One candt lute() nopte le s'au facutti ciioa
in Bucuresci, &tea tat calarime, incungiurandt curtea Domnesca, pane at
gasita pe Grigori Von, Ghica ; si asa fa,' cendti tad chipul de jacti, pane i-an
luatt tote ce au avutti, luandulti si pe Mariea Sa de '1-at dust in Moldova
cu to omenil Mariei Sae, de s'au impreunatt cu gheneralul celti mare ; si
de acolo au mersti in Ora Moskicesca, avendt si pe unti frate a Mariei Sele,
Spatarul Matel, si pe o Beizede a lui Jon Voda Mavrocordatt, si o Beizede
www.dacoromanica.ro
 265

mica a Mariel Sole. Ostea de pe Pruta Inca ad trecuta in ceea parte, si fiindd
acolo catl -va Pasi cu tats -va este, s'ad lovitd acolea despre primiverit, care
forte red i-ad batutd pe Turd ; si de acolo fora de zabava, ad lovitd Bug&
cul Maresca, scotendu-le muierile Tatarcele, si copii lord, sf bucatele lord,
de le mina pe campi asupra Nistrului, ca tramita In launtru. JJe multi Im-
presurare de osti, atuncea agiungenda la Nistru, si neavenda Tatarii ce mai
face, s'ad inchinatti la Moskall, rugandu-se se le dee locd si se tralesca subt as-
cultarea lord ; si facenda legaturi cu el, i -ad trecuta Nistrul si i-ad dust de i-ad
asedata la locul ce le aretase, remainda si ei multamitl. Pe acesta vreme M-
euse si Vizirul Halil-Pala marl &ill la Babada de este, and(' si scire cu
Romantova gheneralul cela mare a ostirei Rusesci, ca se vie unul cu altul de
fats ca se se WU; si asa priimindu-se, ad trecuta si ()stile turcesd Dunarea
la Cartala, tIecendd si Insusl Vizirul, si mergenda tale de doue cesuri
la Caguld, si acolo facendu'si Turcii tote meterezele lord, unde era o mul-
time de Turd nenumerata, si sosinda si ostile rusesci, cu mare vetejie
ad lovita pe Turd, -iticependa a versa asupra Turcilord unit foca neconte-
.nitd. Pe care neputendula suferi Tura, ad rupt-o de fuga, fugenda si Insusi
Vizirul cu tog cei marl al lui ; si neputendull da ronda la trecerea Dunarei,
forte multi se Niece", si multi. perise si In este. i fugenda, 'd-ad lfisatd in
tabera tote carele lord, corturile , tunurile , si gephandoa, One si tail tutu--
lord remasese acolo. i vedenda Moskalil ca o multime mare se- tuned, le-ad
data soroca ca In trei dile se trots Dunarea ; si dupe trel Stile pe cap i-ad
gasitd, pe toti, luandu'l robi, i-ad tramisa In Rusia. Era o soma de .osti tur-
cescl calareti scapanda, an fugita spre Kilie si spre Ismailu, fiinda si Hanul
tataresca cu ostile spre Cetatea-Alba, tragendu-se cu ostile sole pe Nistru
In ma. Au ronduita si Moskalil o soma de osti de a lord, de all mersd
Kilie si la Ismaild ; carora neputendu-le sta, 'Arch Improtivd, altil ad fugitk
la Hanul, si 4.1 la Benderd, alp all fugitd pe mare ; era cel mal multi s'aa
Inchinattt la Moskall.
Tara Muntenesca pe acea vreme nu avea Domna, ci numai o 'soma de bo-
leri chute' trebile pamentului; si In tots Lora *Wail Catanele si Cazacii. Era
la Cralova se Intemplase postelnicul Manoli Mani, Anteid Caimacamii Inch din
clilele Ghicai, apol Ild Meuse si Band ; si stepanea tale cinci tinuturl t i fi-
indd acolo Emacil de Vidina nelipsitl, le facea oresI-care hatIruri, fiindd ea
se si temea de densii. i asa 'd-aft datii pintre densi1 unit mare nume, cum
ca art fi slug& credinclesa Imperatiel ; sj fiindd ea tramitea Pasii de Vidina
ori, ce'l trebula, '1-ad luata la ochl bunt, i asa Insusi marginenil agenda ja-
lob& pentru densul, ad tramis'o la Vizirul, Intru care cerea ca sell fad, Domna
Orel Muntenesci, si pe Plata aducendu'll, la urdie; '1-ad Imbracatt cu caftand
si '1 -ad facuta. Domnd Orel Muntenesci, ronduinda cu alit pe Mehmetd Pasa,
ce fasuse Rumeli-Valesi, cu cats -va este turcesca, ca duc6ndu'lil In Bucuresci
si asedenduld In scauna, se soda si alit acolo pentru paza Jul ; pentru ca Mos-
kalil se trasese din Bucuresd, dandul tulurile, Ongeacul, si cuca, si de chiel-
tulela. i mergenda la Bucuresci le -ad esita Intru tempinare tog boleril c'atl
mal rembese; si intranda in cu4ile Domnesci, 1i cetindu-se fermanul, 1-at suita
www.dacoromanica.ro
 26g

fn scaunt, da,ndti strasnica poronca boierilorii to se se min& Intru tote po-

roncilora Impgratesci i se'la cunosca ca le este Domnh. Pa dupe :ce S-
cura boieriile, i scosese in Ora i vr'o duce slujbe, erasi intorcendu-se RuOY,
de care cum s'aa Insciintata, i Pasa i Domnul all fugita. Pasa s'aa dust' peste
Dunare Ja. Rusclucti, era Domnul peste Olth la Cralova. Era Rusii aseclendu-
se In Bucuresci, at tramisa In tote partile osti de paza.
Imperatiea Turcului veclenda atata stricaciune In osti, pe data si schimbara
pe Vizirul, facendil Vizira pe Silihdarii-Mehmeda-Pasa carele se aseclase cu
urdiea la Babada ; era pe Halilt-Paa Taal tramisa la Filipopolis. Intru a-
cea vreme s'aa lovita de bola ciumil acolo la urdie Beizade Mihal Racovita,
fiindil dragomant la urdie, i murinda, 1' -at ingropata cum all pututa.
In Tarigradii dupe ce Imperatul as cercetath pe Neculaki Sutul qi pe Gri-
gal. WU' Calimaha, i veclenda cum cu, Domnul nu'la areta nici la unele vi-
nnata pe Neculaki Sutul, maniindu-se Imperatul, au poroncita ca se'l tale
pre amenduoi. La anii 1770 Augusta In 29, In clioa sfantel Meet a slantului
capit a lul Ion Botezatorul, In ziori de Ali i-au taiata pre amenduoi ; Inca pre
Domnul In launtru In saran, era pe Neculaki afara la porta, scotenda i ca-
pul Domnulul push. la porta, era trupul i '1- au aruncata In mare, sloboclinda
Si pe fratele Domnulni i pe fratele lul Neculaki, pe Mihalaki, de la inchisore,
luindu-le i cita-va semi de pungi de halal.
Moskalil Inteacesta lerna se apucase se bats Benderul, i fiinda o mltltime
de oste turcesca Inteensul, n'at pututii se'lh lee indata, ci dupe multi intar-
(Here despre Vanua, pe care 1-aalluata cu asalta si cu mare morte de imbe
partile.
S'at uitath se se pomenesca, ce, One a nu veni Moskalii a duoa Ora la Ben-
der* de cats robie i risipe, s'at' facuta in WO crestini. CA la anii 1769
Veninda tomna Moskalii Ono la Bender* i apropiindu-se iOrna, s'at intorsil
inapoi. i Tatarii veclenda ca s'at' intorsa Moskalii, pe data s'aii pornith a
prada si a robi, ,cala ail stricatil de istovil marginea despre densili Lapusna,
Orhelul si o bucata din Soroca.
kdce ca 'Muff- ara fi dust' toti robii la Hanul, si ca dupe ce i-aa cerce-
tath, i i-at scrisa Ia isvoda, se se fi aflata ca la sese-spre-clece-mil de su-
flete, marl cu mid ; i ca Hanului de parere de bine Ii dub, meterheneoa, i
sosinda acolo la Causeni maziliea Hanulai, s'at imprascietti Tatarimea care
Incotro au pututa, dad ampluse lumea de robi ; caci In tots ierna aceea au
amblatu Tatarii pradinda i rasipindil marginea aceen, venclenda robul cite skate,
cite opts lei, de au ampluta Tarigradul i tote. Anadolul de niultimea robi-
lora; din card altil all murita, altil s'at' innecata ; cel mai multi s'ah turcitd.
All rescumperata i Crestinir pre multi, pre cel carii nu priimiaa ca se se
turcesca.
Dupe ce s'ati luata Benderul, fiinda ca tramisese Turcul corabil de Intrase
Ia Sulina-Boaza, all push si Moskalil tote. chipul de silinta de le -au arse co-,
rabille la Tulce-Calesi, facendii i oresi-care navala de all trecuta Rusii DuY
area dincolo. Acolo s'aii facutt trel corposuri ; una corposa aft remasa la
Tulce de s'at' batutti cu Turcii, pone ce de istovii i-au stricath, si le-au lu-
www.dacoromanica.ro
 267
ate Si cetatea, ca tote cele ce ad fostil inteensa, facendd si und mare omolitt
In Turd. tra alto. corposti ati lovitti la Sakce, care se chiamli si Oblucita, ; vi
lovindu-se acolo ati facutd o mare resipa in Turd, aprinciendu-le si hambarele si
tergul. Si mai trecendti si altd corposu de esti rusesci, au redicatd tau no-
rodul si '1-ati trecutti In asta parte. Era cel-altd corposit s'ad dusfi dreptu a-
supra urdiei, unde era Vizirul ; pe care veclendu'i Turcil ca mergd asupra
Babadagului, pe data ad si rupt'o de fugh; asemine urmandu si Vizirul lord.
Si le-ad remasd pe loco tots urdiea, tunurile, corturile, cazanurile, carele si
alte calabalIcuri, taindti si crestinil atatd acolo catd si la Sakcea, si tote
acestea le-ad trecutdMoskalii dincoace de Dungre. Era Vizirul fuginda spre
Tarigradd cale de trel-clecis cesurT, Moskalil inch treceAdd In ceea parte, ad
lasatit dincoce (in parte& turcesca) numai pietrele.
In Ora Muntenesca Inca ad pornitd Moskalii unit corposu case merga peste
ORA asupra lul Manoli Veda, ca Mid prinda; si la doue lccuri ,caldandulti, nu
1-ati pututd prinde, fuse ati scapatti numai cu sufietur in Ora Ardealulni, per-
clendu'si si tuiurile, si sangiacul, si totti ce au avutii; si acolo at petrecutti
catava vreme, One candti au Inceputd a face respundentie cu Mosun-Olu de
la Vidint, de 'I-ad datil vole se treed In Ora turcdsca.
Pe acea vxeme Intrandu Mosun-Olu In tera Muntenesca cu o multime de
oste turcesca,.pe care '1-au lasatti Moskalii de au mersti -One la Giurgiovd,
si acolo s'ad facutd o mare batalie, Banda tint mare emelt In Turd, In catfi
abla Pasq. au scapatfi cu pupal Turd.
Auclindfi. Imperatul -TurculuI de cate se internplase la urdie, si la Sakce, si
la Tulce, forte s'ad turburatu pe yizirul, pe care mazilinduld ad facutd in
locul lul Vizird pe Mehmetd-Pala Musun-Olu, la anil 1771, care stringAndti
osti de agiunsti la Rusciukd, tramitea de dodaiad pe Moskalii ce erail in tOra
Muntenesca; ins& biruinta ad fosta tad a Rusilord , facendti mare Were in
Turd, si au luatd ysi cetatea Giurgiului de la Turd, remaindu tot& Ora Mun-
teased In stepanirea Moskalilord.
In Moldova stepania gheneralul Vorsakovd, ronduindfi din boleril pamenteni
giudecetori si zapcii, carora le plata si lefa, oronduindti si ce se dee Ora
pentru mincarea ostilord Moskicescl, care se plata cu banr, luandit veniturile
vamilorti si a ocneL
Era Vizirul s'an aleclatu cu sederea la o casaba ce se chiama Sumla. Candd
au fostii la 1772, ad venitd veste ca art fi luatti Moskalil tote Crtmul de la
Turd, si tote cetatile ce se aflat acolo, care si Tat'tril verilendd atata putere
a Moskalului, le-ad cautatti si lord a se inchina la Moskall, cu marl 1egaturi,
ca ee nu se, dee alts data subt ascultarea Turcului, facendu-le si Hand dupe
placerea lorti.
Era Manoli Voda mergendd la Vizirul, irad data cats -va banI de chieltuela,
si 1-ati oronduitti ca se nierga se sea, la Nicopold, unde ad seclutd pea la
anul 1773 Dechemvrie 30. Era Moskalii fiindii ca se plecase Turcul, ad prii-
mitt' sh fad pace, si au ghsitt cu cale de at tramisfi de amendoue partile
omens marl murahazi, se se talnescO, la Focseni se vorovesca acolo. itles'ad
Rusiea si all trhmisd pre marele Ministru a Rusiei, gheneralul Orlovd, Si pre
www.dacoromanica.ro
 268

Romantovd care era asupra otilord, gi pre Obretkovii care fusese sold in Ta-
rigradd; gi Porta turcesca tramisese duol soil: pe Neamtti i pe Prusti, gi pe
Osmanti-Efendi care fusese Raiza-Efendi, omti mare a Portil turcesci. i viindu
pentru vorba Crinau lui, nu s'ati pututd tocmi, i s'ati stricatti acea adunatura,
gi indata s'ad. dust Or lovd inauntru la Imperatesa. Atuncea remaindti Obre-
scovd, era ati mai pusd cli ca s vorovesca, adunandu-se la Bucurescl, trami-
tendd Turcil pe altul, pe Abdurazti-Efendi, facendd i hotarire ca se stee an,
mige, se albs vreme se graiesca. i grainda atatea lunI, era nu s'ad pututd
tocmi, remaindt erall se se bats, care at i inceputd de la Martu,a se bate,
trecendd 6stea moskicesca Dunarea, -en cati-va ghenerall.- S'au facutti multe
Mai in multe locuri i multe pagube gi scaderi in ostea turcesca, luandu-le
multime de robl i multime de avers de tad chipul, -facendil i mare morte
In Turd, cire,,nfl se pote povesti, Luanda sate intregi din Dobrogea, atatil tur-
cesci catt i crestinesci, mergendti ogtile tad inainte, facendil mare bataie
in cetatea Silistrel, pent ad i dobandit'o cu tote a le el ce avea inteensa,
aglungendil One in Hagi-Olu-Bazargicti de '1 -ail and ss, '1-ati robitd, incarcandu
i de acolo ca i de alurea case intregi de le-ad trecutd Dunarea dincolo, cu
tots averea lord, agiungendd One in Varna, i pene la Balcand .6stea Moski-
cescal facenduse mare resipa otii turcesci, tiindd bataile One la 1773 De-
chemvrie 30, care Inca totti nu mal luaso sferitd fiindt ca amendoue urdiile
se ailati in Dobrogea, fuse a Turcilorti la Sumla, era a Moskulul ajungea One
la Hagi-Bazargicti gi pene in Cozlogea.
In Tarigradd Inca s'at severitti Sultanul Mustafa in 1774 Ghenarie 30, Vi-
neri ; gi indata as pusd pe frate-sea, pe Abdul-Hamedd Sultana.
(Era candu au fostii de primavera, Sultanul Harnett' era as aretatti catre
top Imperatii cum ca are oste cu Moskalul, nepriimindd WI dee cate it t ereai.
Rusiea, facendil mare gatire de oste, stringandd peste 300,000 de oste, lasandd
tote trebile in mama Vizirulul lui Mosun-Olu. Atuncea vedendti Moskalil ca
era se apuca de oste, fiinda i Imperatti nuoti, veclendd i atata gatife, s'au
grijitt i ei dupe cum sciad, trecendd Dunarea eu tota gatirea cu gheneralul
lord cell mare, graful Romantovii, i cu altii mai mid, amblandti tote locurile
din Dunare pene In Karasoi, asteptandti SC se pornesca &tea turcesca din
Sumla, ea se vie asupra lord. Si ronduindu-se Pa1 in tote partite cu ogti, as
inceputd a se lovi ogtile ; i orl unde s'ati lovitt, isbanda as fostd a Moskali-
lord, facendl Turcilord mita paguba in tote cute el aveati, gi mare ucidere gi
robie ; i le-ad luatti tote carele i corturile, i tunurile tate as avutd. Acestea
veclendu-le Vizirul, era1 s'ad mai gatitt de resboid, mai stringendd peste 100,000
de oveni, rOnduindu i Pa1 ca se merga la Hagi-Olu-Bazargied ca se se lo-
vesca, ogtile; i &AV mire strieaclune i perclare facendd Moskalii in Wile
turcesci, is luatd i tota casabaoa, cu tote averile el, cum i tota tadmui
otiril cu tot& zahereoa ce avea. Nelasandu-se Turcil cu atata, s'ati mai gatitd
de oti, i stringendd peste 80,000 de Weill, as ronduitt pe Reiz-Efendi, caruia
Ii 4icea Abdu-Razaki, gi pe Enicerd-Agasi, cu tote ortalele i cu cati-va Pagi, de
all eitd Inaintea Moskalilord in o cetate ce se claim& Kozloge; gi cn tote ca aveati
gi Frantuzi la tunuri, s'ati data o mare batalie, in catd se intunecase lumea, in-
www.dacoromanica.ro
 269
se biruinta au fostu a Moskaliloril, &Audit o mare mode in Turd, in Wu
Turcil au fugitu. Inapol, cei ce all mai scapatd, la meterezurile ViziruluT, cari
erah aprope de umla ; gi mergea incetti dup6 densii ci &tea MosIdc6sca. Inse
partea turcesca cea de stensura de la Anadold, intorcendu-se la urdiea Vizi-
rului, au Inceputd a gasi pricini lei Abdu-Razaki, cum ca eld anti fi fostd pri-
cina de i-ad stricatti Moskalil; ci vrendil ca so-ld om6re, '1-ati ascunsd Vizi-
rul. Era zorbalele au inceputd a prada in urdie, pentru ca mai top, Impreund
cu Vizirul, fugise si se inchisese in umla; rapindii tote averile celorit marl
de prin corturi , si amplendu-se de avers zorbalele s'ad ImprastiOtti care in-
cotro au pututd. Era Moskalil privindu-le aceste, se bucuraft ; si Indatii incun-
giurandd. umla, II strImtdread ca se iscalesca tote ponturile OW, cad de nu
le vort iscali, ardendu-le tote cu focti, pe top Ii va robi. Vizirul au poftittl.
pe Feldmarsalul Romantovii , ci iscalindt, elu si tote ortalele, tote articulele
paciT, ca se'l dee pasuela cate-va Mile sO tramita $i la Tarigradill ca se le is-
Wad, si tot(' Divanul Imperatescit 5i Insuci Imperatul Sultand Hamidd ; si
dandu'l vadeoa cersutk all tramisti pre Enicerti-Efendi si pre Ciauslard-Emeni
cu mare grabs; card agiungendu la Tarigradii, si (Panda si scrisorile Viziru-
lui, le-at priimitti imperatul si le-ad iscalitu cu totil si pe data i-at por-,
nits inapoi. i sosindii ei dandu-le in mama Vizirulul, all inchieTatil pace In
1774 Julie 17, indatorindu-se ca sO pazesca tote ponturile pacil. i daruindu
Moskalil vieta tzirului si a ostenilord ce se aflati cu eld in umla, i-au slokr-
facendil soldatil cu sabiile lord ca o porta prin care all trecutd sang&
cul ci cu tote ortalele, i Insuci Vizirul. i mergendii Vizirul doue conace In
josh, de vole rea bolnavindu-se, si mai mergendii ci alte dou6 aca bolnavd, so-
sindd la Barnabatd. la 25 Julie, all muritti la dou6 cesuri din cli, ci pe data
cu mare olacil rapedindit, ail datil de seine Imperatiei, pentru care nu putemd
scrie cats parere de rOil au avutt. i)
Pene aicea am Insemnatti aceste cate areta,, care ci not multe cu ochil nu
le -amid vedutti, der& dupe audul unora si altora, carii eel mai multi asemenad
ca le-at vedutu si cu ochii lord , potd se fie si auditti o sema; care credit
ca mai multe de la ei n'orti fi push ; lipsa 'Ate _ca sO fie lasatti cu scrisd, ca
so fie scristi mai giost de cats s'atI intemplattl, On nu mai multi. Caci pu-
Hata de a le scrie tote nu era, ca nu putea ca se agiunga hartiea nisi vre-
mea, ca se le scrie tine -va ; numal se credetl ca mai multti all statute de dal
sine scrist, 'Ate i Indecitt. La care ne rugamt cu mare rugaminte celora
ce suntti invOtati ci scud cum le void tocmi dupe ronduela lord, $i celora ca-
rii le-ad vedutu cu ochil lord, sO pue silinta ca se le tocmesca tote , avendu
vreme ca se le ci prefaca mai cu buns orOnduela ci scris6re de catd a 'As-
tra. Care socotimti ca vre o semi s'orti gasi srdinteacestea a n6stre de vord
prinde loch. Ce on In povestele Domnilord ce all trecutti , sell Idea ostiri-
lord, set In slovele scrisului nostru, vets gasi greseli , sO ne datI iertaciune c1

') Periodul cuprinsfi in parenteee nu se ail i in originalul lei Enaki Itogalniceanu, card('
jindu in Constantinopolti au scrisil nun al intemplIrile One la 30 Ianuarie 1774. Acestti pe
riodu este adiogitti de unfi_copistti mai nu& de gi totfi contimpuranii. Red.
www.dacoromanica.ro
 270

se le tocmitl, fiindil ca nol numal pentru nume ne-amt Oita, si pentru mer
gerea Doinnilort unul dupe altul cum aii petrecutd 1

Aicea vroimt se aretamt pentru mare si multa scadere ce at curst n6mulul

crestinescil In Tirigadii, alest celort ce se rezemat in domniile terilort Mot-
dovei si a terii Romanesci, care aceste ten le erat OM chivernigla si agoni-
sirea. i fiindu ca din pricina ostirilort ce au tinutt. peste cinci ani , numal
Ono la 1773 Dechemvrie 30, care Watt scrist, au fobtil remast la mare set-
paciune Atari Domnil mazill, att. i Belzadelele, si'Capi-kihlele, si alp boieri
multi si de cinste, care nu putemt ca se le areamt numele si boieriile lord,
cgci nu se cade. Pit o sem& de slugi a lord, 6meni din Lora Roman6sca, ve-
clendt in cate se OA stepanii lore, tragendt si el ore care lipst din cele ce
le trebulea, ca pe- semne nu le agiungea atatt din feudal mancatulur catt si
din rondul purtatului, fiinthi-le $i dile inchise , neputendii vt Se se dud de
la locurile acestea, trageat si el mare lipsa la tote cu stepanii lore; pone re-
masese de luase si multi' obrazt, de faceat ce le era voiea, graindil $i call
le venea la gad , clicendu ca cu acestea 41 recorescii animile. *i 111'10 alte
multe ce lehaiat, au inceputu a le face si stihurI Inscrist, cu care II hulescur
fiindil d Wad scapatii din mill, aceloril tell infrumusetate ; carele veclendu-le
si nol aceste, le mit insemnatt dupe scrisorile lord, aretandu le inteacestt chipt

Istorie ce ail seosil Domniloril ;i boTerilorii.

Oh! lume tnselAtOre ,

De 'mperati invrAjbltOre;
Cum era de duke mierea,
Acum este-arnarl fierea.
i cu tote 'mpodobitl,
Acum te<arep plea urttA,
Indestulat' estI de tote,
i Domnil n'avurA parte !
CA de ce nu s'att temutA,
Aceea acum le-ati sosIttl,
CAclementul boierilorti
Este ca val de capul lord ;
CA dintr'Insil sunttt perip,
Cu serAcie 'rnpodobitY.
i de necaztt si de sudori
Is bolnae, pe sli de ciftcl orl.
Numal le e pe dreptate
S6 le pat'aceste tote.
Nu'l cu cale se grAiintii
Ca se nu'l mal pedepsimti )
www.dacoromanica.ro
 271

S6 scrimd tota de Domnie,

C'ad Amasti la grea urgie.
Din Bezedele cum vedti ed,
Orti A Amd Ye 'n halul med.
Mdcaril cd ed sunttt o slugd,
Slujescii, mlnancti, punt' fn pungd ;
El fiindd deprin91 la bine,
A le le cadd ru9ine ;
Candti n'ord avea omii se'l slujdscd,
Atuncl o se se pedepsescd ,
Cd n'ort1 putea A ea slugd,
C'apol panea n'a s'agiungd.
Ceste tote -orti s se faca,
Ceva vreme -se mal tr6cd.
Chieltueala ad sfer9ittl,
C'ati fostd bull de flimaritti;
Blestemul celord Arace
Nu le va fi lord in pace.
Ce 9i casa celul ce-o-are
A A Amale la venclare.
De candd s'ati deschistl o9tile
El '91 ati perdutti mintile,
Toth urnblandti din casd 'n casa,
Cu inima friptd, and,
i A afle- pentru pace,
Ca dOrti Moldova s'a 'ntOrce I
Cum s'ardtd, nu se'utOrce,
Pe cum v6dti d'aice 'n c6ce,
El von A se 'nglendisdscas
Ca A nu se 'nnebunescd ;
i toll de o vorba se fie,
Pe datornid se'l mtngale,
Fiindtl cd strigd 'n gura mares
Cd'i von pune la 'nchisOre.
i de vole rea ce ati
Slugile odihnd n'atl.
Numal avemli sdndtate,
De le putemd rabda tote,
Stdpanil lash A graI6scd,
Ca A se mai recoiescd,
Ca all inima amard;
Carldil, Moldovo build tells
Staff la tine de gandescds
Inimile li se topescil
De zefchiurY ce all factittli
www.dacoromanica.ro
 272
Primbilndu-se pe la Prutti,
Cu butca cu patru cal,
FAcendo zefchiti ca nisce crat
Lautarit le cantata,
Grija terel nu purtati 1
Dumnecled ap ve5lendti,
It lAstt In veal plang8ndtt ;
Plang8ndu',1 plcatele,
Ca WO scie faptele.
Faptele ce 4n lea all flcuttt
Acura. t6te lottt all sositti ;
CA zefchturile ce -ail trastl,
Acurn le versa pe nast.
Word sfari inima rea,
Cate Mile volt avea.
Unde-aminte il aduce,
Plum nu p6te s'o mAnance ;
cart Omen aude trecendd,
Totti cAlerml 11 Spare 'n g8ndti,
se sc611 de la mass,
Cu inima friptl, arse.,
*i totti stA de se gOndesce,
aSi din gur'ap. grAlesce :

IrMoldova cA ne -all lipsitti,

Mat bine amts fi mtiritti ;
Se' nu mat trlimti c'ocarA,
Mal multil cu inim'amar4 !
De pe-acum lurepe lume
A nu cauta la nume.
Pe care n'a.veamd prepusd,
Acum s'att 'nA4atti mat susti.
'It dlmti bunt diminela,
Eltt nu vra se te mat vecIA !
Aste nu-s'nimica frate,
Ord se vie rele forte ;
C'o se mergemti la barbierie,
Se ne radA pe datorie.
i volt se ne amAresci
Pentru Ora Rominescl ;
HB law dii cu cuvintele:
Ce amit fAcutti pungele ?
Dera not co respunsti se dAmd,
Ca se nu ne rqinAmit ?
C'att fostd pungl pe nedreptate;
qi n'amtl avuttt crele parte.
www.dacoromanica.ro
 273
atY Ins tote n'oril s6 cr&lA,
Dicendu cA. le-avemd In ladk
Ki le tinemti tote ascunse,
Pin ghevghirurT sunlit supuse.
qi nu scid ca In sniduce,
KN'ad Orecil ce s'apuce,n
56 venimti der' la cercetare,
La cea de pc urmi stare,
CA bolerul de divanti
A s'agiungA baccevantl,
i s6 strige pe socacti,
Vanclendti totti prAji i spAnacti..
Acesta de nu le vine,
i yorti S6 tralesca bine,
Apuce-s' de bAcAlie,
CA.1 maT mare boTerie.
$'acesta de nu le place,
Pe hamalti vdclA ce face,
CA attl IT clioa de mare,
Carl lemne In spinare.
Suntti 'alte mansuptirt multe,
De nu pota semi vie a-minte,
Niel tote se le povestescti,
Ca EA temd se nu rcesce !

i s'at sferOtti halturile Muntenilorti One aice,

Aice ne vine rOndul se arnamii Si pentru cap Patriarsi a TarigraduluT scima :

Paisie cell"' betrana care ail fosta in tree ronduri.
Chiral cold spana care '1-aii surgunitu la Sina-orus.
Serafima care '1 -au tramisu la Sfanta-Agura, si pe urma, ail fugitu era,, la
corabiile Moskalilora pe mare.
Ionilcie Caragia, care Tail tramisii la Halchinis.
Calinica care '1-aii surgunita la Zagura.
Samoila ce'i clicii Hangirli, era la Sfanta-Agura, si '1-ad adusii.
Meletie, '1 -alt tramisii la Tenedos.
Teodosie, '1 -au tramisa era la Halchinis.
Era Samoila Taft facuta Patriarhii, alit doilea, pe vremea ce Linea Wile la
letii 1773 Noemvrie in 15.

Leatopirepil Tom 8. www.dacoromanica.ro 18

 274
to dileie acestul Imperatil turcescti, Sultana Mustafa, In Tarcgradd, in Wit
Imperatiea lui, multe semne dumnedeesci s'au aretatfi. Anteitug data as de-
tunatil una galiont mare Imperatescii, acolo unde sedea legatu la Tarsana, si
aprinclendu-se de ardea cu mire park, care taindul legaturile, ambla pe mare
gi ardea cu mare pail, care n'aii MAU cu putinta slid stinga.
In cite -va yonduri an perita sorele, de as zebovitil multii vreme, pone S'911
ivitd era.
In multe rondurI s'aii facuta cutremur5, care In doue renduri as fostil mare
de as *luta multe aidurI i geamil, cadendii ei geamiea care II Mica Sultana-
Mehmedil, isvorindii dinteunit coltti si singe prea multi din pementil, care
'Lae vedutu lumen.
0 stea cu coda s'ad aretatil pe cerii, de as tinuta multe noptl.
0 mare lumina era s'ati aretata pe certi, In cite -va noptI, spre ventul cola
din suss; i altti sernml ca o Bruce in cerii s'ati aretatil de-asupra sfantel Sofli.
La o minare a unel geamii, In mijlocul alemului, s'ak aretatil o truce de
att vedut-o lumen.
Una galionti, fiindu langa Gumrucil, In mijlocul me,rei, Watt aprinsu, Si ar-
dendu'l legaturile, au purcesil pe apli, dandii peste alte cinci corabiI, i s'atI
aprinsu Si acelea ; i de acolo mergendit cale de done rpilQ au mersii in saraiul
Imperatescii de in Anala-Cavaki, i 9-ati arsii.
In diea ce s'afl intorsu corabiile turcesci de la Marea-Alba, cite remasese
de nu le as fosta arsti Moslcalii, candy lama, unti mare foc4 s'ad lacutfi se-
rindtl cale de o mils, de loch, i s'aa aprinsil doue chiqcuri imperatesci de
as arsa, neputendu-le stinge, adeca si Sapecetlird-Chiocd, tfi al-
ter() multe.

SFERITIIL IAToprsETtrutt LIII ENAKI KOGALNICEANU.

www.dacoromanica.ro
 Stiliurt asupra Domnidui Grigorie Ghica Tioevodii alu gra,
Moldovel.
de

Enaki Kogalniceanu *)
Vrendit s'aretd i se vorbescd
De mirare me ulmescti,
Asti grAi, nu me pricepti,
Nu sciti de uncle sencepd ;
Se facti o jalnicA vorbl
Pentru Domnul Ghica Voda,
Celia puternicti i vestitil
La ce sferitti ail venitti!
0 limbl ritoricescA
Ard trebui se' vorb6scA,
i se spuid acea 'ntemplare
Jalnica i de mirare,
Care s'att eunoscutti f6rte
In halul lumel deerte,
Cum cl dare nici unit bine
Lumea statornicti In sine.
Se cugete orl ce omit
Intemplarea-acestui Domnd,
Ca se vdda altA stare
A sea primejdie mare.
Fiindti plinit de bucurie,
Luandd a treea Domnie,
Cltti to vie/A ad trAitd,
Cu marl nAdejdl ad domnitti.
Der'acele ntidejdl multe
Nu putea ca se'f agiute,
Nicl se pule In lucrare
Cugetul MArieT Sele,
Nici putead ca seld pAi6scA
De urgiea-tmperAtescl.
Dect IfOrA veste .11 fusl,
Acea, primejdieascunsi,

"). Ineditti, 3
www.dacoromanica.ro
 276

ibrimejdie grea de Watt

Care ati sdveritti tote!
Wad vestittl In tdra t6t1
Cum el vine de la POrtg
Unti Capegid ronduitd,
Si conacul i-ad gatitit-
Dera nimeni nu scia
Cu ce chipti i trebi venea;
Numal Vod'ad distl cg, scie
Ardtandti In SpAtgrie,
Fiindd boierimea Vita
iobidnuita glOtg.
Cu ese dile'nainte
Vod'ati disfi aste cuvinte :
oAcestd Capegiii ce vine
Este prietenti cu mine,
i'l trgmistt ca sd vestOscg
KO poronca 'mpdratescii.
SC' nu gandip de rdsboi,
Ake clOrg la not;
aCi-aduce fermand de pace
Dupd cum scire ne facedo
0 I cc urttd prteteugd.
L'altt sett grOsnicti vieleugd !
01 ce veste-aka tacutg
NumaY de densul sciuttt I
tra candtl s'ad aushttl
CI la Santa') ati sositd,
I s'ati tramisd tnainte
Alalti i dobe cu cinste,
Ca se'l face. 'ntempinare
Fiinclii beta i agg, mare,
Si ell pornpg sd'ld priTm6scil
Ca p'o slugg. 'mpdrateseg.
Mergendd cu -alit sett argalicti
La casele de bellied,
Pend nu intrg 'n orat,
Acestd sprintenit ucigati,
Ea deca ad sositti
Ce vicleugd att ggsitd!
Ad dist eit'l bolnavtt de m6rte,

*) Pnntti pe calea vechie a Tarigraduld, adeci pe la Bordea, 0 oral departe do Ia0. In

timpal Domnilorti fanarioti, stook) merges alaiul din Tali epre Intempinarea
Editor's!
www.dacoromanica.ro
 277
Ad ceruto doftor1 selti cate,
'Tramitendd lui Voda scire
Fiindti slabitd peste fire,
i vrendd a merge la curte
Avendti se'l gralascd multe,
i fermanuri sei arete ;
Trebt mart si lucruri %Bite,
Der'nu pate pentru bold
Cact din patd nu se mai scald,.
Vod'auclindt ad creclutd,
Ca cum arty fi fostd veclutd,
i ne-aventld nici unit prepusu :
Lad tramisd acestil respunsu :
Se nu fact ostenell,
Fiindd suparatd de ball;
CA merge Mariea Sa
Acolo la gazda sa,
Cu ntidejde 'lti amIgise
Pentru boTeril ce fugise
Se facI cu turcul sfattl
Ca se 1e vie de hacd.
De aril fi spusti drepta Fotaki
Precum ad spust'Gavrilaki-,
Totti arts fi puttktd ptepune
Acea-ascunsA slAbiciune,
Der' ce se slicemd mai multd i
Cesul mor0 n'az'i sciutti!
De Duminecten de seri;
0 ce cesd si cli amarl!
Ad poroncitd se gatesca
Careta sa cea Domnesca,
Ca cum aril merge la priroblare
Vesehi si cu alinare.
Adese-ori Intreba:
Nu i-ati mai trash careta?
Diceti de grab{ s'o traga
Ca vremea se nu se treca.
i Indata purcegendd,
A remast Damna plIngendti,
C If Oise se nu merga,
PenE on va, cerceta, se vedi
cld turcd asa cumplitti:
Cu ce poronead venial?
Ci eld nu ati ascultatd
Acesttl folositorti sfattl.
www.dacoromanica.ro
 278

Er' aria viola sg purcdga.

Tufecci-Baa 'ld intreba:
Afendi-mu anti fi bine
S6 mal lad Omeni cu mine,
Macard ceva tufecci41
((CI mergd numal duol copit
qi vre-o trel boYerana0,
(c'alfil doilea cam6ra.st .
Vod'auslindd at rapunst -.
vu Nu trebule ; suntt de-ajunsd.
Vasa la vreme de nopte
Purcede acum spre mOrte
Fora de -calabalict,
La casele de bellict.
Bostangii se Ouse
Precum li se poroncise ;
i i-at eitt Inainte
De '1 -at ttrnpinatii cu cinste.
8i suindu-se pe warn
Ilt Linea de subtiora.
Dup6 ce s'at suitti susti,
8i la Capegiti '1 -at dust,
'L-at priimitt cu bucuric,
Ar6tAndt prietenie,
picendti : bine-al venitd
Altt met prietentt doritil.
Avea chieful bucurost
Pentru-alti s6t4. dorittl, folosd.
Ca prinstl '1 -at Ocluttl
In manele sele caslutd I
i asa '1 -at amtigittt
Precum n'ad nadajduittt I
Pe copit cu tufeccit,
I-at chiamattl la cafegiY,
Adict ca Bei cinstesca
Cu ronduTala turcescl,
Cu clubuce, cu casele,
SI nu stee la perdele ;
CA de vortl adcli strigare,
El volt face tulburare.
Unit Turd stall pe la us1,
Unit prin clm6rY ascunY
P'unde le-era poronci ;Y,
De en vretne rfinduitY;
S'atuncea intrandtt in cast,
www.dacoromanica.ro
 279

AceY ce se tnarmasd,
Si ugile deschisleadd,
Ati geslutd cu totiY rondo.
Vecilendti Vorld acea 'ntemplare,
'L-ad coprinsu mare sudore ;
0 sud6re grea de mOrte,
Care le-atl seyergitti tote;
Si cum cd-a scdpa nu p6te
CA sfergitul este-aprope.
Deci fAcendti puIind vorbd
Capigiul catre Vocld,
Ce '1-ad slisd, ce '1-ati mustratti,
Nu sciti, nu m'amil intemplattl
Acolo unde vorbia.
All cerutd tabacti se Tea.
Tabacherea 'f-ad deschisti,
Si cdtre Vod'ati intinsti;
Er' Vodd candd s'ad plecatil
Adeca se bea tabact,
Au facutti semntt capigiul cdtre hasnatarul
Ca Witt lovescd cu hangYarul.
Si fill lovird In spate
Carel da rand de m6rte.
Atuncea Vorld cdclendil
Cu spatele la pdmentd :
Amang Efendi! all strigatd,
.Fiell mild gi pecatd;
Fielf mild, nu me pierde,
((Ca nu amt nicY o nadejde ;
Si de pop, chivernisesce,
Cu chipti de me mazilesce
Ca se scapti gi de urgie ;
Nteml lasa curtea pustie!
Cine vola Witt asculte,
Ca se" vie sellti ajute?
Unit tura de gatt flit strange,
Amarnicti flit strepunge,
Se nu Thai pOtd striga
Sett a se mat vdita!
Bostangi-baga-ad respunsd
Dupe semnul ce '1-ail spustt,
Ascultandd cu luare-aminte
Din vorbe gi din cuvinte,
Spre a aucli vr'und glasd
Seld gdsescd, ford ceasd,
www.dacoromanica.ro
 280

i at i simptd
Una glasti de totti amorptd,
A lul Vodd cindd striga
Si cu Turcil st lupta,
F6rte aruarti se vdita,
Pen'ati spartd i ferestra,
Ca se lest 9i se scape
De acea cumplita mOrte;
In zadard, ford folosti,
'L-att oborltd de totd glosd !
S'alergindti se intre 'n ca3it ;
Cel de la ua, nu'i lasd. ;
Deci voindd ca se- se 'ntorcd,
Nesciindit ce se ma flea,
Er' bostangiul celd-altti
Ce sta de fact armatti,
IslIvAli ca nisce Mid,
Si 'n cupte flu luard !
Ella de durere, de fried,
Se muncesce 9i s'aruncl,
Si A bate ca unit pesce,
In singe se tdvalesce!
tr' trupul cella multd muncitti,
Si de cupte rdnitd,
'L-au datd p'o ferestrd 'n josti
Spre grAdina cea din dosd !
Si bostangii sapara,
Si acolo Id Ingropara !
Din averile lul -t6te,
Neavendd la a sa mOrte
Macarti patru coil de pinza
Ca pe (Mitsui s'o tntindl.
Er' capul intro cutie
'L-ad trarnisd la 'mp6rdpe.
Precum i averile lul Ore
Le-ad fAcuttl pechqd la Port
Si aca s'ati severitd
Grigore Ghica Celli vestitri,
Care multtt s'att minunatti
De mOrtea ce s'ati templatd.
Remine s6 ne rugamd,
Ca se'ld lerte Dumnecleti ;
Se'l fie duhul In fericire :
Vecinica lul pomenire !

www.dacoromanica.ro
 STIHURI
asupra peirel WI Manolaki Bogdan yel Vornicii, si a lul Ion Cuza biv vel
Spatard, -mil cu urgie imphatesca si de sabiea domnesca, s'aii seversitu
in domniea Marie! Se le Constantinti DiMitru Moruz V.V. In anul 1778 Au-
gustO 18,

de

ENAKI KOGALNICEANU4).

0 ! ce grOsnica, 'ntemplare ,
0 ! ce primejdie mare,
0 ! ce cumplita Were,
0 ! spaimentata gondire,
La mid, _cum i la cel mart,
La slab!, cum i la ce! tart,
La grad i la bogatt,
i la tot! cel-laltt 1,
In orafi li la polatar
Cum i la obsciea tots 1
In norodd ce spaimentare,
Si in boter1 grija mare !
Ascultati, sg zuclitt;
Ceea ce n'ati veclutd privitt.
Ce multd ri vrednicl. de plansd,
A pismel cel pre ascunsd !
0 ce jalei ce 'ntristare 1
0 ce plansti, cu suspinare 1
Istoria este lungs ;
Era mintea 'mt-este scurta.
Ce pe cat m6 void pricepe
A o scrievvoiti Incepe,
i void face araare,
L e Icestl tntemplare.
Ar6tare void sq facd,

*). Ineditd.
www.dacoromanica.ro
 282

Micar nu fie pe placti,

Cad a o Lisa, A tacd,
FOrA de minte mg fact,
i m'arAtti nepriceputd
La lucrul ce+amti inceputti.
Deci numal de cat Incepd,
picandtt pre can n:6 pricepti.
Intr'acestll \Tea de acumti,
Traindh astAsII, ce veclumit i
V6clumtt ceea ce n'amti vNutd,
Ca unit visit de necreslutd !
'rite cli grea turburare
In curte cu spAlmentare :
Aducere v. o Arra
Din boIerl ca A dea semi
De eftalele ce all scrisil,
Care Domniea le-ati prinstt'
Cu pirl, fir' de socoteli,
Care-ati eOtti In iveli. ;
De DirmInescul fu scrise
i'n Benderd pe-ascunsti trimise
Cu o slugs ticttiti.
i sluga neplAcutti,
Lasandu-le prin giamiY
La agt 9i la mulIime,
Cum qi prin cafenele,
Unde'sd musafirele,
Ca turcil A le gis6sci,
Jaloba A se vedescA,
La pa0 i la saraskerl,
i la askerful din Benderd.
Darmanescu'i Rill minte,
Arelandti jalobe multe ;
Avut'ati in acestil sfatti
Pe Cuza celti destrematti,
Cu carele s'ai'l unitti
i pre mult1 i-ati arnigitd,
TrAgendu-T in acelti sfatti
Prin giuramentd ce le-ad datd,
Se' fie toll Intr'untl cuveatt
La lucrul ceatt Inceputti.
Logofetul Bilinescul,
Fu gYurata de Darmanescul,
Precum i Canta Spatarlul
Romano Caminarlul,
i www.dacoromanica.ro
 283

Era dintr'aceste-eftale
Ca' s'att tramistt for'de cale,
Fu prepustt pe Darmanescul,
Pe Cuza, pe Balanescul,
Cum i pe Canta Spatariul
i Romano Caminaxiul,
Dintru a Ghicit Domnie,
C'ati umblatti cu viclenie,
Cu fuga lord la Hotind
Pirtndtt' pe Ghica de da.intt._
Deci numal de catti Domnie
Fu aprinsa de manic,
i rapecli 'n Darmanesci
Toth ale1 Omeni domnesci,
Cum i la cel de mai susti
Pomeniti l'acestti prepusd ;
I ati adusti pre tot( in curte
Fora vorbe sett cuvinte ;
I-ati push pre toti in poprdla,
Prin beciuri, nu la iv61a.
Nu i-ati scosti la araare
Pen' n'a face cercetare.
Ce batendti pre Darmanescul,
Araandtt pre Balanescul
Marturisi cl'i vicleanti,
Ar&andti i pre Bogdand,
i pre to pre eel inchi,T,
Ca smith cu Bogdand agiun,T;
Inca i pre Caminarul
i pre Canta biv Spatarul.
Ddr' Romano luandit scire,
Ca s6 scape de peire,
Trecu cordonul neqescit
Litsandti locul cretinesctl,
i Ora cea de moie,
Ca 16 scape de urgie.
Eta vei vedea cum va scapa,
i la ce sfirgitii se va afla!
Er' celd mai mare vicleanti
Este Vornicul Bogdanti.
veni Bogdand la curte,
yecli
Ar6tandd i nazurl multe,
i se ar&a voiosti
i la vorba, mingaTosti,
Vorbindtl cu fesce -care,
www.dacoromanica.ro
 284
Cu and chlefli primblare,
Vrendd s6 fie-acoperitd
La ceea ce era veditii.
Cgcl si singurt cunoscuse
Der' grea pazg, ce vesluse,
Cad d'aceea-'111 pIzead f6rte
In totti cesul cli si n6pie.
Bogdand cell 'naltd, Intristatd,
pis'ad si le-ad aretattl,
Ca taTtia se o plzescA,
Pr' el se se odihnescg;
Talna se fie pgzitg!
Er' treba este gAtiti !
Llsatl tote-asupra mea,
i ed void lucra cc-nit vrea.
Acum cine i prin tine,
Le void lucra t6te bine !
Vede-vep cum amii lucr2td,
i la ce sfirsitti ad datd ?
Avut'ad minte Malta ;
Vr ea se resbatg la POrtg,
Ca stipand mare se fie,
In Patrie cu Domnie.
i 11 giura cu tarie,
Cu isvodd de boierie.
Afla Vornicul Bogdairti
Pre Efendi Sulimand ;
Scris'att arzu cu pItg mare,
ketandu jalobg tare
Pentr'o semg de boierl
Se dea scire la Benderd,
CI la trecuta ostire
ET aduserg peire
In tOtg-armiea turcescl
Cu a lord fire tirgnesa ;
Precum sen and! trecutd,
El pe Ghic'ad sfituitt
Ca elit se se hainescg,
La Moskali se prilejescg,
Ca el se haladuiesca
De tligiea 'mVerltesca.
Acestia'stI vicleni lmperg/iel
Ce petrect in sumetie ;
Caril suntd de to/I veclutl,
C de Belli suntd cinsti/l ;
www.dacoromanica.ro
 285

CA dupg a lord rea fire

Vorti face t6re.l peire.
Cdcl dorescti de megieql
Si'l poftescti s6 vie 'n le1;
S6 fie Portil in scire,
CA ductt tdra sere peire.
Ca se nth o prIpIdescd,
Eld pre nume-IT aretl,
S6 fie sciutl la ,POrtl:.
LogoMul Mutt Canta,
Ca elt anteiti WO lee plata;
Cum qi pe Logof6tril Razu
Nu'lif trecea nescrisd cu arzu;
i pre Vel Armapl Balqiu
1111 flcu sciuttl la Paqi.A.
Acestiaql cate trel unit
i de lucrul nuoti gatill.
Er' acestd arztt ce-ati flcutd
Lul Sulimanfi nu i-ati plAct1td.
'L -ail tarnish era la sine,
Ar 6tandt1 ca, nu'l scristi bine ;
Ca de isnOvd Witt faca,
Sella scrie i seld prefacl,
Dup6 cum singurtt 'had dresti,
Atunce audit. i '1 -all trAmesd,
Mal cu-asUprA de m6surl,
Dreptti de Sulirnanti cu Ord.
Atata. Tad fostti trash Bogdand
Pe Efendi Sulimand,
Dup6 cum elti ad poftitti,
Turcesce pe ardpie,
Ca und talnuitti's fie.
i cu bund socoteld,
se nu lesA la iveld !
Bogdand cli i nOpte'l pasce,
i asceptd ce va nasce I
106e aceea ce-ad nascutti
Bogdand nu all cunoscutd!
Tirditi Bogdand ail v4luttl,
Gregela ce ad fAcutd,
Nu c'ad scristi lul Sulimand
Aceid cu minte Bogdand,
Ci cum de-ad trash Paceld sfanttl
Pre DArtudnescul celti blAstematti I
Cad era de multi% sciutd
www.dacoromanica.ro
 286

C1'T din fire abfitutii.

Cine scia de Bogdanti
Sdti ce dregea Sulimanti
rd acele eftale,
Fu trAmise fOr'de cale.
Si nu scia nicl Bogdanti,
NicT Efendi Sulimanfi.
Ce de-o datti se vNu,
CI Bogdand tare cfidu ;
Clnda nu avea nicI-unit gonclti,
Le vgclu tote pe rOndti,
InOrate ca pe-o all,
Le vNu tote pe fat5.
Ctinoscandd a sa peire,
S'a vietif s6verire,
Cu-adincti elt suspina,
Norocul tgt blestema
Chibzuinda acestt amarti
Vede pre Pasti-Giohodarti,
Care standd d'inainte
fT dice-aceste cuvinte :
cfPoronca'T MarieT SEle
ACa sg fiT la Inshisere!
Luandulti de sulli6r1
Itti scobottri pe scarti.
Din Vorniciea cea mare
Se veclu la tuchis6re,
Inteunfi becid intunecOsfi,
Tocrpal la =tea din dostl,
Pe o saltea la pamentti,
Unde nu't trecea nicI vtnt15.
La vreme de nfidueIA,
Cu prip1, cu ferbin/dfi ;
In vrern2 de vErfi,
Arclandfi ca. 'ntr'o part ;
In luna lul Iulie,
In locti de bucurie,
Sta &ad de m6rte
Care nu'l departe.
S6.aca gYupandstl,
Orr catd plAnge a-casa;
OrT cAtti Se bocesee,
$i s necljesce,
MingITere n'are
Credo catty mi se paie;
www.dacoromanica.ro
 287
CAci este strain.
Nu'i dintr'a sa viult.
i unde s'aleige,
i cul sM se piece ?
Mract cuconai,
Midi nastora0 !
Da o feti96r1
Cea mai mAriOrl !
Stan cu totii T8ndti ;
'MIA maica plangendti.
Incepti *'eT cu totii
S6 plAngl i moriiT,
Cita 0 pidtra sect
E se se desfacA,
Se facA buetd mare
Cu a sa despicaie,
huete multe
S6 -se -audit 'n curte.
Ca Damna s'auc11,
i se se paruncil,
Ca de-a jale mare,
De grea tntristare ;
La liodl s'alerge,
sna rage cu lege,
Cu legea fir6sca
Cu cea crestinescA,
Pe Bogdantt se'lq sc6tA,
Pentru glota WO,
Pentru giupAndsa,
S6 nu re'maie 'n cas4,
Lumea s6 petrdcA
V6duvI, sAracA,
In strafe cernite,
In lacrimi ferbinte,
In plansti necontenitti,
In somnti neadormitti,
In multA plAnS6re
De grea tntristare,
In grea s'erIcie,
De grea v&luvie I
Er' Bogdand standti la 'nchisore
Purkinst de o grijA. mare,
Asceptandt din qst in asti
Sftrsitul ciela cu necaad,
Cad Spatarul Caradja
www.dacoromanica.ro
 288

Adesd la cl2nsul mergea,

Ins cu slisa Domnesct,
Ca eld sZi mIrturisesa
De acele pirlturr,
Cu-a lul amestectturi,
Ingrocindull totti cu m6rte,
Ca s6 le arete tote.
Socoti Insu1 Bogdand
CI'Y cunoscutti de vicleanil,
i nu'l de tagaduitti,
Ca este lucrul vklittl !
Area al vinovatti
Prin arzul care ad datti
La Efendi Sulimanti,
Avendti vorOvt de anti,
Ct nici s6 fie prepusti,
Ct de Donmul s'art1 fi-atinsti,
Cu cea mar puling pill,
Set Orr de-amestectturt ;
i mar vertosil sL nu crecll
Void Insu1 s6 se veslt;
Este i suretul scristi
De pe arzul care -amts scristi,
In cast pusd pre path
Sub postavti lfingt macatti,
Cu iretti i tintuitt,
Aeclatti cu socotela
i cu bunt chibzuelt.
i pentru ca s mi se cresla
Aducetild vor Witt vecli I
Er' dupe ce s'ati 1,4ylutd
Acelti suretti iscAlitti
De Cuza i de Bogdantl,
S'atI cunoscutu de viclent
Erati In arzti isctlitt
i cer borerr pornenitr;
Der' tfavur'atata villa,
Isctlitr nu de-a lorti mint,
Ci de mina lul Bogdantl
Ta Cuzel celul avant.
Acestti urettft ce se vNu,
Ftcu pe Belli de creclu
CI boleril cei-alp
Nu suntti atati vinovatt
i-acdsta i-Iti indreptattt
www.dacoromanica.ro
 289

Cu vietit de-ad scapatti !

Sta Bogdan la InchisOre,

Linde mangiTere n'are,
NicT nadejde de scapattl,
Dupe fapta ce-au lucrattl.
Ce numaT la Dumnecled
Rnnainclu cugetul sett.
Tote-a lui pecetluite
Cu multe Mile 'nainte,
i In case i'n camara,
Cu-a lul ban! 0 alte-odOrtl,
Se pazescd de arnautl,
i de to ceT rOnduitT.
tra gTupinesa scosa
Intr'und beciti tocmal sub casa,
Plange i se valcarecla...
Der' cine pate s'o vecia!
Sett se'i dea vr'o mingalere
La at3.ta bald i jele !
Ce der', pentru care fapta,
Se facu i gludecata!
Tragic pe Bogdantl la Divans,
Avenduld ca pe -unti dupuantl,
Aprinsd fu Voda de manic,
In tntrul In Spatarie,
Cum i boreritnea tots,
i obiclnuita glOtA.
Poroncesce pe Bogdanti,
S6'ld aduc. la Divand,
Tocmai de la InchisOre,
tqa cu ferele 'n piclOre
Duce'ltt cu grabire mare
i cu ferele 'n Jpiclene.
i candd ferele suns,
Norodul se intrista !
Der' de felts borerii mare,
Fiindti atata norodti multi
Care nu s'ati pomenitU1
SL:racul deca. 1-ad spustl,
CAilu la mare prepustl,
Ca cdpul arty fi sosittl,
Tocmal celd pentru eel
'alta nu pricinuesce,
Numal se olacuesce,
121c8ncld : ude -aicl n'oitt e9i,
Leatopisitele Tom. S. 19
www.dacoromanica.ro
 290
Pea candid mL void sf6rsi;
De catil se' me traga 'n fere,
Mat bine se ine omOre.j.
Dect Ilti duse 'n spltarie
Uncle nu e fatierie.
'L-ad mustratd, '1 au gludecatil ;
Ce eld nu s'at aparatd ;
Ce-all spusd dreptti ca.'1 vinovatd,
Prin arzul care '1-ad data ;
1 c'ad greitti ca unti omit
Inamtea unut Domnd.
Din semin ;iea cea mare,
La vIrsta care o are,
ROO-se se'la miluesca,
i clile se'! daruesca!
Fiett mill de-a mea cast,
De s6raca glupanesa,
De ticalosil copit,
Ca remand ca vat de it !),
Voda fiindil maniosd
Nu ve'ilu Bogdand folosd ;
Ce'lti mustrl ca pre-und omit,
i'ld gfudecl ca unit Domnd.
i?ice derl i areta,
Fiindti bolerimea tOta :
0 Cangrena ce s'aii nascutii,
Eta vechie s'aii facutii,
S' au dobinditis corm rea,
Care de nu s'a taia
Nu se pole vindeca,
Ca Fend' 'n grosti va strica,
Vetimandis pre cer-a111
Carii nu suntii vinovati ,f,,
i aa i-ad hotarttd,
Se's1 fa pedepsl,
Dup6 fapta ce-ati facuttl.
Poroncit'ati seta re'dice,
i la-aceld beciti a 'mi-!ti duce!
tra candd fu Vinery sera
Sosi sera cea amarl,
Cea mat de pe urml nOpte,
AducetOre de morte.
Inca era de cu vreme,
Poronci pe Balid s6'ld chIlme,
Aducea pre marele-armasid,
Ce'Y clicd zapcid pe-ucigat.
www.dacoromanica.ro
 291

Il Slice poroncesce :
Pas ! acum, de te gatesce,
aMergi de sc6te pre Bogdanu,
Aceld cane de vicleand,
Dinteacelil becili ce'T din dosli,
Si'ld du in basca de giosli,
Si pre Cuza cad destrematti,
Ce este cane spurcattl,
Pe ace cans netrebnict,
CA de tott reul sunttl vrednicl.
Tea indatA i gelatul,
St acum le tale capul !
Tenerd Rai itf qi fncosd tare,
Lit prinse cutremurti mare,
Nici mai putu se graiesca,
Nici din loch se se urnescl
Atunci belul ail respunsli,
Fiindtl f6rte maniosti :
Tu nu estl de armAie,
Fiindd slabt tare la fire !
ySs 'ndatd '1-ati datti afarl,

Facendu'lli de rea ocarA!

Deci, nu merse Ba1 iu a casA
Ca vorba se nu mat iesa ;
CAci fu oprati de Domnie,
Ca cu unti chipu de urgie.
Si Oise chiamali pre condicarul,
Precum din vechiti uricarul,
Si 'ndatd ce'l poroncesce
Numal de catli te gAtesce,
Si dreptti la temnila mergl,
Si din cel inchii alegi
Pre unit Paveld Capitanul
Canis. '1 clict Soroceanul!
pice't : vino dupe mine
leap i sabiea cu tine !
Paveld nevrendd se 'ntel6gA.
Nici de cum nu vrea se mergl,
pichdti : Nu suntd gelatd de bolert,
Ce suntti giamgaId de mulert !
IndalA 'lti sc6te din butuct,
Dandu'i cate-va mAciuci,
Cu macluca arrnasescA,
Avendli poroncd, Domnesca.
it dede '0 sferta de holircg.
www.dacoromanica.ro
 22
Ca 0 nu% fie de flic:t,
Fitc'endu'ld maT sumetti
kfi la singe IndrIsneld.
Erg decd meise 'n basca,
Vrurl se't mIrturisesca.
rl cum stall cel getitt,
CeY de m6rte hotArill.
Wad nicY In gouda 'hid In scire
De-acea grabnicl peire.
8ridd cI condicarul vine,
Cunoscuse ca nu'r bine.
Asa pe la mlecld de n6pte
Intr. Arida in prepusti de morte,
ROL si duhovnicul
Tiindll molitfelnicul,
i patrafiru 'ntr'o mini.
Acolo 'n bascl se 'nchinl
Pe rOnduela popesca,
VrendU ca se't marturisesca ;
Er' decal rWrturisise
Dupe lege 'T sl grijise.
Intrl derA si gelatul,
Si dupe ot6nsul si altul,
Ca mitinele se le lege.
Atuncea Deliorrnanu
Se inchind lul Bogdanti
Cu sabiea g61A a-mand
i Spatarul Cuza se 'nchina.
Er' ticAlosul Bogdantl,
Cg.tre aceld. Deltormand
Suspinandd cu lacriml, 4lise :
Der' acesta ce m6-ag1unse ?
Ven41 prietenT sr vecini,
De v6 Mar tertAcrunr;
aVind 91 to a mea sotie,
CareinY e5t1 cu cununie.
Venilt i voY copilasT,
Dragif taTal cuconasT.
Venitl qi voT, ale mele surori,
De vedelY cum ell morn I
SeraciI copiit met,
Cum rernAnd ca vat' de el I
Pr6 iubita mea sotie,
Cu ce 'n lume se se lie ?
Cu o rea tic tloie
www.dacoromanica.ro
 293

Cu cernita veduvie,
Cu plansurT neparaite,
Cu Iacrimi necontenite.
0 ! prea mincin6sa lume,
Vrednica de acestd nume ;
0 ! lume prea tical6sa,
Cum me desparlt de-a mea casi;
0 ! lume amagitOre,
qi de grabd perit6re ;
0 ! lume vremelnica
Vidla netemelnica!
.Acum ett capul meta plea,
La lumen, cea de vdcd,
,1 pe drdpta gTudecata
Asta-c11 Tati cacluta plata ;
CACI dupe a mea rea fire,
Amti caclutti la resplatire ;
Cad cu cuventul red m'amti push
Improtiva celul mist.
Pre Domnul med amti piritd,
Carel lucru maT urItti.
Greit'amd ddr' ca unti omti,
Pismuincld pre capd de Domnd,
(r Facuiti versare de sange ;
.0 ! cum acum nu void plange !
Void plange i void striga,
Pre Dumneeti void ruga,
Pre cad puternicti i tare,
Ca se mi se dea Tertare,
Deplintl ertare se Yeti,
Acurn prin sangele med.
0 ! prea dreptd gIudecatord,
Fiemi acum scutitorti,
I'mT Tea ddr' sufletul mei,
Prin peddpsa care led !
0 ! cc inaltime 'nalta,
Cum cacluid ea de o data !
FiindU Bogdanti, i 'nvelatti,
Cunt pe Dumnefla mug urtatii f*
Acestea clicendti saracul,
41. p1 ca. indata capul,
t clise catre gelatti :
F , -1T poronca ce-aT luatti !
Atuncl Pavel Capitand
Ad respunsil catre Bogdanti ;
www.dacoromanica.ro
 294
Poronca ce amt luatd,
Numal de catil void s'o facti,
Macar ca i eti suntd vinovatd,
Ca se lati acestd pecatti I
Atuncea Cuza ad saritti ;
i la lupta s'ad gatito,
Puindd pricini peste fire,
Ca se scape de peire.
Der' cum putu ca se scape,
Fiincld gelatul apr6pe ;
i puindil mama gelatul
.'nteid lul i -au talatd capul.
i-a4a sangele 'I sarea
1 trupul i se batea.
Atuncea veclendd Bogdanti,
Indat'ad strigatd amanii 1.*
1?icenclu : Me rogu bash-capitane,
DOrti nu mi'l necaji for' de cafe,
Ce de-o data, arra lad casluta plata.
Atuncea 'ndata manele i -au legato,
Coborindu'ld giosu din path,
i de o data, gelatul
I-ad taiatd i lul capul ;
Facendt multa, vole buns,
Ca i-ad veslutu pu1 la man'a.
i 'ndata de strafe i-ad desbracatd,
Niel camerle nu le-ad lasatd !
i luandd trupurile gale,
FOr' de capetele sele,
La Sfeti- Nicolai,
DucAndu-le gale,
De -grabs le-ad higropatd,
Ca nime se nu simte.
Er' capetele le-ad push in POrta Do tenesca.
Tott norodul se le privescd,
Se vecla eel ce pre Domnti pIrescd,
Cum de grabs se vedescd,
1 1i lad cacluta plats,
Dupe a lord rea fapta I
Nict inaltimea
Nu este fora pogorire !
Inalatul in vdct multd,
Coboritul Inteund minuth.
Din bogaIiea cea mare,
Ve0 scum ce parte are !
www.dacoromanica.ro
 295

Ce-ad strinsd din copillrie,

Acum o Tail la mirie!
0! ce lume mincinOsl,
Cum s'ar'i despArtitti de-a 10 cast ;
i tOtg, casa lul cea cinstita,
Ad rnnastt la o nimica!
i asa s'ati se'versitti,
Bogcland celd invelatti si multd vestitd !

www.dacoromanica.ro
 CONDICA
CE ARE INTRU SINE

OBICEIURI VECIII SI NUOI

A

PREA INALTATILORU DOMNI

CARE WAt PACUTt DIN PORONCA.

Prea InAltatului, luminatului si inbitorului de Hristosil Domnu-

lul mei" i obl5duitorului a tag Moldova,

IO GRIGORIE ION V.V.

Care s'ail aleatuitii i s'ati scristi de mine prea plecatN. sluga

GHEORGAKI, ALU DUOILEA LOGOFETO,.

aid in orapl lapilli, la anil 1762 Noemvrie 5.

www.dacoromanica.ro
 Qeremonia Domniel noua, Audi, vine Domnul in soma cu ce politics
i ronduela se cinstesce.

Domnul dupe ce lea Domniea la Tarigradfi, indata avendt gata pre unul din
,omenii set, $i cu calera01 carii se Intdmpla acolo, in menzilt vinti la Moldova.
cu zaptt fennant i cu cartile Domnului, la Caimacamil pre can 'I oronduie-
sce Domnul. Deci boleri Caimacami, deosebitt de alte trebi 1i purtari de grija
ce at din poronca Domnului, gatesct rddvane, caret& si card pentru agarlict,
si le tramitt la Tarigradti, cu tote cele trebuinciose; i mai 'nainte One a
nu sosi Domnul la Galati, fiesce-carele din boierii terii (alai% de Caimacami),
s'aii silitu ca se iesa intru tntempinarea Domnului la Galati, asceptandu-lit la
vadul Dunarii, de asta parte, unde i saivantul este hitinst pre malul Duna-
i candt idse Domnul din ghecitt, stair boleril la rondudla lort del fact
alait ; i mergendt Domnul la saivantt, mergt toti boleril pe rondudla de'l se-
ruta mana si pola, ci lfinga Domnil sta unt boiert care este mai cunoscutt
Domnului, i ardta pe fiesce-care din boieri tine este si ce boierie at avutd.
i de acolea Indata se redid Domnul de merge la tergul Galati lora, la gazda
ce este ronduita 11. gatita, petrecendu-lit si boleril. Dupe ce intro Domnul in
cask mergt boleril tot! in la'untru, si le Slice Domnul de cede dandu-le ci caf ;
pe urma, ecindu boleril de la Domini', mergit pe la gazdele lord.
A doua Sit mergt boierii de se inching Domnului, si dupe caf se face si
divanit de judecati norodului. Unit din Domni alt &cat i mesa boierilort,
(Mit nu toti); apol de la Galati si One la Iasi, la tote conacele, face Domnul
divant , dandu-le Domnul tuturort manga1ere Ca aceea ca vord avea tot! o
dreptate.
Pe cei mai alert boleti it tea Domnul @i In carets, Intr'o Sit pe unul, Inte-
alta Sit pe altul, tntrebandul de starea terit, c cu ce chipt se pott chivernisi
si se potti redica trebuintele. Sosindt Domnul la Santa, unde de oracul rail-
lord' este tale de cloud cesuri, acolo este saivantul Domnului Indust, $i Dom-
nul, dupe ce se schimba In strafe, $i se grijesce dupe ronduela Domniel, (fiindt
ca acolea lit intempina i alalul celd gatitt din partea Hatmanului, a Agra si
altort rufeturi); unit din boieri Intempina pe Domnt si la Santa, $i de acolea
vine Domnul cu tote alalul. Obicelul vechit all fostii de at asceptatt boleril
Caimacami pre Domnul In meidenul ce este din Most de fontana Pape, si a-
colea fiindt saivantul Indust, descaleca Domnul ci mergeat Caimacamil de se
adunat cu Domnul, impreuna $i cu col-alti boieri ce nu puteat merge la Galati,
ci dupe ce sedea tote llierimea la ronduela sa, la fiesce-care se da caf.
Era de la o vreme incoce sail obicinuitti a descaleca Domnil dreptt la mii-
nastire la Galata.
A doua Sli se face gatire de tat alalul, asceptanda pre Demnt OVA bole-
rimea la porta mOnastire; cn tote alalul set.
www.dacoromanica.ro
 860
Domnul, dupe alta podoba de imbracaminte ce pune asupra sa, se imbraca
Si cu halna cea Imporatesca ce se chiama Cabanita, si pune Cuca in caps, si
din-a-stinga Domnului, alaturea, mergea Skemni-Agasi, ce este ronduita de Ira-
peratiq pentru aseclarea ,Dompului la scaunii; din-a-drepta, pintre paicil Dom-
nului; mere si hl i omens Imperatesd, aprOpd de DomA, fiesce-care pe son-
duela sa, cum si top boleti; cei marl si eel mid, mergti Inaintea Domnului
insirati pp ronduela lore si dupe isvoda ce se face cu pecetea Domnului. 1
viinda Doranul inceta-inceta, intra in orasul fasului pe la VBma, si descaleca
Ante% la biserica sfantului lerarha Nicolai ; era Skemni-Agasi merge si tles-
caleca dreptI 1t curtea Domnesca, si intranda in spatarie ascepta pre DomMi.
Inse One a veni Domnul la sfantul Nicola; llitropolitul Orel, cu Episcopil,
cu alti Arhierei si cu tots Egumenil monastirilora Iasului, mai 'nainte se MI5,
in biserica, fiinda Mitropolitul imbracate in tote vestrnentele itrhieresci si cu
'ultra In caps, era Episcopil imbracati In mantil, si cu carjele a-mans.
Domnul, descalecanda la scam biserici; mai nainte se aft& Mitropolitul, cu
Episcopil, cu ceilal i Arhierel si cu Egumenil la ua bisericii, preotul cu sfa.nta
Evanghelie? diaconii Imbracati in stihare cu cadelnitile a-mans si citetii bu in
ruins aprinse in doue sfesnice ; si dupe ce se sule Domnul pe Q scare, sea done,
se scobora si Mitropolitul ca doue -trel scar; si luanda din baba preotulul in
man& sa sfanta Evanghelie, o de, Domnului de o saruta, si cela ce este pro-
topsaltis indata Incepe a canto, Axion. i agiungencla Domnul In mijlocul
bisericii, lss lea cuca din caps, si se Inching, catre Icona mentuitorului Hristos,
si o Anita, asemenea si cittre lama Precistil si a proschinitarului. Si apol
standa In mijloca intre cele doue sfesnice, din-a-drepta ilu lea Episcopul de
Romani si din-a-stInga Episcopul de liadh'uti, si Ile, dna pe up cea Impera-
tesca, In stantul Altars, si tfindielt, unul de o parte si altul de alta, incungiura
sfantul Pristola, cantanda Tsaia horeve, On pe limba Romanesca, (Isola
dantuesce,) si stands Mitropolitula In dvera cea mare, si Episcopil aducenda
pe Donma si ingenunchindula inaintea sfantului Pristold, Domnul Inca -plece,n-
du'si capul, sf Mitropolitul puinda omoforul asupra crestetulul Domnului, ce-
tesce molitfa cea oronduita de incoronare, puilida asupra capului Domnului
si ipogonation, ce se chiama nebedernita. Dupe, seversirea molitfei, ila si
miruiesce, si sarutanda Domnul man Mitropolitului, Mitropolitul Inca shut&
crestetul Domnului, si vranda ca se MO, Domnul din Altara, stands afarti,
din partea din drepta ciausis cei Imperatesci, Episcopul de Romani, si din
partea din-a-stInga, Episcopul de Radauti soa de Husl, (de nu este Ra-
dautul,) Ili lead pe Domna de suptiori aril duct' delft sule In Domnesca
strana. i standa Mitropolitul In mijlocul uses cei ImperatescT, blagoslovesce
pre Domna, si dieaconul indata incepe 01-qaov flpiic 5 earls; i pomenesce pre
,Mitropolitul, si pre Domna, si pre tots crestinescul noroda , si face Mitropo-
litul otpustul, cantaretii ton despotin, si polychronion. i coborendu-se born-
nul din strana sa, merge de se inching In mijlocul bisericei, si esinda afar&
din biserica, si localecandii, isl pune &AO cuca in capii, si cu tots alaiul merge
de Antra In curtea Domnesch'. Si descalecanda la scara cea mare? merge In Di-
Vanul 0814 mica, unde suntii gatite de Vatavul de aprogli doue Scaune: a Dom-
www.dacoromanica.ro
 301

nulul din stinga, si a luY Skemni-Agasi din drepta ; si beizadelele pomnului,

cu Mitropolitul, cu Episcopil, cu all Arhierel i cu boYeriY, stile toil In pi-
clore si se inching, Domnulul. Si Domnul sta In piciore dreptil Domnescul see,
scaunil, si din spnul see sate hatiseriful celu Imperatesca, pi deschandule, si
serutendu'lil, pi, puindule In fruntea sa, lle dg, in mana lul Divane-Efendi, si
Divan-fendi aseminea sarutendule incepe ale ceti fu veliglasu. Dupe sfirsitul
hatiserifulul, indata se face slobodire din tote tunurile, pi Ineepe gi metiterha,
n6oa cea, Imperatesca. Dupe aceea Domnul cede In scaunul see, apol Divand-
Etendi Inca imbraca pre Skemni-Agasi cu bland de samure din partea Dom7
nulul; si dupe ce'lii imbraca, cede si cid in scauml. i apol vel Vist, citesce
tticuela hatiserifulul Imperatesca , pa este scose pe limba Orel ; pi apol yel
Post, imbraca pe Divan'-Efendi si pe yel Vist cu blanele cele ronduite ; pi
apol vel Vist imbraca pe top omeniI cel Imperatesci, cum si pe Omenil Jul
Skemni-Agasi: pe unii cu blane, pe a1t11 cu caftane, pe altil cu capoturl Si pe
alp en benisud de postave, pe fiesce-care dupe cinstea sa. Dupe acesta merge
BeIzadelele, apol Mitropolitul, Arhiereil, Episcopil si top 1pieril de sande
mana Domnulta (Imo boleril pi halna cea Imperatesca.) Deci redicandu-se
Domnul i cu1 Skemni-Agasi din scaunele lore, merge In Spatarie si bee cafe,
pi apol bailee Domnul pe Caimacami cu caftane, multamindu-le de slufba. Erti,
la unit Domni au imbricate pe Caimacami pi cu blane.
Obicelul cell"' mal vechia au foste, ca Domnil de la Tarigradfi, dupe ce luau
Domniea, prindeail carute en chide 4e'si adnceaft agarlIcul lore, p1 Dom!! ye-
nead caleri One la Dunare, Inca unit din Domni ail venite. si In menzilh.
.Domnul, dupe ce se aseda la Domnie, a treea di all fostti vechie obiceie
se se dee si boleriile, dere de la unit Domni Wake, pea a se lamuri rem-
duela ))olerilord, so face intardiere pi pene la o septemana , i ronduela
stet boIerilore asa, s'aa urmata obicelul, cum areta In &se :
Vel Logefete, vel Vornicil de tera de gIose, vel Vornice de tera de susti ,
Pircalabul de Hating, Pircalabul de Nemtii, Pircalabul de Cetatea-Noun, Pir-
calabul de Suceye (Hamann', ce pe scrie la titulusul lui pi Pircalabe SuceviIt
fiinde ca pi Vorniciea Sucevil este In sema Hatmanulul ; era in vechile vremi,
Hatmane pu era, ci in locul Hatmanulul era o bolerie ce se numla vel Por-
tare de Suceva), vel Postelnicfi, vel Spatare, vel Bane. Insa acOpte, bolerie a
Bailie. In vechile yremi n'ag foste, si nu de multe s'ail adaost gi acesta bole-
rie, facendu-l-se si venial uni bane de drobul de sarp de in .ocna. Dupe vel
Band, vel Paharnice, vel Vist, vel Stolnicfi i yel Comise, i fiesce-care bolerie
se pazea si se cinstea in ronduela sa; era de la o vreme (care de multe
or! s'ati si intemplate) de s'ati facute, din Vornici mad Hatmani, ince pi, Visz
ternicY, fiindt aceste boIerli mai cu venitg, i din Hatmani ysi Spatarl s'ae fa-
cutti Visternicl, si ii s'pe date de cetre Domnd a li se pazi rOnduela la cin-(
stea boieriilore celorii maI de susti. S'au Intemplate aicea la Moldova de 8'4
acute, (fuse numail la nomidea luI Grigorie Voda, Ghica) si din Belzadelele,
din fiii lull Antiohie Von,: IOn gi Constantine, celg mai, mare, Ion, s'ae facute
Bane, pi celfi ma! mica, Constantine, s'ail facute vel Comise, dere cu. tocmela
Ca, acesta d'inaintea Domnulul, mficar ca sunte Beizadele, dere se's1 pazesca
www.dacoromanica.ro
 302

rOndul boieriilord, si candu volo lipsi din boierie, imbracandu-se cu Mane, se

li se tlea &AO cinstea cea de mai nainte ca unorii Beizedele ; si cats all festii
hi boierie asa 'si-ad pazitd rondul , Inch' BeizadO Ion all fostd si Ispravnicti
Bacaului tattt-va vreme. Dupe vel Comisil, vel Medelnicerti, vel Clucert , vel
Serdard, vel Sulgerd, vel Ca,minard, vel Jicnicerd, vel Pitard, vel etrard , vel
Armasd, Vtori Logofetd, vel Userd, vel Aga. Inse peue IA Grigorie Voda In
Domniea a doua, Aga purta baltagii, si cinstea i se pazia la acesta ronduela ;
era atuncea, Grigorie Voda, cu testaments, rare s'ati cetitti In Spatarie ron-
duela AO, all suite Agiea dupe vel Comisil, dandul Domnul cu mana Id semnii
se porte topuzd, adica buzdugand, si de atuncea Wad numitd $i vel Aga. Dupe
Aga, vel Grarnaticii, vel Camerasii, vel Vamest, apoi v. Post, g. Logof, v. Spat.,
v. Pah., v. Vist., v. Stol., v. Com., v. Med., v. Cluc., v. Sulgerili, v. Jicnicerd, v.
Pit., V. at., v. Armasii, v. Userii. i old treilea boierii asemine urraeza, dupe
cinste, velitilort boieri, si aid doilea; si dupe g. Vister., Logofetul de Visterie
care de la Domniea lui Constantinii Voda Maurocordatii s'ad obicinuitii a se
Imbraca cu caftanil, dupe ronduela torii Romanesci. Logofetul de taina, adica
Camerasul de izvode, carele In vechile vremi as avutil Si odae osebita In curte,
de se num% camara de taina, la care canna scriead si uricarii, si diecil de
divand, cull s'ad numitd died de camara, fiindd rufetul lui vel Logofetii , a-
vendii zapciu pe g. Logof., 'era acmu, de la o vreme, le cat died de divand.

Alta boierii a curtii cars aft osebita rOnduiala.

Vornicul Domnei, CuparTul, care i acesta, de la Domniea lui Constantine

Voda Mavrocordatd, f s'aii datd cinste de vel Cuparil ; dupe vel Cuparii, Va-
tavul de pahanicei, Vatavul de Stolnicei, Vitavul de Aprodi. Care In vechile
vremi, eras duoi Vatavi de Aprodi, unul se numia Vatavul de Aprodi de tergii
si altul Vatavul de Aprodi de curte. i acesta breslb. a Aprodiei, la Domnii eel
vechi pens la Radul Voda, s'at pazitii ronduiala cinstel lord, Inca si la alp
Domni mai 'nuke, ca all Instil forte cinstiti Aprodii, si amblad cu sarvanale,
si la boierii eel mai de cinste Aprodii amblad cu poroncile Domnescl ; si candy
mergea la casa boierilord, on In ce cinste de boierie era aceld boierii, esia
inaintea hi sna priimia cu slicul a-mana, si bagandulti In cash, standil bole-
rul In piciore si cu aprodul, Ii da poronca Domnesca, si punea pe aprodul de
sedea, si apoi sedea boierul. i Aprodil aceia Inca se faceat din omen de cinste,
cum si din nemul celii cinstitti alit Cantacuzinilord, celii d'anteid a nume ce all
venitti In Moldova, Inteit aprodd ad fostii, si pe urma s'ail cinstitd cu alte
boierii, agiungendd One la starea cea mai de cinste a boieriilort. Era de la
o vreme In eke, acesta bresla s'ail fostd micsuratil, Incapendd acmu la acesta
bresla din omens prosti. Dupe Vatavul de aprodi, vel Cafigiul, Credincerul, v.
Camerasti, Vatavul de copii, Divictarul, care mai 'nainte vreme acesta boierie
n'ad fostil, facendu-se de la Grigorie Voda; asemenea Si Mehtupciul, carele se
chianti si Biesadard, Cibucciul, Ici-ciohodard, Becerul, Pivnicerul, Satard-basfi
$i Basti-ciehodard.

www.dacoromanica.ro
 303

Partea slujitoresca ce ronduela are.

Vel Capitanti de Iasi, vel Capitanti de Codru, vel Capitanti de Cotmanal
vel CApitana de Soroca, vel Capitana de TecucIti, vel Capitana de Ropcea,
vel Capitana de Dorohoia, vel Capitana de Covurluta, Porusnicul hatmanesca,
Capitanul de clarabant, Polcgvniculf Basu-bulucbasil de curte, Buluc-ball all
doilea, Capitanul de dragant, Sotnicul de cazact, Basa-bulucbasti hatmanesca,
Basti-bulucbasti agiescu, Capitanul despre Domna, carele aft avuta stega de
calerast de au purtatil trebile Domnul.
ceremonia ce se face la mucarelii,
Dupe ce vine cu caftanul unul din boleril cel mal ale:A al Tarigradului, co-
nacesce la monastire la Galata, si a doua Sii singura Domnul cu tote, bolerimea
gi cu tote alalul de slujitorime, Inca si Tina negutitorl caril se afla In Iasi,
ii partea negutitoresca. de Crestinl, si tote alte rufeturt, ce mutt In sem,

Agfa de le ronduesce, si asa merge Domnul inaintea caftanulut : Inaintea Dom-

nulul Belzedelele, fiindt tots partea boieresca Impodobip cu cele mai bune
strae; si tota bolerimea marl si midi, atita eel cu boleril, dal i cel fern
boleril, pe ronduela izvodului ce se face cu pecetea Domnului, sunta oronduip
de merga, cite duol cite trel In sirega cap boleri volt fi pe una nume de
ysi inaintea tuturorit, Hatmanul si cu Aga, cu alalul pe obiceia. i des,
bolerie,
calecanda Domnul la cerdacul lul Mihaiu VodA, merge sub salvanta, si ron-
duesce Domnul pe o sena din boleri si din zapcil de merga in menastire la
Galata, caril apol vino Inainte pe ronduela facencla cinstea cea cacluta cafta-
nulul Imperatesci1; i chuff' este aprope se sosesca la cerdaca, caftanul, se
pornesce i Domnul de la salvanta cu duol sea trel past, intempinanda caf-
tanul. Deci bolerul ce aduce caftanul d blaua cea de samura ce i se tramita
Domnulul de catre Imperatie, le tine pie bratile stile, si Domnut lua,nda Anteia
hatiseriful cell Imperatesca, sarutendulti, ill pune la cape, ci apot tt pune
la sena, si tota acolea, Imbracinda si blana, indata incaleca si se pornesce
cu tote, alalul peorOnduela, incependa i mehterhandoa, ducenda acelasl bolerti
caftanul pe bratile sae Inaintea Domnulul. Si viinda Domnul pe la value, se
face sunare de tote clopotele, i intranda In curtea Domnesca, descaleca la
scara cea mare. Acolo fiincla scOse si tulurile, se tale $i duol berbeci sub tulurl,
ca pentru unit semna de biruinte, (care nest& Mare a berbecilort se face ci
la venirea Domniel no*. Dect intranda Domnul in Divanul cell mica, unde si Bel -
zedelele se afla cu Mitropolitul, cu alp Arbierel d cu tote, bolerimea, i stindfi
Domnul In piciore lunge smut, scote din senul set haticeriful cell Impera-
tesca, si dupe sarutare, puindult si la cape Ill &A in mina lul Divana-Efendi,
carele sarutfindulti si ell ill cetesce In veliglasti. Dupe cetirea haticerifulul,
indatA Divant-Efendi lea caftanul din bratile bolerulul si merge catre Donnie,
i Domnul sarutandula, Imbraca caftanul, i sloboclindt tote tunurile, se face
sanlica cu mehterhane si cu tots ronduela ; ci Domnul saclendti in scauna, vel
Viste cetesce talcuela hatiserifuluT pe Romanie. Dupe acesta, vel Post. imbraca
intent pe- Divana-Efendi, gi pe bolerul ce au adust caftanul, cum ci pe vel
www.dacoromanica.ro
 304
Vist., cu blanile ce mutt, oronduite de Domnu ; ji Beizedelele mergendl,
serail mina Domnulul; apol Mitropolitul serutendt cretetul Domnulut, Domnul
11 saruta mans, i thergendu tots boierimett sttrutl mama 1 pola Domnufui.
Dupe serutarea maneT, vel Vist, tick imbraca pe 6meniT boierulut ce ahuce
eaftanul, cite cii o 'baba ce este ronduita de Dom* pe fiesce-carele dupe
cinstea sa ; qi cu acestil chipt se sfelescl geremoniile caftanulul de mucarell.

De reme ce amti aretatti mai susil cbiceTe vechi i nuol, cum fi ceremoniile
ce s'ati cbicinuitil de la DomniT vechl i pea aunt, cu euviintd amu g-
situ a scrie si acestil lucru , care n'at'I fostil obicinuitu nicT s'ati
Intemplatd la vre o Domnie a vrelnilorti trecute.

Adeca unit *lute Domnt se Reqe pe unit fit Mt set in scaunul Orin-
tescti a Domnie', care in anul 1761 luna lui Iunie in 7 Mile, giot, dupe trel
ant a Di:mule' hit Ion Teodorti Voda, lucrarea Dumnecleescit Pronil at adaosti
o intemplare ea acesta, ca insu0 prea puternicul Imperatt, 'Sultant Mustafa,
din nastava .Dumnecleescl, vrendt se min& betranetele betranului Ion Voda
pentru -slujbele Bele, at poroncitt de s'at data Domniea Moldovei fiiultd set
celui mai mare, -Grigorie 'Veda. Si dupe vestirea ce i -au venitt, insuI betra-
nul Ion Veda, cu tiltnele sole Iuandu de ma'na pre- fiul set gi dandu'l paw
rintesca 'blagoslovenie, '1 -at 4eclatt in Domnescul i parintescul set scaual,
mergenda Mitropolitul de 71-at sarutatt pe creOetil , gi tog boTeril pe rOn-
duela gf pe obiceit i-at sarutatt mina, IO,cendu-se i anlicti de bucurie cu
sloboclirea a tuturort tunurilort, cu tote ronduela.
Ere la... ale acestel lunI all venitt Alecsandru Muruzl, ginerile lut Nicolat Sul
cle, biv ve1 Post i Ba-kapichehaie, cu zaptt fermant, carele In clioa ce s'ati
adunatt cu Domnul Grigorie Vodit, in loct de multamire '1-al imbracatil Dom-
nul cu =MO cu samurt, facendult i camerqt mare.
DecI fora zabava vreme at venitt ci brat imperatescil, Savica Spahilarl
Agasi, Ahmett-Beit, omit de cinste intre Meghistanil impdratesci al Poril, 1-at as
dust sangeacti, caftant, cud, tuturt i call imperatesct cu tacimul Jul ce se
numesce tablabat, dttm i alte rOnduele tote a unit Domnil nuoe ; pe care
Aga Domnul '1-ati conacitti la casele de la Frum6sa. Si .Domnul Grigorie Voda,
cu iubitt fratele set Alecsandru Beizade , i cu tote, bOierimea Si slujitori-
mea, vi alte rufeturf, dupe cum s'at aretatil mat mist , ca este obicinuitt a
merge unit Demnti inaintea- icaftanulut , at eitil Cu tat alaiul, pe ronduela,
mergenda la Frumosa, (fuse fOra mehterhane). Si candu au fostil sub sat-
vantul Domnulul, ce era intinst aprepe de porta caselort de in Frumesa, bole-
rimea tote all gtatutil &sit la saivantti 'pe Anduela, facendt1 algid; kit Domnul
Grigorie Voda, cu vel Post, cu vel Comist i -Lcaler1, i boieril eel de alai) pe
gtost inaintea 'Domuului, at tat merst catre intempinarea Agra imperatescii
calare; care 1 Aga incalecendt, at purcesti catre fntempinarea Domnulul. i
idttlnindulse amenduot, at pureest dare saivantl, viindt Spahilarit Agasi
din-a-drepta boinnulut ; finaintea Domnului ci a Agiti imperatescl, se aducea
he hainatatur t to alg -oment a lug(, semnile ale-_Donntiet moue, leari Watt a-
www.dacoromanica.ro
 305

retata mai susa. Decl .descalecanda Domnul pi Spahilara Agasi la saivanta, a-,
colea s'aii cetita pi hatiseriful imperatesca, pi mehtupul Vezirului ; si" dupe ce-
tirea acestora, Spahilaru Agasi %data au Imbracata pe Domnul Grigorie Voda
cu cabanita cu samurit, i peste cabanita, cu caftanul, i puindu'l i cuca in
cape, i -au racuta sangecul i tuiurile teslima ; i Domnul Inchinandu-se san-,
gecului, cu o shim& de smerenie, pi sarutandula, cu multamit& au facuta o-
ratie prea puternicului imperata, care pe limba tureen& se numesce Dovva.
Dupe acesta puindu-se sangecul i tuiurile la ronduela cea obicinuita, indha
au Incalecata i Domnul pi Spahilaril Agasi, (fuse Spahilaru Agasi din-a-stanga
Domnului), i tau alaiul tocmindu-se pe ronduela, au purcesa, i viindu pe ca=
lea cea obicinuita, pe la vama, sosinda dreptu biserica Sfantului Ierarhil
Spahilaru Agasi au intrata in curte, si in Divanul cela mica &ail In-
tempinatu cu betranul Ion Voda, la usa Spatariei; gi intranda in Spatarie, au
squat amenduoi In vor6vA , fiincla cunoscuti pi vechi prieteni Inca din terii-
manie. Era Domnul Grigorie Voda , au Intrata in biserica SfAntului Nicolae
uncle Ila ascepta Eir Gavriil Mitropolitul terii, cu alci Arhierei, cu Episcopil
pi cu Egumenil sfantelora monastiri din Iasi; i s'aiI cetita molifta facendu-se
si tote Ceremoniile Incoronatiei a Domniel nouo, care mai pre largo s'ail are-
tata inapol. Si de la biserica viincla Domnul la curte, si intranda In Divanul
celd mica, ail statuta in piciore hinga scaunul Domnescil, pi Spahilaru Agasi
in dreptul scaunului ce'la gatise pentru sine, cum $i tea bolerimea standa
la ronduela sa In piciore , s'aa cetitt hatiseriful imperatesca de Divana-E-
fendi in veliglasa, si de vel Pist tilcuela hatiserifulut Dupe cetire seclenda
Domnul in scaunul sea, Indata s'au facuta sanlica cu tunuri, cu mehterhane,
cu ton ronduela pe obiceia. Indat& Divana-Efendi, din partea Domnului , au
imbracata pe Aga imperatesca cu bland de samuril , pi vel Post pe Divana-
Efendi pi pe vel Vist cu blanele cele ronduite. Aga au mai adusa i doue-
spreilece caftane, cu care tutu acolea, In Divanul col mica, as imbracata pe
duoi-spre-piece veliti bolerl, apoi i pe tog Omenil Agal imperatesca s'aa im-
bracatu pe unil cu blane, pe aril cu capoturi, pe fiesce-care dupe cinstea sa,
Inaintea Domnului, cu maim, lul vel Vist. De acolea, din Divanur mite , red-
candu-se Domnul cu Aga cela imperatesca , au mersa in SpAtarie la caf ;
dupe cafe, esinda de la D.omna, Spahilaru Agasi cu mare eta si cu mehter-
hane, au mersa la gazda cea gatita pentru densul la carele Sturzei Logo-
feta. Inteacesta chipa au luata sfersita oronduelele ceremonfflord a Domniel
lui Grigorie Voda, fiul lui Ion Voda betranul.
Betranului Ion Voda, i s'aa facuta si hatlrul acesta de catre stapenu, lasan-
dula Inca sese-cleci de Oile de ail remasa aicea la odihna sa, ca se InsOre pe fiul sea
Domnul cola nuoa Grigorie Voda, carele era logodita cu fiica lui Beizade Aleesan-
dru, fiul lui Nicolae Voda Mavrocordata, aducendu-se i pe Domna sa de la Tani-
grada de Neculaki Sutul biivel Post, Bas-Capi-kihaie, si de aka bolero vechia
ala casii, Manole vel Clucera, cu cinstea sa. LINO betranul Ion Voda, cutbomna
sa Ralita, i -au cununatt cu mare bucurie pi pohfala ; gi dupe seversirea ming
ce s'aa Scutu cu tote geremoniile ca o nunta Domnesca, s'ad pornita pi ton
Voda, cu Domna sa, catre Tarigradt.
Leatopisitele Tom. 3. 20
www.dacoromanica.ro
 306

ObiceTul geremonMord ce se facii in Iioa de agTunul Nascerit Domnului

Hristos.

