IOAN TRAIA

MONOGRAFIŞTII
SATELOR BĂNĂŢENE

1
2
 IOAN TRAIA

MONOGRAFIŞTII
SATELOR BĂNĂŢENE

TIMIŞOARA, 2017

3
 Coperta: Mihaela Gruber

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TRAIA, IOAN
Monografiştii satelor bănăţene / Ioan Traia. -
Timişoara : Eurostampa, 2017
   ISBN 978-606-32-0390-9
908
929

Editura Eurostampa
Timişoara, Bd. Revoluţiei din 1989, nr. 26
Tel./fax: 0256-204 816
edituraeurostampa@gmail.com
www.eurostampa.ro
Tiparul executat la Eurostampa

4
 ARGUMENT

Am o preţuire deosebită faţă de monografişti, fiindcă ştiu ce muncă şi

ce travaliu imens presupune elaborarea unei astfel de lucrări; sunt necesari
ani de documentare, apoi urmează faza analizelor datelor colectate şi, în cele
din urmă, sinteza după toate cerinţele unei lucrări ştiinţifice. Este o muncă în
care răzbesc doar cei pasionaţi, competenţi şi generoşi şi de aceea vrednicii
monografişti ai satelor bănăţene merită recunoştinţa, preţuirea şi sincerele
noastre felicitări.
Această lucrare s-a născut din ideea de a-i promova după cum merită
pe aceşti pasionaţi şi iubitori ai locurilor natale, dar şi ai întregului Banat,
care, de profesii diferite, cu pregătiri diverse, se îngemănează într-un singur
crez, acela al promovării satelor bănăţene.
Aceste monografii sunt, în acelaşi timp, pomelnice şi monumente ridi-
cate tuturor acelora care au luptat şi s-au străduit pentru binele satelor cerce-
tate, prin aceasta constituind un îndemn pentru viitor şi un izvor din care cei
tineri îşi pot găsi învăţături sănătoase pentru viaţă.
Fără îndoială, cei care îşi dedică scrisul binelui colectiv nu încremenesc
în imperiul clipei, ci înfăptuiesc clipa, iar prin realizările lor, de prea multe
ori dispreţuite de tagma elitelor, ţin în permanenţă în obiectiv înfăptuiri şi
oameni din lumea de jos. Cuvintele, care pot exprima gândirea sănătoasă
– acestea sunt instrumentele discursului lor şi argumentul lor de existenţă
în istorie. Tot ce au adunat în aceste monografii, au adunat nu spre a scoate
în evidenţă icoane diferite ale omului, ci în ideea de a înfăţişa o sinteză de
om-român de peste tot şi dintotdeauna. Căci esenţialul în aceste şiruri de
cărţi, de experienţe însuşite şi traduse în cuvinte şi învăţături viu colorate
de emoţii, nu stă atât în experienţa personală a autorilor, în propriile con-
cluzii sau în pilduitoarea lecţie a unor evenimente sau biografii, ci mai ales
în deschiderea spre viitor, în mesajul pentru urmaşi, un mesaj cât mai bine
luminat, construit pentru nevoia momentului, dar care-şi va descărca prino-
sul în ziua de mâine.
În ceea ce priveşte materialele trimise de autorii monografiilor, trebuie
precizat că nu am intervenit în conţinutul articolelor primite, dar, din păcate,
unele sunt cu mici lipsuri, fotografii, biografii pe care nu am putut să le

5
completez şi, fiind presat de timp, am fost nevoit să le încredinţez tiparului în
această formă. Mulţumesc monografiştilor care au înţeles importanţa lucrării
de faţă şi au contribuit la elaborarea cărţii „Monografiştii satelor bănăţene”.
Ideea de bază pe care vreau să o demonstrez în acest volum de articole
este aceea că există oameni iubitori de oameni, oameni iubitori de ţară şi
neam, care pun tot ce au mai bun în ceea ce fac, însufleţesc cuvintele, trăiesc
autentic şi la mare intensitate evenimente şi fapte, lăsând cititorilor un mesaj
optimist, înţelepţit de armonia unui crez, indiferent de vremurile în care tră-
iesc, bune sau rele.
În concluzie, dacă în această scurtă prezentare a volumului de faţă, dedi-
cat monografiştilor bănăţeni, de subiectul căruia mă simt legat organic, am
reuşit să conturez, cât de cât, marile resurse de sensibilitate, căldură şi acribie
ale sufletului autorilor, înveşmântat în tiparele scrisului, înseamnă că de-
mersul meu a reuşit să descrie, desigur modest, însemnătatea şi frumuseţea
acestei lucrări şi mai ales să-i aducă mai aproape pe aceşti minunaţi oameni.

6
 ASPECTE ALE CERCETĂRII MONOGRAFICE
DIN BANATUL ISTORIC

Cunoaşterea trecutului istoric al comunităţii satelor din Banatul istoric

a fost pentru un număr important de monografişti şi o sarcină şi o datorie.
Este evident că, doar în măsura în care ne cunoaştem înaintaşii vom şti să
descifrăm cu mai multă rigoare imaginea noastră actuală şi cea viitoare. În
lumea aceasta bulversantă pe care o trăim, care se străduieşte cu fervoare
să ne abată atenţia de la rădăcinile sănătoase ale moralităţii şi mentalităţii
înaintaşilor – trăitori în respect faţă de om şi Dumnezeu – reîntoarcerea la
obârşii este mai mult decât necesară. Este necesară pentru reîmprospătarea
forţelor noastre puternic diluate şi anemizate de amăgelile vieţii cotidiene.
Ne sunt necesare argumentele jertfelniciei înaintaşilor noştri pentru un crez
şi o cauză comună, pentru a ne ajuta să traversăm demni şi integri acest timp
dramatic şi incert. Fără a face din trecut o imagine ideală, suntem convinşi
şi conştienţi că mesajul său permanent conţine mari lecţii de viaţă, care,
descifrate corect, devin surse de regenerare şi îmbărbătare pentru fiecare.
Aceasta este, în general, motivaţia incipientă care, presupun eu, a stat la baza
lucrărilor monografice ale acestor împătimiţi slujbaşi ai trecutului bănăţean.
Lecţiile trecutului trebuie cunoscute şi interpretate corect şi obiectiv, cele
bune – folosite, cele rele – dezavuate.
Cine va avea curiozitatea să citească măcar o monografie va constata că,
în Banatul istoric, există o continuitate a aşezărilor omeneşti din preistorie
până în actualitate. Dacă mărturiile arheologice şi documentare sunt mai
zgârcite în acest sens, acest hiatus este pe deplin explicabil prin lipsa unei
cercetări arheologice sistematice a provinciei, cât şi prin prezenţa aleatorie
a documentelor: unele nu s-au păstrat, altele zac şi acum în arhive prăfuite,
iar altele nu au fost cunoscute de monografişti. Toate aceste neajunsuri nu ne
pot zdruncina convingerea că pe arealul ţinutului cercetat, pe diverse vetre de
locuire, viaţă a existat din timpuri bătrâne. Aceasta este una din marile lecţii
ale istoriei, continuitatea şi devenirea. Doar aceşti umili locuitori ai satelor
au rezistat tuturor vicisitudinilor şi urgiilor, doar ei au rămas neclintiţi în faţa
valurilor stăpânirilor vremelnice, pe ei, ca pe nişte fundamente cioplite din
pământul străbun, s-a clădit un popor, o naţiune şi o ţară.

7
 Din cercetările făcute asupra geografiei istorice a Banatului, am ajuns la
concluzia că orice aşezare umană interferează prin potenţialul său uman şi
economic, mai accentuat sau mai difuz, cu aşezările din jurul ei şi, totodată,
consider că orice aşezare nu este un sistem închis, ci un spaţiu de legături
de diverse facturi cu arealul limitrof, prin care rezultă o integrare într-un
mediu geografic mai cuprinzător. În cadrul fiecărei microzone cuprinzătoare
funcţionează un anumit dinamism geografic, prin care aşezările pot să
se extindă sau să se restrângă în timp, în funcţie de comandamentele şi
evenimentele istorice
Odată cu schimbările survenite după 1989 asistăm, cu speranţă, la
reînvierea unei conştiinţe noi, a unui interes nou faţă de istoria şi tradiţia
satului. Aceste lucruri par să marcheze noua atitudine a omului faţă de
originea şi ambientul în care s-a născut şi a trăit. Scrierea accelerată a unor
diverse monografii a fost motivată de dorinţa de a strânge în cuprinsul lor
biografia unei aşezări româneşti şi anume, satele de vrednică amintire de
pe cuprinsul Banatului, precum şi fragmente din istoria oamenilor obişnuiţi,
viaţa trăită în eroicul anonimat al istoriei. Lucrările entuziaştilor monogra-
fişti caută să valorifice potenţialul istoric, cultural şi etnografic al satelor,
urmărind, într-o întrepătrundere firească cu marile desfăşurări istorice ale
Banatului, să nuanţeze şi să scoată în evidenţă specificul local. Istoria satelor
bănăţene a fost ţinta cercetării, rezultatul s-a închegat în jurul documentelor
şi descoperirilor arheologice din întreaga microzonă în care, de regulă, s-a
aflat satul respectiv, tocmai în ideea valorificării la maximum a potenţialului
existent şi, mai ales, pentru a argumenta convingător şi ştiinţific continuitatea
de locuire a microzonei, statornicia aşezărilor şi prezenţa perpetuă în acest
spaţiu a elementului românesc în toate etapele cronologice ale istoriei. Istoria
şi tradiţia sunt cei doi piloni de bază ai oricărei cercetări pertinente; autorii
le-au folosit cu generozitate, dar şi cu firească obiectivitate, iar acolo unde
informaţiile au fost neclare şi-au exprimat fără menajamente rezervele.
În condiţiile de azi ale satului din Banatul istoric, în general, nu se
mai poate vorbi de armonii stabile existente până pe la jumătatea secolului
trecut, caracteristice pentru cultura de tip tradiţional sătească, având la bază
o lume omogenă, cu idealuri total deosebite de cele ce astăzi călăuzesc lumea
din ce în ce mai fragmentată a satului bănăţean. În aceste sate, ieşite, prin
forţa centrifugă a înnoirilor de tot felul, din schema de existenţă a satului
tradiţional, trăiesc din ce în ce mai puţini indivizi în comportamentul cărora
se recunoaşte elementul tradiţional al culturii populare, cu implicaţiile ei în
viaţa cotidiană. Având în faţă imaginea structurii eterogene a populaţiei de la
sat şi continua depopulare a lui, este greu să mai credem că folclorul, cultura
tradiţională s-ar afla într-o stare care să-i permită să mai fie funcţională, ca
mod de existenţă. Succesiunea istorică a determinat transformări radicale în

8
viaţa oamenilor, le-a modificat constant modul şi nivelul vieţii, uneori în mai
rău, alteori în mai bine. Ceva s-a schimbat, şi e greu de spus dacă în bine, iar
acest ceva este tocmai mentalitatea ţăranului care, supus vădit unor influenţe,
s-a transformat şi nu mai poate să trăiască după canoanele impuse de tradiţia
ritualizată şi folclorică, specifică înaintaşilor. Urmare firească a acestei stări
de lucruri, cultura tradiţională proprie satului bănăţean a intrat într-o perioadă
de degringoladă. Sub presiunea înnoirilor structurilor ştiinţifice, industriale şi
informaţionale, cultura tradiţională ţărănească omogenă este treptat înlocuită
cu cea venită din zona urbanului, care răspunde, probabil, mai bine aşteptă-
rilor pragmatice ale celor care adoptă noile valori din interese mai degrabă
comerciale. În consecinţă, resturile de cultură populară tradiţională nu mai
au impactul şi influenţa educaţională pe care le aveau tradiţiile şi obiceiurile
în perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial. De la ceremonial
sau norme de comportare, obiceiurile se îndreaptă spre spectacol, spre pro-
ducţia de scenă, devenind aproape nebăgate în seamă în funcţionalitatea
satului contemporan. De aceea, principala sarcină a cercetătorului de azi
este înregistrarea şi conservarea acestor resturi etnografice de o inestimabilă
valoare pentru istoria şi cultura românească, valorificarea lor în publicaţii
pentru a deveni oricând piese martor ale unor studii etnografice aprofundate.
Dorinţa autorilor conferă acestor monografii un rol important pentru o mai
deplină conştientizare, de către oameni, a responsabilităţilor lor faţă de trecut,
prezent şi viitor. Devine clar că, în afara unei asemenea reflecţii, reînvierea
trecutului poate fi ameninţată fie printr-o excesivă supunere la revendicările
zilei, fie printr-o prezentare idealizată.
Cercetarea monografică în Banat este un subiect vast şi cu o îndelungată
tradiţie. Această lucrare va prezenta situaţia mişcării monografice a satelor
bănăţene la modul general, insistând mai mult asupra perioadei actuale, de
după evenimentele din anul 1989.
În ceea ce priveşte istoriografia cercetării monografice în Banat se poate
spune că este relativ bogată, dar câteva lucrări apărute recent au contribuit la
lărgirea considerabilă a perspectivei din care au fost valorificate în ultimii ani
cercetările monografice din Banat.
Prima lucrare, Cercetarea monografică în Banat (1859-1948), apărută
la Editura Modus P.H. din Reşiţa în anul 2002, aparţine dnei dr. Carmen
Albert. După opinia autoarei, anul 1859 este anul de început al cercetării
monografice din Banat, când autorităţile provinciei „Voivodina Sârbească şi
Banatul Timişan” lansează un chestionar, la care sunt invitaţi să răspundă
notabilităţile satelor bănăţene. Chestionarul era împărţit în mai multe sub-
capitole. Primul avea caracter geografic şi administrativ, al doilea se referea
la condiţiile climatice, al treilea la economie, iar al patrulea solicita date
demografice, etno-folclorice şi lingvistice etc.

9
 Puţine din răspunsurile primite s-au păstrat, dar exerciţiul la care au
fost supuse notabilităţile satului a fost creator; răspunsurile ce s-au păstrat
conturează o imagine bogată a satului tradiţional bănăţean
Alte două lucrări aparţin dr. Ioan Haţegan: prima poartă titlul Ghid pen-
tru elaborarea monografiilor rurale şi a apărut la Editura Banatul, Timişoara,
2002; în anul 2006 apare, de acelaşi autor, Bibliografia monografiilor de
localităţi bănăţene, Editura Banatul, Timişoara. Aceste lucrări se concen-
trează pe structurarea şi elaborarea monografiilor, pe metodologia de cercetare;
accentuează ideea că o monografie este o lucrare ştiinţifică şi ca atare trebuie
respectate normele de redactare corecte. De asemenea, pune la dispoziţia
cercetătorului o bogată bibliografie a monografiilor satelor bănăţene scrise de
autori diferiţi – români, germani, maghiari şi sârbi.
Răspunsul cel mai complex dat la chestionarul din 1859 a fost întocmit
de preotul din Sinteşti, Partenie Gruiescu; manuscrisul a fost găsit de preotul
I. B. Mureşanu şi a fost publicat în „Revista Institutului Social Banat-Crişana”,
anul XIII, ianuarie-aprilie, 1944, iar în revista „Tibiscus” din anul 1972 s-a
publicat, prin grija regretatului Aurel Turcuş, şi partea din manuscris care
a lipsit din prezentarea iniţială.
Primele monografii săteşti româneşti bănăţene au fost publicate la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul veacului XX. Este vorba de
Topografia satului şi hotarului Măidan (urmată de Studiul despre celţi şi
numele de localităţi de dr. Atanasie M. Marienescu) de Sofronie Liuba şi

10
Aurelie Iana (Caransebeş, 1895), Monografia comunei Alibunariu, scrisă de
Teodor Petrişor (1896), Monografia comunei Roman-Petre (Petrovosello)
1808-1908, întocmită  de învăţătorul Nicolae Penţa (1911), şi Monografia
comunei Pătaş, scrisă de preotul Vasile Popovici şi publicată în anul 1914.

Una dintre cele mai interesante monografii scrise înainte de Primul

Război Mondial a fost Monografia comunei Roman-Petre, Petrovasello
(Vladimirovaţ), 1808-1908, scrisă de învăţătorul Nicolae Penţa, când satul
şi-a sărbătorit 100 de ani de la întemeiere.

În anul 1974, George Barbu, artist canadian de talie mondială originar

din Petrovasâla reeditează această monografie în Canada, iar în anul 2008,
când s-au sărbătorit 200 de ani de la întemeierea satului, Traian Trifu
Căta scoate a treia ediţie a monografiei. Tot cu acest prilej apare şi cartea
Petrovasâla, întoarcere la începuturi, unde este prezentat istoricul satelor de
unde se trag petrovicienii.

11
 În Banat, după Marea Unire, din iniţiative personale, dar şi ale unor
conducători de instituţii, se lansează chestionare pentru o mai bună cunoaş-
tere a realităţilor satelor. Venit la conducerea Muzeului Bănăţean în ianuarie
1928, prima grijă a dr. Ioachim Miloia a fost să publice şi să difuzeze în
toate localităţile bănăţene un cuprinzător „Chestionar istorico-arheologic al
Muzeului Bănăţean”, aceasta pentru a cunoaşte potenţialul virtual la scara
întregului areal al Banatului. Întrebările se refereau la istoricul comunei,
biserica, şcoala, asociaţiile culturale, antichităţi, etnografie. Cele privitoare la
monumente şi locuri istorice ocupă în acest „Chestionar” un loc proeminent.
Cu toate că răspunsurile primite sunt inegale în ce priveşte cantitatea şi
mai ales calitatea informaţiilor transmise, ele reprezintă un fond documentar
deosebit de valoros, fără consultarea căruia nu se poate face o cercetare
serioasă.
S-au adunat în total 600 de răspunsuri din tot atâtea aşezări bănăţene.
Cele mai reuşite şi complete, Miloia le-a publicat ca şi informaţie primară
în revista muzeului, „Analele Banatului”
Pe baza răspunsurilor la un chestionar difuzat în anul 1934, prof. Nicolae
Ilieşiu a consemnat în nişte caiete păstrate actualmente în arhiva Muzeului
Banatului o micromonografie a fiecărui sat din judeţele Caraş, Severin şi
Timiş-Torontal. În 2011, prima parte a acestor manuscrise, dedicate judeţu-
lui Caraş, a fost publicată de istoricul bănăţean dr. Dumitru Ţeicu, cu titlul
Monografia istorică a Banatului.
Preotul de vrednică amintire dr. Gheorghe Cotoşman difuzează un
„Chestionar despre toponimia şi onomastica din Banat, adecă despre numi-
rile de locuri, comune, oraşe, râuri, nume personale, de familie etc.” în „Foaia
Diecezană” din 20 iunie 1943, la care trebuia să răspundă preoţii eparhiei. Pe
baza acestor răspunsuri s-au întocmit valoroase cronici parohiale ale satelor,

12
aflate acum în arhiva Mitropoliei Banatului. Pe lângă această activitate,
părintele Cotoşman a elaborat mai multe monografii ale bisericilor din jurul
Sânnicolaului Mare, unde a slujit ca preot la începutul activităţii sale.

În perioada interbelică, luând ca model Institutul Social Român din

Bucureşti întemeiat de dr Dimitrie Gusti, s-a înfiinţat şi la Timişoara Institutul
Social Banat-Crişana, care a făcut numeroase anchete monografice în satele
bănăţene. Majoritatea anchetelor se finalizau cu o lucrare, de obicei publicată
în „Revista Institutului Social Banat-Crişana” sau publicată în volum, cum
a fost cazul monografiei Belinţului şi a satului Sârbova.

Şi în perioada comunistă s-au scris monografii mai rar şi păcătuind prin

adaosul propagandistic al vremii, dar, în schimb, bine elaborate, minuţios
alcătuite şi nu lipsite de informaţii pertinente. Aceste monografii, în general,
au fost scrise de colective de profesori şi tratau mai accentuat problemele
şcolii, ale vieţii culturale, istoria localităţii, datini şi obiceiuri locale.

13
 Monografiile satelor permit reconstituirea şi valorizarea trecutului unui
spaţiu geografic şi istoric, caracterizat prin vechime, continuitate de locuire
şi diversitate de fapte, având calitatea de a aduce, într-o formă accesibilă,
informaţiile cele mai semnificative şi reprezentative, devenind marcă de
identitate.

După evenimentele din 1989 asistăm la o adevărată explozie de apariţii

monografice, scrise de oameni cu pregătiri diferite, dar toţi pasionaţi de
istoria, de viaţa culturală a satelor natale,
Pentru a da cursivitate lucrării, voi prezenta câteva din monografiile
săteşti din Banat, identificate şi majoritatea studiate, care conţin secvenţe
istorice, etnografice, demografice consistente. Sunt multe informaţii legate
de tipologia aşezărilor, arhitectura caselor, ocupaţiile tradiţionale şi meşte-
şugurile, portul popular, industria casnică, folclorul, datinile şi obiceiurile
locale, activitatea culturală şi personalităţile localităţilor.
Odată cu schimbările survenite după 1989 asistăm, cu speranţă, la rede-
finirea unei conştiinţe noi, a unui interes sporit faţă de istoria şi tradiţia satului.
Aceste aspecte par să marcheze noua atitudine a monografiştilor faţă de ori-
ginea şi locul în care s-au născut şi au trăit. Acest lucru l-am sesizat odată cu
crearea unui cadru de valorificare, prin includerea mişcării monografice din
Banat în obiectul muncii mele la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara.
Din anul 2008, în fiecare an, la muzeu se desfăşoară întâlnirea monografiş-
tilor satelor bănăţene, unde se prezintă monografii recent apărute, se face
schimb de experienţă şi, mai ales, autorii se cunosc, sporindu-şi astfel fiecare
potenţele prin cunoaştere şi colaborare.
Dacă la început participarea la simpozioanele organizate la Muzeul Sa-
tului Bănăţean a fost redusă, pe parcurs prezenţa monografiştilor a fost tot

14
 27 iunie 2015: la Muzeul Satului Bănăţean s-a desfăşurat
„Întâlnirea monografiştilor satelor bănăţene” – ediţia a VII-a

mai numeroasă, reuşind să invităm şi să cunoaştem monografişti din judeţele

Caraş-Severin, Arad şi din satele româneşti din Serbia.
Fiecare monografist şi-a propus să pună la îndemâna iubitorilor de istorie
bănăţeană aspecte legate de trecutul unor vechi sate din acest areal, căutând
să valorifice potenţialul istoric, cultural şi etnografic al satului şi urmărind,
într-o întrepătrundere firească cu marile desfăşurări istorice ale Banatului, să
nuanţeze şi să scoată în evidenţă specificul local.
Din fiecare monografie se desprinde o concluzie finală şi anume: mate-
rialele arheologice rezultate în urma unor descoperiri întâmplătoare, sondajele
sau săpăturile sistematice argumentează faptul că provincia Banatului era
locuită încă din zorile istoriei. Investigaţiile efectuate de arheologi, istorici,
etnografi, sociologi duc la concluzia unanim acceptată că în acest areal in-
tensitatea locuirii a fost mare, iar durata de existenţă a multor aşezări, lungă.
Pe baza mărturiilor consultate în arhive şi biblioteci, monografiştii surprind
momente reprezentative legate de evoluţia în timp a acestor frumoase loca-
lităţi bănăţene.
Toate acestea ne îndreptăţesc să apreciem osteneala autorilor mono-
grafiilor publicate şi să considerăm că întreprinderea lor poate constitui un
exemplu pentru alţi pasionaţi de istorie, de a se apleca asupra trecutului
şi altor localităţi bănăţene, care nu sunt menţionate decât în studii de mici
dimensiuni sau în articole răzleţe, apărute în diferite publicaţii periodice.

15
 Elaborarea unei monografii presupune un mare volum de muncă. În
acest sens scriitorul Duşan Baiski relevă: „Monografia Cenadului este rodul
mai multor ani de căutări prin zeci şi zeci de cărți, prin jungla informațională
numită Internet sau prin cele peste 45.000 de documente pe care le-am
fotografiat la Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, pentru a le
studia acasă, în tihnă”.
Fiecare monografist este pe deplin conştient că propria lucrare este un
început, un drum deschis spre o sârguinţă viitoare, care va avea sorţii mai
buni de reuşită, dar şi o nemărturisită provocare pentru generaţiile de azi şi
viitoare, care, prin strădanii şi muncă tenace, să-i întreacă spre a lor satisfacţie
şi spre binele comun.

27 mai 2017: „Întâlnirea monografiştilor satelor bănăţene” – ediţia a IX-a,

desfăşurată la la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara

16
 Nicolae Andrei

Nicolae Andrei s-a născut la 25 iunie 1950 în localitatea Prilipeț, județul

Caraș-Severin.
Școala generală a urmat-o în satul natal, iar liceul l-a făcut în Bozovici
(centrul spiritual al Văii Almăjului).

17
 Este absolvent al Facultății de Istorie-Geografie din Timișoara și timp de 43
de ani a fost profesor la Școala generală din Bănia.
A colaborat în decursul timpului la mai multe reviste, dintre care amintim:
„Almăjul”, „Almăjana”, „Vrerea”, „Eminescu”, „Vestea”, „Icoane Bănățene”,
„Suflet Nou”, „Boema”, „Nedeea”, „Floare de latinitate” (Serbia) ș.a.
A participat cu diverse lucrări la simpozioane internaționale și naționale
organizate în: Șopotu Vechi, Reșița, Băile Herculane, Bozovici, Eftimie Murgu,
Bănia, Borlovenii Vechi, Șopotu Nou, Prigor.

Lucrări publicate:
Volume proprii - monografii și alte lucrări:
– Monografia localității Bănia, Editura TIM, Reșița, 2007
– Legende almăjene, Editura Timpul, Reșița, 2003
– Legendele Almăjului, Editura TIM, Reșița, 2008
– Suflet almăjan - versuri, Editura Timpul, Reșița, 1999
– Gânduri ascunse - versuri, Editura Timpul, Reșița, 2001
– Lacrimi de suflet - versuri, Editura TIM, Reșița, 2008
– Gând și suflet - versuri, Editura Excelsior-Art, Timișoara, 2015
Contribuții în lucrările altor autori (coordonatori):
– Păun Ion Otiman, Almăjul de ieri, de azi și de mâine, Editura Acade-miei,
București, 2017
– Florina Maria Băcilă, Iosif Băcilă, Valea Almăjului – Oameni și fapte,
cartea întâi, Editura Excelsior Art, Timișoara 2016
– Florina Maria Băcilă, Iosif Băcilă, Valea Almăjului – Oameni și fapte,
cartea a doua, Editura Excelsior Art, Timișoara 2017

18
 Ilie Baba

Ilie Baba s-a născut pe data de 20 iulie 1943, la Satu Nou. Şcoala Generală
a terminat-o în localitate şi a rămas la sat, practicând agricultura. În clasa a
şaptea şi a opta a început să scrie poezii, iar obiectele sale preferate au fost
istoria şi literatura.

19
 Din anul 1958 a devenit membru al secţiei de folclor de pe lângă Casa de
Cultură, iar din 1965 a devenit membrul Societăţii de limba română înfiinţată de
dr. Radu Flora. Din anul 1968 este membrul corului vocal bisericesc de pe lângă
Biserica Ortodoxă Română, pe care l-a condus timp de mai bine de 10 ani.
Cu înfiinţarea şi editarea periodicului „Foaia Bobocilor” (1993) de către
filiala Satu Nou a Comunităţii Românilor din Iugoslavia, azi Serbia, a devenit
membru al redacţiei, iar în câteva numere a funcționat și ca redactor. Din anul
2002 până în prezent este redactorul periodicului în limba română „Renaşterea”,
editat de Departamentul de Artă şi Cultură D.A.C. Satu Nou.
Este colaborator la ziarele „Libertatea” şi „Pančevac” din Panciova, la fel
la câteva ziare locale din România. Datorită colaborării cu aceste publicaţii a
început să cerceteze trecutul Satului Nou, dar şi al localităţilor din împrejurimi
şi astfel s-a realizat tipărirea câtorva cărţi.
Prima monografie a editat-o împreună cu Valentin Mic, intitulată „Pagini
de cultură şi spiritualitate”, apărută în anul 2002. De asemenea, împreună cu
Valentin Mic publică monografia „Biserica Ortodoxă Română 1805-2005”,
editată de Societatea de Etnografie şi Folclor a Românilor din Voivodina din
Novi Sad, la fel şi monografia localităţii Ovcea, în 2007. În anul 2009 publică
monografia localităţilor Glogoni şi Iabuca, editată de Institutul de Cultură al
Românilor din Voivodina (Zrenianin). Au urmat monografia Corului bisericesc
Român, cu ocazia a 140 de ani de la înfiinţare (2010). Apoi monografia „Satu
Nou - Banat, secvenţe de viaţa spirituală” - Ploieşti (România, 2013), după care
a urmat monografia Românii din Panciova (1773-2013), împreună cu prof. dr.
Mircea Măran şi poetul Valentin Mic.
Spre sfârşitul anului 2015 la Editura Casei de Presă „Libertatea” Panciova
a publicat cartea „Gutui şi busuioc, pe altarul memoriei”, iar în anul 2016,
monografia „Satu Nou – oameni și fapte”.

20
Ioan Baba

21
22
 Ioan Baba – poet, jurnalist, lexicograf, monograf, traducător, publicist,
editor – s-a născut la 25 noiembrie 1951, la Seleuş, Voivodina, în familia lui
Iosif Baba, ţăran şi a Anei Baba (n. Miclea), ţărancă, o perioadă de timp munci-
tori în Austria şi S.U.A.
Frecventează Şcoala generală în localitatea de naştere, (1958-1966), Şcoala
de Economie din Alibunar (1966-1970), Şcoala Politică Înaltă „Josip Broz Tito”
Kumrovec (1977-1978).
A fost preşedinte al Conferinţei comunale a U.T.V. Alibunar, fondatorul
Clubului Scriitorilor de Obârşie şi al revistei trilingve „Informator” (Alibunar,
1970-1974) [în limbile sârbă, română şi slovacă]; membru în Secretariatul
Preşidinţiei Conferinţei Provinciale a U.T.S.V. (Novi Sad, 1974-1978) [pentru
domeniul cultural, tradiţii şi colaborarea internaţională], vicepreşedinte al
Comunităţii cultural-instructive a Voivodinei [astăzi, Institutul pentru Cultură
al Voivodinei] (1976-1984), jurnalist la Postul de Radio Novi Sad (1980);
redactor-şef adjunct la Postul de Radio Novi Sad, Redacţia Programului în
limba română (1981-1988), iar apoi redactor-şef şi responsabil (1988-1989),
preşedinte al Consiliului „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina”
(1986-1987); preşedintele Consiliului editorial al revistei „Tribuna tineretului”
(1986-1990), vicepreşedinte al Societăţii (Fundaţiei) Române de Etnografie şi
Folclor din Voivodina (din 2003-2006), redactor responsabil al Programului în
limba română al Televiziunii Voivodinei (2005-2012); Din 1995 este redactor-şef
şi responsabil al septuagenarei reviste de literatură artă şi cultură transfronta-
lieră „Lumina”, care apare sub egida C.P.E. Libertatea din Panciova şi al cărei
prim redactor „răspunzător”, în 1947, a fost Vasile/Vasko Popa.
Ioan Baba a publicat peste 40 de volume de poezie, istorie literară şi
lexicografie, antologii, studii ştiinţifice şi monografice, precum şi traduceri din
limba sârbă în limba română şi invers, atât în volume, cât şi periodice. Din 1995,
a redactat 87 de volume trimestriale de „Lumina”, îngrijindu-se şi de apariţia
a 39 de cărţi apărute în „Colecţia Lumina”, multe dintre acestea fiind prefaţate,
iar odată cu dimensiunile literar-artistice şi culturale transfrontaliere, în această
perioadă revista „Lumina” este prezentată şi apreciată, atât în ţară, cât şi în
străinătate şi primeşte mai multe premii însemnate.
Scrieri:
Popas în timp [versuri], Panciova, Editura „Libertatea”, 1984; Pe şevaletul
orizontului, [antologie tematică dedicată împlinirii unui pătrar de veac al
fenomenului picturii naive din Uzdin], Uzdin, Casa de Cultură „Doina”, 1986;
Preludiu imaginar [versuri], „Libertatea”, Novi Sad 1988; Putokaz jedinsta
/ [Indiciul unităţii], [studiu, lucrare de diplomă], Srpska čitaonica i knjižnica
Irig, Editura „Stražilovo”, Novi Sad 1988; În cuibul ochiului / U gnezdu
oka, ediţie bilingvă [micropoeme haiku], Editura „Razvigor”, Požega 1989;
Oglinda triunghiulară, [micropoeme haiku], Editura „Libertatea” Novi Sad
1990; Poeme incisive [versuri], Editura „Libertatea”, Panciova 1991; Năzbâtii
candide [povestiri în versuri albe dedicate satului bănăţean], Panciova, Editura

23
„Libertatea”; Compendiu biobibliografic, Scriitori, [lexicografie despre 55 de
scriitori], Colecţia revistei „Lumina”, Novi Sad 1997; Mărturisiri, Confluenţe,
Timişoara - Uzdin, Editura „Ando Tours” - Editura „Tibiscus”, [interviuri],
(1997); Inscripţie pe aer [versuri], Editura „Helicon”, Timişoara 1997; Anto-
logia Literaturii şi Artei din comunităţile româneşti, Volumul Întâi - Banatul
iugoslav (800 p., în colaborare cu Cătălin Bordeianu), Editura I.N.S.C.R., Iaşi
1998; Cămaşa de rigoare [volum antologic], Editura I.N.S.C.R. Iaşi 1998;
Lexiconul Artiştilor Plastici Români Contemporani din Iugoslavia [lexico-
grafie, utilizată aproape în întregime în unele monografii apărute la Uzdin],
„Colecţia Lumina”, Novi Sad 1999 (126 p.); ReversAvers [versuri, în loc
de postfaţă de Adrian Dinu Rachieru], Editura „Augusta”, Timişoara 1999;
Eminescu – Bibliografie, „Lumina” revistă de literatură, artă şi cultură
1947-1999, în „Lumina”, A. LIII, Seria 1995, Nr. 21 (447), - Iarna 1999/2000
(p. 53-59); Eminescu – Bibliografie, „Tribuna tineretului” 1972-1995, „Tine-
reţea” 1995-1999, în „Lumina”, A. LIII, Seria 1995, Nr. 23 (449) – Vara 2000,
(p. 62-65); Cele mai frumoase poezii [versuri, selecţie de Florian Copcea],
Drobeta Turnu Severin, Editura „Lumina”, 2002; Poemele D [versuri],
Panciova, „Colecţia Lumina”, 2002; Vasile / Vasko Popa, Cerul din pahar,
premieră absolută a poeziilor inedite scrise în limba română şi limba sârbă la
Belgrad de Vasko Popa, prefaţa „O plachetă de versuri menită istoriei literare”
şi traducerile din limba sârbă de Ioan Baba, „Colecţia Lumina”, Novi Sad
2002; Florilegiu basarabean [antologie], Panciova, „Colecţia Lumina”, 2002;
Florilegiu bănăţean [antologie tematică], Panciova, „Colecţia Lumina”, 2002;
Vreme stvaralaštva Slobodana Crnogorca [Vremea creativităţii lui Slobodan
Crnogorac], [proză, memorialistică şi monografică], Temerin, Termovent, 2003;
În urechea timpului, [distihuri paradoxiste], Editura „Prut Internaţional”,
Chişinău, 2003; Icoană din Balcania [versuri], Editura „Libertatea”, Panciova
2004; Ars Longa... [fragmente din interviuri cu CD-rom], Novi Sad, C.P.E.
Libertatea - Radio Novi Sad, 2004; Aproapele dilematic – [mic lexicon
de distihuri paradoxiste], Vasiliana_98, Iaşi 2005; Lumina brend, [texte
memorialistice şi monografice], „Colecţia Lumina”, Panciova 2007; Stare de
ţăndări [versuri, carte îngrijită şi prefaţată de Ileana Roman], Editura „Prier”,
Drobeta-Turnu Severin, 2008; În urechea timpului / Eavesdropping Time
[distihuri paradoxiste], prefaţă de prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, traducere
în limba engleză de Gabriela Pachia, Timişoara, Colegiul Naţional Bănăţean,
Timişoara 2009; În urechea timpului / Eavesdropping Time [distihuri
paradoxiste], prefaţă de prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, traducere în limba
engleză de Gabriela Pachia, Moineşti, „Caietele - Cahiers - Note books Tristan
Tzara”, 2010; Senzaţii cu amprentă [versuri], Editura „Tipo Moldova”, Iaşi
2011; Muzeul Dioram [versuri, prefaţa „Într-un ceas bun prietene” de Ivo
Muncian], Editura „Libertatea”, Panciova, 2011; Adevăruri bandajate / Obložene
istine, [versuri în două limbi], traducere din limba română în limba sârbă de
Ivo Muncian, Bogdanka Petrović şi autor, prefaţă-argument „Un muzeu specific

24
al neonaturalismului balcanic” de conf. univ. dr. Virginia Popović, postfaţă
de Ivo Muncian, Editura „Libertatea”, Panciova 2013; În urechea timpului /
Eavesdropping Time [versuri], traducere în limba engleză de Gabriela Pachia,
prefaţă „Ioan Baba ori meridianul-Novi Sad al poeziei valah-europene”, postfaţă
„Ioan Baba or the Novi Sad-Meridian of the European-Wallachian Poetry”
prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Editura „Libertatea” Panciova 2014; Amicus
animae dimidium, volum multilingv, [poezii redate în trei ipostaze, română - şi
traducerea în limba sârbă de Ivo Muncian, Bogdanka Petrović, autor şi Nicu
Ciobanu, în limba engleză de Gabriela Pachia, Saša Važić, în limba franceză
de George Astaloş, în limba spaniolă de Elena Santamaria, în limba italiană de
Ksenija Dedić, în limba rusă de Aleksandar Ševo, în limba poloneză de Olga
Lalić Krowicka, în limba suedeză de Ion Miloş, în limba maghiară de Kenéz
Ferenc, Koliger Károly, în limba slovacă Ondrej Štefanko, în limba ruteană
Natalija Dudaš], în comun cu Nedeljko Terzić, Отварање / Opening, Editura
,,AM Graphic” Laćarak, Еdicija SIRM, Sremska Mitrovica 2015; Amicus
animae dimidium, volum bilingv româno-francez, traducerea în limba franceză
de Emanuela Buşoi, cuvânt înainte „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul”
şi notă bio-bibliografică de Victor Rusu, Editura „Damira”, Drobeta-Turnu
Severin, ianuarie 2016; Lumina – contribuţii monografic-bibliologice, prefaţă
Nicu Ciobanu / Niku Čobanu, Amprenta autenticităţii /Otisak autentičnosti / The
print of autenticity, traducere în limba engleză Mihaela Lazović, [I Începuturile
literare după cea de a doua conflagraţie mondială, II Redactorii bijutieri ai
revistei „Lumina”, III Atelier Artistic Alternativ, colocvii şi simpozioane inter-
naţionale „Lumina”, IV Sala cu Portrete – Călătorie printr-o casă evocativă
şi 13 tablouri, Art performance Sala cu Portrete, Antologie „Zece plus...”, V
Colecţia Lumina – bibliografie, Literatura, Indice alfabetic de nume de persoane
şi autori], Editura „Libertatea” (Colecţia M(onografii), Panciova 2016; Amicus
animae dimidium, volum de poeme în trei limbi, Cuvânt înainte „Poetul îşi
căleşte cuvintele ca fierarul” de Victor Rusu, Ioan Baba – nota biobibliografică,
traducere din limba română în limba franceză Emanuela Buşoi, traducere din
limba română în limba engleză Diana Boţoacă, Editura Ştef, Drobeta-Turnu
Severin 2016; Banatul în memoria clipei, almanah panoramic al liricii
româneşti [studiu monografic lămuritor despre mai bine de un secol de poezie
românească în Banatul sârbesc, P.A.Voivodina şi cei 53 de autori incluşi de Ioan
Baba], Editura „Libertatea”, Panciova 2017.
A participat la numeroase simpozioane şi reuniuni ştiinţifice internaţionale
precum la: Novi Sad, Panciova, Belgrad, Paris, Copenhaga, Praga, Bratislava,
Havana, Sinaia, Neptun, Reşiţa, Uzdin, Subotica, Chişinău, Crivaia, Zrenianin,
Timişoara şi a publicat 170 de lucrări, studii şi comunicări, foiletoane, mono-
grafiind tradiţia istorică şi culturală, istoria literară, filozofia politică şi sociolo-
gia culturală.
În calitate de scriitor, a publicat la peste 120 de reviste din ţară şi străinătate,
iar poeziile i-au fost traduse în limbile sârbă, engleză, franceză, spaniolă, italiană,

25
rusă, poloneză, suedeză, maghiară, slovacă, ruteană. Este inclus în peste 60 de
antologii publicate în ţară şi străinătate. Despre opera sa poetică, în enciclopedii,
dicţionare, bibliografii şi alte cărţi, sunt publicate peste 120 de prezentări critice
şi eseuri, iar în periodice, câteva sute. Multe din cărţile lui Ioan Baba au fost
utilizate de exegeţi, fiind citate în volume aparte.
Este şi autorul mai multor emisiuni, reportaje documentare, scenarii,
filme documentare: „Coştei – Cercul şi Lumina din amintiri”, Antologia „Zece
plus”, doar două filme decumentare despre Mărioara Baba Vojnović şi Ileana
Ursu (idee transferată ulterior în „Lumina”, dar şi a unor filme de promovare
patrimonială a tradiţiei culturare despre Panciova, Ecica, Uzdin, Coştei, Torac
(realizate în colaborare). A realizat o succesiune de „Medalioane” documentare
de scurt metraj transmise pe micul ecran cu şi despre: Ana Blandiana, Ion Miloş,
Ionel Cugia, prof. dr. Viorel Roman, Tomislav Tomiţă Guţu, Sava Stojkov,
D.R. Popescu, Gheorghe Zamfir, Ion Marcoviceanu, Slavco Almăjan, Ileana
Oalge, Ion Rotariu-Cordân, Doru Trifu, Vasko Popa, Daniel Lazăr, Camelia
Ghinea şi Dan Mirea, care fac parte din tezaurul documentar al RTV. Din reve-
lata strategie s-au concretizat şi în diverse iniţiative şi realizări impresionante:
trei plăci evocative de bronz din incinta C.P.E. Libertatea Panciova - „Lumina
1947-1997”, Mihai Eminescu şi Vasile/Vasko Popa, „Sala cu portrete”, colocviile
omagiale şi internaţionale „Lumina” şi multe altele.
În România, Serbia şi Republica Moldova i-au fost decernate 60 de premii,
medalii şi plachete pentru literatură, traduceri, jurnalistică şi filme documen-
tare TV. Despre Ioan Baba au fost realizate mai multe reportaje documentare şi
emisiuni radio şi TV, precum un portret realizat de Raico Cornea pentru TVR
Internaţioanl (TVR Bucureşti, 25 martie 2014, 24,24 min.) sau „În oglinda
apelor” [eseu documentar TV despre poezia lui Ioan Baba, 26,17 min.], RTV
– Televiziunea Voivodinei, Programul în limba română, Regia artistică: Iulian
Ursulescu, 2015, cu o versiune - „U ogledalu voda”, titrată în limba sârbă.
Este membru al Societăţii Scriitorilor din Voivodina, al Uniuii Scriitorilor
din România – Filiala Timişoara şi al „Cercului Lumina – Honoris Causa”.
Trăieşte la Novi Sad.

26
 Duşan Baiski

Duşan Baiski (Baiszki) s-a născut în data de 11 martie 1955, la Sânnicolau

Mare, judeţul Timiș). Este prozator, jurnalist, poet, traducător, dramaturg.
Studii: Școala Generală Cenad, Școala Profesională „Electromotor”, Timişoara

27
(1970-1973); Şcoala Populară de Artă Timişoara (1971-1974); Liceul de Filo-
logie-Istorie, Timișoara (1973-1979); Open University Business School, Marea
Britanie (1998-1999), Information Technology College – ELINF (2006).
Activitatea: electrician la Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat,
Timișoara (1973-1991); redactor-șef la săptămânalul „Sindicatul bănățean” din
Timișoara (1990); redactor-șef adjunct la săptămânalul „Mercur” din Timișoara
(1990); coordonator al revistei digitale „Banat-media” din Timișoara, 1996-1999;
redactor șef de secție la săptămânalul „Agenda“ din Timișoara (1991-2009);
persoană fizică autorizată (2009-prezent). Fondator și președinte al Asociației
Banaterra. Inițiator și director al proiectului internațional digital „Banaterra –
Enciclopedia Banatului” (www.banaterra.eu). Inițiator, coordonator și editor
al revistei trimestriale de istorie „Morisena”. Debut publicistic cu proza SF
Meșterul Manole în „Forum Studențesc” (1976). Debut editorial cu volumul de
proză scurtă Averse izolate (1984).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1990).
Scrieri: Averse izolate [proză scurtă], Editura Facla, Timişoara - 1984;
Radiografia unui caz banal [proză scurtă], Editura Facla, Timişoara - 1988;
Љубав међу сенкама/Ljubav među senkama – Dragoste între umbre [poezie
în lb. sârbă], Editura Kriterion, București - 1990; Luna şi tramvaiul 5 [proză
scurtă], Editura Marineasa, Timișoara - 1994; Piaţa cu paiaţe [teatru], Editura
Marineasa, Timișoara - 1994; Război pe Internet [studiu], Editura Waldpress,
Timişoara – 2004; Păsări pătrate pe cerul de apus [proză scurtă], Editura
Marineasa, Timișoara - 2006; Свађа с мастилом/Svađa s mastilom – Cearta
cu cerneala [poezie în limba sârbă], Editura Uniunii Sârbilor din România,
Timişoara – 2007; Cenad, pur și simplu [studii monografice, articole de presă]
- Editura Marineasa, Timișoara, 2009; Cenad – Studii monografice [studii
monografice] – Editura Artpress, Timișoara, 2012; Lugoj – Studii monografice
[studii monografice], Editura Artpress Timișoara, 2015.
Traduceri: Migraţiile - roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din
Timişoara - 1991 (în colaborare); Mătase şi vin fiert - Chang Shiang Hua,
Editura Paradox, Timişoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); Cuţitul -
Vuk Drašković, Editura Helicon, Timişoara - 1995 (roman, traducere din limba
sârbă). Cartea iubirii - Dragan Dragojlović, Editura Hestia, Timişoara, 1996
(poezie, traducere din limba sârbă, în colaborare); Antologie de poezie chineză
contemporană - Zhang Xianghua şi Radosav Pušić, Editura de Vest, Timişoara,
1996 (poezie, traducere din limba sârbă); Lacrima - Orient şi Occident - Chang
Shiang Hua, Editura Anthropos, Timişoara - 2000 (eseuri şi poeme, traducere
din limba sârbă); Turism în Muntenegru - www.visit-montenegro.com - Editura
Anthropos, Timişoara - 2004 (traducere din limba sârbă); Consulul rus - Vuk
Drašković, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2005 (roman,
traducere din limba sârbă); Invocarea lui Dumnezeu - Dragan Dragojlović,
Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2011 (poezie, traducere din
limba sârbă, în colaborare).

