www.dacoromanica.

ro

LETOPISETUL TRII MOLDOVEI

DELA 1661-1705

61786. Giursier, Got pinful Mol ore! data 1661-1705.

www.dacoromanica.ro

COMISIA ISTORICA A ROMINIEI

LETOPISET1JL

li_kR1I MOLDOVEI
DELA

ISTRATIE DABIJA PANA LA DOMNIA

A DOUA A LUI ANTIOH CANTEMIR
1661 - 1705
EDITAT DE

C. GIURESCII

B UCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMi

1913

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Letopisetul de fat& este inedit. Cu toate at* manuscriptele
cari s'a transmis se arid in Biblioteca Academiei Bomdne
rau cunoscute de mult, valoarea lui ca izvor istoric independent
a trecut neobservard. Din cauza asemanarii cu Cronica racoviteana, atribuita lui Nicolae Muste, i cu Cronica lui Neculce,
a fost considerat pa& acum ca o compilatiune dupa acestea, pe
cdnd in realitate le servise drept izvor. Cu noul letopise/ istoriografia moldoveneasca se imbogate,ste cu o lucrare original& , care
'este in acela,s timp ;si o pretioasa contributie pentru limpezirea
unora din controversele la cari au dat na,stere studiile asupra cronicelor moldovenefli din prima junta late a secolului al XVIII. El
a fost reprodus aproape in intregime in Cronica racoviteand, ale
card elemente constitutive ni se lamuresc, i a format izvorul de
capetenie pe care l-a urmat Neculce pentru inceputul cronicei

sale. Origina celor mai multe dintre tirile istorice din prima
parte a acestor importante izvoare ni-i acum cunoscuta. In ce
privefie normele de cari m'am caluzit pentru editarea lui, cdteva
lei muriri sunt necesare. Letopisetul ne intereseaza ca izvor istoric
ca opera literara. Valoarea Ltd filologica , ci din cauza epocei

tdrzii creia apartine, ,si din causa transmiterii lui 'in cbpii cu
mult posterioare, este minima. Ea nici nu m'a preocupat, scopul
mieu fiind sa dau o editie istorica nu filologica 1V'am cautat deci

nici sa reconstitui, prin comparatie cu alte kale contimporane,

particularitatile caracteristice ale limbii din timpul cad scrie
autorul anonim,nici sa redau cu minutiozitate pe acelea ale scrii-

torilor de mai tdrziu ai manuscriptelor, cari ni-au pastrat

textul. Am respectat pretutindeni cuvdntul pe care 1-am gasit
in manuscripte, dar am sacrificat Tara ezitare particularita tile
61736. Giurescu, Letopieelul 1fo1dovei deja 1661-1705.

www.dacoromanica.ro

dialectale pi ortografice ale diferitilor copi,ti, ale gdnd totdeauna

forma care se apropia mai mult de cea literara actual. Cine

vrea sa cunoasc formele dia,lectale moldovenegi dela 1700, cari
dealtfel nu se deosibesc aproape de loc de cele de acum, trebue

set se adreseze nu la texte anonime, pastrate in cirpii Waif,

Halt de temeinica ar fi reconstituirea lor, ci la nenumaratele
scrieri contimporane, despre cari se ,stie precis cad,
acte
unde pi de catre cine au fost scrise. Cat privefle reproducera
ezacta , imposibila in limitele alfabetului latin, a acelor nesfeirfite

variatiuni ortografice din scrierea chirilica, care ingreuiaza

transcrierea latina, uneori chiar pan& la alter area limbii, cred
ca trebuie suprimata din textele istorice cari nu-s nz. ai vechi
ca secolul al X17111, precum pi din acelea cari, debsi mai vechi,
sunt pastrate numai in cbpii din aceasta epoca. Prin inlturarea
atdtor inutilitti ortografice fi a arhaismului artificial pe cari

ele it produc, interesul istoric pentru textul devenit ligibil spore,ste, far& nici o pierdere pentru filologie.
C. Giurescu.
1913 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pagina

1-50

Introducere
1) Continuatorii Letopisetului lui Miron Costin

2) Letopisetul nu-i o lucrare unitar.

3) Biografia hatmanului Alexandru Buhu
4) Douit izvoade i doi autori
5) Cronies. racoviteana .
6) Letopisetul WA de Cronica racoviteanii. i de Neculce .
7) Manuscriptele. Filiatia lor. Arhetipul
8) Textul. Transcrierea. Aparatul
Prescurtari

10

16
25
28

35
41
48
50

51-102

Letopiseful

1) Domnia lui Istratie Vod Dabija.

2) Domnia Intilla a lui Duca Voda
3) Domnia lui Ilia Vodd flul lui Alexandru Vod, Ilia
4) Domnia a doua a lui Duca Vodii

5) Domnia lui Wan Vod Petriceicu

6) Domnia IntElia a lui Dimitrie Vod. Cantacuzino
7) Domnia lui Antonie Vod, Ruset

..

8) Domnia a treia a lui Duca Voda

9) Domnia a doua a lui Dimitrie Vodd Cantacuzino. .
10) Domnia lui Constantin Vod. Cantemir
11) Ridicarea la domnie a lui Dimitrie Vod Cantemir. .
12) Domnia intgla a lui Constantin Vod. Duca.
13) Domnia intitia a lui Antiohie Vodtt Cantemir
14) Domnia a doua a lui Constantin Vod. Duca
15) Domnia lui Mihai Vodii Racovit
Indice

53
56
57
57
62
66
69
71
79
80
86
87
90
92
95

103

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
I. Contlnuatorii Leto**lul lid Miron Costin.

Cele dintAi cronice moldoveneti in romanete, serse In

prima jumatate a veacului al XVII, s'au pierdut. Astfel Letopisetul moldovenesc folosit de Grigore Ureche, care cuprindea

istoria Moldovei dela descalecat pan la domnia lui Petru

chiopul, acela urmat de Simion Dascalul, care mergea pan,
la Vasile Lupul, identic dupa noi cu Letopisetul lui Istratie
logofatul, O. chiar rspanditul i des citatul Letopiset al lui
Grigore Ureche, ni-s cunoscute astazi numai dup. mentiunea
i extrasele pastrate In compilatia lui Simion Dascalul, care

este cea mai veche cronic moldoveneasca ajunsa 'Ana la

noi (c. 1650-1660). Compilatia, cu mult mai dezvoltata, In
alcatuirea careia ele au intrat, a fost dela aparitia ei preferata de cititori. Pentru acest moti v ea singur flind copiata
i raspandita, celelalte au devenit cu timpul din ce In ce mai
rare, pan cand au disprut cu totul. Miron Costin, care
apartinea generatiunei imediat urmtoare aceleia a lui Ureche,
con timporan cu flu i rudele lui, nu-i cunotea cronica I Pierderea acestor letopisete este, dupa toate probabilittile, defi-

nitiva. Speranta descoperirei de acum fnainte a vreunuia

din ele In manuscriptele Inca necunoscute afltoare In tara,
trebue, cred, parsita.
Acela fenomen al disparitiei unor scrieri istorice mai
mici, fnlocuite prin altele mai fntinse, In cari ele fusesera
incorporate, fl intAlnim In Moldova Inca odata In prima jum-

tate a secolului al XVIII. Operile pierdute sunt de ast data

o serie de cronice mai marunte, c,a.ri continuau Letopisetul

lui Miron Costin. Acest Letopiset, scris In 1675, pe and

www.dacoromanica.ro

cronicarul era vornic de tara de jos, si pus in circulatie ca

opera deosebita, iar nu, cum se crede de obiceiu, inteun corp
cu Cronica _atribuita lui Grigore Ureche, pe care o continua,
s'a rasp'andit dela inceput in numeroase celpii1). Data celei mai
vechi cunoscute, 1677, a fost chiar considerata de editorii de
pan acum ai Letopisetului, ca insasi data alcatuirei2), ceeace

a dat nastere, prin nepotrivirea dregtoriei de mare vornic

aratata in titlu cu acela de logofat pe care cronicarul o ocupa
In realitate in acel an, la numeroase discutiuni. Printre autorii acestor civii, boieri din dregatoriile mrunte, de obiceiu
diaci si uricari, s'au &sit unii tail au insemnat intamplarile
contimporane si dincolo de anul 1661, unde se oprea povesUrea lui Miton Costin. S'au alcattlit astfel tnai multe letopisete,
eari incepeati Cu domnia, lui istratie Dabija si mergoau Ong,
Titlul Letopisettilui, cu indicatia eza.cta a datei and a fost scris

si a dregatoriei pe care o avea atunci cronicarul, s'a pastrat In me

No. 36 din Biblioteca Academiei Romane, si are cuprinderea urmateare :

Letopisett11 trii Moldevoi dela Aaron Veda Inceace, de unde este pitrasa de Ureche, Vortlicul de tara de gills, scot! de Miter' Costin, vornicui
de Vita de gios, In eras hi Iasi, in anal dela zidirea lumii 7183, iar dela
nasterda Metntuitoriului lumii lui Iisus Hristos 1675, mesita (loc alb) dnin.
Manuscriptul a apartinut mai inai nte Muzeului de an tichitati i a fost descris

IntElia oar& de V. A. Ureche In editia Operilor lui Miron Costin, vol. I,

p. 36, dare i-a numit CodeX a Rafailean. Ureche a citit Ina gresit anii:
7181 si 1673 In lee de 7183 si 1675. ()resit& 6 si atribuirea manuscriptului lUi Rafail logofatul care a facut numai 0 simpl InSemnare. Cf.
Catalogul manuscriptelor romanesti dela Academia Romanti., de I. Bianu,
I, 98. Pentru punerea In circulatie a Letopisetului independent de crenica pe care o continua, vezi lucrarea mea : Noui contributiuni la studiul
cronicelor ruoldovene (Buttiresti 1909) p. 45-6.
2) Kogalniceanu, Letopisete2 I, 243; V. A. Ureche: Miron Costin,
Opere complete, I, 429. Ariul '7185 figura In copia pe care a reprodus-o
pela 1725-35 Gligoras sin Vasilie Popa uricarul (In mss No. 115 si 354
dela Acad. Rom. Cf. si cepiile lor : mss No. 338 si 240), de unul din

manuscriptele caruia s'a servit Koglniceanu pentru editia sa (No.

115). Existenta anului 7185 In acea copie se explica astfel: Copistul,
scriind In acel an, a Itillectlit anul 7183, care se Oa In manuscriptul de
care se servea, prin anul 7185 In care scria, Ezact la fe! procedeaza
Axintie Uricarul, autorul manuscriptului 2601 dela Academia Romana:
aLetopisetul tarii Moldovei dela Aaron Veda incoace, de unde este prasit

de Ureche, vernicul de tara de gios, scos de Miron Costin, vornicul de

tara de gioS, In oral In Iasi, In anti dela zidlrea lumei 7218, lard dela
nasterea Mantuitoriului himii lui Iisus Hristos 1710, mesita Iulie 6 dni.

www.dacoromanica.ro

ctre sfbAitul sec. al XVII sau inceputul celui urmtor. Decat,

toat distanta care desparte pe Miron Costin, personalitatea

cultural cea mai de seam a timpului 0 unul dintre boierii
cei mai influenti 0 bogati, de micii &al continuatori, se reflecteaza intreagd 0 in operile lor. Nici o asemnare aproape

intre cronica bogat, care expune faptele pe larg 0 caut

necontenit s adanceasch legAturile din tre ele, a celui dintai,

0 naratiunea sumar, mrginit adesea numai la fnregistrarea schimbrilor de domni si a ctorva evenimente mai
insemnate, a celorlalti.

Aceste scurte letopisete, pe cari contimporanii le dezignau obinuit supt numele de izvoade, au fost utilizate 0
reproduse in parte in cele 4 mari cronice scrise In prima
jumtate a secolului al XVIII, cari In partea lor mai veche,
privitoare indeosebi la evenimentele petrecute supt Istratie
Dabija 0 urma0i si pan la domnia intaia a lui Mihai Racovit (1661-1704), sunt, cum vom vedea, simple reproduceni
sau compilatiuni dup ele :
1) Autorul Cronicei atribuit lui Nicolae Costin (1661-1709),

care scrie in 1712, spune ca fi-a scos povestirea ((din izvodul

lui Vasilie Damian ce-au fost treti logott si de pre izvodul
lui Tudosie Dub' u logoftul i altora1). In decursul cronicei

el mai citeazA inch' un izvod, pe care, printr'o confuzie pe

care am lmurit-o aiurea 2), 11 atribue lui Miron logoftul 3).
2) Un izvod deosebit de acestea a fost intrebuintat in
Cronica racovitean A a tribuit lui Nicolae Muste4). Cu toate ca
1) Titlul pus de Kogalniceanu In fruntea cronicei (Letopisete2 II, 1)

a fost modificat de el. Titlul eza.ct din manuscriptul dupa care a publicat-o, azi ms No. 9 al Bibliotecei centrale din lai, 1-a reprodus In
descrierea manuscriptului fa.cuta In editia 1 a Letopisetelor, II, 465. Asupra
acestei cronice vezi lucrarea mea : Contributiuni la studiul cronicelor moldoyens, In Analele Academiei Rometne, Seria II, Tom. XXX p. 273 si urm.
1) In studiul : Izvoadele lui Tudosie Dubau, Miron logofatul F,;i
Vasilie Demian, ce apare In Buletiuul Comisiunei Istorice a Romaniei, I.
8) Kogalnice%nu, Let. II, 10.

4) Amintesc .5i aci ca dintre cele 2 redactiuni deosebite ale cronicei, una cuprinsti In manuscriptul scris de Nicolae Muste, publicat de
Kogalniceanu (Let. III) si alta In manuscriptul, lacunar la sfar*it, avut
de Blcescu i publicat in Magazinul Istoric, III, cea autentica, la care
ma refer in cele urmatoare, este cea din urma (v. mai departe p. 28-35).

www.dacoromanica.ro

utilizarea izvodului nu este aratata nicaeri, existenta lui se

vadeste insa din analiza cronicei, care ni se infatiseaza, ca
flind alcAtuita din imbinarea a cloud parti distincte, una dela
Istratie Dabija pang, la domnia intaia a lui Mihai Racovita,
(1661-1705), cealalta dela Antioh Cantemir pang la sfarsit
(1705-1729). 0 insemnata deosebire privitoare la dezvoltare,a,

care se da intAmplarilor externe si la valoarea moralizAtoare a istoriei2), unele repetitii8) si mai cu sealing revenirea
In partea din urma cu alte amanunte i rate alta lumina
asupra unor fapte povestite deja mai inainte stabilesc in mod
neindoelnic ea cele doua parti ale cronicei sunt in realitate
dou scrieri deosebite. In prima parte avem fara ndoial unul
din acele izvoade care continua Letopisetul lui Miron Costin,
deosebit ins de cele intrebuintate in Cronic,a, atribuita lui
Nicolae Costin, cu care nu are nici o asemanare.
3) In Cronica lui Amiras constatam deasemenea existenta
a doua parti deosebite. Cea dintai, care se sfarseste cu domnia
a doua a lui Constantin Duca (1661-1704), cuprinde o povestire originar scrisa de un contimporan cu evenimentele din

urma, care culege informatiuni asupra revoltei Hancestilor

dela slujitorii ce luasera parte la potolirea ei5), si reproduce
din auzite spusa oamenilor de pe timpul cand Duca, I.i facea
curti in Ucraina, ca domnul avea de gand sa, lase Moldova
sa se aseze acolo 8). Cronicarul ne da. asupra unor evenimente, cum e rascoala lui Hancul medelnicerul i Durac
sardarul, cea mai ezacta si mai dezvoltata expunere7), lar
Dela 1705 lnainte se da o mai mare dezvoltare evenimentelor
externe. Mag. Ist. III, 79, 83-87, 90-93, 335, 354-355, 387; Kogiilniceanu
Let. III, 67, 70.

In partea a doua se battllnesc foarte des maxima i reflexiuni

morale. Mag. Ist. III, 80, 85, 86-87, 88, 333-334, 356, 363, 364-365, 371.
a) Zidirea nAntistirei Mera (Mag. Ist. III, 81 i Kog. Let. III, 65) sau

fuga lui Iordache Ruset din Jai cu ajutorul lui Ilia Cantacuzino, ctind
a luat Constantin Duca a doua oar domnia (Mag. 1st. III, 69 si 82-83).
') Durata domniei lui Brancoveanu (Mag. Ist. III, 58 si 357-358, 363),

foametea care a urmat dim& domnia lui Petriceicu (Mag. Ist. III, 50 si
Kog. Let. III, 63), asediul Vienei (Mag. Ist. III, 41-42 si 83-84) si pacea
dela Ca.rlovit (Mag. Ist. III, 67 si 84).
6) Kog. Let. III, 102.
Ibid. 106.
1) Ibid. 101-102.

www.dacoromanica.ro

la domnia a treia a DucAi, i indeosebi pentru intmplrile

dela Domne,.sti cnd cu prinderea domnului, am.nunte pe
cari nu le aflm aiurea Urmtorul fapt invedereaz
mai bine deosebirea dintre partea aceasta, i cea urmatoare
scris. de Amiras. La inceputul cronicei, la domnia lui Istratie
Dabija, se aminteste numai c i Grigore Vod, Ghic,a din
tara romneascA fusese cu domnul Moldovei in expeditiile
dela Uivar si Leva, f,r a se da nici un detaliu: (dar pentru
ale lui Grigorie Vod. 16,sm s, serie Munteniip2). Ceva mai

departe, la domnia lui Petriceicu, se arad pe scurt rolul

aceluias domn in expeditia din 16738). Amiras povesteste Cu
toate acestea la inceputul domniei lui Grigore Ghica foarte pe
larg, reproducAndu-le din Istoriile domnilor trii romnesti,
toate intAmplrile din domniile muntene ale tatAlui s.u4), pe
cari autorul primei pArti sau le asase pe seama Muntenilor,
Sau le artase pe scurt. Constatm deci ca i in Cronica lui
Amiras
fost reprodus la inceput unul din acele izvoade,
deosebit insA de cele precedente.
4) i Neculce mrturiseste cA a folosit asemenea izvoade
pentru inceputul cronicei sale : Tara dela Dabija Vod inainte,
indemnatu-m'am si eu Ion Neculce, biv vel vornic de tara de
sus, a scriere intru pomenirea domnilor, insA pana la Duca
Vod cel Batrn 1-am scris de pe niste izvoade ce am aflat
la unii i la altii si din auzitele celor bAtrAni boieri, iar.
nici de pre un izvod
dela Duca Vod cel Btrn inainte
a nimdrui5). Cu toate cA cronicarul nu precizeaza cari erau

acele izvoade, este ins, sigur ca unul din ele trebuia s, fi

fost acela pe care Il folosise i autorul Cronicei racovitene,
ceeace ar explica partea comuna a amAndurora, i ca celelalte se deosebiau de cele intrebuintate de compilatorul din
1712 si de Amiras, deoarece intre cronicele lor, in partea
pb.n la Duca, nu exista', nici o asemnare.
Ajungem astfel sa sta.bilim, cu ajutorul celor 4 cronice

din prima jumtate a secolului al XVIII, existenta a cel

2) Kog. Let. III, 106-108.
2) Ibid. 09.
8) Ibid. 103.

4) Ibid. 145-155.
8) Ibid. II, 177.

www.dacoromanica.ro

10

putin . ase letopisete sau izvoade, cari cuprindeau istoria

141oldovei dela Istratie Dabija Inainte. Cu ele s'a repetat ins,

ceeace se petrecuse cu o jumgtate de ve,a.c mai inainte cu

letopisetele romanesti anterioare lui Simion Dascglul. Pe masurg ce cronicele, in alciauirea cdrora fuseserg incorporate,

au devenit mai rgspandite, scurta lor povestire a fost tot

mai putin pretuitg.. Ne mai fiind copiate, ele au ajuns din
ce in ce mai rare, dispgrand dela o vreme cu totul. Se cunostea pan acum unul singur dintre ele, cel mai neinsemnat
din toate, Izvodul marelui logofgt Tudosie Dubgu, care cuprinde o scurtg povestire a istoriei Moldovei dela Dabija
pang la moartea lui Constantin Cantemir, scris5, in 1694 de
un anonim din indemnul acestui boier1). Celelalte s'au pierdut,

ori, putin rgspandite, n'au esit ilia, la ivealg. Dam acum la

lumina inc,, unul, poate cel mai important dintre ele, acela
care a servit drept izvor de cdpetenie Cronicei racovitene
si lui Neculce. In manuscriptele in cari s'a pgstrat, afltoare
toate in Biblioteca Academiei Romane2), el se prezinta", in
continuare la un corp de cronice cari cuprind intreaga ist,orie a Moldovel. Din ca,uza asemngrii pe care o are cu
partea corespunzgtoare a celor doug cronice, in cari a fost
utilizat, s'a considerat pang acum, in lipsa unei cercetgri mai

ananuntite, ca un rezumat al acestora. Prin cunoasterea

lui facem un insemnat pas inainte in descurcarea istoriograflei moldovenesti, atat de incalcite, dela inceputul secolului al XVIII.
II. Letopisotul nu-I o lucrare unitar.

Noul izvod cuprinde istoria Moldovei dela Istratie Dabija

pang la mazalirea lui Mihai Racovit si numirea in a doua

domnie a lui Antioh Cantemir. Povestirea este inegalg. Partea

din urmg, privitoare la domnia lui Mihai Racovit, se deoA fost publicat de N. Iorga in Studii 0 Documente, III, 12-20,
care 21 atribuia insd lui Vasilie Demian. In urma lucriirii Enele : Contributiuni la studiul cronicelor moldovene, D-sa a revenit asupra acestei
paren i (Neamul rometnesc, an. III, No. 7 din 16 Ianuarie 1908).
No. 123, 232, 503, 2575.

www.dacoromanica.ro

11

sibeste de expunerea de mai inainte si ca dezvoltare i ca

ton. Domniile anterioare sunt infatisate in general in mod
obiectiv, fara o preferinta vadita pentru un domn sau altul.
Cronicartil pare un simplu spectator, care nu ja parte activa la evenimente; atitudinea lui fat.). de domni este oarecum indiferenta. In povestirea lui, care se n3argineste la
faptele mai insemnate, nu intalnim nici laude farl masura,
ice critice vehemente. Cu domnia lui Mihai Racovita caracterul cronicei se schimba. Scurta domnie de un an si trei
luni a acestui domn, careia in Cronica, mult mai dezvoltata,
atribuit lui Nicolae Costin i se consacra mai putin ca o
jumatate de pagina 1), iar Amiras deabia o mentioneaza2),
este poveStita forte amanuntit i cu un viu sentiment de
admiratiune. Pentru a pune mai bine in lumina bunatatea
nouei carmuiri, cronicarul revine asupra domniei lui Constantin Duca, pe care o arata asupritoare. Din piing de oameni
cum era la inceputul domniei, tara ramane pana la al treilea
an pustie de nevoi i asupreli; boierii, cari n'au niel o cre-

dinta la domn, pribegesc in toate partile, cei mai de frunte

In tara romaneasca la Brancoveanul, prin staruinta caruia

Duc,a e mazalit. and afla de aceasta, tara se strange la

curte strigand i galcevind, i numai printr'un viclesug poate
domnul sa paraseasca in liniste capitala. Boierii, curtenii

tara multi pornesc impreuna Cu pribegii din tara romaneasc,a dupa mazal, sa se planga Portii. La Adrianopol,
esindu-le raspuns sa-si aleaga domn dintre dansii pre cine

ar vrea ei, au sfatuit cu totii si au ales domn pre Mihai

Racovita spatarul, cu voia tuturor, flind boier mare de tara
dintre toti mai ales de bun, de bland, de intelept, de milostiv, ner,pitor, nemandru i cu dreptate ... Nu vrea Mihai

Racovita spatarul nici inteun chip s, primeasca domnia,

ce tare se apara si se lepada, socotind ea mai ,bine si mai
Cu odihn, este sa-si tie mosiile sale, satele alta avere cu
indestulare ce avea, ca un boier de tara, decat domnia ce
este pururea cu grija. Dar unde va Dumnezeu, cu anevoie
se poate muta sfatul, ca luandu-1 toata, boierimea, 1-au dus
1)1(0g. Let. II, 51.
2) Ibid. III, 115.

www.dacoromanica.ro

12

la divanul vizirului pre obiceiu, i Cu totii au strigat: Acesta

ne trebueste domn. Noul domn ii arata dela fnceput flrea
lui cea bl'anda. $tirea numirei produce tuturor mare bucurie;
pribegii, de pe unde erau, s'au intors fra grija. and soseste
In Iai, tara fntreaga fi iese fnainte. Carmuirea lui este ideala:
Pre cine aq socotit dintre boieri i-a boierit, dar si care n'au
InGaput la boierii pre toti Ii avea la einste, i toti avea trecere i voie veghiata, i nime din boieri nu era in prepu-

suri sau In vreo grija, ci era pace si liniste Intre toti, cum
se zice era o turma si un pastor. Si domnia tara cu cumpat
bun, si la judet drept; nimarui nu era usa poprit, ce fiestecine nu numai din boieri, ci i prostime, ce treab sau ce
nevoie ar fi avut, pre lesne intra
ispravia trebile lor.
$i nu numai boierilor, ci tuturor le zicea pe nume, i la judetul al flestecaruia a-1 cerca foarte deamaruntul si pre
fncet, cu Ingaduiala,
putea prange saracii jalbele lor.
Tuturor era cu fata vesel,. Se insira apoi toate binefacerile

domnului: repararea bisericii curtii domnesti, daramarea

vistieriei cu turnul ei, care servea drept elopotnita, i cu
beciul de dedesupt, in care se fnchideau talharii, zidirea bisericii dela varna. Doamna Anita se fntrece cu sotul ei In
lucruri bune: repara biseric,a, mitropoliei vechi, o acopera,
i face catapeteazma si tot ce-i trebue, i frichide carciuma
care se afla in pivnita de supt bisericA1).
Este evident ca cel care povesteste asa de amanuntit
cu atata caldura i admiratie scurta domnie a lui Mihai
Racovita, daca nu-i un cronicar oficial,, este in tot cazul
unul dintre protejatii domnului, dintre aceia asupra carora se
revarsa cu Imbelsugare darnicia patronului. Partea din urm,
a letopisetului ni se infatiseaza" deci ca lzvodul primei domnii
a lui Minai Racovi(. Ea a fost scrisa inainte de anul 1712,
Gand consta.tam cA cronica a fost interpolat5,2). Descrierea

asa de amanuntia a acestei scurte domnii, fAr nici un fel

de aluzie la domnia a doua care avea sa urmeze In curand,
ar fi un indiciu cA cronicarul scrie fnainte de revenirea lui
Mihai Racovita in sc,aun a doua oar In 1707.
I) V. mai departe p. 95-100.
2) Ibid. p. 83 37-84 26-30.

www.dacoromanica.ro

13

SA examinam acum i partea intgia a cronicei, care

se termina Cu mazglirea lui Constantin Duca.. Pentru domnii
din ac,eastg, epocg, cronica,rul nu aratA, cum am amintit, nici
o preferintA. Faptele lor sunt povestite cu mb.surg, i obiec-

tivitate, f.r lungimi disproportionate. Cronicarul nu are

nici persecutii de razbunat, nici binefg,catori de ludat. Simpatia lui se Indreapta, care unul din boierii timpului, a cArui
activitate o urmareste mai de aproape
cu admiratie.
Acesta este hatmanul Alexandru Buhus. Intgia oar& se vor-

beste de el In domnia a doua a lui Duca. Fiind sardar,

domnul Il trimite impreung cu Tgtarii, cari-i venisera inteajutor, fmpotriva HAncestilor rsculati, pe cari-i bate la Epureni (5813-16). Dumitrascu Cantacuzino 11 insrcineazg, impreuna cu Caplan pasa i cu Turcii, sa scoata slujitorii nemti
din cetatile de supt munte. El merge fritgi fmpotriva celor
din Neamt, cari, lipsiti de proviziuni, parasesc ceta,tea in-

dreptAndu-se spre Suceava, ca sa se fmpreune cu cei de

acolo. Buhus fi urmareste si-i atacg la Podisoare, aproape
de Suceava. Oastea polona este ruptA In doud; unii rmn
pe campul de lupta, altii, flind prinsi, sunt trimii domnului.

In timpul luptei, hatmanul trece printr'o mare primejdie:

Pierindu-i calul, cade inteun razor, unde era sa pice in
minile vrajmasului, dacg. nu se apuca de coada c,alului
unui capitan anume Decusara. Dupg. ce a luat i Suceava,
pe care a asediat-o timp de doi ani, este primit la reintoarcere de Dumitrascu Cantacuzino cu mare cinste : Intrgnd in
Iasi i-au facut alaiu cu toti slujitorii curtii, cu dobe, cu surle
ca unui hatman vestit de izbAnde, slujind domnilor
si era in mare cinste la domni (6721-6818).
Supt Antonie Ruset el este pus hatman In locul lui Ga-

vrilitA din ordinul lui Hall pasa, care-1 cunostea de cAnd

Ii aparase vitejeste zahereaua pe care o ducea la Camenita..
Intreband, in timpul expeditiei Cehrinului din 1676, pe dorrin

de el, si spurandu-i ca-i bolnav si n'a putut veni la oaste, a

fgcut pe Antonie Ruset sa-1 aduca tocmai acolo, poruncindu-i
sg-1 pue hatman i s. nu afle cA-1 mai schimbg. MergAnd

spre Cehrin, Buhus loveste o ceatg de Cazad, cari tineau

drumul Turcilor la niste stand de plat* fi prinde pe toti

www.dacoromanica.ro

14

duce plocon pasii pentru care au si mai dobAndit cinste

nume bun la pasa (69 23-70 is),

In domnia a treia a lui Duca, el descopera domnului

complotul urzit impotriva-i de Gheuca vistierul, 13ogdan jitnicerul i Lupul sulgerul. Un capitan Decusara, acelas, probabil, care Il seapase la Podisoare, comunicandu-i euprinsul
earth pe care boierii complotisti o scrisesera Lapusnenilor
Orheienilor, batmanul instanteaza pe domn (72 22-7311).
Impreuna cu Miron Costin si Constantin Ciobanul postelnicul, Buhus sfatueste pe Duca, la reintoarcerea din expeditia,

Vienei, sa nu se dud in tara romneasca, cum il indemnau

unii, ci s6, tread in Moldova (76 5.7). Ajungand la Domnesti,
Duca 11 trimite impotriva lui Habasescu si a aclunaturei ce

se stransese s mearga la Bugeac, pe cari ii bate la Movileni si-i risipeste (76 17-21). and podghiazul ineunjurA, curtea,

din Domnesti, Buhus, care era la o gazda mai departe,

auzind galceava, vine cu Dediul sardarul i cativa lipeani,

dar neputand razbi, se retrage si trimite la doamna la

Focsani sa fad, oaste acolo i sa i-o trimita, ca sa bata pe
Lesi. In Inc sa strige slujitori in leat, vine ginerele Ducal
cu seimenii si slugile boieresti, ce erau cu doamna, la. Sol-

desti unde era hatmanul. Pornind cu totii de acolo spre

Domnesti, n'au atacat podgbiazul noaptea, asteptand a se

faca ziva, sa vaza cati Poloni sunt, i de vor a e prea
putini, sa mal strnga oaste. Viclesugul hatmanului, care
trimite pe sardarul ou otiva oameni, cA doar se vor sloatace, neizbutind, el se
bozi Lesii asupra lui, i atunci
retrage asteptnd a-i rnai vie ajutor, cu speranta cA seimenii din curte vor mai rezista. Dar abia plead, i seirnena
deschid poarta, dand a.stfel pe dornn in minuiepolonilor
Povestirea prinderii lui Duca la Domnesti, care
constitue partea cea mai amanuntita si mai precis a cronicei, flind in acelas timp cea mai complete', descriere a,
acestor intAmplari, ne las impresia unei calde i dibace
pledoarii pentru a degaja raspunderea hatmanului, In toata
(76 27-79

7).

aceasta povestire el ocupa primul rol. Dad sfortarile lui,

care a racut tot ce omeneste era cu putinf, ca M scape pe
domn, nu izbutesc, vina e a altora, a doamnei care n'a pus sa
strige in leat slujitori la Focsani, a ginerelui domnului, care

www.dacoromanica.ro

15

si cu putinii ce venise vrea hi sttut in laturi si Pang&

dAnsul vrea rmAne cei ce vonise hatmanului in ajutor, a
seimenilor si a lui Dediul bulucbasa, cari au deschis poarta
nici de o nevoe, nici de o strnsoare, numai de vicleni.
Dupg risipa dela Domnesti, Buhus pribegeste in tara
romneascA. Chernat de Dumitrascu sa-1 boiereasca, el refuza, End bolnav si oprindu-1 si Serban Voda. Cu indemnul
acestuia, el vine la Focsani unde d'A de stire lui Gavrilit
vornicul si altora, ca. Dumitrascu a scos ferman s'A tale
boierii, sfatuindu-i sa pribegeasc in tara romAneascA (801_16).

Incontestabil cA cel care a scris aceast parte a cronicei, este un admirator al lui Buhus. Admiratia se vede
nu numai din povestirea faptelor lui, dar si din felul cum se
vorbeste in cronica despre ceilalti hatmani. Buhus nu este

numai un viteaz 0 iscusit militar, ci cel mai bun hatman

moldovean din acea epocg, cu care nici unul din cei ce au
ocupat aceastA dreggtorie in timpul lui si dupa el nu se puteau
compara. Pe fostul hatman al lui Petriceicu, Habsescu,

si adungtura ce era cu el, asa i-a batut la Movileni cAt nu

s'a ales nimicA de dAnsii (76 17-21). Antonie Ruset II pune,

din ordinul pasei, in locul lui Gavrilita, ca mai vrednic

(69 28-70 15). Zosin Basot e pus hatman de Dumitrascu numai

pentruca nu voise Buhus s vin,, dar lui nici in gAnd nu

i-au fost (80 5_7). Povestirea intAlnirei hatmanului Velicico
cu podghiazul polon, este piing, de humor: Si esind Velicico

hatmanul cu oaste inaintea lor semet si farg cumpat, ca

cum vrea lua pre toti de grumazi, &chi s'au tAmpinat,
indat dete dos a fugi si ceia a-i goni, pAng in Iasi, toti
luAndu-i de grumazi; iar hatmanul Velicico s'au oprit in
mAnAstirea Cetatuia, ca acolo era Cantemir Voda. Tara pod-

ghiazul, de nu nici vrea veni in Iasi, le-au cautat a veni

gonind pe Velicico hatmanul (82 26-32). i cu toate acestea
urmasul sau in htmanie, Bogdan, ginerele lui Cantemir, era
si mai slab, flind batjocorit de Velicico la toate mesele domnesti (85 19-21).

Din cauza atentiunei deosebite pe care cronicarul o

acordA lui Buhus, a simpatiei cu care povesteste faptele lu
si a laudelor ce-i aduce, am fi inclinati s consideram aceasta
parte a Letopisetului ca un izvod al sau. Pentru a putea ins

www.dacoromanica.ro

16

stabili daca izvodul a fost scris din indemnul i supt controlul lui, dac autorul a Vazut el insui aceste isprivi i a
cunoscut de aproape pe cel ce le-a ssavarit, sau le inseamna

numai din auzite, ap cum circulau printre aceia dela cari

i culege informatiunile, o verificare a lor prin cele ce tim
din izvoarele contimporane despre activita.tea acestui boier,
este necesara.
III. Blografla hatmanulul Alexandru BO*

Alexandru, sau cum i se mai zicea, Sand u Buhu, era

flul lui Dumitracu Buhu, vistier supt Vasile Lupu, i sotul

dintai al viitoarei doamne a lui Istratie Dabija 9. Se pare

ins. c Dafina-Ecaterina nu avusese cu Buhu deat pe
Anastasia, sotia lui Gheorghe Duca, aa eh ceilalti copii ai
vistierului erau dintr'o alta casatorie2).
Prima mentiune despre Alexandru o aflm inteun act
din 1656, in care se amintete o cumparatoare facuta impreun6
cu fratele sau Nicolae Buhu, logofat al treilea. Era pe atunci
spatar, desigur al doilea sau al treilea3). A luat In casAtorie

pe Alexandra, unica t'ata a lui Nicolae Ureche spatarul4),

1)

Mort in 1647. Inscriptia funerar publicatii de episcopul Melchi-

: Notite istorice
i arheologice adunate de pe la 48 manastiri
sedec
i biserici antice (Bucuresti, 1885), p. 129.

Asupra acestei chestiuni voiu reveni bite notita despre doamna

Daflna-Ecaterina. Ad i amintesc numai urmaloarele fapte : 1) E o mara
disproportie de varsta Infra Daflna i pretinsii ei ni; 2) Ca mostenitoare a
Daflnei se prezint. numai Anastasia, nu si Buhusestii. Indreptez cu acest
prilej eroarea, Intemeiatii pe o confuzie, c Daflna era fata lui Mihai
Furtuna comisul (Docan : Frate, in Arhiva dela Iasi, XI, 423), deoarece ea
era din familia Jora, sora lui Gavril Jora (Acad. Rom. doc. 133-11). Fata
lui Furtun comisul era sotia lui Nicolae Buhus logoratul (C. Giurescu,
Tratatul lui Consta.ntin Cantemir cu Austriacii, extras din Convorbiri
Literare anul XLIV (1910) p. 7 n. 3).
2) Printr'un act din 15 Fevruarie 1656, Nicolae Buhus, logoft al
treilea, face schimb cu Iordache Canta.cuzino vistierul i flul sau Todarascu postelnicul, dandu-i partea lui din satul Resteul, pe care 11 can:parase 1mpreun4 cu fratele sau Alexandru spdtarul, pentru un alt sat.
Acad. Rom. doc. 68-139.
4) Acad. Rom. doc. 125-127; 47-204; N. Iorga, Studii si Documente
XI, 77; V. A. Ureche : Miren Costin, II, 522, etc.

www.dacoromanica.ro

17

fratele cronicarului Grigore, si a Saftei, flic,a unui Neagoe1).

C&s.5,toria trebue sa se fi facut prin anii 1660-1664 2). Pe
lAnga averea ramas dela parintii s5.18), Alexandra mostenete i averea verilor sai, copiii cronicarului Grigore Ureche,
morti mai toti fara mostenitori4). La inceputul carierii sale

Sandu Buhus rAzbate destul de greu. Pan6, care sfArsitul

domniei lui Alexandru Ilia (1668), n'a mai ocupat nici o
dregAtorie. Dup, mentiunea din 1656, fl intalnim tocmai in

1665, and era tot fost spatar6). Curioas5. indeosebi ne

apare indepartarea viitorului hatman dela dregAtorii in
domnia lui Istratie Dabija, sotul vaduvei ta.tAlui sau6), cAnd

fratele sat' mai mare, Nicolae, ajungea In mai putin de trei

ani din medelnicer mare logofat, precum i in scurta domnie a cumnatului sit] Gheorghe Duca7). Tocmai c6tre sfaritul domniei lui Ilia Alexandru, prin lunile Maiu Iunie
1668, Buhus este numit vel pitar 8), dregatorie pe care n'a
pa'strat-o.ins. decat cele cateva luni cat a mai tinut domnia

acestuia6). Cu revenirea pe tron a lui Duca,

el rAmb.'ne

iaras fgr5 nici o slujb5,1). Dar dupd catva timp aLitudinea

1) N. Iorga, Studii i Documente, V, 402.