Celli ce este Logofeta alit treilea, de cu sera lea respunsul de la Domia, la

cute cesuri va so MBA la bisericai cea mare dupe porta, la Cesuri si la Litur-
ghie ; si dupe respunsul ce lea, ifidatit face insciintare cu fustasii Mitropolitulul
Orel, Episcopilora si tutuloril boierilorti celorti marl, pi alit doilea, ca se vie
latobiserica la atatea cesuri, ct va sO iesa Domnul; caril top dupe poronca la
vremea insemnata, se Oa la biserica asceptanda pre Domnii,
Inca EpiScopul de Romani Ode In partea Mitropolitului din-a-drepta, era
Episcopul de Rad'a'uti, cu Episcopul de HusI, sedil la stranile din za-stinga, si
de se mai intempla, si all Arhierei, sedd la oronduela lore, la stranele unde'l
randuesce Mitropolitul. i de se intempla %ice, i vre unit Patriarha, atuncea
Mitropolitul terei da scaunul sea Patriarhulut,, si Mitropolitul cede In strana
cea.din _susti ce este impotriva scaunului Mitropolitulul.
Bolerii eel marl pene la vel Comisa, caril sunlit cif boleril, seal la rondu-
ela lora, si de va vrea Domnul sO dea ronduelli, se mai cinstesca pe vre unul
din boieri, sede si acela unde ronduesce Domnul ; era eel-alp boleri mazili,
fiesce-care dupe ronduela sa, seda mai giosil pin stranile bisericei cele din susil.
Era vel Vist, are obicinuita sedere in strana drepta de catre scaunul Mitro-
politului, era vel Post cu vel Camerasa si cu vel Gramatica, si alp boleri-
nasi a curtil, edit Ia stranile ee Burn aprope de strana Domnului din-a-drepta.
Vel Clucera, v. Logofetti, v. Vist si g. Logofetal seda la obicinuite stranile
lord din-a-stanga bolerilorti celorti marl.
Domnul, dupe poronca ce as data, dimineta iese din-launtru de la can" ce
se chiama Mabel, si vine in Spatarie, si ede In Domnescul scaunti ; si vrenda
ca se MO, la biserica, acela ce este y. Spatara, incinge sabiea cea impOrAtesca
peste umOra si lea busduganul in maim drepta, tlindule rezematil pe umOrul
sea, si cela ce este Vistera mare, tiinda in mina sa cuca, o pune in capul lul
v. Spatula. Apoi sculandu-se Domnul din scaunt cu tots parataxis, adeca orb-
deela bolerimel sole, eel ce as semnele lore, carii se chiama si zapcil, nergti
Ia biserica, mergenda inaintea Domnului: vel Post., inaintea lui v. Post, apoi g.
Post cu alp Postelnicel inainte; inaintea acestora, vel Aga, vel Armasa, vel Usera,
g. Logoleta, apoi Vatavul cie Aprocli ; inaintea acestora: Vitavul de Paharnicei,
Vatavul de Stolnicel, Capit. de Darabani, Polcovnicul, v. Armasa, v. Usegi ; g.
Armasa, g. Userb., Izbasti de Divanfi ; inaintea Izbasei, Must cu ciolanile lord
a-mans, dupe ronduela. Era Armaseii, AprO Iii, Copiii din case eel marl si Ca-
Arasii de Tarigrada, stet/ la ronduela lore, unul lung& altul, in Divanul celii
micd, unit din-a-drepta, altii din -a- stinga. Vornicil de porta, Bulucbasii curtik
BulucbasiI Hatmanesci Efi Agiescl, stab. pe ronduela lore, cu semnile a-mans, in
DivanuL celt mare din-a-drepta. Capit. de Arnauti cu zapciii sOi, si cu all
Arnautt, dupe acestiea stab. Paicit cu satirbasa pe ronduela, si Clohodarii cu
Basil Ciohodard din-a-stinga cum merge Domnul la biserica, era cum iese din-
a-drepta. i pe la spatele acestort seraguri de alain, stall fustaii, cu dardele
a-mind, pe aiiitudoaO WOO, de la use Diyanulul celui mare pane la uo, bi-
www.dacoromanica.ro
 307
sericel. Pinteacestu alaiti merge Pomn,u1 la biserica, facendil toll plecticlune
catre ,Domnd, pe Wag, si Candi]. lose Domnul din biserica, - asemine .se afla
la renduela lorti. Dupe ce intra Domnul in biserica, afiandu=se Mifropolitul,
Episcopil i cu tots boierimea mal'nainte Sn biserica, fierce -care stindit in pi-
clore la renduela sa, i Mitropolitul imbracatti in mantie, cu paterita a-mane,
cum 0 Episcopil cu carjile, (MO la serbatorile cele marl, era la .cele mai mid,
cu hazdrane.) gi boierii cei marl cu semnele lora.
Domnul agIungendit in miclilocul bisericel, standti pe pletra cea din, micll-
locti, se inching &Are icona Mentuitorulul liristos, $i catre lama Precistel,
apol catre pile cele Imperatesci, i intorcendu-se catre Mitropolitul 1i catre
boleti, cu. ore -care shims de smerenie ,catre top, se sule In strana Dom-
nesca. Apol Mitropolitul, cu Episcopil i cu Ora bolerimea, facendtt ple-
caciune catre Doffing, se sule ti ei pin stranele lorti ; si de are Domnul frati
Beizadele, sett Beizadele, acestil vino pe urma Domnulul gi mergil la stranile
lorg cele obicinuite, on din-a-drepta orb din-a-stinga Domnulul. Linga strana
Domnulul din-a-stInga, sta vel Post, cu v. Post, i g. Post si Postelniceil in
Audit, fiesce-careie cu semnile a-mans; din -apola lul vel Post, sta v. Spat, cu
semnile ce s'ag aretatu mai susti, tiindu in mina sting gugimana Domnulul,
adeca S1icuI _wig de sobolg, andii ilti redid din capti, pe care mina are. v.
Spat. Si o naframa ce'i clictt cecmea. Din-a-drepta Domnulul sta vel Caffierasd,
cu v. Camerati, cu Vatavul de copii, cu vel Cupariul si cu all bolerinasi pe
renduela. In rendul lul v. Spat. sta vel Aga, vel Armasti, vel Userti si altil
cu semnile lorg a-mans ; gi din-apola acestora, stati Satiril i Ciohodaril cu
zapciii lord pe ronduela. La santa Liturghie, duff' lese la vehodul celti mica
preotul gi diaconul cu Evangheliea, p saruta Mitropolitul, apol Domnul i fratil
Domnulul, (de suntg) ei apol Belzadelele ; asemenea si dupe cetire, 041 se
face sarutare Evangheliel. Vel Post, cu vel Camerasti, dupe ce stag- puting
ore -ce in piciore liinga strana Domnulul, le dice Domnul de'si mergil la stra-
nile lord, si la vremea insemnata, adeca le cetirea Evangheliel,la KHeruviceo
vino de stati linga Domnii; si dupe heruvico, erasi mergti la stranilti lorti,
i vino la Tatala Tostru, ei svorindii, stag One ce se ispravesce Liturghia. La
Pricesna, dupe ce merge Mitropolitul de se inching la icone pe obiceIg, tutor-
cendu-se, blagoslovesce pre Domnii, pre Beizadele, pre boieri si pre celg-altti
norodd, stands' giosti lungs strana sa ; asemenea i Episcopil, gi boleril, stag
giosqlin stranile lorti. Decl coborendu-se i Domnul din strana sa, merge in
mijlocul bisericil, $i se inching ca ei Arhiereul; si de este praznicg impera-
tescg, sett alts serbatOre, Mitropolitul sell altul din Arhierei, sta lungs icona
Proskinitariului, de catre vel Vist, ei miruesce pre Domnti ; i intorcendu-se
ca se merge catre strana sa, face Ore care shim& de smerenie catre top, si
suindu-se in strani, vel Vist, da in blidti clece lel care se chiama upomozaniee_
mare ; eta la serbatorile cele mai mid, se dat de vel gist trel zloti, dupe
cum &mtg. legatl In Vist!erii Domnesch, ; dera de nu se lutempla vel Vist la
biserica, pomozania o da orb v. Vist, orb Logofetul de Visterie.
De se va intempla se fie si Domna in biserica, dupe Domng merge Domna
de se inching asemenea, $i dupe Domna Beizadelele tote pe o orenduelii. gra

www.dacoromanica.ro
 808

tank se intern*, aicea vre unit Mitropolita mare, din scaunile cele alese, a-
deck' engritos, musafirtt, si este poftita ca , se vie la biserica Domnesca t la
tote urmeza dupe Mitropolitul teril, si apol Domnul, Domna gi Beizadelele.
Dupe seVersirea Liturghiel, merge Domnul de lea anafora din mina Mitro-
politului; dupg.Domna, fratil Domnulul gi apoi Beizadelele dupe suirea Dom-
nulul in sttana sa si a Beizadelelorti, se stile gi Mitropolitul. Atuncea cu ce-
vasi putina vreme mar nainte, merge unit Vornica de porta la Cuparie gi cu
unit Paharniceld, i aducti cupa in biserica, viindA inaintea cupil Vornicul cela
de Porta, $i ducenda. v. Pah. cupa la Mitropolitul attain, o lea si o blagoslo-
vesce, atingendu'o si de buzele sele i dandu'o v. Pah., se plea, saruta
mana, i apoi intorcendu-se merge catre Domnti, i standa d'inaintea stranel
Domnesci, anteiti. v. Pah. lea credinta, apol Intinde i Domnul mana la cupa, gi
atingenda degetele see de o parte de pane ce este in cupa, le atinge de bu-
zele sele. Dupe darea dupil, boleril facenda plecare catre Domna, se 'sure pin
gtranile lorii, si de la vel Logofetil pea la g. Logofeta merga top dupe rot-
duela boleriel lora de se miruesca, si ietl si anafora din mana Mitropolitulul,
indhinandu-se top la Icona Proskinitarulul; era, de este Duminica, , este obi-
ceiti de merge boleril pe la tote Winne. Dupe molifta colivel ce se cetesce
de Mitropolitul, ori de alto Arhieret, (audit nu este Mitropolitul), la serba-
torile cele alese, v. Logofeta redica coliva i o duce anteit la Mitropolitul, la
Domnti si la Belzadele, era in duminici gi intealte serbatori o redid, g. Lo-
gofetti. Dera in tlioa Nasceril gi in clioa Pascilorfi, coliva o redica vel Vist,
era, in clioa de sfeti Gheorghe, pert& de grija vel Clucera dd duce coliva unit
mlela intregt la biserica, i intro acea Ali tote vel Clucerti o gt redica. Cupa
este obiceia : la Craciuna, la sfeti Vasile, la Boboteza i la Pascl, o da Mi-
tropolitului i Domnulul vel Paharnica; era de nu se intempla ell, o porta v.
Paharnicti, atata in agiunurl cat' gi Intr'aceste patru imperatesci praznice;
era duminicile gi in cele-alte serbatori preste anti, cupa o porta vel Cupara;
dent de lipsesce Cuparul, o porta Credincerul. Dupe seversirea anaforel, vrendir
Domnul ca se iesa din biserica se mem& in Spatarie, lesa anteia Episcopil
inainte si dupe densii Mitropolitul, i staa icr rondti cam spre usa bisericil,
era boleril stair glosil din stranele lora top in ronda i ei cu semnile a-mana.,
gi Domnul coborindu-se din strand si facendu's1 truce, face Ore-ce shims de
smetenie catre boleti gi catre Mitropolitul, chola Ligiunge dreptti densul, ci lese
din biserica si merge in Spatarie. Imo' la cele patru praznice Imperatesci ,
canal. lese Domnul din biserica in Divanul cell midi, este obiceia Capitanul de
venetorl, si cu cap-va venatori, stall in Audit cu venatul lora pu' de-a-ron-
dul giosa ; venatul lora este : cerbi, elute, capre, rimatora selbaticti;Tepuri gi
alte paseri ce pota vena. Dupe ce antra Domnul in Spatarie, se stile in Dom-
nescul scaunii, gi laugh' scaunul Domnulul aprope, std vel Postelnict, vel Spa-
tart, vel Visternica, vel CamOrasa, v. Camerasa si all boieri gi boierinasi ,
r tott fboieril, zapcii i taitycif curtil, stall In 'rondo cu gtegurile lora Si dvo-
resca. Dupe Iesire a Domnulul dinlbiserica, Iese'Mitropolitul, cu Episcopii, cu alp
Arhierel gi ru tell boierilr gi inergendt in Divanti, seder toff la ronduela lora,
i del Ch beleeil gi not Ina& ApOI din t (tonal Domnulul lese din Spatarie
www.dacoromanica.ro
 309

v. Post. $i poftesce pe Mitropolitul, pe Arhierei, pe velitii boieri , cum si pe

cel mazil!, la caf, si intrandil in Spatarie fact Vlecare catre Domnd, fiindd
top cu, semnile a-mans, i Domnul redicAndd slicul sea, le Slice tuturorti se
sea, fiesce-carele la locul sed si dupe boleriea sa, cum ce!- cu boleril asa si
cei fora boierti. Inse la_ agiunul Craciunului, Logof. are purtare de grije se
dud pe tote partea bisericesca In Spatarie, pe rOnduCla; si lesindil in Diva-
nul celd mica, A,nteid pe preotil Domnesci si diaconi ce stall gata Imbracati
In epetrafile si in felone, II duce Cu Iconele a- mail& si cu doue faclil aprinse
in doue sfesnice de argintd, in Spatarie ; i de la usa SpAtariei, incepe pro-
topsaltul cu alit doilea cantaretti a canto, troparul si condacul prazniculul.
Atuncea Mitropolitul, Domnul, Beizadelele, Episcopii si top boleril, se redica
in piciore, si preotul Geld ce au slujitti Liturghiea, da lama in mana Mitro-
politului, si sarutAndu'o 0. d4 in mans, Domnului; si &add face Domnul sArutarei
%data se slobodd tunurl i incepe i mehterhanCoa. Apoi lea Mitopolitul Icona
din maim Domnului si o da la Beizedele, de la dinsii la Arhierel si de la
dInsii o porta boierii din mina in mans, pene o saruta top. i dupe sarutare,
cede Domnul In scaund, si Mitropolitul, cu Arhierel i en toti boleril giosti,
si diaconul curtil incepe a ceti rape serbatorii. Dupe seversirea oratiilord,
vel Vist, da preotilorti dupe Porta, psi preotilorti celord despre Minna, cite
unit galbend, ysi diaconului celul ce spune oratiile asemine, cum si lui pro-
topsaltd si lui alt duoilea cantaretti, le da vel Vista cite nal galhenti.
Dupe preotil Domnesci, intra Iconomul, adeca celd ce este Arhimandritt, cu
top Egumenil mOnastirilord Stantului Mormentd, dupe densil Sinaitil, Stefa-
goritii gi al il, imbracati In epetrafile si felone, cu sfAntele Icone ar.mank,
Aceeasi ceremonie facendu-se dupe cum s'ati aretatti mai susti, si unul din
Egumenl care va fi mai procopsitd la invetatura, face engomion catre Domnil,
adeca oratil, caruia dupe ce sfersesce, vel Vist II da ce socotesce Domnul ;
era celord-alti Egumehi, standd la usa Spatariei Logofetul de Visterie si cu
dieacul carele este oronduitti de chieltuiesce, le data' pre a-mans cite unit goal,
ce suntti obicinuiti ci oronduiti de la, Visterie. Dupe Egumenil Greci, antra
Protopopul cu preotil din Iasi, imbracati in vestmente asemine, Cu hone pyo a-
-mana, se face aceeasi ceremonie ce s'ad clisti mai susti, si care din preotil
va fi mai procopsitti face ()rag cAruia i se da de vel Vist &AO unu galbend,
i celord-alti li se dad dupe ronduela Visteriel. Dupe lecirea preotiforti,ftindif
gatfte de vel Camerasti vutca si confeturl, (care se chiama confetione,) indata
vel Cupard cu tipsiea cea de argmtd, standd inaintea Domnului, pune vutca
in doue pahare, ci Anteiti Cuparul Yea credinta, apol Domnnl singurti Yea, paha-
rul dolt pune la gurrt, si Yea i confeturl; ci copiii cel din case, ce suntd fon-
duitl de vel Cameracu, dad vutca Mitropolitului, la eel-alp Arhierel si la boleti;
dupe vutca confeturl; dupe confeturl vel Cafigid pune pe d'inaintea Domnului
peskiral ; celti ronduitip 7 se chiama cifota, da Domnulul cafe, si copiii din
cash la Mitropolitul, la Arhierei Si la hoYeri ; ine vel Cupard candil da Dom-
nului vutca, (IA si Beizedelelorti, asemine si vel Cafigiti, si apol se da celorit -alt!.
Dupe beutul cafelil, se Rola anteid Mitropolitul si flce4plecare catre Domnti,
apol Arhiereii c boleril, si 'testi din Spatarie or! In Divanti, or! In Postelnicie.
www.dacoromanica.ro
 310
Obiceiti vechit at fostt care s'at urmatt ci One la Grigorie Voda Ghica: Ia
aglunul Craciunului cum ci la Boboteza, se facett mesa Domnesca in Spatarie,
ceclendt Mitropolitul cu Episcopil, ci cu bolerii cel eu boierii, ci pe tine mal
poroncla Domnul ci din cel mazill; nse mesa fora caftane ci fora dvorelas cu
cantarl bisericescY, cu mehterhane ci cu tigani. Acestil obiceit la Doinnil
vechi se pazla pe top anil, One la Grigorie VodA, fuse ci la Grigorie Von.
nu pe top anil ; ci eracl de la Grigorie Voda s'at Matt de tote.
Obiceiul ceremoniiloril ce se fad In slioa Nascerii.
Dupe poronca ce da, Domnul de cu sera catre g. Logofett ea, (cva eci la atate
cesurl la biserica, Logofetul are aceeaci purtare de grip, dupe cum s'at aretatti
ma! susti. Domnul, dupe ce se gatesce dimineta In clioa Nasceril, dupe alts
imbracaminte al podeba, ce pune asupra sa, de- asupra tuturort pune ci halna
cea Imperatescat ce se chIama cabanita, ci ecindti la spatarie, cede In Dom-
nescul Beau* fiindil tot! boierii eel marl, cum ci boieril curtil Impodobiti dupe
cum se cuvine pentru bucuriea ci praznicul sfantel Nasceri ; i standil lfinga
Dom* vel Postelnicti, vel Visternict, vel Spatart, din poronca Domnulul-lea
vel Visternicti caftanti i imbraca pe ve1 Postelnicti, apol alit doilea caftant
luandt, imbraca pe vel Spatart ; luandii Spatarul sabiea cea imperAtesca, o
pune curmezicti pe umerul set, dupe aceea lea ci buzduganul in mana drepta,
pinduld razematt de umerul set, ci vel Visternicti tiindti In mana sa cuca
o pune In capul lul vel Spatart, ci vel Spatart Inca pune cecmeoa pe mina
stanga a hi! v. Sp'atarti. Dupe. aceea redicandu-se DomnuL din scaunk merge
la biserica cea mare, cu tots ronduela ce s'ati aretatt mal slat, Boleril standd
la stranile lora pe ronduela, atatti ceI cu boleril catt ci cel mazill, la vremea,
Polieleulul, candd este obicanuitt se Imparts luminarile, faclil de cell ce se
fact cu chieltuela Vistieriei, ci la, vremea anteit, vel Visternicd Multi facliile
cele ronduite pentru Mitropolitul, pentru Domnfi, pentru Beizedele, (care tad!!
le tine Logofetul de Visterie In mama sa,) le da Insucl cu mane, a vel Vis-
ternicul ; (inse facliea Domnulul, a Domnul ci a Belzedeliloril, cum ci a Dom -
nitilorli, se fact impletite ci poleite.) FAcliea Domnulul o tine vel Cameract,
lied T. Cameract, era Beizedelele dupe ce feat facliile din mana lui vel Visternicti,
le dad in unit din cel ma! alecI copii in cast ce at. Apoi Logofetul de Visterie
impredia ci cu alt! dice! de Vistierie, Impartt cele-alte luminarl Arhiereilort,
Egumenilord ci velitilort boieri, cum ci boierilorti mazill la rufeturY, cum Si
norodulul celui ce se afla in biserica, carueasl dupe cinstea sa, ci stall cu
luminarile a-,:mana aprinse pene la sfercitul Polieleulul si One se cetesce E-
vangheliea cea de la utrane.
Era la Sfanta Liturghie, este obiceit, de se va intempla vre unit .Patriarhil
nice, singurt Patriarhul, cu Mitropolitul teril, cu alt! Arhierel ci cuEgumenl,
cati vont fi renduiti, fieverps Cti Sfanta Liturghie cu tea ronduela bisericesca;
ci dupe ce Iese Domnul din iserica, mergendt In Spatarie, cede In scaunul
set ; Mitropolitul, cu Arhi ereil, cu velitil boleri, ci cel mazil!, dupe ce intra
In Spatarie ci se inchina Domnului, reit la ronduela lort. Apo! vel Cupard
duce Domnultetuati pahart de vutca ci confeturl, era la Mitropolitul, la Ar-
www.dacoromanica.ro
 311

hierel si la boYerl, copii din cash le dad vutcar confeturi i apol i caf; sr
indata si mehterhaneoa, din launtrul curtil in medenti, Incepe a slice pentru
cinstea serbatorii. Dera de se va intempla aice vre unit Patriarhti, dupe cum
si mat susd s'ad aretatti, Dindti In biserish cu Domnul, iese Patriarhurimpreuna
cu Domnul alblurea, Patriarhul din-a-drepta i Domnul din-a-stinga; si dupe
ce 'luta in Spatarie Domnul, nu cede In scaund, ci solid amenduol pe macatt,
Patriarhul din-a-drepta Domnulul, $i la tote geremoniile tote Patriarhul urraeza,
inaintea Domnulul.
Ad fostu obiceid la Domnil cel mal vecht, calla era glugul Wit mal usord,
de nu lipsia mesa cea Domnesca, si mesa ce facea in Divanul celd mica, cu
chieltuela Visteriel, facendu-se isvodd cu pecete Domnesca, de Arhierel si de
tots boterimea, cap se intemplad la Iasi, se se afle la mesa Domnesca, Intre cult
erad ronduiti si stunt Vornict de Porta; fuse boterit cel conduitt de teat erad
pene la v. Logofetil. Era cattclii nu se intempla tea bolerimea la Iasi, ca se
se implinesca mesa, se ronduiad si din boterit alit duoilea, i mat alesu pe eel
sciuti de Dula'. i candd se asecla Domnul la mesa Se face sloboclire de unit
tint.
Vel Postelnicd cu tolagul a-mana, vel Spatarit cu sabiea la umerit si cu buz-
duganul fn mana drepta, rezemard pe peptul sea, Imiiracati fn caftane, star'
zvorindd la spatele Domnulul. Vel Paharnicd imbracatu In caftand ci cu septe
coil tafta naramge legatt peste umerti, zvoresce inaintea Domnulut; i vutca
ce se da inaintea mesit si vinul, Cuparul pune; si vutca si vinul in pahare, si
vel Paharnicul cu mane lul da Domnulut. Vel Stolnicil, era lmbracatd In caf-
tand gi cu tafta legatti peste umfird, este purtatord de grija cuhniel si bucate-
lord; si candd se WO. bucatele pe mesa, din blidul ce este ronduitd se se
pule inaintea Domnulut, lea vel Stolnicd credinta , si apoi flu asecla la mesa.
Vel Medelnicerd east inibracatil in caftand si cu tafta legatd peste umerti,
Antal da Domnulul de spalatti inaintea mesit, apot se afla zvoritord east ina-
intea Domnulut, si din blidul celd d'anteid, cu lingea cea mare de arginfd,
suite Domnulul pe talgerd sups, cum si dintr'alte bucate; si la Schimbarea
talgerilorti, cede la spatele lul vel Medelnicert, v. Medelnicerd ; 4i dna se
.schiinba talgerul Domnulut, vel Medelnicerti pune altd talgerd luandulti din
maim lul V. Medelnicerti. Vel Cluceril, erase imbracatd In caftand si cu tafta
legata, peste umerti, este purtatord de grija a mezelilorit ce se aducit de la
beclul Domnescti si de la sclipul despre Domna, care cu mana sa aducendu-le,
auteiti tea credinta si apoi le pune inaintea Domnulul. Vel Vamesd este pur-
Woru de grija confeturilord, cu inanele lul le, asecla pe tota mesa Domnesca,
ins& kith caftand. Boterit zvorelnici de mat susfi pomeniti, ce imbraca caftane,
dupe a treilea rOndit de pahare ce se dregii la mesa, le poroncesce Domnul
de merge la Camara, uncle vel Cameras& are abiceiti se le gatesca mesa cu
teta ronduela et, seclendit ci elii la acea mesa impreuna cu bolerit; ci flea-
bovindt, dna. -vine vremea paharelord celorti de inchinaciune, se afla a totit
-rant lapotonduela lord. i In cats vreme zabovescti el la mesa, boieril cel at
duoilea u u slujba politiel acea ronduita. Deci anteid Miitropolitul reach unit
paharit de vino facendii oratil pentru -slava lul Dumnecleti, si dupe ce bea
www.dacoromanica.ro
 312
Domnul, Indatit protopsaltul, cu alt duoilea cantarett el cu alai peveti, incept
& slavoslovi pre Dumneclet, cu obicinuitele cintari. Domnul redid, aka pahart
de vino pentru sanetatea yi biruinta Imperatului, qi use face sloboclire de tote
tunurileifi, focal celt nairuntil, incependu mehterhaneoa fi alti musics ce este
ronduiti asupra mesii, care aceste anlieuri suntt de-apururea In purtarea de
grip. a Hatmanului si a Agai, cum si mehterhaneoa asupra purtaril de griji
lug vel Armast. A treilea pahart redid, Mitropolitul pentru sanetatea Dom-
nulul, a DOmnii si a Beizedelilort, si se face sanlict erasi asemenea, fi canta-
retix cants polyhronion ; i boleril standt In piciore, se redid tog de la mesa,
imergt inaintea Domnulul pe ronduela, di cu contosile pe umeril numal in
chiostece, i Cuparul le drege cite unit cobocii de vial; si dupe beutul cobo-
cului, fiesce-care merge de grata mama Domnulul. i dupe ce se ronduescti
tog boleril cei de mesa, apoi mergt i boleril alit duoilea, si alti tooled ce
suntil zvoritorl la mesa lnaintea Domnulul , fieve-care pe ronduela, de bet
cobocul acela, si apoi, mai pe urma de top, merge si protopsaltis cu alit
duoilea cintaretii, fi li se di si lord cite unit pahard de Vial de cele
si pin pahare li se pune galbeni bacsist catt este poronca Domnulul, cu mina
lul vel Camerast ; aka data isingurt Domnul cu mina sa pune galbenii In pa-
harul lui protopsaltt. Dupe acesta, erase Domnul redica unit pahart pentru
Mitropolitul, ins6 acesttt pahart este fora sinlict # numal cantAretil &Mita, o-
bicinuitele chart Downul mai pe urma redid unit pahart. pentru Arhierel,
pentru tbta boierimea i norodul terii, si se face sinlict; 1i boleril pe ronduela
top melgt de fact mult5,miti Domnulul, bandit cite unit pahal. u de vino de
cele micl, grata mina Domnulul; dent cite o-data ronduiesce Domnul de beat
era cu cobocul. Dupe acesta la tine va Domnul, orf din Arhierei, on din boieri,
erisi mai inching, cum si ei unit titre altii; si din bucatele cele mai alese ce
se punt inaintea Domnulul, si din mezele, tramite Domnul pe talgere pe in
Arhierei, I pe la unit din boieri, cut socotesce fl cui va. Mal pe urma de
tote mezelile, aduce vel Vamest fi confeturile pe mesa, si boleril, afara din cite
minanca, mai lest si pin naframi, i dindu-le pe la ficioril lord, le duct' pe a
cast. i redicindu-se mesa, vel Medelnicerti merge de da Domnulul apt de
ollatt in Spitarie. Domnul, dupe- ce Intra in Spath'rie se se spele, boleril re-
mint de se spat in Divanul colt mica ; ft dupe spalatit, mergt cu totit in Sp&
tide, si seclendii la ronduela, le da cafe. Dupe caf este volnict fiesce-care se
merga pe la casele i gazdele lord ; era cite o-dati oprea Domnul pe bolerl
si'l Linea pone In sera puindu'l la gloct, fuse Domnul se prindea la glocil.
V. Pah..si v. Medelniceril Inca suntil legati cu tafta naramgie, In curmezist,
numai peste caftanile lore cele de taft'a'; era Vatavul de Ph'hgrnicei ft Vatavul
de Stolnicel, nu punt tafta, numai mutt In caftanele lora; si Vatavul de Pt-
harnicel stit zapciti pe Piharnicei s8 dreg la mesa, era Vatavul de Stolnicel
stit zapcit asupra Stolniceilord pentru ronduela bucatelort.
Dolma hug, are obiceiii de face mesa giupaneselort ; acolo este zvoritort Vor-
nicul Domnil , si cu altil ce suntt din partea haremului ; si la most face si
Domna inchinticiune, ca anteit Domna redid pahart pentru Domnt, apei Lo-
gofetesa coa mare redid pahart pentru Domna , apoi erasi Domna pentru,
www.dacoromanica.ro
 318

tote giupinesele, mergende giupinesele pe rOnduelA, de heal cite unit pahare

de vine, facelift. multAmitA grata mina Domnii.
Oink poprea Domnul (pe bolerl dupe mesa facende &curl @i alte, semne
de veselil, mergea ei In launtru la Maibentti, si Cate o-datA aducea Domnul pe
Donna cu tote giupinesele, si se facea one gloce de obsce, Domnul cu D6m-
na, si boleril cu giupinesele.
La Srantef Vasile, la Sfintul Boteze si la Sfantele Pasci, tote asemene se
pAzia ronduela meselord Domnesci , si tote cu acesta politicA , ei IncA si la
alto serbAfori, cum si la clioa Nascorii Domnului , la serbAtorea ce este nu-
mita pe numele see, Inse fora zvorela boierilorti et fort caftane, seclende top
la mesa ; numal inchinAciunile ei sAnlicurile se faceati tote de plinti. Avut'au
Domnil vechI i aceste obiceiti , de nu, lipsiati mesele Domnesci de la aceste
sfb.nte {life, gi s'ati pazite si pone la Domniea a dona a lul Grigorie 'Voda ;
era apoi, de dude s'ae ingreuiatti glugul terii cu mucarelurl el cu alte adaose
chieltuele, s'at. scurtate et veseliile meselorti , facendu-se rare o mesa see
Bout- cle cAtre unit Domini In Domniea lui.
Inca all mil fostil obiceid de se facea o mesa si EgumenilorA de la tote
monastirile de Ora caril sunte obicinuiti de vine la Boboteza de Inching pO-
clone DomnuluT, care most se facea a treea cli dupe Boboteza, la o trapezare
unde se gAsia loco mai large, la monastirile Grecescl de aicea din Iasi, cu
tots chieltuela Domnului , care chieltuela era scrisA la condica Visteriel; i
purtAtorti de grija gi zvoritorti mesei era g. Logofetti cu Uricarii i cu top
diecil Divanulul, fiinda ca mai 'nainte vreme, Intro diecil Divanulul erad cite
cinci-sese Uricari Omeni betrini, tilmacitori gi fticetori uricilorti celorti Slo-
venesci, caril de vel Logofete erat alesi, si'l duceati la Domnd de le da toegtt
Si nume de Uricare ; care breslA s'ati pazite pea la DOmniea a treea a lei
Mihal Von, Racovit4 apoi Incependu al pune cite o data si la biro, si lip-
sindu-se de chivernisela lorti, s'ad stricate. i de la Domniea lul Constantine'.
Voda Mavrocordate si Woke, au lipsitu si mesa calugerilorti Eiumeni de nu
s'ati mai Scutt'.

Alte geremonii pe obiceTul ce se urmdza btu la sfanta Nascere.

A doua Ali dupe clioa Nasceril, vine Dasc'alii scOlelorti cu ucenicil cel mai
alesi ; 'use inteiti DascAlul celti mare Elinesce, (fiiride. Domnul in Spatarie ha
scaunti), se inching Domnului, et pune pe ucenicul see cele ronduite de spune
engomion elinesce, adicA oratie, si dupe sfirsitt merge DascAlul de sA,ruta
mina Domnului, dupe densul ucenicul sett; gi Domnul le dA, bacsisti cite soy
cotesce, cu mina lul vel Vist. Dupe acesta, alit doilea Dascale grecescti ase,
menea prin ucenicul seti cell ronduitti spune engomion grecescii ; apol Das-
cAlul scolei Slovenesci, apenpnea face ()rap printeale s'eti ucenicti , pe limba
RominescA, si top acestil mergende pe rOnduell sArutA mina Domnulul $f1
'feel bacsisul lord din mina lei vel Vist. A treea cii dupe Banta Nascere, este
obiceiti de vino EgumeniT Greci a mOnastirilord din Iasi, inchinindu-se Dome
nului cu poclone obicelul este se aducA top cite un miele, era- caril nu pot4
1

www.dacoromanica.ro
 314
gAsi miel, admit vitel midi, curcanY, 014 i Domnul le dice de sedit pe la-
vite, fiesce-care pe rOnduelA, i le da cafe, Intrebandu'l Domnul cum petrech
la sfantele monastirl, i redicendu-se ca se lest', le dice Domnul: i la anul!

ceremoniile ce suntil obicinuite de se fad Ia Sfete Vasile.

In clioa agiunului Sfantulul Vasile, are purtare de grip, Hat pawl cu Aga
la atatea oesurl din di se se afle tots slujitorimea la curte u zapcii lord, si
cu puscile a-mana ; i Domnul esinda la biserica cea mare Clitstop boleril,
dupe sfIrsitul slujbel bisericesci de sera, mergenda Domnul la Spatarie, merge
si Mitropolitul cu Arhiereil si cu top boleril In Spatitrie de sedil la ronduela,
si li se da tuturora cate una pahara vutca , confeturl i cafe. Inse ante.'
Domnul dada redica paharul la gura, Indata se face sanlica de slobodirea s
tote tunurile, cu focul marunta si cu mehterhane; dupe mehterhane tiga-
nil obicinuiti ce cants la mesa Domnului, fact' i el o dicatura de und sco-
pos; si alte rufeturi Inca viva cu semnile slujbil lora, de face geremonia anu-
lul nuoti. i ekiinda Mitropolitul, cu Arhiereil si cu top boleril, merge pe la
casele lora. Dupe acesta, decd. Insereza, merge mehterhaneoa de face una no -
beta si despre Domna, i in Beizadele, apol la Mitropolitul si la top velitil
"boleti cel cu boleril, luandu's1 mehterbasa, si ceI Impreuna cu eft' , bacsisul
cela obicinuita. Era, ar doua di, in dioa Sfantului Vasile; lad Domnul la bise-
rick cu aceeasi ronduela Lie ceremonle- dup0 cum s'at aretata Inapol in dioa
Sfantel Nascerf, facendu-se si polielea cu dare de faclil de cera. DecY, dupe
sevdrlitul Sfantei Liturghil, esinda Domnul din biserica, tote zufeturile curtil
asternd pe giosu naframile lora, cu semnile cele de slujba lord, de in usa bi-
sericil i pene In Spatarie, i vel Vist merge inaintea Domnului, dandu-le bac-
Oca. Mitropolitul, Arhiereil, boleril cel marl, fiinda chiamag la caf In Spatarie,
arunca si el bacsia numai pe covorelo copfilord din case si merge bolerii pe
ronduela de saruta mana Domnulul pentru anul nuoa. Apol sedenda fiesce-carele
pe ronduela sa, le 0, vutcd., , confeturi si caf , si Indata se face sanlIca. de
globodirea a tote tunurile i Incepe si mehterhaneoa In medenul curtii din
launtru. Era alte rufeturl a carp', partea slujitoresca cu acesta ronduela, ca du-
pe ce merge tots, bolerimea de saruta mama Domnului, vine si top zapcii, An-
tat' a curtil, a Hatmanulul, apol a Agal, si sarutanda mana i pola Domnulul, li
se da de vel Vist. obicinuitul bus*, dupe cum sunta legati la Izvodul Visteriel
Domnesci. Este obiceid. de merge Mitropolitul, ca Arhiereil si cu top Veli4tii
bolerl, la Domna, si la Beizadele, de saruta mana pentru anul nuoa, si li se
da si caf i si de nu este mesa mare, fora zabava vreme lese Mitropolitul cu
tots bolerimea, si merge pe la, casele lora.
ceremoniile ce until obicinuite de se fad Ia dioa agiunului ci a
SfAntului Mug.
Top Egumenii al monastirelora de Ora` i Moldovenil si Grecil, as obiceia
se se afle in agiunul SfantuluI Botezt, se se inchine cu poclone Domnulul, a-
ducenda vulpt, jderl, pesce de niunte, brInza de oI, zmIntIna de bivolite $i
www.dacoromanica.ro
 315
de altele, pentru care g. Logofeta facenda isvoda a nume, si esinda. Domnul
in Spatarie, ii impreuna cu Domnul pe ronduela ; si Domnul II intreba, de pe-
trecerea starii lora ; si dupe acesta merga si Egumenii si Domnul la biserica,
la Cesuri si Liturghie. Este obiceia intfaceSta di a agiunulul Sfamtului Botelil,
de seversesce- tote cele A.rhieresci Episcopul de Romani', carele fiinda imbr .s
catil in mantle, cede in strana cea de giosa a Mitropolituld, si dupe sever?
sirea Sfantel Liturghil, tote ela seversesce. si osfestaniea cea mare. Si Mitro-
politul inteacea cli la biserica curtii nu vine, fora numai la cafe,,rtflandu-se
la geremoniile ce se face pe obiceiul serbatorii. Dupe biserica mergenda Dom-i
nul In Spatarie, cede In Domnescul scauna ; apoi dupe obicela intro Mitropo-
litul cu Arliiereil psi cu top boleril, de sedil pe ronduela ; inaintea, cafelei, g.
Logofetu aduce anteia preotii curtil, cu protopsalta si cu alts cantareti, In-
launtrul Spatariei, cantanda tropariul gi condacul dilei ; si Domnul, cu Bel -
zadelele, cu Mitropolitul si cu tots boierimea stab. in piciore, si preotul cela
ce au slujita Liturghiea, drt crucea in mama Mitropolitului, si Mitropolitul
tiinda crucea o -saruta Domnul, silt" stropesce cu aghiaznait, asemene si pe
Beizadele. i Domnul calla saruta crucea, se slobodu trel tunuri. Dupe tu-
nurl mehterhane ; si apoi saruta crucea si alti Arhierel, cu tota boierimea,
11 'sedil la rOnduela, si diaconul curtil spune oratii ; gi luandu'si bacsisurile
lora, aduce g. Logofotil pe Egumenii Grecl si pe Egumenii de tern, apoi pe
Protopopul Cu preotil de Vera facendlt-se aceeasi geremonie ce s'au aretata
mai susi, si fiesce-care au cote unit omit alesa de spunii oratiysi numai aces
ce spunit crap, leaf' bacsisul lora din mana lui vel Vist., era cei-alt1 leaf' bac-
sisul lora de la Logofetul de Visterie, si de la dieacul ce este chieltuitora pe
obiceia.
Mai pe urma de tots vine si pater prefectus, (adeca popil Unguresci,)
caril pe (Miceli"' sunta priimitl de Domna, si daft si eI.crucea in mana Mitro-
politului, de o duce' la Domed, de o saruta, si spunt si oratil Latinesce, si
iii Yau si el bacsisul din mana lui vel Visternica.
A doua-di, In dioa Sfantului Boteza, iese Domnul la biserica, toff' cu aceeasi
ronduela de geremonie dupe cum s'ati scrisil pre largo dioa Nasceril i numai
atata obiceia se mai' adaoge, ca se fact" done faclii marl de- la Visterie, im-
podobite cu. pima, cu matasuri, in chipul facliiloru celorit de Botezit, si candu
lese Domnul la biserica, duoi din curteni imbracati In dulaml de tafta merga
inaintea Domnului, until. din-a-drepta, altul din-a-stanga, si intrandil in bise-
rid Domnul, unul std cu facliea inaintea Iconei lui Hristos, si altul inain-
tea Precistel fiinda &chile aprinse, si se face si polielea, cu kerodosie, adecit
dare de lutninari de cell, precum s'at. aretata mai sust, dandu-se luminari si
Egumenilora de' Ora si calugerilora tnturora ca ti se voril afla In biserica. i
dupe docsolie, indata Mitropolitul cu Domnul, cu Beizadelele i cu Ott, bole-
rimea, iesit la Iordana, cu itotK alalul, mergendii si acei duoi cu faclile a-mana
inaintea Domnulul, fiinda dad scaune gatite pentru Domna, pentru DOmna,
pentru Beizadele, pentru Mitropolitul i Arhierel, si pentru boleril eel marl,
si mesa pentru osfestanie, hinga care aprope stall eel duoi, until din susa al-
tul din glosu, cu While tiindu-le a-mana., i fetele lora Wit, mesa. Inse la a.
www.dacoromanica.ro
 316

testa osfestanie ce se numesce Iordanul, catfi si la cele -alte osfestanil ce se

cud preste and, este obiceid de se adued doue hone : Precista de la monas-
tirea Goliea si de la Sfanta Vinere, facetore de minuni 'cone, cum si cele-
alte hone de pe la tote bisericele, cu stegurile lord, aseclendu-se pe rondu-
61a. i dupe ce I6se Domnul sub saivantd, sede in picture dreptii scaunii, gi
vine si "Anna, cu tote giupanesele, gi cu tote fetele din case, i sede i DOmna
in picture dreptil scaunul sell din-a-stanga Domnului. Mitropolitul cu Arhiereii,
cu top Egumenil de Ora, cu preotil de Iasi, stall din-a-stanga pomnului, si
unde se sfersesce siregul bisericescd, acolo stall si Iconele binge, mesa. Era
din-a-drepta Domnului, stall Beizadelele, i tot4 boierimea de la mare si pea
la micd, afara din vel Post. si vel Spat. ce stall imbracati in caftane din-a-
stanga Domnului, i vel Camerasd cu eel -alit boieri a curtifia spatele Dom-
nului.
Donna dada vine la Iordand, vine inaintea sa Vornicul sod, cu tolagul a-
mana, imbracatil cu fereg6 de postavd, si dupe ce sta Domna dreptii scaunul
sell, stall si tote giupanesele In seregti, pe ronduela lord. Apoi Mitropolitul
merge catre mesa, cu paterita In plank In tote vestmentele fiindd imbracatil,
cu mitra In capd, cadesce anteld sfantele 'cone, i apoi mesa cea de osfes-
tanie, i indate face si bleeper& Dupe acesta merge care Domnd gilt Ca-
desce de noue ori, pe Domna tij, i pe Beizadelele de trot on i apol pe Arhie-
ret, pe Egumeni, pe preoti i pe tote. boierimea ; i dupe caditd, seversesce
Mitropolitul tote slujba Iordanului, In veliglasti, i dupe ce cants troparile
de trel ori, saruta Mitropolitul crucea, i seruta i Rona Peristel, i mostil
(de volt fi). ANY Domnul mergendd catre Mitropolitul, i Mitropolitul catre
Domnd, inaintea Domnului vel Post. si vel Spat lfinga Domnd, si cam Inapol
vel Camerad, i dada saruta Domnul crucea, se face sanlicil cu sloboclirea
tuturord tunurilord i cu focul cell maruntd, i indata mehterhaneoa. Apoi
Domnul merge de saruta sfantele lame, i candil se Intorce areta ore-care
shims de smerenie catre top, mergendd la scaunul sell. Dupe Domnd merge
Domna asemenea, i Beizedelele, i apoi vine Mitropolitul de sOde in scaunul
sett Dupe Beizedele mergu Arhiereil, Egumenil toll, fiesce-carele dupe ron-
duela sa de saruta crucea si se stropescd cu aghiazma. Apoi mergd boierii eel
mart pe ronduela de la vel Logofetii pone la Vornicil eel de porta, si Inca
si,zapcift curlil. Obicelul yechiii all fostil ca, dupe ce mergead boierii de la vel
Logofetd pone la vel userd de sarutad Crucea, apoi se d3 rOndd de mergead
gi giupanesele; Ora Grigorie Von, Ghica all facutd altd obiceid de ronduela,
ea dupe ce mergead boYerii eel cu boierii i mazill de la vel Logofetti i One
la vel Comistl, apoi ad datti rondd giupaneselord, de la logofetesa cea mare
pea la comisoe ; apol mergead cot -alit bolerl si dupe densii giupanesele lord.
fleet, dupe ce saruta tota, boierimea, atuncea seclendd Domnul, Domna, Beizedelele,
partea, bisericesca i o semi% din boierl pe scaune, mat pe arm& incepd a a.-
duce si cait eel Domnesci, s'intehl treed telegarit, dupe telegari v. Armand,
g. Armand inaintea tuiurilord, i Iuructi-balracd in mijlocul tuiurilord resunandu
fn trombitile Domnesci, en sirmaclul povodnicilord, treed pe d'inabltea Dom-
;OW inchinandu-se. Dupe acestil, povodnicil domnesci gi armasarii, unul dupe
www.dacoromanica.ro
 317
altul, dupe cum II ronduesce vel Comisd, si atatti pe povodnici catti si pe
armasari, Inca leca tote feciori de Niel% si din boierinasii Domnului impodobitT
si numal In caftanele lora cele de tafta; si acestil suntd top ronduiti cu ca-
tastifd Domnescd. Si mai pe urma de top vine si vel Comisd Imbracatd Iii
caftand Domnescu si pe calul cell Imperatescii, care se numesce tablabast,
cu alaiii frumosd si cu clohodarii Domnului pe lfinga densul dupe obiceid. di
tots aces died pe cal, Candi' vino lmprotiva Domnului, se inchina anted catre
sfantel6 Icone, apol catre Domnd si pe urma catre Mitropolitul stropindu'l cu
sfanta aghlazma. Si dupe sferkea acestord geremonii, indat'd se redid Domnul
cu tots partea biserkesca si boieresca, si merge in biserica, uncle tnsusi Mi-
tropolitul, cu Arhiereii si cu cap Egumeni de tern ronduesce, seversesce sfanta
Liturghie. Dome Inca merge de ascultar Litarghia Ia biserica sa Impreuna cu
tote giupanesele. Dupe ce iese Domnul din biserica, 41. merge In Spatarie, se
face erasi aceeasi geremonie ca si la sfanta Nascere, adeca, atatd partea bise-
Hasa, catil si boieril, se cinstescd cu vutca, confeturi si cafe; si de nu eSte
mesa, mergd boierii pe la casele lord. Cate-o-data s'ad obicinuitu a se face
fordanul si In Divanul curtil din-launtru, on pentru Improtivirea vremil, on
entru gingasiea gerului, si mai multd pentru ca se privesca Berlina cu
giupanesele peferestre, neputendd ca se iese la Divand pentru vre o pricina.
A doua Ili dupe Bobot4za, era,' si vino dascalii cu ucenicii lord de spund en-
gomiile catre Domnd, dupe -ara mad aretatd mai sun.
A treea iii era obiceld vechid de Ikea Domnul Divand Egumenilord de la
Munte, si tote Inteacesta Ali se facea si mesa calugherilor4 de cari mad a-
rotatd mai mad ; si se poroncIa de catre Domnd lui g. Logofetd\se le ispra-
vesca trebile lord, si se le den si pecetluitgrele cele de sare, si se pornescii
se's! merga la monastifi.

Alte obiceie vechi ce marl Domnii eel mai d'inainte vreme.

Obicelti era de mergea Domnul, cate-o-data si Donna, la Mitropolie la praz-

nicul Strateniei, si dupe ce iesia Domnul din biserica, mergea In casele Mitro-
poliei, si din partea Mitropolitului se da vutca, confeturi si cafe, atatil la
Domnd, la Donna, la Beizedele, catil si la tots boierimea. Si era obicinuitd
Mitropolitul de se gatia si facea mesh mare Domnului cu tots boierimea; si
candd era dupe mesa, de lesia Domnul se merga, cell mai alesd omit a Mik
tropolitului, din poronca stb,panului set, tragea and call poclond Domnului,
(Imo call de prep, dupe cinstea Domnului). Era de in o vreme incoce, Domicil
nu remand in mesa Mitropolitului, nicl Thimnele mergd cu Domnii; ce numal
dupe caf cede Domnul In vorova cu Mitropolitul ca unit cesd, si apol lesindt1
se merga, Domnul la Curte, calul este adusd deli" vede si Domnul, si incale-
audit cu totii alaiul mere la carte.
La Duminica lasatului seed do, brInza, este Nechit obicelii dupe ce lege
Domnul de la biserica cea mare, si merge In Spatarie, seclendd in seaunul
Domnescii g. LogofM, aduce in Spatlirie pe diaconul curtil, i Ettuidti Cu fats
dare .Domnd, face oratii, intru care in miclilocid vorbel, aduce din partea
www.dacoromanica.ro
 318

Mitropolitului, a Arhiereilorti si a tota boierimea, cuventil de cererea lertaciuniI

de la Donma, pentru tote tele ce-1 yoril fi gresitii, (cum si Domnul asemene
de Ia top cu umilinta cere ertaciune.) i dupe ce sfersesce diaconul oratiile,
Mitropolitul merge catre Domnu, si Domnul Inca se scobora din scaunti, si
facendii ore-care semnii de plecare, saruta mana Mitropolitului, si Mitropolitul
if saruta, crescetul ; dupe Mitropolitul, Belzadelele ; dupe densii, Arhiereii, si
dupe Arhierel merge top boierii de saruta mana Domnului ; si dupe. ce sedii
fiesce-care la 'ronduela lorii, se da cafe Domnului, si apoi la tota boierimea,
si pe caril va Domnul din boieri, ii popresce,16, mesa din launtru despre haremii.
AU mai fosta obiceiii vechin erasi la tote Duminicile slantului si marelui poste
pea la Duminica a cincea, de mergea Dotanul pe la monastirile Grecesci, anteia
la Trei Mang Ierarhi, la Golia, la Barnoski, la Sfete Sa,va,da Sfanta Vineri, si
la Buna- vestire erela Golia. Era de Ia Domniea lui Neculal Voda, Wait Matu si
acestil obicehl; atata numal ail remasa: duff] este hramul vre unil monastirl, vine
Egumenul acei mOnfistiri mai 'nainte de clioa praznuiril, cu o iii catre Domnu, cu
poclOne, cafe si zaharti, si g. Logofetil ducendulti in Spatarie, catre Domnd,
inching, poclonele, poftesce pe Domini ca se lea ostenela se cinstesca plaza
nuirea sfantel monastiri cu mergerea si parisiea cea Domnesch' ; si Domnul
!nein da respunsti dupe cum ii da mana si vremea. Deal, la hramul menastirii
Galatiil in Inaltarea omnului Hristos, si is hramul monastirii Cetatuil la
sfantil Apostoli, s' intemplatit de multe oil de au remasu Domnii iacolo in
mesa, fiinclii mai eparte de rase.; inse chleltuela bucateloru au fostd de ti-
tre Domnie. E aDumineca a sesea a sfantulul poste, ce se chiama a sta-
*Horn, 160 omnult in biserica ,nceamaare, si cantandu-se Polieleul, se daii
faclii de cora tuturord dupe cum 'au aretatu mai susii; i In trel seri a sep-
temanii marl, dumineca spre luni, luni spre mutt' si marti spre miercuri,
bomnull iese tail la biserica cea mare, cu tota boierimea, de asculta utranea
de c sera in unit cesii din nopte, (dera pe aceste seri, de multe on merge
Dp nul la biserica despre Dolma), dupe cum II este voles, si dupe cum se
Intempla si trebile. Miercuri dimineta era -obiceiii de se faceau masle in Spa-
tariea cea mica, aflandu-se si boierii cei marl si boierii curtii, dandu-se tutu-
roll' feat de cera, seversindii sfantul maslu insusi Mitropolitul cu alti Arhierei,
cu Episcopil si cu preotil cur ii, cap' sunth de trebuinta; si dupe seversirea
maslului, cu maim lui vel Visternicti se da Mitropolitului patru galbeni, Arhie-
reilorii cate duol si la preoti cite unul. ySi 'dupe masle, mergeau boierii de'si
luau de la Domnil lertaciune. Dera acmu de la o vreme, s'aii redicatd si acesta
obiceid, fiindii ca Domniy acmu maslile le facii inauntru cu al lorii ; era boie-
rii i i fact" masle pe la casele lore, si lertaciunea de la Domnii o feel in cliva
de gioe mare, candil volt ca se se impartasesca sfantelorii si infricosatelord
Table,
In clioa de glob, cea mare este obiceiii de iese Domnul la- biserica cea mare
cu OVA boierimea, slujindil inteacesta cis stanta Liturghie insusi Mitropolitul
Wit numal Cu preotil curds si cu _duoi sea trei diaconi, si dupe seversirea
cantaril lui Tingarsi Mitranti, merge Domnul de se inching la tote sfantele I-
cone pe obiceW,lterendu'si lertaciune de la boierime si de. la norodl, si 's1
www.dacoromanica.ro
 319
merge la strana sa, of Ia vreme merge de se pricistuesce cu sfantele 'Mina;
dupe Domne Beizedelila, ei apoi toti boieril pe ronduela. t esinde Domnul
din biserica, merge in Spatarie cu tote bolerimea; si era anteie obieeid de se
da cate une paharii de vine la top boleril caril erail impartasiti sfantelord TaMe,
apoi cafe. Si de este volea Domnului si poftesce se se face umivanie, adeca
niptira, dupe caf lese Domnul la umivanie, care se face in meidanul curtil
d'inauntru, .(de este vreme bunk) unde ei -Domna cu tote giupanesele privesce
acea sfanta taine care se seversesce de insusi Mitropolitul peril, facendu-se
spalarea dupe tote ronduela biserici. Inse dude se face spelare, este obiceie
a se da de la Visterie Mitropolitulul o loth', de cele bune, cu care se impre-
giura, ei unit burate , 1i unit prosope de cele bune en care sterge picierele
ucenicelore. ; acest4 dupe spalare remand -a Mitropolitului. fii indate, ,suindu-se
Domnul Buse, merge si boierii pe la casele lore. Inca se mai da de la Vistefie
clece lei banl si une postavii de cele cotul cate aunt lee, la obrazul acelui ce
se afla in locul Iudei.
...La and cost din nopte, Mitropolitul, Episcopii, alti Arhierel of Egumenii
Greel, catm sunte ronduitl de Mitropolitul, si tote bolerimea, vine la biserica,
ei lese i Domnul la slujba celore 12 sfante Evanghelii, of cea d'inteiti Evan-
ghelie Se cetesce de Mitropolitul terii, si dupe densul alum Arhierel, Episcopil
si Egumenii; dere. Evangheliea cea mai dupe urma, o cetesce diaconul curtil
in Amvone.
In dioa sfantei marel Vineri, -lose Domnul erasr la biserica cea mare la
gi
cesuri), facendu-sei vecerniea cu sarutarea Epitafiulul tote o-data; si la sese
cesurl din nopte spre sambata, este obiceit de lose Domnul erasi la biserica
cea mare, si la canonul cell d'anteiii se face dare de faclii de cell la top,
si dupe Slavoslovie se sate Aerul, mergendii Domnul cu Mitropolitul alaturea
inaintea Aerului, cu tote alalul, si boierii eel marl pe urma Donmului si a Mi-
tropolitului, top cu faclil aprinse, cum si cele-alts norodii; of esindii din bi-
serica, se scobere, pe scara cea mare si merge pe bute (?) din nauntrul cur-
til; unde ei scaune sante gatite pentru Aert in michloce , era, pentru Denial
1i cei-alti, la locurile cele obiclnuite; si acolo se face i sa-rutarea lerului de
top pa obiceit.

Obicelul ceremoniei ce se face Ia dioa Invieril Drimnulta Hristos.

Este poronca Domuului data eatre g. Logofetii, la sese cesuri din nopte
Mitropolitul, Arhiereii, Episcopii i toti boierii, se se afle la biserica cur d,
ei iese si Domnul imbricate in cabanita en tote geremonia ce s'aii aretate. la
clioa sfantel Nasceri; i cantandu-se canonul Sambetii, indate se imparte faclil
la top. i dupe sfersitul canonulul, iese Domnul, cu Mitropolitul, in Divanul
cell mare, inse Mitropolitul cu Arhiereii of cu top Egumenii, Ambrecati in
tote vestmentele, si acolo se face geremonia de ronduela sfantei biserici, adece,
incepatera de cantarea Sfantei Invieri ; i apoi incependu-se canonul Invieril,
intra, &Ali in biserica; $i dupe sfersitul canonulul, en sfetilna (Sarki ipnosas
o& thnitos), era iese Domnul cu top eel aretajl mai suseo- en faclii aprinse,
www.dacoromanica.ro
 320
or! in meidanul celd mare a curt% orb inlauntru despre Domna, unde este
gatitd scaunul Domnulul, a Beizedelilord, a Mitropolitulul, a Arhiereilort ci
a tote, tolerimea. All g. Logofetti are datorie se p6rte grija, Ouse de Ware
Domnul crucea cu Sfantul gi cinstitul tem*, din crucile ce se Oa la mOnastirl, sou
pre la Arhierel, se afle cruce care va fi mat cu bunt), podoba, pentru Dom* pentru
Minna, pentru Betzedele, care cruet este obiceid de se loge cu naframl grele, orI
sIrma cusuta, orl fire,, unde tine crucea cu mana, care cruel tad Logofetul ale
treilea singurd de, in mana Domnulul si a Beizedelilor la vreme; era pentru crucea
Domnet, de nu se scobora giosti cu Domnul, Vornicul Domnei are purtare de grip,.
de merge la g. Logofett si lea acea cruce ce este gatita pentru Domna , a-
vendti gi Mitropolitul, cu Arhiereil si cu top Egumenil eruct' pe a-mana lord.-
Dec!, la vremea cea obicinuita, la enus, merge Mitropolitul de se Inchina si
sarute. crucea gi Evanghelia, i intorcendu-se catre Domnil si catre norocit,
blagoslovesee ; si acolea aseepta de vine si Domnul; gi dupe ce saruta si Dom-
nul Crucea gi Evangheliea, saruta si Crucea ea tine' Mitropolitul in mama sa,
cum si Mitropolitul saruta Crucea cea din mana Domnulul, facendu amenduot
si sarutarea cea duhovnicesca gi obicinuita, asupra cariea sarutari, Indate, se
face mare sanlicd cu slobo4irea tunurilord di cu focul maruntil , i Incepe si
mehterhaneoa, si Domnul merge la scaunul seu. Era Mitropolitul remane tad
pe locd One face saratare si cu Beizadelele, gi apol merge, i Mitropolitul si
Belzadelele, la scaunele lord. Era de se vord Intempla niscareva Arhierel, a-
deed, Mitropoliti mart de Eparhii alese, musafirI , la sarutarea Crucil si a E-
vangheliel, el mergil dupe Mitropolitul teril, i apoi merge Domnul. i erasi
candd se va intempla vre unit Patriarhil , dupe Patriarhul merge Mitropolitul
teril, apoi Mitropolitii musafiri, si apol Domnul ; dupe Domnd Belzadelile, gi
dupe dense Arhiereil cel- lalti, Episcopil si Egumenil. Dupe 6menii bisericescl
mergd tot! Merit, de la vel Logofetii One la eel mat mid tot! pe ronduela,
gi anteid mergii de saruta stanta Evanghelie; ysi apol mergil la Mitropolitul de
saruta Crucea i fact si tarutare, apoi la Domnii si la Beizadele ; i apol se
tutored catre Arhierel i Egument , sarutandii Crucile- ce tind in maim lord ,
fact' si sarutarea cea fratesca, si merge fiesce-carele de cede la ronduela lul,
facendil sarutarea cea obicinuita la siregul boleresed One la rondul sed, si la
rondul seil agiungendt, sta acolo. Si dupe ce se face sarutare de catre tot!,
indate, Domnul cu Mitropolitul mergd la biserica seversindu-se sfanta Litur-
ghie de insusl Mitropolitul cu Arhiereil si cu Egumenil ce suntit renduiti. E-
sindd Domnul din biserica, merge la Spetarie gi sede In Domnescul scaund ;
mad pe urma vine si Mitropolitul cu Arhiereil, cu Egumenil gt cu tot! "boleril ,
si dupe ce luta In Spatarie si facie plecarea cea obicinuita, sedd totl pe ron-
duela, danduli-se vutca, confeturl si cafe. Dupe aceea &est cu toil mere]. si
la Deanna si la Beizadele, si acolo Inca li se de. cafe ; i de nu este mesa ,
nezabovind4 Domnul, merge Inauntra la haremii, si boleril pe la gazdele lord.
Este si atestit obiceid : de este si mesa, Domnul dupe cafe merge inauntru,
era Mitropolitul Cu Arhierel gi cu boleril, mere'. pe la casele lord, si
la vremea mesh, la eke cesuri li se poroncescp, se aft &eV cu top la .carte.
La. optii cesuri din cii era este obiceid se se afle tog boleril la cute ; i le-
www.dacoromanica.ro
 321

gindi Domnul la biserict la slujba .cea obicinuitt. de sera, ce se -chtami a, duoa

Inviere, candy strata Crucea ci Evangheliea, se slobodd erast- tote tunurile gi
incepe ci mehterhaneoa. i dup4 ce lesd din biserict ci mergd In Spatarie e
e dt dulcep, cafe, la Domiud ci la Ott bolerimea; dupe cafe merge Domnul
Inauntru pi boleril pe la casele lord. A doua iii, lunI, era vechid obiceid, cate
s'ail urmatd ci One la Grigorie Vodt, et vrendt Domnul ca 0 fact ore care
glume cu boleril, nu da rospunsul de cu sent pentru vremea bisericil catre ni-
menea, ci Domnul se scula de nopte ci Testa la biserict, ci cap bolerl nu se
aflad in biserict, ronduia boierinasi de mergeail pe la gazdele lord, ci le lua
cate and Wit srld aducea la .grajdul Domnescd. *i totii Inteacesta di egindu
Domnul din biserict, tote rufeturile agternii pe Most', de la uga bisericil ci One
la usa- Spatitriei, naframile lord; era,' in Spatarie ci la uga Spattriel In Diva-
nul mica, ce Were]. de Copil din cast covore, ci Inaintea Domnulul mergendd
vel Vist da baccicurile ; dent la partea slujitorescrt se ronduescd baccicurile
de la Visterie cu catastift. Domnescil. Deci, dupe ce antra Domnul In SIAM-
rie ci cede in scaunul Domnescd, ci Mitropolitul cu Arhiereii ci cu boleril in
ronduela lord, merge anted Mitropolitul cu Arhiereii de facil cu Domnul Oren
strutarea sfantei Invieri, cum ci boleril top pe ronduelt mergd de struts mama
Domnulul, facendu-se stnlicd cu sloboclirea tunurilord , ci mehterhaneoa Inca
alias d'intuntrul curpi. i dupe vutca, confeturi ci caf, g. Logofetti Indatt a-
duce pe dascall cu ucenicil lord In Spatarie de spund engomiile citre Domnd,
spre lauda ci 'bucuriea serbatorii, luandu'cl ci bacsigul lord dupe cum Wad. a-
retatd mai Buse.. Dupe seversitul engomiilorit, Mitropolitul cu Arhiereil ci cu
boierii cel marl mergd la Domna ci la Belzadele asemenea, facendiii strutarea
sfantei Invierl; ci Matt dupe acesta boleril mergd pe la casele lord , dan-
duli-se Intru acesta Ali volnicie in Curte se nu vie , odihnindu-se ci bucuran-
du-se fiesce-carele in casa lui ci cu al set. Tote, Inteacesta Ali ad foal obi-
ceiii de se uda cu apt ci 'se tragea la vt't cu apt unit pe alcil, ci mai in tote
breslile era acesta obicinuintd , pone in vremea Domniei lui Antiohie Voda ,
(care obiceiti pane acmu la tern Romanesca, se pdzesce , ci se ci urmeza, , a
doua_cli dupe Boboteza In cliva sfantului Ion). i cum s'ad purtatd cuventul
din omenii betrani, cum ca boierii indrAzniad a dice ci Domnului ce'la vord trage
in vale, ci pe acel ce'i trAgead la vale ca se le tome cofe de apt din cape,, ei
se Impacad cu tragetorii: unit dandu-le vedre de vind, altil paste ci one. Si mai
vertosd femeile se adunad la unit 161 cate doue-cleci, trei-cleci, ci trAgeat pe
barb*. Rea, din clilele lul Antiohie Voda i din pricinile trasului In, valet
ad nascutd galcevi forte marl', ci s'ad si omoritii cati-va (intent ; ci atun-
cea din poronca Domnesca s'aii Matti ca nici de cum obicelul acesta se
nu mai fie, (macar ca femeile aca oresi-ce tad lld tine). A treea iii du-
pe Pascl, vind top E gumenii Greet, de se Inching, Domnulul cu Sfanta In-
viere, aducendt gi poclOne cate unit mield ; ci tau inteacdstft cli, sOrt a par
try iii,, ad fost obiceid vechid, A iesia Domnul afare, cu tad alalul de slujitorime,
si-cu tote, bolerimea mart ci mid, la halca, on in cesul Bahluiului, air, la Copal
scoOndu-se top tail Domnesci ; gi seclendil Domnul, in saivantil sit boleril- pe
Beaune, pe tine din boiert rondula Domnul4 Inchleca pe calii Domnescii ci se
www.dacoromanica.ro
 322
-11obocira cu sulita asupra halcalet, (care sulite suntil aduse din Ora Unguresca;
acolo se fact Inteadinsti pentru acesta treb1), cu cliceturi de mehterhane
care lua 4Icaoa In repeglunea ealului, venea de se hnchina Domnului ei'I ;A-
nita mana ei p61a, si celort mai marl boleri, li se daruiat de catre Domnt
cite o luta sea canavata cu flit el unit postava celora mai de gloss postaji
si atlaze, era celort mai mica, postaji; fiesce-caruiea se da darul Domnului
dupe cinstea sa, petrecendt intfu acea di ei cu alte chipuri do glume, pen-
tru bucuriea serbatorii. Era Jot anteit dupe Pesci, este obiceit vechia de se
face osfestanie, care pea -acmu se pAzesce, adecA lest Domnul dupe Liturghie,
Ouse de nu este vremea impotrivA) care osfestanie se face de insusi Mitro-
politul tent; une-orl canda era secete, ort la sesul Bahluiulut, oil la Pacu-
raria, dela in vremele cele bum, In medanul curtil despre scare cea mare,
sea din lAuntrul curtii, unde cate o data leffia si Minna cu tote giupanesele
sub saivantti ; si acolo Sinda adunatl Mitropolitul, Arhiereil, cu Egumenii pi
cu totl preotii din Iasi, aducendu-se ci Sfantele 'cone, se sevirsesce osfesta-
niea, si la vremea cea obicinuitA, merge Domnul, DOmna, Beizadelele si top
Arhiereil, Egumenii si top boTerii de seruta crucea ei Ic6nele dupe ronduela
ce a'aa aretatti mat sustl.
Fost'ati obiceia vechiti nuti'uainte, de cliva Pascilort, la totY boYerii, de la vel
Logofett One la vel Comisti, aveatt darn de la Donmti ate unfi postavtl =butt,
si cite tint atlazt Florentine, de li se tranfiteaa pre In gazdele lora, si glu-
panesilorti eke o tafta cu firs de cele grele, care se socotia darn din partea
DOmnei, $i in top boierivast curti1 gi slugile Donmesci, postaji suptiri, si a-
tlaze, i tafti; $i la top zapciii partea slujitoresca vel Cap., Porusnicul, Bas-
bulucbasa de curte, Basbulucbasa alit doilea, Cap. de Dragani, Stolnicul de cA-
zacl, Cap. de venetori,,Basbulucbasii Min/Weser), Basbulucbasa Agesca, pos-
taji suptiri it tafta de dulami, era altortl Bulucbasi Hatmanesci pi Agesci, li
se dart numai postaji, si la tout partea slujitoresca, adecA la patru steguri a
Curtii, la care ati festt obiceiti ca se se afle eke trei-cleci-si-trei de Oneni
la unit stegt cu zapciii lora, vi veuetort ce se &use One la o-suta de 6-
tneni, in doue steguri, ci Rocii ce se Meuse era pent la o -sutA de emelt, cart
se purtati cu haine rosii i in bArati arnautesci, tuturora acestora li se dati
postaji grOse, si la fiesce-care stega se da postavti ton de o flOre. Ind doue
steguri a venetorilora mal'nainte vreme n'aA fostA, ca se se afle zvorituri in
curtea Domnesca si se Ia strae de la Domnie, fOra numai era unit vatavii de
venetori, carele era setletora la ttira, i avea in sema lui doue-clecitrei-cleci
de Omeni venetori, Waft, fiindt purtatori de grija venatului de trOba Dom-
niel, avendti scutelli de bird. Era In Domuiea luY Grigorie Von, iu vremea
ce nif fosta Aga Enaki fiul lui Constantine Ipsilanti Hatmanul, din poronca
Domniel, ail fAcutti acele doue steguri de venetori, avenda zapcil capitani ; pi
ati mai facuta gi alte steguri era o -sutA de Omni, ce s'atl numita Rosii, a-
venda zapcia pe Polcovnicul; si imbracamintea acestort slujitori era in sema
AO, de se &Matt stralele tort a tuturora, i comanacile ; care fiesce-care co-
manaca avea ate o slova insemnata, -care de cc stegti este. i in Jola cea
Pare a sfanfOotii patirei, dupe Liturghie sere mai vertosa dupe pranzii, insug
www.dacoromanica.ro
 323

Domnul leea Ia unit 1octi de bunit priveln unde socotia, de facea caufare Ia
tote slujitorimea, strigandul CAmeraul de isvede pe isvodtt, i eT mergendd
pe rOnduela, anteid zapciii, apoi slujitoriT, ea pugcele a-mini, slobocliad pupa
trecendd, i a citruia nu'l lua puca focd, se radea de Ia isvodd; care era ba-
trend, la versta neputinciost, se erta de la slujba, dandu'l Cameraul de is-
Tiede cartea Domnulul, se fie scutitd de bird. i finteiti se petrecead simenil
de curte, apoi venetorii, apoi simenil hatmenesci, cu zapciii lord, i darabanii,
cariT suntil In sema Cap. de darebani , i tote slujitorimea ce lua haine de
la Domnie. Atuncea, la cautare, trebula se se afle top imbracati In hainele cele
noue. Inca acestit ronduela de gatirea straelord cu chieltuiala Domniei numal
la vremea lul Grigorie Voda au fostd ; era la Domnil cel mai vechl, li se dad
numal postaji i ei ii gatiati hainele ; -dere, de in Domniea a doua a lul Cons
stantind Voda Mavrocordatfi, s'ad fa.cuttl i stegul Arnautilord, i apoi acestil
au intratd la slujbele cele mai de trebuinta a Domnilorti, earl suntd In sema
Hatmanulul. tra candti au nascutd mucarelul, s'ati taiatil acele chieltuele de
podObele Pavilorti, prea putind urmandu-se

Ce geremonii se fad Ia cliva sfantuluT Gheorghie.

In cliva sfantului Gheorghie, au fostd obiceitt de IWO Domnil unerori la Hlin-

cea, alte-ori la Barnova, la hramul bisericilort, cu tots boierimea, 1 acolo
remnnea i la mesa, Ouse chieltuiala era Domnesca, era nu de la caluger1).
Era candti nu leia Domnul afara din vre-o pricina, eindu la biserica curtii
despre porta, vel Clucerd plea slujba lul, de se aducea unit mield friptti in-
tregd, in locd de coliva in biserica, i out redica blidul intru acea Ali ; i co-
livele de preste tau anul erati In purtarea de grija a lul vel Clucerd, ea prin
midilocirea Clucerulul celul mai midi de Curte se se afle nelipsitd coliva, pre-
cum la serbatori marl aka i in tote duminecele , i pentru acesta i Wad data
i rOnduela de edere mai susii, in strand, de v. Logofettt ii de g. Logofetu.
Tot la cliva sfantului Gheorghie, flera este campul inchialett cu erba, set ci mai
pe urma, cu putine clile dupe vreme, este obiceid i in purtarea de grip, lui vel
Comisd, ca se scota tail Domnesci Ia ceaird, i ceremoniea Inteacestd chips
se urmedi. Inteacesta cli facendu-se gatire, chime, Domnul pe vel Comisd i
Ile imbraca cu caftand, i eindti de la Donind cu caftanul imbricate, ci pu-
indu'I in capd i clicul lul cel de sobolti, merge la grajdul Domnescd; i de
acolo se pornescd 'can dupe cum II rOnduesce vel Comist, in privela Domnu-
lui, a Domnei, a Beizadelelort i a tote boierimea, petrecenduZi prin meld&
nul celd mare a curt% despre cemara, ori d'inauntrul curtii. i inainte este
unit stega de arnituti cu zapciii lord, dupe denii done steguri de seimeni, pe
de o parte gi pe de alts parte in aragti, gi pintre denif inainte se aducti
telegaril ; pe urma telegarilord: sacabak4d, apoi v. Armfuld, g. Arma0 gi Iu-
rucd-bairactard in miclilobil ;1 dupe denii, trombitaii Domnesci, ci sermaciul
novodnicilorti, resunandii in trombita i in surla; dupe acestil, povodnicil, apoi,
armisarii, Hindu -se de comiceil i de selmenil ce se ronduescil de Hatmand,
WO 1140141 atatd telegarii, povodnicii, catt li armasarii, cu cele obidnuite

www.dacoromanica.ro
 324
a lord 1,olituri, felurl de felurl. Dupe armasari, zapciil curtil, a Hatmanulul 91.
a Agiti, a partil slujitoresci, impodobig, 91 apol v. Comisti 9i g. Comisd. i
pe urma lord, vel Comisti cAlare pe calul Imperatescd, ce se chiama tablaba9d,
Imbracatd in caftanti, fiind calul impodobitu Cu podobele cele mal alese, le-
gatti calul 9i cu taita naramzie peste brache. Pe lenga Comisd, seizba9d 9i alp
seizi, kii comi9el, 9i ciohodari, cumd poroncesce Domnul , cum 9i slugile Co-
misului, tote impodobite, gi pe MO dinsul 9i mehterhaneoa clicendd pe urma lui.
i candd agiunge v. Comisd In dreptul Domnului, unde este, se inching, catre
Domnd, 91 apol lose cu tots rOnduiala acesta pe din susil de sfantul Nicolae,
9i pe la vama; 9i agiungendd la ceaird , undo 9i corturl sunt intinse, a9Nti.
Comisul call Domnului pe ronduiala. Are obiceit v. Comisti de face 9i mesa
mare la o sema din boleril eel poftill de densul.

Ce obiceiii are Domnul candli merge la Vint&

La 1,4 clile a lunel lul Octomvrie, aid In pamentul Moldovel , intru acesta
de bumneclett pazita Ora, se praznuesce, la Menastirea a trei Sfanti Ierarhi,
Sfanta 9i cuviesa Prepodobna Paraschiva cea no* a cariea Sfantul el trupti
intregd se afla intru acesta numita Monastire, aduse fiindll Sfantele el me 0i
de reposatul Vasilie Voda la anil 7148. Decl cu o 4i mal nuinte de praz-
nuirea Sfantei, vine Egumenul Mentistiril catre Domnii cu poclond, ca,fe 9i
zahard, dupe obiceiti, 9i ducendu-se de g. Logofett1 in Spatarie catre Domnii,
poftesce Egumenul pe Domnt], cu rugaminte ca sit la Domnul ostenela se
cinstesca praznuirea Sfantei, cu mergerea 9i Donmesca sa parisie. i Domnul
Inca fiindd doritti a se Imparta9i cu sarutarea sfantelord rac9tii, multamesce
Egumenulul bucurandu-lii ci cu mergerea sa. i la optd cesuri din cli este obi-
ceiti de se tragic tote clopotile sfantei mei/Asti/1i 9i atuncea Egumenul 9i cu
preotil bisericii, mergendd In biserica, dupe inchinacinnea cea cu smerenie
ce facd catre racla sfantel, o redid de la local el racla ca sfantele moctil,
9i o pund in micllocul bisericii, in chivuclion ce i s'ati facutti acmu de cu-
renda, pentru sarutarea cre9tinescului norodu. i indata se incepe si vecerniea
cea mare. Decl, dupe sever9irea vecerniel, merge 9i. Domna la numita Monas-
tire, cu alaid de slujitorime, 9i tragd 9i clopotile, (puma' a acestei Monastiri)
9i candd va se intro In biserica, Egumenul are purtare de grija de'l Iese cu
sfanta Evanghelie Inainte; 9i intrandd Inauntrul sfantei hisericl, 9i inchinandu-se
sfantelorti mo9th, 9i sarutandu-le cu smerenie, poroncesce de se face 9i para-
clisul stattei, 91 dupe paraclisti erd saruta mo9tiile, 9i e9indd din biserica
merge la curte. Este obiceid de se Each de la Visteriea Domnului ci doue
Meiji marl de Ora ate deoca, sari se 9i zugravescd Si se tramitd la sfanta
din parted Domnului; 91 aceste Meiji se tramitd pone a nu merge DOmna la
bisericA; care &HI se pund una la capti 9i alta la picerele sfantei, i dupe
mergerea Domnei la curte, v. atrard are purtare de grija de intinde sal -
vantul Domnului in ograda Monastirii, din a drepta u9ii bisericii, unde cii
Domnul descalecii, cum 9i Vatavul de aprocli are 9i eld acesta purtare
de grija de a9esla scaunul Domnului, a Mitropolitulul, 91 a BeIzedelilorii. A
www.dacoromanica.ro
 825
doua cli dimineta, in cliva sfantei, dupe ce se gatesce Domnul si se luminezi
bine de cliva, purcede Domnul de la Carte, cu tote alalul celd Domnescd si
obidnuitu, si vine la TreI-sfetitele, facendu-se resunare atat de a MenastiriI
clopote catd $i de celelalte mena,stirescl clopote cari suntd mal aprepe. hain-
tea Domnulul, la up bisericel, este obiceiti de lese Mitropolitul, cu all Ar-
hierel $i Egumenlj en sfanta Evanghelie, si cu union ucd pe Domini in bise-
rick si Indata celti anteid cantaretti incepe Slavosloviea; si dupe Slavoslovie,
Domnul cu Mitropolitul alaturea, Iesu impreuna dark si dupe dinsil, boieril
si cantaretiI incept a canta Litiea, si patru din preotil bisericii, in epitrafile
si felOne fiindu imbracati, cu capetele gole, redid, racla cu sfantele mostil
pe umerile lord, dol la capd, dol in piciere, si esindii afara din biserica, se
face incongiurare sfantel biserici cu sfantele mostil, mergendfi Mitropolitul
cu Domnul si cu tota boierimea inaintea sfantelord mo0iI. Dupe incongiura-
rea bisericii o data, merge Domnul sub saivantd dreptd scaunul sea, si top ceilalt1
dreptit scaunile lord, si sfantele mostiC aducendu-se, se punt' in mijlocd, si merge
anteifi Mitropolitulde saruta mostile, si mergendd si Domnul si sarutandu sfantele
mostiI, se miruesce de Mitropolitul, si dupe mind mergendu Domnul la scan-
nul sed, se dad clece Id de v. Vist. In blidu Apol merga Beizedelile i bo-
ieril tog de saruta mostiile si se mirnescd, i indata Mitropolitul, cu Dom-
nul si ca tots bolerimea, infra in biserica $i se incepe sfanta Liturghie ; era
santele mostii remand afara pentru sarutarea norodulul. Si la Heruvico, in
vahodul Mu mare, se aducti sfantele mostil in biserica fin racla, si se pe-
trece Domnul, Beizedelile ci cu boieril, pe de-desuptul sfantulul trupti, si apol
ducendu-lti In sfantul Altarti, ild punti pe slants, mesa; si aprOpe de cheno -
nico, sfantele instil se redid din AIWA si se aducti de se punt' erad
in racla lorti ce este in michlocul bisericii, si dupe seversirea Liturghiei, esindti
Domnul din biserica, de volesce, merge in chilia Egumentilul de be caf4 de
nu, merge la curte, si acolo be $i caf en tots bolerimea dupe oronduela.

Ce obiceiti este candli face Domnul Mitropolita Ierif sea Episcopu.

De se intempla de more Mitropolitul Bed Episcopul, i Mitropoliea sea

Episcopia remand veduve, cu ce ronduela, si politica se fact' ? Celt' vechid obiceid
asa au fostd, pe Episcopul de Romand Witt aduca seld tacit Mitropolitu, si
pe Episcopal de Radaup selti suie la scaunul Romanuld, i pe Episcepur
de Had, se-lii pue la scaunul Radautuld, si la scaunul Husului se fad altul
care se va alege cu soborti. _Era de la o vreme incece Wad stricatd oronduIala-
obicduluI acestuia, remaindd la socotela Domnilor, alegendu-se cu soborti dupe
vrednicie unul din Episcopi, $i carele este celti alesti, flu chiama inteitt Dom-
nul deld poftesce ea se fie purtatord de grija si pastord turmei lul Hristos.
Si dna' merge de se impr'euila cu Domnul, inchinad ore-cari obicinuite poclene,
adeca covorti, rad, cafe i zaharti. Apoi, in cliva cea rOnduita, tramite Domnul
pe g. Logofetd cu careta Domnesca dela aduce de la gazda la curtea Domnesca,
i intrandti in Divanul cell midi, merge vel Postelnicti cu toeguld a-mane, si cu g.
J.Jogofetd, dela poftescti din partea Domnulul f n Splitarie, fiindii
www.dacoromanica.ro 41 tot boieril eel
 ran
marl. i Domnul seclenda in scaunul Domnescd, v. Logofatt tine mantiea in manele
Bele, era de nu este v. Logofotd, o tine g. Logofeta; si vel Visternica, lutinda mantiea
din mAna luT v. Logof6tu, ImbracA pe Mitropolitul; si Domnul sculAndu-se in pi-
dere fare, slice, pada cirja in man sa cea drepta, merge si Mitropolitul
catre Domna, si Domnul II a paterita in mAna sa, sarutandu-I Malla ci Mi-
tropolitul crestetul Domnului ; si dupe ce ia carjar stAndd in piciore inaintea
Domnului, face catre Domna qi 6re care oratil de multamita. Dupe acesta,
cede la cafe, si dupe cafe esinda de la Domnd, rAnduesce Domnul pe v.
Logofeta, v. Postelnica cu postelnicel, g Logofeta, v. Comisa si pe alti bole -
rinaci si ciohodari dela duck la Mitropolie; mergenda si Ye! Postelnicti inaintea
Jul cm toeguld, nu petrece One ila sue in leftica. i canda lese pe porta
Curtil, incepa a se trage tote clopotile, atAt la reena.tirl cat si pe la bise-
rid, si intranda in biserica Mitropo1iei, cu cAntarea Axionulu!, acolo se aft&
Episcopil Orel- si alt! Arhierei strain! de sunta, si Egumenii, carii fit sue in
scaunul Mitropoliel, si i se face si engomion. Apol ronduesce Domnul si
mehterhaneoa cu tots alalul de merge la Mitropolie sil faca obicinuita cinste.

Ce obiceiti este canal faoe Mitropolitul seta Episoopul paretisis.

Mudd Mitropolitul sea Episcopul paretisis in scrisa la mane, lui g. Lo-

gofeta ori la alti brazil mai mare, acela Inca, o da in nA,na Domnului ; ci
Domnul, canda sunta tot! boleri! adunati In Sbatarie, le spune cum a
Mitropolitul set Episcopul, at facuta paretisis de Eparchiea sa ; ci ace&
paretisis o da Domnul in mAna Logofetulul alti treilea de o cetesce intr'au-
clul tuturorti, ci dupe ce se cetesce, poroncesce Domnul lit! v. Logofetti de o
pune in condica Mitropoliel, (care condica, mai nainte vreme nu era, ci de In
Constantin 'Pod& Racovita s'aa facuta, ci s'ati aseciata acea 'ronduiala.) lime
acea paretisis se pune in condica, si pentru ca se stea nestramutata de acolo,
o pecetluesce Domnul In patru cornuri cu a sa pecete cu cell tare, si im-
potriva ace! pecetluite paretisis din prijma, se scrie veduviea Mitropoliel, sea
a Episcopiel, adeca cum ca este trebuinta a se acea scaunul cu altfi 'As-
toria. i atuncea Domnul da poronca, se se face, alegere; O. de este se se
fad Mitropolita, cu sobord bisericescl si politicescti se face alegere din Episcopil
Orel, era de este se se fad Episcopa, asemine erasi cu sobor se alege din EgumeniT
monastirilora de tern, ci celui alesa din Egumeni, i se poroncesce Intel deMi-
tropolitul ca se slujesca Liturghie in biserica cea mare, fiindd ci Domnul la
biserica. Apol este chiamatu de g. Logofetii, st elt fit duce de flu Impreuna
en Domnul inchinandu-se cu 6re cari pocl6ne cari s'ati aretata ma! suss ;
si Domnul atuncea it dice cum ca cutare Episcopie remainda veduva, de
pastorula e!, sfantiea-ta to -al alesa a fi pastora acelu! scaunad) Dupe acesta,
la cliva ce hotaresce Domnul ca se se hirotonisesca Episcopa, vel Vister-
nicd are puitare de grija, ca se poroncesca Logoietului de Visterie se se
fad treI scaune, done mai mark ci unul mai mica, care scaune ducendn;le
in biserica cea mare, le imbracii cu postava rocu, nic! prea Mina nick prea
re*, de mijlocti, FA le punt% It} mijlocul bisericii, pe care cede Mitropolitul li
www.dacoromanica.ro
 327'

-Domnul ; sipe scaunul -cad mai de sustt edtl, 6ra pe celd de alii doilea
then:A pici6rele lord; gi Mitropolitul fiindfi imbracatO in Oa pod6ba Arhie-
r6scit, gede din-a-drepta, gi Domnul din-a-stanga, gi pe alt treile scaunii, ma!
giosd, gedit doT din EpiscopiT teril, sou dintealti Arhierel, Imbracati in tote
vegtmentele lor. Dec!, dupe Doxologhie, aducu pe hypopsiphos din Altard; scoten-
du-'l pe ugile cele Iinperatesci protopopul sea alit' obrazu cinstitil din cc!
ma! alegi EgumenT, Slit aduce catre Mitropolitul chelefsindu-'11 i dupe pm-
lire, fiindu pajora gittita, o pune in miclilocal bisericil cu capul spre apusu,
ci Cu coda spre resarita, gi calcandfi pre coda pajorii celti ce este alesti, sta
cu facia dare Mitropolitul, ci dice: a(cutarele) din mila lui Dumneclefi hypop-
siphos prea sfantei gi IDumnekleesceT Episcopil (cutare), cu a mea man& amts
scrisfi pravoslavnica marturisire.D i dupe acesta se sevirgesce gi cee-lalta orOn-
dual a poveliriI dupe can6nele stantel biserici, gi indata se incepe stinta Liturghie ;
gi la Liturghie sqhiroton is es ce desevergitil. DecT, dupe Liturghie, Tecindu Domnul din
biserica cu Mitropolitul, en cei-la1t1 Arhierel gi cu tots boTerimea, merge in Spatarie
pe obiceifi; gi mai pe urma de tots, 16se oi acelfi nuou hirotonisitO Episcopfi din bise-
rice, Imbracatil in mantle gi cu carja a -mana, i intranda in Spatarie, top se sc616, in
picT6re, gi apoi ,slide In cafe in rOndu6la sa ; gi candil va se Tea din curte, era
celd vechifi obiceifi: din purtarea de griji a lui vel Visternicfi, i se gatTa unit
calif Domnescu inibracatii peste tottl cu astarfi albfi, oi cusutfi astarul pe cad,
gi ronduie Domnul pe g. Logofetii gi v. Postelnicii cu postelnicei, v. Comis, g.
Comis cu alp boTerinagi, ci cu ciohodarT, ilfi duced pe Episcopu petrecenduld
pin tad tergul, blagoslovindA norodul, tragendd,,clopote marl gi mid la tote
bisericile, gi pe arm& ilfi descaleca la Mitropolie, poroncindO Domnul de mer.
gea maT pe um& gi mehterhaneoa, fitcendiel obiclnnita ci politic6aca cinste.
Dera de la I6n Voda Ilavrocordata inc6ce, s'ati redicatii acelu obiceid de
a se purta Episcopil ce se fitceail pe calif imbracatfi In astard socotindu-se ca
unit lucru anoston gi f6rte far'de tale; r6nduindu-se de atuncea, ca orl candid
gi orl la ce Domnfi se va intempla a ae face Episcopfi, se'lfi dud de la Curte
cu careta Domnescii cu gese telegarl, ii cu tote alalul aretatti mal suad, gi
cu ciohodarl; gi de atuncea aga s'afi urmatt.

Dbicelat gi oranduela Divanului In ce chip se urmeza.

Ca o 4i ma! 'naintea Divanulul, poronceace Domnul Vatavulul de aprocti

se fact scire Vornicilorfi de porta, ea se Insciinteze pe jeluitorl ca este se
se fact Divanii, si orT tine din locuitorl se va trage la Divanti, se le fie uga-
deschisa. Era uniT din Domni erafi obicinuitT, pone nn ere' amendoue partile
dovagil, ce se &eau, facia, se d% poronct pe unul singurti in Divanti s6 nu-'16
sc6ta, (care acesta poronca gi hotarire, gi in vremile de acme EA ma! tare
se pazesce, att,t de catre DomnI cat gi de catre Velitil boTerl cart suntit
giudecator1). Decl Vatavu41 (le AprocIT gatesce Divanul; la Divanul cat
mare este obiceiii siS se afie gi Mitropolitul fere! gi boleriT tot!, pe ronduiall :
vel Aga, vel Armagit, Vitavul de Aproill, v. Armagd, g. Armagh, Vornicil
de Aorta, 17,13asa de Divand; tot! acestil nail in rOnduela lord, si cu semnile
www.dacoromanica.ro
 828

boYeriel lord. pe a-mans; asemenea gi paicli, ati cidhodarif, se afla zvoritorl lit
Divand inaintea Domnulul, standii Si el II) rendil sic la local lord. Din Ve litii
Wert mazIli, pe carii va Domnul, le poroncesce so seta la Divand Impreuna
cu cellalp, bolerl cu boleriI, la ronduelalord. i pene la Domniea a doua lui Mihal
Voda, au fostd vechid obiceid de cede ai v Logofetd la Divand pe urma altord
bolerl ; era atuncea nu s'aff mai obicinuitd a cede, (lora la Divand, Inaintea
Domnulul, zvoritord se afla. Unil din Domnii cel vechl ce au fostii MoldevenT,
erad obicinuiti a gudeca norodul mai multd. In Spatarie, avendd usile lord
deschise, gi facead Divand si la vreme de chindie, cetindil g. Logofetd jelbile
omenflora, ai alte scrisorI ce suntd se le asculte i se le aucla Divanul'
Era obiceid vechid care s'aii si urmatd la Domuil cel trecuti, si One la Cante-
mind Voda: Logofetd aid treilea se facea cu acOsta alegere, se fie omii Invetatil
la talmacirea Sloveniel, ca se pita ceti i talmaci hrisOvele cele slovenesci de
mosil inaintea Domnului, ai se si scrie Slovenesce cele Ice volt fi poroncite
de Domnd, si SO aiba liinga densul 5 si 6 uricarl carii BO Scie si acela Slo -
veniea, i a ceti gi scrie, fiindd-ca d'inceputul gi descalicatul ten t, asa era
obicinuitu a se scrie hrisovele mosiilord: pe Slovenie, i acele erat mai de cinste
Si mai do credinta, de vreme ca acele hrisove slovenesci, ort intarituri de
mosil, on giudecati, se serial in scurtd, cari ai One acme acele urice Domnesci
pe Slovenie n'ad nicl o Indoela a nu se crede. i tote hrisovele Slovenesci
erad Intarite cu credinta Domnulul, i a Hord set, si a tuturord. Velitilord
bolerl, la cari hrisove, dupe Vornicit cel marl, se punead i Pircalabii acestord
scaune: Intel PirCalabii de Hetint, i Pircalabil de cetatea Nemtului, i Pirca-
labil de cetatea Nona, i apol PIrcalabil de Suceva. Era de la o vreme s'ad
redicatd acestu obiceid a Sloveniel i rOncluala Pircalabilord, scriindu-se ispi-
ikele mosiilord i giudecatile, pe limba terei, macar ca la une hrisove di
sum se tirmOza de se dune credinta Domnulul, a Beicladelelord Si R boieri-
lord celoru marl, de la iel LogofOtti i pea la vel Cemisd.

Qererponiile ce se fad Id sour( strain' ce trecu prin orasul lasului,

mergendii Ia Tarigradil.

Ganda s'ad. Intempl'atil de at venitti soil Moschicesci Bed Irsesci, de ad

tretutd pe aice pin orasul Iasului la Tarigradtl, de suntd omen' mat midi,
Domnul ronduesce pe Hatmanul cu alaiul sea de lid educe la gazda orb-
duita; era de este -obrazd de cinste, merge Hatmanul cu alaiul sell cald
ca de deue si trei cesuri Inaintea solului, Wendt' cercetare pentru sanetatea
luI din partea Domnulul. Si apoi ronduesee Domnul tad alalul de slujito-
rime, cu Aga si mehterhanen, paicil i ciohodaril, cap va Domnul si cap
docotesce pentrft -oinstea lui, oronduindd silog boierii cei haul. $i cel mai
mid lle lest]. .la tharginea orasului, Ainde 'acoTo asteptandd pre 'Sold, ilu $i In-
tempina 'ed. tiota cinstea ce i 'se Cade. Ins Nei Post. are obiceid se Intempine
pre sold; Inarnailite 'pen a nil Sod Ia indrginea ofasului, -sb'f cliatt dill 'parted
domnulul adestd euvinte, adeca cdm ca prea-lnaltatul Mariett sa Domnul nostril,
use buoura de-venirea dutnitOle. i ed acestu feld de cinste i cu mehterhane 114
www.dacoromanica.ro
 329

Mud One la gazda sa unde este gatita; ci candti sosesce solul la gazda luY
la Curtea Domnesca se face sloboclire de tote tunurile, In chipa de bine au venitti.
A doua iii, (sea dupe trey clile), merge inter solul la curtea Domnesca de se a-
dung cu Domnul, puindu'I scaunti din-a-stanga Domnulut. Apol In ceelalta iii
merge ci Domnul la gazda solulul, cu tote alalul pe ronduela, cu boerii ci
boierinasii gi cu tot& podoba ce se cade unul pringipti de Moldavia. Ati fosta
obiceitl vechiti de faceati Domnil mesa solilord, la curtea Domnesca in Diva-
nuld celti micii si apol gi solul facea mesa Domnului, (care acestd lucru, ci
obiceid de mesa, din Domnii de acmu nimehe nu 11.-ati urmatd, nicl '1d-ad pazitu,
fart Domnul Mittel Von Ghica). i candii se pornesce solid din Iasi, erasi
cu acelasi alaiu ci cinste se petrece ; gi dada este aprope de porta curtil Dom-
Beset, atuncea se slobodd eta tote tunurile, chipti de -mergere sanetosA. Era
dada s'ad Intemplatti solo mal mare ca se vie, vre unuVeevodti Lesescti, (dupe
cum la Domnia lui Niculal Voda Mayrocordatti ati mersA solti Mare la Ta-
rigradii, Voevoda Mazovetchie, care sold ca acesta f6rte rant s'ati intemplatd
de- ati trecutil), atuncea eSte acestd obiceit, adica singurt. Domnul se lest
Inaintea acelul solii, cu tea orenduela alalulul terei, Wit intempine de laturea
oraculul, gi seld petreca, mergendti Domnul cu solul caleri, gi alaturea (base
Domnul din-a-drepta si solid din-a-stanga), flit duce One la gazda; gi erasi la
impreunarI, anteit solul au mersa la carte, intru adunarea Domnulul, si apol
au mersti Domnul titre adunarea solulul, In gazda lui.

Ce obiceiti este dude' se Intempla se se Impreune Domnul cu

Hanul, sati cu lucTutuiulun-Pala.

Cando se intempla de lese Domnul Inaintea vre unul Hantl, ce va trece pin
tera, candd merge Domnul la saivantul Hanului se se Impreune, se'l strute
piciorul, aca este obicInuitu la dencii : fedicit' Domnul gugiumanul din capd
gild da la unit copilti de tel din cast de al Hanului dela tine, si asa; Ara, stied,
merge de saruta piciorul Hanului; gi Domnul dada se redica de la stru-
tatul piciorului , indata copilul acelti din cast , pane Domnulul clicul in
capd gi poroncesce Hanul Domnulul de Ode in genuchie pe macatu, vorbind4
amendol cele de trebuinta pedal; inse &AU saruta Domnul piciorul Ha-
nului, &Ai Inca are obiceiti de'si pane mina. la obrazit 1Ps1 redica slicul, de
abla numal Ilii atinge cu palma.
.gra, ciindt1 tine vre unit Past cu trey tuluri, ca se treca pin Iasi, este obi-
ceia de lose Domnul Inainte cu tots bolerimea, marl ci midi, cale de lima test
de' dou6, inaintea lui ; ci unde este imtempinarea Domnulul cu Pasa, Domnul
descalect mai 'nainte si astepta seclendu in picIore, ci tot! boieril Wrap pe
rOnduela ; si candti ,sosesce Pasa dreptti DomnU, (orl calare de va fi on In
cOcie), se porescei Si nagrgEynomnul de 'I saruta piciorul , cum ci boleril
top pe ronduela merge del saruta piciorul ; c incalecandti Domnul d'impreuna
cu toita bolerimea, merge iratieuna cu Pala Bane la gazda cea erOnduitft si ga-
tita; cuth si In petrecerea Pasei, asemene urmeza. Domnul cu tots bolerimea
www.dacoromanica.ro
 330

si de unde este se's1 la Domnul cliva tuna, descaleca &AO' de sitruti picio-
rul Pagel, gi bolerimea tota asemenea.

ceremonia ce se face prea deplinii, la lucituthlun-Pala candle este si trecti

pin oraqul Mould.