28
 Colaborări la volumele colective: Anatomia unei secunde - Antologie
de proză SF, Editura Facla, Timişoara (1990); Timişoara, 16-22 decembrie
1989, Editura Facla, Timişoara, (1990); Naša poezija u dijaspori - Savremena
poezija Srba i Hrvata u Mađarskoj, Rumuniji i Austriji, Međunarodna knizevna
manifestacija „Sarajevski dani poezije” – Poezia noastră în diaspora –
Poezia contemporană a sârbilor și croaților din Ungaria, România și Austria.
Manifestarea literară internațională „Zilele poeziei la Sarajevo”, Sarajevo
(1991); ZONA - prozatori şi poeţi timişoreni din anii ’80 și ’90, Editura
Marineasa, Timişoara (1997); Porumbelul de argilă - Poeţi sîrbi din România,
Editura Persona, Bucureşti (1998); U plavom krugu zvezda - În cercul albastru,
o stea, OP, Beograd (1998); Generaţia ’80 în proza scurtă, Editura Paralela 45,
Pitești (1998); Kosovo, sprska sveta zemlja – Kosovo, pământ sfânt al sârbilor,
Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara (1999); Anuarul Asociației
Culturale Concordia Cenad (2004, 2006, 2007, 2008); Fourth International
anthology on Paradoxism – A patra antologie despre paradoxism, Editura
Almarom, Râmnicu-Vâlcea (2004); Orfeu îndrăgostit – Antologie a poeziei
sârbe de dragoste, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara (2006);
Зборник српске књижевности/Zbornik srpske književnosti – Culegere de texte
din literatura sârbă, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara (2006);
The Continent of Romania – Continentul din România - The Romanian Cultural
Institute - culture & civilization, București (2006); Proza.ro – antologie – Editura
Paralela 45, Pitești (2006); Atentat împotriva revoluției române, Asociația
Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989, Timișoara (2010); Antologia
prozei scurte actuale transilvane - Editura Limes, Cluj-Napoca (2010);
Pagini despre Banat, Editura Marineasa, Timișoara (2011); Ненад Грујић -
Антологија српске поезије (1847-2000) - Бранково коло, Сремски Карловци
(2012)/Nenad Grujić - Antologija srpske poezije (1847-2000) - Brankovo kolo,
Sremski Karlovci (2012), Nenad Grujić - Antologia poeziei sârbe (1847-2000)
- Brankovo kolo, Sremski Karlovci (2012); Славомир Гвозденовић, Миодраг
Јакшић – Чувари Вертограда – Антологија српске југоисточне Европе/
Slavomir Gvozdenović, Miodrag Jakšić – Čuvari Vertograda – Antologija
srpske poezije jugoistočne Evrope – Slavomir Gvozdenović, Miodrag Jakšić –
Păzitorii odihnei – Antologie de poezie sârbă din Europa de Sud-Est, Editura
Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2012/2013; Doru Sinaci, Emil Arbonie
(coordonatori) – Administrație românească arădeană. Studii și comunicări din
Banat – Crișana – 95 de ani de la Marea Unire (Volumul VII), University Press,
Arad, 2013; Prof. dr. Dumitru Tomoni, prof. Horațiu Suciu (oordonatori) –
Restituiri bănățene (II), Editura Eurostampa Timișoara, 2014.
Colaborări la publicații: „Forum studenţesc”, „Orizont”, „Paradox”,
„Helion”, „Književni Život”, „Radio Timişoara”, „Radio Bucureşti”, „Ştiinţă şi
tehnică”, „Renaşterea bănăţeană”, „Realitatea bănăţeană”, „Banatske novine”,
„Orientări”, „Naša reč”, „Tribuna tineretului” (Iugoslavia), „Književna reč”
(Iugoslavia), „Stremljenja” (Iugoslavia), „Observator” (Germania), „Agenda”,

29
„Orient Latin”, „Banat”, „Timișoara”, „Mercur”, „Timișoara magazin”, „Ca și
cum”, „Cenăzeanul”, „Feedback”, „Огледало/Oglinda”, „Club T”, „Agenda
zilei”, „agonia.ro”, „literra.eu”, „Sintagme literare”, „Alternanțe” (Germania).
Referințe în volum: Gheorghe Luchescu - Din galeria personalităţilor
timişene - Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare
Timiş, Timișoara, 1996, p. 22; Aquilina Birăescu, Diana Zărie - Scriitori şi
lingvişti timişoreni (1945-1999) - Dicţionar bibliografic - Editura Marineasa,
Timișoara, 1999, p. 20-21; Coordonator: Mihai-Dan Pavelescu - Dicţionar SF,
Editura Nemira, București 1999, p. 29; Биографски лексикон Срби у свету –
Ко је ко 1996/99 - Biographical Lexicon Serbs in the world Who is who 1996-99
- Biografski leksikon Srbi u svetu – Ko je ko 1996/99 – Lexicon biografic Sârbii
în lume – Cine cine-i 1996/99 – Belgrad, Los Angeles, 1999, p. 51; Mariana
Cernicova, Marin Bucă - Mass media din Timişoara postdecembristă - Editura
Augusta Timişoara, 2000, p. 93; Dicţionar bio-bibliografic, vol. I, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2000, p. ; Живко Милин - Лексикон/Živko Milin/Leksikon
– Jivko Milin - Lexicon - Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2004
(în limba sârbă), p. 18-20; Coordonator general: Eugen Simion - Dicţionarul
general al literaturii române (A-B) - Academia Română - Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. 319-320; Coordonator general: Alexandru Ruja
- Dicţionar al Scriitorilor din Banat - Editura Universităţii de Vest, Timişoara,
2005, p. 66-68; Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România - Editura Uniunii
Sârbilor din România, Timișoara, 2006, p. 213; Paul Eugen Banciu, Aquilina
Zărie – Timișoara literară – Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii
Scriitorilor – Filiala Timișoara – Editura Marineasa Timișoara, 2007, p. 31-33;
Српска породична енциклопедија – Књига 2 – Ап-Ба/Srpska porodična
enciklopedija – Knjiga 2 - Ap-Ba – Enciclopedia sârbă de familie – Cartea 2
– Ap-Ba – Narodna knjiga, Politika HM, Belgrad, 2006, p. 145; Who is who
în România - Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani
cu carieră de succes din România – Hübner Who is who, Zug (Elveția), 2007,
p. 100; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș County - Mic atlas al județului Timiș
– Editura Eurostampa Timișoara, 2010, p. 110; Српска енциклопедија, Том И,
Кнјига 1, А-Беобанка/Srpska enciklopedija, Tom I, Knjiga 1, A-Beobanka –
Enciclopedia sârbă, Tomul I, Cartea 1, A-Beobanka – Matica Srpska, Srpska
Akademija Nauka i Umetnosti, Zavod za udžbenike – Novi Sad-Belgrad,
2010, p. 463-464; Societatea Română de Radiodifuziune - Studioul Regional
de Radio Reșița - Memento - Evenimente și personalități din Banatul istoric –
ediție revizuită, Editura Banatul Montan, 2010, p. 164-165; Dinu Barbu – Mic
atlas al județului Timiș - Ediția a IV-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 108;
Dinu Barbu – Brief guide of Timiș county/Mic atlas al județului Timiș - Ediția
a II-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 110; Cornel Ungureanu – Literatura
Banatului – Istorie, personalități, contexte“, Editura Brumar, Timișoara, 2015,
p. 8, 17, 363, 542, 554, 6134, 616; Crișu Dascălu (coordonator) – „Enciclopedia
Banatului – Literatură“, Editura David Press Print, Timișoara, 2015, p. 62-63.

30
 Referințe în periodice: Mircea Iorgulescu – Existența și procedeele
- „România literară” nr. 29/1989; Iulian Costache - Biografii la post-restant -
SLAST din 9 aprilie 1989; Gheorghe Secheşan – Biografii comune - „Orizont”
nr. 9/l989; Mandics Gyorgy - „Szabad Szo” nr. 11/1989; Миомир Тодоров –
Радиографија једног баналног случаја/Miomir Todorov – Radiografija jednog
banalnog slučaja - Miomir Todorov – Radiografia unui caz banal - „Banatske
novine” nr. 6/1989; Lucian Vasile Szabo – Radiografii literare - „Orizont”
nr. 52/1988, p. 7; Ioan Holban – Dușan Baiszki: Radiografia unui caz banal -
„Convorbiri literare” nr. 4/1989, p. 9; Adrian Dinu Rachieru – Un autor silențios
- „Paradox” 1989, p. 6; Al. Ţion - Secvențe critice - „Astra” nr. 4/1989; Cedomir
Milenovici - „Književni život” nr. 4/1989); Иво Мунћан – Љубав међу сенкама/
Ivo Munćan – Ljubav među senkama – Ivo Muncian – Dragoste între umbre –
„Naša reč” nr. 59/1991; Maria Genescu Drumul spre Enad – „România literară”,
XXVII, nr. 9/1994, p. 6-7; Ion Jurca Rovina – Scriitorul Dușan Baiski în trei
ipostaze - „Renaşterea bănăţeană” nr. 1358/1994; Paul Eugen Banciu – Pariul
autorului cu sine - „Orient latin” nr. 3/1994; Octavian Soviany – Ex libris -
„Contemporanul” nr. 41/1994; Драга Мирјанић - Сеобе на румунском језику/
Draga Mirjanić - Seobe na rumunskom jeziku – Draga Mirianici - Migrațiile în
limba sârbă - „Naša reč” nr. 163/1993, p. 8; Alexandru Moraru - Un prozator:
Dușan Baiski - „Banatul” nr. 1/1994, p. 10; Иво Мунћан – Књига, браћо
моја, књига/Ivo Munćan - Knjiga, braćo moja, knjiga – Ivo Muncian - Carte,
frații mei, carte – „Naša reč” nr. 268/1995, p. 2; Daniel Constantin – Chang
Shiang Hua, o lacrimă din Republica Viselor – „Convorbiri literare”, CXXXV,
nr. 10/2001, p. 44; Ildiko Achimescu – Zona Maris: experiment literar unicat
– „Prima oră” nr. 559/2001, p. 16; D. Constantin – Vuk Drašković și-a lansat
la Timișoara Consulul rus - „Agenda zilei”, X, nr. 281/2005, p. 10; Laurențiu
Nistorescu – În literatură și artă, politica are alte reguli – „Renașterea
bănățeană” nr. 4825/2005, p. 5; Живко Милин – Драшковићев Руски конзул
на румунском/Živko Milin - Draškovićev Ruski konzul na rumunksom - Jivko
Milin – Consulul rus al lui Drašković, în românește - „Književni život”
nr. 1/2006, p. 13; Мирослав Росић – Приче, а у причама људи/Miroslav Rosić
- Priče, a u pričama ljudi – Miroslav Rosici – Povești, iar în povești oameni -
„Књижевни Живот/Književni Život” nr. 2/2006, p. 13; Laurențiu Nistorescu
– Cultura începe unde încetează adaptarea la mediu – „Renașterea bănățeană”
nr. 4910/11 martie 2006, p. 2; Codrina Diana Tomov – Păsări pătrate pe cerul
literaturii bănățene – „Agenda zilei”, XI, nr. 59/11 martie 2006, p. 9; Codrina
Diana Tomov – Pe continentul România, în țara Banat – „Agenda zilei”, XI,
nr. 204/2006, p. 5; Љубинка Станков Перинац – Четвртасте птице на
западном небу/Ljubinka Stankov Perinac - Četvrtaste ptice na zapadnom
nebu – Liubinca Stancov Perinaţ – Păsări pătrate pe cerul de apus - „Naša reč”
nr. 839/17.03.2006, p. 18.

31
 Vasile Barbu

Vasile Barbu s-a născut la Uzdin, în 6 septembrie 1954. Este poet, publicist
şi editor, preşedintele Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una din-
tre asociaţiile culturale româneşti de primă importanţă ale românilor din Serbia,
preşedinte al Uniunii Scriitorilor în Grai Bănăţean.

32
 Şcoala elementară a teminat-o la Uzdin, liceul la Covăciţa (în limba sârbă),
iar studiile superioare la Novi Sad (literatură sârbă şi universală).
La Uzdin a înființat Cenaclul de creație literară în grai bănățean „Cea
Ventilă”, primul cenaclu de literatură dialectală în Banatul sârbesc.
Împreună cu Ion Gh. Olteanu din Făget, a înființat, în anul 1996, Festi-
valul de creație literară în grai bănățean „George Gârda / Todor Crețu-Toșa”,
care a avut loc, alternativ: un an la Făget – un an la Uzdin. Azi, acest Festival
se numește „Todor Crețu Toșa – Petru Dimcea” și are loc la Uzdin.
Este fondatorul Festivalului Internaţional de Poezie „Drumuri de spice”
de la Uzdin, al Simpozionului Internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”,
precum şi al altor zece manifestări culturale româneşti din Serbia. Este redactor
şef al publicaţiei „Tibiscus”, pe care a fondat-o în anul 1990, o foaie adevărată,
cu largă răspândire internaţională. Tot el este şi redactorul-şef al revistei „Floare
de latinitate”, editată de Consiliul Naţional al Românilor din Serbia. Este membru
activ al „Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, filiala din Serbia.
Vasile Barbu este autorul a peste 40 de cărţi de poezie, publicistică, tradu-
ceri, antologii, ediţii îngrijite.
A publicat mai multe volume: versuri, aforisme, monografii, publicistică.
În domeniul scrisului dialectal, este autorul unei plachete de poezie intitulată
Năloagă în fondroc, Editura Tibiscus, Uzdin, 2001, şi al alteia, împreună cu
Ionel Stoiţ, intitulată Ştroalie goalie, Editura Tibiscus, Uzdin, 2006; Volumul
Dor – durimea mă astrucă, Editura Eurostampa (Colecţia „Literatură dialectală

33
bănăţeană”), Timişoara, 2014 este laureat la Concursul de literatură dialectală
bănăţeană „Marius Munteanu”, Ediţia a II-a – 2014.
A apărut în numeroase culegeri şi antologii: Atâtea lumi de vise, de câmpuri
şi de flori (1990), Botezul câmpiei cu lacrimi de mătase (1994), Satira şi umorul
la românii din Voivodina (2001), Norul sărută câmpia (2003) etc. Este prezent
în culegerile de literatură dialectală bănăţeană: Când urducaţî drâmbon în
bucfarie, Editura Tibiscus, Uzdin, f.a.
A obţinut foarte multe premii. Dintre acestea amintim: Premiul „Eminescu”
al revistei „Nădejdea” (Drobeta Turnu-Severin), Putna 1996; Premiul „Etnos”
al Centrului Naţional al Creaţiei Populare (Bucureşti) şi al Fundaţiei Culturale
„Etnos” (Bucureşti), Bucureşti 1995; Membru de onoare al Mişcării Literare
Parodoxiste (Phoenix Arizona) SUA, 1994; Membru de onoare al Societăţii
Culturale „Ginta Latină”, Iaşi, 1994; Membru de onoare al localităţii istorice
Călugăreni, 1995; Premiul anual al A.C.A. „Făgeţeana”, Făget, 1997; Premiul
literar „Damian Ureche” al Societăţii Literar-Artistice „Sorin Titel” din
Timişoara, 1995; Membru de onoare al Societăţii Cultural Patriotice „Avram
Iancu” din România, Filiala Sălaj, Timişoara, 1995; Membru de onoare al
S.C.S. „Mihai Viteazul” Călugăreni, Băile Herculane, 1995; Premiul „Etnos
românesc” al ediţiei a VI-a a Salonului de carte românească, Iaşi, 1997; Pre-
miul I la Concursul Literar Internaţional „Alexandru Jebeleanu” Timişoara
pentru poezie, Ediţia I, Timişoara, 1997 etc.

34
 Cornel Bercea

Cornel Bercea s-a născut la 9 ianuarie 1965, la Sălciua de Jos, judeţul Alba.
Studii: Liceul Industrial Baia de Arieş, jud. Alba; Diplomă de Bacalaureat.
Studii superioare: Facultatea de Teologie-istorie – Universitatea de Vest
din Timişoara (1998-2002), cu Diplomă de Licenţă; Facultatea de Teologie

35
ortodoxă pastorală – Universitatea de Vest din Timişoara (2012-2014), cu
Diplomă de Licenţă.
Activitatea profesională: preot la Parohia ortodoxă Macedonia (1.05.2002-
1.12.2008).
Preot la Parohia ortodoxă Giulvăz (1.12.2008 până în prezent).
Profesor de religie ortodoxă la Şcoala Gimnazială Giulvăz (2012-2014).
Grad didactic II – 2007; Definitivat – 2004.
Activitate şi administraţie la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
parohia Giulvăz:
– implicarea în activităţi de parteneriat: „Din suflet pentru suflet”;
– coordonarea de activităţi de voluntariat;
– promovarea programului catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” – cate-
heză săptămânală
– lucrări de întreţinere, sursă de căldură, magazie, refacerea gardului;
– participarea la concursuri locale, judeţene şi naţionale: „Bucuria Naşterii
Domnului în suflet de copil”, „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş”.
Lucrări publicate (în colaborare):
– Ioan Traia, Cornel Bercea, Viorel Jiva, Macedonia – un sat cu nume şi
oameni cu renume, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006
– Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Petroman – adevărat sat bănăţean,
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008

36
 Gheorghe Blejuşcă

Gheorghe Blejuşcă s-a născut la 11 martie 1950, în satul Humosu, comuna

Sireţel, judeţul Iaşi.
Primele 4 clase le frecventează în localitatea natală, iar următoarele (5-8)
în Săcălaz, judeţul Timiş, deoarece, în urma colectivizării forţate, părinţii cu cei

37
patru copii părăsesc în 1960 meleagurile Moldovei, stabilindu-se la Săcălaz.
După absolvirea şcolii generale, urmează şcoala profesională Electromotor
din Timişoara cu durata de 3 ani. În 1968 se angajează la Uzina Electromotor,
ca frezor, meserie ce o dobândise în şcoala profesională. În 1983 începe cursu-
rile serale cu durata de 2 ani ale şcolii tehnice de maiştri la Liceul industrial
Electrotimiş, în specialitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere. Din 1983
ocupă funcţia de maistru în Sculăria Electromotorului până la 1 octombrie 1998,
când se transferă la S.C. „Lipoplast” –Timişoara, ocupând funcţia de şef secţie
şi apoi de mecanic şef.
Datorită problemelor de sănătate, în toamna anului 2000 se pensionează,
iar în vara aceluiaşi an este ales consilier local în Săcălaz, funcţie pe care o va
ocupa până în 2012. În cadrul Consiliului Local Săcălaz s-a ocupat în special
de resortul cultural, religie şi probleme sociale. În 2009, în urma frecventării
unui curs iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării la Timişoara, obţine
Certificatul cu titlul de „Consilier şi asistent pentru implementarea strategiei
de descentralizare a învăţământului preuniversitar”.
În 10 aprilie 2009, împreună cu alţi publicişti din presa rurală, pune bazele
„Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banat”, la care, din august 2013,
este ales secretar. Tot în 2009, în 10 octombrie, împreună cu câţiva consăteni
înfiinţează „Asociaţia Culturală Armonia” şi ocupă funcţia de secretar-casier,
până în februarie 2014, când este ales preşedinte al acesteia. În domeniul
publicisticii, debutează în ianuarie 2000, la „Foaia Săcălazului”, la care este şi
în prezent secretar de redacţie. Mai târziu, când apare şi publicaţia Consiliului
Local Săcălaz, „Opinia”, este cooptat în colectivul de redacţie, unde publică
articole pe diverse teme. În ianuarie 2010, cu ocazia primei ediţii a „Festiva-
lului Răchiei” de la Săcălaz, fondează şi editează publicaţia „Trăiască Răchia”
nr. 1, în 4 pagini color, cu tematică specifică, dar şi cu un articol de fond în care
urează bun venit participanţilor din ţară şi din Serbia. Această publicaţie apare
în fiecare an, odată cu desfăşurarea acestei manifestări, devenită internaţională.
Astfel în noiembrie, la a V-a ediţie a „Festivalului Răchiei”, şi publicaţia a
apărut pentru a V-a oară. În octombrie 2012 pune bazele şi editează o broşură de
20 de pagini, „Armonia Săcălaz”, cu ocazia împlinirii a 3 ani de la constituirea
Asociaţiei respective, în care este prezentată scurta istorioară şi activităţile
acesteia. De asemenea sunt prezentaţi membrii grupului vocal „Armonia” şi
opiniile acestora despre această iniţiativă luată în urmă cu trei ani. Broşura
a apărut în două etape, într-un tiraj de 200 exemplare.
Lucrări publicate
Împreună cu colegul de la „Foaia Săcălazului”, Ştefan Tomoiagă, în
octombrie 2009, publică, în două ediţii, prima monografie în limba română a
localităţii, în tiraj de 1000 de exemplare, intitulată „Săcălaz. Timp şi istorie”, la
Editura Artpress, Timişoara. În 2012, tot în octombrie, publică, tot împreună cu
Ştefan Tomoiagă, a treia ediţie a monografiei „Săcălaz. Timp şi istorie”, mult

38
mai vastă decât primele două ediţii, prin adăugarea de noi şi noi date istorice,
dar şi cotidiene, ale localităţii Săcălaz. Lucrarea, în 500 de exemplare, a apărut
la Editura Waldpress, Timişoara, 2012.
Principala preocupare rămâne publicistica. Articolele publicate în „Foaia
Săcălazului” şi în „Opinia” de multe ori se regăsesc şi în publicaţiile de
peste hotare, cum sunt: „Tibiscus” din Uzdin - Serbia, în publicaţia anuală
„Sachelhausener Heimatblatt” a şvabilor săcălăzeni din Reutlingen - Germania,
dar şi în judeţele Timiş şi Caraş-Severin .
A participat la întâlniri şi simpozioane internaţionale şi interne la Uzdin,
Torac şi Sutjesca (Sărcia) din Serbia, la Bozovici, Dalboşeţ, Şopotu Vechi,
Gârbovăţ, Şopotu Nou, localităţi din Caraş-Severin, iar în judeţ la Timişoara,
Giarmata Vii, Comloşu Mare, Jimbolia, Urseni, Săcălaz, Giroc etc.

39
 Stelian Boia

Stelian Boia (oficial: Boia Stelean-Ioan) s-a născut la 25 ianuarie 1946,

în comuna Şiştarovăţ, judeţul Arad. Părinţii săi au fost Valer Silvius Victor şi
Iuliana (n. Cădariu) – agricultori.
Urmează studii liceale (1960-1964) la Școala medie Lipova, apoi univer-
sitare (1964-1969), la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de

40
Istorie-filosofie, specializarea Istorie universală. În continuare (1979-1983),
Universitatea Politică și de Conducere Craiova.
Doctorat în istorie (2004) la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,
cu teza de doctorat Fundaţia „Emanuil Gozsdu” (1870-1952).
S-a afirmat în domeniile: cercetare/publicare în domeniul istoriei locale/
regionale şi naţionale şi pedagogiei.
Activitatea profesională:
– 1969-1987 – profesor la Liceul de Cultură Generală (din 1977, Liceul
Industrial) din comuna Pleniţa, judeţul Dolj
– 1987-1988 – profesor la Liceul Industrial Nr. 12 Arad
– 1988-1990 – profesor la Şcoala cu clasele I-VIII, comuna Ghioroc, jude-
ţul Arad
– 1990-2001 – profesor la Liceul Industrial (din 1992, Grupul Școlar In-
dustrial „Atanasie Marienescu”) Lipova, judeţul Arad
– 1993-1999 – director adjunct al Grupului Școlar Industrial „Atanasie
Marienescu” din Lipova, judeţul Arad
– 1997-2000 – lector universitar doctorand (asociat), Facultatea de Ştiinţe
Umanist-Creştine/Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Universitatea de Vest „Vasile
Goldiş” Arad
– 2001-2004 – lector universitar doctorand-titular, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
– 2004 – lect. univ. dr. Facultatea de Ştiinţe Umaniste/Facultatea de Ştiinţe
Socio-Umane şi Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”
Arad
– 2004-2011 – Prodecan Facultatea de Ştiinte Umaniste, Universitatea de
Vest „Vasile Goldiş” Arad
Membru al unor societăţi de profil:
2014 – Membru asociat al Diviziei de Istoria Ştiinţei CRIFST al Academiei
Române
1970-1988 – Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice – Filiala Craiova
1992 – Membru al Societăţii Istoricilor din Banat – Timişoara
2016 – Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice – Filiala Arad
Premii:
– Diplomă şi titlu de merit „Ioan Slavici” pentru activitate deosebită în
învăţământul şcolar 1993-1994, Arad, 1994
– Diplomă jubiliară cu brevet cu ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea
Unire (1918-2003)
– Diplomă omagială şi medalie „Aradul şi Marea Unire”, 2003
– Diplomă de excelenţă şi medalie pentru contribuţii ştiinţifice aduse prin
valorificarea fondurilor şi colecţiilor arhivistice aflate în păstrarea Direcţiei
Judeţene Arad a Arhivelor Naţionale, 2006,2013
– Medalia de bronz cu brevet „20 de ani de istorie instituţională”, 2010

41
 – Premiul I - Gala Premiilor Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad
pentru publicarea lucrării: Marius Ioan Grec, Marţian Iovan, Stelean-Ioan Boia,
Vasile Goldiş. 150 de ani de la naştere (1862-1934), Editura Academiei Române,
Bucureşti, 2012
– 2012: Cetăţean de Onoare al comunei Şiştarovăţ, judeţul Arad
Colaborări la publicaţii: „Adevărul” (Arad), „Administraţie românească în
Arad. Studii şi comunicări” (Arad), „Administraţie românească arădeană. Studii
şi comunicări din Banat-Crişana” (Arad), „Clio”, „ „Înainte” (Craiova), „Gazeta
învăţământului” (Bucureşti), „Studia Universitatis „Vasile Goldiş” Arad”, „Society
and Politics”, Arad, „Studii de Ştiinţă şi Cultură” (Arad), „Ziridava” (Arad)
Debut publicistic: Mihail Străjanu (1841-1917), Societatea de Ştiinţe Filo-
logice. Buletinul Societăţii pe anul 1987, Bucureşti, 1987
Contribuţia slujitorilor şcolii la lupta pentru libertate şi unitate naţională
în anii 1916-1918, Revista de pedagogie, Nr.10, anul XXXVII, octombrie 1988
Scrieri:
– Stelean-Ioan Boia, Fundaţia „Emanuil Gozsdu” (1870-1952), „Vasile
Goldiş” University Press Arad, 2006
– Aradul şi Marea Unire din 1918. Culegere de studii (coord. Marius-Ioan
Grec, Stelean-Ioan Boia), „Vasiel Goldiş” University Press Arad, 2008
– Stelean-Ioan Boia, Istorie politică modernă şi contemporană, „Vasile
Goldiş” University Press Arad, 2010
– Petru Pipoş, Istoria pedagogiei (ediţie îngrijită de Stelean-Ioan Boia,
Maria Pantea), „Vasile Goldiş” University Press Arad, 2012
– Marius-Ioan Grec, Marțian Iovan, Stelean-Ioan Boia, Vasile Goldiş. 150
de ani de la naştere (1862-1934), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012
– Stelean-Ioan Boia, Introducere în istoria relaţiilor internaţionale, „Vasile
Goldiş” University Press Arad, 2014
– Stelean-Ioan Boia, Şiştarovăţ. Monografie, „Vasile Goldiş” University
Press Arad, 2015
– Stelean-Ioan Boia, Marius-Ioan Grec, O istorie a Holocaustului în
Europa, „Vasile Goldiş” University Press Arad, 2016
– Marius Grec, Marţian Iovan, Stelean-Ioan Boia (coord.), Vasile Goldiş. 155
de ani de la naştere (1862-1934), „Vasile Goldiş” University Press Arad, 2017
Referinţe:
– Conf. univ. dr. Mălinaş Constantin, în Cartea Bicentenarului „Emanuil
Gojdu”. 1802-2002, (redactor coordonator Constantin Mălinaş), Biblioteca
Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea, 2003, p. 86
– Conf. univ. dr. Benţe Cristian, în „Studii de Ştiinţă şi Cultură”, Anul IV,
Nr.1(12), martie 2008, „Vasile Goldiş” University Press Arad, pp. 122-124
– Prof. univ. dr. Grec Marius Ioan, în Cristian Benţe (coord.), Istorie,
cultură şi societate - volum omagial dedicat istoricului Stelean-Ioan Boia,
„Vasile Goldiş” University Press Arad, 2014, pp. 5-6

42
 Ioan Viorel Boldureanu

Ioan Viorel Boldurean, născut în Topolovățu Mare, județul Timiș, la

12 februarie 1950, membru al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea
prozator și dramaturg al literaturii dialectale bănățene, etnolog și folclorist,
profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, cadru

43
didactic al Școlii Doctorale a Facultății de Litere, Istorie și Teologie, semnează
cărțile de literatură, volumele, tratatele, manualele universitare și studiile de
specialitate scrise, coordonate sau îngrijite și editate de el cu numele de Ioan
Viorel Boldureanu.
A debutat în volumul colectiv Lucrări științifice ale cercurilor studențești
de folclor, I, Baia Mare, 1973, cu studiul Atitudinea lirică în cadrul gândirii
arhaice (pp. 65-74), iar în literatura beletristică în volumul Povestiri de la
marginea Câmpiei (Timișoara, Editura Facla, 1984) alături de prozatorii Florian
Copcea și Dan Florița Seracin.
Ca formație educațională, intelectuală și profesional științifică, Ioan Viorel
Boldurean a urmat Școala Generală din Topolovățu Mare (1957-1965), Liceul
„Coriolan Brediceanu” din Lugoj ─ secția umanistă (1965-1969) ─ Facultatea
de Filologie (secția română-franceză, curs de zi) la Universitatea de Vest din
Timișoara (1969-1973), Facultatea de Istorie – Filosofie (secția Filozofie – curs
fără frecvență) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1981),
studii doctorale la Universitatea de Vest din Timișoara (1981-1985), doctoratul
în filologie, 1985. La Facultatea de Filologie (azi Facultatea de Litere, Istorie
și Teologie) a promovat prin concurs toate gradele universitare, de la asistent
titular (1977) la profesor universitar (2004) și conducător de doctorate (2007 –
prezent).
A publicat în edituri acreditate peste 20 de volume individuale, fiind în
câteva dintre dicționarele și antologiile de specialitate sau de literatură impor-
tante apărute după 1990: Iordan Datcu, Dicționarul Etnologilor Români, Ediția
a III-a, București, Editura Saeculum I.O., 2006; Aurel Sasu, Dicționarul biografic
al literaturii române (A-L), Pitești, Editura Paralela 45, 2006; Academia
Română, Dicționarul general al literaturii române (A-B), București, Editura
Univers Enciclopedic, 2004; Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Institut
für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde Tübingen, Dicționar al
scriitorilor din Banat, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005; Cornel
Ungureanu, Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte, Timișoara,
Editura Brumar, 2015 (pp. 25, 162, 164, 282, 336, 464); Academia Română,
Filiala Timișoara, Enciclopedia Banatului, I, Literatura, Timișoara, Editura
David Press Print, 2015.
În legătură directă cu domeniul de referință al prezentului volum sunt
următoarele aspecte și contribuții bibliografico-științifice ale lui Ioan Viorel
Boldureanu:
În primul rând, Ioan Viorel Boldurean este autorul uneia dintre cele dintâi
monografii rurale apărute în Banat după 1990: Beregsău Mare. Monografie
(colaboratori: prof. univ. dr. ing. Corneliu Ritt, prof. univ. dr. Ovidiu Papană,
prof. Florin Mihoc), Timișoara, Editura Mirton, 1996, (Ediția a II-a, Timișoara,
Editura Eurostampa, 2013), lucrare citată în bibliografia de specialitate și
omologată prin aceasta.

44
 În al doilea rând, în ordine cronologică, Ioan Viorel Boldurean, începând
din 2008, și-a alcătuit o echipă de 11 specialiști: Bogoliub Berečić (coautor al
unui volum despre muntenegrenii din Banat), Constantin Cădariu (licențiat în
studii economice, fost contabil șef al C.A.P. Topolovățu Mare), dr. Livia Chiriță
(medic primar, doctor în științe medicale), preot lect. dr. Viorel Dorel Cherciu
(Universitatea de Vest din Timișoara), prof. univ. dr. Eugeniu Crăiniceanu
(Universitatea de Științe Agricole a Banatului), prof. Lucia Fătu, prof. Dorina
Giuchici, înv. Valeriu Moroșanu (Școala Gimnazială din Topolovățu Mare), preot
ic. stavrofor Ioan Savescu Podea (parohul Bisericii ortodoxe din Topolovățu
Mare), prof. Mircea Pora (scriitor, licențiat în istorie, cu studii doctorale la
Institutul de Istorie al Academiei Române).
Cu această echipă și cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Topolovăț –
Primar Ioan Iosif Neșcu – precum și al Consiliului Județean Timiș, coordonatorul
a întreprins ample cercetări, de un grad sporit de complexitate, finalizate prin
elaborarea și editarea volumului Topolovățu Mare. Monografie, Timișoara,
Editura Marineasa, 2010 (520 pagini), despre care ne limităm aici să transcriem
concluzia recenziei publicate de Iordan Datcu în „Anuarul Muzeului Etnografic
al Transilvaniei”/2010: „Cartea Topolovățului, cum și-o mai numesc autorii,
este una dintre cele mai temeinice și bogate monografii pe care le-am citit în
ultimele decenii. În realizarea ei, coordonatorul are un merit care trebuie să fie
recunoscut” (pp. 460-461). Într-adevăr, o primă și imediată recunoaștere a fost
făcută de Consiliul Județean Timiș prin acordarea Premiului PRO CULTURA.
În al treilea rând, în ceea ce privește strânsa legătură a lui Ioan Viorel
Boldureanu cu ceea ce putem numi monografismul rural bănățean este că în
conceperea, elaborarea și realizarea amplului proiect denumit „Atlasul etnografic
al Banatului istoric [DKMT]” (2012-2017/2019), inițiat de Consiliul Județean
Timiș, unul dintre criteriile de bază în elaborarea complexei rețele de identificare
a localităților selectate de pe întregul teritoriu al acestei provincii istorice îl
reprezintă tocmai criteriul monografismului rural, cel care se încadrează în mod
obiectiv, riguros și semnificativ [alături de celelalte două – cel al cercetărilor de
(etno)lingvistică (istoria limbii și dialectologie) și cel de etnografie și folclor],
în grila de selecție a punctelor de maximă soliditate reprezentative pentru
susținerea uneia dintre cele mai complexe rețele de infrastructură culturală din
Europa Centrală și de relevare a marii sale specificități din perspectiva calitativă
a principiului semnificativității.
Ioan Viorel Boldureanu este membru de onoare al Asociației Publiciștilor
Presei Rurale din Banat (APPRB).

45
 Icoana Budescu

Icoana Budescu s-a născut la 30 mai 1939, în satul Globu Craiovei,

judeţul Caraş-Severin, aşezat în grădina legendarului Crai Iova, de la care şi-a
împrumutat numele Ţinutul Crainei din sudul Banatului.
Părinţii săi au fost Nicolae şi Maria Cristescu, cu mare dragoste de învă-
ţătură, harnici şi credincioşi.

46
 A urmat cursurile şcolii primare din satul natal. Ciclul gimnazial l-aurmat
la şcoala generala Iablaniţa.
La absolvirea celor 7 clase, ca rezultat al muncii depuse a fost îndrumată să
urmeze cursurile Şcolii Pedagogice Mixte din Caransebeş. Ca urmare a faptului
că a avut medii mari la toate materiile, la absolvirea Şcolii Pedagogice în anul
1957, a fost repartizată ca profesor suplinitor la Şcoala Generală din Dalboşeţ,
raionul Bozovici, pe catedra de Istorie-geografie-biologie. Ulterior, a urmat
cursurile Facultăţii de istorie-geografie a Institutului Pedagogic din Timişoara,
apoi cele ale Facultăţii de Geologie-geografie la Universitatea Bucureşti. Aici a
avut prilejul de a audia cursurile prof. univ. dr. docent Grigore Posea, prof. univ.
dr. Ion Ilie, prof. univ. dr. Valerea Velcea, prof. univ. dr. Alexandru Rosu şi alţii.
A obtinut toate gradele didactice şi am urmat şi cursurile de prefecţionare
didactică organizate.
Timp de 40 de ani a funcţionat ca profesoară la Şcoala cu clasele I-VIII
Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin, iar din anul 1980 şi până la pensionare (1997)
a fost directoarea acestei instituţii de învăţământ.
Ca urmare a activităţii desfăşurate şi a rezultetelor obţinute a fost cooptată
în colectivul judeţean de metodişti, primind sarcina să facă mai multe inspecţii
speciale pentru obţinerea gradului definitiv şi a gradului II. De asemenea, până
la pensionare, deşi nu a predat la liceu, a fost numită ca examinator la adimterea
în liceu şi la bacalaureat, la mai multe centre din judeţ. A participat la diverse
conferinţe şi la Congresul Educaţiei, primind titlul de „Profesor Fruntaş”.
Deoarece a publicat mai multe articole cu caracter geografic în revista
„Terra” şi a participat cu comunicări ştiinţifice la diverse simpozioane, Socie-
tatea de Geografie i-a încredinţat cinstea de a organiza o parte din lucrările
„Simpozionului Naţional de Geomorfologie” la Şcoala din Dalboşeţ, care a
avut loc în anul 1984 în judeţul Caraş-Severin. Cu această ocazie, şcoala a fost
vizitată de cei mai renumiţi profesori de geografie de la toate centrele universtare
din România, în frunte cu prof. univ. dr. docent Grigore Posea.
După pensionare, a funcţionat încă 4 ani la Şcoala cu Clasele I-VII şi la
Liceul „Eftimie Murgu”, ambele în comuna Bozovici, principala localiate din
Valea Almăjului, depresiune aşezată inspirat în această margine de Carpaţi.
În semn de recunoştinţă pentru realizările pe care le-a obţinut la Şcoala din
Dalboşeţ în cei 40 de ani ca profesoară şi pentru contribuţia adusă la înălţarea
spirituală a satului, cât şi faptul că s-a căsătorit aici, o îndreptăţesc să se considere
o dalboşeancă perfect asimilată, o fiică a satului. De aceea a elaborat lucrarea
„Dalboşeţ – studiu monografic”, apărută în anul 2007 la Editura Tim din Reşiţa.
Dar nici satul în care s-a născut nu l-a putut uita niciodată. L-a purtat cu
duioşie în suflet şi gând peste tot unde destinul i-a îndrumat paşii. Astfel, în anul
2010 a întocmit „Monografia satului Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin”,
ce a fost tipărită la Editura Partoş din Timişoara.

47
 A participat cu lucrări diverse la simpozioane naţionale organizate în
Reşiţa, Caransebeş, Mehadia, Petnic, Bozovici, Prigor, Bănia, Şopotu Vechi,
Lăpuşnicu Mare.
De asemenea, a colaborat cu articole la reviste şi ziare precum: „Eminescu”,
„Icoane Bănăţene”, „Vatra”, „Almăjul”, „Almăjana”, „Jurnal de Caraş-Severin”.
Lucrări publicate:
Volume proprii:
– Dalboşeţ – studiu monografic, Editura Tim, Reşiţa, 2007
– Monografia satului Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin, Editura Partoş,
Timişoara, 2010
Volume colective:
– Oameni de seamă ai Banatului, XVI, Editura Eurostampa (Timisoara -
Romania), Editura Tibiscus (Uzdin - Serbia), 2013
– Craina Bănăţeană – oază de istorie şi spiritualitate, Editura Tim, Reşiţa,
2016
– Istorie, credinţă, cultură, tradiţii, Editura Gordian, Timişoara, 2013

48
 Valentin Bugariu

Valentin Bugariu s-a născut 10 august 1977 în Timișoara.

Studii: Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon” (1993-1997), Facultatea de
Litere, Istorie și Teologie, specializarea Teologie ortodoxă pastorală din cadrul
Universității de Vest din Timișoara (1997-2001), studii aprofundate în teologie,

49
specializarea Teologie istorică la Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna” din
Sibiu (2002-2003), doctorand în filologie la Universitatea de Vest (2003-2006),
doctor în filologie (2006).
Preot la parohiile Colonia Gătaia (2001-2011) și Birda (din 2011), profesor
de religie în învățământul preuniversitar (1998-2006), cadru didactic asociat la
Facultatea de Teologie din Timișoara și Caransebeș (2007-2011).
Redactor-șef al revistelor parohiale: „Lumină lină” (2005-2011) și
„Arhanghelul” (2011-). Corespondent al revistei „Învierea” a Arhiepiscopiei
Timișoarei (2016-). Membru în Colegiul de Redacție al revistelor: „Sfeșnicul”
(Mașloc, 2010), „Anghelos” (Sânmihaiu Român), „Morisena” (Cenad, 2016).
Din 2008 membru în Asociația Publiciștilor din Presa Rurală din Banat, iar din
2016 în Colegiul de Conducere.
A participat la mai multe simpozioane cu tematică teologică, istorică, jurna-
listică la: Timișoara, Caransebeș, Arad, Petrovasâla, Zrenianin, Giarmata Vii.
Lucrări publicate:
– Volume de autor:
– Protopopul Mihail Gaşpar. Studiu monografic, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2007, 438 p.
– Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune și viață creștină,
Editura Sitech, Craiova, 2011, 107 p.
– Istorie și semn religios, Editura Sitech, Craiova, 2014, 303 p.
– Biserică și Presă în Banat, Editura Sitech, Craiova, 2015, 201 p.
– Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, Editura
Tiparnița, Arad, 2016, 119 p.
– Pictorul Filip Matei. Întregiri biografice și artistice, Editura Tiparnița,
Arad, 2017, 95 p.
– Ediții îngrijite:
– Mihail Gaşpar, D’ale vieţii, Ediţie critică, tabel cronologic, studiu intro-
ductiv şi note de...., Editura Eubeea, Timişoara, 2008, vol I, 333 p.
– Mihail Gaşpar, D’ale vieţii, Ediţie critică, tabel cronologic, studiu intro-
ductiv şi note de...., Editura Eubeea, Timişoara, 2008, vol. II, 262 p.
– Aurel Jivi, Istoria Bisericească Universală, Ediție îngrijită, preambul și
biobibliografie de..., Editura Sitech, Craiova, 2016, 456 p.

50
 Dan N. Buruleanu

Dan N. Buruleanu s-a născut în data de 5 mai 1957, la Timişoara.

Studii: Este absolvent al Liceului „C.D. Loga” din Timişoara (1976), apoi
al Universităţii Politehnica Timişoara – Automatizări şi Calculatoare (1983).

51
 Din anul 1983, este membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.
1983-1985 – cursuri de diaporamă în Ungaria cu prof. Dozvald Ianos
1986-1990 – colaborator al Teatrului de Păpuşi din Sibiu
1986 – Membru al Diaporama Club e. V. – Germania
1988 – Realizează spectacolul „Gala de Diaporame” - Teatrul Tineretului,
Sibiu

52
 1990 – Menţiune de Onoare pentru diaporama „Visul” la Festivalul Inter-
naţional Vac - Ungaria
1991-1998 – organizator al Festivalului Internaţional de Diaporamă „Foto-
Son” Timişoara

53
 1991– Salonul Internaţional Legnano – Italia, premiul „Targa il Medaglione”
seria “In the Blue(s)”
1993 – Artist al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică – AFIAP
1995 – Spectacole de diaporamă la Teatrul Maghiar Timişoara
1997 – inclus în „Encyclopedie Internationale des Photographes de 1839 a
nos Jours”, Ed. M. Auer
2002-2008 – profesor de fotografie la Universitatea Politehnica Timişoara
2012 – membru fondator al Asociaţiei Timişorene de Fotografie
2012 – Grafician heraldist atestat de Comisia Nationala de Heraldică a
Academiei Române
2013 – Fotografia „Domul înfrunzit“ este selecţionată printre cele mai
frumoase 100 de fotografii din România şi expusă în Sala Brâncuşi a Parla-
mentului.
Numeroase premii pentru fotografie şi diaporamă la saloane naţionale şi
internaţionale
Membru în juriu la diverse Saloane naţionale şi internaţionale de fotografie
şi diaporamă
16 expoziţii personale de fotografie (Timişoara, Sibiu, Oradea, Saint-
Chamond, Paris, Mechelen, Lugoj, Arad)
18 Albume şi Albume monografice editate:
– Județul Timiș – un eseu de toamnă, 1997
– Județul Timiș – 2001, 2007 (ed. II)
– Timișoara – povestea oraşelor sale, 2004, 2007, 2015
– Județul TIMIȘ County – 2013
Monografii:
Moravița, Albina, Dudeștii Noi, Deta, Răchita, Bucovăț, Giulvăz, Ciacova,
Giarmata și Vinga.

54
 Matei Castiov

Matei Castiov s-a născut la 28 decembrie 1931, în localitatea Beşenova

Veche, azi, Dudeştii Vechi, judeţul Timiş.
A făcut studii la Şcoala Primară din localitatea natală; Gimnaziul, la Şcoala
Normală din Timişoara; Şcoala Pedagogică la Bucureşti; studii superioare la

55
Universita­tea Bucureşti, Facultatea de Filologie, fiind legal atestat „Diplomat
Universitar în spe­cialitatea limba română-istorie”, specialitate în care a funcţio-
nat timp de patru decenii:
– 20 de ani (1955-1975) ca profesor-director gimnazial şi liceal, la Gim-
naziul şi Liceul din Dudeştii-Vechi;
– 12 ani (1977-1989) ca director şi ctitor al Şcolii Gimnaziale Nr. 25
Timişoara (care a fost, atunci, cea mai mare şcoală generală din ţară).
Temporar, ca profesor titular la:
– Liceul Economic (1975-1977) şi Liceul Nr. 9 din Timişoara (1977-1978).
Temporar, ca profesor suplinitor la Şcoala Profesională UCECOM şi la
Şcoala Nr. 11 din Timişoara.
Ca pensionar a încercat să devină „cărturar” şi, în răstimp de 25 de ani a
scris şi a publicat 25 de cărţi beletristice, istorice şi monografice (după cum
urmează):
– Palćenete/Pavlikenii, Editura Mirton, 1995;
– Pălteanu. Prin valuri şi flăcări – Povestiri adevărate, Ed. Mirton, 1998;
– Palćenina. Prez taláze i plámaci – Pricasći istensći, Editura Mirton, 1998;
– Asul roşu (eseuri), Editura Mirton, 1998;
– Anecdote şi triste şi hazlii / Dugadijái i žalni i smešni, Ed. Mirton, 1998;
– Indezirabil (roman), Editura Mirton, 2000;
– Palćenete/Pavlikenii - 2, Editura Mirton, 2002;
– Folclor literar-muzical pavlikean bănăţean/Banatska narudna palćenska
mudrust, Editura Eurostampa, 2002;
– Lumea mea, Editura Eurostampa, 2003;
– Pavlikeni în veacul XX: trai şi tradiţii, Editura Eurostampa, 2004;
– Spre dreptate şi adevăr după suferinţă şi osteneală la o biruinţă finală.
„Cetatea ideală”, Editura Eurostampa, 2005;
– Contribuţii la monografia localităţii Dudeştii Vechi, Ed. Eurostampa, 2007;
– Monografia localităţii Dudeştii Vechi, jud. Timiş, Ed. Eurostampa, 2010;
– La ceasul aniversar de semicentenar (1962-2012), ex liceul „legendar“!
(1962-1977), Editura Eurostampa, 2012;
– Aniversarea a 275 de ani de la aşezarea în Banat a unui străvechi nat:
Pavlikenii, Editura Eurostampa, 2013;
– Pavlikeni, beşenoveni – unică comunitate etnică autentică, Editura Euro-
stampa, 2015;
– Stegari ai (ex) liceului… legendar. Evocări, consemnări, aduceri aminte,
Editura Eurostampa, 2015;
– Poveşti adevărate legate de istorica localitate: Dudeştii Vechi, Editura
Eurostampa, 2016.
Şi ca o sinteză a scrierilor pe acestă teză, de combatere a teoriei înşelătoare,
privind geneza unei comunităţi etnice enigmatice, care se pare, că în curând
dispare, m-am încumetat şi am elaborat „Monografia localităţii Dudeştii-Vechi,
jud. Timiş”, localitate care de 280 de ani a fost locuită de pavlikeni (şi nu de
aşa-zişi bulgari bănăţeni).

56
 Traian Trifu Căta

Fiecare om îşi are destinul său în viaţă. Destinul Dlui Traian Trifu Căta
– inginer, profesor, redactor – este lupta pentru păstrarea identităţii şi culturii
române de pe meleagurile Banatului sârbesc.

57
 Născut la 30 mai 1958 la Vladimirovaţ – Petrovasâla. Termină şcoala
elementară în localitatea natală, liceul tehnic la Panciova, apoi colegiul tehnic la
6 februarie 1981, ca cel mai bun student din generaţiile de studenţi. Facultatea
de Mecanică o absolvă la Belgrad, la 11 septembrie 1989. Tot în acelaşi an a fost
propus pentru Premiul Camerei Economice a oraşului Belgrad. Pe parcursul
studiilor se afirmă drept cel mai bun cunoscător şi mânuitor în tehnicile geome-
triei descriptive. Se alătură profesorilor la pregătirea unei cărţi de culegeri şi
exerciţii „Zbirka rešenih ispitnih zadataka iz nacrtne geometrije”, Beograd,
1979. Se implică, alături de profesori universitari, la munca unui manual din
termodinamică şi termotehnică menit liceului tehnic, anul 1990. Prezintă lucrări
ştiinţifice din domeniul scurgerii fluidelor (Efectul Vortex) la Casa Inginerilor
din Belgrad.
Lucrează pe post de inginer, apoi în anul 1993 în satul natal, unde activează
ca profesor de matematică, iar din anul 2001 şi ca profesor de fizică.
În anul 1994 reeditează revista „Familia” din Petrovasâla şi este totodată
redactorul acestui mesager mondial. Colaborează cu numeroase redacţii şi
publicaţii din România, Serbia, R. Moldova, Ucraina, Ungaria…
Din anul 1995 este membru în redacţiile revistelor: „Cuvântul românesc”
a Comunităţii Românilor din Iugoslavia şi „Cuvântul românesc torăcean”,
Torăc. Pe lângă aceasta, deopotrivă, colaborează la săptămânalul „Libertatea” din
Panciova, la „Tibiscus” din Uzdin , „Tradiţia” – revistă de etnografie şi folclor,
Novi Sad. Publică lucrări în Almanahul „Libertatea”, Actele simpozionului
„Banatul iugoslav, trecut istoric şi cultural”, editată de Societatea (Fundaţia)
Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina.
Colaborează şi scrie articole despre Petrovasâla şi petroviceni în Almanahul
tututor românilor „Apă vie”, care apare la Timişoara. Este membru în redacţiile
revistelor: „Familia română”, apărută la Oradea, actualmente la Baia Mare,
„Floare de latinitate” – revistă de cultură şi spiritualitate românească editată de
C.M.N.R. din Serbia, Novi Sad, „Glasul cerbiciei” – revistă de cultură şi istorie
a românilor din Serbia – Vârşeţ.
Colaborează şi publică în revistele: „Suflet nou” din Comloşu Mare,
„Revista română”, editor Astra – Iaşi, Curierul „Ginta Latină” publicaţie a
Fundaţiei „Ginta Latină” – Iaşi, „Concordia” din Cernăuţi, Ucraina, „Viaţa de
pretutindeni”, revista de cultură istorie şi perfomanţă a românilor de pretutin-
deni şi a prietenilor lor, Arad.
Publică în volumul „Simpozion”, comunicări la simpozioanele ale cerce-
tătorilor români din Ungaria, Giula şi lung este şirul de publicaţii unde cola-
borează Traian Trifu Căta. În luna martie 1998 a fost primit în rândurile ziariştilor
profesionişti din Iugoslavia. Din 12 februarie 2011 la Giarmata Vii, România,
este ales ca vicepreşedinte al publiciştilor presei rurale din Banatul istoric. Cu
ocazia bicentenarului întemeierii localităţii Petrovasâla, în anul 2008, înfiinţează
şi prima editură din Petrovasâla, „Traian Căta”, la care s-au tipărit următoarele
volume în acelaşi an 2008: Monografia comunei Roman - Petre Petrovosello

58
1808-1908 de Nicolae Penţia (ediţia a III-a), „Petrovasâla – Întoarcere la
începuturi” de Ioan Traia şi Traian Trifu Căta. Tot la editura „Traian Căta”,
în anul 2010, a apărut volumul „Cunoştinţa binelui şi răului. Înţelepciuni” de
Gheorghe Şorgean. Ajută la editarea şi altor volume ale unor scriitori din Banat.
Pe orice plan înregistrează evenimente, cercetează bibliotecile şi arhivele din
România unde mai poate găsi câte ceva despre petrovicenii săi. Se implică în
toate manifestările din sat, precum simpozioane de istorie, festivalul de folclor
şi muzică românească, festivalul copiilor…
Este organizatorul principal, împreună cu redacţia „Familia”, la primirea
oaspeţilor Ansamblului Folcloric „Izvoraşul” din Minnesota, 3 august 1998.
În casa lui poposesc distinse personalităţi din viaţa culturală şi ştiinţifică din
România, R. Moldova şi din Serbia.
În perioada anilor 1993-2000 conduce zeci şi sute de tineri, studenţi şi
intelectuali, la tabere internaţionale în Moldova, România. Inginerul Căta este
membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din Bucureşti, România (AGIR),
şi fost membru în Consiliul Comunităţii Românilor din Iugoslavia. Participă
la cursuri de limba română, cursuri de vară de istorie, congrese, simpozioane,
sesiuni ştiinţifice în România, Ungaria şi în ţară.
Ca redactor al revistei „Familia”, Traian Trifu Căta organizează Zilele
revistei „Familia” (21-22 august 2008) şi simpozionul ştiinţific organizat în
cadrul manifestării „Zilele revistei Familia - 15 ani de prietenie”, „Vatră petro-
viceană şi spiritualitate românească în spaţiul Banatului”.
Domnul Căta, generos şi altruist, cu multă dăruire, se implică în jurnalistică
şi mărturiseşte că nu a ales meseria de jurnalist, ci ea l-a ales pe el.