1) La 8 August 1659 Salta, vaduva lui Nicolae Ureche, cu fiica

ei Alexandra valid partea lor din Toporauti ciilugarilor dela Barnovschi
(N. Iorga, St. si Doc. V, 402). La 25 Iulie 1665 Alexandru Buhus era Insurat (Acad. Rom. doc. 125-128).
Acad. Rom. doc. 125-128; 130-190; 125-127.
Doc. din 8 Sept. 1675 (Acad. Rom. 47-204) si din 19 Iunie 1679
(Ibid. 47-187) si V. A. Ureche: Schite din Ist. Lit. Rom. 191. Dintre urmasii lui Grigore Ureche ramii,sese numai o fat, Samina, flindu-ne
nepoatii., spune Buhus si Alexandra, dupa Ureche vorniculn, maritata
cu Vasile Gheuca (V. A. Ureche : Miron Costin, I, 700). Rudenia jupanesii
lui Gheuca cu doamna Anastasia a lui Duca, vara primar)), de care
vorbeste Neculce (Kog. Let. II, 215), nu mi-o pot explica.
Doc. din 25 Julie 1665, la Acad. Rom. 125-128.
Doc. dela Acad. Rom. 125-128; 47-200 si 130-190.
1) Doc. din 4 Aprilie 1666 la Acad. Rom, 125-127.
Pomenit intai intioun act din Iunie (Iorga, St. si Doc. V, 40). La
Maiu pitar era Ionasco (Acad. Rom. doc. 44-140). Numirea s'a facut
prin urmare in acest interval.
Vezi documentele din 26 August (V. A. Ureche : Miron Costin, I,
106), 30 Sept. (Iorga, St. si Doc. V, 89) si 12 Oct. (Iorga, St. si Doc. VI, 88).
19 Doc. din 5 Iunie 1669 in Iorga, St. si Doc. XI, 77, unde Alexandru
Buhus biv vel spatar este evident o lectura gresita In Ion de biv vol pitar.

Vezi si doc. din 14 August 1669 in V. A. Urechc : Miron Costin, II, 522.
61736. efureacu, Letopiseful ilotdovet dela 1661-1706.

www.dacoromanica.ro

18

domnului fata de cumnatul ski, ale carui insusiri incepe a

le pretui, se schimba. La inceputul anului 1.671 Buhus era
sardar 1), iar cateva luni mai tarziu i se incredinteaza hatmania: Izvodul nostru afirma, ca Buhus era inca, sardar,
ca,nd, dupa alungarea 'domnului, a fost trimis cu Tatarii
impotriva ilancestilor, i ca i-ar fi batut la Epureni2). Celelalte cronice moldoveriesti nu cunosc aceasta lupt. Cronica
atribuita, lui Nicolae Costin o pune la Chisinau 3), iar Amiras
la Pascani pe valea Ichiului, doua ceasuri dela Chisinau mai
SUS)) 4).

Nici una nu aminteste despre rolul lui Buhus in

aceasta imprejurare. Un izvor foarte important pentru evenimentele moldovenesti din aceasta epoca Istoriile domnilor
tarii romanesti de Radu Popescu, atribuite lui Constantin
Capitanul, ne prezint faptul cu totul altfel : Buhus era hatman atunci, si el a fost trimis impotriva Hancestilor, nu cu
Tatarii i dupa alungarea domnului, ci mai inainte i Cu
oaste de lard, ((de s'au batut cu dansii, dar nimic n'au ispravit, ci i-au cautat Ducal Voila' sa lase tara i s'au dus la Turci
peste Dunare5). Care dintre aceste cloud versiuni este cea ade-

vrata, nu putem hotari. In Izvod constatam insa o gresala :

In momentul rscoalei Hncestilor, intmplata, dupa toate
probabilitatile, la starsitul lui Noemvrie 1.671 6), Buhus nu era

sardar, ci hatman 7). In acest punct adevarul flind de partea

Istoriilor, suntem inclinati sa credem ca versiunea acestora
este cea adevarata.
Cu deschiderea luptelor turco-polone din 1672 se iveste
In Moldova un puternic curent crcstin. Pctriceicu, urmasul
Doc. din 8 Ianuarie (V. A. Ureche : Miron Costin, I, 125) si 10
Martie (Acad. Rom. 137-93).
V. mai departe p. 58 15-16.
8) Kog. Let. II, 7.
4) Ibid. III, 102. Neculce (Let. II, 198) si Cronica racovitean atribuild lui Muste (Let. III, 7) reproduc faptul din Izvodul nostru.
Editia Iorga, p. 167.
Cronica atribuit, lui Nicolae Costin pune rscoala la 29 Noem-

vrie 7181 (Kog. Let. II, 7). Anul, cel putin, este gresit, deoarece in
Noemvrie 1672 Duca nu mai era domn. Neculce o pune in 7180 in al
treilea an a Ducal (Let. II, 197), ceeace ar corespunde lui Noemvrie 1671.
7)

ii intainim intias data in aceast dregatorie la 20 Noemvrie

1671 (Iorga, St. si Doc. VI, 88).

www.dacoromanica.ro

19

lui Duca, abia urc,at pe tron, intra In legaturi cu Polonii1).

Buhus nu era dintre partizanii nouei indrumari. Nu numai
In aceasta Imprejurare, dar In toat, activitatea lui el s'a
aratat adversar al patrunderii armatelor crestine In Moldova,
flind totdeauna de partea domnilor ca.ri au urmarit pastrarea
bunelor raporturi cu Poarta. In intervalul dela 1.672-1684,
podghiazurile polone n'au avut printre boierii moldoveni un
dusman mai hotdrft ca el. Conduita aceasta a lui, la care se
mai adaoga i fnrudirea cu fostul domn, ne explica fnlocuirea
lui In hatmanie supt Petriceicu prin Gligorie Habasescu12).
In campania din 1673, n'a facut parte din oastea lui Petriceicu, asteptand, impreuna cu alti boieri din tara de jos, pe
la mosiile lor, In preajma ostilor turcesti, sfritul lucrului.
Trddarea lui Petriceicu la Hotin punea pe boierii din jurul
lui, cari nu voiau s apuce drumul pribegiei, inteo grea situatie. Ex.emplul lui Grigore Ghica, care se dusese la Turci,
era pentru ei un fndemn s urmeze aceeas cale. Supt pretext
ea trebue sa-si ascunza familiile dinaintea TAtarilor, ei cer
voie domnului sa mearg, pela casele lor. Fatil de refuzul
lui Petriceicu, i dupa rdspunsul hotarit al lui Miron Costin

ori s fie voia marii tale, ori sa nu fie, nu ne vom lasa

casele sa le ice Taltarii, boierii fl parasesc cu totii. Ei scriu
apoi prin Gheorghit. Mitre Carp la boierii cei de tara de
jos, la Gavrilit, si la Buhus si la altii, precum ei i cu toatd
oastea s'au despartit de Petriceicu Voda i vin injos la dansii,
ce sa faca stire vizirului, s. pofteasca domn dintre

sa-si

pue pre cine vor socoti. Trimisul gaseste pe boieri adunati

la Galati fmprejurul noului domn Dumitrascu Cantacuzino3).
Buhus primeste aras hatmania, In locul lui Habsescu
care Insotise pe Petriceicu. Abia sosit in Iai, Dumitrascu afla
ea Petriceicu vine cu Polonii asupra-i. Parasind capitala, in
care nu statuse nici doua sAptamani, spre a se duce in tabara
turceasca dela Tutora, el lasa, in Iasi ((de straj cu putini
slujitori pre Buhus hatmanul si pe Conas slugerul, cari au
asteptat pang. au sosit strajile lui Petriceicu Vodd printre
Ioraa, St. F;i Doc. IX, 149-151.
2) Doc. din 20 Iunie 1673 in Iorga, St. i Doc. VII, 367.
8) Neculce, Let. II, 205.

www.dacoromanica.ro

20

vii, 0 atunci au purees din Iai. Care, dupd ce 1-au vdzut

pre Buhu straja lui Petriceicu Vod,, 1-au gonit, 0 vazb.nd
cd-1 vor ajunge, avand cuhnii dupd Socola, fndatd i-au luat
caii 0 au lsat cuhnii ce au avut, 0 vazand i Leii ca nu-1
vor mai ajunge, s'au Intors in Iai i). Dela Tutora, Dumi-

tracu s'a dus la Isaccea. I se trimite in ajutor un pad cu

oaste turceascd 0 Ttarii din Crimeia, cu cari se impreund
la Codrul Chigheciului, inaintand pang la Hui. Aci se aleg
20.000 de Tdtari cu cai mai buni 0 cu sultanul Hagi Gherei,
cari impreund cu hatmanul Buhu 0 alp boieri sd meargd
fnaintea lui Petriceicu 0 a Leilor. Ciocnirea se produce la
Gura Bohotinului. Peste noapte fug Polonii se retrag, dupd
ce aprinseserd focuri multe spre a inela pe Tdtari. Buhu
0 Cantemir sdrdarul, trimii sd ja limbd, se Intorc aducand
tirea despre plecarea Polonilor, pe cari apoi i-au urmarit
pan, au trecut de 18,02).
Interventia flicutd de Dumitracu pe laugh' regele polon
prin mijlocirea lui Miron Costin, ca Polonii sa evacueze cetatile pe cari le ocupaserd in Moldova, neizbutind 8), Buhu
este trimissd-i alunge. Am vdzut cum povestete Izvodul aceast,

expeditie. Cronica atribuit lui Nicolae Costin ne-o prezintd

fntr'o alta, lumina 0 cu mai multd precizie. Nu se vorbete
nimic despre Caplan paa 0 Turci, nici despre pericolul prin
care trecuse hatmanul. Buhu este insotit de Velicico Costin
spatax al doilea. Lupta cu Nemtii, cari mergeau spre Suceava,
s'a, dat nu la Podioare, ci pe esul Mi. Rezultatul ei este mai
putin hotrft, de cum e ardtat in Izvod: ((ci au st,tut 0 Nemtii
vartos, ce de tot nu i-au putut sparge. lard ateva capete au
adus la Iai la Dumitraco Vodd, ca la vro 50 de capete 0 vre-o

20 Nemti vii, iard altii au sapat apdrandu-se pand au intrat

In cetatea Sucevii, ci eind totdeauna de lovea in targ de-i
atouca ate ceva de hrand, lard nu deajuns. Deci stand fmprejurul Sucevei la rdsboiu Buhu In totdeauna, vazand i
Nemtii eh', fldmanzesc, numai ce au autat bietilor Nemti a
2) Cronica atrib. lui Nicolae Costin, Kog. Let, II, 11. .
2) Neculce, Let. II, 206.
2) Eugenius Barwinski, Mironis Costini Chronicon terrae Molds-

vicae ab Aarone principe, Bucureti 1912 (ed. Comisiunei Istorice a

Rormtniei), p. XIII.

www.dacoromanica.ro

21

se fnchina1). Durata de doi ani a asediului Sucevii artata

In Izvod este greita intru cat cetatea cade la 9 August 16742).

Povestirea mai precisa din Cronica atribuita lui Nicolae

Costin, lipsita de elementul legendar al scaparii miraculoase
a hatmanului, care se agata de coada c,a,lului capita.nului
Decusara, mi se pare mai aproape de realitate. La refntoarcerea din aceasta norocita expeditie, hatmanul este primit
de domn cu mari onoruri3). Buh ra,mane apoi hatman In
toata domnia lui DumitraKu4).
lzvodul spune ea la fnceputul domniei lui Antonie Ruset
Mtmania fusese Incredintata lui Gavrilita Costache, i ca
numai In timpul expeditiei contra Cehrinului din 1.676 el
este fnlocuit cu Buhu din ordinul lui Hall pa,sa. Inlocuirea
ne este fnfatiatO supt un aspect romantic. Fostul hatman
este adus tocmai la Cehrin; pe drum el atac, i prinde pe
nite Cazaci ce tineau drumul Turcilor, neputandu-le stric,a
nime nimica, pe cari ii duce plocon paii. Intreaga povestire este de domeniul legendei. Re,alitatea e cu totul alta.
La Inceputul domniei lui Antonie Ruset, Buhu continua sa

fle hatman. Il aflarn In aceasta dregOtorie In tot cursul

anului 16766). In expeditia din acest an el comanda corpul
de Moldoveni, cari Impreuna, cu Mari, Turci i Munteni,

avea insrcinarea sa pazeasch podul de peste Nistru. Ei

sunt Mtuti hash-, la fnceputul lui Septemvrie de Poloni, cari
pun astfel stOpanire asupra podului6). Buhu ramane hatman
pan, In primdvara anului 1677. Pentru ultima oara, fl inMinim la 29 Martie7). Prin lunile Aprilie-Iunie el este Inlocuit cu Gavrilita Costache, pomenit pentru fritaia data ca
9 Kog. Let, II, 12.
') N. Iorga, St. si Doc. IX, 167.
9 V. mai departe p. 67 21-68 is.

') Pentru anul 1674 v. larga, St. si Doc. V, 43-44 si V. A. Ureche :

Miron Costin I, 700. Pentru 1675 doc. dela Acad. Rom. 47-204 si V. A.
Ureche, Schite, 191.
La 22 si 30 Martie (Acad. Rom. doc. 47-190; 47-202); la 26
Aprilie (Acad. Rom. doc. 14-62) la 30 Maiu (V. A. Ureche : Miron
Costin, I, 155; Uricarul, X, 73-74).
) N. larga, St. si Doc. IX, 172.
") V. A. Ureche: Miron Costin, I. 705-6 cf. si p. 703.

www.dacoromanica.ro

22

hatman inteun document din 1. Iulie '). Se stie ca, expeditia

din acest an s'a fcut in timpul verei : la 12 August armata turceasca ajunge in fata Cehrinului, lar la 7 Sep temvrie incepe retragerea 2). Inlocuirea de care vorbeste Izvodul, aratat gresit in 1.676, ar fi putut avea loc, daca,
imprejurarile in cari ea s'a produs sunt ezacte, in acest interval. Ea se produce insa, al4ia la inceputul anului urmdtor
1678. Gavrilit rmne hatman, nu numai in timpul expeditiunei din 1676, dar si dup aceia. Il intAlnim pentru ultima oar
la 5 Noemvrie 16778). La 30 Aprilie 1678 hatman este Buhus 4).

Inlocuirea s'a facut asa dar in intervalul dela Decemvrie

1677 pan la Aprilie 1678, si ea n'are, evident, nici o legturd cu expeditia Cehrinului din vara trecut. Povestirea
Izvodului este legendarg.
Cateva luni mai trziu, Buhus se afla impreun cu Miron

Costin in fruntea celor nemultumiti cu domnia lui Antonie

Ruset. La intoarcerea dela Cehrin, prin Noemvrie 1678, ei
il parasc la Soroca vizirului. Invinuirile cari i se aduceau nu
le cunoastem; ele trebue s, fi fost ins cele obisnuite in asemenea imprejurgri : asupririle facute tarii. Motivul real al
Orel era desigur nemultumirile personale, intetite de Duca,

care vazand c-i scap tronul trii romanesti, ravnit de

Serban Cantacuzino, umbla acum dup acela al Moldovei. La

inceput domnul izbuteste prin bani s-si aseze lucrul si sa,

imbrace caftan. Prsii incepuser sa-si prinda caii ca sd
fug. Teama le-a fost ins de scurt durata. La un sat de
lnga, Chisinau ii intmping un ag imparalesc cu mazalia.
Buhus si cu Grigorie Ghenghea vornicul erau numiti caimacami pan la sosirea noului domn 5).
Buhus ramane hatman in toat domnia a treia a Ducal
(1679-1683). El este unul dintre sfetnicii si cei mai influenti
si cei mai de credint. Instiintat despre complotul din 1680,
5) N. Iorga, St. i Doc. V, 91.
2) Ibid. IX, 174-5.

5) Acad. Rom. doc. 75-74; V. A. Ureche : Miron Costin, I, 222,

cf. 703, 707-708.
5) Acad. Rom. doc. 69-134.
5) Cronica atribuittt lui Nicolae Costin. Kog. Let. II, 15-16; Neculce,
Let. II, 212.

www.dacoromanica.ro

23

de ostenii din Orheiu si Ldpusna, cari veniser sa-i cear

sfatul, denunt pe conspiratori domnului 1).
La rein toarcerea dela asediul Vienei, el sftueste pe domn,
impreura cu Miron Costin si Constantin Ciobanul postelnicul,

ca s nu se dud, in tara romneascA, cum Il indemnau

Gavriliti vornicul i altii, ci s intre in Moldova 2). In vreme

ce domnul trecea muntii pela Oituz, Buhus este trimis ina-

inte spre Ocna, unde Petriceicu pusese carnaras pe Ilie

Plesca3). Am v,zut cum expune Izvodul rolul lui in intamplarile

din Decemvrie 1683. Hatmanul Meuse sfortri extraordinare

ca s scape pe domn. Cu toate ca. povestirea acestor
plari ne face impresia unci calduroase apr,"ri a purtArii

lui, faptele aratate sunt, dup toate probabilitatile, ezacte,

flind contirmate si de alte izvoare 4).
Dup prinderea lui Duca, Buhus rmne in tara roma-

neasa C4tigat de Serban pentru marile lui proiecte, el nu

numai c refuzA s, se intoarc in Moldova, unde Dumitrascu
Il cherna in mod stAruitor oferindu-i din nou hatmAnia, dar

vine la Focsani ca s indemne pe bojen sa pribegeascP).

Se pare c el n'a apucat s, vaza domnia lui Cantemir. Neculce spune cb." a murit in satul Rusii6).
Pe urma lui Buhus raman 5 copii : 3 feciori, din cari se
trag Buhusestii din sec. al XVIII, si 2 fete. Cel mai mare, loan
Buluo paharnicul, care nu trebue confundat cu vru-s.u, hatmanul i logofatul, fiul lui Nicolae Buhus7), nu las., dup. cat
tiu, urmasi8). Al doilea, Dunzitragu Buhw cpitanu19), pe care
V. mai departe p. 73 2-3; Cronica atribuitti lui Nicolae Costin,
Let. II, 19; Neculce, Let. II, 214-15; Istoriile domnilor tarii romttneti,
ed. Iorga, p. 198-199.
2) Mai departe p. 763-7; Cronica atribuit6. lui Nicolae Costin, Let. II, 28.

Cronica atrib. lui Nicolae Costin, Let. II, 28-29.

4) Incercetrile repetate ale hatmanului de a libera pe Duca sunt
2)

contirmate si de Amiras (Let. III, 107), iar refuzul doamnei de a da bani sit
facti slujitori e aratat In Cronica atribuit lui Nicolae Costin, Let. II, 31.
8) Mai departe p. 80 1-6; Neculce in Kog. Let. II, 226.
) Let. II, 225.

C. Giurescu, Tractatul lui Constantin Cantemir cu Austriacii,

p. 7 n. 3.
Acad. Rom. doc. 48-47; 89-194; 142-185; 13-81 etc.
g) Acad. Rom. doc. 13-221; 48-47 etc.

www.dacoromanica.ro

24

l-a trimis Constantin Duca in a doua domnie in tara romAneasca ca sa omoare pe Bogdan hatmanu11), a avut ca Ili pe
Sandu, Stefan i, probabil, pe Constantin 2). Al treilea, Nicolae
Buhu,s armaul, casdtorit cu Safta, fata lui Constantin Ciobanu
postelnicul, are pe Toader, pe Cozma, egumen la Bogdana, i

o fat, Alexandra 3). Fata cea mai mare a lui Alexandru

Buhu, Maria, era marita.tA dupa Dumitracu Ursachi, sulger
i stolnic 4) cu care a avut 3 feciori, Vasile6), Gheorghe *i.
Varlaam calugd'rul 6), i o fatA Catrina, maritatA cu Constantin Silion medelnicerul7). Fata cea mai mica. Catrina se

marita In 1690e) cu GheorghitA, paharnic i spatar, care

urmeaz, pe Cantemir In Rusia "). Are o singurd fata care
la pe Toader Carp medelniceru11).
Hatmanul Alexandru reprezinta apogeul Buhtwtilor.

Nici unul dintre feciorii i ginerii sal nu s'a mai putut ridica in primele rAnduri. Neculce vedea in aceastA decddere
a urmaOlor pedeapsa dumnezeiasca pentru para nedrea.pta
a lui Antonie Ruset11).
Acesta este personajul pentru care au torul Izvodului aratA

o aa de vadita preferintA. Comparand q.curn ceeace ne spune

despre el cu ceeace tim din alte izvoare, constatam dou,
lucruri : a) In Izvod nu se expune intreaga carierd a hatmanului, ci se staruete numai asupra momentelor celor mai
insemnate din activita,tea sa militara; h) In garb-, de intam5) Neculce, Let. II, 271.

Acad. Rom. doc. 128-194; 79-148; 33-74; 55-61.

5) N. Iorga, St. si Doc. VI, 276, VII, 93-94. Acad. Rom.iloc. 47-175;

47-185; 47-170 (cf. 120-119; 120-136).

5) Acad. Rom. doc. 130-186; 120-94; 48-186; 47-27.
5) Acad. Rom. doc. 85-13.
9 Ibid. 12-92; 12-51; 12-50.
7) Ibid. 12-92; 34-20; 35-198.
3) Iorga, St. si Doc. XVI, 409. Pentru partea ei de mostenire v. Acad.
Rom. doc. 48-47.
9) Neculce, Let. II, 332; Acad. Rom. doc. 153-58; 15-75; 46-186;
78-73.
50) Mai tarziu stolnic. Acad. Rom. doc. 55-61; 56-111; 56-92.
15) Dara si boiefii cei ce 1-au Ora Inca nimica nu s'au mai ales

de casele lor. La Alexandru Buhus hatmanul nimica nu i s'au ales de

casa lui si de feciorii lui, cum se vede si pana astdzi (Kog. Let. II, 213).

www.dacoromanica.ro

25

piddle dela Domneti, cari sunt povestite amnuntit 0 ezact,

celelalte fapte de arme ale hatmanului, indeosebi lupta dela
Epureni ii punerea lui in htmnie din ordinul pwi 0 prinderea Cazacilor, in timpul expeditiunei Cehrinului din 1676,
sunt neezacte, fiind culese din traditie 0 imbracate in haina

legendei. Incheierea care se impune este cA Inodul nu a

fost scris din ordinul ;si supt controlul hatmanului, ci este opera
unui admirator al lui, care nu-1 cunoscuse mai deaproape decat
in domnia a treia a lui Gheorghe Duca.IV. Doui izv. oade vi doi autori.

Constatat fiind ch. Letopisetul se a1cAtue0e din dou, prti,

In cari se vdesc preocupri diferite, in cea dintAi pentru

hatmanul Buhu, in cealalt, pentru Mihai RacovitA, se impune intrebarea dacA el este in intregime opera unui singur
autor, sau dacA nu cumva cronicarul lui Mihai Racovit, continua* o cronicA care nu-i apartine. Presupunerea din urmd
ni se pare cea intemeiat. Letopiset,u1 este format din cloud
izvoade deosebite, a caror imbinare nu este fireascd. In cel
dintai, domnia lui Constantin Duca se termin cu mazlirea lui
dup stAruinta socrului sdu Brncoveanu (9515-21). Domnia

lui Mihai Racovit incepe cu toate acestea din nou cu expunerea celor intmplate supt Duca. Se repet, astfel c obtinuse tronul cu banii domnului muntenesc, &A, asuprea boierii

cu imprumutele, lar tara cu orndueli 0 angrii neobinuite

0 oh' boierii pribegesc (95 23-96 4). Se spun ins 0 unele
lucruri nou : de nevoi 0 asuprele tara s'a pustiit 'Ana la

al treilea an ; boierii n'aveau credint, la domn, din care

cauz stpanirea lui czu cu urAt; unii au pribegit in tara
ungureasc; intre pribegi erau 0 boieri de frunte i mai
de jos (965-13).

Brncoveanu este prezentat in partea din urm altfel

ca mai inainte. Nu mai e dumanul Moldovenilor, pricinuitorul de cdpetenie al stricArii trii lor, ci un domn foarte
bogat, in tara c'druia e belug mare, 0 care are pace bun.
Cu Mihai Voda, trimitnduli pururea soli unul altuia.
Se povestete din nou, pe scurt, ducerea lui la Adrianopol,

dar motivul este acum altul, decAt cel artat mai inainte.

www.dacoromanica.ro

26

Chemarea lui se datoreste umbletelor lui Duca, care sfatueste

pe vizir la aceasta socotind c domnul Aril romanesti ori se
va teme si nu va merge, fugind aiurea, ori, daca se va duce,

n'o s se mai intoarca,. StaruiMa lui Brancoveanu pentru

mazalirea fostului sau ginere apare, in prma acestei purtari,
ca o indreptatita razbunare.
Repetirile i deosebirile acestea dovedesc ca doMnia lui

Mihai Racovita este povestit de altcineva deal cel care

scrisese partea de mai inainte. Letopisetul se compune deci
din doug Izvoade datorite la cronicari deosebiti.
Despre autorul celui din urma nu putem spune nimic.

Izvodul lui este prea putin intins i prea oficios, pentru

ca sA putem intrezari in el cat de putin persoana cronicarului, desigur unul dintre boierii lui Mihai Racovita. El trebue

sa, fi scris inainte de 17/1-/2, cAnd cronica a fost interpolat (83 37-84 26-30) ; se pare chiar, dupa felul cum infatiseaza

aceast prima domnie a patronului su, c inainte de revenirea lui in scaun a doua oara, in 1707.
Din analiza primului Izvod se desprind unele incheieri
destul de interesante cu privire la autorul lui. Observam mai
intai ea, la evenimentele pe cari le povesteste, nu-I preocupa
atata laturea politic. Boierii apar in povestirea lui pe al
doilea plan : certurile, parele i intrigele lor arareori numai
le insemneaza. Ceeace cunoaste cronicarul mai de aproape,
ceeace pune in deosebita lumina i povesteste mai cu interes
sunt faptele militare, cari la unele domnii, ca a lui Dabija,
Duca si Petriceicu, formeaz intreg fondul povestirei. Unele

din aceste fapte, precum e venirea sultanului in Iasi pe

timpul lui Duca (59 26-60 8), cucerirea Camenitei (61 22-62 4),
lupta dela Hotin (63 28-64 16), jaful rtarilor in Moldova
(67 3-20), expeditia lui Buhus contra cetatilor (67 21-68 14) $i
cu deosebire venirea Polonilor cu Petriceicu i prinderea lui
Duca (76-79), sunt povestite cu o preciziune care denota nu

numai pe un contimporan, dar, pentru unele cel putin, pe

un martor ocular.
Rana la domnia a treia a lui Duca cronologia este vaga 1).
1) Sunt numai 4 date: urcarea pe tron a lui Ilias (57 12), a lui Petriceicu (62 12), a lui Dumitrascu (66 5) i anul cAnd a fost ciuma (68 15)

www.dacoromanica.ro

27

In general cronicarul precizeaza evenimentele sau raportandu-le unele la altele 1), sau la anotimpuri2), posturi 8) si
sarbatori 4). Cea mai mare precizie cronologica se observa

la domnia a treia a Ducai. Aci ni se arata data numirei

(71 16)

ziva intrarei in Iasi (71 19), anul

ziva pornirei

In expeditiunea Vienei (73 22-20, durata asediului (74 21), in-

trarea lui Petriceicu in Iasi (76 15-10, ziva sosirei lui Duca
In Domnesti si a prinderii lui (77 4, 78 it). Pela Duca inainte
dei se dau de obiceiu anii diferitilor domni, nu mai intalnim
insa aceeas precizie cronologica. Pe temeiul acestor constatari, credem cA autorul Izvodului a trebuit sa ocupe vreo
slujba in legatur cu hatmania, i CA a cunoscut de aproape
pe Buhus, supt care va fi servit in domnia a treia a Ducat
Activitatea anterioara a hatmanului (1671-1578) o cunoaste
insa numai din auzite, ceeace ne-ar explica.greselile pe cari
le-am constatat.
Cronicarul era boier. and insemneaza ca Cantemir era
din oameni prosti, las. sa, se inteleaga ca. el facea parte
dintr'o alibi patura sociald. Nu este ins dintre hoierii mari,
dintre acei cari, stand In primele randuri, se impartasesc
In mod larg de binefacerile patronului i sunt urmariti de
urgia protivnicului. Pasiune in expunerea sa nu gasim. Critice

intalnim rar. Mai toate domniile sunt aratate rite() lumina

simpatica. Domnii sunt in general buni, i cnd nu sunt,
vina e a sfetnicilor, printre cari critica in deosebi pe Cupresti, izvoditorii obisnuiti ai oranduelilor scoase pe tara
(58 3, 85 12). Nu umbra' amestecand domnii. Obiceiul cel vechiu

al boierilor, cari nu se mai satura de schimbarile dese ale

Pe vremea cemd avea Turcul ostire cu Neamtul (54 3). La anul
dup aceastil ostire (54 to). In al treilea an al domniei lui Duca s'au ridicat
Orheienii i Lttpusnenii (58 4). Minunea Idcrmrii icoanei se intAmpl

In anul cand Turcii fac rdsboiu Polonilor (59 16). In acelas an a fost
bisug (GO 24). In al doilea an al domniei lui Antonie Ruset ii vine poruna,
s mearg, la Cehrin (69 23). La anul dup6 aceia merge iar (70 16). Duca se
duce la Tarigrad In al doilea an al domniei sale (72 6). Mai Inainte tiase
trei boieri (72 22).
2) P. 58 20, 25; 62 14,
8) P. 62 15, 6527, 76

16,

65 27, 67 10.

15.

4) P. 5421.

www.dacoromanica.ro

28

domnilor, el fl dezaprob (60 9-11), ca i pribegirile, cari tot

de risipa i paguba trii sunt (93 35-94 I).

E un drept credincios care fsi manifest, evlavia critical-id pe cei ce calca posturile (69 3-0, dup cari dateazd,
cum am vzut, evenimentele, care noteaz, Cu grip", lucrurile
dumnezeesti Matte de domni (56 io, 57 25, 69 46-22) i crede
In nepovestita minune a lacrmrii icoanei Maicii Domnului
in Mnistirea de lang5, Hotin (59 16-21).
V. Cronica racovitean.

Cel dinti cronicar care a folosit Letopisetul ca izvor

de ch,-petenie pentru epoca respectiva, este autorul Cronicei
ra,covitene, atribuite lui Nicolae Muste. Cum cronica aceasta
este una din cele mai putin cunoscute, cAteva lamuriri asupra

ei sunt indispensabile pentru fritelegerea studiului nostru.

Koglniceanu o considera In 1845, cnd pentru prima data
a publicat cteva fragmente din ea, ca opera lui Nicolae
Muste1). Tiprind-o apoi In Intregime in anul urmtor, In
vol. III al Letopisetelor, el nu-1 mai consider pe Muste,
care copiase manuscriptul de care s'a folosit pentru edita,rea
ei, drept autor, ci i-o atribue numai provizoriu pan, la descoperirea adevratului autor,). Schimbarea se datora, probabil, cunostintei pe care o avusese In rstimpul dintre cele
doug publicatii despre un alt manuscript al cronicei, aflat In
posesiunea lui N. Blcescu, care 1-a i publicat In acelas an
(1846), In vol. III al Magazinului Istoric. Balcescu spunea
manuscriptul s.0 este original si cb," cuprinde In doug locuri
subscris supt note numele cronicarului, darg att de Incurcat, Inct nu e cu putint, de al descifra 8). Astazi ambele manuscripte, si al lui Muste, publicat de Koglniceanu,
Chronique de Nicolas Muste, ancien clerc de Divan, 1662-1729,
In scrierea : Fragments tires des chroniques moldaves et valaques pour
servir it l'histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski,
Drabtre Cantimir et Constantin Brancovan, par le Major M. Kogalnicean. Seconde partie. Iassi 1845, p. 9-51.
2) Letopisete, III, 329.

2) Mag. Ist. III, 3 n.

www.dacoromanica.ro

29

si al lui Balcescu, tiparit in Magazin, sunt necunoscute, iar

vreun altul nou nu s'a mai aflat &la acum. Cele doug editiuni
inlocuesc astfel manuscriptele dupa cari au fost acute. Dar
intre aceste editiuni exista deosebiri fundamentale :
a) Una este de intindere. Pe and in editia Kogalniceanu
cronic,a, merge pang in domnia :lui Grigore Ghica (1729), in
editiunea din Magazin ea se termina la inceputul domniei a
treia a lui Mihai Racovit (1717) cu inchiderea unor boieri
invinuiti de intelegere cu catanele1). Aci se sfarsesc, spune
editorul, foile manuscriptului nostru celui original, cu toate ca
istoria urmeaza mai departe, precum se poate intelege

prea lesne din insusi cursul stilului 2). Dei nu e destul de

ciar, daca ad se termina manuscriptul sau daca ii lipseau foile dela sfarit, din analiza cronicei se constata

insa in adevar ca partea dela 1717-1729 din manuscriptul

Muste nu. este un adaos posterior, ci o parte integranta a
povestirei, asa ca lipsa ei din manuscriptul Balcescu constitue o lacuna.
bj A doua deosebire privete cuprinsul unei intinse parti
a cronicei. Dela domnia a treia a lui Gheorghe Duca pan
la inceputul domniei intdia a lui Mihai Racovit (1678-1701),
povestirea este in cele doua editiuni diferita 3). Avem pentru
acest timp nu cloud, redactiuni ale aceleiasi cronice, ci doug
cronice deosebite. Care dintre ele este cea autentica i care cea
straina de redactiunea primitivd, original', a cronicei, se poate
constata cu usurinta. Pe and versiunea din manuscriptul Balcescu este scrisa in acela spirit cu povestirea care precede
qi urmeaz5,, de care se leaga in chip natural, versiunea Muste
este inteo contrazicere hotarita cu restul cronicei.
Despre Duca se spune ca intdias data s'au ardtat catre
toti cu bldndete si cu mild, ca sa uite rautatile ce feicuse in
domnia a doua, iard firea cea dinteii, care avusese,n'au schimbat-o,

nici au ascuns-o cu vrun meteug sau socoteal, ce fara de

zabava au inceput a face iard,s ca ,$i in zilele lui trecute,
adecei a ingreuna lara cu nesdturarea ce avea ,si a asupri pe
Mag. Ist. III, 371; Let. III, 60 r. 2.
2)

Ibid. 371.

Mag. Ist. III, 37-74 r. 23; Kog. Let. III, 19 29-30 13.

www.dacoromanica.ro

30

boieri 1). Dar in cele dota domnii anterioare Duca e ar tat

dinpotriv ca un domn bun 2). Trimiterea se refer negresit
la o alta povestire.
Aceeas deosebire in aprecierea lui Dumitrascu Cantacuzino, care in domnia a doua nimic n'au schimbat firea
so, si iaras lcomie i apucaturi, i facea strambtati, cum
si in domnia intai Meuse 3). Nimic din toate acestea la
domnia intaia. Se arata, ce-i drept, acolo, ca domnul a scos
hartii pe fetele oamenilor, care angrie pang, atuncea n'au mai

fost in tara, dar cronicarul scuza masura fiind tara amestecata, oamenii stramutati dela locurile lor dupa ernatul Ttarilor 4). Nici o vorba despre lacomie, apucturi i strambatati !

In partea cronicei dela Mihai Racovita inainte Brancoveanu este artat ca un mare dusman al Moldovei, prin
desele schimbri de domni pe cari le provoca. De unde
multa nevoie i greutate a avut tara Moldovei de Branconiciodata tara noastr nu avea odihna de rul
veanul
lui 5). Aceeas purtare a domnului muntenesc, numit acum
care pune la cale pribegirea boierilor i schimba
pe domni, nu provoaca, in versiunea Muste, nici o dezaprobare din partca cronicarului 6).
Exemplele aduse dovedesc in mod luminos c aceasta
versiune este un fragment dintr'o cronica strain, introdus aici
In locul partii autentice pastrata in manuscriptul Balcescu.
Bet' stirab Vodei ,

9 Kog. Let. III, 19.

2) In domnia IntAia tuturor era bun si [(ira prepusuri, Rind si el
domn din boierii de tara, cat nime nici o strambalate n'au avut de dansul
(Let. III, 5). In domnia a doua e lards inftisat Inteo culoare simpatica.
Boierii 11 prsc nu fiindc domnul ar fi asupritor, dar flindca asa sunt
tarile birnice deapururea invrOjbitoare (Let. III, 8). Turcii sunt nerecunoscdtori and r.spltesc pre cela ce au purtat grij viind Imprtitia
sd nu-i afle vin nici de una si au ddruit multe daruri scumpe, In loc
de cinste i mild cu mazAlia si punerea In fiare. Cronicarul regret
aceastti mazillie, care a fost apoi izvor de nenorociri pentru tara. </lard
s fie lsat pre Duca Vodd sit domneasc nici unele de acele nu s'ar fi
fcut asupra acestii tdri, c era domn asezat si lntemeiat i harnic de
domnie pre acele vremi (Let. III, 9).
5) Kog. Let. III, 23.
5) Ibid. III, 14.
5) Ibid. III, 37 cf. 39, 40, 45-46, 53-56.

9 Ibid. III, 25, 26, 28-21

www.dacoromanica.ro

31

Cronica din care a fost reprodus ac,est fragment o cunoa4tem : este Cronica lui Alexandru Amiras. O editiune utilizabila a lui Amiras ne lipsete. Aceea data de Kogalniceanu
este cu totul insulicienta. In asemenea conditiuni, concluziile

scoase din comparatia !titre fragmentul cronicei din manuscriptul Muste i in tre Amiras din editia Kogalniceanu sunt,
firete, provizorii. In afar de mici i neInsemnate schimbari
de redactie, textul este aproape identic. Muste se deosibekite
de Amiras doar prin suprimarea catorva scurte pasagii 1),
schimbarea unei date') i coruperea a doug nume proprii3).
In once caz deosebirile acestea sunt cu mult mai putin numeroase i mai neinsemnate decat acelea cari exista intre
textul lui Amiras tiparit de Kogalniceanu si acela pstrat
In cel mai bun si mai vechiu dintre manuscriptele de .are
el s'a folosit pentru aceasta. editiune 4).

Versiunea Muste este prin urmare un fragment din

Cronica lui Amiras, intr'o redactiune inferioara aceleia din
manuscriptele cunoscute lui Kogalniceanu, pe care copistul,
9 Aceste pasagii sunt urmatoarele : 11 i cei ce era inlauntru
nu cutezau s deschiza, temandu-se sa, nu intre Ca,zacii inlauntru (Let.
III, 107 r. 34-35 cf. Muste, Let, III, 22); 2) la Pufesti (III, 107 37 cf. Muste,

III 22); 3) unde se pastea ca la 80 (recte: 70) de cai aproape de Bahlui

(III, 3 cf. Muste, III, 25); 4) Dallaban pasa, carele pe urin au citzut vizir
(III, 110g cf. Muste III, 25); 5) la Mira (III, 110 17 cf. Muslo III, 25 25); 0)

si ales sezand data' la mas. (III, 110 20 cf. Muslo III, 25); 7) si pe negutitorii turci ce era la (III, 111 13 cf. Muste III, 26); 8) octirandu-i si
zicand ea, sant vacari Spartii (recte: vdcari epasi III, 111 32 cf. Muste
III, 26); 9) si impreund cu domnul merged. (III, 112 ii cf. Muste III, 27);
oameni, zaphanea (recte: gebhanea; III, 112 18-19 cf. Muste III, 27);
flul lui Silim Gherei han (III, 112 31-32 cf. Muste III, 27); 12) si cu
Bujorenii rudele lar ... Antohie Jora hatmanul (III, 113 ioii cf. Muste
III, 28); 13) la Focsani (111, 11327 cf. Muste III, 28); 14) vel logofat si pe
Mitrea (III, 113 30-31 cf. Muste III, 28); 15) si Rami vizirul si au (=area
si pre muftiul ... i pe Ahmet pasa vizir (III, 114 38-40 cf Muste III, 20).
9 Data suirei pe tron a lui Constantin Cantemir 7102 (Let. III, 24 3)
In loc de 7195, cum e in Amiras (Let. III, 109 3).
3) Iamandi vornicul (Let. III, 24 it) in loc de Ramandi (La irogalniceanu grqit: Ramadan vornicul, III, 108 13); Siret (Let. III 24 w) in loc
de Sdrata (Let. III, 108 18).