Macard ea amd insemnatd mai susti in ce chipu urmezit Domnul la trecerea

until NO cu trel tuiurI, der& nefitudd de agiunsd, pentru mai bunk sell*,
ma pre largd tbta ceremonia, cum s'ati i intemplatu de mit veclutd, s'ati scrisu
aice mal giosti.
Dreptit aceea, la len. 1762 Ia lie, in One le Domniel p'rea, inaltatuluT, lumina-
tului Domnd i obldduitord a tota Moldavia, Grigorie Ion Todd, din poronca
prea puternicel Imperatii, fost-ad rOnduita Papa la sarhatul Hotinulul, Hamza-
Pasa, omit mare, vestitu si ginere ImpOratului Sultanfi Mustafa, carele se afla
cu pasalicul seil la Sofia.
Inaintea acestui NO, ad tramisd Domnul unit boierd din Grecl pe carele
ad socotitii, omt cu sciinta limbil turcesci, a nume pe Dumitraki vel Userti,
cu mehtupd de catre Domnd, iii cu daruri; care boierd mergendiz, ail intempi-
natti pe Pasa de ceea parte de Dunare, la locurile Ora turcesci, unde danda
Userul mehtupul si darurile de catre Domnd Pasel , s'a bucuratu , si Dom-
nulul Inca 'T-ad venitd mehtupl de cittre Pasa cu ,multamire pi cu o pofta ca
aceea cum ca voiesce ca sa'T fie trecerea prin ora(ul tepid era nu pe Prutd,
care la acesia cerere a PaseT nici Domnul impotrivitord s6d pricinuitord
n'ad fostd.
Deci, candit ad fostti aprope c3 se tr6A Pasa, Dunarea , so vie la Galati,
Domnul , dupe datorie, mai 'nainte pone a nu sosi Paca la Dunare avendd
purtare de grija , a tramisd pe unit boTerd mare din pamentenT , a nume pq
Vasilie Costaki vel Band, intru intempinarea sa , cu mehtupti , carele si co -
nacci-basa a fostu rOnduitit din partea Domnulul lake in Iasi. Din Galati
vrendil Pasa ti poftindd (dupe cum s'ati ,aretatti mai susd) ca sit'l fie trecerea
prin Iasi, indata din poronca Domnului, s'ad r6nduitii tote conacile, si la fie
care conacti s'ad ronduitit cite unul din velitil boieri , tmpreuna gi cu Isprav-
nicil de pe la tinuturi, si cite o semi din mazilii earl s'ad socotitd ca vord
fi de trebuinta la fie-care conacti. Inse conacile inteacestasi chipd s'au ur-
matti precum suntti aretate :
In Galati, ail fostu purtatord de grip, mai susul aretatu Vasilie Banul cu
Pircalabul de Galati si cu altil.
La conacul de la Privalfi, ad fostti purtatord de grip Costaki 13atati biv
veL Medelnicerti pi cu altiT.
La conacul de la Puteni, Orksi Vasilie Baum! en Pircitlabul i altil.
La conacul de la Berladd, Constantin Sturza biv-vel Medelnicerit en Is-
pravnicil pt altii.
La conacul de la Vasluid, Lie Costaki biv-vel Band cu Ispravnicil pi altil.
irk candd ad fostu SO pornesca Pasa din Vasluid ze merga la Scintee, pla-
card c4 conacul era gatitd de all boierT mat Rainte dOrd Domnul, pentru
1

www.dacoromanica.ro
 331,

mai mare cinstea Pager, dimineta in cliaa aceea ce era se fie Pasa la Santee
sera, a pornitu de aicea pe Ion-Bogdan vel Logofett de s'ad data la Scan-
tee candy at venitti Pasa, pentru tota purtarea de grija ca mitt boieril betrantl.
i Ott inteacea sera a ttilmist Domnul si pe vel Postelnict la Pasa, pen-
tru cercetarea sanetatil gi ca s'a bucuratu Domnul pentru. Duna venirea sa;
gi Pasa, prin intercerea lui vel Postelnict, Inca at muitamitu Domnulul forte,
atat pentru cercetarea sanetatii, cat si pentru bucuria ce s'at bucuratt pen-
tru venirea sa.
Deci der& in cliva aceea care at fostfi ca se intre Pasa in orasul Iasulut,
Domnul gatandu-se , at iesita cu totil alalul si cu teta bolerimea dincolo de
Ezareni, gi acolo pe loct at lasata tota boTerimea cu prea Yalta fratele set
Beizade Alexandra, cu Divan-Efendi gi cu tau alalul , gi incalecandd Dom-
nul de acolo cu dot ciohodari gi cu saracibast numai, a mai luatt impreuna
cu sine gi pe Alexandra Ipsilante Postelnict gi Capikihaie , i pe vel Postel-
nict Petraki Duca, i pe Mihalache Sutu biv-vel Comist, i pe Scarlatu Cara-
gea vel Comist, i pe Alexandru Muruz vel Camerast, si din boleril Omen-
tent pe Ion Cantacuzino vel Visternict, died , era slugile pe giost , si asa
at merst intim intempinarea Pala
Luandu Pasa veste cum ca Domnul este aprope de intempinarea sa, at
tramist pe alt set Seleam-Agasi intru intempinarea Domnului , gi Pass, Inca
fiindu in taht'arvanii, at legitt gi at incalecatt pe armasard , gi dna at fosta
Domnul aprope de Pasa, at descelecatd, Pasa Inca at statute, gi mergendt
Domnul catre Pasa , dupe obiclnuita inchinaciune ce at Scutt , at sarutatt
scara calului cea din drepta. i de acolo pornindt Domnul unit past dot
pe giost Inaintea Pasei, at poroncitu Pasa Domnulul de at incalecatt, gi ineA-
lecandt at mersu Inaintea Pawl nu departe; era vel Postelnict Gu vel Co-
mist at mersti Inaintea Domnulul , Inca amestecap intre ostasii Paget eel
mai alesi.
S'atl intemplatt mai 'nainte vreme, dndt at trecutti all Pasi; aro. 6men1
marl vestiti priu orasul Iasului, de at punt pe Domnt din stanga gi alatu-
rea, facenduii vorOva cu Domnul ; sir atat la ,intratt cat si la esitul Pa-
gel, t6tt alaturea din stanga, petrecea Domnul pe Pasa en tote alalul obici-
nuitu; gi dada era dupe ce iesia afara, candt vrea Domnul la, cliva
bunt, , Pasa imbraca pe Domnt cu ferege cu cacomft , gi pe 12 boeri marl
cu caftane. Macar ca gi acmu fiindu Domnul cu dot set trel pal mai
'nainte de Pasa, in doue gi trel renduri, at chitimatt pe Domnul Pasa de at
facutt vorova de aprope.
De aid intorcendu-ne se venirat erasi la vorOva nestra. Dupe ce at in-
calecatt Domnul, mergendti Inaintea Pagel, candii at fosta Pasa dreptil boieri ,
ae statutt ; gi boierii, seclendu fie-care dupe ronduiala sa, Domnul calare standti,
at Mist cake Pasa, aretandu'llcum ca boTerii Memlechetului cent se sarute pi-
ciorele MAriel seller,. Si asa pe rondt at merst bait Divan-Efendi , dupe
densul Beizade fratele Domnului , apol bolerimea pe orenduell , de at sti--
rutatt piclorul Pagel, remaindt apol tOta bolerimea de venea pe urma Pagel.
Purcegendt Domnul Impreunl pu Pasa de acolea eras!, Inaintea Donmului
www.dacoromanica.ro
 332

i inaintea 6menilord lul eel aleT, erad edecurile Paael; i inaintea edecurilortt,
Vataful de copil seu semnul Domnulul i vel Postelnict cu vel Comis i
Postelnicei pe orOnduiall; inaintea Postelniceilorti, edecurile Domnulut ; du-
pe edecurt, Hatmanul, Aga, cu totti alatul celti obicInuitd. i cu acesta o-
ronduiala ati venitd Pap, la Frumosa, unde i casele FrumoseI erat gatite pi
ingrijite pentru odihna sa; i acolea, in dreptul Frumosel, era ai cortul Pa-
ael intinsd, unde descMecandil_Paaa, au intratt la cortil ai au aeclutti, gi poftindu
jai pe Domnu ca se aecla, ai a aeclutti Mudd ai cafe. Dupe Natal cafelii,
zabovindu-se Oreal-ce la vorova Domnul cu Pap. , dupe obicinuita inchina-
,ciune, all Iegitu Domnul de la Pap ai all merst la locul seu , uncle i alte
doue-trel corturl eraft gatite pentru starea boterilorti. i aprope de sera, de
alit doilea rondii mergendti Domnul la Paaa, i luandu'ai vole ca WO vie in
scaunul peti, all purcesu de la FrumOsa cu totti tacamul i obiclnuitul Dom-
nescul sed alaiu de all venitil la scaunul seti. Else au poftitu Domnul pe
Pap ca sa se odihnesca doue-trel Mile, fiindti truditil i ostenitti de tale,
ai au facutO. Pap otoracti trel cite.
Domnul, inteaceste trel Mile ce all facutil Pap, otoracti , pentru Vita pur-
tarea de grija a celoru trebuitore, ca sa fie tote de prisosita ai nimicu sa nu
lipseca, a oronduitu trel boiert marl : pe Vasilie Razul Hatmanil , i pe Ion
Cantacuzino vel Vistierti i pe Iordaki Hrisoscoleu vel Aga, deosebitti de
alp boerinaal i zapcit, can au avutA mare purtare de grija, ai tote all fostu
,deplinfi, nimicft lipsindu.Domnul in tote clilele, la unit cesttla doue din
mergea cu tett. tacamul sed , i cu boeril cet marl, i numat cu alatul
Leventilorti, la Frumosa, la cortul sett celti Domnescfi , i Pap Inca dupe ce
se gatea, chiama pe Domnti la vorova; ai in vremea bucateloril , leaia de la
Pap, si la cortul seti manta bucate, ai de Care sera venea la scaunul sefi.
Era cis o Ali mai 'nainte de purcederea Paael , aflandu-se Domnul la Fru-
mosa , dupe ce l'a chiamatu Pap la caf, aeqendil ai oreal-ce la vorova, pe
urma l'a imbracatt i cu bland de samurti, i pe Beizade fratele Domnulul
cu cherache, pe Divan-Efendis cu cuburti cu sangepti, era pe vel Postel-
nicti l'a imbracatti cu cuburd cu cacomil , cum ai pe altil din boleril cart all
fostii oronduip asupra trebilorti, Inca '1 -all imbracatfi, pe cu bland i pe
altil cu benisuri, pe fie-care. dupe cum a vrutti , multamindil Si Domnul pe
Papa cu celle ce s'au caclutU, i pe dal au fostu prin putinta.
Dupe ce au imbracatti Pasa pe Domnil cu blana cea de sammt , vundu la
Domnescul sett scaunk mat pe urma all venitd i Mehterbaatt alit Paaet cu
top mehteril set la curtea Domnulul de 1-ati plied unit nubetu, ai dupe sfer-
aitul nubetulut,' Domnul a poroncitA de all imbracatu pe Mehterbaau cu che-
rache, multamindil i pe top mehteril cu cap galbeni all socotitu Domnul.
Domnul, din omenit Paaet pe altul pe nimeni n'a Imbracatti., far& numat
pe Baa-ciauati i pe Conacci-baati cu cherachele.
In 'rate Ole. all fostii zabava Panel aid , mehterhaneoa Domnului, dupe o-
bicelul ce este de bate In tote clilele moubetti , ce se chiama chindie, n'ati
batutti, fad numat mehterhaneoa Paaei au batutd lute() cii; dupe ce au leaitu
pap in cortul seti , fiindit lvf Domnul cu tart bolerimeal unde i. ore -care
www.dacoromanica.ro
 333

luptatorl de pehliveni au fostti, i vrendit Pap ca se auclit k;i pe mehterbakil

alu Domnului ce metepgit are, a clisu Domnului ca se poronceseft lur meh-
terba01 sit clica unu pestrefil, i Incependa mehterbaa i clicendit unu sco-
posit ca acela, ail forte plecutil Peri metepgul i clicetura lui; 0 dupe
ce au sfer0t4 de clisti, Pap aft poroncitu de Pau Imbracatil cu beni4 de po-
stavil acolea inaintea sa.
Vrendd Pap ca s6, purceda, au data poronca cu o iii marnainte de au pur-
cesil tota agarlIcul sett; i Domnul ince at poroncitit de s'ati orOnduitti co-
nacele, oronduindu-se bat-conaccitt pe Constantin Cananail biv-vel Paharnicd
ca se merge Impreuna cu Pap pene la hotaril , ci de aicea s'ati oronduitu
trel conace.
lime la Podul lui Ghermanu und coned'', la care ad fostu rOnduitil. Gheor-
ghe Beldimanu biv-vel Stolnicit, i Constantin Gandul biv-vel etrarti, i alti
una conacu la Tabitra, la care au fostA orOnduitti Arghirie biv-vel Me-
delnicerti i alp.
Tinu conacti la tefanesci, la care ail fosta oronduitd Iordaki Cananail biv
vel Medelniceril 0 altil Impreuna.
In cite Mile aft fostti cederea Passel , omenil lui tots s'ati purtatu forte cu
intelepciune, dupe poronca ce ail avutil de la Pap, 0 nimerui nimicti all fa.
tutu, nici s'ati atinsit de cinevacl; fare numal doi copii de al nostril, vrendt1
ca sit merge cu nisce Turd de al Pa01, ci Insciintandu-se Pap, nici de cum
n'att priimitil, ci cu urgie all poroncitti Pap Turcilorti de all deal copii pe
mina lui vel Uertt.
Deci, in cliva ce all fosta purcesul Pael, Domnul, tote cu aceea1 ceremo-
nie i oronduiala, i cu tote alalul ce este aretattl mat sod, all purcesit cu
Pap de la Frumosa, i candit au fostil in dreptul Curtil 0 a portil Domnescl,
s'au facutil sloboclire de tote tunurile; i aka all petrecutti Domnul pe Pap
pone aprOpe de lazul Mitropoliei pe Make, mergendit Pap volost qi for-
te mulcamitii de titre Domnu.
Este 0 acestit obiceit: Candi]. vine Pap la Galati, din partea Domnalni se
afla tramisa o cocie buns Impodobita i cu ese telegarl bunt potriviti la
tote; dere, acesta cocie se tremite candit este Pap omit mare, precum a
fostil acesta.
N'amu pututit lase ca se nu aretii i acesta, adeca in cite chile all eclutii
Pap aicea, la FrumOsa, dumnecleescile locapri, adece sfantele nostre bisericl,
nici all tocatil nici all trash clopotele , dent orondulala Orthrulul 0 a sfantei
Liturghii de catre bisericescile obraze, forte s'ail pazitu, de n'ail lipsitd.

www.dacoromanica.ro
 TRAGODIEA
sEfr

MAI BINE A RICE

JALNICA MOLDOVEI INTEMPLARE,

DUPE RESVRATIREA GRECILORU 1821

DE

V DENIM ALEXANDRU BELDIMANU

www.dacoromanica.ro
 Poemul tul Alexandra Beldimant asupra eteriei grecesci din 1821 s'a
publicatil pentru anteia data in Iasi la anul 1861 de cgtre D. Alecu
Balica in typografia Buclumulul Romant. Inse editiunea facutt dupe o
cdpie manuscrisg este piing de greseli; si pgrfi intregi a le poemulul
suntt desnaturate set chiar omise. Manuscrisul originaUe Oil lui Bel-
climatal se aflg astgdi in proprietatea D-lui Dimitrie A. Sturdza, facend
parte din pregiesa sa colecfiune istorica de la Miclauseni. Editiunea de
kit, e seversita dupe insusi acestti manuscripttiunti volumg in folio
de 232 paginescrisd pe hgrtie- bung si solicii cu multi ingrijire de
insusi mina lul Alexandru Beldimant. Scrisorea e frum6sg i citefg.
Indreptgri si stersIturi suntii forte pugine.
Manuscriptul confine :
1 Tragodia set mai bine a dice jalnica Moldovel intemplare dupe
resvrgtirea Grecilor 1821,p. 1-180.
2 Thimgcirea Calmelil lul Vogoridi ce scrie la Silistra,p. 181-182.
3 Jurnalul mergerei Boerilor deputafi in Tarigrad,p. 183 213.
49 Tractaturile prin cari s'at inchinatti Ora de catre Bogdan Voevod,
Domnt all Moldaviei, imperafindt Sultant Baiazett all duoilea, p.
215-229.
5 Stihurile fg'cute in TazIgt in vremea inchiderel mele acolo 1824,
Aprilie 20, p. 230-232.
Cele d'anteiti trel scrieri se Pint de Eterig. Cele dou6 din urmg, for-
mezti lucrgri despgrfite.
Scrierea despre Tractaturile prin cari s'ati inchinatti Ora de cgtre
'Bogdan Voevod este aceeasi care a fostt publicatg, de mine in Ar-
chiva Romanescg sub titlul de Tractaturile vechi ce at avutt Mol-
dova cu Porta Otomanicesca, si care este scrisg parte de Neculae
Costint parte de unt autort mai nuot. Beldimanti a prescristi acestg
scriere, facend Ore-cari mid schimbgri de cuvinte, cari n'at nicl unt
fell de iniportanfl.
Manuscriptul are intre 22 si 25 fondue de paging. In Eterie se aflg
dupe materie despgrfiri mai marl sea mai raid: ele s'ati manfinutti cu
scrupulositate si s'ati pust in capul for unt confinutti succintil care nu
se ail in originalti. Nu amt socotitti de prisosti a numerota versurile
si a marca cu numere italice paginile manuscriptului.
Mulfamita dar D--lui D. Sturdza, publicul se afig astadi in norocita
posifiune de a avea subt ochi insusi poemul lui Beldimanti in tOtt, pri-
mitiva. sa esactitate.

M. K.

www.dacoromanica.ro
 TRAGODIEA
sitir

MAI BINE A DICE

JALNICA MOLDOVEt INTEMPLARE,

DUPE RESVRATIREA GRECILORO, 1821,
DE

VORNICUL ALEXANDRIJ BELDIMANI

1 Ce necazt, ce osindire, vai mie! ce foct amard,

Ce tresnetii si ce lovire, ce otrAvitorid pahard.
Cine-ad socotitil vr'o data, tine -au pututd pune 'n *al
Jalnica, terif stricare s'o vecld asa. curendii?.
5 In ce stare, amard inlet to cutremurl dada privesci,
A lacrimilord navala, chipd nu este s'o opresci ;
Tots teral In piciore, oml peste omit da, fugendd,
0 suflare nu Intempini, i s n'o privesci plangendd.
Sate, orase, tinuturi, mal bite pustii le vecli
10 'Und norodd In Ingrijire, atata In cad nu cred.i.
Povatuitorid nu crede, n'ascultd manglitori1,
Alerga, ne-sciindd unde, volt limand, cerd agiutorid.
Cine salu povatulescit caci thegb,lori 'n'ah remasd,
Coal mai Indrasnetr Si vrednicl, din dregatoril s'ad trash.
15 Val, ponoraturi, prdWistii, todrii cei Infricosati,
Gemil de duiosa oftare a celord Insp6imentag
Top alerga, cerd scapare, In pustiuri nAvAlescii,
Cad vieta, stares tots, In priinejdie -o privescii,*
Minele la cerid redid, Malta, adand oftdri,
20 Plangt cu tanguire -mare, privindd jalnicele sari.
Aice amu trebuintd pe Iraclitu se aduch,
Starea MoldovIel s6, p1angi, WI se puid sti aerie Iungd,
Dar Incitu'l prin putinta; me void nevoi Si ed
OsInda terli a scrie, orl -catu'mi va fi de gred.
www.dacoromanica.ro
 g38
taceputul Eta-
riot Ventres
25 Unit norodd asupritt forte, dar falnicd, nestempdratd,
Id IvaHandl la tngamfatt e'ave o-data stapinire s'imperatii,
lag!. Tudoi IS.
Multit falnicd ca fn Grekia era ocarmuitorid
i se ocrote de sine1, legiuitd stepinitorid,
Dupe trecere de vreme, de cats -va an!, s'au turbatt,
30 Rivna intre el s'aprinde, de slava cu totuld bath;
Se resvratescd pe sub cumpetti, intrigarisescil catd potd,
Vrendt se aduca Turkiel aceld de istord potopd.
Alcatuescii Eterie, vrendt s'aprincla a lord foci'
i otrava lord sa verse, i'n celii ma! departatt loci',
35 Smreduescii lumea ma! WA, prin apostoll InadinI,
De rivna elefteriel vrendd pe top sa'l vecla prinI;
Scoposul se ispravesce, Grecii se redid tots
Cu atata turbaciune, in (Atli a crede nu pop;
Planurl fact, dad hotartre, fara de veste-a lovi
40 Parti le Turkiel tote, de o-data a resvreti;
Tarigradul in surpare, cert. mal finteit alit vede,
Socotindu ca cele-l-alte, de la sineI vord axle.
Punt soroct, hotarescil qiva, intre el s'alcatuesct,
i o grabnicA isprava, cu totii nadejduescd.
45 De-a lord planuri n'aind sciinta, nit! potil a Tice ceva,
Dar lucrarea nicl de frica nu 'mite place culva.
Prosta i temeiii nicl unul, mat la urma se vedeti,
Miparile i urmarea Grecilort celord istett
Din nenorocirea nested, hotarescd resboid a da,
50 'o Imperatie vechia de istovil a resturna;
Vechia intru tote tare, aver! marl i ostaI multi,
Vrednicl intru o clipela, se restorne grozniol munti.
Vrednicl, ca 'nteatatea rondurI resbeie au spiijinitt,
La WI marl i regulate, scitl catd s'ad improtivitt;
55 Din nisce manI ca aceste, Elada sa la volesct,
De turbaclunea cea mare, nici cum nu se indolescii.
Saracil, le piling de mild, (led mana cea de sust,
Nu va face vr'o minune de catti se a mai presust.
Pe principul Ipsilante Arhistratigd ilti numesct,
60 Yid smulgt din senul Rosiel i cu densul se unesct.
Se unescd calf' sciu ca este cu sciintd i istetd,
Mb,na drepta flu aretal in catu'l de indresnett.
Purcede cu rivna mare de resplatire aprinsd,
i vine plind de vapae, aicea la Prutd intinst.
65 Gatira puterea tots, chtu se cade i catt vrei,
intru o aa lucrare, era numai doi lachel,

*) loul Ipsilante. Si Hoe braciul drepttt dinteunii resbell

(Nota Edipunil Balica).
www.dacoromanica.ro
 339

Caci puterea Eteriei, ce pute a se fall,

Prin locurl deosebite, lasase a avail.
Pe ,Domnul Mihail Voda, a Ord stapinitorie,
70 S'ail silite indat'ale trage sa le fie agiutorie.
Isprava intru acesta, precum vede, n'afi zabovite,
Cad cu multe mai inainte prin scrisorl s'ae vorovitii.
Indata punii in lucrare, incepe a scrie ostasl,
Mar LIMu top arnautil din slujba lord se vedil trasi,
75 Nu numai cei din ogecuri, dar $i eel de la boleri,
Ca dude vede fericirea si cele mai mad avert.
Acesta da o pricing de prepuse intre bolerl,
Merge, intrebA stapinirea de dosnicele armed.
Respunse rail ca sa tramitg la Bucuresci agiutoriti,
80 Mu Craiova se vestise unit Todere resvratitorie,
Oki si 'n Ora Romanesca, osinda, necaze, cite vrei;
Dar acesta, ingrijire, yore ave a scrie O.
Postelnicul Ta-
eovakt ofergzg
In vreme ce arnautii la eteril se scrie,
lui Ipsi lentil co
mend a, 22 Pe - Postelnicul hcovaki, la Prute merge, si vene.
'arum ie. [beide- 85 Postelnicul si Ministrul, acelii lubitii si slavite,
rea at pager's
Turcitor in Taff. Cu tacamul curter Bele, nu se da mai potrivite.
A i attires Mitre
p ditului, Con- Intrigante, viclend si jacase, lumea de pute. Bianca,
sultlor at Bole-
rilor in contra Zimbinde si spuindu'ti glume; meaimtinde to desbraca.
actual cruclimi.
Caravta et Re-
rnachn in Galati Intrigantil celii mai de frunte si din cei mar laudap,
Mince in Platt & 90 Cu Postelnicul Costaki, iti pare cum el sunte frail;
Atte tinuturi -
T.1 isfetitele, cam Atata, ca lacovaki era mai politicosil,
EterteiEfot 11E-
ternsiTrel Cglu Iar cela-l-alto, de mandrie, ajunsese puturosii.
giriPanamtaki-
Pane Nenoroci- Mandru de-atAta putere ce asupra Jul vede,
rea Orli.
Val de sgracul acela in mans care'I cad&
95 titre ei mai era incA unit curbete posomorite,
Unit. Lividi Nicolaki, sufletii scarnavii si uritil,
Nazirii pe tiganii gospode,aicea fait potrivitil,
De catil casieril Domniei, Nazire. II mai nemerite.
,Acestia giucaii rolul, si ceea ce vre, face,-
100 Boierilore le chit baluri unde vrendii-nevrende merge;
Din bale Postelnicul Rizul, precum era asudate,
At merse de Aii date de scire. pe Ipsilant, at chiAmate
St vie se la comanda, se incepg, a lucra,
Se 4escopere secretul $i in slujba, a intra.
5 Marti in douelleci si doue, in luna lur Fevruare,
incepe osinda terii, si necazul cell amare.
La noue cepa de cliu, svona, soptit'intre tots,
Se vede cal o pricing, dar se 'ntrebl pe vr'unul pop?
Caci si acel ce simtise, si oblicise ceva,
10 Nu 'ndrazne cuventif se click see se arete cur-va.
www.dacoromanica.ro
 340
La urma din Grecif curtei, pd" la prieteni dati vestY,
Cum a vine Ipsilanti cu otile moskicesci,
Dar cu giuramenta pe taina, forte tare pe ascunst,
Cuni c>i are vr'o sciinta, cid cull/ se nu de prepusti;
15 S'ap la unit cosh de nopte, dupe ce a innptata,
Feldmaralul eteriel cu convoia s'aa aretata.
indata -ce-ail mersil la gazda, indata ce au sosita,
Va! mie I ce cruda fapta, ce lucru at severite.
Arnautilord da voie pe top Turcil a prada,
20 De volt sta cu 'mprotivire, de morte in el a da.
Varvaril, nelegiuitii, lupil aceti insetap,
Cada c'o nemilostivire peste-aceti nevinovati.
La hanuri In meclul noptil, acel mai multi navalesca,
Altil a lovi Bellicul*) In cata potti se sirguescia.
25 Jacuescili prada, mewl, marfurile Impartesca,
i, cu cata privesca folosul, cu atata se lutesca.
Cine se se 'mpotrivesca, cad, saracii, ametiti,
Fiinda top in aternuturi i intru soma adancip,
Stair zaluzi Intr'o ulmire, anima cu top striga.
30 Dail averile lore tote, i Incepa a se ruga,
Armela li se luase, lacriml Intrebuintescti,
Dar la nisce aa flare, nimica nu folosesca.
Pe cel Indraznett mirk i pe cel mai slab!, lega,
Fiindu a lora hotarlre, la Beilica al aduna
35 Ca nisce 01 spre glunghiere, a doua Ali duce pe top,
CO de acolo cruclime a inchipui nu pop.
h golesca pe top de haine, ci atuncea navalesca,
Le dail cate-va cutite, 'apoi stair de 11 privescii.
Unula IY shore, maim, pe altul In cape lovesca,
40 Si pe altul unde-apuce, m6rtea cata potti prelungesca.
Dupe ce cruclimi nespuse, osinditil au lucrata,
Apol &Ida loviri de 'north, la unit loch 1-ati adunatil.
Privelite iT facti lumel, v,teji vrenda a s'areta,
i, spre o mai mare fala, halnele lore le purta.
45 AceY ce -din haat scapase, sea afara s'aa aflata
Unit la. holed alerga, Tar altii la consolate.
Acolo afla limanul, acolo s'adapostesca,
Scapa de osinda tots, i de ferul dunaanescii.
Dar nelegiuitii afla, cu top incepti a striga,
50 Cera ca se le de top TurciY, sea casele. yore calca.
Alerga top ca turbatil, se fele, se Muck,
Ca vorli resturna tofu tirgul, dee/ pe Turd nu volt da.
Mitropolitul, boieril i consolii, se unescti,
'19 In Belief' craft caseie undo trigeaft Tarcii.
(Note. EditiuniT tialica.)
www.dacoromanica.ro
 341

La Carte facti aretare, i cu totil mijlocescd,

55 Principului Ipsilante, ti ciicu, 11 areta top:
Ca este nelegiuire a face atatea morp;
De ce atata osInda la nisce nevinovap,
Mudd el nu redica ,arme, i cu top suntu pimp;
Dupe ce averea tots, i armele le-at luatu,
60 A s'atinge de vieta, fi cruOme, 11 pecatd.
De suntd dusmani Eteriel, de suntd asa socotip,
Ca prisonjerl de este, potd ca se fie opriti.
Apol consolii la urma ad vorbitil descoperitd,
ca'n ponsolatii nu se pote ca se intre eteristd,
65 Nici potil face vr'o cercare, sea catu de pugind misca,
!deo asa. Intemplare consolatul alit calca.
Acosta 'I-ad jsmeritd tare, Irail facutd a conteni,
i boierilord art vreme, pe cel mai multi a'I porni.
La urraa, cap-va dinteensii, in curte 1-au adunatd,
70 $t fara Intarcliere la Galata 1-ati. mutate,
*i de acolo cu pet, In carantina 'I -at dusd,
Unde au scapatti din grija, din osinda i prepusii.
Amara mie! dar la ti.guri, ce cruclimi n'ad seversite,
Unde erad Grect Ispravnici, ce n'ad facutd In sfiritil.
75 Inceputul si lucrarea, fact mai anteid In Galati,
Acei ,mal truck oi mai varvari, 4intre Greci mai blestemap.
Una Caravia basfi-bulucd-basd, din Carte vorenduitd,
Sufletd red, urittd la facia, mad cane nelegiuitil,
i Romadin Pircalabul, und giuge, und omit pocitd,
80 0 stirpitura grecesca, wife dinteund vase clocitu.
Acestl dol tragendil la sinesi pe 4efalonitii top,
All lucratti cruclimi atate, In catti a crede nu pop.
Dar Ispravnicul de Piatra, Bibica aceld nebunii,
La Goya, (*) nu la Matra, ca se ste era mai bund;
85 Dupe ce cu arnautil cari ave de la Iasi,
Pentru acesta pricing, dinadinsul triimei,
Beslega cum si top Turcii, negucitori ce-ad afiatd,
Lovindu'i in meclul noptii, desbracandu'l, 1-at legatd.
Spre mai mare a sa fala, a doua-cli top legaI
90 Ii tine WI vecla lumea, ca pe nisce vinovati.
Saracii mai morp de frica,_pe top cu lacrimi ruga,
Dar tine 'ndrazne se (Pa, unit cuventa macard cal -va?
Fara de intarcliere pe top la Iasi 'I-ad pornitd,
Unde venindd pen' la Roma* acolo 'Daft i jartfitd.
95 Dupe denW i vitezul, de la Piatra ad purcesk
In menzild cu mare grabs, ad venitd intinsil la Iasi.
(*) 14a Minaetirea Gobs, din 'mil este eaig de nebuni.
(Nota editiunil Balica).
www.dacoromanica.ro
 342

Rade barba, se tmbraca In haine de eteristd,

De cats Hatmand Omit de URA, asa, ad mai neraeritd.
Ca WO cerce vitejia rsi cl'i multi' invapaiatii,
200 Pentru cal statuse tail, pe surugid ad Matti.
N'oid mal pomeni de Romand, de Mid sf de Harlail,
Niel de cruclimele tote ce s'au lucratii In Baca&
Trei-sfetitele In urma, casa Eteriel fact,
Se oronduescii si Eforl, dup' a Principuld placd.
5 Irinopoleos, unul din grecil Arhierei
De acesta mi'l mirare, cum at intrata Intre el;
Dupe WI maI era Inca si doi sfanti Arhimandriti,
Farisel si multi faciarnicI, intriganti si necinstitl;
Celli d'inteiti, Tref-sfetiteanul, Eufleta schrnavO si urltd,
10 OrI candd fI catal In facia, tld vedeal posomoritd;
Cela laltd II Florestenul, viclenii, ademinitorid,
Ipocritti de cel de frunte, si de terl venturatoriti.
Dupe eld, Dioghenide, and lipscand negugatorti
*i Panaitake Panul, Impreuna lucratord.
15 Ma emu. Inca si altil, scriitorl si gramatici,
Nu put& a maI alege pe eel marl dintre eel mid;
Tot! din marginile lame!, In Moldova adunati,
Venitl golf, In stare prosta, in abale Imbracati,
Dupe ce ad facutd stare si 'tot! s'ad Inbogatitd,
20 In senul patriel nostre, el antes ad push cutitd.
Cerescule Imperate I veclt de sash alit nostru chind,
Privesce osinda telli s'a norodului suspind !
Riau (Irma
Eteriel Flu-aeil Carma Eteriel tots, ce ma! susa amd pomenitil,
drriti stet Nal. Era Postelnicul Rizul, Ministrul acelO vestiVi,
25 Cu Vladica d'impreuna, tote la tale pune,
Acolo cum si la carte, pururea merge, vend;
Acolo dad hotarlre, acolo alcatuescg,
Eteristil ca sa se scrie indata oronduescd.
Spre maI mare a sa fala, fiul sed anteiii s'aii scrisii,
30 Se areta 'n uniforms si cu sabie Incinsti;
ingAmfatO de a sa slava, ades' la Carte merge,
Tar maica-sea dupe dinsul In gura mare plunge;
Bocindu-se, ruga Greeil, si pe mare si pe mica,
Sa null. lase sa se cake no,ptea fara ghigilicO,
35 Franzela, pul de Oink clorba sel de de mancatd,
Si noptea due saltele sil,'I ascerng de culcatil ;
Unit pruncarid asa In Oste, ce dracu aril fi lucratii ?
Scid, ca decteld prinde Turcil pre multo s'ard fi bucuratii.
lnacriasa Ets- TJit prefacere aicea Curtea 'ndatg ail Mate,
rivalorti.Tsro
tisrptil lorq 40 Nu vedel Dakar pe unul curtezand neinarmatd I
www.dacoromanica.ro
 343

Tog la brit"' aveatt pistOle, altil cu sabil 1ncinsi,

Cu totii de-a eteriel thud, se vedeft aprinsi.
De o pilda ca acesta, si de r1vnA, Grecil trasi,
Unit" dal' bani Eteriel, alt,i1 se scriett ostasi.
5 Dupe dOnsii cataonii, top orbesce navMeseti,
Cum si acei ce n'ati stare si'n tractirurl locuescd ;
Si baeti de prin dughene, acei ce marfa purta;
Eteriea nici pe unul n'alege nici departa;
Tuturoril le dati cocarde pe totl 1I impodobescti,
50 Uniforma Eteriel danda-le, stall del privescti.
Dar numai cu-atata numera, nici cum nu se multdmescti,
Falangile eteriei, cu atati nu se 'mplinescti.
Le trebue oste Inca, omeni vrednicl i barbati,
Ca'n resboiele cu Turcil, sit nu lad rusinati.
5 Eforil dati Troclamatil, prin respintil le lipescti,
CI &lent vrednict de este, cu left, bunt, primescii ;
Le dati lefa, le dati arme, si, la, cel ce nu au, cal;
Ete, vremea cuviesa pentru top cei din Iasi cral.
incept pre multi a se scrie, si cati-va clocol din Curti,
60 Haidaii de pe la vite, bozagii, placintart mild,
Ucenici de pe la scold, mai marl $i mai mid MeV,
Nu suntti goniti nici ciganii, clicendti ca suntii indrAzneti.
Pentra cigani s'atl clisA multe se nu fie prihniti,
Gil rucine, Eteriei, a fi cu gigani uni 1,
5 Odd luandu-se Elada, i vorti fi i el ostasi,
Vora cere cu totti cuvental ca tog sd fie partasi;
Pe sub cumpetti si boleril Indestul all vorovitu,
i cu greutate mare au fAcutu de-at contenitti.
Cine 1ndrazne se Mica unu cuventil descoperitu,
70 Seri s'opresca pe vre unul a nu se scvi Eteristt.
Una negutatorti saracul, ceva pentru c'at gresitu
A vorobi din prod* sinatindti cal chivernisitu,
Pe ulitd In trey locuri, Pau Mutt forte cumplitti,
Si globa, la Eterie, clece mil lei all plAtitu.
5 Asa, blestemandu din sufletA pentru cele ce-at pAtitti,
Durere, paguba tea, In sine ati Inghititu.
Uniforms' es fi Ostaci acum se scrisese, trebuia i Imbracatt,
equiparea Eton-
Odd se curatise tergul de betivi si blestemati;
Lipscanii, negucatorii, cei ce era' eteristi,
80 Postavul de prin dughene, 11U tramiteti nesiliti.
Camara oAndluesce, toti jidovil croitori,
A straelora eterii, et s6,' fie lucratort.
Silt, le fact forte mare, cli st nopte a lucra,
Cate se &O. din strae; indata le Imbraca,
www.dacoromanica.ro
 344
5 A'um era trebuinta, arme i cal se, le de,
Cad acel ce se scrisese, it sciutl a nu ave.
Telalul punt' ca sa strige, i, cu voe i nevrutd,
Cati vord ave cal si arme, sa le-aduca de vendutd.
Cad se vord lua de Om on uncle se vord gasi,
90 Si volt lua si certare, cel ce n'ord marturisi.
Val mie 1 ce plane, ce stare, ce urmari rele privescd,
Nu vecld planuri de Elada, ce curate chipd talharescd.
Grecil, ac,esti multi' cu minte, acesti adanci i isteti,
Urmari fapte de aceste, putel de la el s'astepti ?
5 To'l caci aved arme proste, si le tined In zadard,
Le tramitd h. Eterie, si le dad tote In dart',
Socotindd c'acesta este celd mai minunatil tertipd,
i cele ce-aved mai bane, s'ord scuti cu acestii chipd.
Dar and numerd mica de arme, nu'l traa, nu folosescd,
300 Apol i call cu totul vede cum ca le lipsescfl.
Pentru cal ad pusd la tale, la bolerl ad aretatd,
Cum ca duoe mil din Ora cal, se ceril neaperatd.
Le-an respunsd ca tera n'ara, dreptate cal a le da,
Si' cumpere cell ce n'are, lar cell ce .nu, va rabda.
5 Und respunsd asa de rece, ad fostu pre suparatord,
Dar avendd stapanitorit aid teril sprijinitoit*)
Nu le pesa dad poiunca, fara a se mai sfii,
Armele se la In silk, de la cati vord IntIlni,
Gum si cal de pe la hanurl, i cap volt trece drumetl,
10 Si 'se bath cats le place pe catl Nord afla sumetl.
Blestemiii dad 'Ayala ca nisce dulal turbati,
Dupe ce au asa, voe, apol ce mal asteptatI,
Caii scote de prin hanurl, pe .drumeti descaleca,
Si pe toti aces cu arme, indata, fi desbraca.
a Val mie I cats strigare, i ce sgomotu In orasil,
Portile se'nchidii Indata, top In launtru s'au trasd.
Unil, dupe ce prin lacrimi nu se puted apera,
Cu dare de bans la urma cail lord rescumpera,
i fara Intarcliere la all multi' mai osanditi,
20 Armele a da si cail, se veded Indatoritl.
Unil alergad la Carte, altii pe eforl ruga,
Dar tine ill bate capul, tine vre a asculta.
La Inceputd, pe la unii, le da ce se Indura,
Dar la urma cu bathe Ingrozindu'l, 'I alunga.
5 Mai alesti Trel-sfetitenul, calugherul celd puchiosd,
Care mai in tots vremea iti pare al raaniosti,
Mergendd la ell). dimineta, s'amec1A-cli dupe somnd,
Pelle nu V-art' fi dresn cheful, nu to socote de omit
*) Aid versul aril fi trebuitii is fie:
"Dar av6ndu sprijinitorul a Ierel etapinitorii:i) N. .
www.dacoromanica.ro
 345

Cu dol eteristl la uit, cu sabiile crucid,

30 Trage din ciubucil cu Bete, numai cu un ochid deschisd.
Acesta da hotarire, ce se Indura fAce,
Acel nevoe1, skracii, cu spaimh la elii merge.
Pridiri et fabri- Eteristil, de la butte, cail sk, la nu 'ndraznc,
eIri de arme.
unartla CurW Dar arnautil, ciocoil, 1)e la ograclI abate.
Anastaso Pezo-
dromul /Wu' An,
tileriei. Amnion 5 Armasari, cum *i povodnicl, unde scie ca, era,
gataEtarmtli Yb lua, deck, stkpfnul nu se pute apera,
' trine bani.
Dues clime pi Unil II da 1 de voie, nevrend a se Invrajbi,
Andrea Pay li ye
dee 200 000 lei A mai ale)* la eforl, i 'n zadar a vorovi.
Deck de casnicil nostril, ne vedemil a fi pradati,
40 Ce se'ncape a mal dice vr'un caventa de cialalti.
El aduceil eteristil, el povatued pe totl,
Necazul din eterie volt simti i acel morti.
De a lord obraznicie i de vola ce le da,
incepuse cliva mare pe ulita a prkda.
5 Unula fi lua alul, altuia punga cere,
De agrunsd it da bktae, deck, se Improtive.
Cask, i doghene noptea, tot de-a-una se sparge,
Se click, se jelaascit, acum, mal numa merge.
SaraciI Opel din suflett, pe tine vede rugs,
50 Si deck '0 lua nedejdea, tontine a alerga.
in oriminalii, misalie, vr'un talharid de se prinde,
Din furtiagti pagubaqii, nimica nu mal vede.
Cad globa i Implinela, dupe co se impline,
A mal da n'ave de unde, pentrd ca nu ramane.
5 JafurT, prAditri qi necazuri, orb cate amd aretatt,
inclecite pe afara, pe la tirguri s'ad lucratd.
Case boleresci calcate, batjocuri, Mal cat vreI,
Cine indrazne se fad, cercetare Intre el.
Null era cilia atkta de ciocol, de arnauti,
60 Cat to patrunde durerea, de Greci cel nunoscutI.
eruct, neimpkcatl la tote, forte shaici, rkpitorT,
Dumani patriel de morte, si multd nemultamitorl.
El Ingroclise Moldova, el ma multd o desbraca,
i pe totl roil din tthlt, a se scrie indemna.
5 Eteristl qi din Odesa Incepd a se aduna,
Dar nici unul dintre denib, cu-a nostril nu semena.
Omens vrednic! 1 de cinste, top inteund felid InbrhcatT;
CeI ma mutt; eras pedestril, si unii neinarmati.
Pentru arme nu le pesa, cad pe tog II desbraca,
70 De Simtiad ca, sunta la vr'unil, i easele le calca,
Si din WO i de afara, tot d'a-una aduce,
,mal bune,i mal proste, orb cum era, n'ale0,
www.dacoromanica.ro
 346

Dar ptntru Indestulare, sulfite oronduescii,

Ca va fi mai cu lesnire, nici cum nu se indoescd.
5 Ia poronca, armi4iea, herarii a aduna,
Si ispravniciea Carp, lemuele a le lucra.
Surile cele din curte, Iv pare ca'sd unit vulcant,
Haile gemed tote sub cell mai vrednicd &mid.
Unii sulite lucreza, altil tail potcovesct%,
80 Altii tunurile Carpi a OE se Ingrijescii.
Done tunuri ce-ave Curtea, din care unul smintitd,
Aa, flu legase bine cat nu credei cal carpitii.
Rote le Intarescii blue, apoi le-ad i zugravitd,
S'o lada de erbarie Mate, as potrivitit.
5 Ce necazd, ce truda mare, herarii ad suferitd,
Pene cand dupe placere hiarale ad potrivitu.
De cart4 unit mare numerti, se se tale ronduescii,
Yu muchl, lard nu rotunde, sa se fact poroncescii.
indata o might, mare In criminald ad adusd,
90 Si Incarcaturi o Bata, ca se fact ad pusd.*)
Anastasi Pezodromul, a artileriei efd,
Eld le orenduie tote dupe ce prinde la chefii.
Dar spune cumca maT are unit inginerid naimitd,
Omit cu deplina sciinta, dar s'acela Ionia
5 Din gatirele aceste, ce isprav'atepti se vecii,
Crecii co,'I sta. la Indoiala, sa 1.41 sad sa lacrimezi.
N'ad cercatd vr'o greutate, a pate gasi topcil,
C'ad luatil din arma.,ie, pe cinci din masalagii.
SO lasamii tote aice, caci armiea salt gatitd,
400 Dine -red cum a vre Oka,. dar II gata spre pornitd,
SO venimii la trebuinta cea de bani care aye,
in care isprava tota, atirna i priive.
Cad trebuinta nu'i numal, pentru este si osta0.
Dar din folosul acesta, vred i el a fi parta1.
5 Atunce, tog d'impreuna, greci, boieri-neguOtori,
Luand cu ei din calugeri, pentru ca's bunT ceritorI,
Se pornescd In tote orapl, top incepii a Indemna,
Nu se ruinaii a dice la call II Intempina.
Wendt' sa amagesca lumen, credinta la mijlocii scoot,
10 Ca dad resboid pentru densa, Incredinteza dal potii.
Privesce nelegluire, cum potd a maT vorovi,
Credinta, cu-a lord urmare, de se 'Ate potrivi.
Cati-va nebuni, altil falnici, se pleca, dad ajutot id,
Vrendd s'arete fisce-care, cum ca este revnitoriii.
5 Altii, sparieti de denii, ca la urma s'ord cai,
Dad ceva la eterie, vroindd a se mentui.
*? A.ci lipsesce ua syllabi din vertu. N. E.
www.dacoromanica.ro
 347
Unil cal, tar altii arme, altil i banl numeratY,
Numal sa nu fie vorba cu-acesti fella de spencluratl.
Cel mat multi, cu Indraznela, fara a se apera,
20 Le-ad clisd In cloud cuvinte ca nu dad nicl o para.
Zbarce din nasd, osinditit, s'ardtail posemorlti,
Veda ca spre vrajmasie, eras forte hotgrIti.
Grecil top cu mare fala, alergait, dad agintorid,
Vrendd a se numi on care, patriel mentuitorid.
5 Celd mat gracii dintre densil, face on ce-ard fi facutd,
in Condica eteriel, se se velja cal trecutd.
Mat la urma punit la tale, voindil a se si fall,
C'ail pututii pune la mans pe Andrea pe Pavli,
Negugitoriii omit de cinste, celd mat build capitalistd,
30 Ce din scumpete sea minte, n'ad vrutd a fi eteristd.
tin apnea, cu stransore, se dd unit agutorili bund,
Dar nici cum nu se primesce, cad elil nu era nebund.
intru acesta i Curtea tragit a se amesteca,
Caci el nu'lil sile s'agiute, ce void desbraca.
5 Oronduescd spre acesta, pe -unit Duca executort,
Unit birbantd de cei de frunte, si de tell venturatorii.
Executia in casa it punt', it oronduescil,
Bolta, a le sdle tote, Indata pecetluescd.
Alerga, merge la Carte, pe la top se Able,
40 Ca sentelega ea n'are, din sufletd se nevoid.
Zapise de la datornict, se primesca le cad,
Din asa necazii se scape, orl cate pute, face.
Dar nu'l chipd cad tote &RAn una, se agiute Ild silesct,
Cu cat eld crde se scape, nicl cum nu se multamescd.
5 tin supara eteristii, cat se da, ilu Ingrozescii,
i cu eld lute odae locuindd ila necajescil.
Sudori reel versa de morte, se spue nu avd cut,
Ca se'l de vr'o ascultare, din top macar unul nu't.
Ilotaresce a da banit, cu celd mat mare necazit,
50 Cad- Duca $i eteristil, nice cesii nu'l clan de regazd.
Atunci cade la'nvoela, cad chipa nu'i, ti neveitd,
Doue-sute mil let tocma, numerandd Wad mentuitd.
Hargilicd destul Meuse, casa sirmaid aye,
Cad de la cei far' de stare, pen' la galbant priime.

5 Ipsilantd se se pornescl, acum este nevoitd,

Isspirea m l Ipbn-
laut qi a lui Tu IT stratopedii,,da poranca, a fi gata spre pernitd.
fakci-Bala Va-
silo din THY Atunce, sailacul Jaen], ce pradarT n'ad suferitd,
Domnul qi boleni
scrW impgratulni De nu, eras multi prin case, apol era dexeritii.
rimmed la Loi-
bach.-Retragareu Pilaff sl calciri de case, batjecuri do datre eT,
60 Jalobe, oftArl i plangeri, i suspinuri Incitt vrei,
www.dacoromanica.ro
 348
Clonsu ra- Ostea din 141 cea mai imulti, la Galata ad leitd,
sing is Balboni
Inceputul bell- Ca de acolo ajalul se se fad fn sfiritd.
nielRspunsul
Impgratului de Dina de alaiti sosesce, Grecil fncaleci tots,
la Lebach-0 er-
ten" de blestemii
a Patnarchulal in Si vined cu-atata fala, meat a crede nu Doti.
contra Eterieti- 5 lar principal, dupe densul, vine forte bucuratd,
lor.Ptindsdeca
radial eel din De-atitia buni hiliarhi, v041endu-se 'ncungiuratti.
unng Etdristi din
Serlsoril Treed prin curtea cea Domnesci, da Trei-sfetitele mergd,
bolerilord atm
lapravnici in con- Vrendd ca se asculte slujba, cu stratopedul Intregd.
tra Eterlstilor.
Itstragerea lni
i molebil se se fad, cu and chipd multi rugatorid,
Vodg qula pests
PrutnNuoa Cir- 70 Ca puterea cea ceresci, s le fie agiutorid.
mare a Mitropo.
litului qi bole- Privesce, nelegiuitil, legea cum batjocurescd,
rilorBoieril di-
eted. lei Spica Dup'atatea urmari rele, Inca mai nadejduescu.
qi Pendedsca el
trig:me se is re- Ori-ce fact In fagiarie, mie
tragg in jos. marturisitd,
Todor Ealqg qi Ca citi-va dupe zacusci, apoi s'ad Impartiitti.
Tgutu sunt trimiql
is BriilaEterl- 5 VeclI chreOini, privesce oste, ce se mai nadejduesci,
qtil egg, turbgzi--
Convorbirea lord Pop ea WI numesci, pe denii, cum ca sent oti cre*tinesci?
an boleril.Pen-
d edges puns mi- Molebia se sfirgesce, principal de slav'aprinst,
ns pe Minimax
farii-Engapopula Cu sabiea, biruintei cere se fie facing',
'Mull MeansRs-
mina Ifitropol Cu sabie se 8e'ncinga, c'aa poroncescd i wed,
Sul cu dill vs bo-
lerlNeontilleaii 80 St prin curtea cea domnesca, drumul la Galata led.
apgrarea Tudor
Ghenadi trimis Top cu sabiile gole, pe uliti at trecutd,
Is BrillaBalq Is-
butane IA ling/ Ca candd mare biruinti tichloii ad Meath.
Iusuf-Paqa Sera
alder qi Doyle-- LI Galata Intindd mesa, acolo benchetuescd,
La intgrcoras is
Is laqi, Mensal' Isprivile, biruinta, le pare ca, le privescd.
mai intiiit prg-
datri de Turd; pe 5 Principal lnapoi vine, se Intorce lar la Iad,
nrmg, prinatt de
Eternal, d abia Vrendd ca si, orenduiasca, tote cele spre purcesd.
scipg din minds
Igr en ajutorul Pune plant, di hotartre, &tea face in trei pArti,
Mitropolitului.
Cerendt leire si fie din Iasi, In mai multe dap.
Una spre Berladt s'apuce, alta spre Sirett In sust ,
90 Alta cu artileriea, se mai ste In Iasi le-ad spust.
Principal Isl in Siretul, local Indeminatd,
La o nixed de dumani, nu se di mai minunatd.
Codril marl i ape multe, apropiere de muntr,
Cita sa nu'l pesa nimicii, de-ord fi dumani cat de multi
5 Purcegendu se velilu Iaul, Orel-ce mai recoritd,
Dar acei de pe afari, saracil ce -au suferitd.
El nu avail trebuinta a mal pazi vre-und marrutd,
Cad tog poposet prin sate, unde Il pleat Vat vrutt.
Ce mai &den): pentru satul, unde mane i calca,
500 Tipetul, oftari, strigare, One la cerit se urea,
Mine*terguri, lavicere, bardite, tolurl, desagi,
Camee, rufe, prostire, i per' la bucati de sad,
Dintre el care de care, a rapi i a 'Astra,
Pare &VI daore tera, pe miai a Inzestra.
r4 Val ui Amara de vatajit de pe la moii,jmai toti,
www.dacoromanica.ro
 349

Patimile lord volt spune, la cei vii si la eel morti.

Pretutindene strigare, la top vai, la toti amar5,
Per' la Foeqani undo ostea s'att adunatil la hotard.
De ce de-acolo urmare, nu amii sciintd, nu- mit,
10 De aceea, m'oidintorce, ca eras] la Iasi sa via,
Caci mai remasese Inca partea ostii cea mai grea I
Unde Si artileriea, era 'mpreuna cu ea.
Tufekci-basa Vasili, a Domnulul Calimahit,.
Scrisese partea aceea, 5i eld era Hiliarhd.
5 Parte era, mai ale* cad erat top arnauti,
Era ki din docoime, i placintad, dar nu multi.
Acesta n'are sa iesA, ca principul Ipsilantd,
Cad flinch"' clocoiti de carte, face hazu de saltanatu.
Dupe; panel la noa cesuri, Inca per' a nu toca,
20 Navala mare de omens, cela pe cela calca;
Intrebd ce'l? imi spu' eft &tea trece pe ulita 'n susti,
Dar c'o parada cludatl in catft nu este de spusti.
Mere', me- clued la ferestra, stair si ed ca sa privescd,
Si vecld, ceea ce vr'o data a mai vede nu gondescd.
5 Mai anted trOmbacil Curti!, cd,larr mergendd trombita,
Dupe el, calari doi preuti, falnici in cat' nits cata.
Amendoi cu ishanele, hitc1, dar bine imbacati,
Cato. n'aved deosebire din ostasil cei-l-alti.
Unul dintre doi cocarda aye i purta la capti,
30 Tar altul de fir' o cruce a pusese la potcapd.
Dupe densii, Intel) but* unit- arhiered vine,
Cu omophord peste rasa, 5i 'n mana cruce tine.
Serb' era arhiereul, carnd la nasd si red facutti,
Unit venturatoriti de lume, fagiarnicti, multi" prefacutd.
5 Dupe ei incepe &tea, arnautii tots in rondti,
ti privet cu mare fall, giucandd call si mergendd.
Mal la urma Hiliarhul, imbracatt forte curate,
De a sa oficierime se afla incungiuratil.
Musica italienesca dupe densul resuna,
40 fps pare pe pamentd Aris, i dandu pilda indemna,
Si'ndata artileriea, cu sefd si artileristl,
pentru mai mare Lid, cincilese din eteristi.
Anastasi Pezodromul, era intim acestd halit,
In cat' face mare silk, a pate sa ate pe mkt
5 Doue-sute unti-spre-Oece, erad top cap ad trecutd,
Suntd incredintatil pre bine, ca grepla n'amd %tutu.
Dar mai rImatiese Inca multY, prin crasme fiindti beg,
Al iY neimbracati Inca, i cat] -va fiindu baeti.
Eforil cei de la casa, a sale nu confine,
50 Dar i multi de pe dark de la -tirgurl scrisi vine.
www.dacoromanica.ro
 g50

Domniea fiindt in scaunti, tine art fi indraZnita,

Una cuventa macara se Mica, ca s'ara fi primejduita
Tojl gemett intru tacere, tog oftaa intru ascunse,
Caci reul era atata in &Atli nu se da mai susa.
5 Ma Ora fu calcare, is ce foal cumplitii arde,
Cad cu prilejul Eladil, tilharii o pre,pade.
Se destepta bolerimea, incepe-a se sfatui,
Ce chipa stentrebuinteze reul spre a-'1A lecui,
C'acum agiuusese rana, cangrena desevirsita,
GO Nu se mai astepta alts de catil tine. cumplitil sfirsita.
Arzil a tramite la Porta, laid cum nu all indraznita,
Caci intro asa urmare, tog s'aril fi primejduite.
Alerga la stapinire cerendil data a'i agiuta,
Caci in starea de atunce, nu o put departa.
4 La Curtea aparatore, se scrie le -at poroncitit,
Agiutoriul ei se ceie, danda vend sfiritil fericita.
Domnul se insarcineza, a se scrie s'ad silita,
i to acolo de facia, vrenda-nevrenda all iscalita.
A.a perish ce 'i-at fostil placerea, ce -at sncotita 'au voita,
70 A. mai indrepta a dice, nici cum n'aii ingaduita.
Curled' pornesce 'ndata se merga la Leibach,
Uncle se afia atunce i alit Rosiel Monarh.
Pere all afiatit respunsul, consolul din Iasi s'ail trash,
Cancelerie, archiva, nimica n'aii mai remast.
5 La Sculeni in carantina cu tog al sei ail intrata ,
ingrijire s'ail data mare, tail Iasul s'ail tulburata.
intre eel marl frica mare, cu totif se ingrozesca,
Interesul teril ulta, de starea lore se 'ngrijescii.
Cela de cela cats 'Ate, voiesca a se tainui,
80 Care de -care se pots fugindil a se mentui.
Din starea d'inteiti, vr'o patru, se Meuse nevecluti,
Fa'ra a mai lua vole, dar mai erail Bata multi.
Unil spre Sculeni apuca, altil spre cordona in sash,
Se scape de ingrijire, i se iese din prepusa.
5 Se supara bolerimea, pentru acel ce s'ad. dusk
Cad pe tog call rema'sese, ingrijire 'I-ad supusii.
incepti cu tog sa gondesca, incept cu tog a misca,
Gatire fad' pe sub cumpata, numal catil nu incarca.
Se 'ngrijesce multi Domniea, de 'nceputul ce -at vecluta,
90 Cad urmare ca acesta, nici o data all credutii.
intra la multe prepusuri, incept a se ingrozi,
Cad ,nu cunosce 8firitul, ea pota vede bate cli
De la Leibach sosesce curierul cu respunsa,
Tog ca o Irma pe apa, plata in mare prepusa.
Spre respunsa, scrie Monarhul, bland, in cat se crecli nu pog,
www.dacoromanica.ro
 551

Legiuitef stapinire, ca se .ne snpunemt top.

Cad In cat ne vomit supune, si nn vomit iesi din drumil,
Mina cea aparatore nu va redica nicY cum.
Grecii top se se gonesca, p entru ca'sil resvratitori,
600 De-a norotrului odihna s'a linistel surpatorl.
Se'l de afara din tern, cu Mai, cu Ingroziri,
MA turburatorf de lume, i netrebnice zidiri.
Din asa respunsa cu totii forte s'at imbarbatato,
Cele d'anteiti indoiele, cu totul le-au departatil.
5 Alcatuescii alte planurf, Intru totul se prefacil,
Pe alte temelurl calca si alte hotarirl facii.
Se tulburA multil Domniea, cad puterea 'I-ail scaciutii,
N'ail nadejduitii s'aucla aceea ce all veclutil.
Unit respunsii asa de dosnicil, si multti nenadejduitil,
10 Cu totul restOrna planul ce'lii ave alcatuitl
Alta intemplare Inca, lucru nenadejduitu,
Unit plied in Mitropoliea din Tarigradti s'au primitil.
Intru elil carp de blastemuri, catii to ingrozel s'asculti,
Patriarchii iscalise, si din Synodil eel mai multi.
5 Blastema pe Mihai-Voda, de -unit Mihale pomenescU,
Pe Ipsi lanai si top Grecii, cati eteristi se numescii.
Blastemurl neauclite; pe toti eteristil Grecl,
ti faced partasi Gheenif si muncei celef de vecl.
BlAstemaii pe top aceia ce nu se vorU redica,
20 Se'l gonesca, se'l nada', si'n picfore a'i calca.
Argosti pe Mitropolitul 'si pe Episcopi face,
Deal o asa pricing volt cerca a o tace.
Spune'mi ce putea se fad Intru asa intemplari?
Aril fi pututa, din protiva, se face alte urmari?
5 Intru tipariii se punti copii, intocmai cum era scrisil,
i, in tote cuprinsul terei, la marl si mid s'aii tramisti.
Se gijesce multi& Domniea, se gatesce de purcesu,
Cad taina cea d'intre densii, vide di s'aii Intelesu.
Din scrisorl ce priimise, descoperitil se vede,
30 CA 'n Tarigradil, pe top Grecii, if Ma del prkpade.
Acel ce all prinsil de veste, prin corabif at Intratii,
Cap all apucatti se fuga, de sabie all scapatii.
Copiile Impartite prin inadinsf triimesi,
Tulbura top eteristii din afar& si dill Iasi.
5 Urn, vrajba, gong mare, intre Moldovenf si Greci,
Nu putef, nesimtindil era, pe "ling densif sa treci.
Eforil din Iasi (ttunce, er' ostef comandiri t
Per' all sositii Pendedeca cu capitanul Ispir4.
De pringipul Ipsilanti amendol all fostutramesi,
40 Ca se la, s'aduca Grecii, cap au mai email in lasf.
www.dacoromanica.ro
 352

Acetiea, fail comanda, dar mult4 smerinl i supui,

/n, pretentil cu blandete, eteriti pareit c nu'st.
Dingy scrirrile primite boleril at priceputt.
Ce urmjire so pazesca, gi indat'aft inceputti;
5 Carp au scrisu pe la cinuturi, la Ispravnici poroncescii,
Eteritiloril tainuri a se mai da it oprescl
Daa poronci Ca_ sa'l gonesca de pe unde'su adunall,
La Tirgoviste se merga, unde suntu i cei-l-alti.
La Braila se se scrie, i la Tarigrada unti. anti,
50 SO ne scape de osInda, se ne scot& din necazd.
SO arete starea terei, 'acele ce-au suferitti,
Cheleriul imperatiei se ?lulu lase de peritd.
Nu mal era ingrijire, ce vre so faca, pate,
Cad descoperitd Domniea, se pureed& se gate.
5 C9 alta ,puts se faca, de ,ce s'ard fi apucatd,
Ca se scape din osInda, necaza qi cumplitu pecata.
A se uni cu el Ora, vre o data se puts?
Ce minte presta la deniI, aa deal socote.
Supunerea lord se ulte, ce Portel emu datorl,
60 50 se arete cu totii reit i nemult,amitorf.
Si de ce acesta jertva? pentru ca lie-a desbracatd?
Pentru cruclimi gi batjocurl ce 'n Moldova all lacratil?
Sell pentru chretinatate, cum cu totil se flue,
Dar chretini cu aa fapte, tine a'i numi pate.
5 Socotescii ca, intro deniI,Intelepti cap' volt. gasi,
Cum ca amt. tots dreptatea, InsuI voru marturisi.
Domniea multu sla.bAnOga din stapinire Feat Rase,
Aduna pe totl boleril din eel marl cap au remasa,
Afiuna, le vorovesce cu lacrimile 'n obraza ,
70 Vederatil era in, facia a sufietului necazii.
Le Incredinteza carma, i le dice: cEstapiniti
Moldova patriea vostra, precum vreti o carmuiti,
Caci guntii Cita a purcede ci In Rosiea se &nil,
Mani purcegil cu tots Curtea, dreptii In carantina mergild)
5 Nu'l pesa, n'avo vr'o frica, cad cu elu aye pre multi,
Cine puts Witt opresca, ea atatia arnauti.
Tau cliva buns boleril, clica se,,merga sanetosti,
Totl intru posomorire, unul nu videl voiosit
0 politica', acesta, nu ca mai erau mihnig,
80 Cad erau satui cu tojii, a fi aca stapiniti.
c'acel din chivernisala, pre tare scumpft II tine,
Caci nu se da bolerie, One nu Q cumpane.
Postelnicul Iacovaki, aca bine le versa,
In ,catii celul cu mansupul, numal fall II lasa.
5 De unit and i giumetatei lefii nime eat veclutfi,
www.dacoromanica.ro
 353

8pune'ml o ap dreptate de Vote fi de Greclutti?

Veda macar el disese c'a doua di s'a porni,
Dar cum alt leita boleril incepu a se gati.
Zvona a doua cli mare, VOW, valeta Eli amar,
90 Cu top strigalt cum ca. Domnul nu at fugita in zadar.
tncepa top se se gatesca, incept" multi a incirca,
Din prepusul lora al scOte, nici mai era a cerca.
Gemea ulitile t6te in *tea ace d'intei,
Cad Ieqinda din tirgd afara, n'alege nici dela nici val.
5 Al opri nu era nime, dar de i vr6, nu pute,
Cad boleril gi prostimea, mai cu totil se gate.
Incepu i negucitoril facia top a incarca,
Cale unde'l era voiea intr'acolo apuca.
Incept" multi fart", sfiela a se incarca facip,
700 MI in cat era Domniea, tota era cam pe furia.
Top in tulburare mare, top nu scia ce face,
Se'l intrebi, nu era unul, sep spuie de ce fug&
Val mie 1 nu este alts de cats o palm& de susa,
Se tema fall a fi idea, prepusa far'a fi prepusa.
5 Cum s'aii trash din Iai Domniea, remana ocarmuitori:
Mitropolitul, bolerii, dupe cum i alte or!.
Dar fiindlt pricini pre multe, lucrurl marl de sfatuita,
Si pe cel dui se'l aduca, intre el s'aa nevoita.
Le stria carp i II indemna, se se'nterne sfatuesca,
10 C4ci trebile prelungire nici cum nu ingadulesca.
De starea Orel se Veda a o ocroti cat pott,
Patriotil se n'o lase, a se potecni de tote.
Mal tramita i din eel tined pe cap-va a indemna,
Se supuna, incept" indata in Iall a se aduna.
5 Veninda, merga cu top la curte, puny la tale, sfatuesca,
Argimagzarlul la Porta se se fact" ronduiesca.
Se arete starea Orel i cele ce -alt suferitt,
Mila el se nu apue, c'apol sunta top de perita.
S'o Calla la Ibraila, dandy de scire i rugandt,
20 Ca argimagzariul Orel Wit tramita mai curendtt
Pe Muhafisul ill riga, ila incredinteza top,
Ca locuiloril Orli, sunta supui inaltel Porp.
Prin Aghentiea nemtesca, pe sub cumpeta lilt pornesct,
Grecil se nu oblicesca, in cat pots se tainuiesca.
5 Catre Greci cam cu asprime Incept a se areta,
!use cu iconomie de tots a nu'i intarta.
Le 'mpugineza tainul, c'una chips blanda il strimtoresca,
Se purcega, seise duel, puny pe multi de'i sfatuesca.
Eforil ci Eteristil, simtesca cate s'au lucratii,
30 Urmare ce pe sub cumpeta forte multi I-au tulburata.
23
www.dacoromanica.ro
 354

Se adunA Intre denif, punt la tale, sfittuesett,

Urmarea ce se apuce, indata oronduescd.
Pendedeca Qi cu Spirul, din parte& celora-f-alti,
Vint pe boleti ea se afle undo erati adunati.
6 Intro smerini, se inehina, amenduol se jaluescti ,
Aretand pentru tainurl, ca acum li se oprescti.
Cum lua de Iar Domnie, se raga Tar se To de,
Inca, in pucina vreme, care ail a mai sea
Le facti cinste top boleril, ca se seta 11 poftescit,
40 Scaune se le aduck dar nici cum nu se primesct.
Le multamescii, se inchina, se anal pre plecati,
C'o smerenie pre mare, dar nu precum cei-l-alt,i.
Incept vorova boleril, incept a le areta,
Ca tera nu are stare tainurl a le mai da.
5 Destul ca'n vremea Domniel le s'ati data si de prisosa
De-acu-1 vreme se purcega si se merge top in josh,
SC maza, vrendt ca se afle pe top cei ce'l ascepta,
Vremea, lorit se nu o pe'rcla, vrenda in Iasi de a mai sta.
Spirul, cu o plecaciune, incepe a vorovi,
50 ROO pe boleri cat pote a nu se improtivi.
Rog, clicenda ca, nu este vre unit lucre, simtitora ,
Una taint de clece Ole a li se da ajutora.
tncepe si Pendedeca a't ruga se afle hart,
Ca'n vadeoa aretata, unit cest nu va sta mficart,
5 Art merge si mai in graba, dar nu'sd cu toil gatitT,
Eteriea pu primesce ()stall golf si osinditi.
Boleril, cu Ingaimala, fagaduinta le-at datd,
Fara de temeia cuvinte cote -va at incurcatil
-Blastematif lest. afara cu gura lord multamindu,
60 Dar din inima amarnicit ocarenda si suduinda,
Cad vede, simte pre bine, ca, smith numal ingaimati,
Temeia n'avea ca se Oka ca pota fi increclintati.
Boleril cu tote -acestea incept a se sfatui,
Ce urmare se apuce de ei a se mentui,
5 Cad reel intru sporire se vede ca s'at urcatt,
Simcd, cunosce pre bine, cum ca'T paste una Vicatit
Din Braila vr'o miscare nu vede cat de pucint,
Cea de acolo Were pe top in ulmire tint.
&Etta Wendt, dad hotarire, carp se scrie ronduescO,
70 Dad poronci cu strasnicie, pe Ispravnicl sfatuesca
Pre Eteristi se'l gonesca prin tirgurt a nu'I primi,
In silt si far' de vole, din tott locul al goni;
Tainuri se nu le dee, se'l strimtoresca de total
Indatoriri a purcede se le fact incat pots.
;Taplt unit arsa a se Belie 'Math prondulesetil
www.dacoromanica.ro
 355

Starea Orel se arete, i cele ee pittimeticd;

Sadicatul gi credinta ce pazescd i ah pazitil,
Starea $i norodul Vrel incatu'l de necajitt.
Duol balerl se se pornesclt la Braila deput'41,
80 Omeni vrednici, cu sciinta, patrieti adeverap.
Arzul dandd se vorovesca, se 'ncredinteze f`At potd,
Ca tern, turn si norodul, cu credinta este tau.
Din cal marl se botaresce, Vornicul Teodor Balch,
Cu rivna i barblitie dintre acel din orast.
5 Si pe Band Ion Teutul, i se de, intru-ajutord,
()mu betrand i cu sciinta, si in condeid lucratord.
h grabescu cat se purcega, dar in tali* pe ascunsd,
SO nu se de Eteriel in cat de pugint4 prepusd.
Le incredinteza daruri, le dad c'und chipti indrasnetd,
90 Tabachere in brilianturi, si saluri de mare precid.
Zvena Led ca torn fuge de cumplitele nevol,
Rondulescd boleti se maga, sea intOrca inapoi;
In Ora de josh se merge, Vornicul Teodor B ilsti
Cu Banul Ion Tautul, cum $i veund boeranasd.
6 Se gatescd, purcegd se merge, in cat potd se tilinuescd,
Scoposul, pricina tote, nimerui nu o vestescd.
Oblicescd nelegluitii, antra, in mare prepusd,
Se tulbura Eforiea, cu totil sareti in sued.
Se ingrijescti forte tare, nu scid ce-ord face de -scum,
800 Cad Baled, ingrijiatd de densii, ill cautase de drumd.
In jou mergendu mai luase cu ell din boleranasi,
Top cu rtvna cea. mai mare de a lord plecare trasi.
Eteristil ill facti planuri, schimba masc% ce-au purtattl,
Si faciarnicia tout tndata ad departatd.
5 Top se aprindt de mania, en totil se resvratescd,
Resplatire vord se face pentru cite patimescd.
Drumurile prindit indatil, casa hostel mai alest,
Atunce cand, tamirasii, erad gata spre purees&
Deschidd plicurile tote, poroncile le cetescd,
10 Alia tea vrajmasiea cu care II prigonescd
E,Ospunsurl de la tinuturl, cite ad venitu le-ad prinsd,
VarVaril, tntru acesta, ince mai multd s'ad aprinsd.
Dupe Balsa repedd indata, ostenela in zadard,
Caci old Intru aeon vreme, trecuse peste hotard.
5 Se turbeza de manic, Intre dincil sfatuesed,
Pe bolerl se nu'l mai vdcla mai multd cum ce stapinesed,
SO le la din Mani puterea, el a fi poroncitori,
El se carmuesca Ora, si se fie 1=6,011.
Sfaturi facti, i pund la cale, cum sencepit a lucre,
20 tntru stapinirea Orel in ce chipti jots a tutu,.
www.dacoromanica.ro
 356

In Trel-sfetitele Ostea ce avea at adunatt,

Cate, era mai ales& i pute intra in sfata.
Acolo se puny la tale, intro denii sfatuesca,
C'o parada otenesca in ulita navalescd.
5 Pendedeca i cu Spirul in frunte povatuie,
lEkCiCa ICE8ta 'EA.k7jytov, cat le da gura ram&
Unul credo cal Anival, cela-lalta Temistoclea,
lice ca viteza in lame, nu e altul de cat eil.
Sabine gole'n mina, carp, poronci cate all prinsa,
30 i purcega cu mare fala in Mitropolie 'ntinsa.
Plicurile Pendedeca, sub-tiora le tine,
Infocatd, plin de manic, ulita in susti yen&
intru vremea ce boleril la Mitropolie top,
Intra turbati de manie, puindii pazit pe la porp.
5 Se sue Bust, incept sfada, incept' cu top a striga,
Nu era" mai multi acila, ce 'nainte se ruga.
Ocarescfi, sudue, striga, cartile tote cetesca,
Intreba : ce ;ire se Mica chipul acesta dumanesca ?
Ce chretini suntep cu totil, i ce lege aveti vol,
40 Deca cu neomenire ye aretati catre noi?
Vedeti ca noi pentru lege cu totii ne-amt redicata,
Ajutora avendt puternicti cela ma's chretina imperatti.
Nu putemil vede Elada a fi in maul dumanesci,
Ilia a mai prhi chretinii in jugurile turcesci.
5 Dar vol n'aveti omenire, a legit sunteti vrajma0,
Deca prigoniti chretinii ce din rivna lora sunta tra1 10
Se spaimenteza boleril de chipul colt vrajmaescil,
Top replant' intru ulmire i tare se ingrijesca.
Cauta unul in altul, nu 'ndrazne a vorovi,
50 Dar far& a perde cumpetti, incept a'l improtivi :
De vretl se 1u41 Elada, de vrep se ve rezvratip ,
0 tea nevinovata, de ce vreti se osinditi?
De ce acesta calcare, tera de ce desbracap?
Ce urmara chretinesca este-acesta ce urmati ?
5 Ire nutaip chrestini cu totii, dar chipul nul chretinesca,
Urmarile, silnicia , vedesce cal talharescii.
Protectorul, Imporatul, cu care v'ap laudatfi,
Ati vecluta, aveti .sciinta, de respunsul ce Eta data.
Mergep, YeOp din Moldova, cautati-ve de drumfi,
60 Nu mai zaboviti aicea, lasati-ne de acumii.
Se turbeza Pendedeca, de mapie s'aprindii top,
Unii racnea in odae lar cei-l-alp pe la porp.
Spirul, aprinsfi de manic, batandu din piciora striga :
De-acum noi vomit ave grija, mai multi nu ne vomit ruga;
0 pe a vostra nebunie, insucli vol ye veil di,
www.dacoromanica.ro
 357
Turcil all tramisti s4 vie, se veil cum vor'd mentui.
Purcedit aprin1 de mane, tots selbatici, Infocati,
AflAndd pe cei din ogradd unde erat adunati ;
Cu totil se duct. la Curte, luta i o stapanescd,
70 Posta lad subt a lord mans, politiea .ronduescd.
Proclamatii facd Indata, prin respintil le lipescil,
Eteritii de pe-afara se s'adune ronduescd.
Pendedeca, cu mandrie, ede'n scaunul domnescii,
Intreba : nu'mi *Mg bine i mie se stapanescd ?n
5 Adiutantil sal cu fala, Inainte starule,
Tara Spirul cu sfiala, vorovindd Ild sfatuid.
Se'ngrijesca tare bolerii, nu stilt ce-ord face de-acumd,
Alta nu an, cu cale de catd a'i crita de drum.
Ci mirare din protiva, lucru pre lesne era,
80 Dar grija de Ipsilanti, acesta ii tulbura.
Hotariti tots ca se fug, se'ntotcd a-cash scarbitl,
Purcegd, Inchidendu'i ochii, forte desnitdojdulti.
Zvond mare paste nopte, care cum pute, fuge ,
Cum leia din tirgti afara, drumul nu mai alege.
5 Se sparie Itottt norodul, chiotit, vaetu i amard,
Omit peste omit da de frica ca se seape la hotard.
Aice se ste condelul, cad If pre neputinclosd,
Orlf ce-a dice, suntit pre slabe, tote vord remane jost ;
Tanguiri, tipete, racnetd, te last. a Inchipui,
90 CAci inscristi nu'l cu putintd a pute alcdtui.
Gemed ulitile tote, te 'ncretei dna. data,
N'audel altd nimici, de cat tipete 5i vai.
Unit norodii vedei desmeticd, ce se faca nu scia,
Ce lucru se lase'n cask i care cu eld se lea;
5 'Asa una, lua alta, sdracul nu, se'ndura,
Ant fi vratii se le Tea tote, dar trdsura nu era.
Femel cu copil In brace, pe cel din urma striga,
Gael, tremurba. de spaima, dupe ele alerga.
Grozavil veclendd de-aceste, mai Incape veund prepusit,
900. Pop se clici cum ca nu este, groznicit palral de susd.?
Tote-aceste, Eteritil, priivindu se bucura,
Caci derrtandu-se tirgul grija lora se micura.
Pizma lord i tea ura pe bolerl totd, era,
Pe unit. Wad BA merga far pe alp! supara.
5 Grigora0 i Dimitrachi, duol Sturzascl logofep-mari,
Ii Intorcit cu defaimare, cu o tent ca pe Wiwi;
Iq Trei-ffetitele'n untru, pe amenduoi H oprescti,
Si cu cuvinte trite cat pot"' 11 batjocorescu.
Pe Grigorad logofetul, Domnita plangendti sere,
10 Respectd Waved blastematil, ca n'o vedti ii se pare,
www.dacoromanica.ro
 303
S'aretad cu defaturtre, nicY unul sin asculta,
II dice se merg'a casa si de lama a'si cata.
La urmi, prin mijlocire, le-ad data druiul, l-ad ertatt,
Dupe ce armele tote de pe la slugi at luatii.
5 Fugd cu top care cum 'Ate, Inapol nu mai cata,
Din cesd to cesd vedel 14111 groznicu a se departa.
In forte pugine bile ttrgul fu fitra puteri,
Numal cu Mitropolitul $i cinci-sese din bolerl.
Strejile lipsite t6te, is culuce nime nu'l,
24 Craft din Iasi fie. care era dupe cheful lui.
Spargerl de dugheni si case, si betil eke voesci,
Cad pe clinsii cu seimenil nu putel pedepsesci.
Hatmanul scrimdd la plalurl as adusil cats -va pined,
Ca WI Intrebuinteze pentru paza cd din Iasi.
5 Dar n'ad ispriivitu nimica cad ttlharil n'aii alesd,
Puste, pistele stricate, cate-au &ltd. le-au culestl.
Plaesil le dad. Meta, far& a se'mprotivi,
Ca nisce Omeni selbatici ce putel a ispravi ?
Fugu, se'prastie cu totil, care'ncotro apuca,
3Q Deprinsi a trai la munte si sub *acil a se culca.
Nemtil se'ngrijescti cu togil, mesterl, dascall, negustori,
Din rtvna lord cerd sit fie Iasulul aparittori ,
Mel eel mai multi aved casa, dughene, femei copil,
Barbittiea lord nu edit a voile tote pustil.
Areta. cangileriel, se tmbarbateza toti,
Si cu Hatmanul la straja se afla'n acele nopti.
Numerul lord fiindd mare, Eteristii se'ngrijescd,
Cad era unul si unul, 6menT ce nu se'ngrojescu ;
Barbatie Indestulk la time forte deprinsi,
40 Si de rtvna resplatirei, pe toti tY veddl aptinsi.
incepu a apara ttrgul, Inceptt a se'mprotivi,
Cu atata, sirguinta, bleat nu pot& vorovi.
Se Ingrijescd Eteri.til, vedd c Nemtil nu glumehcii,
Nu'sd fricosl ca Moldovenii, si de ei nu se sfiescd.
6 antra vrajblt Intre dtnsil, pe Nemti voiescd al goni,
Caci nu se ispritve p!anul, nici se pute odihni.
Mitropolitul, boleril, pugini caril mai era,
Nu mai sciad ce se fad, i Ora a apara,,
Citcl el se obraznicise : ceea ce volat face,
50 Lucrad fart' de sfielit on ce vre si le place.
La Braila Inca unul se mai mergit sfittuescti,
Din partea Mitropoliel, cu top se unescit,
Cu darurl la Seraschlerlul, se.mal de Vornicul Balsa,
Dar se nu simtescit nime c ad iesitil din resit.
5 Ghenadie-Ierokirixtt, a sfantei Mitropolil,
www.dacoromanica.ro
 3159

S'att orenduitti si4 merga en incredintarl mai vii,

Ca nici e cum sit nu fie Seraschierlul la prepusd,
Ca Moldova si boleril eteriel s'ad supusd;
Ce, raiele credinclose, cum ao fostd vorit fi In vecT,
60 Fara nici o partinire sad amesticd latre Greci.
Resbate cu fericire, merge la Fockiani Intinsti,
Si de-acolo la Braila nesupitratd, neatinsti.
Se'ntilnesce cu boleril, intro el se sfittueseti,
A mal da d alto darurl cu cale nu socotescti.
5 Ca' Balsa acum isprivise ce ave de vorovitd,
Luase fagaduinta cu chipul cold mai dotitti.
Mergere folositore, yid mie .nastavu de susti,
Nu Amalie indoiala, vu incape-aici prepusti.
lusuft-Pala Serachieriul, and omit imbunatittitfi,
70 Vec Mudd sadicatul terei si cele ce ad patitti,
A incredinta devletul, Weft se da s'ad grabitti,
Cad Balt dupe a sa rivna incat se di au vorbitd;
Moldova cum ca'l supusa, norodul ascultatorid,
Ad insciintatti la Porta cu chip' incredintatoriii;
5 At redicatd tote prepusul ea Ora s'ati resvratitti,
Val mie 1 cea de sus' mans, Moldova ad ocrotittt;
Cad dintru ceTe urm 'tte, nu'mi mal xamane prepustt,
Moldovenif yi cu Grecib, ca cu totil una nu'sd.
Devletul celti bland' din fire, darnicd i indurittorid,
SO Da poronci la Saraschleriul a fi multti sirguitorid:
Da poronci, da ferimanurI, nici cum a nu supara,
Ostea cea imperatesca, in teat dec'a Intra.
Raleoa se se pazesca. de pradari a se feri,
Cad top neascultatoril de sabie volt peri.
6 Acosta all pazitti tera, s'att facutd sit ste pe loch,
Far' de ea, nu'i indoiela, ca da sabie si focti.
Boleril de la Braila la Focpni s'ad inturnatti,
De-acolo ce druid s'apuce intre el alt facutti sfatti.
Vornicul Balsa, Band TAutul, vestiti fiincld ca'sa trame4
90 Nu indraznescu sd apace drumul stead dreptd la 141;
Prin Bacid i pe la Romand, clicti- cad drumul mai curatti,
Dar Ghenadi nu primesce, dice ca neaparattt,
Are WO pazescit drumul tad pe care au venitti,
Nu scia in ce-a se.cacla kti ce ii era menitti.
5 Purcede, apucit drumul, la tali sa vie Intinsti,
Dar nu s'ad departatti bine, cd'ndate, se veclu prinsd.
Avusesg nebunie, se vestesca "I-ad placutd,
Cum ca cu eld duce- darurl, n yremea candti ad trecutd.
L'atissimtitd ca nu dedese nimica dupe ce-au mere',
1000 De ticeea dupe- Mitsui cat1 va din Turd ad pureed;
www.dacoromanica.ro
 360
!la prindt, lld desbraca bine, Ara sunetd nict ca cum,
II lad salurt vi ceasornicd, aparatort de paund.
Intru pricina acesta, mulp ad clisd, mulp au prepusti,
Dar eti la gomotul lumet nici de cum nu m'amu supusti.
5 D'aceea void da tacerel; la drumt se vecld cum at mersd,
Bine, fara suparare, per' in margine la Iasi.
Acolo amar de dinsul, ce d'Inteid straja Pad prinst,
Au simtitti ca la Braila era s'acesta tr5,misd.
fl rumpti plete, fl rumpti barbs, 1111 batil In cat le-ad placutt ,
10 Ca se spue adeverul, multa sila '1-au facutd.
De-acolo flu yail In paza, ysi rad dusti de l'au Inchisd,
Ca se'l 'fad cercetare, ace mai cu. dinadinst.
flu Intrebd, flu cerceteza, ft clicd so spue curatu,
Adeverul de la densul fld voescu neapiratd.
5 Le'nsira minciunt cu carul, le dice ce le place,
A se'mbuna catre denvit, ceea ce puts face.
Le dice ca 'n Ibraila, Este nu s'at adunatti,
CrOndul celord de locd este, indata de Inchinatd.
Unit creded, altit nu pre, altit diced : iflehaescl ;
20 Socotesci, ben urIta, pe not se ne amagesci
Se blastema c'asa este, cu ruga lut lua foci',
A le spune adeverul, vede bine ca nu'i locd.
Aude Mitropololitul, fngrijatti Incat s'ati data,
Nu scia ce druma s'apuce snit pots" vede scapatti ;
5 Set Age nu av6 gura, cad ei erati Infocap,
Cihe pute se 'mblanclesca o multime de Wimp
Dar nu aye ce se fad, ft silitu, it nevoitu,
Din manele lord sold scape vi seld vecla mentuitd.
Unora rugt, to alp daruri, blagoslovenil cat vrei,
30 Au facutu vrendd ca se piece, pe cel mat mart dintre et.
Peste tret Mile Ilti scapa- cu necazd i suparart
Cu rugaciunt o mulpme, vi cu Ores-cari dart,
Dar Ingrozit peste fire, spariletu vi osInditd,
Fiindu In incredintare cum ca este prapadittl.
5 Seld lasamt acum pe densul, se ne Intorcemd la Balst,
Cad, viindd din Braila, scimn. ca'n Focsanl au remasti.
Mergandti di la
Drilla owe FIX La Badd ad luatd drumul, merge bine, fericitti,
mandl, Ha 14X al
Mtn aunt urinal Drumt cumplitd vi multd amarnicti, pentru elti nenorocitd.
de Ltariatl Is Os-
plonlia, dual Is Fara a mat perde vreme, ad purcesd si din Bacad,
14191 qi inchial in
Triefetitals. In 40 Facendd planu, Indreptandu drumul ca se treca prin Harlan.
LW, aoseloa va-
atra domino lyi Tinta sa fiindd Flamen4iI, aseclarea ce aye,
raa Turcilor dir
Br Xila. Gracil Favorita sa movie pe care multft o slave.
fuel dim laid.
Ball al Tdutu Eteristil oblicisS, cum cit'l in drumd ad simtitu,
reap' din bight-
Uri prin Oarlapi. ySi de Band Ion' Teutul, nu se afla -despartitti.

www.dacoromanica.ro
 361
Itsrietif is rs- 5 Drumurile le prindu Wel omeni inadinsa pornesca,
*nit pa la Stine
Is Tufora.Nsm. Ronduesca cu strapicie, BO nu, scape poroncesca.
fii plumed rags'
Ni arehivs. Mi-
tropolitul full in La Ceplinita aprOpe, Balii la crima trage
Nods. i una. trupa de clece Omni, cam au agiunsa Pat i prinsu.
De -aril fi avuta norocire, una cesa se fi catigata,
50 Si dupe a sa dorinta In Flamencli se fi intrata,
Nu era chipri ca se'la scOta silnicii prigonitorl,
Cad avd pre a sa, paza. vr'o suta de venatorl.
Princlenda, flu pornesca indata, vrenda ca Witt duce la Ia4I,
La unit. Bata in drama aprope mai afla fit alp trimeql.
5 Ii incungiuri cu totil ca nisce lupY infocati,
Top aprini de resplatire i de mane turbati.
Ocarl, sudalmi i batjocurl, ingroziri in cat 8'4 data,
Acelt ce dice mai multe, era mai de laudata.
If desbrack le iaa tote, strafe, lucruri ce aye,
60 crsa betrani, cu barbe albe, nu se sfia nici prive.
imenduoi zaluzi de grija, de ,pornirea ce -au *luta,
Ch vorh scapa cu vieta, lid o data n'ait creclutA.
If aduca in Iai cu 'paza ca pe nisce vinovati,

Tait intim a lora trasura de osteni incungiurati.

5 Se opresca in TreY- sfetite, unde 'ndata 'I-ati inchisa,
Cu o vrajrattie mare, le puna paza inadinsti.
De la ochi "sudalmi, batjocuri, defalmari ce mesa de spusu,
Cum di avea gouda eel pOrcla nu mai Incape prepusa.
CercetarI incepa a face, adeverul poroncescit,
70 Ce -au vNutti ,se nu ascuncla ca apol ii prapadesca.
Nu ye ingrijip nimich', Bala le dice hotaritti,
Cad in vrista ce me aflu, ca se mintescu mi'l urith;
6stea Ibritild tots, cu napIste dou6-mil,
Intru ei straina nisi unul, de cat numaY eel ierlii.
5 ca aglutoria atepth, dar cat si dada sciata nu'l
Ara aduna Seraschieriul dec'arti fi in mana lul.
Ingrijirea lora II mare, ca se tema II vederatti,
Gatirea lora tote este, ca se ate pe aperatt.
Tunurl In cetate multe, lucru nefolositoria,
80 Ce isprava pota se tack dada n'aa nicl unit agiutoria.
puce Spirul ; la Braila,' Cnezul ca so merge nu'i,
Pentru o aa cetate, numal not suntesta destui;
Dar nicl este trebuinta, lucru este vederatd,
Bibica, Colocotroni, _de trey Mile au intratd.
5 S'ati dusli de-acum Ibraila, in ea sunta osti elinesci,
Tat inchinatti Seraschieriul, cum i ostile turcesci.
Telul nostru, Tarigradul, pentru elti se ne 'ngrijimft,
De ce cu cetap de-aceste, vitejiea se manjimit?
Inca eau ispravitti bine, gi c'unjl chipti posomoritti,
www.dacoromanica.ro
 862
90 Und curierti le vestesce, ca la Focsanl I mitt
Turd as lesittt din Br Alla, pe Eteristi q-ad gonitti,
Ad fostti silill ca se fuga, citci el vinit necontenitit.
Pe hiliarhul Bibica, In .cursele loru rat trash,
'Lad datti free/Rua bunk si fugindd tirgul ad area.
5 Vind la Iasi lark 'ndoiala, cum ca suntd multi nu'l prepusfi,
CurAtinda acolo bine, IndatA se tragd In suss.
Ingrijiti-ve pre bine, nu dormitl ca veil cat,
Iml Implinescd datoriea, nu'ml vet! pute beat.
La Tirgoviste si Cnezul, credit al forte strimtoritd,
1100 N'a pute se tie locul, aceld ce rad Intdritd.
Cacl greimea cea mai mare, tots acolo s'ad trasu,
Turd, osteni pe la sarhaturi, se vede cit n'ait remast.
So desteptit Eteristii, ca 1-at amAgitit simtescd,
Adaoge turbAciunea, pe Balsa invinoviltescd.
it <Neill, dice nelegIuitul,- vecle'lti cum ne -ad farmocatd,
Dusmanil chreptinatatel se moth ca nu'l pecata ;
CAci eld, ,ci alit sed tovarhsd, pe Turd aice-al adusd, .
Amenduoi suntd lucratoril, nu 'ncape mai multd prepusd.
Ca cea mat cumplitA morte, se mor& ca pecatd nu'i,
10 MOrtea lord vre fiesi-care, a fi dupe cheful
Unix cereti ca se'l tale, altil II vred spenclurati,
Altil 0, le Beet& ochii, sea ca Turcil zugrumatl.
A lord socii Tad (le scire, vind Inteund sufietd strigandd ,
VAlmasagul ce urmezA, II lesne a pune 'n gondd.
5 Cruclimea lord se Intinde, a fu le primi nicl cum,
Cu varvarlIcd a le dice, ca se'si caute de drumfi.
grin lacrimi ci rugaminte, prin mijlociri ate vrel,
De-abia- le-ad data pugind vole, Intrandd eel vecle, pre et.
VrAjmasiea lord sporesce, om61.e hotArescii,
20 Dar Spirul gi Pendedeca, cat potd se Improtivescd.
Dice: fratilord, nu'l vreme cu-acestd chipd a ne purta ,
aided, urnahrl unite, se cade a departa.
Ce 'Ate se clic& Cnezul chndd se va Insciinta,
CA a duol boierl vieta-- n'ama pututit a o cruta?
5 Mal multit se nu ye Intindeti, nol asa ye sfatuimd.
Reapundd toll cu unit glasti mare : n'ascultitm4, asa voimd;
Se more, nelegiuitii, se morn el nu'l pecatit,
CAci cu a lord Indemnare, top Turd! ad redicatu.
Femeile lord Se fugA, aid n'ati ce chuta,
30 S'astepte Turcil se vie, cad el le vord agluta.0
Sudalmi, odd, pe dark racnite in cat volesci,
phipti nil era de 'mpacare, dar nisi cu ce se'l smeresci.
Balsa In adiaforie, iar Teutul buimacitt,
Astepta cu Ingrjjire cesvl cellt nenorocitt,
www.dacoromanica.ro
 863

5 Cu acestfi chipn mad amarnien, trey file as petrecutn,

Dar 'a Grecilorn mandrie forte multu s'aft prefacutfi.
Citcl el luase sell*, ciTurcif catti mergit, sporescq,
Prin trei bowl, Rid veste, WI lovesca se grabescu.
Unil apucase Prutul, altii din Baena la munti,
40 i a treea parte Iagul, eel maT vrednici qi mai multi.
Se sngrijescii, tgi schimba planul, scaparea lord data,
Dar s'a boierilorti pazn, n'o lasa, uu o uTta.
A patra cli dimineta, zvonn, fricii intre top,
Islavalesen top ca se fugn, cat uu inclpeti pe porp.
5 Vestitorl le vind cu grabs, splint ea Muff '1-an calcata ,
Cu top Intr'o clipall indat'an incitlecatn.
An TeOtu din tirgn darn, se adunn la Copot,
Ca se pule tar la cale, se lack vre unti plan nuon,
Dintre el, vr'o cincI- spre -Iece, Oct se vie in oran,
50 Se vela _ce se lucrezn, i se caute de Baln.
Tiutul, Balsa in inchisore, remaindn cu pazitorT,
Unit Cariani cavaleriul s'an, facutt mentuitorin.
S'att volnicitn de la sinegi, pe paziiorl 1-ati gonitd,
Pe din dosti dandu-le drumul, pe-amenduol '1-an. mentuitil.
5 ET, inspaimentap de flick dup'unit prilejd norocosti,
Alergn 'n Mitropolie pe la porta cea din dose.
Alergii, cerendu scapare, nu credo en s'ar'i mentuitti,
Cu nespusa bucurie pnrintele 1-an primittt.
1In se increde al vede, cad ii aye prapadip,
60 Cine credo c'orfi se scape, dinteatitia ostnditi.
Cei trnmigi pre el nu'l afla, de mane se 'ndracescd,
Alergh 'n Mitropolie, dar la porta se oprescti,
CUT inchisit flindit bine, nu era chipd a Antra ;
II cern, slobodn din pistele, gi, in cat put& striga.
5 Se 'nspaImentezit boleril, pitrintele se 'ngriji,
IT include intr'o bacrt, vIeta vrendu a le NUL
Tramite, be da de scire din focad a conteni,
Cad de-a da vole la clopotd, prin IaY nu s'ortt pomeni.
Mergit sell nth de traCclicl nu'l sufere mai multt,
70 De bolerT n'are sciinti, nu scie ce s'ar'i facutti.
Se 'ngrijesen, end nu da mana, veclendii pe Nemtl inarmati,
Se tutored en neplacere se afle pe eel-I-alp,
Adunap In delis la Stineit, vrendti cu top a face sfatti,
MT era de Prutit aprepe, si locul indemanatfi.
5 Vind pre buntt la Roznovanul, midi indestul de mancatti,
Orl-ce isbindit yard face, socoten cut nu'l pecatti.
De-acolo mai in de-serii, dupe ce s'ati odihnitti,
Dupe sfatul ce Meuse, la Tutora s'att jy rnitti.
larasii pe apt Pratulul, Tariti locn indem-inatti,
www.dacoromanica.ro
 364
80 Nava% vedendu se treca, $i lesne de inturnatd.
In Iasi o pustietate, Ingrijire in cat vrei,
Nemtii numal in piciore, pazindu-se intre el.
Avendu mare prividhiere de pradare sou de foci',
Caci Cantemird secretariul i arhiva sta pe loci].
5 Ingrijitu, Mitropolitul, si cat vrei inspaimentatd,
Singurd in Mitropolie, de turma sa departatu.
De cat Vornicul Konaki, frate-set Serband Negeld,
Nu aye, nu remasese mai multi boieri ling ell
Mahnitt, scarbitti per' la sufietd, plangendd forte cu amarti,
90 .Lase, scaunul si fuge, improstitd, peste hotard.
Intr'o brisca jidovosca, a teret Mitropolitti,
Ad intratd in carantina, galband si multii' villa'.
Salta lui dupe densul, Prutul trecendd '1-at urmatd,_
Dintre el care de care, mai petrunsti si mai dar'mattl
5 In campti, in nisce bordeie, carantina ad &cuff',
Caventu n'amt s'arettl necazul in care all petrecutd.
Eteritil de la
Tuley& moors spre
In Tuwra, Eteritil, vr'o trek Mile ad sedutd,
Sco-
binjani el Doma-
N'ati statutu mai multa vreme, mai virtosti dac'ail vedutd
ni. Be intoreil
larifY in Iasi.
Ca lipse hranecu totul, si Turcil nu s'areta,
Nompi eautg inl 200 Hotarie a se intorce, incepd a se 'mbarbata.
Leder is adneS
dubber" intro
Grad 41 Arniug.
Vint. in Iasi, dar stall afare, a intra nu indraznescd,
Saldenoviel.
Canjelarta nem-
In dad pe esul Galatil, se primbla, se zabovescd.
jiseE ou Cants-
mird se strap
Dad poionci, posmagil si pane se se face in orasti,
poste Prut. La-
rantincTrian
Cu cinci-deci de-a Eteriei intra capitand Balasti ;
dafltSefirov. 5 Primbrandu-se, cerceteza, cere ceva de mancatu,
At luatd came si pane, si iarasi s'ad inturnatd.
Lite() cli i inteo nOpte, acolo SQ zabovescd,
S'a duoa di diniineta, data Patella', se si pornescii.
Drumul spre Podul-Ilolei, apucandd purcegd in mu,
10 Cad fiindii aprope codrul, era mai pugind prepusti.
Inca de mai inainte vr'o optu-deci din Arnaud,
Spre Sinai triimisese, Turd se vela de suntri multi.
Arnitutii, ca o straja, inainte socotiti,
Nu puted, fare de veste, s6 fie de Turd loviti.
5 La Scobintani fact popasul, acolo au taberitti,
cad avendd de geba tote, nu le put6 fi uritd.
Asedare'ntemeiata a Vornicului Serband,
MieL de-ajunsd, pane framesa si vine fare, a da bad.
De-acolo incept' primblarea, prin asedari boeresci,
20 Si se tutored mai la urme, la Pascanul in, Dumesci.
Tad ce vord fare crutare, nu lasa de-ard fi pututti,
Ceva ca se mai remae, on unde s'ad abatutti.
In Dumesci le dad de scire, c'Arnautii eat intorsd,
Cad Turcil ce se ivise, cu top ad, fugitti In josit.
www.dacoromanica.ro
 364
5 Se tutored i ei Watt; purcegii set vie in Iasi,
Ca se vecla ce sciinta all adusii eel triimesi.
Villa in Iasi, s'adund cu totil, vests bun& le-ad adust,
Ca Turcil ce se ivise, spaimentandu-se, s'ail dusti.
Acesti Turd de Seraschieriul inadinsd craft tramesi,
30 Auclindd,x1 Mihal Voda, dupe ce-ad fugitt din Iasi,
in monastire la Neamtul cm top al sei s'ad trichisd,
Dora. Wit pue la mina, self' vecla o data prinsd;
Dar luandu incredint,are ca nici este nici as fostii,
Fara multd, prelungire, indata feat i littoral.
5 Eteristii, Arnautil, s'asecla, in curte top,
Se statornicescd pre bine, cu straja buns la porti.
Intra vrajba intro den il, Nemtil intrigarisesct,
Fact pe Arnautl se crecla ca, el nu se folosesct.
Kti rusine, le Mica Nemtii, cu Wharf a fi. uniti,
40 Omen' ce'l socote Ora, credinciosi si
Starea lord, averea tots, era de pe la boieri,
Cu left si darurl multe, ce au luatd pore erl;
De ce se calce'n piciOre panea care at mancatti,
Nu credit ca Dumnecled vede, nu socotescil et% pecatd?n
5 Nemtil cu chipul acesta, desbinandt pe Arnauti ,
Slabet. pe Eteristi tare, cad de felt" nu erail multi.
Se resvratescii Arnautil, fuse nu descoperitil,
intre densii pre pe taina, cu unt chipd forte feritil.
Cel mai alesi intre densii, toti inteund puventu unity,
50 Pe boleri la carantina, roga a fi primiti;
Vict ca s'ad caitd pre tare, left m cerii nici primescii,
De -unit taint numai se rOga, cu-atata se multamescd.
El vord goni Eteristii, Iasul el volt. apara;
Ori ce paguba s'a face, respundil per' intr'o para.
5 Cine se'ntorce se veils, dupe cele ce=ad lucratil,
Cruclimi, ucideri, batjocuri, luau prospetii, vederatt.
Le dal respunsti ca sa marga, credinta li s'aii veclutti,
Ce vorti dice nu s'a5culta, nu suntt. mai multi de creclutd.
Se'ntorct inapoi cu toil, multi scarbitl i rusinati,
60 Wendii se spue neprimirea, si la top la cei-baltl.
Se unescu cu Eteristii, n'ad ce face, vrendt-nevrendt,
TOta intriga nemtesca o descopera pre curendd.
Patima pe Nemti de morte Eteristii dubindesct,
Cum WO fats resplatire, cum WI gonesca gOndescd.
5 Cad supararga iord teta, numal despre Nemti era,
Cu paza ca,nceleriei, toti tirgul se apara.
Erati multi si omeni vrednici, unul si unul ale 1,
Nu puts cal reel gonesca, cum ad gonitd pe
Vrajba Intre el s'aprinde, incept a se prigoni,
www.dacoromanica.ro
 366
70 CAcl n'ave'l chipti nicY lesnire, pe Nemti din Ia1 a goni.
Nemtil, ved6ndtt invdtjbirea, i ura ce s'ati iscatd,
Patima lord I maniea, pone unde s'ad ureatd,
La Aghentie s'aduna, intre ei se sfittuescd,
Urmarea ce ad sit fack, dad sfiritd, inchipuescti.
5 Cantimird i baronti filer, se trAmatit inadinsti,
Se did la Pendedeca, cum ca cerd respunsd inserisa.
Intr'o vide de trei Mile, set ioti ca, s'ord departa,
Sett ei cu eancelerie in Iakti mai multd nu volt sta.
Le respunde Pendedeca, la eel de Nemti triimei,
80 Ca ell Ware gondd se iesa, nici se va duce din Iai.
Dar, pe ef If sfatuesce se na mai ocla de-acumti,
Se'ncarce canceleria i WO caute de drumd.
Unit barbatd leand, Suldanovici, ce venise de curenclit,
In uniforms rusasca, lumea tote venturandd,
5 De maiord lul dandu'i titlu, s'amesteca'se Cu ei,
CA n'ad fostti Wend vre-o-data, de pe mersd flu cunoseei.
Acesta se'nsareineza a goni pe Nemti din IaI,
Cu sfaturf, prin chipuri blande, prin inadini triimei.
Dar n'ati mai fostu trebuinta, cad Cantemird giudecandd,
90 Au hotaritli se se traga, incat se da mai curendd.
Arhiva, cangeleria i Nemtii cap vord voi,
Cad sfiritul va fi scarnavd, nu se pad induoi.
Triimita la Pendedeca and pasportd cerendu sal de,
Caci Ore in cordonit drumul, ea fi slobodti nu erect&
5 Pasporttt al da nu primeRce, ce porencesee curatd,
In vade de-o di 'o nopte, se merge neaparatd.
Cantemirti se ingrijesce de respunsul ce-ati primitd,
A'1 schimba planul i drumul, se ved6 forte Mad.
Drumul pore 'n Bucovina, i se pare departatti,
1300 Uncle va fi mai aprope, scaparea sa all catatti.
hoard arhiva tote i cite ad mai pututti,
i trece in carantine Cu tots ai sot peste Pratt'.
In ce fend de carantina, vat mie, nal de,credutti,
Starea, odihna lord tots, cu ochil mei alma vedutd.
5 Pe unit termd lipsittt de tote, =lid -uscatit i neumbritit,
Uncle mascurl, of i vite, ild pascuse neopritti ;
Untie hu vedel nimica, de catd nesapid catThVrei,
i cate4 and piled de erba, unde i uncle yodel;
Pe east& uselciune, inteacestu loctt multd uritd,
10 Vedel nemtl, chretini i jidovi, norodit mare MI:Arita.
CAci in dell la carantinA, im era de vorovitil,
Norodu mon, case pucine, numerA pre nepotrivitti.
Ce de acolo odihna, coca ce-au suferitfi tot!,
Socoteseti eort povesti-o, li in grcipl la eel morp.
www.dacoromanica.ro
 387
5 Necazti la cel de pe-afarti srntiuntru red cite vrel,
Cad ilia a da parale s'aducl ceva nu putel.
pin provisiea mandrel, parte de n'al fi facutti,
Acela ce era dejurna, dice ca null de trecutti.
Necazti, suparid de morte, omen' neinduplecati,
20 De nu le dal rubiaoa, nu'l mai vedil fmpaca i.
Maniosi, frunte sbirciti, cat se di posomoritl,
OmeniI li se pail multe, la eI cu totul mita.
Ofigeril carantinei, in cele mai multe ors,
Iii cita .cu o mania, incat te lua hiorT.
5 Una Triandafila dejurna, grecti, de curenda moschicitti,
Pentru ce 'c! -alt clisti unit zdrasti, te socotil fericitii.
Acesta pune la tale, acesta be lid rondo,
Vai de saracul acela, ce n'are if umblatit curenda.
Unit blitr; grosa de coma in mini, tiinde In loch de bastona,
1Q N'alegd de da in vita ski de lovesce unit omit.
Totl infocati, i totl aprigi, i interesati cat yrel,
Dupe ce be dal parale, apol facel ce val.
intro tots, carantina, de era ceva, alesti,
Inspectorul, omit de trebi, pre cinstitit i de'ntelesti ;
5 Polcovnicul Safirov, Omit dulce kiifOrte drepttt,
Neinduplecata la mitit, forte blanda i tntelepta,
Tote face cu rabdare, nu se tulbura nici pica,
Nu face deosebire, Intro mare sPntre mica.
Lauda imperitiel facia cela ce slujia,
40 C ne'nteresattt cu totul, pentru tot! se ingrijia.
Nu avd nici o Beata de cele ce se lucra,
Cad tota, ofigerimea carantinei tremura.
Cine -avd guri se dicii, ceva a se jilui,
Cad apol in carantina nu putdl a mai Ira
5 Subt unit jugti de tiritnie, eel din liuntru gemd,
Numai eel cu rubiele, dandu-le, halidue.
Vai ksi amar de saracul ce-apucase a intra.
Nu scia cum, se o dee de avd vre o pare,'
Gura lore se'ndestuleze, set pre el a !alpaca,
50 qapoi lua pe spinare cat nu- putd redica.
Acu le pare carantina, (1) la tot! cel nenorocitl,
Li se pare cum di scapa f}i'sti, din temniti ecitl.
Se parisima carantina in starea ce-amti aretatii,
i la Iasi -se ne intorcema, as vedeffia ce -au mai lucrata,

Vendedeca Ntst-
pinesce singuril
$ Stapinesce Pendedica, si tote Iasul ocrotO,
in Iasi. lorgu
Onntaenzin , dos-
Se game de dusmani, pOvituia cat pate,
Manta cn Ipsi-
(1) iicl este ui syllabi mai, multi, N3 B.
www.dacoromanica.ro
 368
lanai, aitaa Dar din giosti tad grip, mare, vestitori merge vine,
Riblos o monas-
tire in FoovanL De Turd Ora se aura, ceva de se pomene.
Tttreil ii fuel-
rued. EtarIstil Iorgn Knezul, Cantacuzin cu Ipsilanti unitd,
dall foci oraau-
int c1 as retrain' 60 La Tirg'ovite in lagerd, precum amd mai pomenitil,
prin &raja, Oa-
Ifni, Tazlii, Et-
on, Romani is Intre di antra vrajba, de la nisce tiiiori,
bud.Proclams-
cla lui Cantaca- Precuoi la tineri se'ntempla in cele mai multe orY.
zin xi is recli-
ne Moldovenii in Se pricescd red intre dinlii, indt ad fostd nevoitti,
contra Turcilorti
Eli is cirratd- Cantacuzin a se trage, cesd a Mai sea n'ad voitu.
res. Vistas a-
jungind ei Tur- 5 Qstea lui aauna tote, Arnautii alei,
d! rzni , Cants-
attain slobOda o Cu gOndti i cu hotarire, ca se se'nterea la ra1.
a duos plods..
maple. t se, purcedd din lagerd, invrajbitt i suparatt,
Drunihl spre Focani apnea, pre mihnita i tulburatd.
Trage'mprena, cu sine, pre Bibica cold vitezti,
70 Vrednicti ca se navalesca, in celd mat lute poghiazd.
Vine de Focani aprOpe lad sciinta, dovedescii,
CA, Turd intr'o monastire stall inchii2 vremea pindescd.
Se sfatuesed se'l lovesca ; kneazul mat metesugesd,
Triimite pre Bibica i eld se clA mai In dOSt
5 Ii Mai da din capitanii, dinteacei ce s'ad aflatd,
Se ingrijia multd de curse, precum Wad ci intemplatd.
tneungiura monastirea, undo se aflat inchii,
Dad naval cu iutela, socotindd ca s'ord da prim 1.
Dar se improtivesed tare, Incept' a se apara,
80 De pe zidurl din lhuntru forte multi it supara.
C'o zabava forte mica, prelungindti se'mpotriveseti,
Pone candd eel multi din 'Ada, far' de veste se ivescd.
Dad nitvala paste dinii, cu rivnA, se nevoial
Cel din untru i de-afarii, incat se di it taia.
5 Vedd a Turcilord lutala, simtesed ca se pripadescd,
Vedd ca Turcii in resboe, nu se'ncurca, nu glumesa
Prin fuga cerca scapare, vroescd a se mentui,
/*dr aznelal adusese in stare a se cat.
Trag endu-se, aprindil tirgul, parAsindii and a a locd,
90 Vrendu si de la top a credo, cumca Turcii 'I-ati dad Jodi.
La fuga'n frtmte Bibica, omul era inimOsil,
be vapaia resplatirei, infocatil i maniosti.
Merge se afle pe Knezul, nu departe tabaritu;
!id afla i it vorbesce, cu unit chipti posomoritti.
5 Areta, it povestesce, vitejiea ce -ad ficutti,
Dup'a, s a plAcere, tote cum ad vrutfi le-ad prefdcutd.
Spune c a multi fiindit Turd!, precum vre n'ati isbinditti,
Aril voi WI mai loves* dar acesta'l de gonditd.
Cad Braila 'I cam aprOpe, pOte volt navali multi,'
1400 Apol atuncea scapare numai la Vrancea in munti.
se-a Bibical biruinta Knezul aciinta ave,
www.dacoromanica.ro
 $69
Cad fapta cu cele spuse nici cum nu se potrive.
Ave deplina sciinta, din Focsani cum all scapatil,
Nu'l trebula 'ncredintare, "hid ceva de intrebatt.
5 ti dice : mie imi pare, c'asta aice gresimu,
Scoposul spre Iasi a merge, acela se'lu sevIrsima.
Se fugimti de lbraila, cad locul ti de prepusil,
Se ne silimil eu tote chipul ca se ne tragemu in Bush.
Urma 'Astra se o perdemil, drumul se luamu spre munti.
10 Cad atuncea nu 'rni-e frica de m'aril goni cat de multi.
Sciti ca inteaceste one, Ipsilantil va fi lovita,
Pre cat still, amar de Omni, indestul '1-anat. vorovith.
1VIuierele si betiea, acestela vorti prapadi,
Lash, 'la sela vechl far' de mine ce va puts ispravi.
5 Ohl sell veclil ca o mulere, rusinata a fugi,
Cad locul unde se afla, chipa nu are all pazi.
Lash' ce va vre ve faca, cad eh. de acum m'amti trash,
Me multamesch ca' de astacli, in voiea mea amt remast.
Nol se pazimt planul nostru, tinta mea este In Iasi,
20 Caci Sculenii suntii aprope, s'avemfi vrednici megiesi.
De vomfi ved6 vr'o nevoe, nu'l departe per' la Prutti.
Cu o fuga de calf" bunk Indata amt si trecutt.
Viet aceste, punt la tale, si indata se pornesch,
Cam pe plait apnea drumul, in Soveja poposesctl.
6 Ostenl inadinsa spre ,paza, 'nainte si 'napol,
Fa,cendil dad, puindil la tale, tote -d'a-una amenduoi.
D'acolo se ducti la, Casiml, si din Cain In Tazlail.
Obqsiti ca val de densii, per' all ajunsti In Radii.
i de acolo In Romani', si prin inadinsi trimesi,
30 Dail de scire cum ca Cnezul, are se vie In Iasi.
Viva era insemnata, doue-clecl-si-una Main,
Intro care Pendedeca, aye praznicil si alait;
Praznich all avuta si mesa, in numele lul a cia,
Pe Costandi si Elena, cu slava a lauda.
5 Mesa groznica la curte, la toti Reel mat alesi,
Grecii si oficerime, cat& se afla in Iasi.
Pentru sanetati la mesa, Midi" cu top Imprejurfi,
Sala cea mare a ,curter, de glente facuta dui .
inteacesta ili slavita, Ia praznicul pomenitii
40 Se vestesce ca la Romania', Cantacuzin ail venitti,
Cu 'mil trupil alesh de este, vine in orasti intinsil,
Mila flind9 cAe tera, si de rivna el aprinsti.
Se mahnesce Pendedeca, tad puterea lul scads,
La cea d'inteiti diniera, s'areta ca nu crede.
5 Dar apoi se'ncredinteza, vede cA'I adeveratt,
Nu primesce se se vecla cum ca este tulburathi.
www.dacoromanica.ro 24
 370
Da poroncl cu mare fala, cu afai0 a'la priimi,
Pedestril si calerimea, cu totil a se uni.
A duoa cli capitanii Qi ostasil se gatescd,
50 Si intru intempifiare, din Iasi cu top se pornesed
i mal in urma i sefii dupe densii s'au pornitd,
Si de Iasi nu pre departe, tog la unit loct s'au unitd.
Cerceteza pre top Spiral, vre se'T vecla de'sd gatitl,
Dar nu'I place pedestrimea, fandil golf si osinditt.
5 Forte pqint in clubote, cel mai multi red imbracati,
Nu to indoiai a slice, ca'sd din temnitd scapati.
Sfatuescii intre el sefil, pund la cale amenduol,
Ca pedestrimea indata se se 'ntorne inapol;
Caci era o defalmare, si nu avel ce se vecli,
60 Privindd eral in mirare, ride set. se lacrimezi.
Pedestrimea se intorce, remand numal cei OW,
Caril, priimindd pe Cn6zul, se tutoreu cu top in Iasi.
Cu alaid si In parada, ad mersd la carte intinsd,
De rivna Orel s'areta Cantacuzin-ca'T aprinsd.
5 ceremoniea primirel dupe ce s'aa ispravitd,
St cele de trebuintd intre el s'au voroviti,
Yn casele malcei stile, cu suita sea s'aii. trasd,
Acolo 'I-ad fostd sederea, si per' in sfirsitd locast.
DA indata proclamatil, face la top cunoscutd,
70 Cum ca patriea sea este local unde s'aa nascutii.
D'acesta multd stanti rivna, en totul fiindii aprinsa,
Lasa tote si alergA, vine aicea intinsd,
Isi da nume de Delenul, acelii din vechid stremosescd,
Departed', de la sine cu totul pe celd rusescu;
5 Fiu patrieie se numesce, inveta, pe patrioti,
vice 86'1 de ascultare, se sale la arme tog;
Jugul robiel s'arunce, ii vremea de clesceptatd,
Caci stremosil, din mormenturi, striga tog neincetatd;
Ne defaima, molaciunea intru tare vietuithd:
80 a Se ne desceptamt, le cheer ca nu'l vreme se dormimii;
In Letopisetul terel se privimii el ce-ad lucratd,
Si cu Cad barbatie tera lord all aperatd;
De ce not se primimu jugul aceld osinditil si gred ?
Se ye veclu rabdandt, 'mi-e milk cad pamentea. suntil si ed.
5 Tote-aceste le lipesce prin respantii Ii prin portl,
Vrendii se rezvratesca, tera si se redice ire tots;
Dar cel ce le vede Starea, cu mintemacar de-und band,
Nu put se de creclAre la unit asa dosnicil plant
Ta indata carmuirea, incepe-a povatui,
90 Tergul a pune la cale, tote a le chibzui;
Politic ronduesce, 1i on ce .mai trebuia.
www.dacoromanica.ro
 371

Se tulbure Pendedeca privinda puterea cal lea.