59
 Elena Rodica Colta

Elena Rodica Colta s-a născut în Arad, la 27 decembrie 1952. A absol-

vit Facultatea de Filologie a Universității Baleș-Bolyai din Cluj-Napoca în
anul 1975. După absolvire s-a angajat la Complexul Muzeal Arad. În perioada
1976-1979 s-a specializat și atestat în bibliologie (carte veche – manuscris).

60
 Este Vicepreședintă a Asociației Române de Ex Libris; a organizat,
începând cu anul 1998, primele trei ediții ale Trienalei Internaționale de Ex
Libris „In memoriam Ioan Slavici”. Din 2004 este expert al Ministerului Cultu-
rii și Cultelor în carte veche/manuscris.
După 1990 începe să efectueze cercetări de antropologia minorităților în țară
și în Ungaria. Din 2000 a activat ca etnograf la Secția de etnografie a muzeului.
În perioada 1999-2008 a organizat, în parteneriat cu Ministerului Culturii și
Cultelor, 10 ediții ale Simpozionului internațional de antropologia minorităților,
iar în 2010 Colocviul internațional Minoritar în Europa. În perioada 1990-2012
a fost redactor responsabil al Colecției minorități, editată de Complexul Muzeal
Arad.
Din 2004 este membră a Asociației de Științe Etnologice din România.
În 2008 susține Doctoratul în Științe Filologice (Etnologie) la Facultatea
de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu tema
„Interetnicitate și construcții identitare în zona de frontieră româno-maghiară”.
În 2009 devine expert al Ministerului Culturii și Cultelor în etnografie
(icoane pe sticlă).
Din 2011, membră CORPUS International Group for the Cultural Studies
of the Body.
Din 2013 devine membră externă a Societății Maghiare de Etnografie din
Budapesta. Activează ca lector de specialitate la publicația societății „Din tradi-
țiile populare ale românilor din Ungaria”.
Din 2013 lucrează la Centrul Cultural Județean Arad.
Proiecte Phare CBC - în care a coordonat cercetarea din România:
2003-2004 Program Phare CBC – „Obiceiuri şi tradiţii populare.Inter-
ferenţe culturale transfrontaliere” - Premiat de Ministerul Culturii cu Premiul
„Romulus Vuia”
2004-2005 Program Phare CBC – „Gări şi tradiţii populare. Trasee cultu-
rale transfrontaliere pe calea ferată”- Premiat de Ministerul Culturii cu Premiul
„Gheorghe Leonida”
2006-2007 Program Phare CBC – „Cânepa de la etnologie şi ecologie. Un
program transfrontalier de revitalizare a culturii cânepii”
2007-2008 Program Phare CBC – „Identitatea culturală contează. Un
program transfrontalier de salvgardarea patrimoniul imaterial în DKMT”
2008-2009 Program Phare CBC – „Satul românesc şi maghiar în condiţiile
integrării în Uniunea Europeană - program transfrontalier de conservare a
identităţii culturale locale”
Proiecte AFCN - la care a prticipat ca specialist:
2012 „Cimitirul ca element în evoluţia peisajului cultural. Studiu de caz:
cimitire rurale din Banat”

61
 Simpozioane internaţionale de antropologie culturală organizate în cola-
borare cu Ministerul Culturii. Direcţia Minorităţi Naţionale şi/sau finanţate de
Consiliul Judeţean Arad:
1999 - Minorităţile între identitate şi integrare
2000 - Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Est
2001 - Identitate, alteritate, multiculturalitate
2002 - Interetnicitate în Europa Centrală şi de Est
2003 - Minoritarul imaginar, minoritarul real
2004 - Dilema Europei Centrale: convieţuire sau coexistenţă
2005 - Multiculturalism şi identitate etnică în Europa
2006 - Regiuni, etnii şi identităţi regionale
2007 - Europa identităţilor
2008 - Integrare, autonomie şi dialog intercultural
2010 - Minoritar în Europa
2011 - Ritualizarea vieţii urbane
2012 - Apropieri şi distanţări între populaţiile din zonele multietnice
2013 - Cultura tradiţională (euro)regională în context actual. Patrimoniul
material/imaterial - modalităţi de conservare şi promovare
2014 - Populaţii şi patrimoniul imaterial euroregional. De la stratul
cultural profund la tradiţii locale vii
Colocvii naţionale şi internaţionale organizate prin CCJA
2011 - Patrimoniul imaterial al României
2012 - Practici şi obiceiuri vii ca elemente ale patrimoniului imaterial
2013 - Cultura tradiţională euroregională în context actual,
2014 - Hărți etnografice, migrații și schimbări de peisaj cultural
2015 - Populații și patrimoniul imaterial regional
2016 - Cultură tradițională și globalizare
Conferinţe şi simpozioane internaţionale la care a participat (selectiv)
- A VI-a Conferinţă Internaţională de Etnologie a Naţionalităţilor (au parti-
cipat 172 de cercetători din 15 ţări - 22 din România), 2-4 oct. 1996, Bekescsaba
Ungaria; comunicarea „Tradiţii de nuntă în judeţul Arad. Supravieţuiri şi alte-
rări ale ceremonialului’’
- A VII-a Conferinţă Internaţională de Cercetare Etnografică a Naţionalită-
ţilor (înscrişi 131 de cercetători) 2-4 oct. 2001, Bekescsaba,Ungaria; comunicarea
prezentată: „Die slowakische Minderheit aus Fântânele zwischen Identität und
Integrierung’’
- Conferinţa internaţională de bizantinologie organizată de Catedra de istoria
artei a Universităţii din Debrecen, 20 -21 oct. 2003; comunicarea prezentată:
„Manuscrisele slavone de redacţie sârbă de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog”
- A család, mikroközönsségek. Társadalomkutatási eredmények és mód-
szerek innovációja. Nemzetközi workshop, Túrkeve, 2006 szeptember 21-24;

62
comunicarea prezentată: „A családi élet minőségének romlási folyamata a
romániai szegénytelepeken. Esettanulmány: Arad szegényei”
- Simpozion internaţional pe probleme de interculturalitate organizat de
Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, 30 mai 2005; comunicarea „Interculturali-
tate în DKMT”
- Conferinţa anuală a Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii din
Szeged, 7 aprilie 2006, cu tema Limbă, tradiţie, societate. Percepţii actuale ale
identităţii; comunicarea: „Construcţii identitare la maghiarii din judeţul Arad”
- Conferinţa Internaţională Cultural Heritage and European Integration,
organizată de Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca,
1-2 octombrie 2009; comunicarea: „Atitudinea comunităţilor tradiţionale româ-
neşti faţă de anumite norme europene”
- Sesiunea internaţională de antropologie, organizată de Universitatea
„Lucian Blaga” din Sibiu, 8-10 septembrie 2011, cu tema Corpul uman; comu-
nicarea prezentată: „Percepţia şi gestionarea corpului uman în societăţile tradi-
ţionale din Vestul României”
- Simpozion internaţional „Minorităţi de graniţă”, 7-9 oct. 2011, organizată
de Muzeul Judeţean Satu Mare, Satu Mare. Participanţi Universitatea din
Debrecen şi Miskolc; comunicarea prezentată „Minorităţile din zona de fron-
tieră româno-maghiară, între supravieţuire şi conflicte”
- Simpozion Stări de echilibru etnice - modele ale convieţuirii locale, 17 mai
2012, Bucureşti, organizator - Institutul Balassi din Budapesta şi Centrul Cultural
Maghiar din Bucureşti; comunicarea prezentată: „Comunitatea maghiară din
Ghioroc între respingere şi acceptare”
- Sesiunea de comunicări Zilele Antropologiei Româneşti, ediţia XIX,
Diferenţe, influenţe, interferenţe şi/sau preluări etnoculturale, 12-16 septembrie
2012, organizator - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; comunicarea pre-
zentată: „Diferenţe şi interferenţe în construcţia modelului etnocultural local”
- Sesiunea de comunicări Zilele Antropologiei Româneşti ediţia XX,
19-23 septembrie 2013, organizator - Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Uni-
versităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; comunicarea susţinută: „Funcţia sunetului
în societăţile tradiţionale”
- Sesiunea de comunicări a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România,
organizată în perioada 1-4 octombrie 2013 la Sibiu; comunicarea susţinută:
„Gestionarea sărbătorii de hram într-un spaţiu multietnic”
- Conferinţa internaţională Identitate regională şi coeziune socială organi-
zată de Biblioteca Centrală Universitară Timişoara în 22 mai 2014; comunica-
rea susţinută: „Criza etnoculturală şi încercări de reconstrucţie a identităţii
românilor din Ungaria”
- Conferinţa naţională organizată de Institutul Arhiva de Folclor a Academiei
Române din Cluj-Napoca, în 5-7 iunie 2014; comunicarea susţinută: „Cătană la
împărat. Sentimente, comportamente, nostalgii”

63
 Articole publicate (selectiv)
- Az Eleki Romanok. A Hagyomantol A modern Eletforma Fele Halodo
Kozonsseg, în A terseg, amiben elunk, Békéscaba, 2000, p. 14-30
- Germanii din Grăniceri. Istoria unei comunităţi etnice ajunsă în stare
critică din punct de vedere identitar, în Modele de convieţuire în Europa
Centrală şi de Est, Arad, 2000, p. 126-144
- Sântoader - Szent Tódor alakja a magyarországi románoknál, în Válo-
gatása Magyarországi nemzetiségek néprajzi köteteiböl, 1975-2000 Jubileumi
kiadvány, Magyar Néprajzi Társaság, Budapest, 2000, p. 141-148
- Die slowakische Minderheit aus Fântânele (Kreis Arad. Rumänien)
zwischen Identität und Integrierung, în A nemzetiségi kultúrák az ezredfordulón
(esélyek, lehetöségek, kihivások), Békéscsaba-Budapest, 2001, p. 285-292
- Dorota a  Paraskiva. Kultúrne premeny starého kresťanského mýtu,
V  službách etnografie. A néprajztudomány szolgálatában, Zbornik na počesť
sedemdesiatin Ondreja Krupu, Békešská Caba-Békéscsaba, 2004, p. 178-187
- A házi kigzótól a sárkányig, în Válogatása Magyarországi nemzetiségek
néprajzi köteteiböl, 5. Magyar Néprajzi Társaság, Budapest, 2004,p.75-86.
- Argumente pentru o mitologie transfrontalieră, în Obiceiuri şi tradiţii
populare. Interferenţe culturale transfrontaliere. Népi szokások és hagyományok.
Határokon átivelő kulturális interferenciák, Arad, 2004, p. 401-541 (text bilingv)
- Aradul - un model de multiculturalitate în contextul Uniunii Europene, în
Valori, educaţie şi multiculturalitate, coord. Matei Şimăndan, Editura Mirton,
Timişoara, 2006, p. 171-185
- A családi élet minőségének romlási folyamata a romániai szegénytelepeken.
Esettanulmány: Arad szeegényei, Mikrözösségek. Társadalom-és gazdaság-
kutatási eredmények és módszerek innovációja, Túrkeve, 2007, p. 183-196
- Mecanismele de articulare ale imaginarului identitar bănăţean. Moşte-
nirea simbolică bănăţeană, în Regiuni, etnii şi identităţi regionale, Colecţia
minorităţi 8, Arad, 2007, p. 296-311
- Etnii, istorii şi mituri identitare în zona de frontieră româno-maghiară,
în Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România, Editura
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca,
2009, p. 519- 559
- Minoritatea slovacă din Fântânele (jud.Arad) între căutarea şi pierderea
modelului identitar, în Minorităţi în zonele de contact interetnic. Cehii şi
slovacii din România şi Ungaria, editori Jakab Albert Zsolt, Peti Lehel, Editura
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale - Editura
Kriterion, Cluj-Napoca, 2010, p. 151-180
- O specie folclorică neglijată: Hora mortului, în Studii şi comunicări de
etnologie, Tomul XXV, serie nouă, Editura Tehno Media, Sibiu, 2011, p. 99-110
- Dubla semnificaţie a bucătăriei tradiţionale în zona de frontieră româno-
maghiară, în Istorie şi tradiţie în spaţiul românesc. Vol. 8, Hrana între necesitate

64
şi artă la români şi minorităţi, coord. Sultana Avram, Sibiu, Editura Techno
Media, 2011, p. 253-262
- Percepţia şi gestionarea corpului uman în societăţile tradiţionale din
vestul României, în Istorie şi tradiţie în spaţiul românesc. Vol. 9, Trupul şi sufletul
- Evoluţie şi simbol, coord. Sultana Avram, Sibiu, Editura Techno Media, 2012,
p. 27-37
- Meşteşuguri tradiţionale din judeţul Arad: sumănăritul şi cojocăritul,
p. 87-96, în Studii şi comunicări de etnologie, Tomul XXVI, serie nouă, Editura
Astra Museum, Sibiu, 2012, p. 87-96
- Colindatul cu duba pe Valea Mureşului. De pe uliţele satului pe scenă,
în Carpica. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Editura Magic Print,
Onești, 2013, p. 435-456
- Olăritul în judeţul Arad. Centre de ceramică, tehnici de lucru şi produse,
în Studii şi comunicări de etnologie, Tomul XXVII serie nouă, Editura Astra
Museum, Sibiu, 2013, p. 301-317
- Diferenţe şi interferenţe în construcţia modelului etnocultural local în
Istorie şi tradiţie în spaţiul românesc. Vol. 10, Diferenţe, influenţe, interferenţe
sau preluări etnoculturale, coord.Sultana Avram, Sibiu, Editura Techno Media,
2013, p. 174-181
- Gestionarea sărbătorii de hram într-un spaţiu multicultural, în Cultura
tradiţională euroregională în context actual, Patrimoniul material/imaterial
modalităţi de conservare şi promovare, coord. Elena Rodica Colta, Editura
Etnologică, Bucureşti, 2014, p. 101-120
- Lecturi posibile ale cimitirului în localităţile multietnice, în Studii şi
comunicări de etnologie, Tomul XXVIII, 2014, serie nouă, Editura Astra
Museum, Sibiu, p. 118-128
- „Bătaie de dube, ce să bate la Ţela, nu să bate în tătă România”. Anchetă
pe marginea unui obicei de Crăciun viu, în Timisiensis. Revista Centrului de
Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Editura Eurostampa, Timişoara, nr. 2-3, 2014,
p 30-45
- Obiceiuri, practici de preparare şi gusturi alimentare în zona Aradului,
în Studii şi comunicări de etnologie, Tomul XXIX, serie nouă, Editura Astra
Museum, Sibiu, 2015, p. 169-188
- IDENTITÁS-OLVASATOK EGY MULTIKULTURÁLIS TÉRBEN.
ESETTANULMÁNY: SZÉKESÚT KÖZSÉG (ARAD MEGYE) în ARANYKAPU.
Tanulmányok Pozsony Ferenc tiszteletére, Szerkesztette: Jakab Albert Zsolt –
Kinda István, Kriza János Néprajzi Társaság – Szabadtéri Néprajzi Múzeum –
Székely Nemzeti Múzeum, Kolozsvár, 2015, p. 993-1004
Cărţi
- Repere pentru o mitologie a românilor din Ungaria, Editura Fundaţiei
pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004, 225 p.
- Maghiarii din Ghioroc, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-
Napoca, 2005, 235 p.

65
 - Interetnicitate şi construcţii identitare în zona de frontieră româno-ma-
ghiară, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2010, 312 p.
- Portul popular din judeţul Arad, Editura Etnologică, Bucureşti, 2014, 216 p.
- De la naştere la moarte. Rituri domestice şi alte comportamente rituale
contextualizate din judeţul Arad, Editura Etnologică, Bucureşti, 2015, 340 p.
Coautor
Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Şepreuş, Editura Mirador,
2010
Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia, Căprioara. Monografie, Editura
Mirador, 2011
Rodica Colta, Doru Sinaci, Natalia Tomi, Monografia comunei Covăsânţ,
Editura Mirador, Arad, 2012, 292 p.
Rodica Colta, Doru Sinaci, Dimitrie Otavă, Monografia comunei Şimand,
Editura Mirador, Arad, 2012, 313 p.
Rodica Colta, Doru Sinaci, Secusigiu. Monografie, Editura Tiparniţa, Arad,
2013, 439 p.
Coordonator
- Nunţi şi albume de familie, Arad, 2011
- Memorie culturală locală, XF-IX Anchetă de teren, Editura Trinom, Arad,
2014, (102) (57) p.
- Cultura tradiţională euroregională în context actual, Patrimoniul mate-
rial/ imaterial modalităţi de conservare şi promovare, Editura Etnologică,
Bucureşti, 2014, 274 p.
- Populații și patrimoniul imaterial regional.De la stratul cultural profund
la tradiții vii, Editura Etnologică, București, 2015, 278 p.
- Hărți etnografice, migrații și schimbări de peisaj cultural, Editura
Etnologică, București, 2016
- Crăciunul în satul meu - între amintire și realitate. Anchetă de teren,
Editura Gutenberg Univers, Arad, 2016, 60 p.
Îngrijitor de ediţie
- Folclor de la poalele Munţilor Apuseni (culegere de folclor), Arad, 2008
- Sabin Drăgoi, 303 colinde, ediţie anastatică, Arad, 2010
- Nunţi şi albume de familie, Arad, 2011
- Ioan Godea, Bârsa – comună din Ţara Zarandului. Monografie, Editura
Mirador, Arad, 2012
Premii
- 2003 - Premiul pentru valorificarea patrimoniului naţional, acordat de
Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Arad

66
 - 2004 - Premiul Ministerului Culturii şi Cultelor „Romulus Vuia” pentru
Proiectul PHARE CBC „Obiceiuri şi tradiţii culturale. Interferenţe culturale
transfrontaliere” (întregul colectiv)
- În 2005 - Premiul Ministerului Culturii şi Cultelor „Gheorghe Leonida”
pentru Proiectul Phare CBC „Gări şi tradiţii populare. Trasee culturale trans-
frontaliere pe calea ferată”
- 2006 - Premiul pentru etnografie acordat de Direcţia de Cultură, Culte şi
Patrimoniu a Judeţului Arad (întregul colectiv)
- 2007 - Premiul de excelenţă acordat de Consiliul Judeţean Arad la sec-
ţiunea multiculturalitate
Referinţe
- Emil Şimandan, Dicţionarul jurnaliştilor arădeni, Editura Gutenberg
Univers, Arad, 2011, p. 49-50
- Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, Editura Saeculum I.O,
Bucureşti, 2006, p. 251-252
- Sultana Avram, Elena Rodica Colta, Repere pentru o mitologie a români-
lor din Ungaria (Editura Fundaţiei Pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004)
în Studia Universităţii Cibiniensis. Series Historica, III-IV, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2006-2007, p. 354
- Laura Iancu, Elena Rodica Colta, Repere pentru o mitologie a românilor
din Ungaria [Date on the Beliefs of the Romanians in Hungary]. Cluj-Napoca:
Editura Fundaţiei Pentru Studii Europene, 2004, 225 pp în Acta Ethnographica
Hungarica,Volume 51, Separatum, Budapest, Akadémiai Kiadó, 2006, p. 472-
474
- Narcisa Ştiucă, La aniversare: Elena Rodica Colta, p. 214-216, în Studii şi
comunicări de etnologie, Tomul XXVI 2012 serie nouă, Editura Astra Museum,
Sibiu
- Enciclopedia Personalităţilor din România. Enciclopedia biografică a
femeilor şi bărbaţilor contemporani cu carieră de succes din România, Ediţia
a VII, Hübners Who is Who, 2012, p. 471
- Emilia Martin, Elena Rodica Colta, Portul popular din judeţul Arad,
Editura Etnologică, Bucureşti, 2014, 215 p., în Studii şi comunicări de etnologie,
Tomul XXIX 2015 serie nouă, Editura Astra Museum, p. 269-270

67
 Eugen Dongea

Eugen Dongea s-a nǎscut în anul 1963, în judeţul Arad, iar copilǎria şi-a
petrecut-o în satul Cǎlacea, comuna Orţişoara, judeţul Timiş.
Primii ani de şcoalǎ, ciclul primar, l-a urmat la Şcoala generalǎ din Cǎlacea,
apoi clasele V-VIII la Şcoala generalǎ Orţişoara. A absolvit Liceul de Alimentaţie

68
Publicǎ din Timişoara. Şi-a finalizat studiile urmând Facultatea de Management
Turistic şi Comercial Timişoara.
În anul 1986, s-a cǎsǎtorit cu Dongea Carmen -Viorica; în urma acestei
căsnicii au venit pe lume două fiice minunate: Damaris şi Dolores.
În anul 1982 s-a angajat la I.C.S.M.M.C., având funcţia de lucrǎtor co-
mercial, iar din anul 1991, a pus bazele unei afaceri proprii, având ca obiect
de activitate comercializarea produselor electronice şi electrocasnice, afacere
pe care o conduce şi astǎzi, având în subordine un numǎr de 15 angajaţi.
Fiind mereu pasionat de culturǎ şi de folclor, în anul 2011 a înfiinţat
Asociaţia Culturalǎ Pusta Banatului, asociaţie care şi-a propus iniţierea tinerilor
în tainele dansului popular, dar şi conservarea şi promovarea portului şi a
cântecului popular, în special cel bǎnǎţean. Cu bucurie în suflet, afirm cǎ în
aceastǎ activitate este implicatǎ întreaga famile.

69
 Ioan Doţ

Ioan Doţ s-a născut în 19 iunie 1956, din părinţii Doţ Viorel şi Doţ Viorica.
Şcoala generală a urmat-o în satul natal Bazoşu Vechi şi în oraşul Recaş, între
anii 1963-1971. Între anii 1971-1974 urmează o şcoală profesională în Bucureşti,
apoi revine la Timişoara. Aici urmează sfaturile părintelui Gheorghe Sântion,

70
preotul satului Bazoşu Vechi şi urmează cursurile Seminarului Teologic din
Caransebeş între anii 1976-1981.
După terminarea seminarului, fiind căsătorit, este hirotonit diacon la
Caransebeş şi preot de către episcopul Timotei Seviciu la Lugoj, în 1 aprilie
1983. Primeşte parohia Obad, unde slujeşte şi acum. Are doi copii, Daciana şi
Octavian.
Între anii 2003-2007 urmează cursurile Institutului Teologic din Piteşti.
Venind în parohia Obad, restaurează biserica, reface pictura bisericii,
repară casa parohială şi îngrijeşte cimitirul.
Pentru activitatea administrativă şi pastorală a fost ridicat la rangul de
iconom stavrofor.
În colaborare cu prof. dr. ing. Teofil Gh. Subu şi cu muzeograful Ioan
Traia, pr. Ioan Doţ a alcătuit volumul Contribuţii la monografia localităţii Obad
(Editura Eurostampa, Timişoara, 2012)

71
 Petru Drăgan

Petru Drăgan, fiul lui Petru şi Elena, s-a născut în Sacoşu Mare, judeţul
Timiş, în data de 8 martie 1954.
Şcoala primară o face în satul natal, urmând apoi cursurile Liceului Peda-
gogic din Timişoara.

72
 După absolvire este repartizat învăţător în satul natal. Aici îşi desfăşoară
activitatea metodică şi pedagogică, obţinând gradul I în învăţământ. Este căsă-
torit şi are doi copii, Ovidiu şi Silviu.
În paralel are o bogată activitate culturală, fiind un foarte bun instrumen-
tist, în calitate de suflător. În prezent are formaţia „Drăgan” de muzică populară,
alcătuită din Petru Drăgan la clarinet şi taragot, fiii săi Drăgan Silviu şi Ovidiu
la saxofon, precum şi nora Ramona Ilieşi Drăgan, solistă. De asemenea este
instrumentist la formaţia de fluieraşi din sat alături de: Valentin Semeniuc
(Izdrea), Pavel Breban (Iuli), Gheorghiţă Şchiopu (Zărin) şi nu în ultimul rând
Viorel Cherciu (Ciubuloni).
Este redactor la publicaţia rurală „Foaia săcoşană” de la apariţie, iar în anul
2014 a publicat cartea Sacoşu Mare. Cultură. Ocupaţii. Tradiţii, la Editura
Eurostampa, Timişoara.

73
 Aleksandra Đurić-Milovanović

Aleksandra Đurić-Milovanović (n. 1982), colaborator științific la Insti-

tutul de Studii Balcanice al Academiei Sârbe de Științe și Arte din Belgrad.
Licențiată a Facultății de Filologie din Belgrad, Catedra de Romanistică, grupul
pentru Limba și Literatura Română, masteratul din Teoria culturii susținut la

74
Facultatea de Științe Politice din Belgrad, iar studiile doctorale la Facultatea
de Filozofie din Belgrad, Departamentul pentru Etnologie și Antropologie. În
timpul studiilor doctorale s-a perfecționat la prestigioasa universitate Cornel din
S.U.A., dar și în câteva instituții științifice din România.
A realizat cercetări științifice în Serbia, România și Statele Unite ale
Americii, iar rezultatele cercetărilor le-a prezentat la numeroase conferințe
științifice din țară și străinătate, publicând articole științifice în limba sârbă,
română, engleză și rusă. A participat la mai multe proiecte internaționale, printre
care la două proiecte ale Academiei Sârbe de Științe și Arte și a Academiei
Române, în cadrul cărora a realizat cercetări antropologice și lingvistice ale
Banatului sârbesc și românesc și a relațiilor sârbo-române de-a lungul seco-
lelor, pe baza documentelor arhivistice. În special este preocupată de cercetă-
rile științifice a religiei, comunităților confesionale minoritare și a mișcărilor
neo-protestante contemporane.
O atenție deosebită a acordat-o minorității naționale românești din Voivo-
dina (Banatul sârbesc) și a explicării concepției de „minorități duble”. A publicat
monografia în limba sârbă „Minorități duble în Serbia. Despre particularitățile
religiei și a etnicității românilor din Voivodina”, în Editura Institutului de Studii
Balcanice din Belgrad (2015), cât și monografia „Comunitățile confesionale
românești din Banat”, coautori Mircea Măran și Biljana Sikimić (2011).

75
 Traian Galetaru

Traian Galetaru s-a născut la 7 aprilie 1945, în comuna Cenad, judeţul

Timiş.
Studii: Şcoala Elementară de 7 ani - Cenad (1952-1959);
Liceul teoretic Real - Sânnicolau Mare (1959-1863).

76
 A absolvit două facultăţi în 3 instituţii de învăţământ superior: Facultatea
de Filologie (Institutul Pedagogic de 3 ani din Oradea, 1963-1966; Universitatea
din Timişoara, 1967-1971) şi facultatea de Istorie-Filosofie, secţia Filosofie
(Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 1974-1979).
Între anii 1967-2010 a fost profesor de limba şi literatura română la Şcoala
Generală din Comloşu Mare, judeţul Timiş. Gradul didactic I. Actualmente este
pensionar.
A înfiinţat cenaclul literar „Iulian Grozescu” (1970-1989). A redactat
placheta cenaclului, Suflet nou (Întreprinderea Poligrafică „Banatul”, Timişoara,
1980).
Colaborări la publicaţii: Orizont, Forum, Anotimpuri Literare, Eminescu,
Timisiensis, Renaşterea bănăţeană, Magazin (Timişoara), România literară,
Luceafărul, Tribuna şcolii (Bucureşti), Tribuna (Cluj), Familia, Gaudeamus
(Oradea), Vestea, Icoane Bănăţene (Mehadia, Caraş-Severin), Lumina satului,
Lumina giroceană (Giroc, Timiş), Banat (Lugoj), Tibiscus (Uzdin, Serbia),
Familia (Petrovasâla-Vladimirovaţ, Serbia), Floare de Latinitate (Novi Sad,
Serbia).
Volum de autor:
– Traian Galetaru, Caligrame I, Editura Mirton, Timişoara, 2001.
Volume în colaborare:
– Walter Tonţa, Traian Galetaru, Contribuţii la istoria comunei Comloşu
Mare şi a Banatului, Editura Mirton, Timişoara, 2003;
– Stevan Bugarski, Claudiu Călin, Traian Galetaru, Sergiu Soica, Din
trecutul Comloşului, Editura Eurobit, Timişoara, 2008;
Colaborări:
– Atelier al cercurilor literare, Editura Facla, Timişoara, 1977;
– Almanahul Banatului 1995, Timişoara, 1994;
– Oameni de seamă ai Banatului, Editura Augusta, Timişoara / Editura
Tibiscus, Uzdin, 1999;
– Artur Silvestri, Cuvinte pentru urmaşi, vol. I, „Modele” şi „exemple”
pentru Omul Român, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2005;
– Oameni de seamă ai Banatului, Editura Banatul Montan, Reşiţa, 2007;
– Memento vivere. Zeno Gârban, Editura Eurobit, Timişoara, 2009;
– În durata veşniciei. Eminescu - Ptöfi, Editura Aegis, 2009;
– Nicolae Danciu Petniceanu, A sosit Domnul Eminescu, Editura Gordian,
Timişoara, 2010;
– Oameni de seamă ai Banatului, Editura Tibiscus, Uzdin / Editura Euro-
stampa, Timişoara, 2011;
– Oameni de seamă ai Banatului, Editura Tibiscus, Uzdin / Editura Euro-
stampa, Timişoara, 2012;
– Armand Sperlea, Constantin Sperlea, Eminescu. Zeul tutelar al Neamului
Românesc, Editura Eubeea, Timişoara, 2012;

77
 – Studii şi cercetări. Actele Simpozionului „Oameni de seamă ai Banatului”,
selecţie de comunicări susţinute la ediţiile I-XV, 1997-2011, Editura Institutului
de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, Editura Tibiscus, Uzdin,
Serbia, 2012;
Redactor-coordonator de volume:
– Dies festi II, Editura Helicon, Timişoara, 1994;
– Dies festi III, Eurostampa, Timişoara, 2004;
– Alecu Costea, Amintiri, amintiri, I-II-III, Editura Eurostampa, Timişoara,
2004, 2005, 2007;
– Profesor-consultant pentru nr. 2 al revistei „Timisiensis”, an VII, 2000.
Prezentat în volume:
– Mircea Şerbănescu, Soarta ca un blestem a lui Ion Ureche, fiu al
Comloşului Mare, Editura Eurostampa, Timişoara, f.a.
– N.D. Petniceanu, Domnul Eminescu soseşte iarna, Editura Mirton, Timi-
şoara, 2000;
– Doru Timofte, Hermeneutica singularului, Editura Marineasa, Timişoara,
2002;
– Considerat de Artur Silvestri unul dintre „Părinţii Patriei de azi”, „pentru
publicaţia localistă Suflet nou” (vol. Cuvinte pentru urmaşi II, „Modele” şi
„exemple” pentru Omul Român, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2007, p. 5;
Este Cetăţean de Onoare al comunei Comloşu Mare (2009).
Membru fondator al Asociaţiei Culturale „Suflet nou” din Comloşu Mare,
Timiş (2006).
Membru de Onoare al Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin,
Serbia (2011).
Membru al Asociaţiei Jurnaliştilor Presei Rurale din Banat, Timişoara
(2011).
Din 1993, este secretar de redacţie al revistei Suflet nou din Comloşu Mare,
seria a IV-a.

78
 Aurel Giroceanu

Aurel Giroceanu s-a născut la 30 octombrie 1956. Şi-a petrecut primii ani
de viaţă în Comuna Fibiş, judeţul Timiş, acolo unde a urmat şi cursurile Şcolii
Generale de 8 ani. A urmat apoi: Liceul „C.D. Loga” din Timişoara, cursuri de
zi; Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Filozofie,

79
cursuri de zi - Licenţiat în Istorie; Universitatea de Vest din Timişoara, Masterat
- Istorie Conceptuală Românească în context European - curs zi,
Are o vechime totală în muncă de peste 40 de ani, dintre care 7 ani ca
Instructor de Specialitate şi Militară la C.P.M. Timiş, 5 ani la Resurse Umane
la I.MD.P.P.F Timiş, 10 ani ca şef serviciu Administrativ; în prezent activează
ca profesor de istorie la nivel liceal.
Frecventează şedinţele U.S.R. - Timiş, coordonată de dl prof. univ. dr.
Cornel Ungureanu, pe cele ale altor trei cenacluri literare din Timişoara. Face
parte din Asociaţia Monografiştilor Timişoreni, coor­donată de dl prof. muzeo-
graf Ioan Traia; a participat ca invitat la întâlniri literare şi publi­cistice la
Belgrad, Novi Sad, Uzdin, Ovcea (toate în Serbia) etc.
A scris şi a publicat şase volume de poezii şi cugetări, cu un număr de
peste 400 de poezii, din care un poem de 125 strofe - Poem epigonic, poem
în care a enumerat evenimentele istoriei noastre şi personalităţile istorice de la
Războaiele Daco-Romane (101-102 şi 105-106) până la 1989.
- Monografia Comunei Fibiş, lansată la 780 de ani de la prima sa atestare
documentară din anul 1234, adică lansare în anul 2014 (Fibiş. 780 de ani de
istorie. Monografia localității, Editura Mirton, Timişoara, 2014).
- Monografia localităţii Teş, cu ocazia aniversării a 770 de ani de la prima
sa atestare docu­mentară din anul 1247.
Gata pentru editură: un roman în trei volume care are ca titlu şi tratează
în cuprinsul său esenţa bunei înţelegeri şi a unui trai împreună în partea de
Banat istoric care astăzi aparţine României, a etniilor care şi azi convieţuiesc
aici, multiculturalităţii şi plurilingvismului, multiconfesionalităţii, a bogăţiei de
valori, datini şi obiceiuri cu care fiecare a contribuit la bogăţia Banatului, nu
numai materială, dar mai ales culturală şi spirituală, unică în România.

80
 Marius Vasile Gligan

Monografia localităţii Giarmata Vii Überland

VASILE D. SUCIU MARIUS VASILE GLIGAN

VASILE D. SUCIU
MARIUS VASILE GLIGAN
Monografia localităţii
Giarmata Vii
Überland
ediţia a II-a
Editura
PARTOȘ
Timișoara

Marius Vasile Gligan s-a născut în data de 2 octombrie 1980, în Timişoara.

Este absolvent al Şcolii generale cu clasele I-VIII din Giarmata Vii;
între anii 1995-2000 a urmat cursurile Seminarului Teologic „Ioan Popasu”

81
din Caransebeş. Studiază apoi la Universitatea de Vest din Timişoara, unde
este admis la Facultatea de Litere, Filosofie şi Istorie, specializarea Teologie
Ortodoxă - Istorie, unde este licenţiat în anul 2004, susţinând lucrarea de licenţă
Monografia istorico-bisericească a localităţii Giarmata Vii. Între anii 2004-
2005 a absolvit la Universitatea de Vest Timişoara. Studii postuniversitare în
specializarea Teologie Eclesiastică Modernă şi Contemporană. Este colaborator
al colegiului de redacţie al periodicului „Vatră Nouă”, publicând numeroase
articole de specialitate. În anul 2006 a redactat împreună cu preotul Vasile Suciu
lucrarea Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland. Este dirijor al Corului
„Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe din Giarmata Vii.
Lucrări publicate:
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii - Überland, Editura Marineasa, Timișoara, 2006, 214 pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Nadăș, scurt istoric – Broșură
monografică, Editura Helicon Banat, Timișoara, 2008, 8 pagini.
- Marius Vasile Gligan, Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii –
Broșură monografică, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, 16 pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii - Überland – ediția a II-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 224 pagini.

82
 Octavian Petru Gruiţa

Octavian Petru Gruița s-a născut la 22 mai 1947, în comuna Giroc,

județul Timiș.
A urmat școala generală în localitatea natală, liceul la Școala Medie Nr. 7
din Timișoara (actualul Liceu de Informatică „Grigore Moisil”) și a absolvit în

83
anul 1968 Facultatea de Istorie-Geografie din cadrul Institutului Pedagogic de
3 ani din Timișoara.
În anul 1968 a fost repartizat în învățământ ca profesor titular pe catedra
de istorie-geografie la Școala cu clasele I-VIII „Ioan Ciucurel” Șoșdea, județul

84
Caraș-Severin. Paralel urmează cursurile fără frecvență ale Facultății de Istorie-
Filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care le-a
absolvit în anul 1975, cu lucrarea „Monografia satului Șoșdea”.
În perioada cât a funcționat la Șoșdea stabilește o strânsă prietenie cu
scriitorul Viorel Marineasa, profesor și el la școala din Șoșdea, pe catedra de
limba română, alături de care cercetează activitatea publicistică și scriitoricească
a țăranului condeier Ioan Ciucurel și presa interbelică la care acesta activează,
ziarele „Poporul românesc”, apărut la Șoșdea (1922-1923) și „Cuvântul Satelor”.
A funcționat ca profesor la Școala din Șoșdea timp de 9 ani, după care, în
anul 1977, s-a transferat la Școala Generală Giroc (astăzi „Liceul Teoretic David
Voniga”), unde a funcționat până la pensionare, în 2011. La această școală a
îndeplinit și funcția de director timp de 28 de ani, între 1981 și 2009.
Împreună cu fostul lui învățător de la școala din Giroc, profesorul Ion
Murariu, în anul 1993, pune bazele revistei ,,Lumina satului”, care apare sub
egida școlii din Giroc, trimestrial, pe parcursul a 70 de numere, până în anul 2010.
Activitatea publicistică și-a început-o în anul 1996, când publică volumul
„Giroc - monografie istorică” (Editura Marineasa, 1996), apariție prilejuită de
aniversarea a 625 de ani de la atestarea satului și 220 de ani de învățământ
românesc în Giroc.
Alte lucrări publicate:
– „Monografia satului Șoșdea” (Editura Marineasa, 1999 și 2013, coautor)
– „Florile prieteniei” (2004, coautor)

85
 – „Monografia școlii din Giroc” (Editura Mirton, 2006)
– „Giroc - arc peste timp” (Editura Marineasa, 2010, coautor)
– „Despre Giroc, pe scurt” (Editura Marineasa, 2010)
– „Biserica ortodoxă Sf. Dimitrie Giroc” (Editura Marineasa, 2013).
Este, de asemenea, membru în colectivele de redacție ale revistelor „Lumina
satului”, „Iconostas” și „Dialog cu cetățenii”, precum și membru al Asociației
Monografiștilor Bănățeni și al Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat.
A fost distins cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei Măureni în anul
1999 și al comunei Giroc, în anul 2007.

86
 Lazăr Gruneanţu

Lazăr Gruneanțu s-a născut la data de 14 aprilie 1948 în comuna Zorlențu

Mare, județul Caraș-Severin.
A urmat cursurile școlii generale în comuna natală. Este absolvent al Liceu-
lui „Traian Doda” din Caransebeș, promoția 1968. Urmează cusrurile Facul-

87
tății de Istorie-Geografie - Timișoara, ale Facultății de Drept „Babeș Bolyai”
din Cluj.
După susținerea și promovarea examenului organizat de către Ministerul
Justiției pentru dobândirea calității de avocat, este repartizat în Colegiul
Regional Alba, fiind înscris pe tabloul avocaților stagiari cu data de 1 august
1982. Începând cu data de 1 ianuarie 1983 este detașat în Colegiul Regional
Timișoara, cu drept de exercitarea profesiei în B.C.A.J. Deta. La data de
1 august 1983 va fi transferat definitiv în Colegiul Timiș. A fost înscris pe tabloul
avocaților definitivi prin Decizia nr. 18/27 iunie 1984, ca urmare a promovării
examenului de definitivat.
A fost membru al comitetului de direcție din cadrul B.C.A.J. Timișoara în
perioada 1988-1993. În luna iunie 1996 a fost ales de către Adunarea generală
a avocaților membru în Consiliul Baroului Timiș, având calitatea de Consilier
până în decembrie 2016. A avut o contribuție meritorie la descentralizarea
sistemului Casei de Asigurări a Avocaților prin înființarea filialelor locale,
autonome. În perioada 1996 - 2004 a ocupat demnitatea de Prodecan al Baroului,
iar în perioada 2004 - 2012 a ocupat demnitatea de Decan. Apreciind rolul avut
în descentralizarea sistemului Casei de Asigurări, a fost ales de către Congresul
Avocaților membru în Consiliul de administrație al C.A.A. București, două
mandate de 4 ani, în primul mandat fiind vicepreședintele C.A.A. Începând cu
anul 2007, a fost ales membru al Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor
din România, concomitent cu alegerea ca membru al Comisiei permanente
a U.N.B.R., demnități pe care le deține și în prezent.
A publicat lucrările „Istoria Baroului Timiș” în anul 2013, „Monografia
comunei Zorlențu Mare” în anul 2015, „Avocații Baroului Timiș în perioada
1875-2015 - Lexicon” în anul 2017. După înscrierea ca avocat pledant definitiv
în Baroul Timiș a practicat avocatura numai în cadrul Baroului Timiș.

88
 Ioan Haţegan

Ioan Haţegan s-a născut pe 17 decembrie 1949 în localitatea Cenad,

judeţul Timiş.
A urmt cursurile şcolii generale Cenad în clasa I, apoi pe cele ale şcolii
generale Sânnicolau Mare (clasele II-VII), între anii şcolari 1956-1963. Între

89
anii 1963-1967 a urmat şi absolvit cursurile Liceului de cultură generală „Mihai
Eminescu” din Sânnicolau Mare, cu examen promovat de bacalaureat în iunie
1967.
A intrat ca student la Facultatea de Istorie Filosofie a Universităţii „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca (curs fără frecvenţă) în acelaşi an 1967 şi a absolvit
cursurile în anul 1973, cu teza de licenţă „Pavel Chinezu”, la specialitatea Istoria
României.
Între anii 1967-1973 a funcţionat ca profesor la şcoli generale (Sânnicolau
Mare, Ianova, Seceani, Berini – din judeţul Timiş şi Vişinel/Sărmaş – judeţul
Mureş) şi la liceele din Gătaia şi Recaş – judeţul Timiş. În afara orelor de clasă
a desfăşurat activităţi de cercetare (perigheze) ale aşezărilor, de adunare a urme-
lor trecutului (arheologic, istoric, etnografic etc.) în mici expoziţii şi muzee
şcolare. Acţiunile s-au desfăşurat în toate şcolile sub numele generic „Micii
căutători de comori” şi s-au bucurat de un real scuces. Cercetarea fortificaţiei
medievale de la Seceani a suscitat şi interesul Muzeului Banatului din Timişoara.
În august 1973 a intrat la Muzeul Banatului din Timişoara, iniţial ca ghid
al secţiei de istorie. A făcut ghidajul tuturor grupurilor de vizitatori ai muzeului
timp de peste un an de zile. A fost transferat pe postul de bibliotecar, loc unde
a făcut inventarul cărţilor şi periodicelor şi a realizat un sistem coerent de
schimb intern şi internaţional de publicaţii.
Din 1974 a devenit conservator general al Oficiului pentru Patrimoniu
Cultural Naţional al judeţului Timiş, în conformitate cu prevederile legii patri-
moniului (nr. 5/1974). A urmat cursuri de specializare la Bucureşti şi a lucrat
efectiv la castelul Peleş din Sinaia, în calitate de conservator. A susţinut şi promo-
vat două atestate în conservare cu temele: Conservarea fondurilor de bibliotecă
ale Muzeului Banatului şi Determinări microclimatice la Muzeul Banatului.
Ultima lucrare a fost publicată, parţial, în revista „Muzee şi Monumente”, seria
Muzee, Bucureşti, 1977 şi in extenso în „Tibiscus” V, Timişoara, 1978, fiind
printre primele de gen din România. În acelaşi timp a elaborat un studiu (ce
nu putea fi publicat) referitor la Tehnici şi metode de securizare a fondurilor
muzeale. A întreţinut o intensă corespondenţă internaţională cu cele mai impor-
tante instituţii şi universităţi europene şi americane cu profil de conservare a
bunurilor de patrimoniu, aducând Muzeului Banatului un impresionant număr
de cărţi şi reviste de specialitate.
În anul 1978 a devenit muzeograf – medievist în cadrul secţiei de istorie
a aceluiaşi muzeu. În această calitate a organizat şi realizat, în 1978, o primă
expoziţie „Din istoria Timişoarei” care a avut succes de public. În anul 1978
a refăcut tematica expoziţiei de ev mediu a muzeului şi a realizat practic această
expoziţie, primind mulţumiri scrise din partea organelor culturale naţionale pentru
valoarea sa. În calitate de muzeograf a alcătuit fişe de patrimoniu (întâi fişele
roşii, apoi cele verzi – computerizate) pentru obiectele din colecţiile secţiei de
istorie. A realizat expozitia „Arme din colecţiile Muzeului Banatului”, vernisată

90
de două ori la câţiva ani distanţă. În anii  1980-1982 a realizat tematica noii
expoziţii de bază de ev mediu a secţiei de istorie, care a fost montată în anul
1985. A realizat mai multe puncte muzeale în localităţi ale judeţului Timiş,
singur sau în colaborare cu colegii săi din muzeu.
Paralel cu activitatea de muzeograf, a început-o pe cea de cercetare
ştiinţifică a evului mediu românesc, cu privire specială asupra zonei dunărene
şi a Banatului. Prima temă a constituit-o lupta antiotomană a Ţărilor Române şi
dunărene. Studiile acelei perioade stau mărturie asupra cercetărilor efectuate.
Din aceeaşi perioadă datează şi două monografii de personaje istorice, scrise
şi rescrise de mai multe ori, amânate de la publicare de Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică Bucureşti pe motive de mărime (Pavel Chinezu) şi de Editura
Facla Timişoara, fiind prea multe pagini consacrate altor spaţii istorice (Filippo
Scolari). Prima lucrare a apărut în Editura Helicon Timişoara în anul 1994 şi
a fost distinsă de Academia Română cu premiul pentru istorie medievală
„Dimitrie Onciul”. Monografia consacrată lui Filippo Scolari (companionul lui
Mircea cel Bătrân şi Dan al II-lea în luptele antiotomane, cel ce a adus renaşterea
şi umanismul din Italia la Timişoara şi Oradea, mentorul lui Ioan de Hunedoara
şi – poate – primul informator al umaniştilor italieni asupra latinităţii limbii şi
poporului român) a apărut în 1997 la Editura Mirton din Timişoara.
În anul 1982 a organizat la Timişoara o sesiune ştiinţifică naţională con-
sacrată aniversării a 500 de ani de la luptele antiotomane victorioase conduse de
către Pavel Chinezu. Sesiunea a avut un binemeritat ecou în presă şi la istoricii
medievişti, întrucât au participat, printre alţii, şi istoricii Ioan Aurel Pop, Adrian
Rusu, Ioan Drăgan de la Cluj-Napoca.
În paralel, a susţinut mai multe cicluri şi cursuri anuale de istorie a României
la Casa de Cultură  a Tineretului din Timişoara, la diverse şcoli şi licee, dar şi la
întâlniri cu profesorii de istorie.
În august 1984, după o serie de conflicte cu directorul Muzeului Banatului
– colonel de securitate Făt Mihaiu –, a devenit şomer timp de cinci luni. În
urma proceselor civile a fost reintegrat în muzeu, dar a fost, imediat, redus ca
activitate şi s-a transferat la Teatrul de Păpuşi din Timişoara ca impresar (a fost
singurul loc de muncă pentru dânsul, din judeţul Timiş). Timp de un an o lună
şi trei săptămâni a cutreierat ţara cu spectacole de teatru şi a cunoscut astfel
realităţile ţării. O exeprienţă de viaţă utilă. Nu a încetat însă cercetarea ştiinţifică,
acumulând noi informaţii.
În aprilie 1986 s-a transferat, ca şef de secţie, la Biblioteca Judeţeană Timiş,
secţia documentar-periodice (în fapt, depozitarea memoriei istorice şi culturale
a zonei). Aici a putut continua liniştit activitatea biblioteconomică, dar, în spe-
cial, pe cea de cercetare a izvoarelor şi lucrărilor de specialitate. A fost o perioadă
extem de utilă. A urmat cursuri de biblioteconomie şi a obţinut un atestat de
specialitate. În ianuarie 1990 a devenit șef relaţii publice la aceeaşi instituţie,
cu atribuţii de director adjunct. A contribuit la refacerea climatului intern, dar

91
şi la adaptarea bibliotecii la noile realităţi ale ţării. A fost ales vicepreşedinte
al Asociaţiei Bibliotecarilor din Bibliotecile publice din România, în prima
legislatură a acestei asociaţii profesionale, participând la mai multe întâlniri,
atât la Bucureşti, cât şi în ţară.
În paralel, din februarie 1990 a devenit redactor-şef la cel de-al doilea
săptămânal particular din Timişoara („Contact”) şi – la puţin timp – preşedinte
al primului cartel de presă din România, Unipress Timişoara. A urmărit astfel
începuturile tranziţiei din zonă şi a încercat să contribuie – fără coloratură politică
– la dezvoltarea accestui proces. A participar la constituirea Asociaţiei Ziariştilor
din România. La sfârşitul anului 1990, şi apoi în 1991, a devenit redactor-şef
la „Banat Business” – revista Camerei de Comerţ şi Industrie din Timişoara.
A colaborat cu diverse materiale la publicaţii locale şi centrale, dar şi din Statele
Unite ale Americii, Franţa şi Germania.
În aprilie 1990 a participat – ca invitat – la un congres intenaţional
de castelologie (Castrum Bene) la Gyöngyös în Ungaria, unde a susţinut o
comunicare, tipărită mai apoi (a se vedea anexele), iar în spetembrie 1990 a
onorat invitaţia Academiei maghiare de ştiinţe la comemorarea a 500 de ani de
la moartea lui Matia Corvin, alături de reputaţi istorici români de la Bucureşti şi
Cluj-Napoca. Delegaţia română a fost apreciată pentru calitatea comunicărilor.
A fost una  dintre primele – şi printre cele mai serioase – întâlniri istorice
româno-maghiare.
În septembrire 1990 s-a transferat la Muzeul Banatului din Timişoara. A
fost membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Muzeografilor din Banat. Pe
18 februarie 1991 a intrat – prin concurs – ca cercetător la Institutul de Cerce-
tări Socio-Umane ale filialei timişorene a Academiei Române, unde lucrează
şi în prezent, parcurgând toate treptele profesionale până la cea de cercetător
ştiinţific I.
Între 1 octombrie 1991 şi 15 mai 1993 a ocupat – prin cumul – funcţia de
consilier teritorial şef al Inspectoratului pentru Cultură Timiş, unul dintre cele mai
grele din ţară prin prisma numărului şi calităţii instituţiilor avute în subordine.
A încercat să aducă echilibrul în tumultuoasa viaţă culturală timişoreană de după
revoluţie. A participat la elaborarea listei cu bunurile de patrimoniu cultural
naţional al judeţului Timiş (valabilă şi azi), a acordat o atenţie sporită revitali-
zării, atât a instituţiilor culturale profesioniste, cât şi a celor din spaţiul rural.
A iniţiat, realizat şi organizat un congres la Timişoara – primul şi singurul
organizat până acum în România – al C.I.O.F.F. (Comitelul internaţional de
organizare a festivalurilor folclorice) în 1992, dar şi două concgrese ştiinţifice
internaţionale: „Banatul – spaţiu istoric de interferenţe şi convergenţe culturale”
în lunile mai 1992 şi 1993. A participat la prima întâlnire a capitalelor culturale
europene, la Graz, în mai 1993. A demarat lucrările de restaurare a castelului
regal de la Banloc şi a unei clădiri din sec. XVIII, drept sediu pentru Inspectoratul
pentru Cultură.