3) Ms roman No. 238 dela Acad. Rom. Compara s. ex. paginile

102-105, 110, 136, 137, 140, 142, 143, 155, 157, 159, 166, 173 din Kogalniceanu

(Let. III) cu textul corespunzator din manuscript.

www.dacoromanica.ro

32

Muste ori altul dup6, care el scria, l-a introdus In manuscriptul lui, fie c partea corespunztoare din izvodul pe care II

copia nu-i convenea, pentru motive de care nu ne putem

da seama 1), si a fnlocuit-o, ori cd ea lipsea printr'un defect
al manuscriptului, ceeace ni se pare mai probabil 2).
Versiunea din ms Eflcescu, reprodus, i de KoOlniceanu ca variantii la cronica atribuit. lui Nicolae Muste a),
ceeace a contribuit s." mareascd confuziunea cu privire la
aceast, cronicA, reprezint, In realitate textul cel auten tic.
C) A treia deosebire o formeaz o interpolare mai lung&
cinci note marginale cari se ea In ms Balcescu, lipsind din
Muste. Interpolarea, relativ, la batrAnete i respectul care i
se cuvine, este alcatuit, dupd diferiti scriitori i adaos la
strsitul primei domnii a lui Dumitrascu Cantacuzino4). Notele
marginale cuprind cloud cita.te din StAntul Augustin 5), unul

din Plutarh 6), o cugetare asupra celor ce strica obiceiurile,

care pare a fi tot un citat, dar Mira arAtarea izvorului 7), si
o tire istorica 8).
Dar earl se mai Intampin, i aiurea. Vezi N. larga, Ist. Lit. Rom.
I, 221 n. 5, si C. Giurescu, Contributiuni la studiul cronicelor muntene
(1906) p. 116.

2) Preri deosebite de cele aratate mai sus asupra raportului

dintre cele cloud pretinse variante au exprimat I. G. Sbiera si N. larga.

Sbiera admite identitatea lor, presupunnd Ins cl fragmentul dela

1678-1703 circula ca o cronic desc/inita, care a fost copiatti, sf de Muste

si de Amiras (Miscari culturale i literare la Romnii din stanga Dunrii In rtistimpul dela 1504-1714 (Cernauti, 1897) p. 180-181, 183). Dar

circulatia unui asemenea fragment ca cronica izolat e imposibil

de admis. Pe de alt parte acest fragment formeazti un tot cu partea anterioar, (1661-1678) din Amiras, de care, In lipsa celui mai mic indiciu
nu se poate desprti si atribui la doi autori deosebiti.
larga crede cif Amiras a reprodus pe Muste la care a mai adii.ogat
unele lmuriri (Ist. Lit. Rom. I, 476). Am vazut Insa c pretinsele adaose
sunt simple deosebiri obicinuite dela copie la copie, iar greselile pe cari

le gsim In Muste, nu si In Amiras, dovedesc tocmai un raport contrariu : Muste reproduce pe Amiras.
8) Let. III, 75-95.
') Mag. Ist. III, 27-31.
5) Ibid. p. 31, 33.
8) Ibid. p. 33.
Ibid. p. 89.
Ibid. p. 361.

www.dacoromanica.ro

33

Deosebirile dintre cele doug, editiuni dovedesc cd nici

unul din manuscriptele dupa cari au fost acute nu cuprindea
originalul cronicei, i cd. amAndoua erau cpii defectuoase.
Partea cronicei dela 1.678-1.703 s'a pastrat numai in manuscriptul Balcescu, cea dela 1717-1729 numai in Muste. In
cele doua cbpii, comuna este doar povestirea dela 1661-1678
si dela 1.703-1717. Compardnd textul comun din aceste cpii,
constatam in flecare interpolari, omisiuni, greseli i prelucrari stilistice, mai numeroase in Muste, mai putine in manuscriptul Balcescu 1). Copia cronicei din acest manuscript
1)1.

In Muste: 1) Interpolirt: Zic di au poroncit imparatul s-i

aduc, pre Dabija vornicul sa-1 vazt in ce chip este, 01-au adus de I-au
vitzut i apoi 1-au f,cut domn (Let. III, 3 14-16 cf. Mag. Ist. III, 4 7); Mantuitorul lumei Hristos, vrand sa se duc din lumea aceasta, n'au zis ritsboiu

las voit, ci au zis: pace las voti, pacea mea dau voti. De unde se vede
ca cretinuluf adevrat mai mult este a pzi pacea, care au lsat-o
Hristos, dada a rdica rasboiu pentru rscumptirarea strambttilor
ce ar avea (Let. III, 59_' cf. Mag. Ist. III, 371 14).
Omisiunl: a) De titturi: De venirea lui sultan Mehmet la Camenit, (Mag. Ist. III, 12 cf. Let. III, 727); Rasboiul Moscalilor cu Turcii la
Stnileti pre Prut (Mag. 1st. III, 346 cf. Let. III, 4729); Cum au hlduit
tara inteaceste rscoale den roble (Mag. Ist. III, 348 cf. Let. III, 48 23) ;

and au inchis pre Lupul vornicul la Varna (Mag. Ist. III, 352 cf. Let.
III, 50 H); Aici am scris pentru mazilia lui Constantin Vod domnul
muntenesc (Mag. Ist. III, 357 cf. Let. III, 53 7) ; Pentru catane ce au
venit asupra lui Mihai Vod (Mag. Ist. III, 368 cf. Let. III, 58 8).
b) De euviute sau pasaje: i multa prada au facut in Saxonia (Mag.
Ist. III, 79 20 cf. Let. III, 32 38) ; s'au pornit dupti otile Moscalului (Mag.
Ist. III, 91 5 cf. Let. III, 3820); atuncea dupa ce au luat pre acei Svezi
(Mag. Ist. III, 0322 cf. Let. III, 393f); cu mazalie (Mag. Ist. III, 94 7 cf.
Let. Ill, 3943); de Greci (Mag. Ist. III, 332 26 cf. Let. III, 41 6); s, aeze
paa (Mag. Ist. III, 355 7 cf. Let. III, 5136); cela ce era in cinste i In
boerie la dansul (Mag. Ist. III, 363 3-4 cf. Let. III, 5530).
Crept': poarta curtii in Bucureti (Let. Ill, 513) in loc de: poarta
curtii domneti (Mag. Ist. ILI, 724); Leii incepand inainte (Let. 111,11 4)
In loc de: Leii incet pitind inainte (Mag. Ist. Ill, 1825); 7214 (Let.. In,
3227) in Ice de: 7213 (Mag. ht. III, 79 3) ; cautandu-1 de o primejdie (Let.
III, 3430) in loc de: mantuindu-I de o primej die (Mag. Ist. III, 83 7) ; n'au
mai putut Turcii, ce indat au fugit (Let. III, 35 6) in loc de: n'au mai
sttut Turcii, ce indat au fugit (Mag.Ist. HI, 84 8); ctizand la Nipru s
treacti, (Let. HI, 39 ,t7) in loc de: nazuind la Nipru s, treac, (Mag. Ist.
93 1); trei ani i jumatate (Let. HI, 40 ii) in loc de: doi ani i jumtate
(Mag. Ist. III, 94 24).
61730.

Giurescu,

oplsetul Moldova dela 1661-1706.

www.dacoromanica.ro

34

ffind deci superioard copiei lui Muste, editiunea din Magazinul

Istoric trebue preferatd aceleia a lui Kogdlniceanu, care va

servi numai pentru controlul i emendarea pdrtii comune,
i pentru intregirea cronicei cu povestirea dela 1.717-1729.
Partea cronicei pand la Incetarea rsboiului dintre Nemti
O. Turci (1718) a fost scris putin timp dupd aceia, cam prin

anii 1719-1720 9. De aci fnainte, autorul a continuat-o, incepand din 1723, contimporanicete, paralel cu producerea
evenim entelor 2).
4) Ca exemplu de prelucrArl stilistice chain domnia Intdia a lui
Mihai Racovit (Let. Ill, 30 13-22 24 cf. Mag. Ist. III, 74 23-78).
II. In ms 1351cescu a 1) Interpoliri vezi mai sus p. 32.
"2) Omisiuni : a) de cuvinte si pasaje: SAmbitt, (Mag. Ist. III, 346 29 cf.
Let. III, 47 si); si Ion Neculce hatman (Mag. Ist. III, 351 12 cf. Let. III, 50 1);

Unde domnii inchid usile supusilor sdi, acolo si supusii fnchid inimile
domnilor sal (Mag. Ist. III, 354 13 cf. Let. III, 51 18-19); lovindu-1 dintr'o
pusc, (Mag. Ist. III, 357 12 cf. Let. III, 5242); dace', au venit cu a treia
dornnie aice (Mag. Ist. II, 359 10 cf. Let. III, 53 39); precum am InVles
dintealtii (Mag. Ist. III, 367 32 cf. Let. III, 58 7-8). b) Uneori se las, locul
alb pentru anume tifre si date. Mag. Ist. III, 12 21, 13 7, 14 20, 85 ao, 336 32,
363 12; cf. Let. III, 7 39, 8 7, 34, 35 44, 43 8 (unde e completat), 55 38. Lacunele acestea nu sunt proprii copiei din ms Blcescu, ci originalului dupii,
care fusese fticut deoarece ele se afl, si in Muste, /Ara a se fi litsat loe

alb (ceeace s'ar putea ins& datori si lui Koglniceanu).

Greeli sunt putine si mai toate au lnftisarea unor modificdri
moderne, scpri de condei sau greseli de tipar : Polc,i (Mag. Ist. JI,
17 40) In ice de : Polnii (Let. in, io 12) ; Sinuskie (Mag. Ist. II, 21 23) In
loe de: Sinavskie (Let. II, 12 24); nz (Mag, Ist. III, 34 10) In loe de : cneaz
(Let. II, 18 9); viata (Mag. Ist. III, 8016) in loe de : vointa (Let. III, 33 6) ;
imbundttirile (Mag. Ist. III, 80 16) In loe de: lmbunturile (Let. II, 33 23) ;
halicesc (Mag. Ist. II, 335 3) in loe de : Halitki (Let. III, 42 12); Bozaol
(Mag. Ist. III, 351 2) In loe de: Bozagiul (Let. III, 40 40); Mazut (Mag. Ist.

III, 352 II) In loe de : Maxut (Let. II, 50 22); ateiu (Mag. Ist. III, 368 is)
In loe de : Sibiu (Let. III, 58 19).
lath' cloud dovezi : 1) Vorbindu-se de pacea dela Carlovit, se spune

ca au rmas la Nemti tara ungureascii, cu totul, Wei numai Temisvarul

si Beligradul era cu Turcii, carele in anii de acmu i acelea le-au luat

Nemtii dela Turc, cu mult vrsare de setnge, precum se va serie la

rndul sail (Mag. Ist. III, 84). 2) Ridicarea unor boieri Impotriva lui Mihai
Racovit s'i aducerea catanelor In Moldova e aratatti ca un fapt petrecut
de curnd: aRidicatu-s'au fi acmu asupra lui Mihai Vod (Let. III, 63).
Partea cronicei scris prin 1719-20 se opre.ste brusc cu alungarea catanelor, f,rd a se aminti mcar sfrsitul rsboiului s'i luarea.

www.dacoromanica.ro

35

Autorul, unul din boierii lui Mihai Racovit, a clrui

domnie o poveste.3te pana catre sfar4it cu simpatie i amanuntit, i, probabil, un prieten al Costache$tilor i), ne este
necunoscut. Pana la descoperirea lui, p6stram deocamdatA,
ca cel mai potrivit, titlul de Cronica racooiteand, pe care i
l-a dat Sbiera. Numele lui Nicolae Muste, scriitorul celei mai
defectuoase dintre cele doua cevii cunoscute ale cronicei,

trebue tn ori ce caz inlaturat.

VI. Letopisetul

rail

de Cronica racoviteanI

de Neculce.

L.muririle de mai sus, ori cat de lungi, erau necesare

pentru a intelege raportul dintre Cronica racoviteana i Letopisetul nostru. Autorul acestei cronice a cunoscut i folosit
Letopisetul, reproducandu-1 aproape in intregirne. A introdus
fusa i numeroase modiftcari, cari au pe alocuri caracterul

unei adevarate prelucrari :

I. Modiflcarile sunt uneori numai de redactie, aceleai
idei flind exprimate in alta forma (5614-m cf. Mag. Ist. 111, 8;
589-12 cf. III, 10; 59 17-21 cf. III, 14; 6315-17 cf. III, 17; 63 23-21

cf. III, 18; 69 28-70 3 cf. III, 35; 78 20-31 cf. III, 49-59).

Alteori se intervertete ordinea in care sunt inirate

anumite fapte : trecerea Durarii de &are Dabija (54 5-6) e pus
In expeditia dela Leva (Mag. Ist. III, 3); minunea cu lacramarea
icoanei (59 16-20 e povestitg dupa expeditia turcease, (III, 14);
ducerea lui Duc,a. la Constantinopol (61 5_7) dup reflexiile

asupra relelor pe cari le-a adus farii domnia lui Petriceicu

(III, 15); cuvintele cu cari vizirul se adreseaza lui Grigore
Ghica cerandu-i sfatul (63 6_13) sunt puse ca rspuns la pade cdtre Nemti a Temisvarului (de Belgrad se aminteste: Let. III, 57),
despre care cronicarul anuntase ca va serie (Let. III, 67). Se trece apoi
fr nici o tranzitie la cele intilmplate in al sap t el ea an al domniei
lui Mihai Racovi(ti, povestindu-se de ad i inainte pe rand cele intAmplate
In fiecare an. Asa se si explicit schimbarea tonului fati)." de Racovitit,

care dela 1723 Inainte incepe a fi criticat (Let. III, 69-72), cu toate c
piknit atunci cronicarul ti lttudase necontenit.
1) Vezi s. ex. unde se vorbeste de Lupul Costache vornicul (Mag.
Ist. III, 348-353) si de fiul sau Constantin Costache spiitarul (Let. III, 68).

www.dacoromanica.ro

rerea exprimata de domn (III, 18); hrtiile introduse de

Dumitrascu Cantacuzino (69 1) fnaintea ciumei (III, 26); Inlocuirea hatmanului Gavril Costache prin Buhus (69 28-70 15)
dupg a doua expeditie a Cehrinului (111, 35); complotul contra
lui Duca (72 22-73 ii) inainte de ducerea domnului la Constantinopol (III, 37-39); venirea lui Petriceicu In Moldova
(75 1_8) dupg disputa lui erban cu Duca pentru plocon (III,
42-43); numele boierilor c,ari sfatuiau pe Duc,a, sa treaca.

In tara romaneascg (7534-76 2) nu sunt argtate cnd dau

sfatul, ci cnd se povesteste fuga lor (III, 45); rgspunsul
doamnei lui Duca la cererea lui Buhu ca s stranga slujitori (77 29-78 7) dupa mergerea hatmanului la Domnesti
(III, 49); fntoarcerea lui Sobieski dela Pagul (83 3_8) e povestita imediat dup ce se arat intrarea sa In Moldova
(III, 54); fuga lui Bogdan hatmanul 1 Iordache vistierul la
Neamt la vestea numirei lui Consta.ntin Duca (88 2-5), la sfar-

situl domniei lui Cantemir (III, 62); birul scos de aceiasi

(90 1_5) la Inceputul domniei lui Antioh (III. 65); numele pribegilor cari stgruesc la Brancoveanu pentru Duca (91 12-14)

sunt aratate cu prilejul pribegiei (III, 65); Insuratoarea lui

Dimitrie Cantemir (90 26-32) dupg trimiterea stafetei din tabdra

turceasca dela Temisvar (III, 66--67).

Ratiunea celor mai multe din aceste intervertiri n'o

vedem. Prin unele dintre ele se pare ins ea' cronicarul a
urmarit o mai stransa leggturg fntre faptele povestite.
II. De multe ori compilatorul fnlocueste unele cuvinte,
date si nume prin altele.
Astfel In loc de :
potronici (55 22)

spre iaz (58 9)

un domn lesesc (64 21)
In prim avara (67 fo)
oameni do vletii (6720
10 Iulie (74 21)

jupanesele (76 5)
despre grading (80 22)

In al treilea an (89 3)

pune:
costande (Mag. Ist. III, 6).
In gios (III, 10).
un rotmistru cu carti (III, 24).
In postu mare (III, 23).
oameni de tar (III, 24).
5 Iunie (III, 42).
casele (III, 45).
despre grajdurIle curt!! &muesli (III, 53).

In al patrulea an (III, 63).

tefan Cerchezul comis (93 14) alt boier batrn (III, 69).
cojoc (III, 69).
sucman (9321)

www.dacoromanica.ro

37

De cateva ori schimb intelesul unor fraze, prezentnd

faptul istoric supt un alt aspect. Citatul biblic dela domnia lui
Dumitrascu Cantacuzino (69 8-11) e inlocuit prin altul (Mag. Ist.

III, 26). Motivul pentru care fiul lui Ramadanovski cerca sd

fie dus la Cehrin, nu este ca daca-1 va sti tata-sau el va inchina cetatea (70 21-22) ci ca : poate sa-1 rascumpere (III, 34).

In Letopiset se intelege ca acel care asezase slujitori in Hotin

si Peririta este Antonie Ruset (71_ 26-28), pe cand compilatorul
spune ca e Duca (III, 37). Capitanul Decusara denunta com-

plotul contra lui Duc,a nu din propriul lui indemn si fara

stirea nimarui (72 39-73 3), Ci CU tirea celorlalti (III, 38).

Dimitrie Cantemir nu trimite din tabara turceasca un om

al sail la Iasi (91 1-3), ci vine insus (III, 66).

Modificarile acestea sunt prea putine si nu destul de

insemnate, pentru ca SI admitem ch ele s'ar datora vre-unui
alt izvor, pe care sa-1 mai fi avut in vedere cronicarul. Mai
probabil ni se pare c ele sunt rezultatul obisnuitei libertan
de care unii copisti sau scriitori, printre cari si compilatorul,
uzau fat de textul pe care il reproduceau.
III. Modificarea cea mai insemnata, pe care a suferit-o
Letopisetul in Cronica racoviteana, consist, in numeroase
suprimari. Notez aci pe cele mai importante, odd ele con-

stitue in acelas timp si contributia istorica noua a Letopisetului. La domnia a doua a lui Duca : impoporarea Moldovei si bun starea locuitorilor (57 26-58 1), dregatoria lui
Hancul (58 5), prinderea s*i omorirea Grecilor de catre Lapusneni si Orheieni (58 11-12), tunurile Turcilor in expeditia Camenitei (59 22-23), durata popasului dela Tutora (59 2), obiceiul

deselor schimbri de domni (60 ioti), neintdrirea Camenitei

(61 12_16), numele regelui polon si al hatmanului (61 i6_17), bu-

curia Turcilor pentru cucerirea cettii (61 27-30), asezarea

locuitorilor afara MO. cetate (61 31-62 1). La Petriceicu
teama dommului cd asezand Turcii pasa in Hotin, el nu mai
are ce domni in Moldova (62 28-29), viclenirea Polonilor de
catre Grigore Ghica (64 17_i8) si explicatiile lui fat de trimisul polon (64 17-18, 23-24), aprobarea purtarii domnului
de vizir (65 0_0), numarul oastei hatmanului Siniavski (65 20),

atacul Tatarilor asupra Polonilor si timpul intoarcerii acestora (65 26-27). La Dumitrascu Cantacuzino : origina dom-

www.dacoromanica.ro

38

nului (C6 3), vduvia lui

i relatiunile cu fata Rachieritii

(68 28-29). La Antonie Ruset: astuparea burlanelor pe cari

se aducea apa la biserica Sfntului Nicolae (C9 21), imbtarea

Cazacilor (7023_24). La domnia a treia a lui Duca : ziva intrdrii domnului in Iasi (71 19), intrebarea push', Lupului sul-

gerul cu a cui invalturA a Matt cartea (73 6_7), asuprirea

trii de ate Duca, vrAjmsia lui aupra boierilor, persepribegirea lor (73 12-21, 24-0, numele comisului
Catargiul si origin ea lui Tanase setrarul (75 25-26), intele-

cutiile

gerea boierilor cari au trecut in tara romaneasc, cu caimacamii (7533_34), numele de familie al postelnicului Constantin Ciobanul (76 6), j'afuirea satelor traresti din Bugeac
timpul venirei lui Petride Cazaci i Moldoveni (76
ceicu dela Suceava la Iasi (76 46-16), invingerea lui HAW,sescu la Movileni (76 17-21), ziva in care cAdea ajunul CrAciu-

nului (77 4, aprecierea asupra atitudinei lui Stefan Vod,

ginerele Ducai, la Domnesti (78 4_7), precizarea locului unde
sa oprit Buhus, cand a venit din ZAbrAuli. la Domnesti (78 8_9),
numele bulucbei care a deschis poarta podghiazului (79 3),
reflexia despre pedeapsa Ducal pentru lAcomia lui (79 8_9),
scAparea Cazacilor i Moldovenilor dup, infrAngerea lor de

'Mari (79 10-12), primirea de catre regale polon a pretului

de rAscumpArare a lui Duca fAr, a-1 libera (7923_23). In
domnia a doua a lui Dumitrascu Cantacuzino : durata foametii i amAnuntul ca se manca om pe om (79 27-29), existents, tAlharilor la drumul Camenitii (80 6_7), numele serascherului dela Oblucita (80 18). La Constantin Cantemir : dregAtoriile de clucer i capuchehaie ale acestuia (81. 4), boierirea
fiilor lui Gavrilir (81 8), intoarcerea lui Miron, boierirea flilor,
stArostia Putnei i proiectul incuscrirei cu domnul (81 8-12), influenta lui Bogdan hatmanul (81 23), sfatul dat de boieri lui Cantemir s'a se inchine PoIonflor i refuzul domnului (8134-82 5),
pAlAncile din Rsca (83 20), SOlia lui Gavril Costache la Mun-

teni (84 21-22), trimiterea saragelelor de cAtre Serban VoclA

s, prinza pe jupAneasa lui Iordache Ruset (84 25-85 4), dregAtoria lui Antiohie Jora (85 24, liberarea pe chezAsie a parasilor lui Cantemir i certarea fiilor lui Gavril Costache (86 2-7),

intreg capitolul despre ridicarea lui Dimitrie Can temir la

domnie (86 28-87 ii). La Constantin Duca : ducerea lui Dimitrie

www.dacoromanica.ro

39

la Constantinopol, iesirea feciorilor de boieri inaintea lui

Duca si boierirea lor (87 23-88 ), opreala jupaneselor lui
Bogdan hatmanul si Iordache vistierul (88 4_5), blestemul
ramas asupra Ducai pentru vadrit (88 26-27), SOlii i vesehile la nunta domnului (88 30-89 ), mazalia lui Duca pentru
omorirea Turcului (89 14_12), ingradirea targului si amanuntele

expeditiei lui Antiohie hatmanul in contra targului Neamtului

si manastirei Agapia (89 13-26), transportarea lui Turculet in
Galata (89 29). La Antioh Cantemir : solia lui Bogdan hatmanul
la Munteni (9015-0, ignorarea de catre pribegi a intelegerii,
casatoria lui Antioh si numele trimisului la Brasov (90 19-28),
intelegerea dintre Brancoveanu si pribegi pentru mazalirea lui
Antiohie (91 7-17), amanuntele pacii dela Carlovit (91 22-92 3)7
desertarea Camenitii (92 6-13), influenta lui Bogdan hatmanul

s'i Iordache vistierul supt Antiohie (92 14-18), staruintele lui

Brancoveanu la Poart pentru mazalirea domnului (92 17-22),
sprijinirea pribegilor (93 3I-94 2), chernarea lui Brancoveanu
la Adrianopol (94 3-95 21), rascoala tarii contra lui Duca din
indemnul lui Iordache Ruset (97 11-19).

Cele mai putine suprima,ri s'au facut la domniile lui

Dabija, Alexandru Bias, Dumitrascu Cantacuzino (I), Antonie

Ruset si Mihai Racovita; cele mai numeroase si importante

dela domnia lui Constantin Cantemir inainte. Prin omisiunile
din domnia a treia a lui Duca pare sa se fi urmarit inlaturarea partilor rauvoitoare pentru acest domn (73 12-21,
24-31, 798-9).

Letopisetul fat de Cronica lui Neculce. Neculce spune, dupa

cum am vazut, ca dela Istratie Dabija inainte pang la Duca

Voda cel batran a scris de pe niste izvoade allate pela unii
si altii si din cele auzite dela boierii batrani, iar dela Duca
inainte nici de pre un izvod a nimarui 1). Comparand cronica lui cu Letopisetul nostru, constatam nu numai c acesta
este unul dintre izvoadele folosite, dar ca i-a servit chiar ca
izvor principal, pe care ha luat ca baza a povestirei sale.
Torttei partea dela inceput a Letopisetului /And la domnia a treia
a lui Gheorghe Duca inclusiv a reprodus-o in intregime. Deosebiri

sunt putine si neinseranate : se suprima la domnia a doua a

9 V. mai sus p. 9.

www.dacoromanica.ro

40

lui Duca pasajul privitor la nerecunostinta Turcilor fatal de

serviciile domnului si relele venite asupra tarii din mazalia lui
(61 7-12 cf. Let. II, 199); la Dumitrascu Cantacuzino stirea cal

mnca carne in post si citatul biblic (69 3-42 cf. II, 209); la

domnia a treia a Ducal, neintelegerea iscat intre domni

pentru ploconul vizirului (75 6_10, motivul pentru care erban
Cantacuzino paraste pe Duca la vizirul (7520-21) si, dintre

boierii cari phrsesc pe domn spre a trece in tara romanease, numele cpitanului Mitrea (76 2). Modific apoi, de
nu vor fi cumva deosebiri de copie, numele satului Darabani,

unde se fcuse podul peste Nistru (60 29) in Varnovita

(II, 199) si arat ca ciuma din timpul lui Dumitrascu, pe care
o povesteste dup introducerea hartiilor, a tinut nu pang, la
Octomvrie (68 20)7 ci OM la Ianuarie (II, 209).

Imprumuturile nu se opresc ins la domnia a treia a

lui Duca, ci merg si mai departe. E drept cd de aci inainte
stirile din Letopiset, pe cari le regsim la Neculce, sunt in
alt form si ordine, de multe ori mai pe larg si amesteoate
la tot pasul cu fapte noui. Gsim cu toate acestea si reproducen i textuale mai lungi, cum sunt s. ex. inceputul domniei
lui Constantin Cantemir (80 29-81 6 cf. II, 230) sau chemarea
lui BrAncoveanu la Adrianopol (94 3-9024 cf. II 27 5_6).
SA vedem acum raportul in care se gsesc in Cronica
lui Neculce stirile imprumutate din Letopiset, fat de stirile

pe cari cronicarul le are din alte surse. Dintre acestea un

mare numr au caracterul faptelor transmise prin traditie.
Astfel osptarea s'Aracilor pe cari Dabija ii vedea dvorind
prin ograd, divanurile dese, dintre cari cele de indesearg nu
cgdeau toate prea de laudA, vinul mai dulce but din oal
rosie, introducerea pogonritului (Let. II, 192), imprejurrile in
cari Ilia dolAndeste tronul, bacsisurile mari pe cari le da,
srcia lui dupd mazalie, de se fndatora la boierinasi pentru
cheltuiala drumului (II, 196-7), strigarea hogei in clopotnit
la .Sf. Nicolae (II, 199), mntuirea lui Duca dela moarte prin
darul unei blni de vulpe (II, 199) si convorbirea lui Nliron
Costin cu vizirul (II, 200-201) sunt fr indoial stiri culese
din auzitele celor Vtrni boieri, nu reproduse din vreunul
din celelalte izvoade de cari s'a servit.
0 intreag6 serie de fapte, privitoare in deosebi la acti-

www.dacoromanica.ro

41

vita.tea Cantacuzinilor din Moldova i tara romneasca, ca

interventia lor pentru numirea lui Dabija (II, 192), cuscria
lui Iordache Cu Dabijoae (II, 192-3), patriotismul lui Iordacha (II, 193), plngerea stolnicului la Viena contra lui Grigore Ghica (II, 194), alegerea lui Draghici ca domn (II, 194),
persecutia Cantacuzinilor din tara romneasca (II, 195) intervenirea lui Torna vornicul in favoarea Ducal (II, 195), para
lui Grigore Ghica la Constantinopol de catre Cantacuzini
(II, 204-5) i mazlirea lui Duca din tara romaneasca (II,
211-13) le cunotea cronicarul din traditiunile propriei sale
familii, fnrudite de aproape cu Cantacuzinii. Ce mai rarnane,
ramane putin, urmeaz a fi considerate ca imprumuturi
din celelalte izvoade, cari, judecate dupa aceste Imprumuturi,
trebue s fi fost mai putin intinse i mai putin importante
decAt Letopisetul nostru.
VII. Manuscriptele. Filiatia lar. Arhetipul.
Manuscriptele.

Letopisetul s'a pastrat in 4 manuscripte,

aflatoare toate in Biblioteca Academiei Romane supt No. 123,

232, 503 i 2575.

I) Ms 123 este in-folio, cu paginatia in doua serii :

1-23+1-192. A fost scris in anii 1805-1806 parte de V asile Pogor i parte de Miron. Cel dintai se iscalete in
trei locuri. In titlu : Litopisitul tdrilor Moldova i tara nzunteniascd de cand s'au discdlecat. 1805 lunie 20. Scris-o-am eu iubitoriul de ostinele Vasile. Apoi la fo 23 v : Sfarfit... al descd lecdturii vechi si inceputul acei nod, la anul 1805, Argust intiiu,
de Vasilie Pogor, i a treia oar la fo 159 v : Pdnd aice s'au
aflat Letopisetut scris de Miron logofdtul. Scrisu-s'au de mine
nevrednicul in Husi la Sfanta Episcopie a Husului in let dela
anul mintuirii 1806, .Martie 16. Vasile Pogor pisar. Cel de al

doilea, Miron, iscalete i el in trei locuri. La f 50: Miron,

tara nici o alta lmurire, apoi la f0 129 Cu Mere germane:
Schreiben Jch M<i>r(on) 1806 Apriel 15ten, i la fo 192, la urrna :

Scrisu-s'au aceastd carte ce se nume;ste Letopisetul Moldavii de

mine mult pdcdtosul fi nevrednicul, In zilile pre ind ltatului si
luminatului domn, mdria sa Alezandru Costandin Moruz voevod.

www.dacoromanica.ro

42

s'au scris n Sfdnta Episcopie .Husii la anul 106. Miron

Pogor i Miron si-au facut copia dupa o alta din 1781 (x0)

de unde ei au reprodus de sigur la f 75V si 100' acest an,

care n'are absolut nici un rost acolo. Manuscriptul cuprinde
urmatoarele scrieri : 1) Cartea pentru descalecatul dintai a
tarii Moldovei i neamului moldovenesc, de Miron Costin
(f0 1-23); 2) Letopisetul lui Nic,olae Costin inteo redactiune
prescurtata, considerata pana acum ca Cronica lui Grigore
Ureche, din care mai lipseste inceputul i sfar0tul (f 1-75");
3) Letopisetul lui Miron Costin (f 75 "-159 v); 4) Letopisetul
dela Istratie Voda Dabija 'Ana la domnia a doua a lui Antioh
Voda Cantemir (to 159 v-192). Povestirea este impartita in
capitole i paragrafe. Manuscriptul a fost descris de V. A.

Ureche In: Miron Costin, Opere complete, I, 41-2, care I-a

numit Codex FF, si de I. Bianu in Catalogul manuscriptelor
romanesti, I, 281. In aparat este aratat prin P.
II. Ms 232 este in-folio; paginatia, tot in doua serii,
1-25+1-166, este gresita : foaia 26 este sarita, foaia 83 e
de doua ori. Manuscriptul este lacunar; lipsesc foile 1-8, 19
si 25, din prima paginatie; din cea de a doua : 1, 12-15, 61,
66, 72, 106, 152 si dela 167 inainte 'Ana la sfarsit. A fost
scris de un necunoscut in 1780, dupa cum se vede din urmatoarea insemnare a scriitorului facuta la f 16": 1780, Dechenwrie 15 zile am scris aicea. Foile 54-60 sunt serse de
alta mana, contemporana sau aproape, lar foaia 141. a fost
scrisa mai tarziu i intercalata in locul uneia care lipse0e.
Manuscriptul cuprinde : 1) Cartea pentru descalecatul dintai
a tarii Moldovei i neamului moldovenesc, de Miron Costin
(f 9-24); 2) Letopisetul lui Nicolae Costin in aceeas redactiune
ca i in ms 123 (f 2-71); 3) Letopisetul lui Miron Costin
(f 73-160) si 4) Letopisetul dela Istratie Voda Dabija 'Dana la

domnia a doua a lui Antioh Cantemir, din care lipseste starsitul (r0 161-166", v. mai departe p. 793_35). Povestirea este
imprtita In capitole i paragrafe. Copistul ms 503 (No. urmator) a cunoscut acest manuscript, deoarece in locul unuia din
titluri, ramas alb (Cap. 38), el a scris titlul omis. Manuscriptul

a fost descris de V. A. Ureche in Operile lui Miron Costin

(I, 3), care l-a denumit Codex A, si de I. Bianu in Catalogul
manuscriptelor romanesti, I, 371. In aparat este aratat prin A.

www.dacoromanica.ro

43

Ms 503 este in-folio; are 140 foi. A fost scris in 1797

de Dumitru Cdntei retu Bucuregeanu, precum se vede din

dou insemnAri, una la f 20: Am inceput a scrie card era
cursul anilor 1797, knuarie 1, Dumitru Canteire( Bucuregean,
cealaltA la sfrit : Al tuturor mic ci plecat, Dumitru Cdnteiret
Bucureftean, 1797. Cuprinde aceleai scrieri ca i manuscriptele precedente : 1) Cartea pentru descAlecatul dintAi, de Miron
Costin (f 1-20); 2) Letopisetul lu Nicolae Costin In aceea redactiune (1 20 7-67) ; 3) Letopisetul lui Miron Costin (P 67-119) ;

4) Letopisetul dela Istratie Vod, Dabija inainte (f 119-140).

Naratiunea e impArtitd in capitole i paragrafe. A fost descris
In Catalogul manuscriptelor romAneti de I. Bianu i R. Caraca, 1I, 248. In aparat este arAtat Prin D.
Ms 2575 in-folio de 335 pagini. A fost scris in 1834
de un copist, al cArui nume, aflat inteo notitA dela sfAritul
man uscriptului (scris de mine
1834, Fevruarie 24), este
indescifrabil. Este o copie dup5, ms 503, sau dupa unul identic,
deoarece regasim in el toate particulariatile acestuia. Din
aceasth cauzA variantele, pe cari le cuprinde, n'au fost luate

In considerare in aparatul critic.

Filiatia manuscriptelor. Toate aceste man uscripte pro vin

dintr'un altul pierdut, scris in 1.732 (x2), duph cum rezult

din urmAtoarea interpolare, care se afl, In toate, intercalatA
In Cartea pentru descAlecatul dintAi, a lui Miron Costin, dupA
istoricii inirati la staritul Predosloviei (Let. I, 7): Cinstite

i iubite cetitorule. Intru acest letopiset, carele Il am de pe

letopisetul rAposatului Nicolae Constandin biv vel logof6t,
citind i pre acela i pre acesta, in multe locuri vei afla voroava i insemndrile intealt chip, mai ales la numArul anilor.
Inti la acela la predoslovie scrie cA marele Moisi au scris
letopisetul lumii cel dela zidire [Iumii] dupA 2400 ani, lar eu
am afiat cA dup, 4024 de ani s'au scris acel letopiset, adecA
Cartea facerii, de care insu dragostea ta puind ostineli vei

afla adevArul. Socotete dar iubitoriule ca acestuia

umbl villeatul 7240 dela zidirea lumii, iar dela

intruparea Domnului nostru lisus Hristos 1732
au purces, 0 dela Moisi Ong la Hristos au fost 1.485. Socotind <din> cei 7240 ani, 1485 dela Moisi pang la Hristos, i

dela Hristos 1782 pand intr'acest an de acum,

www.dacoromanica.ro

44

iat6, dar ca raman dela zidirea lumii pan la Moisi 4024 de

ani. Asijderea si intealte locuri multe alunecauri vei afla,
carele nu s'or potrivi Cu acesta,).
Dar la randul ei, copia din 1732 era facutb," duph o alta
(x1), scrisa in domnia a treia a lui Mihai Racovit (1716-1726),
cum dovedesc doub, interpolri, comune iards tuturor manuscriptelor :

Dup6, ce copiaz6 pasajul privitor la zidirea bisericii

din Badeuti de cdtre stefan cel Mare, in urma victoriei dela
Ramnic, copistul adaogb" : care biseric5, din Badeuti de multe

ascoale au stbitut pustie mai bine de 40 de ani, precum se

vad si altele multe si astAzi pustii, si sosin.d si la rasip, pre
une locuri; pre care vAzandu-o sfIntia sa chir Calistru, episcopul RadAutilor, ea, desvarsit s'a r'sipi, o au dre,s si o au
acoperit desvArsit, precum se vede de fat, cu toat, cheltuiala sa, la domnia lui Mihai Racovit, Vod, in anii dela
Adam 7228, Mai 252).
La zidirea bisericii din Ealinesti de logofdtul Thu tul,
acelas copist adaog, : ((Acea biseric,i, din multe rdscoale ce
s'au tamplat acestui pAmant pentru psdcatele noastre, au fost

sosit de a se si r5sipire, si vdzandu-o acel mai sus pomenit

chir Calistru, episcopul Radautilor, find indemnat dintru
puterea sfAntului duh, impreung, cu dumnealui Dimitrie Macri
biv vel ban, starostile de Cern5,uti, socotind ca este de opstie,
flind acei bani druiti de sultan Murat nutului logoft, care

bani a fost a t,rii noastre, precum s'au zis mai sus, n'au
lasat-o la rasipg ci de a sa bun, voe au acoperit-o si o au
tocmit-o cu toat cheltuiala sa, la domnia lui Mihai Racovit.
Vod, in anii dela Adam 7229, Mai 12, care vrand, iubite cititoriule, sa adeveresti, cearca, ea viderea arat adevarul 8).
Dupit ms 123. Pasajul a fost publicat si de N. Iorga In St. si Doc.