Vrajba, intre el s'atita, mit intru nemultumire,
Care de care se lee a Orel ocermuire.
5 Maul cere altul nu de, unul vre qi altul ba,
Desertaclunl i mieucil in cat nu mal intreba.
Dar n'aii prelungita acestea, galceva lora s'aa seurtata,
Cad &tea din Braila, se vestesce c'aa intrata ;
At intratil spre Ia 1, sporesce, vine c'unii chips vitejesca,
1500 Ls 'nceputa nu da creclare, dar la urma se'ngrijesca ;
Pe top eel ce daa de scire, indate iY inchide,
S'arete ce nu le pesa, Si basnele nu crede.
Dar judecandt. cu 'ntregime, de folosa si interest ,
Frote'resca ca se se traga, se les' afara din Iasi.
5 Proclamatiea acesta ce mal josii se va ceti,
Dand'o obstiel s'o vecle, incepe a se gild:
Locuitoriloril Moldovel,
Ed, dupe as m'amd inimintate, unde and aflame di intimplirile cele within* de tin/mire, in-
ten earl ad cepa Titbits Wiles nest* ca unit patriotti en dunce, amt gribitti a alerga, ca se e-
dited tariff, prin dad va fl en putinte, mingiere simpatriolilore mel intro pith:of:ea lore, pilafs-
rindh nisi ds cum admit mea al vc/ d pe top jertfi lktului eelui osinditti sit tiranilort pigeni,
fl trite avonie lorti intru peril/re..
Sosindti in Iaqi, n'ana liputt a face elnemare bolenlorti pementeni, ea se it *dune de po uude
E tna re.tiaiti, qt intru o unire se increze impreung en mine scopunle cele mai temelnice can
pnvescd etre ungura iinisene qt folosul locuitorpord lent. Inge improtiva nideiclii mole, pri-
Tamed scum en cea mai mire nemultimire, vgclandu-mg ehtd a vg less gt a me trap din pri
nine 'A1114141 boloni patriots, necontennad a urt binelo patriet, att locratd iareli ca se vie wile
pigimlord st Ore mesa, spre a its lout pre not, nejilindd niruica, atingsrea cea de istovd ce
se prielnuesce ca mists. Inglis! traIllord lorti. Apoi de alts parte privesett 4i pre unit din vol, earl
impleticindu.se intro reachlle celorti mai marl, /hang totd feint de spume in norode.Ingrozin-
dun cu nepidirea dusmantiord, on eare5 nu mijlocesed altd do- eat and gomotti plind de turbu-
rare qi mita intre eel ce at mai reused,
Ed inse purutea dui inflate. donna( binele qi fericirea patties nestle, Atoll gesitit de buvlinti qi
de mars trebuinfi tragerea men NI a Word din Int , ea grin amstti !nuked se vg puteli pizi
intru nevetimare cathedra 41 even!o nestre, despre cumplita cleans a vrijinaqului, de care n'ail
pute scipa, dee f. resboitil urma impreprul acestui oraqii-qi in liantru.
Emil oat ds manggitere vi este la /immense vreme inficiqarea mea; pistrazd inse prm depir-
tares, mea ceea ce no cunosed mat seumpd pontru vol, ea it ve cloyed/mad in fapte dragostea cea
curate qi priinciesele eugetirl co brinesed psntrn umpatriotis mil, cum el nu 'uteri anima melt
a is intempla in octets vostri privily/tea cea singer/Sag a eerie& sfinlitul nu no pole lisa alts in-
tea pomemre, de cat o infrieoqati midi a Gilatdord 4i a Focquilord.
Cu tote a oil me tragii, tuna insg increchntsa in curefeniea inimri v6stre, ei/ do datonea pie-
del Ili a supunerii nu veci dpsi, qt eg eugetinle aisle chrostmesci citre eel de ciPeredInti en vol,
vord petrece pururea in sufletele vestre, ea in fapti se ve &retail Oerbinii spergtori oredintei qi
dreptiplord patriotic/Nei, dupe cum qi att./m.30i nest; ii at stitutti erecendri liuds41 la asemine
intimpliri.
Ed Arad doritd pentrn inane binele locuitonioril a ale0a vremeldied ocennuire, du dindd-ciin-
sue pgmentenii nu re area en Oceans 'pre acesta, qi suntli pricing neintemeleril unit asemme
oeirmairi; pentru aceea qi ell, depirtindu-rogy last pimentul a ce povettu de la sineqi, *I pints
on care* din protivg urmare, at'roroasti de acorn ivainte slobodli de reimundere. Intro acute pn-
clue title amt avutd purtare de griji a orondin cele de envinifil pentru oeirmuire. Ell de vetutn-
rile pementului nu nfamti atinsti, 41e1 voluct a me. atinge , ea remind largo in folosuleloculni,
flniz Ghoorghe Cantacuzin Delintt. 921, lulls 1,
In Stratopsdul de is Oepoil.

www.dacoromanica.ro
 312
Intgrirea tabe- Volescit Para prelungire se'ntaresca vie unti locti,
rei dela Copori
do cltre Pomer. Uncle se s'adkpostesca de a dusmanilorit foci" ;
Tabil icu ca se se faca, la Sculenl in mahl la Prutit.
10 Ca candit voila voi se fuga, se fie drumul mai scurtn ;
PuOnil mai in masu de copra, pe {Bade podul umbla,
Unit Prusiantl. ce cu densil, nu pre de multi" se afla,
Omit pe dinafara chipest, dark ingineril pre prostil,
Acesta au data totti planul, si per' in sfirsitt ail fon.
5 Val de tabiea aceea; eti nu scia altti 'int-aft spusti
Ca spre a ei Intarire ail fostti unu nOrocil de susti
CA, s'ati roncluitti unit Pomer, Ispravnicti ce-at fostti la Iasi,
Omit vrednicil cu istetime, rlynitora de cei alesi;
itivna Jul i barbatiea, aceea ail ajutatti,
20 Cad lucra cu necrutare, 4i si nOpte nencetatit ;
AA adustl, au striinsti is lueru multime de lucratori,
N'alege armantjl si jidovi, ci c'ati vineu trecetori;
Dech, nu arti fi fostti Pomer, ii vedemil ce isprave,
Cu OM 1nvetatura prusianul ce ave.
5 Tabiea dupe gatire a se 'ntari trebula,
Cu care pe improtivmci se pita a'i spNla,
Tunuri Hindu numai duoe, era lipsa i necazti;
A lul Pomer istetime au facutti la toti obrazii.
Aft push cofe 'n loch de tunuri, cu gunoiit le-ati coperit.U.
30 Cofele erati spre spaima, Jar gunoiul de 'ntaritti.
Privesce omit cu priinta, vecli ce duha neadormith,
Ce inalta iscodire in veci a fi pomenitti.
In vade de doue chile tabiea all ispravittl,
Acesta nu este basna, s'ad veclutti, multi all privita,
5 Dar nu scit spre aparare, au scurmatil atilt pamentti,
Sell la MU, Eteriea, gate numal unti mormentti I
Se lasamil tabiea gata, poi se ne 'ntOrcemii la Iasi,
Ca se vedemit pe Deleanul cu ostasii cel alesi.

Pendedeca so La Iasi incepe se puta, cad Insciintari primescfi,

convinge do ina-
mtarea Turmlord 40 Ca stash Ibrallei, din cii in chi navalescti.
spre Can-
tacuzin se retra- Bacaul i Ocna tota, de densii se stapine
ge spre StincX.
Pendedeca ti Si cela-l-alti, cu grabire, Tasul a lovi yen&
Cant acuzin a-
=Ica Eteristt- Vesti vineti pe tota cliva, dar dup'atate minciuni,
lord cit trebue Ng
so retragi peete Nu credo nici adeverul, socotinclit Inselaciuni;
Prutd.Arnslutti
cu SArdarini Va- 5 Spre mai buna 'ncredintare, Pendedeca all esitti
aile pi Pantazi
Spiral, so retragA
'pre Strath. in
Voindii cu ochil se vela si se crecla In sfirsitti.
susg Vine cu Incredintare, spune la toti, n'atl crutatu,
Cum ca Turcil suntit aprope, este pre Incredintatir,
A prope i gAtiti forte, pe trel locuri a lovi,
50 Si ei n'aa nici o putere a se pute 'mprotivi.
www.dacoromanica.ro
 373

De lenul din Ia1 eise cu &tea care ate,

Cad Prutul aka, placere de-aprOpe candd flu prive ;
La Stinca la Rkznovanu, acolo au taberItt,
Case marl, odal frumOse, nu pute a'i fi uritd;
5 Maica'-sa Ralu bomnita, In cat put lla ruga,
i sogiea sa fineffhina, cu tots copiil striga,
Sal fie mils de denii, sa treca largI la elf
Intra cat in carantina, deca se murimt nu vrel,
Intra c'atita-'1 scaparea, vieta seti mentuesci,
60 Moil, case i tiganii, de vrel s nu'l prapadesci.
Numal cjo mans de omens, ce folost ng'dOuescl?
De te'I Incurca a data, se mil ca ne prapadesd.
Se spaim6nteza Delenul, ce sa face, nu scie,
Mila, frica 1 mAndriea cumplitt a nacaje, 1)
5 Milal era de sogie, de milca I de cop;
Frick eaucla multimea ce vine de askerlit.
Dar mendria ce va slice atunci* dad vort Intreba
De at avutt vr'o lovire cu dumanul unde-va?
Ce respunst put6 se dee -vitejilor lug osta1,
70 La tots ofigerimea, ce de denkl era tra1;
Intreband unde'l Delenul, acelt sumett i vitOzd,
Acelu falnict In vorOve, multt istett i forte trezt.
Acestea flu carman tare, acestea Ild supara,
Ca nu'l reman6 cuvinte a se put6 apart
5 Inteacesit necazt de mOrte, multu fierbinte feredei%,
Vi6e : ade-at nebunitfi Grrecil, nu void nebuni ci et,
Voiu antra in earantina, 4ica orl-ce voril voi ;
Adeveratt, fi ruine, dar Ii. dulce a trai;
Spre a miccura rucinea, tovarg1 imi trebuesct,
80 Volt afla ca'st multi ca mine, spre acesta me falescd.
Pe Bibica Kit pre bine cg nu se va desparti,
Dar din eel betrittl vre unul de a0 Fite ameti,
Se'l pat da a tntelege ca not stare nu avemu,
C'o putere aa mare, a sta 'n pleptu unde putemt ?),
5 Mal anteit pe Pendedeca, cercand fit chiming, la sfatt.
All primitu, lua scrisOre, du0 ce g'au Inturnatft
Din cercetare se vela de vino octile turcescl
Set de tali numal cuvinte ski isliite dumanesci.
Incredintatt cum ca Turcil, top trecuse de Vasluit,
90 S'at Ingrijatil forte tare, at sInititt ca gluma nu'l,
In orat IndltAtiese, striga la top intr'unt glast :
Fratilor, eta vino Turcil, Si et de acum m'amti trast ;
Insu'ml amu tacutt ispita, Insu'ml amt mersil de-amt veclutt,
i per' n'amt veclutd cu ochil, ve arett ca Wayne creclutt;
1) Aid lipsesce ui syllabi N. E.
www.dacoromanica.ro
 374

5 Eta dar ye del de scire, se fugitl unde putep ,

Ca de vora afla aice, apoi top periti suntep;
Chrestinesca datorie cu voi tots o implinescii,
Ca v'amti fosta tat cu priinta, la acesta me &les*
In cat 'ml-at trecutil prin mina, pururea v'ama ocrotitt,
1600 Ale vostre interesurl, a mele le-ama. socotitti ;
A sta cu voi de'mpreuna, chipa nu este nicI de cum,
Ostea semi o puiti la tale, se cuvine de acum
Purcede, aduna &tea, lese afara din Iasi,
Inse nu si Arnautii, ca ci ei erat top trimesi ;
5 Top cu Sardariul Vasile s'ail dust pe Sireta in susd,
Cad si din partea aceea, era indestul prepusit.
Era si Pantazi Spirul, dar acesta daft.
A gasi se plesculesca, si din boeri a prada.
Esinda din Iasi Pendedeca, ce gomota si ce amara,
10 Omit peste oma da avail, ca se scape la hotara,
Unti noroda vedel in fuga, si multi pe druma obosip;
Dumnecleule Inalte, multi amt fosta tie gresip,
Mani to ne prigonesce, to pre not ne pedepsesci,
Grecil slujesca de unelta, prin care ne osindesci.
Pendedeea qi De-
limit pests Prut. 5 La Sculeni cu Pendedeca, Delenul s'aa intilnita,
Pugina intre -el 'vorova, si indata s'aa unite;
Hotaresca, in Carantina, ca sa tare amenduol,
Vrenda a scapa din necazurl, de primejdil si nevoi ;
Nu fact multi prelungire, intra far'a gOndi multti,
20 Cu al Bei fierce -care, trecti indata peste Prutil.
Lasa lumea se vorbesca, el sunta siguri de acum,
Acel nebuni ce vora face, iiii se ingrijesca nici cum.
Se lasarna pe eft aice, ca'sii viteji alai cunoscutti,
Se vedema ostea turcesca ce urmare au &mita;
5 Cum at fosta a lore intrare, si cu ce chipa s'ail purtatit,
Val mie selbatica forte, crucll in cat nu s'au mai data.

Venires Tur-
Margo-
Celli d'inteia din Ibralla, conacul in Serbanesci,
Hort'.
rea la IbrIlla a
lui Teodor BalqU
De pe loci all data. a crede ca au gOnduri dusmanesci ;
Ordinele Do
vletului de a eru-
Este era indestula, peste doue-cleci de mil,
ta Moldova.
ChlbsIa-bel, qe-
30 Cinci de laniceri ortale, cel mai aprigi si delil,
ful urdisi Sa-
11h-Paqa. . Os-
Din Anadolenl o parte, si Manahl, dar nu pre multi,
man-Aga. Ora-
clime], Tureilorti
imbracap in strafe rele, multi in o: inci si desculp ,
la ToeuetA...TX-
luirlle lul loan
Dar facuti top ca se pride, top spre acesta gatip ;
Greeenul ,i a Is-
pravnteulul Oer-
Ce-al se tragl, saraca tell, si top cel ce locuiti!
elm& aduoll uX
contenire rale-
5 Poronci strasnicl eraii date, Ora a nu, supara,
lortt. PrIdArile
Irliulni Melia-O-
Raba cea credinciesa cat se da a apara ,
en pie drdmul Cid Saraschierlul scrisese, tare au incredintata,
www.dacoromanica.ro
 375
Bacitalaf. Chi-
haia-boi wrist Ca'l credincIesa Moldova si vrednica. de crutatti.
prua Berladil , la
18 Iona, in la0 tnaltul Devletti de-aceea da poronci neincetata,
la ClopolTur- 40 Eta norocirea Orel, eta ce au aglutatu,
od loyoso la S Gin-
a pa Etoristi, Cad intealth chipa era prada, era sabie si focd,
oarli as retragU
spro Prutd, itrt-
candh podul do Saracil locuitoril, n'arti fi pututa afla bad.
pe nisa. Etc-
Mergerea la Ibraila a Vorniculul Meru Balsa, 1)
ristli as bath vi-
tojosco la Soli-
hull, sub Balsa, Ad fosta mentuirea terei, cad cenus'ard fi remasti.
Condoguni si A-
5 Dar cu tota stasniciea poroncilord ce s'ail data,
ciul. -
thanase Tufac-
Turoil ii
minices cb. tl vedel flare selbatici, alcatuiti spre pradatt.
eful urdiel acestil de Seraschirti rOnduita,
Era Iusufd Kihala-bel, omit silnicu dar build zabetu,
Elti era poroncitorlul, cu top lul se inchina,
50 Elti, la totb, intemplarea, pedepsia si infrena;
Doue-mil aye cu densul stag vrednicl $i aled
Top erlil din Ibraila nu din Tarigradil trimesi,
EI flu facet' pre eld tare, de densul a tremura,
Cad la cea d'inteit gresala, crutare nu mai era.
5 Nast', urechi i zugrumare, Mere de capti pe loco,
Acestea era nimicurl, era gluma, era jock.
maciuca multi cumplita, ce lfnga densul aye,
Val de saracul acela ce cu mina sa love !
Cu tots a sa cruclime i pedepsa ce face,
60 Ingrijire sea sfiala, nici prin gouda nu le treed.
Salih-pasa ctarcagiul, avan-gvardiea purta,
Cu tote c'av6 trei tuTuri, supunere areta ;
Numele lul in urdie mai nu era pomenitti,
Iiihata-bel intru tote, de cat top ela mal numitu.
5 Mal era fuel a treea, lanicerd -aga Osmanli,
Poroncitoriti la ortale, omit blajind, vechit musulmanti,
i alte mai mid agale, omens vrednici si
Diu deosebite locuri, in Moldavia trimesi,
Ca se ocrotesca tera, radoa a apera,
70 1Se sdrobesca, se ucida pe cei ce o-art supera.
Val mie, strata tera, ce are a suferi,
Aparatorele arme, o volt face a peri.
Lasa, se vecli mai la urma ce serpe o va musca,
Ce focd are se o aria, in ce chip(' se va usca,
5 Cea din erbanesci urdie, in Tecucl au tabarita ,
Ah I aparatorii teril, cum s'ad purtatti de urita ;
fart milostivire, ca nisce lei infocatl ,
Crucli,
Moldovel vrajtflasi de morte, si dusmani neimpacati ;
Caci cu tots strasniciea, poroncile ce era,
80 Nu vra se scie nimica, mica si mare supara ;
Cum tit vede, intrebare : Urum de este, era,
Ori ce and fi dish saracul, pre cu greu se indrepta.
www.dacoromanica.ro
(Aid este Ili syllabi mai multli. E. E.
 376

Napasti, di 'Id scia pre bine, cd, 'n Tarigradti Pad vei,lutd ,
De se Incurca cu vorba, jertfa flit vedei *luta.
5 De o parte-ficisd pe unul, din colo altul privel,
Frica mortis, zugravita, in facia lord o vedei.
Sdracil chrestini de spainad ce se fad nu scia,
Vreme `nu mai remdsese a se puts 'mprastia
Aparatorele arme, fdrd, mild desbraca,
90 OM care vede cu ochii, nu cruta, nu se 'ncurca.
Aga Ioan Grecianul si Caminariul Cerkezd,
Dintre Moldoveni pe altii cu-atata curajd nu creclii;
Din boerenasi adund, neguciatorasi cats -va,
luta 'ndatd fn, urdie i Incept a se ruga;
5 Facd strigare, ca raeoa asa de volt asupri,
S'a inprestie cu total, n'oru puts a Mai opri ;
Tera remaindd pustie, tine pote a'l sluji,
Lord aice se cuvine mai multd a se Ingriji,
Mere, afla pe Kihaia-bei, areta, se jaluescd,
1700 Dit poronci cu strasnicie, relele mai contenescd,
Nu de 'UM, caci Ianiceril de poronca nu pre lua,
Acea mare strAsnicie pre puginil fi infrena.
Ucidere, zugrumare, era glume, era kid'',
Prive zugrum'andu pe unul, altul fusee : zararil
5 Se Ingijasce Grecenul a nu'i jagni din taint',
nine, came si gram*, a se da la toti deplint;
Si Cerkezd Hindu ispravnicd, ostenela nu cruta,
Vrendil a nu se da pricind mai multd a se atita.
bar cu tots sirguinta, vrendu a stinge a lord foci',
10 Chrestini doue-cleci mai bine jertfa ad remasd pe Wu.
Din Tecucid purcecle ostea, el nu se rasa de ea,
Pe acele din drumil sate voindil a le mengaia.
Meliz-oglu, din agale, a Ibrailei Enid,
Omd Weld si jacasii forte, cell mai crudii $i mai della,
5 De urdie se desparte, spre Budd ad apucatd,
Ce pradari gi ce ucideri, si acesta nail lucratd !
Herghelii, cirecli gi turme, dupe densul trimete,
Argintarii, 1411 cu strafe, caci, on -ce voia, puts.
Ah ! nenorocirea terei, prada care all cercatii,
20 Subt Erliii Ibrailei, tote din el s'au iscatd.
Enicerilord el dascali, povatd, indemnatori,
Invitatori la tad roul, i 'mpreund, lucratori.
Enicerii nits o data, se patrundii nu puts,
Locuri unde pimentenil cu mare geed resbdte.
5 Negucitord cu tera, skituri, monastiri scia,
Paldvici unde In bejdnil tots tera nhzuid.
Pentru el, destul atata, de urdie se Vedemil,
www.dacoromanica.ro
 317

Se vedemt in ce necazurt, urmeza se mal ciidemt.

La Berladil viindt urdiea, multi din el s'at rezletitti,
30 At luatii drumul prin sate, saracelel ce -au Mitt.
Cati saraci s'at facutu jertfa,, si nevinovati perip,
Cate case In_ pradare i cap omeni osindi 1.
Oblicesce Kihaia-bel de minie s'au aprinsil,
Dintr'ai sel pornesce 'ndata, ca sa merge inadinsii
5 Pe top rezletii sa princia, pe top s'aduca legatl;
Orl cap educe la densul nu mai era' judecati,
Unii nast, altil ureche, altul de batal sdrobitt,
Cad a mijloci ertare, nu era de vorovitt.
Se turbezi Ianiceril, Intre ei se resvratesct,
40 S calce pe Kihala-bei, cu totil se sfatuesct.
Aflandii, fa,ra, de zabava, indata. 'I-at potolitt,
Dupe ce in el cu tunuri ca sa deie-at navalitt.
De-acolo ceva mal smerini, cela-l-altti drumt at urmatii,
Dar tat implinet naravul, avendt loco indemanalt.
5 Iunie in doul-spre-pce, se apropie de Iasi,
Si ruandt buns sciina prin inadin1 triimest,
C'ail fugitt toli Eteristil ci nicY unul n'at remast,
Apol la Valea Adinca tots urdiea au treat.
La trey-spre-clece a lunei, all trecutil din Iasi mai &1st,
50 La Copal alegendt locul, Vita urdiea at push;
Inca n'aii tabaritt bine, si %data, all pornitt,
SA, vecla unde-a fi locul, cu dusmanul de 'ntilnitil :
In Iasi groza, suparare, kid cat nu s'at mai datii,
Dumnecleil se de putere chrestinilort de rabdatt.
5 Jidovil se resvratise, i top reil redicati,
Parendt ca'st volintiri vr'unii, fl Mat nejudecati.
Pe WO stirvuri multe zaci ducendu it tereia,
Si uncle cade vre unul, acolo 115 si Ufa.
Straja ce triimisese, la Stinca s'ail intilnitti,
60 Cu unt trupu alit Eteriel, stindt spre pinta& tainuitt.
S'at lovitu intre el tare, Eteristil s'at stricatt,
Turcil all luatu isbinda, greutate n'au cercatu.
Eteristii acel falnici, vrednici ai nebiruiti,
Pe sub gardurile viel, tremurandti stab. talnuitl.
5 Unit din el cerfl scapare in curtile boieresci,
Cad zidirea fiindii tare, socote de pe feresti
C'orfl InCempina Dornirea, orti puto a s'apara,
Deca nu mai kmulth ,vreme, micar One va 'nsera.
Turcil c'o lute% orbs, dupe densii Bivalent,
70 C'ati sch'patii vr' unii dintrInsii, nu credit cum ca, se falescii,
Si In odai si prin beciuri, stirvurl cite socotesci,
Jertfa cel d'intel manic, a vitejiei turcesci;
www.dacoromanica.ro
 378

A trece pe Hugh curte, de piton nu putel,

Cad n'ase tine se'I with, set a se Ingriji de el.
5 Straja cea turcesca noptea, tots all statute pe loct,
In cat la_ cate-va case, bides 6r5, all datt foci'.
Se Ingrijesct Eter4tif, Incept a se sfatui,
Ce urmare se apuce voindil a se mentui.
MI cat pentru biruinta lucru era vederatd,
80 Nu remand Induala vrendu a judeca curate.
Spre mal bunt), aphrare, Jijiea trect Inapol,
Cacl se teme sa nu cap.' In mal grknice neva
Podul JijieT 1111 strich, vrendt a fi IncredintatI,
CA duqmaniI nu vort trece, i volt fi nesuparatl.
5 Cu acesta 'ncredintare nu se ingrijescu mai multi,
Lash locul fara paza, i vinii cu top la Prutt.
Afla Turcil cum di podul JijieT este stricatt,
Se 'ndeletnicesct cu &nit, se apuca de lucratt;
ha edema Inteace mipte, i punt straje dela pazesct,
90 Fopurl a fi pe tote malul, dal poronci, se ingrijescil.
Vinerl In patru-spre-clece, sus la St Inca se ivescd,
Pedestre qi calarime, i sta5 cat-va de privesct,
Iait soma, chipzuescil locul, intre eI se sfatuescii,
i cu barbatie mare spre Jijiea se pornesct.
5 Se poen% top In vale, cu straja lora se'ntilnesct,
Peste Jijiea a trece, nimica nu se sfiesct.
Se pornescil i Eteritii, mergii spre Intempina,
A dupanuluI multime nimica nu'l infrena.
Nu prapidesct barbatiea, In cat pott sh 'mprotivescii,
1800 Unit trupt bunt de calarime, se pornesce i lovescu ;
Poghezul a loll lovire, multi n'at pututti prelungi,
Cad Inaduindul turcil, se 'ntorch, Incept a fugi.
La tabie vine cu top, acolo se Intarescu,
In tirguort, In untru, in cat potti se gramadescii.
5 Navalesct dupe el turcit, cu Iutela In cat vreI,
Dar Balai1 i Condoguni, face prech Intre el ;
Athanase Tufecciul, tabiea povatule,
Elt era poroncitorlul i cum vre oronduie.
Aceste trel c5,petenil at remast eel mal alecl,
10 Cad Vasile i cu Spirul, mt. la Sirett trimeci.
DelAnul i Pendedeca, ca nisce lei Infocati ,
Priiveil din carantina cum se bate cei-l-alti,
CAI ruine, dar odihna, dic5 tine ce-a voi,
Vort afla unit chipt la urma a se putt lnvoi.
5 N'oifi tATnui barbatiea a celora ce amt. veclutti,
Cad amt. privitt Indraznela cat nu era de creclutt.
Seotendu miceiI aceIa ce erat luajl din I41,
www.dacoromanica.ro
 379

eel-I-alp, unul si unul, 1-amd *luta ostasi alesk

Sprijinescd resbold cinci dale, si nici de cum nu se. da,
20 Cine socote c'atita, Grecii vord pule rabda.
OM de care parte turcil le da rezboiti, II love,
Cu 0 Indraznela orbs vedel ca se'mprotive;
-Candd lua -pe turd de gong, candy goniti se Inturna,
to in cumpana resboiul, nicairI nu atarna.
5 Din table duo tunuri, sloboclia neIncetatd,
Dar fara folosd, de clack unde-apuca necatatil.
Cat aye, da cu cartece, dar deed, s'ad mentuitd,
Dad de Scire Eteriei cu and chipti pre tainuitd,
Din Scaleni se 1e tramita, pre sub cumpetd, Inteascunsd,
30 C'a mai sprijini resboiul, eI In stare mai multi' nu'st.
In loct de cartece, cute si pirone le-ad trimest
Vecli hall, si privesce vreme, In ce stare mai alesd,
Cu acestti felid de gatire, ce isprava mai astepp,
Ce incape barbatiea, acelor mai Indrazneti.
5 Case, dughenite, hanuri, magazale ce era,
In ttrgul de esta parte, pe Eteristi apara
Candi vede vre o nevoie, candy din dosti ti gramade,
Acolo era scapare, acolo se ingrade.
Turcil *lead apararea, nu perdii vreme, nu perdd cesti,
40 In multe locuri dandd focul, tad ttrgusiorul all arsil.
Inteaceld focu, o multime de marfiiri s'ad prapaditil,
Cad saracii bejanarii, Walt socotitd, n'ad gOnditd,
O asa nenorocire nici cum le-ad trecutd prin gouda,
Caci ascepta se se 'ntOrca, Inapol cat de curandt.
5 De able -ad pututd cu trupul ca se treed, poste Prutti,
Cu Med, i groza mare, si cu necazti forte multi.
Veclendii a se 'nalta para, veclendd marfa lord In foci',
Saracif de ceea parte, nu pute se'el afle lost.
Ca nisce turbap pe maluri, vai mie, top alerga,
50 Pe tine vede cu ochii, se le-ajute se ruga.
Cine sentorce sal vela, tine ti mai asculta,
Caci atunce on si care de capul sett cauta.
Dupe arderea acesta, turcii s'aii trasii inapoi,
Vrendd ca se aduca tunuri. Grecilord amar de vol 1
5 Din deald and bulucd s'areta de multi turd alcatuitd,
Nu pute nime prepune, fiindil chipul tainuitd ;
Trecendd Jijiea Indata, cu cei-l-alti se unescil,
Vind Indust ca se lovescd, tabiea cam ocolescti.
Prtitul lead mai de la vale, Pravatul avendd In susti,
60 Se n'arete ca suntii tunuri, nici macar a da prepust.
Dar si &Ida vorti da din tunuri, nici cum a nu supara,
Vrendti pe- top de Geea parte, cu totul a'l apara,
www.dacoromanica.ro
 380
Ca se nu nasca pricink s6 nu d6 vr'unt rea prepusd,
crt unt plant de vrajmasie se pazescp. Inteascunst.
5 Grecil top Isl, fleet sepaa, din focurl nu coutene,
Sloboclet, s'apol Indata Yar la urma lord Ten&
Ca d'inteit, nu le da mana, mai nalilpit A se departa,
Da navalit pre Dacia, si tote peste Prutt cata.
Grecil, cel din ceea parte, sta zaluzi si ametiti,.
70 IngrijatI, cuprinst de spalma, pllcurl-pticurl ImpartitI.
Face rugY, Waits,* glasurY, lul Durnnecleo se ruga
Pe biruitorl on ve.11, din loch In locd alerga.
Turcil vint unit buluct mane, locul dec'ait potrivitii,
Desfaandu-se Indata, tunurile s'aii 'vitt. .
5 Celt d'inteip tunt le da spaiwa, gr64 si frica la top,
Cad In tabie Indata cklurd, calf -va Grecl mutt
La alt doilea cu top cumpetul at prapklitt,
Ametitl cats scapare, cad cumplitd 'Y -at grttmaditii.
Din nenorocire Prutul vine groznict spumpgandt,
80 Se Improtive cu totul, scaparil cep -y0 IR &du.
La alb septele tunt, GreciI, n'at puputil maY multi"' rabda,
Incept se ochiasca. Prutul, Innott pe wide vort da.
Intru desnadajduire toil la porta navalpscA,
Se Ina Ita per' Ia cerurl, jalnicul tipptd grepescu
5 Capra poduluI se 'ncarca, cad acolo upalo,
Atata era nadejde, care II hid mangle.
Vnul Impingend pe altul, In Prutt Incept a add,
Cum scapata de pe capra, apol nu se maY vede.
Chiama podul se le vie, fit gatise de poruitt,
90 Dar unt tunti Indreptatit bine, at Mutt d'ait contenitt.
La odgona navalescil Grecil, Incept a se cetera,
Cad armelp lepadase, cu care se apara.
Se apucit o multime, In maul Terga. anivati,
De frica lore, spore tare, peste Prutt la cei-l-alti.
5 Unit s' aruncat In apt, precum erat Imbracati,
F6rte puOnl dintre densii, se vede Mt desbracati.
Arunca arme si strafe lepada ei-ce ave,
Cad 31, mentui vista, Ia atata priive.
Turcil veclendu-le stares si halul acelit cumplitt,
1900 C'o pornire infocata peste el au navalitil.
Incept vrajmast a ucide, amarnicil a'l Impusca,
Tale odgonul indata vrendt pp top a'I Inneca.
innegri Prutul Indata de cacIule $i cle mortl,
Ce cumplita grozavie si ce gomott Intfe top.
5 Tipetul, a loll strigare, per' la cera s'at redicatt,
Se cunosce forte bine cum ca 'X gone unit pecatu.
In tabie lad, Turcil ca nisce lei Infocatli,
www.dacoromanica.ro
 381

Trupd poste trupti cadet' Grecii, Injunghiati yi lmpuvcati.

in capra podului null necontenitti Impuvca,
10 Gomotul, tipetd, strigarea, Ore la Celt se urca.
Cum gait brovtele in apa inteacesta chipti sere toti,
Unit raniti, altii teferl, dar eel mai multi erad morti.
Se'mpinge cela pe cela, nu scia ce mai face,
Pre rand vedei cate unul, peste Prutd cum ca trece.
Sfireitul Ser-
diresei Cirja, a 5 Aid Sardaresa Carjei au datd cumplitul sfirvitd,
norg-eei el a no- Cu nora-sa al tepota, Ia unu locti s'at sevirvitt,
OW ei. Mer-
tz& lul Athanase
Tufecchil. Prutulu'l s'at facutd jertfa, intru eld s'ad prapaditd,
Tote ad *tutu din capra, dupe ce le-ad grb.maditil.
Tufecciul Athanase, cainele nelegluitu,
20 Omd ievitti din omenire, cu alti Eterivti unitt,
Lead talcatd la o movie, pradandd tote, le -at' vi robitd ,
Pizma ce aved pe Carja a'vT resplati ad grabitti.
Lacrimile vi strigarea, tipetele ce face,
Ganda le -ad redicatil din case, vi legate le duce,
5 N'ati Induplecatu nimica pe aceld nelegiuitd,
Din diavolesca pizma nimica nult1-au clatitd.
De la Leova Moscalii, dame cate le-ad veclutd,
Cum vi boieri gi cucone, val mie, gred de creclutt,
Units top '1-ad rugatti forte vrendti a le rescumpara,
30 Septe-mil de lei, privesce, ca cum art' fi o para;
Trece de la carantina, se duce pe Prutil In susd ;
Si cu dinsul d'impreuna Ore Sculeni le-ad dust' ;
Spre pazd, sell spre osinda, in tabie le-ad inchist,
PAO candu stricatd Grecii, vi in ape, le-ad. impinsti,
5 Pescilord le-ati facut hrana, , gi Prutul le-ati fost mormentii !
De prohodil n'at avutt parte, nici loch sciutu in pamentil.
Dumnecleule inalte, Cerescule Imperatd,
Dreptatea to este mare, amt' veclut'o vederatd,
Ca tad pe-a Prutuh I termuri i stirvul lui au remast I
40 Sufletul lui cold multd scarnavu Ghienel va fi partavil,
N'ad iritArcliatd osinda, resplatirea fix pe loch,
Cu tots ai set d'impreuna, caclu la cold d'inteiti focii.

Spiral fuge pe
ate Prata. siir-
Cea din Sculeni biruinta bine nu s'ati ispravitt,
darinl Vasil., cu
500 Arniail, as
Si din sus unit trupti de este, de iznova s'ati ivitd ;
bate Ia Sculenl
on Turd! fi tra-
5 La cea de inteid vedei e, *Mudd caifetu turcescil,
ce Prutul la Vrii-
nesci.Arniupli
N'aid ipututiik nici cum prepune cum ca este duvmanescii
ocirescU pe capil
EteriatlTrisfe-
Se duct' o tate, se vecia, altif desbracati pe morti,
titbnal.Luca din
Floreaci, Viiidi-
Si 'tine fr es puri8t1 Indata cum ca suntu Arnauti top,
ea, nand, Di.),
ghenidi, Pots Ni-
Celfi vegtitt SeldartitVasile, 'Antra care -amt' aretatt,
ro la, Macri si fra- 50 VA de Etetia t6tA cu iii '861 'ati departatd,
www.dacoromanica.ro
 38

la Petrie, oca-
react pi, Id Ido-
Si cu Capitanul Spiral pe Siretti era in susa,
vent. Invoca-
iune cittrs Im
Vrenda ca sa pazesca, local de on si care prepusa ;
pgratul corona
in csoutra Greet-
Luanda deplina sciinta, prin inadinsa triimesi
lort Cum ca, cea turcesca este, intrase tots In Iasi,
5 Lida& au Matti drumul ca sa lesa, drepta la Pruta,
Caci nadejdea era tots a se'nlesni la trecuta.
Spiral, acela falnica Spiral, ce -au pradattt Ora de suss,
Na se:incur* trace Prutul, vrenda sa IAA din prepust.
Caci ela data seapare si 'n /rape ce -au faeuta,*
60 A se. mai bate cu turcii nici prin gouda nu 1-ati trecuta ;
Vasile cu a sa este, vet) duel-sate si mai multi,
Carl at avatt cu sine cel mai alesi Arnituti,
Apuca Prutul Ia vale, vine la Sculeni Windt,
Pota sencredinteza aicea ca pkatul rail impinsil;
5 Vine ca la clew cesuri, afla Grecil birui I,
Iarmarocal spat cu total, r6mantl en totil uimiti ;
Cu el avet due tunuri, lucru nefolositoril,
tntr'o asa intemplare era pre 61abil ajutora.
Turcil aprinsi de mane, falniel si forte sumetl,
70 Pentru a lora biruinta, i mai pre-sus indrasneti,
Inca nu 1-ad zitrita bine, si indata navalescu,
Mat In sus de trecetore la and locil ii gramadesca,
Una rada ce era in prejmi, forte malt& 'I -alt folositti,
Caci veclenda asa navaltt, pre multi din of au dosita ;
5. Fug4, (Jandu cola paste cela, pera in drepta la Branesci,
S'acolo, in vadil pt's luntre, treca ostile Elinesel;
Ii primeseu Cazacil bine, dar de arme 'I -ail pradatd,
Intru o asa 'ntemplare, de buns vole le -alt data.
Jalobe aft fosta In urma, pricint multe au nascuta,
80 Dar isprava pre pucina, Intro eat ma cunoseutil;
Pre cap in catti gramadise s'a scapa teat apucata,
N'aft avuta incotro face, si'n resboia Watt ineurcata;
Norocul lora carantina, cad fiinda din dosul lore,
Ca s6)1 loviasett din tunuri, =cif nicl decum nu vora.
5 Se 'ngrijesca, de ma parte vre unul a nu jigni,
Fiinda strasnici poronci date, pe greet numal a goni,
Cael pe dealt era multime de noroda ce priive,
'1113t latalionti de este ce in fronta Ia malt aye;
Cu WA paza fact)* grecil tom Wail jaluita
90 Cum ca p'unti Matti Necola, tocma prin fracti fad lovita;
0 &ale din mank'n maul, partand'o o areta,
C'o nepovestita spaima, top grecii o cauta.
S'o lasitrati se o privesca, nol se ne'atercema Ia cotti
Ca si yedema. Arniutil intro restae ce pot(.
5 Incept resboful en tura Intro of se Inpucal
www.dacoromanica.ro
 383

Pre rant vedel cite unul de pe earl cum ca pica;

Dal i el in turd navalk dar nu departe 1e cots,
S'apol 11 veddl indatA, fugenda inapoi cat potd.
Ochil lora mai tots-d'auna peste Pruta if tintuia,
2000 C'acolo era scapare, acolo nadajdula ;
Da din tunuri cate-o data, dar de claca, In zadar,
Cad nu s'ail vecluth nici unul a fi betefitti macar ;
Cand le daft turcil nAvala, si nu mai ingliduia,
Ca pull de potarnichie vedei ca se'mprAscia ;
6 Unif da innoth cu tail, altil in malt remand
Lepada de-ave pe densul, si 'n resboia nu rem; ne;
i din tacamul acesta indestul s'aa innecata,
Cad sAre in Pratt on care vrendu a se vede scapata.
Void lAuda barbatiea a celorti ce aft. statuta*
1.0 CA din cotti se scota turcil, nici de cum nu at pututh;
Aft tots ingaimatti resboTul pone cand all inserata,
i c'o barbA.tie mare, cat se da s'aa apiratti ;
Norocirea lora cA, turcil, cu tunul nu pute da,
CALI n'ara fi pututa se tie, nici mai multi" a mai rabda.
5 Dupe ce-at purcesa spre sera, turcil all mai contenith,
Caci acum era i vreme a gSndi de odihnitti ;
Atunci au aflata prilejul ArnAutii a scapa,
Caci chips nu mai remasese a se mai pute lupta ;
Unii c'o luntre stricata, altil cum pate in noth,
20 Lepadanda desagi si strafe, fuga peste nOpte cum pots.
Acesta le -aft fosta scb.parea, acesta 1-at aparata,
atilt cursa care intrase, anti chips n'avd de scapata,
A. doua cif dimineta, 'I -amt vecluta multi oviliti,
Unii golf, alp in toluri, altil in cergi inveliti;
5 Dimineta cam recore, nu pute se'si afle loch,
Caci noptea o petrecuse fara schintele de focti ;
Trage cerga de pe-o parte, de alta se desvale,
Na. era mai multi acela ce 'nainte se file ;
Suduia pe Pendedeca ti pe Cnezul blastema,
30 Care de care mai scarnava, cat se da, 3i defaima :
Ne-aft adimenitti cu vorba, dices unit dintre el,
Starea ne-amti stricat'o total Matilda case si fimel;
Ne-ati adust de la Odesa, clicendti ca are in. Iasi,
Ca la 30 de mil oste, omeni vrednicl gi alesi.
5 Le-amil veclutil acifm si ostea, placintari i Arnaud,
i din temniii tilharil, de trel -sute nu mai multi.
Ne-aft adusti aice 'n cursa i ne -ad prapadita pe top,
Vedeti-1 cum staa, saracii, camput este plina de morti;
El s'ati trash in carantina, mAnancl, benchetuiesca,
40 i ne privesca cu ochiana, in ce chips jie cAsapescil.
www.dacoromanica.ro
 3-84

Ah ! resplAtire ceresca, fa ceea ce scil dreptii,

PC'aresti mortl ce stall aice, is judecatAl asteptu.
Turcil pre de dimineta, Incepti lax a se ivi,
Dar nu all aflatO pe nime a li fie Improtivi;
5 Daa cu tog la maid. 'Ayala, lucruri grecesci de citatt
Cele ce 'n vremea nevoil, In fug ad. aruncatu.
Aflk acme, aft strae, desagl si cal namolig,
II Priv& tote pilcurt-pilcuri, In namoluri tAvalig,
Pentru lucru de nimica, pentru o cure sell free,
50 II vedei intrindu in apA, si in malt pelt in bred;
Cu-aces,til chips vr'o duo6 Mile cautiudil se zabove,
Dar Qrecii scirsnindti cu dintii, cu amar II priive.
Nu scia cee mat faca, peste fire rusinag,
De necazti si de durere ig pare ca suntd turbag ;
5 Cel din casa Eteriel, cAlugherl call mat era,
Loco nu pute ca se'M afle, nu se pute stempera ,
Fuge se nu se 'ntilnescA cu tog acesti disperag,
Caci n'ave ()brazil se's vedA, sciindu'l pre tulburatl.
S6 teme cad scia bine cite all de auditii,
60 Val mie ! cite veduse in destulit i-ad ingrozitt.
Celli puchiosit Tresfetitenul si Luca cells din Floresci,
Diavoll, lark nu calugheri, de'i vel numi nemeresci.
N'ssl pomeni de Vladica ca se nu pecatuescd,
Dar aret'a'ml cg potti face c audit faptele 114 vedescd?
5 Panul si Dioghenidi, Foti, Nicola, Macri,
Bezi cel duos din Bucoviia, amenduoi frail Petrini,
Tog umblandu din cask in cash, eau all sedutil in Sculenl,
Vapae versa din gurA ocarina. pe Moldoveni,
Cu multi' scarnave vapsele, zugravindh, ii defaima,
70 CA n'at vrutti se se unescA din sufleth it blastema;
l;)iced cum ca Moldovenii nu'sil chrestinl, n'ait Dumnedet,
Cad uu trebuia, sa'i -lase intr'unft drumil asa de gret ;
De s'ard, fi unite cu densii, Au s'arit fi zurbuluitd,
Tarigradul si Elada, de pultiL s'aril fi mentuitt.
5 Dusmanii chrestinatatii grin inadinsu triimept,
Au resb6Autilla sarhaturi, p'au adusil pe turd in Iasi
CA,c1 sub jugul tiranieI, tog fiindit obicinuig,
Negri de a lora fericire a se vede mentuig ;
Vora se ,sufere robiea, sub cumplitul jugti turcescii,
80 LA,sati'l (led le place halul celti dobitocesch;
De le volt Ode in mink tera,ni, boieri de Divanii,
SO pue Intr'o frigare pe unit turd s'unt moldovanit;
De voril trece in Moldova, orl in ce parte de loch,
Fara jignire de eugetd, se de,sa,bie si find,
5 Orase,, Tlrgurl si sate, a le pustii de tote,
www.dacoromanica.ro
 385

'Ca cel ce-ortt scapa s& click cal alit duoilea potopti.
Cerescule imperate, uita-te din Cent i vecli,
Tu esti cumpana dreptatii, tu poti se le indreptezi ;
Privesce tot& napastea unui nemt 1nviforata,
90 Care, impilatfi de dumani, se afia pre superatti ;
Nu lasa sa bentuesca nisce 1.61 asupritorl,
Ce n'ave cuventfi sei traga 1mpreuna lucratori ;
Arma 'Astra fiindti plugul, de la not ce ascepta,
Cum crede din Mode a ne pute stramuta ?
5 Si ce-amt veclutt de la denii, ce pilda bunk ne -a' datt ?
Pentru c'amti pi ivitt. chrestinil pe chrestinl cum ail pritclatfi ?
Se' batjocura i reul in tent ce au lucratil?
i osinda ce cu denii au, adusti candti ad intrata ?
Tuna peste el Domne, mendriea lord s'o sdrobesci,
2100 Aparatorul dreptatil se cunosca ca tu esti;
Dumanesca lord vointa, nu'l lasa a implini,
'unti norodfi asupritfi forte, Witt vecli a se poticni.

Turcii in laqT,
tali pot Creel.
In Sculeni se lasamfi Grecil, not la IaI se ne 'nturnamil,
Stasi:dela lui
Chihaia-bol.
Prava'tfi avenclit istoriea in care acum lucramfi ;
Sa lih-paqa.
GreceanuCer. 5 Ostea cea Imperatesca, vesela c'ati biruitit,
chez , Batmen ,
Latif, Sotiri, Sta-
Si pe dumanii din tent gonindu'i s'aST mentuitu,
vtu , Pascu , in-
destubizi armata
Pe margine puindfi straje, in urdiea lord s'ati trash,
turasa. Sant:t- Cautandti cu mare Bete de Grecil ce-au mai remasti.
eats. st Chibaia.
bet vorii Is a-
dune boismi ba.
Jidovil, on gi pe care de greet HU va fi Witt,
janari. Convor- 10 Fara multi cercetare, pe loci' era pra'padittl.
birea lui Chlhala.
be cu Graceanu. Pe ulite veddi stlrvurl, cad ducendfi iY terefa,
Ourtea dorn-
caeca davine re.
'adults pace. Obosindfi de tot' vre unit, unde cadet IY taia.
Bolan( din Oa S'ati primejduitfi multime, din pamenteni i straini,
eerit Serasehis-
riului unit Cathie.
came. A lexan-
Pe earl neingropendu'l, era mancare la caini.
dru.Vodi-Sutu
more otavitil in 5 Pe cats duck in urdie, boleril iY mentuia,
EueuresaRes- Caci dandit onY ce chiezaie, cercetandu'l nu'l taia;
vatirea lui Tn.
dora. Ss ran. Apol facendfi mijlocire, bolerii cats era' totY,
dueses Domini
ainpra amindu, Ati contenitti a se face, ca mai Inainte morti ;
rota lerriford
Scarlet Calimab.
Caimacamul Se face, dar in vre unul ce era forte WM,
term Rominesei 20 Unde nu remane chipuri a pute fi isbavitti;
Costaks Negro,
*esti" alit Moldo-
ei Vogoride. Chihaia-bei zabetti strapicti, cu densul nu se juca ,
Caracterul aces. Poronca o data data, nu 'ndrazne, a o calca;
toru duoi Jar-
ball. Venire*
lui Vogorzde in 0 urmare chat de mica din protiva de urma ,
Iasi. Numirtle Fara multi cercetare, indata lilt zugruma.
lui. Padirils
Tureilorit. E. 5 C'o maciuta 41oblinesca, ce linga densul tine,
nicerii qi topcui.
fialih-paca.
Nazir-Mustafa-II- Unula dell da cincilese teferti nu mai remane;
tendi. bungle Se 1nfricoase Ostea, de densul top tremura,
lul Vogorids in-
tro Turd. Chi. Salih-paa, In urdie, nu se scia de era.
baia.bei i Iusut
paqa eruchie- Grecenul, Cerchez, Braescul, Latif, Sotiri i-alti ,
www.dacoromanica.ro 25
 386
rtul, add, 11s- 30 Iorgu Stavru si cu Pascu, to cap era. adunati,
hornet-pap Mu,
Matsui devino ,E1 se 'ngrije in urdie tote a indemana,
seraschieril.
Vogorlds chtanii Dar cu mare greutate le pute intempina.
pa boisrl inapot
Intorcarsa in Came, dar mai vertosii pane, greutate cat goildesci,
Oa a lui Ghsor-
this Cum , Las- In nisce aaa prilejuri, cu ce chipii se le 'nlesnesci ;
earaki Sturdza,
Becliman , Po- 5 Cu tot' a lord sirguinta, truda, necaza ce ail trasii,
uter, Mavrocor-
dat, Donici , Mi-
chum ip a altora De nu era Chihala-bei, nu scia cats ara & remasa,
Intricate lir-
mifri a la lot Vo- Zabetlicul 1ui cell"' straanica, acesta fi inlesne,
gorids.Pomer , Cad In loca de pane, &tea, mai multd cu malail hrane ,
.al ClinAragli.
Dlyanol so cont Mancaa chitanii Enicerii, nu diced macart cuventa,
puns din loan
Sturdza, Bold],
man, Gheorghis 40 Dupe ce s'au dusa de-aice, tut urma ad Wadi yenta.
Cuza , Brioscu
Vasil. Meissen , Salih-paaa, Chihala-bei, spre a se indema,na,
Rascanul, Andro-
Wail Dente!, Ea- De unde exalt boierii, volt pe toti aduna ;
coviO, Ion nu- Vora ,s'aduca la loch Ora, fiindd bejanariti multi,
tut, Lascaraki
Sturdza, &rano-
cordat, Latif wi II- Unil In locuri straine, iar altii ascunai, prin munti;
piscopul do Hull
ca locotenentii de 5 Boierilora de aice, la cei de peste hotara,
kfltropolitg. A-
busurilo ,i prI Poroncesca la toll se seri% se nu aecla in zadara,
dkciunllo. Po-
111.r la Rust. La urma lora se se 'ntorca, Ora a o sprijini;
Dar jntru, aaa prilejari, tine pote indrazni ?
Se tulbura. Chihaia-bel veclendu ca nu s'aa ivita
50 Dim holed macar vre unul dupe cum s'aa vorovitt;
Chiama pe Aga Grecenul, i, cu and glad multi restita,
vice t uncle 11 mita boieril, de boccia m'aa socotita ?
Casele lora ai oraaul, el volesca ca sell pazescil ,
De ce nu vora a se 'ntorce, ce -pricint ii ingrozesca ?
5 Urecil ce au fosta in Ora, 'I-ama stricata, 1-amd prapadita,
Pentru ostenela tots, spune'ml eft ce-anul dobindita?
Unde'l a lora multamire ? halal macar n'amtl veclutd,
Una ghiaurlica ca acesta, nici o data n'ama creclutd.
De nebagare de sell* 'usual ei1 ae Torii cal,
60 Ea 'rni-ama facuta datoriea, n'ord pute a'mi band
Se silesce multa Grecenul, ,vroinda a incredinta,
Caci rivna lui era mare, pe toti a, pute eruta,
bite{ cuma ca, : vina boierii, indolala nu'l nici cum,
Cum cal curatita tern, n'aa sciinta per' acum;
5 IA volt face datoriea, pentru ca'sa canoscetori,
Precum cu incredintare li-ama mai spud de-atatea ori.
Doue bile dup'aceste urdiea at mai tinutii,
0 versare de plei mareusuparandul forte multi;
Al data vole estel *Oa in, ,conace a< antra,
70 Hotarindii case, dughoue4 mai multa & nu apara;
Paaa-Kapisi, fad cute, Chihaia-ber al intrata,
Fiinde dal i led, mare, spre aera indestulatll;
Salih-Paaa ti agale, care unde ail wail,
AA intratil fiesce-care failt a 6 rtinduiti4
www.dacoromanica.ro
 387

5 CAci era dupe plicere, on care unde vrola,

Case fiindii mart i bane, pre lesne se Invoia ;
Se RNA tog prin cask, on $i care dupe placti,
Avendii tog de fee mare eh tit minunatil domed.
BoYerii acestt de-aice, lsrive Cu mare Amard,
80 CA nu s'aretA vre unul din cei de peste hotart,
Caci fiindd mai multi la numerti, putefi mai multd a lupta,
Vera pe "ncetul s'o-adune, l'a o pate indrepta.
Se sfatulescd intre denii a cere and Calmacamti,
Cap se inbranclescit tera i gold" alba de cAlcand,
5 S'alerge, se inlesnesch la neva ce volt aiT'e,
Cad necazul lord celti mare, spre acesta priive;
La Serascherid aretare, se se face, rondulescii,
CAW de-mob:, ajutoriul cu totii tedejduescfi.
Cine-ad pututii sci, vat miel eadesti inadinsti trAm41,
90 Ad se aduca osinda, i in tera i in IaT,
Si o 'stingere de istovil a unul norodd intregul
Amard mie, triimiit, nu sciti insui spre ce mergd.
Alexandru-Voda-Sutul, Domnul Teret `Romenesci,
De bola seteide ottava, sever std- in Bucuresci,
5 Vestea aa, se lapse, ca ati muritti otravitti,
N'amd riici o incredintare, dar asa s'ati vcrovittl
Devletul luaudd sciin a, indatl au renduitt
Pe Scarlatd-Calimah-Voda. Lucre fi obictnuitd ;
Domnul ronduegce 'ndata Caimatamr la Bucuresci ,
2200 Duoi boiert cel mai aprOpe, cu poronci imperetesci:
Unul fi Costaki Negre, a lei Calimah cumnatd,
Cela-l-altti 11 Vogorodi, in Tarigradii insemnatti,
Intrigantd do eel de *ante, bulgariti slice WI de neamd,
i ce, se trage- din Vogor, daf dovade,' nisi cum n'amd;
5 &id atAta ea It fire mat amarnicd nu s'ati data,
Vicleanti, nesatiosti i lacoma, fAcutti numai pe prAdatti.
Din Tarigradti. Caimadamil, aup6 obiceid purcegti,
Nu mai crate, ostenela, ce i di i hopte merge;
Vind in Bucuresci i afM, tad norodul balmexitti,
10 Superatd, inglitd forte, i In siiaimA adfincitd.
Un Toderd Vladimirescul, omit iriclend, 11mb:tor-id,
Invrejbitoriti de norOde, de rele isdoditoriti,
Redicase capti in tern, omens de este scria,
Pentru dreptatile teril clite a se nevoia;
5 Proclamatir indestule impreSciindd In norodd,
Se rale ca 43 d6sfacit a Greciloit tirand ;

Asupriri si urmari rele, cu total a, contenif

A desbraca mai multd Ora, nime a nu indrazni.
De ad urmatti de la sine, sett de altil. d'ad fosttt pusti
www.dacoromanica.ro
 388

20 Casa a cerceta acesta celd ce va fi In prepusd.

Toti tilharil si tog red din teed se resvrate,
Pentru ca Vladimirescul cat se da ii ocrote;
Tota inteacestd cunt de vreme, ce din Iasi au resunatii ,
Urmarea Domnului Sutu, trecerea lui Ipsilantfi,
5 De care luandd sciinta Devletul,, ad ronduitd
Tote Scarlatd Voda se fie Domnul aceld legiuitd.
Desparte @i eld indata Calmacamil cei alesi,
La Bucuresci a fi unul, iara cela-l-altd in Iagi ;
Dar Math dupe-acesta s'at descoperitd de tote,
30 Cell multi invelitti in thin& ale Grecilord complotu ;
Se vedesce Eteriea, planul s'at descoperitd,
Din Tarigradii scapa unii, dar eel mai multi au peritd.
Caimacamii luandd veste, amenduoi la unit sarhatd,
S'ad blot voindd se arete credinta i sadacatd ;
5 Unit OM ca din poronca ad iesitd din Bucuresci
Ca in prepusu erad tote semintiele grecesci.
Pe acesti duoi, Seraschieriul, socotindul credinciosl,
i Intru a Ord slujba Indestul de practicosT,
Au oronduitt pe Negre Calmacamd la Bucuresci;
40 Ca ad ftvutii norocd tera, nu'I cuventd se te'nduoesci.
De-ave anima grecesca gi duhul lui rapitorid,
Ave cugett, aye mils, de Dumnecled tematorid ;
A. lua ave placere, dar nic1 cum a desbraca,
Cu-a norodiilui suspinuri.nu vre a se imbraca;
5 Macar cal adeverata aretarea ce-amti facutd,
Dar in Ora Romanesca, penen sfirsitd n'at placutd.
Se venimd la Vogoridi : in Moldova ronduitd,
Acesta caderea Orel tOta ad pricinuitd;
Vine ca o mica blandb., politicost @Y supusd,
50 Ad luatd gazda la curte, intru o odae sust,
La Chihala-bei, la Pasa, agalele, ce era,
Facendt cu ei cunoscinta, cat pute se gudura.
Boieril cei de aice, ilti cunosce, 114 Bela,
La haractirul ce porta, nimicd nu se indoia;
5 C'ad fostd Camerasd i Hatmant, Si Parcalabt la Galati,
Din cei alesi @I eld unul, intre Grecil cei-lalti;
Indestul numai atata, ca inteiti candd ad venial,
In vremea lui Scarlat-Voda, au fostd aid surgunitti;
Intrigue ce facuse nu eraii de suferitd,
60 Se nu It venitd aice, de demultd era perita.
Din boleri pe cati aflase, cat se da II magulia,
Cad cursele lei, printrInsii, a intinde se falia;
Blandt, politicosii si smerind, nu cum era cunoscuta
La top era de mirare omul cum s'ati prifacuta.
www.dacoromanica.ro
 389

5 Incepe a citta trebd, cat prin maul ff treed,

Dar lard sfatft ci'ntrebare cat de pugind nu cia;
OrOnduesce ispravnicl, boierenacl, logorep,
Cad acel mai de ispravd, se afield Imprdstiep;
La done sed trey tinuturi eratt boierf maf alesT,
70 Cei-l-alp, pe-o calitura, derdemel ci nevoleci,
Top %tug spre desbritcare, flea gondi la pecattt,
Pe celit mal bunu dintre dencif, se'ld spenclurf nejudecatd,
Fara mild, Wit sufletti, lard cugetu chrestinescd,
In osInda resplatirel, c'orti cade, nu me 'ndofescti.
5 Vogoridi luandit carma, pre strtmtoritfl se afla,
Citcl stracnicul Chihaia-bet nuld lasa nici a sufla ;
Bid poronce, lucra tote, faze ceea ce vole,
De la densul cerd hrana ostilord ce trebula,
Beclegf, Cark-Sardard pe-afard, eld singurd ad ronduitd,
80 Averl grecescY cum so traga Insucl ad povittuitd.
Dumnecleule! afara ce grozavie era,
De cercetdri ci de jacurl Ora se cutremura ;
Herghelil, cirecif i turme, tote clice cit'sd grecesci,
Cul se mal aril durere, la tine se jaluescl?
5 Paine la mosil i lucruri, grid, ptipucoiii cat era,
Cu card de ronduiald, In Cordond se strecura,
Tote c'un precid de nimicd, cum ii vine le vinde,
Boleril orondatorif se faced ca nu vede.
De se'mprotive vre unul, cuventil de slice macard,
90 Urum flu num6 Indata, era val, era amard;
Cal, ci boY, ci de of turme, la Braila se cara,
De clinical lord pornire, Ora se cutremura.
intru adeverti o, parte put6 se fie grecescf,
Dar Insutitd de acele erad cele bolerescl.
5 Ispravindd cele de-afard, pecatul caciu pe last
Unde sciad averea tuturord celord aleci;
Yn Monastirl i ghiavghiruri, care undo -ad apucatti,
Val miel nu scia nime c'a cdde acestti pecatd.
Top can din Iacl fugise de silnicele nevoi,
2300 Creded Wit pugine clile s'ort's Interco inapol;
Ca (Tonsil pre pugind lucru In fug au redicatii,
Sprintene, la purtatd lesne, care cum ad apucatd.
Mal Intehl case, ghevghirurl, cam pe taina s'ati pradatd,
Chihaia-bel se lea singurit, cei-l-alp nu Pad rabdattt,
5 Topciil i Eniceril, mal Inteil s'ad redicatit ;
Tactile, amA c4 tine, In ispita ce-al picatti !
Barboiu, cea d'inteid jertfa, de cat tote s'ad fa,cutd;
Se tulbura Chihala-bel, urmarea nu 'f-ad placutd,
Pornesce cavazi Indatk pe topcil al Infrena,
www.dacoromanica.ro
 390

10 Mill sit .a lora pornire, puts intempinall

Qrl-ce yor4 afla rapite, din mana lore se le lea,
Cacl a se lag vepna quaptal cu totul 114 sparia.
Eniceril psi topciii, neepa a se rezvrati
itisupra 1i4 ChihaTa-bel, verii cu tog resplati.
5 Dica ca nu pots ca Witt rabde, singura.numal a prick,
Singura se se folosesca ii cei-l-altl, a Al)*
tla Ingrozesca se, redice zorbalica asuPra
Cum 04 mai fatal o data intre Berlada, pi Vaslul.
lata prileja, iata vreme, yogoride as lurk
29 fltru prigonirl i intrigii Ore ill gat a antra,
Cael Intr'Alta chipit nu se p5te a se vede, mentuita,
Pene canda pe Chihaia-beL nu'la ya ved6 isgonita;
Intrigarisesce Ssteal pe eel micY pi pe ceT, marl,
Cad acel ce'I Wail bine, din agale,lerat -rad.
5 Pe ,Salih-Pasa cu ura, 1a pornesca. asupra sae
Prin argimagzar0 cu 0r4 Incept"; toll a'-la apesa ;
Arta ca rEniceril, topciil, nu'su vinovati,
n pradarile urmate el nu suntiL amestecatf,
N'aa ,facuta pia Iacti niniica, sunta supusI, ascultatori,
$0 Se areta blanch in tea i catra locuitori;
Topeiii, vajmao de morte, cu top se rezvratesca,
Tunurile c'ora intone asupra WI, se Ales& ;
Salih-Pala, cu manie, vra $e, se traga din Iasi,
Yl da de scare tndata prin inadinsl triimes1;
5 pace c'o asa urmare, mai multti nu pote rabda,
De va t yr'o Intrebare, ce respunsa va lute da;
Din lag ffa trap afara, et; al sel s'a cleparta ,
C'aa perduta rabdarea tots, mai multa it puts lupta;
Da, poronci pentrn gatiye, si indata, s'au gatita,
40 cajI de ,menzill Mace, i sta gate, de pornita,
Sq tuiburtt Chihaia-bei, pre tare s'aa, ingrijita,
Alerga ea se'la opresek, si Belt vecla
Cad nisi de cum nu'l da mana cu densul a se prici,
Ca nu, contene Devletul atrasnica a, le poronci
5 56, nu supered radoa, cif nio cum nu va lipsii
Purgrea se cerceteze si cumplita ya pedepsi.
"Una otk sea pule de gains Watt cu chipu rapitora,
Se va pedepsi de morte silnicul asupritora,
Acestal da superare, Ingrijire fl face,
50 C. jucrk4, Vogoridi nicl prin gondul 1-4 trees.
Nazif-Mustafa-Wendb hogechiana Imperatessca,
/uzul-Enieni a ostil, thin tutpresi4 s unescO,
C'aicI fiinda Chihea-bel, na potji a al folosi
Cele rapite din tea, nu era Thipt a, 'ndosi,
www.dacoromanica.ro
 391

5 Interest particularnica a cauta se fere,

Cad strasnieul Chihala -bel nici de cum nu. sufere.
Hogeghianul, dui* amarniet, aclancil si forte istett,
Tehpergiti $i lams& forte, si cat Be da indrAsnetti,
Del asa, ce nu pott face, ce nu pott a iSpdvi,
0 Ivendt patimA si pizmA, ne mai putendult privi 1
Salih-Pasa, omil 'Windt forte, dreptil si InbunAtAtitt,
Cum WI intriga la mijloct, cat de pueint n'at simtitt,
Ce spuindu'l ca rain se pradA nelneetatu,
Improtivitorit In forma. IndatA s'at aretatt ;
5 Scrie, piresce si4face ,tote cats al pututt,
Ori-ce 1-ad trecutt prin mane, Spre ajutorit all facutt.
Areta ca .Eniceril suntil supusl, ascult6,torl,
Pentru linistea raelil el strata eel mai rIvnitori ;
N'at sciutt ce se luctezer i eh eln II impAcatti,
70 Cad o strung, ca a,cesta nici de cum aril fi cAlcatt,
Uxmarea si a lord fapte, mode 1-at pricinuitt,
CAcL nu au voitt se Huge, aceea ce at stupitt.
Apucase de cliseget, $i It disvinove,ti,
Silitt a fostt ca se tad, a rabda s'a Inghiti.
5 Dupe intrigile totes Ora ce toti iI all data,
Jafifirele urinate, Devletul nu le-at rabdatt;
Cu at set; pe Chihaia-bet, prin fermant at redicatt,
i Iusuf-Pala, du densul, Impreuna le-au ipicatt.
Mehmet-Pasa Muhafisul Silistrei, s'at ronduitt
80 Ostil Seraschleriti se fie de Devletil pomizuitt.
Mergendu ih glost Chihala -bet, la Berladt s'at desteptatt
De cele ce pentru densul Vogoride all lueratt;
Manile.,'si manta de dada, i nicI scia ce flee,
Dar puterea lui *lase, In zEdar cate dice.
4 De aid oslnda terii bleep% $i sfirsitt nu'i,
Ditrerea el eine vede, jacurils cut se spul 1
Ca nisce lupi Intel) turma all caclutt asupra el,
Care s'o rumps mat tare, se sfacleil el fares el.
Calmacamul, acuin slobodt, lea un chipt poroneitorit,
90 Cati-va din boieri se vie, era pre sirguitoriii,
Interest., Waft WO fad, s'a se pute apAra,
De vg, fi vr'o cercetare, lesne a se` scutura ;
Scrie carp, pe multi InderanA, se uu seg. In Wart,
Se nu sufere necazul, care tragii peste hotart;
5 SO vie ca se sluiascA, dee/ auntt clrepti patriot!,
Buiorultiurit a timer, triimete pe la top.
Postdnicul Iorgu Gina, eft. mat Inteit at trecutd,
Si dupt elt cati-va altil, multi zebave, Wail Scutt,
Precum Lascaraki Sturdza, si Vornicul Beldimant,
www.dacoromanica.ro
 392
2400 Pomer i vr'o duot-trey alp, din logofet1 de divana ;
Dupe acestia 'ndatA vornicul Mavrocordata
Si alp cfitl-va mat la urmil, dupe pilda te ad data,
Vornicul Donici, Miclescul, i din BerlAdenI cats -va
Cel ce-ati avuta indrazneltt 'Ita cre(luta ca vorti lupta ;
5 Acestia, i acela ce nu s'au mat stremutata,
Unit neavenda prilejurl, altil ca as cautata
Averea lora se nu'I strice, i starea a'I ocroti;
Altil WO fad norocul, Ma a mal socoti.
Ridemil, auclincla a dice, patriel el s'at jertfita,
10 Interesulul mal bine, click al mai potrivita.
Unit una, alcil alta, filar OM iY void lauda,
cao me aflu in merare, cum at mat pututti 11134
'acel ce gonlal norocul, 'acei desnadAjduitY,
Mal top acum catau chipuri, a se vede mentuiti;
5 Dar ea se le last" aceste la altil loco de aretata,
Cad din cursul istoriel simtesca ca m'amd depArtatti;
La bolerI se ne intorcema, se vedema teat" lucratii.
Adunfindu-se atfitIa, in slujba cum au intratil,
Vogoridi pe orl-care, 1-at" priimita pre frumosa ,
20 Cu chips pling de bucurie, blandu i multi politicosil;
Pe orY care, fiinda singurti, ilti cere inteajutora,
PovAtuitora i sfetnica, impreuna lucratora;
CAnd era in adunare, se areta supAratti,
Adfincitil in ingrijire i forte multi disperatii.
5 Coudelul mat nicl o clath din degete fI &le,
Del face vr'o intrebare, forte silitti respunde ;
Sub mantaoa fAgiAriel o bland* aretay
PlamaditA cu manddea intru care innota.
h it maguldil cet faciarnici, fail a se ruina,
30 Slavirea Sa Calmacamulo) in tote locul resuna ;
Titlul acesta, cu fall se vede cAlti priime,
FAce haza, afla plAcere, pimp ca se multame.
Dintre tog Ii place Pomer, endatA la elf' rad trash,
Si din ispravnica de curte ila face vel Cameraa,
5 Ca dupe peteca 1 sacul se se pita potrivi,
Cl apoi tote furtiagul, nu se pOte isprAvi.
Pe lingA Pomer, i alti1 Inca s'ail alAturatii,
Animi proste, de nimica i fttrA cugetii curata.
Se alcAtuesca voThicil, se aeclA pe prAdata,
40 Amar de tine Moldovo, in ce ispita al data!
Ce 1upl as se te'mpresore, cum, au a te bentui,
Cum te-al scutura de deniY, ore cum to -al mfintui !
Spre a face -legiuite tote cite yora- lucra ,
v4a Xlivant senchipuiescA de trebuinta era;
www.dacoromanica.ro
 393

5 !HI alcatuescd indate, din boieri oronduescd,

Caci acum ave de unde, pe cats suntd mai priso.sescd.
Pe Vornicul Ion Sturdza, logofeta at ronduitd,
Cad din eel betrani nici anal acesta rang n'ad primitd ;
Ronduescii dupe acesta pe Vornicul Beldimand,
50 l?icendti cum ca are praxis i, sell* fn Divanti ;
Postelnicul Gheorghe Cum aid Agiei epistatti
Se oronduesce vornicd, n'ati vroitd, mulct s'at luptatd;
Nu vra se lase agiea, Braescul all biruitii I
Cad din Turd aye prieteni, merge desnadejduitti;
5 Apoi Vasile Miclescul Spatard din cei invechiti,
Si acesta lard* Vornicd en cei de mai suss numiti;
Pe Caminariul Ritscanul iarasi flit oronduescd,
A patra Vornicti se fie in Divanul pdmentescd;
Vornicul Andronicti Donici, insusi as vratii, s'at primitu,
60 Cea de aprocli Vornicie, ludad'o s'at multdanitd ;
Pe betranul Racovitrt, Vornid alti obstiei 'lit face,
Si pe Banal Ion Tautul, cu a Politiei impact ;
Lascarachi Sturdza Hatmand ca se fie at voitti,
Prin buiordid se face, dar la urma s'at caitd,
5 CA'n stares ce era tera, nu aye nici undo irate,
De-aceea, fat% zabava at cerutil de Pad schimbatti.
Visterni cd se rOnduesce Vornicul Mavrocordatd,
Nu le -ail fostt dupe placere, cad el aved altii plant data,
Si pe Latif Caminariul, de la Calimah pripasd,
70 Care nevrendti a se'ntorce, in Moldova all romasd,
Spatard se orOnduesce, in Divanul penentescti,
Caramanliti clicd, se fie, si nemul lul armenescti;
La inceputti multe, rivna areta descoperitii,
Dar Pail aretatti sfirsitul &unit suflettt multi pingAritil ;
5 Dusmand patrief la tote, si la evgenisti la tots,
SitA, din coda de Caine, buns ca se fad nu pot!!
Iatd, dar alcatuirea a Divanului obstescd,
Cum era din invechime, si cum se obicinuescd.
Tocmal inteaceste, vreme din arhiereil dusi,
80 Ail trecutti, din ceea parte, $i Episcopul de Hull;
Myna dar si ingrijirea ca se vie Pad eilitt,
Caci unit dingera nemernict, fugendti din 114 s'ati Mai
Prin mijlocirea turcesca, episcopie se lea,
in nisc3 vremi ca aceste, se pute, itltfiugula;
5 Mai viztoati avendd ci pilda ceea ce at seversitd,
Eclesiarhul de IRomand, ca s'at hirotonisittl
La Turnova de Episcopti, lipsindit celd adeveratd;
Isprava n'ad pututti face, dar pre multi all suparatd
Tagma cei bisericesck ci pe boieri call era,
www.dacoromanica.ro
 394
90 Una- pronomion alt tarel vranda cu top a apara,
Dar s'aa aparata prO bine, cad de volea sa s'aa trast ,
La llachitOpa egumenii, yranda si nevranda as ramasil.
Eta dati Divanul teril, bine -rya aleatuitft,
Avandu in tlft una episcopu, In iota dd Mitropelitt
5 Pota leglui on ce dare dupe planul ce avO,
Preciim era interesul, si scoposul priiva.
Mila lt1 era de tail, s'o vecill cum o bantula,
Iscodirl n'ajung6 'n minte, pe cite alcatuia,
Neajunsii de chleltuele, si lefe pe la ostasi,
2500 Banaril, ocI pe la crime, dart pe slugi si pe breslasi,
Vanclarl de mosil cu anul, cu cuventa ea gnat grecesci,
Sea asa Gred orondatoril, altele monastirescl,
El le vindau Intre danSil, si Ian el le cumpara,
& lord .era tott folosul, altul nu veda para.
5 Strasnice oronduele de lalovitl Si de d,
Nefiinda vadle grase, alege frunte de boY;
Curgau oils pe drumurl, tote gate/ a fata,
Cincl oca nu trag& una, si tine mat cauta;J.
Intra In lag o naultime, atat din jest si din susa,
10 Si peste trei-patru Mile auclel cure ta., of nu'sfi.
De iznOva iOnduTalai sat hapca a cul era,
Zapcil alerg4a print Ora, In cat se. cutreMura,
Nisce taingill multi scarnavl, din eel bolerescl ciocol,
De-a saracel sera prada, vedel cu turme de 01;
5 Oile gatd sa fete, -vinde cite a rubia,
Li se hotartse prectul, mai multi nu se tirgula.
Dar Eforil, epistatil, bandit acesti tilhateseir
De. vita ee adanase, trade -my to ingrozestl
Top clicei el's* cumparate de la Turd din tainata,
20 Dumnecieul Inalte-, ma miry cum I-al mat rabdata I
Alegi Infra proviantturli si furaglul pentrui cal,
A tIlhariet tertipuri, sa le aratt gura n'aI I
Nu mai era fondufala, era prada. i potopti,
Cg zapcii del prin ortale, uncle gag lua tote;
5 Grtlul, %%all papusail, ca riurile curge,
i peste cind-sase Mile, nu scia ce se face;
Veda reagasionerii, asudati si multi. scarbip ,
Striganda cum eh mei faina, si el top sunta prapadip;
Zorbalteul este gata, top Eniceril racnosca,
30 Caimacamul si boleril, cal Intel se prapadesea;
Anafora .,s8 se fad, -B6 lea/ pane de in top....
Inteo vreme ea acOsta nu ischli dad pop ?
Sy tInguiaa Divanistil, sa xnanile isl franget ri
Cel ce erati 81abl la Are,]pr6 pu9ina de nu Tlangea,
www.dacoromanica.ro
 395

5 Alp vestitori mai amarnicl, c'unu tertipti deosebitii,

Aretad ca de trei qile orzul tad s'ati ispravita.
Gasesca se bitirdisesca parale de-ord numera,
Dar in Visteriea terei nu gasescii nici o para.
Luati cu imprumutare, strigad alt11 mai sumeti ,-
40 Si Intempinati nevolea, slujba s'aretati de vreti;
Se ye aretati credinta, drepti, patrioti de sunteti,
Venindti haul in Visterie, lesne a'i lua puteti.
A tilhariei tertipuri numai suntli de aretatii ,
Cad nici unul n'ave cugetd, nici credinta pecatd.
5 Cerescule inaperate, tuna din cerd preste el,
C'a se Impila norodul, II sciutd ca to nu vrel;
Nu rasa se osIndesca und norodd nevinovatil,
in nisce guns nesatiOse, se cap, ca und venatil I
Tuna, aprinciendii vezduhul, de fulgerile ceresci,
50 Rapitoril se'ntelega, cum ca vrei se pedepsesci !
Divanistii veded tote, simt.ed Cate se lucra,
Dar tine ave putere In cercetari a antra.
Striga, dice, Calmacamul, si se areta mahnitii,
Dar era ca se arete, cum ca nu este unite;
5 De deschide vr'unul gura Si ceva decd. graia
A sfirsi =card cuventul nime nd'ld ingaduia.
Fesaturi dice ca face, s'aduca lipsa, nevoi,
Ca peste poronca ostea se se duca dintre nol.
Yn nisce asa prilejurl, candii pistolele juca,
60 Cine indrazne o strana ca acesta a calca ?
Cea mai mica 'mprotivire, de-aretai, dal In 13916,
Cu Ocna si Menastirea, Calmacamul se fale ;
Cui s'aretl ce se lucreza si cui se to jaluiesci,
C'o miscare cat de mica, putel se to prapadesci.
5 Hnsul Intel) cli lui. Pomer a se 'mprotivi ad watts
Si In tota Adunarea batjocura l'ad fa,'cutil;
De molitevnicii se's1 cate, 1-aft disc, c'atata ii data,
Se nu scurme ca ga,ina, cad n'a fi mai multd rabdatd;
Si alte sumete vorbe, care nu'sd de pomenitd
70 Unde eel batrami ai Orel, nici cum n'ard fi Indraznitii.
Judece acum on tine, de se da a suferi
0 persona ca acesta, Pomer a batjocori.
Cine ? vr'un ornd de isprava? ba, sumett ce n'ave glasii,
Pe carele Vogoridi facuse vel camerasd;
5 A rapirilord tertipuri, singurd cu al sel face,
Caci in pricinit ca aceste nimene melt intrece.
Pe WI se'ld lasamu aice, se's dame vreme a Ouch,
Vr'und tertipii de-o dare noua, a mai pute iscodi.

www.dacoromanica.ro
 39G

De Slatina aretare, mi se cade ca se faca,

80 Arderea, a el stricare, it greala, se o tacit:

lagonifi din Tit.-

govifte, apitsuil
Acea falnica zidire tainuita intro munti,
Matsu el Dumil
tru, au 92 de Ar-
La on care intemplare adtpostire la multi,
, is tragii Uncle vieta, averea, cei bejanariti scapa,
prin munli la MI-
lint. Sebum'
Sistine' refuel a'i
Val mie, tote cenua, starea el nu intreba;
priimi in moults-
tire. El intri cn
5 Tate arse, prapadite, in stare a lacrima;
Turd din hit
200 Anima cea mai pagans, privinda se pute derma I

mere 46'1
Pregitinie
Priclnuitori stricaril i acestei ostndirT,
volontirilord in
monaatire,
Yl Nastase gi Dumitru, Capitani de volintirl.
Nem111 qi mai
multi Wed pri-
Dirk Tirgoviste tots Green, veclendu-se rot stricati,
'resell din cor-
dont' lovirea.
90 At cantata mentuire, qi a se vede scapati;
Intilul shied alit
Turcilord as yea-
Acesti duoi avendd cu denir cats -va vrednici Arnaud,
pinge.Prin null Noua-cleci-i-duoi la numera, clica ca nu eras mai multi;
jidov6 'Man fool
monsetirei. Top prin muntl luase drumul,'pravata Moldova avenda,
Lupta in Bias-
rick Cipitand
Maass wide po Cad cunoscend'o pre bind, de de multa aver' in gondd
Deliba4a.. Lup-
ta incatizI.
5 La Moldova se se traga, din pracil a se folosi,
Green* fug6 in
cordonii Si in- E1, mai inteid de cat turcii, osinda a seviri.
gropi 400 turd,
16 voliutirt ai
Loca la el indemanatica Slatina o hotaresca,
cati.va
Thrall sis in-
i dupe unit drumil multa trudnicti, in Whit top tabaresca.
Lorcd la Tali.
Novollo Tapia.
Proiestosthul daa veste, ' I primesca h it poftesca,
Trafieullui Vo 2600 Prin juramenta II area ca *ei multa tin zabovesca ;
goride cu dim-
rile do boaria. 0 cli-duoe de odihna, atata cera de la el,
Enieorii incept'
a Oriel 'Awl. Hrana vord lua din sate, atat pane cat tgi Mid;
Volt trece in Bucovina, imde sunta multi adunati,
Cei mai alei i mai vrednicl, dintre-a Eteriei frati.
5 Prolestosul ni Soborul, se r6ga, fi sfatuesca,
Nici cum la el sit nu vie, caci pe toti it prapadescii;
De sunta chrestini, se nu faca unit past aa dumanesca,
Caci, de a lora bunt vole, nici de cum nu'r priimesca.
Veclenda dar ca pe dinged nu pota a'i indupleca,
10 Au hotarita intre den01 alto chipurl a cerca,
Mina tertipt violent' se intre, cit'n silt chipt nu era,
Monastirea fiincla tare, n'avea pe uncle antra;
'aa lntr'o dimineta, cu unit chips multi tilharesca,
Amagindu-se portariul, top in nuntru navalesca;
5 Intra, nu cu duManie, ce ct chipul cela mai blandd,
Incredinteza, soborul c'orit purcede pre eurendd.
In zadar 11 rugamintea, in zadar Ii magulesca,
Aretenda c'a lord intrare Monastirea prapadesca,
i pe toti ea t! spre scapare atolo alt alergatd,
20 Una noroda se osindesca, II -cruclime, tf pecatd.
Nu se 'nduplc;ca nici anal, cc Recla, stapinesca,
!use nu cu vrajmaqie, nici cu Vaal chipa dumanescd;
www.dacoromanica.ro
 397

Veseli ca Wad pusit la cale, dorinta ad sOvIrsitt,

Unde credo se'mplinesca scoposul lord In sfirsitd.
5 Locul multi lndemanatect, monastire la hotard,
Nu se 'ngrije de nimica, de dusmani Wave habard;
Paine, came de la sate, BO le-aduca poroncescd,
Tote cu indestulare, pentru plata nici gondescd.
In Ma lini cum se ivise, s'ad data de scire la Iasi
30 De catre ispravnicie, prin inadinsi triimesi ;
Pe-und Delibasa, cu este in data ad renduitt,
Cu eld done din agale, si cu grabs '1-ad pornitd,
SO merge ca se lovesca dusmanul nestemparatd,
Unul macard se nu scape, se cere neaparatil.
5 Ostasil trecendd prin Romani, s'ad adaostl si mai multi,
Avenel de mare placere, ca se se primble la munti;
In FOlticeni top s'aduna, punt la cale, statuescd,
Si forte de dimineta spre Slatina, se pornescd.
La Malini fiindd ca este, cale de un sfertt de cesd,
40 Aprope de monastire, acolo cu tog ad tilt*
Acolo se puni la cale, avan-gvardie pornescii,
Forte incetil dupe densii si cei-l-alti navalescd.
Green blase de veste, avendd jidovi triimell,
Ca se fi insciinteze de miscarile din Iasi.
5 In marginea iganimei, cat-va afara din sate,
Lite case tiganesca, trel Arnaud at Tanta
SO ste acolo spre paza, pururea a priveghia,
La dusmanesca urmare, cando se vord apropia.
Acei de la. monastire, incept top a se Wit
50 Si se iscodesca planuri, spre a se Improtivi.
Afars de monastire, de la porta Incepe,
0 livada Indestu16., unde destui incape;
De razloti ingraditura, in nuntru duda'ul mist,
Unde din ei on si care pute sta bine ascunst;
5 Rarescd razIotil atata In cat pusca incape,
De uncle fart. se vecItt, ca se de resboid put&
In clopotnita de-asupra, cati-va spre paza s'au pusd,
Vrendu ca se pazesca 'Arta, sloboclindu focuri de mist;
SO asecla pe la locuri metereze apucandfil
60 Si cu Ingrijire mare, armele lord incarcandt,
Cu totil In ingrijire, pe dusmani ii astepta,
Cu o-mie-duoe-sute, era gred a se lupta;
Duoi-spre-clece turd s'areta, spre monastire viindii,
Fara nici o fngiijire, bendd tiutiuni, altil cantandii ;
5 Viindii aprope de strajit, Arnautii le dad foci'',
Unul din turd se rinesce, si altul cade pe loci;.
De-o lovire Me de veste, cu top mad Ingroziti,
www.dacoromanica.ro
 398

Se tutored a dee veste, forte tare ingrijiti;

Arnautil lesil din cask apuctt la delft in sus,
70 CA vine &tea turcesci, nu Mai incape prepus ;
La aces din monastire dad de scire, povestescd,
'sprays, care flicuse, ea bucurie vestescd;
rCu totir in nerabdare, pe dusmand Ild astepta,
Wit irecIA cum va se vie, in ce chipil s'a areta.
5 Era intim ingrijire, fuse nu multd tulburati,
CAd la hotard pre aprope, prive .Nenatii insirati ;
IIn Maiord cu calArime, Ungurd din cel mai alesi,
Cu cati-va pedestrime, top spre pazA
Din Uteri cati-va d'aicea, si din prostime mai multi,
80 Top la hotard stall cu Nemtii, priivinclit pe ArnAuti,
Se yecli a lord miscare si de ce s'ord apnea,
i intru resboid cu turcii Word pute a se 'ncurca.
In sfirsitil se veclu turcii, silnici, forte infocati,
Unit buluct indestul mare, tog la and lord adunati ;
5 Arniutii cel spre paza, ce'n clopotniti era,
Incept toll. a da din focuri, incept a se tulbura ;
Turcii creclu cum ca paza ArnAutilorii ii Bust!,
De vr'o cUrsa n'aye Ma, nici era la yfund prep_ sti;
Toti privindd in sus cu ochii, spre porta s'apropia,
90 Privegherea cea mat mare, la milzgalurl .tintuia;
De acolo-asteptaii focul, Ingrijirea lord era,
Na Wad ce-a se le vie, ce era al supara.
Apropiindtv-se 6stea, la celd d'intehl grecescd foal,
Ce ad datd din carabine, fruntea ad caclutd pe locd ;
5 Apol dad. 1L din pistole, ne mai catandd a da dreptd,
Cad Mudd tare aprope, glonturile stall in peptd.
0 neprasnica lovire, unt sunetti neasteptatd,
Si o curse necrecluti, indati '1-ad desceptatii ;
La and hirisad de vale, se 1ntorcii, s'aduni top,
2700 Ne'ngrijindu-se nimici de eel ce au *luta morti ;
Acolo se sfatulasca, mai bune mesurl se lea,
Intro curse, si mai mare, se nu cads sfitula.
0 Nreme asa de buni, Grecil nu a pripAdescti,
Intl% toti in monastire, i 3n cat potd se gatescd.
5 FAA multi prelungire, Turcil larasi se pornescd,
Dar a da la imp 'Ayala, mai .multi nu mai Indraznescil ;
Prin prejurul monastirii, bulucurt toti se primbla,
Pe uncle pot& ca se 1ntre, chipuri cerca a afla.
Se domiresett Mai let urmi, afla unit tertipd frumosu,
10 Unit jidovd punt de di focul, 1e, grajdurile din dosd,
Ventul multd Indemanateck monastirea at aprinsii,
8i'ndata tale din nuntru, o vapae le-ad cuprinsii;
www.dacoromanica.ro
 399