92
 În aceiaşi perioadă a câştigat un grant de cercetare cu tema Banatul spaţiu
istoric de interferenţe şi convergenţe şi a scris marea majoritate a paginilor,
coordonând pe ceilalţi coautori ai unei lucrări finalizate şi predate Ministerului
Invăţământului, dar nepublicate nici azi.
În perioada anilor universitari 1991/1992 şi 1992/1993 a predat, ca profesor
asociat la Universitatea de Vest din Timişoara, mai multe cursuri şi seminarii
la Facultatea de Litere şi istorie (a se vedea anexele). Din anul 1990 a fost
unul dintre iniţiatorii demersurilor pentru reînfiinţarea facultăţii de istorie la
Timişoara.
Pentru că refuzase funcţia de ministru adjunct al culturii în guvernul
Văcăroiu în 1992 și înregimentarea politică, a fost destituit în mai 1993 şi s-a
întors cu normă întreagă la institut.
Tematica de cercetare a devenit tot mai diversă şi complexă : Banatul
spaţiu istoric de interferenţe şi convergenţe, Lupta antiuotomană la Dunărea de
Jos. Sec. XIV-XVI, Interferenţe şi convergenţe în Banatul medieval (autohtoni şi
alogeni, structuri economice, sociale, administratieve etc.), Dicţionarul istoric
al localităţilor din banat sec. XI-XX (grant de cercetare academică), Teritorii
româneşti sub dominaţie străină – Vilayetul de Timişoara 1552-1716, Teritorii
româneşti sub administraţie străină – Banatul sub ocupaţia habsburgică 1716-
1778 – bibliografie. În aceşti ani a participat cu regularitate cu comunicări la
Zilele academice timişne, la sesiunile anuale de comunicări ale universităţilor,
muzeelor, arhivelor din Timişoara şi din ţară, la sesiuni ştiinţifice ocazionate
de diverse evenimente. A organizat şi condus mese rotunde pe teme de
istorie, secţiuni de istorie medievală sau de istorie a culturii la zeci de sesiuni,
simpozioane etc.
În 24-25 noiembrie 1994, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la dispa-
riţia lui Pavel Chinezu, a iniţiat, organizat şi condus o complexă manifestare
ştiinţifică la Timişoara: sesiune ştiinţificè internaţională, expoziţie Pavel Chinezu
şi epoca sa la Muzeul Banatului, medalie comemorativă, lansarea a două lucrări
despre personaj (Pavel Chinezu, Editura Helicon, Timişoara 1994 şi un volum
de povestiri  istorice: Din vremea lui Dracula. Feciorul morarului din Satchinez,
Editura Almanahul Banatului, Timişoara, 1994.
A depus diligenţele pentru ca Institutul de Istorie Naţională „Nicolae Iorga”
să acorde Banatului un număr special al „Revistei Istorice”, fapt petrecut în anul
1996.
În paralel, începând cu anul 1992, a militat pentru realizarea de traduceri şi
ediţii bilingve ale unor lucrări valoroase de istorie. În anul 1995 a apărut ediţia
bilingvă (română şi germană ) a celei mai vechi monografii a Timişoarei, scrisă
şi tipărită în germană în anul 1853 de primarul J.N. Preyer, scriind notele ştiin-
ţifice şi postfaţa acesteia. Au urmat apoi intervenţii ştiinţifice de tipul referentului
ştiinţific la mai multe lucrări de istorie locală şi zonală, publicate de mai multe
edituri şi traduse în mai multe limbi.

93
 În anul 1994 a înfiinţat Societatea Culturală „Banatul” (ca preşedinte
fondator), o organizaţie neguvernamentală, apolitică, alături de personalităţi ale
vieţii culturale, economice, sociale din zona bănăţeană, societate care funcţio-
nează şi acum. Prin societate a înregistrat la OSIM Bucureşti patru mărci
culturale şi a iniţiat, organizat şi condus sute de manifestări culturale (multe
istorice) în acest spaţiu, dar nu numai. A devenit consilier editorial atestat de
Ministerul Culturii, iar în această calitate (şi cea de director al Editurii Banatul)
a contribuit la publicarea mai multor lucrări, unele de referinţă; este cazul
monografiilor Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara şi a Fabricii de ţigarete
Timişoara, care sunt apreciate de economişti ca fiind cele mai valoroase din
domeniu.
În anul 1999 a obţinut o bursă de cercetare academică la Budapesta. A lucrat
la Institutul de istorie al Academiei Maghiare de Ştiinţe, la Biblioteca Naţională
Széchenyi, la Arhivele Naţionale Maghiare, pentru completarea informaţiilor
referitoare la tema sa de cercetare. A stabilit, şi restabilit, contacte cu mulţi
istorici şi arhivişti maghiari. O a doua bursă academică a obţinut-o în anul 2004,
tot la Budapesta. A aflat informaţii extrem de utile pentru tema de cercetare:
Vilayetul de Timişoara şi a stabilit relaţii profesionale cu cercetătorii maghiari
ai perioadei de stăpânire otomană.
Din anul 2005 a iniţiat, şi coordonează, sub patronajul Institutului şi al
filialei timişorene a Academiei, un proiect intitulat Cronologia Banatului. Gândit
ca un proiect multianual care adună – pe colective – cercetători, muzeografi,
bibliotecari, universitari care lucrează la cele patru părţi (perioada veche, medie,
modernă şi contemporană), în zece volume. În anul 2005 am tipărit în editura
timişoreană Banatul volumul consacrat Vilayetului de Timişoara 1552-1716.
În anul 2006 apar volumul consacrat cronologiei antichităţii şi cel următor,
al perioadei 934-1552. Volumele consacrate epocii moderne şi contemporane
urmau să apară, eşalonat, până în anul 2009.
În mai mulţi ani a reuşit să se deplaseze, cu titlu privat, în Ungaria, Serbia,
Austria, Germania, Italia, Suedia, Canada. A avut întâlniri, discuţii şi perioade
de cercetare în Institute, muzee, biblioteci publice şi universitare pe temele de
cercetare sau pe alte teme ca diaspora românească, tradiţii româneşti, relaţii între
etniile din Banat etc.
În anul 2006 a iniţiat şi desfăşoară, sub egida filialei Timişoara a Acade-
miei Române, un alt proiect: Mişcarea monografică. Acesta este gândit în mai
mulţi paşi (editarea unui ghid pentru elaborarea unei monografii, o bibliografie
a monografiilor bănăţene apărute până acum, cursuri pentru echipele care scriu
monografii – realizate deja în Timiş şi Caraş-Severin, un concurs regional cu
jurizare şi premiere pentru cele mai bune manuscrise de monografii. A obţinut
acordul Consiliilor judeţene şi al altor instituţii de cultură pentru derularea
acestor paşi. Dorinţa de a sprijini revigorarea mişcării monografice zonale
existente, dar care  este neorganizată şi rezultatele calitative lasă de dorit, află

94
un ecou neaşteptat de favoabil şi există premisele unei acţiuni de mare amploare
şi rigoare ştiinţifică. Întâlnirile cu cadre didactice, directori, bibliotecari, avute
până acum certifică interesul şi deschiderea celor doritori de a păşi alături de
Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timişoara la reali-
zarea etapelor şi finalizarea acţiunii.
A iniţiat constituirea Comisiei de Stiinţe Istorice pe lângă filiala timişo-
reană, din dorinţa de a ordona ştiinţific cercetarea  istorică din zona de compe-
tentă, puternic fragmentată judeţean şi local după 1989. Formată din cercetători,
universitari, muzeografi, recunoscuţi pe plan naţional, această comisie îşi
propune să devină un liant între actorii cercetării şi predării istorice, un factor
care să dezbată, să propună şi să impună calitatea în cercetare şi în publicarea
rezultatelor acesteia. 

Harta turistică a judeţului Timiş, Bucureşti, 1987

Pavel Chinezu, Editura Helicon, Timişoara, 1994
Din vremea lui Dracula - fiul morarului din Satchenez, Editura Almanahul
Banatului, Timişoara, 1994
Cultură şi civilizaţie medievală la Mureşul de Jos, Editura Almanahul
Banatului, Timişoara, 1995
Monografia Camerei de comerţ Timişoara, Editura Banatul, Timişoara,
2000
Habitat şi populaţie în Banat (secolele XI-XX), Editura Mirton, Timişoara,
2003
Filippo Scolari – Un condotier italian pe meleaguri dunărene, Editura
Mirton, Timişoara, 1997
Vilayetul de Timişoara 1552-1716, Editura Banatul - Editura Artpress,
Timişoara, 2005
Dicţionar istoric de aşezări bănăţene. Sec. XI-XX. Atestări documentare şi
cartografice, Editura Banatul - Editura Artpress, Timişoara, 2014
Prin Timişoara de odinioară. I. De la începuturi până la 1716, Editura
Banatul - Editura Artpress, Timişoara, 2006
Monografia Cenad, Editura Banatul - Editura ArtPress, Timişoara, 2016

95
 Vasile Livius Ianoşev

Vasile Livius Ianoşev s-a născut la 20 septembrie 1940 în localitatea

Bobda, judeţul Timiş.
A început şcoala în localitatea natală, apoi, din clasa a V-a, continuă la
Şcoala Normală din Timişoara, pe care o absolvă în anul 1958 şi devine învă-

96
ţător. Îşi începe activitatea didactică în satul Obârşia, apoi la Juliţa, Bacăul
de Mijloc, Neudorf, iar din anul 1966 vine la Pişchia ca profesor de istorie şi
geografie şi director, până în anul 2002, când se pensionează.
În această perioadă îşi continuă studiile la Institutul Pedagogic de 3 ani din
Timişoara între anii 1963-1966, apoi termină Facultatea de istorie şi filozofie
la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Şi-a luat toate gradele didactice, definitivat, gr. II şi gr. I.
Este căsătorit din anul 1968 cu învăţătoarea Maria Ianoşev şi are un băiat
Marius, inginer.
Cărţi publicate:
– Pişchia sat şi comună bănăţeană de pe malul Beregsăului, Editura
Mirton, Timişoara, 2007
– Vraja amintirilor, volum de poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2007
– Gânduri târzii, volum de poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2014
– Tainile inimii, volum de poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2007
– Sălciua Nouă la 90 de ani de existenţă, Editura Mirton, Timişoara, 2015
– Murani, meleaguri străbune, monografie geografico-istorică, Editura
Mirton, Timişoara, 2016
– Şoaptele sufletului, volum de poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2016

97
 Ioan Iedu

Ioan Iedu s-a născut în data de 19 iunie 1939, în comuna Banloc, judeţul
Timiş.
– Studii: Şcoala primară şi elementară în comuna Banloc
Şcoala pedagogică şi Facultatea de Filologie la Timişoara

98
 – Specialitatea: profesor de limba şi literatura română. În anii 1957 şi 1958
a funcţionat ca profesor de limba română în locaitatea Tolvadia (azi Livezile).
Din anul 1961, până în anul 1999 a funcţionat ca profesor de limba şi literatura
română – titular – gradul II, la Şcoala din localitatea Banloc.
Între timp, o perioadă de 35 de ani a predat şi muzica la Şcoala din Banloc,
dându-i posibilitatea să instruiască şi să dirijeze corul mixt al Căminului Cultu-
ral din Banloc (în perioada 1961-1969), corul mixt desfiinţându-se, rămânând
cor bărbătesc, care a funcţionat între anii 1969 şi 2005, fiind instruit şi dirijat de
Ioan Iedu.
De asemenea, în perioada în care a activat ca profesor la Şcoala din Banloc
a dirijat şi corul şcolii. Cu formaţiile artistice ale şcolii a participat la toate
concursurile organizate la nivel comunal şi judeţean.
Din anul 1990 până în anul 2005 a instruit şi dirijat corul bărbătesc al
Bisericii ortodoxe din Banloc.
În perioada 1961-1995 a dirijat taraful Căminului Cultural din Banloc.
Între anii 1961 şi 2004 a fost deputat al Sfatului Popular Banloc, apoi con-
silier local al Consiliului Local Banloc (fără întrerupere).
– A scris două monografii. Prima dintre ele este Monografia localităţii
Banloc, la care s-a muncit trei ani (1970-1973).
Colaboratori au fost: preotul Mureşanu B. Ion şi profesor Mengher Cornel.
Aceasta monografie nu a văzut, însă, lumina tiparului. Această lucrare a fost
îmbunătăţită şi a stat la baza Monografiei comunei Banloc, care a fost tiparită în
anul 2016.
Monografia conţine date istorice, economice, culturale etc. din comuna
Banloc şi satele aparţinătoare: Soca, Ofseniţa, Partoş şi Livezile, respectiv Dolaţ,
ultimele două localităţi desprinzându-se de Banloc în anul 2007.
– În perioada 1984-1989 şi în perioada 1996-1999 a ocupat funcţia de
director al Şcolii din Banloc.
– În anul 2005 a primit titul de „Cetăţean de Onoare” al comunei Banloc
din partea Consiliului Local Banloc.
– S-a pensionat în anul 1999, după aproape 42 de ani de activitate. A mai
funcţionat ca profesor pensionar (suplinitor) până la vechimea de 50 de ani în
învăţământ.

99
 Nicolae Ievri

Nicolae Ievri s-a născut la 3 decembrie 1934 în satul Alioş, din părinţi
ţărani. A urmat şcoala în satul natal. După absolvire a rămas în gospodăria
părintească, iar mai târziu a terminat o şcolă agrozootehnică şi s-a ocupat până
la pensionare cu creşterea animalelor, unde a avut rezultate deosebite.

100
 În 21 ianuarie 1953 s-a căsătorit cu Elena Bencec din Alioş, iar în anul 1957
s-a născut unica fată a familiei.
Din şcoala primară a activat în formaţia de dansuri populare „Sorocarii din
Alioş”, participând la numeroase spectacole şi concursuri. În anul 1966 formaţia
a participat la Parada portului popular din regiunea Banat, desfăşurată la
Buziaş, unde a ocupat locul IV.
Pasionat de istoria satului natal şi de obiceiurile locului, a contribuit
semnificativ la elaborarea şi tipărirea cărţii „Alioş, contribuţii monografice”
apărută la editura Eurostampa din Timişoara în anul 2017.
Din anul 1998 este epitropul principal al parohiei ortodoxe române din
Alioş.

101
 Ioan Ionescu

Ioan Ionescu s-a născut în 29 aprilie 1948, în localitatea Babşa, comuna

Belinţ, judeţul Timiş.
Şi-a petrecut copilăria şi a urmat şcoala primară în satul natal. Şcoala
secundară a absolvit-o în localitatea Ghizela, judeţul Timiş. A urmat Şcoala

102
Profesională „Electromotor” Timişoara, apoi a absolvit Liceul „Eftimie Murgu”
din Timişoara în 1970.
În continuarea studiilor, s-a înscris la Facultatea de Drept Bucureşti, pe
care a absolvit-o în anul 1980, luându-şi licenţa la secţia juridică-drept. După
absolvirea facultăţii de drept, a îndeplinit următoarele funcţii: grefier de şedinţă,
jurisconsult, consilier juridic. A fost numit în funcţia de judecător la Tribunalul
Timiş, îndeplinind-o timp de 19 ani, după care, în anul 2009, s-a pensionat.
Pentru o perioadă scurtă a fost înscris pe Tabloul Avocaţilor din Baroul
Timişoara, dar nu a profesat.
În activitatea sa culturală a frecventat mai multe cenacluri literare:
- Cenaclul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara, condus de criticul literar
prof. Cornel Ungureanu
- La Liga Scriitorilor din Timişoara, cenaclu condus de prof. Doina Drăgan
- La Cenaclul „Seniorii”, condus de prof. Silvia Constanţa Hârceagă
- Cenaclul CARP, condus de preotul Horia Ţâru
- Cenaclul de pe lângă Primăria Timişoara, condus de scriitorul Mircea
Şerbănescu
- Cenaclul „Tibiscus” (Serbia), condus de poetul Vasile Barbu
Este membru în Asociaţia Monografiştilor din Timişoara, condusă de pre-
şedinte prof. muzeograf Ioan Traia. Activează sporadic la Asociaţia Istoricilor
Bănăţeni, condusă de prof. Radu Păiuşan. De asemenea, este membru al Aso-
ciaţiei „Constantin Brâncuşi” (2016).
Activează de peste 15 ani la Asociaţia Cadrelor Militare în rezervă şi
retragere, filiala Timişoara (grad de căpitan), asociaţie condusă de generalul de
brigadă Predonescu Nicolae.
Cărţi publicate:
– Monografia localităţii Babşa - prima carte ce am semnat-o,
– Dicţionar bănăţean cu specific local babşan
– Dicţionar de expresii şi cuvinte religioase
– Aforisme (cuvinte cu învăţăminte)
– Patru volume de versuri
– Banatul istoric (organizare administrativ-teritorială)
– Mari dregători ai voievodului
– Felurite jurăminte
– Port popular românesc
– Fiii satului Babşa

103
 Florea Jebelean

Florea Jebelean s-a născut în Igriş, judeţul Timiş, în 16 noiembrie 1940,

din părinţii Florea şi Floare, ţărani mijlocaşi. Studiile primare le face la Şcoala
primară din Igriş, între anii 1947-1954, fiind premiant în toţi anii. Situaţia
materială a părinţilor, afectată de cotele obligatorii şi de impozite, îl obligă să

104
rămână în casa părintească. Urmează totuşi cursurile fără frecvenţă, la Liceul
„Constantin Diaconovici Loga”, clasele a VIII-a şi a IX-a, pe care le şi absolvă.
În anul 1956 dă ad­mitere la Şcoala Tehnică de Exploatare C.F.R., care era
echivalentă cu studiile liceale. Este şi aici premiant în toţi anii.
Dă examen de admitere la Facultatea de Transporturi din Institutul Poli-
tehnic Bucureşti şi este admis, frecventând Secţia Organizarea Transporturilor
Feroviare, în perioada 1960-1965. Susţine examenul de licenţă în luna iunie
1965, obţinând nota 9.
La repartizare alege Regionala de Căi Ferate Timişoara şi îşi începe stagiul
în septembrie 1965.
În luna iulie 1966 se căsătoreşte cu Rodica Popa, profesoară de matematică.
După stagiu rămâne în cadrul Regionalei. Lucrează în domeniul circulaţiei
trenurilor, iar în septembrie 1968 este repartizat în cadrul Compartimentului
Mers de Tren, ca şi coordonator. A fost o muncă de mare răspundere, dar care
i-a dat multe satisfacţii. A activat în acest colectiv timp de 24 ani, deţinând
recordul de longevitate pe acest post. S-a pensionat la 1 decembrie 2000.
Dorind să realizeze un vis al înaintaşilor săi, preot Andrei Jebelean şi ec. Axente
Cionca, în octombrie 2004 începe să lucreze la Monografia Igrişului, pe care o
finalizează în septembrie 2009 (Florea Jebelean, Igriş – monografie, Editura
Mirton, Timişoara, 2009), realizând o lucrare docu­mentată, scrisă cu dragostea
intelectualului pentru satul natal, dar şi cu inima celui care aduce un prinos de
recunoştinţă comunităţii din mijlocul căreia a pornit pe cărările vieţii.

105
 Viorel Jiva

Viorel Jiva s-a născut la 2 august 1953, în satul Macedonia, judeţul Timiş.
Şcoala generală – clasele I-IV – a urmat-o în satul natal, iar clasele V-VIII
în oraşul Ciacova. A urmat apoi cursurile Liceului Industrial Construcţii de

106
Maşini din Timişoara, Facultatea de Construcţii – subingineri tot în Timişoara
şi apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest
din Timişoara.
Ca membru al Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat a participat
la simpozioane naţionale şi internaţionale organizate în Timişoara, Giroc, Birda,
Ferendia, Vladimirovaţ, Toracu Mare, Deta.
A publicat în colaborare următoarele monografii:
– Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Macedonia, un sat cu nume şi
oameni cu renume, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006
– Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Petroman, adevărat sat bănăţean,
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008

107
 Milena Jovišić

Milena Jovišić s-a născut în anul 1981 la Panciova. Trăieşte la Satu Nou
,unde a terminat Şcoala generală, iar Liceul „Uroš Predić” la Panciova. Licența
și-a susținut-o la Facultatea de Biologie a Universităţii din Belgrad în anul
2011.

108
 Este angajată la Şcoala generală ,,Žarko Zrenjanin” din Satu Nou, pe postul
de profesor de biologie.
Din anul 2001 practică jurnalistica, fiind colaborator la revista „Naše novine”
(Ziarul nostru), iar din anul 2003 devine ziarist - colaborator la săptămânalul
„Pančevac”, apoi din 2004 şi la săptămânalul în limba română „Libertatea” din
Panciova, cât și la revista în limba română pentru tineret „Tinereţea” (2005).
Este coordonatorul muzeului-colecții particulare „Zavičajna zbirka” a lui
Stevan Đakonović din Satu Nou, făcând cercetări referitoare la trecutul satului.
Rezultatele cercetărilor istorice realizate le-a publicat în mai multe foiletoane
şi articole. A organizat şi patru expoziţii cu documente din trecut din Colecţia
lui Stevan Đakonović, şi anume: la Satu Nou (Casa de Cultură) în 2003, în 2005
cu ocazia a 240 de ani de la înfiinţarea localităţii o expoziţie multimedială, iar
la Muzeul Popular din Panciova, în anul 2013, expoziţia ,,Istoria Culturală a
Satului Nou”. În sfârșit, în anul 2016 organizează încă o expoziție la Casa de
Cultură din Satu Nou.
A fost şi activistă a clubului Alternativ din Satu Nou, însărcinată cu
prezentarea asociaţiei. În cadrul Centrului Euroregional ,,In medias res” din
Panciova a fost însărcinată cu Centrul Tineretului. Este membru activ în asociaţia
„Mişcarea Codrenilor” din Panciova, în cadrul căreia coordonează mai multe
proiecte. Este membra Asociației „BNS 1765”, unde a participat la organizarea
aniversării de 250 de ani de la înființarea Satului Nou (coautoarea broșurii
despre Satu Nou și coordonatoarea proiectului „Satu Nou, Oameni și Fapte”.
Este membră a Asociație Ziariștilor din Serbia (UNS).
În colaborare cu Ilie Baba, la sfârșitul anului 2016 publică monografia
bilingvă „Satu Nou – oameni și fapte” ca o nouă contribuție la cunoașterea
istoriei acestei localități.

109
 Iosa Lotrean

Iosa Lotrean Născut la Lokve (Sân Mihai), Banatul sârbesc, în 27 octom-

brie 1964.
Urmează şcoala primară în satul natal, iar Liceul Economic la Alibunar.
Între anii 1984-1990 este student la Universitatea de Medicină și Farmacie

110
„Victor Babeș” din Timișoara. În perioada 1990-1993 este medic rezident la
Clinica de dermatologie și venerologie din Timișoara. În perioada 1998-2002,
studii de doctorat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din
Timișoara, Clinica de dermatologie și venerologie, titlul lucrării de doctorat
fiind: „Infecții genital negonococice”, coordonator știintific prof. univ. dr. Virgil
Feier.
Din anul 2006 este medic primar. A lucrat pe post de medic la serviciul
de urgențe al Căminului sanitar din Alibunar, Serviciul de dermatologie al
Căminului sanitar din Alibunar, apoi la Spitalul general al orașului Vârșeț, unde
lucrează și azi pe post de șef al Departamentului de dermatologie și venerologie.
Autor a 28 lucrări de specialitate publicate. A participat la numeroase congre-
se naționale și internaționale din domeniul dermatologiei (Barcelona, Florența,
București, Belgrad, Budapesta, Berlin, Sofia, Paris, Lisabona, Amsterdam,
Viena).
A fost referent de lucrări științifice al Academiei Europene de dermatologie
și venerologie, pentru Congresul European de la Copenhaga și Viena.
Autor al lucrării monografice „Istoria medicinei în Banat”, carte apărută la
Editura „Libertatea” din Panciova în anul 2013.
Este membru al Asociației medicilor din Serbia, al Colegiului medicilor din
România, Membru asociat al Societății Dermatologilor din Sud-Vestul României,
al Societății dermatovenerologilor din Serbia, al Societății internaționale de
dermatoscopie, al Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie.
Din partea Societății Sârbe a Medicilor a obținut mențiune, iar ulterior
diplomă pentru activitatea științifică.
Pe lângă munca profesionistă, dr. Iosa Lotrean a publicat versuri în revista
„Tribuna Tineretului” și în revista de cultură „Lumina”, a publicat articole în
ziarul „Libertatea” din Panciova. A contribuit la promovarea culturii în locali-
tatea Sân Mihai, fiind timp de patru ani membru al Consiliului Comunității
Locale, însărcinat pentru activitățile culturale. În această perioadă, Sân Mihaiul
a găzduit deschiderea Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina. De ase-
menea, dr. Lotrean a fost inițiatorul unui concurs de poezie „Floare de lotus”,
la care au participat numeroși poeți consacrați din Serbia. A fost membru al
Comitetului de reactare al revistei „Foaia Sân Mihaiului”, care a apărut sub
egida Comunității Românilor din Iugoslavia.

111
 Gheorghe Lungu

Gheorghe Lungu s-a născut în data de 12 februarie 1945, la Sacoşu Mare,

judeţul Timiş. A absolvit Facultatea de Filologie, secţia Limba şi literatura
română, Universitatea de Vest din Timişoara; Şcoala de ofiţeri în rezervă
Bucureşti (termen redus - 6 luni)

112
 Activitatea profesională:
– 1970-1976: profesor la Şcoala Generală Jina, judeţul Sibiu;
– 1976-1977: asistent universitar suplinitor la Catedra de studenţi străini
de la Universitatea de Vest din Timişoara;
– 1977-1978: profesor la Şcoala Generală Crai Nou, judeţul Timiş;
– 1978-1982: pedagog la Liceul Nr. 9 Timişoara (Grupul Şcolar „Tudor
Tănăsescu”);
– 1982-1992: instructor la Şcoala de şoferi amatori Timişoara;
– 1992-1996: profesor la Grupul Şcolar Jimbolia, judeţul Timiş;
– 1996-2009: profesor la Colegiul Tehnic Timişoara;
– din septembrie 2009: pensionar
Lucrări publicate:
– Suport de curs pentru învăţământul cu frecvenţă redusă (clasele IX-XIII);
– „Sacoşu Mare, satul meu natal” - monografie, Editura Eurobit, Timi-
şoara, 2008;
– editarea şi prefaţarea volumului „Teatru”, autor Ion Biriescu, Editura
Eurobit, Timişoara 2010.
Fondator de publicaţii:
– revista „Ciobănaşul” a cercului „Micii folclorişti” de la Şcoala Generală
Jina, judeţul Sibiu (1972-1974);
– periodicul „Foaia săcoşană”, 2011.

113
 Nicolae Magiar, Eduard Magiar

Nicolae Magiar s-a născut la 5 octombrie 1948 în satul Soceni. A urmat

Școala de 4 clase în Soceni, apoi următoarele clase la Reșița, la Școala generală
nr. 3. Liceul l-a făcut tot la Reșița, la Școala medie nr. 2. Studiile universitare
le-a urmat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a terminat
Facultatea de Istorie-Filosofie în 1972.

114
 A predat ca profesor de Istorie și Filosofie la Liceele teoretice din Anina
și Bozovici între 1972-1978, apoi, din 1978 până în prezent, ca profesor de
istorie la Colegiul Național Mircea Eliade din Reșița, unde vreme de 18 ani
a îndeplinit și funcția de director.
În toată această perioadă a avut și colaborări cu studiouri de radio și tele-
viziune, vreme de 32 de ani. A publicat peste 100 de articole la reviste locale,
județene și naționale. Este cetățean de onoare a două localități, Reșița și Soceni.
Din 2002 este președintele Societății de Științe Istorice din România, filiala
județeană Caraș-Severin și redactor al revistei Cronos a filialei, cu apariție
semestrială.
A prezentat peste 100 de materiale la diverse simpozioane locale, județene,
naționale și internaționale. A semnat prefața pentru 4 volume și a făcut recenzii
editoriale pentru 11 cărți.
A participat cu elevi la 34 olimpiade și concursuri la faza națională de
istorie și a obținut 21 de premii și mențiuni, inclusiv premiul I.
Lucrări publicate:
a) Volume proprii:
– Nicolae Stoica de Hațeg: Preocupări istoriografice, Editura Învierea,
Arhiepiscopia Timișoarei, 2008;
– Din culisele unei emisiuni radiofonice: Singurătate în Doi, Editura
Napoca Star, Cluj-Napoca, 2013;
b) Volume în colaborare:
Monografii:
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia localității Bozovici, Editura
TIM, Reșița, 2 ediții: 2006, 2007;

115
 – Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia localității Soceni, 2 ediții:
TIM, Reșița, 2007 și Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016;
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar - Monografia Liceului Teoretic Mircea
Eliade din Reșița, 2 ediții, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011, 2013;
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia municpiului Reșița, 2 ediții,
Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015 și Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2016;
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia localității Ezeriș, Editura
Grinta, Cluj-Napoca, 2016;
Alte lucrări:
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Viața monahală din județul Caraș-
Severin, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2009;
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Viața monahală din județul Timiș,
Editura Învierea, Arhiepiscopia Timșoarei, 2010;
– Eduard Magiar, Nicolae Magiar – Relațiile franco-britanice în perioada
napoleoniană, Editura Banatul Montan, Reșița, 2007;
– Nicolae Stoica de Hațeg – Protocolul din Prezviteratul Mehadiei; Studiu,
ediție și introducere de Nicolae Magiar și Vasa Lupulovici, Editura Banatul
Montan, Reșița, 2008;
Eduard Magiar s-a născut la Bozovici, în 3 decembrie 1983. A urmat
studiile primare, gimnaziale și liceale la Colegiul Național Mircea Eliade din
Reșița. Studiile universitare le-a urmat din 2002 la Cluj-Napoca: Universitatea
Babeș-Bolyai, Facultatea de Studii Europene - Relații Internaționale, Facultatea
de Drept la Universitatea D. Cantemir din Cluj-Napoca și Studii economice la
Universitatea Eftimie Murgu din Reșița. A făcut un master în Studii americane și
doctorat în Relații Internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
În prezent este manager al firmei Western International, Cluj-Napoca.
Lucrări publicate:
a) Volume proprii:
- Eduard Magiar, Marea Britanie și construcția europeană la începutul
secolului XXI, Editura TIM, Reșița, 2014.
b) Volume în colaborare.
Monografii:
- Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia localității Bozovici, Editura
TIM, Reșița, 2 ediții: 2006, 2007;
- Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia localității Soceni, 2 ediții:
TIM, Reșița, 2007 și Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016;
- Nicolae Magiar, Eduard Magiar - Monografia Liceului Teoretic Mircea
Eliade din Reșița, 2 ediții, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011, 2013;
- Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia municipiului Reșița, 2 ediții,
Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015 și Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2016;
- Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia localității Ezeriș, Editura
Grinta, Cluj-Napoca, 2016;

116
 Alte lucrări:
– Eduard Magiar, Nicolae Magiar – Relațiile franco-britanice în perioada
napoleoniană, Editura Banatul Montan, Reșița, 2007;
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Viața monahală din județul Caraș-
Severin, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2009;
– Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Viața monahală din județul Timiș,
Editura Învierea, Arhiepiscopia Timșoarei, 2010;

117
 Lucian Marina

Lucian Marina s-a născut la 26 iulie 1954, la Vârşeţ.

Este o personalitate distinsă a vieţii cultural-ştiinţifice a românilor din
Serbia. Cunoscutul animator cultural continuă bogata tradiţie din moşi-strămoşi

118
de cărturari şi activişti culturali, iluminişti şi lucrători cultural-ştiinţifici.
Dragostea faţă de carte, istorie, muzică, artele frumoase şi cultură în genere,
împreună cu soţia Steluţa au înfiripat-o şi fiului Andrei (n. 1983) şi fiicei
Elena Andrea (n. 1987).
Destinul lui Lucian Marina a fost să fie un bun român, odată ce a fost
născut din bravi părinţi români: tatăl Coriolan (n. 14 decembrie 1931 - d. 9 iunie
1998), agronom de origine din satul Voivodinţ supranumit Satul Voievodului,
atestat documentar din anul 1446 şi mama Livia - „pedagog de şcoală veche” –
cunoscută ca Leana n. Brenici, a lu’ Crăciun (n. 9 august 1933).
Lucian a fost educat în spiritul românismului, atât de bunicul său Aurel
a lu’ Păun Soare (cantor, corist şi activist cultural la Casa de Cultură) şi tatăl
Coriolan, dar, în special, de bunica Livia-Liva Brenici, mai târziu Barbulov,
respectiv de mama sa Livia-Leana, o învăţătoare deosebit de dotată, care a
terminat în limba română Şcoala Normală din Vârşeţ, iar apoi a absolvit şi
Institutul de Pedagogie, fiind un institutor şi pedagog deosebit de apreciat şi
laureat pentru munca sa cu Medalia „Partizanski učitelj” (Învăţătorul par-
tizan), precum şi „Ordinul muncii cu raze de argint” distincţie pe care i-a
înmânat-o personal preşedintele Tito.
Lucian Marina a absolvit în limba română Şcoala generală ,,Olga Petrov-
Radišić” (1969) şi Liceul ,,Borislav Petrov-Braca” din Vârşeţ (1973). Este
absolvent al Facultăţii de Drept din Novi Sad (1978), unde a obţinut titlul
de jurist. A absolvit şi Facultatea de Ştiinţe Politice din Zagreb, Republica
Croaţia. Este primul român din Serbia care şi-a luat licenţa în jurnalistică. În
perioada anilor 1978-1988, a fost crainic la Postul de Radio Novi Sad, apoi,
ziarist în Redacţia comună pentru programul în limba română la Postul de Radio
şi Televiziune Novi Sad, respectiv redactor de emisiune, de rubrică, redactor
de schimb şi redactor-comentator la Postul de Radio Novi Sad, iar din 1988,
redactor-comentator, reporter de război, redactor de emisiuni complexe şi
redactor-realizator la Televiziunea Novi Sad - Radio-Televiziunea Serbiei până
în anul 2006, continuând să fie apoi redactor-prezentator la Radio-Televiziunea
Voivodinei - TV Novi Sad.
Lui Lucian, care a deţinut şi deţine funcţii responsabile, după cum ne-a
mărturisit, în esenţă nu-i place politica din cauza metodelor perfide, murdare,
care îi sunt străine. Dar, merită spus că a fost şi membru al Prezidiului Uniunii
Tineretului din Novi Sad, deputat în Adunarea oraşului Novi Sad, în două
mandate preşedinte al Consiliului Executiv al Comunităţii Autoconducătoare de
interese pentru tineret şi sport în perioada când s-a construit Centrul Sportiv
şi de Afaceri din Novi Sad, merituos fiind pentru adoptarea deciziilor privind
terminarea bazinelor de înot acoperite, deoarece piscinele în aer liber au rămas
neterminate decenii în şir…
Lucian a fost şi membru al Consiliului Executiv al Congresului (Mondial)
al Românilor de Pretutindeni, membru al Consiliului Naţional al Românilor

119
din Uniunea statală Serbia şi Muntenegru (în prima componenţă). A fost ales
şi prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Românilor din Serbia, dar
metodele politice murdare, precum şi interesele de grup şi personale, şi în spe-
cial cheltuirea iraţională a mijloacelor menite activităţii minorităţii române l-au
determinat să nu mai activeze în cadrul organismului parastatal numit Consi-
liul Naţional.
Lucian şi-a găsit teren pentru a se manifesta şi ajuta românii şi Neamul pe
tărâm cultural în special în cadrul Societăţii de Limba Română din Voivodina,
pe care o consideră micro Academia de Ştiinţe a Românilor din Serbia şi pe
care o conduce cu mult elan, pasiune şi perspicacitate mai mult de un deceniu şi
jumătate. În cadrul acesteia a înfiinţat Cenaclul Literar „Radu Flora”, precum
şi Trupa Românească de Teatru Experimental „Talia” din Novi Sad. Totul a
încununat cu înfiinţarea în „Atena sârbească” a Bibliotecii Româneşti „Nichita
Stănescu”.
Tradiţional organizează şi „Memorialul Radu Flora” în cinstea renumi-
tului om de ştiinţă român şi fondator al S.L.R., precum şi tradiţionala Tabără
de Creaţie supranumită „Colonia Literară”. A reluat activitatea editorială şi a
înfiinţat şi o Bibliotecă virtuală, iar ca promotor cultural a tulburat lâncezeala
provincială şi a îmbogăţit viaţa culturală a românilor şi de la nord şi de la sud
de Dunăre. În permanenţă organizează noi şi noi manifestări culturale, reuniuni
ştiinţifice, cursuri de perfecţionare, ateliere de creaţie şi ale tinerilor traducători,
manifestări laico-religioase prin care se cultivă păstrarea tradiţiilor, a identităţii
şi a patrimoniului naţional.
O muncă atât de prodigioasă a fost încununată şi cu numeroase premii,
medalii, titluri onorifice şi diplome, atât în calitate de ziarist, redactor sau publi-
cist, editor, traducător sau analist, istoric literar, regizor sau creator. Amintim
astfel măreţele recunoştinţe ale Ministerului de Externe al Republicii Federale
Iugoslavia şi ale Prezidiului Voivodinei, respectiv Premiul Radioteleviziunii
Serbiei, precum şi al Televiziunii Novi Sad, pentru succesul şi curajul dovedit
ca reporter de război în Revoluţia română din 1989, apoi Premiul pentru filmul
documentar „Românii din Voivodina”, transmis în premieră absolută, în două
ţări, în Serbia la Televiziunea Novi Sad şi, în aceeaşi seară, la Timişoara la
Festivalul Euro-Vest, eveniment televizat de România Internaţional şi vizionat
pe 4 continente. Merită menţionat şi Premiul întâi (ex aequo) cucerit de Lucian
Marina la Festivalul Internaţional de Film pentru documentarul „Românii
din comuna Apatin” şi Premiul doi (ex aequo) la Festivalul Internaţional de
Etno Film pentru documentarul „Paştele la Satu Nou”, obiceiurile precum
„Ciuraleşa”, „Mătcălăul”, „Rusaliile”, „Nedeia”, „Crăciunul” fiind, de altfel,
imortalizate şi în alte filme documentare foarte bine apreciate. Impresionează
şi cele mai noi filme documentare despre românii din Timoc precum „Biserica
de la Malainiţa”, „Crucea are putere de Biserică” (despre Troiţa de la Sămă-
rinovăţ), „Muma Pădurii”, „Magie şi credinţă”. Printre cele mai importante

120
premii este Marele Pehar Etno festivalul Rusia, decernat pentru filmul
documentar „Căderea Rusalcelor”.
Lucian Marina este membru al Academiei „Mihai Eminescu” cu sediul la
New Delhi – India, Membru de onoare al Congresului Naţional pentru Societatea
şi Cultura Română, Membru de onoare al Centrului universitar din Chişinău
– Republica Moldova şi deţinător al unui număr mai mare de recunoştinţe
ale diferitor asociaţii culturale ale românilor din S.U.A, Germania, Ungaria,
Ucraina, Bulgaria, Macedonia etc… Pentru activitatea pe tărâm cultural, desfă-
şurată de două decenii şi la actualul Institut pentru Cultură al Voivodinei,
unde redactează şi revista culturală plurilingvă „Most” (Puntea), care apare în
14 limbi şi pentru contribuţia la stabilirea punţilor culturale cu românii din
Europa, Asia, Africa şi America, pe merit a primit „Medalia de onoare” a
Institutului American pentru Bibliografie, apoi Medalia de aur a Editurii
„Biblioteca pentru toţi” din Bucureşti, Medalia de argint decernată de Radio
Moldova şi Premiul cu medalia „Pamfil Puşcariu” (cel mai bun ziarist analist
român) iar, înainte de toate cel mai însemnat premiu al culturii voivodinene
„Scânteiele culturii”, Premiul „Punţi culturale”, Premiul „Hercules”,
Premiul Poeţilor din Balcani, Premiul „Nichita Stănescu”, Premiul „Radu
Flora”, Premiul cu medalia „Mihai Eminescu”, Premiul „Limba noastră-i o
comoară”, Premiul Senatului Universităţii „A. Vlaicu” (Arad), Premiul de
Excelenţă al S.L.R..
Lucian Marina a fost membru al Uniunii Ziariştilor din Iugoslavia,
respectiv acum este membru Asociaţiei Ziariştilor din Serbia, preşedinte al
Comitetului de înfiinţare a Uniunii Scriitorilor Români din Serbia, fondator al
Societăţii de Prietenie Sârbo-Română, al Asociaţiei de Frăţie Sârbo-Română
şi al Forumului Intelectualilor Români. A fost şi vicepreşedinte al Consiliului
de organizare a Festivalului de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina
şi membru al Consiliului de Administraţie a Zilelor de Teatru ale Românilor
din Voivodina, respectiv fondator şi coordonator-şef al Trupei Româneşti de
Teatru Experimental „Talia”, membru al Juriului ,,Zilelor de Teatru a Românilor
din Voivodina” şi al Festivalului „Tinereţea cântă”, apoi fondator şi organi-
zator principal al manifestării „Românca – Miss Serbia” şi coorganizator al
Festivalului „Joc Românesc” organizat în comun cu românii din Sudul Dunării.
Este autor al mai multor cărţi şi membru al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni,
precum şi membru al Comitetului de Cercetători al Institutului American
pentru Biografie. Totodată, este redactor al publicaţiilor S.L.R. şi redactor-şef
al ziarului „Limba română”, membru al redacţiei ziarului „Secolul XX” şi a
revistei bilingve de cultură „Ogledalo-Oglinda” (în calitate de coorganizator al
tradiţionalelor întâlniri „Scriitorii la frontieră”, români şi sârbi din România şi
Serbia), membru al Colegiului Director al revistei „Cetatea lui Bucur” a Ligii
Scriitorilor din România.
Activitatea prodigioasă a fost încununată cu numeroase premii, medalii,
titluri onorifice şi diplome, în calitate de ziarist, redactor sau publicist, editor,

121
traducător sau analist, istoric literar, regizor sau creator. Harnicul promotor
cultural, istoric literar şi cronicar este şi autorul a mai multor cărţi importante
despre jurnalistică, viaţa literară şi socială a românilor din Serbia iar, în calitate
de editor a îngrijit zeci de cărţi, ziare şi reviste bilingve şi multilingve. S-a
distins şi ca autor de monografii (satul „Doloave”, Radio Novi Sad, RTV),
iniţiat colaborator de dicţionare şi al Enciclopediei „Personalităţi româneşti”,
Editura „Litera International”, Bucureşti.
Despre el scrie: „Enciclopedia identităţi româneşti” (Personalităţi),
„Dicţionarul ilustrat al scriitorilor români”, „Personalităţi româneşti din
Voivodina”, „Cărăşenii de neuitat”...
De remarcat şi faptul că, „pentru activitatea editorială”, cu prilejul marcării
jubileului 40 de ani ai Taberei de Creaţie a Scriitorilor Români din Voivodina,
prestigioasă manifestare culturală supranumită Colonia Literară, lui Lucian
Marina i-a fost decernat „Premiul taberei de creaţie Colonia literară”, iar
„pentru contribuţii majore în publicistica românească din Banat în anul 2015”,
Consiliul Consultativ al Presei din Banat i-a conferit „Premiul Silvius Bata
Miclea”.
De menţionat în mod deosebit recunoştinţa acordată lui Lucian Marina de
domnul Titus Corlăţeanu, ministrul de externe al României, cu prilejul marcării
a 150 de ani de diplomaţie românească, precum şi Ordinul Naţional „Pentru
merit”, în grad de ofiţer, decernat de preşedintele României.
În anul 2015, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice al României
i-a decernat lui Lucian Marina o „Diplomă de Excelenţă”, iar în anul 2016,
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad i-a conferit o „Diplomă de
Onoare” pentru bogata activitatea desfăşurată în domeniul ştiinţei.

122
 Maria Martinescu - Sadovan

Născută Martinescu la 10 mai 1940, în comuna Cornea, judeţul Caraş-

Severin; a fost căsătorită Sadovan, divorţată.
Domiciliază în Municipiul Timişoara.