III, 34. In, ms 503 sunt unele greseli si deosebiri (vezi Catalogul manuscriptelor romilne.sti de I. Bianu si R. Caracas, II, 249, unde e reprodus). In ms 232 interpolarea lipseste, ms flind lacunar la Inceput.
Ms 232 f 28; Ms 123 f 28v; Ms 503 f 40.
8) Ms 232 10 35 v ; Ms 503 f 45; Ms 123 f 37. Publicat si de Iorga

In St. si Doc. III, 36, dup6. me No. 53 dela Academia RomElnk In care

la interpolarea primitivk Iosiv Luca, scriitorul manuscriptului, mai

adaogA. Ina. una.

www.dacoromanica.ro

45

In aceast forma, interporrile ar putea sa fie tot ma

de bine si opera copistului din 1732, ma cd n'am fi constransi s admitem c aceast copie din 1732 ar fi la rndul
ei scoas dui-A o alta din timpul lui Mihai Racovit. Dar In
copia din 1732, din care deriv manuscriptele noastre, cele
clod, interpoldri, reproduse mai sus, au suferit in partea lor
final o modificare. In alte doug familii de manuscripte, reprezentate prin mss din Biblioteca Academiei Romne No. 2305
si 253, cari pornesc din aceeas copie facut in domnia a treia
a lui Mihai Racovit (x2), sfarsitul celor doua interpolri are
urmtoarea redactiune : In cea dintai : cu toat cheltuiala
preaosfintiei sale, In zilele prealuminatului domn loan Mihai
Racovit voevod, in anul dela Adam 7228 Maiu 25 9, in cea
de a doua : o au tocmit-o In zilele prealuminatului nostru
domn loan Mihai Racovit voevod, la anii dela Adam 7229
Maiu 12 2).

Adaosele acestea s'au fcut deci pe vremea cnd Calistru

era episcop la Raddutis), dupd 12 Maiu 1721 si inainte de mazalia lui Mihai Racovit in Octomvrie 1726. Putem merge cu
precizarea si mai departe : Dimitrie Macri a fost staroste de

Cernauti numai pang la 10 Maiu 1725 cand e inlocuit cu

Dumitrasco ca,"pitanu14). Timpul cAnd copia a fost Meta se
restrnge asa dar dela Maiu 1721 pan la Maiu 1725.
Am vAzut cg, Letopisetul se prezint, ca continuare a
unui corp alcatuit din 3 cronice deosebite, dintre cari cea mai
recent este Letopisetul lui Nicolae Costin. Se tie ea opera
aceasta, rmas neisprvit, n'a fost pus, In circulatie decat
dup moartea autorului ei, intamplat in Septemvrie 1712,
cand s'a copiat din ordinul lui Nicolae Mavrocordat5). Alcatuirea corpului de cronice din manuscriptele noastre s'a putut

deci face numai dup ace,ast, data. 0 interpolare in textul

9 Ms 2305 f 103; Ms. 253 f 72.
2) Ms 2305 f 118; Ms 253 f 70.

9 Demisionat In Maiu 1728. Vezi D. Dan, Cronica episcopiei de

Ritdit'uti, p. 104-5.
') Ordinul de inlocuire, unul din rarisimile documente de acest fel,
In Biblioteca Acad. Rom. 89-8.
9 Cronica lui Axintie Uricariul in Kogainiceanu, Let. II, 172. Cf.
C. Giurescu, Contributiuni la studiul cronicelor moldovene, 11-14.

www.dacoromanica.ro

46

Letopisetului ne ajut si de ast data s stabilim aproape

cu certitudine cand s'a fcut. In pasajul unde se spune c6.
$erban Cantacuzino abia astepta sosirea regelui polon, ca
s se ridice si el impotriva Turcilor, i ca mai mult Cu Indemnarea lui venise craiul In cloud randuri prin Moldo va,
de au stricat si au calcat tara cu osti, se adaog. : cum si
acmu pentru venirea Moscalilor, iarg Muntenii i-au adus
prin tara noastr cu osti,). Cuvintele acestea se refer In
mod evident la venirea Muscalilor In Moldova In 1711, si
au fost scrise nu mult dupd aceia. Se stie Ins, c dupd
moartea lui Nicolae Costin, scrierile sale au fost copiate din
ordinul lui Nicolae Mavrocordat. Cu acel prilej s'a fcut,
credem, i acea redactiune prescurtat a Letopisetului, si tot
atunci, de sigur, s'a alctuit i corpul de cronice in care
s'a pstrat Letopisetul nostru. Interpolarea, reprodus mai

sus, despre venirea Muscalilor, care trebue s se fi fcut

imediat dup aceia, nu las In aceast privint nici o Indoial. Cu modul acesta ajungem s stabilim cit copia din
timpul domniei a treia a lui Mihai Racovit (x2) reproduce
si ea o alta fdcut prin 1712 (x Filiatia manuscriptelor
poate fi deci reprezentat prin urmtoarea sterna :
Originalul Letopisetului

1703--1705
1712

1721-1725
Arhetipul

1732

. .

...1781
..

B.

..

N.
Ms 2305.

A
Ms 2575.

9 V. mai departe p. 83 37-84 26-30.

www.dacoromanica.ro

47

Arhetipul. Privind aceast sterna observm ca, pan, sa

ajung, la noi, textul original al Letopisetului a trecut printr'un sir de mai multe cbpii, i ca arhetipul, la care ne duc

manuscriptele cunoscute, este copia din 1732, pe care o despart

de textul original cel putin inca alte clod, cbpii intermediare.
Arhetipul ne inftiseaza Letopisetul inteo redactiune defectuoasa. Textul este plin de coruptiuni
Intalnim nume proprii gresit copiate : Ton Beligrad,
Sobotskie, Curniskii in loe de Stol-Beligrad (74 17), Sobetkie
(61 i7, 6221, 7422), Cunitkie (75 4).

Unele cuvinte au fost nlocuite, din cauza asemanrii

de forma, prin altele cu inteles deosebit, ceeace a dat nastere
la nonsensuri : Leva (54 12) prin : Litva ; stand. (59 7) prin : stalpi ;
In tara (68 is) prin : in Tarigrad; munte (75 7) prin : Munteni;

pre tara (93 so) prin : prin tri : ura, zavistia (96 13) prin : ura
zavistiei; desftat (59 31) prin : desfacut; ce (101 5) prin : ei;

randu-1 (102 5) prin prasindu-1.

S'au sarit apoi cuvinte i chiar pasaje intregi: odat
o prepozitie (55 29), altdat, un verb (7416), de doua ori cate

un pasaj prin sarirea randurilor (6730-68 3, 30-36; 7020_21).

Textul prezint i unele interpolan: Intr'una din ele
se aminteste venirea de acmu a Muscalilor In Moldova, dupa
indemnul Muntenilor (83 37-84 26-30). Ea se datoreste, cum am
aratat, unui copist care seria curAnd dupa 1711. In alte cloud interpolatorul se refer la luarea Hotinului de care Turci (59
care se intampl in domnia a doua a lui Nicolae Mavrocordat,

si la pedeapsa dumnezeeasa cazut asupra domnilor tArii

romanesti, pentru schimbarile de domni pe cari le provocasera in Moldova (84 31-30. Acestea au fost adaose mai
arziu, dupa omorarea lui Brancoveanu (1714) si a lui Stefan
Cantacuzino (1716), probabil de autorul copiei fcute in domnia
lui Mihai Racovit. Interpolarile acestea flind evidente, le-am

scos din text, trecandu-le in aparat. Sunt ins i altele mai

putin sigure : explicatiunea data pentru fatmania Ucrainei
ca-i ca si o domnie (72
artarea anului 7199, cand fug
In tara romaneasc, cei trei boieri adusi dup moartea lui
Constantin Cantemir inaintea fliului sAu Dimitrie (87 A), j ustiflcarea lui Cantemir ca, daca nu miluise pe feciorii de boierii

era din vina lor, ca-1 ocra si nu vrea sa-i slujeasca ca unu,

www.dacoromanica.ro

48

domn (8729-10), ori tirea ea pe timpul domniei lui Mihai

Racovit, era mitropolit Misail (9910-12). Consideratiuni deduse

din raportul lor fat de context, m'au determinat sa le socotesc ca interpolari. Deosebirea lor fiind chestiune de inter-

pretare, le-am l.sat in text, indicndu-le prin semnul atetezei [ ]

Indreptarea gree1ior, completarea lacunelor i despartirea interpolarilor, le-am fcut servindu-ma de Cronica racoviteana 0 de Cronica lui Neculce, in cari Letopisetul a
fost folosit intr'o redactiune anterioarO i deosebita de aceia
din 1732.
VIII. Textul. Transcrierea. Aparatul.

Textul nu reproduce un anume manuscript, luat ca

bazd, la care sa fi fost raportate celelalte, ci partea comung
a tuturor, a.$a cum reiese .din colatiunea lor. El infatiwaz
deci arlietipul manuscriptelor, care este, dupa cum am vzut,
o copie din 1732, din care insa s'au eliminat interpolarile
s'au completat lacunele.
Nereprezentnd un anume manuscript, n'a fost redat
cu ortografia i particularitatile niciunuia din ele. Cel mai
vechiu, ms 232 (1780), este lacunar 0 lacuna cuprinde aproape
jumtatea Letopisetului. Al doilea ca vechime, ms 503 (1.797),
ne da Letopisetul inteo redactiune munteneasc. Ar fi ramas
dar cel mai nou, ms 123 (1805). La aceasta consideratie trebue
adaogata o alta. Fiecare copist are un anumit mod de a scrie

In legatura cu priceperea 0 cultura lui. Forme ca: pr.* dirk,

vor al-kgi, sa Fk fi, litre carki, zcu, niajd-k, nimi etc., pe

cari le intalnim in ms 232, sau ca: pe cini, vor alegi, pri

poronca, sa marga, pripus, nedejdi, Dunere etc. din ms 123,
n'au In ele nimic caracteristic 0 general, nici pentru epoca

de and dateaza manuscriptele, nici pentru aceea cand s'a

alcatuit Letopisetul.

Tot atat de putin indreptatit ar fi fost i restituirea

form elor obinuite la scriitorii dela inceputul sec. XVIII,
prin comparatia cu textele contimporane. O asemenea restituire mi s'a parut arbitrara i inutil. Arbitrara intrucat

www.dacoromanica.ro

49

atari forme, in lipsa unei traditii literare bine statornicite,

variaza nu numai dela un scriitor la altul, dar chiar si In
aceeas opera, fie ea a unuia din scriitorii cei mai buni; muWA, Intrucat aceasta restituire, ()rick de izbutit, n'are alta
valoare stiintificA, deck aceia a unui simplu exercitiu filologic. Am urmat atunci singura cale care-mi ram'anea : dintre

formele date de manuscripte am ales pe acelea, car' se

apropie mai mult de cele admise In limba literar de acum.
Cateva exemple vor fnvedera aceast procedare.
Pe baza formelor din
m an uscrip te :
S'a admis in text:
s. miarg. A

sti mirg. D
s. marg,

s meargti.

vor al*gi A
vor alegi D
vor alege P
toti borerii A
toti boeri D

vor alege.
toti boerii.

toti boerii P
ntd-kide A
nclejde D

niidejde.

vizirul D

vizirul.

carilt test* A
care este D
cari reste P

carele este.

Grigorii Vocl* A
Grigorie Vodd D
GrigorIA Voct P

Grigorie Vodit.

nedeide P
viziriul A

veziriul P

stiiie A

stie, D

stia.

tie P
Ca varianta s'a dat In aparat rnumai forma care fata

de forma admisa car ele.

Mad, prin exceptie, am admis In text vreo forma deosebit de cele date de manuscripte, ca s. ex. podghiaz, In
loc de: poghiaz D P popiiaz A (70 33); moschicesc, In loc de:
muschicesc (71 29); ziva, In loe de : zio D zia P (82 36); abia, In
loc de: alp* D abe P (84 39) ; dator, In loe de: datori (8836-37);
01736. Gitf reSett, Letoptseful Moldova( dela 1661-1706.

www.dacoromanica.ro

50

boer, in loc de: boeri (90 34) etc., formele din manuscripte au

fost aratate In aparat.

Aparatul cuprinde variantele, Mica deosebirile. pe cari
le prezinta manuscriptele fata de textul admis. Aceste variante, intre cari nu se cuprind cele relative la ortogralia
sau forma cuvintului, ca s. ex. pe, pri, in loc de : pre ;
sam, in loe de: searna; agiutori, agiutoriu, in loc de: ajutor
etc., au fost reproduse asa cum se gasesc in manuscript,e.
Literile chirilice polifone au fost redate prin literile latine
cari le corespund in pronuntia actuala a cuvntului. Acolo
unde o asemenea interpretare nu era cu putint., ori nu era
sigurd, am transcris pe i IL prin si a, sau am reprodus
litera chirilica (60 32, 6334, 6934, 7235, 79:32, 8439, 8536,

8734,

Literile aruncate in manuscripte deasupra rndului,

susceptibile de o indoit lecturd, MO, sd rezulte din context
care este cea adevrata, au fost reproduse tot astfel i In
aparat s. e. pa o (62 35), martur (65 32) cari se pot citi: pai
sau pa., martur sau marturi, etc. Ordinea cuvintelor, cari
8833).

se repeta In text in acelas rand, a fost aratatA in aparat

prin exponenti.

PRESCURT ARI
A= Ms n 232.
D

Ms n 503.

P = Ms n 123.

B=Cronica racovitean.
N Cronica lui Neculce.
ad,
om,

adaogii.
omite, omit.

me, mss manuscript, manuscripte.

< > Inchide cuvintele, din text, cari nu se gsesc In manuscripte.
[ LInchide cuvintele din text considerate ca interpolri.
] Aratii c ceeace precede trebue Inlocuit prin ceeace urmeazd.

www.dacoromanica.ro

LETOPISETUL

www.dacoromanica.ro

Domnia lui Eustratia Dabija Vod.

Dap moartea lui Stefnit Vodh, fiul lui Vasilie

au trimes boerii pre Chirita, Draco Ruset, cum s'au zis, la
Poarta imprtiei, cu rugaminte dela tar, si dela boeri s le
dea donna de tara, i esind rgspuns s meargg toti boerii la
Poarti, i acolo, pre cine vor alege domn, pre vole sg, le fie.
Mers-au toti boerii la Poarta imprtiei pe porunca

vizirului, intre cari era si Dabija vonaicul. Zic c trgea

atuncea altii nadejde de domnie, , fiind Cuparul cel Mean

la Tarigrad, au tocmit lucru de domnie pentru Dabija vornicul.
Pentru aceia au scos rspuns s mearg toti boerii la Poart,
cand vor esi innaintea vizirului, atuncea vor arta pre cine
vor alege. $i dac, au mers boerii acolo pentru alesul domniei,
desi avea niidejde altii de domnie si era cu voia a o seam de
boeri, iarti, de Dabija nime n'au stint, ce nunaai Cuparul toe-

10

15

mind trebile domniei la vizirul, cum au intrat boerii, indat,

au intrebat vizirul, carele este Dabija, i artndu-1 boerii,
l-au i imbrcat cu caftan de domnie Atuncea, e,eia ce trgea
ndejde de domnie, au rmas numai cu ndejdea.
Venit-au Dabija Vod in scaunul domnesc in Iasi, tuturo4. 20

Cu bun prere pentru domn bun de tarit. Deci tuturor era

1 Vodit] VoevodA.P voevoda D
3 boerii om. P, Rosal P, cum s'au
zis om. P. Trimiterea lui Chirif a Draco liuset la Poarta, Impreunel Cu

Alexandru Costin postelnicul, fusese povestitet mai inainte In Letopiseful lui

Miron Costin (Sogdiniceanu, Letopisefe2, I, 373)
4 Poartii AP, imptirtitiei 25
7 pe porunca] pri poronca Inpirtii
6 doma om.P
om.P, tara A
aP
8 Intru P, carei A
9 atuncea om.P, altii nedejde P, flindcd.P
10 la] era In P, lucru] trebile P, pentru] despre P, vornicul]
Vodg, D
12 atuncea om.P, vor artita] s artite P
13 siege] voi P,
pentru alesu domnilor P
14 o] or A
15 iarti] ce P de om.D, ce] 30
ci P
16 domniei om. DP
16-17 fndattivizirul] la veziriul au Intrebat P
17 care DP,
i om. P
18 caftanu D, de dornajo om. P
21 pentru] de P, de tara A on. P

www.dacoromanica.ro

54

cu bine. Nime din boeri nici intfun prepus nu era la acest

domn, nici tara nu era impresurata cu

Pre acele vremi avand Turcul ostire cu Neamtul,

intr'acestas an au venit porunc si la Dabija Vod de s'au gait
5

de oaste, si au mers la Uivar in tara nemteasc, trecAnd

Dunrea pre la Rusava, cu Grigorie Vod, domnul muntenesc,
feciorul Ghici Vod. Si impreunndu-se cu vizirul, au btut
cetatea Uivarul, si o au dolAndit, i s'au intors cu 'flung dobAnd Moldovenii, aducind care inercate de borfe si de fier.

10

Asijderea, la anul dui:a ace...ma ostire, iar i-au venit

porunc de oaste Dabiji Voda i lui Grigorie Voda,
du-se cu stile sale, au mers iar in tara nemteasch la Leva

cu (*Be turcesti. Si mergAnd vizirul la o cetate mai inluntru,

au lsat pre un sarascher pasa cu osti i Cu un sultan cu 30.000
15 de Mari i cu domnii acestor tki la cetatea Leva s o dobiindease. Tara,' pre vizirul, btndu-1 Nemtii dela acea cetate,
s'au dat In laturi, si au repezit BA' meare acolo i stile ce era
la Leva, s-i dea ajutor. Tara' Nemtii i-au lovit si pre acesti dela
Leva, de i-au btut i i-au risipit, cat n'au mai apucat s dea

20 ajutor vizirului, c nici vrea s mearg, fiind vremea pre la

Simedru, trgea nklejde toti sh se intoare, i ales Grigorie
Vod

i Dabija Vod satuise sh fugA in tara lesase. $i

cum i-au lovit Nemtii acolo la Leva, si fugnd oastea innapoi

spre Dunre, ei au fugit far stirea vizirului, i trecAnd Du-

25 nrea cu ostile sale, au venit prin tara munteneasca. Tarh

Stamatie, ce era postelnic mare la Dabija Vod, au zis Dabiji
VodA: SA nu fugi mria ta, ce sh te intorci innapoi la vizirul,

ea' apoi poate s vie din urnaa poruncal dela vizirul la tar
1 bine] pliicere P,
30

Nime

prepus] i nici unul din boeri nu era

2 nu om.D, cu diiriP
3 ostiriP osti D
nici intr'un feliu de pripus P
8 o om. A
9 aductind p. 56 r. 3 Tara* ceia- om. A din
4 Inteacest D
care lipseste foaia 152, de her P

11 lui] la D, Vod2 om.P

13 cu ostile cetate] i mer14 sarascher D garasAnd viziriul Cu stile turcesti la o cetate P
35 cheriu P, cu osti B cu ostile D om.P, cu un sultan] sultanul D
16 dela]
si dela D, ace P aceia D
17 cc] ci P
18 dea] de-i P, i-au] au P,
acesti] cei P
19 set dea] sa mai de-i P
21 SimedruBN sfeti (sfntul D)
23 Nerntii] Lesii P
Dirnitrie DP
28 s vie] et. fle P,
26 ce] care P
la tar& om.

10 lar ont.D

12 Leva BN in vas este consecvent Litva

www.dacoromanica.ro

55

sa te prinz; ce las pre Grigorie Vod s fac ce stie el. Ded

Dabija Voci s'au intors, si si-au tocmit lucrul despre vizirul.
Grigorie Vod, nestiind nemicg de intorsul Dabiji Vod,

si-au pornit doamna cu toat casa lui de au trecut in tara

ungureasd, iar el cu o seam de oameni au venit prin tara

Moldovii i, neaflnd pre Dabija Vod, s'au dus On la targul

Sucevii, i deacolo, rzletindu-se de oastea ce avea cu el,

.numai cu vro 50 de oameni, noaptea, temandu-se s nu sarg,

dup5, ansul tara si-1 pi-in* au lovit prin Botosani, i deacolo
au lovit la Prut la Bogdnesti, si au mers de au trecut preste
Nistru tocma la Movilu. Tara cnd au esit din Botosani, s'au

azletit un cmras a lui cu o preche de clasagi de galbeni

dimineata, pe negur, si cazand pre mna Jorei, ce era vornic
In Botosani, i-au luat banii i i-au trimes la Dabija Vod.
Ci pn a-i aduce, el au despecetluit clasagii i au kat cativa
galbeni, i au dat seam e asa despecetluiti i-au gsit.
Grigorie Vod n'au zbovit mai mult in tara lesasd,
si au trecut In tara nemteasc, si au sezut acolo Oa, si-au

to

15

fcut pace despre vizirtil, i au mers in Tarigrad, si priimindu-1

cu bine, i-au fgiduit domnia la loc. Iar boerii muntenesti 20

ridicase in locul lui Grigorie Vocl pre un om racist anume
Antonie, si-i da nafaca pe zi cate 10 potronici din vistierie.
vfand vizirul si dea pre boeri pre ulna lui Grigorie Vod,
au trimes de i-au chemat cu acel domnisor al lor la Poart,
anume si-i mai innoiasd domnia; iar ,Grigorie Vod au sezut 25
ascuns in Tarigrad. Deci Muntenii, nestiind de Grigorie Vod
cA-i

In Tarigrad, au mers voiosi cu domnisorul lor dup

porunca vizirului, i cum au intrat la vizirul, au si scos pre

Grigorie Vod, i innaintea lor l-au imbrcat <cu> caftan, si
prinznd pre boeri, i-au dat pre mAna lui Grigorie Vod, anume 30
2 vi-au] s'auP

3 Gligorie DP, de intoarcire lui Dabija Vodet P

5 oan3eni] boeri D
6 NITA] pre D
7 ca el] a sa D

4 lui om. P

8-9 noaptea /ova] au fugit noapte temilndu-se de oameni sd. nu vie

dupi dElnsul vi au lovit P
11 Dupe! Botovani ad. In amp D, s'au] I
s'au D
16 galbeni]
14 i-au trimes] 1-au trimes DM
15 aul] i-au D
bani P, despecetluiti om. P
18 Omit ce P, vi-au] s'au DP
21 ridi24 al] a P
26 Gri22 nafaca] liaf ca P
case] fusese reidicat D
29 cuBN
goravco VodiiP
28-29 au vi scos pre Grigorie Vochl om.P
om. mss

30

pro =Ina

om.P

www.dacoromanica.ro

35

56

pre Mihai si Costa.ndin i Iordache, Cantacozinestii, si pre

alfil. Numai Serban logofatul au scapat deacolea din gloata,
s'au mistuit de nu 1-au mai vazut. Tara ceialalfi boeri ce-an
petrecut, am lsat s serie Muntenii, iara noi ne intoareem la
5

randul_ nostru.

Dabija Vod, domnind aicea in tar cu pace si cu domnie

asezata i cu tara intemeiat, era om bun si brand, ara niel
o rutate, i inca neplinind 4 ani in domnie, fiind om batean,
au plait si el datoria cea de opstie, i cu cinste 1-au ingropat
10 in maniistirea Barnova, ce-i de dansul zidit, iara din temelie
o incepuse a o zidi Barnovschie Vodii.
Domnia

Dual Val.

Duca Vod era de mosie din tara greceasca dela Rumele,

15

si de copil mic viind aicea in tara. i luandu-1 Vasilie Voda

in casa, au slujit si la alti domni pana au ajuns la boerie mare.
$i insurandu-se aicea in tara, au luat o fat a doamnii Dabijoae,

si au fost visternic mare la Dabija VodA, jara daca au murit

Dabija Vod, au mers doamna Dabijoae Cu gineri-su in

Tarigrad. Avand pre Cuparul eel batriin in Tarigrad pur20 tAtor de trebile domnii la vizirul si la alte capete, au imbracat

pre Duca visternicul cu caftan de domnie tarii in locul

Dabiji VodA.
25

Si viind in scaun in Iasi, era tuturor cu bine, fiind si el

din boeri de tara doranit, cat mime nu se plangea niel de o
strambAtate. Ce numai jumatate de an au domnit, i i-an

venit mazalie pentru povestea unei erti ce au scris el la

banul tathresc.

Zic eg se cerca acel han sit se inchine la Mosc i sh se

1 Catacozinestii P, Mihai Cantacozinestii] Mihai Cantacozino
Costandin Cantacozino i Iordache fratele lor D
2 deacolea] deaice P,
gloate D
3 cielalti P
8 netnplinind D, in domnie] a domnii D
9
el om. P, opte D
10 ce-i] ce P
12 Vod] Voevoda D
14 aici D
18-20 Dabijoae domnii] bdtrilna la Tarigrad purtAtoare
18 au] a A
de grijd pentru domnie P
21 visternicul] Vod D, trii om. P
22 Da35 bijai] lui Dabija P
24 din om. D, tara A, niminea DP
26 maalie
ci mazilie in mss
30

www.dacoromanica.ro

57

hainease dela Turc, i intelegnd Turcul povestea aceasta, n'au

crezut, ce au scris la Duca Yed
adevereze de acest lucru.
Duca Veal, vrnd s ispiteasc pre hanul s-i afle adevrul,
au scris la hanul cum si el este rob plecat supt puterea lui

allele ea acestea, iar hanul s-i fi si trimes cartea aceea la

imprtie, i indatA i-au venit mazalie Ducal Veal.
Era esit Duca Vod la primblare cu boerii i cu casa lui
la Berehoesti, de-si lua seama oilor din boerie, i acolo fr

veste i-au venit mazalie. $i luAndu-1 ag, impArtesc, 1-au dus

In Tarigrad cu toat casa lui, i in locul lui au venit domn 10

Bias Vod, feciorul lui Alexandru Yea..
1666

Domnia lul Ilia, Vod, fiul lul Alexandru VodA Ilia. Leat 7174.

Dae au mazillit imprtia pre Duca WA, fiind Ilias

Voda fecior de domn in Tarigrad, au luat domnia in locul
Duci Yea.. Pre acele vremi era pace in tar, si acest domn 15
era om bun, si pre boeri Ii avea in cinste, numai fiind nscut,
crescut in Tarigrad nu stia moldoveneste, ce graia la divan
cu Valmaci. Asijderea a o seam, de boeri, ce-au oblicit e,, au
fest prieina ci.'nd au scos pre tath-shu, pre Alexandru Yea',

din tar, fil san nepotii acestor boeri au fost in scarta de 20

care acest doran. $i tara era impresuraa cu drile. Si au
donanit 'Aug. la al treilea an, si fiind Duca Vod6 domn mazil la

Poartii au esit domn in al doilea rtmd.

A doua domnie a DNA' Vod.

Venit-au Duca Vod cu a doua domnie, si au inceput a 25

zidi mnstirea Cettuia. Tara era plin de oameni, cu hranh
2-3 sti-i adevereze
2 de acestu lucrul A de aceste lucruri D
4 au scris cum] Deci el pentru ca s afle acestu lucru
au scris cumcP, pleca.t puterii sale P
5 sit-i fliA s6, fleD, i om.D,
aceea om.P 6 Dual Vodii D lui Vod A om.P 7 plimbare D 12 Ilias2
om.P, Leat 7174 om.P
15 Vodri om. P, in tar& om.P
16 In] laD
16-17 crescut, nb.scut P
18 a] si pre P, cit au] c ar fi A
19 tatal
situ DP
20 fli om. P
22 trielea A, mazed i mazil In mss
23 PoarL1.rtind] Poarta Inprii i esit cu al doile domnii P 24 A doa AD
om.P, a Ducal] lui Duca P, Vod.] Voevoda D

vrAnd om.P

www.dacoromanica.ro

30

58

si cu agonisita. lar in al treilea an a domnii sale, s'au ridicat

Orheienii i Lapusnenii cu oaste a.supra Ducal Voda pentru
urilciunea Grecilor, ales pentru iCuparestii ce era aicea in
tara. Deci ostindu-se capeteniele dintr'acele tinuturi, Hncul
5 meddnicerul i Durac sardarul, strignd pre Greci
prinza
omoare, fugit-au toti boerii, care incotro au putut.
Iara Duca Voda, vaznd ca s'au ridicat aka tara asupra-i, au esit din curtea domneascO cu toata casa lui, 6 au
purees spre iaz. Tara' Hncestii au intrat in curtea domneasca
io i prin casele boeresti i prin tOrg, stricOnd i jgcuind casele
boere,sti i dughenile negutatoresti, prinznd pre Greci; chti
i-au gsit, i-au omorkt. Duca Vod deodata au trecut preste
Dunare, si o seama de boeri in tara munteneasca. 5i luand
Tatari cu porunca imprtiei, cati i-au trebuit, i-au trimes cu.
15 Alexandru Buhus sardarul de au lovit pre oastea lineestilor
la Epureni, i i-au btut. Pradat-au, robit-au pre multi oameni

dintru acele tinuturi, si pre multi din capetenii, capitani,

hotnogi, prinzOndu-i, pre toti i-au spnzurat i i-au intepat
Duca Voda, dad, s'au intors de preste Dunre. lama mare
20 fiind pre atuncea intr'acel an, e, asas iarna s'au fcut aceasta
zarva, ce de domn ei nu s'au putut apropia sa-i fad vrun eau.
Ce iar, pre lnga cei vinovati, au perit mult norod nevinovat.
Si s'au potolit toti, nurriai numele Hancestilor au rhmas intru
pomenirea oamenilor de atuncea pana astazi.
25
Tara dupa acestea, cht s'au dezvarat, s'au gatit imparatia
Turcului si au purees cu osti, sh vie asupra trii lesesti,
dobndeasca vestita cetate Caminita. Si au trimes porunca la
Duca Vod s-i &knead chipul i starea cettii, a Caminitii,
s vaza ce loc si ce thrie ar avea.
30

2 Upunenii i Orheienii P
3 Greciler] priceler D
4 citpete5 strigAnd B
niele] cpitniile D citpitanii P, dinteacele] aceler P
strang6.nd n mss
6 Incittriiu D
8 casa] curte P 9 iaz] lap corectat
de scriitorul ms din iazu D

35

10 stricand P strigeind D strAngetnd A

11

dughenile neguttereti] i prin to.rgu strignd dughiele negutittereOiD

12
10-12 casele emortlt] si pre Greci prinzind i emorand P
14 Cu porunca trebuit] ceiti au fost de trebuint din
Duca Vod P
porenca InpitrAtii P
17 citpetenii] capitani P, capitani
16 pre om.P
om. D

om.P
40 killer P

20 ap. D

21 nu s'au putut apropia] nu s'au apropiet P

22 jar&

26 sa vie cu o0iD, si au purces-1eeti1 cu eti asupra Le26 a CaminituluiD om.P

29 ttirie] stare P, ar] va P

www.dacoromanica.ro

59

Duca Vodg indata au trimes pre un nemes din tinutul

Hotinului, anume Grigorie Cornescul, ce era foarte meter de
scrisori si de sgpgturi la pietri si la alte lucruri, de au fgcut
chipul Carainitii de cear cu toate tocmelile ei dinluntru
clinafarg, si au trimes la impArgtie de o au vzut, i malt s'au 5

mirat ce ark are din singurg starea locului, cu apg i cu

Wan/3i de piatrg imprejur, loo minunat, si mai mult aceasta au
indemnat pre Turc sg vie la Caminita.
Venit-au impgrtia la Oblucitg, i fiind podul gata preste

Dungre au trecut. Iarg Lesii, nimica *thud, nici veste avnd 10

de venirea Turcului, nu s'au ggtit de oaste.
Duca Vod, ghtind conace i poduri pre toate valle, ca
multg grij, sh nu-i afle impgrtia vro ving, s-si pue capul;
venit-au i Grigorie Vodg Munteanul cu stile sale din porunca imphrtiei.
15
Intr'acest an nepovestitg minune s'au artat in mngstioara ce au fost supt Hotin: Au lgcrgmat icoana Precistii
atka, ea cura sirlauri pre icoang si pica inteo tipsie. Semn
de peirea a multi crestini in tara lesasc, i pentru durerea tarii noastre, care de atuncea mult ru si amar i s'au 20
adaos sgraca.
T'urces-au imprtia si au venit pe Prut cu multe tunuri

grele, ate 80 de bivoli la un tun, si mai mici, de tot felul de

armat, i sosind la Totora, s'au odihnit 8 zile. Tara era
biljnit, numai din calea otii, iarg nime de oaste nici o nevoic 25

n'au avut. Venit-au impratul in primblare de la Totora in

intrnd pre lng mngstirea lui Nicorit, i s'au pogork
In vale in CAcaina, i s'au suit prin thrgul boilor, si au deseglecat in camp supt sivan, deladeal de targul boilor.

Duca Vodg pe jos mergea cu boerii, i cteva bucgti de 30

7 stAnci BN stAlpi in mss, mult] ales P
8 la
6 mierat AP
10 nemic netiind AP
9-10 au trecut preste Duntire P
Caminita om. P
18 cu16-17 In mAntistire P
17 Au] ca.' au P
13 imprtitia om. A
19-20 pentru durerea]
19 piirea A, multi] multor P
rea A, siirluriP
21 Dupe( stiraca In 35
20-21 i s'au adaos stiraca] i s'au adus P
durere P
mss se adaogd: i mai ales pentru Hotin ca au Minas turcesc mai pro
urma. Aceste cuvinte sunt interpolate; ele nu se afld in BN
23 de' om.P
25 niminea P nimini D
30
26 plinbare D
29 seivan D, de] In P
mergea om. P

www.dacoromanica.ro

60

atlaz intinzAnd pre din toate piirtile pre drum pe uncle mergea

imparatul. Tara daca au descAlecat imparatul supt saivan,

acolo au inchinat multe daruri dela Duca Voda, &Ova cal
turcesti cu podoabe scumpe, leghian i ibric de argint si alte
5 daruri scumpe. Si deaci s'au intors imparatul la ordie la Totora. Dupa aceia au mai venit imparatul la primblare, i s'au
suit in deal la mnstire la Cetatuia privind locul, i iara s'au
intors la ordia sa la Totora.

Deci, precum shut *rile birnice deapururea invrjbiio toare, asa i boerii Ducal Voda dupa obiceiul cel vechiu, ce
nu se mai putea satura de adesile schimbari a domniilor,
atunei au gasit vreme de jaloba la imparatie asupra Due&
Voda, si era numai sa-1 mazAleasca asa dela Totora, numai

vizirul au grait impgratului, ea nn-i bine sad mazleasoa

15 de pre cale, ea se va face sminteala pentru cele ce trebuesc

grijasca conace, poduri si altele pentru treaba ostilor si

impratiei pang. la Nistru, i asa, ingaduind irapratul precum
au zis vizirul, nu 1-au mazfilit dela Totora.

Purces-au imparkia dela Totora insus pe Prut, fiind

20

hoerii ornduiti de grijia tot ce au trebuit: paine, orz, iarbg,

lemne, ialovii, berbeci, unt, miere, tarusi si de altele. Acest
imparat era chlitiret si vanator; mergea pre camp Cu putintei
din curtea lui pang la conac.

25

cine ce ducea in ordie, pe bani gata vindea, Mug, miere, orz,

lint; neavh,nd niciun val de Turd i vindea bucatele.

Intr'acest an au fost bisug in oata roada in tara,

Tara sosind imparatia la Nistru, era podul gata la sat
30

la Darabani, dinjos de Hotin, si trecAnd imparatia, lark' Duca

Voda, stand de ceia parte la capul podului, n.estiind de raazalie,
astepta sh-liimbrace cu caftan pentru slujba. Talk imparatul

1 aclaz AP
4 lighean P
5 ordie sa AP ; In mss ordie i urdie
15 smin13 a0 A wi,D
11 sittura om.P, a domnilor D
12 jalbit D
teak)", fi zmintealil In mss
15-17 cele ce trebuesc Imptirtiei] cele trebuitoare otii pentru poduri i altele P
17 precum] dupticum P
18 ma35 Wit dela] scos la P
19 pre Prut insus P
20 au trebuit] trebuia P
21 lemnu A, de om.P
24 bir22 campi A
23 curtea lui] curteni P
Fpg 13
25 vindea om. P
25-26 unt, orz P
26 ti vindea hucatele
om. P
27 la sat] ldsat D
28 la] de D, iarit om.P

www.dacoromanica.ro

61

au si fcut semn de luar pre Duca Vod, si 1-au dus la basceaus. Artuncea s'au vlzut Duca, Voa, mazfilit. $i and voe
boerilor, si-au ales doran pre Petreceico ducerul, chuia
uu i-au fost de aceasta, i ducandu-1 la cortul vizixului, 1-au
imbrilcat cu caftan de domnie. lard pre Duca Voa, luandu-1 5

ag imprtesc, au venit prin Iasi, si 1-au ridicat cu tot

ce-au avut, i 1-au dus in Tarigrad. Fiindc5, el purtase toat
grija pentru impxatie de toate, si multe daruri inchinandu-i,
in lee de mil si de cinste 1-au maztit. Apoi i Petreceico Yea,
la cath stingere i roble au adus tara cu faptele lui, ceti-vei
mai jos, iaro," s, fie lsat pre Duc,a Veda, niciunele de acestea

10

n'ar fi fost asupra bietii tri.

nestiind de venirea Turcului asa fr de veste,
n'au putut gti oaste impotriva Turcilor, niel Caminita n'an
intrit-e Cu niscai osti s, se peat apra, nici marginea nu s'au
bjnit prin planci. Era craiu atuncea la Lesi Mihail, iar,

15

batman Sobetskie. Fiind satele pre marginea trii lesesti pline

de (woo:1i, le spunea Moldovenii, ca niste crestini,
striga:
Fugiti, fugiti ch" vin Turcii in tara voastr. Iarg ei, fiind tare
de cap, nebgand seam, sta pre loc. Cum au trecut Nistrul 20
Turcii, au si inceput a prda si a robi i a arde, cat au putut

ajunge prin tara lesasc, neavand de Lesi niei o sfial. In

Caminit era numai vro 6000 drgani de pasa portilor si
oamenii cei de loc. Cum au ajuns Turcii supt Caminita, n'au
zbovit 10 zile btnd din pusci, s'au i inchinat cei din cetate,
gitumindu-le Turcul slobozenie inchinandu-se de bun voie.
Si deschizand porfile, au intrat Turcii, strigand d ov a in limbo,
lor, veseli de izband eh' au luat vestita i nedobandita cetate
Caminita asa pre lesne, fr nici o scdere ()Oiler cu putin
rzboiu; da din tunuri cat se cutremura locul. Esind toti cettenii pre porti afar, cu tot ce au avut, i i-au asezat langa
semn

Vodii] stimnu Cu capu de-1 luara P

6 E P, s'au ridicat AD radicandu-1P

25

30

2 (land] din P

7 si ova. P
8 pentru toate]
11 de aceste] dintr'aceste P
de inparatie P
13 Turcilor P, de' om.D
14 impotriva] asupra P 15 marginile D 16 biiiiinit] mazilit P 17 So- 35
19 tari D
botskie In mss
21
om.P
22 de Lesi] Lesii P, siialg, A
sialP 23 vro 7000 P, dragani P dragoni D 26 bung, om.P 28 yeselie P, i nedobAndita om.P
31 earl om. P

www.dacoromanica.ro

62

cetate dinafara. Numai Volodiovskii, starostele de Caminita,

daca au vazut ca se inchin cetatea, au intrat in erbarie
aprinzand iarba, au ars cu iarba, socotind mai bine sa, moar
de cat sa incapa in mbinile pganilor.
Deci Turcii, intarind ,Caminita cu pusci i ca zaharele
cu oaste, au pus pasa, i facand =HA prada, cat au putut

ajunge prin tara lesasca insus, lasand pe Petreceico Voda

In Hotin cu oastea sa, s'au intors imparatia pre sliav Nos,
trecand Dunarea la Oblucitg, cu izbanda i cu mult plian
10 duium de robi.
Domnia lui tefan Petru VadA, cAruia Il zic Petrecelco Ito&
Leat 7180.