Grecii zaluzi de vapae, 0.141 de strasnicul foal,

Nesciindd ce se mai face, alergati din locd loch,
5 Pugina adapostire, locd ceva mai recoritti,
Unde nefiindd binale, era mai de suferitd.
La oltard In dose. se afla, acolo top navalescd,
Acolo de *aura, se scape nidajduescd.
El se ingrijad se scape de focal ce 'f-ah cuprinsti,
20 Turcil egad se resbata in locul ce s'ad inchisd ;
Fact silinta, afla chipuri, gasescd povatuitord,
Care le incredinteza chipul celd mai lesnitord;
sTisce umblatorl din facia, ce prin zidil lagumu aye,
A zidurilord tittle, forte tare o. sine ;
5 Acolo'i povatuesce, locul cum rad Aretatd,
Se pornescit ccu sirga mare, per' n'ad sparto. n'ati Incetatd;
Ad fostil gred vr'o trei se intro, cad apol Wad Inlesnitd,
POrta acolo apr6pe, la dense ad navalitd.
Se trezescd Grecii cu Turcil in monastire intrati,
30 In biserica navala, dad a se vedd scapati ;
Cad din dosti fiinda cu top, mt vedd ce lucra,
Niel at sinititt ca se pots meld loco alt apara ;
Cad n'ad avutd privighere, s'a intra ad zabovitd,
Uncle au gasitit pe-ori care, acoloLl'ad vi jertfitt.
5 Ce,t1.-va calugeri ce versta se fuga nu .11 all ertatii,
Jertfa s'ad facutil maniei, la'ndreptari nu Wad uitatii.
La biserica navala, dad apri4i i Infocati,
Wendt se scota, se jertfesca, pre eel in. nuntru intrati.
Grecii lesnise intrarea, cad usile n'ad inchisd,
40 Le-ad lasatd vrendd ca. se alba drumul slobodd gi deschisd.
Dupe ce-ad vedutd navala, carabinela incept,
Una vast path de vapae, drulea daduse cepd ;
intru and minuntd intrarea, s'ad astupatd de cel morti,
Chipd nu aved cei de-afara a pute intra pe porti ;
5 Tragii pe morti vrendt se destupe, set tack zelord vii locd,
Dar nu era prin. put*, ca na contend din foal
Enicerdsca 'Ayala, nu s'au data, mei de credutii,
Asa turbata wane, ochi de omfi n'ad mal Tedutt.
Pe mortd trage Inteo parte, si in locul lui add ,
50 Ca calca morti In piciore, ii pare ca nu vale.
stGhiri strigad din agale, ca se traga inapoi,
Ii ei navaled orbesce, ca la o turma de oil
Delibasa, din 'Ayala, inapoi pucinti s'ati trash,
Si in mijlocill ogradil standd pe gonduri all remasd.
5 Capitanul Anastase, pe ferestra rad zaritk
De pe celenghiii ilh cunosce, simtesce descoperitd
Ca'l celd d'inteid din agale a ostii .poroncitord,
www.dacoromanica.ro
 400

Care standd trasit do o parte, se afla priivitord.

ishandoa lea In mans, pune la ochi, il d. focii,
60 i indata WI restorna cu unit telcurumu pe locil ;
ild lovesce dreptd in frunte, din loch nu s'ad mai micatil...
Se supard, 6stea tare, top la old all alergatd.
Contenesce tad resboiul, flu scan afara pe mortis,
C'o nespusii intristare, pe manile lord it porta.
5 Idse top din monastire, dupe eld s'aii iniratd,
co.d poi vremea incepuse a merge spre inseratit ;
Mortulul facd ingropare, Si apol se tutored top,
Far' a avd priveghiere pentru cel ce-ail caclutit morti.
Din biserica lest Grecii, vedd isprava ce-ad facutd,
70 Dupe ce-ad desbracatd mortil, top in Cordonit all trecutit,
i d'impreund, cu denii, i dinged cap eras,
GrOza ce at trasit saracil, vestindif se cutremurat;
Cel din FOlticeni Ispravnicl, luandd veste, ronduescil,
Trupurile se ingrope, unit boTerenaii ponies*
5 Amd vorovitit cu acela, 'mi-ad spusit ca '1-ad numerate,
N'ave caventit se mintdsca, creed a fi adeveratti.
Din Turd peste patru-sute, puginit orei-ce mai multi,
i dse-spre-clece tocma, volintiri i Arnauti,
Bez calugeril ce vremea afara t-ad apucatit,
80 Care fare nisi ua vine in sabie all picatd,
De care all se dd semi Grecii acolisitori,
i d'and Sfantii Locad multd vrednicit, fare, cuventii surpatori.
La 14, se intorcd ostaii, se ne intOrcemd i nos,
Se vedemt cele urmate, a oraplui nevol;
5 Se vedemit ce se lucrdza, norodul cum se lupta,
Val mie, vr'o veste buns, crede-me nu ascepta ;
hie vreme de osinda, fericire mai ascepp ?
Ca,ndit Ora se stapinesce de lacomi i de nedreptI?
Ce pentru interesd vinde, patriea i patrioti ?...
90 N'ard lasa Mtno odihna, de-ard pate, i pe cei morti I
Cercetezd, facit intrebare, amar mie, ce ascultd,
Banaritd, necazit, osinda, in cat nu se de, mai multi';
a Slavirea sa Caimacamul, intru fantasie Domnii,
Pe cell ce vend seld 'loge, melt mai socote de omit.
5 hgrijatti de treba multa, i forte multi' superatil,
Se primbla in pasuj mare, in odae disperatd;
Celd ce voia se'l vorbesca, a prelungi nu'lii rabda,.
Dupe doue-trei cuvinte, incepd din many a da;
De interesd, de parale, a vorovi de avdi,
2800 Te-asculta cu bucurie, sta, la vorba in cat vrei.
Veclendit tera scapatata, locuitoril cacluti,
Alai tertipt pune la tale, fiindit desbracatori multi;
www.dacoromanica.ro
 401

Se lea de la cel cu stare, pe den$il a'l desbAtca,

Cad nave se de vr'o sema, ci cat vre it incArca.
5 Incepe a da pitace cu cinuri de boleril,
Nebunescit cel slabl la minte, se'nglOta in datoril ;
Unt norodti nebunti de omeni se nu scape alerga,
Fara nici utt giudecata, cu banii lord se raga;
Ce-1 mai de glosti Stolnicie, mai la vale nu merge,
10 Dec. aye bani mai glota, atuncea 1I alege;
BAecii din Visterie, vi de Divan(' logofep,
Orondafori de prin sate, in avere mai sumeti ;
Din IsprAvnicil baepi, mazill cum ci ocola$1,
Si din cel de pe la tern, ruginil bolerena$1,
5 De pe la moil vatajii, de la bolerl ciocoia$Y,
Alergati top ca turVatii, i$1 facet samA, prin MO;
Unul Sardart, altul Stolnicti, altul cere CAminarti,
Cei ce emit mai in stare, se urcati pOr' la Sphlarti.
Ministril lu Vogoridi, vrendti pe. top al apta,
20 Cud., tuiuri tit ascepta, cat pate incredinta;
CA'sd pe drama, cuventa nu este, din test in test s'astepta,
CA nu s'arti tine In samA, vre pre top a'i departi.
Ca eve incredintare, mai adloga la pregiu ,
S'acelti ce lua pitacul, s'areta ci mat sumetii.
5 Unit priivindll zabava, nevrendit multi a Se ruga,
Dintre Turd avendti prietenl, se lea pitacti alerga;
In cat se da, Caimacamul, Turcilor& se'mprotive,
Pregiurile c'ort se RNA, mai 'nainte priive;
Hatirfi la unil pazesce, nu lua nici o pare,
30 Cad cu tertipul acesta, forte multi se apAra;
Stria in gura cea mare ca dA boleril nevrendti,
i tote at se se strice de catre elf' pre curendt1;
lAsa se intelega, ca indata ce-a domni,
Cu. acel fAcup de densul, nu se potA a. se uni.
5 Cu lulu tertipA ca acesta, c'unti acs chipti tilharescti,
CA se caliciati atatia, nici cum nu se domirescii.
Boteri, armeni cum $1 jidovi, la imprumutAri at trastt,
Din starile Orel una, neglobiti n'ati remasd.
Cu atata metal(' scarnavti, ce dracul at mai lucratii,
40 inteafte mains, ca se fare, se cunosce Vederatii ;
De-a nape apol top reii, pott a mai nadejdui,
Tote he remane Ladejde ea unit nu s'orti cai.
Intru acestu curse de vreme, Eniceril suparap,
Cad el n'avet hndti se ScIA, inteunil loci astempetati,
5 Incept vederatt se fuga, rOnduri-ronduri se pornescti,
peck -veunti resboill nu este, dice ca nu mai zabovescfi.
Se vede pe tots Ohm Ia$ul a se decerta,
www.dacoromanica.ro 26
 402

In norodd ce bucurie, creclendd c'ord putt; lupta;

Cunosced bine, saracil, di de s'ord impugina,
50 Cu o lesnire mal mare pute a'l indemana.
Citroen' ocenpe
din nuod Slatina. Vestitord in 141 sosesce, de la Folticeni pornitd,
Sa lib-Pala tre-
mita En learn in i aratit cum ca Grecil de isnova, at venitd,
contra lord.
Gruen pre de Fol. La Slatina se'nculbeza, ad sosittt acum prin muntl,
Scant! gi mere Se se Yea m6suri mai bune, cad acum sunttl forte multi,
la Secul.Tureil
ardi Slatina. 5 NicI ardere, nici stricare, nimica 1-au suparatu,
Damodar's Simi-
le, rafugini mai-
tore bennarl. Dicendd cum cal forte bine intro ea de aperatd.
Eplacopul do no.
mane, Ohonadlo, In Biserici etacurl facendu, s'ad -statornicitu,
trEmitil oilltrola
lid Is Semi. Staretul 'I-ad rugatt'i tare, dar se less n'ad primitd.
!Meal oconpatil
de 500 Grad qi Caimacamul da de scire Pace! de cele ce curgd,
Aiming din Tie-
govigto rub Sir. 60 Aretandd cum ca villa Grecil i cii Eniceril fuel.
dariul lordaki,
George Celeurul, Salih-Para, din agale eel mai vrednicl ce aye,
Farmaki qi Cipi-
tand Nieuli. --.- Triimite se'l intorca, cad primejdie prive.
2000 Turd, sub
Mehemet Bosnia- La Silistra, la Braila insciintaza curatd,
=I qi Balanogin,
se tremitit in con. Se nu'l lase ca se treca Dunarea neaperatti,
tri-la. Txedi-
5 Aretandd ca de aicea Eniceril toti s'ad trast,
oinuila Tureilord
,i a lapravnioi-
lard dm Noamid. Cazanuri, topcji, ustale, atatea alt mal remasd.
Inca GorahuL Se tulburi Saraschieriul, da la toil poronci inscrisd,
Husain-Aga.
Wolf 'taros-
tale imp:Icemen us Aretandil cum ca resboiul la Slatina s'ar'i deschisd.
Turd India- Pe cat! intru sumetie, n'ad ascultatu Oa trecutd,
nan Groaned( en
Turd! intro Be-
all qi Naaintul 70 Fara de milostivire RA& pe top 1-att facutd.
Lupta d'inain-
toa !Ocelot. infocatl top Eniceril, pe Siretli ad. apucatti ,
86rtit. biJinari.
lord din Menai Alegi Dumneclet Sfantul in drumii cele ce-ad lucratd.
tire. Serdariul
Ghaorghlle Bfeb- La Slatina vrendd se marga. 'a se'nt6rce inapol,
mendarinl. Sa-
libliaga la Seen! Ce are se traga Ora ; locuitorl val de volt
cauti se impla.
deco prediein. 5 Din Slatina eindil Grecil, FolticeniI all pradatd,
nil. Belem-Hord
Tamil pradE rnapoi ad venial larAO, maI multd nu s'ad departatd;
Agapia ql Vera-
Seal, ardil Aga - Ce-at socotitd intro dinii, in urma ce le-ati parutd,
pia. Roble& n.
ail fete do ma- Lasandd Slatina _pustie, la Secul A tabaritti;
ailti din Herta.
baron& 'Furor Dupe el Turd doue-sute, spre Slatina s'ati urcatii,
lord In Verata. 80 Ca se v4Ia cap suntu Grecii, i de ce s'ad apucatd;
Cliingirltalo as
inunti. -
impriscio prin
Ordi-
nals In! 841111..
Se WO, se ispitedca, se scie ce volt lucre.,
pegs in contra Per' a nu'ncepe resboiul, per' a nu se incurca;
predicinailord.
l'onyorblrilo Vinll, gasescu cum ca nu'l nime, Grecil dincolo s'all dud,
lei Wosf en Sir-
dant lordoki. Cate-va cars cu pale, poroncescil de 'i -all adusd ;
Dagenragiaraa
Graellord....-Tro. 5 Biserica, in launtru, umplendu-o 1-all datit focti,
terns pantrn ia-
abinarea Moulin. Pere nu s'att topitli tote, nu s'ad micatu de pe loch.
Intravaderea
Ini Farmaki en Need de-a el pardosela, cten Moldova alta nu'l,
Sailli-paqa.-,Gra
all dad arnica* qi T6tit de marmura rodie, to sfial piciord so pal.
Vega din Ural.
Twist! so aavirld Catapetesma i strane, bucatick n'ad remasd,
itanpre-18.Lup-
tadintre el.Tar 90 Tote cele din launtru, s'aii topitd, focul ati irsti.
di !Armand ,-
Anorusile el ro Dea semi cel ce'sti pricina, osinda loll so o crecli,
www.dacoromanica.ro
 403
bleb. Farrneki Dar prietene, aqteptli, ca mal al Inca se vecll.
ou /12 Gm! dusd
in robis la ee Semi, Monastire vechie, impodobita, cum vrel,
tl a pala tr E-
mite in Bucovina
pe Andronaki Cu zidurl tart, intarita, cat a to fali putel,
Donici se Ind Gm-
ne pea boleti a 5 CA nici o-data cAlcati, nici at fostt, nici putts fi,
se interne in ler- Dupe stares Orel nostre, laudind'o n'oiu birfi.
ri.Urmirile E-
nicerilord el in Acel Vornicul Urechie Ctitorti din rivni aprinsti,
lafl yi la jdels.
Cat se dli cu vrednicie, fericitul s'ai'l intinsii;
A o zidi la loch tare, minunatti a o'nzestra,
2900 In chieltuela i trudA, fall pregett a Ultra;
Odlijdil de unit precut mare, unit aerti pre minunatti,
De mina sociel sole cu margaritart lucratit,
Margaritard cum i sirmA, tare infrumusetatt,
Din rivna cea chrestinesci, averea sea n'at crutatt,
5 i altii multi mat la urma, dupe vreme at sporitti,
Cast, chilit,paraclise, ziduri, porti all intaritd.
De pArinti, ant norodt mare, In launtru lecula,
Cu cea din Neamtt Monastire, unit sobort alcatuia;
Inteacestil locti singuratecl i de pusnict locuitt,
10 In resvratirt i poghtazuri, spre scapare ronduitti;
Cum s'au deschist-resvrAtirea, Great cum s'ati desvelitti,
Multi cu avert kii dere, acolo au navalitti;
Socotindt local pre Edgard, n'ati creclutti acesttl Oath,
CA prin resvrttirl trecute nici o-datkrs'at calcatfi;
5 De-a pururea spre scapare la tots eel bejAnaritY,
N'at trecutu prin gouda vrodata, ca volt -fi descoperiti;
De aceea-unti numeric mare de avert teat adunatti,
Priivindt unul pre altul, intro el WA indemnatil.
Dumnecleule Inalte, cite case at ce.clutt,
20 Cal multime de Oment, ce at pust n'az'i mai veclutu I
Cine are se de gala I vat mie, o veclt curatu ?
Nu sO'ncape Intrebare, mill velut'o vederatd.
Dar Episcopal de Romania, Gherasimt, btrbatit nu prostt,
Omit care in on ce vreme, pildt altora at iota;
5 Intemplare forte tare, '1u -au facutt de alt greitu,
Cad in perdarea averil, mat pe top atl covirgitu ;
Strae,4 odajdit. od6re, ce-at avutt de precut gest,
Acolo tramitd tote indata ce-at intelesti ;
Silitti fiindu se se tragt, in Romano a nu mal sta ,
30 Nu art 'creclutt locu mat sigurt cl pete a le 'Astra;
0 intemplare urmatt, mat multt rat descoi eritti,
Cad unde le auto puse, nu era de nemeritd.
Amu n'arett intemplarea ca se na me retioesci,
Se percld cursul istoriel, siiitil ca se prelangesea ;
5 tasV amt veclutii cu ochil, in Most spre carte niergend#,
Una Enicer4 se se primble, mitra sea in capd purtiada.
www.dacoromanica.ro
 4u4
tntr'acestti felt de lucti Grecil, din TIrgovite. stricatl ,
At venitil se se'ncutbeze, cu pilda, celora-l-alp.
El peirea Monastirel cea de istovu aft adusU,
40 Dar i cea tie susti osInda, n'ail zabovitil, '1-an agiunsti;
Celli vestitti SArdatt Iordaki, era povAtuitorti,
i dupe dinsul Farmaki, ImpreunA lucrAtort;
Gheorghie calauzul, i Capitand Niculi,
Talhall rel i viteji forte, In cat se pute fall;
5 Greet, i Arnauti cu dinil, cincl-cute eraU de toll,
Pre puginu bracti dintre dinii al fi pututt ca se scotI.
Pentru a lord sfaxlmare, s'ati trAmisa de-aid din Ia1,
Doue-mil cu patru tunuri, ostaI din cel mal alei;
Bimbaa Mehmetti Bosniacul, elt la top poroncitoru,
50 Balabanoglu cu densul 1mpreuna lucratorti,
Ce-au lucratil In drumti, vai mie, ce reutAft n'ati facutt,
Numal acele ce 'Ate prin minte nu le -at trecutu ;
La .resboill nu &de unul, ochlul lore in plecuitti,
Acosta era dorire, IarA nu ae biruittlt
5 La Nenatil &tea cea turcescl, pe loch cum s'ati adunatu,
Val i amar de ispravnici In dare de tainatt ;
Nu mal ajunge nimica, In cererea ce face,
SO apuce, se rApescA Intre el se Intrece ;
Cere ce nu se gasesce, cad ded nu priime,
60 Apolil vedel indatA, a cade la beterme.
Dar i ispravnicil nostril, dupe el ce ail lucratil,
Nu '14I-e ruine cu (161)01, ca'nclecitA at Incircatt;
De-ati datti una treed clece, In isvadele ce -au dato,
Unit .meteugil forte sigurti i pre zarifil de prAdatil.
5 Semele In Visterie ce se InchiAia urma,
Veclendu-le, stal In gonduri, Fidel Bed vel 15.crima;
Dar cu chipti s'ati ,sfantita tote, una rea nu ail remasti,
Dumnecleti se-a lucra nu sciU, Zar el bani1( top ati. trasti.
Din Enicerl Saraschieriul, dig aU prinsti Vat adunatti,
70 Cu unit Husein Glarahul, la Secul 'I-ati adunatt;
Husein-Aga, ce'n urma Agalar-Aga all fosta,
RApitorti din cel de 1runte, omit lacomu i zabetti prostti;
Le au data i pre Silihtarlul, vreucK mai multi a'l stapini,
Relele a lore volute, a nu pute Impliui;
5 i. Ibraileni o-mie, unul i unulolei,
Ca la o-mie-oincl-sute eras acetl triimeI.
Silihtariul cu urdiea in Racal cum au venith,
Wolf, cu o vizita numal, cu eld s'at prietenitd;
Wolf, starostele de sudeti, alit Aghentiei vechilti,
80 Omit 1ntregu, IndrAznett forte, ungtirU vxednicu, nu copili4
Din v or6va.jntre denviL din zee ce-ail sfAtuit*,
www.dacoromanica.ro
 406

Ala Indupleca se merga, Cu eltt at fostd nevoitd,

Tau fostu de mare priinta, Inicl aim nu s'ar'i amagitd,
Chef fail densul, resbolul tote g'ar4 fi ma! prelungitii.
5 Grecil ma! multi de o suta Neamtuj Se 'grade pornescii,
to codru %A de veste cu Turcil se Intllnescd.
intrd desnadejduire, unit cu alp se bath.,
Atat mid trupt cat si altul, 1t1 pare ca s'ad turbatti,
Dar nici unul vr'o sciinta laraurita hu ave,
90 'Vre unit ajutortt In urma, la o parte de vend.
Suntd snit! pentru aceea inapol a fugi tots,
Far' a se'ngriji vr'o parte de ranitY si de cei morti.
Grecil, Ingrijiti pre tare, se Imprastie prin munti,
Pucinl se Intdrct la Secul, in cordonti se ducd ma! multi ;
5 Celord din Secul dad. veste, cum ca Turcil '1-ad calcatti,
Veda k4i simtescd forte bine, in ce curse ail picatd,
Dar le era totil de-una, nisce deshadejduiti,
De la vre o fericire acolo 'fait fostit veniti;
Stair inchisi In Monastire, n cat botd se Intarescd,
5000 td porta butucl si petre, in cat se da gramadescd ;
Locuri isi alegd pre bune, a fi tot!,, adapostiti,
SO pod a da in dusmanI, fare a fi ei jignitl.
`ad $i Turcii, se aduna ca la tint! -mil peste tau,
Vred resbolul se incepa, a s'apropia nu potty,
-5 Caci cum s'areta vre unul, Indatald vedel latitd,
Sea ranita de multe glonte si cu totul ametitd.
Tunurl nu slujia nimica, a birui -Odd cal greil,
Precum credo monastirea lesne nu potii se o led;
Navala dad Enicerii, intim orbire la port!,
10 Dar isprava era numal a umple locul de morti,
Caci el dad in porti, In ziduri,Grecil In came curatd,
Aved o mare lesnire cu-acestft chipt de aparatti.
Turcil veclendd ueisprava, cu top: se Ingrijbscd,
Din cea In resboid dorire, li vedel cum car tinjescd ;
5 tutored cee-l-alth fele, se incepa a pradth,
tad WA de vatamare, 1nclecitd folosd le da;
Facu data, dad hotartre, tots erad alcatuiti,
Nu sciad cim-ca si Grecil, erad MAO nevoid,
Cm n'al avutd priveghere a aduna zahere,
20 Glumh, resbolul cu Turd!, Grecilorli li Se pare;
Si el axed a lord verme ce'l rode neincetatd,
Acosta crep ca, pe densil, ma! multi! 'I-ad Imbarbatatu,
Cad in catb-vas atacurt ce afar& ad facutd,
Suntd incredintatil pre bine, ca Turcilord i'au placutd;
& Dar me inulta cu viclesugurI, did n'aved obrazid a sta,
Pe Turc1,41 trAgeu tat-416uiii prialArlIntort-ii ascepta;
www.dacoromanica.ro
 406

Ii piligd fad veste, din tote partile foal,

nett di n'avdd cu tine, ca se de resboid pe locti.
Ce Wilda, cat& frica, la acel batjocoritT,
30 Civil 1I ascepta m6rtea, socotindu-se periti;
Pr6 puginI din el scapra, in sfilitil ad dobinditil,
Dar cel mal multi inauntru cu top s'ati prapaditii;
Pe temeI le-ail luatd robe, unit le-ad rescumperatti,
Vecll apitrathrea Este, in ce chipit ne-all aparatd;
5 Unit Gheorghita Sardariul, mehmendard din la1 trimestl,
De neamd greed, dar cu credinta de Caimacamul alesti,
Oblicesce cum-ca Turcil, &dui lord if de pritdatti,
Unti prietent dintre 041 incredintare 'T -ad data.
Purcede, nu perde vreme, vrenda la 1841 de scire-a da,
40 CA Eniceril sunti. gata totd muntele 3 prida ,
Sabie fli focd a pune, volintirl numindu pe top,
Cita acesta as dorit-o a face kti alts dap.
0 aqa insciiutare pe top multd all tulburatd ,
La Salih,Paqa alerga, 11 spund ca neaperatd,
5 Ma Ora se va sparge i nu suntd respunkletorl,
Decd 6stea, Eniceril. nu'sd mal multd ascultittorl.
Salih-Patia, bltindu la sufletd, milostivd in cat s'ad dad,
ingrijitd se nu s'aucla di Moldova s'ad pradatii,
DA poroncl cu stranicie, insui a merge in oust,
50 Vrenda se anti mpine reul i se scape de respunstl;
Tea cu densul done tunurl, i o mie de oteni,
Dalereoa lul mal tots,, qi delis, i tulumeni ;
Purcede cu mare fall, dar ingrijitti, suparatil,
In respundere ca este, lucru era vederatd.
5 IncA n'ad ajunsd la Secul, qi in scire i s'ad datti,
Agapia Fii Veraticd, de catre oti s'ad pradatd.
Turcil *Mudd ca cu Grecil se scota la capti nu potd,
Cadd cu totil to rapire i a pada peste tad;
On i ce veded cu ochil. diced cal lucru grecescd,
60 Cita Befall c'acele tote suntd a lora, rii nal oprescd.
Aceste sfante locarri de maice se 15culad ,
Multe din familii, fete, acolo vietniail;
De Enicerl se se calce, peste densele mergendd,
Grozavie indestula, numal a o pune'n &dal
5 Numal acea de sus milk. pe densele le-ait umbritd,
Mel pre puoine din ele de catre Turd s'ad robitd.
Pe una all ditruit-o hogechianulul din Iai,
Fad. de mai din Herta, din fruntap cel aleq11
Ce nu all facutit seracul, pe uncle n'ail alergatil,
70 Unde nu all Versatt Jaciiml, re tine nu at rugatil;
Sant all vrutti sii d6 Divanul, ouveatft nu era de chrti,
www.dacoromanica.ro
 407

Dar fiindti forte frum6s11 tote ati fostti in zadart

Ce jelenie saraca, ce tipete n'ad fAcutti,
Dar o inima de pardos, Wet cum nu s'ati prefacutti 1
5 Ali pornitt la Ibraila, in mezild pre pe ascunsii,
CA. la Tarigradti alt dus'o, nu me aflu la preuusti.
Intru Sfintele 'teacart, ce mal BUS aura pomenitt,
Mal la o-mie de malce acolo alt 16cuitti ;
&trace's, vai de ele, far' de vests le-at lovitti,
80 Din Agapia se scape Dumneclet alt potrivitq;
Man cea dumnecleescli, ea le-au ajutatt de susti,
Cad muntil fiindti apr6pe, pre pe lesne &ad ascunsti ;
In Veratect, o minune de susti vedemu vederatt,
Cad tote la liturghie se aflat candti at intratt;
5 In Biserica cu Turdl far' de veste s'ati trezitii,
Tot acea de susti putere, ci pe ele le-at pazitti;
De strigarea lora cea mare, de tipetul ce -alt Mutt,
Cruclimea cea ostenesca, in mile s'at prefacutt ;
Nu'cl aflat loct Intre ele, in altarti ati alergatit,
90 Pentru preotti, pentru ele, in cat se da 9-al rugatti.
Pa preott alt vrutti se-lot tale, ruga lord Pat mentuitt
Per' va sfirsi sfanta slujba, alt vruttt a fi pasuitu
Tremurandti ci plint de frica, osinda lor ascepta,
Nesciinclu ce se mai facli, una la alta cata;
Le-ati suferitt cu rabdare, ea, de-o vraja ametitt,
Pere ce s'atl sfirsitt slujba, ci apol le-at clist : kfugitl,
Se nu stilt' mal multu aicea ca ve vett piimejdui
Ahl Dumnecleuln sfante, se pute nadejdui?
De la lupl o asa mils, poronca au foster de Bust,
8100 Indotala nu remade, nu se incape prepusti.
Preotti, tinere, betrane, a fugi se gramadescti,
CA mal at ceva in urmk cat de pugint nu gondescti;
Sempriictie, amplu ming Mile fntregl retacescti ,
Usti desculte, ca mitt gole, nici de-cum se ingrijescu;
5 Rimea le darma ea total, acesta le prapade,
Cele betrane ci slabe, de pe picitre We;
&ramie, vat de ele, In cordont per' alt calcatti,
Uncle una dupe alta, scapendt eat intorlocatd.
Pe la parinti, pe la rude, de-acolo s'at impartitt,
10 Cu lacrimi otravitore, povestindti ce alt patitti I
Agapia o ardtt Turcil, o prada desevircitti,
S'ati multamitd din Veratecit c'ati luatli ce alt gasitu.
It& Inca aItQ doue sfante locacurt s'ati dust,
Aperatorele arme, fn ce stare le-at adusti.
5 Salih-Para, in iirdie, vine forte suparatti,
Cad av4 tat sciista de cele cb ts'odti lucratti ;
www.dacoromanica.ro
 408
Aga Mora poroneescet mai bun& mesa & se lea,
Cain cercetare Devletul a Intra nu) se'ndola;
Da tote au se de gala, si pentru tote respunsa,
20 Cu a lora urmArl mite, si pe insusi l'aa supust.
Ca n'ascultati Enicerii, era lucru vederata,
Dar datoriea a dice, o cue neaperatu;
Lora le da poronci in forma, la osteni bank claruia,
A Grecilord sfadmare numai de cat o vola.
5 Per' a nu sosi ela Inca, Wolf la Greci merge, vend,
/I sfatuia at, se iesa, si la tale II fame;
AA simtita ca void se led, Enda forte strimtoriti,
Caci hrana lipse cu totul, tail mortl si hemesiti.
Se mai iscase o vrajba intro ei eel supara,
30 Ca acela sardara Iordaki, ce Intro densil era,
tntr'o sfada, dintre densil, in vr'o trel locuri ranita,
Si de starea lora cea presta, multi disperata si mihnita ;
Erbariel cel cu densul, dintr'o bard if da foci,
,Sfarma barca peste densul si remane mortil pe loci ;
5 Eld era a lord povata, cela mai viteaza Intre toll,
Cu bragiul sea sevIrsise Intre dusmani multe morti;
Lipsincla acum i acesta, pre tare II supara,
Prapadise barbatiea a se pute apara;
Dar nu mai puginti i hrana, c'acum n'ave ce mind,
,40 Nu sciaa ce se mai fad si de ce s'oril. apuca.
Pap luase sciinta, Wolf de cele ceraa lucrattt,
Si cu Grecil in vorova, de de multi ca all intratti;
Ilti chin* H vorovesce, 114..poftesce a cerca,
Pe Grecil din Monastire se'l pea indupleca,
5 Ca se less, se se dud, cu top peste hotara,
Fara a'l supara nime, so le lea ceva macarti.
Pasa Intelepta, cu ininte, nisce Omni osInditi,
Nu vra se'l aduan stare a fi desnadejduiti;
Wolf Il da fagaduinta, dice ca, va ispravi,
50 Cere unit aga cu densul d'impreuna-a, vorovi.
Mergd la Greci, incept"' vorova, Incepa a tratarisi,
Improtiviri forte multe, se Mica ca vora esi;
Armele se le arunce, acesta 11 supara,
Caci fiinda- tote alese, nici cum nu se Indura;
5 Dar nu avert ce se fad, fiinda tare nevoid,
Tots se prapadeti la urma, iremainda si osInditl.
Cu Salih-Pala, Farmaki Insusi vra a vorovi,
Man locul sea Agaoa, a gta nu s'a 'inprotivi;
Aldtuesca Intro. densii, cum as vrata se. involescti,
60 Si cu Wolf de impreuna Indati se si pornesca ;
Sergi anAndo1 In urdie,, la Salih-Pasa luting),
www.dacoromanica.ro
 409

De-o viclena barbatie, se vede cum cit'l cuprinstt ;

Incept" vorova tu Pap, Farmaki ild lauda ,
Maguliturl si paele, in eat se pute if Ala;
5 Din Tirgovi6te 11 spune, ca inadinsd s'ad pornitd,
Cu At Devletulut,dumani, n'ad mai vrutu a fi unite;
Cu toy at set self" slujesca,. cum an fostd, a fi rata,
Acesta brand in Buffett", dore Bi se nevolea;
Dar fiindd ca acum vede, de la el chips dumanescd,
70 Nu "potd mat multi" a se'ncrede, si ell s'al lut nd primevil ;
Se volt bate per' la unul cu and chipt hotaritord,
Cad din cest in cesil asceptii, and forte bunt agiutord ;
De aglutorti 8e latise vorova intre o6tenl,
Grecil toil o presarase, catre mull din pamentenl;
5 It pre supera acesta, cad OM ca vind optd-mil,
Greet ales!, unul qi unul, eel .mal viteji si dell
Salih-Pa6a pe Farmaki priimesce forte blandd,
In halvetul dintre dealt!, II dice intr'und -cuventd,
De,agiutord, de vitejie, nu't pa,q. orl eat' ad,
80 Morti, zadarnice ucideri, suparare lul 4l dad;
Tunurile It areta : herbarie, clice,-vecll,
CIsti potti se aducti atatea in cat insu61 poll se crept ;
Dar ye sfatuescti mat bine armele se lepaday,
De uncle-ay venitti se merged, d3 drumil se ye cautati.
5 Juramentd vo fact" ca nime din vol nit" s'a supara,
Ill fagaduescil ca insu'ml pe tog ve void apara;
In, juramentul met" bine post a to incredinta ,
Dar nedandu'ml ascultare, nits pe unul void cruta ;
Nu me void duce de-aice, nu me tutored Inapot,
90 Pere cand nu void repune pe cell mat prostd dintrc voi.
Incepe 6i Wolf a dice, incepe a indemna :
Salametul lord, le dice, este a se Inchina,
Armele. se le arance, se lea tad ce all cu el,
Fara Hitt o vetamare a scapa; mal multi ce vrel
5 Mat la urma i Farmaki, cam cu gred dar s'ati plecatti,
0 dore vi ell acesta, scapit de aceld pecatd.
Dad parole, se intOrce veseld ea s'ad mentuitti,
TovaraBilord areta, cu ce chiptt s'ati invoitt;
Se primescd, n'aved ce face, se socotescd fericiy,
3200 Ca se scape de osinda, se se-Vecla mentnitl,
l?ece chin, fad Pa6a, Turcilorti resboiti alt datu,
i done 0E0 ca Pa6a, tact mat multi nu aft yabdatti.
Tret cart Pa6a tramite armele a incarca,
Cum aglangd, Greed Indata incept. a le arunca;
4 Cu bragiul din Monastire,'le priv& ca be scoter
Care Iln scare mat Mule, i irf ccark,le 131146,
www.dacoromanica.ro
 410
Armele puindd in cart dart se adunalt,
Dintre Greci care de care, se lest se indemnati;
Cu o seta f6rte mare Eniceril le prived
10 Sell spund dreptd, cu totti cuventul, del el atti nu avert;
Perdu rAbdarea Eniceril, top la arme nAvAlescii,
Care va lua mal multe, i mal bune se silescit;
Strigad agalele tote, dar tine le asculta,
Se rapesca, 0 apuce, atata numal cAta.
5 Armele dupe Ca lama cate ad fostu le-ad Motu ,
Inteo silnica manie, indatt s'ati prefAcutd.
Ca nisce flare flttminde, top piste Greci au caclutti ,
Cu atita bArbatie, in cat nu s'ad auclitti;
Unil intru'n Monastire, alp la cal adunap,
0 Care leise dart per' la unul desbricati.
Ucidd, desbract, omort, nu mai dila unde da,
Cu o lacomie orbit, orl qi ce gAse prAda.
Dumnecleule Inalte, condelul melt este slabti,
S'aretti gomotul, strigarea, putere nu potd se aibii,
5 Atata volt puts dice, mal pre scurtu inteund cuthtd,
a nu s'au0e nimica, nici in cerd, nici pre plimentd.
In Monastire cum intra, sable Incepti pe locd,
Unil pe Greci se mere, ci altii se pue foal;
Intru desnadejduire ad caclutd qi Grecil top,
3d Unil ascunsese arme, lar altil lad de A morti;
Se turbezt, la vista cat de pugind nu gondescd,
Nu mai pund in gouda nimica cum ca tots se prapadescd;
Se'nchltezt Intro dengil, se bats ca piste turbap,
Top selbateci la vedere i in singe implantap;
5 Uciderea ce urmezi, 11 1ucru infricoptd,
Nu poti socoti cu gendul angel ce tiad versatd.
In sfiritd se strict Grecii, nu'i chipd a se apAra,
Cad avemd incredintare, numerul lord cat era;
Scumpti 11 tine biruinta, pe biruitori pe top,
40 Cad tiii'n untru tii afart, s'au veclutd grAmecli de mortl.
Din Grecii ce-al iostd afart, ad aflatti prilejd cats -va,
In valm4agul acela, cu chipd a puts scipa;
Dar bejanaril stracil, din el ad peritti pre multi,
Calugerl treildeal-silese, cap-va all scipatu prin munp ;
5 Pre femei le-au luatti robe, din mana'n mina merged ,
Care le era stApinul, stracile ealeged ;
Pe multe, fratil, pArintil, dandd banl be rescumperati,
i pe altele strtinil, acel ce se indurati.
Farmaki intru robie, nevetarnatti ad caclutti,
50 i trel-cied-i-duol cu densul, din taxi amt i veclutil,
epte-sprellece *ice, spre citymilli Budd trimeql,
www.dacoromanica.ro
 411

Caril tog in OM cu lanturl 'I-ati adusit pe getostt in Tall.

Pe cei-l-altl, dupe numerd, '1- alt luattt robs intre el,
Unit fiindti vicleni litre, lar altil mal tinerel.
5 Luba sfirsitli biruinta, tog au caclutii la prAdatit,
Cu atata lAcomie cat in fire nu s'ati data;
liremetu, sfadi intru densil, card cum potlt apnea,
Ucide cela pe cela, Wile dna se strica;
NAvala era re mare, in cat omit da pate omit,
60 Cad prada din Monastire treed pests milionit.
Arde ant mile, prada, cat nimiea n'ati remasti,
De istovil se pustiesce si acesttt multi scumpit locasti ;
Nu se multemesdi cu-atata, si Neamtul volt a prada,
Cad inteasa chilipirurl sciau di nu vonl mal da.
5 Salih-Pala lea nib*, de nitwit) s'att aprinsit
Tramite cavaji de paza, si pe Latif inadinsti,
Cum si unul din agale, care se stea neclintitt,
Adeverii s'al't pazitu bine dar si multi aii chIeltuitti.
Pasa cu sabiea 'n ma* pintre 041 alerga,
70 Top se intre in urdie, In cat se puts striga.
Tunurile tote bete, le interce titre el,
Sufletil tuna si cu priinte de cat acesta mal vrel?
Pe Enicerl II aduntt, si pe eel-l-altl pe top,
La Ispravnid da poroncii, a se Ingriji de mortI;
5 II pornesce ca se mergii, la Iasi a se inturna,
Face otoract in Romant, vrendU lards! a Indemna
Pe boied din Bucovina ca se vie inapoi,
pcendt c'aft curatitti tera de tilhad $i de nevol.
Pe Vornicul Andronaki, Mk tremite inadinsti,
80 Sfaturl se le de din gura, si buIurultiti inscrisit.
In Iasi se interce lads!, dar ingrijattt, suparatit,
Fiindu'l in nepfAcere acele ce s'att lucratti;
In conace laras1 Writ, dar indate ce sosesctt,
Necazurile 'I atitii si relele prisosescti;
5 Eniceril, de mandrie, ingamfatl cat nu slit datti,
Vinde cu o &la mare acele ce ail pradatit;
Blane, strae ci odors, cat veclendti to minutia,
far aere, antimisurl, eraft.harsele pe cal;
In stihare ci'n felone, multi se primblat imbrAcati,
90 Cu alto multe odajdil, spre venclare incercatI;
Prisne de fell si de sirme, grele In cat se puts,
Sfante -harezirl de ctitorl ce de rivna lord ard6,
Evanghelik del pregiti mare, sfante potire cum vrel,
Care de care se vent, se galceve intre el;
5 Engolpidn ce Romanul ave in brillantti lucratti,
Pe care cerend4 preoiti morel nime nu rad cumpiratti,
www.dacoromanica.ro
 412

Old puOnt inteabga vreme lea sd cumpere putd,

Si -eel cue ltvdit cugrfja, c'aPoi Icitdd in bel6;
Cu tote-Aceste chrestinif, thiPtirt co putd face,
300 'Puinclii had, de la lank In cat se da 1e string4.
had obtazti multd Eniceril, de nstale n'ascultau,
Top. se tavaldil prin crasme, si dire cut vrd se Tidal
De*a for racnete curaplite, Utile resunat,
Melt de treed, Irei-pattu in coda se aninan ;
6 Rachd da din pistdle, Celli din nntru nu sufla,
P41 inchipui ctl mintea, In ce stare se efla ;
Din pistole, Ali si nopte, slobucld neincetatt,
De fusel, dal peste draeul, undo lin l'al cautatfl ;
Multi iraniti din intemplare, altit acing morel pe locd,
10 De facet vr'o arOtare, respunsti era : zarar locl
IIstalile cu el una, cad se foloseu si el,
Merg1 de te mai jeluesce, la densil dee& put&
Pe Hogechianul zeta calcd 211 dou6 rondurt au vrutti,
La Pasa-Capai sO scape, eh mare greti all pututt.
5 Eniceru-Aga de don il, peste zaplazA all scapatt,
0 multime de ortale Aga-Capsi a11 talcatt.
Odala 1uY ciurti de glonte, en ochitmel amft veclutu,
Cele ce ecru nu suntti basne, tote'SU lucrurl de creclutti.
Iftirale, napasti multe, pe bolerl, pe tIrgovep,
20 Se lea bans crOntru acdsta nu s'att 8ia1 data mat istep ;
StIrndultricint ce nici dhtcul n'arti 'fi mat alcatuitt,
Dal ort ce WI la 13 uflettt ca sd to veclt mentuittl.
Din eel prostl mai Wei pe unul bunu n'amd pututa se alegu,
Acelti mat bunu dintre densit 1111 vedet unit ladtt intregU.
5 tum6nidele 1) tote cele ce in Mu jettfescd,
Predum In Mitologie, istornicil vorovescti,
Mal inultti de cat el cruclime, nu pota credo c'ard avd,
N11 potti s'arOtu vrajmasiea, en care 1e top privd;
So nu aibl'din er ial6ge, nu 'era ehipt so traesci,
80 Vogt' aye', duk trei ciiie, trebuia BO te baesci,
Trd661 tote cu vederea, i on ee cord ft dal,
Neliihdu ellipti de Vieth, vrendit nevrenda ilu rabdal.
De te AluOt de vr'unul, nepittendii mat multu ritbda,
Nu te InAnturat de lensul, Se fald ea, foen 'p-a da.
5 AliverisT era focal, cad prada *41 pe top,
Cater in trdi-patru laud, auclel 'In tote nopp.
In falmasagul acela, pop socoti ce Lem,
Si de era ''chipU de paza i in sfadit k Mtn' ;

1) humenle suntti zlnele acele cars, dupe -Mythologie , facts jertfile fn Iadd
homer aptinseli Dade +R: Ett'Balictc.
www.dacoromanica.ro
 413
0 mile era ceresca si unit agiutoril de suet,
40 Ce, Itrde numal aice uncle focul era pusd.
Si dupe aceste tote, o iftira dig pe loct,
Strigendu cum di Moldovenii mutt acel cari dal foce.
Multi Barad at luatti mate, altii in grele urgii,
Napastuindu ca'sd cu totil ald Iasului iangangil ;
5 Cerescule imphate, tare al fostt maniost,
De-al Mutt asta zidire, in halul acestti dulostil
Aceste erat aice, In leuntru in crest,
Se vedemd cele de-afara, se vedeme Ora ce-ati trash
Dece, cele din launtru, mutt asa precum le vecli,
50 Acele de pe 084 mai fericite le crecli ?
Beslegii pe la tinuturl, vai mie, ce nu lucrat...
Dupe ce beslegeritul de aicelt cumperau,
Dar avaeturi si:glete cat in fire nu Wei datti,
Acestil fella de osindire, Moldova n'att malt rabdatd;
5 Cause negustoriea, mar& nu Be radica,
Cad la induoite preciuri, beslegaritul urca ;
Ori prim ce tinutt cu marfa neguciatorul treed,
Ave osebitl plata, ea pletesca del place;
De trece prin trei tinuturi, era de istova &Rid
60 Cad cat fit tine pe demi, tine art fi mai platitt?
De cele trebuinciOse, orl si care 'Urge., lipsitt,
Cad si celt mai bunt dinteensii, n'at contenite, n'at lipsitt,
Si de pe pul de gains, avaetul lui sell lea,
Aceea eel era chieful, cat fi place, cum_ vola.
5 Und"1-ati remast font si lemne, verdeturi, branza si until,
Si acea neaperata, faina cea de vendutt;
Tote In neaperata plate precum at voitt,
Cum, pi te ca se mai venue, dud ilt tine indoitt.
Inchidere de Biserici, pert nu se involk
70 A. se sluji sfanta slujba, pe preotti nu'ngeduiai,
Se t6ce, se traga clopott, nu era de vorovittt,
De nu se Invola satul, apoi era de &bite;
A seevirsi cununie, de nu aye teskere,
Seracii, amar de (Vasil, tog cadet, iu gereme;
fi Rudenie orl i care, la beslega de merge,
Da poroncii so cunune, nu'l pasa , nu'l alege;
Si a patra cununie, poronce de cununa,
Val clq preotul acela, ce-ascepta %donna!
PreotY, protopopi, la talpe ca pe terani it bate,
80 Merge, se se jcluesca, de'l da mana, de pute;
La Craciunt locuitoril mascurl nu,_pute taia
Pert nu merget la densii, pert nil se invoia;
Unit led si duol, de tail porcul, filatul era facutd,
www.dacoromanica.ro
 414
De put6 146 nu platesca, a mann de 1-ad placutd.
5 La Pasci scrinclobil, din poronca tote satele face,
De nu da mahmudiaoa, apoi nu se Intone;
Fete qi femel rapite, altil faci1 le tined,
Priveli bArbatil, parintil, rea grai nu Indrazned ;
Unul fara tiitore, nu se put6, nu era,
90 Curve le nelegluite, ele mal red supara;
Ele atttad mal tare, ele II povatuiad,
MI .dupe a lord placere, el faced orl ce volt& ;
Meg multi luatl cu sila, i altil adimeniti,
De fug6 de el vre unul,_val i amar de paring ;
5 Or! i ce aye la casa, lua tad, tilt called,
SOU gas6sca, WM dea iarai, or! i ce pute facd,
0 basma la capd legandul, areta calii-ad turcitd,
Una cuventa de dice vr'unul, era mortd Bed calicitd ;
De scria vre unit ispravnicd, de 1nsciinta ceva
3400 De neferi sea de belega, apoi nu maI 1ntreba;
Gona, patima de morte, nu mal era de traitd,
De pute numal cu fuga, aa era mentuitd.
Pe cap ad batutd cu siipe, cati necinstiti i globitl,
i cap din Ispravnicie mal;de istovd isgonitl 1
5 Bellegii top agiunsese ca cel de la Misirbel,
De schimba din el vre unul, aye resboid Intre el.
Dar zalogile prin sate, ce reutati nu face ?
Val mie, care mai multe va face se intrece;
EL giudecatori prin sate i de ban! tmplinitorl,
10 El, dupe a lord placere, tntru tote lucratori;
Top real i top betivii, ling& el s'alaturad,
Cici 11 ocrot6d ,la tote i de (ILI 11 aperad.
Pe el 11 aye& povata, cu dOnil se sfatuia ,
De undo sums ma! mare de ban! aril putd se lea.
5 Femel Bed fete Irumose unde suntd, el areta,
Cine 'ndrAzn6 se'! gon6sca, i de el al departa 1
Omit ispravnicescd prin sate a antra nu sufere,
Caci de 1ndrazn6 vre unul, tnapoi nu nither6;
Vind arunca la orinda, rachiul a lord ma! totii,
20 Se ma! pue i stapOnil, de le da maim, de, potti.
Dupe ce aceste tote, i orl ce yob. face,
Apol 16fa lord din sate, implin6 cat le place ;
i, densebitti baciuri, de pe la stipeni cere,
Vremea fiindti pr6 cumplita, da ce da i sufer6.
6 Tipa Ora i norodul subt and giugil aa de ferii,
Cum ad mai pututit so tie, stall almitd i matt me mlerii.

www.dacoromanica.ro
 415
Farmaki on alff
IS Merle' tri- Salih-Pala pe Farmaki, in lanturi bine legatit,
mill la Tarigrad.
Lucrarsa Id Si pe alti s6se-spre-clece, dupe ce 'T -ail ferecatti,
Vogorids pentrn
D omnii.Boie- Cu o pazA indestulit, cu tacrirul loft inscrisfi,
rii trimitii pit
Balsch cm argi- 30 Pornindu'l pe top de-aice, la Silistra '1 -all trAmisd.
magzard la Port/
ca si cola Dom- Acolo mal cercetandul, la Tarigrada '1 -all pornitt,
niea psntru pi-
militant. Sort- Dupe fapta loll se afle ceea ce le-a0 fostd menial.
e 6rea boirilorti
care Balih-paqa. Vogoridi merge bine cu taraful ce aye,
Pala ;I Vogo
ridBalsch in Domniea cum ca, II vine, IT Ord ca, o priv6;
laqi Convorbi-
rim ins on Salih- 5 Alerga dupe parale, atat eltI si al lul top,
pale. Vogorids
alit clespre argi- BanI cluta ca se sc6t1 de pe vii $i de pe morti;
magzar. Con -
vorbirsa 1n1 tmprumutitri, contributii, vencleri de mosil grecesci,
Bala& cu. Vogo-
ride,Aceeta an Si din tote cuprinsul teril, acele monastiresci;
ficiarii core a ft
rscunoscntd de Pravatul avendu Domniea, bani il trebula pre multi,
pimintetuali.
Boterii ild rem- 40 CAci aye ca sti restorne, hotartri ca nisce munt1;
nosed de pimin-
Wand. Magna- Ave deplinA soil,* cA'nteacesta, epochi,
riul toTerilor din
Ile vord Dom- Great se lea Domniea Ord, !Ad de cum nu pute fi ;
nii, ald celorti
din Bucovina ca- OcAra pe Greci amarnicii, blAstema descoperitil,
re and &cowl-
rard.Beldiman MultAme ca tit se trage din neamil asa pingaritft;
pentra Dom-
mi Unirea la 5 CAI Bulgard 4) av6 fare., o striga si trezti si'n visit,
Vogorids on
Balsch.Vogori- Cad acesta la Domnie, 11 tine drumul deschisit
do di Ibi Balscb
ni sensors pen- Boleril din Bucovina, scoposul lul intelegii,
trn Beraecbierial
din Sibetra Ca se intempine reul, din el pe unul alegil,
Balsch. Grecea-
nn, Cerehezd qi La Tarigradd se resbata cu argimagzarill inscrisii ,
Stavru pleci la
Bilious. PM- 50 Stavila se redicase si drumul era deschisit.
mire a impel a Ba-
ruch:fel lulni. All alcatuitii magzarlul cat se Al petruncletoriA,
Cuvintui Id
Balsoh ild int- All zugritvitA starea terel, cu and chipul lacrimAtoriA ;
blincluce. So-
raechieriul tri- Ar6ta, di MoldoVenii, all fosttl $i snarl credinciosi,
mita chartill
boierilord la Ta- PravilA all top credinta ce-all apucatu din stremosT.
rigradd.Devie-
tut I. bicuviin- 5 Cu zugrAvele urlte, zugrAv6 cumplittl pe Greet,
fdzi UM* careril.
tieraschierld l?icendu, c'a lorll tirinie, nu volt uita-o in veci;
is anuncii sca-
ts. Boteril ea Se rugaii se'l mentulascl de glugul acelA grecescu
intorcd la tali gi
as tiinuieacii in!' 44c Greed mai multA ca se nu fie, in scaunul cell Domnescit;
Vogorids. Lu-
midis Hennes a CA'stl necredinciosi cu totil, suntil haini, resvratitorl,
is aceetnia.Cai-
nuke in ooLtra 60 Credinta lord ce fell este, s'a4 v6clutA de-atitea ori.
torsi. invocare
in contra lul Cu alegere se fie Domnul lord din pamenteni ,
Inamiciiia dintrs
Detach qi Vogo- De altA neam dritti se nu aibl, de cat din drepti Moldoveni;
ride. Ca WA
improdylrea lni S'a.cele din vechl -pronomiT, harlziri Imperatescl,
Be I dim an, Balzch
is porneece sprig Date prin hatiserifurl raelel Moldovenesci,
Bucovina.Fer-
manul ea ai mdr- 5 T6te se le intitrescit pre Milostivul DevletW ,
gi bolorit la Ta-
rigradd.Vogo- Ca nisce raele drepte, mill cu totii asceptil.
ride mounds
coniinutul ins. -. Catre Salih-Pasa Inca si aittI arzit, multu rugAtorit,
Lucrdzi ad nn
morel Balsch.-.- R6nduitulul self dele, tool chipul de agiutord,
Cant% in zadar
Ai indupiece pa to Tarigradd ca se mergii, argimagzariul a da,
Bsldiman a por-
ni.Purcedd la 7Q Ciici ei top, osinda terel, nu potA mal multit a ritbda.
Matra :Sturdza.
Cuss, itiqoannl, Pecatu se se priipAdescit Kelerul imperittesd,
www.dacoromanica.ro
 4113

Mtn], Corchorti Destul de candt patimesce, sub glugul aceIt grecesed.

!I Cirecianu.La
Bilious aid& el
all ma indriN Is Dar pasul, a lort lucrare, rogii a fi tainuitu,
Tarigradd on Cact va fi cu greri isprava, fiindti publicaluitti,
boierii din 'Ora-
Rom Anima. E! 5 Catre Caimacamt a carte, intru care 11 veste ,
pureadd dupd
Paul. Ca pre unul dintre denqii, flit tramite ca se st4
Intru cautarea trebii, Intru tote lucratorfi,
Cu haractirt of nib*, Intru tote rivnitorti ;
Pere s'a linisci vremea, i toll se volt Inturna,
80 Patriea se'mbracioeze, Si a o Indemana;
Urmarea de Caimacamul tainuita vre a fi :
Intuneca dobitocul, dice, canal vrei jertfi)
Alegere fact boleril tine se merge, din el,
Dintre tog pe care altul, se aruncI ochil putel;
5 Pe acelti ispititu, iara1, pe, Vornicul 'Meru Boo,
Intru lucrAri de aceste, elu alesti, eld dragalati ;
Orba patriel Xubire, care Intru elf' Mine,
ha face se *la ripa, i a sari Intru ea.
Dupe ee at trast atata, s'unti noroct rat mentuitt,
90 Do iznova se Incurca Inteunt,planti inveluitti ;
Ulta eate at trash tote, vine hi. Iaqi multi volosil,
Obtiei tots areta, chipul celt mai mengaiost.
Se duce la Caimacamul, da scrisorea ce aye,
Il vorovesee In struna cele ce se lotrive;
5 L'at primith cu bucurie, dragoste 'I -at aretatti,
Dar cat va tine, et nu sat, cad chipul II Ingaimatt.
La SaIih-Para se duce, arzul catre elt at data,
Cu milt yi Indurare, vorovi rat rabdatti.
Petrunst de milostivire, II dice pe Intelest,
8500 Spre a seviri lucrarea, e1t s'a sili mai alesh,
Dar Inca vr'o duo! cu densul, din boleri mai trebuescii,
Cad trel fiindt d'impreuna, maI mitt resmtl alcatuescii.
De Argimagzarit sciinta Caimacamul nu aye,
Niel de Tarigradu vr'o veste a'i da nu se'mpotrive.
5 Dupe trel set patru clile, Vornicului 13a10 1-au spust,
Argimagzariul la Porta, de ce fit tine ascunst ;
Pentru ce se melt arete, cad nu'I Improtpitort,
Pentru interesul terel, si elt iI erguitort.
Balt se apara cu totul, II dice : uSciinta n'amt,
10 De art fi fostt vre o taina, crec11 de veste ca null danit ?1,
Caimacamul, c'o embire, cAutandu'i lul pucint:
gine, lice, i citesce,v scotendd copiea din sent;
Eft amt deplina sciinta, de ce to faciarnicesci,
Cu mahtaoa faciariei pe Stefanti nu amagesci ;
5 Dar et suntit in suparare, de ce me napastuiti,
De ce nu vroiti ma! bine en mine se ve unip?
www.dacoromanica.ro
 417
Ed sg ve agiutti la late, eti se -fie sirguitorti,
Se ve impliniti dorinta, cu -unit chipu prd lesnitorli
Balsa remane in ulmire, ametita i sastisitii,
20 Adeverul se ardte era silita in sfirsita.
Tint patriota se cundsce de Calmacama cumparata,
Ce'ntr'a boierilora sfaturi se afla neaparata;
Sufletti prosta si de nimica, penteunt scarnava interest,
Patriots, patlie vinde, si pe aceld triimesa.
5 Pe una Lip vre o-data, patriota pott Will numesca ?
Nici de cum cal defaimare ndmului moldovenescii;
Plata lui ca si Iuda, lasalti se pots afla,
Crew ca, vdcarile tote falta, lui uu vort spat&
Balsa veclenda ca. nu se'ncape mai multa a se tainui,
30 II ar6te, tote secretul, fad. al tagadui;
II area ca, a merge la Tarigradii II silita,
Cad at data la tots parole, s'a resbate s'aa Nita.
Salih-Pala cum ca are sciiuta desevirsita,
Agiutora on cat sencape al Eel dd per' in sfirsita.
5 ti lauda, Calmacamul otarirea ce -alt %cat,
Cererea ce fact lioieril, clice cum ca l-at placutt ;
Ii .buns,, ii legiuita, adeveratu patrioti,
Ce pecata ca nu-1 mare inteunti gouda a fi cu. toll.
Priu juramenturi multi" dal:Ito, pre Balsa at incredintatt,
40 Ca de-o asemene riynii. si ela este aptata.
Ve void agiuta, Ii dice, in cat se de, si cat pots,
Dar ye roga, spre multamire, sir me primiti patriott.
i ea cu voi d'impreung Moldovent se me numesctl,
Remasita vietil mete aice s'o chieltuesct.
5 Boierilorti me roga scrie, cli at ITO per' in pamente,
In Moldova se primesca, se fie alt met mormenta.
Done mosil amt aice, dobindite cu multti gret,
SO locuesca Intru ele ca una pamentent si et ;
Nu ve cera alts, nimica, de cat a fi odihnito,
50 inteuna colta alit terel si et, se traescil nepomenitt;
Acdsta 'ini-e fericirea ce din sufleta o doreselt,
Tat secretul its descopert de -unit prietent nulti fereset..
Cu acestti felti de Umie Vornicul Balst temliatti,
Perde prepuso, ingrijire, remane prd mingaiatt.
5 Se aprinde in elf' fala, WcIendt una dusmana smeritt,
Nu scie ca-una puiti de serpe flit pinde acoperitt.
Nu scia ca a selt musce de cat top mai multi pe city,
ila invdta interlsul, a fi smerita ca una miela.
Balsa plinil do filotimie si de fala lul aprinsti
60 Ii dice lui Vogoridi: ace vrei, vei aye in scrist;
Nu to indoi nimica, in,mine temeid sit pull,
27
www.dacoromanica.ro
 418

Cererea p se'mplinesce, ludo% 11 mai multi] nu'l.

Flit alit patriel de astatli, te Incredinteclti ca esti,
Dupe ce suntfi et] la _Inijlocd, pop se te mai Indoesci?
5 Ce-ad scrisd la boeri ell nu mid, dar stafeta all pornitil,* *148
i Art de prelungire, i respunsul at venitd ;
DA Caimacamului cartea boierilord IVIoldovenY,
Care era iscAlita de cei alesi pamenteni,
Fill Mt patriel et este, cu totii vorti a'ld numi,
70 i socotescti fericire cu-acestti nume numi;
Paring se numescti cu toil, ca pe-unti fit] flu socotescd,
Recomanduitti de-tou frate, pe care top lit iubescii.
erpele cu a lord mans, vrendti cu top a'ltl netecli,
Dar elf] cada se musce, gondil n'ave a se'mblAncli ;
5 Pentru a patriei bine, pe unit frate ce-at trimesti,
Cere self] povatuiasca, ca pentru -alit set interest].
S'ati bucuratti Caimacamul, se areta multi voiosd,
Vice c'a pune la tale tote cele spre folosit.
Ilit sarutt, 'I multimesce, s'arett Indatoritd,
80 Sub mantaoa faciariei, sta bine acoperitk
Yi dice ca se cjlvine, duoi-trei boleri se mai lea,
Ca se se pazesca rezmul acesta pre trebula.
Dice Ba101, Aga Creceanu i Caminariul Cerchetti.
:duteatesti duos amt credinta, potd se me Indemtnezd;
5 Le -amit vorovitd multd, cu mine amendol se priimescd,
In drumit void mai lua unul, cad mai multi nu trebulescd.
Pe amendoi Caimacamul, de vrednici 'I-ad priimitd,
Dar lucrarea vre se fie, cu unit chipt mai tainuitt
Taina din duol deca lose, taint nu mai 'Ate fi,
90 i tota cola ce-a numi-o, socotescd ca va bIrfi.v
Top aces din Iasi boierii cu tactmul lord unite,
Ce'n magzariul Bucovinel, nu le -at data de iscAlitil,
Se tulbura, aflandd taina, Intre ei se vorovesck
Died qi el se fact unul, si flu si alcatuiescd.
5 El aved mai multi] putere, cad se aflad top pe hoed,
El at suferitt zaduful i arclere ca'ntr'und foci.
Nu me void sfii a clice, adeveril a vorovi,
Caci amt] avutti tad prilejul, cu ochif mei a privi ;
Vr'o deosebire mare In magzariuri n'amu *hitt,
3600 Fisce-care interesul pazia cum It de creclutd.
Cel de-aicl cered Domniea, cei-l-alg decamviratt, *)
Unit Divand s'alcatulesca Intre ei neaparatd,

Aceett Arz-Magzariii se aft tipisritii In F6Ya pentru Minte ei Literaturfi

a Transilyaniel -din anul 1840 No. 41, (1)
1) Iresli Arz-magzariul la finele etihurilor din Tasted.
N. E.
www.dacoromanica.ro
 419
Ca iarasi el se lea canna si el a povatui ;
Din partea me vremu Domniea de-asi sci ca nu na'oiti cai.
6 Unil cu asprime mare dealing' tare pe Grecl,
Fara de milostivire, vre ca Bel surpe de vecl ;
Cel din Iasi nu inteatata, jaluind nu'l osindeil ,
Cu asa pornire mare, nu'l goad nicl iT perded;
Lasati se se intelega acele ce -au patimitd,
10 Devletul se otarasca de mal suntd de priimitd.
In pronomiile terii de-o-potriva era scrisd,
Eta intre amenduoe aceea ce Wei cuprinst.
Vogoridi cu Balsd'una, sufietti si trupd amenduoi,
Si la eel-l-alti povata, clicendd : si ed suntil cu void)
5 Intru ei avat na'dejde a lucra s'a ispravi,
Interesul la Domnie, cu densii ispravi ;
Cu curul in doue luntre, parimiea ce avenatt,
Me temli se nuld vochl in balta, cum pe eel mal multi vedemd.
Ad ineredintatil Magzarlul a boierilorti din Iasi,
20 Serdariulul Iancul Stavru, pe care 'I-au si trimesu
La Focsani ca, se astepte boleril per' volt veni,
trecendd si elu cu dengii, impreuna a porni.
Caimacamul se areta catre Balsa sirguitoril,
Poll gatesca, Wit pornesca, cu total inlesnitort.
5 Catre Pasa mijlocesce, ch,rtile a le porni,
Recomandatii, Calmele, tote vre a le citi;
Cete. una, tocme alta, indrepta, alcatula,
Pentru interesul teri1 cat se da se sirguia;
La alp mai mici din regialurl, se mai scrie indemna,
30 Iar cat pentru Saraschieriul, insu'si se insarcina,
l?ieendil cum ca ild lubesce, si ilti asculta pre multd,
Pote* WI scrie si rasa, dar pucind si pre in-scurtd;
Caci era de trebuinta, se sere neaparatil,
La Seraschierlul se merga prin eld aye de luerattl.
5 De-acolo inlesnesca, eld a fi inteagiutorti,
Fara elu ori-ce chipti altul era nefolositord.
Octonivre in optti-spre-clece, Balsii intru tote gatittl,
Luanda scrisori, o;liva buns, la Silistra s'ad pornitd,
Cu Cerebezil. si cu Greceanu din boleti de-aice dap,
40 Priimitl de Caimacamul si de dinsul laudati.
La Focsani mergendil boierii, si Stavru sta asteptandti,.
Se unescd, nu stall nimica, de-acolo purcedtt curindu,
Cad la Berladd zabovise, bani se lea at cautatu,
Ca pre pucinl aice, de chieltuiala le-ad datd.
5 Doue-cleci-si-septe-a lunel, la Silistra ad venitd,
indata ce -au datil de scire, conacil Ii s'at' ronduitd.
La doue eesuri de nOpte, cu total ad fostii chiamati,
www.dacoromanica.ro
 420

Priimirea le-ad fosta rece, cu asprime intrebati ;

Ce vreti, dice Saraschferiul, ce cereti, ce ati venitti ?
50 Balsa, cu plecaciune mare, scarbita si forte mahnita,
ATI imblancli se silesce, vorovindul multi' supusti,
TOO, pricina venirel cu amaruutul 'i-ad spew.
Le dice : cunt scriii bolerii, fiinda tots peste hotard ?
Orl cate cererl vort face, nu credit c'arti fi In zadarti?
5 Le este ertatd acesta? cum potii si cum Indiliznesce ?
Cu mai multi, Intregime, pentru ce nu socotesca
Acei din Iasi it areta, din boleri suntti iscaliti,
Dar ,s'acel din Bucovina, a veni eraa OAT.
La Tarigracth, ca se merged, nici de cum nil ye oprescd,
60 Dar deli pute merge teferi, nu sciu, nu me'ndatorescd;
Drumurile vedetl cum 1st'', tote norodul tulburata
Ve luati mesuri mai butte, cad ye vorovesctt cured.
Mal multi' d'una testi In piciore, se affair cu totii stand,
Caf se le de, se secla, se vede ca n'ave gonda;
5 De cat la sfIrsitti, In urma, cafe ati disc se le de,
Se seort le poroncesce, neplacerea se vede ;
vSi pucina mai vorovindu'i mergeti cad sunteti truditT,
Merged, ca de-acum Ii vreme ca se ye mat olihnitid)
Saraschieriul forte bine moldovenesce grain,
70 Pentru ca, ela se nascuse ling, Hotine, in rata.
De terzimand trebuinta cat de pugina nu era,
Pe Balsd prilejul acesta pre tare ilu bucpra,
,,Odihna nostra, ii dice, este cancl vomit ispravi,
S'a patriei fericire, cu ochii vomit priivi;
5 Vizirule, not scinit bine, cum ca esti dreptii hotinend,
Asa fiinda adeverul, esti ale nostru pamentena ;
Patrioti suntema cu totii, totti dinteacelasi panienta,
Tatald tea, cu indurate, poroncesce din mormenta
Se nu Iasi se blutuiasca Ora, Grecii surpatori,
80 Pe a carora credintd, al veclutd de-atatea tort;
Si cat se da din Moldova se to silesci ca se'i stop,
Patria to se o aperl si pe al tel patrioti.
0 Ora lacrimatore, Cheleriul inaperatesca,
Se nu to induri, se Idea, nip spune no me sfescil.
5 Mergeti, dice cu blandete, merged si ye linistiti,
Cat Thai va fi prin putinta, nfoiir sili, nu ve'ndoitl.
La conaca naerge'ndti cu .totil, stab. pe gOndit forte ,

Nu puteti se intelega de ce 'sit aa priimiji;

Ca'l atitatt Sarastliieriul, era forte cunoscutti,
90 Dar de uncle, de la tine, nici prin gOnda nu le-ail treeuta.
Taina WO. mai la mina, hist* s'a descoperi,
Lucru ta)nuitti sub sore nu se vote suferi,
www.dacoromanica.ro
 421

A duoa iii Tar 4i chiamit, ca intlid nu '1-ad primitti,

De a duoa Intilnire, cu totil s'ad
5 fi priitnesce cu cinste, la toil dice a sede,
In vorova lut asprinie mal multd nu se cuprinde :
Boerilord, eii sciti bine drepturile ce aveti,
ySi ce lucr.tti cu vol Grecil, cei haini Si multd sumeti ;

Struncinarea cea de istovd care v'ati pricinuitd,

3700 De sciinta me nici una, nu credep ca'T thinuitti;
La TarigradA ca s'e' merged, ed nu pocid so ye opresed,
Dar cele de cuviinta vred ea se ve sfatuescii :
Dupe intemplarea vremel ed nu scid de va intra,
Devletul in cercetare, si de nu s'a apara;
5 Vremile sunttt precum Insusi puteti se le judecat,i,
De vets merge peste vreme, me temd se nu Ire 'ncurcati;'
Gondescti mal cu intregime, ed cu cale socotescd,
Hartiile sa trhmitemd, si pre vol se. ve preset".
Inadinsti Tatari se mergh, cad nu amd nici und prepust,
10 cri, In doue-cleci de (Me, vomd priimi si respunst.
De va fi vreme se mergeti v=i void agiuta si ed,
Iar de nu, de ce se faceti und drumti atata de gred ?
SO ve iucurcati cu totil, vremea se ve prapaditi,
Vi le paid tote 'nainte, cheep' ysi vol ce gonditI.4
5 VorOva lul pre Intregh, cu totil s'att multatnitti:
((OA ce vei ghsi cu cale, iY died, si nol ne-amt primitti.v
in data intru lucrare, ceea ce au clist" ad. pust,
Caruitt multi multamindu'l, intru tote s'ad supusil ;
S'ad data chduth poronch a li se da tainattl,
20 Cu indestulare mare, forte Pail indemilnatd.
A treea Sli i Tatarul precun3 ad clisd, s'att pornith,
Patru-cleci-si-cinci de pe, au trecutti per'ad venqa.
Boleril In multhmire, In Dialled, suparati,
ingrijirea, neodihna, era cb,"sti instrainati.
5 Nu se scia 1i respunsul care se pute primi,
Le va da drumul se mergh, sail inapoi s'orti porni ?
La und-sere -clece Dechemvri, soli doritul respunsfi,
Nesciinta ottirirei Ii tine intru prepusd.
La Pala -Capri II chiama; Pasa blandti, politicosti,
30 Le areth ca respunsul le-ad venial cu multd folosd :
Ilartiile suntd primite, Devletut multit multamitd,
Tote cererile vostre, ve spund ca s'ati priimita;
Domniea este is vostra, Domni volt fi din Moldoveni,
Dintru acel cu sciinta, si mai alesti pamenteni.
5 Talna vred se se pazesca, ri numal vol se o scitl,
Interesul e alit vostru, se cuvine selti paziti ;
Greet" de-acuma la Domnie nu vets mai aye nici cumu,
www.dacoromanica.ro
 422

Dar se ye pazlti credinta, se n'o abated din druma ;

In Tarigradti ca se merged, ImI scrid c'acum vreme 1111'1,
40 Devletul asa voIesce, otarifea II alui;
Dar fail de preluugire, se scip ca veti fi chiamatI,
Si la cererile vostre, yeti fi forte ascultati.
imi poroncesca 1i acesta se v'o Oct. de multe mg,
Ca sa ocrotitl ralaoa, cad sunteti respuncletori;
5 Paza si nebintuirea, s'o ceiu too, de la vol,
Se n'o asap in osinda, in necazti si In nevol.
Boleril se ocrotesca, cei betrani cari suntep,
Indatoririle tote ditre vol so marginescil.
Vol avetl ca se datl semi, vol vets fi si intrebatl,
50 ye luatl mesuri mal bune, ca 'n respundere Intratl.
Eta cate Ore astacli, se ye agiutti amt pututit,
i de-aice Inainte, credeti c'oiit face mai multii.
Yt multamescil tote prin lacrimi, clicil cele ce s'ail cii tutu
Pentru a sa sIrguinta si binele ce -au velutil.
5 t i lad cu top cliva buna, prin chipul celti mal plecatt,
C'o raza de multamire, In gazda s'ati Inturnatti,
Voindit ca se se gatesca, cad a le lord s'ait alesd,
In noua-spre-cleci Dechemvri, din Silistra au purcesil.
Vint la Iasi, volt se'la tIlnesca, pe nuoul lord patriott,
60 Care cu o sete mare, ce-at lucrattl vre a sci tott.
A'l tainui adeverul, Intre el s'au sfatuitu.
Dupe cum si Saraschleriul, forte 't -ail chizdsluitd.
MulIAnairi dar nu pre multe, cite -va 'fat Incurcatti,
C'asa astepta se \Tea. dupe cele ce-ail lucratti.
5 Ve yeti lngrozi de a'.ti scie, nuoul nostru pamenteanti
Ce -au lucratil elil pe sub cumpetil, si all esitil in maIdanit;
Filul a patrieI nostre, cehl smeritti ce s'ait primitt,
A trai trasti intr'o parte, fair'a fi macar numitti,
Vipera, puitl de naparca, cum crede calf] va lasa,
70 Dumne0e0 ce vede tote, veninul sell a versa,?
L'a descoperitti in urma prin eaimeoa ce-at trawisti,
Saraschierfului Silistrel ce cu mama sa au scristi.
A se talmaci calmeoa, Omen1 cu sciinta-au push,
P6te se fie acela, care insusi Balsil at dust.
5 Cu panea terei In gura, naravul lui mita lasa,
Pe boIeri si Ora tota, cat pute o apesa *) !
Suntii haini top pamentenil, Saraschierfulul stria;
Suntii si all fostii totti de-a-una, nimict nu se indoia.
Curtile megiesite tot printrInsii all literati],
*) Vep la sfirit veT afla copiea scrisOrei salsa Saraschlerlulai, talmacita
de pe %RIO Caimeoa sa.
Beldiman) .
www.dacoromanica.ro
 423

80 Pere n'ail fostil el povata, in Ora nu ail intratd.

Toti suntu uniti, el unelta, en dreptate patimescd,
Se lase pe Enicerii, caci numai el Ii smeresed;
Caci asemenea urmare, face eel' din Misirbel,
Pere 'I ad calcatd Francosii si all cadutd peste el.
5 Lasa'i se se osIndesca, nu patimescd in zadard,
Tratarisescil cu Devletul Inca de peste hotard;
Prin Argimagzarid la Porta", Domniea acum voiesed,
Ca se merga dintre dinsil , pe unul oronduiescil;
Omit frumostl, cu barba mare, alba, si la static
90 Mai chipesd de eat pe-acesta, n'ad pututti afla pe altd;
Fa dar on ce scil cu dinsul, datoriea 'mt-amn facutd,
Cugetul se nu me mustre, mac la urma c'aind tacutd.
Acesta fara 'ndoiala, pe Saraschierd all aprinsil.
Ce.pute face de-o-data, vede,ndd cele ce 1-ad scrisii?
5 Dar Inteleptd, omit cu minte, sufletd imbunatittitii,
Judecandd cu Intregime, mal la urma' ad simtitft
C'aceste suntil tote intrigi ce ela insusi Implete,
Eia era pricina tots, boierii ce za.bove,
S'asa s'ad Intorsil Indata cu mils a -'i agiuta,
3800 Nedandil credare Iudei, la cele ce'i areta.
Val mie! acesta este aceld care ne striga ,
Pamentend se se numesca, din inima sa ruga.
Serpele, ce pamentenil seld tie in send vola,
Pentru care Balsd atata se ruga si slatuia.
5 Painea ce manta a terii, aceea l'a osindi,
Dreptd giudecatorid II Domnul, eld iarasi va isbindi.
imi pare cal vedli osinda, de la sine'si a Cade,
La veund hoed cu departare, in ooinda l'ard ved6.
Ave mare bucurie, de boieri ca s'ad intorsii,
10 Si Wad facutii vr'o ispravit, cu mergerea lord in giosd ;
Credo, ca a lui lucrare, pre ei 1-ail impiedecatii,
]ice ca Balsd , Tuiuri, Crica, in Buzeil le-ad inneeatd.
Patima pe Balsd nespusa, alt vede se supaa,
picendu-I, ca dreptul terel, II silitil a'111 apara;
5 Trei Mile de erad bine, dar a patra di stricati,
Amu creduttl, in multe rondurl, a'l vede incaerati.
Unul ingonfatil de slava, celalaltu de -unit tarzii firescri,
Putei socdti vre-o data a'l vede ca se smerescii?
Gone pe Balsa Caimacamul, a lipsi din Iasi dore,
20 VorOva lui ingomfare, nici de cum nu sufere.
Balsa se desgustarisesce vedendu-se prigonitd,
Chipii cauta se se dud iarasi de unde -all venitd,
Cad familiea lui Inca, in Bucovina ave,
Cunoscendil pre Caimacamul, primejdie o prive;
www.dacoromanica.ro
 424
5 CA va merge per' la viet,A, Greca finidd, fl'ave prepusa,
Chipti nu era de unire, nici se se de lui supusa.
In peptd ad dus-o o vreme, cat art pututil art rAbdatil,
Dar perGenda tots rabdarea. hotarIrea sa art data :
La hotarul Bucovinel, din Iasi a se depArta,
30 Familiea lul s'o veGA, si necazul a uita.
Beldiman se'mprotivesce, units fiinda nu'la Visa,
Se sile ca selti pre:id, din tots virtutea sa;
It Oa so zAbovesca, pugina a mat astepta,
Caci prefacere mteptA, si real s'a mndrepta;
5 Ce interesd ave nu scitt, scid ca, multa s'ad sirguitti,
Se mai ste se nu se duck Indestula Pau sfatuita.
Ela giuca una role prostatica, pentru eld maltamitora,
Intru sfeclile urinate, eld era Impacatord,
Caci Balsri m1 da ascultare la cele eel(' sfatdia,
40 Cum cal prietinrt statornicd, nimicil nu se Indoia;
Bine face Witt asculte, pre dinsul pone 'n sfirsitd,
Cad s'art cunoscutd In urma, cum ca'a. Balsa multa all gresita
R?tbdarea lui perde tots, vice : nu potti suferi,
Nu'ti dart maimulta ascultare, nu'ti dart cuventa c'ohl peri;
5 Lasa-me se mergil de-aice, lasd-me eoiti 'nebuni,
Fars prelungire iarayi, fagaduesca c'oiu vent
Purcede din Iasi, se duce, la hotara se zilvoq.
Familiea lui se veGA, prileja acolo ave'
La Dorohoin, si la Herta, si in Botosent unibla ,
50 Vremea Ore s'a preface, din locti In loch se primbla.
Trel luni au trecata la mijloca, si Fermlnul au venitd ,
Insusi de la Saraschieriul, en mare grabil pornita;
Pre boierii ce mersese en argimgzirial.vre,
Si Inca, alit duoi Cu &Myth, ca so mergA It cere, ;
5 insi boierl de isprava, credinciosY si ispititi,
Din eel de ne.t forte vrednici, (anent alesi si cinstit);
Cad pre lndurata PertA cere a se 'nfaciosa,
Dupe sadacatul terei, mila sa a reversa.
0 poroncA ca acesta ca una tresneta 'i -art panda,
60 Se tulburA Vogoridi, vede eh merge urita.
MO se mergit la Silistra, pentru (Mitsui era grea :

Se cade, dice in sine, mai bune mesuri Willi led ;

Ffinda ca 'n Iasi nu se aflA, it lesne a'-la departa,
Altai mai smerind in sufletil In locul lul a cAta ;
5 Altai ctre se nu fie vrajmasti nemului grecescili
MO II pAtimasa si dusmand scie cum child prigonescti..
Din tots cati eraa nice, pe Beldiman art alesii,
Se sc6IA, merge la dinsul, m1 dice pe Intelesa ;
Cu dragoste mI vorbesce, se silesce alld pieta,
www.dacoromanica.ro
 426

70 vice ca numai cn densul, sufletul lul s'a 'alpaca;

De Tarigradil nu'i Tirbesce, nici 'I-au pomenitu railcar,
Moldovendoei se spite crede cum cal in zadar ;
in Intunericii set lase, a nu sci unde si emu,
Ca se nu alcatulasca cugetarl din asa drtunit
5 Beldiman, omit prepuelnicU, si de umbra lul ferita,
Care (lore se traescA In cat se da mai sincritu ,
Era de &Witt vre-o-d tta, ca elu se va Incurca ?
uVersta, starea sanettitit, dice, nu voru redica ;
in starea care me aflu, nu potti s gondescti de drumd,
80 Amu alergath. fiindU teneru, amil Watt' nu potil de-acuma.
Intrebb, betrani tineri ca te volt Incredinta,
Ca In slujba si 'n primejdil, Beldiman nu se cruta.
Nu crede cum di spui basne, nu crede ca me falescii,
Dupe slujba, multrunire, di nu anal avutd jillescu.
5 Nu'lii silesce Calmacamul, creclendti a'In Indupleca
Mai vorovindu'i si altii, in sfirsitu se va pleca;
Romanul, Husul de faci.i, a doua Ali 1-aA clisa Tar :
((Santa neputinciosti, It dice, Ilti silesce In zadar ;
Santa si altil si mai vrednici, si tineri ce potq lupta,
90 Este Logofotul Sturdza, de ce vrel aid departa ?,)
Eti null eel sfatii se'ml spui tine; te intrebu de priimesci.
De vrel se magi ht Silistra, si patriel se slujesci?.
f(Anitt slujitil cat mutt fostil tenerti, o Ojai si nu me sfiescii,
Pe orT care vrel, Intreba, actin) nu ate bizuescil.n
5 ySi pe Vornicul Rascanul trimisti de 11-ati vorbitu,
Cunoscendulti bunt prietenu. dar si eltt n'au ispravitu.
Pe Sturdza, Cuza, Rascanui, vrendt i nevrendti 'I-au alesu,
Tziutul, Cerchezti, G-receanul, toti uniti at si purcesu ;
Vechilil de Logofetie, au lasatl pe Beldiman,
3900 Cu eel ce mai remasese, se caute de Divana ;
Ii pornescl cu mare graba; la Silistra ajungenda.
Au aflatti ce nici o da,ta nu le trecuse prin On*
La Tarigradd c'orti se merga acolo s'at domiritu,
Mehmett-Pala-Saraschierinl, le-an vo rbitt descoperitti ;
5 'I aii Indemanatti la tote, auclindti ea n wail gatiti,
Le -att that" bani, recomaadtii, de cari eratt lipsiti;
S'an aretatil cu o mild, in cat crecla c5, nu s'aU daft,
C'o nespusa Indurare, Moldovel au ajutatti;
Cel din tera 4onianesc5",, boleril ce-att fostU chIantati,
10 Ajunsese In Silistra, stat acolo admit+.
Dupe Pascl In trei Aprile, Luni din Silistra purcegu,
Cu lesaccil si en paza, cu toti Impreuna. mergii.
Se't lasamu urmandu'si drumul, nol se veninat Inapoi,
Se vedema osInda erii si a Iasului ne vol.
www.dacoromanica.ro
 426
SI lintel Jul Vo- 5 Malta ingriji:u Vovoride, prefacerea a privi,
goride. M6rtea
lui Sall Page. Caci nu scia si boieril ce volt puts ispravi ;
Om an-Aga fill
inloculeace.
Saiz-Efendl de- Cu tote ca ele trasese pe cati-va In partea sa,
vine Chiliala-b el. Yngrijitu fiindii pre tare, ca mergenda '1A-ord apasa ;
Urniirile aces.
tuTa ei a le Jul Dar de el a se increde, nici o data nu puts,
Vogoride. Ne-
easel lorei Qi du- 20 De aceea 'n Ingrijire de apururea plute ;
rerea paroSateni-
-
lorii. Serisorile
boierilor din Ta inse cumpetul nu'si perde, interesul sett cata,
rigradq. Din drumul ce apucase, nici cum nu se departa.
Salih-Pala din WO. dupe ce s'ad sevIsite,
Pasallcul flit luase, Osman-Aga in sfirsitil;
5 Eniceri-Aga de-aicea, omul bund dar forte prostil,
in tineretile see, nu sal mai strasnica de-ati fostd.
Do a lui nemultamire, de Eniceri, inteund rondo,
Fara de papuci s6 scape, l'amil privita pe elu fagendfi.
Chihaia-bei ronduise, celil mai cumplitil ce s'ati data,
30 Ce firea alcatuise, a fi numai spre pra, date,
Pe acela Saiz Efendi, de Hogiachianul lasatA ,
Caci avusese tovarasi si era interesate.
A cesta e Chihaia-bei, sf on -ce vofa face,
tntru pradari si in jafuri, pugini crecld ca'la intrece.
5 Caimacamul cu acesta, build prietenil si unite,
Alegi Dumnecleil Sfantul, cate au lucratil s'aA etirnitu ;
Cu tog reit era una, pe pradatori apara,
G-hiaur-Ali bunii prietend, GIanoglu a lui era ;
Remanel intru uimire in cele ce lucrau toti,
40 Socotescil ca in mormenturi ail simtitil si acei ;

Niel el n'ail remasu in Una, intru cele ce -au urmatfi,

Prin Monastiri nu lasase, nici nnfi mormentil nescurmatil;
Migle de ose pe-afara asverlite se vede,
Ca'n mormenturi II avere mai cu totii o credo.
5 Ce gondesci intru acesta, nu'i osindA pentru top ?
Cando priivesci ca'n mormenturi nu'sli in dna nici eel morti ?
Ce lucra In tainaturi omul acestti nesaciosti,
Carnea, painea, fOnul, orzul din tote ave folose.
Piei de Oie si de vacs, pentru osti ce se taia,
50 Cum ca suntil a lui iraturi, a dice nu se sfia ;
Banff au lua.tu si acesta, cat prin gonde nu Tat trecutn,
Cu Caimacamul prietenii au lucratil ce 'i-aa piacutti.
Mai fiindii si Chihaia-bei, acuro lucra ce 'I place,
Nime nu'ndrazne se'i clica pentru cele ce face.
5 Groznicil versatorii de kluge, aye fala a Ma,
Pe chrestini pentru nimicuri spre morte oronduia ;
Pururea la porta Carp, vedei unul -tluoi taeti,
Si mai betrani, si la versta, si eel mai frageti baeti;
Pe cap bate In falanga, de veci remAneri stricati,
www.dacoromanica.ro
 427
60 Ca:,c1 bate cu nisce sope, nu cum bated cei-l-altt
Privesce necazul terei, to' bezmetici, retaciti,
Toti In det.nadajduire, in necazuri addnciti;.
Fericirea era tots pentru Jidovi si Armeni,
Lacrimile qi durerea numai pentru pamenteni.
5 Se vede ca ei gresise , ei acum si respld,te,
A se mental cu-atata, fericire'l de-ori pate.
Cei ce'n Tarigradd mersese, din boieri nu se scia,
Ce ispravesed, ce luereza, si In ce se sirguia.
Din boierii de aice, catI.va scrisori ad primitd,
70 Dar nu se vede In ele nimica descoperitii;
Multamiri ca suntd pre bine, intru tote odihniti,
Si nespusa Indurare cu care ad fostd primiti;
Devletul celd multi puternicii si de Dumnecled pazitti ,
Cunoscendii credinta terei, se aid multi imblanclitt;
5 Se nadejduesee mild i In tote agiutorti,
Multamiri s6 &dint din sufletd, cella multi Induratord.
Fermanul pen.
tru retrageree In Tarigradd Vogoridi simtise ce se lucra,
Turcilod din ter-
ra. Oinnau Dar nu scia feredeul Intru care va intra ;
patia. Urmdrile Agiutorul si adejdea, la Saraschieriul ave,
Enieerilor5.
Latif. Ferma-
nul pentru redi- SO Ochiul lui in totd minutul In Silistra priive.
oarea lui Vogo- Toth a sa mentuire de acolo astepta,
ride. Oeman-
pate anungiI Cad Saraschieriul puternicd, pute a'i intempina.
boierilorti schim-
barea Calm ace-
mulni ei instahid Teta starea aretata, cum mai susti amd pomenitd ,
Divanul ca ocfir
muitord (..rrei. La doue a lui Iuli din Tarigrada au venitu,
Vogoride ei bole-
rif. Scirile din 5 Fermanii ca se se redice, Enicerii cap era,
Tarigradd. -- Cu cdcluta priveghere, tera a nu supera;
loan Sturdza,
Dorumi. TOderti
Balseh Qi Petraki Osman -Pala se se duck, la Sarhatul poroncitd,
Sturdza, Caima- Chiuciuc -Ahmet pentru pazd, se ste in Iasi neclintitd;
carol. Bucuriea
'erred pentru Cea mai mare fericire, Ora si Iasul dore,
Domniea pitmen-
toad. Voacul 90 Nu pute se se increcld, tuturord visa le pare.
de and all; Mol-
doveL Invo-
eare dtre Imp& Osman -Pala Ferimanul, de -o data l'ad thinuitii,
ratn1 cerescit N'ad spusil nimerui nimica. Ore n'afi alcatuitd,
Cu ce tertipd adune qi din Iasi a'i redica.
Fara a bentui Ora si orasul a strica;
5 Tote dupe cuviinta In tale deed ad push.
Apol Ustalile tote, Inainte au adusd;
Ad eetitil in toti Fermanul, mesuri le-ad (Asti ca se lea,
C'ord respundi cu vieta, fra'tesce II sfatula.
Sultana Mahmud, vre odihna raelei ce -ad patimitii;
4000 ingrijiti-ve, le slice, caul nu'l lucru de glumitil;
in doue clile de astacli, cazanuri si toti porniti,
Prin Silistra ii se treceti, de'ti gre,i sunteti periti.
Poronca adwww.dacoromanica.ro
dat-o si el, la toti eel ce se eade ,
 428

Ca se'ngrijescu a purcede, Incepe a se vede.

5 Bucurie fn atata, cat man mare nu s'ad. date,
Se'ngrijiad ca'n redicare s'orii 'apuea de pradatil;
Ave cuventU de'ngrijire, dupe cate ail vecluta,
Dreptate aye pre mare, lucru era de crecluta;
Ca volt esi cu maul gale, In fire nu era datil,
10 De foal era prepusq mare, si In sfirsitA de pradata.
Pe cat au fostd ingrijire, la sfirsitti nu ad lucratd,
Pe la bolerl, pe la gazde, se lea bans au suparatil ;
Zalogele socotela atuncea ail cautatii,
Nal plati deca'ti da man, si se. to vec11 descurcatu.
5 Orzil lepada pe la gazda, fonk 'Janie de cumparatd.
Amar de gazda aceea, halal de n'ard fi numerata ;
Se lauda Cd glasil mare, striga cum ea '1-a da foci,
&Ili a le da ca se scape, alerga, nu'si afla loch;
Saracil ce-avea prin cask merge, pine amanetil,
20 Dandu'i haul Bela hnblanclesch, anti vecla desmanietd.
Mueri ce aye prin casa, pe tote le-ail desbracatii,
Cea man mare osindire, la purcesfi ele-ati cercatil ;
Pe tote -au ajunsii osinda, sfirsitul au fostil arid,
Cad cate-ad fostd burduhose, pe tote le-ail omoritia
5 La Bahluiii vr'o pal-spre-clece, ucise le-ail Innecatii.
Apoi prin fontani, prin puturT, pre unite all arancatil.
La acest I pre cu tale ca ail Medd socotescil,
SO se satire, le 1 isa, de atnorul celd turcescd;
Las& pe nasii se le iesa, aceea ce all facutil,
80 Si se gasesca pe dracul 'pentru c'asi, le-ad plactittl.
In optii Mile a lul Iuli, Sambata salt radicatd,
All scapatia saraca tea de csinda 5i pecatd;
Din Iasi in josil prin conace, tipete, vaetd s'auaarta,
Pere ce-ad ajunsd cu totii s'ad trecutil peste hotard.
5 Mehmendarid Latif Spatariul, van de eld ce-aft suferitk
Nu crecle ca, s'a Intorce, omul era de peritd.
Dintre el pre multi aicea uncle -au pututti s'ad dositd,
Dar van i amar de-aceia, Chiuciuc-Ahmet ce-ail gasitti;
Nu le man intreba starea, fu batale 'I-ati stricatii,
40 Vord ulta dulceta terii, desfatarea ce-al cercatk.
tag Moldova pre dulce '1-a4 datii prin apa, prin foci.
Si dupe mita vreme. all venitu pre multi la lock
Dar cea d'anteia tnultamire n'aa Attu deed venitti,
Trebile erad schimbate, vremile eau primenitil.
5 Chiuciuc-Ahmet forte strasnick zulumurl nu sufere,
Deca indrazne vre unul, sub topuzul lui pere;
Sedetl amortiti prin sate si pe la boleri supusi,
Lustrul ce aye, lipsise, Enicerl pared ca nu'su,
www.dacoromanica.ro
 429

Ducendu-se Eniceril, a duoa cli alti. Fermani,

50 Poronca ca se redice, pe boleriul Caimacamtl.
0 Aga de la Silistra, spre acesta triimesi,
Dintre Aga lele Pasei, coma destepti, forte alesti,
La Pasa-Kapsi and trece, au aretatn, au graiti,
i fara zabava multa, la conacil l'ad ronduitil.
5 Tr Amite, chial2 a indata, pe slavitul Kaimacami,
Vice ca de la Silistra, are seT dee fermana.
Dupe ce 'lil-ati pusa la mama, din ()chid nu '15 -ad prapaditil ,

Hotarul fiindi aprope, era lucru de genditi.