123
 Studii: Şcoala Profesională Textilă din Lugoj; Liceul „Constantin Diaco-
novici Loga” din Timişoara, cu Diplomă de Bacalaureat.
Interpretă de Muzică Populară şi Romanţe
Creatoare a textelor cântecelor înregistrate pe cele 5 CD-uri. A compus
33 de piese muzicale, dintre care 13 romanţe, la care textele, linia melodică şi
aranjamentele muzicale îi aparţin. Cele 5 CD-uri sunt:
–– Cântece din Banat
–– Dor şi drag de satul meu
–– Romanţe
–– Romanţe şi alte cântece
–– Parfum de primăvară
Poetă şi scriitoare
A publicat 7 volume de poezie, 3 volume de proză şi o monografie în 3
ediţii şi o carte cu partituri muzicale, după cum urmează:
–– Flori de amintiri - versuri - 2000, Editura Mirton, Timişoara
–– Roua din ochi - versuri – 2001, Editura Mirton, Timişoara
–– Izvor de apă vie - versuri – 2003, Editura Mirton, Timişoara
–– Nostalgie – versuri – 2006, Editura Mirton, Timişoara
–– Casa din poiană – proză – 2006, Editura Mirton, Timişoara
–– Firicel de dor – versuri – 2009, Editura Mirton, Timişoara
–– Cărarea unei vieţi – roman – 2010, Editura Mirton, Timişoara
–– Floare de colţ, Antologia Ligii Scriitorilor Filiala Timişoara – 2010,
Editura Ando Tours, Timişoara
–– Monografia localităţii Cornea, Judeţul Caraş Severin – 2011, Editura
Mirton, Timişoara
–– Dor de primăvară - versuri – 2011, Editura Mirton, Timişoara
–– Monografia localităţii Cornea, Judeţul Caraş-Severin, Ed. a II-a, 2012
–– Dunărea în poezii, Antologie Internaţională a poeţilor danubieni în două
limbi; română şi engleză – 2012, Editura Eurobit, Timisoara
–– Din frumuseţe şi iubire, Partituri muzicale – 2013, Editura Mirton,
Timişoara
–– Ferestre, roman autobiografic – 2015, Editura Mirton, Timişoara
–– Monografia Localităţii Cornea, Ed. a III-a, revizuită şi adăugită – 2017;
Editura Mirton, Timişoara
–– ,,77...” - versuri – 2017, Editura Mirton, Timişoara
A adunat de-a lungul activităţilor sale literar-artistice un număr de 42
Diplome, dintre care 29 Diplome de Excelenţă.
Membră a Uniunii Scriitorilor şi Muzicologilor Români din anul 2005
Membră a Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicologilor Români
Membră a CREDIDAM, Organizaţie a artiştilor interpreţi din România
Membră a Asociaţiei Literar-Artistice şi a Cenaclului „Constantin Brâncuşi”
din Timişoara

124
 Mircea Măran

Mircea Măran (1965) s-a născut la Vladimirovaţ (Petrovasâla), Republica

Serbia. În anul 1990 îşi susţine teza de licenţă la Catedra de istorie a Facultăţii
de Filosofie din Novi Sad. A funcţionat ca profesor de istorie la Şcoala generală

125
„1 Mai” din Petrovasâla (1990-1994) şi Liceul „Borislav Petrov Braca” din
Vârşeţ (1994-2007). Teza de masterat şi-a susţinut-o la Facultatea de Filozofie
din Novi Sad, în anul 2003, pe tema „Dezvoltarea culturală a românilor din Banat

126
în perioada anilor 1918-1941”. În perioada anilor 2003-2007 este conferențiar/
colaborator la Departamentul de Limba Română din cadrul Facultăţii de
Filozofie din Novi Sad pentru disciplinele Istoria poporului român şi Bazele
balcanologiei. Începând cu anul 2007, este angajat la Şcoala de Înalte Studii
de Specialitate pentru Instruirea Educatorilor din Vârşeţ, cu gradul de profesor
pentru disciplinele Istoria civilizaţiei, Contextul european al culturii naţionale
și Interculturalismul în context European. În anul 2010 devine șef al Catedrei
pentru Filozofie și Științe Sociale în cadrul acestei instituții.
În anul 2008 îşi susţine, la Facultatea de Filozofie din Novi Sad, teza de
doctorat pe tema „Situaţia culturală a românilor din Banat în perioada anilor
1945-1952”. Publică studii istorice, antropologice și interdisciplinare în reviste
ştiinţifice şi de specialitate din Serbia, România, Republica Moldova, S.U.A.,
Suedia, Olanda, Germania, devenind totodată colaborator al numeroaselor insti-
tuţii ştiinţifice, culturale şi didactice, printre care:
- Matica srpska din Novi Sad (membru colaborator),
- Institutul de Balcanologie al Academiei Sârbe de Ştiinţă şi Arte din Belgrad
- Institutul pentru Editarea Manualelor din Belgrad,
- Institutul pentru Calitatea Educației și Instrucției din Belgrad,
- Institutul de Cercetări Pedagogice din Belgrad
- Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin,
- Societatea (Fundația) Română de Etnografie și Folclor din Voivodina,
- Societatea de Limba Română din Voivodina,
- Radioteleviziunea Voivodinei, Novi Sad,
- Arhivele Istorice din Panciova,
- Centrul de Cultură din Panciova,
- Biblioteca municipală din Vârșeț,
- Muzeul Municipal din Vârşeţ şi altele.
În anul 2014 înființează, împreună cu câțiva colaboratori, organizația non-
guvernamentală „Centru de Studii Banatice”, cu sediul la Vârșeț, în cadrul căreia
deține funcția de președinte. În cadrul acestei organizații, prezintă expoziția
Viața urbană a românilor și sârbilor din Banat (în colaborare cu dr. Aleksandra
Đurić-Milovanović și cu dr. Simona Adam), elaborarea CD-ului „Muzica reli-
gioasă a Banatului”, cât și pregătirea filmului documentar-artistic Lotrii Bana-
tului, la care semnează scenariul.
Este deţinătorul premiului „Cultura română fără frontiere” la Festivalul de
carte Transilvania, ediţia a III-a, Cluj-Napoca, 2015.
Este încadrat în numeroase proiecte naţionale şi internaţionale. A participat
la numeroase simpozioane, conferinţe ştiinţifice şi seminare în Serbia, România,
Austria, Germania, Slovenia, Italia, Spania, Malta, Olanda, Ungaria. A publicat
până în prezent 16 monografii, participând, ca şi coautor, şi la elaborarea a
încă șapte monografii şi publicând totodată şi un număr însemnat (peste 100)
de articole, studii şi alte contribuţii din domeniul istoriei, științei educației,
antropologiei, studii interdisciplinare ș.a.

127
 Ca traducător:
A tradus din limba română în limba sârbă (sau invers) mai multe monografii,
manual școlare, articole ştiinţifice.
Amintim două monografii traduse din limba română în limba sârbă:
Nicolae Penţa, Monografia comunei Roman-Petre (Petrovosello) 1808-
1908, Editura Arhivelor Istorice din Panciova (Monografija opstine Roman-
Petre/Petrovoselo 1808-1908), Istorijski arhiv Pančevo, 2001
Teodor Petrişor, Monografia comunei Alibunar, Arhivele Istorice din
Panciova (Monografija opstine Alibunar, Istorijski arhiv Pančevo), 2005
Este coautor al Dicționarului sârb-român, Editura ICRV, Zrenianin, 2012;
2015 (ediția a doua).
Ca istoric și cercetător, este preocupat de următoarele subiecte:
- istoria românilor din Banatul sârbesc în secolele XIX-XX;
- relații româno-sârbe;
- personalități bănățene;
- identitatea românilor din Banatul sârbesc;
- aspecte ale multiculturalismului și multiconfesionalismului în spațiul
bănățean;
- emigrările românilor din Banatul sârbesc în Occident;
- învățământul în limba română în Republica Serbia;
- Biserica Ortodoxă Română din Serbia;
- note de călătorie;
- istorie orală;
- comunități de aromâni și meglenoromâni în Banatul sârbesc.
Monografii publicate:
- Petroviceni de altădată, Libertatea, Novi Sad, 1996
- Vladimirovaţ – Pagini de istorie culturală, Editura Fundaţiei, Novi Sad,
1998
- Biserica din Vladimirovaţ, Editura Fundaţiei, Novi Sad – Editura Diece-
zană, Caransebeș, 2000
- Şcoala din Vladimirovaţ, Vladimirovaț, 2003
- Школа у Владимировцу, Владимировац, 2003.
- Localităţi bănăţene, Libertatea, Panciova – Augusta, Timișoara, 2003
- Kulturni razvoj Rumuna u Banatu 1918-1941, Istorjiski arhiv u Pančevu,
Pančevo 2004
- Contribuţii istorice bănăţene, Editura C.N.M.N.R.S, Novi Sad, 2005
- Lăutarul Ion Durain (coautori Mircea Samoila i Eugen Cinci),
Vladimirovaț-Seleuș, 2005
- Cronicari petroviceni, Libertatea, Panciova, 2006
- Popi G., Măran M., Spăriosu T., Negru A., Paser V., Cebzan V., Lelea I.,
Cinci E., Instruirea învăţătorilor şi a educatorilor în limba română la Vârşeţ –
Školovanje učitelja i vaspitača na rumunskom nastavnom jeziku u Vršcu, Vârșeț,
2006

128
 - Мирча Маран (уредник), Јонел Балан, Петар Бокун, Петру И. Гланда,
Мирча Маран, Романца Јовановић, Стеван Пенца (аутори), Владимировац
1908-2008 – прилози за монографију, Либертатеа, Панчево, 2008
- Mircea Măran (coordonator), Ionel Bălan, Petar Bokun, Petru I. Glanda,
Mircea Măran, Romanţa Iovanovici, Stevan Penţa (autori), Vladimirovaţ-
Petrovasâla 1908-2008 – contribuţii la monografie, Libertatea, Panciova, 2008
- Kulturne prilike kod Rumuna u Banatu 1945-1952, Visoka škola strukovnih
studija za obrazovanje vaspitača „Mihailo Palov“, Vršac, 2008
- Românii din Voivodina – istorie, demografie, identitate românească în
localităţile Voivodinei, Editura ICRV, Zrenianin, 2009
- Svetlana Nikolin, Mirča Maran, Valentin Mik, Cincari (Aromuni) u južnom
Banatu, Evroregionalni centar za razvoj društva u multietničkim srediinama „In
medias res“, Pančevo, 2009
- Aleksandra Petrović, Mirča Maran, Usmeni izvori i ženska istorija u
savremenoj nastavi, Prilozi, Visoka škola strukovnih studija za obrazovanje
vaspitača „Mihailo Palov“, Vršac, 2010
- Преглед историје цивилизације, Висока школа струковних студија
за образовање васпитача „Михаило Палов“, Вршац, 2010 (Scurtă istorie a
civilizației, Vârșeț, 2010)
- Rumuni u Vojvodini – Istorija, demografija, identitet Rumuna u vojvo-
đanskim naseljima, Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna, Zrenjanin. 2011
- Aleksandra Đurić-Milovanović, Mirča Maran, Biljana Sikimić, Rumunske
veske zajednice u Banatu, Prilog proučavanju multikonfesionalnosti Vojvodine,
Visoka škola strukovnih studija za obrazovanje vaspitača „Mihailo Palov“,
Vršac, 2011
- Nicolae Ţinţariu, Ediţie îngrijită de Mircea Măran, Editura „In medias
res”, Panciova, 2012
- Românii din Banatul sârbesc în anii interbelici (1918-1941) – pagini de
istorie culturală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2012
- Biserica Ortodoxă Română din Petrovasâla la 150 de ani, Vladimirovaț,
2013
- E. Cinci, I. Lelea, M. Măran, A. Negru, V. Paser. G. Popi, T. Spăriosu.
Coordonarotul volumului Mircea Măran, Instruirea învăţătorilor şi a educatorilor
în limba română la Vârşeţ – ediţa a doua, adăugită - Образовање учитеља и
васпитача на румунском језику у Вршцу – друго, допуњено издање, Vârșeț
- Mircea Măran, Ilie Baba, Valentin Mic, Românii din Panciova 1733-2013,
Editura ICRV, Zrenianin, 2014
- Alexandru Ţinţariu, Mizeriile vieţii – folclor, amintiri, povestiri, Ediţie
îngrijită de Mircea Măran, Editura ICRV, Zrenianin, 2014
- Rumunski putnici u Srbiji, Centar za banatske studije, Vršac – Istorijski
arhiv, Pančevo, 2017
Domiciliază în Municipiul Timişoara.

129
 Ciprian Mert

Ciprian Mert domiciliază în satul Sinteşti, comuna Margina, judeţul

Timiş.
Educaţie şi formare: urmează Şcoala Normală „Eftimie Murgu” din Timi-
şoara, apoi Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad - Facultatea de Educaţie Fizică

130
şi Sport; în prezent, este masterand, anul I, specializarea: Activităţi Motrice
Curriculare şi Extracurriculare, de asemenea la Facultatea de Educaţie Fizică şi
Sport a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad.
Activitate profesională:
– din 01.09.1996 funcţionează ca învăţător;
01.09.2016 – prezent: profesor de educaţie fizică şi sport
Publicaţii:
Este autor al cărţii „Sinteşti - picuri de istorie…”, tipărită la Editura Mirton,
Timişoara, în anul 2014.
Proiecte: cofondator al Muzeului Satului Sinteşti, proiect început împreună
cu tatăl său, Mert Emil, în anul 2010, cu scopul de a păstra, promova şi duce mai
departe tradiţiile, obiceiurile şi portul românesc original.

131
 Dimitrie Miclea

Dimitrie Miclea s-a născut la 5 octombrie 1962, la Panciova, de altfel

trăieşte la Seleuş.
Şcoala generală o termină la Seleuş şi Alibunar (1969-1977)
Clasele a IX-a şi a X-a le-a urmat la Alibunar (1978-1979)

132
 Urmează apoi cursurile Liceului „Uroš Predić”, Panciova (1980-1981) şi
Facultatea de Drept din Novi Sad (neterminată) (1982-1985).
Activitatea profesională şi artistică
- 1987-2001: este angajat pe post de ziarist în Redacţia programului în
limba română a postului de Radio Novi Sad. În anul 2001 - iese la pensie.
– Fondatorul Comunităţii cultural-instructive Seleuş (1992-2013), secretar
şi preşedinte al Comunităţii cultural-instructive Seleuş.
– Membru fondator al Uniunii Teatrelor de Amatori ale Românilor din
P.A. Voivodina - R. Serbia
– Redactor-şef şi responsabil al „Gazetei de Seleuş” - 30 de numere apă-
rute şi 8 suplimente tematice
– Directorul editurii C.C.I. Seleuş „Banat 2000” (16 cărţi publicate)
– Vicepreşedinte U.T.A.R.S. (2001-2010)
– Preşedinte U.T.A.R.V.S. (2011-prezent)
– Membru al Consiliului Artistic al Scenei Româneşti din Voivodina (2007-
2012)
Actor şi regizor amator
– A jucat în spectacole de teatru, roluri principale şi episodice şi roluri
principale, a tradus şi adaptat texte (1977-2000)
– A regizat spectacole la Seleuş, Alibunar, Vladimirovaţ
– A fondat Festivalul de pantomimă, monodramă, umor şi satiră PAN-
MONUS (1992-1995)
Ca ziarist, pe lângă texte publicate pe undele postului de Radio Novi Sad,
a mai colaborat cu ziarele, respectiv publicaţiile: „Libertatea”, „Tibiscus”,
„Cuvântul Românesc”, „Datini”, „Foaia Sân-Mihaiului”, „Făclia”, „Foaia
bobocilor” şi altele.
Din 1995 şi până azi se ocupă cu redactarea computerizată de cărţi şi reviste,
albume monografice, afişe, scenografii etc. A realizat pregătirea grafică a mai
mult de 100 de cărţi şi tot atâtea ziare respectiv reviste, câteva zeci de afişe,
programe de teatru, precum şi scenografii pentru piese de teatru, scenografia
Festivalului de folclor de la Seleuş 2009 şi altele.
Autor al cărţilor:
– Zbor de zi (1998) – teatru scurt
– Însemnări în treacăt (1998) – proză scurtă satirică
– Nopţile fierbinţi ale teatrului de amatori din Seleuş - monografia teatrului
de amatori Seleuş (2002)
– C.C.I. Seleuş - Zece ani de existenţă (2003)
– Un deceniu de vis - monografie a 10 ani de activitate a Scenei Româneşti
din Voivodina (2014)
– Album foto „Zilele de teatru 2014” (ICRV - 2014)
– U.T.A.R.V.S. la 20 de ani (Editura U.T.A.R.V.S. - 2015)
– Zilele de teatru... Trecut, prezent şi viitor (1), (Editura U.T.A.R.V.S. -
2016)

133
 Valeri Moşescu

Valeri Moşescu s-a născut la 27 februarie 1960 în satul Sărcia (Sutiesca).

Absolvă şcoala generală în satul natal, urmează cursurile școlii medii la
Seceani (tehnician juridic). Termină școala de lăcătuș mecanic și scoala generală
de informatică (fără frecvență).
Lucrează ca tehnoredactor la ziarul „Sărcia”.
A publicat în publicațiile: „Sărcia”, „Libertatea”, „Tibiscus”, „Bucuria
copiilor”. Publică și pe internet: Wikipedia, Banaterra (colaborator),Youtube
(banatanul60 și sarciantul60), Facebook (grupa Sărcia).

134
 A participat la mai multe expoziţii etnografice (Torac, Uzdin, Iancaid,
Zrenianin…), la simpozioane culturale, la diferite manifestări (Torac, Uzdin,
Zrenianin). A participat la Seara de poezie Librăria „Semn de carte” – Reșița, la
festivalul Tata Oance – Bocșa.
A organizat 3 expoziţi etnografice la Sărcia cu prilejul Hramului Bisericii
Ortodoxe Române „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Câteva întruniri culturale:
Memorialul „Radu Flora” (2015 și 2016). Prezentări de cărți.
Autorul, împreună cu Iancu Murărescu, al Albumului monografic Sărcia-
Sutiesca, volum apărut în anul 2017.
Este inclus în „Lexiconul publicisticii românești din Iugoslavia” (Costa
Roșu).
Culegător de fotografii vechi și material înregistrat (video sau audio), legat
de Sărcia și istorie. Deținător al mai multor premii, diplome și mențiuni.
Trăiește în Sărcia.
Lucrări publicate (în colaborare):
Iancu Murărescu, Valeri Moşescu, Sărcia - Sutiesca. Album monografic,
Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, 2017

135
 Ion Murariu

Ion Murariu (pseudonim literar al lui Ionel Murariu) s-a născut la 2 aprilie
1937, în comuna Giroc, județul Timiș, unde a urmat școala elementară.
Alte studii: Școala pedagogică de băieți Timișoara, Institutul Pedagogic de
3 ani Timișoara, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Filologie.

136
 De profesie învățător, apoi profesor de limba și literatura română; a activat
în învățământ timp de 46 de ani, la 7 școli generale și 3 licee.
Activitatea publicistică și cea scriitoricească și-a început-o încă de pe
băncile școlii, ca elev, la îndemnul și încurajările dascălului său, Ion Dumitru,
care i-a devenit primul mentor, cel de-al doilea fiind prof. univ. Gheorghe I.
Tohăneanu, în timpul studiilor universitare și după aceea, când s-au legat printr-o
prietenie nedezmințită.
În anul 1993, fondează, împreună cu alți intelectuali, una din primele reviste
sătești postbelice: „Lumina satului”, al cărei redactor-șef devine pe tot parcursul
apariției trimestriale însumând 70 de numere, până în 2007.
În paralel, își continuă activitatea culturală, cea publicistică și cea literară,
apărându-i 11 volume: „Obârșii” (1996), „Vorbe d-ale noastre”, ediția I, 2002,
ediția II, 2006, ediția III, 2012, ediția IV, 2014, „Florile prieteniei” (coautor), 2014,
„Drumul cu amintiri”, 2003, „Revista «Lumina satului». Repere monografice”
(2010), „Giroc. Arc peste timp”, monografie (coautor), „Încercări literare”, 2012,
„Martor în revoluție”, 2014, „Când amintirile…” (2014), „Consemnări critice”,
2015. Volume îngrijite: „Condeierii noștri. Antologie a creatorilor din Giroc și
Chișoda”, 2005, „Album Ion Aga”, 2008.
Este cuprins în volumul „Personalități române și faptele lor – 1950-2000”
de Constantin Toni Dârțu, Iași, 2007.
Membru fondator al Ligii Scriitorilor - Filiala Timișoara, al Asociației
Monografiștilor Bănățeni, al Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat.
A fost distins cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei Giroc.
În tot acest timp, participă la numeroase sesiuni de comunicări științifice în
Giroc, Timișoara, Arad, Zrenianin, Comloșu Mare, Giarmata Vii.
A lucrat la alcătuirea unui dicționar al regionalismelor din Banat. Urmează
a fi cuprins în „Enciclopedia Banatului, vol. II. Presa”.
A decedat în anul 2017.

137
 Iancu Murărescu

Iancu Murărescu s-a născut pe 5 octombrie 1943 la Sărcia (acum,

Sutiesca). Școala elementară în satul natal, obţinând rezultate eminente. Cu
toate acestea, rămâne în sat, alături de părinți și soţie, țăran. Totodată este și
activist cultural, ca dansator (și coregraf, vătaf), actor (și regizor), corist, preșe-
dinte al societăţii culturale din sat.
Fost președinte al filialei Sărcia a Comunității Românilor din Iugoslavia,
fost membru în Consiliul „Zilelor de teatru” ale românilor din Voivodina, în
conducerea Festivalului de folclor al românilor din Voivodina, în conducerea

138
Comunității Românilor din Iugoslavia, în conducerea satului, activist al Crucii
Roșii…
De mai bine de 50 de ani, are materiale publicate în cca 30 de publicații
din Serbia și România („Sărcia”, „Libertatea”, „Tibiscus”, „Floare de latinitate”,
„Oameni de seamă ai Banatului”, „Cuvântul românesc”, Almanahul „Cuvântul
românesc”, „Tradiția”, „Bucuria copiilor”, „Tinerețea”, „Scena”, Almanahul
„Apă vie”, „Suflet nou”, „Almăjul”, „Clio”, „Curierul românesc”, „Drum
nou”…), în unele și membru în colegiul de redacţie („Cuvântul românesc”,
„Scena ”, „Tibiscus”, „Floare de latinitate”). Din anul 1995, de la primul număr
și până în prezent, redactor responsabil al publicației românilor sărcienți „Sărcia”.
Autorul, împreună cu Valeri Moșescu, al Albumului monografic Sărcia-Sutiesca,
carte apărută în anul 2017. A fost inclus în „Lexiconul publicisticii românești din
Iugoslavia” (Costa Roșu). O perioadă și corespondent din Sărcia al redacției
române a Postului de Radio Novi Sad. Participant cu lucrări legate de sărcienți
la diferite simpozioane („Oameni de searmă ai Banatului”, „Personalități bănă-
țene”, Memorialul „Radu Flora”, „Forumul Publiciștilor Presei Rurale din
Banat”…).
Pasionat culegător de folclor literar, în versuri (ceva publicat) și proză.
Deținător al mai multor premii, diplome și mentiuni. Membru de onoare al
S.L.A. „Tibiscus” (Uzdin), „Armonia” (Săcălaz). Trăitor, tot timpul, în satul
natal, Sărcia.
Monografii publicate (în colaborare):
Iancu Murărescu, Valeri Moşescu, Sărcia - Sutiesca. Album monografic,
Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, 2017

139
 Dan Oberşterescu

Dan Oberşterescu s-a născut la 3 iulie 1961 în comuna Lăpușnicu Mare,

judeţul Caraș-Severin.

140
 Şcoala generală a absolvit-o în satul natal (1976). A urmat Liceul Pedagogic
Caransebeș, pe care l-a absolvit în anul 1980. A urmat, apoi, cursurile Facultății
de Istorie și Filozofie, Universitatea București. În prezent este profesor de Istorie
la Colegiul Tehnic Cărășan din Reșița.
Pe lângă activitatea didactică, desfășoară și activitate de cercetare istorică.
O preocupare permanentă este întocmirea de studii monografice. Monografia
comunei Lăpușnicu Mare a fost prima lucrare de acest gen. Întocmită ca lucrare
pentru obținerea gradului didactic I în învățământul preuniversitar (1997), lu-
crarea a fost publicată în anul 2009, la editura Tim din Reșița.
În prezent, este masternad, anul I (2016/2017), la Facultatea de Teologie
Ortodoxă, Universitatea „Eftimie Murgu”, Reșița.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane naţionale şi internaţionale
organizate în Timişoara, Arad, Reşiţa, Băile Herculane, Oţelu Roşu, Horezu,
Ploiești, Bozovici, Şopotu Vechi, Caransebeș, Moldova Nouă, Ploiești, Voineasa
- Vâlcea, Oravița, Dalboşeţ, Răcăşdia, Prigor, Lăpușnicu Mare, Șopotu Nou,
Rogoz – Maramureș.
Lucrări publicate:
a) volume proprii
Dănilă Oberşterescu, Monografia comunei Lăpușnicu Mare, Editura Tim,
Reșița, 2009
b) volume în colaborare
Monografii:
– Dănilă Oberşterescu, Dorina Velișcu,– Monografia Liceului Diaconovici-
Tietz - 125 de ani de învățământ liceal la Reșița, Editura Intergraf, Reșița, 2002
– Almăjul de ieri, de azi și de mâine sau mult dorita Vale a miracolelor,
coordonator Păun Ion Otiman, Editura Academiei Române Bucureşti/Editura
ArtPress Timişoara, 2017
Alte lucrări:
În revista „Banatica”:
– Aspecte ale rezistenței anticomuniste din Munții Banatului, nr. 15/II,
Reșița, 2000.
– Un document inedit din anul 1900 descoperit la Reșița, Edita Mega,
Cluj-Napoca nr. 24/2014, vol II.
În revista „Almăjana”:
– Începuturile învățământului liceal la Bozovici. Școala Medie 1957, nr.
1-2 /ianuarie-iunie 2014
– Corurile din Bozovici și Dalboșeț la București – 1906, nr. 3-4/ iulie-
decembrie 2014
– Vasile Alecsandri la Băile Herculane, ibidem, pag. 59
– „Astra” la Băile Herculane – 9-10 septembrie 1900, nr. 1-2/ ianuarie-
iunie 2015

141
 – Câteva considerații privind habitatul medieval din Țara Almăjului, nr.
34/iuliedecembrie 2015
– Informații inedite despre comuna Șopotu Nou, nr. 1-2/ianurie-iunie 2016
– Monografii din Valea Almăjului, nr. 3-4/iulie-decembrie 2016
În revista „Almăjul”:
– Școlile confesionale greco-ortodoxe române din dieceza Caransebeșului
în secolul al XIX-lea, Serie nouă, mai 2009.
În revista „Cronos”, Revista Sociețtății de Științe Istorice din România,
filiala Caraș-Severin:
– Primul Război Mondial. Voluntari almăjeni în armata română, An VIII,
nr. 15, ianuarie-iunie 2015.
– Amintiri din război, An VIII, nr. 16/iulie decembrie 2015.
– Ion Drăgălina (1850-1916), An IX, nr. 18/iulie-decembrie 2016.
În revista „Confluențe”, Oravița:
– Adunarea generală a Asociației Culturale Bănățene – Oravița, 23 octom-
brie 1921, An XXII, nr. 58/septembrie 2015.

142
 Ioan Olărescu

Ioan Olărescu s-a născut la 19 aprilie 1939, în Comloșu Mare, județul

Timiș, unde a copilărit și a absolvit Școala Elementară în anul 1953. A urmat,
timp de aproape doi ani, Școala Medie de Statistiscă din Timișoara, desființată în
toamna anului 1954, după care a absolvit Liceul din Jimbolia în 1959.

143
 Studii economice superioare la I.S.E. București între anii 1959-1964. Studii
postuniversitare între anii 1972-1973 la Institutul de Perfecționare a pregătirii
cadrelor de conducere a unităților economice din București.
A profesat în Timișoara ca economist timp de 7 ani, apoi în funcții de con-
ducere (contabil șef și director comercial) la întreprinderi de industrie locală.
Între 1978-1989 a ocupat funcții de conducere executive în aparatul propriu al
Consiliului Popular Județean Timiș. Între 1990-2000 a fost director al Direcției
buget-finanțe şi al Direcției de administrație publică la Consiliul Județean Timiș.
A efectuat numeroase studii de sinteză privind economia județului Timiș, dintre
care unele au fost publicate, în colaborare, în diferite lucrări de specialitate
apărute înainte de 1990 sub coordonarea Direcției Județene de Statistică Timiș,
director economist Vasile Nini.
În anul 1998 și-a început activitatea publicistică, pe teme de istorie a loca-
lității natale, cu evocări, biografii ale oamenilor de seamă din Comloșu Mare
și Lunga, precum și genealogii de familii. Prin prezentarea celor peste 200 de
personalități, precum și a unor fapte, întâmplări și locuri din trecut, a realizat,
de fapt, o cuprinzătoare monografie istorică a celor două localități: Comloșu
Mare și Lunga. Articolele și studiile, în număr de aproape 500, au fost publicate,
în cea mai mare parte, în revista Suflet nou și Suplimentul istoric al acesteia,
precum și în diferitele publicații din Banat și din țară, ca: Paralela 45, Supli-
mentul cultural al cotidianului Renașterea Bănățeană, Observator de Jimbolia,
Jimbolianul, Cenăzeanul, Timisiensis, Icoane bănățene (Mehadia), Oameni
de seamă ai Banatului (în volum), Cărășeni de neuitat (în volum), Învierea
(revista Mitropoliei Banatului), Lumina Divină, Coloana Infinitului, revista
Călugăreni (județul Giurgiu). A participat și prezentat numeroase comunicări
pe teme istorice şi monografice, începând cu 1998, la manifestările culturale
organizate în Comloșu Mare, Timișoara, Jimbolia, Lugoj, Cenad, Uzdin, Belinț,
Șopotu Vechi și alte localități.
Din anul 2000 este redactor-șef al revistei Suflet nou din Comloșu Mare,
precum și coordonator al Suplimentului istoric al revistei, pe care l-a întemeiat
în decembrie 2003.
Cofondator și președinte al Asociației Culturale Suflet nou, întemeiată în
septembrie 2005, recunoscută ca personalitate juridică din ianuarie 2006.
Cu suportul financiar al Asociației și sub egida acesteia s-a reușit continua-
rea activității publicistice periodice în Comloșu Mare prin revista Suflet nou și
cele trei suplimente ale acesteia: Suflet de dascăl, Suflet de copil și Supliment
istoric. În colaborare cu autoritățile și instituțiile publice locale, Asociația
a orga-nizat anual Simpozioane, lansări de cărți, întâlniri literare și istorice.
Au fost realizate 60 de plăci de marmoră cu numele a peste 300 de persona-
lități, amplasate în Panteonul Oamenilor de Seamă din Comloșu Mare, precum
și în Lunga.

144
 Lucrări publicate
Volume proprii:
• Ioan Olărescu, Comloșu Mare și Lunga. Repere istorice. Oameni care
au fost. Editura Eurostampa, Timişoara, 2001
Volume în colaborare:
• Ghid micromonografic al localităților județului Timiș. Editura
Helicon, Timișoara, 1996. Volum apărut sub coordonarea drd. ing. Viorel Coifan,
președinte al C.J.T. Concepția volum ing. Aurel Micșa. Scurt istoric al tuturor
localităților: Ioan Olărescu.
• Ghid micromonografic al localităților județului Timiș. Editura
Orizonturi Universitare, Timișoara 2000. Coordonator: drd. ing. Viorel Coifan,
președinte al C.J.T. Management executiv și realizare: ing. Aurel Micșa.
Colaboratori de la prima ediție: ec. Ioan Olărescu.
• Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Timiș. Analiza
disparităţilor, Timișoara, iulie 1997. Lucrare realizată și publicată de ADETIM.
Beneficiar proiect: C.J.T. Printre colaboratorii de specialitate: ec. Ioan Olărescu,
director DAPL.
• Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Timiș. Lucrare
realizată și publicată în volum de ADETIM în 1997. Beneficiar C.J.T. Printre
colaboratori de specialitate: ec. Ioan Olărescu, director DAPL.
• Arii prioritare de intervenție în zone defavorabile și slab dezvoltate
în județul Timiș. Lucrare realizată și publicată în volum în 27.11.1998 de
ADETIM Timișoara. Printre coordonatori pe domenii de activitate: ec. Ioan
Olărescu, director Direcția Coordonare programare.
• Ioan Olărescu, Contribuţii la istoria localităţii Comloşu Mare (micro-
monografie istorică), în volumul: Ioan Olărescu, Mircea Șerbănescu, Gavril
Balog, Ioan Viorel Boldureanu, Traian Galetaru: Dies Festi III. Volum editat
cu prilejul aniversării a 270 de ani de la venirea oltenilor în localitate, 70 de
ani de la apariția primului număr al revistei Suflet nou și 165 de ani de la
nașterea poetului Iulian Grozescu. Editura Eurostampa, Timişoara, 2004.
• Ioan Olărescu, Monografia revistei „Suflet nou” 1934-1939; Stabilirea
oltenilor în Comloşu Mare (studiu istoric), în volumul: Ioan Olărescu, Traian
Galetaru, Gavril Balog: Dies Festi IV. Însemnări aniversare cu prilejul
manifestărilor național-culturale de la Comloșu Mare, din 15-16 august
2014, la sărbătoarea a 80 de ani de la apariția primului număr al revistei
Suflet nou, 175 de ani de la nașterea poetului Iulian Grozescu și 280 de ani
de la venirea oltenilor în localitate. Editura Eurostampa, Timișoara, 2014.

145
 Petru Opruţ

Petru Opruţ s-a născut la 19 aprilie 1981, în municipiul Caransebeș,

județul Caraș-Severin. În prezent, domiciliază în Timişoara.
Copilăria şi-a petrecut-o în satul Voislova, comuna Zăvoi, județul Caraș-
Severin.

146
 Educaţie: Urmează cursurile Școlii Primare (clasele I-IV) în satul Voislova,
judeţul Caraș-Severin (1987-1991), apoi pe cele ale Școlii Generale Nr. 1 din
Oțelu Roșu, judeţul Caraş-Severin (1991-1995). Clasele liceale, la Liceul
Industrial Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin. Secţia Informatică (1995-1999),
cu Diplomă de Bacalaureat.
Studiază în continuare la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul
Universităţii de Vest din Timişoara (1999-2003), absolvind cu Diplomă de
Licenţă, şi la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (2009-2011), finalizând cu
Master „Finanţare şi Management în Administraţia Publică”.
Activitatea profesională
Din 18 mai 2006 până în prezent, lucrează la Agenţia pentru Protecţia
Mediului Timiş. În prezent, este Şef Birou Buget, Finanţe, Administrativ,
Resurse Umane. Principalele activități și responsabilități: organizează, conduce
și coordonează activitatea biroului Buget, Finanţe, Administrativ și Resurse
Umane.
Alte activităţi
– 11 februarie 2012 – se înscrie în Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din
Banat (A.P.P.R.B.).
– 30 august 2013 – este desemnat trezorier al Asociaţiei Publiciştilor Presei
Rurale din Banat.
– 12 decembrie 2013 – deţine funcţia de președinte al Asociației Cultu-
rale „Grănicerii Văii Bistrei”, cu sediul în localitatea Voislova, județul Caraș-
Severin.
Lucrări publicate:
a) Volume proprii
– „Voislova” (monografia satului Voislova, comuna Zăvoi, judeţul Caraş-
Severin). Cartea a fost tipărită şi editată în anul 2008, la Editura Marineasa,
Timişoara.
– „Ilustraţii ale portului popular din Voislova de-a lungul vremii”. Cartea
a fost tipărită şi editată în anul 2011, la Editura Nagard, Lugoj.
– „Localitatea Voislova, 1397-2012. 615 ani de la prima atestare docu-
mentară a satului”. Cartea a fot tipărită şi editată în anul 2012, la Editura
Brumar, Timişoara.
– „Calea Ferată Forestieră și Industrială, Trenu’ Mic, Voislova – Rusca
Montană – Ruschița”. Cartea a fost tipărită și editată în anul 2015, la Editura
David Press Print, Colecția Studii monografice, Timișoara.
– „Biserica Ortodoxă Română Valea Bistrei. 70 ani de la zidirea sfintei
biserici, 1946-2016” Cartea a fost tipărită și editată în anul 2016, la Editura
David Press Print, Colecția Studii monografice, Timișoara.
– „Biserica Ortodoxă Română din Voislova, 90 ani de la repararea capitală
a sfântului lăcaș, 1926-2016” Cartea a fost tipărită și editată în anul 2016, la
Editura David Press Print, Timișoara.

147
 b) Volume în colaborare
– Coautor al cărții cu titlul „Zece ani de la refacerea Monumentului Eroilor
Bănățeni de la Muntele Mic”. Cartea a fost tipărită și editată în anul 2014, la
Editura Mirton, Colecția Clio, Timișoara.
c) Articole, studii, participări la simpozioane naționale și internaționale
A publicat articole în revistele și cărțile de specialitate, după cum urmează:
– „Administrație Românească Arădeană. Studii și comunicări din Banat –
Crișana”, volumul V respectiv VII;
– „Glasul Voislovei”, localitatea Voislova, județul Caraș Severin;
– „Morisena”, localitatea Cenad, județul Timiș.
– Este redactor-șef al periodicului „Glasul Voislovei”, din satul Voislova,
județul Caraș-Severin, din anul 2012.
Participant cu lucrări, comunicări diverse la simpozioane naționale și inter-
naționale organizate în următoarele localități: Timișoara, Zrenianin, Arad, Oțelu
Roșu, Zăvoi, Șopotu Vechi, Giroc, Săcălaz, Giarmata Vii, Birda, Ferendia,
Toracu Mare, Dalboșeț.

148
 Pavel Panduru

Pavel Panduru s-a născut la data de 6 noiembrie 1947 în satul Putna, unde
urmează clasele I-IV. Clasele V-VII le parcurge la Şcoala din Prigor (1959-
1962), liceul la Bozovici, clasele VIII-XI (1962-1966). Examenul de maturitate
(bacalaureat) l-a promovat la Anina în 1966. A dat admitere la Universitatea

149
din Timişoara şi a intrat la Facultatea de Istorie-geografie, pe care a absolvit-o
în 1969. În perioada 1 iulie 1969 – 1 februarie 1960 a urmat cursurile Şcolii de
Ofiţeri în rezervă la Bucureşti. În anii 1970-1974 a studiat la Universitatea
„Babeş-Bolyai” din Cluj, secţia Istorie-filozofie, curs fără frecvenţă.
La terminarea facultăţii de la Timişoara, în anul 1969, 1 septembrie, a cerut
şi a fost repartizat ca profesor la Prigor, Caraş-Severin, pe catedra de istorie
şi geografie. Repartiţia a fost făcută de către Ministerul Învăţământului pentru
Şcoala cu clasele I-X din Prigor. În perioada 1973-1990 a obţinut gradele
didactice: definitivat, gradul II și gradul I. Din anul şcolar 1974/1975 a fost
numit director la această şcoală până în anul 1986, iar din 1 septembrie 1989
a fost numit din nou director. În această perioadă a construit, împreună cu co-
legii, o şcoală nouă cu 10 săli de clasă, laboratoare moderne, ateliere de lăcă-
tuşărie şi tâmplărie. Cu o bază materială modernă şi factorul uman de calitate,
a avut ca obiectiv pregătirea şi promovarea unui număr cât mai mare de elevi
la cursurile liceale şi universitare în diferite specialităţi.
După evenimentele din 1989, s-a implicat în Programul de reformare
a învăţământului românesc şi a creat o clasă de Şcoală complementară şi de
ucenici cu profil prelucrarea lemnului, în cadrul învăţământului „vocaţional”.
Aceasta, ca o continuare a cursurilor Liceului agricol comasat – existent până în
1989 şi a Şcolii profesionale de tractorişti din anii 1980-1985. Şcoala de ucenici
a şcolarizat peste 300 de elevi, învăţând meseria de tâmplar, tapiţer şi sculptor
ornamental.
Din anul 2003 Şcoala de ucenici a devenit „Şcoală de Arte şi Meserii”
cu domeniul prelucrarea lemnului, iar din anul 2010 se transformă în liceu
tehnologic, cu numele Liceul Tehnologic „Iosif Coriolan Buracu” Prigor. Astăzi
are peste 500 de elevi din toată Valea Almăjului, cu profilul Prelucrarea lemnului
şi cu secţii de sculptură ornamentală şi pictură pe sticlă, iar pentru fete un curs
de cusături naţionale şi croitorie.
A condus şi coordonat activitatea şcolii din 1974, a condus şi coordonat
activitatea căminului cultural din comună în aceeaşi perioadă, organizând nume-
roase manifestări culturale, sportive şi cu caracter social. A condus ansamblul
Doina Prigorului al Căminului Cultural din Prigor în perioada 1974-2007, care
a prezentat numeroase spectacole în Banat și în țară. Din anul 2000 este fondator
şi face parte din consiliul de administraţie al Comunităţii de Avere cu sediul
în Caransebeş, fondatorul „Festivalului Almăjul” alături de Velişcu Boldea şi
Ion Stan. A fost numit în colectivul de redacţie al unor reviste online ale Aso-
ciaţiei Române de Patrimoniu (ARP) din Bucureşti. Din 2011 face parte din
Consiliul Eparhial şi din Adunarea Eparhială a Episcopiei Caransebeş.
Lucrări publicate
A publicat articole, studii şi eseuri despre personalităţi din Banatul de sud,
cultura în aceeaşi zonă, cercetări etno-folclorice în reviste ca: „Magazin Istoric”,
„Pararela 45”, „Anotimpuri Literare”. „Vrerea”, „Eminescu” - din Timişoara;
„Revista Noastră”, „Semenicul”, „Reflex” din Reşiţa, „Confluenţe” - Oraviţa;

150
„Bocşa Culturală”, „Arcadia” (Anina), „Vestea” (Mehadia), „Agero” (Stuttgart,
Germania), „Adevărul literar şi artistic”; „Almăjul” şi „Almăjana” (Bozovici), la
care sunt membru fondator, „Suflet Nou” (Comloşu Mare), „Banatul” (Lugoj),
„Restituiri” etc.
Are o bogată experienţă de colaborare cu mari personalităţi ale culturii
româneşti: ÎPS Antonie Plămădeală, fost mitropolit al Ardealului, prof. dr. Sanda
Golopenţia (S.U.A.), prof. Alexandru Nemoianu (S.U.A.), Dr. Artur Silvestri,
preşedintele Societăţii Naţionale de Patrimoniu imobiliar, cultural şi istoric,
de la care a primit, pentru anul 2006 o diplomă de excelenţă pentru munca de
cercetare a istorie locale. De asemenea a primit o diplomă cu titlul de cavaler
al ordinul cultural Eminescu, ediţia a XVIII-a 2006, a zilelor culturii de la Oraviţa.
Colaborări cu Ion Marin Almăjan, prozator Timişoara, Octavian Doclin - Reşiţa,
Gheorghe Jurma - director al Editurii „Timpul” din Reşiţa etc. Este membru de
onoare al Societăţii Culturale „Sorin Titel” din Timişoara, al fundaţiei „Craina
Bănăţeană”. Colaborează cu muzeul „Astra” din Sibiu, condus de prof. dr. Cornel
Bucur, la invitaţia căruia formaţia „Doina Prigorului” a susţinut un spectacol
de gală în anul 2001. În anul 1998 a organizat la şcoala din Prigor comemorarea
a 110 ani de la naşterea preotului, istoricului, omului politic Iosif Coriolan
Buracu, fiu al satului. În martie 2000 a iniţiat un simpozion în satul Pătaş, de
sărbătorirea a 100 de ani de la naşterea istoricului, poetului şi creatorului
Arhivelor Naţionale din Timişoara, Grigore Popiţi. În anul 2000 a organizat
sărbătorirea a 450 de ani de la prima atestare documentară a satului Prigor,
cu care prilej a publicat, la Editura Timpul, monografia localităţii. Anul şcolar
2001-2002 a fost deschis cu o numeroasă şi valoroasă asistenţă formată dintr-o
delegaţie condusă de domnul Ioan Opriş, secretar de stat în Ministerul Culturii,
criticul literar prof. dr. Cornel Ungureanu. Cu acest prilej s-au comemorat
50 de ani de la moartea sociologului Anton Golopenţia, născut la Prigor. A fost
dezvelită o placă comemorativă.
A organizat la Borlovenii Vechi comemorarea protopopului colonel Pavel
Boldea, 30 noiembrie 2007 şi sărbătorirea a 70 de ani ai rapsodului Iosif
Ciocloda, 14 septembrie 2007, cu participarea instituţiilor pentru cultură din
judeţ şi a sindicatului învăţământului. La 10 august 2008, la Prigor a organizat
o mare sărbătoare, cu peste 200 de invitaţi din ţară şi din străinătate, cu
ocazia comemorării protopopului Iosif Coriolan Buracu. Au fost puse plăci
comemorative şi busturi ale marilor personalităţi ale neamului. În anul 2009
a fost comemorat la Prigor marele sociolog Anton Golopenţia, la 50 de ani de
la moarte. Au participat cu lucrări personalităţi culturale din toată ţara. În anul
2010 a organizat o importantă sărbătoare dedicată învăţătorului de la Pătaş,
Vasile Popopvici, la 80 de ani. Au participat peste 200 de dascăli din Almăj
şi din întregul Banat. A desfăşurat o bogată activitate de mentorat al tinerilor
absolvenţi de facultăţi.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane naționale şi internaționale
organizate la Timișoara, Arad, Reșița, Băile Herculane, Turnu Severin, Orşova,

151
Bozovici, Oravița, Anina, Șopotu Vechi, Giroc, Dalboșeț, Săcălaz, Comloșu
Mare, Uzdin, Vladimirovăț, Jimbolia, Răcășdia, Eftimie Murgu, Bănia, Mehadia,
Caransebeș etc.
În anul 1991 a însoţit un grup de elevi din judeţ într-o vizită în Olanda. În
anul 2006 a participat la Simpozionul Internaţional al profesorilor din Europa
Centrală, din Graz, Austria – 2006. A participat la numeroase întâlniri culturale
şi simpozioane desfăşurate la românii din Serbia, la Uzdin, Petrovasela şi Negotin.
Întreaga viaţă s-a preocupat de păstrarea şi evidenţierea valorilor tradiţio-
nale ale satului românesc. De aceea a scris numeroase articole, studii şi eseuri
de folclor, etnologie şi etnografie, de istorie şi portrete ale unor personalităţi ale
neamului românesc, pentru reviste din Banat, în ţară şi afară.
Cărţi publicate:
– „Monografia localităţii Prigor”, Editura Timpul, Reșița, 2000; ediţia
a II-a: Editura Tim, Reşiţa, 2015
– „Monografia satului Putna” (Almăj), Editura Tim, Reşiţa,
– „Portul popular românesc – Tradiţie istorică şi continuitate etno-cultu-
rală în Ţara Almăjului”, Editura Neutrino, Reşiţa, 2007
– „Ţara Almăjului – Străvechi ţinut de continuitate şi simţire românească”,
Editura Neutrino, Reşiţa, 2008
– „Iosif Coriolan Buracu – o legendă vie”, Editura Tim, Reşiţa, 2008
– „Învăţătorul Vasile Popovici – Om şi dascăl model”, documentar iniţiat
şi îngrijit de profesorul Pavel Panduru, Editura TIM, Reşiţa, 2010
– „Un Prinț Popular”, Protopopul Colonel K.u.K. Pavel Boldea din
Borlovenii Vechi, îngrijirea ediţiei: Pavel Panduru şi Constantin Vlaicu, Editura
InterMundus, București, 2008
De asemenea, a fost coautor la alte cărţi.