Daca au ramas Petreceico Voda la Hotin, au sezut acolo

iarn, tot pentru grija podului i ce trebuia la CaminitA,
iara in postul Craciunului au venit Petreceico Voda in Iasi.
pang.' in

[5

liar de primava.ra au venit imparatia Turcului iar la

Oblucif, si au trimes pre Husain pasa cu osti la Hotin.
Mers-au i Petreceico Voda i Grigorie Voda Munteanul
boerii i cu stile lor la Hotin, iara la Totora au statut Caplan

20 pasa cu oastea turceasch. Atuncea i Leii, gatindu-se de oaste,

au venit asupra Turcilor la Hotin cu Sobetskie hatmanul
Cu Sinevskie hatmanul Polnii Cu temeinica oaste. Iara Mihail
craiul era cu alte osti la Liov.
25

Turcii, facand santuri pre langa cetatea Hotinului, au

intrat in santuri; asijderea i Moldovenii cu Muntenii osebit.
lar Grigorie Voda cu Petreceico Voda, ca cei cu n.evoie,
s'au sfatuit sa se inchine la Lesi, i s bata pre Turci, sal nu se
aseze in Hotin pasa, cum i In Caminita, c, asezandu-se pasa

In Hotin, nici domnul nu mai are ce domni in Moldova. Si

30

35

1 Volodtivoskie D Voldonovskie P
5 In Caminita P, puye P
8 shah P
9 cu mult pilan] cu multi)", pradii P
12 Leat 7180 om. AP
19 i om.P, Clapan DP
20-21 Le*ii au venit] otile Le0or s'au pogorilt P
21 Sobotskie In mss
22 Mihaiu P
25 cu] si P, osebi A
27 a sftuir P,
osebitiD
26 Vodili om. P, ca cei Cu nevoie om. P
la Levi] Leilor P
28 pa y P pai A pava D, in') la P
28-29 apetndu-se Hotin] apoi P 29 nu are ce mai domni P, In Moldova om.P

www.dacoromanica.ro

1672

63

ajungndu-se cu Leii, Ii cherna s vie mai curilnd, eh' i ei

vor sta asupra Turcilor.
Husain pasa saraschierul l cu alti pasi, intelegnd e
le vin Lesii asupr, satuind cum si-ar tocmi oastea sh bath*
pre Lesi, au chemat si pe Grigorie Vod la sfat, s vai cum 5
ar socpti si el, i, intrebAndu-1, au zis: Marele si puternicul impgrat ne-au trimis la aceastl.' cetate cu oasftea puterei sale cei
nebiruite s tinem locul i cetatea aceasta, de uncle s fim de
sprijineala i cettii Caminitii, de curnd luat din noracita

sa primblare, cum si Moldovii, raialii imprtesti, s fim aret

despre neprietinii imprtei despre aceast margine. Acum,
cum socotesti s tocmim oastea, s 1u'm izb,nd, asupra neprietinilor ce ne vin Cu ostil
Grigorie VodA, au zis: Eu de aceasta nu poci sftui intealt chip, frg, numai oastea, puternicului imphrat fiind de- 15
prinsa la Toe larg calreste a da rzboiu i cu nAdejde de izb.nd fr sminteal, iar din santuri este cu grij a se lupta
cti neprietinul dinafara, el de multe ori incunjurand cei dinafar, pre cei dinluntru li fin inchisi pan flmnzesc, i apoi
de nevoie se inching si cad in minile vrjmasilor. Ci eu soco- 20
tesc s esim deaicea s 'Agin cetatea i s ne pogorfirn injos
pe Prut, s ne alegem loe de btaie, si de vom vedea cg nu yam

putea sta impotriva neprietinilor, vei trimete de va veni si

Caplan pasa dela Totora cu oaste, i ne Tom bate.

Iar dad au auizit pasa s lase cetatea Hotinului, s'au 25

apucat de hanger sh omoare pre Grigorie Vod, iar Grigarie
Vod, esind afar, indat au trimes la Lesi nezAbovind s vie.
Venit-au oastea lesasd, aproape de Hotin, tbrndu-se i toemind oastea pre rnduiala lor de rgzboiu. Esit-au i Turcii
2 asupra Turcilor] sd bate', pre Turci P
4 0-ar] s'ar P, oastea]
6 ar] or in mss, el el om.P, 02 om.D 8-10 locul - cum
si] si sd, sprijinim cetatea aceasta i cetate Caminitii set o ocrotim, pe
care de curund prin pre norocita sa prim/Aare o au dobAndit, precum
P
10 raele D, aria in mss
11 Imptirtiei] 1npritte0i D
12 o-

30

tile P, izbAnda] biruint, P

16 dilitreti D
18 cu neprietinii P, dinafar om,P, IncunjurAnd] InchizAnd P
19 /I:loch/0 om. P, pAnt% ce P
21-22 sit ne pogoram
20 vrajmapluiD
21 sit eim deaicea om. P
22-23 cti, nu putem sta P
Injos pe Prut] sit e0m pre Prut Ingios P
25 cetatea Hotinului] Hotinul P
26 hamger AP

35

lucrul D

www.dacoromanica.ro

64

din santuri, calrimea aleas, i Muntenii lui Grigorie Vodg.

$i incepand rzboiul, mergea Turcii cu nval asupra Lesilor,
incet psind, sprijinia nvala Turcilor, pang s'au
apropiat de santurile Turcilor, i stand Lesii vitejeste, s'au in5 chinat Muntenii la Levi, iar clrimea Turcilor. neavand loe

de a mai face nvalg, au intrat in santuri de se apara. 'ara'

steagurile husarilor, psind innainte, au intrat in santurile Turcilor, dup dansii alt oaste lesasch intrand, au prins a t'Ea
pre Turci, cat nu s'au mai putut Turcii indrepta, ce au purces
1.0

in risip: unii au apucat pre pod, ce era preste Nistru supt

cetatea Hotinului; al-0i au dat in Nistru, altii pe dinaintea cettii au egzut din stanc de s'au zdrobit. Ruptu-s'au i podul
In mijlocul Nifftrului i s'au innecat muiji, numai ei intrase
innainte cu pasa au lialgduit nmind la Caminit. Perit-au la
15 18.000 de Turci; umplutu-s'au Lesii i Muntenii de avere dela
Turci: bani, haine, cal buni si arme si de altele.
Grigorie Vod, cum au viclenit pre Turci, asa mai pre

urm si pre Lesi, c dupg acea izbandg, sftuind Lesii

treacg preste Dunre in trile turcesti, s'au apucat el ch va
20 merge innainte de straj, i mergand au trecut Prutul pre la
Zalucea, Si ajungandu-1 un doran lesesc, trimes de hatmani s-1

intrebe de ce merge pe acolo, ca nu este pe acolo calea ostii,

iar el au zis eh,' merge s dea stire trii s nu se bjneasc,
sil randuiasca ce ar trebui pentru hrana otii. laxa pre de
25 alt parte au scris o carte la hatmanii lesesti, s-1 ierte i s'a'
priimeasch dela dansul acea slujbg, c mai mult nu poate, fiind
doamna i copii in Tarigrad, i inch, au.zindu-se la imprtie
s'au hainit, Ii luase doamna i copii la saraiurile impgrtesti
s-i turceasc, si, dand cartea la acel leav, s'au intors. Grigorie
30 Vod, trecand Dunrea pre la Galati, au dat stire vizirului la
Oblucit ea' si el au scpat, cum au puta, si vine la poala imtrimetea
prtrtiei. $i incredintandu-se vizirul, tiindu-1
unul dup altul, unde-1 vor tampinai s vie mai carand.

35

12 stincd, in mss, Rumtu-s'au A Rumptu-s'au P 15 Inplutu-s'au AP

i Muntenii cal] de avere dela Turci l cu Muntenii de bani, de
haine i de cal P
18 acea] aceast P
21 Zaluncea A Zvancea D
Sfance Svance P
22 pe acolo calea] drumul P
24 s rnduiasa,
ostii] s gatiascOcele de trebuinta hrani ale ostii P
25 o cm. P
27 si'
om.P. 29 liah P leafu D
32 stiind P
33 tmpina) fritlniD
15-16

www.dacoromanica.ro

65

Sosind Grigorie Vodg la vizirul, 1-au intrebat, cum de au

rpus Husain pasa afata oaste la Hotin. Grigorie Vod, avnd
cale, an spus cum au sfgtuit pe pa.sa sg iasg din santuri,
oastea impAratului Ii deprins a da rzboiu la loe larg, ian,
pasa au scos hangerul sg m omoa.re, i, bhgAndu-ne in san- 5
turi, ne-au cuprins Leii, cat abia au schpat pasapre pod preste
Nistru. Bu inc sc.gpnd mi-am adus mpul la mria ta.
Asa auzind vizirul au zis cg: bine ai sfgtuit si nu te-au
ascultat. De care i marturi au artat Grigorie Vodg, i asa
si-au tocmit lucrul despre vizirul. Iarg pan" a veni Grigorie to
Voda, au fost dat domnia Due& Vodg, tiindu-1 hain la Lesi.
Iarg apoi vizirul, de prere bun uncle I-au vgzut, era sh-1
imbrace cu caftan de domnie in tara munteneascg, i s intoarcg pre Duca Vodg. Ce Grigorie Vod n'au priimit, ce s'au
rugat vizirului
dea vole sg meargg acas-si in Tarigrad, s 15
se odihneasCA, i sg se curteascg de acel nume de hain, p"an
cnd va fi mila impratului. Si au trimes vizirul de i-au scos
doamna i copii dela saraiuri, i au mers acasg-si, i n'au mai
esit domn, tmplandu-i-se moarte.

Sinevskie hatmanul cu vro 6000 de Lesi s'au pogort 20

dela Hotin, au mers piing, la Hui, anume cA-i va mai veni

oaste din urm, sg meargg in tara turceasc. Iarg Petreceico Vodg au mers in ISuceava, c, acolo Ii era doamna cu
toat casa. Turcii, inielegAnd de pogorArea ostii lesesti, au
orAnduit un Rash.' cu oaste i cu un sultan cu. 20.000 de Thtari, 25
lovind o seam de 'Mari la obuzul lesesc, s'au intons Lesii
iarna in postul Crgci-unului la tara lor, n'au asteptat sg se mai
thmpine cu Turcii; nici Tgtarii din urmg nu i-au mai gonit.
Atuncea i Petreceico Voda s'au ridicat din Suceava
eu casa lui i cu Hlgsescul hatmanul i s'au dus In tara 30
lesasch, ca n'au avut cu
tocmi lucrurile domniei,
5 hangiariul AP
9 mar3 spus] rspunsD
6 pre pod om. P
10 vi-au] s'au AP
15 aca11 Vod.1 om. P
tur in mss
12 si om. D
23 Soceavii A,
s,P
16 de2 om.D
18 acas. P
19 tAmplAndu-se D
24-25 au rilnduit P
26 s'au] 35
25 Cu'] cu vro P
ti orn.P, **1 doamnaP
s'au P
27 in postul CrAciunului] inapoi P
28 intAnpine D,
29-30 s'au ridicat hatinanul] cu
nici P, din urmii om.P, i-au] au A

HS:hawse hatmanul cu casAle lor s'au rdicat din Sociavit P

niei] de domnie D
61736. Giureacu, Letopissful Moldovet data 1661-1706.

www.dacoromanica.ro

31 dom-

66

cum si-au tocmit lucrurile domniei Grigorie Vod. Tar daert

au pribegit Petreceico Voda la Lesi, au venit domn trii. un
grec trigrdean anume Diraitrie Caiatacozino, ce era capichehae la Poart lui Petreceico Voda.
5

Domnia lul Dimitrle Vodii Cantacozino. Leat 7182.

Dimitrie Cantacozino au fost visternic in tara munteneasc la Grigorie Voda, si pre urm el au fost capichehae lui
Petreceico Vodrt. Fiind impOratia la Oblucit 1-au imbriicat
io

cu caftan de domnie, nefiind vrun domn mazal atuncea

Poarta impartiei.

Cand au dat domnia lui Dumitra.5co Vod, i-au poruncit

vizirul s strice cettile deaicea din tara, sill nu le apuce neprietinii cu osti streine. Asijderea sa rnearg cateva rnii de
Mari s erneze in tara despre marginea tarii lesesti, s fie
15 de str,aja pentru stile lesesti, sh nu intre s strice tara, sau
el s dea zapis la mana vizirului, cum, de vor mai veni Lesii
cu osti, el s dea seamh.

20

Fiind toti boerii tarii la Oblucila cu Dimitrie Vod, le-an

spus cum este porune,a vizirului pentru Tatari sa ern.eze in
tar, i vor strica tara, sau, de vor vrea ei sh nu intre Ttarii,
ei s dea zapis la mana lui ca-, de ar veni Lesii In Ora, ei
dea seam, iara el va da zapis la mana vizirului. Deci boerii

sa fie zis, si mai ales Miren logofatul, c tara este piing de oameni, si de vor descaleca cate cinci, sase Taari intr'un sat,
25 vor erna, si nici O striciiciune Ttarii nu le vor face, &it' si in tara
lesasca erneaza jolnirii prin sate, si nici un Tau nu petrec oamenii de prin sate. Si cu acel sfat nesocotit au rttmas s, vie

Ttarii s erneze in tara. N'au socotit c jolnirii in tara lesaseA, ce manancO, gospodarul casei, mananc i ei, si au stran30

1 lucrurile domniei om.D,

cum

Vod11.] precum Grigorie Vod

s'au tocmit lucrurile sale P

3 Cantacozino i Cantacuzino in mss
3-4 capichihae A
4 lui] In locul lui in mss
5 Leat 7182 om. AP
9 maz6.1 om.P, pre atuncea P
10 1mptird.tiei om.D
21 st% dea]
dei P, ar] vor P
23 s. fi P
22 dea] dei P, zapisul A
24-25 ti
35 vor erna tntr'un sat AP 28 jolmirii D joimirii A

www.dacoromanica.ro

1674

67

soare de rotmistrii lor, iara Tittarii sant lupi apucatori, prad,

robesc, bat si eaznese pre crestini, neavand strb.nsoare de

marzacii lor. Intrat-au Tatarii in tara ea lupii in turma de
oi, din Prut pana. in Nistru si mai sus pana in apa Jijiei,
nefiind nimrui nici o mira de sraca tara, cum vrea fi tara 5
rara domn, cum vrea hi saracii pricin rauttii, cum vrea
hi sfatuit shracii s'a' vie cu oaste atuncea la Hotin! O! cum
s'au indurat a da tara in prada nici de o nevoie, numai pentru
un zapis, o hartie ea aceea!
Erniat-au Tatarii in tara pn In primavara. Nu-i putea tO
stura en hrana de e,ai. Sacul de orz Il da pe zi numai unui
cal si, cat nu-1 manea el, il deserta din traista si-1 strangea deo-

i daca sfarsia orzul din groapa bietul om, iar ttarul

Il fcea de cumpra dela dansul orzul cel ramas din traiste.
Mancat-au .tot, i painea i dobitocul; jacuit-au tot pana la
un cap de at. Pre multi au si btut i i-au robit, femei
fete frumoase, copii, pe furis. Ramas-au bietii oarneui numai
sebi,

15

cu sufletele, btuti i struncinati cum era rnai rau si mai amar,

cilt nu se poate a mai serie, nici a se povesti eaznele i uci-

sturile de Mari.
Jara din oastea lesasea, dup batalla dela Hotin, au in-

20

trat o seama de Nemti in cetatea Sucevii si in cetatea Neamtului. Tara Hotinul au ramas pustiu. Cetatea Sue,evii era plin
de avere a boeri, a neguttori si a oameni dovletii, precum
se tiimpl la vremi ea acelea de duo oamenii In cetate. Mers-au 25
Caplari pasa si Alexandru Buhus hatmanul cu Turcii cu
oaste de tara, si au statut imprejurul cetatii Sucevii 2 ani,
nu i-au putut scoate, pan au sfirsit bucatele, apoi s'au inchinat. Tara <cei din cetatea N eanrtului> neavand bueate, n'au
zabovit, ce esind au legat tabara s'A mearga la Suceava, <pe 30

cari i-au lovit Buhu( hatmanul cu oastea sa la Podisoare,

2 si om.P
3 marzacii D
4 si pAng, P
6 hi] fl P
7 hi] P
9 o hrtie ca aceia om. P
11 de caei A
14 de] de-ID,
12 din] tn E
16 i-a i btut D, fameile D
traista D
15 paineD
19 nu sit mai

poate serie D, a mai povesti] a stt mai pomeni P

23 au] a A
24 a2]
si a D, a boeri
dovletii] a boerilor si a negulitorilor si a altor
oameni mai bogati P
24-25 precum cetate om. P
26 Clapan D
29 cei din cetatea Neamtului BN din Nemti n mss
27 cetltii om. A
30 pe cari pag. 68,3 In doao. Manuscriptele prezinta ad o ta,cuntl, pe

www.dacoromanica.ro

35

68

aproape de Suceava, i dandu-le naval vitejeste acolo la Podisoare cu slujitorii sai, au rumpt tabgra Nemtilor in

da'>. La acest rkboiu s'au tmplat primejdie de au cut

%lams hatmanul de pe cal; perind calul au dat hatmanul jos

5 infr'un razor si, ngvAlind Nemtii sa-1 ja, s'au apueat hatJamul de coada calului unui capitan anume Decusara, i asa,
ineilecand pre alt cal, au indreptat ekboiul, i au perit multi
Neinti. Prins-au i vid multi, i i-au trimes la Dimitrie Voda,
iara Dimitrie Voda i-au trimes la imparatie. Intrat-au un ag
10 cu. Panaitache userul in Suceava si au jitcuit tot; descuind
sicrie, sipete, Uzi, au luat ce au gasit, i iarg, le-au incuiat. Umplutu-s'au de avere i Panaitache, fiind tAlmaci turcului. Ce
au mai ramas, au venit de si le;au luat, a cui au fost; mai multi
au ramas pfigubasi de tot ce-au avut. Dupg aeeia, viind Buhus
15 hatmanul dela Suceava, cu cinste l-au priimit Dimitrie Voda,
intrnd In.. Iai i-au facut alaiu cu toti slujitorii curtii, cu dobe,
eu surle, ca unui hatman veustit de izbAnde, slujind domnilor

tarii, si era in mare cinste la domni.

Iar in anal 7183 s'au scornit omor de cium% in tara i
20 mai ales in Iasi dela lunie si au tinut rang. la Octomvrie, si

au murit oameni eat nu se putea ingropa, ce-i arunea prin

gropi de-i naruia. Esise i Dimitrie Vod in deal dupa, Galata
cu boerii, si acolo sedea cu corturi de grija omorului.
Caplan pasa fiind la Totora, petreelnd haznelele ce se
25 ducea la Caminitg, i-au venit ferman sA mazleascA pre Dimitrie Voda., i, chemnda-1 dela Galata, i-au argtat fermanul,
sinu l-au mai rant, ce au trimes de i-au adus agarl'acul, eh'
doamna nu avea, numai tiitoare avea, anume Anita, fata Racheritii, i deacolo l-au pornit la Tarigrad.
30 care am completat-o cu ajutorul Cronicei racovitene si a lui Neruice, in cari
pasajul acesta este ast [el redactat : pe carii i-au lovit Buhus hatmanul Cu

oastea sa la Podisoarti, aproape de Suceav, i d.nd niival la tabra

Nemtilor, la loe larg B (Mag. Ist. III, 24); Era atunce Alexandru Buhus
hatman, i cum i-au intampinat hatmanul Buhus la Podisoare, aproape
35 de trgul Sucevei, i dndu-le nval vitejeste acolo la Podisoare cu
slujitorii BM au rumpt ta,bdra Nemtilor in doao N (frog. Let. II, 208)
3 intmplat P
16-17 cu dobi, ca surli AP
9 Dimitrie om.AD
17 izbd,ndd D
21 cElt] c tot A
19 in tar.BN in Tarigrad in mss
22-23 cu boerii in dial dup Galata P
27 arglcul DP
24 Clapan D

www.dacoromanica.ro

1675

69

Acest Dimitrie Voda au scos in tali intai Milli, care

angarii n'au mai fost niciodata la alti domni, de i-au ramas
mime rau i blestem de catre saraci in veci. Acesta, pentru
"sa intre in voia Turcilor, in fiece zi mfinca carne, si in post si
In caslegi, cu Turcii -i venia oaspeti, e defaima legea i sfintele p.osturi; dar nu doara pentru voia Turcilor, ci pentru
era urAt a posti, precum o seam de Greci au acest eres, de
ocarasc legea si pre cei ce au asezat posturile. Dar cauta ce
zice Domnul Hristos in sfanta Evanghelie: Precum m marturisiti voi innaintea oamenilor, marturisi-va-voiu i eu inna-

10

intea parintelui mieu. lar in locul lui Dimitrie Vodii Cantaeozino au venit domn Antonie Ruset Voda.
Domnia lul Antonia Ruset Vodi.

Daca au mazalit Caplan pasa pe Dimitrie Voda la Totora, au venit domn Antonie Ruset Voda, iara grec thrigradean. A cesta, daca au venit In scaunul domniei, fiind bun si
milostiv, s'au apucat a face lucruri dumnezeesti,
ramaie
pomana. Dres-au clopotnita la Sfeti Nicolae, o au sindilit
au facut zid prinprejurul bisericii, si au zugravit pridvorul
precum se vede. Adus-au i apa pre oale panA in zidul acestii
'biserici, care mai pre urma s'au astupat. Zidit-au i la Sfeti

15

20

Saya zidul imprejur, ce n'au apucat a-1 istovi.

In al doilea an a domniei sale, i-au venit porunca de au
mars cu viizirul in oaste la ,Oehrin i cu Duca, Voda, domnul
muntenese, i Wand Cehrinul cfiteva saptamani, au venit RA= 25
zuhdan eneazul cu paste moschiceasea si au batut pre Turd;
mai multi s'au innecat in apa Tismenul.
La Antonie Voda era hatman Gavrilita. Tara, mergand la
2 angherii P, Dupti domni ad.
1 In tara Intel om.P, 'Artie AD
3 blestem] 30
ca sit scoa tit hartii prin tara ci numai acestuia P, de om. P
blestemat P, pentruca P
7 acesta erksi A
8 sfintele posturi P 9 ma
om. AP
13 Rosa P
10 marturisi-1 voi P
14 Clapan AD, Voe15 Roset P, grecul D
18 Dires-au AD, Neculai P Neculaie D,
vod P
19 zidiu A zidiul P
20 prin oale D, Omit In BN prin
au] au i P
In mss
21 s'au astupat mai pre urma P
23 In] La P
25 Cihrinul A 35
26 cneajul AP, muschiceasa AD
25-26 Ramadan i Ramadan in mss

www.dacoromanica.ro

70

Cehrin Hall pasa, stiind pre Buhu hatman de and au mers

calea niste Lesi, au sttut
cu zaharea la Carninit,
Buhus vitejeste de 1-au aprat. Acest pas, intrebtind pre Anbolnav si
tonie Yod, unde este Buhus, el au dat seam
5 n'au putut veni la caste. Si au fcut pasa pe Yod de au adus
tocma la Cehrin pe Buhus. Tug Buhus, mergAnd pre campi
Cu slujitorii sl, au dat de niste Cazaci, ce tinea sleavul Turcilor la niste stlinci de piatrii, neputindu-le stric,a nime nimica'. Tarsi'," lovindu-i Buhus, i-au luat pre toti de grumazi,
to mergand i-au inchinat la pasa, pentru care au si mai dobndit
cinste si nume bun la pa,sa, poruncind lui .Antonie Vod s-1
pue hatman gi sO nu afle 61-1 mai schimbA. Era si Duca Vod,

cumnatu-su, indemniitor la pasa pentru Buhus, dar i hrnicia lui il arata a fi de hiltmanie, cum si atunci n'au mers ca
15 mina goal la pasa.
La anul dupg aceasta au mers Turcii si domnii acestor
taxi cu oaste la Cehrin, i Lan dobb.ndit cu viclesugul lui Rmdan. Zic s, fie cazut un fecior a lui Itmdan la Turci dintr'un podghia.z, cand au mers spre Ceara, i l-au fost i turcit;
20 0 intelegand
tat-siiu cu osti la Cehrin <au spus Turcilor

25

s-I duel' si pre dnsul acolo>, cA dac,A-1 va sti tath-su, el va

inchina cetatea. $i lufindu-1 Turcii cu sine, dac. au stiut Rhmiidan, el au ficut viclesug, imbtind pre Cazacii coi din cetate cu horelc,, si, dormind beti, au inchinat cetatea, i intrnd
Turcii, au ars-o, ea era de lemn, phn, in pmnt. Si asa si-au
scos feciorul din robie. $i lundu-gi feciorul si bani dela Turci,
s'au fcut a fugi, i tampinindu-se cu oastea moschfcease,
ce venia impotriva Turcilor, s'au intors indesrt, dac5, au stint

cA au luat Turcii Cehrinul. Pre lima, intelegb.nd impiiratul

5 pe Vodift
2 zahara AP
3-4 Antonie] Antohii A
7 Cazaci i Cazaci In mss, leavul] drumul P
I-au adus P
8 nimineaD
10 Dupd Inchinat ad. pre totiP, i om.P
11 porun19 poghiaz DP popiiaz A, i turcit] luat Turd D
20 la
cindu-i D
20-21 au spus acolo. Cuvintele acestea lipsesc In mss ;
Cehrin cu otiP
35 lacuna am completat-o dupd Cronica racovifeand (Mag. Ist. III, 34) ff. Ne21 tatifil situ DP
culce (Sog. Let. II, 211)
23 el au Molt vicleug
24 hare& P horircit A
om. P, pre Cazacii] pre Levi f7.acii In mss
25 au ars-o pan& In pametnt ea era de lemn P, :0-au] an AD
27 muschiceasa. In mss
28 Inprotiva DP

1 Cehran A

30

om. P,

www.dacoromanica.ro

71

moschicesc viclesugul lui RAmgdan, 1-au prins, i topind banii,

ce au luat dela Turci, i-au turnat in gura de au murit.

lar la Poartg, umbla Dimitrie VodA pentru domnie
mazaleasa, pre Antonia Vod, i Serban Cantacozino logofaul pentru domnia Ora muntenesti s mazfileasch pre Duca 5
odii. Si fiind Serban logontul pus de Duca, Vodg, caimacam
in Bucuresti i ispravnic sg, zideascit curtile domnesti, dacil
au &it curtile, au si pribegit la Poartg, i cheltuind au esit
domn in tara muntenease, mazAlind vizirul pre Antonia
odii deaicea, i schimbnd pre Duca VodA, din tara mun- 10
teneas'a in Moldova.
Intorchndu-se Antonia Vod," dela Cehrin, 1-au tmpinat
la Soroca mazalia i, luandu-1 ag imparAtesc, 1-au dus in Taxi-

grad. 'aril,* Duca Vod au mers dela Cehrin in tara munteneasck i i-au venit schimbarea domniei in postul CrAciunului 15
1670

la leat 7187.

A treia domnie a Dual

%go&

Venit-au Duca Veda cu a treia domnie din tara munteneasa si au intrat In Iasi in 6 izile a lui Dechemvrie. Venit-au si cfiva boeri munteni cu Duca Vod, pribegi de frica 20
lui .$erban, aicea in tafai.

Atuncea era greu Orii pentru zaharele i meziluri la

drumul Caminitii i cheltuial cu schimbatul pasilor de Cami-

nitA. Din Iasi pang, in Caminit6 era pustiu hid, din ernatul
Thtarilor din domnia lui Dimitrie Vod.
$i aseznd Antonia Vocti islujitori in TabAr6, si in $tefnesti, tinea mezilul din Sternesti pan" In Caminifit, iarg

25

pre urma au a5ezat oameni in Hotin i In Peririta. Venia

1 muschicesc AD om. P
1-2 topind luat] poroncind 1npiiratul
muschicesc de au topit banii carii i-au luat el P 3 nubla DP inbla A,
4 .Dupd Vodii, ad. pentruca s la el domnie P
pentru domnie 0774. P

30

7 dacii] i dacit D
6 logofitt In mss, caimacan D
12 intampinat P
13 mazilia la Soroca P
16 leat] anul P
20 munteni om. D, Dupti
Wide", ad. din tara munteneascii D
22 Ara] In tar& P, zaherele D
24 Omit] i Omit P
26 Antonin] Duca P
35
27 pci,ntil i pAni p

www.dacoromanica.ro

72

podghiazuri dela Lesi la drumul Caminitii de lovia pre

Turci si pre alti negattori, ce mergea la Caminit, i facea

mult. pagub neguttorilor. 'ark' daa s'au hotrt olatul

5

Caminitii i s'au asezat slujitori pro la meziluri, s'au prsit

podghiazurile.

. Duca Val in al doilea an a domniei sale au mers la

Tarigrad, avnd phr Cu $tefan Vod, fiul Radului Vod,
pentru logodna fiic-sa doamnei Catrinii, si au rmas feciorul
Radului Vod pre Duca Vods dela divan. Atuncea Cazacii
io din Ucraina inchinndu-se supt stpAnirea Turcului, au dat

htmnia [care-i ca si o domnie] txii czcesti in seama

Duci Vod, i i-au mai dat un tuiu i 1ic czitcesc i buzdugan

de hltmnia Ucrainii. Si viind in tar au nuntit dndu-si

pre fiicA-s Catrina dupg fiul Radului Vod. Si au mers Duca
15 Vod la Ucraina, 'Aug in Nemirov, si au pus hatman pre un
grec anunae Tani Drghinici, om sin jit ce si stia brag rusease,
polcovnici din chpeteniile Caaacilor. $i au fcut i case la

Ucraina in trmurile Buhului, i alte case in Tienuca la

Nistru drept Some& Duca Vod domnia si Moldova si Ucraina,

20 domn cu 3 tuiuri. Scrie-si muneIe: Duca Voevoda, domn trii

Moldovii i Ucrainii.
Tara mai nainte de ce au mers in Tarigrad, au tiat Dues,
Vod, pro 3 boeri, pre Vasilie Gheuca visternicul, pre Bogdan
jitnicerul si pre Lupul bulgerul, care au fost fcut crti viclene

25 cu isaitura lui Dimitrie Vod la Orheieni si la Lpusneni,

s se ridice cu caste s, mearg s prini, pre Duca Vod ca

30

toat casa lui si pre o seamh de boeri ai lui, si cu izvod cu ce

moarte sg-i omoare pre toti, i trimetnd cartea aceea, eu Lupul
sulgerul, ca cum vrea hi lela singur Dimitrie Vod, la cApeteniile dela acele tinuturi. Tara un &pilau anume Decusar,

8 Ecatrinii AD Ecaterinii P
11 care-i ca si o domnie. Cuvintele
acestea sunt in A ca nota mar ginala tot de copistul tns, iar in P in parantesa; lipsind si din Cronica racovifeana si din Neculce, cred ca sunt interpolate
12 un buzdugan A
14 Ecaterina P
16 Driighinici B Gradinici
35 in mss Gredinevici N, Oda. D stie AP
17 cas In mss
20 Duca
23 prea] anume pre P
Vod. D
24 jicniceriul P
25 Orhieni D
Orheiani A Orheeni P
27 ail a A
29 vrea hi] ar fi fost P, singur
om. P

29-30 cdpitniile D

www.dacoromanica.ro

73

daca au inteles ce serie intru acea carte, s'au facut a priimi

porunc,a, iar pre alta parte au venit cum mai de grg in Iasi
si au spus lui Buhus, iar Buhus Dud" Vod. Si au trimes
cum mai in grab5, pre Gheorghie Ciudin sardarul de au prins
pre Lupul sulgerul cu acea carte, cestielalti nestiind nemicii. 5
Cum 1-au adus, 1-au intrebat Duca, Vod pre sulgerul, cu a
cui Invtatura au fcut aceia, el au spus c 1-au trimes Gheuca
si Bogdan, si indat au trimes niste bulubasi i ca seimeni, de
i-au luat de pre la gazdele lor i i-au Inehis.$i scotandu-i la
divan, n'au mai putut tgAdui viclesugul, ce au spus drept eg 10

ei gut vinovati, si i-au flat pe ate trei la fntn.

Deci Duca Vod s'au fcut groaznic asupra tuturor, si
asupria tara cu ornduelele, boerii cu imprumutele preste putinta lor, &it nu se mai pltea nici cu bucatele lor, cate 2 ughi
boul i ate 1 ug vaca istovia zlotaii, nici cu odoarele ce le zalojia, ce era grosurile pline de oameni si de femei grace, lesinati d foame. Multi au murit prin grosuri. Boerii i juphne-

15

sele grace inchisi la seimeni si la pusci legati pentru bani.

1683

Pentru acea vrAjmasie i groag au urat toti pre Daca Vod

si se ruga lui Dumnezeu g-i mntuiascA din minile lui. Multi 20
din boeri i rnagli au fugit lgndu-si casele de groaza lui.
Iar in anul 7191, gtindu-se vizirul de caste sal mearg

asupra trii nemtesti, venit-au porunc si la Duca Vodl, si

&au gstit de oaste si au purees in 20 zile a lui Aprilie. Boerii

tara tati era bucurosi s purceag Duca Voda mai curnd 25

In oaste, s, halAduiascA de vrjmsia lui, si-1 blestema toti
sa nu se mai intoarcA de unde merge. Ca, si atuncea la purees
multa strnsoare au fcut pentru bani g-i istoveasca, i nu-i
putea istovi, c bani nu era nicalirea; vnzare in vite nu era.

Ce si pre cale pan la Focsani tot incet mergea, zapciind 30

oamenii, fchnd oturace eke 5, 6 zile. Pre la Flciiu trecnd

hanul cu ftarimea multe jacuri fcea trii, bietilor graci

1 aceia D
4 In]
2 mai om.P
3 Dupd Buhus2 ad. au spus P
5 sulger AP, iar acestielalti P
de P, sardar A srdar P, i-au prins D
7 au fAcut el P, Gheoca D 8 seimeni, siimeni i simeni n mss 12 groz- 35
15-16 zit"nic P
14 plittea] pute plti P
15 1 ughi D, odortile AD
24 April AP
28 sit
logia D
16 grosurile] glasurile P, femeile AP

istoveasci D

29 nichiri P nictiiurea A, val. A

www.dacoromanica.ro

74

si la boeri. Si dad s'au strecurat ttrimea din tar, au trecut

apoi si Duca Veda cu multi boeri 1 cu oaste grijit, i arktoas.
RAmas-au caimacami in Iasi Nicolae Racovit, logoftul, Pladie spktarul i Toderasco visternicul, care la pur5

cesul Ducki Veda s'au sftuit cu o seamk de boeri, din i

ce au mers cu domnia la casta, cA, de s'ar mai intoarce Duca
Vod,, ei s nu vie cu dnsul, ck nici ei nu-1 vor mai astepta

In Iasi, ce se vor duce sk-i prinz, capetele printr'alte tkri,

10

eh nu pot s-1 mai sature.

Mergnd Duca, Vod prin tara munteneasek, au trecat

preste munte si au mers alkturea cu tara ungureascii pre

Sbes, pe la Logoj, pre la Timisvar, pre la Sarva44, pre la
Solnoc, ce este pre apa Tisa, i deacolo la Buda trectind
15

Dunrea pre pod, intr'un cmp dinjos de Buda s'au impreunat

cu Serban \roda Munteanul.

Cara Mustafa vizirul i atiirimea <era> innainte la

Stol-Beligrad, tiind in mnk s. dobndeasck Enicul. Tara
intelegand ck este ceta.tea grijitk bine, si de Beciu auzind
20

cA-i

negrijit, au trecut la Beciu sk-i la, nefiind nici impkratul in

Beciu, ce numai -un ghinkral cu 25.000 de Nemti. Si Vtnd
din 10 zile a lui Iulie pan in 2 zile a lui Selitemvrie nepArksit

25

din tunuri, tot se apkra Nemtii, pnk ce au venit Sobetskie,

craiul lesesc, cu casta, si au imbkvit Beciul de Turci. Iark
intorcndu-se frk nici o izbandk, 1-au sugrumat in Beligrad,
81. i-au trimes capul la imparkie, ca se apucase ca- va aduce
cheile Enicului, apoi si a Beciului, ce nu i-au ajutat Dumnezeu

dup semetia lui. Iark tara nemteasek au ramas prdatk

arsk, numai pAmntul pre urma Turcilor.
Dae," s'au intors Turcii dela Beciu, au venit la Buda,
30

si pogorndu-se Lesii pe Dunkre injos, s'au lovit cu Turcii

In ceasta parte de Minare, i iark au ramas izbanda. la Lesi,
dar nu fark scAdere ostii lesesti. $i zhbovind vizirul la Buda,
nici pre domni nu vrea s-i sloboazg, s vie la targ-si.

3 caimacami P caimacani D diimcami A, Nicolae om.P

7 nu-1]
12 Sarvas BN Sarvar AD
9 nu-1 pot D
8 ce se] ce si AP
Sazvar P
16 era BN om. mss
17 Tonbeligrad AD Toneligrad P, Enecul D Enicul A
22 din D de AP, tot] si tot P, Sobotskie in mss
24 l'Ara de P, zugrumat AP
26 cheile] cae D, Ianicului P Ianitcu40 lui AB
27 seminVa D
slobozascii P, la tarA P
33 nu-i vre
35

nu D

www.dacoromanica.ro

75

Dace,' au mers veste in tara lesasc cal au btut craiul

pre vizirul supt Beciu, ridicatu-s'au Petreceico Vod cu Moldoveni pribegi, i s'au pogofat cu caste in Moldova, ca Dimidiskie i cu Cuniskie, s bat Bugeag-ul, fiind Ttarii in oaste

cu vizirul. Venit-au prin Iasi i s'au pogorAt In Bugeag, 5

avnd i putini Cazaci cu sine. Fugit-au doamna DucE Vod

la Brila, boerii caimacami la munte, tara bjnitrt,

bre-slasii sili s incalece, s mearg5, la easte in Bugeag. De
toate acestea au mers veste la Duca AToda, i skituia Serban
Vod pe Duca. Vod5, s dea bani vizirului
sloboaz. Ce 10
Duca Vod, ferindu-se de obiceiu, n'au vrut, zicAnd: Noi child

mergem in cate aducem plocon vizirului, iar &Ind ne intoarcem, atunci ne imbraa, cu caftan si pre noi si pre boeri,
ne lum ziva bunk i sintem slobozi a merge la casele
noastre. Serban Voda vxtos il indemna, ce Duna. Vodii, mai 15

tare se apra, eh n'a da bani. Vizirul, ca cel ce mergea la

aproape de Beligrad au imbriicat pre Dual. Vod
pre boeri cu caftane, si i-au slobozit pre acas-si.

$erban Vod5., ca un muntea.n pizmtar, au si scornit

paras, asupra Ducal Vod, in pizm unde nu i-au dat stire al.