Acolo din impreuna, amenduoi ail petrecuti,
60 'neat se da ea nu'i frica, ca se crecla Pail facuti
Ce sa crecla? vede bine in ce feredei era,
In latul care cacluse nu se pute scutura.
Priveghierea era mare, cu care era paziti,
Yi da prepusi a se teme, si elti tine ingroziti
5 Porunci-a doua cli Pasa, dupe boleri a chiama
Earh de Intarriliere la Carte a'i aduna;
Se aduna tog bolerii, pricina nime scia,
Cada cola la cela, intru tote se'ndoia.
Vice, cafe si ciubuce, ca so se4 'i-at/ poftitu ,
70 Indata si Caimacamul cu Agaoa au veniti.
NWT celi d'inteii Vogoridi, aceli falnicit si voiosii
Se vede unit great pre smerina, 4ngrijitu si multi fricosi,
Galbenil la facia, pe gonduri, cu benisul stransi la pepti,
Pare ca la toti art clice : se me agiutati asteptil.
5 Pasa Incepe vorova, incepe a areta,
Ca din pogoriti, suisul, nu se 'Ate departa;
Dupe suisu pogorlre, urnieza neaparati ,
i apoi larasi suisul, dupe ea 11 vederati.
Milele sole Devletul, de veci nu le 'Ate da,
80 Cel ce au fosti pe o vreme, mai potd si ceva rabda ;
Stefanaki Caimacamul se AA acum schimbatd,
Cum cal multamittl Devletul, nici este de Intrebati.
Socotelile sesi cute, la Silistra if poftiti,
Ca sa merga cu odihna, Agaoa ii ronduiti ;
5 Divanul de-acum se fie, tam tote lucratoriti,
Si celoru puse la tale, Wit cusuril urmatorrtil.
Pricina se se 'ntelega era destul unit cuventil
Celelalte ceremonil eras vorove si veal
S'ati intelesil pre pe lesne ca eld este redicati,
90 Pete au aflatki Devletul acele ce s'au Manta.
Incurca si Caimacamul vorove cute -au pututi,
De slrguinta areta, cu ostile ce -at facuti.
Si pentru tell le spune, cat se da ca s'ar'i siliti,
www.dacoromanica.ro
 430
Cad pututd s'o sprijinesch, era lucru de falita.
5 Pe boieri 11 scate marturl, In Cate-ad fostd impilatil,
Boiurum! dice Agaoa, si indata" s'ati sculatti;
Viva buns de la Pop, ad plata foarte scarbitti,
Falci le i se 'nclestase, gura u'ave de vorbitti.
Se intorcd Taras1 la gazda, cal de menzild poroncescd,
4100 A. se face, prelungire nici cum nuld ingaduescd.
Acesta iid &Irma tare, acesta Ild sugar
Adao_ge ingrijirea intru care eld era.
Top al lui pe linga, dinsul, cu jale 11 cautad,
Lacrimi in ochi aved unii, altii nadusitI oftati ;
5 Toti Ii graiatt cu sfiala, nu vre ca se de prepustl,
Strainl vre se se arate, si cum cti, al lul ei nu'sd.
BoIerii se ducti la densul, s'adun'a, ild mingeia,
ySi ca WO lea cliva.buna. pucini binele 'I voia,

Caci pe multi II sup'arase, cu multi din el s'ad sfarditt,

10 Ca se's vie 'n capti acesta, nici cu gondul Wad gonditti.
Eld isl astepta Domniea, precum at seI toti strigati,
In slujba Cartel' se Intro, multi merged de se rugad,
Caci si Vornictt despre Dorana, dice c,:ad pomazuitil,
Intru isprava Domniei nimich s'ad indoitti.
5 ild mingeie toti boleril, ii (Hai Cate s'ati cadutti,
Se 'ld veld asa midi in sufletd, nici o data n'amti credutti;
Patrunsd de-o mare durere, lacrimi versa In sfirsitti,
Se ruga la toti Wig erte, cad pote le-a fi gresitil ;
Ca unil omit intru gresale, si elti se afla supust,
20 Se nu se 'ndure de dinsul puterea ace de susti.
"Fratilor, dice, cu totii rugati-ve ca se scapd,
Din durerea si osinda care'mi -a venitd in capil.
Din boieri respunde unul, forte de curend sfAdit,
Care a'l vede caderea, asa curendd n'ati gonditil :
5 (rVrajina0 fostti pere astadi, iar acum te tinguescd,
Sfetnicii ce adunasesi, acela te osindescd ;
Sfaturile lord privesce, in ce necazd to -ad adusd,
Cele ce-asteptamd sell vie, le vecui tote mai presusd.
Ace lti de susti se'ti agiute, agiutoriul lui s'asteptY,
30 Acesta, pilda WO fie, a pute so te indrepti.
to iaa cu toti pm bunk drumil fericitd II poftescd,
Caci null lasa se 'ntardie, se purcega ild silescd.
Intr'o butca cu agaoa forte sprintend ad puecesti,
i dupe elu o cdruta, cu o sluga ad mal mersd,
5 De Eniceri Iasul slobodd, Caimacamul redicatii,
Dime rane forte g role a terel s'ad vindecatd.
Nu'l destuld numai atata, astepta si se privesci,
La duoe-spre-de ce-a lune)", Mercuri s'ad priimitd vestI
www.dacoromanica.ro
 431

Una Devlet-Tatarti sosesce, din Tarigradu triimisa,

40 Boierilorit vest' aduce, si insciintari inscrisa ;
Ca devletul celu puternicil si de Dumneclea pazita,
V6clendit sadacatul terei, de istova s'ati imblantlitit ;
Boierilorti harazesce, Domniea terei de-acum,
Grecii se nu anal incapci, se nu fie nici, de cum.
5 Logofetul Ion Sturdza Domini si obladuitoriit,
AU alesa dupe placere, Devletul induratoria.
Danda de scire poroncesce, Caimacami au renduittl,
Pe cats ail crecluta destoinid, si aces ce au vela]. ;
Todera Bahsu, Petraki Sturdza, erait mai deosebiti,
50 i cu densii d'impreuna, si Divanistii units.
Ce norocii, ce fericire intemplarea ail adusa,
Cad de unit veal si mai bine, de cand Domni Moldoveni nu'sa !
Nu pute se cr6cia nimeni, nu se p Ada dumeri,
Strigai : de acum Moldova, credema ca va inflori.
5 At lipsita tiranii terei, Domnii GrecT s'ait redicata,
Prada, banaritul terei, de la sinesi au picatit ;
Postelnicil si Ministrii, volt fi top din piimenteni,
N'ora desbraca fara mila pe saracii Moldoveni.
N'are cuventa, una Visternicu, cu Domnul a se uni,
60 Vrendit cu bans Witt giftuesca, in vremea cat va domni.
Unit Domnit painenteana, ca Grecul nu pate fi nesaciosti,
Cad va cauta mai bine la a patriel folosit ;
Intru fericirea terei, credit pe-a sa ca a afla,
Cad unit flit pe a sa maid, nu pate a impila.
5 Eta vecul celt de aura, vas mie au inflorita,
Multu ai suferita, Moldovo, dar deacum to -ai recoritil ;
Cea mai multa fericire, se vedil unit flit alit teit Minna,
Mina' de rivna se te-agiute, si treaza fiinda si in somnit,
Ce doresce se to -aduch in starea_ce n'ai &Witt-
70 Nu'sit mai multiit lupii aceia ce rumpendit to -au prapaditu;
Nuoul Domnit, fiiul acesta, ce 'n senul tea ai crescuta,
Nu'i de aces ce in pufuri, si dismerdari ait nascuta ;
Elu scie ce'l sdraciea, necazul celui lipsibl,
Cad lipsa si prigonirea, indestul l'au pedepsita.
5 Cei sh'raci i eel nemernici, la chit vent afla limant,
Eta s'a areta parinte on ci carui sereimana;
Pe saraci se's ocrotesca, 1.n cat se da va cerca,
Nu'l din strainii aceia, ce catail a desbrkca;
Ispravnicii, Dregatorii i top' cap erait subt ei,
80 N'oril fi mai lmultu lupi selbatici, vora fi blanch ca nisce midi,
Cad d'acum dregatoria, 'lime nu va cumpara,
Se va da la celil ce scie pe shad" a apara
La .cela ce cu dreptate, va sci a ocarmui,
www.dacoromanica.ro
 432
Pe cel rdpitori i jacasi, nu vorti mal Ingadui.
5 In Divand si Curte gospodd, pe altul se vecli nu poti,
De cat pe acel ce 'n fapta s'ad aretatti patrioti;
Acei ce ad slujitd. terei, si necazul au rhbdatti,
Iar nici flecuma rhpitorii, si acei ce ad pradatd.
Dommil va lua Ministrii, d'impreund lucratorY,
90 Din betranii cel mai vreclnici, de Demnged tematorl;
Le va dice : eta, carma, veniti se o carmuimil,
Intr'unii sfantt cugetti cu tog II vreme s6 rie uniniii;
Patriea, jalnica maid, se n'o lasamil a chde,
Cad emu veclut-o cu totil in ce vapae arde;
5 Interesul se ne fie pe dinsa a agiuta,
Ea, dobIndindd la putere, toll ne vomil ImbArbata;
De aceea, veal de aura pe acesta flu numescu,
Intr'altd chipl, Domuiea Sturdzhi, cd, va fi nu m6 primes*
Call trecutti prin focd i aph, scie eel bine si red,
4200 Singurd vrendti se tie carma va ved6 cal forte gred ;
C'o urmare din protivii, vai mie multd va gresi,
Cu copil gi cu rudenil, la selametti n'a esi;
Ca se va cal scid bine, Indoiala nu'i nici cum,
Pare'ral cd privescti cu ochil, o gradecu de pe acute.
5 Acela ce mo phtrunde, este cd s'a defainia,
Natiea Moldovei totd ah I acesta m'a damn.
Dac'aueti venitd per' aicea, void scria descoperitti,
Ca se'mi veclt visul cu ochil, se &deed de-aued nemeritd ;
Dar nhchsjduescti a scrie aceea care dorescd,
10 Pentru buna carmuire, Moldovenil Doreni sporescd.
CI void scrie adeverul giurAmentd fedi cell mai sfantil,
Nu void partini niinica, Wolf scria basne aid ventd.
Cerescule Imparate, nu to 'ndura, vecli de susii,
Redicarea Jaiainel Tele, la rea stare ne-au adustI.
5 Te 'ntOrce de-aceind cu mild, cdcl el cunoscti c'ad gresitd,
Maniea Ta marginesce, nu merge pert 'n sfirsitu ;
Pe Domnt flu povatuesce, leininezd, pre supesti,
In urgiea Ta de ast4i, se vecia, cd mal mitt ne'sd.
Cugetele lora unesce, datoriea a's1 pazi,
20 Dept atatea Decazuri, it vreme a sa trezi.
Amid caclutti din istorie, veld ca m'amd Impiedecatu,
Tale simti retdcitea vrendu-nevrendu amt lunecatt,
Inapol sh ne tntorcemt, de Caimacamil se vedemd,
Cad rand veclutti fericirea aceea ce nu Oedema.
Balach vine din
Bucovina gi in- 5 Balst iiindt in Bucovina, at trimisd de 'Wail adusd,
tra in Climgca Cu cartea Caimdcamiei unt boeranasti s'ad dusd;
mica Orrei.
S'ad bucuratt, vine 'ndatd, Incept treba a cata,
www.dacoromanica.ro
 43a
Cea mai intlit de cat tote, cu bani a se 'mprumuta.
Cad Domniea fiindii noun, bani trebuie indestui,
30 Nevoia era pre mare, cad a' care n'ave cui,
Dar ce nu face silinta a unortt drepti patriop,
&au silitu care de care, agiuta'ndit Domniea top.

Focul din laqi.

Dascuraglaraa
Is duoe-cleci-si-optit Iuli, vai si amar in orasit,
do a lode to Food, In cat a treia parte, se me crecli ea n'ad remast ,
prosI. Dom.
nits lul Ioan 5 Etna 'II pare tote orasul, limbi de foot se arunca,
Sturdza.
Din ziduri park vApaie, Ore la eerie se urea.
Tipett in orast 4i hremetti, In cat nu se 'ntelege,
Vedei and norodil besmetict, nesciindu unde merge;
Omens arsi, pirlijl la facia, forte multi prin case morp,
40 OsInda, nenorocirea, se areI in scrist nu pop.
0 stare mai de nimica, care din pritcli at scApatil,
in senurile vaphiei, de istovti Watt Ingropatt.
0 parte vapaia arde, alta Tamil o rapesct,
De stare nu cata nime, de vieta se'ngrijescii.
5 Iangangii se trAsese, clef cMpil de stInst nu era,
Nu aye unde se cake, de foot a se apAra,
Cad in ulitile tote, $i podul arde cu foot,
Nu aflai fait jaratict mAcar o palms de fool
Monastiri mars ad arse clece, din ulite mai Mari, trii,
50 Case boleresci ei prate, hanuri, crasme, la tril-mii;
Jelanie, tinguire, in cat to Inhioral,
In norodd n'auclei alti, de cat ah! $i de eat val
Apol ce se died : aice, nu este palmit de sus ?
Amar mie, me cutremurti, Tar mit *Mt la prepus,
5 CA nenorocirea terei ind nu s'att isprevital
Dumneclet is In manic), tot nu Wail milostivitt,
Are se mai pedepsesca, se's certe spre a'l smeri.
Cele ce-amil veclutt sun% umbre, Ora gred va inflori.
Veclendti acestq-felti de palmA, ce pott se nadejduesct ?
60 Fericire ? Dar n'oit credo, ah I pre multA me ingrijescii ;
In giudecAti Intunerect, este putere de sus,
Mi s'ail resturnatt nAdejdea, larasi plutesct in prepus ;
A Domniei inceputuri, acele m'ort lumina,
Void cunace de smith semne Ceriul a se alina;
CAci amt. &du hotarire, i Domniea a scri et ,
Inse, nu mai multil in stihuri, fiindit zAbAvnict i gret.

28
www.dacoromanica.ro
 TALMACIREA CAIMELEI LUI VOGORIDI CE SGRIA LA SILISTRA

DEVLET-EFENDI
Din boTeril eel mar' al Moldovel, cari Inca se afia in tera Nemtesca
si altil in Ora Rusesca, cautandd de acolo la pamentul lord cu jale si
oftandd 'Ara a veni, de cat puindd inainte fehuri de pricinuiri; dintr'acel
bolerl este si unul eel clicd Toderti MO, care viindd la Iasi, cu Arz-
magzariii, din partea tuturord, la Salih-Pala si la mine cu osebite meh-
tupuri, in can mehtupurl ilia fact.' pe dumnealui plenipotentd de a da
respunsd din partea tuturorti boierilord la or' -ce va fi iutrebatd ; dum-
nealui boieriul prepuindti ca asteptti domnie, s'ad mihnitd forte si n'ad
voitti a'mi descoperi tot adeverul jalobil iota i pricina veniril sole;
dar ed veclendd jignirea sa, fame chiamatd si 'i-amd spusu : ca eu nici
Domniea poftescd, nici Caimacamiea, nici alta epanghelma, de cat dorescii
a sevirsi poronca Imperatului in care suntd oronduitd, cu brazil curate,
ea se pocid cere de la imperatul und loco In pamentuld see, unde se
me tragii cu familiea mea so me odihnescd I Dupe care clise a mele, in-
credintandu-se dumnealui bolerlu], 'ml -ad descoperitti atuncea scoposul ye-
niril see, aretandu'rni ca cererea lord catre Devlec este a se orondui
Donn(' uuul dintre boierii pamenteni, sed se se povatuiasca Ora macar
vr'o cati-va an' de catre boieri, fiindu forte struucinata si supusa Inca
de mai inainte sub datorii si se,racii, si se roga, si certi, a aye tot a-
celea obiceiuri ce cu 150 de and mai inainte le-ad avutd. Acestea sufitti
cererile lord, fara a data intlid si a gondi la indreptarea si punerea la
tale pentru linistea si indreptarea Orel lord ca se fie larasi cum ad mai fostu
mal inainte, de cat sedd uniT la Nemti si altil la Moscall, unde au ga-
sitd multamirea lord si potrivirea tabieturilor lord, si de acolo cerii Dom-
Die si stApInire se li se doe lord, far& a data mai inainte la Indrepta-
iea terei lord si desfacerea celorii %cute ; care cerere a lord este nu-
mai *) de marinnea ce ad in capul lord. Beii de la Misirid n'ad cunos-
cud" Scaunul bolt, si calcandd 'Alma si tagaduincld stapinirea, le-ati ye-
nitii resplAtire Dunmecleiasca si cu sabiea Frangiel s'ad Medd telbia. Du-
pe cum asemenea si Great si boierii eel marl al Moldaviel si al terei
Romanesci, necunoscendd stapinirea lord si ce preste mesura mile. a De-
vletulul de care n'at fostd multamiti si ad calcatil painea, care ad a-
dusu asupra lord maniea lui Dumnecled si blastemul tmperatului; mai
alesd urmarile Moldovel cautandu-le cine-va cu amaruntul cUn invechime,
www.dacoromanica.ro
 435
se gAsesce mai multti plecata si cu partinire dusraanilora de cat stapi-
nului sea; pentru care cu buns dreptate s'aa trarnisii Eniceril aicea, cari
se cunosce a fi mai multa din vointa lui Dumneclea. Eu mit clisu acestuT
boieria, ca supusilora nu este data a se purta cu acesta chip catre 1m-
perAtie, si a cere mild cu acestti feliit de teclifurl, seclenda de ceea par-
te se cele stapinir:;, dincoace, de cat cu supunere si credinta catre De-
vlet pote castiga mi!ostivirea cuviinciosrt. Dar ela nu s'ati uitata la Eisele
mele, ce veclendu-se pre sine cu frumosti boia, lunga si grastl, cu o bar-
bti forte lung, s'au socotitu pre sine vrednicu a chipui ori-ce lucru gi
a ocartnui pre altil, si cu acesta socotinta si vine la piciorele Ina lthneI-
Tele. Cum vei voi asa vei face.
iscedita Stefanaki Vogoridi 4)

Jurnalul mergerii boierilorti Deput* in Tarigradti.

La anul 1822, Inca in vremea ce se aflaa ostile inperatesci in Ora, de
catre boleril bejeneriti in Bucovina, s'aa facutti Argimagzariti catre pre t-
una Perta, aretatoriu credintel si supuneril locuitorilorti Moldovei, si
cerenda mild si indurare, cu intarirea vechilora privileghii ale terei, aflan-
clu-se aicea Caimacama Hatmanul Stefanaki Vogoridi, cu care Argimag-
zaria au tramisti aicea pe Vornicul Teodor Balsa, intovarosindu-la si cu
alto arza catre Salih-Pala Cearcagiul ostilora irnperatesci ce se afla ai-
cea in Iasi, ruganduai ca, prin Tuternicul sea agtutoriti, se inlesnesca
pe boieriul oronduitu, ca imprenna cu a1tl duoi se merga in Tarigradd. S'ati
prihnita cererea boierilora, rat intovarositii cu indestule recomandatil la
locurile caclute, si mai virtosa catre Silistra-valesi unde neaparata se Ca-
de a merge ca la una Saraschieria ce se afla. Si mai linga Vornicul
Balsa, pe Aga Ion Greceanul, i pe Cam. Costake Cerkeza , au purcesa
la Silistra. De la Focsani au luatit si pe Sardaria Iancu Stavru, si, elite
patru intovarNiti, au mersa la Silistra. Arzul s'aii data In Silistra-valesi,
si Paa trimisa in Tarigrada. Spre respunsa, au venita poronca : ftse se in-
Orca boierii inapoi, si canal va fi vreme, volt fi chiamati,*) si cu res-
punsul acesta s'aa intorsa inapoi.
Dupe tril luni de Ole au venial poronca lui Silistra-valesi catre Cal-
macamul Stefanaki Vogoridi ea se se tramita pe acel patru bolerl ce au
fosta acolo, mai adaogandu-se Inca, alti duoi boieri de isprava, practicosi
si cu sciinta, ca dupe inalta poronca se merga in Tarigrada. Dara a-
cesta Calmacamul, pentru ala, sea interest'', n'ati vruta ca se o faca cu-
noscuta boierilora.
Vorn. Teodar Balsa fiinda dust. la marginea Bucovinel pentru ca
se'si vecla families sa , si Calmacamul cu totul improtivitoria ea se
nu merga Vornicul Balsa, precum vederatil in urma s'aa cunoscuta, au
alesa pe Logofotul Ionita Sturdza, (neputenda indupleca ea se merga Vor-
www.dacoromanica.ro
 436
nicul Alecu Beldiman), pe Vornicul Gheorghe Cuza, Vornicul Iordake Ra-
canul, Vornicul Ion Tautul i Hatmanul Costaki Cerkezil, calif pur-
cegendu de aicea cu unit tatarii alit Mariei Se le Silistra-valesi, la Mart.
23, Vornicul Cuza cu Vornicul Raranul, au masa In satul BirzesciI la a-
eclare a Vornicului Cuza lar cei-lalti au mast la pota de la Oncesci.
Vinerl in 24 a lunei, au mersil in BerladU poposinclii la casele AgaI
Greceanul, l'att luatd Ai pe elu in tovaroie dupe cartea ce ave a Cal.-
macamului.
Sambata in clitia Sfautulul Lazar, Mart. 25 , purcegendu de acolo
sera , au fosta in Focani , tragendti in gazda la Sameul Necolai
Tuduri.
Dumineca Mart. 26, trecendu de pota Tirgul-CuculuI , s'aii intilnitu cu
Lulu cavaja inadinsti tramisti de la Silistra ca se vela de vial boierii cer-
qutI, cu cari *) standti la vorova i incredintandu-se Indata cu grabire,
s'aii intorsil inapoi ca se dee in scire. Sera ail mast' la Ispravnicul de
Buzeii unde au fostii forte bine priimiti.
LunI 27, purcegendu de la Buzeii, au trecutti pota CalmatuIul, Mar-
gineanul, Urzicenii Si Rogozul , i au mersti la satul Ciochina; au tre-
cutil pota Cloza, 'apropiindu-se de Slobozie , le-ad lesitii inainte o Aga
ce venise cu butca cu 4 cal , care '1-ail priimitu, tramisd fiindu de ca-
tre Saraschieriul, pe care poftindu'l la o dughIand, le -ad data caf i clu-
buce ; i trecendil lalomita, avenclii de ceea parte gata cal de potiti, la
7 cesuri de cu au mersii la CaleraI , tirguord in malul Dunarii, unde
mergendti la gazda s'au intilnitu cu Sulgerul Teodoraki Capuchihalaoa
Saraschieriulul. Acolo au luatu insciintare ca ati a merge la Tarigradt,
cad sciinta din Iasi era ca mergii numai Ore la Silistra. Acolo facenclii
emeclicu cu Capuchihaia-beiti, la 10 cesurI au intratii in 3 hIcI marl' cu
tot calabalicul ce aveu ; lasandu tote trasurile la Calara0, au trecutil la
Silistra, unde tragendu la lumbructi, acolo omul MarieI See Pa4e1
priimitt, Si de acolo cu totiI au mersil in cetate pe gios, indreptandul la
Chihaia-beiii, fratele Mariel See Paei, si 9-al primitti cu ceremonie. Inclata
'1-atiscosil inaintea Saraschieriulul, le-aii vorovitil moldovenesce curatti,
intrebandul cum ail petrecutti la drumu, i de-au avuti1 cele trebuin-
close dupe poroncile ce ave date. Tail pu' gios *) facendu-le gere-
moniea cafelei; dupe acesta, le-aii clisu so merga se se odihnesca cacl tre-
bule se fie truditl, oronduindu-le gazde deosebite uncle nil adusti i tote
calabalicurile i trasurile ce as&
Miercuri 29, la 3 cesurI de qi, 1-aft chiamatil la Pala -Capsi uncle mer-
&di" '1-ati scosa indata inaintea SaraschierIului; in odaia aceea au aflatti
hramti aternutd peste rogojini, le-aft clisti se ecla ; multe Agale stall in
piciore, lY s'al facutti ceremoniea cafelei intrebandu'l cum as petrecutu,
le-aii spusii ca au a merge la Tarigradil i ea chiamarea acesta lath de
indoiala trebule se fie spre bine, cad' poronca este a merge cu tots o-
dihna i cinstea prin caretele Si butcile loru. Caruia au respunsil ca nici
0 sciinta, Wail avutil ca au a merge la Tarigradd, i pentru aceea nici
www.dacoromanica.ro
 437
gatirea cacluta nu au, caci numai 1000 lei li s'ati datd de chieltuiala.
le-ati respunsti ca pentru acesta so -nu se ingrijescd, cAci ii va indemana
cu bani de chieltuiald in cat volt ave trebuintd. Au facutd rugaminte ca
se nu merga cu trasurile lord ca se vord strica in drumd, volt ispiti
mars greutati a le intocmi ; mai cu lesnire va fi a merge cu card moca-
nesci, i le-ati datti fagaduintd ca de vreme ce vorti a merge aa, li se
vonu orondui card din Ora Rumanesca. Dupe acesta s'ad mai rugatti a'l
lasa se facd Pascele acolo, i so se purcega, i Luni dupe cliva invierei
li s'ati datti fagaduinta, clicendu-le ca volt merge d'impreund cu boierii
Munteni ce se afia acolo, i aa au datti poronca *) a le aduce ese card
mocanesci.
Ieindu de acolo, au mersti in Chihaia-beiti, Si facendu-li-se ceremonies
cafelei, le-ati ciisu ca tote interesele ce le ail la Moldova se le dee in-
scristi, atat pentru scutelnicii ce au, ca so fie in nesuparare, cat i in
mansupurile ce se afid fiesce-care, se remaie vechilii lorti nesmintiti Ore
ce se vorti intorce din Tarigradd ; i de au ceva a scrie in Moldova, se
faca cartile i cu poroncile ce suntii a se tramite cu Inadinsti tatard in
Moldova se voril tramite i cartile lord ; i ind.ata au poroncitti se se
faca, poroncile *lute catre Caimdcdmie. De acolo ieindii cu indestula
multdmire, au mersti de s'ad intilnitti cu boierii Munteni cari erati acesti
de mai gios aretati Banul Grigorie Ghica, Banul Barbuceanul VdcAres-
cul, Vornicul Neculai Golescul, Spatariul Scarlatti Mihailescul, Cluceriul
Mihaita Filipescul, Oluceriul Filipti, Caminarul Iancul Cocorescul; i puin-
du-se In tale, vorovindii cele de cuviintd a le drumului , s'ati intorsa
la gazde,
Vineri 31, leati triimisti Saraschieriul, atat In Moldoveni cat i in Mun-
teni, cate unit miebd, 'lard Sambata Aprilie 1, le-ail triimisti cate unit cal-
manti-balica, pesce de mare pre bunti.
Duminecd in qiva de Pasci, dupe ie*irea din Biserica, au mersti, atat
Moldovenii cat i Muntenii, mai intuit'. in Chihaia-beiti, unde dupe cere-
monia obicinuith' i hiritisirea ce le-ad facutti, 'I-au dusti in Saraschieriul;
de iznova li s'ati facutti ceremonie , i au imprumufatti pe Moldoveni cu
7,500 lei , qicondu-le : acs de vorti mai aye trebuintd, va scrie in Tani-
agradti ca se li se mai dee de catre Capu-Chihaiaoa Mariel Sele. All roil-
duita pe *) unit Chlatipti alit Mariei Sele, anume Ata-Efendi, i unit Ca-
vasti , unul pentru Moldoveni i altul pentru Munteni , ca se maga jar-
preuna in Tarigradii, i 'i all Watt' i cliva bung.
Luni Aprilie 3, Moldovenii boieri s'att incarcatd in trek card, mocanesci
lasandd tote trasurile lord in Silistra ; s'ati datti in fiesce-care tekere
pe facia de nume aretatore si familie dieendu-li .se ca cu acelea all a
merge In drurati, ad a intra in Tarigradd, asemenea i in tote slugile i
emenii lord.
Boierii Munteni, numai calabalicurile lord all pusti prin card, iara et
au intratit in carete i in calesee. De acolo purcegenda, au mersti la unit
satil anume Bala-kioiu; acesta din grqala tatarului, caci gatirea era la
www.dacoromanica.ro
 438

and wad; acolo li &ad Batt cele trebuinciose a le mAncdril, $i hrana

cancel, si as mast.
Marti 4, purcegendif de acolo , at mersd la und satti turcescti unde
au popositti la 9 cesurl; numele satulul C rabasli-klohn
Miercuri 5, purcegendd la 11 cesuri de cli, la 7 ad agiunsd la umla,
rasa si cetate , unde le-ati iesitd conaccid inainte ; apropiindu-se de
tinfla, ati intempinatd multi barbati si copil lesindd inainte ca se'l yea
Conacciul 'i-ad dust" la conacd, la casa unul Sardarid-Aga turcii , unde
'I-ad priiwitif cu multa ceremonie ; mal sub sera, s'ati dust unii din Mol-
doveni si din Munteni la aianul locului anume Ionibrula-Aga , care era
unchid Saraschieriului. uncle all fostil priimiti cu tot& cinstea.
Jol 6 a lunei, all pure es.1 de la umla dandu-le aianul patru omeni %)
de paza, ca se merga impreund Ore vorti iesi din BAlcanuri. Trecendti
apa Camcik-su, all venial la und sate serbescd anume Dragon-kioiu.
Vineri 7 a lunei, purcegendd de la Dragon-kioiu, all Incept-ad Balca-
nurile, munti marl, unde er' c'smele ysi isvore de ape minunate, si ad
agiunsti ld, und sat' serbescd, Cialicavacd.
Sambdtd, 8 a lunei, all purcesti de la Cialicavact peste munti , si Iarasi
au trecutil Camceksal, si all venitd. la Carnabatd , tirgd, unde larasi au
iesitt inainte multime de barbati si copil ca eel vela.
Duminecd 9 a lunei, purcegendti de la Carnabatil pe drumurl strimte,
tufarl si spinisti , au venial la und satti serbescti ce se numesce Bei-
mali-kioiu.
Luni 10 a lunei, purcegendil de la Beimali-kioiu au agiunsd la satul
ce se numesce Faki.
Marti 11 a lanai, purcegencld de la Faki at venitil la und satti ce se nu-
mesce Debleli-Arik-kioiu, si acesta serbescd, si de acolo at venitd. la Sa-
randa-Eclesia, tirgusorti unde din 40 Biserici, ce se slice , eat gasitu
mdcar una.
Miercurl 12 a lunei, purcegendd de acolo, at merst in Burgazi , uncle
la 10 cesuri de Ali ad agiunsti la una hand pre strimtd si cu pucine o-
ddi; acolo se lucrezd lulele. tesuri si alte lucrurl de luta poleite cu aura.
Jol 13 a lunei, purcegendti de in Burgazd all vault(' la Ciorlu, larasi
tirgusord.
Vineri 14 a lune, de la Ciorlu all venitd la Silivia, all mersd cu totii
la Archiereul locului anume Diouisie, f le-ad facutti Indestule care-
monii si build primire.
Sambdtd, 15 a lunei. purcegenda de in Silivia, au venitti in Buiuc-Cec-
mege, unde 'i-ati intempinatd unit Hogeachiand, anume Sakir-beid, avendti
impreund cu elu multi bostangil , de a caruIa venire s'ad turburate .cu
to ffy; au venitu Beiul in gazda unde se -flag boieril , le -au aretate ca
este Wwisti de ear inaltul Devletti spre intempinarea lore, 'i-ad men-
geiate indestul aretandu-le eh este bine pentru top, se porte on -ce vote
aye, cad pentru el iasace nu este; apoi dupe geremoniea ce le-ati fa-
cute', bolerii Moldoven1 s'ad due i la Munteni. Dupe acesta cu toil d'inf-
www.dacoromanica.ro
 439
preuna at mersd la gazda luT Sachir-beid made le-ati Pacutd t6te cinstile
caclute.
Dumineca In 16 a lunel, 4n cliva Mironositilord, ad purcesd de la Mac-
Cekmege ; Iesindd afara la drumd, afi 1nceputd turcolcele a'l improsca cu
pletre prin card, earora dandu-li-se respunsul euviinciosti de catre Vor-
nicul Neculai Golescul, au contenitd, De acolo au trecutd la Chiudue-
Cekmege, unde la unit podii I'-au opritu de le-ad cautatti teskerelile ce
axed de la Silistra cercetandu'l pe top; de-acolo au trecutd inainte, Sa-
chir-beid cu al seI, si peste trei cesurl at trecutd si Ata-Efendi, ce era
de la Silistra, Iarasi inainte, si Incependd a se pogori la vale , s'ad ye-
qua Tarigradul. Merged prin nisce ulite pre strimte, unde de abla inca-
ped male cele mocanesci, treced prin case marl Cate cu trei ronduri ;
multime de norodii feria inainte *) del prive, si ajungendd la limand ,
s'aii pogoritii la Caivene ; de-acolo s'ad suite In caiee atat Moldovenli cat
si Muntenia, at apucatd Boazul in sus, at trecutii pe la Dolma-bakce, pe
la Tarsana , lasandd cattle si calabalicurile la Caivene de unde purce-
sese, dara en totii erad imbracati In benise precum li se clisese.
naintea lord merge Sakir-beid cu tots bostangii; se socotesce ca fiindil
al prive imperatul, trecendd pe la Dolma-bakce, de aceea li se clisese
ca se pule benisele. Cu acestii chipd 1-au dust la unit Saraid ce aye
Iusuf-Para, Kior-Veziri, la mahalaoa Beller-beid, din gios de Cenghel-
kioiu spre Auadold, suindu-se 2 cesurl pe Boazil in susit.
In drumul acesta, le-ad fesitt o aga de la Bostangi-Para inainte, forte
muchelefd, cu unit carligd ad opritd unit caicii, at Intrebatii tine suntd
si unde mergd? si rospunclendd ca suntd bolerl de la Moldova si de la
tera Romanesca, si aretandd pe Sakinbeid si pe Ata-Efendi, ad porn-
cad se li se dee drumul.
Dupe ce ad agIunsa In limand, s'ad suitd sus in Saraid, au aflatit tote
odaile asternute cu asternuturi noue, si tote cele trebuinciose din laun-
tru fara de cusurd, necazlicurl si zugravele minunate in tote odaile si
poleite cu aura. 1)
Acolo I-au priimittl dud agale a lui Abdula-Pala ce se afla la Cen-
ghel-kioiu cu 16 mil de Oste pentru nizamul Enicerilord, si poronca era
a Devletului *) ca se aiba 3 clile musafiri pe toti boierif cu tote cele
trebuinclose. Le-ad facutii icram agalele cu caf si ciubuce ; la 11 ce-
Rini le-ad pusti mesa, sofra turcesca poleita cu aunt, peskire In fiesce-
care cusute cu fire si altele cu matasuri, dar pre frumose; le-ad adusu
bucate minunate si pre de gustd , paine frumosa si alba. de cea nem-
tesca, si pedele forte albe, rachid la mesa si vine; la tote acestea Sa-
kir-beid era epistatt si purtatoriii de grija Ore ce s'aii sculattl de la
mesa, si dupe ce le-ail (lath cafe si cIubuce, apol s'ad dust in odaia sa,
avemfid tad inteacelti Saraid o ()dale aprope de boierI si alta gios pen-

1) Aice giurnalistrul fi lauda tare umblatorile, aretandt c suntti tot cu marmot%

asternute gi ca mu1 0 at cApta pe marmorile acelea. Aice at dat-o pe moldove
niA; se vede ca pre tare at ctclutt de n'Al uitatt lauda umblatorilort.
www.dacoromanica.ro
 440

tru slugele luT, Tar Ata-Efendi s'ati dusti in Tarigradii, avendti casa a sa.
BoTerilord Moldoveni: Logofetul Ionita Sturdza, Aga Greceanul, Vorn. Tau-
tul, Hatmanul Cerkezd, o odae mare , Tar Vorn. Gheorghie Cuza, Vorn.
Iordaki Rascanul, o odae mai mica le-ad data despre haremd. Boierilord
MuntenT le-ad datti patru octal, cad axed multi OmenT, boYeranasi i gra'maticT.
LunT la 17 a lunei ad venitd Sakir-beiti cu cite -va agale marl, 'T-ati
mengaTatti, 'T ad inbarbatatd dandu-le band nadejde ca tote vord fi spre
bine. Dupe tel clile, intru care au fostd musafiri lul Abdula-Pasa, li s'ad
ronduitti taint' Imperatescd vekild-hargi Cate 180 lei' pe cli, bez unt-
de-lemnul, orezul, zaharul ; cacT unt-de-lemnul lilt aduced cu tulumurile,
orezul cu zimbilurile, Tar zaharul cate unit cantariti pe septemana.
Marti 18 a luneT au vellitti unit Salahor-Efendi , i le-ail *) data de
scire ca inta chTeltuela ce Imperatesca , i cd se cuvine a multami pe
orneniT luI Abdula-Pala cu 200 lei pentru ostenela ce -at' facutd , Si au
datti de tot bolerul cage 20 de lei bacsisd. 1)
Miercuri 19 a lunel li s'ad data de scire de catre Saki-beid, ca se fie
gata cad ad a merge inaintea lul Reiz-Efendi.
Jot 20 a lune, la 3 cesuri de cli, le-ad pusd mesa; la 4 s'ati &Rd cu
totil imbrachndu-se in benise atat Moldovenil cat i Muntenil cn slugile
lord impreund cu Sakir-beiti i cu unit cavasd a Jul Abdula-Pasa ; au Te-
sitti cu top pe portita gradind , si mergendti tale de unit cifertti de
cesU One la unit ceftelicti ce ave Reiz-Efendi , departatd de limand
10,110 pe portita gradinei, ad intratti in casele acele unde Reiz-Efendi
II priive cancl au intratd ; 1-ad dust' intr'o odae mica, unde au data la
totT caf si clubuce, i acolo ceva odihnindu-se, fiindit caldura, .1i mer-
sese pe gios, 'I-ad poftitti Sakir-beiti i Omenii lul Reiz-Efendi ca se
merga in launtru ; ad trecutti printr'o salita mica asternuta cu rogojini
de cele minunate pe gios , ad intratil intr'o odae unde Sakir-beiti le -at'
aretatti pe Reiz-Efendi, care cede la mijlocul patului cu marpiciul nar-
ghilelel in mama, dar pre egratiti cacl nu trage din narghele ; le-ad are-
tatti Sakir-beiti to se sdrute croturile macatului unde sale *) Reiz-E-
fendi, i asa alt urmatil cu totil. Reiz-Efendi, omtl frumosa, barba ne-
gra, Veselti la facia si dulce la vorova. Tad inteace odae mai era Ali-
belt intr'und coltd ald odaei, Hububat-Naziri, omit behind, cu o barba
alba, care vorove grecesce ; acesta era socrul Saraschieriului de Silistra.
In cela-l-altii coltd ald odaei, mai era unit Efendi, chipul ild areta a fi
unit omit mare, frumosti la facial, veseld si cu mare eghemonie , pentru
care la urma s'ati incredintatti a fi pre milostivul Imperatd, care ad in-
vrednicitit pre robil set a arunca ochil col multi" milostivi asupra lord,
aY vede i a'i asculta. Le-ad poroncitti indata la tot" se soda, le-ad datti
cafe, '1-ad intrebatti Reiz-Efendi cum vt1 venitti la drama , facendd
dragomanlicti Ali-beid ; s'att sculatd cu NO de ad facutii multamire, si

1) Aice areta giurnalistrul ca clintr'ace cli ati inceputii a cumpara pa.pucl i a face,
ceaciii de ald; se vede ca unit dinteal notrit eraii in ismene i in ciobole dupe obi-
ceiul vechiti.
www.dacoromanica.ro
 441

de iznova le -ad poroncitti se soda , facendti semnit lui Sakir-beiti , si la

toti cei-lalti ca se lea, afar& Au inceputti mai inteiti a'i intreba pri-
cina apostatilord Greet vorovindii numai Reiz-Efendi si Ali-beid tat-
macindti, s'ati cetitu inaintea tutulorti Arz-magzariul terei, si li s'ati disc
ca cererele ce volt mai aye , se le dee inscrisd la Ali-beid si on -ce
alta void mai aye a dice, cad pre milostivul imperatd este incredintatti
de sadacatul si credinta lord. Dupe acesta ad intrebatti si pe boierii
Munteni, de ad si el Arzmagzariti; ad respunsu ca nu ad; le-ad disc si
lord, ca cele ce vord ave vora da inscristi la Ali-beiti, cad conacul In-
naltirnei See *) este aprope de el, si tote acele aretandu-le Ali-beid la
Reiz-Efendi , le va face sciutti pre milostivului imperatti. in vremea a-
cesta imperatul nu'si lua ochil, cautandti cu luare amiute cand la unii
din boieri candd la altii. Sfirsindu-se vorova acesta, s'ati sculatd cu to-
tii, si sarutandti %LAO colturile macatului, s'ad dusti iardsi in odaia de
unde iesise, si acolo lardsi le-ad data caf si ciubuce. Ati datti bacsisd
39 lei cu totii cafegiului, si s'aii intorsd inapoi la conacii.
Vineri 21, Sambata 22, aceste duoe Bile le-ad intrebuintatti, atat bole-
rii Moldoveni cat si Muutenii, alcatuindu inscrisa cererile ce axed catre
Devletd.
Duminica 23 a lunei, impreund cu Sakir-beiti, au mersif iarasi cu totii
la Ali-beiti, Hububat Naziri , "pe care Fad aflatti gibs inteo odae unde
aye havuzd si sadarvinti care arunca apa in sus si agiunge pore in-
tr'und policandilti de cristald forte minunatti , avendti sofale , si asupra
Buazului Marei si asupra unei gradini minunatil impodobita cu copaci ,
ciciclicuri si fOntani din can scote apa cu unti calu si adapa graclina
drape de vie si alte multe podobe. Ad sarutatil cu totii atat mama cat
si pola, si indatd 'i-ad poi! itti se soda; au cetitd cererile si a Moldo-
venilorti si a Muntenilorti; 1-ad sfatuitti cele de cuviintd : a fi su-
pusi si credinciosi Devletului, cad are mare milostivire asupra terilorti
acestora. Dupe ce s'att ispravita vorova acesta, la sfirsitti ad intratti si
Sakir-beiti in odae, cu care at vorovitd indestul asupra petrecerii lord
si asupra Intemplarilorti apostatilorti. Dupe acesta *) s'ati intorsit cu to-
tii la conacti , au indreptatti cererile ce Meuse dupe povetuirile luate de
la Ali-beiti.
Luni 24 a lunei, viindii Sakir-beiti as datii la elii cererile Moldovenilord
pecetluite cum si a Muntenilor asemenea pe care le-ad dusd la Ali-beid
ca se le dee lui Reiz-Ffendi si se le faca sciute Devletului, si nefiindti
intocrnai precum se cere, le-ad adusti inapoi.
Marti 25, Miercuri 26 a lunei, ad petrecutti prefacendti dupe cum se
cere cu Aga Ion Greceanul, si ad tramisti pe cele din partea Moldovei far
acelle din partea terei Ron4anesci s'ad tramisti cu Cluceriul Filipu
sciindti turcesce ; lard:0 s'ad aflatd cusururi atat la ale Moldovel cat si
la ale terei Romanesci, si de isnova s'ad prefacutil multe ponturi pre-
cum ad fostd poronca.
Joi 27 a lunei, prefacendu-se, s'ati triimisO cu Logofetul lonita Sturdza
www.dacoromanica.ro
 442
si Vornicul Rascanul, pre cari 'I -au priimitu Ali-beiti clicenda ca le va
da la Reiz-Efendi. inteace cli le -au tnimisti Casap-basa la top bole-
ril 17 mid, peskesti , cercetandul cum se afla ; all data bacsisa eine-
nilort si, incarcati de multe multamiri, s'ati dusti.
Vineri 28 a lunel all venitti doctarul Imperatescii de all facuta visita ;
'i-au intrebatU de sanotatea tutulora si de all trebuinta sea de este
vre unul bolnavu, carula facendu'i ceremoniele carvlute si multdmirile cele
dupe datorid, s'ati dusti. inteace Sli, all trecuta Imperatul la Giamie cu
alai-a de pe mare fiinda Vineri, unde all veclutti strelucirea slavei S6le ,
caicul *) acelti minunata cu 24 vaslasi, si au auclita tunurile la tote co-
rabiile ce erati la limana.
Sambata 29 a lunei, iartisi au fosta chiamati de Ali-beiti , mai adao-
ganda Inca o cerere, s'ati trimisti din partea Moldovei pe Aga Greceanul
si din partea terei Romanesci pe Cluceriul Filipti. All adusti respunsu
ca la 12 cesuri se merga cu totii acolo ca so pule la tale pentru Divan-
Efendi si Basbeslegasi, cu cap neferi trebula so fie la Iasi si la Bucu-
resci. La vremea insenanata all fosta cu totii acolo. Moldovenii all ce-
ruta 250 neferi, Yard Muntenii o mie; all iesitu cu acesta respunsa : la
Moldova, se se dee 500, facendu-se aretare ca, de va mai fi trebuinta,
se va face Ingrijire cu osteni Moldoveni precum au fosta mai inainte, si
cu acesta hotarire s'ati intorsti la gazda.
Duminecd 30 a lunei , s'ati dust'. Logofetul Ionita Sturdza cu hartille
acelea, si au priimita ca 1000 neferi se alba Basbeslega la Moldova, si
la Ora Romanesca s'aii ronduita 2000, si dupe ce se va asecla paza te-
rei, base cu Moldoveni lard nu Greci sau Serbi , atunci se se redice in
&met ate de neferi turd, remaindil pentru beslegi nuuaal giumetate, a-
retanda ca sunta Indestui, precum au fostti din vechia.
Luni Maia 1, all venitd de la Porta anti Efendi cu Arzmagzariul ce
s'ati tramisa prin Silistra valesi, cum si altele doue a boierilord de peste
hotarti ce se aflati In Bucovina, care se tramisese prin Cirkagiti Salih-
Pasa din Iasi, din care s'ad veclutu cu veleta 1822 Ghenarie 17, si alit
duoilea de la boleril tij, dera Inca din vremea ca se afla in Iasi , 110,
si acesta lara veleta si luna. All facuta intrebare pentru boieri, *) pe
fiesce-care cum ila 1.hiaina si de-asupra le stria turcesce incependa de
la Preosfantiea Sa parintele Episcopal Romanului, Veniamin Mitropolitul
Moldaviel, si Preosfantiea Sa Parintele Gherasima, si dupe aceste duoe
ischliturl toti boleril cari se aflatt In Cordouti, fiesce-caruiea II scriea nu-
mele, porecla, boleria si unde se afla in vremea aceea ; la acelti d'intild
ce era tramisa de in Iasi era iscalita parintele Meletie Episcopul Hu-
sului uumai , si ispravinda de scristi tote precum s'ati clisu, apoi s'ati
dusa, far boieril all remasti asceptandti ce urmare se va mai face.
Vineri 5 a lul Maid viindti Sakir-beiti Meimendariul Moldaviel 1) le-ati

11 Aicea trebue se se scie ci amenduoi Melmeudaril eraii Sakir-beitt numele, meld

d'iota de care s'au vorovitti era deosebire : Tahtagi Sakir beiu, mu de ispravA i cu
ipolipsis mare; alit Moldavia era din tagma Derviilorti.
www.dacoromanica.ro
 443

aretatt ca are se se faca la Porta divanfi si adunare spre a se da sfir-

situ la cererile facute din partea terilord , si pentru aceea se aflau cu
totul nerabdatori asceptandd milostiva otarire.
Marti 9 a lunei, au fostil chiamati de Ali-beit, i li s'ad spusd ca s'au
priimith cererile teriloril la inaltul Devlet ; au data milostiva hotarire
ca : de acum se vord face Domni din pamenteni, atat la Moldova cat si
Kla Ora Romanesca, si cu acestu respunsd s'ail intorsti la gazda. inteace
sera s'ail inceputd i Ramazanul, sloboclindu-se multime de tunurl Inca
resuna tote Boazul *) si tote mahalalile; s'ad laminate cu candele de
sus Ore gios, ysi trel galione ce erad in dreptul Saraiului de la Dolma-
bakce. Toth Inteace Vi le-ad spusii Ali-beid ca in 15 clile a Ramazanu-
lui are se se dee sfirsitil cererii ce s'ati facutd. intr'ace sera Ali-beid
mergendt la Porta pentru Ramazanii, le-ad tramisil respunsil ca in 15
Ole se da sfirsitti.
Sambata 20 a lunel, iarasi alit fostil chiamati la Ali-bell, si dupe gere-
monie le-ad spusd ca dupe Baeranad in 3-4 One, atuncea are se se ho-
tarasca isprava cererii ce s'ad fa cute.
Luni 5 a lui Iunie, le-ad adusti Sakir-beid doue caice, clicendu-le : care
va vroi are voe a se preumbla; au intratil inteunul Vornicul Gheorghe
Cuza si Aga Greceanul , si au mersit de s'ad preumblatt , avencld im-
preuna si pre unil Efendi de paza ; asemenea si din bolerii Munteni ad
mai mersii vr'o duoi de s'ad primblatd. Totil inteace Ali, la doue cesuri
de nopte, ad fostil chiamati de catre Ali-beit; s'at dust' Logofetul Sturdza
si Aga Greceanul din partea Moldovei, Tar din partea terel Romanesci:
Banul Grigorie Ghica, Banal Barbucenul si Cluceriul Filipti; le-ad data
de scire ca merge poronci ca se se redice Eniceril din Moldova si o--
tile din tera Romanesca.
Jot 8 Iunie, li s'ad data de scire ca se pornescd 'Mari cu poroncile
pentru redicarea ostilort, i celh ce va axe de scrist la casa, se scrie,
ca scrisorile volt merge cu incredintare.
Vineri 22 a lunel, au venitil de 'T-ad chiamatd de la ; s'ail

dusd din partea Moldovei Logof6tul Ionita Sturdza, si din partea terel
Ronattneset *) Banul Ghika; au adusti respunsil ca tote s'aii push la tale
si a duo, c11 volt merge cu totil la Reiz-Efendi, de la care volt aucli
hotarirea ce are a se da.
Sanabatil 24 a lunei, mergendil in Reiz-Efendi, le -ail visa ca peste o
cli-duoe va veni la el omul Sadrazanulul, adeca a Viziriului, si le va vo-
rovi cele, de cuviinta.
Luni 26 a lunei, alit triimistt de in Vezirul si au cautti a da fiesce-
care numele lui hooded, si asa au facutil izvodit : Ioan Sturdza sin Sandul
Sturdza, Gheorghe Cuza sin Idan Cuza, iproci, si cu asemenea chipd si
boierii Munteni, Si aceld izvodd s'ati datil lui Sakir-beid ca, d'impreuna
cu Cluceriul Filipu, seat faca turcesce si seld dee Veziriulul.
inteace qi nit venitt de in Ali-beid, si ad chiamatii pe Cluceriul Fir
lipd, cu care ail tramisil respunsil ca s'ad fa.cutil musaveri la Porta , i
www.dacoromanica.ro
 444

s'ati datti hotarire in ce chipti i cu ce orOnduiald se se fad Domniile,

si s'ati datti numele tuturor pre milostivulul impOratti de la care se as-
tepta ce desevirsitti milostiva hotarire.
Miercuri 28 a lunei, au chiamatti pre Logofetul Joan Sturdza si pe
Banul Grigorie Ghika, pe Cluceriul Filipil; ce -au vorovitd nu se scia, dar
ad venitd cu nisce sureturi tureesci, dandu-le a le prescrie grecesce in
pricina cererilord ce s'ad facutd, mai addogandu-se acestea : scolele
grecesci sO lipsesca cu totul atat din Moldova cat si din Ora Roma-
nesed, tote veniturile seolelorti se se la inscrisd *) de cdtre orOndui-
tul Portei, cum si mosiile grecesci a celorti ce s'ati aretatti haini, si a
suditilord, so se Venda de istovti; suditii sO nu mai albs mosii , binale
si alte acareturi intru aceste dou6 teri,o pre care prefacendu-le s'ad
ischlitii de top, dup6 boieriele ce ave fiesce-care; lar boierii Munteni nu-
mai numele i familiea, clieendd : cd, asa se obicinuescti, i cu Cluce-
riul Filipti s'ati trarnisti la Ali-beid.
Joi 29 a lunel, in cliva Sfantilorti Apostoli, la 12 cesuri, au fostii chia-
mati ; Banal Grigorie Ghika, Cluceriul Filipti ysi Logofetul Sturdza, la
Reiz-Efendi, chrora vorovindu-le cele de c,uviinta in cererile ce -au facutti,
s'ati hoth'idtti Domniile ; Logofaul lonitcl Sturdza Donozie Moldova, iar
Banal Grigorie Ghika Domnit (era Bomanesa,v i intoreendu-se la
gazda, au faeutil cunoscutti care top.
ShInbata Iulie 1, all venitti sese caice poftindu'i ca se merga la PortA ;
in 2 caice s'ati pusd boierii si in alti treilea slugile ; asemenea all fa-
eutti si boierii Munteni, yi mergendd pe boazul Tarigradului, au treeutti
pe la Dolma-bakce si Tarsana, i viindti la limanti, au iesitti din kaice,
all aflatd armasari Imperdtesel impodobiti cu frumbse podobe ; rafturl i
harsale, norodd sf omeni de tote nemurile standti i asteptandti set
vecla. Indata all inceputu a'i pofti se incalice, si pe rondti all incalecatd
cu totii, i s'ati insiratti pe ulite Cate unul, fiindd tare strimte ulitele i
norodii niultd. Cu acestd chipd all mersti la Pasa-Capsi, i acolo desca-
lecandti en totii, aii intrattl intr'o ograda, i trecendti printr'o sald *) in-
tr'o oclae mica a Dragomanulul celui mare, dragomanul omit betrand
dar placutii la facia, le-ail clisti grecesce : bine 41 venitti, 't-ad pof-
titti se s6cla, le -aid &tit dulcept rodozaharti i serbetii de trandafirti si
apt, 'i-ad intrebatil cum ad petrecutd atata vreme fard de adunare, i
ca lard de indoiald, se vord fi suparatti de atota prelungire a vremii
dart pricina all fostti precum insusi vord fi sinttitt.
Cu multi blAndete vorovindu-le, 't-at poftitd sO secla cu odihna lord ;
s'ati dust' sO vecla de este vreme; peste giumOtate cesti s'ai'l intorsti, 'bet
chiamatd la Vezirul. All lesita cu totii din sala ace de gios i s'ati suitti
pe o scant in sus de-abia putendil resbate de multimea norodului ; Wad
suitti intru o ,salt mare si 'le acolo all mersti in odala Vezirului, argi.
odasi ce se numesce. Vezirul sta la o ferdstra impodobitti in halnele
cele de parada. Dupe Dragomanul celti mare, urmati cu totii, au facutil
cite trel temenele pOre lit pamentu, si, ingenuchindii, aii sarutatit crosu-
www.dacoromanica.ro
 445

rile macatului pre 'care sect& Le-ati clisd : bine ati venial, si ad po-
ronciat de le-ad datd caf, inse in piciore; le-ad clisd ca : astacli volt lua
sfirsitti cererele vostre dupe placere ; si indatd, facenda Iarasi Cate trei
temenele si sarutandd crosurile d'impreuna cu Dragomanul ati Iesitti a-
fora. De acolo 'I-ad dusd la Chihaia-beiti, unde sarutandd pola, le-ad clisit
de ad sepal pe path' cu totii in rondil ; le-ad datti caf vorovindu-le cu
multa bland*. Ati chib.'matti pe unul din agale ce sta in piciore *)
linga Dragomanul celti mare, 1-art soptitti ceva la urechie, si indata ati
purcesd. Dupe acesta '1-aii intrebatti cum ad petrecutd in Tarigradti , si
de le-ad placutti Tarigradul. Fa'ra intarcliere intorcendu-se agaoa, ad in-
trebatti care este Ghika si Sturdza, se merga cd'1 poftesce Sadrazanul,
si sculandu-se amenduoI, s'ati dusti, Yard pe cei-l-alt1 boieri '1-ad poftitti se
merga intealta odae, se secla cu totti rahatul lord, poroncindd se le a-
duca ciubuce si caf. Ad poroncitti se le deschida ferestrile se se reco-
resca, si au seclutti si o aga tiindu'l de vorova. Fa'ra intarcliere ad ve-
nitd si alta aga si le-ad (lath de veste zicendu-le : mujde bolerilorti ,
ca s'ati facutd Domniile : Ionila Sturdza Domnd la Moldova si Gre-
gorie-Ghika la tera Romandsca. Iesindti cu totil de acolo, au mersti in
odae la Reiz-Efendi , si acolo au aflatil pe Domni seclendd pe saltele jos
unul linga altul. Fa' Condit cu top geremoniea cacluta, le-ati poronciat ca
se s6qa, i le-ad clisti intorcenclu-se catre ei : Eta dupe cererea vOstra
s'ad facutd Domni pamenteni, si de acum inainte asa se va urma , Tar
nu din Greet ; se cautati a fi credinciosi, se iubiti pre Domnii vostril ,
dar si ei pe boieri, si cu boierii d'impreuna se ocarmuiasca tdra bine
si cu dreptate ; rezmul Domniei, dupe obiceiti , are se se fad, la Silis-
('tra. Au poroncitti de le-ad datii caf, 'si-ad luta cliva bung, si saru-
tandd crosurile macatului, au iesitu cu totii, d'impreuna cu Dragomanul,
si ad mersd la Ceaus-basa, unde iarasi au sarutatil crosurile , '1-ad he-
retesitd pentru Domnie : ca se fie intr'un cesd build! '1-ati intrebatti de
scie vre %) unul francuzesce sad Iatinesce, si all respunsii ca numai Gre-
gorie Voda scia italienesce; le-ail clisd prin Dragomanul celd mare, ca :
pre milostivul Imperatti s'ail milostivitti si au implinitti tote cererile lord;
ad oronduitti Domni pamenteni, si ca de acum asa se va urma ; dar se
fie credinciosi si drepti si catre Domnul supusi, si ei se iubesca pre pa-
mentenii boieri si a'l asculta, ca pre nisce boieri impreuna lucratori, mal
alesti pe acesti ce mina' de facia; si multamindu cu totil pentru bunele
invetaturi, ad lesitd de acolo impreuna cu Dragomanul celti mace, si de
la perde incaltandd ciubotele, au purcesti iarasi prin multimea norodului
ce era adunatti in Saraid, si ad mersti la Porta unde descalecase, si a-
colo Iarasi all aflatti call Imperatesci asteptandii ; si Incalecanda cu to-
Iii, all mersti la eh-islamul, cp,le de unt cifertd de cdsti si mal bine,
unde cu Dragomanul d'impreuna all descalecatd la scara Saraiului, si au
disc de all asteptatd puginti Intr'o odae, si fare, intarcliere '1-au poftitd
in launtru, unde sarutandd iarasi crosurile , pe Domni 1-ad pada" se
Tar boleril au statual in piciore, si au poroncitil indata de all a-
e(-41O,

www.dacoromanica.ro
 446
dust caf la top. Le -at clist ca: pre milostivul tmperatt start milostivitt
dupe cererile lord, le-au datti Domnti ptmentea, si de acum lnainte
asa are se se urmeze. Se fie dar credinciosi si raele supuse, se iubesct
,,pre Domnil lord si Domnil pre boieri ; se se silent Intru sevIrsirea po-
wroncilort clut'and trebile terel, d'impreutl cu Domnil, si lartsi multt-
mindti at iesitti de acolo *) si at Inchlecatu cu totii si ad merst cu.
Ott multimea norodului, si fnainte si In urmt , One la porta Cetatii
uncle incaiecase, si descAlecandt acolo en totli, at datt bacsisa si at In-
tratt In caice. Au mersd pe la Tarsana, pe la Tophana, trecendt pe la
Do'ma-bakce ; si s'ai'l dust la Saralul lui Abdula-Pala care Tat priimitti
cu tots cinstea dandu-le caf, ciubuce; le-at Mist ca: sunt megiesi, dar
n'at pututti a merge cela la cela, cad vremile au fostti asa ; dar se
tralesca mitt induratul imperatti, ca, all fosta bine pentru toti , cad
le-au datt. Domniea oronduindtiDomnti din pamenteni ; se caute dar a
fi credinclosi, cad de acum Greci nu mai all a fi Domni. De acolo s'ad
Intorsti la count, unde cu totil at heretesitt pre Domni.
Peste 2 cesuri, au facutti pe Aga Greceanul vel Post cu sArutare de
mAna, cad caftant nu aye ; 1ndata s'ati past la tale a se sale cArti la
Moldova scriindt cu totil pe in casele lord, pe la prieteni si rude.
Luni 3 Julie, s'ail pornitt Devlet-tatart cu atilt care Caimacami, o-
ronduindu-se Vornicul Toder Balsa si vel vist Petrache Sturdza. cela
ce era Watt de Hatmanul Vogoridi, si cu acesti duol Impreunt, boieril
Divanulul. Iar Grigorie Vodt all ronduitt Caimacami pe Banal Ba'rbucea-
nul Vactrescul ce era Epistatti Visteriei, si pe Spatariul Minilescul i pe
Mihaitt Filipescul, fAcendu-lii pala -post si hale Aga.
Sttmb5t5, 8 Julie, s'aii pornitt Ibraim Tatarul si cu unit calerasti *)
de Moldova,
Dumineca 9 a lunel, s'ati pornitt Caimacamil la Bucurescl cu cartile
cele dupe obiceia.
Joi In 13 Iulie, ad adusti Sakir-beit caftanile de la Porta si at imbrit-
catil mai Inteit pe Grigorie Voda Ghika, apol pe Ioan Vod5, Sturdza, si
at aretatti Sakir-beit ca elt este orOnduitti Meimendarid Domnului de
Ora Ronatinesct, Tar cela-l-alto Sakir-beia, carele era din tagma dervisi-
lort, s'aa ronduita Meimendarid Donraului de la Moldova, cum si Divan-
Efendi pe Ibraim-Naabi. Desbracandt caftanile , le -at strInsu si le-au
Mist ca se stele strinse pe perini trei Mile , dupe obiceiti. Le-at data
cafe si ciubuce, ati heretisitt Sakir-beit pe Domni de Domnie si pe top
boierii.
La 24 Iulie, s'ad ndscutd o Beizade a name Sultan-Mehmet, si Indatt
pornita In tote Odle muzdegil ; In cite -va ronduri, all merst bos-
tangit muzdegil in Domni si la boleri carora li se da bacsistl,
Miercurl 26 a lunel, at sositti tatart si vatavti de calerasi de la Mol-
dova, aducenda bani si Insciintare de redicarea Enicerilort si a lul Vo-
goridi, si chili de heretisirl pentru Downie.
hi 27 a lunel, fn -de -sera, ad reposatd Patriarchal Evghenie, s'aa ron-
www.dacoromanica.ro
 447
duitA Antimti ce at fostu Halchidonios, care se afla Inchisti cu alti chid
Archierei din eel intii pentru intempldrile vremilor5 si vrajba ce
d'intre ei. *)
Marti Avgustil 1, au mersu : Domnul Moldaviel cu Vorn. Cuza, Vorn.
Iordake Rdscanul si Post Greceanul de ati heretisitti pe Patriarchul in
done caice cu unit baltagiti gi cu slugi fiesce-care. Tati priimitd Patriar
chul In capul scdril, d'impr-eund cu tots Archiereil eel alesi ; dupe sdruta-
rea manes, 'f-ad dust' inteo odaie, unde le-ad dattl. caf, dulcep si ciu-
buce la tots. Peste unit cifertii de cestl au venitu si pro fericitul Pa-
triarch' a Ierusalimului Policarpti ; indatd ce le-ati datd de scire, Patriar-
chul, tots archiereil, Domnul si tots boierii ce erati Impreuna, chruia s-
rutandu'l drepta, au intratd iardsi in odae, si de isnovd s'ai% facutil ce-
remonia cafelel. Fard prelungire au sositit Si Domnul terei Romanesci cu
duoi boieri : Vornicul N. Golescul si Post. I. Cocorescul , cdruia i s'au
facutti asemenea geremonie. S'al vorovitu multu asupra intemplarii vre-
miloril, inchiderii Patriarchului cu cincY, din Archierei si orOnduirea Sa in
Scaunul Patriarchies. Dupe acesta ail poftitd pe Domni Patriarchul Ieru-
salimului, ducendu-se inainte, la care au merstl Domnii indatd. Li s'au
facutil.asemenea ceremonie. La purcederea de acolo, au datt Domnilorti
cite o truce cu Sfantul lemnu rugandu'i ca se le fie mild de Monastirile
din Moldavia si din Ora Romanesci, si se li se tramita embaticurile pre
cum erati obicinuite, cad are clatorii *) Patriarchiea, si are puse amanetil
Slantele oddjdii pe la armeni si jidovi.
Pere la 11 Avgustd, Domnii ati facutit gatirile trebuinciose ale Dom-
niei, gatindti tadmurile ; iar la 11, Domnul terel Romanesci all purcesti
din Tolima', pe uscatil, si fiind-ca Domnul Moldovei, pentru iconomiea
chieltueliloru la drum', all hotdritti a merge pe mare, din boieril Moldo-
vei : Vorn. Cuza si Vorn. Rdscandl, Wait vrutd se merga pre mare; s'au
dust' cu Domnul terel Romanesci pane la Silistra , unde s'au intilnitu
lardsi cu Domnul Moldovei.
Dumined in 27 Avgustit, au agiunsti Domnul terel Romanesci im-
preund cu amenduoi boieril Moldovei, One la Silistra , ail trasu la co-
nacul Domnului Moldovei Ore li Witt ronduitil conacti deosebitti ; dimi-
neta si sera merged de mancati la mesa Curter, chieltuiala fiindu totd. a
Saraschieriului. Acolo au aflatd pe tefd.naki Vogoridi Calmacamul Mol-
dovei si pe Costaki Negre Calmacamul terel Romanesci ; acolo fall in-
tarcliere all sositd ei Beizade Neculaki mergendit dupe porond de la
Iasi ca se treed la Tarigradii, bas-capuchihaia.
Marti Avgustu 29 , serbdtorea Sfantului loan botezatorul , all mersti
Domnii amenduoi la Mitropolie flindil Antimu Mitropolita Dristas si
Proilavi, omit de isprava si cp. invotatura. Dupe bisericd 'I-ad poftitu la
caf, *) uncle li s'au fAcutd tote cinstile cuviinclose, cum si tutulorit bole -
rilorti. De la Mitropolie s'au intorstl la gazda. Domnul Moldovei Inteace
Ali au merstt la SaraschierTul singarti numai Ware, far boieril pe gios
cu totii.
www.dacoromanica.ro
 448
Vineri Septembrie 8, s'ati data de scire de la Saraschieriul ca Sam-
bath are s6 se fad rezmurile Domniei.
Sambata Septemvrie 9, le-ati facutil davetul ca se merga ; s'ail dust" a-
menduoi Domnii cu Meimendarii lord si au intratti intr'o odaie unde erail
cabanitile si cucile; s'ad imbracatil in cabanita, si au pasa cucile in capti,
far tuiurile le-ad luatti amenduoi Meimendarii in mans , au mersti si
le-ati datti Pasei ; au mersO. dupe Meimendarii imbracati in parada ce
Domn6sca, si facendit mil inteiu Domnul Moldovei inchinaciunile caclute,
dupe obiceiti plecendu-se per8 la pamentti, trei ronduri, au priimittl din
mainile Saraschieriului, cu amenduo8 mainile 'utilise, tuiurile, fiindti Sa-
raschieriul in piciere pe pate. Dupe ce 'i-ati sarutatti manica blanei cum
si tot! boierii pOla, all Iesltti afora dandti tuiurile in manile lui Vel Post ;
cu asemenea chipti all urmatti si Domnul Orel Romanesci. Tesindu de
la Pasa , tuiurile le -au luta inteo odale unde all statute Ore calla
s'ati facutti alaiul tuiurilorti, si le-ad adusti la conacul Domnilorti.
Dupe ac6sta Domnul Orel Romanesci au lesita inteiu, fiind alalul gata,
si asteptandii ca se incalece d'impreuna cu top boierii Curtei, si Inca-
lecandti, s'ati dust" la conacti. In urina au mersti i Domnitl Moldovei, *)
si all mersti la gazda tot cu asemenea chipti, avendti pe boieri cite duoi
inainte alaiu. Dupe ce au mersti la gazda , batendu meterhaneoa , s'ati
datti bacsisurile obicinuite. Pe $pte boieri Moldoveni ce s'at aflatti a-
colo, 'I-ad imbracatti Saraschieriul cu caftane si din Munteni au imbra-
catti pe patru, si pe dou8 beizadele, carora le-ad datti si slice de samurti.
Dumineca la 10 Septemvrie, au adusti. zaptii Ferimanti, blana si armasa-
rlul, Sakir-beiti ; ail imbracatti pe Voda cu blana, si puindii in capil slicd
de samurti, all incalecatti pe Tablabasa, cu puginti alaiti de ciohodari si
ceausi imp8ratesci, si, preumblandu-se puginti , s'ati intorsti la gazda, i
de iznova s'ati fb,cutti ceremoniea de cafe.
Miercuri 13 Septemvrie , all sositti Beizade Neculaki de la Iasi im-
preuna, cu Armasul Bosie ca se merga la Tarigradil; intru acesta di,
Grigori-Voda au purcesu la Bucuresci cu t5ta parada domnesca.
Joi 14 Septemvrie, in qiva sfantel Crud, dupe ce au ie ita Voda din
biserica si s'aU dust" a casa, au facutt pe Armasul Bosie, ce merge cu
Beizadelele in Tarigradd, Aga paia ; la 7 cesuri all mersti Voda la Sa-
raschieriul; mai inteid all intratu in odaia lei Chihaia-beiti fratele Pa-
ei; dupe geremonia cafelei si a ciubuceloril, au trecutil in odaia haz-
natarlului, si facendu-se i acolo geremonie, 'I-ad scosti inaintea Pasei ,
unde au imbracatti pe Post. Grecenul cu blana, iar pe Vorn. Cuza si
pe Vorn. Rascanul, *) cu capoturi ; dupe geremonie, iesindti de la Pasa,
au mersti la Salihtariul, unde era si Satif-Efendi, Muhurdariul Sarashie-
riului, si luandu'si cliva buns de la top, s'au intorsil la conactl.
Tot inteacesta Ali, ai tramisti pe top boierii cat! se afiati Moldoveni,
impreuna cu ceauii i basciohodariul cu patru ciohodari, de all luati de
la Paa-Capsi tuiurile pi le-ati adusd la conacti , cu 2 clile mai inainte

www.dacoromanica.ro
 449

pornise calabalicurile ; dupe acesta, Voda all Incalecatt, iar boierii pe

gios inaintea tuiuriloril, au veniti la stele.
Voda au descalecatil la Iumruk, iar boierii si beizede Nicolae au mersil
drepttl la stele, unde at afiatii caicele gata inca'rcate; mai intiiu all tre-
cut(' Dunarea tuiurile si meterhaneoa. La 8 cesuri at trecutil sf Voda
de ceea parte, at incalecatil cu cap at vrutil din boleri, avendt si tote
trasurile gata inhamate de Meimendariul Moldovei, Caminariul Neculai
Costandaki , pe linga carele mai lasase si Grigorie Voda unii bolert Mei-
mendarit se porte de grip,' de cele trebuinclose intru trecerea prin Ora
Romanesca, si cu totii at remast in Calerasi, tirgusoril In malul Dunarii.
Sambata 15 Septemvrie, all purcesil de la Calerasi si au venial la
satul a nume Ciora, uncle au si mast.
Dumineca 16 Septemvrie, at veniti In satul Ulmii, si acolo at mast. *)
Luni 18 Septemvrie, purcegendil de la Ulmi at venial la satul Bolo-
vanul, unde at facutii emeclict ; at purcest, si pe la 8 cesuri at fostil
in marginea Focsanilort ; acolo adunandu-se cu totii, au incalecatt pe cal
domnesci , mai fiindil veniti si cati-va din boierii Moldoveni , impreuna.
cu Divan-Efendi si Eip-aga ; s'at duzdisitii alaiul, si la 9 cesuri au tre-
cutil hotarul Milcovului si at veniti la gazda iarasi la Samesul Neculai
Tuduri.
Marti 19 a lunei, at statute fn Focsani oturacd, cetindil jalobe si du-
tanda pricini a locuitoriloril.
Miercuri 20 a lunei, purcegendil din Focsani at veniti in Tecucit si
de acolo In Berladil, uncle iarasi all facutii oturact; din Berladt In Vas-
lulu, si de acolo in Tatomiresci, si de acolo in FrumOsa unde at Intern-
pinata pe Voda top boierii cats se Oat In Iasi, cum si Domna, i tote
cocOnele. All merst dupe obiceid in Biserica, uncle fail priimitti Episco-
pul de Romani si Episcopul de Husi vechilii parintelui Mitropolitt ; din
Biserica at venitil sus, s'aii facutii sarutarea manei sl ceremoniea cafe-
lei, si dupe cats -va vorova urmata , apoi mesa, unde au fostil Domna ,
beizedelile, top boierii si cuconele, zaboviudu-se la mesa cu mehterhane,
musics si lautari, Ore in sera. Dupe acesta au petrecutt pe Voda cu
totii Ore la Curte , si apoi fiesce-carele pe la carele lore. Tafgihatul
boierilort s'at facutt la 20 Noemvrie. '1)
Aicea se ispravesce tots istoria Domniel Moldovenesci. Bine-voiasca
DumnOeil a fi inteund cesil bunt si norocitt , ca se nu dame pricing
Grecilort a ride de Ocarmuirea cea Moldovenesca, nici megiesilort cari
se vedil cu mare luare aminte a privi ocarmuirea noua. inceputul cell
bunt care alma privitu , blandetile nuoului Domnii si nemandriea, imi
dad a crede bune sfirsiturl , de .nu se va preface si nu va incepe alte
urmarl. *)

www.dacoromanica.ro
29
 TRACTATURILE
prin cari s'ari inchinatii Ora, de catre Bogdanii VV Doing alit Mol-
davieT, imp6ralindii Sultan Baiazet II. (I).

Moldovenil 2) dintru Inceputii au fostii unit norodii sloboda*) nesu-

pust, stapinitii numai de principii 3) sel eel singuri stapinitori, pe cari
II alege norodul Intocmai dupe pravilele gi obiceiurile see.
Acesti principl 4) nu cunosceti alts putere ei datorie 5) mai mare
de cat a pazi pravilele cele temelnice a principatului. 6)
La acesta marturisescil tractaturile 7) pacil Si a legaturil ce ei all
facutti cu Lesil si cu alte stapinirI vecine, resboiele cele vatamatore 8)
i aparatore ce all avutii une-ori cu Le5ii, alte-ori cu Ungurii Si cu Tur-:
ell Insusi, soliele cele vestite si numite ce all triimesti si lo-aa venita ,
precum letopisetile imperatielord de prin prejur i archivele principa-
tulul adeverescii. 9)
Macar ca Moldova era necontenitil calcata de vecinil el, cu tote aces-
tea nu s'au lasatii de a nu sta 10) improtiva cu armele stile Ore la

Nota. Acestei scriere importantd despre tractatele Moldova cu Porta, scosti

din ioluidele Logofetului Neculaiti Costin , au Jostle mai intiiii publi-
catd de mine in Archiva Romanesca edit. 1845 vol. II, pay. 347 364.
Intre acea publicare si reproducerea din manuscriptul lui Alecsandru Bel
diman, esistd diferinfi de tecstil. Variantele Archivei Romcinesci, care con-
fine tecstul edit vechiii, small cuprinse in notele unntitOre :
1] Tractaturile vechi cc ati abutis. Moldova cu Porta Othomaniceseci.
2] Moldova cu locuitorii ei.
3] Domnii
4] Domni.
5] Altd putere mai mare psi datorie.
6] A pcimgntului.
7] inchieierile.
8] Vestito.
9] Chronicarii de prin prejur ori letopisetele Moldovei o adeveresei. (Cromer, Ist-
vanfi tici Strikofski.)
10] De a le sta.
www.dacoromanica.ro
 451

anal 1512 ; iara atunce, slabinda de resbolele cele adese cu cari *) sta-
pinirile vecine se silea a o impila si a o supune, 11) ail hotarita ses1
caute und aparatord puternica care se o apere de vrajmasii imprejurasi
ca se petit trai in pace dupe pravilele sele.
Sciutil este de top cei ce au ce mai mica sciinta a istoriei, ca intru
ace vreme, 12) Tamil, prin isbinclele 13) cele minunate cari facuse in
tote pantile si prin biruint,ele cele resunatore cari necontenita castigaii
asupra vecinilora lora , se aretaii cell" mai puternicii norodu , care face
se nasca in inimile tutulord groza armielorii sele. Deci facendu-se si cu
Moldova vecina, prin locurile ce luase cu puterea armelorii, 14) Moldo-
venii trebuiail neaparata 15) se caute ca se clistige ocrotire i aparare
lord. 16)
Asa dar principal Bogdana , 17) care domne atunce cu ce de obstie
priimire a tot nomul, art trihnisa o deputatie la Sultan Bajazet aid
duoilea, imperatul turcescii , din boierii painentului , 18) a camera capd
era Tautul vel logofetii, ca so inchine piimentul la pre inalta Porta, 19)
aretanda si legaturile cu cari norodul vre 20) se se supue subt apara-
rea ei. 21)
Acesta deputatie au fosta priimita 22) cu tota, cinstea ce i se cade 23)
si nu numai ca legaturile s'ati priimitil fara, ce mai mica improtivire, ce
Inca s'ail si intarita cu una hatiserifa data 24) in mina deputatilora. *)
Cele cuprinse in hatiserifil : 25)
1. Porta cunOsce pe Moldova pentru 26) unit pamenta sloboda si ne-
supusii.
2. Legea chrestinesca a resa,ritului 27) care se tine in Moldova , nu
va fi nici o diniOra calcata sail tulburata, ce inca norodul va aye slobode
bisericele sole, ph'zindil dogmele bisericesci ca si mai inainte. 28)

11) Se o impileze si se o supue sub cela mai nesuferitel juga.

12) Aeele vremi.
13) Isbindirile.
14) Fcicendu:se si Cu iioi vecini prin locurile ce luase cu armele sele.
15) Negresitii.
16) Aparare si aeoperementei, lore.
17) Si asa Pogdan-Yodel.
18) Au trcimisii la Sultan. Bajazet alit duoilea, imperatul turcesell, e8D-va bolert
a pamentului.
19) La Turci.
20) Cere.
21) Ati'rnarea su.
22) Solii arc fostPl vriimitt.
23) Li se ceide.
24) Datil Tdutului logofetii.
25) Lcgdturelc cele priimite fi, intarite de la Porta sunlit acestea.
26) De.
27) Legea cltrestinOsed.
28J Ce Inca norodul va aye slobode bisericele stile ca si inainte.
www.dacoromanica.ro
 452

3. Porta fagaduesce 29) de a apara Moldova de tots ces ce art' pate

se o calce, pazindu-o in starea Intru care au fostii mai inainte, fara a'l
face 30) sea. se sufere ca se i se faca 31) vre o diniera ce mai mica
desbinare seh despartire.
4. Moldova va fi stapInita si ocarmuita dupe pravilele si canonele stile,
fara se se amestece Porta cat de pucinh.
5, Domnii vorti fi alesi de norodi 91 Intariti de la Porta ca se stapi-
nesca In cat voril trai. 32)
6. Domnii Moldovei vorti put6 tine ostasi cu plata lord , pamenteni
sati. strains, Ore Ia duoe-cleci-de-mil. 33)
7. Moldovenil volt pute cumpara 34) si se alba o casa la Tarigrada
pentru sederea Capi-chihaielelorii, 35) uncle vorti pate *) face si o Bi
serica. 36)
8. Duch nu vorti pute cumpara pamenturi in Moldova, on a ave, nici
37) a se asecla, nici a av6 ski a face geamii nici Intr'unti chipti. 38)
9, Pentru semnti de supunew, Moldova 39) va ave purtare de grija
a triimite pe tot anul la Porta, prin duoi boieri, 40) patm-mil galbenI
turcesci, adeca unu-spre-clece-mii lei, patru-cleci soimi , patru-cleci lepe
fatatore, aceste tote cu nume de peskesh, adeca dart'.
In vreme de Will, principiI 41) Moldovei, asemenea 42) precum se
va poronci 43) de la Porta, vord pune In lucrare ostile lord 44) la sluj-
ba Imperatesca.
Acestea sunth legaturele cu cad stremosii nostril s'at' lnchinatil la

29] Se indatoresce.
30] A i se face.
31] Ca al fact.
32] Ni Domnii ce au fostu alesi de norocld, adeveresca acesta pontit.]
33] Domnii vord fi ocarmuitori a tot pamentul Moldova, fi sort pute se aibd intru
stapinirea lord ostasi etc plata de la sine pene la 20,000 pamenteni sell omens strain.
[Si resboiele intru can Domnii Moldovei, dupe poronca Porta, ad intrebuinfatii stile
lord, adeveresed acestit pontd, cum qi numelc Domnului Gheorghie Ghica VV. 'la a-
nul 1657]. a)
34] Vora pute tine qi a cumpara
35] Capi-chiltaielelord lord.
30' Se afla casa la Tarigradd care se numesce Bogdan-Seraid.
37] S&L
38] [Acestd Tonal n'ad foster nici o data calcatd de Porta.]
39] Domnul, imprettna en tot norodul, pentru sentnii de supunere.
40] Prin duoi boieri a Moldavia.
41] Domnul.
42] Dupe cum.
43] I s'ard poronci.
44] Va fi aiutord cu ostile stile.

aj Chronicul Moldovel Qi Domnii ce au fostri ale1 de norode , adevereseil cu indestul aceste articuln ,
intro care mincipli Moldovel, dupe poronca Pones, au pusil in lucrare stile lore, si a nume Domnul
Gheorghic Ghlka la 1652, Domnul Petriceico Ia 1672, Duca-Vode: la 1683, Cantimir VV. Ia 1687, Mihaiil
Racovile VV. la 1717. Top acelti principi Qi stile 1016, an foste in resbOiele co all avutri POrta cu Aus-
tria si Polonia. (Kota manuscrisului Beldiman.)
www.dacoromanica.ro
 453

Porta. Acestti tractatti aft fostil forte tare pazitti in archivele Principa-
tului 45) Ore in vremea vestitului Craiti Ioan Sobietki, care la anii 46)
1686 , Intorcendu-se de la unit resboiti 47) ce avusese cu Tatalii , si
trecendd prin Iasi, au cersutti selti vecla, 48) si, aprinsil fiineld de o ura
necuventata, 49) ce aye asupra Turcilorti, ad poroncitti ca se se arcla in
m4llocul tirgului, clicendti cum-ca Moldova nu va ave mai multi]. trebuinta
de aceld tractatti nebunti de nimica 50) prin resboiele ce castigati Chres-
tinii asupra Turcilord, si cum-ch. Lesil erati indestui 51) a o apara de
dinsil. 52)
Cu tote acestea , legaturile ce se coprinded in hatiseriful de mai sus
aretata, au fostit forte pazite de catre Inalta Porta pe'r6 la anul 1530 ;
iara atuncea, Sultan Suleiman, imperatti sumetti si biruitorti, 53) uitandii,
sou forte pu;ind ingrijinclu -se 54) de datoriea si legatura tractatului, 55)
ad hotaritti se face pe Molcioveni birnici, 56) ca se'si adaoge veniturile,
57) si, In loci' de patru-mii galbeni care plate tera In 58) tot anul la
haznaoa 59) Imperatesca, cu nume de peskesti , dupe tractatul intaritti ,
60) ad cerutti clece-mii de galbeni cu nume de haracid sea 61) bird, i,
Inca mai multi', au vrutti se Indatoresca pe principul 62) Moldovel , cu
a lord singura si fare smintela mergere la Tarigradd, la fiesce-care ald
triile and, ca se arete el insusi catre Devlet a lord supunere. 63)
Acosta prefacere au turburatd asa de multti pe principul Petru Raresil

45J Aceste ponturi au fosti forte pazite.

461 La anal.
47] De la o beitalie.
48] AS cerutil se le vecld.
49] Nespusei.
50] De acesta hatiserifei buna de ninticei.
51] Pre de adjunal.
52] Acestii ltatiferifg, de a ft cu putintci Moldova a cerceta condicile Porte, tur-
cesci, 05.005 ga si neapciratti. [a]
53] Ce era unli impe'ratii &meta' Ici biruitorit.
54J Uttandfi sell grijindu-se forte pucinii.
55J Hatiferifului.
56] Moldova birnicei.
57] Venitul.
581 Pe.
59] Visteriea.
60] Legatura inteiritci de la Porta%
61] fi bir5.
62] Domnii.
63] Cea ceitre Turci a lorit supunere.

a) Tractatul inchieiatl la 1512 intro POrta Otomana si Moldova, care in anti trecuti s'ag publicall in
Courrier fret:leafs" si in alto jurnaluri strains, precum si in Gazetta de Transilvania," a'aa arose din
niece fragments istorice de can s'ad pomenitg in Archive Romanesca , tom. I pag. 103 scrisa de catre
Sambelanul Balsch ce dice ca all lua.ti copia acestui tractatil din archivele Varsaviei, in vremea sand so
afla pe linga Stanislav Poniatofski, celg pe urma Riga a Poloniel. [Note Archival Romanesci," tom. II,
pag. 3514
www.dacoromanica.ro
 454

64) ce domne tntru ace vreme, cat neputenda suferi 65) mat multa, 66)
veclenda dintr'o parte patriea asuprita cu dart ce curga din nestatorni-
ciea si reoa credinta a Turcilorti, sari eraa cu totul nesuferite , 67) si
dintealta parte, nefiinda in stare a se pute improtivi 68) cu armele , de
frica Ca nu cumva, pentru Improtivirea sa, se pricinuIasca oresi-care ti-
calosiI 69) si stricaciuul principatuluI, s'ati supusa la aceste cumplite
Intemplarl si *) ail fugita in Transilvaniea, lasanda pamentul in sorta
sa ce re. 70)
Acosta as fosta Indestula pricina pentru Sultanul de a intra cu armele
In Diana in Moldova si de a face tot felul de stricaduni.
Pete se sosotesca fiesce-cine ca nici nemul boleresca , nici clerIul
bisericesca, 71) nici ceI-1-alti locuitori a pamentului, Intealta chipti n'ati
pututti se scape de acesta eumplita primejdie, de cat fugenda In locuri
straine, in pustiuri si prin munti , unde socotinda ca si acolo nu veal
pute so scape, as hotarita se face, pace on cu ce paguba a lore, 72) si
asa as triimesa deputatI 73) in Sultanul, carile agiunsese Ore in 74)
Suceva unde era scaunul domnesca , ca som aduca in milostivire si se
se silesca a potoli urgiea sa.
Niel nu na.dejduIati deputatii 75) cinstea cu care ail fosta priimiti de
care Sultanul, care nu numal s'atl milostivitit in lacrimele lord si as
triimisa 76) poronci strasnice catre PasiI sel can peadail tern cu pornire
si nespusa nemilostivire, 77) ce Inca prin nuoti hatiserifti 78) ail Intarita
tote legaturile a celui de mai 'nainte tractata ce se cuprinde in hatise-
riful MI Sultan Bajazet. 79)
Dupe legaturile de mai inainte, Moldovenil ati Iota slobo0 alege
unit Dolma nuoti. Deci, cu priimirea si cu sfatul unite, a tutulora de.
obste , ati alesti pe principul Alecsandru Domnii 80) si pusil in
mune ; carele Indata au fostil si ''') de Sultanul intarita. 81)
641 Acesta 2.efacere cal nernita Si aai perdulii t(ita de znulta pe Voerodal Petra,
Rareszi.
657 Se sufere.
66] Vedenda pe de o parte nlosiea sa asap.
677 Can cu total nu le priime, si pe de alta.
68] De a se improtivi.
69] Ore-care stricciciazze si ticalosie terei.
70] Ali fugita in Transilvaniea si n'aa priimitti se fie birnica.
71] Niel, tagnia bisericescd.
72] De cat fugendit in locuri pustii ysi prin manti,unde socote ca vora pate se scape.
aid hotarita se face pace ca on -ce fel de pagaba a lora, si aaa...
73] Soli,.
74] in.
751 Nita nadejducaa solii.
761 Priimiti de S'ultanml, care indatci au trilmisiG poronci strapacc.
771 Cu o pornire fi o nespusa nemilostivire.
78] Prin anal, nuoti hatiserifa.
79] A cam, d' inainte hatiserifa a ltig Sultan Bajazet.
60] All alesa pe Alecsandru VV Domna.
81.1 Care indatci ail fostil si de Sultana intarita.
www.dacoromanica.ro
 455

Dupe acesta Moldovenii n'ad fostd mai multd supb,rati de la Porta,

ce Ind de improtiva ad await tote privileghiile lord nesmintite , stdpi-
nindu-se de catre pravilele lord 82) Ore' in vremea Pringipului Petru
VV. cell schiopri 83) ce domne in anul 1584, in clilele lui Sultana Mu-
rata alf triile ; Yard atuncea Porta defaimhndti credit* tractatului fd-
gb,'duitii, 84) ail adaosti sese-mil galbeni in venitul ce se da pe and sub
nume de pelied seti dal% numindii peOieul hara2iti seri bird. 85)
Pringipul insufletitti de dubul patriotismosului , vOclendii pe celd mai
intlid articuld a tractatului chlcatii asa de vederatti, i neputendd so se ho-
tarascd, a priimi nisce urindri asa de Fele i primejdiose, cari puted se
strice temeliele a tuturord tractaturilord, can nici and folosti puted so
aduch, s'ati supusii vremii i ad chutatti scaparea sa in Ora Nemtescd, 86)
fugendii de respldtirea si urgiea Turcilorti i tinguindu sorta ce re a
Patriei. 87)
Dupe pribegirea 88) acestui principti, 89) Porta prin. altd chlcare a
tractatului 90) a facutii Domnti pe unti Aron. Acestri straind , fitdd cu
totul datd i gata, sere impliniea interesurilord Portei, fail a, baga in
sema pe norodu, ati iscrilitii la tote legrtturile cu cari Porta ad vrutd se
insdrcineze pe norodd si pe Moldova.
Nu este de trebuinta 91) a areta nice cu ameruntul tote *) asupririle
i strambatAtile ce ad facutd acestii pringipti 92) in pugina vreme ce
ad stapinin ca and tiranti; a sa blitstematd, pomenire mitrturisesce in-
destul asupra varvariel Si a nelegiuirii stile. 93)
In vremea acestuia, la anul 1590 , Porta ad luatd sub stitpinirea sa
cetatea Tighinel pe care Turcii o numescd Benderd, care 94) era a Mol-
dovei, si deosebindit tad local ce era olatii a Benderulul, Id -ad supusd
la acestd cetate cdlcandit legea tractatului. 95)
DupO domniea acestui principti 96), norodul s'ad cufundatd in tictilo-
ii 97) de curnplirile acestui tirand, si n'ad mai pututti WO. vie In stare

82J De pravilele loaf.

83J Pea in vrentea tut Petra- Voila call schtopti.
84J f4e,d'ementului juratii.
85] Ati adaosa 6000 galbeni pe lingti pqkeei , nuntindielet haracia precum scrie
letopisetul.
86] Petru-Vodti, neptItendti piimi sci se feted in,cepetorti, calcitrii legiitur don't, le ati
ce s'ati suppusii vremii 5si ad cantata sctiparea sa in Ora Nenttesca.
87] A terei.
88J Fuga.
89] Von/mi.
90] Asedementului.
917 Nu este trebuinta.
921 Domnii.
93] 0 pomenesce indestuil letopisetut terei.
94] Si care.
95] *edententalui.
96J Dolma.
Q7] Norodul a cufanclart in ticeiloie,
www.dacoromanica.ro
 456

in vreme de 14 ani 98) ce au stapinita, unit alesi de noroda si altil tri-

mesi de Porta, ce ail rabdatil cum au pututil tote greutatile cu cali au
fostil Insarcinatil, si nu 99) ail resuflata Ore la anul 1643, in domniea
principului Vasile VV, 100) carele impodobita fiinda cu o minte stator-
nica si forte rara, 101) macar ca era Domnit facuta de Porta, dar nea-
venda in gondul sea de cat fericirea supusilora sel, din anul cela d'in-
tiia alit' Domniei sole, au usurata norodul, au mentuitil 102) pe toti de
obste si prin chipurile cele blande 103) si pline de milostivire, trasii
cinstea si dragostea supusilorii sei. Nemultumindu-se, 104) dupe ce-ail
facutil tot binele ce trecutit prin maim sa, 105) socote ca tot n'ati
facuta nimica decd nu art ispravi 106) se cktige si se alba iarasi no-
rodul 107) privileghiile stile cele vechi, si deca 'Itt art face *) se test
din amortela si slabaciunea in care ila gasise si se Vita a'si afla ia-
rasi 108) dreptatile si pravilele stile, cari din pricina reutatilora unort
principi 109) si din nesilinta altora, era se se prapadesca si se se stin-
g In veci.
Dreptil aceea, at triimisii 110) la Tarigradtit din cei mai alesi a ne-
mului ca se jeluiasca Sultanului pentru strambatatile si asuprelile ce at
trast 111) norodul si pentru relele umblari ce s'ati facutil in tea Im-
protiva legaturilora tractatului. 112)
Mehmet ala patrulea ce impe'rate atuncea, milostivindu-se asupra ne-
dreptatilora cu cari Ora era asuprita, 113) at ascultata cu milostivire
jalobile deputatilorii, 114) si s'ait facuta o indatorire 115) a nu schim-
ba nimica si 116) a pazi Intocmai tote legaturile 117) de cei mai Ina-
-ntea sa imperati, Intarindu'lil 118) si cit Insusi cu unit hatiserifil; 119)

98J In vremea a 14 Donna,.

99] qi afet nu.
100] In Domniea lui Vasilie.Voda.
101] Statornica fi rani.
102] Mageiata.
103] Cele bune.
104] Milostivire, ysi prin cinstea fi dreptatea supuOlora sei, nentultamindu- se.
105] Prin land.
106] Deca n'arit ispravi.
107] Norodul iara si.
108] I'i se potci aria iarcifi.
109] Dontni.
110] Au triimesu din partea terei.
111] Ce trage
112] Improtiva asedeMintelora legate.
113] Cu care acesta pcimenta era asuprita.
114] Solilora.
115] Si'si-au facuta o datorie de.
116] qi de a.
117] Legaturile intarite.
118] Intarinclu-le
119] Cu hatiferi/a,
www.dacoromanica.ro
 457
numai la capul 9-lea ail facutA schimbarl, 120) adeca peskesul pe anti
all fostil schimbatti in zisie sail zisie-mali, suma adaogita si hotarita de
clece-mii de galbenl turcesci pe anti, 121) redicandii solmil si lepele ce
se cuprindea in cele-l-alte duo hatiserifuri.
Tote acestea au umplutii de slava pe pringipul Vasilie 122), luandil
unti sfirsita bunt' prin sfaturile si a sa intelepta povatuire, si Domniea
Sa s'at' invrednicit4 a se numi fericita.
Acesta principil 123) at' domnita 15 ani cu pace , facendii fericirea
supusilord sei; 124) atata numai ca Tatarii din 125) Bugiacil , norodii
tulburatoru si deprinsti a WI din pradari, 126) *) pradau cate o data 127)
prin poghiazurile loru. intru o cli insclintandu-se principul 128) ca nu-
mitii de mai sus Mari, se suise in sus si pradail tera cu armele in
mama, aft poroncitil capitanilorti 129) se merga cu cats -va oste impro-
tiva lore si se'l gonesca pe acesti jefuitorl 130) cari din capul lore ,
fag se albs vole de la Porta set' de la cei mal marl ai lora , pradal
tera. Poronca au fostil indata implinita , si, lovindii 131) pe Tatari fara
de veste, o parte din ei au fostil cu totul stricata, robil mentuiti si tote
jafurile 132) luate inapoi.
Sultanul Bugecului, luandU insciintari 133) ca cati-va Tatarl au fostil
loviti de Moldoveni aril de veste, si o parte s'au ucisa, 134) Ara a mai
cerceta se afle adeverul acestei nenadejduite intemplari, 135) s'ail tulbu-
ratil forte, in cat, jeluindu-se la Porta, au aretatil 136) intemplarea in-
tr'unti 137) chipti forte uritii, numindii pe norodii de hainii si pe prin.
cipti necredincTosii. 138) Porta, macar ca all fostil insciintata mai inainte
de tot adeverul Intemplaril acestiea prin incredintarile principulul, 139)
cu tote acestea, on din patima ce aye asupra chrestinatatii sell din nes-

120] Numai la pontil alit nodlea aic fostil.

121] Adecd pefkeful pe and numitti bird, adciogendu-lit la suma de 10,000 gal-
beni turcesei pe and
122] Pe Domnul Vasilie.
123] Acestii Douala
124] Supufiloni sei pe cari, ii ufurase de neva
125] De la.
126] Bin jacuri.
127] Cede o data marginea.
128] Domnul.
129] Ceipiteinietorii sole.
130] Jecuitori.
131] implinitel lovindd pe Tcitari.
132] Jacurile.
133] Lucinda in scire.
134] i o parte ucifi.
135] Fard a mai cerceta aceste nenadejduite intemplari.
136] 2Pail lipsitd de a nu areta.
137] Cu null.
1387 Numindli pe norodd Mind si pe Domnd mcredinciosa.
139 ] Dd totd adeverul acestei intemplari din incredintdrile Domnului.
www.dacoromanica.ro
 458

tatornicii, 140) all priimitu ca Sultanul Tatarilord se's1 resplatesca cu

armele.
Vasilie-Voda , nemultdmindu-se ca all 141) insciintatil la Porta tota
pricina cu ameruntul 142) $i au indreptata norodul de napdsti prin mar-
turil adeverate , nevinovatiea scoposului sell , yi all fa'cutll vederata ce
flit% dreptate intrare si prada a Tatarilorti in teed, 143) all socotitu cu
tale pe de o parte se se phzescd cu priveghihre *) si pe de alts parte
so se Invoiasca cu Tatarii.
Dar scoposul sett nu s'aii ispravitil precum 144) nadejdula , cad Sul-
tanul 145) f'ciarnicindu-se, Inselatti cu o Invoiala mincinosa 146)
$i au intratll de o data in teed facendu stricdciunile cele mai cumplite ,
petrecendu 147) pe top locuitoril sub sable, fara se alegd vIrsta, bar.
bath. sell femeie. 148)
Spaima all fostil atata de mare in cat ca principul sloe avutii mai
multd, vreme 149) de cat a se trage In codrii cel aprope de Iai , la-
sandu oraul In mila acestoru tilhari, pe care '1u-ail i arsd 150) dupe
ce au robitu mai multi de jumatate de oraseni, 5i asa norodul if au pu-
tutd se scape de CC cu totul a sa stingere, de cat dandu o sums mare
de bani. 151)
Acestii sumd fdgaduita Intru o vreme de nevoi, au fostil pentru Sul-
tanil 152) Bugiacului o destula pricina de a o cere in tots anii cu nume
de balci-beslicii, 153) si macar ca Domnii, mostenitoril lui Vasilie-Vodd,
se fi statute cu totul Improtiva la acesta, aretandU de multe on cum-ca
o sumh data la o vreme de nevoie, pentru ca se scape de gOna ce fail
de lege a unui nemil jaluitord, nu pote 154) se se socotesca ca o da-
torie; cu tote acestea, printr'o ascunsd priimire 155) a Portei , Sultanii
au sciutil sip o tragd in tariff 156) cu feliuri de chipuri in tots anii, qi
se, face cu de-a-sill, dinteacestrt rea urmare, 157) o pravila.