152
Liana Păun

153
 Liana Mihaela Păun s-a născut la Arad, la data de 7 noiembrie 1952.
Studii: Liceul „Ioan Slavici” (în prezent Colegiul „Moise Nicoară”) Arad
Facultatea de Istorie, Universitatea București, promoția 1976.
Cariera profesională: profesor, muzeograf (Arad), bibliotecar (Arad, Timi-
șoara), jurnalist (Timișoara)
Lucrări monografice publicate:
- Dan N. Buruleanu, Liana Păun, Dudeștii Noi – Neu Beschenova – album
monografic, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2011
- Dan N. Buruleanu, Liana N. Păun, Moravița – album monografic, Editura
Solness, Timișoara, 2011
- Dan N. Buruleanu, Liana N. Păun, Monografia ilustrată a comunei
Giulvăz, Editura Solness, Timișoara, 2013
- Dan N. Buruleanu, Liana Păun, Ciacova, Editura Mirton, Timișoara, 2015

154
 Marioara-Dorina Pisat

Marioara-Dorina Pisat s-a născut în anul 1957 în satul Hitiaș, judeţul

Timiș.
Este absolventă a Facultății de Management Agricol din Timișoara și a
unui master în afaceri. Este laborant școlar la Liceul Tehnologic de Industrie

155
Alimentară și profesor de specialitate la Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru
Haret” din Timișoara.
Din anul 1990 se dedică promovării tradițiilor și gastronomiei din Banatul
de câmpie, colaborează cu Centrul de Cultura și Artă Timiș, unde publică prima
lucrare: „Rețete bănățene din timpuri străvechi”, editată de Centrul de Cultură
și Artă Timiș în anul 2004; alte publicații: „Bucătăria din Banat”, tipărită de
S.C. Bistra S.R.L în anul 2008 și „Bunătăți din Banat – savoare și tradiție”,
Editura Marineasa, 2009; scrie un articol dedicat satului natal: „Hitiaşul între
tradiţie și actualitate”, în revista „Timisiensis”, nr. 2-3, anul XVIII-2011,
a Centrului de Cultură și Artă Timiș.
În anul 2007, profesoara Mihaela Verteș-Olteanu și Marioara Dorina
Pisat conving comisia de cultură a Consiliului Județean Timiș și a Centrului
de Cultură și Artă Timiș să adauge festivalului „Lada cu zestre” o secțiune de
gastronomie. Din anul 2007 și până în prezent, Marioara-Dorina Pisat juri-
zează această secțiune, descoperind în acești ani rețete tradiționale din Banat.
Proiectele pe care le-a desfășurat împreună cu profesoara Mihaela Verteș-
Olteanu în perioada anilor 2007-2017 s-au materializat într-un ciclu de patru
volume: „Din Băbăluci - Obiceiuri străvechi din Banatul de câmpie”, Editura
Marineasa, 2012, „Din Băbăluci - Sărbători creștine în Banatul multicultural”,
Editura Marineasa, 2013; rețetele tradiționale culese timp de 8 ani de la festivalul
„Lada cu zestre”au fost adunate în volumul „Din Băbăluci - Rețete tradiționale
din Banat”, Editura Eurostampa, 2014 și „Din Băbăluci - Hramul lăcașurilor
monahale în Banatul de câmpie”, volum editat de S.C. Bistra S.R.L. - 2016.
Pasiunea pentru tradițiile din Banat este transmisă și elevilor ei, în proiecte
internaționale ca: „Tradiții și Pasiuni” – Franța, 2007 și „Jocul nostru din
Banat prin lume mândru-i purtat” - între anii 2008-2009, unde elevii au obținut
în Italia premiul I, iar în Cehia premiul al III-lea, precum și numeroase alte premii
la concursuri și festivaluri în țară.
Alte proiecte realizate: „Duminici Pascale”, „Sărbători creștine” și „Jurnal
de patrimoniu”. Toate aceste proiecte au avut ca finalitate câștigarea încrederii
Comisiei de Cultură a Consiliului Județean Timiș și astfel, în anul 2008, a fost
obținută finanțarea Proiectului Euroregional „Satul – Emblema României în
Uniunea Europeană”. Marioara Dorina Pisat a coordonat acest proiect la Hitiaș
timp de opt ediții, ajutată de profesorii de la școala din sat, dar și de instituții
prestigioase din Timișoara. Cele opt ediții ale proiectului au dezbătut teme ca:
„Hitiașul sat european”, „Obiceiuri din pusta Banatului”, „Hitiașul în lumea
de altădată” etc.
Proiectul s-a finalizat prin publicarea în 1915 a cărții ,,Hitiaş – evocări
şi documente”, în care este evocat trecutul satului nostru în lumina datinilor
străvechi, definitorii pentru spiritualitatea neamului.

156
 Ioan Poliţă, Maria Poliţă

Ioan Poliţă s-a născut la data de 18 mai 1947 în comuna Marga, judeţul
Caraş-Severin, din părinţii Andrei şi Persida născută Tămăşilă.
În prezent domiciliază în comuna Şinca, sat Şinca Veche, judeţul Braşov,
Reşedinţa sa este în Comuna Marga, judeţul Caraş-Severin.
157
 S-a căsătorit în anii studenţiei cu studenta Maria Crişan. Au o fată, Persida
Emilia Poliţă, medic primar în chirurgie dento-alveolară, cu domiciliul în
Cluj-Napoca, căsătorită în 1999 cu Dan Călin Gafta, conferenţiar universitar
la Universitatea Babeş-Bolyai, şi o nepoată, Daria Emilia Gafta, elevă în clasa
a VII-a la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca, secţia germană.
Hobby-uri: istorie, drept, filosofie, geografie, literatură, poezie, arhitectură,
istoria artelor, genealogie, politică, religie, istorie locala, pomicultură, topografie,
succesiuni, excursii.
Educaţie şi formare
- 1954-1961 - Şcoala Generală – Marga, judeţul Caraş-Severin
- 1961-1964 - Şcoala profesională – Lugoj, judeţul Timiş
- 1965-1967; 1968-1969 - Liceul seral - Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin
- 1967-1968 - militar, Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj.
- 1970-1974 - Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de
Istorie-filosofie, Secţia Istorie. Titlul lucrării de absolvire: „Monografia comunei
Marga”, Cluj, 1974. Îndrumător ştiinţific: profesor dr. Bujor Surdu, bănăţean şi
domnia sa. Lucrarea a fost pusă imediat la dispoziţia dlor profesori Dumitru
Jompan şi Trandafir Tămaş, care s-au arătat interesaţi de ea.
- 1974-1981 - Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de
Drept (întrerupt pentru definitivat)
Limbi străine cunoscute: germană, franceză, rusă - satisfăcător.
Activitatea profesională
- 1974-1981 - profesor titular la Şcoala Generală Şoarş, judeţul Braşov.
- 1981 - transferat la Şcoala Generală Perşani, comuna Şinca.
- 1974-1979 - preşedinte al Comisiei de judecată de pe lângă Primăria
comunei Şinca.
- 1979-1985 - Preşedinte al Consiliului Comunal de Cultură şi Educaţie
Socialistă şi Primar, comuna Şinca, judeţul Braşov.
- 1977 - susţinut definitivatul la Cluj-Napoca.
- 1983-1984 - susţinut gradul didactic II la Bucureşti.
- 1987-1989 - susţinut gradul didactic I la Bucureşti. Titlul lucrării „Mono-
grafia comunei Marga”, Bucureşti, 1990. Îndrumător ştiinţific: profesor dr.
docent Titu Georgescu. (Lucrarea a fost revizuită cu sprijinul soţiei şi acum, şi
la publicarea ei în 2012)
- 1990 - transferat la centru de comună (Şinca Veche, comuna Şinca, judeţul
Braşov).
- 1990-2011 - profesor de istorie, director la Şcoala Generală Şinca Veche,
comuna Şinca, judeţul Braşov şi director coordonator pentru şcolile şi grădiniţele
din comuna Şinca (Bucium, Ohaba, Perşani, Vâlcea, Şercăiţa, Şinca Veche), iar
între 2005-2011 pe cea de director unic al comunei.
- 01 septembrie 2011 – prezent - pensionar.

158
 Perioada 1990-2011 a însemnat perfecţionarea continuă în specialitate,
pregătirea şi implicarea în domeniile managementului, lucrului la calculator în
vederea informatizării şi redactării de proiecte.
În domeniul perfecţionării permanente, în specialitate, amintim:
- 2001-2002 - Formare pe curriculum – Istorie, prin CCD Braşov
- 2006-2007 - Formare evaluator – Istorie, prin CCD Braşov
- 2007-2008 - Managementul clasei la ora de Istorie, prin CCD Braşov
şi Formarea continuă a personalului de conducere, prin Universitatea Transil-
vania Braşov
- În domeniul managementului amintim absolvirea prin CCD Braşov
a cursurilor de: „Management şi finanţe”, 1999-2000; „Management infor-
maţional”, 2001-2002, „Management administrativ financiar”, 2003-2004;
„Managementul resurselor umane”, 2004-2005 iar între 2005-2006 absolvirea
cursului de „Management General” prin Institutul European de Cursuri prin
Corespondenţă (EUROCOR), Bucureşti.
În domeniul pregătirii pentru lucrul la calculator amintim: „Iniţiere în
utilizarea calculatoarelor”, 2005-2006, „Pregătire în vederea utilizării Ael
şi a elaborării materialelor educaţionale pentru Ael”, 2006-2007; ambele
prin CCD Braşov şi -ECDL START- Centrul de Testare acreditat de ECDL
România, organizat de Bucureşti în cadrul proiectului EBC (Economia Bazată
pe Cunoaştere).
Rezultatele implicării şi pregătirii permanente s-au concretizat în numeroase
participări la proiecte locale şi naţionale, dintre care amintim pentru anii 2005-
2011: EBC, Prietenia – punte între inimi, P.I.R, dar şi realizări de ordin edilitar
- gospodăresc.
În cadrul EBC au fost organizate excursii şi schimburi de experenţă cu şcoli
din Târgu Lăpuş (Maramureş), Albeştii de Muscel (Argeş), Corund (Harghita),
Uricani (Hunedoara) şi Cacica (Suceava), ca şi numeroase schimburi de expe-
rienţă cu şcoli din judeţul Braşov, în cadrul proiectului Prietenia – punte între
inimi.
Pentru activitatea desfăşurată, în vara anului şcolar 2007-2008, în cadrul
programului e-Vacanta, parte componenta a EBC, şcoala Şinca a obţinut pre-
miul II între cele 17 comunităţi care au concurat la nivel naţional, iar profesorului
Ioan Poliţă, director al şcolii, i s-a acordat Premiul Special „pentru interesul,
motivaţia şi mobilizarea desfăşurată”
În cadrul PIR a participat la proiectul CDI (Centru de Documentare şi
Informare), proiect câştigat şi finalizat în vara anului 2009, prin construirea şi
dotarea a două săli de clasă cu tot ce presupune acest centru.
În plan edilitar gospodăresc remarcăm implicarea în domeniul moderni-
zării infrastructurii locale. În calitate de primar, a edificat Căminul Cultural din
Şinca Veche (1983-1985), iar ca director, a edificat o şcoală nouă cu clasele I-IV,
sat Vâlcea (2009), a reabilitat şcoala cu clasele I-IV, sat Ohaba (2004) şi şcoala
cu clasele I-VIII, sat Şercăiţa (2008).

159
 În toate şcolile şi grădiniţele de pe raza comunei s-a introdus apă curentă,
s-au construit toalete internalizate şi puncte interioare pentru „Programul lapte şi
corn”, s-au schimbat reţelele electrice, s-au pus uşi şi ferestre de termopan, s-au
înlocuit duşumelele, au fost îmbrăcaţi pereţii şi tavanul cu rigips, s-a înlocuit
şarpanta la Grădiniţa Şinca Veche ş.a.
- 2004-2005 - au demarat proiectele pentru construirea unor corpuri noi de
clădire la şcolile cu 8 clase din Perşani (4+2 săli de clasă, cabinet şi laborator)
şi Şinca Veche (6+4 săli de clasă, cabinete şi laboratoare); corpuri edificate în
2011-2012 (Perşani) şi 2015-2016 (Şinca Veche).
Activitatea sa culturală la nivel de şcoală şi comunitate a reprezentat o
permanenţă, fiind sprijinit activ de soţie, prof. Maria Poliţă, cu reale calităţi în
domeniul muzicii, dansului, teatrului, dar şi cu o perfectă cunoaştere a tradiţiilor
şi obiceiurilor locului. Amintim echipele de dansuri ale adulţilor şi elevilor,
formaţiile corale ale adulţilor şi elevilor, grupurile de obiceiuri populare locale,
toate acestea având ca suflet pe prof. Maria Poliţă, apoi brigada locală, formaţia
de fluieraşi şi corul bărbătesc. Ne mândrim cu premiile obţinute în perioada 1979
-2011 la Fundata, Zărneşti, Jina, Curtea de Argeş, Bucureşti, Făgăraş şi Braşov.
Cărţi publicate:
- Ioan Poliţă, Maria Poliţă, „Marga de Banat – studiu istoric” - Editura
Temi, Trento, 2012.
- Ioan Poliţă, Maria Poliţă, „Monografia comunei Şinca de Făgăraş”,
Editura StudiS, Tulcea, ianuarie 2016.
Pentru cele două monografii autorii au muncit din anii studenţiei, când s-au
cunoscut, şi până în momentul apariţiei lor.
Distincţii:
- 1985 - cu ocazia celei de a 40-a aniversări a victoriei antifasciste, decorat
cu medalia de „Erou al Muncii”
- 2015 declarat „Cetăţean de onoare” al localităţii Marga, judeţul Caraş-
Severin.

Maria Poliţă, născută Crişan, s-a născut la data de 25 decembrie 1948, în

satul Şinca Veche, comuna Şinca, judeţul Braşov, din părinţii Emilian Crişan şi
Maria născută Vulcan.
Căsătorită în anii studenţiei cu studentul Ioan Poliţă. (Vezi Ioan Poliţă)
Hobby-uri: ştiinţele naturii, biologie, istorie, politică, literatură, poezie, artă,
religie, muzică, pictură, istorie locala, horticultură, viaţa mondenă, bucătărie,
croşetat, excursii.
Educaţie şi formare
- 1955-1962 - Şcoala Generală din Şinca Veche, judeţul Braşov
- 1962-1966 - Şcoala Medie Tehnică Sibiu, judeţul Sibiu
- 1966-1970 - Liceul „Radu Negru”, Făgăraş, judeţul Braşov
- 1971-1974 - Universitatea Babeş-Bolyai, secţia de 3 ani - Ştiinţele naturii-
agricultură a Facultăţii de Biologie-Geografie-Geologie, Cluj.

160
 - 1975-1981 - Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de
biologie, geografie şi geologie, Secţia Biologie (întrerupt pentru definitivat şi
primul an de viaţă al fetei). Titlul lucrării de licenţă: „Bolile plantelor furajere
de la C.A.P. Şinca Veche”, Cluj-Napoca, 1981. Îndrumător ştiinţific, conf. dr.
Aurelia Crişan.
Limbi străine cunoscute: rusă, foarte bine şi franceză, bine.
Activitatea profesională
- 1974-1975 - profesor titular Şcoala Generală sat Tuşin, comuna Sânpetru
de Câmpie, judeţul Mureş.
- 1975-1976 - profesor suplinitor la Şcoala Generală Şoarş, judeţul Braşov.
- 1976-1981 - profesor suplinitor la Şcoala Generală Şercăiţa, comuna Şinca,
judeţul Braşov.
-1982 - titularizat la Şcoala Generală Perşani, comuna Şinca, pe catedra de
biologie-agricultură.
- 1982-1984 - preşedinta Consiliului Comunal al Organizaţiei de Pionieri
din comuna Şinca.
- 1984 -1990 - director la Şcoala Generală Perşani.
- 1990 - transferată la centru de comună (Şinca Veche, comuna Şinca,
judeţul Braşov).
- 1977 - susţinut definitivatul la Cluj-Napoca
- 1984-1985 - susţinut gradul didactic II la Bucureşti.
- 1988-1990 - susţinut gradul didactic I la Bucureşti. Titlul lucrării: Micro-
organismele – resurse biotehnologice, componenta levuri, Bucureşti, 1990.
Coord. ştiinţific: conf. dr. Victoria Herlea.
- 1990 - transferată la centru de comună (Şinca Veche, comuna Şinca, judeţul
Braşov), unde a funcţionat până în 2011, deşi era pensionată din 31 august 2007.
Perioada 1990-2011 a însemnat perfecţionarea continuă în specialitate,
deprinderea lucrului la calculator şi acordarea unui sprijin necondiţionat con-
ducerii şcolii.
În domeniul perfecţionării permanente în specialitate şi pregătirii pentru
lucrul la calculator amintim participarea la cursurile organizate prin CCD
Braşov:
- 2001-2002 - Formare pe curriculum – Biologie.
- 2005-2006 - Iniţiere în utilizarea calculatoarelor
- 2006-2007 - Formare evaluator – Biologie
- 2007-2008 - Managementul clasei la ora de Biologie
Efortul depus s-a concretizat în realizări cum ar fi: participarea la proiecte
locale şi naţionale, de exemplu, pentru anii 2005-2011: EBC, Prietenia – punte
intre inimi, PIR etc.
Pentru activitatea desfăşurată, în vara anului şcolar 2007-2008, în cadrul
programului e-Vacanţa, Şcoala Şinca a obţinut premiul II. Proiectul „Prietenia
– punte intre inimi” a însemnat implicarea în numeroase schimburi de experenţă
cu şcoli din judeţul Braşov.

161
 În cadrul PIR a sprijinit activ proiectul CDI (Centru de Documentare şi
Informare), proiect finalizat în vara anului 2009.
În plan edilitar gospodăresc, ca director între anii 1984-1990 al Şcolii
Generale Perşani, a îngrădit incinta celor două corpuri şcolare, am reabilitat
corpul B (clasele I-IV) şi a introdus apa curentă, făcând din Perşani prima şcoală
care a beneficiat de această facilitate.
În plan cultural a condus timp de peste 40 de ani corul şcolilor în care a
funcţionat şi s-a implicat total în activitatea echipelor de dansuri, a grupurilor
de obiceiuri populare şi brigăzii artistice din Perşani. În perioada 1982-1984
a coordonat întreaga activitate cultural-artistică a şcoliilor din comună.
Cărţi publicate:
Gafta D., Incze R., Poliţă M., 2002 - The influence of forest site fertility and
sampling scale on species-area curves. Contribuţii Botanice, 37: 73-83. (articol)
Ioan Poliţă, Maria Poliţă, „Marga de Banat - studiul istoric” - Editura
Temi, Trento, 2012
Ioan Poliţă, Maria Poliţă, „Monografia comunei Şinca”, Editura StudiS,
Tulcea, ianuarie 2016

162
 Lucia Elena Popa

Prof. Lucia Elena Popa s-a născut la Borlova, judeţul Caraș-Severin, în

7 mai 1945.
Licență în filologie la Universitatea de Vest din Timișoara.

163
 Carieră didactică – profesor de limba și literatura română la școlile din
Bacova, Timișoara - Generală 22 și Generală 20, iar din 1980 până la pensio-
nare la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Membră a Ligii Scriitorilor din România, Filiala Banat.
Publicații:
– Volume de autor (versuri): La marginea tainei, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2011; Chemare divină, Editura Eurostampa, Timișoara, 2013; Un
timp înmiresmat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2014; volum de basme pentru
copii: Prințesa zărilor albastre, Editura Carolina, Cluj-Napoca, 2017.
– Volume în colaborare: autor și co-editor la volumul: Marioara Pisat, Lucia
Elena Popa, Maria Țenchea – Hitiaș evocări și documente, Timișoara, 2015.
– Apariții cu lucrări literare în versuri sau proză, în reviste sau ziare:
„Columna 2000”, Timișoara; „Învierea”, „Coloana infinitului”, revistă culturală
editată de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși”, Timișoara; „Eminescu,
luceafărul românilor de pretutindeni”, revistă de cultură a Societății literare
„Sorin Titel”; „Icoane Bănățene”; Anuarul Asociației „Liga Scriitorilor”, Filiala
Timișoara Banat; „Antologia internațională a scriitorilor danubieni”, Ulm, 2016.
– Cronici de cărți, eseuri, articole de critică literară publicate în revista
Coloana infinitului; în revista online „În bătaia peniței”, revistă de cultură,
literatură și artă; în Anuarul Asociației „Liga Scriitorilor”, Filiala Timișoara
Banat;
– Prefețe de carte: Janet Dancea Achimescu, Șoaptele timpului, Editura
Eurobit, Timișoara; Monica Maria Condan, Stihuri condimentate, Editura Euro-
stampa, Timișoara, 2017;
– Participări la proiecte și antologii europene: în 03.12.2015 – Simpozio-
nul internațional „Gusturile Dunării, Pâine, Vin, Plante”; „Antologia literar-
artistică Gustul pâinii”, coord. Ana-Cristina Popescu; în aprilie 2016 – la
Simpozionul public internațional în cadrul proiectului „Gusturile Dunării”, în
Germania, în 08.07.2016.
– Premii și distincții: Marele Premiu - pentru poezie la Concursul de Creație
Literară Religioasă „Lumină lină”, 2012; Diplomă – acordată de Inspectoratul
Școlar al județului Timiș – pentru merite deosebite în pregătirea elevilor pentru
olimpiadele școlare (9 premii la fazele naționale ale Concursului „Mihai
Eminescu”), Timișoara, 1994; Diplomă de Excelenţă – ca semn de apreciere,
recunoaștere a talentului, dăruirii și meritelor deosebite, pentru contribuția
adusă la promovarea limbii române și a culturii naționale – din partea Asociației
Culturale „Constantin Brâncuși”, Timișoara, 2015.

164
 Horaţiu Rada, Gabriel Rada

Gabriel Rada s-a născut în data de 17 noiembrie 1969 la Timişoara şi

locuieşte în comuna Remetea Mare, unde a făcut şi şcoala gimnazială cu clasele
I-VIII (1976-1984), urmând apoi Liceul Industrial Electrotimiş (1984-1988).

165
 În toamna anului 1988 a fost încadrat în muncă la „Optica” Timişoara,
urmând stagiul militar la Dej (1988-1990), după care a revenit la „Optica”, în
funcţia de frezor, până în anul 2001, când a plecat la Cons Electrificarea Instal,
unde lucrează şi în prezent.
Între timp a urmat un curs de electrician de medie şi joasă tensiune şi
tehnician electrotehnist.
În anul 1994 s-a căsătorit cu Rada Ana, alături de care are 2 copii, o fată
şi un băiat.
Timpul liber îl dedică familiei, pescuitului şi pasiunii pentru electronică.

166
 Gheorghe Rancu Bodrog

Gheorghe Rancu s-a născut în 2 aprilie 1946 în localitatea Hodoş Bodrog,

judeţul Arad. Primele clase le face în satul natal cu înv. Maria Milancovici,
şcoala generală în Zădăreni, iar apoi Şcoala Medie Mixtă la Pecica, judeţul Arad.

167
 În anul 1966 a absolvit Institutul Pedagogic Arad, în anul 2001 Facultatea de
Sociopsihopedagogie – Colegiul Universitar Pedagogic, iar în 2004 Facultatea
de drept a Universităţii Dacia Hercules din Băile Herculane.
În perioada anilor 1994-2004 a îndeplinit funcţia de director cu probleme
de învăţământ – strategie – reformă al Universităţii Dacia Hercules; din 1988
până la pensionare a fost numit metodist ISJ, perioadă în care a efectuat mai
multe inspecţii curente sau grade didactice colegilor din învăţământul primar.
Este vicepreşedinte al Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banatul
istoric, preşedintele Asociaţiei culturale „BANATCULT” – Almăj, fondator şi
redactor-şef al revistei de cultură „Almăjul”, fondată în 1995, fondator al revistei
de cultură „Românii din Timoc”, destinată fraţilor români din Valea Timocului.
Este iniţiatorul şi organizatorul unor simpozioane locale sau internaţionale
de răsunet: „Dunărea – liant între români”, „Şcoala comunităţii şi valorile
tradiţionale ale satului românesc”, „Sărbătoarea muzeelor săteşti”.
Posedă o bogată bibliotecă şi documente inedite referitoare la istoria
Almăjului şi la viaţa bisericească din zonă. Deţine o bogată colecţie de calendare
vechi sau de manuale şcolare cu apariţie în perioada interbelică. A organizat
expoziţii pe diverse teme, cum ar fi: Icoane pe sticlă Băile Herculane, 2001,
Spiritualitatea românească din Voivodina, Dalboşeţ, 2005, Cărţile şi oamenii
lor din Almăj, 2010, Artă fără frontiere – expoziţie de pictură naivă, Bănia,
2011, Corespondenţă din primul război mondial, Vălenii de Munte, 2016, Ecoul
primului război mondial în Almăj, Reşiţa 2015, Portul străvechi al almăjenilor,
Şopot, 2017.
În anul 2016 participă la primul Congres al istoricilor români, desfăşurat la
Cluj-Napoca la iniţiativa Dlui academician Ioan Aurel Pop, cu o lucrare privind
cercetarea monografică în Almăj. Participă an de an la Festivalul Văii Almăjului
cu teme legate de Almăj şi oamenii lui.
În anul 2004, la propunerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin,
a primit, din partea preşedintelui României, „Medalia pentru învăţământ
clasa I”.
A participat cu lucrări pe diferite teme la mese rotunde, conferinţe, simpo-
zioane locale, judeţene, interjudeţene, naţionale sau internaţionale ţinute în
Timişoara, Arad, Cluj Napoca, Uzdin, Petrovasâla, Comloşu Mare, Săcălaz,
Torac, Bozovici, Pecica, Reşiţa, Răcăjdia, Oraviţa, Drobeta-Turnu Severin, Bor,
Dolni Milanovăţ, Kladova, Maidanpek, Negotin, Malainiţa, Băile Herculane,
Călimăneşti, Vălenii de Munte, Buziaş, Făget, Mehadia, Plugova, Petnic.
Dintre premiile obţinute amintim: „Premiul cultural de Excelenţă”
Fundaţia „Nişte ţărani”, preşedinte Dinu Săraru, Horezu, judeţul Vâlcea, 1986
„Premiul satului bănăţean” Uzdin, Serbia, pentru afirmarea şi promovarea
valorilor patrimoniului cultural spiritual şi al specificului satului bănăţean
2010, Premiul cultural „Tibiscus”, Casa Românească, Uzdin, Serbia, pentru
contribuţii la promovarea şi afirmarea valorilor cultural-spirituale româneşti

168
în spaţiul banatic, 2010, Premiul „Silvius Bata Miclea”, Timişoara „ pentru
contribuţii majore la publicistica din Banat, 2010 şi 2012, Premiul cultural
„Casa Românească”, Uzdin, în semn de recunoaştere pentru faptul că lumina
i se aşterne pe chip ori de câte ori lucrează pentru neam cât şi pentru răbdarea,
perseverenţa, inspiraţia şi înaltul profesionalism de care a dat mereu dovadă,
2011, Premiul Jurnalistul anului, Torac, Serbia, pentru izbânda credinţei în
ziaristica independentă, pentru înalta pâlpâire a spiritului de jurnalist stând de
veghe la izvoarele adevărului, pentru cinstita slujire a cuvântului scris, pentru
tenacitatea cu care apără limba română, pentru că este făptuitor de dreptate şi
pentru curajul de a fi corect, 2011, Premiul cultural „Gheorghe Bulic”, Uzdin,
Serbia, în semn de profundă mulţumire şi recunoştinţă pentru contribuţia la
păstrarea, afirmarea şi promovarea valorilor cultural spirituale şi a identităţii
neamului românesc cât şi pentru tenacitatea cu care apără limba română,
2012, Premiul „Eminescu”, Drobeta Tr. Severin, Fundaţia „Lumina” pentru
istorie, 2013, Premiul „dr. GLIGOR POPI”, Torac, Serbia, pentru contribuţii
majore la cercetarea, afirmarea şi valorificarea istoriei românilor din Serbia,
2013, Premiul „Eminescu” cu plachetă Orşova, pentru cercetarea istoriei în
sudul Dunării, 2014, placheta de recunoştinţă Învăţătorul zilelor noastre întru
cinstire şi recunoaştere a cărărilor de lumină şi învăţătură ascunse cu iscusinţă
în suflete de Copil, din partea Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni, Timişoara,
2016. În anul 2009 i s-a conferit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Şopot.
Placheta „Diplomă de merit” în calitate de promotor al culturii tradiţionale
bănăţene în spaţiul românesc din partea Centrului judeţean pentru conservarea
şi promovarea culturii tradiţionale Caraş Severin, 2015, Titlul de excelenţă,
pentru promovarea istoriei locale din partea Primăriei Pecica, jud. Arad, 2016,
Cetăţean de onoare al Uzdinului (Serbia), 2016, Premiul „Pavel Filip şi
Aurel Turcuş” pentru întreaga activitate depusă la promovarea publicisticii
săteşti, din partea Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat, Timişoara,
2016.
Lucrări publicate:
Volume proprii
• Gheorghe Rancu-Bodrog, Predarea istoriei românilor în şcoala primară,
Editura Radical, Drobeta-Turnu Severin, 2003
• Gheorghe Rancu-Bodrog, Istoria bisericilor ortodoxe din Almăj, Editura
Neutrino, Reşiţa, 2007 (monografie)
Volume în colaborare
• Mircea Chivu, Gheorghe Rancu, Caiet de informare şi documentare pen-
tru învăţământul primar şi preprimar; (Itemi de evaluare), Editura Radical,
Turnu Severin, 2001.
• Gheorghe Rancu-Bodrog, Mircea Chivu, Ghid metodologic (Modalităţi
de evaluare şi predare simultană), Editura Ager, Târgu Jiu, 2003.

169
 • Pr. dr. Constantin Cilibia, Gheorghe Rancu-Bodrog, Episcopul dr. Iosif
Traian Badescu, Editura Ager, Tg. Jiu, 2008.
• Gh. Ştefan Damian, Gheorghe Rancu-Bodrog, Mărioara Damian, Delia
Chevereşan, Hodoş Bodrog , Bodrogu Vechi – satul care îşi strigă fiii (mono-
grafie), ediţia I, Editura Hoffman, Caracal, 2015 şi ediţia a II-a Editura Gutenberg
Univers, Arad, 2016.
– Ediţie îngrijită: Petre Ugliş Delapecica; Scurtă monografie a sătuleţului
milenar Bodrogul Vechi, Editura Hofman, Caracal, 2015.
– Volume colective
• Symposia thracologica, nr. 9, Bucureşti 1992, Editura Institutului Român
de Tracologie, articolul O posibilă relaţie: crucile din extravilan şi reţeaua
rutieră romană, p. 203.
• Liviu Groza, Legendă şi istorie în Valea Almăjului, Editura Nagard,
Lugoj, 2005, articolul Omul sfinţeşte locul şi la Şopotu Vechi, p. 59
• Artur Silvestri, Un „Prinţ popular” – Protopopul colonel K.u.K Pavel
Boldea din Borlovenii Vechi, Editura InterMundus, Bucureşti, 2007, articolul
Un om de o bunătate fără seamăn. Câteva repere biografice, p. 11
• Vasile Popeangă – vocaţie de intelectual, Volum omagial, Editura
Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2007, articolul Arc peste timp, p. 130
• Vasile Popeangă, Emil Ambronie, Pe drumul Marii Uniri, Editura
„Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2008, articolul: Contribuţia preotului
Iosif Coriolan Buracu (1888-1964) la consolidarea procesului unificării
româneşti, p. 199
• Liviu Groza 1932-2012, Volum omagial, Editura Nagard, Lugoj, 2012,
articolul Amintiri în treacăt, p. 101
• Liviu Groza, Volum omagial, articolul Veşnicia satului, p. 125
• Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol. XV, Editura Tibiscus,
Uzdin, 2012, articolul Români bănăţeni la Şopotu Nou, p. 8
• Tiberiu Ciobanu, Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol.
XVI, Editura Eurostampa, 2013, articolele: Preotul Ioanichie Neagoe, p. 57 şi
Despre Românii din sudul Dunării, p. 65.
• Tiberiu Ciobanu, Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol.
XVII, Editura Eurostampa, 2014, articolele Generalul Alexandru Lupu (1838-
1925), pag. 82 şi Biserica şi societatea bănăţeană în timpul episcopului dr. Iosif
Traian Badesu (1920 – 1933), pag. 88.
• Gheorghe Ţunea – La un pas de moarte şi veşnicie, Reşiţa, 2014,
articolul Scurtă schiţă biografică, p. 26.
• Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol. XVIII, Editura
Eurobit, 2015, articolul Iuliu Vuia – învăţătorul neamului (1865-1933), p. 100.
• Analele Aradului, Anul II, nr. 2 – 2016, Colecţia „Astra Arădeană” –
1863, Editura Vasile Goldiş University Press, Arad, articolul Ţăranul bănăţean
în literatura Banatului prin publicistica sătească, p.732

170
 • Tradiţie şi frumuseţe în Ţara Almăjului, volum îngrijit de Angelica
Herac, Editura Tim, Reşiţa, 2016, articolul Taraful lui Ioţa Cocoş (Orbu) de la
Moceriş, p. 18
• Craina bănăţeană – oază de istorie şi spiritualitate, volum îngrijit de
Angelica Herac şi Petru Erimescu, Editura Tim, Reşiţa, 2016, articolul Vizita
canonică a episcopului Dr. Iosit Traian Badescu la Petnic în 19 septembrie
1924, p. 137.
• Dimitrie Gheorghe Radu, Sorina Groza, Învăţătorul zilelor noastre –
Anuarul Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni, articolul Contribuţia învăţătorimii
bănăţene la Marea Unire din 1918, p. 190
• ,,95 de ani de bibliotecă publică în Drobeta-Turnu Severin. 1921-2016”
Editura Grafix, Craiova, 2016, articol „Preot iconom Stavrofor Iosif Coriolan
Buracu”, p. 58-88, volum îngrijit de prof. dr. Florian Copcea
• Academician Ion Păun Otiman (coordonator), Almăjul de ieri, de azi şi
de mâine, (monografie), Editura Academiei + Editura ArtPres, 2017, Cap. 12
–Spiritualitatea în Almăj, p. 723

171
 Nelu Ioan Roşca

Nelu Ioan Roșca s-a născut la 26 martie 1955 în satul Șanovița, județul
Timiș.
În primele patru clase urmează Școala din Șanovița, iar clasele V-VIII, în
comuna Ghizela, județul Timiș.

172
 - Este elev al Școalii Profesionale UMT, în perioada 1970-1973.
- În anul 1978 a urmat un curs de ghizi în turism și timp de 16 ani a orga-
nizat, atât în țară și în străinătate, peste 15 0 de excursii turistice.
În luna septembrie 2016, la inițiativa sa, s-a constituit Asociația Culturală
„Nicolae Ursu” – Șanovița; după obținerea personalității juridice, este ales în
funcția de președinte.
În lucru se află volumul II al monografiei satului Șanovița.
Asociația Culturală „Nicolae Ursu” din Șanovița și-a propus amenajarea
unui muzeu sătesc în localitate. De asemenea, Asociația își propune amenajarea
unei biblioteci sătești în Șanovița.
Este fondatorul şi editorulpublicației „Foaia șanovițană”.
A debutat editorial cu monografia satului Șanovița:
„Monografia satului Șanovița, Județul Timiș”, Editura Eurostampa, Timi-
șoara – 2016
A participat la simpozioane naționale și internaționale în Serbia: la Uzdin,
Mesici, Vârșeț, Vladimirovăț, Toracu Mare etc., iar în țară, la Timișoara, Arad,
Bozovici, Oravița, Săcălaz, Giroc, Orțișoara, Caransebeș, Șopotu Vechi, Sacoșu
Mare, Obreja etc.
Este membru activ în Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat şi
membru în Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi”.
Pensionar din 2015.
Locuieşte în Timişoara şi în Şanoviţa.

173
 Costa Roşu

Costa ROŞU s-a născut la 30 martie 1947, la Begheiţi (Toracu Mare),

Serbia. Istoric literar, publicist, bibliograf, folclorist. Este fiul Anei (n. Bontilă),
casnică şi al lui Costa Roşu, ţăran.

174
 Urmează şcoala generală în Toracul natal, iar liceul, în limba română, la
Vârşeţ. Studiază limba şi literatura română la Şcoala Superioară de Pedagogie
din Zrenianin, apoi jurnalistica la Institutul de Jurnalistică din Belgrad. Debut
publicistic în ziarul „Zrenianin” (1968). Din 1970, Costa Roșu este ziarist la
săptămânalul „Libertatea” din Panciova, unde îndeplinește mai multe funcții:
redactor-şef al revistei „Tribuna tineretului” (1978-1986) şi al săptămânalului
„Libertatea” (1987-1989), redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea”
(2006-2011). Costa Roșu este iniţiatorul şi primul redactor al publicaţiei de
etnografie şi folclor „Tradiţia”. Între anii 1990-1995 îndeplinește funcția de
redactor responsabil al Editurii Societăţii de Limba Română din Voivodina.
Conștient de faptul că o comunitate poate supraviețui în timp doar dacă își
păstrează și promovează valorile patrimoniale, înființează în anul 1995 Socie-
tatea [Fundaţia] Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, al cărui preşe-
dinte este până în anul 2016. Costa Roșu este vicepreşedinte al Societăţii Ziariş-
tilor Profesionişti din Voivodina (2001-2005). Din 2008 şi până în prezent este
director și director de onoare al Institutului de Cultură al Românilor din Voivo-
dina. În 16 decembrie 2015 este ales Membru de onoare al Academiei Române.
Distincţii: „Crucea șaguniană pentru laici’’ (2015), Premiul de ,,Promovare
a imaginii Banatului’’ (2015), acordat de Academia Română – Filiala Timișoara,
Universitatea de Vest din Timișoara, Asociația Solidaritatea Timișoara și Marea
Lojă Națională din România, Premiul Academiei Române pentru volumul

175
Cartea veche românească din Voivodina (2009); Premiul „Cartea Anului Edito-
rial 2004” pentru volumul Personalităţi româneşti din Voivodina; Premiul Pro
Cultura (Consiliul Judeţean Timiş, 2010); Premiul de carieră, acordat de Uniu-
nea Ziariştilor din Serbia/Voivodina (2002); Ordinul Ziariştilor Clasa I - Aur,
acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (2007); Premiul pentru
punerea în valoare a patrimoniului cultural român din afara România, acordat
de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional al Judeţului Arad;
Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin.
Publicistica lui Costa Roșu este vastă ca tematică şi cuprinsă în majori-
tatea publicaţiilor în limba română din Voivodina. Cercetător cu vocaţie de
construcţie culturală pe spaţii ample, Roșu este autorul unei opere de cerce-
tare impresionantă, concretizată în monografii, studii, cărţi de istorie culturală,
bibliografii, lexicoane. Acribia cercetătorului se vede cu claritate în sintezele
bibliografice dedicate publicaţiei „Libertatea” şi Editurii Libertatea. Costa
Roșu a cercetat în amănunt colecţia publicaţiei „Libertatea”, colecția revistei
de literatură și cultură ,,Lumina’’, a analizat cataloagele Editurii Libertatea şi
a realizat trei lucrări de referință – Bibliografia săptămânalului Libertatea,
Bibliografia revistei ,,Lumina’’ și Bibliografia Editurii Libertatea, în 12 cărţi
masive.
Bibliografia Editurii Libertatea cuprinde toate cărţile apărute la această
editură, trecute în ordinea anilor de apariţie. Prin publicarea Bibliografia Editurii
Libertatea, Costa Roșu continuă să scrie, pentru posteritate, istoria spiritului
românesc din Banatul sârbesc.
Viața literar-culturală a românilor din Voivodina a constituit una din
preocupările constante ale lui Costa Roşu. Dicţionarul literaturii române din
Iugoslavia 1945-1990 (1989), Lexiconul jurnalisticii româneşti din Iugoslavia
(1998) şi Personalităţi româneşti din Voivodina (2004) fac parte dintr-un proiect
cultural menit să pună mai bine în lumină contribuţia scriitorilor, jurnaliştilor,
a altor oameni de cultură la construcţia culturală în limba română din Voivodina.
Un proiect important îl constituie lucrarea Cărţi vechi româneşti şi cronici
bisericeşti din Banat, realizată împreună cu istoricul Valeriu Leu și premiată de
Academia Română (2009). Ediţia întregită sub titlul Cărţi vechi româneşti şi
cronici bisericeşti din Banat cuprinde o panoramare istorică a circulaţiei cărţii
în Banat şi se constituie în cel mai cuprinzător inventar al cărţii vechi şi croni-
cilor bisericeşti din acest spaţiu.
Scrieri: Scrieri despre noi, românii de pretutindeni. Studii şi cercetări.
Contribuţii la istoria culturală a românilor de pretutindeni. Volumul I, Prefaţa:
dr Ionela Mengher; Editura Eurostampa, Timişoara – Editura ICRV, Zrenianin,
2013, 326 p.; Scrieri despre noi, românii de pretutindeni. Recenzii şi prezentări
de carte. Contribuţia la istoria culturală a românilor de pretutindeni. Volumul
II. Prefaţa: dr Ionela Mengher; Editura Eurostampa, Timişoara – Editura ICRV,
Zrenianin, 2014, 220 p.

176
 Monografii: Begheiţi (Torac) – Pagini din trecut şi de azi (în colab. cu Pavel
P. Filip; prof. dr. Radu Flora). Editor: Consiliul Comunităţii Locale Begheiţi/
Torac, 1976, 112 p.; Begejci (Torak) – juče i danas (în colab. cu Pavel P. Filip;
cuv. înainte Radu Flora). Ediţie în limba sârbă completată şi adăugită. Editor:
Consiliul Comunităţii Locale Begheiţi/Torac, 1977, 144 p.; Societatea de Limba
Română din Voivodina. Un sfert de veac de activitate (redactor principal şi
responsabil: Costa Roşu), Editura S.L.R., Vârşeţ, 1989, 168 p.; Frumoasele
festivaluri. Laudă cântecului şi jocului popular românesc. (cuv. înainte: Prof. dr.
Ion Lelea), Editura Libertatea, Novi Sad, 1990, 88 p.; Corurile noastre bănăţene.
Contribuţie la istoria muzicii corale bănăţene (pref. Teodor Munteanu), Editura
Libertatea, 1991, Novi Sad, 88 p.; Ani de memorie jurnalistică. Săptămânalul
Libertatea 1945-1995 (în colab. cu Ioţa Bulic şi Simeon Lăzăreanu; pref.:
Mărioara Stojanovic), Editura Libertatea, Panciova, 1995, 168 p.; Acad. Emil
Petrovici şi Toracul natal. Evocări – Akad. Emil Petrović i rodni Torak. Kazi-
vanja. (Ediţie bilingvă. Cuvânt-înainte: Prof. univ. dr. Ion Muncian), Editura
Societăţii Prieteniei Sârbo-Române din R. Serbia, Novi Sad, 1997; Biserica
Ortodoxă Română din Toracu-Mare (în colab. cu pr. Petru Drăghicescu; pref.:
I.P.S. Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului), Editura Fundaţiei, Novi
Sad, 1997, 90 p.; Slujitori ai altarului. Biserica Sf. Gheorghe din Toracu-Mare
(în colab. cu pr. Petru Drăghicescu; pref.: P.S. Dr. Laurenţiu Streza, Episcop
de Caransebeş şi Locţiitor de Vârşeţ), Editura Episcopiei Caransebeş şi Editura
Fundaţiei, Novi Sad, 2000, 118 p.; Biserica Ortodoxă Română din Banatul
sârbesc şi de la Sud de Dunăre (pref.: Doru Dinu Glăvan), Editura Banatului
Montan, Reşiţa, 2008, 176 p.; Bisericile ortodoxe românești din Banatul sârbesc
(împreună cu Adrian Negru, fotografii de Marius Roșu, cu o Precuvântare
a †Daniil, Episcop-locțiitor al Daciei Felix şi Prefaţă a scriitorului Nicu Ciobanu),
Editura ICRV, Zrenjanin, Editura Fundației, Novi Sad, 2013, 421 p.
Costa Roșu a alcătuit de-a lungul anilor un număr impresionant de
dicţionare/lexicoane: Dicţionarul literaturii române din Iugoslavia 1945-1990,
Editura Libertatea, Novi Sad, 1989, 200 p.; Lexiconul jurnalisticii româneşti din
Iugoslavia 1798-1998, (pref.: Prof. dr. Radmila Milentiević), Editura Libertatea,
Panciova, 1998, 362 p.; Personalităţi româneşti din Voivodina, 1734-2004,
(pref.: Dr. Valeriu Leu), Editura Libertatea, Panciova, 2004, 304 p.; Leksikon
znamenitih Rumuna iz Vojvodine 1730-2010, Izdavaštvo ICRV, (Predgovor
(pref.): Dr Valeriu Leu; Prevod sa rumunskog jezika: Florin Ursulescu),
Izdavaštvo ICRV, 2011, 352 str.; Dicţionarul preoţilor români din Banatul
sârbesc 1761-2010, (pref.: Dr. Costin Feneşan), Editura ICRV, 2011, 228 p.
Costa Roșu este autorul unui număr impresionant de lucrări de istorie
culturală / studii / cercetări: Valahii din Muntenegru – Vlasi u Crnoj Gori
(în colab. cu dr. Djuro Batričević şi dr. Cvetko Pavlović; pref. / Predgovor:
Dr. Biljana Sikimić, Institutul de Studii Balcanologice al Academiei Sârbe de
Ştiinţe şi Arte din Belgrad), Editura Fundaţiei, Novi Sad – Imprimeria MIRTON,

177
Timişoara, 2004, 166 p.; Cartea veche românească din Voivodina (în colab.
cu Valeriu Leu; pref.: Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent
al Academiei Române din Bucureşti; cuv. înainte: Autorii), Editura Fundaţiei,
Novi Sad, 2007, 290 p.;  Pe aripile inspiraţiei (în colab. cu Vasa Barbu şi
Nicu Ciobanu), Panciova, 2008; Cronici bisericeşti. Manuscrise din Banat,
secolele XIX-XX. Din istoria monografismului bănăţean (în colab. cu Valeriu
Leu), Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin,
2009, 252 p.; Istroromânii din Croaţia, Povestea unei etnii care dispare,
Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, 2010,
40 p.; Cărţi vechi româneşti şi cronici bisericeşti din Banat, Ediţie revăzută şi
adăugită, (în colab. cu Valeriu Leu; Prof. univ. dr. acad. Ioan Aurel Pop), Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca – Editura Institutului de Cultură al
Românilor din Voivodina, Zrenianin, 2012, 421 p.; Patrimoniul cultural al
românilor din Voivodina, (pref.: dr. Ionela Mengher), Editura: Institutului de
Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin – Altip, Alba Iulia, 2012, 330
p; Istroromânii. Povestea unei populaţii străvechi care dispare (fotografii de
Igor Ungur şi Todor Ursu) Editura ICRV, Zrenianin şi Editura Altip Alba Iulia,
2013, 168 p.; Vlahii din Muntengru. Povestea unei populaţii străvechi care
dispare, (fotografii de Igor Ungur şi Todor Ursu); prefaţă Nicu Ciobanu, Editura
ICRV, Zrenianin şi Editura ALTIP Alba Iulia, 98 p.; Românii din Voivodina,
(fotografii de Todor Ursu și Diana Ocolișan, desene de Viorel Flora, prefață de
Nicu Ciobanu), Editura ICRV, Zrenianin și Editura Altip Alba Iulia, 2015, 296.p.
Folclorul literar a constituit unul dintre subiectele constante ale cercetărilor
lui Costa Roșu. Urmare acestor cercetări a rezultat un număr important de titluri
precum: Foaie verde spic de grâu; colecţie de folclor bănăţean; poezia lirică
(redactor adjunct), Zrenjanin, 702 p.; Foaie verde lămâiţă; colecţie de folclor
literar bănăţean II; strigături, cântece epice, genuri minore (ultima redactare
a textului: C.R.), Zrenianin, 1982, 791 p.; Legende bănăţene. Folclor literar
bănăţean, (Culegeri, selecţie şi cuv. înainte: C. R.), Editura Libertatea, Novi Sad,
1994, 104 p.; Proverbe şi zicători bănăţene. Folclor literar bănăţean, (culegeri,
selecţie şi note explicative: C. R.), Editura Libertatea, Novi Sad, 1996, 146 p.
Colinde româneşti. Folclor literar bănăţean (culegeri, selecţie şi note explicative:.
C. R.; pref.: P.S. Dr. Laurenţiu Streza, Episcop de Caransebeş şi Locţiitor de
Vârşeţ. Editura Episcopiei, Caransebeş – Editura Fundaţiei, Novi Sad, 1999,
106 p.; Legende, basme şi poveşti populare româneşti. Proză populară româ-
nească din Banatul sârbesc. Ediţie îngrijită de: Alexandra Mircov şi Delia
Drăgan, pref.: Alexandra Mircov, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009, 340 p.
Folclor românesc din Banatul sârbesc. Colecţie de folclor literar bănăţean în
versuri şi în proză, (Culegeri, selecţie şi note explicative: C. R., pref.: Nicu
Ciobanu), Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, 540 p. Lucrarea de referință
a lui Costa Roșu din domeniul folcloristicii este Folclor românesc din Banatul
sârbesc. Colecţie de folclor literar bănăţean în versuri şi în proză.