20

mearg5, amndoi la vizirul, zicAnd ea' au luat Duca Voda 200

de pungi de bani, birul trii muntenesti, child s'au dus domn
In Moldova, si apoi el au plinit banii dela sine. Si intrebAndu-se
la vizirul, au rmas s dea Duca. Vod banii, i neavAnd au

lsat zAlog pre Apostul Catargiul comisul si pre Tnase de 25

Soroca. setrarul. $i trecand Duca Vod Dunk-ea, au venit
drept prin tara ungureascA pre la Apafi Mihaiu, craiul unguresc, unde frumos s'au adunat, i i-au ant mas si au
benchetuit amndoi si au jucat. $14 sf5,tuia pre Duca Vod
s nu vie in tarii, ce s saz5, acolo, c-i va purta el de grij, 30
c aici au venit alt domn dela Levi, sau sh-i dea cfiteva mii
de oaste, s-1 petreac,:s.' pAn la scaunul s.u.

Iar dac au sosit la Brasov, o seam de boeri, ce era

la un sfat cu caimacamii ce rmsese in Iai, anurne: Gavriil
4 Curniskii In mss 7 munte] Munteni In mss 7-8 mazilii breslasi P 35
16 Vi11 zicand] ce au zis P om. A
12 poclon AP
14 la] pre la P
17 piire-si AP
18 caftanu D
21 ziand om. D,
zirul] vizirului

Duca Voda om. D

23 lintrebandu-si A

27 Mihail D

www.dacoromanica.ro

34 Gavrilitti D

76

Costache vornicul, loan Racovitii paharnicul, Gheorghie treti

logoat, Mitrea cApitan, acestia sfhtuia pre Duca VodA sA

&each' in tara munteneascA, fiindu-i si doamna acolo, apoi
ei avea end s6-1 vicleneascA, sa treacA in Moldova, sa se
.5 inchine la Lesi, fiindu-le i jupnesele in tar la munte. Tara
Miron logoratul, Buhus hatmanul i Costandin Ciobanul
postelnicul n'au vrut sA lase sA fie asa. Deci aceia 1-au pArAsit

si au trecut in tara munteneascrt pe sfatul lor dintAi. Duca

10

15

VodA, vzndu-se prsit de toti, de boeri, de slujitori, numai

2 steaguri de Aipcani avea i putintei seimeni, iarA altii toti
Il pArAsise, s'au pogort de au mers la Domnesti. Atuncea,
piing, a veni Duca VodA in Domnesti, Cuniskie cu Cazacii
Savin banul si cu alti boeri i mazli Cu oaste de tarA prAda
strica satele tTresti in Bugeag. Petreceico Vodg era In
Suceava, apoi s'au pogort in Iasi, cu o sAptAmnA innaintea
OrAciunului.

Duca VodA din Domnesti au trimes pre Buhus hatmanul de au &Rut pre niste adunaurA, ce era cu HAbAsescul
strnsi si multe cApetenii i oameni de tarA, la Movileni
20

in alul Siretului despre Tecuciu, ce era si aceia merghtori

la Bugeag, i i-au risipit, ca nu s'au ales nimicA de dnsii.
Petreceico Vod5,, sosind in Iasi, indatA au orncluit podghiaz,
Cazaci i Levi, cu Dimidiskie si cu Bainskie, s meargA s
loveasch pre Duca VodA la Domnesti. Si purceznd podgheazul

25 din lasi, au mers Nos pre Siret, lund mazli, capitani,

slujitori, pe cines afla prin tarA, sa se ingloteascA &At de multi.

Intelegnd Duca VodA c6,4 vine podghiaz pre Siret,

s'au sfAtuit cu boerii cum -vor face. Buhus hatmanul sfauia
s se pogoare din Domnesti la Focsani, la margine, cA este
30 mai nil grijA, si se vor gAsi slujitori in leafA, dacA ar trebui,
cA in Domnesti este cu grijA. Doanma Duca VodA mnc vense
dela BrAila la Focsani. Jai% Miron logofaul au sfAtuit sA nu

se ca.-tease:a din Domnesti, c aceia ce vin skit niste tlhari:

Ce putere au ei sA vie asupra mArii tale, Sil nu dam locul,
35 cA pAmntul acesta e frAmntat cu sngele mosilor si a str19 capetenii A
22 pod6 Constandin in mss 9 de'] i de D
23 13aiskii A Baniskie DP
26 pe cine P
ghiaz P potgheaz D poghiaz A
30 fart', de P, In lefe D, ar] vor P
34 loc P
35 e om.AP

www.dacoromanica.ro

77

mosilor nostri! Cu acest sfat inselgtor nu s'au cltit Duca

\Todd din Domnesti, ce au Th'cut cutare seimenilor, i s'au
aflat numai 60 de seimeni, i i-au bfigat in curte. Era si SO
de lipcani la 2 steaguri. Aceasta era Luni in ziva de ajunul
Crciunului. Si au trimes 12 lipcani cu Muhanrenco, capitanul 5
lor, insus pre RAcaciuni de straj, si a doua zi, in ziva de
CrAciun, era sa. mearg i hatmanul cu ceiala1i lipcani impotriva podghiazului.

Iara sosind podghiazul la RAcaciuni, au prin.s pre

lipcani acolo si i-au tAiat pre toti, numai unul au scpat, si
viind noaptea s dea stire, au nenierit la Copcesti la Trotus,
clandu-i om s-1 dud., au rtcit printeo dumbrav, i and

10

au sosit lipcanul drept Domnesti, podghiazul inch ajunsese

In curte la Domnesti far veste. Si incunjurnd curtea, era s
intre pre poart un rotmistru, ci, prilejindu-se in poart Cerchez 15
buluebasa, au impuscat pre rotmistru de l-au omorAt, si au

apucat seimenii de au inchis poarta cu mare naval de Lesi.

Duca Vod la mas, Miron logofltul, Costandin postelnicul iar cu Duca Vod la mas, lipeanii la gazda cpitanului
lu,nd banii de lear, neapuand s se incalreze, au plecat 20
cine incotro au putut prin sat. Buhus hatmanul era la o gazd
departe de curte mai jos, si, auzind galceav., au incalecat numai

cu Dediul srdarul i cu cinci, sase lipcani ce se incillrase,

si au purees spre curte, ce, timpinandu-se cu. Cazacii i cu
n'au putut rzbi spre curte, stiind chi in curte era slujitori si se vor apra, ce si-au intors juphneasa de au fugit
In lunch' Cu sania, iar el, hrtindu-se canoe, au dat dos incet
sprijinindu-se, c nici gonasii nu prea indraznia.
Au trimes hatmanul la doarnna in Focsani pre Manolachi
sulgerul, s dea bani s fad oaste deacolo, i sa vie la diinsul,
s mearg s se bat cu Leii, s poat face vro izbnd. $i
dacii au mers, n'au pus s strige in leaf niscai slujitori, ce au

25

30

15 rocmistru P,
11 CoptestiD
3 Era] $i era P
4 zioa DP
un rotmistruIn poart om.D, ci prilejindu-se In poart] ce s intam19 Ara] era P, gazda 35
plas acole in poart un P
16 au puFatD
21 o
apitanilorD
20 de lefe D, s se hictilereze AD s Incalice P
gazda] o caz AP
22 au incalecAnd A
23 ce se inalrase om.P
26 s'au Intors AD
27 hrtindu-se el P
32 au mers acolo D, strige] stringiiD

28 pre In mss

www.dacoromanica.ro

30 si om.P

78

incAlecat Stefan VodA, ginerele Duci Vod, cu niste seimeni

slugi a boeri ce era cu doamna, i intru aceea noapte au venit

la hatrnanul in ZAbrAuti la Soldesti, i numai ce s'au mirat
hatmanul de Stefan VodA pentru ce au venit, c el vrea sA
s meargA cu gloata, ce era, sA dea rAzboiu cum ar hi putut,
cela vrea hi stAtut in laturi, i lngA dnsul vrea riimnea

cei ce venise hatmanului intru ajutor.

Purces-au cu totii din ZAbruti si au rners in cornul
dumbrvii drept Doranesti, ce n'au vrut sA loveaseA. noaptea,

10 temndu-se s nu rAmAie oamenii, ce au socotit s astepte

la ziuA, s vazA cine shnt, i neindrznindu-le, se va intoarce
de va mai strAnge oaste; stiind cA in curte era 60 de seimeni
si boerinasi i all gloatA, se vor apAra cateva zile, avnd
bucate i hranA de cal si iarbA de pus& $i fAcAndu-se ziu,
15 s'au apropiat prin arini lngit sat, pre dinjos de curte inteo
prinzAnd limb dela un celednic liav, cumeA shut
ea la 500 de oameni, Cazaci, Lesi i Moldoveni, i sta Lesii
innaintea curtii
caii de frhu, avnd grijA de Buhus
sA nu-i loveasel cu Mari.
20

Hatmanul, vAzAnclu-i cA stau stoliti, au scos pre Dediul

sArdarul cu vro 20 de ai lor, de au mars spre Le.si, ca doar,

vAzAndu-i Leii, s'ar slobozi asupra lor, eltindu-se de liingA
curte; atuncea s dea hatmanul n.valA cu ai si, s, apuce
despre curte, si, adngAndu-se i cei din curte, s'or bate cu

25 Lesii, ca ceealaltA oaste de tar in podghiaz era toti gata

de fugA, cat ar vedea pre hatmanul. Ce mergfind Dediul sArdarul 'Ana aproape, au incAlec.at numai trei Lesi din gloata
T_Jesilor, i intrebiindu-i ce caut, Dediul au rAspuns in limba
turceascii. Ei au zis: VA stim noi cine santeti; raai bine s.
30 veniti sA fim tot unii, i s'au intors la ai sa; iar temeiul sta
neelAtiti innaintea curtii.
Hatmanul IncA s'au dat injos spre gArl, trimetnd
mai vie ajutor sA meargA asupra Lesilor, anume cal vor sta
35

1 Stefan in mss
2 ace P
3 Zubriiuti P, merat AP
5 ar fi P
6 vre fi P
7 fntru] in D
10 oa8 Purces-au] 'arts au purees D
menii om.P
11 zauti A zia P zio D
14 cal] caei A
16 celetnic D
18 tfindu-iavand] avand caii pre mama, tiindu-i de frau, fiindu-le P
30 tot una D
28 in treband P
22 vazand Le0 D
24 adaogandu-1D
32 garle AP
31 innaintea curtii om. D

www.dacoromanica.ro

79

seimenii din curte pentru donm. Tara ei, cum s'au data hatmanul, au si deschis portita i s'au inchinat la podghiaz, un
bulucbas anume Dediul, nici de o nevoe nici de o strnsoare,
numai de vicleni. Si intrAnd Lesii, au luat pre Duca Vodii,
pre boeri pre toti, dezbfcndu-i cu peile goale. Si intorean- 5
du-se cu izbAnd, au dus pre Duca Vod in tara lesasek,
n'au mai esit pAns ce au murit.
Asa s'au plait Duci Voda pentru lcomia banilor ce fAcea
si el supra sracilor, cznindu-i in tot chipul, neavAnd sA dea.

La Bugeag, viind Ttarii, au btut pre Cazaci si pre

Moldoveni, ckt unii innot, altii pre sloiu de ghiat en fuga,
care incaro au putut, au sdipat. Petreceico Vod din Iasi au
mers In Suceava, mncnd i stricAnd ce au &it, 61 au ra-

to

mas foamete pre mina lui. Moldovenii, gata la jacuri, aducea

boi, vaci, oi din Bugeag, care mai pre uring, au plait cu asupr. 15
Mfg prada i robia ce au facut Ttarii, jale este a mai serie.

Acest bine au fcut trii Petreceico Vod cu venirea

sa din tara lesasek in doao rinduri, care auziti ce au ptit

tara de Mari.
Doamna Duci Vod, au Wines 60 de pungi de bani craiului lesesc i alte daruri scumpe, sA sloboaz, pre Duca Vod,

90

ci banii i darurile au priimit, iar pre Duca, Vodit nu l-au

mai slobozit.
A doua domnie a lui Dimitrie Cantacozino Vodi, Leat 7192.

1684

Dacii, au luat Lesii pre Duca Vod, i s'au dus i Petre- 25

ceico Vod, dincotro venise, au venit domn trii iar Dimitrie Vod. Tara era stricath, foamete mare de al treilea an tot
intims, cat zAcea oamenii lesinati prin gunoae si pre ulite, eat
mnca om pre om. Numai dela 'Mari si din tara ungureascA

aducea chte putin pAine. Boerii pribegi toti venise la Di- 30

mitrie Yard' si era in cinste, numai Miron logofAtul era cu
5 Cu pieFk goal*A piele goanici de o] sauD
3 bulubaseD,
13 si stricand... Aci se termini/ ms A, Toile
8 lui Duca Vod'aP
23 rnai
16 Ali P
18 sa] cea D, doo D
din urind fiind pierdute
26 dined- 35
om.P
24 Vodii] voevod P VoevodaD, Leat 7192 om. P
30 putinte P
28 pin gunoiD, ulitaP
triluD

liP

www.dacoromanica.ro

80

Duca Voda in tara lesasca de bun voia lui, jai& Buhus hatmanul in tara munteneasca, pribeag din risipa dela Domnesti.
Si chemndu-1 Dimitrie Voda sad boereasc, n'au vrut, hind
bolnav, i nu-1 lasa nici Serban Voda. S'au mniat Dimitrie
5 Vod si au pus hatrnan pre Zosin, caruia nici in gAnd nu i-atl
fost, trebuind lui Dimitrie Vod slujba, pre acele vremi, fiind
talhari la drumul Caminitii Serban Voda Munteanul era invrajbit cu Dimitrie Voda,
5i afrand pricina cA au scos ferman sa taie pre toti boerii,
io pentru ce au adus pre Petreceico Vod cu Lesi in tat* si au
robit pre Duca Voda, si au neat risipa in tara, si In Bugeag
cu faptele lor, au Invatat Serban Voda pre Bnhu sa scrie
boerilor s fuga, ca va s-i taie Dimitrie Voda. Deci au venit
Buhus la Focsani, si au trimes de au spus lui G-avrilita vor15 nicul, fiind si el acolo, care, daca au stiut, au dat stire si altora, si au pribegit la Serban Voda. 51 purtandu-le trebile,

maait pre Dimitrie Vod si au ridicat domn pre Cantemir

clucerul, imbracand caftan de domnie dela Insuf pap, saraschierul dela Oblucit, in anul 7193. Si viind beiul clela Azac,
20 au luat pre Dimitrie yodA si 1-au dus in Tarigrad. La purcesul
lui Dimitrie Voda din Iasi, sta Mitrea cgpitanu cu alti boeri
In poarta, despre grading., si nu lasa pe Dimitrie Vod s ias
pang, nu va da pe niste slugi a lui greci, ce umblase cu slujbe
prin tug, facand a multi nalgios, si se stransese i thrgul cu
25 bete, cu pietre prin mana, pre zid si pre langa zidul

Tara viind beiul dela gazda lui pe despre grajduri, s'au potolit toti, si au esit Dimitrie Voda cu pace.
Domnia Jul Cantemir Vod.

30

Venit-au damn trii Cantemir Voda, pre carele I-au ales

boerii thrii in locul lui Dimitrie Voda, cu nevointa lui Serban
Voda Munteanul, cum s'au zis mai sus. Acest Cantemir Voda
au fost din oameni prosti din tinutul Fbciiului, i daca s'au

5 Zozim D Zoxin P
23 slujb D
2 in tara munteneascti om.D
25 si cu pietri in admit P
28 Vod.]
24 a] la P, nalgios] neagiuns P
35 voevod P
31 cum] precum P

www.dacoromanica.ro

1685

81

ridicat la vfirsta, au slujit in tara lesasa, apoi au fost ceaus

spataresc la Munteni. $i era om viteaz i cu sfat. Dupa aceia,
slujind aici in tara, 1-au pus cpitan mare, apoi i sardar si pre
urma clucer mare. Fost-au i capichehae la Poarth, stiind
limb. $i fiind om batran, cu alesul tuturor boerilor thrii 1-au
pus domn. Ii scria titulusul sau: Costandin Voevoda.

Era tuturor bun. Din boeri la acest doran era mai ales
Gavriil vornicul cu toti fii &Ai boeriti. Miron logortul inca au
fost venit din tara 1easc, i priimindu-1 cu cinste, pe cate trei
fi,i lui i-au boerit, iara pre dansul 1-au pus staroste la Putna,
vrand s se si incuscreze cu dansul,
dea fata dup un fecior
a lui Miron logortul. Numai pre Iordache Ruset postelnicul
1-au inchis, pentru voia lui Sorban Vod avand manie veche

10

pre Cuparesti, si 1-au pus si la muna pan au dat cateva

pungi de bani, i slobozindu-1 pe chizasie, sa nu fuga din tar,
au i trimes $erban Voda la Cantemir Voda numai sa omoare

15

pre Iordache postelnicul. Ce dandu-i de stire un prietin, au

pribegit in tara ungureasa i dea colo la Tarigrad. $i Meandu-si pace, au venit in tara la Cantemir Voda cu isprava buna,
i-au intors Cantemir Voda ce-i luase, i 1-au pus visternic 20
mare, si era in mare cinste eat au trait acel doran, eh era toate
trebile tarn si a domniei in seama lui Iordache visternicul si a
lui Bogdan hatmanul, ginerile lui Cantemir Vod.

Pre acele vremi avand rzboae Nemtii cu Turcii, inch

de and au mers Turcii la Beciu, in toti anii izbandia Nemtii 25
asupra Turcilor, cu mare veste i laud la toti, de mide i loan
Sobetskie, craiul lesesc, indemnat asupra Bugeagului, au strigat lefecii, unde multi feciori de boeri i mazali si alti oameni
au mers de s'au scris, apucand caii sluga a stpan, cine cum
30
putea, i trecea in tara lesasch.
Al doilea an a domniei lui Cantemir Vodd, s'au
craiut lesesc, i viind prin tara, se slobozia podghiazuri de
prada i jacuia prin tara, cine cum putea. Mers-au craiul pAn.
la Pagul. Srtuia urdi din boeri pre Cantemir Voda sa se in5 boerilor om.D
6 Costandin Vod D
8 Gavril in mss
9 prii- 35
mind in mss
10 fli ai lui D
20 i-au]
11 incuscriascit P
17 de om. P
au D, ce au luat D
27 Soboskie D Sobotskie P
29 apucElnd sluga

caei stiipAnului sal P

61738.

31 Al] In al P

33 prin tara om.D

Giurescu, Latopteeful Noldotet dela 1661-1705.

www.dacoromanica.ro

82

chine la Lee, cugetand ca, va fi pre voia crestinilor, Nemtii

pre Dunare batand pre Turci, Lesii aicea pre Ttari. Tara el,
ca un om slujit, cunoscand lucrurile craiului slabe, si-au Omit
trebile domniei nestaintite la Poarta, umbland din loc in loc cu
5

slujitorii ce avea e cu Mari. lar tara n'au ramas nicairea

neacata de talharit, de Moldovenii inchinati la Lesi, de Lee.

Dela Unguri, dela Turci, dela Bugeag venia de jac-uia in tara,
pnii, au asezat in Roman i in Piatra niste casleni, ce venise
sa prade in tarh, i cu juramant inchinandu-se la Cante-mir
io Voda, le-au pus capitan si le-au dat steaguri, cu leaf buna.
Dar si aceia pre acele locuri, pan a se inchina, cine mai poate
scrie cate pozne e jacuri au fcut, nesfiindu-se de nimeni! Era
de paza pre Siret, pre Moldova si pre alte locuri. Acestia multe
podghiazuri au batut. Tara de sus era bajenit injoa la Putna.
15 Esia din tara ungureasca talhari buduslai pre la Ocna, pre

la Caen i pre la Soveja, &gland satele. Neferind umbla

cete, i de frica le trimetea oamenii de mancat uncle le era

otacul, pan i-au starpit Mixon logofatul, starostele de Putna.

Prinzandu-i cu mestesug, i-au intepat i i-au ars i i-au span20 zurat e i-au taiat cetvarti la Focsani, unde i acum st movil

25

30

preste oasele lor. Pre langa Ia.i apuca herghelii e ce putea.

Pang i caii lui Cantemir Voda i-au apucat din ceir de supt
curtea domneasca, i s'au dus pana in ziva pe Bahluiu lams
fara nici o sminteala, ca de au i srit Cantemir Veda cu slujitorii ce avea, dar nu le-au indraznit. Venit-au alt podghiaz
pre la Turia, i esind Velicico hatmanul cu caste innaintea
lor semet i fra cumpat, ca cum vrea lua pre toti de grumazi,
dacii s'an tampinat, indata dete dos a fugi i cela a-i goni,
pang, in Iasi, toti luandu-i de grumazi; iar hatmanul Velicico
s'au oprit in manastirea Cetatuia, ea acolo era Cantemir Vod.
Tara podgheazul, de nu nici vrea veni in Iasi, le-au cautat a
veni gonind pre Velicico hatmanul, si au apucat ce au putut,

6 de'] dela P
9 sd prado] a prAda D, la] lui D
5 necitiuri
11 pro acele inchinal pAnit a sit invechi pre acole locuri D
12 nesiin19 i-aul]
18 starosteD
35 du-sd de nimeP 15 budu0iiP 16 0 om.P
26 Vele23 zioD zid, P
24 rant de P
20 ceotvd,rti E
i-auP
28 intimpinat P, fndatti] d8 c4 tndat. D, dote]
27 fat% de P
ojeo D
dedi P, ceia] acieP

31 de nu nici] mdcar cit nu P

www.dacoromanica.ro

83

s'au intors fara sminteala. Numai intr'o pivnit Cu vin au

prins pre un jolnir anume Gurie.
Dela Pagul s'au intors craiul cu oastea far nici o izbanda, i tatarimea prinprejurul ostii lesesti pre de toate

partile mergea, i cum esia cineva din obuz, il i apuca Ta- 5

tarii. Si viind prin Iasi, au mers pre Bahlniu inns pre la

Targul Frumos, si au luat Siretul insus, i,s'au dus in tara lui
pre la Cernuti, cu multA prada i robie bietii Moldovii.
Atuncea au luat craiul i moastele sfantului marelui mucenic loan Novie Soceavskie, care era aduse in tail de Alexa.ndru Vod cel Bun si Baran. Mers-au i Dosoftei mitropolittl atuncea cu moastele, cu multe odoare scumpe, ce era

161

acute de domni pravoslavnici si de arhierei intru cinstea

sfantului, si acolo au rmas pana astzi.
La anul dup aceasta au &Meat eau tara iaras craiul le-

15

sesc Omit la Targul Frumos, si au luat cetatea Neamtului

puind inteansa comindat i slujitori de ai si, scotand oamenii
lui ,Cantemir Voda, intrind cu pusci i cu bucate deajuns.

Asijderea si prin manistiri pre supt niunte, In Agapia, in

Secul, in Neamt, in Rasca i peste tot locul insus, in Campul 20
Lung, in Lntesti, in Orasani fcuse palanci de pmant cu prcane. Deci cu cetatea Neamtului i cu manastirile acestea isi
facea slav, craiul lesesc la Papa de Ram si la Nemti, ca au dobandit atatea cetti din Moldova, care era supt tinerea Turcului. $i asa au ramas din Neamt insus tot locul supt tinere 25
lesase,
deacolo esia podgheazuri la drumul Caminitii de
lovia haznelele si pre neguttori, i ajungea 'Yank* in Bugeag,
de apuca herghelii i prindea Tatari, i ducandu-i la craiul
avea daruri i cinste.
Mult astepta iSerban Voda Munteanul venirea craiului 34
lapse, i se gatia si el cu osti s se ridioe pre Turci, si mai
mult cu indemnarea lui au venit craiul in doao randuri prin
Moldova, de au stricat si au calcat tara cu osti, ca Muntenii,
3 oaste tn mss, fartt deP
10 Novii SuceavskiiP,
16 ptInal 35
11-12 mitropolitul *HP
15 tara rau P
21 Oro,eniP
27 ha20 In Neamtul D, paste] prinP

1 far& de P

adu. n mss

jails Omit P
znalile P
28 hergheliile P
33 Dupd
30 Munteanul om.P 32 doo D
oti mss ad. cum si venirea Moscului iarit cu tndemnarea domnului mun-

www.dacoromanica.ro

84

ca niste tirani, numai pentru norocirea lor avea grij, iar tara
noastr, nici piatr pre piatr se nevoia sh nu rrahie.
Dela cetatea Neamtului mergnd craiul lesesc pre Siret
insus toarana, dat-au Dumnezeu niste ploi cu ninsoare. Dela
5 Ropcea insus pre Siret nu era alta, ce singurA mania lui Duranezeu sosith asupra ostii lesesti: in eteva zile i zi i noapte
au ploat cu ninsoare. Cum era call inhmati la care si la cafatele cresti, asa au tepenit si au rebegit pre loc. Cum era dr5,gitnimea prinprejurul focurilor, asa pre loe au mrmurit. Cu
10 mare greu au esit craiul si au trecut codril spre Cirimus. Au
imas toti caii, abia au dus cartele cialesti cu boj la Snetin.
lar de i-ar fi lovit rtarii, Ii vrea lua pre toti de grumazi.
Dup5, aceia intrat-au i In cetatea Soroca un polcovnic
cu Cazaci. Mers-au sarascher pasa de Tighinea si un sultan cu
15 ttrimea i Cantemir Vod, cu oaste, i stAnd cteva spf.mni prinprejurul cetatil cu metereze i cu laumuri, tare ap.-

rndu-se Cazacii, pe multi Turci i Moldoveni i-au impuscat, i neputndu-i dobndi, s'au intors fr, nici o
izbanda. Apoi mai pre urm au esit de buna voia lor si au
20 lsat cetatea pustie.
Gavriil vornieul, mergnd sol la Munteni, l-au otr,vit
acolo si, cum au venit din solie, au si murit.
In anal 7197 au murit ,Serban Vod Munteanul, zavis- 1688
nicul, hind invrajbit dela o vreme cu Cantemir Vod,, pentru
25 multe pricini si mai ales pentru Cupgresti, aata, cat i saratenesc au venit prin tar cu osti (Cu osti prin tare', P). Adaosul acesta s'a
pdstrat In forma lui primitiva numai ir/B: cum si ac mu pentru venirea
Moscalilor, iar Muntenii i-au adus prin tara noastr cu oti (Mag. Ist.
II, 57) de unde se vede cd interpolarea s'a Matt pufin In urma intdmpld30 rilor din anul 1711.
2 o piatr,,P, Dupd rrnaie mss ad. cum s't adese schimbrile
domnilor de aicea Innainte de risipa si stingerea trii tot de zavisnicii
(zavistniciiP) Munteni, pn si-au luat si ei dreaptil rspltire, ca au
perit pomenirea lor cu sunet, cg, suspinurile sracilor nu rmn fridesert
35 cAt de trziu. Aluziunea la uciderea lui Brdncoveanu qi a lui ;Stefan Cantacuzino ne arata ca avem a face cu o interpolare posterioard anului 1716,
dar anterioard anilor 1718-20 cdnd serie autorul Cronicei racovifene, deoarece pasdjul acesta se afld i in B (Mag. Ist. Ill, 57)
3 craiul lesesc
rnergnd P
4-5 dela Ropcea om.iP
11 ahk D abe P
12 grumaz in mss
17 i-au] auP
23-24 zavistnicul P
18 fard, de P
40 14 saraschier D

www.dacoromanica.ro

85

gelele isi trimesese s prinza pre jupneasa lui Iordache vis-

ternicul, fiind bajanita cu atatea jupnese in gura Oituzului

de frica Lesilor. Ce pre visterniceasa n'au putut-o prinde, seapand de dansii, iar, carele i caii, i tot ce au avut, au jacuit,
s'au intors pre munte. In locul lui Serban Vod, au rdicat 5
boerii i ara domn pre Costandin Voda Brncoveanul logo-

fkul, iars neprietin trii noastre i domnului mare. Pribegind boerii Moldovei la Munteni, se scula cu jalba asupra
domnului Moldovii la Poarta impratiei.
La Canternir Vod, era tara ertat i jeluita dela impa- 10
rtie, fiind prdata i risipita de neprietini, cum s'au zis mai
sus. Tara Bicomia Cuparestilor nici atuncea nu se putea satura,
cu multe ornduele in tar, marunte daca au statut Iordache
visternic, care lucru czu cu urAt altora boeri, fiind numai
Bogdan hatmanul i Iordache visternicul la toate trebile dom- 15

niei purttori de grija, iar, altii numai caci era la randul

boerii. De multe ori Miron logoftul, intrnd in vistierie, zic,ea
cam cu sag: Visternice, mai incet cu ornduelile! Ci visterni-

cului nu-i parea bine. Cum si Velicico vornicul semet, dac

au pus hatman pre Bogdan, la toate mesele domnesti il cam 20
zicea cuvinte fa'r cale. lar Cantemir Voda rabda si se facea
a nu-1 auzi. Si cu sfatul lui au pribegit Lupul, feciorul lui Gavrilit, i doi greci, gineri lui Gavrilita," anume Ivasco si Costandin, .Antiohie Jora &Amara iproci, in tara munteneasca
la Costandin Brancoveanul Vod, pre carii de acolo i-au tri- 25
mes cu jalba la Poarta asupra lui Cantemir Voda.
Trimes-au i Cantemir Vod boeri i mazali cu multi oameni batrni la Poart, i chteva pungi de bani pre la prietini,
esind la divanul vizirliii, i-au dot de grumazi, de i-au adus
in tara la Cant emir Voda. Iar pni a-i aduce, au tklat pre 30
Velicico vornicul i pre Miron logoftul. Pre Velicico l-au tAiat

noaptea, iar pre Miron logoratul au trimes la casa lui la

Barbosi, i l-au adus Oat in Roman si acolo Lau thliat. Nu
6 damn om. D
7 iarit] iar P
8 Moldovei om. P, jalobtl, P
13 randueli P, marunte am. P 14 visternicul D 16 cad] cat P
18 laga] glumg, P
20 ociirda, D mettle P
22 auzie P
21 Mat de P
24 Antohie in mss, iproci] i altiiP
25 pre carile D
25-26 p,re carii
Vodti orn. P
28 de bani om. P
31 vornicul] hatmanul D

www.dacoromanica.ro

35

86

i-au mai scos la divan s5 le arte vina, s'A vazh lumea. larA
pre cei ce i-au dat dela Poartg, i-au mustrat, inchizAndu-i,
5

pfin i-au plait banii ce au cheltuit la Nara', i-au slobozit

In chizsAeie. Iarg lui Gavrilit, vornicul bind jurat Cantemir Vod, s nu se ating de sAngele fiilor lui, nu si-au
trecut juramAntul. (Ce greeala nearatat Mt% hotar deprinde a creete). lar pre feciorii lui Miron i-au inchis
andu-i in chizeie, i-au slobozit. Pizma i zavistia din inceputul lumii nu prseete a mueca pre toti, i niminea de

dinjii ei nu se poate feri.

MA dad)," au perit Miron logortul i Velicico vornicul
de sabia lui Cantemir Vod, in Mare grij era toti. Si au mai
domnit cu pace un an ei jurratate. Iar feciorii lui Miron i eta
Vasilaeco i Me, Cantacozineetii, i cu Ursache, imbiindu-se
15 SA' fuga in tara munteneasck nu ei-au pzit treaba s fug,
mai degrabk ce zsbovind au prins de veste Cantemir Vodk
au trimes lefecii si, s-i prima. Deci pre feeiorii lui Miron nu
i-au putut prinde, ea au fugit la comindatul Neamtului, iar.
pre Vasilaeco ei pre Die ei pre Ursache i-au prins lefecii pre
20 la casele lor, i cu mare groazA eutnd prin sicrie ei prin
scatulci sa gseasca crti viclene, i luAndu-i ea mare groazh,
prdnd i jAcuind casele lor, ca cum vrea hi ei gata la peire,
i-au pornit la hei. Iar drept valea L'Atcanilor, i-au tmpinat
veste &A au murit Cantemir Vodk i slobozindu-i lefecii din
25 pa* au venit ei ei in Thei cu nAdejde de viatA, i petrecur,
pre Cantemir Vod, pAng la casa cea vecinick i l-au pus in
gropnita lui Antonie VodA Ruset in Sfeti Neculai.
to

Rldicari la domnie pre Dimitrie VodA, tul lul Cantemir Vod.

Bogdan hatmanul i lordache visternieul au ridicat <in

30 scaunul domniei> pre Dimitrie Vodk fiul lui Cantemir

35

2-3 si i-au inchis pine; au dat baniiP

6 greeahl D, beta, in mss
16 degraba] curandP
17 sai om.P
18 au fugit se *I in P dupd
Neamtului
19 si pre Ursache om.P, leficiei P om.D
20 i2 om.P
21 ecatulce P
22 oil iai D
23 Intitmpinat P
27 Ruset Veda P
28 RidicarkD RdicareP 29-30 in scaunul dornnieal mss om.

www.dacoromanica.ro

87

Vod, eel mai mic, si era copil mic. i mergand toti boerii
slujitorii de-i gruta mana, au mers i acesti boeri innaintea
lui. Tara el, cersind ertaciune atani-s.u, au zis:

S ertati dumneavoastg pre printele nostru., cA, ori

pentru vreo gresal a durnnealor voastre, ori pre vreo voroav 5
omeneasc, v'au adus cu scarbh, ce noi v ertAm i santeti
slobozi s mergeti la casele dumnealor voastre fr, de nici o
grij, ca de va fi pre voia noastrit, yeti avea mil i cinste dela

noi. Iar ei, cum s'au vgzut slobozi) nimica n'au gbovit, ci
au fugit in tara munteneascg la CostIndin Brancoveanul 10
1691 Vod [la leat 7199].

Bogdan hatmanul i Iordache visternicul au repezit la.

Poart s tocrneasc domnia lui Dimitrie Cantemir Vod, ce
n'au apucat, c pan a ajunge ei, iar Costandin Duca. Vodh
au imbrAcat caftan de domnie, cu nevointa socru-gu Brancoveanului Vod, domnul muntenesc.

[5

Domnia lul Costandin Duca VodA.

Dupg, moartea lui Cantemir Vod au venit domn Costandin Vod, feciorul DucAi Vod, cu nevointa Brancoveanului Vod Munteanul. Atuneea se prilejise cativa boeri de 90
tar In Odriiu, trimesi de Cantemir Vodh pentru trebile
imbrcand Costandin Duca Vod caftan de domnie, au.
venit toti la dfinsul. lag la Dimitrie Vod, au trimes vizirul
un ag, i l-au luat din sca.unul domniei, e l-au dus in Tari25
grad, ca un copil mic ce era.

Dag au venit veste in tag de domnia lui Costandin

Voda, toti fii de boeri s'au bucurat cal vor avea cautare, cci
Cantemir Vod au miluit pre oamenii gi, iara feeiorii de boeri
era nemiluiti [pre vina lor, g-1 ocra 5i. nu vrea s slujasc
ca unui doran]. Multi feciori de boeri au mers la Odriiu intru 30
11 In anul 7199 P. Data aceasta
5 vro vorovii, D vreo vorba P
greOttt provine desigur dinteo interpolare
17 Voevod P Voevoda D
22 Duca
20 prilejise] Intxnplas P
21 Udriiu P
19 Vodii., om. P
29 ociirdAD odirdeP, nu vrea ei D
29-30 pro vina dorm.
om.P
Cuvintele acestea par stt fie interpolate

www.dacoromanica.ro

35

88

intfimpinarea lui 1Costandin Vod, si pre toti i-au boerit

le-au dat postavuri si atlazuri. Tara Bogdan hatmanul i Iordache visternicul au fugit la comindatul de Neamt, n'au asteptat venirea lui Costandin Vod, numai jupnesele lor au
5 rmas la opreal din porunca lui Costandin Vodh.
Zabovit-au in Odriiu chteva sptmani Costandin
"Toda, cheltuind tot cu datorie cu atata gloat de oameni,
inc. au fcut si 200 de seimeni, patru steaguri in leafk cu
'mine si cu arme -lei in bani, c zicea Lupul Costache vel
ternic: Cheltueste mria ta, c numai pe bucatele lui Bogdan
si a lui Iordache i vei intoarce cheltuiala. Costandin Vod,
nestiind statul nii, s'au potrivit Lupului, de s'au indatorit,
cum s'au zis mai sus.

lar dac au venit in targ, au gsit numai 3000 de oi a

15

lui Iordache visternicul. Fcut-au strAnsoare jupAneselor ace-

lor boeri pribegi, s spuie unde ce ar avea, i nimica n'au

spas. Au gsit pre urni niste odoare, i le-au trimes la Brincoveanul Vod, ea nu se mai putea plti de socrul su Bean20

coveanul Vodk trimetnd soli dup, soli cu bnat pentru banii

ce au cheltuit la domnie s-i dea, i nici vrea s-i arate cht
sum au cheltuit, s.-i dea odat s, se mAntuiasck ci ch.te angrii rele i djdi i imprumute pe boeri, pAn i vAcArit 1-au
invtat Muntenii de au scos, i ce lua din tall, tot socru-su

da, si nu se mai putea pati. Deci tot grad, ce era in tail la

25

acest domn, tot dela BrAncoveanul era. Tar Costandin Vod

au rmas dator si cu nume ru, si mai ales pentru vcrit mare
blestem in vecii vecilor.

Intr'acest an Costandin Vodit Brncoveanul, domnul

muntenesc, si-au dat pre fiic-sa, pre doamna Maria, dup CO-

30 standin Duca, Vod, i au nuntit in Iasi, cu boerii munteni ce

venise cu mireasa, i en soli de alte tri cu daruri poftiti la
nuntk Cu multe feluri de muzia i cu frumoase orhnduele, ca
3 comvidatulD,

de Neamfl nemtesc P
6 UdreiP
6-7 Cos7 cu datoriiP, cu atatea gloate D
35 11 Voda, OM. D
18 socrul situ om. P
20 sa-i dei P
21 soma P,
23 lua] i lua D
26 dasa-i deiP 21-22 angherei P
24 da om.P
tandin Vodit se Old in D dupti Odriiu

tori in mss

29 pro' om.P

31 mireasel mria sa D,

32 mozica P

www.dacoromanica.ro

pohtiti D

89

la o nunt domneasc. Era s se faca nunta la Focsani, numai

fiind toamna, cu vremi ploioase, s'a-u. lsat.
Mil in al treilea an a domniei sale, venit-au un capegi-

basa pentru banii birului, nednd, el s-1 ducfi la Poarta.

Mfg Costandin Vod, vrnd s arate turcului ea', nu pot
plini birul pentru neprietini ce prad in tarA, i, simtind de
podghiaz, au poftit pre turc in curte ca s vaz, s aib ce

spune la imprtie. Turcul semet n'au vrut sa intre in curte, ce

au sezut la gaza, necreend ca vine podghiazul. Iar preste

noapte incunjurndu-1, au vrut s-1 ia viu, &A mai pre urm s'ar

fi rscumpArart, ce, nedndu-se, i-su tiat capul, i pentru

aceasta au venit apoi mazAlie lui Costandin Duca Vod.