140] Nestatornicie.
141] Netul lunzindu-se nutat ca aa.
142J Pe Porta de tota curgerea priciuei cu anteuntul.
143] _De neipati, ca aic aretata prin. martuii adeverate nevointu scoposului sca 01
ca aa pedepsita ce feira dreptate intrare qi prada a l'atarilora in (era.
144] Dupe cunt.
145] Ccici acesta.
146] Cu involele mincinase.
147] Si trecada
148] Fara se alega virsta barbatesca sea fenteiasca.
149] In cat Dontnul Wart avuta alts vrente.
150J La voiea acestora re( cari '14-aft rsa.
151] De bani Sultanului.
152] Sultanul
153] Bagi-beflica.
154] Nu pute.
155] Prin aseunsa priiniire.
156] Prim teirie.
(57] Dintru acesta urntarej
www.dacoromanica.ro
 459

Intru adeverti , nici o data Porta n'ati aparatti 158) cu dinadinsul a-

cesta re urmare, dar cu tote acestea se 1ndelungase , se intarise *) i
se Meuse o dare neclintita 159) si neclatita pe care Domnii erag datori
se o implinesca In toti anii.
Dupe acesta, ticalOsa tea 160) all petrecutii subt umbra hatiserifului,
pazindu-se neclintitu tote cele ce se cuprinda, si Porta se vede ca pa-
zesce fagaduintele sole cele vestite i adeverite 161) in vremea a cinci
principi 162) Moldoveni ce all domnitu unul dupe altul, Ore la Domniea
Ducal: VV; 163) iar acesta Domnt neflindu placutd Portei, au fostu ma-
zilitit, si in locul lui 164) s'ati rOnduitil pe unit Ilie, 165) omit slabit gi
en totul datil spre interesul sett. 166) In vremea acesta, 167) la anul
1688, Porta, improtiva tractatului , 168) all deosebita de 169) Moldova
tirgul Renului 170) ce se numesce de catre Turd Tomarova, cu tot lo-
cal de prin pregiur, unde au facutti Turcii o geamie ai all i pusii sat-
pinire. 171)
Dinteacesta vreme relele urmari s'ati Immultitk si Porta, neaducendu'si
aminte de tractatii, 172) all Inceputii vederatti a calca tractaturile. 173)
Tera de ce merge mai multit all inceputu a fi asuprita i calcata cu
fel de fel 174) de pricini, fara se mai fie socotita. Birul ail lc:1sta a-
atata de adaogitti, beilicurile atata de inamultite Si nevoile asa de marl, 175)
in cat locuitoril, neputendil mai multi' se mai sufere 176) si se mai a-
giunga, s'ati Imprastiatii i s'au dust' de s'aii ase(tiatil in Ora Lesasca si
in Transilvaniea ca se'si afle odihna lore. Ac6sta deci 177) este pricina
ce adeverata pentru care s'ati pustail acesta Principatii. 178) *]
Porta &aft lasatti alta mengeiere norodulul de cat alegerea Domniloril;
marturq intro acesta : principul Duca, 179) Petriceico , Antonie Roset,
158] Incuiittiatii.
159] 0 datorie nem intita si
160] Dupe (west(); ticalosi e, tern.
161] Adeverate.
162] Do 11171i.
163] La Domniea lui Duca-Voda.
164J in local sea.
165] 11127 b.
166] Si data cu total spre interesul sea.
167] In vremea acestuia.
163] Hatiserifulta.
169] Din.
170] .Renii.
171] Unde sic feicuta Tumi; i o geantie.
172] Ne mat aducenduyi aminte de hatiserila.
173] Legaturile.
174] Sub felt' de felt'.
175] Attila de mad.
176J Neputenda se mai sufere.
177J Deci acesta.
178] Acesta pantenta.
179] ZIartori : DUCa,
www.dacoromanica.ro
 460
Constantin Cantemir si Mihaia Racovita carele au fostii celii dupe urma
din principii alesi de norodu, cad dupe maziliea acestuia, Moldovenii au
fostu cu totul lipsiti de alegere ; Domniea se vinde la mezatil si se da
celul dupe urma mustereil care da mai multi'. 180)
Yn Domniea lui Mihaiii VV. Racovita, 181) la anul 1716 , Tataril Bu-
giacului gasindil pricina ca pamentul loril aru fi fostu forte strimtii 182)
si nu pute se le agiunga 183) Ewe hrana lord, au cersutii 184) o parte
de locii din Moldova ca so o lucreze si so tie dobitocele 'cwt. 185) Prin-
cipul 186) veclendii ca n'arti folosi nimica Improtivindu -se la cererile lord,
mai alesii ca el si flea acesta arii fi pututil se stapinesca, cu totul locu-
rile cari cereii, 187) at fostii silitti a le da o bucata de loci' nelucrata
de 32 cesuri lungul 188) si 2 cesuri latul , 189) multamindu-se numai
se se indatoresca Tatarii ca se platesca clece din roduri si se o are, si
oresi-care bagateluri pentru pasunatul vitelord cu nume de Elim, pentru
ca se se scie 190) ca acelti loci" au fostu a Moldova Porta nu numai
ca n'ati statutu cu nimica Improtivire 191) la acesta silnica cerere a Ta-
tarilora , ce Inca au grisitii 192) si cu tale cu mare paguba a Princi-
patului.
Nu este numai acesta ce dupe urma calcare a tractatului 193) *) cad
la anul 1725, in Domniea lul Neculai VV. 14Iavrocordata , si In impera-
tiea lul Sultanti 194) Ahmet 3-lea , Turcil au luatii in 195) stapinirea

180] Celli de pe urma din Damn ale de norodit; 71 apoi, supcirandu-se Porta pe
Milaaiia Vodd,'W-ati mazilitd ysi are rentduitti Domnit pe Nicolai 111-avrocordatti greed. a]
Dupe maziliea acestui Domna, Illoldovenii, au fostii, cu totulti lipsiti de alegere ;
Domniea se vinde la mezatit si se da celui de pe urmit mustereti.
181] Mihaiu Raeovita VV.
182] Arti fi forte strimtit.
183] Se ajungd.
184] Aft cerutti.
185] Se'si, tie dobitdeele.
186] Dontnul.
187] SC stcipinescd tote locurile can cerefi.
188] Lung&
189] Late-L.
190] .11fultdmindu-se flume, se't indatoreseci pe Tlltari, ca se. platesed de a dece din
roduri qi oressi care bagatele pentru pcisunatul bucatelorti lord sub name de Alcint,
ca se se scie...
1917 N'ait stcitutit improtivci.
192] Ai gdsit-o.
193] 41 'Inca nu este ce de pe urma calcare a articulelord tractatalui.
194] .tit dilele lui Sultan.
195] Sub.

a] Panii aicea merge compunerea lui Nicola Costiu care este scdsX de la sfirsitul uoei cepa din ma-
nuscriptul letopiserului lui Than Neculce No. 5, pomenitii in colectia letopiseielor5 Dfoldovel, tom. II, pu-
blieatil de mine. Aoestd articulii Ora WM: Inn isvodele reposatulni Nicolai Costin ca au foal lo-
WWI. Inainte urrnezii poveetirea until autor4 mai nuod scosa dintr'o conclicii a d sale Constantin Re-
gnant. [Note Archival Romtinesci," II, 361.]
www.dacoromanica.ro
 461

lord Hotinul cu tote locul sea , ad facutii cetate unde ail pusii si unii
garnisonil de paid forte mare, oronduindd si pasi i subasi. 196)
Acesta aii fostil a mai mare si mai primejdi6sit din tote reutAtile cu
cari Turcil all insarcinaitil 197) pe acestii principatd, cad nu numai
boierimea, partea bisericescd, si a1 iI, ad fostil cu totul lipsitl de stA-
pinirea celord mai alese a lord mosil 198) ce se aflad Intru acestii
nutfi, ce inca prin trecerea ce necontenitd a paelord si a otilord 199)
can mai OM d'a-una treed prin Ora, norodul este calcatd si chieltuelile
peste mesurd; 200) deosebitd eh' Enicerii garnisonului acestel cetati, im-
prAsciindu-se prin sera , faced mii de reutAti i jacuiad 201) tinuturile
de prin prejur necAjindii pe saracii locuitori cu feliuri de chipuri pre-
cum s'ad intemplatd in vremea principului Constantin Muruzi VV. La a-
nul 1783 si la 1784, cele mai multe din satele de pe Prutd si de prin
prejurii ad fostd pradate si stricate, si pugine lucruri ce luasse omenil
pe la casele lord, all fostii luate si arse de Turd , multime din omens
acid, femei si fete batjocorite, copii si bkrbati moms de fried , fugendd
In mijlocul ernes prin codrii de maniea ti turbAciunea tiranilord. 202)
Dupe aceste reutati si dupe atatea biruri cu can acestii principatii
era Insarcinatd, si dupe atatea beilicuri can *) nu ce sfirsiaii 203) lid'
o datA, i asuprelele cele urmate de Turd' 204) ca se suga hrana tied-
losului norodil, si schimbarile cele adesea Ii fail de vreme a Domnilord,
una 205) din pricinile cele mai marl can aduce Ora in ticalosie , 206)
cAci amid incepe and gospodard 207) a cunOsce curgerea trebilord pd-
mentului, starea fiesce-cdruia tinutd si a norodului , 208) vredniciea si
nevredniciea fiesce-drula din boieri, 209) obiceiurile si pravilele Omen-
tului, atuncea indatd sose maziliea, si In locul lui oronduia pe altul , si
acela fara nici o sciintd , diruia II trebuia indestula vreme spre a lua

196] Pasi sou subasi.

197] impilatei.
198] Azi fosti't lips4 cu totul de stapinirea celord mai bane a lorii mosii.
1991 Ostenilord.
200] Norodul era calcatit fi I p o cu chieltuiald peste mesurci.
201] Iefttiad.
202] Precum s'ad intemplald si in vrenzea Domnului Constantin Mavrocordatit VV,
cci la anal 1784, cele mai multe din satele de pe Przetil au fostd prcidate ysi stricate,
ysi pugine borzoi ce le lease omenii prin casele lore, unele au fostil luste car allele
arse, copii qi betranii morti de frigti, ysi cei mai multi din omen uccisi, iar femeile
ci fetele batjocorite; dar mai alesd , intemplcindu-se acestea in frigid ernes, fugiad
Mufti nenorociri prin codrii, ascundendu-se de nzciniea si tttrluiciunea acestord tirani
varvari.
203] Nu se sfirsescii.
204] Si asupririle ce intrebktintezit Turcii.
205] Suntz% una.
206] Cari facet pe acestd fora cu totul ticalosa.
207] Candit incepe alga unit gospodard-Domnd.
208] qi a tom norodului.
209] Vredniciea fiesce-cdrui boterd.
www.dacoromanica.ro
 462

otei-care sciinta Si a afla cele de trebuinta , i acesta temendu-se in

tot cesul ca se mild mazilesch MIA' de veste, se nevoia a strange in cat
se da mai multi', pentru ca se pita trai cele-l-alte Ole a vietei sole cu
indestulare si ca unit principti, ne mai cautanat alta-ceva de cat cum se
in si set indestuleze cu darurl ca se'si OVA lungi Demniea, cad numal
prin puterea baniloril pute ispravi ceva , i aa fiesce-care .Domnd care
vene dupe altul, tot acelai drumii apnea, de care pricing au venial In-
tru ce de istovit slabaclune si caderea PrinQipatulul. 210 4')

210) Atunceindatei au fostie $i ntazilitiic, qi in iocul sed ronduescd pe altul care nici
acela nu scia nimica, ysi cciruia ii trebuia indestuld vreme ca se pOta afla tote aces-
tea ; qi inca acesta, seiindzi di nu este 13mnd vecinicit, si mai alesd temendu-se in
tad cesul ca se nu'ld mazilescci ysi pe dinsul Ord de veste, cautd se'si stranga cat
pate mai niultit fi se apuce, ea se pota petrece cele-1:.alte dile intru indestulare, ysi
6d unit Dommi, nebagandit in semi alta nimica, afora de cat ca se ia din tern pen-
tru darurile can in tote clilele trebuia se facci sugetorilord de singe a Porte, ii a
Sarctialui, ca WO potd lungi Domniect sa, cad null ai cubani, dupe cunt este sciutit,
se lucrezii la Porta.
ft afa fiesce-care Domnd carete vine dug dinsul, umnezei tote acestasi drumit.
Prin acesta,ticalosiea, slcibirea fi ceiderea Prinvipaticlui, cresol si se Immultescel in
tote dilele, din care pricing fi cea cu totul stricaciune a adracurilord urmezci.
www.dacoromanica.ro
 ST1HURILE FACUTE
IN

TAZLAU
IN VREMEA 1NCHIDERIf MELE ACOLO, ANUL 1824, APRILIE 20!

Iraclidii unde este? Moldova ilii voiesce,

Ilu chiama 'nadusitit ;
Cad i-a apusit puterea, au prisositii durerea ;
Unit pasii; si s'ait sfirite.
Acea falnica tera, la marl si mid comora,
Tare ail poticnitii;
Nu crede redicare, n'astepta, indreptare,
In halal ce-au venitn.
intru a sa durere, cere spre mengeiere
Iraclidit a veni;
Lui se se jeluiasca, plangendit s'o tenguiesca,
Fara a conteni.
De Eteristi &Meath, de Eniceri pradata,
Fii ei resvratiti,
Cine s'o sprijiasca , ceva s'o ocrotesca,
Dupe ce'stt neuniti!
Vapaie aide 'n sine, s'o sting& nu e lime,
Dar Did o yea. macar...
Strigarea ei n'asculta, on cat este de multA,
Suspina in zadaril !
Au buiinacitit norodul, suspinuri avendit rodul,
Ofteza inteascunsii;
Si cu durere mare, privesce a sa stare,
Ca merge spre apusii.*)
Omit dad. ell,11 umbia ; lipsa, necazuri, scarba,

Acestea ilu hranescii.

Cu abut"' intru sine, a mai trai nu'i vine ;
Amu se chinuescii,
www.dacoromanica.ro
 464
Cum 10 deschide gura, din ah I iI cunoscl ura
Ce are a &Ai,
Ah ! i vah! nu lipsesce, ceva decd volesce
Si are a grai.
Ah! ticAlOsa tern, in ce cumplita parA,
Privescii ca te topesci
Nime nu se 'ngrijesce, nu cato, nu privesce,
In ce chinurl plutesci!
Cei alei fii, departe, privescii, Val de parte.
Dar pote ca nici potu ;
deli voiescA vr'unii bine...
Ceti -va ce'sti lingg, tine, i
Se apara de tote.
Cad au facutil ispita, si le-ad parutil cumplita.
Nu ca intealte dap,
Unil Inca suspina , dintr 1101 fara vine,
inchii pe la cetati.
Yale pomeni nimica, cap farA grijA, frica
Erat la Monastirl
Surgunii, se se smeresca, se nu mai Indraznesca
A face iscodiri.
Unit inchi0 prin case , poronci ca se nu lrise,
Pe nime a veni;
Si altii pe dark pe la moil In Ora.
Mal multA a nu cracni.
Dupe-o aa urmare , 4i nebunie mare ,
Mal multii a mai cerca,
Tie se'ti partinesca, ci lar se patimescA ,
Vrajba a mai isca.
Proniea cea ceresca, rogit se se 'ngrijesca.
Ca se nu cacili de tote ;
A el numai putere, se-'p dea vr'o mengeiere.
Cad fii tel nu potil.
Ea de-acum se lucreze, ca se te indrepteze,
Putenclit uni pre top ;
Ca se o proslivescA, plangendil se'l multAmesca,
i cei vii, i cel morti.

www.dacoromanica.ro
 ARZ-MAGZARC
CAtre prea 'Malta Porta, din partea Beferilerii Principa-
tului Moldaviel, ce s'a data Ia Anul

1822*)
AcestI dintre fanarioti Grecl, inbogatindu-se din sudorea si munca pamente-
nilorti, pe caril cu reutate II vedea ca nisce chiar ralele ale lord, pe urma cu ba-
nil sa'ngelui imporAtesceI ralele, cumparail megiile phmentenilor,si familiile cre-
dinciosiloni Moldovei al Dovletilluf remaneati prapaditi dupe facia pamentulul, si
cautaii alts strains salhOuinta, ca se-sI petrech remasita vietel lore, fiind-ca nicI
milostivire ma! era pentru densele, nicI locuri de slujbe , nici ajutorii de leg!,
nicI dreptate la dreptatile lord, fiind-ca dumnecleiasca dreptate a sfantelort ju-
dechtl se vindea cu ban! spre insusi a lord imbogatire, One 51 mosiile cu
nume de mosii domnesci, amenil Domniloril le luau AA, dreptate si le vindeat
Santele fermanuri a le inaltulul Devlett cele date pentru pricini de ale tereI,
intru care Domnil era(' indatorati, dupe cuprinderea celuI vrednich de inchi-
naciune sfantului Hatat, la 1217 dupe leatu otomanicesch, se se citesch Inteau-
ilul tuturorti, si se stea In phstrare la caldurile Orel; Ilene si acesta fel(' de
fermanurI, le &eau neveclute nesciute pamentenilorii.
Cattail cu chi rel la cat! din'boieril marl carteat cu cuventh asupra nedrep-
tatilord ce se faceati la judechtI, sad la Impreundrile dajdiilord, ,si intru tote
era silith Divanul se ischlesca si Cara de vote anaforalele eh s'aii judetatil cu
cuviinth cele nelegluite asuprirl, indemnandh Domnil cea d'impreuna sfhtuire,
prin tragerea de sine si a celora nevrednicI , pe call! ii cinstea cu treptele
boieriilord cele phstrate dupe alegenI oronduIele pentru neamurile cele evghe-
niSte si pentru cei cari se vorii areta de vrednicI la slujbele terei. Opritl si o-
sinditi erail acela call! &deaf se indrasnesch a face pre plecatil magzartiv
seri so alerge Ia limanul inaltului Devleth ; tichlosi pentru acea candh arti fi
iddrasnith' se fad o prosth intrebare, pentru ce se urmeza in potriva unu ce
la hbtarlrea pre inaltelorh hatiserifuri, pentru eh acela se bantuiah One la
ni6rte, clat ale alte cari le trecemii ctt vederea din pricina prisosulul de pa-
mentil, si pe care le-amil maI aretath si in pre plecatul nustru magzarh, atuncI
&Id& an pribegith cell din urma siluitorh Mihail Sutul. Dajdil intregl pentru
foltdl 1 orzul grajdulul Voevodi ; dajdil pentru mezelhanele, afar& din cea
adkeratil teebutta mezelhanelelurfi; dajdil pentru rachiurile ce le facea,0 locui-
tort 'chiar dint popusoiul ce-lt faceat shift semanati el, si sloboda intrare rachiu-
rilohl din'terile `streine In tern, pentru paguba nostra gi folosul lord. Zidu nes-
; Ae1.1) t1

Actetu arz-magiuril lipsesce in manuscriptul lui Beldimanii i se reproduce dupe textul

publicatu In F6Ia pentru Inimi, Minte gi Literaturii din anal 1840 No. 41.
www.dacoromanica.ro 30
 466

faramatii &eau pamentenii ca se pota trece a alerga la mila celord Intru multi
and stapeni al nostril, &lulu i Domnil Greci, i ispravnicii Greci , i zabetii
Greci, i capuchihalelele Tarigradului asemine ; top cu socotell ca obladulescil
vrajmai iar nu ralele credinciose ale Inaltului Devletii. Pentru acesta dar cu
curgerl de lacrimi i coprinl de spaima ca nisce vrednicl de milostivire, ne
rugamd bunatatii i lubirii de omeni a pre - puternicel 'Astro Imperatil, se nu
ne osindimu ticaloii pentru Indrasnele, ci se se milostivesce, asupra-ne, i se
ne miluiasca cu Invoirea vrednicel de jale vietel nostre, daruindu-ne cu liniste
acesta de mai In gios pre plecata rugaciune, care este acesta :
Se ne isbavimil de acum lnainte, intru tots, de Domniea si obladuirea Gre-
cesca, i se se milostivesca catre nol pre puternica nOstra Imperatie, prin a-
eciementul sfantului sell Infrumusetatd Hatierifii, dupe cell d'intiiii sfantd ae-
clementd, ca se EWA. Ora, obladuirea intru sine1 prin pandenteni, pazindii nu-
mirea Domnil i cele dintru Inceputil privilegluri cart s'ad reversatd terel pene
acum, i prin tramiterea de capuchihalele pamentenl la pre Inalta Porta, se
tramitemd i cea legiuita, Tintigen. Rigen i Rochearigen , in pre strelucitul
prage. alit pre puternicel imperatii, Implinindii prin cea cuviinclosa rivna a su-
puneril i a credintel sfantele slujbe, i severirile dui e starea i puterea te-
rei i dupe cum ni sad harazitd din nedeertatul isvorll all milelor i all
Indurarilor prin hatierifurile ce s'ad data la 1180, 1190, 1206, 1217 Teat o-
tomanicescii, i cele-l-alte mill 1 Si fiind-ca starea puteril terei, i resuflarea
mijlocelord, inadejdile vietel ce s'ad deertatii, Impuginandu-se dobitecele, za-
herelile i tote, lipsindu-se *i de cele gata zaherele i semenaturl cu totul, i
cum i de araturile anului de alit 2-lea, i din dobitocele plugarei, i de emeni
plugarl, i de haul pentru cumparatorea sementelorii, i din alta parte Infri-
coOndu-ne de fonapte grozava ; i peste acestea, fiind-ca Ora din cea vechie
Intregime a el s'au micoratd, i mai virtosii ca i veniturile 01 s'ad Impuci-
nate One In cat i aceste venituri ce ne -au mai remasd nu putead fi de a-
junsit Domnilord Greci in vremea inbelugaril , cu cat mai virtosit intru tica-
loiea i saraciea cea de acum , cu adever4tu nu vent ajunge nici celui mai
dreptil i cu bune mesuri pamenteand Domnd ce s'ard fi Insarcinatii spre icono-
miea chieltuelelord see i a ostenelelorit ehpaielel, fiind-ca nedreptatile urmeza se
lipsesca , dupe cum i veniturile cele necuviinciose ale boierilord tote all se
se terga, ca se simta saracele ralele rodul milostiviril inaltului Devletii ; pen-
tru acesta dar, nici ne trece prin gondd, nici aternemil rugaciune acum Intru
inceputii, ca se se ronduesca nici pamenteand Domnd cinevai pentru ca se nu
se Ingreueze Ora cu osebitele chieltueli ale dregatoriel Domnulul, One ce nu
va ajunge In stare Indestulata I

Pre plecata nostra rugaclune este ca se ne milulasca spre a se harazi i

in venal a se had noo obladuirea terel de dare pamenteni alei din neamul
Moldaviei ; ca se'l aeze unit data de unit numerd de boieri, gi dintru acetia
un ba-boierii alesd de care .cal mai iscusiti ale1, i acestu sfatd all bole-
rilorii, Impreuna cu ba-boierul avendd severiterea plirecsusiotita a Domnulul,
va orondui div anurl, ispravnicii, judecatoril i boierii, Si dud vre-o-datit va veni
Ora 4n bunA stare, fiind-cA de a ajunge la cea d'inteit stare este trebuinta,
www.dacoromanica.ro
 467

de multi ani, dupe cea de acum vrednich de plAngere stare, atuncea, pentru
ca se nu lipsesch slava Domniei terel, iconomisindu ticaloysif farh de.greutate
sup :rare, si faxii de versare de lacrimile dajnicilord , oresi-care suma de hill
pentru tinerea unei cuviinciose si forte micsorate aretare cinului Domniei, vomit
alerga ca se ruganni pre Inaltul Devleth, aretandu-I pe unit acestii felti de ph-
menteand alesii de Donantl, carele se fie supusti pravililoru pamentului $i cerora
mai strImte di neaperate obiceiurl, ca se fie spre Incetarea greutatilorti, ti spre
fericirea acestel multh patimase teri.
Acesta stapanire a terel pentru paza pamentului va avea pe cel dinteunti
inceputti oronduitl di legluiti, paznici phmentenI , pe acei cari i-au avutti Si
pene acum osebitI 1i scutiti, numindu-se silmeni ti slujitori , pe caril Grecii
IT vindeaft d'impreunl cu capiteniile, gi pazh nu era. Isgonindu-se Inse i ar-

nAutil ca se nu se mai afle, acestl phmenteni paznicl se se Imbrace di se se

gatesch, spre slujbele din lhuntrul terel, cu suma cea orOnduith, @i trebuinclosh
pentru acesta, si se se Indatoreze a strejui cu luare aminte orasele i tirgu-
rile ca nisce credinciosi phmenteni ysi vechi slujitori of ostenurilor. DAjdiile se
volt lua numal cele drepte, far veniturile boierilorti se se stergh, si tote cate
suntti necanonisite se se stirpesch. Tar acuma, intru curgerea vremii a sthrii
cel vrednice de jale, si cele canonisite se se usureze! Darea sfAntelor poronci
ale inaltului Devletti, se fie chtre cer ce vorti tine locul Domniei chelerului Im-
perhtief Moldaviei, si Capuchihaielele phmenteni la pre inalta Porta voril do-
bindi aphrarea cea datatore de view. Invrednicindu-se poruncilorh celorti Intru
multi ani stapA,ni ai nostrei, slava Inaltului Devlet va fi Indurarea slobocleniel
neguciatoriei pamentului cheleriului ImperAtescti al sarhaturilorti.
Acestea cu frich si cu plangere ye rugAmii, chclendti la mentuitorele picio-
rele stapanflord nostril, eh nu ne -au mai remasti putere se Intempinhmii stri-
caciosa gi vethmatorea oblhduirea Grecesch. Decd, stremosii nostril Domni cel
pamenteni all amarItti vre-o-dath pe inaltul Devlet, (care nol nu scimil, sciindh
numai cea de-a-pururea supunere di credinth) dar base 1i acesta de va fi, In-
destul ne-amti oslnditti ticalosiT di ne -amu pedepsith noi, acum strenepotii ace-
lora peste veacti aflandu-ne sub siluirea i tirhnia Grecilorti tarigradenl. Aces-
tia dar calcandd datoriile credintei , se ne invrednicinati nol a dobindi fiinta
nostra cea dintru Inceputtl fail a se isterisi aceia nimicti din ceea ce nu all
avutti din vechime, pentru eh dintru inceputd Domniea terel ati fostti data noe
pAmentenilord. Vrednici de milostivire suntemA tichlosil la marginile terel re-
tacindu-ne I Multhmith pre tnaltului Dumnecleti ca In minuturile acestea, prin
purtht6rele de biruinth ostiri imperAtesci, s'ati curatitti rebeliea si din tern.
Nol ticaloiT, aducemti pre Inaltulul Bali ale. Silistriei, pre vestitului Saras-
chierd i dreptului Vizirti, acesth pre plecatii Magzarti, ca With pue la pi-
clorele pre puterniceI Imperatil, si Dumuecleul cell fhb. de Inceputii, Dom-
nul celd mare al Incepaturilorti, cell care de, sorelui lumina, va Insuila bu-
natatile Intru inima pre 13uternicului i iubitorului de omeni al nostru Im-
peratd, ca se strigamti 1ntru top vecil Mitreasca-s., preste tote, asemenarea
stepanirea inaltulul Devlet. Amin.
Impeirtdqitei de Barbu Cepescu.
www.dacoromanica.ro
APENDICE

www.dacoromanica.ro
 I

SUMARIUL CRONICEI DESPRE TERA MOLDOVENESCA

qi despre DomniT eT :In ce modh descalecara dintru 'nteiil MoldoveniT
In Ora Moldovenesoa ci tine fuse primul lorii Dolma seh Von in anul de
Ia zidirea lumiT 6850 , Tar de Ia Nascerea lull Christi' 1352,
S'a scristi in anul 1566, Octombre 28, in Iasi.

SPISANIE KRONIKI 0 ZIEMI WOLOSKIEY

take y o hospodarach fey : iak naypierwey Woiochowie przyszli do
ziemi Woloskiey, y ktdry naypierwszy Hospodar albo Woiewoda ich byl od Roku
pierwszego Stworzenia Swiata 6850 od Narodzenia Meg 1352.
W Roku 1566, .28 die mensis Octobris w Iassach.

www.dacoromanica.ro
 472

Z Botej wolf najpierwszy wojewoda Dragosz jako lowiec uszedl z wggier-

skiej ziemi, miasta i rzeki Maramarusza, za turem, ktOrego zabil na tej rzece
Moldawie, i tamZe by/ wesol z swoimi pang; tak2e mu sig to ziemia podobata
to zostal w niej i ziemig osadzal temi Wolochy Wggierskiemi, i byl hospo-
darem dwie lecie.
Potym syn jego byl hospodarem, nie pisze iako mu bylo imie.
Potym Bogdan, nie pisze czyj syn, byt hospodarem cztery lata.
Potym syn Bogdanow Lacko byl hospodarem am lat.
Potym Piotr syn Muszatynow byl hospodarem.
Potym syn Petrow Roman byl hospodarem ogm lat.
Potym Romanow brat Stefan byl hospodarem siedem lat.
Potym Juga byl hospodarem dwie lecie, nie pisze czyj syn byl.
_Inn 690;7 byt hospodarem Alexandek Wojewoda I bg hospodarem 32 lat
i 8 miesigcy i tego nie pisze czyl syn byl.
I
Potym iliasz Wojewoda byl hospodarem dwie lecie i dziewigo miesigcy sam,
a potym z .pAitem svoim Stefanem byfl oba hospodaranif siedm Ilt.Y
Ten 2e Stefan potym zdradzil brata swego Masi& i alepil go, potym byt
hospodarem po oglepieniu brata pig6 lat.
Potym nastal Roman Wojewoda i sc41 tego Stefana, i byl hospodarem ten
Roman syn Iliasza Wojewody rok jeden.
Potym nastal byt hdspoctitem Piotr Wojewoda syn Alexandrow rok jeden.
Ten2e dal Kin.; krolowi Tggierskiemn, aby bronil j od Turkow, me pisze
ktoremu krolowi.
Potym byt hospodqrem Czubei Wojewoda dwa miesigce.
Potym byl Wojewody Iliasza syn hospodarem Alexander cztery lata.
Przy tym poczgli by6 Wiadykowie i Metropolitowie od Patryarchy Nikodema
ziemi serbskiej za krola Jurga Despota.
Ten2e Alexander w Bialogrodzie umar/ Woloskim.
Anno Domini 6962 augusta miesiaca 26 hospodarem zostal Bogdan Woje-
woda, syn Alexandra Wojewody.
Byl hospodarem dwie lecie , ktorego dal scia6 Petr Wojewoda , ktorego
zwano Aron Harnazan, ktory hospodarem byl dwie lecie.
Za tego Wojewody poczgli Wolochowie dawa6 dal Turkom.
Potym nastal Wojewoda Stefan hospodarem, i dal sci# tego Piotra Har-
nazana, ten byl hospodarem trzy lata.
Anno 6965 Augusti 12 w wielki Czwartek przyszedl od Multailskiej ziemie
.Stefan Wojewoda syn Bohdana Wojewody.
Anno Domini 6969 Iunii 5 tenie Stefan Wojewoda wojowal Czakiels4 ziemig.
Anno Domini 6970 Iunii 22 postrzelili Stefana Wojewodg z Kiliej Wggro-
wie w nogg.
Anno Domini 6972 Iunii 5 przywiezli tong temuZ Stefanowi z Kijowa sio-
strg Simiona Cara Kijowskiego.
Anno Domini 6973 Januarii 23 we czwartek przyszedl tenZe Wojewoda pod
Kiliq, dobijal go przez piqtek, w sobote dobyl goz pod Wggry, i postawil tarn

www.dacoromanica.ro
 473

Din mila lu! Dumnedet primal voda Dragosti esluda h a Nenutu din tera,
unguresca , de la local numita Marmorosa dupe numele ape!, Ni urmliriudft
una simbru, ti adjunse si 11 ucise linga asesta Omit Moldova, Ni tse veselti a-
colo Cu boIerii su1, gi local 1 plata asa de multti, in cat remase awl Ni Ase
apacii a) colonisa Ora cu ace! McildoyenI4Unguresc1, si domni duo! sad.
Apo! urma fiitvl sfiu; nu scrie sum 11 va fi fosta Aumele.
Apol Bogdana domni patru an1; nu scrie al out fie.
Apo! Latco, filul 141 Bogdanti, domni optti an!.
A pol domni Petru, filet hit Musata.
Apo! Romana, iul iul Petra, domni opts anl.
Apol Stefsna, fratele lu! Romanti, domni Opte an!.
Apol Iuga domni duo! ant; nu sorie aT cut fiti.
In anul 6907 (incepu a) domni Alexandru-voda di domni 32 an! ci $ lung;
nicl pe acesta nu'l smile al cut fiti.
Apol Diasa-voda domni duo! anl $i none lunl singurt, $i de aci cu fratele
sea Stefano au domnita amenduol septe an!.
Apol acesta Stefanti vicleni pe fratele sea Masa orbi, pi de aci, upu
orbirea fratine-sea, domni cinc1 an!.
Apo! urma Romant-yodill filul Jul Ilioda,vedit, si ucise pa 4cestu Stefana, Ni
domni ,unil anti.
Apol urma Petru voda, filul lu! Alexandra, td domni unft anti,
Acesta dede Kilia regelul unguresca ca s'o apere contra Turcilora ; nu ogle
la care rege.
Apol CIuberti-voda domni due inn!.
Apol Alexandra, filul lui Iliauti-vodfi, domni patru an1.
In dilele acestula , yladicil si mitropolitil au Inceputa a fi (consacratl) de
pati*t,rchul Nicodima din tera Serbesca sub yegele George Despota.
41,cestii Alexandra muri la cetatea Alba.
anul 6962, Augusta 26, (incepu a) domni Begdanti-voda find lul Atexan-
dra-vodi.
Dupe duo! ant de domnie , it ucise Petra-voda,, poreclitk Aron Harnagaa ,
care Omni (psi elti) duoI ant
In dilele acestula, Moldoyenit all inceputa, a plati tribula Turcilortit.
Apol urma la domnie Stefan-voda, ucise pe acesta Petra EUrnazan, id domni
trel an!.
In anul 6965 Augusta 12, job. mare , veni din tem Muntenesce Stefau-
yoda, filul lul Bogdana-voda.
In anul 6969 , Iunie 5 , acesta Stefan-voda tinu resbolat in ter& Secuesce...
In anul 6970, Iunie 22, Unguril din Kilia au ranita pe Stefan-voda la piclorti.
In anul 6972 Iunie 5 (tramisi1) all adusa acestul Stefan nevasta de la Kiev,
pe sora lul Simeon, imperatt de Kiev.
In anul 6973 , lanuarie 23 , Jo!, acesta voda veni sub Kilia, a aseda tots
Vinerea, si Sambata o lila de la Ungurl si puse acolo parcalab* pe Isaia Ni
pe Buhtea, Iar elti Insusi se intorse la Suceva multumindti lul Dumnedea pen-
tru isbanda.
www.dacoromanica.ro
 474
na nim purkalaby Isajti I Buchtg, a sam poszedl nazad do Suczawy, dzigkujtic
Panu Bogu za zwyciptwo.,
Anno Domini 6974 lull' 20 zbudowal monaster Swigtej Bogarodzicy w Putnie.
Anno Domini 6975 Novembris 19 zostal kr6lem Wggierskim Mathias i przyszedl
z wojskiem swoim do ziemie woIoskiej do Totrusza, potym i do RomanskiegO
Torgu, i popalil miasteczka, potym przyszedl do Bajow WoIoskich.
Potym przyszedl na kr6la Mathiasa ten Stefan Wojewoda z wojskiem swoim,
porazil go na glowg I byl postrzelony kr61 Mathias od niego , ledwie uszedl ze
sromotti inszq, drop do Wggier z malem ludzi.
Tego2 Roku umarla 2ona hospodarowi to z Bijowa Owdokija.
Potym sprzymierzyl sig Stefan Wojewoda z kr6lem Mathiasem, i udarowal
kr61 Stefana Wojewody dwiema zamki w Wggrzech Baltg i Cziczej% I z dzier-
2awami ich w Ardelskiej ziemi.
Anno Domini 6978 Augusti 20 przyszlo wielkie wojsko Tatarow do Woloch,
i bit sig z niemi Stefan Wojewoda na Lipnicej Dqbrowie nad Dniestrem, i po-
razil je , i wszystek plon im odbil; wtenczas Tatarowie z Podola stli , bo im
byli zaszli drogg nasi.
Potym dal awiecie ten monaster na Putnie, dzigkujqc Panu Bogu za zwy,
cigztwo, przez samego metropolita Ftioktista, i biskupa Tarasa.
Tego2 Roku Februarii 27 powadzil sit) z Raduh Wojewo4 Multanakim , i
wypalil mu BraiI6w i inne dzier2awy.
Anno Domini 6980 Septembris 14 wziql sobie Stefan Wojewoda tong 'Wa-
rn z Mangopo, carstwo tam bylo pod Przekopskim Carem chrzekianskie.
Anno Domini 6981 Novembris 3 poszedl Wojewoda Stefan do ziemi Mul-
tailskiej na Radulq Wojewodg , i podkali sig z sobq z wojski swemi na bia-
lym pOtoku, w ziemi Multanskiej, tam sig trzy dni bill, potym ten Radul Wo-
jewoda ujachal przed nim nti sw6j zamek na Dembowicg , on za nim FzedI z
wojskiem swoim i oblegi go na Dembowicy, potym on i z zamku uciekl a Ste-
fan Wojewoda dobyl zamku i wziql tam tong Radula Wojewody i cork i
wszystkie skarby jego co tam mial, i mieszkal na tym zamku trzy dni, potym
sig wrociI do Suczawy, a Bassarabg zostawil aby tam byl hospodarem w Mul-
tanskiej ziemi, i byl tam hospodarem ten Bassaraba miesiv jeden , a Radul
Wojewoda do Turek uciekl i wziO z sob% 15 tysigcy Turk6w i uderzyl na
Bassaraba i wojska jego porazil, i wszystko jego co bylo pobra, a Bassaraba
uciekl do ziemie Woloskiej.
.Roku 6982 Octobris 9 bili sie Wggrowie z Multany, nad Wggry byl Capa-
lusz f pobito Wggry.
Anno Domini 6983 Januarii 7 byl pob6j na Woloszu Woloszech z Turki i
pobil ich terse Stefan Wojewoda za pomocq Botq, ktorych wszystkich nie q-
wit jedno zostawil jednOgo Turczyna, syna Issanbasze, bo jego ojciec by/ star-
szym nad temi Turki, ktorych bylo 40 chorqgwi. Byli i Polacy z niemi.
Anno 6984 Julii 26 przyszedl Cesarz Turecki Machomet ze wszystkiemi si-
lami swemi i Bassaraba Wojewoda z nimi z swoim wojskiem na Stefana Wojewodg,
bil sie z Turki na bialym potoce w dzier2awie Niemieckiej w ziemi Woloskiej,
i porazil go ten Cesarz Turecki, i pIonil wszystk9 ziemig i Suczawy spalil.
www.dacoromanica.ro
 475

In anul 6974, Iu lie 20, (Stefan-vodit) zidi (in numele) Malcel DomnuluY, o
monastire la Putna.
In anul 6975 , Noembre 19, nuoul rege unguresdi Matiagd veni cu oqtirea
sa in Moldova pe la Trottqd, apol la oraul Romand, ksi arclendt1 tergudrele,
adjunse la Baia.
Apo veni asupra regelu! Matiad acestu Stefand-vodit cu otirile sale , 0'1
batu infricoatti, 1 rani pe insuI regele Matiad, care d'abia Napa cu rukiine
cu pugini d'ai sal, fugendtk la Ungaria pe unit altii drumd.
Tot in acestd and muri nevasta lul Stefanti-voda, Eudokia cea de la Kiev.
Apol Stefan-voda se huge& cu regale Matiat, VI darui regale lul Stefan-
voda dou6 cetatl in Ungaria, Balta i Ciceiul, cu districtele lord, in Ora Ar-
dealulul.
In anul 6978, Augustd 20, veni in Moldova o mare Oste Maresca, i se
lovi cu el Stefan-voda linga paduricea de la Lipnita pe Nistru, cii'l batil kii le
lua Ma prada ; cari Tatar! venisera din Podolia, de unde 41 gonisera a! nostril.
Apol multumindid lid Dumneiled pentru victoria, (Stefan -voda) dede se sfa.n-
t6sca acesta monastire a Putnel insu1 mitropolitul Teoctistti fii Vladica Tarasie.
In acela1 ant, Februariti 27, se certa (Stefan-voda) cu Radul-voda Munte-
nescti, i 'I arse Braila i alte posesiunl.
In anul 6980, Septembre 14, Stefan-voda 41 lua nevasta pe Maria din Man-
gopo, unde era o domnie chrestina (tributarA) sub hanul de Crimt.
In anul 6981, Noembre 3, merse Stefan-voda asupra lul Radul-voda la Ora
Muntenesca, i s'ad intelnitu cu ostile lord linga Neill cell Alba in Ora Mun-
tenescA, i s'ad luptatd trel clile ; apol Radul-voda fugi la castelul sOu Dam-
bovica, lar Stefan-voda merse dupe eld cu Ostea sa i'l asedia in Dembovita ;
apol Radul-vocla fugi k eld din casteld, era Stefan-voda coprinse castelul, cili
lutt acolo pe DOmna lui Radul-voda, EA pe fiIca-sea , vi tote odOrele lul ctite
erad acolo, i petrecil in aceld casteld trel cille, apol se intorse la Suceva
lar pe Basaraba litsa acolo ca se fie Domnd in tera Muntenesea ; i domni a-
colo aceld Basaraba o luna, lar Radul-voda, fugenda la Turcia, aduse de acolo
15 mil de Turd, i navali asupra lul Basaraba, qi batik &tea lul, i lutt tot
avutul WI, lar Basaraba fugi la Moldova.
In anul 6982, Octombre 9, Wad batut Unguril cu Muntenil, Tepeluqd fiindft
in capul Ungurilorti, i ad fostd batutl Unguril.
In anul 6983 , Ghenarid 7 , s'ad batutti in Moldova Moldoveni! cu Turd,
i'l Md. (pe Turd) acestd Stefan-voclit cu adjutorul lul Dumnecletk, i'l omori
pe toll, dart', numal de and singurd turcti, filul lul Isan-paqa, carele fuse capd
peste ace! Turd, cari erati 40 stegurl. Ad fosta i nisce Le1 cu el (Moldovenil.)
In anul 6984, Iulie 26, veni sultanul turcescii cu tote puterile lug, insocitd
i de Basaraba-voda cu Ostea lul, asupra lul Stefan-vodit , carele se batik cu
Turd pe Periul Geld albu in districtul NeamtuluI in Moldova, i'l inviuse a-
celd sultand turcescd, i )1.1tda tota tera, i arse Suceva.
In anul 6987, Noembre 8, muri filul lui Stefan-voda, Bogdand ; apol muri i
un altd flu aid sod, Petra.
In anul 6989, Iulie 8, fig batalie cu Tepeluqii, lingit apa Roraniculul In 1

www.dacoromanica.ro
 476
Anno 6987 Novembris 8 dnia syn Stefano Wojewody Bohdail filinut potym
i drugi syn jego Piotr umarl.
Anno 6989 Julii 8, hbyia bitwa z Copalnstem ha' TtybtliKa Eiecte 14 giemi
Multatiski0j , i pOrazil go StefAh Wojewoda , tatutet Mit zabito yegd ketiiana
Szandrego w tej bitwie.
Anno 6992 Martii 15 przysiedl sultan tureickt CeSht2 Baja,26t p8d RliTiVza-
mek Wolosk4 wtenczas wzio/ Kilio, BialygrOct W drugith mietio6U, bee td bylb
in Augusto et Julio, wtenczaS vostawil Wdie/ridg WItiall do Milan.
Anno 6993 Septembris 1, je2dzit -Stefan Wokwddh do Kroll Polaki6gO, i
ziechali eig w Kolomyi a wteficzas pr2ySzli Tutey a2 db Snciatr i ChrOino-
teni na hospodarstwO, I spalili Sudzawt i wyplefiili zierii Woldskiej 0106.
Tego2 czasu pobil Turki Stefan Wojewoda w miesiocu Novembris 16 Ilk 1a-
kowcu, to bylh i Polaki.
Anno 6994 Februtirii 15, a wienczas porazit Stefan Wojewoda drotribta, eo
byl przyszedl z Turki nail, ale byl pOd nim Ron zabity w tej bitwie, wszalde
nie mid nic szkodliwego. Chrometa dostawszy dal 0 Aciod.
Anno 6998 Minx/ krill Wtgierski Mathtas teget koku Omar/ syd-Wielkiego
knitazia Moskiewskibgo Nran ; potyth syn tegn2 Wojewody Ike/ Aleiander.
Anno 7005 przyszedl krol polski do Wototh Olbracht 5 ivdpki swemi iia
Stefana Wojew6c1, ktbry byl poszedl na Turki, >7 puska/ do Wee Stefan Wo-
jewoda posly sivoje Eogofeta Tewtula i Isand Wistenika z vrielkienai dory,
ktore posly dal kr& okowae, dory wzioWszy, 1 -poSiallch d tvildwa , ti Sam
przyszea do Sticza*y i oblegl i dobywal j 5 nieelkiel, i niedobyl , a Stefan
Wojewoda zbil wszystkg ziemig swojg w Romatiskim Torgd, ktemu brat ki,61a
palskiego Wladyslaw posh/ Wojewodzie Woloskierau 12,000 Wtgrovi na prie-
ciw bratu swemu , mid ktoretai byl Wojewoda Airdelski Birtok , 'swat giefata
Wojewody I Radul Wojewoda Multanski posl^al niu tet ludzi na pomuc( I p0-
czaI prosie Birtole Stefana Wojewody' aby kig z krolem polskitu zmierzY/, a Ste-
fan Wojewoda przyzwolill na przyntierze, pomierzyl sit z krolem polskina , ale
tem obyczajem, aby szeta z temi ludzmf swemi to drogO ktor4 prtyszedl,
kl~bl
a Stefan Wojewoda darowal Birtoka ivielkiemi dory i poszedt do Wtgier, a
kra sam szedl z swemi wojski to drogo ktOto przyszedl kit Chocimiu, chyba
kilku powiatOwl ziemian swywolnych poszli na Bukowint, a SikddY wielkie czy-
nili, przegpiecznie szli niestrzegajoe sit , a Stefan Wojrwoda postal zal niemi
Boldora, Dwarniko wielkiego z wojskiem ; tente je "wog zarO6awSty fin u
Kusmina Bukowint; Za to je Pan Bog karat 26 byli nazbyt sWwolni. w woj-
sku sard bezpieczniejsi , a szkody czyniti i hettnanow swych nie sludhali, po-
brano i. m Wtenczas ehdragwi powiatowych nAnald, dzial take bitrdzo wiele.
Annol 7006 'wojowal ziemi polskty Malkucz z Turki i by/ z Wojskiem at
blizke Lwovra, I potym zasig poszedl Stefan Wojewoda do ziemi pnlbkiej, woL
jowal jo) i, dobyl dwu gamkowi TrgboWli i Podhajec, i split; i do ziemi swef
tet przywiodl ludgi wiele.
Anna 7012 umarh Stefan Wokvroda Iulii 2. Ten Stefan byl` synent Bohdana
Wojewody, i pogrzebion w tym monasterze *swohn w< Patniel Ten byl hOspo-

www.dacoromanica.ro
 477
teraa Muntenesca, pi'l bath Stefan-vog , der hatmanul serf endrea peri in
acea Mahe.
Yn anul 6992, Martie 15 , verb, sultarml turcescii, Imperatul Balazet, asupra
cetatii moldovenesci Kilia, apol In curse de clod) luny urmatore f In Augusta
si fns LIU , 110 Kilia si de api si Cetatea 'Alba , si tot atuncl pusp voda la
Munteni pe Vlach).
A6 anul 6994 , Septembre 1, merse Stefan-vodA la colomia d,e, se Intelni
acolo cu regele polonii; tot aitunci venire, Turpil pane la Suceva , aducendii
la domnie pe Hroi9t41, pi arera Suceva, si jefuira ma! tote, Moldova.
Tot pe atuncl, In, 16 a lul NoemlAre, Stefan-voda WA pa Tun) ling, Ra-
covAr, avendf cu densul si, Poloni.
In anul 6984, Fevruarie f5, atuncl, bath. Stefan-vodit pe Hrolota , ce ye,
nise asuprel cu Turcii; 0 de si In acea bAtaiie fu ucisu calul sub densul, to-
tusl acesta nu avu aid o urmare rea; lar pa Hrolotf , princlendu,'11 fl date
la morteT
Yp anul 6998 mull regele ungacescii Matiasf ; In acelasi anti muri 16nf,
filul marelul duce muscal,esce; apol muri fad aceluiasi voda (Stefan), Alexandrud
k anul 7005 veni? Alberta, regele polonf, cu ostile Bele asupra lul Stefaur
voda, carele era dusti contra Turciloril ; si trimitendli Stefan-voda ambasadori
pe logofetul Muth syi pe visternicul Lana cu marl daruri, regele luA darurile,
far pe ambasadori II puss, In fere pi'l trAmise la Leopole, si merse elf InsusY
asupra Sucevei, si o blo4a, si o asap, in. curse de 5 septameni , si n'o putii
lua; lar Stefan-voda aduna tote (fortel,e dip) terile sae In orasul Romantic,
mai avendil (Inteajutorii) 12,000 Thigurl tramisese fratele regelul polonti
Vladislavf (regele ungurescii) contra filtine-see, sub comanda voevodului arm
delenesc? Birtok, cuscrul 110 Stefan-voda , si Radujrvode, muntenescii II trA-
mise de asemenea omen! Inteadjutort ; si fnceph. Birtoka starui pa nogg Ster
fan-vodl catse se Impace cu regele polonu, si se Indupleca Stefan-vodA spre
pace, si se impad cu regele polonii, fuse cu ash tocmelA, ca regele, cu acel
omen! al so!, se se Intorca tot pe ca1ea pe unde venire, far lul Birtok, Ste-
fani-voda fl dede marl darurl pi se intorse (Birtok) la Ungaria; lar regele elf
insupl merge cu ostile Bele pe drumul pe care venise (adecA) spre Hotinfo
numai militia cea nedisciplinata din vr'o cate-va distriktei (polone) apucA ?rpm
Bucovina, facendf marl daunp si mergOndf In sicuranta, rare nicl p paza; far
Stefan -vod4 tramise dupN el pe marele vornicf Boldurf cu este, wale ix 0
bath acolo la (local namitti) Cozminti, tAindu padurea; asa 4 pediepsi Drum
necleti, cAci erau cel ma! nedisciplinati In este si caremali negligentlf si ANA
stricaciuni, si nu ascultao? pe hatmanil lor, si, li s'aii atuncli..nu mine
Bteguri districtuale si, fsirp multa tunuri,
Ir anul 7096 intra cui resbgiii In Pploniai lgalpocifr cu Turd, 09adjp,w3e
&tea One aprope de Leopole, apolopprsq sif StecfP-vcIcla asupft% PRIPiPLA
fach. resboif awl, pi Ina done ceteti, Tremboylai si Podhaatf, sillayaraao si
aduse 4de acolo) 4 tera?x,sam Moldova) o pnul ime, dp.{,6menL ((olg.)0
Yn anul 7012, Julie 2 , muri Stefan-vodA. Aqestf Stefan-vo4, era AN ,lul
Bogdanf-voda, si fu immoirReptga In aqest4,monaatire a sa laautna, dip ce
www.dacoromanica.ro
 478

darem albo Wojewod4 47 lat dwa miesittce i trzy niedziele, czlowiek byl wa-[
leczny i nabotny.
Anno 7015, 28 Octobris, poszedl Bohdan Wojewoda do Multailskiej ziemi
t swoimi wojski, i doszedl do miasta zowhi je Roterzecy na mogile Kajaty z
obustron Rybnika, i tam przyszedl posel do niego od Radula Wojewody Mul-'
tanskiego Maxim mnich Despotowicz, i prosil Bohdana Wojewody aby sig po-
mierzyl z Radulem Wojewod4, i innych wiele rzeczy z nim mown, Bohdan Wo-
jewoda na titdanie Radula Wojewody uczynil woby jego na przymierze, i tak
postal z tyni Despotem jednego swego posla do Radula Wojewody, a tarn mu
przysiggal Radul Wojewoda przy posle jego i z parry swemi na S. Ewangelitt,
aby diwigat z nim wieczne przymierze i granite pa staremu , a Bohdan Wo-
jewoda uczynil takte, i poszedl nazad do ziemie swej.
Anno 7017 , 29 Junii w phltek poszedl Bohdan Wojewoda przez Dniestr z
swoimi wojski ; a w sobotg przyszedl pod Kamieniec, a w niedziek 1 Julii
poszecit z wojski swemi potzti,wszy od brzegu Dniestra at do granicy litewskiej
i palil, i wojowal ziemig polskit , i przyszedl pod Rohatyn, spalil ,, i dobyl, i
bardzo wiele pobral skarbow, i plonu wszelakiego, byl wtenczas i pod Lwo-
wem i -potym za6 putkit wojska pod plony, i sila zamkow i miast popalit, i
ludzi wiele przywiodl do Woloch, pbtym do Suczawy cinfflail.
Anno 7021, 22 Augusti, przyszli Tatarowie, palili ziemig Woloskq, at do lass,
i spalili, i wiele szkody poczynili w ludziach i innych plonach ktorych zabrali.
Anno 7022 , 27 Februarii , przyszedl Tryfail do Woloch, ktory chcial byd
hospodarem, pojmal go Bohdan i dal go 6ciqo
Anno 7025, Augusti 22, umarl Bohdan Wojewoda w mieAcie Hussiech, ktory
byl hospodarem 12 lat i 9 miesigcy.
Potem byl Wojewod* albo hospodarem syn jego Stefan, za kt6rego ziemia
byla w pokoju od wszystkich stron.
Anno 7026, Augusti 14, przyszli Tatarowie do Woloskiej ziemi naprz6d na
miasteczko na Prucie Sarbanka, nad temi Tatarami byl Alb Soltan, i kazal
ziemig polio, a Stefan Wojewoda wojsko swe zbieral I poszedl do niego na gdrg
Prutem sam , i postal do Karaboca wielkiego dolnego dwornika swego aby
przyszedl Prut ze wszyst4 ziemig, doln4, i kazal mu w poniedzialek rano na
roawicie aby sig z Tatary uderzyl i bit, i uderzyl ten dwornik ha nie I po-
razil je, i wiele ich pobito, i z nich wigzniow bardzo wiele pojmali , I dwu
murzy wielkich, a innych gonili przez pole bijuc i siek %c, a do Dniestra, led-
wie z ma'am ludzi uciekt ten Alb Soltan, a Stefan Wojewoda wrocil sig do
Chortowa, bo tat i sam byl w tej bitwie.
Anno 7032, Septembris 7, zdradzili tego Stefana Wojewody jego panowie i
chcieli go zabi6, i Pan B6g mu pom6g1 i pojmal niektorych: Kostia purku-
laba niemieckiego , Maxima wistiera i Iwaszka logofeta, i dal ich poscinad w
Romanskim torgu, a inni pobiegli do Wggier.
Anno 7034, Februarii 4, chtgn# Stefan Wojewoda na Radul4 Wojewodg Mul-
tanskiego do miasta Terguszora, i odttyl pomierzywszy sig z Radulem wrocit
sig do ziemi swej.
tam 7035 umarl. Piotr brat tego Stefana, Septembrit 20,
www.dacoromanica.ro
 479

fusese Domnti sed \Tata 47 ant, doue luni $i trel septemeni : fusese bkrbatt
viteazd, norocosti si religiosd.
In anul 7015, Octombre 28, merse Bogdanti-vocla cu o the Bele asupra O-
rel Muutenesci, si adjunse la locul numita Retezatii, linga movila Calatel, din
ambe partile Romnicului, si acolo soli la eld unit sold de la voda muntenescu
Radul, cAlugerul Maxima din neamul Despoilor, si rugl pe Bogdand-vocla ca
se ,se impace cu Radul-vodit, si vorbi cu eld mai multe altele , Tar Bogdand,
yodli fad pace dupe volea lul, ci ast-feld trAmise cu aceld Despotd pe mid
sold al sett catre Radul-vocla, $i acolo fT jurA, Radul-vodg, d'inaintea solului
si cu top boleril Bei, pe sA,ntul evangelid, de a tine cu eld o pace eterni si
fruntariele ab antiquo , Tar Bogdanti-vodA facd tot asa , $i se intorse la
tera sa.
/In anul 70.17, luta 29 Vince, Bogdanti-voda treed Wile sae peste Nistru,
si veni SAmbAta sub Camenita, i DuminecA la 1 Mid merse cu octile sole
incependd de la malul Nistrului si One la hotarele Lituaniel, ci ardea si prAda
Polonia, si veni sub Rohatind, '1 luA, Si '1 arse, $i apnea forte multe odore
si Omenl si felurita prada, si merse atuncl 0 sub Leopole, si dupe aceea lAsk
Wile Bele se jefuesca, si WA mai multe castelurl si orase, si arse, si duse o
mulpme de Omen! la Moldova, $i apoi se intorse la Suceva.
In anul 7021, Augusta 22, venira Mara, si ardead Moldova pone la Iasi,
gi arserg, (lasul) , si facura multe daune in Omen! si in alto lucrurf , ce ad
pradatd.
In anul 7022, Fevruaria 27, veni la Moldova TrifAila , ambitionandd Dom-
niia (dar) Bogdanti-vodA it prinse oi '1 dede la m6rte.
In anul 7025, Augusta 22, muri Bogdand-voda in oracul HusT, carele dom-
nine 12 an! $i 9 Ina
Dupe eld fu Domnd sett VodA filul sea Stefan, in ililele canna Ora a fostil,
In pace din tote pArtile.
In anul 7026, Augusta 14, venirg, 'Mull in Moldova , d'Anteiti la terguso-
rul numita erbancl pe Prutti ; in capul acelor Mari era Alba Sultand , ci
porunci a da focd Wei , Tar Stefan-voda (pe de o parte) aduna, 6stea sea si
merse asuprrt eld insusi in susul Prutului , Tar (pe de alts parte) tramise
la Carabatti marele vornicd alit Wei de josti , ca so trdca Prutul cu tOta
(ostirea din) Ora de jog', si 'I porunci ca Luni dimineta, in zort de di, se lo-
vescit pe 'Atari si se'T bat/1, si '1 lovi aceld vornicd, si 'I infranse, c1 multi din
ei ad peritd, si forte multi at fostu prinsi, intro can duoi marzaci mail, Tar
eel-I-alp ad fostg goni1, batati di mAcelap d'a lungul campului pea in Nis-
tru, $i d'abla scApi cu fuga aceld Alba Sultand cu pucini d'a! sei, Tar Ste-
tan-voclit se intorse la Waled, cAci fusese si eld insusl in acea batAlie.
In anul 7032, Septembre 7, acestd Stefan-voda fu tradata de boleril set,
cart volat se'la ucicla , dar Dumneftti 41 adjuta ei (Stefanti-vodA) fT batu , i
prinse o soma, pe Codtezharctilabul .de la Nemtil, si pe Maxima visternicti 4,

si pe Ivacco logofettii ci H dote la mOrte in orasul Romand, Tar cei-l-alti fu-

girt la Ungaria.
In anul 7034, Fevruariti 4, merse Stefan-voda asupra lutitadul-vodit muu-
www.dacoromanica.ro
 480
Tegot roku Januarii 14 umart ten Stefan Wojewoda w,+Phooiniu 1 pogrzebion
Putnie, byt hospodarem szege lat.
Tegot Januarii 20 zostal Piotr Wojewoda Hospodarem, Ale piste czyj kyn
byt, bo go sobie obrali w Chortaivie.
Auk, 7036 tense Piotr Wojewoda ciagnql do Czakielskiej ziemi db Wtgier
i mial dwie wojSka jakoby dwa pUlki i szedl dwienaa drogimi do ich ziemi, i
zjechal sit z ich pany zewszqdy, i pobil ich, i rozptdzil, if nabrawszy ludzi i
plonk niepospolitych wrocit sit do Wolochi nabfano Zak loW i Sassow z sob4
bardzo wiele.
Tegot roku Julii 10 pomierzyl sit z Piotrem Wojewodaj Stefan krol Wg-
gierski i obiecal mu byt Bystrzycki zamek i z dziertawq wszystkq Bystrzyckq
i z dochody,, ale panowie Wtgierscy nie zwolili , wszakte wielkie skarby z
ludzi, Czaklow i Sassow, ztamtqd do Woloeh przygnat.
Potym tente Piotr Wojewoda wojowat ziemit polskq trzykroa, Pokucie pa-
lit, i, u Sereta,naszych porazil, ald u Obertyna dobrze po glowie od Polakow
wzig a ledwo sam ujechal i wszystkich skarbowl I dzial co mial z sob
odbietat.
Potym Annoy jak oni piszq 7046 Zygmunt krol Polski postal wojsko t.we do
Chocimia, nad ktorem byt hetmanem Jan Hrabia z Tatnowa, i dobywat Cho-
cimia dwie niedzieli at byt Piotr Wojewoda do niego przyjechat, i tam sit het-
manowi krolewskiemu poktonit, i przysiggal krolowi polskiemu ze wszystkiemi
pany swemi.
Tegot czasu Sottan Suliman Cesarz Turecki przyciwnif pm z wojskiem
swoim do Woloch Dunaj przeszedlszy, dalej nie gmial ciqgn#4 a Wtenczas pro -
sil Piotr Wojewoda Woloski hetmana krdlewskiegO' alloy mu ludzi dal za pie-
n iqdze na Turki, czego hetman krolewski uczynio nie chola przez tg przy=
czynt it krol mid przymierze z Tureckim Cesarzem.
Pod tern czasem tente Piotr Wojewoda porazil byl Tatary u Stepanowic na
glowt, a Cesarzr Turecki pokit slyszal o ludziach krolewslkich pod Chocimiem,
z miejsca sig niet ruszyl, at iludzie krolewsoy ruszylil sit od Chocimiat dopiero
on sit rusryl z wojski swemi ku Suczawie, a Piotr Wojewoda do Wtgier przed
niro ujechal
Cesarz Tiireeki przyciqgnqwszy postawil Wojewodg inszego Lokustt, i pa-
nowie~ odstipili Piotra. Wojewodt, a Cesarz Turecki pomieszkawszy mato w
Sudzatfle, poszedl nazad do Turek, ziemit nie kazat ptoWa6 niczynY, ale prze-
cie, zamek jeden Woloski wzial pod swq, moo Teiniq
T<In Locusta byt hospodarem pottrzecia lata, za jegothospodarstwa dali byli
Woldchowie polowiegaiemit Turkoni, i potym tegoA Locustt zabili panowie, a
Turki cot byli przy nim pokinali i wszystko pobral4 I ziemit ha za6 odjtli.
sultan Soliman Cesarz Turecki dowiedziawszy sit tego postal po Piotra Wo-
jewodi do Wtgier i poStawit goo zag na Wojewodztwo , a Kornitet ktbrego oni
byl# sobie* obrali kkazall byt do sidbie przyslai it ale Piotr Wojewoda nieposlu-
chat god w itymo dal goy tdiriet, i innychhpanow bardzo wielaidal4pacina4 told()
byl hospodarem at do gmierci.
SzaloaenmosynbwizwomuStefanowitshotpodarstwo porzucii, ktkego potym pa-
www.dacoromanica.ro
 481

tenesch, (si adjunse) One la orasul Tergosma, si acolo impkandu-se en Ra-

dul-voda, se intone in tem sea.
In anul 7035, Septembre 20, muri Petru, fratele acestui Stefan.
In acelasi anti , Ghenarie 14, muri acesta Stefan-von, in Hotinti si se
immormenta la Putna, dupe o domnia de sese anl.
In ace's* anti, Ghenarie 20 , deveni domna Petru-voda ; nu sale alti chi
fit, cad (?) 'si Pat. alesti (dome') la Harleti. .
In anul 7036, acelasi Petru-voclit merse la 'Ora Secuesca, la lingerie, $i avea
done osti, adeca dune palcuri, si inergea `pc dime drumuri asupra Orel lora ,
si intempina pe capeteniile lora din tote partile, bra, si 'I goni, i luanda
emeni 5i prada peste sena, se intOrse la Moldova, (unde) aduse cu sine forte
multi Secul si Sasi.
In acelasi ant, lunie 10, s'a impecatt regele unguresct Stefan cu P&ru-
voda sin promise cetatea Bistrita cu tote districtul Bistritel It cu veniturile,
dar boleril unguresci n'ati invoitg (acesta); totusl (Petru-voda) aduse de acolo
la Moldova marl avutil (luate) de la Omni Secui si Sasi.
Dupe aceea, acelasi Petru-voda avt trei resbbe cu Polonia, arse Pocutig si
bath pe al nostril linga Sirett, dar la Obertint fu batuta cu deseversire de
Poloni, in cat d'abla scapa cu fuga elti insti 1, perclenda tote odorele si tunu-
rile, cite avusese.
Apol in anal 7046, dupe cum scria el (Moldovenil), Sigismund, regele po-
lonti, tramise ostea '1 asupra Hotinulul, alit cane hatmang era Ion comite de
TarnOv, si asecla Hotinul in cursti de duo septemani, One ce veni la alit Pe-
tru-voda, st acolo se inchin a hatmanului regalt, si jura regelui polonti cu top
boierii sei.
In acelasl timpti sultanul Suleiman, imperatul turcesca, veni elti insusi cu
ogee lul asupra Moldovel, i trect Dun/tree , si nu cuteza a merge inainte,
Tar von moldovenescti, Petru, se ruga, atunci la hatmanul regent ca se '1 dea
omeni mercenari contra Turcilott, dar hatmanul regalt nu vril se fad acesta,
din acea mush ca regele avea pace cu imperatul turcesca.
In acesta intervalg, acelasi Petru-voda infranse cu deseversire pe Tatarl
linga Stelanesci, tar imperatul turcesca, cat aufta despre Omenii regali (ca se
afla) linga Hotinit, nu se misca din loci]. , pone ce emenil regali nu s'at re-
trasti de la Hotinti; numal atunci ale se misca cu stile sae spre Suceva, ler
Petru-voda fugi d Inaintel la Ungaria.
imperatul turcescti, sosinda (la Suave), puse unit alit voda, pe Locusts, si
boleril afl parasita pe Petru-voda, , lar imperatul turcescti , zabovinda puOnt
timpt in Suceva, se IntOrse la Turcia , si porunci a nu se vexa terra (Mol-
dova) intru nimica, dar totusi o cetate moldovenesca lua (anume) Tihinea.
A.cesta Locusts domni duol anl $i sese luni. Sub domniea lul, Moldovenil de-
dera Turcilort mai jumetatea pre ; si pe urma pe acesta Locust& it ucisera
boierii, si Wad pe Tfircii ce se aflati pe ituga alit , si apucara tots avutiea
lora, si erasi luara de la el inapol pamenturile.
Sultanul Suleiman) imperatul turcesca aflandil acestea , tramise dupe Pe-
tru-vocla la lingerie, Tar pe Cornea, pe care si '1 alesesera el (Moldovenil), po-
www.dacoromanica.ro 31
 482

mode zabili, byl hospodarem dwie lock,, h Zo ldg hospodarem postawili i dziewkg
Piotra Wojewody zan dali.
Przed tym Stefanem Iliasz brat tego Stefana byl hospodarem lat 4, potym
sig poturczyi i 110 Turek uszedl.
Penh aci traducerea dupli cronica scrisg romkesce; de aci inse iarmezg con-
tinuatia, iiedactatit de catre insusl traducelorulii -poloml
Ann 1552 Zygmunt August krol Polski postawil Wojewody Woloskiego A
lexandra tet narodu Woloskiego, a old pojmawszy Wotoohowle nos mu urz-
ngli j postal { ,go do klasztoru.
Tenze Alexander, gdy zostal hospodarem , dal Bang, on Piotra Wojewody
udawio, a cork jej co byla za 214, wzial sobie za tong.
uPotym Anno 1561 Laski Polak przyszedl z Despotem do Woioch i wygpal
tego Alexandra, a pespota na hospodarstwo postawil, i Chocnn sobie Laski
vziO, )(tory potym ,Despotowi pu6cd, a ten Despot poen,' sig Wolochom nie
dobrze zachowywaa i kokioly im Iupie, ktOrego oblegli ,na Suczawie i doby-
wali go diugo, a Dymitrowi Wikiowieckiemu kazali przyj66 na hospodarstwo,
kt6rego zdradziwszy z niemalem pocztem Polakow i Wolyneow poslali do Tu.
rek, t drughn nos6w narzezawszy naiad do Polski pukili, pod tymte czasem
obrali sobie hospodara niejlkiego Tomszg z Horiowskiej dziertawy,-ktory Des_
pota dobywal na Suczawie, ale go doby6 nie mogi, gdy jednego Wggrzyna co
tam byl na zamku przy nim starszym nad Wggry sam na pokoju o zdradg za-
bil, potym ci Wggrowie wyszli, od niego z zamku 2e sig the mial z kim bro-
nie, takte wsiadlszy na kon wyjechal z zamku do tego Tomsze proszhc aby
mu gardla nie bra, ale nie uprosil, dal go 6cihe zaraz, i sam go uajpierwej
butay% uderzyi.
Qesarz Turecki skoro mu Wikiowieckiego przywiezli zaraz go na hak ka-
zal powiesi6 i z Piaseckim, a inne tak Polaki jako i Wolynce za morn po-
stal na galery, potym postal za6 na hospodarstwo tegot Alexandra, co byl od
krola polskiego postanowiony, ktory gdy do ziemi przyszedl mial z sobh wiel-
kie wojsko Tatarow, ktorzy natenczas poi ziemi Woloskiej spustoszyli. a Turcy
przy nim samym zostali, i ziemia mu sig poddala, a Tomsza z Moczokiem i
Spanczokiena do Polski uciekli, ktorych krol polski tente Zygmunt kazal po-
kinao we Lwowie 1 za to it tak wiele ludzi jego do Turek poslali, a drugim
nosy przerzezali.
Tente Alexander gdy przyjechal na hospodarstwo jednego dnia dal pan6w
woloskich Turkom 60 zabi6, prosiwszy ich na cze66, a potym bardzo wiele ich
porazil.
Temut Alexandrowi rozkazal Sultan Soliman zburzy6 zamek w ziemi Wo-
loskiej Niemee.
Za tego Janusz Kr6lewicz Wggierski wzie za6 do ziemi Wegierskiej Baltg
i Oziczeji, zamki ktore byl podarowal krol Matias Stefanowi Wojewodzie.

www.dacoromanica.ro
 483
runci s6'1 tramita la dbAul; dar Petru-voda nu'l agculta intr'acdsta, '1 dede la
mode, i pe alp boieri forte multi de asemenei, si ast-fela domni pen6 la morte
(Petru-voda) lash domniea nebutmlui sea fia Stefan, pe care apoi 11 uciserit
bolerii, dupe o domni de dud ant, si pusera domna pe Joldea insurandu'l
cu flea lul Petru-voda.
(Uitasemit a spune, ca) Inainte de acesta Stefan, fratele acestui Stefan,
Masa, domnise 4 ant, apoi se turci qi fugi la Turd.
PAO ad traducerea dupe cronica scrisa romanesce; de aci ins6 urmezit con-
tinuatiea, redactata de dare insing traducetorul polona.
In and 1552, Sigismund Augustin regele polona , puse vodit moldovenesca
pe Alexandru, tote dintre Moldoveni, tar pe Joldea, princlendu'l Moldovenil ,
'I-al talatil nasul 5i Pail calug6ritii.
Acelaql Alexandru, deveninda domnii, porunci a se sugruma Hellas nevasta
(v6duTa) lai Petry-voda, tar pe filca el, care fusese dupe Joldea, '11-0 lua de nevasta.
Apo! In anul 1561, Polonul Laski veni cd Despotu la Moldova si alunga o

pg acelu cAlexandrui tar pe Despotu it puse domnt 7 qi 'I lua Laski i Hoti-
nul, pe care mai in urma II ceda luT Despotu, lar acela Despetit Incepii a se
purta reit cu Moldovenii i a jefui bisericele born, In cat el il blocarb. In Su-
ceva, si asediul tina mita timpa , tar pe Dumitru Wisnowiecki 11 invitara la
domnid,, pe care tradandu'l cu mat multi Polonl i (Ruteni) din Voliniea, tl
tramisera la Turcia , tar altora be talara nasurile i'I land se se intorca la
Polonia; tote atunci tai alesera domna pe unit ore -care Tomp f) dip districtul
Orhelului, care asedia pe Despotu in Suceva, ddr nu'l puts lua pen6 ce (Des-
potu) nu ucise en mana int pe unit Ungura , ce era mai mare peste Unguril
din cetate, pentru (banuela de) tradare , i atunci ace! Unguel 11 parasira in
c3tate, In cat nu mal avii ap6ratori, si esi chlare din cetate catre acela Tomsa,
r igandu'l se nu'l om6re, dar nu re ui in rugeminte, (tact Tomsa) porunci In-
data se se tate, si ela Insu0 tl lovi cela d'finteiti cu buzdugahul.
Imperatzl turcesca, din data ce'l adusera pe Wisniowiecki, porunci se'l
clure pe c lrligu (tmpreuna) i cu. ?iaseckit, tar pe cei-l-alp, atat Polonl cum
al (Rutenl) Voliniani, it surguni peste mare la galere , i tramise la domnia
tar pe acela Alexandra, pe care l'a fosta rust' regele polont, (i) carele cand
veni la t6 A, avea cu sine o mare Oste de Tatari , cart devastara atunci ju-
nietatea Moldovel; tar Turcil au si remasu pa ltnga densul, si t6ra se supuse,
tar Tomsa cu Motocti i cu Spandoca fugira la Polonia, pe cari regele po-
lonu, acelaI Sigismund, porunci se se tale In Leopole, pentru ca pe atatla
Omen! d'ai lui tramisera la Turcia, tar altora le taiasera nasurile.
Acela1 Alexandru, cand soli la domnia f Jute singurit cli porunci Turcilora
se ucicla 60 boleri Moldovenl, pe cari tt poltise la pranza, i dupe aceea per-
secuta pe forte multi alp bolter!.
Acelula0 Alexandru II,1porunci sultanul Suleiman, a &Irma cetatea moldo-
veneasca Neamtul.
Tot in clilele Int, principele ungurescu Ion reanexa catre Ungaria Balta si
Ciceiul, cetatile ce le-ati fosta daruita regele Matia lul Stefan-voda.
www.dacoromanica.ro
 484
Powisy w wszysikiej miend Woloskiej.
Powiat )3elracki Pnwint Kurilrigaterski
Te)imeckii Jasski
Kidziackt Fzyfisakic
Lopuszyfiski Kphurlowski
Waskjski Taftczeikski
_. Horiowski Putnenski
Sorocki Hadzio*Ski
Chocimski gratOwSki
Czarnowiecki TRWO
Suqawski 30c9TfSki
Choriowski Pp inp4sisi
Doroblinski Nipmjecki

Summa wszu1k4h,powlat6w;4, take wiele Furkulahow 4i Watahowe to jes

starpst albo artych.
Z t1ych wszjystkich priatow bywa ludzi Ju bitwie i straiam 8,000, a kitdy
jeno nemsowip bywa ich 3000, ale teraz pusto.

Orzednic Wojewodx Woloskiego.

Hetman Dwornik.
G6rny Dwornik.
Dolny Dwornik, 'Co przy hospodaru -tenie marszalkiem.
Logofetow trzej, to naszemu Kanclerzy.
Wisternikow lerzej, pa naszemu Podskarbich.
Stolnikow albo Krajezych titej.
Poharnikow alba Podczaszycl trzej.
Diakow starszych co nad pisurzmi trzej.
Usarlow trzej, co nad Usarami, j1kbby komornicy.
Kurtianow, jakoby u 'nas Dworzanft, nad nimi starszych trzej.
Komis6w albn Koniuch6* trzej.
Kuchmistrz6V, albo Sokarzow trzej.
Armaszow, to na rata gonii, starszych had nimi trzej.
Aprod6w co przy hospodaru w korinorze trzej.
Pitarow co nad chlebeM trzej.
Piwniczych trzej.
Spatarow albs To nkszemu miecznikft trzej.
Kandy z tych furndnikow majq 'rnIodszych !pod 8'9 Mocq niemaly poczet,
a liedy co ktory wystqpi, nie karzq, Blowy, jeno lijisth n robe urzeczy, a o
zdrady, o ktore tam nie trudno, f am hospOdar karze zaraz gardiein, on cam inidzi
Summa wszystkich hospodarow dwadzidcia i dm.
Suintna itiszystkiego tych tospodarow panowania 1214.

www.dacoromanica.ro
 485

Districtele din Ma !era Moldova

Districtul Cetatea-albs. Districtul Carligatura
Tihinea Iasi
....
Chigheciu Mid
Lopusna Covurluiu
Vasluiu Tecuclu
Orheiu Putna
Soroca Adjuda
Hotina Tutova
Cernauta Trotusa
Suava Baca
Mr lea Romana
Dorohoid Neamta

Numerul tuturora districtelor 24; tot at'atla parciilabi si vatavi, adeca (nisce
functiuni corespunclatOre cu ceea ce se numesce in Polonia) starostl si stegarl.
Din tote aceste districts se adund ostasi si graniceri 8000, lar child stint('
numal nemesia 3000, dar acum e deserts.

Func ;ionaril Id voda moldovenescii.

Hatmanul (care este si) vornica.

Vornicul (terel de Knit)
Vornicul (terel) de josh, care este si sambelana pe linga Domna.
Trel logofeti, ca la nol cancelarl.
Trel visternicT, ca la nol Podskarbl.
Stolnici, adeci (in limba polo* Krajczy, trel.
Paharnicl, adeca (in limba polo* Podczaszy, trel
Diaci mai marl, can snail peste scribl, trel.
Users trel, cari sunta mal marl peste'userT, will fele de Komorniki (in Polonia).
Peste curtenl, una fela de Dvorenl (in Polonia) sunta trel mal marl
ComisT, adecd peste cal, trel.
Bucatarl sea socarl, trel.
Peste armasi, adeca daft sunta trel mal mail
Aprocli pe Hug& persona Domnulul, trel.
Pitarl, cari sunta peste pane, trel.
Pimnicerl, trel.
Spitarl, ca la nol miecznik, trel.
Fie-care din acestl functionari are sub puterea sa mai multi inferiori , si
cand vre-unul se abate (de la datorie), nu'l pedepsescd pentru vine cu cu-
.. t
vinte, ci Cu beta, lar (cat privesce) traddrile, cari acolo nu sunta rare, le pe-
depsesce indata cu mortea insusi voda : ela singura judecatord.
Numerul tuturora domnilora : doue-cleci si optil.
Suma domniel tuturora acestorti domni, (anl) 214.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE POPORUL
MOLDOVEI SI AL TEREI ROMANESCI
DE

MIRON COSTIN
MARE LOGOFETt AL TEREI MOLDOVEI.

OPISANIE ZIEMI
MOLDAWSKIEJ I MULTANSKIEJ
PRZEZ

MIRONA COSTYNA
WIELICIEGO LOGOPETA ZIEMI MOLDAWSICIEJ.

www.dacoromanica.ro
 488
Najjakiejszemu i niezwycigtomenu monarsze Sarmackiemu lanowi III,
i botej laski krolowi Polskiemu, mojemu wielge miiokivemu 1 dobrodziejowi
Wstyam sig muzy mojej Sarmackiej przed Najjagniejszym i niezwycigtonym
Majestatem Waszej Kr6leWskiej Moki, Pana mego milokiwego , nie z tego,
teby ona nie miala zdolat najwigkszym materyom i najsubtelniejszym geniu-
szom, ale z mego w jgzyku tym niedostatku ; bogatszy bowiem on jest, aniteli
slawny Iacifiski jgzyk, ktory site w sobie zawiera potyczonego z greckiej mowy,
jako sig widzieo daje z tych stow: philosophia, ziotone ex cptkos et aocpta ; theo-
logia ex esbc et Mr; ; astronomia ex clatlip et v6Ros ; geographia ex Th et
rpciptu. Te slowa po lacinie tadn% miar% jednem slowem wymowi6 sig nie mo-
g%, a oni dawni Slowacy wszystkie to slowa swoim wyrazyli jgzykiem, niepor
tyczakc u dawnych grekow, bo philosophi% lubomudriem nazwali, co tet wy-
rata co cpfkos et crocga, bo cocpia po grecku znaczy m%droge; dostatecznie tedy
philosophia po dowiefisku lab omudrie, a polsk% mow% mote sig anowi6 lubo-
m%droSe; tak theologia bogoslowije bo 8s6s po grecku B6g a Mrs po grecku
slow ; to pigknie Slowianie theologiq bogoslowijem nazwali ; po polsku mote
sig nazwa6 bogosiowstwo , theolog wybornie bogoslow albo bogoslowiec; jak
astronom po slowiefisku hwiezdwetoc at NA Tasku mote sig mowid gwiazdo-
mieniec ; astrolog po dowiefisku hwiezdoslow, po polsku gwiazdosi6w; geome-
tria po slowieliscu zemlometrie, bo Y71 po grecku ziemia a Retpai mierze, to
dobrze geometrik jednem slowem polskiem ziemiomierzec, a po lacinie jed-
nem slowem wym6wi6 sig nie mote; tak i geograf ziemiopis i inszych slOw
wide u Slawian swoj% mow% niepotyczakc od:drugich jgzykow wyratonich jest.
M6j zag w nim niedostateki oddalenia czgstego utywania przez lat kilkad-
zieshit Jednak jako Bog na niebie , ktorego tu na ziemi krolowie namiestni-
kami 5%, przyjmuje pd vvielkich i SS. ludzi. pickn; i~ obszern% oratig tak jako
przyjmuje i od prostaczka jedne z szczerego serca pochodzace Kyrie elejson ;
tak i Wasza KrOlewska Mae Pan mj Milogciwy bgd%c namiestnikiem Boga
racz przyk6 miloictwie tg mall histori% nie wybornemi Blowy wyraton%.
Powabil mnie do tego Waszet lirolewskiej *Ad Pena mego milokiwego
Geniusz , ktorym jak o wszystkich wielkich i szerokich panstwach masz wia-
domok, tak i o mniejszych ziemiach I ich poczatkach WKMoge Pan m6j mi-
loSciwy pytat sig raczysz. A slawni panstw WKM6ci historykowie lubo przy
dziejach Przegwietnego Kr6lestwa tego i Woloskie i Multafiskie sprawy wojny
wspominajq czgsto, i ze s% z Wioch mieszkaficy tych ziem, osobliwie Kromer,
Piasecki oznajmujq,. Ale kiedy i przez kogo ze Wloch tu w Dacie Sprowad-
zeni sad, wiedziee nie chcieli, ani o powtornej osadzie tychte ziem moldawskiej
i multafiskiej 2adnej wiadomoki nie mak. W czem bardziej wggierskim hi-
storykom dziwid sig potrzeba, bo z naigdzy nich powtorn% osady z wytszej Da-
ciej w nitsz% Dacig zeszli, i nie tylko to, 2e s% prawdziwemi Rzymianami, o
tym narodzie pisali, ale i dysputuj% przeciwko tym, ktOrzyby inaczej rozumieli
prawdziil coloniam romanam przez Trajana cesarza rzyms'riego wprowadzon%,
twierdzac. A kiedy osiedli po Dunaj, Czarne morze i Dniestr po spustoszeniu
pierwszej osady nie postrzegli i nie wiedz% przez kogo i kiedy w czem sig
tam jeden z nich Topeltyn , imienem Dak wyznaje piszg,c : sed quo tempore
www.dacoromanica.ro
 484
Pro-lumknatului ei nelgruitului Dotnnit al Sarmatilor0 loanne III els Ida
lui D-iie0 repele Poloniut eta. 0t0p0nul me0 multu-graliostt i bine-ffinetur0.
M ruqtaeza de muse reed. sarmata Inaintea pre-luminatel si nebiruitel tn-
naltiral a Maiestatit.vostre regal!, stapene pre-gratiosit ; nu pentru ci weft
mud u!arti fi In stare de a Invioge lucrurile si ideelek cele mat marl si mai
gingase, ei din eansa neadjunsulul me& in liraba polenh; ua EMU mai bo-A
gatat de catd, chair Nestita limb, Wink caret cuprindei sit multime de esprest-
siunI mewl negeasarie preaum suutA i philosophia (ex cpaos et aotp(a) ,
5,

theeliagia (ex Elehc et. ?Ara*, (44Stronomiodx (ex actrilp et ?Own), geographia*
(ex 71 et ipcisow), pe ea'nSlamenil le pesseda pe t4te fare adjutoriul vet-
chiulul ellenismft %philesophiaD--mogom8ApiE (Taos --mos, atop(am8Apii) 56ti
mat polonesce lebomandrosc;,theologia,aorocaogii (a969--aor,kdioccaoso)
ua frumbsa radecint, din care Polonii potu fern*: theologianbogoslowstwo
theologusbogoslow sea bogoslowiec ; precum Inca si urmatorele: astronomus
slavonesce rgt;Agertm, poleilesce- gwiazdemiceniec; astrologusslavonesce
rrkcAocaoc, polonesesi gwiawiteslidw ; geumetriaslavonesce zimAEMtPiE (7.71
3FMAIA, petp(6mtpto) de untie, Polonil lesne potA face ziemiomierzec, ceea ce
Latinil n'ard putea esprime prin unit singurti cuventii ; geographus ziemio-
pis ; si mat multe alte, 014445,4in curet(' slavonesce , fad Imprumuturl din
alte limbo.
Defect4 tticA co, Zomba polond este consecuenta Upset de practical in cur-
ma mai foultorei ant. Totusl, precum D-cleul, al drill locotiitorl pe panAntii
suntti regit, priiinesce die ua potriva falnica si avuta rugs a omeniloril marl si
a celorti amp, to unt simplu Kyrie eleisonv Inaltatil din nefaciarnica anima
a unul omd naive.; de assemenea si regesca vestra majestate, pre-gratiose sta-
pene, se bine-voitl a piiimi cu Indurare acesta istorierl, desbracata de cu-
vinte ornate.
Ama fostii Indemnatu la lucrare prin geniul Inset regale! vostre majestatI,
stapene pre-gratiosil, veclendu-ve cap pe, cand Ounag BOJO -despre monar-
chiele cele marl gi intinse, nu desdemnatl de a cerceta Inceputurile si sta-
rea terrelorii celorA ma! menunte. De si istoricit polonl eel vestiT pe lInga
cele petrecute In acesta InfloritI regAtA, adesea mentienezl si4 bvenimen-
tele militare ale Moldova si Terre!-Romanesct, eitA ma! tertes4 Cromer
si Piasecki recunoscil si origina lord Italian ;lotiltft 01 lie-V bateau ca-
pul de a sci child si de catre tine adusa-a'afi ItallaBil In Dacia si nu a-
veal nicl ua notiune despre a duoa deselletare a. MoldovettedrA. $i mal de
mirare trebul se fie IA asa tacere din partea istoricilorA ungarI , nu numal
pentru ea Romanil locuiseet &Mir Iratiolt di nsiti tititt tneinte de a se pogori
pentru a duoa ora in Dacia inferibra, ci Inca maf veKtosii pentru c Insist a-
eel istoricl justifica adeverata origina roman a poporului nostril? 5f se revol-
ts contra acelora can ne tagaduescti cualitatea de colonia. romanavt, fondati
de catre Trajan. El ii'atO pututA afla cand i sit a clul poyetuire s'a ope-
ratii a duoa aseclare a RomanilorA pone la Dunarel MarealNegrl i Nistru ,
dupe ce se pustiise aseclarea cea primitive. Sasul Toppeltin se rostesce
verde In ace6ta, privinta: sed quo tempore gens intra motes et Tyram flu-
www.dacoromanica.ro
 490
gens inh.a montes et Tyron fi"uvium consedit, omnino none scio. My pia cs do
pierwszej Tiajanowej osady, z nich, 2e mamy, gwiadczy Trojan szaniec wiecznym
6wiadkieml; Awiadczy mowar nitej wyratoni historykowie. A o powtornej o-
sadzie )mamy wiadomoge z samych monasterow, ktory ka2dy swego fundatora
Hospoclara tywoti b annales terminowali, mamy u historyka najpierwszego Jew-
stratego Logofeta trzeciego. Mainy drugiego po nim Urekiego, dwornika-wiel-
kiego, ziemie dolnej. Ale d sam wiek jeszcze nie zatiamit wiadomoki, bo od
cgerech ,set lat, jako Dragftsz. wyszedl z Maromoreszu a Negrut od Oltn, nie
wyndsi, wiek ten nad 'pigciu czlowieka zdibwo tykcych jeden z drugiego
jeszczertrwa niemal w katdego powieki o tern. Oddakc tedy tg rna4 histo-
rk o bw,h, iziemiach pod nogi Najjakiejszego i NiezwyciOonego Majestatir
Waszej Krolewskiej Mosel Pans mojego Milokiwego d Dobrodzieja 'pod.) mg.(
tegot _Majestatu i Panskiej jego Cleraeptiej i samego siebie podrzucam.

Najjablejszego i Niezwycitonego Majestatu

Waszej Krolewskiej moki
Papa meg) MiTokj.wego

vAe4.0 poddany

i najni2sA podnOtek
.7Jfiron- 48t2,-,
Logefet wielki ziemi Moldmvski69.

iv baszowie ex domo venationis

anno 1684 in Julio

Authorowie, z ktorych sie wybrala to historya.

1. Wybory greckie de- quat1.4ori Iffonarchis.
2. ,Quintus curt. o Dakach in vita illexandri 4.1agni.
3, Dion jt vita Trajani,
4 Eutropius in vita Had.
#. ,Bonfinius de rebus Hungarige.
6. Toppeltinus de prigine flung, et ocasu.

Swiadkowie o powtornej osadzie:

I. Zywoty et annales Hospodarow po monasterach moldawskich I Inul-
tafiskich.
Jewstraty Logofet trzecr Moldawus.
3. Ureke dwornik wielki dolnej ziemie moldawskiej. Ten wyzwolo-
nych szkoi uczyl si w koronie polskiej.

www.dacoromanica.ro
 4,91-

avium consedit, omnino non Set(). 1Tn .cot se atinge de nal , apot as-
supra primed coloniscirf not avemec martwri fi eternul fantei al luf Trajan,
limbif taOsh-et,_ set pe istaricif Mektionaff mai la Vale ;- 6rci tletpit ha dioa co-
lonisare, culegemif scirf de prig monastirile unde se peistreod vietile fi an-
rules domnilorif cititorl ; si mai avernii si istoricl ai nostri : celu mai bunk
Eustratiiigiaar/ea /ogotet1,10 leetai dupe densu? a Urechea mare trarnica de
terra de josil ; si mai in sfersitic , nk insusf cursul timpuluf n'a pututa
sterge gene acum traditisnecs aeelcht4 (Wei de vreni? .ce cer patru secolf trecuti
incoce de la MarMureseanul Dragosti si de la Olteanul Regrul, Mu formitid
de cdt vr'ud cinci generatiunf scinetosel in eci4 4ai 41) Roma/nil raft pututa
se apace cote -ceva de la piiring. Asa clap, suppunendd acdsta iistoribra, despre
Mcldov i Tera-Roman6sck sub piciorele p.ebiruitel t pre-luminatel inaltiml
a regalel vostre majestatf, stapenor binefacdtokd $i pr6-gr4iosti, suppund totd-
d'ud-data pe mine 1nsu'mi domnescii vostre Sndur5.41
Al pre-luminatel si nebiruitM regale1 vostre Majestittl, StapOne gratiosd,
credinciosd suppusu si pieced servo.
In Daszow, ex cjomo venation.is anno 1684, in Iulia.411
iYliron Costin
Mare logofotti aid terel 'Moldova

AutoriT, pe cari se ratemi acesta istoria.