178
 Cunoscător și vorbitor a două limbi, trăitor într-un spațiu multietnic și
multicultural, Costa Roșu nu scapă de ,,ispita’’ traducerii. Semnează fie de unul
singur, fie în colaborare, următoarele traduceri: Zoran Petrović, Satul Sakule,
dar în Banat. Piesă de teatru. (în colab. cu Todor Baloş), Editor: Comunitatea
Cultural-Instructivă din Alibunar, 1981,140 p;.  Cvetko Pavlović, Cuvinte
înţelepte. Proverbe şi zicători din Muntenegru. (traducere în limba română şi
note explicative), Editura S.L.R.V., Novi Sad, 1993.
Din lista lucrărilor semnate de Costa Roșu nu pot fi omise nici lucrările ce
fac parte din următoarele categorii:
Interviuri și reportaje: Interviuri. În dialog cu 50 de scriitori şi oameni
de ştiinţă. (pref.: Florin Ursulescu), Editura Libertatea, Panciova, 1999, 240 p.
Reportaje: Călătorii din amintiri. Reportaje şi note de drum, vol. I. şi vol.
II(pref.: Vasa Barbu), Editura Libertatea, Panciova, 2011, 348 p şi 2014, 288 p.
Bibliografii: Bibliografia Editurii „Libertatea” 1945-1995, vol.I, Cartea I,
Editura Libertatea, Panciova, 1995, 256 p.; Bibliografia Editurii „Libertatea”
1995-2005, vol. I, Cartea a II-a, Editura Libertatea, Panciova, 2005, 216
p.; Bibliografia săptămânalului „Libertatea” 1945 -1970, vol. II, Cartea I,
(cuv. înainte: C. R.), Editura Libertatea, Panciova, 1997, 368 p.; Bibliografia
săptămânalului „Libertatea” 1971-1980, vol. II, Cartea a II-a, (cuv. înainte: C.
R.), Editura Libertatea, Panciova, 2008, 562 p.; Bibliografia săptămânalului
„Libertatea” 1981-1990, vol. II, Cartea a III-a, (cuv. înainte: C. R.), Editura
Libertatea, Panciova, 2009, 658 p.; Bibliografia săptămânalului „Libertatea”
1991-2000, vol. II, Cartea a IV-a, (pref.: Vasa Barbu), Editura Libertatea,
Panciova, 2006, 536 p.; Bibliografia săptămânalului „Libertatea” 2001-2006,
vol. II, Cartea a V-a. (pref.: Nicu Ciobanu; date bibliografice despre autor:
Florin Ursulescu), Editura Libertatea, Panciova, 2006,532 p.; Bibliografia
săptămânalului „Libertatea” 1945-2010, vol. II, Cartea a VII-a. Suplimente,
(Argument: C. R.), Editura Libertatea, Panciova, 2010, 504 p.; Bibliografia
revistei „Lumina” 1947-1997, vol. III, Cartea I. (pref.: Slavco Almăjan; cuv.
înainte: C. R.), Editura Libertatea, Panciova, 2007, 400 p.; Bibliografia revistei
„Lumina” 1978-2007, vol. III, Cartea a II-a. (cuv. înainte: C. R. ), Editura
Libertatea, Panciova, 2007, 492 p.;
Alte lucrări: Patruzeci de ani ai săptămânalului „Libertatea”, „Libertatea”,
Panciova, 1985, nr. 11 – 29, martie – iulie;. Folclor literar bănăţean, Culegeri
de teren, „Libertatea”, Panciova, 1987, nr. 1-18, ianurie – mai; Colonia literară
la cea de a XX-a ediţie, „Libertatea”, Panciova, 1992, nr. 46-51, noiembrie –
decembrie;. Din trecutul jurnalisticii noastre. Două secole de presă românească
în Banatul sârbesc, „Libertatea”, Panciova, 1992, nr. 47-52, noiembrie-de-
cembrie; 1993, nr. 1-28, ianuarie – iulie; Evreii din Voivodina în trecut şi azi,
„Libertatea”, Panciova, 2001, nr. 27, 28 şi 39, septembrie; Biserica Valahă –
cel mai vechi lăcaş de credinţă din Cetinje, „Libertatea”, Panciova, 2003, nr.
21, 22 şi 23, mai – iunie; 250 de ani de la prima atestare documentară despre

179
existenţa românilor din Novi Sad. Românii de dincolo de Tisa, „Libertatea”,
2004, nr. 33-37, august – septembrie; Aşezări de valahi de pe malurile Dunării
din Serbia de Nord-Est, de la V. Gradište şi până la Brza Palanka, Dunărea,
liant între popoarele Clisurei, „Libertatea”, Panciova, 2007, nr.  34-48, august
– decembrie;  Călătorie la istroromânii din Croaţia, Povestea unei populaţii
străvechi care dispare, „Libertatea”, Panciova, 2010, nr. 4-9, ianuarie – martie;
Repere bibliografice: Ioan Flora, Costa Roşu – Dicţionarul literaturii
române din Iugoslavia, „Libertatea”, 1989, 16 decembrie; Teodor Munteanu,
Costa Roşu, Frumoasele festivaluri – o carte mult aşteptată, „Libertatea”,
Panciova, 1991, 23 februarie; Ioţa Bulic, Învingător în lupta cu vremelnicia,
„Libertatea”, Panciova, 1992, 22 februarie; Dr. Ion Lelea, Monografia corurilor
noastre bănăţene a publicistului şi folcloristului Costa Roşu, „Libertatea”,
Panciova, 1992, 15 august; Aurel Turcuş, Costa Roşu, „Renaşterea bănăţeană”,
Timişoara, 3 august 1994, p. 3; Kornelija Olar, Bibliografije – Vredan most,
„Dnevnik”, Novi Sad, 1995, 10 iunie, p. 10; Ion Marin Almăjan, Libertatea de
a trage cu puşca, libertatea de a scrie în limba română..., „Renaşterea bănăţeană”,
Timişoara, 19 iunie 1995; Vasa Barbu, O realizare editorială utilă, „Libertatea”,
Panciova, 1995, 25 noiembrie, p. 8; Dumitru D. Ionaşcu, Dicţionarul literaturii
române din Iugoslavia, „Constelaţia dragonului”, Deva, 1995, 1 decembrie; Ion
Gh. Oltean, Legendele bănăţene de Costa Roşu, „Redeşteptarea”, Lugoj, 1995,
decembrie, p. 5; Nikola Salapura, Kosta Rošu – Monografia Emila Petrovića
(Costa Roşu – Monografia despre Emil Petrovici), „Zrenianin”, 1997, 4 iulie, p. 10;
Sima Petrovici, Realizarea treptată a unui proiect – C. Roşu, Bibliografia
românilor din Iugoslavia, „Libertatea”, Panciova, 1997, 30 august; Ion Condan,
Document şi bucurie sufletească, „Libertatea”, Panciova, 1997, 18 septembrie,
p. 25; Mr. Nikola Rodić, Kazivanje o Emilu Petroviću. Povodom knjige Koste
Rošu, „Glas Zrenjanina”, 1997, 20 noiembrie; F.[lorin] U.[rsulescu], Costa Roşu
– laureat al „Scânteilor culturii”, „Libertatea”, Panciova, anul LVI, 2000, nr. 9
(3011), p. 6; Florin Ursulescu, La Novi Sad au fost decernate „Scânteile culturii”
– Publicistul Costa Roşu, unul dintre laureaţi, „Libertatea”, Panciova, 2000, nr.
13 (3015), 25 martie, p. 11; Marinica Ciobanu, „Scânteile culturii - 1999” lui
Costa Roşu, „Libertatea”, Panciova, 2000, nr. 14 (3016), p. 9; Rodica Ursulescu
Miličić, Costa Roşu – Laureat al scânteilor culturii, „Tradiţia”, Novi Sad, 2000,
nr. 13 – 14, p.5; Doina Scaverdia, Publicistului român Costa Roşu – Premiul
de carieră, „Libertatea”, Panciova, 2002, 2 martie, p. 9; Vasa Barbu, Interviuri
(1970 – 2000), „Libertatea”, Panciova, 2002, 9 martie, p.12; Nicu Ciobanu,
(în) vol. Costa Roşu, Personalităţi româneşti din Voivodina, Panciova, 2004,
184-188; Anemarie Sorescu Marinković, O geografie culturală inedită a
Voivodinei (Costa Roşu, Personalităţi româneşti din Voivodina), „Libertatea”,
Panciova, LX, 2004, nr.13 (3217), 3 aprilie, p. 9; Valentin Mic, Veritabila istorie
culturală şi spirituală a românilor de aici, „Libertatea”, Panciova, LX, 2004, nr.
22 (3227), p. 9; Dr. Mircea Taban, Istoria ca necesitate, „Libertatea”, Panciova,

180
2004, nr. 28 şi nr. 29, 17 şi 24 iulie, p. 9; S.[imeon] Lăzăreanu, Costa Roşu –
laureatul Premiului Editurii „Libertatea”: Cartea anului 2004, „Libertatea”,
Panciova, LX, 2005, nr. 8 (3265), 26 februarie, p. 9; Vasa Barbu, Amprente
durabile în timp, „Libertatea”, Panciova, LX, 2005, nr. 17 (3274), 30 aprilie, p.
9; Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, Bucureşti, Editura Saeculum
I.O., 2006; Vasa Barbu, Nicu Ciobanu, Costa Roşu, Pe aripile inspiraţiei,
Panciova, 2008, 147 – 152; Catinca Agache, Literatura română din Voivodina,
Panciova, 2010, 197 – 199; Piramida, revistă de cultură, investigație și atitudine,
nr.6, anul II/III, toamnă/iarnă 2012-2013, număr omagial Costa Roșu (autori:
Catinca Agache, Carmen Albert, Avram Andea, Vasa Barbu, Nicolae Bocșan,
P.S.S. Calinic, Nicu Ciobanu, Florian Copcea, I.P.S.S. Nicolae Corneanu, Crișu
Dascălu, Ion Dejan, Ervin Dubrovic, acad. Nicolae Edroiu, Costin Feneșan,
Sorin Frunzăverde, Gheorghe Jurma, Ion Lelea, Annemarie Sorescu Marinković,
Felicia Marina Munteanu, Ionela Mengher, acad. Ioan Aurel Pop, Cvetko
Pavlović, Biljana Sikimić, I.P.S.S. Laurențiu Streza, acad. Božidar Šekularac,
Florin Ursulescu, Igor Ungur).
Costa Roşu face, cu o exemplară dăruire, atât o muncă de construcţie
culturală, cât şi una de recuperare, de umplere a golurilor dintr-o istorie cultu-
rală a românilor. înregistrează meticulos, recuperează cu metodă, construieşte
temeinic. Lucrările sale intră în bibliografia obligatorie pentru cunoaşterea unei
realităţi istorice şi culturale.
Dr. Ionela Mengher

181
 Sonia Seracin

Sonia Seracin s-a născut la 1 februarie 1948, în localitatea Cerneteaz,

județul Timiș.
Studii: Institutul Pedagogic de 3 ani, Timişoara – secția Istorie- geografie,
1970; Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-filo-
zofie, 1975.

182
 În baza studiilor absolvite, întreaga sa activitate profesională a fost de
natură didactică, a gravitat în jurul profesiei de dascăl. Munca la catedră a fost
pentru domnia sa un vis împlinit, un dar de la Dumnezeu. A situat profesia, tot
timpul, pe cea mai înaltă treaptă ierarhică a nobleței.
Cum era și firesc, a parcurs toate treptele perfecționării didactice. În
consecinţă, în urma sa a rămas, ca și cuvânt scris, o lucrare de licență realizată
sub îndrumarea marelui om de cultură, profesorul universitar de la Universitatea
„Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Pompiliu Teodor, intitulată „Revista Biblio-
teca Românească” (1975), prima revistă literară românească din Banat, și o
lucrare de grad didactic I scrisă cu coordonarea cunoscutului profesor univer-
sitar timișorean Ion Munteanu, cu titlul „Lupta de emancipare națională în
primul deceniu al secolului al XIX-lea în Banat” (1994).
La vârsta senectuții, a scris monografia satului Cerneteaz: „Cerneteaz, file
de istorie bănățeană”, din respect pentru părinții săi și comunitatea din care
provine, apărută la Editura Marineasa în decembrie 2013. Recunoaşte, cu since-
ritate, că nu a scris cartea din proprie inițiativă, dintr-un motiv foarte simplu:
în opinia domniei sale, nu a avut niciodată curajul, îndrăzneala să se „înhame”
la o asemenea muncă. De câte ori a avut în mâini o carte, a considerat că
realizarea acesteia implică, pe lângă o muncă titanică, har de la Dumnezeu, un
talent deosebit.
Ca atare, a scris monografia după multe frământări și a fost în cele din
urmă și rezultatul sprijinului primit, pe partea de documentare, de la Gabriel
Baici, și el un fiu al satului.

183
 Ion Sfera

Ion Sfera s-a născut în satul Locve / Sân-Mihai din Voivodina. Este
profesor în localitatea natală.
A publicat volumele: Şcoala din Locve (Sân-Mihai) în perioada 1675-
2000, Editura Libertatea, Panciova, 2001; Locve / Sân-Mihai – Trecut şi
prezent în imagini şi cuvinte, Editura Institutului de Cultură al Românilor din
Voivodina, Zrenianin, 2015.

184
 Doru Sinaci

Ionel Dorel Sinaci s-a născut la 22 septembrie 1959. Domiciliază în

municipiul Arad. Doctorand.

185
 Studii
– Liceul Pedagogic din Arad (1974-1978)
– Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Politice şi Administrative; domeniul: Istorie; specializarea: istorie-
jurnalism (2003-2007); Diplomă de Licenţă.
– Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Politice şi Administrative; domeniul: Istorie; Programul de studii:
Istorie şi civilizaţie europeană (2008-2010); Diploma de Master.
– Academia Română, Institutul de Istorie ,,George Bariţiu” Cluj-Napoca
(2007 -2014). Doctor – domeniul Istorie.
Activitatea profesională
– 1987-1990: Învăţător la Şcoala Generală Căpâlnaş; Şcoala Generală
nr. 12 Arad
– 1993-2008: Redactor, publicist comentator, secretar de redacţie, redactor
coordonator la S.C. ,,Adevărul” SRL (Informmedia), Arad
– 2010 - prezent (ianuarie 2014): Ziarist, redactor-şef la „Glasul Aradului”
– 2009 - prezent (ianuarie 2014): – Director; coordonează activitatea
Centrului de Studii de Istorie şi Teorie Literară „Ioan Slavici” al Universităţii de
Vest „Vasile Goldiş” din Arad
– 2008 - prezent (ianuarie 2014): Director adjunct/inspector la Consiliul
Judeţean Arad – Centrul Cultural Judeţean Arad. Coordonează activitatea
Colectivului Monografic Judeţean pentru elaborarea monografiilor de localitate,
cercetarea şi valorificarea istoriei municipiului şi judeţului Arad; organizarea de
sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
– A iniţiat şi organizat sesiunile naţionale de comunicări ştiinţifice „Admi-
nistraţie românească arădeană – studii şi comunicări din Banat-Crişana”,
ediţiile 2010, 2011, 2012, 2013.
– Este iniţiator şi coordonator al Colectivului Monografic Judeţean Arad.
– Este iniţiator şi coordonator al colecţiei editoriale „Slaviciana – serie
nouă” – Editura „Vasile Goldiş” University Press Arad.
Lucrări ştiinţifice
A. Studii publicate pe subiectul tezei de doctorat
• Doru Sinaci, Aradul – capitală politică a românilor transilvăneni, în
Studii de ştiinţă şi cultură, anul III, nr. 3(10), septembrie 2007, Editura „Vasile
Goldiş” University Press, pp.89-97.
• Doru Sinaci, Tribuna Poporului şi tribunismul arădean, în Aradul şi
Marea Unire din 1918: culegere de studii, coord: Marius Grec, Stelean-Ioan
Boia, Editura „Vasile Goldiş” University Press, 2008, pp. 16-54.
• Doru Sinaci, Ştefan Cicio Pop şi tribuniştii arădeni, în Ştefan Cicio
Pop: studii, coord: Corneliu Pădurean, Editura Gutenberg Univers Arad, 2009,
pp. 89-96.

186
 • Doru Sinaci, Dispute confesionale între ortodocşi şi greco-catolici în
perioada neoactivismului (1895-1914), în 90 de ani de administraţie românească
în Arad: culegere de studii şi comunicări, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie,
Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2010, pp. 104-109.
• Doru Sinaci, Impunerea Aradului în fruntea luptei politice a românilor
transilvăneni şi radicalizarea discursului politic inter-românesc, în Adminis-
traţie românească arădeană, studii şi comunicări, vol. I, coord: Doru Sinaci,
Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2010, pp. 69-98.
• Doru Sinaci, Victime colaterale în lupta pentru unitate naţională, în
Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări, vol. II, coord: Doru
Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2011,
pp. 163-169.
• Doru Sinaci, Tribunistul Ilarie Chendi, în Administraţie românească
arădeană, studii şi comunicări, vol. III, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie,
Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2011, pp. 102-116.
• Doru Sinaci, Intelectuali români din Transilvania în slujba presei naţio-
nale, în Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări din Banat-
Crişana, vol. V, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş”
University Press, Arad, 2012, pp. 183-205.
• Doru Sinaci, Cea de-a doua Tribună: „Tribuna Poporului” de la Arad.
Începuturile (1897), în Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări
din Banat-Crişana, vol. VI, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile
Goldiş” University Press, Arad, 2013, pp. 247-273.
• Doru Sinaci, De la elite, la popor. Preocupăriletribuniştilor arădeni pentru
modernizarea şi democratizarea Partidului Naţional Român, în Administraţie
românească arădeană, studii şi comunicări din Banat-Crişana, vol. VII, coord:
Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad,
2013, pp. 115-181.
• Doru Sinaci, Relaţiile tribuniştilor arădeni cu liderii PNL şi cu oamenii
de cultură din România la începutul perioadei neoactiviste, în 95 de ani de la
Marea Unire: culegere de studii, coord.: Grec Marius, Arad, „Vasile Goldiş”
University Press, 2013.
B. Alte studii ştiinţifice publicate
• Doru Sinaci, Şimandul în perioada medievală (secolele XIII-XVI), în
Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări din Banat-Crişana,
vol. IV, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University
Press, Arad, 2013, pp. 29-39.
• Doru Sinaci, Intelectualii europeni în căutarea spaţiilor de libertate. De
la saloanele aristocratice, la restaurante şi cafenele, în Şcoală-Cultură-Naţiune,
volum omagial dedicat profesorului universitar doctor emerit Vasile Popeangă,
coord. Doru Bogdan, Editura Nigredo, Arad, 2010, pp. 216-224.

187
 C. Monografii
• Augustin Mureşan, Doru Sinaci, Rodica Colta, Felicia Oarcea, Micălaca
– monografie, Editura Mirador, Arad, 2010.
• Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Şepreuş, Editura
Mirador, Arad, 2010.
• Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia, Căprioara – monografie, Editura
Mirador, Arad, 2011.
• Vasile Pop, Moise Ardelean, Ioan Buşan, Mariş Tafie, Dan Demşea, Doru
Sinaci, Cartierul Bujac – contribuţii monografice, Editura Mirador, Arad, 2011.
• Doru Sinaci, Rodica Colta, Dimitrie Otavă, Monografia comunei Şimand,
Editura Mirador, Arad, 2012.
• Rodica Colta, Doru Sinaci, Natalia Tomi, Monografia comunei
Covăsânţ, Editura Mirador, Arad, 2012.
• Rodica Colta, Doru Sinaci, Secusigiu – monografia, Editura Tiparniţa,
Arad, 2013.

188
 Dănilă Sitariu

Profesorul Dănilă Sitariu s-a născut la 13 august 1943, în localitatea

Rudăria, satul în care s-au născut Eftimie Murgu şi istoricul Ion Sârbu.
Domiciliul actual: localitatea Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin.

189
 Studii:
– 7 clase elementare, la Rudăria
– Liceul Teoretic Bozovici (1957-1961)
– Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie-Geografie
Stagiul militar: 1961-1963, la Floreşti, Cluj
Activitatea profesională:
– Profesor la Rudăria, Bozovici, Şopotu Nou şi Şopotu Vechi
– Director al Casei Culturale „Ion Sârbu” din Eftimie Murgu (1968-1984)
– Profesor gradul I la Universitatea Bucureşti (1991)
– Director al Şcolii cu clasele I-VIII din Şopotu Nou (1994-1996)
Activitatea publicistică:
– Primul studiu l-a publicat în revista „Almăjul”, în anul 1997: „Almăjul
copilăriei mele”
– Alte studii şi articole au fost publicate în revistele: „Vremea” - Timişoara,
„Eminescu” - Timişoara, „Almăjul” - Şopotu Vechi, „Almăjana” - Bozovici,
„Icoane bănăţene” - Mehadia, „Vestea” - Mehadia, „Arcadia” - Anina.
Cărţi publicate:
l „Ţara Almăjului, o vale a miracolelor”, Editura Waldpress, Timişoara,

2000
l „Locuri şi oameni din Ţara Almăjului”, Editura Signum, Reşiţa, 2002

190
 l „Valea Almăjului - file de istorie şi credinţă”, Editura Timpul, Reşiţa,
2005
l „Satul almăjan - statornicie şi continuitate”, Editura Gordian, Timişoara,
2006
l „Acasă la rudăreni”, Editura Gordian, Timişoara, 2007
l „Valea Almăjului - metaforă a existenţei”, Editura Neutrino, Reşiţa, 2010
l „La taclale cu sufletul” - 2013

l În curs de apariţie, în anul 2017: „Insurecţia din sufletul unui romantic

incurabil”
Note critice asupra cărţilor publicate:
Gheorge Rancu - redactor-şef revista „Almăjul”, Nicolae Andrei - poet şi
istoric din Valea Almăjului, Icoana Budescu - monograful localităţii Dalboşeţ,
Nicolae Danciu Petniceanu - redactor-şef al revistei „Icoane”. Alte aprecieri în
diferite cărţi publicate de scriitorii Gheorghe Jurma - Reşiţa, Ion Marin Almăjan
- Timişoara, cât şi de: profesoara Florin Anica - Timişoara, doctor în geografie
Ana Seles - Timişoara, profesor universitar doctor Dumitru Popovici - Timişoara.
Alte activităţi:
■ dansator în celebra formaţie de dansuri bătrâneşti din Eftimie Murgu,
condusă de coregraful Dumitru Popovici.
■ coregraf şi locul I şi titlul de laureat pe ţară cu echipa de dansuri din
Eftimie Murgu, la Festivalul „Cântarea României” din anii 1985, 1987, 1989.
Pasiuni: istoria, geografia, drumeţiile în natură, pescuitul, vânătoarea.
Alte premii obţinute:
l Premiul literar „Pelerin pe meridiane româneşti” la Festivalul internaţional

de poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin - Serbia, 2015, unde a obţinut şi titlul

de „Membru de onoare” al Societăţii Literar Artistice „Tibiscus” din Voivodina
- Serbia.

191
 Sergiu Soica

Sergiu Soica s-a născut la data de 13 mai 1981, la Comloşu Mare, Timiş.
• Studii Post-Doctorale Universitatea de Vest din Timişoara, titlul proiec-
tului: „Elite ecleziastice din România în perioada regimului comunist. Iuliu
Hossu – primul Cardinal român – în dosarele Securităţii, 1948-1970”.

192
 • Doctor Istorie – Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române,
Cluj-Napoca; titlul tezei: „Biserica Greco-Catolică din Banat. 1945-1965”.
• Master Facultatea de Teologie Greco-Catolică, departamentul Oradea,
Universitatea „Babeş-Bolyai” Masterat: „Istoria Bisericii Române Unite”. Titlul
lucrării de dizertaţie a fost: „Desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice”.
• Facultatea de Teologie Greco-Catolică, departamentul Oradea Secţia
Teologie Pastorală, Universitatea „Babeş-Bolyai”.
Lucrări publicate
– Viaţa şi activitatea Arhiepiscopului Ioan Ploscaru, Timişoara, Editura
Eurobit 2005, 104 p.
– Despre Comloş: Documente Articole Traduceri, Timişoara, Editura
Eurobit 2007, 197 p.
– Din trecutul Comloşului, Vol. I, Timişoara, Editura Eurobit, 2008, 104 p.
– Eparhia Greco-Catolică de Lugoj în Anul 1948, Oradea, Editura Primus
2009, 299 p.
– Biserica Greco-Catolică din Banat în perioada anilor 1920-1948, Timi-
şoara, Editura Eurostampa, 2011, 205 p.
– Episcopul Ioan Bălan, Târgu Lăpuş, Editura Galaxia Gutenberg, 2012,
59 p.
– Biserica Greco-Catolică din Banat în perioada regimului comunist din
România. Corespondenţa Episcopului Ioan Ploscaru 1968-1975, Târgu Lăpuş,
Editura Galaxia Gutenberg, 2013, 194 p.
– Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS: povestea unui eroism
discret, Târgu Lăpuş, Editura Galaxia Gutenberg, 2013, 408 p.
– Martiri şi mărturisitori ai Eparhiei Greco-catolice de Lugoj, Târgu
Lăpuş, Editura Galaxia Gutenberg, 2013, 368 p.
– Eparhia Greco‑Catolică de Oradea şi securitatea în anul 1948, Cluj-
Napoca, Editura Mega, 2014.
– Clerici ai Eparhiei Greco-Catolice de Oradea în detenţie sub regimul
comunist din România, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014.
– Biserica Greco‑Catolică din Banat în primele două decenii ale regimului
comunist, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014.
– Nicolae Brînzeu, Jurnalul unui preot bătrân, Timişoara, Editura Fundaţia
Triade, 2015.
– Nicolae Brînzeu, Scrisorile unui preot bătrân, 1952-1953, Timişoara,
Editura Fundaţia Triade, 2015.
– Episcopul Ioan Bălan în dosarele Securităţii (coautor Gabriel Buboi),
Cluj-Napoca, Editura Mega, 2015.
– Cardinalul Iuliu Hossu în dosarele Securităţii, Cluj-Napoca, Editura
Mega, 2016.
– Cardinalul Alexandru Todea în dosarele Securităţii, Cluj-Napoca, Editura
Mega, 2017.

193
 Dorinel Stan

Dorinel D. Stan s-a născut la 1 februarie1973. Domiciliază în localitatea

Malo Središte.

194
 Educație și formare:
– Liceul „Borislav Petrov Braca” din Vârșeț, R. Serbia;
– Academia Pedagogică „Živa Jovanović” – Vârșeț;
– Facultatea de Învățători din Belgrad, Secția în limba română;
– Universitatea de Vest din Timișoara - Școala de Studii Doctorale, la
Facultatea de Limba Română, Istorie și Teologie – Doctor în Filologie – dome-
niul studii culturale.
Limba maternă: limba română; limbi străine: limba sârbă – utilizator expe-
rimentat; limba franceză – satisfăcător; limba engleză – satisfăcător.
Activitatea profesională şi cultural-artistică:
– 1995-2000 – angajat la Școala Generală din Mesici;
– 2000-2002 – profesor la Școala Generală „Olga Petrov Radišić” din
Vârșeț;
– 2003 – bibliotecar la Școala Generală „Olga Petrov Radišić” din Vârșeț;
– 1999-2009 – redactor șef adjunct al „Cuvântului Românesc”, publicație
culturală a Comunității Românilor din Serbia (CRS);
– 2008 – redactor fondator al revistei de cultură și istorie a românilor din
Serbia „Glasul Cerbiciei”, care apare sub egida Asociației „Românii Indepen-
denți din Serbia”;
– 2000-2004 – primar al Comunității Locale Srediștea Mică (cel mai tânăr
primar din Republica Serbia);
– 2002-2010 – președintele SCA „Avram Iancu” din Pârneaora;
– 2010 – președintele Asociației „Românii Independenți din Serbia”, cu
sediul la Vârșeț;
– 2000 – vicepreședintele Comunității Românilor din Serbia (trei mandate);
– 2009 – membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române
(CNNMNR), cu sediul la Novi Sad;
– 2010 – colaborator extern la revista științifico-metodică „Învățătorul
Modern”, Chișinău, R. Moldova, periodicul „Portrete de dascăli”, Arad,
România, „Tradiţia”, revistă a „Fundației de Etnografie și Folclor”, Novi Sad,
Serbia;
– 2008 – membru al Forumului Ziariștilor Români de Pretutindeni, cu
sediul la București;
– 2009 – primul român din Serbia care obține o bursă pentru Românii din
jurul României de la Institutul Cultural Român (ICR) din București în scopul
proiectului de cercetare;
– Conferințe științifice internaționale: „Dreptul la educație în comuni-
tățile românești” (7-10 decembrie 2007, București, Ediția I-a); „Patrimoniul
cultural românesc în manualele școlare” (2008, Cluj-Napoca); „Gestionarea
crizelor internaționale din 1919 până azi”, organizată de Comisia Internațio-
nală de Istorie a Relațiilor Internaționale, cu sediul la Milano (2012, București);
Conferința Internațională a Învățătorilor din Voivodina (2012, Novi Sad);

195
 Simpozioane naționale și internaționale: „Limbă, obiceiuri și tradiție”
(6-9 octombrie 2006, Ediția a II-a, Roșiorii de Vede – Teleorman, România);
„Portrete de dascăli” (2010, Arad); „Dreptul la educație” (2011, Constanța);
„Identitate și spiritualitate” (2009, Alba Iulia); Congresul Spiritualității
Românești (2003-2008, Alba Iulia); Congresul Național al Învățătorilor din
România și al Învățătorilor Români de Pretutindeni (2005 Arad, 2006; București,
2007; Constanța, 2008; Iași, 2009; Slobozia, 2010; Oradea, 2011 Bușteni)
Activitate publicistică:
l „Societățile cultural-artistice românești din Voivodina 1945-1962”, stu-

diu cultural, Editura Presei Universitare Clujene, Cluj-Napoca, România, 2012;

l „Așezământul Monahal Srediștea Mică”, Editura Românii Independeți

din Serbia, 2016,

l Studii monografice; „Preotul Mihai Juică” (manuscris), contribuții la

istoria culturală a românilor din Voivodina.

196
 Liubomir Stepanov, Nicolae Ignea

Liubomir Stepanov s-a născut la 10 februarie 1952, în localitatea Gelu.

judeţul Timiş, din părinţi agricultori. Şcoala generală a terminat-o în satul
natal, iar la Timişoara a urmat Liceul Economic. A absolvit Facultatea de Studii
Economice din Timişoara, secţia Contabilitate. Studiile postuniversitare le-a

197
urmat la Academia de Studii Economice din Bucureşti, specialitatea Comerţ
Interior.
Lucrează ca economist la Timişoara. Este activ pe plan social şi cultural:
organizator de formaţii artistice, cu responsabilităţi în conducerea Uniunii
Sârbilor din România, etc.
Din tinereţe este preocupat de cercetarea trecutului şi a prezentului etniei
sârbe şi nu numai pe aceste meleaguri. A publicat, ca autor sau coautor, peste
treizeci de cărţi în limba sârbă sau română şi peste două sute de studii şi articole
în ziare sau reviste, în ţară sau în străinătate.
A tradus mai multe cărţi.

Nicolae Ignea s-a născut la 1 decembrie 1952, în localitatea Chizdia,

judeţul Timiş. A absolvit Liceul Economic şi Facultatea de Ştiinţe Economice din
Timişoara, specialitatea Finanţe-Contabilitate. Este abilitat ca expert contabil,
auditor financiar, administrator judiciar şi lichidator şi evaluator de întreprinderi.
Activitatea profesională şi-a început-o în anul 1971 la Combinatul de
Industrie Locală Timişoara, unde activează zece ani ca şi contabil revizor con-
tabil. Din anul 1980 se transferă la Consiliul Judeţean Timiş ca şi revizor conta-
bil. în perioada 1984-1992 ocupă funcţia de director adjunct al Administra-
ţiei Financiare Timişoara, iar în intervalul 1992-1997 este director general
al DGFPCFS Timiş. Cu o experienţă impresionantă dobândită în domeniul
economico-financiar, în anul 1997 se încadrează la Filiala Timiş a CECCAR
în funcţia de secretar, pe care o îndeplineşte până în anul 2005, de când ocupă
funcţia de director executiv al Filialei.
Deşi nu mai locuieşte în Coşarii de mai multe decenii, familia Ignea a
reconstruit casa natală şi o întreţine în bune condiţii.
După Revoluţia din decembrie 1989, Nicolac Ignea a întreprins o serie
de măsuri pentru revitalizarea vieţii religioase în satul natal. De asemenea s-a
remarcat ca un mare iubitor şi susţinător al folclorului bănăţean şi ardelean. Ca
membru fondator al Societăţii Culturale „Banatul” din Timişoara desfăşoară o
vastă activitate filantropică de susţinere materială şi logistică a acestei societăţi.
In acest context se înscrie şi apariţia acestei cărţi.
Activitatea profesională şi-o desfăşoară prin intermediul a două societăţi,
respectiv SC Expert Ignea Nicolae SRL pentru activitatea de audit şi consul-
tanţă financiară, şi SC SCP Insolvein SPRL pentru activitatea de insolvenţă,
având cabinet propriu.

Rezultatul colaborării celor doi este lucrarea: Liubomir Stepanov, Nicolae

Ignea, Chizdia - Coşarii. Repere Monografice, Editura Banatul, Timişoara, 2010.

198
 Teofil Gheorghe Subu

Teofil Gheorghe Subu s-a născut în 3 februarie 1940, în localitatea Obad.

A urmat şcoala elementară în satul natal, iar din vara anului 1951, când a fost
deportat, împreună cu familia, în Bărăgan, a făcut şcoala de 7 ani în comuna
Feteştii Noi (Valea Viilor), raionul Feteşti, regiunea Ialomiţa (Constanţa). După

199
absolvire, a plecat ilegal la Cernavodă, pentru a da examen de admitere în clasa
a VIII-a. Promovând examenul, a avut nevoie de aprobarea Direcţiei Generale
a Miliţiei Bucureşti să urmeze liceul la Cernavodă, pentru că părăsise ilegal
domiciliul obligatoriu (deportaţii nu aveau voie să se deplaseze pe o rază mai
mare de 15 kilometri în jurul satelor în care aveau domiciliul). Astfel, pe întreaga
durată a anului şcolar, Teofil Subu s-a prezentat lunar la Miliţia Cernavodă.
În anul 1955, după ce domiciliul forţat a fost ridicat, a urmat liceul la
Timişoara, la Şcoala medie nr. 5, obţinând, în anul 1957, Diploma de Maturitate.
A urmat studii superioare la Universitatea din Timişoara, Facultatea de
matematică-mecanică (1963), obţinând licenţa în matematică-fizică în anul 1969.
Apoi, a urmat cursurile Institutului Politehnic, Facultatea de mecanică, obţinând
diploma de inginer în specialitatea „Utilajul şi tehnologia sudării” (1970).
În cercetare a ajuns până la titlul de cercetător ştiinţific principal grad I
(în anul 1990).
Este doctor inginer, cu lucrarea „Contribuţii la placarea prin sudare sub
flux cu electrod bandă”, susţinută la Facultatea de mecanică în anul 1984.
Cu excepţia anilor 1963-1964, când a fost profesor la şcolile generale din
comunele Moraviţa şi Jebel, şi-a desfăşurat activitatea la două institute de cer­
cetare: Institutul de Sudură şi Încercări de Materiale Timişoara (ISIM) (1970-
1994) şi Institutul de Materiale pentru Sudare si Recondiţionări (IMSR) Timasud
SA (1994-2004). Ca funcţii deţinute a fost şef de laborator (1980-1983; 1991-
1994), şef de atelier (1983-1991, la ISIM), director executiv de producţie (1995-
1999) şi director general (1999-2004, la IMSR Timasud Timişoara).
Are 18 lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate din ţară şi stră­i-
nătate, 25 de lucrări ştiinţifice susţinute la diferite simpozioane şi sesiuni de
comunicări, patru lucrări tipărite, patru documente ISS-IIW (la Paris) şi şapte
brevete de invenţie.
Între anii 1994 şi 2013 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei
Foştilor Deportaţi în Bărăgan.

200
 Vasile D. Suciu

Monografia localităţii Giarmata Vii Überland

VASILE D. SUCIU MARIUS VASILE GLIGAN

VASILE D. SUCIU
MARIUS VASILE GLIGAN
Monografia localităţii
Giarmata Vii
Überland
ediţia a II-a
Editura
PARTOȘ
Timișoara

Vasile D. Suciu s-a născut în data de 25 martie 1966, în orașul Toplița,

județul Harghita, din părinții Dumitru și Aurelia Suciu. Școala generală a urmat-o
în localitățile Sărmaș, județul Harghita și Giarmata Vii, județul Timiș, iar între
anii 1982-1987 a frecventat cursurile Seminarului Teologic „Ioan Popasu” din

201
Caransebeş, urmând apoi, între anii 1988-1992, cursurile Facultăţii de Teologie
„Andrei Şaguna” din Sibiu şi Studiile aprofundate în cadrul Facultății de
Teologie Ortodoxă din Oradea în perioada 2001-2002.
În anul 1993 a fost hirotonit diacon (30 ianuarie), apoi preot (7 februarie)
de către Î.P.S.S. dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, pe seama Parohiei
Ortodoxe Giarmata Vii, protopopiatul Timişoara II, unde activează până în
prezent (2017).
Din anul 1988 este căsătorit cu Monica-Tania Suciu şi are doi copii: Patriciu-
Rafael (1990) şi Patricia-Rafaela (1991) și un nepot Patrick-George (2016).
Membru fondator şi redactor-şef al revistei „Vatră nouă” și al suplimentului
„Iconostas” din 2000 și până în prezent, membru fondator și președinte pentru
o perioada de timp a „Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banat”, membru
fondator al corului „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii, membru
fondator al Clubului de șah „Mediator” din Giarmata Vii (2000 - prezent),
inițiator și membru fondator al Cercului de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră
spre cer” din Giarmata Vii (2010 - prezent).
A organizat simpozioane naționale și internationale, expoziții de pictură pe
sticlă, expoziții de fotografie si expoziții ale publicațiilor presei rurale din Banat.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane naţionale și internaţionale
organizate în Timişoara, Buziaş, Giarmata Vii, Giroc, Jimbolia, Săcălaz, Şopotu
Vechi, Alibunar (Serbia), Toracu Mare (Serbia), Vladimirovaţ (Serbia).

Lucrări publicate:
– Vasile D. Suciu, Carte de rugăciuni, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata
Vii, Timișoara, 1995, 136 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase,
Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timișoara, 1998, 100 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Maria Bodea, Monica Suciu, Înger, îngeraşul meu –
rugăciuni, povestiri şi scenete pentru preşcolari în română, germană, engleză,
franceză şi maghiară, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timisoara, 1999,
60 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase -
ediţia a II-a, Editura Învierea, Timișoara, 1999, 100 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase -
ediţia a III-a, Editura Învierea, Timișoara, 2001, 100 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Broșură monografică
(ediţie trilingvă: română, engleză și germană), Editura Marineasa, Timișoara,
2003, 16 pagini.
– Vasile D. Suciu, Buchet de acatiste, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata
Vii, Timișoara, 2004, 128 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii - Überland, Editura Marineasa, Timișoara, 2006, 214 pagini.

202
 – Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Nadăș, scurt istoric – Broșură
monografică, Editura Helicon Banat, Timișoara, 2008, 8 pagini.
– Marius Vasile Gligan, Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii –
Broșură monografică, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, 16 pagini.
– Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2010, Interferențe culturale, Editura
David Press Print, Timișoara, 2010, 162 de pagini.
– Ioan Traia, Vasile D. Suciu, Nadăș, repere istorice – Broșură monografică,
Editura Eurostampa, Timișoara, 2011, 20 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii 1939-2014:
75 de ani de la zidirea bisericii – Broșură monografică (ediţie trilingvă: română,
germană și engleză), Editura Partoș, Timișoara, 2014, 24 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Corul „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe Giarmata
Vii - Überland – Broșură monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2014, 24 de
pagini.
– Vasile D. Suciu, Reuniunea corală „Cântări Pascale” ediția a X-a, 2006-
2015 – Broșură monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2015, 24 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer: cerc de
pictură pe sticlă: 2010-2014, Editura Partoș, Timișoara, 2015, 64 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2015, Factor de cultură și spirituali-
tate în cadrul comunității din Giarmata Vii, Editura Partoș, Timișoara, 2015,
250 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer – stagiunea
2016, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 64 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii - Überland – ediția a II-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 224 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Vatră nouă, Instrument de informare și culturalizare a
comunității, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 250 de pagini.
– Vasile D. Suciu, Din an în an - 77 de colinde şi 7 scenete religioase,
Editura Partoș, Timișoara, 2016, 146 de pagini.
– Ca redactor-şef al periodicului „Vatră nouă” şi al suplimentului religios
„Iconostas” (2000 – prezent), a publicat numeroase articole cu conţinut religios,
moral, istoric şi informativ.

203
 Petru Şoşdeanu

Petru Şoşdeanu, fost cadru didactic şi secretar al şcolii din Uzdin iar azi
pensionar, s-a născut la Uzdin în 17 ianuarie 1931, într-o familie de ţărani. Cele
4 clase de învăţământ primar le-a făcut la Uzdin, apoi în toamna anului 1946 se
înscrie la Liceul din Vârşeţ - secţia cu limba de predare română.

204
 În urma decesului neaşteptat al mamei sale în toamna anului 1946 şi fiind
şi de o fire mai firavă, după o pauză de un an de zile, necesară pentru a-şi reface
sănătatea, şi-a continuat şcolarizarea la la Liceul Mixt Român din Vârşeţ.
După absolvirea liceului lucrează temporar în unele organizaţii de muncă,
iar la 1 octombrie 1960 este primit în funcţia de secretar al şcolii din Uzdin.
Pe parcurs a absolvit Şcoala Pedagogică Superioară din Zrenjanin - grupa
limba şi literatura română, făcându-şi debutul ca dascăl în 1973. În această
calitate şi-a desfăşurat activitatea timp de 10 ani, pe lângă funcţia de secretar,
pe care, de altfel, a deţinut-o timp de mai bine de 31 de ani.
În toată perioada pe care a petrecut-o ca secretar al şcolii din Uzdin, având
prilejul de a fi în contact permanent cu întrega activitatea culturală, domnia sa
ne mărturiseşte că s-a străduit să dea o atenţie mai mare consemnării a tot ce
avea importanţă pentru anii care vor rămâne în urmă, în scopul ca generaţiile
viitoare să-şi poată forma o imagine cât mai clară despre ceea ce s-a întâmplat
în trecut în şcoală (dar nu numai în şcoală, ci în întregul sat Uzdin).
Aşa se face că, la numai câţiva ani de la ieşirea la pensie, adunând date
despre activitatea teatrală, munca domniei sale se materializează prin apariţia
primei cărţi: „Activitatea teatrală la Uzdin”, carte publicată la editura
„Tibiscus” în anul 2002. Prin aceasta autorul reuşeşte ca toate informaţiile
despre teatru şi mulţimea de date care existau, să le asambleze într-un mozaic
logic şi cronologic cât mai exact, pentru ca în final să obţină o imagine veridică
despre activitatea din acest domeniu cultural, de la început şi până în zilele
noastre.

205
 Şi pentru că era neostenit în muncă şi pentru că dispunea deja de câteva
date despre şcoală, lucrează în continuare la elaborarea cărţii „Activitatea
şcolară la Uzdin”, carte apărută în 2007 la Editura Comunităţii Române din
Serbia, din Vârşeţ. Această carte a reuşit să pună în lumină drumul pe care l-a
parcurs învăţământul elementar de la întemeierea satului Uzdin şi până în zilele
noastre, drept urmare se recomandă ca un inevitabil şi de neînlocuit instrument
de lucru pentru cercetarea şi studierea învăţământului românesc din Voivodina.
Trei ani mai târziu, în 2010, la Editura Libertatea din Panciova i-a fost
publicată monografia „Corul bărbătesc din Uzdin 1898-2008”, carte în care
autorul a abordat de altfel şi activitatea altor formaţii corale, precum şi a altor
forme de activitate culturală la Uzdin din perioada respectivă.
Dl Vasa Barbu, care a făcut cel mai ilustrativ portret al lui Petru Şoşdeanu
în „Almanahul Libertatea” din 2011, a afirmat despre domnia sa următoarele:
„Prin aceasta poate fi considerat pe bună dreptate omul care a contribuit
cel mai mult la edificarea urmelor scrise despre cele trei domenii: activitatea
şcolară, corul şi activitatea teatrală, cuprinzând întreaga activitate culturală
desfăşurată la Uzdin pe o perioadă de mai bine de un secol şi care are amprente
asupra culturii şi spiritualităţii româneşti de pe meleagurile noastre”.

206
 Simion Todorescu - Răcoviśanu

Cărturar, gânditor - autor de aforisme, eseist, om de cultură.

Gând, idee, cuvânt, faptă, morală, lumină
Simion Todorescu-Răcoviśanu s-a născut la 26 mai 1946, în casa cu nr. 95
din localitatea Racoviţa, judeţul Timiş.

207
 Din anul 1973 a început să studieze marii gânditori ai lumii. Tot de atunci
a început să ţină un jurnal al gândurilor sale despre om, despre viaţă, despre
societate, despre morală, despre problemele esenţiale ale vieţii... 26 de ani, până
în anul 1999 când a publicat prima carte.
A publicat în numeroase reviste de cultură şi ziare: „Coloana Infinitului”,
Timişoara, „Redeşteptarea” Lugoj, „Actualitatea” Lugoj, „Lumina Divină”
Tmişoara, „Tribuna ideilor” Năsăud, „Ateneu” Bacău, „Cuvinte româneşti”
Lugoj, „Reflex” Reşiţa, „Virtus Romana Rediviva”, Cluj-Napoca, „Banat”, Lugoj,
„Tăt Banatu-i fruncea” Revistă a Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean,
„Cafeneaua literară”, Piteşti, „Portal Maiestra” Târgu-Jiu, „Citadela” Satu Mare,
„Observatorul”, Toronto (Canada), „Agero” Stuttgart (Germania), „Restituiri
bănăţene” Lugoj, „Suflet nou” Comloşu Mare, „Banchetul” Petroşani, „În bătaia
peniţei” Caransebeş.
Simion Todorescu a publicat următoarele cărţi:
• Străfulgerări în miez de noapte (reflecţii) Editura Mirton, Timişoara,
1999.
• Politice 2000 (aforisme), Editura Mirton, Timişoara, 2000.
• Străfulgerări în miez de noapte, Ediţia a II-a revăzută şi completată
(aforisme), Editura Mirton, Timişoara, 2000.
• Gândul şi cuvântul (aforisme), Editura Mirton, Timişoara, 2001.
• Scriitori lugojeni (în colaborare cu Marius Sârbu) (critică literară cu
elemente de dicţionar), Editura Mirton, Timişoara, 2002.
• Aripă de gând (aforisme), Editura Artpress, Timişoara 2002.
• Neliniştea gândului (aforisme), Editura Waldpress, Timi-şoara, 2004.
• Cu gândul la morală (aforisme), Editura Dacia Europa Nova, Lugoj,
2004.
• Sensuri şi interpretări logico-logistice (interpretări ale unor texte), Editura
Dacia Europa Nova, Lugoj, 2004.
• Gânduri (aforisme), Editura Modus P.H., Reşiţa, 2005.
• Cu gândul printre gânduri (aforisme), Editura Marineasa, Timişoara,
2006.
• Freamăt de gând (aforisme), Editura Artpress, Timişoara, 2007.
• Omul şi munca (aforisme), Editura Augusta&Artpress, Timişoara, 2007.
• Femeia, dragostea, iubirea şi fericirea (aforisme), Editura Augusta
&Artpress, Timişoara, 2007.
• Moralia (aforisme), Editura Augusta & Artpress, Timişoara, 2007.
• Oameni (documentar memorialistic) (în colaborare cu Constantin
Buiciuc), Editura Augusta&Artpress, Timişoara, 2008.
• Glosar de termeni dialectali din comuna Racoviţa, judeţul Timiş, Editura
de Vest, Timişoara, 2009.
• Societatea de Ştiinţe istorice din România, Filiala Lugoj (documentar
istoric), Editura Eurostampa, Timişoara, 2010.
• Nelinişti (aforisme), Editura Eurostampa, Timişoara, 2010.

208
 • Stări de spirit (aforisme), Editura Nagard, Lugoj, 2011.
• Gânduri… Gânduri…, Editura Nagard, Lugoj, 2011.
• Morala la porţile gândirii (aforisme), Editura Nagard, Lugoj, 2011.
• Dintr-un univers de sensuri (interpretări ale unor texte scurte), Editura
Nagard, Lugoj, 2011.
• Cu credinţă (cugetări), Editura Nagard, Lugoj, 2012.
• Iubitele mele definiri (aforisme), Editura Nagard, Lugoj,
• Corul din Racoviţa, Monografie, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012.
• Glosar de termeni dialectali din satul Racoviţa, judeţul Timiş, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2013.
• În spiritul vremii, Editura David Press Print, Timişoara, 2014.
• Străfulgerări de gând / Gedankenblitze, ediţie bilingvă româno-germană,
Editura TIM, Reşiţa, 2015.
• Străfulgerări de gând / Flickers of Thought, ediţie bilingvă română-
engleză, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015.
• Străfulgerări de gând / Eclairs de pensée, ediţie bilingvă română-
franceză, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015.
• Străfulgerări de gând / Pensieri folgoranti, Ediţie bilingvă română-
italiană, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015.
• Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Lugoj, Monografie,
Editura Eurostampa, Timişoara, 2017.
În pregătire:
Racoviţa, Monografie.
În anul 2011, la împlinirea vârstei de 65 de ani, apare la Editura Nagard din
Lugoj Portret omagial prin dedicaţii, album îngrijit de Simion Dănilă.
În anul 2016, la împlinirea vârstei de 70 de ani, apare la prestigioasa editură
Eurostampa din Timişoara „Simion Todorescu în viziunea contemporanilor”,
volum îngrijit de Simion Dănilă.
Despre cărţile publicate de Simion Todorescu şi-au manifestat opiniile:
Ioan Ardeleanu, Baruţu T. Arghezi, Mioara Bahna, Olimpia Berca, Livius Petru
Bercea, Ioan V. Boldureanu, Ionel Bota, Marin Bucă, Constantin Buiciuc,
Gabriela Buş, Valeriu Daniel Călărăşanu, Zenovie Cârlugea, Paul Doru Chinezu,
Monica M. Condan, Ada D. Cruceanu, Theodor Damian, Ştefan Doru Dăncuş,
Simion Dănilă, Marcu Mihail Deleanu, Octavian Doclin, Ion Drăgan, Simona
Drăghici, Sergiu Drincu, Ludmila Găzdac, Cristian Ghinea, Vasile Ioniţă,
Dumitru Jompan, George Lungoci, Iulia Mărgărit, Dorin Murariu, Ştefan
Pătruţ, Lucia Elena Popa, Val Popa, Adrian Dinu Rachieru, Marius Sârbu, Dan
Floriţa Seracin, Nicolae Silade, Nicolae Stanciu, Constantin T. Stan, Alexandru
Stupariu-Şirianu, Dumitru Tomoni, Horia şi Horiana Ţâru, Dumitru Velea,
Luminiţa Wallner-Bărbulescu, Cornel Ungureanu etc.
A fost inclus în dicţionarul Creatori în grai bănăţean, condeieri plugari
din Banat. Personalităţi care scriu despre graiul bănăţean, autor Ştefan Pătruţ,
Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2003.