FAcut-au Costandin Voda' oaste in lean., si au ingrdit

targul imprejur, i cu oastea au trimes pre Antiohie hatmanul
de au lovit trgul Neamtului fr veste, s, prinzg pre Bogdan 15
si pre Ionlache, stiind cA era in Neamt, ce nu i-au apucat, cs

intru aceea sear ei s'au suit in cetate. Lovind noaptea, au

aprins tirgul, si a doua zi au lovit la Agapia i scotnd drazanii, ce era de pa.* i-au trimes la Costandin Vod. Esit-au
rimntarul de Neamt i s'au lovit cu oastea lui Costandiu 20
Vod, i infrngnd ai nostri pre jolniri, au plecat fuga care
cum putea. Numai Costasco Turculet rmsese de-i rituia
pAn la 'Arcane, ce era la drumul ce se sue la cetate. Acolo,

pripind ai nostri pre Turculet, n'au Incput pre poart, ce

au dat pre lng gard; au lsat calul si au vrut s saie preste 25
seciu, i ajungfindu-1 un lefeciu cu sulita, 1-au rnit in spate

prinzandu-1, 1-au luat de grumazi.

Aicea in Iasi au sosit mazlie lui Costandin Duca Vod.
Adus-au pre Turculet rnit i 1-au dus in Galata. lar din ce-

tatea Neamtului au i venit Bogdan hatmanul i Iordache 30

visternicul in Iasi la Costandin Vod, cersindu-si cele ce
le-au luat. Ce pe ,Costanclin Vod I-au dus mazAl in Tarigrad, si in locul lui au venit domn trii .Antiohie Vod, fiul
lui Cantemir Vod.
2 ploase in mss 4 ca nechind D
7 pohtit D, pre turcul D 35
17 Inteace Po ei om.D
10 ia] eiP
12 Costandin om.P
14 AtohiP
20 rilimiindariulP
21 ai notri om.D
22 riituiaD
28 Duca om.P
33 AntohieP
32 au luatD
29 TurculetulD
31 cerindB

www.dacoromanica.ro

90

lug pan a veni Antiohie Vod, in domnie, au scos

Bogdan hatmanul i Iordache visternicul bani prin tar.,
de gi-au plinit paguba, ce le-ar fi luat Costandin Duca Vod,
bucate i odoare, cand au pribegit ei in Neamt, cum s'au

5 pomenit mai sus.

Domnia lu Antiohie Von, fiul lul Cantemir Voctl.

In anul 7204 au venit domn trii Antiohie Vod, fiul 1695

eel mai mare al lui Cantemir Vod, iar o seam de boeri a lui
Costandin Vod au fugit in tara muntenease la Brncoio veanul Vod, en ndejde cA, fiindu-i Costandin Duca Vod
ginere, iargIi va scoate domnia. Ce boerii s'au ingelat intru
sfatul lor, c Brncoveanul Voda au fost urfit pre ginere-su
Costandin Duca Vod, zichnd cA nu 1-au ascultat de chte 1-au
fost invtat gi 1-au fost sfAtuit.
15
i dac au venit Antiohie Vod in scaun, au trimes sol
pre cumnatu-su Bogdan hatmanul la Brncoveanul
domnul muntenesc, i au fcut agezare cu juritmnt, s nu se
atingh unul de domnia altuia, ci s domneasca cu pace. De care
jurmnt negtiind boerii pribegi, i tinea domnul muntenese
20 cu cuvinte de ndejde, eh va cheltui gi le va face domn pre
voia lor, gi se va mazfili Antiohie Vod.
Aicea Antiohie Voda domnia cu pace, iar, frate-su eel
mai mic Dimitrie -Nina era in Tarigrad. Antiohie Vocla, vriind
s se insoare, au trimes la domnul muntenesc pentru fat,
25 n'au priimit s-i fie ginere. Iar, pre urm el si-au luat doamn
de tar, fat de boer. Iar frate-su Dimitrie Vod, pAng a nu
se insura Antiohie Vod, au trimes In Brasov pre Vasffie Purece la doamna lui . erban Vod, de i-au dat o fat ce avea,
has Cu mare tain s nu prinz Muntenii de veste, cA ei nu
30 vrea s-gi dea fetele dupg, Canterairegti. i scotndu-o cu
tain din Brasov, au aduis-o in Iasi, i nuntind, pre urmil s'au
dus Dimitrie Vod cu doamna la Tarigrad.
3 pfinit] plea D
om.P

8 a luiP

10 fiindD, Duca om.D

26 boeri in mss.

www.dacoromanica.ro

14 fostl

91
1698

In anul 7207, fiind Dimitrie Vod, cu Turcii in oaste la

Timisvar, au venit din oaste de olac in Iasi la frate-sn om
cu trebile sale, ori Cu poruncA imphrteascA, iar s'au intors.
Tara Muntenii si-au i prepus c umbl pentru domnia trii
muntenesti, avnd i pizm pentru fata lui $erban Vod, ce 5
o luase preste voia lor cu tain.
Atuncea au spus domnul muntenesc boerilor pribegi,

1699

jurat lui Antiohie Vod s nu se ating unul de altul nici cu

un fel de fapt rea, lar clack' nu ne lash el in pace cu frate-gu,
lath' c nici .eu nu voi tinea jurmtuitul. $i au inceput a umbla 10
sh cheltuiasc, sa fac alt domn in Moldova, si sh mazaleasa
pre Antiohie Vod. Iar boerii pribegi: Vaallase sptar, Nicolae .Costin hatman, loan Costin sardar, Antiohie Jora hatman iproci, tot pentru Costandin Duca Vod se ruga, sa se
sileascg sh-1 swath domn, iar altul nu le mai trebuie, sh fie 15
atfrtia domni. Tara, Brncoveanului Vod i unchilor lui nici
s auzg de acest nume nu suferia.
In anul 7208 fcut-au Turcii pace cu Nemtii dup atatea razboaie ce au avut, in& de cand au fost Cara Mustafa la
Beciu pns intr'acest an, cu mare spaima i grij Turcilor, c 20
numai ce le-au cautat a pleca, la pace. Atuncea au dat Caminita Lesilor, i cheltuiala Nemtilor inca,"" o au intors, eh ghtindu-se Nemtii de oaste, n'au venit Turcii precum si-au facut
veste. Deci Nen4ii, cersind cheltuiala, numai ce le-au cAutat
a o intoarce fr de nici o sminteal.. $i strangndu-se soli la 25
Carlovit dela toate crAiile, mers-au si dela Turci sol Tbraim
pasa, dragoman fiind Alexandru Scarlat-olu. $i asezAnd pace,
venit-au i in Tarigrad soli de pre la toate criile, nemtesc,
moschicesc, lesesc, frantozesc, englez, frncesc, venetian, do30
brovenetic iprooi.
Solul moschicesc au vault cu galion pre Marea Neagril.
De inirat era tuturor, eh, de cndu-i Tarigradul, nu s'au mai
pomenit s vie gallon dela Moscali, si mare mnie avea Turcii

2 la frate-su In Iai P

9 feli in mss

10 a umbla om. P
18 in] far In P 35
cat P
20 Turcilor] tuturor Turcilor P,
21 pace] pava in mss, au
22 ca om. P
23 i-au] s'au P
24 cerind] cerand P, le-au]
dat i D
26 Carloveti D
27 Scarlaol D Scarlato P
29 frantujesc, enau P
31 muschicesc in mss
glizesc P
30 iproci om. D
32 mai om.P
14 iproci om. P, Costandin om.D

16 BrAncoveanul D

www.dacoromanica.ro

92

unde au fcut Moscalii i ei galioane. C asas in pizm, au

trimes s5,-1 varz lumea, c desi auzia Turcii c fac Moscalii
galioane i taie loc uscat pAn in apa Donului, de fae cale s
le unible galioanele, nu credea, On ce au viizut i cu ochii
acel galion venit la Tarigrad.
s'au fcut intre toti craii legtur de pace, si tutorcnd Tureii cheltuiala Nemtilor, au dat i Caminita Lesilor.
Esit-au i Lesii de prin mnstirile trii Moldovii si de prin
cetati si din tot local. Esit-au Turcii din Caminit, Caraiman

10 pap. Fricut-au Antiohie Vod multe care din tar, de au

15

desertat Caminita de pusci, de cambarale, de iarbg de puse

si de alte ce era a Turcilor, si au esit Turcii de bun voia lor,
de s'au dus lujos la tlirile lor. i au rmas tara noastr plin
de oameni la acest doma. Iars Bogdan hatnaanui i Iordache
visternicul era preste toate trebile domniei i a trii.
Domnul muntenesc, ea un zavisnic ce era, au trimes pre

unchiu-su Mihai Cantacozino sptarul la Poart pentru

domnie, pre cine ar vrea s fac el in Moldova, s mazAlease

pre Antiohie Vod. Nu i-au intrat in voie, ci au rspuns

20 de vor vrea ei sh cheltuiasa. pentru Costandin Duca Vod,
s-1 fac domn, i s rnazgease. pre .Antiohie Vod, bine va

25

fi, iar de nu, alt domn nu se va mai face. Deci, lund acest
rspuns, au vazut cA intealt chip de Cantemiresti nu se va
putea mfintui, ci s'au apucat iar de Costandin Dues. Vod,
de au cheltuit i 1-au scos la domnie.
A doua domnle a Jul Costandin Duca Vod.

Dac.i. au vzut domnul muntenesc e nu va putea mazhai

pre Antiohie Vod, precum au vrut, esindu-i rspuns dela

vizirul cA alt domn nu va mai face, numai pentru Costandin
30 Duca Vodd, ce era mazA.1, de va vrea s cheltuiasc, el va
1 au fricut] ave OP,

i ei om.P

galionP, aal om. P

4 ce

om.P
6 legfituriD
12 alti.P, voia lor) voeP
15 preste] preP
16 zavistnic P
17-18 pentru dorm P
17 spatar P om.D
19 i-au
rdspuns P
20 Duca om.P
22 lufndu-si D
21-22 va hi D
24 putea
35 om.D
28 ef}indu-liD

www.dacoromanica.ro

93

mazali pre Antiohie Voc15., numai ce i-au autat a se apuca

iarh de ginere-sgu Costandin Duca Voc15 si au cheltuit de au
imbricat caftan de domnie. Si au mazAlit pre Antiohie Vod5.,

la anul dupg desertarea Caminitii de Turci.

Dad au imbrAcat caftan de domnie Costandin Duca. 5
Vod, au trimes un om ales al sKu cu schimni-aga, ca clirti la
boerii ce-i fcuse el caimacami in Iasi, clAnd veste de domnie

nouA, si pre cine din boeri ar cunoaste c. nu vor astepta

venirea lui, sA aibg. a-i opri i MI% voia lor, ales pre Bogdan

hatmanul si pre Iordache visternicul. Si cum au sosit omul

in curtea domneasca', fairb," de veste, cnd era boerii toti la

curte, au prins portile, i intrand in curte, n'au cunoscut

omul lui Costandin VodA nici pre Bogdan, niel pre Iordache,
nici pre caimaca.mi, ce au dat cartea la Stefan Cerchezul con:Lis,

anume cA aceluia seria cartea. El, nestiind ekti, o au dat-o la

Bogdan hatnaanul, cb". sedea acolea amndoi, i, cum au luat
cartea, au si vgzut, i nici au apucat s. o cetiasca', au lepadat-o
jos, si au plecat de au fugit.
Tara' Iordache visternicul, dad, au prins de veste, el s'au

ascuns acolo in curte pfing au inserat,

15

i, irabrAchndu-se 20

inteun sucman apgresc, l-au scos Ilias Ca.ntacozino paharnicul,

el era curtea incunjurat de seimeni, i l-au triraes la satul

lui In Hangu, i de acolo i-au dat oameni, de l-au petrecut pAng
In tara lesasca.
Iarg, dad au venit Costandin Duca. Vocra in scaun, le-au 25
trimes &Atli incredintate de au venit i aceia in tarA, i i-au
boerit. Pre acele vremi era pace in tat* i toate marginile
noastre cu oameni, cines la locurile sale, numai nevoile i &Arne
nu lipsia nici atuncea deasupra oamenilor, cu orfinduele dese
pre tar i cu imprumutele pre boeri, care greutki iara". dela 30
BrAncoveanul Vodg izvoria, cersindu-si banii ce au cheltuit

pcntru doranie. Deci boerii, precum era invkati, au inceput

a pribegi in tara munteneascA la BrAncoveanul VodA,

ca ajutorul lui facea jalb5, la Poart pre domnul lor din

Moldova, i nu socotia acei boeri ca acele pribegii a lor tot 35
11 de om.D
19-20 in curte
15 o au dat-o] au datD
8 nooD
el s'au ascuns acolo D
25 in scaun om. P
30 pre tara] prin tdri
in mss
32-33 au inceput a pribegi] au pribegitP

www.dacoromanica.ro

94

de risipa i paguba tArii era, fAcAnd nume bun domnului

muntenesc i hula domnului de Moldova.

Pre acele vremi era vizir Rami, earele au fost reiz5

efendi. Acesta toate faptele Muntenilor le lua aminte pnti

a nu fi vizir, si zicea cA Muntenii cu faptele lor au stricat
tara Moldovii, schimbAnd domniile cu faptele lor si cum vor

ei. larA de-i va da Dumnezeu s fie el vizir, va face pre

10

domnul muntenese sA tocmease el tara Moldovii, s. o umple

de oameni, i nimica dela dAnsii sit nu ia, ci toate cheltu.elele
Portii i birul A dea el dela dansul $i, cat au sttut vizir,

indatA au chemat pre domnul muntenesc la Poart, ca s-1

ma2Alease din scaim, ea, se temea eh nu-1 vor putea prinde
la ran. Deci, hind in multe prepusuri la imprtie o domnie
15

indelungat ea aceea, nu vrea s meargA la Poart. Iara unchii

&Ai Cantacozinestii, sfetnicii lui, nu 1-au lsat s ja intealt
parte, ce 1-au imbArbtat, numai sA mearg la PoArt, cA apoi,

nernerend el, va aduce perire frii i boerilor. $i asa cu

20

mare grij au purees la Odriiu, i, merg'And incet, si-au tocmit

lucrul cu bani 'An a sosi, ea un domn bogat ce era, &it nici
vizirul n'au avut ce-i face, ci inch' 1-au grAit de bine &are
impratul, cA incotro se intorcea vizirul, toti de bine il gria.
Iar dad au sosit la Odriiu, au intrebat impAratul pre

vizirul, de ce au adus acolo pre domnul muntenesc, iar

vizirul au 2is cA: 1-am adus e este om intelept i cu sfat
25

avut, chi la aceast vreme ne trebueste i sfat i bani. ImpAratul

au zis: ea' nu-1 zbovesti dar pre aicea, ci s-1 imbraci cu

caftan, si s.A se intoare, s nu stea tara fIrA domn.
Vizirul, dad au auzit asa, 1-au chemat la adunare,
30

intre altele, ce au avut a-i zice, I-au intrebat de tara Moldovii,

pentru ce s'au stricat i s'au pustiit, ori de schimbrile domnilor, ori de osti cA. au cAlcat-o. IarA el, vrand sA mazlease
pre ginere-sAu, au 2is c au stricat-o doranul, carele acum

In Moldova. Vi2irul au zis: dar putea-vei tu s porti grij

acei tAri, sit-ti fie pe seam, sa o tocmesti s fie piing
35

1 si] si de P
4 le om.P
10 vizirulD
12 eh''
3 r-Liz in mss
18 Udrei P
om.P
13 la finparkie om P
15 se, Ai P
21 Inca triiu D
24 1-am adus c om.P
27 bin% de P
30 pentru ce-i stricatii P, ori]
32 carele-i acu P
auD
34 se.-ti fie tocmesti om. P

www.dacoromanica.ro

95

de oameni. Iar el, daca au auzit asa, foarte Ii era cu voie

fie doran a doo tari, ca pentru aceia aducea osti streine prin
tara noa,stra i schimba domnii dintr'ansa, s5, o strice i s
ramaie pustie. Deci la aceasta intrebare n'au cutezat a da rspuns vizirului pan nu va lua rasp uns dela unchii sad, ci s'au
rugat sad astepte cinci zile s socoteasca, si-i va da rspunsul.
Si indata au repezit de olac in Bucu_resti la unchiul sau
Costandin stolnicul, cum II va sfatui la acel lucru. Iara el au

scris s multameasca lui Dumnezeu c n'au fost in voia

dusmanilor, ci sa-si pazeasca, grija tarii sale, iar mai mult
sa nu-1 stie cA se amesteca, c neascultnd, bine sa stie
cand vei inckleca tu din Odriiu, eu voi inhama in cruta
voi trece in Ardeal, e cand vei fi in Bucuresti, eu voi fi in
Odriiu, si ce vei vedea, sa nu te sperli.
Costandin Brncoveanul Voda a cincea zi avnd acel
raspuns dela unchiul su, au mers la vizirul i au zis cil mi
va putea purta grija unii taxi de margine ca aceea, numai
puie alt domn i s mazaleasca pre acela. Deci, fiind boerii

io

15

pribegi acolo, au pomenit la svizirul de Mihai Racovita spa-tar.

Si, viind Brancoveanul din Odriiu, n'au zabovit i i-au veldt 20
mazAlie lui Costandin Duca Vod.
Dcunnia lui Mihal Racoviii VodA.

Fiind Costandin Duca Voda cu a doua domnie aicea in

1704 tara in cursul anilor 7212 Iulie 23, care domnie, cum cea dinti
asa i cea de a doua, era prin cheltuiala socru-sau lui Costandin
Brncoveanul Voda, domnul muntenesc, data dela Poarta cu

25

multa suma de bani i daruri, indatorind tara, de care bani

daruri, cu nevoi i cu asuprele preste putinta bietilor lacui-

tori a trii, nu lipsia greutatile din tar, cat nu mai putea

birui boerii cu imprumutele i tara cu ornduelele i cu alte

30

lii era cu voie] s. bucura P 2 aduce in mss, prin]in P 6 Ong.

In 5 zile P, ritspuns P
11 nu-1] nu D,
12 carute D
P
16 vizir P
14 sparii D spare' P
17 de] dela D
20 au venit P
22 voevoda D
23 Fiind] ViindP
24 tar] IaiP, care domnie om.P
25 cea de a doa domnie P
29 a om. D
35

www.dacoromanica.ro

96

neobicinuite angrii, de unde s plineasca banii domnului

muntenesc, cum s'au zis, si s poat geui i trebile domnii
sale, c cu nevoie este si preste putint a umplea sacul fir
fund, adec pre Taro.
Era acelea la anul dup desertarea Caminitii de Turci si
tara Moldovei de Lesi, in anul 7209, cand era tara plin de
oameni, ales tinuturile de sus, iara pan in al treilea an au
rmas pustie de nevoi si de asupreli, i fr acestea Costandin
Vod pre nimeni din boerii si nu-i credea, de care lucru
10 tuturor boerilar &aimu cu urat stpanirea lui, cat de uraciunea
lui multi boeri au pribegit, unii in tara magurease, altii In
tara munteneasc, din cei de frunte si din cei mai de jos (c5
ura, zavistia si frica nasc viclesug).
Iar5. &Aire acestea, oricum era lucrul, i umbletile lui
15 Costandin Duca Vod au fcut pre Rami, ce era pre atuncea
vizir, de au chemat pre Braucoveanul Vod la Poart, socotind ea: nu se va cuteza el a merge la Poart, avand la Turci
multe prepusuri o domnie indelungat ca aceia, ce se va duce
intr'alt parte, sau, de va si merge la Poart, nu se va mai
20 intoarce, i asa vor apuca apuc5torii domnia trii muntenesti, care astepta din zi in zi una ca aceea. Ci pentru s nu
huagim povestea, domnul muntenesc au mars la Poart si s'au
intors la scaun, tocmindu-si lucrul cu bani. Si, cunoscand
5

despre cine i se fcu acea cale, el au zis: ,eu am mers la Poart5.

25

si m'am intors, iarg voiu s mearg i ac,el, ce au fcut mie

aceasta, la Poara, si nu se va mai intoarce, precum s'au plinit,
c indat veni mazalie lui Costandin Duca Vod, un ag, imprtesc cu 100 de Turci. (Lbitindu-se ruttile la fiestecare sar
atingandu-se vatm).

30

Fiind dar fruntea boerimii in tara munteneasch iar5,

la ajutorul domnului muntenesc, anume: Vasilie Costache vornicul, Lupul Bogdan vornicul, Antiohie Jora hatmanul, Miha-

lache Racovit spatar, Ioan Palade vistiernic i altii din cei

mai mid, pribegi de 1.5111 lui Costandin Duca Vod, lsandu-si
35

2 giuiP

3 este sacul] si preste neputint& taste a umple vasul P,

7 in om.P
10 lui om.D
11 si altii P
12 din'] deP.
mai om.P
13 ura zavistiei in mss, viclevguriP
22 povestea] vorbaP
25 ce mil au fticutD
31 Vasilie om.P
Ara' deP
din'] de P,

www.dacoromanica.ro

1701

97

casele i mosiile, nu dormia, ce-si data prilej trebilor sale

cu ajutorul domnului muntenesc.

Sosind acel ag imprtesc cu mazfilia lui Costandin

Duca Vod, cum s'au zis mai sus, indat prinser portile la

curte, si pre cati boeri i-au apucat, cu anevoie au scpat, 5

grind unii preste zid, altii, pre unde au putut, s'au ascuns.
Dar i Costandin Vodk vAzandu-si urgie dela Dumnezeu
sosit asupr-i, pentru faptele cele rele a lui ce flcuse praan-

tenilor, au intrat in mare grijk c, dach au inteles tara de

mazAlia lui, s'au strAns boeri i mazAli i alte cApetenii, stri gaud

10

galcevind la curtea donmeasch, bag tot cu indemnarea lui

fordache Cuparul. Inspimantandu-se Costandin Vod, s'au
ajuns cu turcul, s zic, eA nu-i mazAl, ci precum Ii chiarai

la Poart. $i asa 1-au pornit din Iasi in 24 de zile ale lui

1704

Iulie, in anul 7212, luAndu-si cu sine tot alaiul domnesc, Cu

surle, cu dobe i cu steaguri. Inch i boeri au pus, dad' au
ajuns in Galati, ca s nu-1 priceap c-i marzhl. Luat-au i pre o

15

seam de boeri cu urgie, ducandu-i cu sine, anume pre Iordache

Ruset vornic si pre frate-su Manolache postelnic i pre altii.
Atuncea i boerii pribegi din tara munteneas 'eh gtin- 20
du-se au purees la Odriiu, (land tire prin scrisori i acestor
din tar boeri, s se gteaseA sA mearg i ei la Odriiu dup

Costandin Duca Vod, sh se jeluiasc la imprtie pentru

rhuttile ce au fcut. Si asa, purcezand de aicea din tar cAtiva
boeri si curteni i tar mult i adunndu-se cu toti in Galati 25
i sfhtuind, trecur Dunrea pre la Galati, boerii i altii toti.

Dar si Costandin Duca Voda, sinitind de aceasta,

s'au ridicat tara si boerimea de merg dupg, dnsul, indat au

ajuns la Iusuf pasa de Tighinea cu bani, iar pasa pentru

lconaia banilor au prins toate vadurile, s. nu poat trece din 30

boeri Dunrea, socatind cA cu aceia va speria pribegii

tara de se vor intoarce. Iar. boerii indat au ajuns la doranul

muntenesc, si le-au dat voie sA tread prin tara lui preste

Dunre pre la Rusciuc. Deci pasa, vznd asa, au slobozit
si el vadurile, neputtind sA opreasch data tara ce mergea cu 35

jalobg la imphrtie.
14 de
1 prilej] grija P
8 fapiele lui cell ra'li P
12 Cupar-olu D
on. P, ale] a P
26 Dunarea om. D
15-19 luanduli pro altii om. D
81786.

efeirescu, Lstopiasjul Moldersi dela 1661-1705.

www.dacoromanica.ro

98

Atuncea Costandin Duca ,Voda mai tare se ingrijia,

auzind &A merge tara i boerii dupg, dnsul. Iar in Tarig,rad

se ridicase rgzboiu mare asupra lui sultan ,Mustafa imparat,

fiind el la Odri_iu, i inteacea zarvg, au trimes vizirul pre
5 Costanclin Vod surgun la Cavala. Iar enicerii i cu alte osti
din Tarigrad s'au riclicat cu sultan Ahmet, fratele lui sultan
Mustafa, si au mers la Odriiu, i, invoindu-se stile, ridicarg
imparat pre sultan Ahmet, mazalind pre sultan Mustafa.
Boerii i tara rgmase la Odriiu in grij, fiind impitia
to neasezat i zurbale in toate prtile. Dar, unde va Dumnezeu,
pre lesne se plead., inimele tuturor spre a tocmi lucrurile
de sfintia sa a se plini, precum s'au tgmplat i boerilor de
si-au isprgvit lucrul pre voia lor, cA, strangandu-se cu toti.i la
Odriiu, astepta vreme, si au aflat imprtia esit cu corturile
15 afar, i gsind vreme au esit cu jaloba lor innaintea impratului, uncle vgahnd i imprtia aka norod, indat, le-au
rspuns sh-si aleag domn dintre dansii, pre cine ar vrea ei.
LuAndu-si boerii acest rspuns, au sfaituit cu totii, i au
ales domn pre Mihai Racovit spgtarul cu voia tuturor, fiind

20 boer mare de far i dintre toti mai ales de bun, de bland,

de intelept, de milostiv,.nerpitor, nemndru i cu dreptate.
Atuncea i Antiohie Vod au ajuns la Cialc eniceragasi giuruindu-i chtva sum de bani, fiind i prietin, ca
nevoiasch pentru ansul, s fie el domn aicea in tar, i mult
25 au nevoit, i nimic n'au isprvit, Ad sta toat tara i striga,
cersind pre Mihai Racovit sptarul sg, le fie doran. Nu vrea
Mihai Racovit sptarul niel intr'un chip sa priimeascA dom-

nia, ce tare se apra i se lepda, socotind c mai bine

mai cu odihn este s-si fie mosiile sale, satele i alt avere
30 cu indestulare ce avea, ca un boer de tail, de eat domnia ce
este pururea cu grij. Dar uncle va Dumnezeu, cu anevoie

35

se poate muta sfatul, c, luAndu-1 toat boerimea, 1-au dus la

clivanul vizirului pre obiceiu, cu toti au strigat: acesta ne
trebueste domn, i indatg, 1-au imbrcat cu caftan de domnie.
Intr'acest chip luAnd domnia Mihai Racovit sptaral,
9 la Odriin rh1 Duca om.P, tare] multP
4 zarvti] zurbaP
24 el om.D, aice In
17 dinteAnsiD
maseD
22-23 enicerul agaD
tart', om.D
29 sii-0 tie sale] a-si tinea mosiileD

www.dacoromanica.ro

99

dintaias data se arata ca firea bland care toti, i gatindu-se

au purees din Tarigrad cu boerii i cu tara, tati VOjOi, multamind lui Dumnezeu ea s'au mttntuit de Duca, Vod, i indata

au scris Mihai Voda aicea in tug, (land veste ca ca ajutorul

lui Dumnezeu s'au ispravit lucrul pre voia rii. Fost-au tu- 5
turor mare bucurie, i s'au strns toata boerimea, i toti, cati
era lipsiti printr'alte taxi, au venit la locurile sale fail nici o
grijrt. $i gatindu-se ca totii, boeri, mazali, slujitori, breslasi
alte gloate de tara, esit-au innaintea domniei, si au intrat
1704 Mihai Racovita Voevoda in Iasi in anul 7212. [Atuncea era 10
mitropolit tarii chir Misail, foa.rte om cu cumpat i ea frica
lui Dumnezeu].
Deci, asezandu-se Mihai Voda domn in scaunul t'rii, pre
carele au socotit din boeri au ales si pre obiceiu i-au boerit,
dar si care n'au incaput la boerii, pre toti Ii avea la cinste, si
toti avea trecere i voie vegheat, i nime din boeri nu era in
prepusuri sau in vro grija, ci era pace si liniste intre toti, cum

15

se zice era o turma i un pastor. $i domnea tara cu cumpat

bun, si la judet drept; nimarui nu era usa poprit, ce fiestecine nu numai din boeri, ci i prostime, ce treabil sau ce nevoie 20

ar fi avut, pre lesne intra de-si ispravea trebile lor. $i nu

numai boerilor, ci tuturor le zicea pre nume, i la judetul al
fiestecaruia a-1 cerca foarte deamaruntul i pre incet, Cu
duialg, de-si putea plange saracii jalbele lor. Tuturor era ca
fata vesel. (Blandetile domnilor patrund inimele oamenilor). 25
Pre acele vremi era pace in toate phrtile, numai asupre-

lele Turcului nu lipsia din tara ca birurile si cu altele suparand pre crestini. Tocmit-au Mihai Voda biserica curtii domnesti dupa poarta, care int.& era zidit de Stefan Torna Vod
stramta i mica, cat nici boerii cei cu boerii nu incapea sa 30
stea la randul lor, iara. Mihai Voda au marit-o si au desfatat-o
precum se vede. Era mai nainte si turn in chip de clopotnit,
1705

9 si altA gloatAP
10 Voevoda om. P, 7213 In mss
11 cu, om.D,
Cu cumptit] cu toate darurile InpodobitP
10-12 Atuncea Dumnezeu.
Cuvintele acestea par sa, fie interpolate
15 careleP, boerieD, Ian taP 35
18 se om.D
19 judet] giudecatiP
21 intra deli] Is p, lor] sale P
22-23 la judetula-1 cerca] la flestecare judecatA a flestecaruia el cerca P
27 alte D
29 dupti]
25 Semnul parantezii om.P
23 cu am.runtulP
peP 31 desfilta,t-o] desfAcut-o in mss 32 turnul D

www.dacoromanica.ro

100

10

supt care turn era vistierie, i supt vistierie era beciu de in&idea oamenii de rhu fhchtori, vinovati, furii i uciga5ii, ea
in temnite, care lucru era tuturor cu grijh i cu groazh a privi
nestine. mai mult supt biserich, adech supt casa lui Dumnezeu,
temnith talharilor, cum si turnul acela al bisericii nu era pentru treaba bisericii, ci iarhs semn de urgie domnease, aductitor de moarte, eh oricine se afla in niscai fapte rele, rocosit
asupra domnii, i prinzndu-1, intai inteacel turn II inchidea_
Putem rice ch se asenahna cu Edicula ce-i in Tarigrad, si cum
acei ce incap in Edicula nu mai au nklejde de viath, asa i turnul
acela aici la noi..Si in mir de aceasta, cum de n'au socotit acei
mai dinainte domni mai indelungati in domnie a privi lucru
groaznie ca acesta, i, putem zice, i lui Duranezeu neplheutDeci Mihai Vodh, intfacel an ce au venit domn, s'au apucat de au risipit acel turn al vistierii, si au astupat i temnita,
si au mhrit biserica de au euprins tot local acela, eta alta mai

mare si mai desatath nu este in oras, precum se vede, FAcut-au si alth biserich din intreg la vamh lngh casa printilor shi, a lui Racovith, i o au sfintit intru invierea sfntului
i dreptului Lazar. Dres-au doamna Anita si biserica mitro20
poliei vechi, care si acum se chiam raitropolia veche, i art
aeoperit-o, i i-au fhcut catapeteaznah i alte ce i-au trebuitr
si au asezat preoti intru pomenirea ei, ch era pustie de etiva
ani, i inch, fiind supt biserich pivnith, tinea unii erasrnh,
25 se fheuse lhcas de curvie si de betie. Ci toate acestea le-au
stricat doamna lui Mihai Vodh., i iarh au ramas biserica in
statul shu ea un lucru dumnezeesc, cinstit, precum zice Doman/

nostru Iisus Hristos in sfnta Evanghelie dire farisei: Casa

mea casa rughciunii se va chiema, iarh voi o faceti pesterh
30 harilor. Deci fr scrisoarea noastrh pre acest domn 11 arath
lucrurile lui cele bune.
Pre acele vremi era Costandin Brncoveanul Veda domm

In tara munteneaseh foarte bogat, fiind bisug mare acolo, si

1 de] In care beci P
2 de ru faciitori] ceiP
3 a prvi In mss.
35 6-7 aduc.toareP
7 oricine din boeriP, niscaiva P, rcositD cu vi12 a prviP
19 a om.D
21 mitropolie In mss, au]
clesug P
22 i-au] au P
o au P
24 pivnit cretsmii] crascium vindea vin
28 nostru om.D
31 lucrul luiD
33 bilsug P
30 frd deP

www.dacoromanica.ro

101

avea pace bung Mihai Vodg en BrAncoveanul Vodg, i pururea

trimetea soli unul la altul ca scrisori, c i rud i era, al doilea
veri de pre Cantacozinesti. Numai binele eel de obste pururea
Il rAstoarng nevointele cele pre ascuns, i mai ales la Turc, ch'ci
ce vor s isprgvease pravilele unde domneste lgcomia banilor,

cum s'au prilejit lui Mihai Vod.

Turcul, dupg obiceiul lui eel nestlgtor, luAnd bani dela
Antiohie Vodg, ce era mazal la Poartg, i-au dat domnia si au
mazAlit pre Mihai Vodg, domn numai de al doilea an. Deci
nici un lucru nu este mai spre stingerea trilor deck schim- io
barea domnilor adese. Deci, viind mazAlie lui Mihai Vodg,
strAns tot ce au avut i s'au dus In Tarigrad. Iar bucatele le-au trecut in tara munteneasc, avndu-se bine. ca
Costandin Brncoveanul Vodg.
Intr'aeele rzile se prilejise de venise sol dela Munteni la 15
apucandu-1 aieea
Mihai Vodii 'Toma Cantacozino spatar,
veste de mazAlie, au fugit deodati la munte in Hangu, Mci
pintre mazAlie de multe ori se fac zarve i zurbale <de e,ei

prosti>, apoi esind din Hang au mers cu pace la tara sa.

Atuncea boerii, MO <nu> era de casa lui Antiohie Vodg, 20
vgzAnd mazalia lui Mihai Vulg. asa fgrg de veste, frg nici o
pricing, rgmaserg in mare grijg, railcar eg i Antiohie Vodg in

domnia dintgi tuturor au fost cu bine; nime nici o urgie

sau nevoie n'au avut. Numai Mihai Vodg, ca un domn ce si-1
alesese ei dela Poartg, pre toti Ii avea in stiint din boeria sa, 25
toti era cu bung ngdejde cg, nu se va schimba asa curAnd. Ce
domni numai phnii la al doilea an, cum s'au zis, ch" multi

intristare era la toti, nestiincl ce-i va mai impresura. Nici

un lucru mai ales nu cugetg firea deck prietesugul, nici
un ajutor mai mare impotriva noroeului deck tocmeala 30
cea bung intru norod.
2 unul] uni D
3 de pro] despre D, deapurure P
5 ce] ei in mss
6 prilejit] IntAmplat P
10 nu-i mai stngireP
7 cel nestatornic D
13 le-au] i-au P
14 Costandin om. D
15 prilejise] Inttimplasd P
17 mazdlii P
16 anume Toma P
18-19 de cei prostiB (Mag. Ist. III, 78); 35
in D foaia este arstt In acest loc; in P de cei ce yin Cu cri dintealtri tara
20 citi nu era B (Mag. 1st. III, 78) cati era P; In D load e ars 21 fitral de P
23-24 nime nevoie] i cu mild asupra rii i nici o nevoe P
23 Intdiu P
23 o] de o in mss
24 ce 0-1] ce-IP
26 aa curand om.P
27 Ia]
In P, cit] cuP
40

www.dacoromanica.ro

102

Ins si de era o seam de boeri intristati pentru venirea

lui Antiohie Vod, dar nime n'au dat dos, lutmdu-i pre toti Cu
bine Bogdan hatmanul, cumnatul lui Antiohie Vod, stiind
cA, si Antiohie Vod era domn de tar. Numai Panaitache pos5 telnicul, stiindu-se gresit lui ..4ntiohie Vod, prndu4 elm/
au luat Costandin Duca Vod <a doua domnie>, au pribegit.

5 parandu-1] pardsindu-1 in mss

1 0 de] dei D
domnieB (Iraq. si. II, 78) mss om.

www.dacoromanica.ro

6 a doa

INDICE*)
A.
Agapia, mnstire, ocupat de Poloni
83 19; drganii de acolo alungati

aret (paz) 83 to.

armat 5924.
Azac v. beiul

B.

89 18.

ag Imprtesc, la pe domnii mazetli

Bahlui, rem 8223, 83 6.

Bainschie <Vasile>, trimis de Petri-

57 9, 61 6, 7113, 87 24, 97 3.

Ahmet sultamil, e ridicat la tron 98 6-8.

alaiul fcut lui Buhus 68 6i8; alaiul

domnesc al lui Constantin Duca
97 16m

Alexandru V. ce] Bun si &dam,

aduce moastele Sf. loan cel nou
83 9it.
Alexandru V. Ilias, tattil lui Bias V.

ceicu s. loveasa. pe Duca la

Domnesti 76 22-24.

ban v. Savin.
Barnovschi V., zideste mnstirea
Brnova 5610-fi.
bas-ceaus 611-2.

satul lui Miron Costin

85 32-33.

Brnova, mnlistire, e Ingropat Da-

57 fi-21.

angrii (dri), puse de Dimitrie Cantacuzino 69 2, de Constantin Duca

bija V. 569-11.

Beciu (Viena), asediat de Turci

74 16-29, 751-2, 81 24-25, 91 18-20.

88 21-22, 96 1.'

Anita, doamna lui Mihai V. Raco- beiul dela Azac, ia pe Dumitrie Canvit, repar biserica mitropoliei
tacuzino 80 19-27.
Belgrad 74 24 ; 75 17.

vechi 100 20-27.

Anita, tiitoarea lui Dimitrie Canta-

Berehoesti, sat 57 8.

erban V. prate pe
Duca V. pentru 200 de pungi,

bir (haraci),

cuzino 68 28-29.

Antiohie hatmanul v. Jora.

Antonia V., e ales domn al trii ro-

mnesti in locul lui (rigorie V.

5520-22.

Antonie V. Ruset, v. Ruset.

Apafi Mihai, principele Ardealului,

sfittueste pe Duca sit nu vie in

birul t.rii romnesti 75 19-26; un

capegi basa vine la Iasi pentru

banii birului 893-12; vizirul vrea
sA ceara dela BrAncoveanu birul
Moldovei 4 7-10.
biserici din Iasi: Sf. Nicolae i Sf.

tar 7526-32.

Saya, reparate de Antonia Ru-

apresc v. sucman.

set 69 17-21, 21-22; BiSeriCa curtii

Ardeal 95 13.

domnesti si Biserica dela Tama,

*) Cuprinde numai numele din text, nu si pe cele din introducere.

www.dacoromanica.ro

104

cea dintai reparat. 99 28-100 17

deacolo bat pe Cazaci i Moldo-

cea de a doua zidit din terne-

vent 7916-13; pradit Moldova 82 7;

Sobieski vrea
ataco 81 27.

lie de Mihai Racovitit 100 17-20;

Biserica mitropoliei vechi reparat de doamna Anita NO 20-31.

Bogdan, batman, sfetnicul Cantemiretilor 81 23, 85 14-16, 92 ti-15 ; e
carat de Velicico Costin 85 19-21;

proclarn down pe Dimitrie Cantemir 8629-30, 87 12-13; fuge la

Neamt 88 2-5, 8913-17 ; bucatele
lui 88 to-11; revine dupa mazalia

lui Duca 89 29-30; scoate dari

901-5; sol la Brancoveanu 9015-18;
pribegete 93 8-18 ; sfatuete pe

boieri s. nu NO, 102 2-1.