1. Cullegerl grecesci de quataor Monarchfiso ;
2. Quintus Curtius despre Dad in vita. Alexandri Magni :
3. Dion in vita Traisni
4. Eutropius in vita Hadriani ;),
5. Bonfinius de rebus Hungariae ;,
6. Toppeltinus de origine Hungarorum et ocasu..
Martini (ewiaakowie) Despre a 4ona ilegalecare:
1 Vietele et annales Domnilorii i de grin monastirile mqldovene i,
muntene ;
2. Eustratifi al 3-lea logoftta" fr_Atoldatrus.
3, Urechea mare vorniefi de Ora de josii, care a, invetatif litteratuira in
fade polone,

www.dacoromanica.ro
 4,9f

ROZDZIAL I.
0 NARODZIE MOsLDA.WSKIM I MULTASSEIM

0 pierwszej ooadzie jege pryer Trajana, oesarza rzytnskiegoi

Ojczyzng oplakan% i biednych mieszkafre6w

Moldawskiej ziemie powiem ci r niegdy6 od szane6w
Trajanowychl osiedli Dade oboje,
A2 ich czas i due wiek rozdzielil na lroje.
Pierwszy w ziemi grodow siedm pod Wggrami byli,
Wraz z Dakami Trajauem wprowadzeni 2yli ;
A Moltanie od Oltu, albo z gar Montanie,
Osiedli juz powtornie 'po pierwszym 'ha**
Trzecia czg66 jest Moldawa, od rzeki Moldawy,
Z jaskifi Maromerejskich po morskie tulawy,
Tak tamci jiako i ci Rumynami slynu
Niech W tem laden nie witpi, 2e Rfj, Itzynpi plyng,
Muzo przebacz Sarmacka, 2e twym wychowanym
Pigknie synom nie zdaam, piersiom twym kochanym,
KtOrych luboAdwojpipi, gieniarqii. 4;44,
Lecz watylaS i skarbu na mamki tak sila
Zacimajqc dalekich bogiYI t Welik-ond,
I jak wiele spiewaczek jest w kol Helesponu,
Aretuz i Pijerid z Sycilskich stron panny,,
Nie zbyli sig przed niemi AssyrskiV DiAtur,
Po nad Moldaws4 ziemig di gdy przelatywdy
W slawne wolne Kr6lestwo, innie Wtqscl dolegaly
Tyranskie Neronowe scent' nieslychanel
Lupiestwa, okruciblistwa niewypowlehiane.
Ale pozwol przynajmniej prostym glosem zjawie,
Skqd narod jest woloskt, hfiktu tif objkwg,
I pod srogiem tyraiistwem jak dingo so, tywi ;
Przy synach twych sierota neck sig te2 pot yw
Jut potgtna moc rzymska na dal sig chylila
Dla okrucienstwa tyran6w, a Dakow jut sila
Gorg brala wojeuni, i jut zabiegami
Pustoszyli powiaty rzymskie najazdami-
I w samg Italig wpadali bezpieczni,
At i trybut zbierali i zdali sig wieczni
By6 w swych silach nad Rzymen za Domicyana ;
Po nim Trajana sobie Rzym brat za pana.
Ten jut inszym porzqdkiem wzbudzil rzymskie sily,
Obumarie wpol czlonki paiistwa w niem ozyly;
www.dacoromanica.ro
 493

CANTUL I.
Despre prima colonisare sub Trojan, imparatul Roma.
descria patria licrimati i pe bietil lo'cuitort aY pimentulul ro-
Void se-tt
manesca, colonisatl ui dati in ambele Dacie pone la vantul lul Trajan) si
desbinap apol prin indelungul lira de secoli ih "urmiteriele Ire ramuri:
1. Ardealul, unde, petrecenda din timpul Trajan la una loch cu Da-
cil, Rominil au cacluta apoi subt Ungarl;
2. Tera Oltulul sea Muntenesci, infiintati deja in urma marelul Trajan;
3. Moldova, de pre numele apeY, intinclendu-se de in pescerele marmure-
ene One la talazurile Marg.
In cdteql-trele teri, poporul se falesce cu numele de BomcIni fi nici se pole
induoi tine -va cumcci se trage din Romali
Tarte-me muss polo* deca nu void indestula cum se cade pe alintatil sei
61, cari d'anteiti au fosta adapap la insu5I shut mumel p apol incredintap,
fara crutare de spese, in minele didacelora, ademenite de departe : cline de
pe Elicona, cantarete din giurul Elespontula virginalele Aretuze E}i Piaride
din regiunile Siciliel, ba Inca qi Dianile Assyriel . . .
&id bine cd, in sborul lord care gloriosul qi liberul regatil polond , elle
trecead cdte -ud -data in calea lord qi d'asupra pamentului romcinescd ; dercl
vii 1 atunci le inspaimentad neauclite scene de tia Urania neroniana, jefuri fi
prede nepovestite I
Asti -fela, des -mi-se void de a areta lumil, bine-rea, de undo se trage nea-
mul romans ? gi cat timpa trAgenatu-i-a- ela viata subt asprul despotisms?
In acestil mods, imi void marturisi orfana mea recunoscinta pentru bine-fa-
cerile polone!
Deja groznica taria, a Romel scadea din causa cruclimil tiranilora; era Dacil
se intiriaa peste semi 5i nu incetaa de a devasta, prin incursele lora, pro-
vinciele imperiulul, ealeanda fir& fried pone 1 Italia, Luanda tributfi , f}i pi-
renda stapen1 neturbarap al Roma ma! vertosa sub Domitiana.
Deri pe trona urma alesul poporuluY Trajan. Ela reformi organisatiunea
imperiulul, reinvii membril pe jumetate morp, aduna 001 nenumerate, peste
6 00,000 soldatl, afara de cisaql d'estinap pentru colonisare.
Era obiceit la Romani, ca prisosul populatiunil, pe cip nu-1 putea hrini
teritoriul Italie!, guvernul iY espedia prin sorb cu grAmadi in alto tere
mai despoporate sea in cari ferbea spiritul revolutionarti, tqeclanda acolo pe
emenil credinciol din Italia, ostml sea gospodari, ca se locuiasci M so apere
nuoa plantatiune, numita: colonia.v
Asti -fela facu pf Trajan, celebtul 'imp6rata al Rome!. String() glOte. din
p oporoza Italia si, cu steagul in *ante, le mild asupra Dacilorfi. Der& regele
acestora, viteazul Decebala, era 1 ela gata : 41 trecu caleretir peste Dunire,
dede Romanilora In Misia dr, batalia invierpmati, i fu biruita . . . cid lu-
mea nu avea pe atunci alp ostatfl, ea bravi! Romani, en mai mare birbitil Vi
cu mal multi ribdare.
Invingetorul Trajan stitu pe prmul DnniriX Vi, adunindil dImpregiurti
www.dacoromanica.ro
 494
Wojska nie policzone ; szeAd hob kid tysigcy
Samego mial tolnierza w wojsku swym, a wigcej
Dla 6saay 02oriamit domatorow ruszyll
Ze wszystkiej Italjefj losem lud upruszyl
Niezmierny, j ktorego ogarn4,6 uje mogla.
Wojska zignia i, lywie gruntami nie zmogIa.
Bywal zwyczaj u Rzymian, Ze gdy jakq strong
Nie osiad4 lub zdradnit widzieli w obrong,
(Colonic m to zwali) swpim osadzali
Ludem wiernym z, swoich pa4tNy i tarn wiprowadzili
Nie tylko lud wojenny, ale is domowych
Na, nowe osiedliny guspodarzOw nowyoh.1
Tak uczynil i Trajan rzymski cesarz slawny,
Zwiridl z ggstej Italiej lud, jut ,i 136j jawny,
Ruszy/ na przecjw Dakom w siTach nie paledny;
LiDecebal, krril bitny, za Dunaj swrij jPzdny
Narrid spiawii w Missig h dal srop bitwg
Rzymianom, ale przegral Marsowl gonitwg
MgZnych Rzymian na owczas, nad ktorych 6wipt nigdy
Api maniejszych ani na wojenne biedy
Trwalszych nie raja. ZwycigZca na punajskim brzT
Star* Trajan, roboczy lud zbiwszy w okregu;
Most zbudowal z kamienia zal cud na Dunaju,
Gdzie po dzA dzien s% rumy na Multariskim kraju.
Nie ostatnia to bitwa Rzymianom z Dakami ;
Po tej stronie Dunaju stangli walami,
Gdzie sig dzielj Dacjia wy2sza od Multariskiej
NiZszej Dacji; to indg dawne i Moldawskiej
Stronie. Tam sroga bitwa znowu z Decebalem,
Dak6A krrilemti powstawa i z takim zapalem,
2e at priki, nie polegI sam krril na tym placu,
Ruszyo Dakrivt Rzymianie z Marsowego taricu
Zgoia, nie mogli; w tern w 6wiat sig juz Dakowie
Sypia, a na ich miejsca wstgpuj% Wiochowie.
Dzieli Trajan to ziemie.1 samych Rzymianow
W nitsn kladzie Dacyg, i po zamkach panrilv
Dominos, z kid po dzig dzien w tych obrich dome. paristwach
Imig tylko zostaTo w tureckich tyranstwach;
Wy2sza, jednak Dacyg, Siedmigrodzkq teraz,
W prii swpjemi osadzil nie znoszEbc ich, oraz
Zewsza,d, tylko by dalej glowy nie wznosili
I na Rzym z rebell4 ju2 sig nie *silk
Jako z cf6lejszych jut miejsc praesidia dawszy,
Miejsca za6 obszerniejsze Rzymiany zasiawszy
Gdzie teraz w urodzajach o bfita Moldawska
www.dacoromanica.ro
 495

lucratori, zidi miraculosul podt de petra, ale chilli ruine au rkiasii pone
astacli in Tera-Romanesca.
Dora nu se sfirsise Inca lupta Romani lord cu Dacii intarindu,se de asta
parte a Dunaril, acolo unde Dacia superior& seu Ardealul sit.; hotarasce cu
Dacia inferiord seu Moldo-Muntenia 1), Dacil renuoescii resboiul cu ua asa
furia, to cat Romanil n'arti fi pututil face unit past tnainte, deca Vara fi ca-
clutt mortt Insusi regele Decebalt : urrneza fasipa Dacilort in tote partite,
i inlocuirea lore prin Italiani.
Trajan organiseza terele cucerite.
In Dacia inferiors, elic agedci numai pe Romanis' set, puindu-le caps asupra
cetatilorii Dominos, de unde pens acuma, chiar sub tirania ottomand , s'a
conservatti in Moldo Muntenia dacci nu mai multii, colt puginti numele de
Domni.))
Dacia superiord seti asteidi Ardealul, Trajan o impopora cu Romani nutnal
pe jum'etate ; i anume, pentru ca Dacil cel Ingaduiti acolo se nu-0 mai 'ita
redica fruntea, sculandu-se asupra Romel, aeda pintre Dad , In locurl stra-
tegice, straje sea praesidia* din Romani: multumindu-se de a pec'stra roma-
nimea neamestecata in intinsul spact4, unde astadi se afiet _Moldova fi Tera-
Romeinesca , a ceironl fertilitate rivalisezei cu Egipbul , gd in can coloniqtil
steituni ca unit zidti al imperiului contra Tcitarilorti ;Scitilorfi).
Hotarele tole vechie ale Daciel eraii : despre apusticununa muntilorii, nu-
miti Ilirici mal'nainte de a deveni Unguresci ; despre rosarittNistrul; des-
pre nordit Polonia; despre sudiiDunArea.
Poporul acestel tere, Dacii, veniserg, din partile Tatiliesci de unde at e-
situ gi Sachil, Masagetil gi Maghiaril lul Attila.
Nepotil Dacilorei suntei Basil, locuttorii celoru fepte oraqe din Ardealti, du-
pe can se numesce tots tera (Siedmiogrod. Siebenbuergen), pe care ei au
prefacut'o Intr'unt felt de Italia, ornand'o cu tirguri si carmuindu-se dupre
legile lord proprie.
.Din cetatile dacice cunoscemii Belgradul seu Cetatea-albs" In Dacia inferi-
Ora. Mai suntet ceta Ile Hoting, Neamtul, Suceva . . . derd mesa mea taco des-
pre inceputurile loni. A el sa fie vina, set a nesciintd autorilort predece-
sorl Ori-cum se fie, e sigwrii ca fwndatorii lorti au fostei sec Dacii, sefi Ro-
manii, una din duos ; fi apoi Domnii Moldoveni au mai adausti unit al do-
utlea rendu de muri qv. turnurf, precum se vede gi asteidi.
Cat de necesarie au fostt acele cetati In acea vreme, cancl bravil lort apa-
rt,tori respingeat de pretutinde urdiele tataresci Cat de necesarie mai suntti
ele acuma cand D-40. IncredintOza mentuirea nostra bragiului ttt , o 1 rege
bane celti Mare I lime val not, le vetlt naruite , de-mi vine a plange I Cine
Ore fi-va In stare de a descri robia nostra sub 001111
S'a Intunecatt. i cetatea Tighind ; singurl puternica Chilia pe Dunare ne
mai cam luminea, tunglatit de cabre Genovezi -ca tisi portul Wei pe termul
Crimeei, pc card el tineaa in zdlogt2 de la imperatii bisantirti Mkt Taurida
si fitorl el mcirii-Negre pen4 la gurell Danubficlut
1) Proem vedell, sneak dupli diviniune nu erste o deiscoperire a D -lui Landau.
www.dacoromanica.ro
 49fi

I Egyptowi rOwna take i Moltariska

Ziemie leti; a od4d ten narod w tych stronach
Od Tatar Ow Rzymianom zostai rna zasIonach.
,Dacya w swych granicach dawnych od zachodu
Gorami otoczona, a Dniestrem ,od wsehodu;
Gory Illiriskiemi przed wieki sig zwaly,
P6ki jeszcze Magian* w sale nie miewaly;
Podolem od polnocy, z poludnia Dunajem,
A. sam narod z Tatariy to osiadl tym krajem,
Dachae skvite i Sachae I Massagietowie,
Petym z slawnym Ator114 wyszli Magierowie.
Dachae SasOw pradziady, ktorzy to Siedm-grodow,
Italskim miastom rowne wggierskich narodow,
I po dzig dzien ozdobqi porr4dni trzymaj %,
Sliczne miasta i prawa osobne swe mak;
Tych siedmiu miast imieniem Siedmiogrodzka ziemia,
A w nitszej zag Dacyi Bialgrod tegot plemia;
Dalsze zamki jak Chocim, Niamec i Soczawa :
Muzo moja czegogci to jut nie dostawa ?
Czy twoja w tern niedota, czy nikt wspomnial o tem,
Czy Daki murowali, czy Rzymianie potem ?
Na tych dwOch sig nie mylisz ; lecz powtorne baszty ?
Bo katdy z nich dwoisty Ffospodarow koszty.
Ach potrzebne natenczas. gdy Tatarom wstrgty
Odwatne z nich rycerstwo dodawalo wszgdy;
Ach potrzebne na teraz, gdy nasze zbawienie
Bog zacz) tw4 prawicrt Wielki Krolu Janie!
Teraz w ruinach stoj %, Cal wspomniee o Bote I
Bied naszych od poganow kto wymowie mote ?
Tet zaemierrie nam czyni i zamek Tehhiski,
M gwiatiog6 nam przywraca potgtny Kieliyski;
Ktory przez Janewer6w na samym Dunaju
Stanal z ich panowania w Krymie i w tym kraju
Od Cesarzow Stambulakich, gdy morze trzymali
Wszystko =rue w zakkadzie i Krymen wladali,
Z k&d I Kafa w Taurice przez nich ze stangla
Na morz , gdzie i flotta ich zawsze plyngla,
Turrim NeloRtole.ni swych. azasow Grekowie
Murowali, Soroki jut Hospodarewie.
Lecz dalszych nit:191mb ruin, zamkow znaki,
Jak okolo Romanu i Gam przyznM;
DziokOzikw 411te Brai4 g Isifeitas ilospodarOw
Std paiai4tki Wi4erty4tAi ooych Bassarab6w
Od nich Bassarabia atrabeal Val laraiecita
Imic, mappom pisarzom daremnie wslawila;

www.dacoromanica.ro
 497
De Greek e facutO cetatea Turris-Neoptolemi (Tatars-bunari).
Domnii Moldoveni eidirei mai in urmei cetatea Soroca.
Mai mental in ruin remaqitele altorti cetati lingd Romanti i lingO Galati.
Ciurgiul si Braila sunti eterne suvenirt ale acelori Domnt muntenesci Ba-
sarabi, can stcipeniserd uei parte a Bulgariei i acelzi t gnat al mdrii uncle
s'a ld itu numele Basarabiei, de si campia Cetatit-albe pane la Euxini a fogi
totti-de-a-una moldovendsca, precurn doveclescet mai multe twice ale purcalabiel
de acolo.
0, D-cieule Pre-inalte! tine Ore va renasce acele timpuri ? mat este ore vre-
ua speranta ca nu vomit pen chiar cu total ?
Asti -fell, dupe ce resturnase tot ce -i sta in cale si interise nuoele limits
ale imperiulut, Trajan se micca din Dacia, trece Siretul si Prutul, smere-
see 1Vistru1 tali inchisi prin selbatecele Bele stance, i, in tote cursul dru-
nallut? incepgradei din Vera .RomOnesca , saps uriefut fan fu, care a conser-
vate pentru eternitate *mole imperatului I
Apo! pasesce prin campit la Buhti cu viteza si numerOsa-I Oste ; de ad nu
Itt opresce nic! Niprul, nicl Donal, care desparte Europa de Asia,
Muff, strimtoratt Ii impinst pent; la cuibul lori Maria cea Mare, ye-
Ondi ci starea impregiurarilord si violinta ntivalei, se supuni cu totil si ren-
noesci kpacta tale inchiaiate mal'nainte cu Pompeii.
Tocmela era anume, ca el se nu atinga hotarele vastulut teritoriti romani
si so tramita uksuta de ameni de frunte de la cuitea hanilori. la Roma, un-
de alergail in persona, chiar unit din domnil tatareset, cand rivalisad pen-
tru domnia, Romanit reconciliandu-I judecandu-I du ,pre dreptate : uni ge-
nerali Romani era mat multi de cats until rege barbari.
Intrandi in Asia, dup4 ce prelungi peng la Donet eternal sett ,!until, Tra-
jan in Bactriana, de acolo, prin Persia ci prin deserturile Marif-rosie, ajunge
in Egipti, uncle in Cairi ist inchiale vista.
Mire-se ort-tine unel asemenea puteri ne mai auclite in pee nOstre: unde
este astacll monarchal, care inteua singura data, tot cu arma in mina , in
timpi de cat! -va ant, se fi strebatuti lumea ? Cuceririlu otomane sunti ua ba-
gatela / ,

Dupe unti resboil de sese lunt cu Egiptenil, Trajan mud obositi prin a-
tate fapte mart si colisumati prin bola desnodaril vintrelui, numita grecesce
disenteria, i despre care se povestesce cum ca ari fi morbul colt mat vechil
pe facia pamAntulut si cell mat propriti natures umane : dad lumea primi-
tivti, libera de miasme, nu cunoscea Inca nicl frigur interne nicl ulcere es-
terne, omul se corumpea numal prin desfrenarea poftel ci abundenta mul-
tumirilorti.
De si moms, Trajan remase viii pentru Roma : lumea privesce One asticli
eternal columns, care, prtibeza cat de nemuriteria este gloria vOstra, o Dom-
nit cal illustril Ah, de ce ore monarchit ca Trajan nu traesci in vecit ye-
cilord 1

www.dacoromanica.ro 32
 498
OprOcz ze Bassarabi czgdo MiSsyi Wyman,
Na krotki czas"kt morski, 2e ja tak iazwali ;
Ale co ma do tego Bialogrodzkie pole ?
Moldawia prawaziwa wszystkie to Podole,
Po sam Euxin, przywilej nie jeden to powid
Burkalabstw Biaiogrodzkich; ale kto to wznowi?
Bole moj niedoScigly, czy jest jeszcze jaka
Nadzieja w tdm, czy zginiem jut i do ostatka ?
A tak Trojan, iszyAiego przywrociwszy sily
Swiata, znowu do Rzymu zmocniwszy te,tyly
Sam sig Tuszyl z Daciy, Syret, Prut przetywszy
I obronny Dniestr w skalAh pof dzikich nabywszy,
Kopie szaniec od Moltan zacnwszy ogromny,
Ktory tei imie trZyma Trojan w wiek potomny ;
A od Dniestru do Bohn przez pola prowadzi1
Mane wojska I wielkie, sam Dniepr nie ZaWadzif,
Od ktorego ruszywszy tam, gdzie Don jut dzieli
Od Eurdpy Azn, z Wszystkich p61 sig zbiegli
1'atarowie sploszeni do swojej ojczyzny,)
Do wielkiej Tartariej widnc i przycZYny-
Slone i moc gwaltownq wszyscy sig poddali
I dawne Pompejuszem pacts swe przyznali.
Byl taki z nimi akkord : fzymskich paristw szerokich
Najmniej sig nietykali ; sto sob wysokich
Pod chorgwie styes Hanom do Rzymd zsylali,
Ba nie jeden z HanO* ich i sami bywali
W Rzymie, gdy migdzy sob o Haristwo walczyli.
Rzymianie ich godzili, tick tet graniczYli
Paristwa, clzielc migdzy nie takie rzymskie pailstwb,
Bywalo nad irolestwa jedne icl4 `Hetmaristwo.
Wstqpiwszy jui w Azyg Trojan -dalej idzie,
Szaniec wieczny za sobs po samy Don wiedzie
Z Tartariej do B 'iktry,iad przez kraje perskie,
Od Persow przez puslynie czerWono pothorskie
bo samego "Egiptca paiistwa to obegnal,
A w samyth jut KalTze I iwia ten poiegnal.
I to sig hie& przypatrzy potentiej takiej
ICaZdy ; tw teraniejszych wiekach 6Wiat nib m1 takiej,
I Monarchi takiego, by jednym zachodem
8wiat okrzy1 za jednym ki'ku fat zawodem
Z p61 nie schodzc; I czemu tureckim dziwuje
Kto wojnoinf? kt6r1 przez szeA6 miesigcY wojuje
W Egipcie ; po swych pracach Trajanus zwtlony
Slabaci swych wnOrznaci tame pogrzebiony.
Dipsontery zowii Grekowie, 1 o tej
www.dacoromanica.ro
 500

Chorobie tak trzymaji : to dawniejszej od tej

Awiat nigdy nie slychiwal, ale jest najpierwszi
Ona w ludzkiej naturze chorobq, dawniejsz%,
Kiedy 6wiat jeszcze nowy wolny od humorow
I swrid6w zaratliwych zbor6w,
Chor6b tadnych nie czynit w 6miertelnych naturach,
Ani febr w ciatach iudzkich, ni wrzodow na skurach;
Opr6cz z zbyt rospustami wngtrznaci slabialy,
Zbytnemi roskoszami w sobie sig psowaly.
Rzym jednak nietralertelnym Trajana pokazal,
Wieczna jego Columna 6wiatu to ukazat,
2e wieczna shwa wasza slawni Monarchowie ;
Czemu tacy na.,wieki nie tyjq, panowie ?

ROZDZIAL II
0 rozegnaniu osad Trajanowych przez Tatary i o miesz-
kaniu RzymianOw w gdrach.
Jak wspaniale stroktOry na swych fundamentach
Sii mocne, tak i trwajq, w swych apparamentach
Labirynty; tak kwitnft, jak majq, dozory
Owocorodne sady ; tak role komory
Napetniajq, obficie, jak pracowitego
Miewaj% gospodarza, dozorge sprawnego ;
Jak okrgt morski plynie, kiedy ma dobrego
Nauklera ; stado wcale za nieospalego
Pasterza : tak I pafistwa w osobie jednego
Kr6la stoj4 w catotci, za rzidem ktorego
Rosnq, w sily krolestwa, szerza swe granite.
Z nierndu wielkie panstwa na subtelnej nitce
Wiszq czego przykladem przy mg2nym Trajanie
Rzymskie potpie sily ; a przy Adryanie
W tak lich4 slabok poszly, 2e i most Trajan6w
Na Dunaju zepsoTae kazat dla Tatarow,
Ktorzy jut znunt byli pola to zalegli
Bliskie tych ziem, powtornie w spiedztwie przyleglli.
0 bardzo .21i sasiedzi Rzymianom nowotnym 1
W tych to krajach niedbalstwem at nazbyt sromotam
Ani spgdzat to ordy Trajanowym torem,
Ni swoich posilkowal bgdq,c domatorem,
Istrem sic zasloniwszy; takie niedostatki
U tego jut cesarza ; w raz wydad na jatki
Tak pigkne prowincye Trajanem nabyte,
Tatarskim inkursiom trakty jut odkryte
www.dacoromanica.ro
 CANTU1 IL
Impritqtiarea colonielor0 lui Trajan de catre Wait
Precum labirintul camerelord in 8plendidele palaturi e cu atat mai du-
rabile, cu cat mai durabill suntil temeliele ; precum fertiiele gradine suntii cu
atat mai inflorite, cu pat mai pupa este priveghiarea; precum Jioldele suntd
cu atat mai abunde, cu cat mai activu e stapenul lord ; precum plutesce
unit vasu pe mare sub povatia desteptaluT pilotd, sod precum turmele prospers
avendd and neadormiti pastord; astd-feld pi terele se conserve, crescu In
putere, se latescu in hotare prin persona ulna rege I

Monarchiele cele mai marl aruncate in neorenduela, span, ra pe us ati

sublfre : esemplu este puterea Romel dupe mortea vitezulul Trajan.
Adrian aduse imppriul la atata debilitate, in cat a stricatd pane i po-
dul 1u1 Trajan pe 'Dunare, celd infiintatd contra Tatarilorii can revenindd
din tuna in aceste tocuri, oral cuprinsera partile invecinate, neckjindd mered
pe colonistil romans din Dada.
Infundatu n ua pro-rusin6sa nepesare, Adrian 89 multumia cu provinciele
dincolo de Dunare, lasandd pe Tatari se prede in dice fart nits ua irica, si
refusandu colonistilord ajdore,
Prin us curios& fantasia, pi:: cand offeiia mb.celarier tatdresd -frum6sa pro-
vincia a lul Trajan deschiclenclu-le u tale large, de a intra mai in anima
imperiului; Adrian, edispretuindu durerea Rome, yetrecea a cladi in mun-
tOsa Tracia and eras(' nimitd dupr numele IBM Adrianopole , in care o 1
tine e in stare de a ghici sod Lie a inlatura nepttrunsa si santa vointa a lui
D-tied ! a statutd mai in urma prima capitals a Turcilord in Europa , stre-
mutata apol la Constantinppole.
Cu tote astea, coloniele 1u1 Trajan la 3-nceputd tot Inca se mai tineall, a-
lung*And5 pe Tatari ; st dna nu mai puturra infrena furi6sa multime, inabuqi-
tore fart same, pe tots iiiva, el cu firma in mina eat retrasa in partea mnp-
ilord, lasandl pustiite sunerbele lord rase.
www.dacoromanica.ro
 502

Przez niedbalstwo cesarskie; on tym czasem wolal

Adrynopol fundowad a Rzym na to bolal
W Traciej zbyt gorzystej miasto swym imieniem
Najmniej sig nie turbukc prowincyi zginieniem.
Pierwsza stolica Turk 6w, Adryanopole,
Tu w Europie dawniejsza, niteli w Stambole
Z dopuszczeniami botego, i kto gwigtej mote
Z kresu ruszyc woli twej nie pojgty Rote 1
A z tem wszystkiem osacly jeszcze sig trzymali
Trajanowe, zganiakc Tatar 6w ; a dalej
Jut wytrzymad nie mom, mnostwu szalonemu,
Niezmiernie codziefi w liczbie przybywakcemu
Ledwie obronn% rgk% w g6ry ustqpili.
Pustynia swe rozkoszne miejsca zostawili.
Z t%d i potomnym wiekom to ominowaly
Tamte pierwsze, ze czgste odmiany miewaly,
Bywao w tych bardzo glizkich ziemiacli i niotrwde
Pierwsze za sob% ckgn%,6 wieki pozostale.
Ci od Moltan na Olcie w gorach jut osiedli,
Po Herczeg i Faragasz te miejsca zasielli.
Olt jest, rzeka, ktOra z Or tamtych Totem splywa
Z trodia swego strumienie, z Gurgiewu wyrywa
Ardelskiej czggci ziemie? gdzie zag do bunaju
Przebija sig, rznie gory z Ardelskiego kraki,
W wielk6Aci zbyt wyniosle twierdze niedobyte,
Od Moltafiskiej ziemie miejsca nie przebyte ;,
Monastery s% teraz z powtornej osady
W wielu miejscach, i teraz pod, wojenne f drady
Tam sig do nich udajq od Oltu Moltanie,
Przydawszy am Polacy ; my zag z Or Montanie
Zowiemy a montibus; tai5 biedni Rzymianie
Z wloskich delicyi swoich w ciasnogclach mieszkanie
Swoje odt%d miewall, nie przez krotkie wieki,
Lecz kilka set lat trwaly tamte ich zasieki.
A to zt%d, gdzie Moldiwa, dlutej sig trzymali,
Po zamkach miejsc podgOrskich Tatarom nie dali
Osiada6; lecz kiedy jut do robot nie stab
ezasow wolnych rolnikom i nie dostawato
Ani zamkom 2ywnaci, ani sami oni
Zywi6 sig jut niemogli, w gory do obboni
Zeszli i Maromoresz swemi dominami?
Giurgiew i Czyk osiedli z swojemi dominami.
SR, trzy rzeki, na wzd14 Or plyn% do Syotu
W Tysg rzekg inaczej Tybisk; tam t,klopotu
Swojego przed Tatary zbyli, a te miejsca
www.dacoromanica.ro
 503
Ace le migratiuni ale primilorti secoll erail menite de a se tot repels in
secolil urmatorI, implinindu-se adesea In timpil mat nuol ca ul profetia, an-
tic& : alunecosa i nestatornica 1, fosta tote-d'a-una posifiunea erelora nOstre
D'anteia ua sema de romans se sutra in munti, asedendu-se pone la Her-
tega si Fagarasti (po Herczeg I Fagarasz), de uncle ca sAgeta sbora fluviul
Oita, gi tainda muntii ardelenescI, ce se snaps ca nisce inaccesibilI cetati ,
strebate apol in Tera RonAnesca si se arunca in Dunare.
In acel muntI, pe termil Oltulul, s'au zidita mal tArdid mal multe mona-
stirl, unde ai asta-41, in Mile de resboiti, obidnuescii a se adaposti Romanii
eel de acolo, pe cari Polonil i numescil Molteni, adaugAnda anti m catre nu-
mele Hula, rA nol a montibusv II numima Munteni.
Pe de alts parte, in Ora unde asta-di este Moldova, Itomanil se mai tot
apaati, respingAndti pe Mari dela cetatile cele de sub munti; dar dud
resbelul ajunse a nu mai lasa agricultorilora timpul de a lucra , gi hrana
incepu a lipsi locaitorilorti, remAnendti insusi foteretele fari provisiuni; se
retrasera gi ei mal itt adencul muntilort, asedendu- se Domnil lord in Mara-
muresA, unit la Giurgiu, alp la Mt.
Sunta trey rind, earl, de-a-lungul muntiloril, curd pane la fluviul Tissa ,
numitti altti-felt Tibiscti; n acele locuri, One atund pustie, cari facti parte
din Ardealii, refugia Ron:Anil contra Tatarilorfi, dandil Orel numele de Mara-
muresu, sea gasinda deja pcesta nume pentru nol neintelesti.
In acea epoca purcede a se corumpe limba curatil Latina a RomAnilora ,
strecurandu-se prin atatla secoll ; in locti de Deus se nasce D-zed sad Dum-
nedzea 1), meus* al midi!, coelum aerul, lioniop omul, frons
frunte, angelusyndoencl . . . . dea totusI nu este nisi; una cuventa, care,
sea la inceputa, sea la sfersita, sea la mijlocei, se nu. resune mcd multu sea
maY pucina latinesce, remanenda unele chiar fara schimbare, precum: barba
barba, lunaluna . . . In urma se mai Intoduserg vre-ua cate-va cuvinte
unguresci gi apol, prin legature cu biserica serbesca, ua seal& de vorbe sla-
\Tone, 1110 pre-pucine
Precum cacluse limba asfe16-, din hotarirea lul D-4ea, ail ca luta i pute-
rile intregului imperia romana, tine ore este in stare de a stemuta sett de
a Indrepta celii mutt mica pastit, contra voinfei lul D-cled, care pune capeta
monachielorti gi schimbare domnielorA, racenda ca unele se se urce dupe po-
gorlea celort- t'alte, gi opinda norocul de a sta ,neraiscatil pe unit locu?
Ce-I deptul, nu Inteua clips, se daama imperial: LA machina, care se
clatina, nu se spravale de-ua-datd ; gi lucrurile, can se potti spune lute, mal
cu'incetul se realis&A in, fapta.
Dupe Adrian n'ati lipsitu RomeY vela sem& de imperatl viteji: marele
Constantin, Leonil, Inteleptql Eracliii, Justinianil2 afara de mai multi gene-
rall plini de gloriA nemiritOria, si ale Word numi eterne ea treed aci Cu
condelul; dere, dupe strdmutarea capitalel si resedintel imperiall din Roma
vechia In Roma cea goua sad Bisanta, pe de IA parte luptele cu Peril, apol

1? Scristt a14 111,tillescl de eittre tas9Y poetul,

www.dacoromanica.ro
 564
Do Ardeiu naleZa, puste de ich zejgcia.
Maromoreszem takim czy oni nazwali
Imieniem, czy przed niemi tego2 uZywali
Miejsca te, a ten wiek ich mowg corrumpuje,
Jgzyk czysty lachiski ? czego nie zepsuje
Czas za dlugiemi wieki ? juZ gdzie trzeba Deus
To Deem albo Dumnedzeu, al micu miasto /neus;
Taki mowy uszczerbek : gdzie coelum, to eterul ;
Homo, omul; irons? frunte; angelus, ynclzerta ;
2adnych jednak slow nie masz, 2eby lubo przodkiem
Lub ostatkiem nie wspomnial albo samym grzedkiem
Swojej najpierwszej mowy ; stok jedne wcale
Barba-barba, tak Luna ; drugie barzo w male
RoZnia, oprOcz malo slow; potem i wggierskich
W ostatku sakrg wzhiws.zy od Serbow slowienskich
Barzo male jednak slow, a w tych wiekach mote
Kandy tego doczyta6 gwiat oclmienny ; z kidZe
Panstwo rzymskie z sil swoich z boskiego wyroku
Odpadlo; i kto mote najmniejszego kreku
Ubliiy6 ialbo ruszy6, kiedy Bog zaklada
Pewny kres monarchiom i odmian% wlada ?
W gwiecie drugi wstgpuje po pierwszego zegclu,
Bog nakazal fortunie sta6 na jednem miejscu ;
Lub nie razem to stale, bo po Adryanie
I walecznych monarchow miewali Rzymianie ;
Nie wraz padnie machine chociaZ sig zachwieje
I ko sig prgdko mowi, nie tak prgdko dzieje.
Lecz byl wielki Konstantyn, byli Leonowie
M4dry byl Herakliusz, Justinianowie,
I nie male HetmanOw, w slawie niegmiertelnych,
1.1e wyliczam tu dalej takich imion wiecznych.
Kiedy zag tu stolice w Bizantium wniegli,
Z Rzymu starego w nowy majestat przeniegli,
Tedy wigcej z Persami zabawy swe mieli,
Potem z Saracenami; lab uskramla6 chcieli
Zachodne panstwa, ktore i)rawom wykroczali,
A. tu tych za Dunajem w przebadI4 puszczali.
Ztad wzniecone zerwanie i gwigtej jednogci,
Za zgub% w Chrzegcianstwio wzajemnej milogci;
Ztvl i zbytecznych disput w kogciolach przybylo,
Gdy z znaczn% pmistw chrzegcimiskich ruing ubyle.
Pod to wieki Attyla z swemi Magierami
Wtargnal w te wia a strony, z Juzbecku Jukrami,
Osiadl ziemie Pannonskie i sila gwiat z tego
Na wszystkie strony doznal; podobno Batego
www.dacoromanica.ro
 505

cu Saracinil , ci cu spiritul revolutionard al provincielorti italiane ; pe de

alts parte disparitiunea simtulul fraternitatil chrestinescl i, dreptd consecu-
enta, desunirea bisericelord c1 nisce deerte dispute teologice; tote astea, rui_
nandd in genere puterea ehreOinatatil, ocasionarti in specie desevercita ultare
a provinciel danubiane.
In acele timpurl, Attila ru a! se! Maghiari sed Iugri, inrumpOadd in Eu-
ropa din Iuzbek, cuprinse partde Panoniel c1 respandi impregIurd ul ter6re
universals, ua terore asemenea acelei care ma! in urma inSocia numele lul
Dati-hand.
Astir -fell, vechii erol Romani, retaciti prin muntt selbatecitI in decerturl de
frica Tatarilord, sub presiunea indelungatilord anl, s'ad prefacutu in nisce
bruti satirl, persiendil civilisatiunea obiceelorfl italiane.
Dar tot mai remase c1 ma! rOmane cate ceva stremorscd , care se per-
mit& a recunOsce vita roman& degenerate; a mai remasu acea agerime a min-
tiT, cu care iqestreza natura ci care nu dispare nici u& data cu total . . .
Se vede ca el nu ma! suntti Romanil cell antic!; use Macedonil set' Atenienii
Ore nu s'ad schimbatil qi el de asemenea ? Grecil pastraVaii Ore vechia lord
fineta intelectuala? Spartanil ma! suntil Ore ce ail fostu u& data ?
In aced intervald Maghiaril intarindu-se, din principatd devenira regatd, i
mal multe provincie limitrofe s'ad supusd tronulul ungurescti, pe care dom-
niad cu temeitt urmaii celebrulul Attila.
Numal Mari!, dispretuinda puterea Ungurilord, nu conteniad cu incursele,
colindandd cu urdiele lord pe muntl, pe termurile apelorti ,. pe campie, i in-
cercandu-se de a strebate chiar in invecinatul Ardeald, unde semnele de pd.
tra ale vagabundagiului lord se vedil pea asta-oil, mal cu soma pe linga To-
waz, Oituz, c1 alte riurl ma! mid.
Curmandu-se rabdarea Maghlarilord i domnindu regele Vladislad , acesta
se aprinse de dorinta fuptelord marl si, adunandd n (Sete puternica, ma! im-
pinse la resboid pe Romanil eel retraci in muntil Oltulul ci. al Maramureplui.
Voioi mergead la lupt& Romanil : el 14 adusera aminte strabunele virtutl
militare c1 frumosele locurl, dania Jul Trajan.
D'anteid respinsera vitejesce pe Tatar! din culbul muntilord, si gonindu-I a-
pa far& pregetu prin campl, ajunsera pene la Siretd, uncle se Pi astd-cli o-
raful .Romand.
Aci urrneoei o nuod bcitalid : infrcinA Tatarif se arunca in undele Siretuluf,
era Bomanii mcicellcindu-i fird crufare, astupd fluviul cu cadavrele dupnani/ortl
Regele, rapitti la vederea acestel bal tatarescl, striga .cu veselia in limba
maghiara: seretem! seretem in adecl : imi place ! iml place ! c1 euventul
regale, prefacendu-se in numele fluviului, eterniseza gloria victoriel l
Aceld resboid emancipa Odle nOstre. Cat de fericitl se simtiati Romanil ,
recatigandu-1 patria perduta de catre strObunil lora ci redeschiclendii por-
tile pentru a duoa colonisarel

www.dacoromanica.ro
 506

Mialy na sic to kraje: Tak bohatyrami,

Ktorzy byli rzymskimi teraz Batyrami,
Diugi wiek ich przerodzik w pustyniach tykcych,
Z postrachow Tatarskich sic w gorach tuIakcych;
I tak sic jut od wIoskich niby odstrychneli
Obyczajow wspanialych ; lect to nie zgincli
Jeszcze- ze wszystkiem u nich, gdyt nie se, grubianie
Tak dalece , teby ich nie znae, to Rzymianie
4 jeszcze ; im zostala naturalna istnao,
KtOra w rzeczach nie ginie, ale zawsze bytnoS6
Natura w czcSci trzyma;, n czy ei4 Rzymianie
Co bywali przed wield ? lub Macedonianie
Albo Atheiiezykowie; czy cit Grekowie
Nad narody subtel ni ? nie ci Lakonowie
Teraz, ktorzy bywali4 A w tym jut krolestwo
Wcgierskie MIT wzielo, jut nie bylo xicstwo ;
Jut sic prowincyi wiele incorporowaly
Krolestwu wcgierskiemu, i jut panowali,
Wszystkiem jak najgrontowniej tym. Sukcessorowie
Attyli wcg,ierskiego, a ztad Tatarowie,
Nie dbakc na wcgierskie silt', miejsca dalej
Zajadtakc, w tych ziemiach znowu ztilegali
Koczowiskami &To na rzekach polany,
Pnac sic at do Ardeld jut z Biedmiogrodziany.
W spiedztwie sobie bliskiem, gdzie i teraz znald.
Koczowisk ich kamienne lepianki, majaki,
Towaz rzeka i Ojtuz ma tego dostatek,
I drugie rzeczki takte k ate na stately
Nie 6cierpieli Wcgrowie tak bliskich sasiadow,
Niespokojnych swym pmistwom pod bokii podsadow.
Panowal temi czasy Wiadyslawpwcgierski ;
Krol ten wziqwszy przed sic zamysi ka,walerski,
'Zebra wojsko potctne przeciwko TatarOw
I ruszyi nieodwlocznie z gornych kniej Rzymlanow,
Tak tych, ktorzy mieszkali na stronie od Oltu,
Jak co na Maromorskich rzekach od Syotu.
Szli weseli Rumeni a Rzymian-przeniesieni
I w imieniu tem wielkiem jut nadwercieni
Pamictakc rozkoszne swe miejsca, nadane,
Przez Trajana. i cnoty wojenne ich dawne ;
Najpierwej z gor Tatarow Iruszyli potanie,
I w polu dalej tropem bike onych mctnie ;
Stancli u Syretu Tatorowie w sprawie
Teraz Roman tarn miasto lay lecz w rosprawie
Marsowej nie wytrwawszy w rzek9 appeluk
www.dacoromanica.ro
 508

Blisko siebie Seretskq, a tu persekwujq

Z tylu mocno zwycigzcy, a2 trupem tamuji
Rzekg cak. Rumyni jut po nich harcuj
Trupem wszgdzie zaslanym, a kr61 sam smakuje
Tak la2n4 Tatarskq, wes61 wykrzykuje
(Seretem k seretem) jgzykiem wggierskim
(Tak tak mi sig podoba); tern slowem krolewskiem
Syret rzeka na wield w tern imieniu plynie,
I Slawa tej Victoryi na wieki nie zginie.
A ta sama sprawila, 2e wszystkie te strony
Wolniejszemi od pierwszej przszlcj swej obrony
0 trzy i cztery razy szczOliwsi wnukowie
Ni2 ci, kt6rzy przegrali wasi pradziadowie,
Ojczyzng im tadanu i ta walka zIota
W powtorni warn osady otworzyl ti wrota,

ROZDZIAL III
0 powtornej ocadzie Moldawskiej i Multanskiej
ziemi po spedzeniu Tatar*.
Po tak wielkiej swej klgsce z bitwy pod Romanskiej
Tatarskie zewsz4d seszly ordy, a Multanshiej
Najpierwej wnet Moldawskiej ziem wtore osady
Nastgpuk obIawem, jut 2adnej zawady
Nie makc od Tatar6w; ztq,d Dragosz z swoimi,
A tarn Negrut Wajdowic z Multany pieszymi;
A lub jeszcze Romana miasta tam niebylo,
Dla wiadomoki miejsca tak sig polo2y1o.
Jut teraz Moldowanie a z tamtvl Multanie
Wy2ej sig namienilo z kq,d takie przezwanie
W powtornej tej osadzie te obydwie ziemie
Odmienily z Rumynow ciqgn4c swoje plemie,
Pewnie z Rzymu nie tracq,c nazwiska swojeo.
Rumyn to jest Rompnus, i jeden drugiego
Kiedy pyta o jgzyk, to : say rumyneszte?
Blisko (scis rommanisce) nie moldowencsete
I po dzig dzien; i tylko2 ci, kt6rzy tu zeszli
Do tych dwoch ziem, w inaksze te imiona weszly,
Jak Multan tak Moldowan ; ale pozostali
Na miejscach SiedmiogrOdzkich w dawnym swym zostali
Imieniu nie odmiennym, i dzi6 Rumynarni
Szczycq sig a Wggrowie zowiq Olachami
Z Wloch; im Multan Moldawian imiona nie sIu2a,
Bo tyrn rzeki te Bali, tamci Worom 0114
www.dacoromanica.ro
 CANTUL III.

A duos colonisare d Moldovei qi Torer-RomAnesci.

Dupe invingerea cea Mate In batalia dela Romano., asa numimd locul, de
si orasul nu esta inca,urdiele tatarescl retragandu-se din mete patine si spa-
gin' remb,nandd liberty de stricaciunile lord, se incept colonisarea cea a duoa ,
de'nteid a Terel-Romatesci, In care descaleca Negru-voda cu Oedestril see Mun-
teni, gi apoi curand aceea a Moldovei, in care de pogorl Dragosd.
De aci inainte locuitoril acestord due ter' priimescd a se numi Moldoveni
gi Olteni; dar tot tinendil la suvenirea Romei, el conserva gf numele Ro-
mind de la cuventul uRomanus in cat chiar esti*, vorbindd despre limbs,
nu se dice : szty molclaweneskte? ci szty rutnyheszte? adeca: uscis romanisce ?
i apoi numid ace! Romani, cari trecura muntil incece,, adoptarli de pe rind
numele deosebite de Moldoveni $i Oltenia Tar cel remasl iii Ardeald, nii pastrata
anticul nume, falindu-se. One acuin de a fi Romani, pe cand thigurii il nu-
mend Olachi, vrea se (licit Balled; i ocupaudd nu numal tot Ardealul, unde
coversescd cu multi numeral MaghTarilord? ci ince, $i tot Banatul, unde co-
verses& cu multd numeral Serbilord.
Insusi Maramuresul i tem Pagarasului coprin.du astacli atatia Romani, ca gi
cand nits ua-data n'ard fi fostd vre ua emigratiune : si vorbescii dialectul ro-
manescd cell mat frumosil gi celd mai apropiatti de limba Ralik* mai cu
sema Maramuresenii, cari se' mat bucura de a nu fi Iobagi, ci ca niece 6-
meni liberi se carmuescti dupe legile lord proprie, avendull data pe sema ce-
tatea 'lust, i servinait la tesboie In calerimea regalii, In care se distingd
prin vitejii.
Mara de numele natiOnale, s'ad mai schimbata in ma epoci i poreclele
individuali : Bogdan sea Dragosu la Moldoveni, Stand seti Vladd la Muntent,
Dragomir sett Station*, 'nu mai suntti nume Winne, Ci curatti Berbesci, im
www.dacoromanica.ro
 510

I dotychczas daleko wigcej ich nit Wggrow ;

Poczwszy z samej Baczki themizwarskich Serbow,
Wszystek Marosz i Herzog kolo Bialogrodu,
Gdzie xktgta mieszkajg, z Oleska przygrodu ;
Sam caly Maromoresz, jakby nie wychodzil
Nikt z Diego i od Otru tak sig narod splodzil.
Mowg mak i teraz daleko pigkniejsz%,
Zwlaszcza Maromorejscy, i najpodobniejsztt
Wloskiej movie, ani % poddanemi komu,
Wolnemi, i do tych czas nie slut% nikomu,
OprOcz z samym xktgciem na konie wsiadajq
Na wojny, i Hust zamek oni swym trzymajg,
Kosztem; w ludzie prawami tyk osobnemi
I dzi6 w sprawach wojennych the sa paladniemi,
To nie mniejsza odmiana i w samich imionach :
Bogdan Dragosz u Woloch, Stan i Wlad w Multanach;
Dragomir i Stanomir --E jut to nie po rzymsku
Te imiona i insze, lecz wIa6the po syrbsku,
Zkvl zna6,32e to slowianski jut bywal vi tych krajach
Jgzyk; takie imiona n tylko w Slowianach.
Nie dziwi bo sam dlugi wiek tych odmian przyczynq ;)
Ten zWyczaj, jakie miejsce jest komu ojczyzn %.
Jest Idea Kucha nazwana w Maromorskiej ziemi,
Tam Dragosz, syn Bogdanow, mieszkaj%c ze pwemi,
Bogdan t dawnych DominOw szczycil sig krewnacil,
A syn, jut sig gOrowal ruszy6 swq, motnoMig,
Jai% m6g1 mie6 natenczas; dingo mu bronila
Matka, umyslu tego, by mu nie pozbyla
W miejscach tak niebezpiecznych ; at 2ubr sig ukase
Pod wsig, : skoczi dworzanie, gdzie go 61ad pokatie;
Dragosz, kladzie za Omen; trzysta wnet orgtnych,
Mlodzi sobie wybiera, wszystkie trudy mgtnych,
Idzie w 61ady za tubrem w glgbsze gory ; po Am
Wpada gmlag nie znajomy dotq,d rzeczki za nim
Idi jut odwateni dog6 jakiego znaku,
Gdziekolwiek ich prowadzi suczka Molda smaku
Dodaje, bo gdziekolwiek tubr by sig przytail,
Lub w ggstwinach lub y skalach gdzie by sig zabawil,
GI:1110w swoich mimo sig puszczakc, to ona
Sndem swierza z zapachu nozdrzem zawietrzona,
Szczekakc wig wrzaskliwym odglosem zbieraIa
Rozpierzchalych toInierzow, ni trib% dawala
Znak i pewn% wiadomogo o zwierzu zapadlym,
Tedy ml6d2 oskoczywszy miejsce, tubr opadlym
WidzO,sig od owych golicOw nie- gbytych uporem,
www.dacoromanica.ro
 511

prumutate in cursul indelungatultd timpa de la SlavI, a chord. limba se vede

ca era deja destul de respandita in hceste Org.
Se urmarima acum patria anume a fie-carui din fundatoril celeI a due colonised.
Este unit sate in Maranzureszi, numitti Cuha (Cueha), in care locuta cu at
set Dragoqii, fititt lut Bogdan, din ndamul vechilorii Dome.
Ambitiunea ila impingea de a'si ltreta la lumina puterea , si mums -sa, te-
mendu'l de pericole, abla -abla ill that mutea opri . . and d'o-data retacesce
in sata unit zip:1bn" sea bohra (bos-trus.y
Curtenil se aruncara dupe trmele fiaref : Dragoa 'l-o lea de tints 1, a-
legendu'1 trei-sutd de junk armatl pone 'n cresteta, eld purcede vitejesce in
adencul muntiloril, Iie tai necunoscute , intrerupte ici-colea prin Oral() : nu-
ma! cateua Molda conduce pa01 lora, adurreecanda vizuniele bourulul in desi-
u1 codrilora i In pescetele staneelera , yi latranda cu furia, ea adund , ca
trombita, pe venatoril ce! imprdstiatI.
Bourul, de cate or! se vede incongiuratii, se asverle din adapostul sea si ,
strebatenda tote pedecele, fuge, urmandu'l gonasii.
Deja venatoril au adjunsa la eapetul Carpatilord qi, de pe 1naltele piscurl,
privesca viitorea Moldova pe luucele Prttului. . .
Deja ochilora zimbescii fumegOsele canipiI ale Nistrulu!, intinse ca oceanul,
ale maretailui Nistru , cari luandu'si inceputul iu regatul Poloniel curga in
stancele Bele natural!, ce'lli stringd ca duo! plied plecati, si pe cari ell mpg
in umbra pentru a'st dobenrii prin lupte ua raze de sore.. ti . 1)
'apol fertilitatea acestorti 4041,1 N'o intreci tu, Egipte, cu tote a to fall I
Aid ua banita ? (polkopek) de gran produce pone la septe mesure (miar), ceea
ce abb. se'ntempla la hotarul tea cell"' nisiposti; orzu, secara, ovesa , se re-
did, in anil eel bun! One is unti-spre-dece mesure; Tar melul trece peste
doue-spre-dece : maI trebue bre care Be fie avantagiul tea agricola, a-
fore numai dor de culturit zaharulul? 2)
La no! se ihthapla ca ura leppa se baser!, duoI mftnjl, si o ole treI oriel : la
nol adesea ua junta faed la a,l treilea and. . . .
Nu Be cade ca se te ultii si pe tine, abundule deeps Moldova 3), pe care
cu drags mi te aducti achinte, cum etrgi intro desfatarl, de paradisti, intro
miere si lapte. . .
Tote astea te privescti venatoril nostril ; mal Oda todri , mat Wit riurl ,
ma! veda VI! spniose : bnY undd arunca cu chit spre resarita, it intempina
unit pamenta ca ua luxosa gradinti, si i cuprinde mirarea la vederea atatora
campil inflorite ca raiul I
Bourul, care nu mal pote scdpa, e ca si nitata a alto clorinte remit in hi-
mele venatorilorii I

1) Aci pe de ug, parte urrnizi ua lacuna In text& pc de Alta stilul este f6rte incurcatti;
emu tradusti sensul, nu cuvintele, CA JO in mal multe alts locurl, In earl poetul sfortezg
limba polong.
2) Acestii paeagiu trebue confrontatii ou pantemirii, ilescitreibmig der lifoldau p. 85.
8) Din erdre in textul polonii s'a scrisd .;Berladzies In loci! de KlIdoldmVoi : greqela Ins
Windt pre vederatg, le corege de la sine mai la vale.
www.dacoromanica.ro
 512
Przebijal sig z zagonow oni zawsze torem
Za nim gonk. Jut gory karpatskie mijak,
Jut z tramOw ger wysokich na miejsca patrzajq
Przysziej ziemi Moldawskioj, jai. i Iik Prutowych,
Ugmiechajg,cych w sobie pol czystych Dniestrowych
Sigga oko szerokie, podobne dymowi
Pola albo podobne wszerz Oceanowi.
Dniestr wspanialy trOdla swe poczyna z Korony
Polskiej daleko inszej (Nilowi, nip rewny);
Jut, gdzie dzieli Podole, w swych przyrodnych plynie
Skalach, niby ciosanych sIavat, choe Nil slynie
Okiliony trzcinami, nawet p samemu
Nie rOwieu Dunajowi, w sobie niesfornemu.
Pod umbrg, ciasne Aciany at murtami moczy,
I o promienie mojng 2 samym Phebem toczy i
Skalami zwiesistemi przed nieben sig kryje ;
Przeszkoda snu ludzkiego komar tam nie tyje;
A gdzie choe sig ukase brzeg jaki na brodach,
Podobny labirynthom, ogrodom na Wodacb,
Albo NV* brwiom podnioslym wesolego czola
Lub nie bojainej twarzy wspanialego krOla.
Z Tebow greckich boginie gdyby to wiedzialy,
Z swego by tu Olimpu pewnie przyjetdtaly.
Pole zewszvl obfite, pastwiska _przestrone;
I ktore gwiata kraje tym rownao postronne ?
. . Y . ti . . . .1), . . . . Wychodzi bogaty,
Polami urodzajny, a w kgi rogaty. i
Tu sig wigc darmo chwalisz Egipcie, w rodzajach
2o przewytszasz, co Prat ma, tam we twoich krajach ;
Tu pOIkopek dochodzi siedmiu miar pszenicy,
Czego ledwie masz na twej piaszczystej granicy ;
Jgczmienia) tyta, owsa bywa miar jednakie
W tyznym roku, lecz prosa bywa nad dwanacie.
I cot wigcej masz nad to ? Cererg, sig chlubisz,
OprOcz tego to w paiistwach twoich cukier lubisz : --,
Tu trafia sig, 2e razem dwa irebce klacz rodzi,
I jagnkt troje owca czgsto tutaj splodzi ;
I to ter sig tu trafia jako barzo wiele,
2e jalowica splodzi w trzecim roku dole.
Nie godzi mi sig ciebie, Berladzie, przepomniee,
2yzne w wszem rzeczko, i mob mi cig wspomnie6
W roskoszach prawie rajskich obficie plynica,
Miodem i mlekiem znacznie doge obfitukca.
Dalej widzit i lasy ztg,d, zkvl peki plynq,,
Doliny rozciagnione, i., gdzie okiem kini,
www.dacoromanica.ro
 613

Urnfandit tote inainte pe malul riuletului, el se pogOrd in campie deschise

tend de IA data resund cunoscuta Maid a. cittelei ... tog se arunca in a-
cea directiune.
La stinga riuletului era IQ padurice forte desa, incinsa din tote *tile Cu
ud vagaund : acolo bourul, obositd de Eats gOnd i storst din putere, se o-
dihnea In linisce.
Nestemperata catea descopere refugiul; vendtoril se ganalidescd In glurti
cu lacomie; dar instinctul ultimel peirl refine pe lea in desiol paduricel ,
pea ce junil Romdni, cu ielurite arme, unit cu toldre ungureqcf, alit cu ma-
duce, o adjungd i o dobora.
Copiilorti I striga atunci Drag*, aid este patria nestrAl Nu mat
incape multd, vorba : me jurd ea remain aid pentru tote-d'a-una i ca aid
Imi void aecla casa, rgdobendindti prin vitejid mostenirea strebunilort1 Cu!
nu place, intord-se l
Top strigard : juramd cu tine de a remand aid 1
Capul bouruM celul precursorii , pentru memorie, fu pusei pe uet columnd,
.i de pe numele fereI , cdril Moldovenif it dic'd pea astetd1 bourvy Dragorl
infiintezei pe locul isbindei satul Bourenil.
De atunci i sigiliul Moldovel porta capul bourulul.
Pe de alts parte, catelna Molda , obositd, i pe semne vatematd de cdtro
bourul in vizunia lul, alerga cu aprindere la riulett, pentru a'I stinge setea,
i gd,sesce acolo morte : numele eI eternisandu-se pentru posteritate , s'a a-
cordatil acelul Hulett, care izvoresce din Inaltithea muntilord de lingd, Mara-
mured i se versa In Siretti linga orapl Romand.
De pe numele riuletului, inse0 Ora se numi Moldova, poporul
yen! : Dragod fu primul Moldoveant.
Cutrierandd tote locurile impregiurd, ceta venAtoriloro zaresce de nd data;
In tacerea seninei aurore, nit columnd carunta de fumti inaltdIdu-se in vend
pea la nuorl.
Nedomirirea it cuprinde : tine ore art puts se locuescd in aceste pustie-
tar de unde nu e foci!, fumti nu ese, slice proverbul.
Mere' fera sfield dupe indicatiunea fumulul, treed unit alit duoilea riuleti,
yi li se presinta, inaintea ochilord ua dumbrAvIora rotunda i veseld, din care
lea misteriosul funad de carbune.
AlergAndd prin redid , std ca unit din venatori gasescti intr'o prised, unit
monegutti cocoatil de an!, care acopere stupi!, lea sema la tote, privegheza
cum matca t 1 scOte albinutele, deslipesce statuOrele de chihlimbartt ale ca-
re, dregs, Indrepta, rennuolesce . . . .
De IA data resund vorba : abune ome betranul se cutremurd @i respuhde,
aneznaju bihmel 2) Vendtoril 11 mai adreseza intrebarl, ild questionezd prin
semne ; dar, speriatd print nisce Ospeti nevecluti nisi ua data in glurul Moult.
tet Bele, out nu scie ce i cum se respuncld,

1) Puefi at rominesee en Mere latine in textul polonii.

2) 0.Nn in elegii sigill* in limba maloromia,na, seu ruteneset
www.dacoromanica.ro 33
 514

Widzq, ziemie podobne bujuemu. sadowi

W czworograniastych zagrodach; oczy ku wschodowi
Zapatrzywszy dziwujq, takiemu krajowi,
I kwiatorodnym polom podobnym rajowi.
Jut pewnego oblowu nadzieja odpadla ;
Byla 2ubra ochota, jut insza przypadla.
Trzymajqc sig tej rzeczki brzegiem dalej 14,
A w tym jut z Or na obIan p61 czystych wynic14,
At tu krzyknie zwyczajnym suczka nagle &sem :
Pon% sie na Awiadomy glos wszyscy stosem.
By/ lasek w lac% strong, od rzeki zbyt ggsty,
W kolo dolem zalegly; tam 2ubr 6 pracy czgstej
Odpoczywal bezpiecznie truclem wyfflony,
Od suczki zbyt ciekawej nozdrzy nie zmylony ;
I tam w kolo obst4p14, jut ggstsza gromadi,
Mlodziet oblowu chciwa, a ostatn4 stratg
2ycia r, ostrzegI z natury zwierz i nie wychodzi
Z ggstwiny tej na pole, at mlodi man nadchodzi
Z wszelkiemi org2ami, jedni toporami
Wggierskiemi, a drudzy tet prgdko dzidami
Tam 2ubra zamgczyli. Dragosz : 0 mIodziency I
Wykrzyknie, tu ojczyzna 1 Nie trzeba jut wigcej
Nam sig radzi6; jut ztad wigcej nie powrocg,
Dziadow naszych mieszkanie sam sobie przywrocg,
Na co zaraz przysiggam i po me posylam
D omostwo k t o inaczej, zaraz go odsylam
1

Nazad. Ozwqi sic : (cWszyscy na to przysigganay

I my z toll, to tu jut na wieki mieszkamy 10
Kiadq, glow tubrowf,za Omen na slupie,
A Boureny pierwsza wie6 po takim siupie;
Bo 2ulara bour jgzyk moldawski mianuje.
Z tad sig ziemia 2ubrowq, giowq, pieczgtuje.
Na tem miejscu najpierwej miejsca zakiadak
I 2ubra z Boureny imie jej nadaj%.
Suczka, czy spracowana, czy gdzie utracona
W tej ggstwinie od zwierza zna6 nadwergtona,
Po pracach swych do wody zapalona biety,
Gdzie patrztj,: at ona jut w rzece zdechla lay,
Da,* imie na wieki od Moldy Moldawa
Z ktorym to jut naz*iskiem at dotvl zostawa
Rzeka, ktora z Karpatskich wznioslych Or wychodzi,
Blisko Maromoreszu poczuvszy tu schodzi
W Syret blisko Romanu; taerzeka Moldawa
Narodowi i ziemi wieczne imie dawa,
Z Moldawy jut Moldowon Dragon upatrujO,
www.dacoromanica.ro
 515

Adusd in fine inaintea lei Dragovi gi cereetatti prin teilmacid,betreinul res.

punde rutenesce : Sum Iatco de la Snetind ; de vr'o teig-va and 'mm -anizi age-
uclatii aci priseciora; dar afard de vol acuma, n'amd rnaI Outd pe nimene.m1)
Atunci Drago0i iT descrie planul nuoel colonisari, 4T povestesce alungarea
urdielora tathresci, it Indemna se'i stremute In aceste parti tot neamul, 0'1
daruesce 0 Intaresce , ca mo0a eterna i ereditara , tot teritoriul in gTurul
riuletului.
Mognegul cu bucurie priimesce durul, qi aducendd omens din Pocutia, de la
Snetind, infiinfeza de pe monde scud satul Iaccanii, cold mam vechid sate mol-
dovenescd dupe Boureni.
Colonia moqu114 late deveni mal in urma orafd Suceva , cad soda n'a
permisa se'l remand numele primulul fundatora.
Hisce cojocari ungurescl venindit a se stabili acolo, socid (soots) se dice
cojocard in Umbel 7naglaard , de pe numele lord se numi riuleful qi oraiul
Suceva, numele Iatcanilorii conservcindu-se totuI unid din suburbiele.
Dupe ce a puss 'la tale acesta parte a Orel, Drago0 voTesce a cunosce i
locurile mai de josa.
Ela apnea la drepta apel Moldova, cutriera campie imense, i mai gasesce
alte duoe ape , din cars pe una de pe repe(liciunea undelorti Bele a numesce
.Repede, adica latinesce Rapida; Tar altel, de pe limpecliclunea undelora, if da
numele de Limpecle, latinesce aLimpida.
Locul suride lei Bralloqd : eld singurii se afeda aice, deindd scire tuturord
ferilord invecinate despre nuoa sea refedinfic, care se numesce pene asteip Ceim-
pul ha Dragoso adccd : Campi Dragossio 2)
De aci Inainte urmeza grabnica impoporare a tore.
A. povestesca traditorii moldovenesei: omenilord simpli trebue se le and
credintd ; cad d nu *suntit capabili de a invents lucrurl fantastice see de a
desnatura faptele prin ornamente :'adeverul celei curate nu are nevoid de frase
pompose.
Ca nici ua alto tea in lume, asemenea iutelei cu care se redica si se po-
Ora panzele unei bune corabie, sea asemenea puvolulul cu care cresca si
scada peraiele din munti, se lati de ua data Moldova, rennuoinda entice colonic
roman& intre Nistru, Dunhre i pene la Marea-Ndgra, i decap apol peste
pugint.
Dragogii aqedd pe Boncini, in ceimpie, uncle era trebuin ,td de nisce bracie mcd
vitejescI; mar Putenilorii, chidnicindu'i din Pocutia fi: Polonia, le dede locurI maf
muntose : Cernautii, Hottnul, tot termul Nistrului pene la Orheid , Soroca, qi
pe Pruta jumetatea judefulta IaFilord fi ald Sucevei.
Yecinm nu esistad in Ora de josa : to Romdnit eras see arcaqi (Arcaszami)

1) Acest5 pagagiii probezO,, c5, Miron Costin mAnufa forte bine limba malorosiana:
Jack ze Sniatyna,
0d kilka lat zajszowszy tut pasiczku maju,
dA nikoho oprocz was toper ne wydaju..
2) Yap documente publicate sub No. 92,155 etc,
www.dacoromanica.ro
 516

Dalej miejsca katdego i wszgdzie lustruje

Polotenia, at widzq dym siwy do gory
Z rana przy cichej zorzy slupem prosto w chmury
Pnie sig; stall zdumieni : na takich pustyniach
Ktoby mieszkal ? lecz oginia dym w samych jaskiniach
Niebywa, na dym prosto ids, nieZzmruteni,
Spadaji na powtorn4 rzekg nawroceni
Dymem, a nad niq, widzq, przelaski okragIe
I wesoIe zarazem, gdzie te dyrni4 wqgle ;
Obiegajq, ten gaik, a drudzy dochodzq ;
Staruszka zgrzybialego w pasiece nachodz;,
A on ule nakrywa i kolo nich chodzi,
Czego by tam poprawi6 : czy sporo wywodzi
Ktora matka swe pszczolki, lub przylkow poprawia,
Lub im ambrowy woszczek zdziera, a ich wznawia
Do pilniejszej roboty ; at to : Kbune omel
Zadrzy startec ; pytajq, on : Kneznaja bihme.
Jeszcze dalej probuja mown to znakami,
A on drzy zturbowany takiemi gogciami
Cale nie widzianymi wiek mieszkania swego,
Nie wie co ma na to rzec ; wiodq, do starszego,
Przez tlumacza pytajq, : jak dawna bytlina ?
Jako ? i zkyl ? powiada : Jacko ze Sniatyna,
Od kilka lat zajszowszy tut pasiczku maju,
A nikoho oprocz was teper ne wydaju.
Opowiada mu Dragosz te nowe osady,
Jak tatarskie jut wszelkie zegnane zawady ;
Jetli ma ludzi swoich niech sprowadza krewnych,
Zarazem go darn* i w dziedzictwo pewnych
Wszystkich gruntow, le4cych przy rzece, przyjmuje,
Dziedzicamy wiecznemi onych confirmuje.
Natychmiast 6w staruszek wszystkie swoje plemie
Z pokuckiego Sniatyna w tg sprowadza ziemie
Na nowe osiedliny; od4d wieg Jackany,
Po Bouranach druga, osiedlenajdawniej.
Imicniem Jacka dziada zt4d sobie nadanem ;
Teraz miastem Soczawq jut jest mianowanem.
Fortuna mu zbronila, ze miasto nie jego
Imieniem sig mianuje, osadcy pierwszego.
Kusznierzow kilka z Wggier wyszkych tam osiedli,
(Socz, kusznierz po wggiersku) do tego przywiedli,
2e miasto jut i rzeka Soczawa sig slyuie,
Imie jednak Jackany czggo miasta uie ginie ;
Dragosz jednak zwiedziwszy, 2e gwiat ludzi blitszy,
Gdzie dziada Jacka nalazi, co zacz f kraj ni2szy,
www.dacoromanica.ro
 517
seei calera# (Kalaraszann) pi eel mat seract lucraei ei insuqt campul, tar eel'
mat bogatt se serveai Cu munca robilorei pgant.
Oraqe le aprope tote s'ai infiinfatzl de catre Saffl) cars impreund cu Un-
guru introdusera celeb denteiti ccirclume.
to aceld timpd teritoriul Moldovel se incepea la Norda de la Carpati, &-
venal la Sudd Marea-Negro, in care e vers' due lini! de Mita : Dunarea
i Nistrul incependd de la Hotind : astacil Thigiacul nu maY este a nostru :
Galatil si Hotinul suntti in pericolti, avemil varnes1 Turd . . .
Dome! indura-te de nu ne pude cu totull
A duoa descalecare a Muntenilord cu Negru-Voda e mai vechili.
'era lord se hotarasce la Sudd cu Dunarea care o desparte de Vista; la
apusd i Nordd cu muntil; la resaritti Siretul o deslipesce de Moldova.
De la Negru-vodd pdnA acum, et numera aprope patru sute de ant, pe wind
durata Moldova are abta tret-sute optalleci2) ci pare-se ea a ci adjunsd deja
la anii sel eel de pe urma.
Sigiliul Muntenilord presinta unit corbti.
Traditiunea despre inceputul loric e urmeitore
Pe dud Ron:Anil locuTad Inca in Fagarast , u& frumesa copila caclendfi in
dragoste cu Domnul Ardealulul ci simtindu-se grea, principele iY da win inelit
de aura i o tramite inapoi la parinti , poruncindu'i de a reveni dupe ce va
nasce cu copilul cu semnul.
Feta nasce pe Negro si, luandu'l in bragie, intovarosita de unit frate al set,
purcede in drumii; dar inteo dumbrava, sora ci fratele adormd de obosela ,
lasanclii inelul, dreptit jucarie, in manile copilului, ca so nu 'Tanga.
Prin ua minunata intemplare, unit corbit flamanclitfi, priivindd de pe stejard
cum strelucesce ceva in manele copilulul i cre(lendil ca e carne, se arunca ,
apuca inelul, i'1 inghite de tome.
Copilul tips, sgariatil de ghiarele torbului; mama sare in piciere, (rate-sell
se trezesce, ci ambit privescil cu durere perderea inelului, cu care era legato
parola principelul.
Dar nicl insusi corbul nu se misca, intepenitii prin efectul unei mancarl &-
tat de nenatural!; unchiul copilului incordeza arcul , se apropia, lovesce t ci
corbul cade josit cu sageta.
Pipaindti inelul in gittul paserii, tinerul Il lash acolo, pasesce veselti inainte,
i aducendti pe sora-sa cu copilul la Domnul Ardelului, if da in man& inelul
*Pi oferesce ci pe .minunatul corbit.
De atunc! Tera-Romanesca are unit corbit In sigiliti.
Principele dede lul Negrti titlul de wajda. adeca voevoiti in 'halm ungara ,
dare care s'a mai adausti in urma titlul serbescd de hospodard.
Crescendo mare, prin mijlocirea tatame-sea Negru cape-0, de la regele un-
gurescd voevodatul Fagarasulul.
Acesta fu fundatorul Terel-RomanescI, asemenea lui Dragosti in Moldova,

1) Confrontezi documental sub No. 141.

2) Prin urmare, dupe Miron Costin, Valacitia ar fi fundatI dare 198411 Moldova dare 1804.
www.dacoromanica.ro
 518

Idzie z Moldawy w prim% strong; tam obehodzi

Piga nazbyt obszerne, na trzeck nadchodzi
Rzekg, bystrza nad piarwsze ; z bystrogcl Reped%
Dajq imip, a drugiej przy tejte ,impede,
Z nazbyt )yody klaroNynej z Iachiska limpidai
A yierwszej z tejte mowy z bystraci rapida.
Tam miejsce upodobal Dragosz sam osiadlszy,
A o sobie po wszystkicy blizkich krajac4 dawszy
Znad, zkad ICampuIong Dragosz i po d ig dzien slyn,
To lest (campi ,Drqgosst); a to j ik w plaw plynqi
7pwsnif nowi Faieszcancy, jegli wiarg gamy,
Naszym tet traditorom, prostaczkom przyznamy;
piostak nie wymyglakc prglizej prawdg powie,
Nie sadzac sig na slowach wyrzecze to, co- wie;
I nie zawsze wymowy prawda potrzpbuje,
Najprostszq sig powiegeia ona kontentuje.
Zadnego panstwa niemaq, teby Traz tak nagle
Osiadlo w swych granicach, i jak prgdko tagle
Sprawny okrgt podnosi, lub powdd2 przypada
Na potokach podgornych, wnet prgdko i spada ;
Podobnym i to ziemie sposobem osiadly,
A po kilkudziesiat latt zaraz z ,granic spadly ;
W kilka lat wszystkie miejsca ludimi osadzili,
I dawng rolonig rzymskq sporzadzili,
Migdzy Dniestrem i Dunljem at do samego
Osiedli wszystkie pola do morza czarnego.
Ipragosz w pole spgdza Ruulyny ; Rug bli2ej
Gr osadza, wojennych v pola, siebie- niiej
Sadzi Rug to dzieltawy, z Pokucia, z Podola
Osiadaj Czerniowce, phocim, i do kola
Dniestr wszystek po Orhejow, Sorokg Jukiego,
Prutem do p6I powiatu wpOI i Soczawskiego.
W dolnyoh zienne poddanych 2adnych nie miewali ;
Wszyscy sig iiikaszami i konnymi zwali,
To jest Kalaraszami, i w robotach sami;
A matniejszym robily kupione Cygany.
Miastom sag niemal wszystkim poczatkiem Sasowie ;
Winnice oni wniegli, wespoI i Wggrowie.
Ziemia W pierwszych granicach swych, od gor wegierskich3
Dochodzi ku wschodowi a2 brzegow podniestrskich;
Z polnocy ku poludniu, morzem sig 21myka
Czarnym, wzdIu2 od Chocima kladac, gdzie potyka
Ten2a ocean wodg dunajska, a teraz
Prat graniczy z Badziakem; jut i Galac nieraz
We strachu byl j Chocim. jut Turcy mytnicy
www.dacoromanica.ro
 519

subt ela, cu ata rbredidune miraculosd, ca fi in Moldova, fermil Dunarii se im-

poporard cu UngurI, Sap, SerbY.
Dragosu nu se bucura, multu timpti de neorganisatele Bele possesiuni : chi
muri numaY peste fOse any de Vomnie , ca ua profetia de scurtele durate ale
tutulorti domnielorti urmatore.
Dupe mortea lay Dragofa urmci pe trona frate-sea Romanic, fundatorul o-
rafului Romanic' la confluintele Moldova cu Siretul.
Ela muri peste patru any de Domnid.
Apoi in curs de patru-deci fi tret de an) se succescrd fepte Domn fie-care
ale ua, clips red ogurti pentru timpil posteriori,si tote lucrarile lord ad
remasd necunoscute , sett din causa nestabilitatii, sed din nesciinta de carte,
sea din lipsa de relatiunT cu poporele Invecinate; One ce In fine se sui pe
trona betranul Alexandru, majestosti ca und adeveratd rege, primul din Domnil
moldovenesci care se asemena cu monarchil eel glorios1 , si pe care poporul
nostru it numesce Alexandru vela buns, respectcindul pene astadi memoria.
Acesta redid Domniea moldovenescit la IA trepta Inalta, Vii, voindti In specia
a organisa clerul nationale, tramise cu acesta scopti ambasadorl la Constan-
tin opole.
Pe atuncT Imperatul Paleologul fiiudu plecatil ca patriarchul si cu tot cle-
rul la conciliul de la Florenta, ambasadoril raporteza luT Alexandru-vdda, ce-
ienda deslegari : sea se ascepte In Constantinopole ? orl se caletorosca In Ita-
lia la Florenta ?
Domnul convoca pe boierit sei eel marl, si se Tea decisiunnea de a tramite
pe alesil terel, s3 se hirotonesca In Ohrida, orasti bulgarescti, mendru de pre-
roptivele eel dede linperatul bisantind Justiniand, originard din acele locurT,
facondd pe episcopul sell al duoilea obrazd dupe patriarchd si celd mIT mare
intre toti archiepiscopiT, In cat pend astacIT Ohrideanul romane capd al tutu-
rod' vladicilord setbesd.
Mergendd acolo tramisii lul Alexandru-voda, priimira hirotonit , Impreuna
cu usul limbei serbesci in biserica si In actele oficialT introducendu-sel de
atunci st titlul domnescti : hospodard si voevodd al tereT Moldovel de la
plaTurT pene la Mare.
Niel fortele terel nu erad Inca nepotrivite cu marimea titlului ; cad Domnil
scotcaa la resboile c:11c1-decY ma de Oste , cavalerici sea calcra sl
, pi, infanterie
sea arcafY, cu arce fi tulbe, ceva asemenea infanterief turcesci numita solaci. 1)
Tot Alexandru vodd, in lunga sea domnia de trei deci de any, redica dan
mine cetlittle cele mai vechie, i fuse tot& Ora pe unit picTort gloriosa
De ad Inainte lubite lectord, citesce pe autoriY. tel polonl, pe Kromer, pe
Bielski pe Litvanul St yjcow,ski i pe recintole Piasecki, crtrora Romanii cats
se le multumesca , pentru ca n'a5 uTtatd In trecetil se no mentioneze st po
nor, chronologi't resbeleloA nost6, revolutiunile, castigurile st pagubele ; de ci
lucrurile maI intInunte i p.efacerile casnice le-ail femcrsa necunoscute, precum

1) Costumul solactlorii in timpul autorului, vcql lA Ricatct, Zbtat present ae l'empire qt-
totlaan, Paris, 1670 p. 5 46.
www.dacoromanica.ro
 620

Bog gdyby to niestrvii ba ostatniej nici! . .

Moltanie q dawniejsi swem to wyjgciem od tych
Z swym Negrulem ; sam Dunaj jut oblewa tamtych
Od poludnia wci.42 wszgdzie, z Mizn sig dzieli;
Z zachodu i poltocy gory ich oblegli,
A od wschodu Seretem z Moldan granicza2,,
Blisko czterech set lat swych od Negrula licR
Moldanie, nad trzysta lat ogmdziesig,t dochodz4;
Ostatnie juz w tych czasiech bodaj nie wychodq....
Pieczgek sig juz insz4, krukiem, pieczgtuk ;
To zag o swym Negrule zdawna opisuja ;
Byla dama nadobna w rumyriskim narodzie,
Kiedy narod na oltskiej jeszcze mieszkal Wodzie ;
Z xiOgclem na Ardelu spolkowanie wzigla;
Plodnym gdy biaIogIowa cigarem objgh,
Przeklada to xiOgciu, on jej pierkieri. daje
I rodzicom na parol onej k oddaje,
Przyrzekakc, jak skoroby co porodzila,
By z potomkiem i znakiem do niego schodziIa.
Rodzi syna Negrula ; dziecig wzi4wszy sama
Przy swym bracie rodzonym idzie w drogg dama,
Tam, AO przyczyne plodu ma ; w drodz3 strudzeni,
Przy d4browin usiedli z prat trochg zmruieni;
Daje matka piorkionek, ieby sobie grab
Dziecig, nim troche zakie, aby nie plakalo ;
A trefunkiem dziwnym kruk z dgba zapatrzony,
Ze sig glni u dziecigcia, glodem zna6 wzbudzony,
Niby kaawlek migsa poriwe piergcien zloty
I polyka zarazem z zglodnidej ochoty.
Krzyknie dziecie od kruka szponami sdrakione,
Porywa sig matka w skok i brat obudzone,
Widzq pierkien i wiarg oraz utracona.
W lament oba; kruk siedzi, makc obci4ion4
Naturg niezwyczajna potrawa, spierzony;
Sciwa brat Iuk cigciwq, strza4 namierzony,
Zbliiywszy sig ; dosiada kruk ocigialy celu
Zlotem, spada ze strzala; a ze pierkien w gardzielu
Namacawszy, juz pewny, niebierze go z kruka.
Wziawscy siostrg i dziecie juz weselszy szuka
Xi4tgcia w jego patistw e, doszedszy oddaje
Dziecig i pierkien, a kruka na cudo podaje.
Ztq,d sig ziemia maltariska krukiem pleczgtuje,
A dziecie tg sam xiqie wnet Wajd4 mianuje ;
Wojewode tak zowi% jgzykiem wggierskim.
Pain sig zwad poczgly tym tytulem serbskiem
www.dacoromanica.ro
 521

9i epoca anteriora MI Alexandru-vode,, despre care Kromer scie numal i nu-

mai atata, cum-ca Ron:lull sunta venitl din Italia.
Dupe ce v'amA aretatil testimoniele istoricilord destul de celebri despre o-
rigina poporuluT nostru, me oprescii aice : pentru a scri la versull, se core uel
minte voiosa,Iar eii, apesatil de tiranie fara nick uil dreptate , fuiti fortatil de
a'nt'i pardsi cu durere chiar vetra parintescal
Ad. M. D. G.

www.dacoromanica.ro
 5n
Hospodar, lecz z wggiersh Wajdami sig zwali;
W swoich zag imienia clomu zawsze utywali.
Negrulowi jui w lecie xi4ie wyprawuje
Wojewodztwo Faragasz, otl kr6la daruje.
Ten u Multan powtornej osady authorem,
Jak u Moldawian Dragosz ; x tamtego torem
Wggry, Sas% Serbowie za, dziwnq prgdcacia,
Zalegli naddunajskic brzegi osiadlack.
Dragosz w swoich tak spornych nie (Hugo sig cieszyl
Osiadlaciach; w szegciu lat na on gwiat pospieszyl
Pauowania swojego. 0 jak prorokowai,
I tak krotki w,ek jego it bgdzie panowal,
Kaidego z sukcessorow bgdq, krotkie lata.
Po jego zegciu pad rzqd na Romana brata.
Miasto Roman stgngIo pod jego imieniem,
Gdzie sig z Moldawa Iaczy Syret swem plynieniem;
Ale i ten niedlugo bawl' sig za bratem,
We cztery lata i on pagegnaI sig z gwiatem.
Przez czterdziesci i trzy lat siedm ich panowalo,
Co tilde w prawdzie przyszlym wiekom rokowalo.
A w tych czterdziestu i trzech leciech co sig dzialo
Za tych siedm panowania? czy ge osiadaIo
Tylko miejsca na ten czas, czy ie pism nie mieli.
Czy jeszcze bliskie o nich palistwa nie wiedzieli
Co zacz ? i jegli jakie ich sprawy byil majz,
Niewiadome nikomu dotychczas zostak.
M stary Alexander podobny krolowl,
Ten najpierwszy Hospodar rowny Mouarchowi
Slawnemu tego starym i dobrym mianuk,
I po dzig dzien ziemianie painige4 sianuja.
On w powa2niejsz4 odzial ozdobg to panstwo ;
Najpierwej sig postaral wniega tam duchow'elistwo,
Po ktOre do Carogrodu wypralI swe posly,
Gdzie jego intencye do skutku niedoszly;
Bo cesarz Pale)log na synod Florenski
Z patryarchq byl ruszyl z stolicy Cargrodykiej.
Oznajmuk poslowie, 2e ju2 w Carogrodzie
Niczastali nikogo, wszyscy na synodzie ;
Cesuz i patryarchl, wszystkie duchowiefistwa;
Co za mandat bgdzie w tym jego destojeLA va
Czy igc do Florentiej w It21ig kaze,
Czy czekat tam na miejscu cesarza roska2e?
Radzi sig Alexander swych pierwszych bojarOw;
Stale dekret, aby szli do pafistwi Bulgarow,
Do Ochrydy, z czerncami wtgnczas obranemi,
www.dacoromanica.ro
 524

Jest Ochryda w Serbiej miasto, nadanemi

Wolnaciami bogate od Justyniana,
Bo z tych krajow Grekowie mieli tego pana ;
Nad wszech metropolitow patriarchom bliiszym
Ziomka swego uczynil, biskupem najpierwszym;
I teraz pierwsze miejsce nad arcybiskupow
Ma ten stolec duchowny, i serbskich bisklpow
Wszystkich glowz. W Ochrydg jechali posIowie i
Tam czenicow pawigcili odtzd Wolochowie,
Wziawszy sakrg od Serbow, serbskim odprawujz
Jgzykiem nabozenstwo, i ten zachownjz
W przywilegiach jgzyk odtad hospodarstwa
Tytul i wojewoda moldawskiego pailstwa
Od Plonin az do morza ; i w silach bywali;
Bo pigedziesizt tysigcy tysigcy na wojnach miewali
wojska wsego ; piechotg zwali arkaszami ;
A konnych z konia zwali juz kalaraszami.
Byla piechota u TurkOwt zowia saakami ;
Podobna to arkaszom, bo ona z /ukami
Pieszo w wojnach, bez luka tylko przy kolezanach
Stawa6 byli powinni, takiz ramionach.
Ten hospodar i zamki z ruin podniosI dawnych.
I paitstwo do porzadkow przyprowadzil sZawnych,
Przez trzydzie6ci lat iyjzc pano'vania swego.
Odtad cig jut bezpiecznie odsylam do twego,
Caytelniku laskawy, Kromera Bilskiego,
Stryjkowskiego Lithwina, 6wido Piaseckiego,
KtOrym scriptorom sila winni Moldawowie,
Ze przy inszych ich pismach tame Wolochowie
Wspomnieni sz; i wojny czgsto juz porzadkiem
Znajdziesz, i wigksze sprawy, i jakim kto 6rodkiem
Lub nabywal lub tracil; cho6 rzeczy drobniejszych
Nie wiedzieli, domowych utarczek jui mniejszych;
I przed qui Alexandrem sami wymawyaja,
Ze o pierwszyoh poczatkach narodu the maja
Wiadomoci; lecz Kromer dowiedzial sig o tem,
2e Wolosza sa ze Wloch, jeilisi jest co potem ?
Tak sig rzecz ma w poczatkach ; skad sa to narody,
Historykow nie podIych sa na to dowody.
Ze mnie dosy6 i tego na moje klopoty
Bo wierszom wesoly zmysl dodaje ochotz;
Jo zniszczony tyranstwy, za i z mej ojczyzny
Ustzpio z zalem muszg bez slusznej przyczyny.
Ad. Pd, D. O.
www.dacoromanica.ro
 525

VERFRI

PENTRU PREA LUMINATII SI SLAVITU-POMENITII JINNI

DE

DOSOFTEIU MITROPOLITUL

Pre lutninatului intru pravoslavie, blagocestivulul i pre cinstitului i

milostivului nostru Domna, Maria Sea Ion Duca Voevoda, din mila lui Dum-
neclea Dome]. Ore Moldovel. Dela vecinica santel Troitel putere', poftimti
Mariel-Tele sanetate i pace cu vieta norocita se petreci Maria-Ta pururea
adevera.
Dice proorocul imperata David, milostive i pre luminate Donne K.5ptos
6 0e6; ebkoirc6;, 6).o -itd); xtiptoc -1.).4pav xcztV iip.gpav,* Domnul Dumnecleti bla-
goslovitti, blagoslovitti II Domnul (ill din iii ; spori-ne-va DumneOeul mentu-
intelora nostre, Dumnecleul nostru, Dutnneclea de mentuire. Slava se fie lui
Dumne4O in vecl, i preste ved, i preste vremi nesfirite. C'ati sporita Santia
sea, i au ajutata, i au blagoslovitt in clilele Mariei-Tele de s'au facuttl a-
cesta Banta carte pre limba romanesca, taInele santei beserici cu carile se
face spasenia nostra a chretinilorti, adeca Molatfelnicud. Pentru aceea, milos-
tive Donne, la acesta pomana dumnecleesca, aura socotitu de ama scrisa pre
top pre luminatit i slavita-pomenitit Do,nnii tereT, ca se se pomenesca pen-
tru nevointa ce art nevoita cu chretinatatea pi cu pravoslaviea. Pentru aceea
le amt scris i verurl, preen m'aa agIunsa sciinta, intr'acesta chipu :
Domnii Ord Moldovel, pus-ati nevointa,
D'aft Invetatui tera direpta't credinta,
Pravoslavnica lege ferinda necorcita,
'n ceril Christos le cruta vieta fericita.
Descalecat-ail Ora Domnul Dragua-Voda,
Fericita buiaca cu tofu fela de rods,
Cand au adusti inteinsa romanesca limba,
De bunu neamil i ferita dela calea stramba.
Se trage de pre singe ruda imperatesca,
Dumneclea '111-au sporitu-'l 'nainte sal cresca.
Pre urma lui, Sasa-Voda, de aci Bogdan-Voda,
Dupe dinsul statu Latco, de-aci Petru-Voda
Carele clicu muatina, crescendo buna vita
Pre Roman Voevoda i direpta credinta ;
Acesta ce se Berle : din plain One 'n mare
StApenti samodrajavnica i domnitorti tare.
Dinteacesta se nasce Alexandra Donne;
www.dacoromanica.ro
 527
Se cuvine s'acesta sO scie tot omul:
C'at impodobitil Ora cu beserici late,
Cu monastirI vestite i frumseti luminate :
Bistrita este una, due 'I Moldovita,
S'alte beserici multe ce 's1 da cuviinta ;
Adus'ail si pre Santul loan in tOra
De 's1-aii vestitusi cinstea si preste ghotarA.
'Naintea lui mai fost-ad Stefan si cu Iuga,
Si Dumnecleu cu bine le-au ascultatil ruga.
Er' dupe Alexandiu, fiiu-sed Ilie,
Si Stefan a lui irate nescurta bucurie.
D'acia Bogdan-Voda domni mica vreme
Si 'si-au mutate salasul uncle nu se teme,
Lasandu pre urma vita si rode bums in Or
De 'I se 'nalta vestea si preste ghotara.
Pentru Stefan acel bunt ce -au Mut(' resboie,
De-ati facutusi de tote inimei pre vole,
Prin tinuturl, prin tote, se vedii a lui semne,
MOnastiri si Beserici ce-au faptti fthl lene ;
C-A nu numal pin sate si pre la orase,
Ca si prin munti, prin codril, lui Christos War,
Ce -au facuth zugravite de dad strelucore,
So '1 tralasca pomana i bunt' nume sub sore.
Pre fiu-see pre Bogdan V.A. lasatti sO secla
In scaunii, se 'al domn6s9A, tOra sO se increqd,
Ca s'a lui nevointa nu aft fostU cu nemica,
De-a lui, ale sett piirinte so fie mai mica.
Santa Mitropohe cea nuoa i Sucevh,
De dinsul ii facuta cu multA zabav5,
C'avea destulA lupta si treba de oste
Cand isl batea pizmasii lovindu '1 din cOste.
De-a lui destoinicie scrie si in cronies
CA 'sl au aparatu Vra cu buns ferice.
Pre fiu-set, pre Stefan, teneril dupe sine,
si -nt lasatu'si in scaunti Domml bunt cum se cuvine.
Dup'acesta statut-au Rarest Petru-Voda
De tote bunAtati pliuu de ceresca soda.
Ii Pobrata salasul unde odihnesce

Cu Domna sa Elena de se pomenesce,

C'au faptii multe beserici de'ntregli si innnolte,
La tors si la mute marl inonastiri sante.
Pre urma lord domnit-ad a loll tuna rods
Ilie, si celu tenerii Stefa,nitA Von.
Nemica n'at stricatu 'I vrajmasesca morte
CO. este 'n cerii cu shntil O'impreuult sorte,
www.dacoromanica.ro
 528

Si sore -sa Ruxanda, se nu se stings neamul,

Lua pre Alexandra ce II Ocd Lapureanul.
Domni 'acesta bine, i In Slatina face
Monastire frumosa, pre tote le Intrece.
Pre urma acestora, filul Mihnei-voda,
Din ten, Muntenesca, sufletesca rods;
Petru 'lli chlama pre nume si n'are prighana,
Lasatu-V-au In tern slavita pomana :
Monastirea ce este In deald la Galata,
Ca este pentru &pep cu mesa WA gata.
Fiu-sell Stefan tenerti stapaili Domnia.
Dupe Aron domnit-ad : Domnul Eremia.
Acesta de pre rude II nume Movila,
Ca Dumnecled '1-ad tinsuI i preste dinsul mila.
Dupe dinsul domnit -all si Simion-Voda ,
Lasat-au si pre acesta Dumnecled cu rods,
Ca i se still cuconii, sufletesca vita,
De 'I,ad Scutt' cu Domnul In cud. cunoscinta.
Dupe dinil i Stefan Tomsa ce-ati faptu Solca,
Domnd destothicil ce 4t zelesti, all donanitii cu gholca,
Ca 'n qilele acelea prin dese resbote,
Locuitoril Wei tralad cu nevole.
D'aciea Radul-Voda all domnitd cu pace,
Cu buns 'ntelepciune tutulord cum place,
S'Alexandru Ilied dad II all venitd rondul,
All domnitd i eld Ora nu cum II all fosta gOndul.
Barnowski Miron-Voda are Indraznire
La Dumneki cu santil fara de indoire.
Moysi Voevoda i cerescul Movila
Cu fratii sel petrece intr'a lui Christos milk
Si Vasilie-Voda, precum II ad fostd gOndul,
'I-a datii Christos odihna cu santil In rondul.
., Cheorghita Stefan-Voda Inca se nu 'I pet*.
Nadejdea dela Domnul, ce tot se se Increcla,
Ca pentru tot gr. itul Dumnecled Ingrijesce
Cine cu direptll cugetti la dinsul nazuesce,
$i pentru Ghika-Voda lauds se slice
Ca de-a rondul cu santil tralesce in ferice.
Lui Stefanita-Voda Dumnecled se II face
Odihnela cu santii, in vieta se 'I plad
Cu a sa bun& maid, cu Ecaterina,
La gimlet& din direpta se II fie odina.
Evstratie Dabija, scrisu este la vieta
Se traiasca cu santil In rondo fara greta,
Cu Mbita sa hild, cu Darana Maria,
www.dacoromanica.ro
titimmigammeriaslisairkissakaisilaskiiiiiiladAt
 520

Se nu se mal sting& in vecl bucuria,

Si Demna .sa Dahina Inca se se veclA
La Dumnecled In casd, cu dinsii se se 'ncrecla.
Si Duca Voevoda, Dumnecled so ild crescd,
Se '0 domnescA la scaunii si se imbetrandsca
Cu cinstita sa Domna, cu Anastasia,
Cu cinstite odrasle in tots fericia.
Din card se le tramita Dumnecled cununa
SO '0 petreca in vietA cu inimA buns.
Iliesii, Alexandru, dud stapiini In Ord,
Prin serac1 ce da mila, '0-ail Intinsii spre cerii mark
Si Petricelco-VodA Inca 10 are parte
In cerii, cu Domnil Orel printr'a vietei carte,
Cu luminatti cinstita Donna sa Maria,
'SO nu li se mal sting& in veci bucuria.
Lid Dumitrasco-Voda bine se se cad 4

CA certi pe viclenii de le date frica.

Domnit-ad dupe d1nsul Antonie Ruset,
S'aIba cu Domnil parte s'a lui cinstitd suflet,
C'ail lasatusi pomana cat ail pututd face,
Dea '1 Dumnecled cu santII train In cell cu pace.
Si sosindii cu versurile One aid, 61.41 rugdmd dela milostivul Dumnec led
MAriei-Tele, pre luminatului si milostivulu1 nostru Domnd Ion Duca Voevodd,
0 a cinstitei i Intim tote blagoslovita Donna Mariel -Tele Gospojda Anastasia,
si a cinstitului i cu de tots blagoslovenia daruitil BA Mariei-vOstre: Maria
sa Ion Constantin Voevoda, Ion Mateid Voevoda, Ion Stefan Voevoda ; i
cu blagoslovitele fiicele Mariei-Vostre, se ye crate milostivul Dumnecled si se
ve blagoslovescA asa cum ad blagoslovitil pre Avraam, si Isaac, si Iacov, 0
cum ail blagoslovitd pre Iosif cu Asineta $i cu cuconil lord. Asa se to bla-
goslovescA milostivul Dumnecleii cu blagoslovenie vecinicA intru Domnul nos-
tru Isus Christos cu duhul sintii adeverd.

I S.

www.dacoromanica.ro
34*
 SCARA TOMULUI AL TREILEA
Xrefpgig , ...... ktr ,." Pag/ I.

LETOPISETTIL TEREI IVIOLDOVEI

ATRIBUITU LUI NICOLAI MUSTE, DIEACt STARE PE DIVANU.

Pag.
CAP. I. Domniea lul Istrati Dabija-Vocll tn anul 717o april. i . 3
CAP. II. Domniea tote 'fa a Ducal-V oda . ,S

CAP. III. Domniea lul Iliati-Vorld 6

CAP. 'IV. A duoa Domnie a Ducli-Vocl:t . 1, . Id
CAP. V.. Domniea lul Petricelco-VocIA. ro
CAP. VI. Domniea Intelit a luT Dnmitraco-Vodd Cantacozino . . . 13
CAP. VII. Domniea luf Antonie Russet r6
CAP. VIII Domniea a treea a Dacll-Voda tn anul 7,188 19
CAP. IX. Domniea a duoa a lul Dimitraco-Vocla Cantacuzino. . . 23
CAP. X. Domniea ltd Constantin Cantemir-Vodg 24
CAP. XL Domniea lul Constantin-Vodl fecTorul Ducal-Voda celul bd
trina la- anul 7201 ,
25,
CAP. XII. Domniea Antioh Vodi fecTorul lul Cintemir-Vodd It a-
lttl

nul 7204. a7
CAP. XIII. Domniea a duoa a lul Constantin Duca-Vodi,la annul 7209. . 28,
CAP. XIV. Domniea tnteiti a lul Mthaitl RacoviV-Vo.la 3o
CAP. XV. Domniea a duoa a lul Antioh Voc1' 32
CAP. XVI. A duoa Domnie a NT Mihaiti RacovitT-Voda 36
CAP. XVII Domniea lut Nicolal-Voda Maveocordata la anul 7218 . . 4o
CAE. XVIILDomniea lull DimitraFo Cantemir-Vod1
CAP. XIX. A duoa Domnie a lul Nicolal-Vod1 Mavroco dattt . .
CAP. XX. Domniea a treea a lul Mihait-Vocla RtcovI1
' 43-
51
57
CAP. XXI. Domniea lul G igore Ghica-Vodd. . 73

www.dacoromanica.ro
 532

VarlantA la cronica atribuita lui Nicolae Muste

Pag.
Domniea Ducli-Vodd at treilea rondti. . . . 77
Domniea lui Dumitravo-Vodd at doilea r8ndtl 84
Domniea luT Cantemir-Vocla 85
De mertea lul Miron logofdtul i a lal Velicico Vornicul 88
Domniea lul Constantin Duca-Vodg 89
Domniea lul Antioh-Voda 90
A duoa Domnie a lul Constantin Duca-Vodi 92
Dornuiea lul Mihaid Racovild-Voevod , . . .1. I , 4
93

CRONICA ANONIMA A TEREI MOLDOVEI

care se Jncepe dela Domnibajui Istrati Dabija Vv i se
sflr,asce cu Domniea lui Grigore Ghica-Voda celu betranil (1662-1733).
tradusa i Grecesce de biv-vel slugerul Alecsandru Amiras.
CAP. I. Domniea lul Istrati Dabija-Vodd 99
CAP. II. Domniea Ducal-Vodd tnteid . ,
CAP. III. Domniea Jul 1lie0-Voda feclorul ,luT Alecsandru-Vodd
10 q. ' .
, . xoo
id,

CAP. IV. Domniea, a duoa a Ducll-Vodd L . . . . r . . . l . id.

CAP. V. Domniea Jul PetriceTco-tVodd, , Y . . fo,3
CAP. VI. Domniea luT Dumitraco-Vodd Cantacuzino. . . I. 0 P 04
CAP. VII. Domniea luT Antonie-Yodel Ruset . , , . . . I. 4 e
. id.
CAP. VIII. A treea Domnie a Ducll-Vodd A , . .1 7 . . . . a . los
CAP. IX. A duoa Domnie a Jul DimitraFo-Vocld Cantacozino . . . 108
CAP. X. Domniea Jul Constantin Cantemir -Vodd . . .r . , .. . . 109
CAP. XI. Domniea Jut Constantin feclorul DucaT-Vodd zro
CAP, XII. Domniea Jul Antiohi-Vodd Cantemir ,,. 1. 112
CAP. XIII. A'duoa Domnie a Jul Constantin DucdT-Vocld . . 6 . . . 113
bAP. XIV. Domniea lul Mihaid Racovica-Vada, 1 . . 115
CAP. XV. A duoa Pomnie a Jul Antiohi-Vodd Cantemir . 1 . . . id.
CAP. XVI. A duoa Domnie a lul Mihaid Racovita-Vodd. . 6 L . . 116
CAP. XVII. Domniea lul NicolaY-Vodd Alecsandru Mavrocordatd . . . 117
CAP. XVIII Domniea lul Dumitraco-Vodd Cantemi-. . .a .
CAP. XIX. A duoa Donnie a lul NicolaT-Vodd
CAP. XX. A treea Domnie a lul Mihaid Racovi/I-Vodd.,
.... t.
t
. id.
. 120
123
CAP. XXI. Domniea luT Grigore-Vodd Ghica , ry. r - 244-
Cartea Vezirulut cdt4e Grigorie-Yodd . . . . 6 . r , . s . . . 170
Pentru logodna lui Scarlat Bezede fiul cell mare a luT Grigore -Vcdd . 1.7.1
Pentru fitercerea Deunnel Rucsandel din Moldova la Tarigrad, malca
lur Geigorie-Vodi 172
www.dacoromanica.ro
 533
Pa g,
--m----
Pentru supunerea TIttarilord Nohat despre Grigorie-Vocti 173
Judecata i a9eclamenturile cu Titaril 175
Suretul zapisulta Titarilorti ce all datd la mina Mdriel Sdle Id VodL 176
Pentru cel nemultimitorl 0 lacom1 cum ti tntempini Dumnedeti qi pe-
catul lord 179

SPATARUL IOAN CANTA

Dela a duoa si pone la a patra Domnie a lui Constantin Mavrocordat
VV. (1741-1769)

A duoa Domnie a lul Constantin Mavrocordatd-Vodi k , 183

Domniea lul Ion Mavrocordatti Vodi. . . , N t 11,185
Domniea a treea a lut Grigorie-Ghica-Vodi 186
Domniea a treea a lut Constantin Mavrocordatti-Voevod . . . . id
Intela Domnie a lul Constantin Cehan Racoviti-Voevod id.
Domniea lul Mateiti Ghica-Voevod . . . . , 187
Domniea a duoa a lul Constantin Racoviti-Voevod id.
Domniea Jul Scarlat Ghica-Voevod 188
Domniea. lul Ion Teodor-Voevod ce all fostti terziman 189
Domniea lul Grigorie CalimahVoevod feclorul hi! Ion Vodi . . isor
Domniea Jul Grigorie Alecsandru Ghica-Vocvod . . . , 192
Domniea a duoa a Jul Grigorie IOn Calimah-Voevod id,
Domniea a patra a lul Constantin Mavrocordatti-Vodi . . '.. . 193

ENAKI KOGA.LNICEANU
De Ia Domniea Intel(' si pene Ia a patra Domnie a lui Constantin
Mavrocordat VV. (1733-1774)

CAP, I. Domniea tnteitt a Jul Constantin Mavrocordatti-Vodg. . . . 19T

CAP. II. A duoa Domnie a lul Grigorie-Vocli Ghica to Moldova . . id.
CAP. III. Domniea, a duoa a, lut Constantin-Vo di Mavroco dattt . . 203
CAP. IV. Domniea lul /On-Vodi Mavrocordatti, fectorul Int Neculat-Vodi 205
CAP. V. A treea Domnie a lul Grigorie-Vodi Ghica 211
CAP. VL Domniea a treea a lut Constantin-Vodi Mavrocordatti . . 223
CAP. VII. Domniea lut Constantin-Vodi, fectorul Jut Mihaiti-Voda Raco-
vitt% Cehan www.dacoromanica.ro 229
 584
rag.
CAP. VIII. Domniea luT Mateit Ghica-Voda 227
CAP. IX. Al duoilea Domnie in Moldova a luf Constantin-Voda Race-
vita Cehan, fcclorul luf Mihaiti-Voda 229
CAP. X. Domniea lui Scarlat Grigorie-Voila 231
CAP. XI. Domniea luT Ion-Veda Calimah Teodor 234
CAP. XII. Domniea luC Ion Calimah -Voda 244
CAP. XIII Domniea luf Grigorie Alecsandru Ghica-Voila 250
CAP. XIV. A duoa Domnie a luf Grigorie-Voda Calimah 255
CAP. XV. A patra Downie a WI Constantin-Voila Mqvrocordatt . . 263
StihurT asupra Domnu luT Gheorghe Ghica-Voevod 275
StihurI asupra peheT lui Mano lake Bogdan vel. Vo.nicd si a luT Ion Gaza
biv -vel spatart 281

GHEORGAKI AL DTJOILEA LOGO-Pat

Condica ce are Twin sine obiceiuri vechi ci nuoi a pre inaltatilorii
Domni, scrisa in Iasi la 1762 Noembrie in 5.

ceremonia Domniel nuoi, cand vine Doinnul In scaunti cu ce politica

si ronduiala se cinstesce 299
Alte bolerit a CuitiT cari ail osebitti rondulal5 302
Partea slujitoresca ce rOnduinlA are 303
cerernoniea ce se face la mucareld id.
CAnd und pninte a,eS1 i pe und fit 'al ;:sed In scaunul parintescd a
Domniel 304
Obiceiul geremoniel ce se fact In cliva de agTunul Na,scereT Dumnulul 3e6
Obiceiul ceremonielo.t ce se fact In cliul Nasceref 310
Alte ceremon:1 pe obicelul ce se urrneza, tot la sfanta Nascere. , . 313
ceremoniele ce se fact la Sfantul Vasile 314
ceremoniele ce se fact .la cliva agiunuluf 8: a sfantaluT Botezt. . . id.
Alte obicefurt vechf ce avead Domnil ceT mai dinainte vcerrie . . . 317
Obicelul ceremoniel ce se face la cliva Inv;ereI Domnuluf Ch-istos . 319
Ce ceremonii se fact la cliva sfantulai Gheo ghe 323
Ce obiceit are Domnul cand merge la Santa 324
Ce obiceiti este cand face Domnul Mitropolitil terel set Episcopl . 323
Ce obiceiti este cand face Mitropolitul set Episcopul paretisis . . . 326
Obicelul si orOndulala DivanuluV in ce chipd se urrnezI 327
ceremoniele ce se fact la solil strainl ce trecd prin oyapl Iusulut mer-
gendd la Tarigrada . . . . . , 328
Ce obiceit este (And se Int6mpli se se Impreune Domnul- cu Hanul set
cu Iucf-tuiulun-pasa 329

. . ...
ceremoniea ce se face pre deplind la Iucl-tululun-pa,a cand este sa trecA
prin ora,ul Tapia
www.dacoromanica.ro
330
 535

Vornicul ALECSANDRU TELDIMAN

Pig.
Tragodia, seta mat bine a clite jalnica Mob:love Intemplare dulA tesvatirea
Grecilorti (1821) 335
TalmIcirea Ca imele tut Vogoride ce stria la Silistra r 434
Jurnalul mergeret boterilorn deputatt In T ar i gra do. 435
Tractaturile prin cari s'ati Inchinatu Ora, de cltre Bogdan VV Domn
al Moldove, tmgratind Sultan Bajazet 11, de Nicolae Costin. 450
Stihurt flcute to TazlAti, to vremea Inchiderit mele (Beldiman) acolo. A-
nul 1824, Aprilie 20 463
Arz- magzarti atm pre Inalta Pertd din partea boterilorti Principatulut
Moldove, ce s'a data la anul 1822 466

APENDICE
Spisanie Kroniki o zieme Woloskiey take y o hospodarach iey :
iak naypierwey WoIochowie przyezli de ziemi Woloskiey, y ktery
naypieiwszy Hospodar albo Woiwoda ich by1 od Rocu pierwszego
stworzenia swiata 685o od. Narodzcnia Baego 1350

Sumariul Cronicet despre tera Moldovenescl 3i despre Domnit e: 1 471

to ce modti descalicarI dintru'ntaiti Moldovenit to tera Moldove-
neml i cine fuse primul lorti Domntl sett VocIA to anul dela zi-
direa lumit 658o era dela Nascerea lnt Christos 1352 . . .

MIRON KOSTIN
Opisanie ziemi Moldawskiej i Multanskiej
487
Despre Popoiul Moldova i al tete ionlmescl

DOSOFTEIU MITROPOLITUL
Ver0111 pentiu pie lutninatit pi slAvita-pomenitit Domnt . 526

Stirqitul to may; al treilea.

www.dacoromanica.ro