209
 A fost inclus în Antologia revistei „Singur”, Editura „Singur”, Târgovişte,
şi „Grinta”, Cluj-Napoca, 2010.
A fost inclus în Antologia de cultură, literatură şi artă „În bătaia peniţei”,
la Editura Opanis, Galaţi, 2016, autori Ana-Cristina Popescu, Adrian Popescu,
Ion Turnea, Simona Petronela Mâţu.
A fost inclus în Antologia Asociaţiei „Liga Scriitorilor” Filiala Banat,
coordonator Iosif Kovacs, Editura Eurobit, Timişoara, 2017.
A fost inclus în Anuarul Asociaţiei „Liga scriitorilor” Filiala Banat, Editura
Eurobit, Timişoara, 2016, coordonator Doina Drăgan.
A fost inclus în volumele:
• Horia şi Horiana Ţâru, Trilogia Treimii, Editura Mirton, Timişoara, 1999.
• Toni Boldureanu, Constantin Buiciuc, Nicolae Laeţiu, Pariu cu istoria,
Editura Marineasa, Timişoara, 2002.
• Toni Boldureanu, Constantin Buiciuc, Nicolae Laeţiu Personalităţi
politice lugojene, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
• Livius Petru Bercea, Scriitori şi cărţi, Editura Nagard, Lugoj, 2008.
• Constantin Buiciuc, Oglinda lui Narcis, Editura Marineasa, Timişoara,
2009.
• Dinu Barbu, Mic atlas al judeţului Timiş, Caleidoscop, 2009, 2010, 2011,
2012, 2013, 2014, 2015.
• Simion Dănilă, Sub fascinaţia lingivisticii bănăţene, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2012.
• Dumitru Velea, Pragul de jos, urme şi păşiri, Editura Sitech, Craiova,
2013.
• Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Faţă în faţă (3), Editura Marineasa,
Timişoara, 2015.
A fost inclus în Enciclopedia Banatului I. Literatura, Editura David Press
Print, Timişoara 2016.
A fost şeful subredacţiei Lugoj al revistei „Coloana Infinitului” Timişoara,
de la înfiinţare în februarie 1998 până în anul 2000, când s-a retras.
A fost redactor al revistei de cultură „Cuvinte româneşti”, Lugoj.
În anul 2004 a înfiinţat în satul său natal primul ziar al comunei, „Informaţia
de Racoviţa”.
În anul 2014 Simion Todorescu a înfiinţat Asociaţia Culturală „Elocvenţa”
Lugoj, al cărei preşedinte este. Sub egida acesteia au apărut până în prezent
următoarele cărţi:
- Simion Todorescu, În spiritul vremii, Editura David Press Print, Timişoara,
2014.
- Simion Todorescu, Străfulgerări de gând, cugetări, antologie de autor,
volum bilingv român-german, traducător Balthasar Waitz, Editura Tim, Reşiţa,
2015.
- Simion Todorescu, Străfulgerări de gând, cugetări, antologie de autor,
volum bilingv român-englez, traducător Andreea I. Şerban, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2015.

210
 - Simion Todorescu, Străfulgerări de gând, cugetări, antologie de autor,
volum bilingv român-francez, traducător Bogdan Veche, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2015.
- Simion Todorescu, Străfulgerări de gând, cugetări, antologie de autor,
volum bilingv român-italian, traducător Iulia Cosma, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2015.
- Gheorghe Popa, Poli din nou pe prima scenă a fotbalului românesc,
Editura Eurostampa, Timişoara, 2015.
- Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu, Concursul
„Marius Munteanu”, volum laureaţi, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015.
- Ioan Viorel Boldureanu – coordonator, Atlasul etnografic al judeţului
Timiş, vol. III, zona Făget, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015.
Ioan Viorel Boldureanu - coordonator, Atlasul etnografic al judeţului Timiş,
vol. IV, zona Lugoj, Editura Eurostampa, Timişoara, 2016.
Ioan Viorel Boldureanu –coordonator, Concursul de literatură dialectală
„Marius Munteanu”, ediţia a IV-a, Editura Eurostampa, Timişoara, 2016.
Simion Todorescu este redactor asociat al revistei „În bătaia peniţei” şi
colaborator permanent al revistei „Banchetul”.
A colaborat la rubrica Un gând pe lună, p. 1 a revistei „Suflet nou”, seria
a IV-a, anul XXIII, nr. 5(271), mai 2015; nr. 11(277), noiembrie 2015;
nr. 12(278), decembrie 2015; anul XXIV, nr. 1 (279), ianuarie 2016; nr. 2 (280),
februarie 2016; nr. 3(281), martie 2016.
Simion Todorescu este membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România,
Filiala Lugoj, şi membru al Asociaţiei „Liga Scriitorilor Români”, Filiala Banat.

211
 Ştefan Gheorghe Tomoiagă

Ştefan Gheorghe Tomoiagă s-a născut la data de 10 noiembrie 1956 în

comuna Biled, judeţul Timiş. Părinţii lui, tatăl născut în Moisei judeţul Mureş
mama născută la Vălişoara judeţul Hunedoara, s-au cunoscut în anul 1946 la

212
Biled, unde cu forţe proprii au întemeiat o gospodărie binecuvântată cu cinci
copii.
Copilăria şi-a petrecut-o bucurându-se de verdeaţa ierbii de pe izlazul
aflat la marginea localităţii, călcând desculţ prin praful gros al strazilor, privind
curgerea lină a râului ce trecea printr-o mică pădurice, admirând mănoasele
culturi de cereale şi legume crescute în imensitatea câmpiei bănăţene.
Şcoala generală o termină la Biled, apoi timp de trei ani face şcoala
profesională de electricieni întreţinere şi reparaţii la Sântana, judeţul Arad.
După terminarea şcolii profesionale se angajează la Întreprinderea Viei şi
Vinului din Timişoara, urmând la seral cursurile Liceului de Filologie şi Istorie
din Timişoara, absolvindu-l în anul 1980. După satisfacerea stagiului militar
lucrează la Universitatea de Vest Timişoara, apoi din 1985 până după Revoluţie
este preşedintele al Cooperaţieie de consum din Sacălaz, comună în care se
stabileşte în anul 1981 în urma căsătoriei cu Elena, iar împreună au un băiat şi
o fată.
Din anul 1991 lucrează ca administrator la Şcoala generală Săcălaz timp
de cinci ani, apoi împreună cu soţia deschi un magazin ocupându-se astfel cu
propria afacere.
Încă de pe vremea când era preşedinte al cooperaţiei se implică activ în
viaţa socială a comunei, mai ales pe plan cultural. Cunoscând îndeaproape
istoria localităţii Săcălaz, îi cunoşte pe profesorul Ioan Cipu din Făget ( născut
la Torac – Serbia) şi pe publicistul Pavel P. Filip din Torac. Împreună demarează
o intensă activitate pentru înfrăţirea celor două comune, având în vedere că
toroceni sunt urmaşii românilor din Săcălaz care au fost mutaţi în anul 1767 pe
prediul toroc.
Se implică în viaţa politică şi este ales timp de trei mandate în Consiliul Local,
făcând parte din comisia culturală, iniţiind o serie de proiecte (organizarea rugii,
zilele Săcălazului, zilele tineretului şi altele) dintre care cel mai important este
înfrăţirea Săcălazului cu Toracul , în anul 2002, în urma căreia s-au desfăşurat şi
au loc şi acum diferite proiecte finanţate din banii europeni, de care beneficiază
comunităţile celor două localităţi.
De asemenea este membru fondator al Societăţii culturale „Armonia” în
cadrul căreia se organizează diferite festivaluri şi evenimente culturale.
În anul 1992 împreună cu ziaristul Lucian Ronkov organizează timp
de o săptămână aniversarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a
Săcălazului.
Activitatea publicistică a domnului Ştefan Tomoioagă începe în anul 1995
când împreună cu colegii de la şcoală scoate în luna noiembrie primul număr
al ,,Foii Săcălazului”, fiind astfel fondatorul publicaţiei apare şi astăzi, al cărei
redactor şef este de la prima apariţie.
În anul 1997 luna ianuarie, împreună cu publicistul Pavel P. Filip edi-
tează primul număr al ziarului duplex „Săcălazul strămoşesc” – periodic al

213
săcălăzenilor şi torocenilor de pretutindeni iar în aprilie 2006 apare cel de al
doilea număr din păcate şi ultimul.
După o muncă îndelungată şi bine documentată în anul 2009, împreună cu
Ghiţă Blejuşcă, tipăreşte întâia monografie a Săcălazului în limba română, volum
intitulat „Săcălaz timp şi istorie”, iar după trei ani publică din nou monografia,
de data asta revizuită şi mult mai amplă.
În 10 aprilie 2008 face parte din grupul care a fondat „Asociaţia Publiciştilor
Presei Rurale din Banatul istoric” iar mai târziu „Asociaţia monografiştilor din
Banat”.

214
 Dumitru Tomoni

Dumitru Tomoni s-a născut la 2 februarie 1956 în satul Povergina, orașul

Făget, jud. Timiş. Şcoala primară a absolvit-o în satul natal, gimnaziul și liceul
la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget, facultatea la Universitatea București,

215
Facultatea de Istorie-Filosofie, iar doctoratul la Institutul de Istorie „George Bariț”
din Cluj-Napoca . De-a lungul anilor a ocupat mai multe funcții în învățământ:
director adjunct., director, inspector școlar general-adjunct și inspector școlar
general, iar în prezent este profesor la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget.
Este vicepreședintele Societății de Științe Istorice din România și preşedintele
filialei Lugoj a Societății de Științe Istorice din România. Membru în comitetul
de redacţie sau în consiliul științific al mai multor publicaţii de istorie: „Studii
și articole de istorie” (București), „Analele Aradului” (Arad) și „Morisena”
(Cenad). Fondatorul şi președintele colegiului de redacție al revistei „Restituiri
bănățene”, editată de filiala Lugoj a Societății de Științe Istorice din România.
Membru în comitetul general de coordonare al proiectului „Enciclopedia
Banatului” iniţiat şi coordonat de Academia Română, filiala Timişoara.
În anul 2016 a participat la Congresul istoricilor români din Cluj-Napoca
cu o lucrare despre cercetarea monografică din Nord-Estul Banatului.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane internaţionale şi naţionale
organizate în Timişoara, Arad, Reşiţa, Caransebeș, Pitești, Sibiu, Agapia,
Ciacova, Lugoj, Traian Vuia, Cenad, Făget, Vârșeț.
A publicat peste 150 de studii și articole în: „Orizont”, „Studii și articole de
istorie”, „Revista istorică”, „Analele Banatului”, „Studii de istorie a Banatului”,
„Banatica”, „Altarul Banatului”, „Restituiri bănățene”, „Studii și cercetări
istorice bănățene”, „Analele Aradului”, „Clio”, „Arca” etc.
Lucrări publicate:
a) volume proprii
- Dumitru Tomoni, Monografia oraşului Făget, Timişoara, 1994
- Dumitru Tomoni, Făget. Monografie istorică, Lugoj, Editura „Dacia
Europa Nova”, 1999 (premiată de Societatea de Științe Istorice din România)
- Dumitru Tomoni, Nord-estul Banatului şi Marea Unire. Contribuţii
documentare, Timişoara, Editura Mirton, 2003
- Dumitru Tomoni, Adunările generale ale Asociaţiunii transilvane pentru
literatura română şi cultura poporului român „Astra” în Banat (1896-1948),
Timişoara, Editura Eurostampa, 2004
- Dumitru Tomoni, Regionala „Astra Bănăţeană”. Monografie istorică,
Timişoara, Editura Eurostampa, 2006
- Dumitru Tomoni, Societate, cultură şi politică „Astra” în Banat (1896-
1948), Timişoara, Editura Învierea, 2009
- Dumitru Tomoni, Ghidul Făgetului, Timişoara, Editura Eurostampa, 2011
- Dumitru Tomoni, George Gârda în slujba României Mari, Timişoara,
Editura Eurostampa, 2013
- Dumitru Tomoni, Sorin Leia. Eroul martir de pe treptele Catedralei,
Timişoara, Editura Eurostampa, 2014 (ediția a II-a, 2016)
- Dumitru Tomoni, Sabin Evutianu. Un dascal in slujba neamului.
Timişoara, Editura Eurostampa, 2014

216
 - Dumitru Tomoni, Pionieri și utecişti împotriva lui Ceaușescu. Decembrie
’89 în Timișoara, Timişoara, Editura Memorialul Revoluţiei 1989
b) volume în colaborare
- Dumitru Tomoni, Ioan Gheorghe Oltean, Doru Milostean, Biserici de
lemn din zona Făgetului, Lugoj, 1991
- Ioan Cipu, Ioan Gheorghe Oltean, Dumitru Tomoni, Contribuţii la istoria
Făgetului, Timişoara, Institutul de Educaţie Permanentă, 1992
- Dumitru Tomoni, Ioan Gheorghe Oltean, Personalităţi ale Făgetului.
Restituiri istorice. Vol. 1, Lugoj, Editura „Dacia Europa Nova”, 1999
- Dumitru Tomoni, Ioan Cipu, Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget (1954-
2004), Timişoara, Editura Eurostampa, 2004
- Bujor Păcurar, Ioan Cipu, Dumitru Tomoni, Monografia protopopiatului
ortodox român al Făgetului. 300 de ani de existență atestată, Timişoara, Editura
Învierea, 2016
c) ediții îngrijite
- Traian Vuia. Scrisori, Ediţie îngrijită de Dumitru Tomoni, Timişoara,
Editura de Vest, 2000
- Traian Vuia. Gânditor şi militant social-politic, Ediţie îngrijită de Dumitru
Tomoni, Timişoara, Editura Orizonturi Universitare, 2006
d) volume coordonate
- Traian Vuia (1872-1950). Contribuţii biografice, Timişoara, Editura
Orizonturi Universitare, 2007
- „Restituiri bănăţene”, nr. 1/2013, Timişoara, Editura Eurostampa, 2013
- „Restituiri bănăţene”, nr. 2/2014, Timişoara, Editura Eurostampa, 2014
- „Restituiri bănăţene”, nr. 3/2015, Timişoara, Editura Eurostampa, 2015
- „Restituiri bănăţene”, nr. 4/2016, Timişoara, Editura Eurostampa, 2016
e) colaborator la volume colective
- Revoluţia Română în Banat, coordonator Alexandru Oșca, Craiova, Edi-
tura Sitech, 2009
- Dicţionar general al Revoluţiei române din decembrie 1989, coordonatori
Gheorghe Sbârna și Valentin Marin, Bucureşti, Edit. Militară, 2010
- Lugoj, Decembrie 1989, coordonator Gino Rado, Timişoara, Editura
Memorialul Revoluţiei 1989, 2011
-Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989, vol. I. Cronologia şi victimele
revoluţiei, coordonator Lucian Ionică, Timişoara, Editura Memorialul Revoluţiei
1989, 2014
- Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989, vol. III, Teme ale Revoluție,
coordonator Lucian Ionică, Timişoara, Edit. Memorialul Revoluţiei 1989, 2016

217
 Ioan Traia

Ioan Traia s-a născut la 9 ianuarie 1954 în satul Ferendia jud. Timiş. Şcoala
generală terminată în satul natal, liceul făcut la Timişoara, unde a terminat şi
Facultatea de filologie, istorie şi teologie la Universitatea de Vest. În prezent

218
muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara unde se ocupă de cercetarea
monografică din Banat, presa rurală, arhitectura caselor bănăţene şi de instalaţiile
tradiţionale ţărăneşti. Este preşedintele „Asociaţiei publiciştilor presei rurale

219
din Banat”, asociaţie ce are filială recent înfiinţată în Banatul sârbesc. Membru
în comitetul de redacţie al publicaţiei „Memoria satului bănăţean”, editată de
Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara, (2007-prezent). Fondatorul şi redactorul

220
şef al periodicului „Vatra satului” din Ferendia. Membru fondator al asociaţiei
„Astra” din Arad. Membru în colectivul proiectului „Atlas etnografic al judeţului
Timiş” iniţiat şi coordonat de Universitatea de Vest din Timişoara, fiind cooautor
al celor şase volume apărute până acum.
A organizat întâlnirea anuală a monografiştilor bănăţeni la Muzeul Satului
din Timişoara din anul 2009, iar din anul 2008 a iniţiat înfiinţarea „Asociaţiei
Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, fiind în prezent preşedintele acestei
asociaţii
În anul 2016 a participat la Congresul istoricilor români ţinut la Cluj-Napoca
din iniţiativa academicianului Ioan Aurel Pop cu o lucrare despre cercetarea
monografică din Banat.
A oferit consultanţă ştiinţifică unor monografişti ai satelor bănăţene, a
organizat multe expoziţii legate de presa sătească şi o expoziţie etnografică la
Consiliul judeţean Timiş cu ocazia „Zilelor Judeţului Timiş”.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane internaţionale şi naţionale
organizate în Timişoara, Cluj-Napoca, Arad, Reşiţa, Băile Herculane, Oţelul
Roşu, Zrenianin, Bozovici, Giroc, Şopotul Vechi, Săcălaz, Giarmata Vii,
Birda, Ferendia, Comloşu-Mare, Vladimirovaţ, Uzdin, Toracu Mare, Jimbolia,
Gătaia, Calacea, Ciacova, Beregsăul Mare, Buziaş, Traian Vuia, Sacoşu Mare,
Căprioara, Răchita, Dalboşeţ, Răcăjdia, Variaş, Cenad, Urseni, Deta, Berini,
Lalaşinţ.
A fost premiat cu diverse premii dintre care cel mai important a fost premiul
„Procultura” pe anul 2015 dat de Cosiliul judeţean Timiş oamenilor de cultură
bănăţeni.
Lucrări publicate:
- volume proprii
- Ioan Traia, Ioachim Miloia o personalitate marcantă a culturii bănăţene,
Editura Eurostampa, Timişoara, 2002
-Ioan Traia, Izvin un străvechi sat bănăţean, Editura Eurostampa, Timişoara,
2016
- volume în colaborare
Monografii:
-Ioan Traia, Eugen Dongea, Calacea. Contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2006
- Ioan Traia, Cornel Bercea, Viorel Jiva, Macedonia un sat cu nume şi
oameni cu renume, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006
- Ioan Traia, Traian Trifu Căta, Petrovasâla. Întoarcere la începuturi,
Editura Traian Căta, Vladimitovaţ-Serbia, 2008
- Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Petroman, adevărat sat bănăţean,
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008
- Ioan Traia, Horaţiu Rada, Gabriel Rada, Remetea Mare. Contribuţii
monografice, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009

221
 - Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia, Căprioara - monografie, Editura
Mirador, Arad, 2011
- Ioan Traia, Vasile Suciu, Nadăş, repere istorice, Timişoara Editura
Eurostampa, 2011
- Dan Buruleanu, Ioan Traia, Album monografic Deta, Editura Solness,
Timişoara, 2012,
- Ioan Traia, Teofil Subu, Ioan Doţ, Obad - contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2012
- Dan Buruleanu, Ioan Traia, Răchita, monografie ilustrată, Editura Solness,
Timişoara, 2013
- Dan Buruleanu, Ioan Traia, Bucovăţ, monografie ilustrată, Editura
Solness, Timişoara, 2015
- Ioan Traia, Cătălin Balaci, Groşi contribuţii monografice, Editura Euro-
stampa, Timişoara, 2016
- Ioan Traia, Izvin - un străvechi sat bănăţean, Editura Eurostampa, Timi-
şoara, 2016
- Ioan Traia, Nicolae Ievri, Alioş contribuţii monografice, Editura Euro-
stampa, Timişoara, 2017
Alte lucrări:
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. X. 1-2 Paralipomena, serie editată cu binecuvântarea Î. P. S.
Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana,Bucureşti,2007
- Preot Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor
Părinţi. XI. Ezdra. Neemia. Estera, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S. Nicolae
Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana, Bucureşti, 2007
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfintilor Părinţi. XII. Iov, serie editată cu binecuvântarea Î. P. S. Nicolae
Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana, Bucureşti, 2008
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. XIII. Psalmii, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S. Bartolomeu
Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Editura
Christiana, Bucureşti 2009
-Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. XIV. Cărţile lui Solomon, serie editată cu binecuvântarea
Î.P.S.  Bartolomeu Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului, Editura Christiana, Bucureşti, 2010

222
 Mirela Truşcă

Mirela Paraschiva Truşcă s-a născut la 9 octombrie 1971, la Timişoara.

Studii:
• 1978-1986 – clasele I-VIII la Şcoala Generală nr. 22, Timişoara;

223
 • 1986-1990 – clasele IX-XII la Liceul Pedagogic „Eftimie Murgu”, Timi-
şoara (învăţător);
• 2005-2008 – Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi
Psihologie, catedra de Asistenţă Socială;
Locul de muncă, profesia, funcţia, grade didactice:
• 1990-2010 – învăţător, mai apoi institutor, la Şcoala cu clasele I-IV
Albina, director al acestei şcoli între anii 1990-2002;
• 2010-prezent – institutor, mai apoi profesor pentru învăţământul primar,
la Şcoala Gimnazială comuna Moşniţa Nouă, director adjunct al acestei şcoli
între 28 august 2015 - 06 ianuarie 2017, membru în Consiliul de Administraţie
al şcolii;
• din 2009-prezent – responsabil, la nivel judeţean, al Cercului Pedagogic
al Claselor Simultane, zona Timişoara;
• 1993 – obţinerea Definitivatului în învăţământ
• 1997 – obţinerea Gradului Didactic II
• 2005 – obţinerea Gradului Didactic I
Activitate culturală:
• 1990-1993 – coordonator şi membru al Ansamblului artistic al satului
Albina, organizator al mai multor spectacole, atât pe scena Căminului Cultural
din Albina, cât şi în judeţul Sibiu, satul Sebeşu de Jos, comuna Turnu Roşu;
• 2008 – autor al monografiei „Albina, un sat ardelean în spaţiul timişean”,
alături de Dan N. Buruleanu;
• 15-17 august 2008 – organizator, împreună cu Consiliul Judeţean Timiş,
Primăria şi Consiliul Local Moşniţa Nouă, al manifestării „80 de ani de existenţă
a satului Albina”;
• 2009 - prezent – participări la Festivalul Concurs „Lada cu zestre”, organi-
zat de Centrul de Cultură şi Artă Timiş, primind numeroase premii şi menţiuni
pentru expoziţiile de obiecte vechi, ţesături, fotografii, documente, costume, dar
şi pentru participarea cu produse de gastronomie, specifice satului Albina;
• 01 mai 2014 - prezent – coordonator al Ansamblului „Timişul - Albina”,
format din tinerii şi copiii satului Albina, cu care s-au organizat numeroase
spectacole, în sat şi în comună, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a rugilor, în judeţ,
la diferite festivaluri („Lada cu zestre” - ediţiile din 2014, 2015, 2016, 2017;
la Buziaş, Darova), în alte judeţe (Sibiu, satul Sebeşu de Jos - în 2014 şi 2015;
Arad, comuna Şofronea - în 2014; Alba, comuna Mogoş - în 2016) şi participarea
la un festival internaţional de colinde, în Serbia, la Torac, în 2016 ;
• 15-16 august 2015 – organizator, alături de Primăria şi Consiliul Local
Moşniţa Nouă, al manifestării de sărbătorire a 90 de ani de la înfiinţarea satului
– „Albina - 90 de ani”.

224
 Maria Ţenchea

Prof. univ. dr. Maria Ţenchea s-a născut în Timișoara, la 3 august

1945. Licență în filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca,
specializarea română-franceză (1969). Doctor în filologie la aceeași universitate

225
(1985). Începând din 1969, carieră didactică la Catedra de limbi romanice a
Facultății de Filologie de la Universitatea de Vest din Timișoara (asistent, lector,
conferențiar și profesor). A fost prodecan și apoi decan al Facultății de Litere,
Istorie și Teologie.
A participat la numeroase congrese și colocvii internaționale. Este membră
a unor societăți științifice internaționale (Société de Linguistique Romane;
SEPTET – Société d’Études des Pratiques et Théories en Traduction). A fost
decorată cu ordinul Les Palmes Académiques în grad de ofițer.
Publicații:
a) cărți în domeniul specialității (lingvistică franceză, lingvistică contrastivă,
traductologie, francofonie): Le subjonctif dans les phrases indépendantes.
Syntaxe et pragmatique, Timişoara, Hestia, 1999; L’expression des relations
temporelles dans le système des prépositions du français. Préposition et
verbe, Timişoara, Mirton, 1999; Études contrastives (domaine français-
roumain), Timişoara, Hestia, 1999; La Roumanie et la francophonie, Timişoara,
Anthropos, 2000 (în colab. cu M. Gyurcsik, E. Ghiţă, F. Ochiană); Noms,
verbes, prépositions, Timişoara, Hestia / Mirton, 2006 ; Dicţionar contextual de
termeni traductologici. Franceză – română, Timişoara, Editura Universităţii de
Vest, 2008 (coordonator și co-autor). Peste 80 de studii și articole în reviste de
specialitate și în volume colective (în România, Franța, Spania, Austria, Cehia,
Serbia).
b) evocări și documente : volumul HITIAȘ. Evocări și documente, Timișoara,
2015 (co-autor și co-editor, în colab. cu Marioara Pisat și Lucia Elena Popa).
Ediții îngrijite: Acad. prof. dr. Alexandru Borza, Însemnările unui botanist
român dintr-o călătorie în China (în colab. cu Veturia Ţenchea), Timişoara,
Anthropos, 2002; Filologie 50, Universitatea de Vest din Timişoara, 2006 (în
colab. cu Mirela Borchin); Documente privitoare la înfiinţarea Universităţii
de Vest din Timişoara, Biblioteca documentară, Editura Universităţii de Vest,
Timişoara, 2009; Veturia Borza-Țenchea, Amintiri despre Blaj, Ed. Buna Vestire,
Blaj, 2014.
c) traduceri din română în franceză (literatură, istorie, filosofie, istoria artei)

226
 Ana Ursulescu

Ana-Florina Ursulescu s-a născut la 14 februarie 1987, la Timișoara.

Studii:
• Școala Gimnazială Curtea (1994-2002);

227
 • Liceul „Traian Vuia” Făget (2002-2006);
• Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-
Napoca (2006-2009);
• Masterat în „Istoria și socioantropologia epocii moderne” la Universi-
tatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (2009-2011);
• În prezent doctorand în istorie modernă la Universitatea „Babeș-Bolyai”
din Cluj-Napoca.

Volume publicate
–– Ursulescu, Ana, Ursulescu, Petru, Curtea - File de istorie, Vol. I: Destinul
unui sat bănățean în contextul istoric al ținutului Făgetului - De la origini la
Unirea din 1918, Editura Eurostampa, Timișoara, 2011, 443 pagini.
–– Ursulescu, Ana, Ținutul Făgetului (1842-1918). Comunitate, biserică și
școală, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012, 250 pagini.
–– Ursulescu, Ana, Zaharia Ionela et. al., Ghidul studentului la istorie,
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2010, publicație online, poate fi
accesată la link: https://www.academia.edu/5057484/Ghidul_studentului_la_
istorie_UBB_Cluj-Napoca_2011_A_history_students_guide_-_in_Romanian_

Lucrări în volume colective

–– Ursulescu, Ana, „Considerații privind habitatul din ținutul bănățean
al Făgetului 1842-1918”, în „De la lume adunate...”: Lucrările Conferinței
Naționale Viața cotidiană, familie, alimentație și populație în secolele XVIII-
XXI, coord. Crucița-Loredana Baciu, Anamaria Macavei, Roxana Dorina Pop,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011, pp. 409-422.
–– Ursulescu, Ana, „Evoluția demografică a zonei Făgetului în perioada
1869-1910”, în „Istorie și cultură în Banat”, coord. Alin Cristian Scridon, Viorel
Dorel Cherciu, Editura Brumar, Timișoara, 2013, pp. 258-291.
–– Ursulescu, Ana, „Preliminarii, socoteli și capitaluri bisericești din proto-
popiatele Caransebeș, Lugoj și Făget”, în „Tinerii istorici și cercetările lor”,
coord. Nicolae Dumbrăvescu, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, pp. 127-
157.
–– Ursulescu, Ana, „Efectele demografice ale noii colonizări în Banatul
de Nord-Est”, în „Zilele Cercetării Științifice Studențești din Universitatea
«Constantin Brâncuși»”, Ediția a VI-a (26-28 aprilie 2013), coord. Flavius-
Cristian Mărcău, Andreea Mihaela Ciorei, Editura Academica Brâncuși, Târgu
Jiu, 2013, publicație online: ISSN 2066 – 1339, pp. 374-382.

Articole în reviste
– Ursulescu, Ana, „Considerații privind vechimea și continuitatea româ-
nească din ținutul Făgetului”, în Tăt Bănatu-i fruncea. Revistă trimestrială a
asociației scriitorilor în grai bănățean, X, 2011, 77-84, p. 57.

228
 Participări la simpozioane și sesiuni de comunicări naționale și internaționale
dintre care amintim:
Internaționale:
• Participare la Sesiunea internațională de comunicări științifice „Cerce-
tarea studențească în mileaniul III”, Ediția a X-a, Mioveni, 3 decembrie 2011.
• Participare la Simpozionul internațional „Istorie și cultură în Banat”,
Ediția I, Giroc, 1-2 noiembrie 2012.
• Participare la Simpozionul internațional „Istorie și cultură în Banat”,
Ediția a II-a, Giroc, 25-26 octombrie 2013.
Naționale:
• 1. Participare la Conferința Națională „Viața cotidiană, familie, alimen-
tație și populație în secolele XVIII-XXI”, Cluj-Napoca, 18-19 martie 2011.
• 2. Participare la Sesiunea națională a cercurilor științifice studențești.
Arheologie - Istorie - Muzeologie - Istoria Artei, Ediția a XIX-a, Alba Iulia, 11
noiembrie 2011, (participant și moderator).
• 3. Participare la Sesiunea națională a cercurilor științifice studențești de
istorie, studii de securitate și relații internaționale, Cluj-Napoca, 7 mai 2011.
• 4. Participare la Sesiunea de comunicări științifice studențești „Conferința
Umaniștilor”, Oradea, 20-21 mai 2011.

229
 Petru Ursulescu

Petru P. Ursulescu s-a născut la 2 decembrie 1946 în comuna Curtea,

județul Timiș. Cursurile școlii primare și gimnaziale le-a absolvit în comuna
natală, iar în perioada 1960-1964 a fost elev al Liceului „Traian Vuia” din Făget,
promovând bacalaureatul în sesiunea iunie 1964.

230
 Și-a continuat studiile în domeniul istorie, la Facultatea de Istorie-Filozofie
a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, între anii 1964-1969.
În urma susținerii examenului de licență, în sesiunea iunie 1969, a fost
repartizat, pe catedra de istorie, la Liceul Teoretic din Gătaia, județul Timiș.
În perioada în care a funcționat în această instituție școlară (1969-1979) a fost
responsabilizat, de către conducerea Inspectoratului Școlar Județean Timiș, cu
conducerea cercului pedagogic al profesorilor de istorie, filozofie și geografie
din zona Deta-Ciacova-Gătaia, funcție pe care a îndeplinit-o între anii 1973-
1979. Și-a continuat activitatea didactică la Școala cu Clasele I-X din Tomești,
în perioada 1979-2001, unde, pentru scurt timp, a deținut și funcția de director.
Începând cu 1 septembrie 2001 s-a transferat în comuna natală, la Școala
Gimnazială Curtea, ca profesor și director.
A acces la timp și cu bune rezultate în toate treptele ierarhice ale calificării
didactice (definitivat - 9,83, adeverința nr. 990 din 6 septembrie 1973; gradul
II - 9,66, adeverința nr. 1681 din 29 septembrie 1978; gradul I - 10, la inspecția
specială, adeverința nr. 11852 din 1 septembrie 1983).
În paralel cu activitatea la catedră, a manifestat și preocupări pentru cerce-
tarea științifică, mai ales că inițierea în domeniu a fost realizată în ultimii ani de
facultate. I-au stat în atenție probleme de istorie medievală și modernă specifice
Banatului, cu accent pe valorificarea unor surse documentare inedite sau mai
puțin cunoscute, cu referire la spațiul nord-estic al provinciei. Rezultatele cerce-
tării au fost prezentate cu ocazia participării la mai multe simpozioane și sesiuni
de comunicări, apoi publicate, secvențial, în presa județeană și, in extenso,
în reviste de specialitate [Vezi: „Analele Banatului”, seria nouă, vol. I, 1981,
Muzeul Banatului, Timișoara, 1981, pp. 45-55; Buletin Informativ, nr. 11-12,
Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Timișoara, 1983, pp. 161-165; „Studii de
istorie a Banatului”, volumul aniversar, X, Timișoara, 1984, pp. 20-38; „Studii
de istorie a Banatului”, vol. XIII, 1987, pp. 47-61; „Studii de istorie a Banatului”,
vol. XIX-XX, 1995-1996, Timișoara, 1999, pp. 163-180].
Contribuțiile științifice și maniera în care a fost prezentat proiectul doctoral
cu titlul „Contribuții la istoria Banatului de Nord-Est în secolele al X-lea –
al XVI-lea”, i-au conferit dreptul de a dobândi statutul de doctorand al Facultății
de Istorie-Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în urma
promovării colocviului din 21 mai 1993. Activitatea de doctorantură a fost
coordonată de regretatul academician Ștefan Pascu, ea constând în susținerea
a două referate, apreciate cu calificativul „foarte bine”, și două examene,
ambele notate de comisii cu media 10, așa cum rezultă din procesele verbale
din 5 noiembrie 1993 și 15 martie 1994. În urma decesului profesorului Pascu,
conducerea activității de doctorantură a fost asumată de academicianul Ioan
Aurel Pop, în acea perioadă director al Centrului de Studii Transilvane.
Susținerea tezei de doctorat a avut loc în 21 decembrie 2000, aceasta fiind
apreciată de comisie cu calificativul „foarte bine” și cu distincția „Cum laude”,

231
fapt atestat prin Diploma de Doctor în Istorie, înregistrată la Universitatea
„Babeș-Bolyai” sub nr. 170 din 11 mai 2001.
Într-o formă îmbunătățită, lucrarea a fost publicată la Editura Orizonturi
Universitare din Timișoara, în anul 2005, sub titlul „Banatul de Nord-Est în
secolele X-XVI”, cu o prefață semnată de academicianul Ioan Aurel Pop, în
momentul de față rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Cartea a fost structurată în opt capitole și a avut ca obiect punerea în
evidență a aspectelor specifice societății medievale din ținut, unde s-au păstrat
până în zorii epocii moderne reminiscențe ale vechii organizări românești, de
model obștesc și cnezial-districtual, în pofida impunerii structurilor de putere
maghiare și otomane.
Ținând cont de faptul că cercetarea a fost cantonată la o zonă geografică
distinctă, aceasta se înscrie în categoria monografiilor istorice, așa cum a
apreciat și academicianul Ioan Aurel Pop atunci când a scris în prefața lucrării:
„Profesorul Petru Ursulescu, născut și afirmat în regiunea bănățeană pe care a
studiat-o, a oferit, în fapt, o monografie a ținutului … Cartea vădește nu numai
pasiune pentru trecut și dragoste față de locul de naștere, față de una dintre țările
cele mici care formează țara cea mare, dar și cunoaștere profundă a datelor și
faptelor, precum și a meșteșugului istoric, a metodelor de cercetare. Urmând
îndemnul profesorului Ștefan Pascu, sub îndrumarea căruia domnul Ursulescu a
susținut activitatea de doctorantură, autorul s-a străduit să îmbine datele istorice
tradiționale cu cele ale toponimiei și onomasticii, ale etnografiei și geografiei
istorice, oferind o lucrare echilibrată, judicios structurată, scrisă într-un limbaj
ales și corect… Prin această lucrare, a profesorului Petru Ursulescu, Banatul de
Nord-Est intră în circuitul cunoașterii științifice, iar autorul ei se alătură șirului
prestigios de cărturari români bănățeni care au luminat, cu dragoste pentru
adevăr, trecutul provinciei natale”.
Continuând preocupările științifice, profesorul Petru Ursulescu a elaborat,
împreună cu fiica sa, drd. Ana Ursulescu, monografia satului natal, Curtea.
Lucrarea, intitulată „Curtea. File de istorie”, vol. I, „De la origini la Unirea din
1918”, a apărut la Editura Eurostampa din Timișoara, în anul 2011. Din acest
volum coautorul și-a asumat responsabilitatea redactării capitolelor I-V. Subtitlul,
„Destinul istoric al unui vechi sat bănățean în contextul istoric al ținutului
Făgetului”, îl previne pe cititor că discursul istoric transcende limitele strict
locale ale așezării, fapt justificat prin aceea că evenimente, procese și fenomene
istorice care sunt consemnate documentar doar cu referire la comunități din
vecinătate inevitabil au fost specifice și satului Curtea. Așadar, reconstituirea
veridică și cât mai complexă a trecutului comunității a impus și folosirea unor
informații colaterale.
Cartea a stârnit interes și aprecieri din partea publicului cititor și chiar a
unor specialiști în domeniu. În această privință, se detașează aprecierile formu-
late de academicianul Ștefan Ștefănescu. Prin intermediul recenziei intitulate

232
„O valoroasă carte de istorie”, publicată în „Paralela 45”, supliment de cultură
al cotidianului „Renașterea bănățeană”, distinsul om de știință remarca faptul că
„lucrarea se înscrie într-un program științific de mare actualitate și constituie un
veritabil model de studiu monografic consacrat unei localități” [Petru Ursulescu,
Banatul de Nord-Est în secolele X-XVI, Editura Orizonturi Universitare,
Timișoara, 2005, p. 6]. Referindu-se la autorii cărții, academicianul Ștefănescu
preciza: „Dascălii, cu rol atât de important în formarea de oameni ai cetății și-au
legat adesea numele de elaborarea unor apreciate lucrări de istorie locală. Ei au
înțeles că patria începe cu localitatea natală. Satul a fost lunga durată a istoriei;
el a păstrat tradiția valoroasă și a definit, în mare măsură, identitatea noastră în
concertul popoarelor europene și a lumii.
Din iubirea pentru locurile natale, din nevoia lăuntrică de a-și cinsti
profesiunea de dascăli, de educatori și din dorința de a fi utili, cu știința lor,
celor din mijlocul cărora s-au ridicat, prof. dr. Petru Ursulescu și fiica sa, drd.
Ana Ursulescu, conferă consătenilor lor cel mai prețios dar, istoria comunei
natale, Curtea, una din cele mai bogate, prin vestigii istorice, localități bănățene
din ținutul Făgetului.” [„Renașterea bănățeană”, nr. 6762 din 3 aprilie 2012
(Supliment „Paralela 45”, p. 7)]
Activitatea de cercetare științifică a prof. dr. Petru Ursulescu continuă și
în prezent, printre priorități aflându-se și culegerea de informații în vederea
redactării volumului al II-lea al monografiei satului.

233
 Pavel Vesa

Părintele dr. Pavel Vesa s-a născut la 23 aprilie 1955 în comuna Dieci
judeţul Arad, unde termină cu rezultate excelente şcoala, ca ulterior, între anii
1970-1974, să-l găsim la Liceul Teoretic din Gurahonţ. Îşi manifestă dorinţa de

234
a deveni slujitor al altarului şi astfel în anul 1975 se înscrie la examenul de
admitere la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, cursuri pe care le va absolvi
în anul 1979.
Pasionat de istoria bisericească arădeană, se înscrie la doctorat la Catedra
de Istorie modernă a Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii
,,Babeş Bolyai” din Cluj Napoca. În urma susţinerii tezei, în anul 2003, primeşte
calificativul Magna cum laude, iar lucrarea „Episcopia Aradului Istorie cultură
mentalităţi (1076-1918)” o va publica la Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca 2006.
Pe plan pastoral misionar este hirotonit preot pe seama parohiei Lalaşinţ în
anul 1979, unde a păstorit timp de zece ani, după care, în anul 1990, este mutat
preot paroh în Dezna pentru un an de zile, ca ulterior în anul 1991 până în 1995
să funcţioneze ca preot paroh în satul natal Dieci. De la 1 august 1995 este trimis
preot duhovnic la Spitalul Clinic Judeţean din Arad unde se va îngriji de suferinţa
trupească şi sufletească a atâtor credincioşi până în data de 26 decembrie la
orele 4.30, când Domnul Hristos hotărăşte să-l cheme la ceruri, după o suferinţă
grea de aprope 11 ani. Părintele Pavel Vesa, ca şi preot de spital, s-a îngrijit
ca în incinta Spitalului Clinic Judeţean să fie amplasată o biserică monument
istoric ecclezial, datând din anul 1724, mutată din satul Groşeni. Este vorba de
Bisericuţa de lemn cu hramul Sfânta Cuv. Paraschiva, târnosită în anul 2001.
Pe plan cultural a fost o personalitate inegalabilă, publicând 19 cărţi de
istorie bisericească locală, sute de studii şi articole şi a participat la numeroase
sesiuni de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Cărţile abordează
istoria bisericească locală, pe care părintelele Pavel Vesa a studiat-o până în
ultima clipă a vieţii. De altfel, Î.P.S. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului,
îl consideră cel mai prolific autor de acest gen din eparhia Aradului, iar prof.
dr. Nicolae Bocşan, prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,
a afirmat, că Arhiepiscopia Aradului are cea mai bogată bibliografie monografică
din întreaga Transilvanie şi chiar din Patriarhia Română.
Printre numeroasele premii amintim: Premiul de excelenţă la Gala Exce-
lenţei Arădene – 2007; Cetăţean de onoare al comunei Dieci – 2009; Premiul
de excelenţă din partea Primăriei Arad – 2013; Diplomă de excelenţă din
partea Asociaţiei profesorilor de istorie din România – 2012; Este înscris în
Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti Bucureşti, la secţiunea istorici – 2010.
Cele 19 cărţi pe care le-a scris:
- Biserici de lemn de odinioară, Editura Gutenberg, Arad, 1997
- Din istoria comunei Dieci (jud. Arad). Contribuţii monografice, Editura
Ştirea, Arad, 1999
- Coautor Arad - monografia oraşului de la începuturi până la 1989, Editura
Negredo, Arad, 1999
- Biserici de mir arădene între tradiţie şi modernitate, Editura Mirador,
Arad,2000

235
 - În colaborare cu Radu Ardelean şi Lucian Giura, Emilian Micu, pelerinul
cultural bănăţean, Editura Universităţii Lucian Blaga,Sibiu, 2000
- Incursiuni în istoriografia ecleziastică arădeană, Editura Gutenberg
Univers, 2004
- Coeditor Andrei Şaguna, Corespondenţă vol. I, Editura Presa Universitară
Clujeană, 2005
- Episcopia Aradului Istorie cultură mentalităţi (1076-1918) Editura Presa
Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2006-teza de doctorat Episcopii Aradului
1706-2006, Editura Gutemberg Univers, Arad, 2007
- Clerici cărturari arădeni de altădată, Editura Gutenberg Univers, Arad,
2008
- Eparhia Aradului în perioada Episcopului Aradului Gherasim Raţ (1835-
1850) Editura Mirador, Arad, 2008
- Comuna Dieci Monografie istorică, Editura Mirador, Arad, 2009
- Coeditor Instituţii ecleziastice Comentariu la legistaţie bisericească
(secolul al XIX-lea) Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2010
- Un bibliofil din Ţara Zărandului: preotul Nicolae Butariu (1843-1890)
Editura Mirador, Arad, 2010
- Episcopia Aradului între 1786-1830, De la ultimul Episcop sârb la ultimul
episcop român, Editura Arhiepiscopiei Aradului, 2010

236
 Cornel Viţan

• Informaţii personale
- Născut la 15 iulie 1948 în localitatea Tolvădia, judeţul Timiş
- 1951-1956 - deportat cu familia în Bărăgan

237
 • Educaţie şi formare
- 1955-1962: Şcoala elementară de şapte ani, la Valea Viilor şi Tolvădia
- 1962-1966: Liceul teoretic Ciacova, secţia reală, diplomă de bacalaureat
- 1966-1969: Facultatea de Istoria-Geografie Timişoara, diplomă de stat
- 1969-1972: Facultatea de Biologie-Geografîe Babeş-Bolyai Cluj-Napoca,
diplomă de licenţă
- 1972: examen pentru definitivare în învăţământ
- 1978: examen pentru gradul didactic II - I.C.P.P.D. Timişoara
- 1987: examen pentru gradul didactic I - Universitatea Bucureşti
• Experienţă profesională
- 1969-1971: profesor istorie-geografie la Şcoala Generală Tomeşti
- 1971-1975: director coordonator la unităţile şcolare din comuna Tomeşti
- 1975-1982: profesor de geografie la Şcoala Generală Tomeşti
- 1982-1990: profesor geografie la Liceul industrial nr.8 şi Liceul industrial
nr. 6 Timişoara
- 1990-2013: profesor geografie la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara
• Abilităţi ocupaţionale
- 1973: realizarea lucrării „Monografia comunei Tomeşti”
- 1987: realizarea lucrării „Câmpia Bârzavei - studiu de geografie fizică şi
economică”, la Universitatea Bucureşti
- 1990-2013: membru în Consiliul de administraţie al Colegiului Naţional
Bănăţean; şef de catedră în cadrul CNB; metodist al Inspectoratului Şcolar
Judeţean Timiş; membru în Consiliul consultativ - geografie din judeţul Timiş;
membru în Comisia judeţeană pentru olimpiada de geografie; conducător al
lotului judeţului Timiş la faza naţională a olimpiadei de geografie; profesor
coordonator pentru practica pedagogică a studenţilor de la Facultatea de
geografie a Universităţii de Vest Timişoara; şef de cerc pedagogic - geografie
pentru zona Deta; membru al Societăţii de geografie din România
• Cursuri absolvite
- 2000: formatori judeţeni în domeniul „Educaţie pentru calitate”,
Mediaş -2002: cursul „Formare mentori” la C.C.D. Timiş şi Consiliul
Britanic Timişoara
- 2003: cursul „Managementul inspecţiei şcolare” la I.Ş.J. Timiş
- 2010: cursul „Comunicarea didactică modernă” la Universitatea Euro-
peană „Drăgan” Lugoj
• Aprecieri, distincţii
- 2007: Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa a II-a, Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului
- 2005 -2013: Gradaţie de merit, Ministerul Educaţiei şi Învăţământului
- 2012: Diplomă de merit, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş
- 2004 şi 2006: Diplomă de merit, Colegiul Naţional Bănăţean
- 2007: Diplomă de excelenţă. Primăria comunei Tomeşti

238
 CUPRINS
Argument.................................................................................................................. 5
Aspecte ale cercetării monografice din Banatul istoric............................................. 7
MONOGRAFIŞTII
Andrei Nicolae..................................17
Baba Ilie............................................19
Baba Ioan..........................................21
Baiski Duşan.....................................27
Barbu Vasile......................................32
Bercea Cornel....................................35
Blejuşcă Gheorghe............................37
Boia Stelian.......................................40
Boldureanu Ioan Viorel.....................43
Budescu Icoana.................................46
Bugariu Valentin...............................49
Buruleanu Dan N..............................51
Castiov Matei....................................55
Căta Traian Trifu...............................57
Colta Elena Rodica...........................60
Dongea Eugen...................................68
Doţ Ioan............................................70
Drăgan Petru.....................................72
Đurić-Milovanović Aleksandra.........74
Galetaru Traian..................................76
Giroceanu Aurel................................79
Gligan Marius Vasile.........................81
Gruiţa Octavian Petru.......................83
Gruneanţu Lazăr................................87
Haţegan Ioan.....................................89
Ianoşev Vasile Livius........................96
Iedu Ioan...........................................98
Ievri Nicolae....................................100
Ionescu Ioan....................................102
Jebelean Florea................................104
Jiva Viorel.......................................106
Jovišić Milena.................................108
Lotrean Iosa....................................110
Lungu Gheorghe.............................112
Magiar Nicolae, Magiar Eduard.....114
Marina Lucian.................................118
Martinescu-Sadovan Maria.............123
239
Măran Mircea..................................125
Mert Ciprian....................................130
Miclea Dimitrie...............................132
Moşescu Valeri................................134
Murariu Ion.....................................136
Murărescu Iancu..............................138
Obeşterescu Dan.............................140
Olărescu Ioan..................................143
Opruţ Petru......................................146
Panduru Pavel.................................149
Păun Liana......................................153
Pisat Marioara Dorina.....................155
Poliţă Ioan, Poliţă Maria.................157
Popa Lucia Elena............................163
Rada Horaţiu, Rada Gabriel............165
Rancu-Bodrog Gheorghe................167
Roşca Nelu Ioan..............................172
Roşu Costa......................................174
Seracin Sonia..................................182
Sfera Ion..........................................184
Sinaci Doru.....................................185
Sitaru Dănilă...................................189
Soica Sergiu....................................192
Stan Dorinel....................................194
Stepanov Liubomir, Ignea Nicolae...197
Subu Teofil Gh................................199
Suciu Vasile D.................................201
Şoşdeanu Petru................................204
Todorescu-Răcoviśanu Simion.......207
Tomoiagă Ştefan Gheorghe.............212
Tomoni Dumitru..............................215
Traia Ioan........................................218
Truşcă Mirela..................................223
Ţenchea Maria................................225
Ursulescu Ana.................................227
Ursulescu Petru...............................230
Vesa Pavel.......................................234
Viţan Cornel....................................237
240