Bogdan, jitnicer, comploteaza contra lui Duca 72 22-7351.
Bogdan Lupul, vornic, pribegete in
tara romneasca 9632.
Bogdaneti, sat 5510.
Botoani 55 9; vornic in -55 13-14.
Brasov 7533, 90 27, 31.
Braila 75 7, 76 32.

Buhul 72 18.

Buhu Alexandru, srdar, hatman,

bate pe Hanceti 5814-16; cuprinde

Neamtul

i Suceava 67 21-68 14;

alaiul 6816-18; pus batman de

Antonio Ruset 69 28-70 15; denunta complotul 72 30-73 ; datuete pe Duca sa nu se duct)." in
tara romaneasczt 76 5-7 ; bate Pe
Habaescu la Movileni 7817-21;;
lupt s, scape pe Duca la Dornneti 7718--70 7; pribegete in tara
romaneasca 80 1-16.

bulucbai de seimeni 73 8; v. Cerchez, Dediul.

buzdugan de hatmania Ucrainit

72 12-13.

C.
caftan, de domnie 53 18, 5519, 5621,

Brancoveanu. Constantin Vod., ale-

61 5, Mil, 66 9, 80 18, 87 15, 22, 933, 5,

gores la domnie 85 5-9; boierii

98 34; pentru slujba 60 30, 75 13, 18,

moldoveni pribegesc la el 8522-26,

87 9-H, 00 8-21,93 32-94 2, 9611-12,

9630-97 2, 20-24, 32-31; ajutd pe

Constantin Duca sa obtinti tronul
8714-20, 92 22-93 4, 95 23-26; datorifle lui Duc.a catre el 8817-27,

9330-32, 9524-96 4; ti marit fata

dupd Duca 8828-89 2; face pace
Cu Antioh 90 15-18; nu-I vrea ca
ginere 9923-25; se opune la casa-

9426-27.

caimacami, In Bucureti 71 6-7; in

Iasi 74_.

cambarale (cumbarale, obuze) 92 it,

Camenita, cucerirea ei de Turci
5825-59 8, 8113-62 10, 28, 83 9,
6414; aprovizionarea 62 14, 70 2,
71 22-23;

haznele duse acolo

68 24-25; mezilul '71 22-27; draMtli

toria lui Dimitrie Cantemir 9029-30;

72 1, 80 7; olatul 72 3-4; retrocedarea Polonilor 91 21-22, 92 6-13,

struete pentru mazalirea lui Antioh 91 7-17, 9216-25; e chemat la

Cantacuzino Constantin, stolnicul,

93 4, 96 5.

Adrianopol 943-9524,9614--29; prieten lui Mihai Racovit 10032-10114.

brestai 75 8, 99 8.

persecutat de Grigore Ghica

5530-56 5; nu vrea sa fie numit

Bucureti 957, 13; caimacam in-71 7.

Bugeac, e pradat de Moldoveni, Ca-

indeamna pe Brancoveanu sit se

duca la Adrianopol <94 11-0; it
shatuete sa nu primeascit tronul

zaci i Poloni 75 I-8, 76 it-t4, 20-21,

79 14-15, 80 ti-12, 83 26-29; Tatarii

Moldovei 95 7-14Cantacuzino, Dimitrie Vod., dornajo.

Buda 74 13-33.

domn Constantin Duca <91 16-47;

www.dacoromanica.ro

105
intdia 66 5-69 12 ; umbl BA, mazdleasca pe Antonie Ruset 71 3-4;
cOrti viclene ca iscOlitura lui
7222-30; domnia a doua 7924-8027.

Cantemir, Constantin Vodii., alegerea la domnie 80 14-19; domnia

80 29-87 16; a miluit pe oamenii

Can tacuzino Ilie, paharnic (flul lui

Toader Iordache vistierul), pHgonit de Constantin Cantemir
86 13-87 it ; scapti. pe Iordache

Cantemir, Dimitrie Voda, ridicat la

domnie 8628-87 16; st in Tari-

Ruset 93 49-24.

sel 87 27-30.

grad 90 22-23,32; cOsOtoria 90 26-32,

91 4-6; trimisul lui la Iasi 91 1-3.

capegi-ba.,a, vine la Iaqi pentru tri-

Cantacuzino Iordache, flu/ lui Constantin postelnicul, persecutat de

Grigore Ghica 5530-56 5.
Cantacuzino Mihai, spatarul, perse-

capichehaele v. Dimitrie Cantacuzino 663-4; Constan tin Cante-

cutat de Grigorie Ghica 5530-56 5;

Caplan pava, st cu oastea la Tuto-

nu vrea sd fie numit domn Constantin Duca <91 15-17>; trimis de

BrAncoveanu la Poart. 92 16-25
Indeamnel.pe Brncoveanu sti se

ra 62 19-20, 63 23-24; asediaza Suceava 67 25-29 ; mazille* pe Dimi-

Cara Mustafa, vizirul, asediazii Vie-

clued la Adrianopol (94 14-17>.

Can tacuzino, Serban Vodd., scapg din

Caraiman pa8a, iese din Camenita

=Ina lui Grigore Ghica 56 2-3 ; e

but 89 3-12.
mir 81 4-5.

trie Can tacuzin,o 68 24-27, 6914-15.

na <73 22>, 74 18-75 26, 9119.
92 9-10.

numit domn 71 4ji; boierii pribegesc de frica lui 71 19-21; ia

parte la asediul Vienei 7444-15,

Carlovit, pacea dela 91 18-92 it.

75 9-16 ; pAraste pe Duca 7519-24;

log de Duca 7525.

Catrina, fata. lui Gheorghe V. Duca,

stAruete pentru mazOlirea lui Dimitrie V. Cantacuzino 80 3-49,

30-31 ; prigonete pe Iordache Ruset 8112-18, 8423-85 5; CU indemnul lui vine Sobieski in Moldova
83 30-33; moartea lui 8423-85 9;
cdsdtoria flicei lui cu Dimitrie Cantemir 90 26-32.

Cantacuzino Toderaf,;cu (Toader Iordacha), vistier,lOsat caimacam de

Duca 743_9; <75 30.
Cantacuzino Toma, spOtarul, trimis
sol la Mihai Racovitil 101 15-19.

Cantacuzino Vasila8co, spdtar (flul

lui Toader Iordache), prigonit de
Constantin Can temir 8613-8711;
pribeag in tara romaneascii. 9112.

Casin, mdmistire 82 16.

Catargiul Apostol, comis, lsat

ctistitoria ei 72 6-9, 13-14.

Cavala, Constantin Duca e surghiunit acolo 98 5.

Cazad, bdtuti de BuhuF) 70 sto ; oasts In Cehrin 70 23-24 ; DUCE', e numit hatman al lor 72 9-21; Precla
Bugeacul 755-6, 76 13-44 ; ataca
pe Duca in Domneti 7622-79 7;
sunt btuti de TOtari 7910; ocupfi.
Soroca 8413-20.
Cetcaina, ritu 5928.
cimara8 55 12.

Camp]. Lung (Bucovina), ocupat de

Poloni 83 20-21.

c41eni, In slujba lui Constantin V.

Cantemir 82 8.

tilia 90 0-93 4; stdrue sa. obtina

ceaus spatiiresc (Constantin Cantemir) 811-2.

Cehrin, asediul i cucerirea lui de

tronul in locul lui Duca 98 22-25 ;

e numit a doua oarg 101 6-9.

celednic 78 16.

Can tacuzinef)tii, familia 101 3.

C.antemir, Antioh Vod., domnia in-

Turci 69 23-71 2.

www.dacoromanica.ro

106

Cerchez bulucbasa, In:Tu:p un rotmistru 77 15-16.

Cerchez stefan, comis, trimisul lui

Duca ti da o scrisoare adresat.
caimacarnilor 93 14-16.
CernAuti 83 8.
Cettuia, mAnstire, zidirea ei 572s-26;

temir <88 7-8> ; fuge la Neamt.

<88 13-18>; pribeag in tara rom.neascb, 9143.

Costin Miron, logofAt, sfAtueate pe

Dimitrie:Cantacuzino sa primeascA

sulta.nul s'a suit in deal acolo 80 7;

adAposteate pe Constantin Cantemir 8230.

Ttarii la ernat 88 i2-27 ; nu lasA

pe Duca sA meargil In tara roma.neascit 786-7; 11 sftueate s.
mAnA in Domneati 7632-77 i; se
duce in Polonia 7931-80 ; sta-

Chirit. Draco Ruset v. Antonia V.

roste de Putna 81 s-12; omoara

Ruset.
CialAc enicer-agasi. Antioh Cantemir
strue la el pentru domnie 98 22-25.

tlharii 82 17-21; vistiernice mai

incet cu orAnduelile 85 17-io; uci-

Ciobanul Constantin, postelnic, sftueste pe Duca sl nu se ducil. in

Costin Nicolae, hatinan, inchis de

tara romaneascil 78 6-7 ; e Cu

Duca la mas. la Domneati 77 18-19.
Cirimua 84 lo.

Ciudin Gheorghe, sArdar, prinde pe

Lupul sulgerul 73_.

duma supt Dumitrascu Cantacuzino 6810-23.

derea lui 8532-861; feciorii 887-18.

Cantamir <88 7-8>; fuga la Neamt

<86 13-18> ; pribeag in tara romaneascd. 91 12-13.

Costin Velcicico, hatnaan, e batut de

un podghiaz 82 25-83 2 ; ocAra pa
Bogdan hatmanul 8519-22; ornorArea lui 85 30-86
CrAm 70 lo.

cluceri : Constantin Cantemir 81 4,

Petriceicu 61 3.
crieaz v. RAmAdan.
comiai v. Catargiul Apostol, Cerchez
t.efan.

Constantin <Lambrino>, ginerile lui

Cunitki, vine cu Petriceicu 75 4; pradA Bugeacul 7611-14.

Cuparul cel bitrAn, strueate pentru

numirea lui Dabija 53 9-18; purta
trebile lui la Poart 5619-20.
CupAreati, Orheienii i Lapulnenii

Gavril Costache, pribegeate 8523-24.

Copiiceati, sat 77 11.

se ridic tmpotriva lar 581-4;

Cornescul Grigore, neme, face planul Camenitei in cearA 591-5.

Costache Gavril, hatman, vornic, e

vrajba dintre Cantemir i serban din cauza lor 8425; lAcomia

lor 85 i2-ii; v. Ruset.

inlocuit cu Buhua 69 28-70 15 ; sftl-

tueate pe Duca sd se ducA in tara

romneasc. 75 33-76 5; pribegeate 80 13-16 ; in favoare la Cantemir 817-8, 86 4-6 ; sol la Mun-

teni, moartea lui 8421-22; fli

ginerii lui 8522-24.

Costache Lupul, vistier, pribegeate

85 22-23 ; indeamn, pe Consta.ntin

Duca la cheltueli 88 9-43.

Costache Vasile, vornic, pribeag in

tara romAneascii 9631-32.

Costin loan, sArdar, inchis de Can-

$erban V. Ii duamAneate 8113-14;

curteni 9725.

D.
Dabij a, Istratie V., domnia lui 531.-56o.

Dabijoae <Ecaterina-Daflna>, stirue

sA pue domn pe Duca 56 16-22.
DiirAbani, sat 60 28.

dan, supt Dabija 54 2; Iliaa Alexandru 57 21; Constantin Duca 9328.

Decusarii, capitan, scapA. pe Buhua
68 3-8 ; denunt complotul contra.
lui Duca 7230-73 3.

www.dacoromanica.ro

1.07

Dediul, bulucbasii, se frichin podghiazului 79 2-4.

Dediul, srdar, Intoviritseste pe Buhus la Domnesti 77 22-24 ;

e tri-

mis s ademeneascit podghiazul

/a !apta' 7820-31.
Dimidenski, vine cu Petriceicu 753-4;

e trimis cu podghiazul sit atace

8629-30, 87 11,29-301 91 36, 9331, 96 37,

9933,34-35,39. 101 32, 103 7.

englez, solul- la pacea dela Carlovit 91 29.

enicerii, ridid, sultan pe Ahmet 98 5.

Enicul, vizirul vrea sb.-1 cucereasci
7447-26.

Epureni, sat, Hancestii sunt bittuti

de Buhus acolo 5815-16.

pe Duca 76 22-24.
dobe 68 16, 97 16.

dobrovenetic <raguse,n>, solul - la

pacea dela Carlovit 91 29-30.
Domnesti, satul unde e prins Duca V.
76 8-79 7, 80 2.

Ficlu,tinutul 7331, 8032.

Focsani 7330, 7629, 7729, 80t, 82 20, 891.-

Don 02 3.

frantuzesc, solul - la pacea dala

Dosoftei mitropolitul, se duce In Polonia 83 it-14.

drgani (oaste polonit), la Camenita

francesc (italian), solul- la paces.

Carlovit 91 29.

dela Carlovit 91 29.

61 23; frighiatit In expeditia din

Moldova 84 8-6 ; sunt prinsi la

Agapia 8918-49.
dragoman v. Mavrocordat.

Drghinici Une, pus de Duca hatman peste Cazaci 7245.-46.

Galata, mnstire 6822, 26; Turculet

e dus acolo 89 26.
Galati 64 30, 97 17, 26.

Duca, Constantin V., domnia intaia

8717-90 5; pribegii struese pentru el 90 8-14, 91 7-17; domnia a
doua 9626-98 5, 99 3, l02-.
Duca, Gheorghe V., domnia inflija
5812-5711; domnia a doua 57 24
62 lo; domnia din tara romneasea 6510-14, 69 24-25, 71 5-6 ; stdru-

este pentru Buhu 7012-43; dolnnia a treia 71 17-79 23.

Dunre 54 6,24, 58 13,19, 6419,30 7414,30,

7526, 82 2, 9726,31,34; podul dela

Oblucita 59 6-1o, 62 6.

Durac, srdar, se revolt contra /ui

Duca 58 5.

galion rusesc, pe Marea Neagrit

9131-92 5.

Gavrilit hatmanul v. Costache Gavril.

getil, a-96 2.
Gheorghe, logort al treilea 76 1-2.
Gheuca Vasile, vistier, comploteaz,
contra lui Duca 7222-73 ti.

Ghica, Gheorghe V. fatal lui Grigore V. 54 7.

Ghica, Grigore V., ia parte la expeditiile dela Uivar i Leva 54 3-55 2;
fuga la Cre3tini 553-16; redoban-

deste tronul 55j7-56 5; ja parte

la luptele cu Polonil 59 14-15
62 48-65 19, 66 I.

Greci : Gheorghe Duc,a 5613, Dimitrie

E.

Cantacuzino 66 3, Antonio Ruset

6915, Cuplirestii 58 3, Drghinici

Edicula 100 6.

-emendatiuni In text, 5529, 59 35-37s

63 31, 6632, 6729, 67 30-68 3, 6934-35,
7020-21,37, 7211,u-35, 74 16,17, 7535,

8135-36, 83 37-84 26-3o, 8431-38,

Iane 72 16; Hancestii se revolt

contra lor 58 1-3; can:tse legea
69 7-8.

gros, a baga la- 73 16-17.

www.dacoromanica.ro

1.08

gura Oituzului 85 2.
Gurie, jolnir 83 2.

836; ciuma 6819-23: ingrdirea targului de Constantin Duca 8913-14.

H.

Ibraim pap, sol la Carlovit 91 26-27.

Ilias Alexandru V. 5710-23.
interpolri In mss 7 35-37, 20 31-64,

Hall pap, vizir, ordonii lui Antonio

Ruset sa puna pe Bullus hatman
70 1-13.

31 37-32 26-30, 31-38, 3511, 29-30,

47 3f-35.

Iusuf pasa, seraschier la Oblucita

80 18-19; pasa la Tighina 97 29-30.

Hangu, sat 93 23, 101 17-19.

hanger 63 26, 65 5.

Ivasco <Razu>, ginerele lui Gavril

hanul v. 'Marl

hatmani v. Bogdan, Buhlis Alexandru, Costache Gavril, Costin Nicolae, Costin. Velicico, Haase-

Costache, pribegeste 85 23.

izvod (Insemnare) 7227.
imprumute pe boieri 73 13, 88 22, 9330,
9530.

scu, Jora Antiohie, Zosin; hatmani poloni 6420, 25, v. Sobieski;

hatmanul Cazacilor v. Draghinici.
haznele 68 24.
Hbitsescu <Gligore>, urmeazit pe Pe-

triceicu in Polonia 6330; batut de

Buhu 78 17-21.

hartiti, a se 77 27.
Hancu, medelnicer, se rascoala Impotriva lui Duca 58 4-5.
Hancestii, rdscoala lor 58 1-24,
hartii (dari), introduce de Dumitrascu
Cantacuzino 691-3.
Hotin,cetate 6028; Petriceicu ramane

J.
Jijia 67 4.

jitniceri v. Bogdan.
joimiri, jolniri 66 28, 83 2, 89 21.

Jora Antiohie, cmara, batman, pHbegeste 85 24, 9113, 9532; ataca

pe Polonii din Neamt i Agapia
89 13-27.

Jora <Toderascu>, vornic de Botosani,

ja din banii lui Grigore Ghica

5513-16.

L.

cu oaste acolo 62 7-8, 13-15; infran-

gerea Turcilor acolo 62 te-64 16,

65 2, 21, 87 2, 21; Antonie Ruset
pune strap. 71 28; tinutul 59 4-2;

maniistioara de supt

5916-21.

hotnogi 5818.
Husain pasa, Mtn t la Ho tin 6216 656.

husari (oaste polona) 64 7.

Hui 6521.

I.
ialovite (Nazi graso) 6021.
Iasi 5320, 56 23, 61 6, 62 i5, 68 16, 71 24,
73 6, 86 23, 8928, 90 31, 912; sultanul
il viziteaza 59 27 ; caimacami 743, 8,
75 31.;

Petriceicu vine in 75 5,

7912; podghiaz la8221-83 2; Sobieski trece prin76 15, 22, 25,

lacuna in mss 55 29, 67 29, 67 30-68 3,

70 21, 22, 74 16, 86 26-30.

laumuri (lagumuri, mine) 84 16.

Lantesti, sat, Polonii fac palanca
acolo 8321.

Lapusnenii, se revolta contra lui Duca

58 1-24; boierii li Indeamna sa
prinza pe Duca 7222-30.
Latcani, sat 8623.
lefecii 8128, 86 17,19 V. slujitori.
lege (religie) 69 8.

Levi, tara lesasca, Turcii le iau Camenita 5825-62 to; lupta dela Hotin

6216-65 28; bat pe Turci la Viena

74 20-23 ; ocupti, cetati In Moldova
67 21-68 8, 81 24-84 20, 8913-27,
965-6; domni si boieri pribegi In PoIonia 55 9-17, 6529-64 4,752-4, 31,

www.dacoromanica.ro

109
79 31-80 1, 10, 81 8-9, 93 19-24; Mol-

Mosc, Muscali, hanul vrea sa se In-

doveni in:slujba lar 81 1, 28-30; V.

chine lar 56 28 ; imparatul omoaret

Po Rarndan 70 29-71 2 ; oastea

podghiazuri, jolniri.

Leva, Turcii vor sa o cucereascei

54 10-19.

Emig, a prinde- 78 to.

Liov 62 2/.
lipcani (slujitori) 76 lo, 77 4-28.
logofeti v. Costin Miron, Gheorghie,
Racovitit Nicolae, Cantacuzino
Serban.
Lugoj 7412.

M.
Manolache sulgerul v. Ruset.
Marea Ncagra 91 31.
Mavrocordat,'Alexandru Scarlat-olu,
sol la Carlovit 91 27.
mazili 7321, 75 7, 76j, 25, 81 28, 852;,
97 fo, 47 8.

manastiri v. Agapia, Barnova, Cet6,tuia, Galata, manastioara de supt

Ho tin, Neamtul, Nicorig, Raca,

69 26-27; SOIlli 9131; MUSC81ii vin

In Moldova 83 37-84 26-30; fac galion 9131-92 5.

Movil.0 55 ti.

Movileni, lupta dela -76 17_21,

Muhanrenco, capitan de lipcani 77 5,
Munteni, tara munteneascii, In oaste
la Hotin 6225, 64 1-15; dumnesc
Moldova 8330-84 2, V. Brancoveanu ; Cantemir a fost la ei ceau
spataresc 81 2; sol la - 84 21-22;
sol dela 101 15-19; sit scrie ale
lor 56 4; boierii pribegesc in tara
munteneasca 58 13, 76 6-8, 801-2,
85 22-26, 86 13-15, 87 9-11, 90 8-10,
93 32-35, 96 11-13, 97 20-26; tara

munteneasca 6513, 66 6-7, 71 5, 9,

14-15; 74 to, 76 3, 9020-21, 180 33,
10113.

Mustafa sultanul, mazalia lui 98 5-8,

Seoul.
metrzaci 67 s.

N.

medelniceri v. Hancul.
metereze 84 16.
mezil (pota.) 71 22, 27, 72 4.
Mihail, craiul polon 61 10, 6222-23.
Misail mi tropolitul, pastorete pe tim-

nafaca (leaf) 5522.

nalgios, a face - 80 24.

Neamtul, cetate, ocupata de Poloni

67 21-30, 83 16-18, 22, 25, 84 3, 89 17;

pul lui Mihai Racovitit 99 11-12.

boierii se refugiazd acolo 86 18,

88 3, 89 29-33; comindatul dela-

Mitrea, capitan, sfatuete pe Duca

set meargei in tara romaneasca

Neamtul, metnastire, ocupatei de Po-

76 2; nu Iasi), pe Dimitrie Can tacuzino set piece 8020-27.

Moldova 55 5-6, 62 29, 63 to, 69 29, 71 it,
7219-21, 75 3, 23, 83 8, 24, 33, 91 it,
9218, 93 35, 94 2, 8, 29-30, 96 s; raul
82 13.

Moldoveni, fntiinteaza pe Poloni

yin Turcii 61 18-19 ; pribegi in Po-

lonia 752-3; Inchinati la Poloni

82 6; In oaste la Uivar 54 ; la Hotin

62 25; in podghiaz la Domneti

78 17; batuti In Bugeac 79 10-16;
batuti la Soroca 8417.

83 16-17, 8618, 88 3.
loni 83 20.

Neamtul, targ 8011-18.

neme 59 1.
Nemirov 72 15.

Nemti, Neamtul, tara nemteasck

rdsboaele cu Turcii 543-25, 73 2274 33, 81 21-30; pacea dela Carlovit

9118-92 7; Nemp In oastea poion& 6722-68 9 ; Ghica fuge In

tara nemteasca 5513.
Nicorit, mandstirea lui- 5927.
Nistru 55 at, 60 17, 27, 61 20, 64 10-14.
65 7, 67 4, 72 19.

www.dacoromanica.ro

110

Oblucita, vadul 629, 17, 64 31, 668, is;

seraschierul dela 80 18-49.

obuz 6526, 83 5.
Ocna 82 13.
odoare 73 15, 88 17, 90 4.
Odriiu 87 21, 30, 94 is, 22, 96 12, 14, 20,

postelnici v. Ciobanul Constantin,

Ruset Iordache, Ruset Manolache,
Stamatie.
potronici (,,1, dinteun 'galben) 5522.
Prut 55 io, 59 22, 60 19, 63 22, 64 20, 67 4.

Parece Vasile (dipitan), aduce dela

Brasov pe logodnica lui Dimitrie
Cantemir 90 27 -28.

Putna, tinutul 82 i4; staroste de

97 21, 22, 98 4-14.

clac, a veni, a repezi de

91 2, 95 7.

81 lo, 8218.

olatul Camenitii 72 3-1.

R.

Orsani, sat, Polonii fac palnci acolo 832f.

ornduele (dari) 73 is,

85 13, 93 29,

Rachierita v. Anita.
Racovit Ion, paharnic, sfatueste pe

Duca sd mearg in tara romaneasc, 76j; tatl lui Mihai V.

9530.

ordie (urdie, tabr.) 605, 8, 25.

Orheieni, se revolt contra lui Duca

58 1-24; boierii ti indeamn

100 lo.

otac 82 18.

Racovit, Mihai V. 95 22-102 o.

Racovit, Nicolae, logoft, l.sat caimacam de Duca 748.

oturac (popas) 7331.

Radu V. Leon, tatl lui stefan V.

Pagul 8134, 83 3.

raia Imprteasca tajo.

Ramadan (Ramadanovski), cneazul,

prinzil, pe Duca 7222-30.

72 7, 14.

paharnici v. Cantacuzino Ilias, Racovit, Ion.

Palade (Toader>, sptar, lsat caimacana de Duca 74 4.

Palade Ion, vistier, pribeag 9633.
Panaiotache, user, postelnic, ia parte
la jluirea Sucevei 68 9-12; Pribegeste 102:4-5.

Papa dela Roma 8323.

la Adrianopol 94 3 95 21, 9615-16.

Racticiuni, sat 77 19.

ritui, a 8922.
Ram v. Papa.
Rsca, mnstire, Polonii fac pitlnci 83 90.

palnci 61 is, 83 H.
prcane 8321-22, 8923.

Petriceicu, *tefan Petru V., alegerea 61 2-5; domnia 62 fi-66 4

revenirea din Polonia

bate pe Turci la Cehrin 69 25-27;

predi cetatea 7016-71 2.
Rami, vizir, chiam pe BrAncoveanu

751-5,

7614-16, 22-24, 7912-14, 80 10.

Piatra, orasul 828.

plian 629.
plocon 7512.
podghiazuri 72 1-5, 76 22-79 7, 81 32,
82 14, 25, 8326, 89 7-9.

Podisoare, lupta dela 6730-68 9.

polcovnici czcesti 7217, 8413.
Poloni v. Levi.

reiz-efendi v. Rami.
Roman, orasul, Cantemir pune alsleni de paz 82 8; Miran Costin e
omorit acolo 8533.
Ropcea 84 5.
rotmistri 67 1, 77 15-16.
Rumele 56j3.

Ruset, Antonio V., e trimis la:Poart

sgt cearg, domn in locul lui Stefnit 53 2-6; domnia lui 60 13-71 16;

gropnita lui 8626-27.

Ruset Iordache, postelnic, vistier,

vornic, persecutarea lui 8112-18,
882_5,8913-17, 29-32,938--27, 9718-10;

www.dacoromanica.ro

111
In favoare la domni 81 18-23,
85 10-19, 9214-45; ridica la tron pe
Dimitrie Cantemir 8629-30, 8712-16;
bucatele lui 88 io-11, 14-15, 901-5;

Soveja, milnastire 82 16.

spatari v. Palada Toader, Ra.covita

Mihai, Vasilasco.
Stanaatie <Hiotul, SactizIdul>, postal-

nic, sfatuete pe Dabija sa nu

cu indemnul lui se Midi tara asupra lui Constantin Duca 9710-12;

juplineasa lui 8423-85 s, 88 4-5.
Ruset Manolache, Bulger, postelnic ;

fuga 5425-55 t.
staroti, de Camenita. 62 i; de Putna

trimis de Buhus la Focsani 7729-30;

steaguri 82 lo, 0716; de husari 64 7;

Constan tin Duca fl ja cu el 9719.

Rurva 54 G.

Fturiuc 97i.

81 lo, 82 18.

de lipcani 76 lo, 7734; de seimeni 88 8.

Stol-Beligrad (Alba Julia) 7117.

S.
saivan (cort) 5929, 69 2.
saragele 84 25-85 5.
seraschieri 5414; v. Husein pasa, Iu-

suf pasa:
Sarvas 7412.
Savin banul, prad Bugeacul 7613.
sardari v. Buhus Alexandru, Cantemir Constantin, Ciudin Gheorghe,
Costin Ion, Dediul, Durac.
scatulci 8521.
Scarlat-olu Alexandru v. Mavrocordat.
Sebe 74 12.

Secul, manastire, Polonii fac palanci 83 20.

seimeni, siimeni 738, 18, 7610, 77 3,17,

784, 12, 794, 88s, 9322.
sicrie (lazi) 86 20.
Siniavski hatmanul 62 22, 6520.
Siret 7620, 25, 8213, 83 7, 843, 5.
slujbe (ddri) 80 23.
slujitori 68 2, 10, 70 7, 71 26, 72 4, 76 9,

Suceava 55 6-7, 65 29, 67 22, 68 10,

15,

7615, 79 13*

sucman apdresc 9321.

sulgeri v. Lupul, Ruset Manolache.

surgun 98 s.
surle 68 17, 97 16.

satrari v. Trtnase de Soroca.

*lie cazacesc 7212.
sliav 62 6, 70 7.
Stefan V., 11111 lui Radu V. Leon,

se cartoreste cu fata lui Duca

72 6i4; vine la Domnesti sa scape

de Duca 78 1-7.
Stefnesti, targ 71 26-27.
tefanitii V. Lupu 53 2.
,$oldesti, sat 78 3.

T.
tabara, a lega 6730, 682.
Tabara, sat 7126.
Tnase de So roca, satrar 7525-26.
Tatari, In armata turceasc. la Leva

Sobieski, regale polon, era hatman

In timpul rasboiului Camenitei

5444-45; la Hotin 65 21-28 ; la asediul Vienei 7416, 75 4-5 ; la Soroca

84 13-15 ; vin in ajutor lui Gheorghe
Duca 58 13-14 ; lui Constan tin Can-

30, 77 25-26, 97 32, 82 5, 24-25,

8347, 87 2, 99 8.

26,

ia parte la lupta dela Ho-

. temir 82s, 834 ; prada Moldova

tin 62 20-21; bate pe Turci la Viena 7420-23; expeditiile In Mol-

66 13-67 20, 71 21-25, 73 31'74 2 ; cei

dova 81 31-8412.

76 13-14, 81 27, 822. 83 27-29 ; bat Pe

61 17;

din Bugeac sunt pradati i batuti

SOli la pacea dela Carlovit 9128-30.

Solnoc 74j3.

Cazaci i pe Moldoveni '79 10-16;

Soroca 71 13, 72 19, 7526, 84 13.

ei 79 29 30 ; urmaresc pe Sobieski

se aduce paine In Moldova dela

www.dacoromanica.ro

112
83 3-8, 84 12 ; hanul 56 27-57 6,
73 32 ;^ sultani 51 14, 6525, 8414-15.
tlmaci 57 18, 68 12.

Trgul Frumos 837, 16.

Tem4var 74 12, 91 2.
Tighinea, pastt de-8424; v. Iusuf pasa.
Tisa 74j3.
Tismenul, rd,u 6927.

Toma, *tefan V zideste Biserica

curtii din Iasi 9927.

Ucraina, Cazacii de acolo in seams.

lui Duca 72 9-13.
ughi 73 11-15.

UiVar 54_i.
Unguri, tara ungureasc; Grigore

Ghica Ii trimite doamna in -

553-5 ; Gheorghe Duca trece prin

74j, 75 26-27 ; se aduce pine de

Trotus 7711.

acolo 79 29-30; boierii pribegesc

tuiul dat lui Duca pentru Ucraina

In - 8118, 96 11, ; tlhari de acolo

72 12, 20.

tunuri 59 22, 6130, 7422.

Turci, expediVile dela Leva si Uivar 54 3-20 ; rzboiul Camenitei

58 25-62 10 ; lupta de la Hotin

yin in Moldova 827.

Ursache <Dumitrascu>, persecutat de
Cantemir 86 j3-87 11.
user V. Panaio tache.

62 10-63 28 ; expeditiile dela Cehrin

69 23-71 2 ; asediul Vienei 7322-7433,
81 24, 91 1-2 ; pacea dela Carlovit

91 18-92 10, 933-4, 96 8 ; atacati de

valea Ltcanilor 8623.

Vasilasco, sptar 91 12.

podghiazuri la drumul Camenitei

721-3; Cazacii din Ucraina li se

Vasile V. Lupu, tatl lui

trichina 72 9-10 ; oaspeti ai lui Dumitrascu Cantacuzino 69 3-7 ; asu-

vchrit, scos de Constantin Duca 88 22.

prelile lor in Moldova 99 26-27,

venetian, solul, la pacea dela Car-

101 3-6 ; viziri 53 8_19,

60 14, 18,

6430, 658, 66 12, 16, 69 24, 71 9, 73 22-

75 21, 85z, 8723, 9229, 9833, V. Cara

Mustafa, Rami ; sultani 5922-61 2,

98 6-9; cunosctitori ai limbii turcesti 7828-29, 81 4-8.

Turculet Costaseo, prins la Neamt

532; ja pe Duca in cas 56 14-15.

Velicico v. Costin.
lovit 91 29.

vistieri v. Cantacuzino Dumitrascu,

Cantacuzino Toderascu, Costache
Lupu, Duca Gheorghe, Gheuca
Vasile, Palade Ion, Ruse t Iordache.
vistieria 100 1, 15.

Volodiovski, staroste de Camenita

62 t.

89 22-29.

Turia (plas in tinutul Iasilor) 82 26.

vornici v. Bogdan Lupu, Costache Ga-

vril, Costache Vasile, Costin Velicico ; vornic de Botosani 5513-14.

viziri V. Turci.
Tarigrad 53 10, 55 19, 27, 56 19, 57 10,14,17,
617, 61 27, 65 15, 68 29, 71 13-14, 72 7, 22,
8020, 8118, 87 24-25, 89 32-33, 9023,32,
91 28, 32, 92 5, 98 2, 6, 99 2, 100 9,
10112.

Tictinuca (In Ucraina), Gheorghe

Duca face case acolo 72 48.
Tutora 5924, 60 5-6, 13, 18, 19, 62 19, 6324,
68 24, 69 11-15.

Z.
zaharale 625, 7122.
Zalucea, sat 6451.
zapcil, a - 73 30.
Zhrituti 78 3, 8.
zlOta*i 73 19.

Zosin <Basotti>, hatman 805-6.

www.dacoromanica.ro

GREELI DE TIPAR
sa se citeascd: nici
Pag. 11 r. 8 in loc de: nice
1704

33 r. i n n n 1703
D

n r. 7
II
275-6
D
D

275_6
D
II
40
r.
22

www.dacoromanica.ro

PUBLICATIUNILE
COMISIEI ISTORICE A ROMINIEI
MIRONIS COSTINI CHRONICON TERRAE MOLDAVICAE AB AARONE
PRINCIPE (MIRON COSTIN, LETOPISETUL TARlI MOLDOVEI DELA

ARON Vook iNcoAcE). Traducere latina contimporana, editata

de Dr. Eug. Barwifiski. Bucuresti 1912. XXVI+ 228 pp.

In 8. Lei 6, ed. de lux lei 8.
CRONICA EXPEDITIEI TURCILOR tN MOREEA 1715 (CHRONIQUE DE

L'EXPEDITION DES TURCS EN MOREE), atribuita lui Constantin

Diichiti si publica,ta cu traducere franceza de N. Iorga. Bucuresti 1913. XVI -I- 228 pp. in 8. Lei 5, ed. de lux lei 8.
DOCUMENTELE LUI STEFAN CEL MARE, publicate de I. Bogdan.

Bucuresti 1913. Vol. I, XLVI+ 518 pp. in 8. Lei 12 (car-

tonat lei 13.50, legat in piele flexibili lei 15), ed. de lux lei 15
(legat lei 18). Vol. II, XXII + 612 pp. in 80. Aceleasi
preturi.
Se game aub tipar i vor ap6rea in curiind:
LETOPISETUL TkRII MOLDOVE1 PANI. LA ARON VOD'A, intocmit dupit

Grigorie Ureche vornicul, Istratie logofatul si altii, de Simion

Dascalul, editat de C. Giurescu.
PSALTIREA SCHEIANk, in legatura Cu psaltirele traduse din slavo-

neste dela Coresi Ora la Dosofteiu, publicata de I. A. Candrea.

EVANGHELIA CU INVATATURI A DIACONULUI CORESI 1581, publicata

de Sextil Pufcariu i Alexie Procopovici.

DOCUMENTE 51 PECETI MOLDOVENESTI IN FACSIMILE (SEC. xn.r-xl.q),

92 plane in fototipie, cu o introducere, de I. Bogdan.

BULETINUL COMISIEI ISTORICE A ROMiNIEL I (1912/1913), continand

pe rang& partea oficial studiile d-lor membri ai comisiei:

D. Russo, Critica textelor i tehnica editiilor (ed. separat
108 pp. In 8, lei 3); I. Bogdan, Documente false atribuite
lui Stefan cel Mare (Cu 6 planse in fototipie) 4i C. Giureacu,
Izvoadele lui Tudosie Dubau, Miron logoftul i Vasile Demian.

Publicaliunile Comiaiei latorice a Bomeiniei se gasen de veinzare

Socec 4 Comp., Sfete

i AcctIcty din Bucurefti.

www.dacoromanica.ro

tib,rdriile

PUBLICATIUNILE
COM ISIE I ISTORICE A ROMNIEI'

)c, ,

....

;;.

MIRONIS COSTINI CHRONICON TERRAE -MOLDAVICAE AB AARONE

PRINCIPE (HIRON COSTIN, LETOPISETUL 'TABU MOLDOVEI DELA

ARON VODA. INCOACE). Traducere latin contimporanfi, editatA

de Dr. Eug. Barwi,iski. Bucuresti 1912. XXVI +228 pp.

In 8. Lei 6, ed.. de lux lei 8.
CRONICA EXPEDITIEI TURCILOR IN MOIIEEA 1715 (CHR0N1QUE DE
L'EXPEDITION DES TURCS EN MOREE), atribuit, lui Constantin

Diichiti i publicat cu traducers francez de N. lorga. Bu.curesti 1913.. XVI + 228 pp. in 8. Lei 5, ed. de lux lei 8.

.Y

DOCUMENTELE LUI STEFAN CEL MARE, publicate de I. Bogdan.

Bucuresti 1913. Vol. I, XLVI +518 pp. In 8. Lei 12 (carionat lei 13.50, legat In piele flexibil lei 15), ed. de lux lei 15
(legat lei 18). Vol.- II,
XXII +612 pp.. In 8. Aceleasi
- .
.

- preturi.-

.1.

tt

Se game sub upar i vor aparea n ezerand:

z LETOPISETUL TARR MOLDOVEI PANA LA ARON VODA, mntocmit (NO.

Grigorie. Lreche vornicul, Istratie logotlitul si a10ii de Simiop

DascAlul, editat de C. Giurescu.
PSALTIREA ScHEIANA, in legiitur cu psaltirele traduse din slavb-

neste (lela Coresi }Ara la Dosofteiu, publicat de I. A. Candrea.

611

EVANGHELIA CU INVATATUR A DIACONULU1 CORES! 1581i publicat

de Sextil Puilcariu i Alexie Procopovici.

.e

DOCUMENTE

PECETI MOLDOVENESTI IN FACSIMILE (SEC. XIV-k

92 planse in fototipie, Cu o bitroducere, de L Bogdan.

BULETINUL COMM'. ISTORICE A KONIANIEI, I (1912/1913), continnd- --

pe lang partea oficiald studiile d-lof membri ai comisiei:

D. Russo, Critica textelor si tehnica editiilor (ed. separat
.--' '108 pp. In .8, lei 3); I. Bogdan, Documente false atribuite
'-lui Stefan cel Mare (cu 6 i;lanse in fototipie) si C. Giurescu, _,.y

- ,...:

'

.41

Izvoadele lui 'Pudosie 1)ubu, Miron logortul si Vasile Demian.

Publicatiunile Comisiei Isiorice a Rometniei se glisesc de vanzare lu. librariile

Socec 4 Comp., Sfetea si,,q1coloy din Bueuresti.

1

Z4,44

717

'

..
-

4 ,f

".

www.dacoromanica.ro

-?' ,1-:...