Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Arhanghelul, Nr. 1, 2012

    Încărcat de

    ValentinBugariu
    11 vizualizări8 pagini
    Revista Parohiei Birda, jud. Timiș.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Parohiei Birda, jud. Timiș.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări8 pagini

    Arhanghelul, Nr. 1, 2012

    Încărcat de

    ValentinBugariu
    Revista Parohiei Birda, jud. Timiș.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    Perec on ce ne E Um cee en Lare Teeter at LAUT Publicaie parohiall runevtrialt: Revista Parohtei Octodoxe Burda, Timi, an, ur. L Glasul Arhanghelului Intre mijloacele de propovadnire 2 Méntuitorului Tisus Hristos se rnduiese fel de fel de_momente catehetice sau de invafétu’: rugiiciunea in comun, (Sfinta Liturghie, Sfintele Taine, Landele si ierurgiile, predica, cateheza, precum si mijloace mai moderne aga cum ar fi radioul gi televiziunea oxtodox’ precum gi rosa scrisd i intemettl. in perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial existau pe Kingi biserici, foi si_reviste bisericesti editate de comunitatea parohiali sub guija preotului care a devenit si redactor al publicatii. Istoria Bisericit imregistreaza astfel de rewsite: ,,Duminica otodoxa” (redactor Ioan Popesctt Maltiesti), Tinerimea cresting” (red. Haralambie Roventa, Mihail Bulacu) din Bucuresti, ,,Pastoml ortodox” (Pitesti), _,,Pastorul Tutovei” —(Barlad), _,Ingerul” (Buziu), ,,Viala ilustrala” (Sibin- Cluj), Duh gi ade” (Timisoara) g. 2 (Cf. Mircea Pactratin, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I, Editura Institutului Biblic si de Misinne al Bisericii Ortodoxe Romine, Bucuresti, 1994, p. 467), Chiar daci se bucw de © carecare vechime, publicafia parohiala rimne meren actual fiind un, izbmtit mijloc de impértasire a invataturii crestine precum si a invafiiurilor morale sinfloase. Aceasta reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient in, zilele noastre, atat pentru crestinii participanfi la Sfintele Slujbe, care-si pot imbogéti, astfel, cunostinjele in materie de teligie, cét si pentm cei care, din diferite ‘motive, nu pot veni la bisetica, dar se pot bucura de Citirea unui cuvant ziditor si pot fi beneficiarii unor indian. litgice, (Vasile Gordon, Introducere in Cate hetica ortodaxi, Editura Sophia, Bucuresti, 2004, p, 171-172), (Cu atari sentimente plectm noi ast la un dram deloc ugor prin editarea gi difiwzarea in parohia Birda si filia Sangeorge din judetul Timig a unei reviste parohiale infitulata sugestiv ,, Achanghelul” Numele revistei_ne aminteste de Incrarea ingerilor lui Dummezeu in ume. Ca fine ceresti, ei sunt _Nestitorii”, ,solii” Ini Dumnezeu in mijlocul oamenilor, ei aduc vestea cea bund aga cum odinioars arhanghelul Gaviiil a adus Sfintei Fecioare, vestea nagtenii Pruncului Sfant: Jar in sasea hina a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al cei mume era ‘Nazatet, [...] $i intrand ingerul la ea, a zis: Bucnriite, ceea ce egti pina de hat, Domnl este cu tine: Binecuvantata esti tu intre ferme. [.-] Si fata, vei lua in pintece gi vei nagte fiu gi vei chema mumele Ini isus”. (Le. 1, 26; 28; 31). Alsturi de slugirea lor de vestitorii ai voi lui Dumnezeu, ingerii constituie si ideal de perfectinne gi puritate Pottivit ierarhiei ceresti, ingerii sunt impastiti in nond cete, ultima triada, incepatoriile, arhanghelii si Ingerii sunt cei mai aproape de oameni. Aceasta este ierathia cereasc ce prezideazi in chip nemijlocit peste ,.ierarhiile omenesti”, diferitele neanuri fiind repartizate wor ingeri diferiti. (Andrew Louth, Dionisie Areopagitul. O introducere, rad. Sebastian Moldovan, Editura Deisis, Sibiu, p. 85) Revista noastra igi va propune 54 raspandeasca invajatwa Mantuitordui Hristos, precum si alte informatii culturale. Crezul nostru este de a da cititorilor nostti, adica credinciosilor crestini-ortodoesi din parohia Birda o revistA parohial4, trimestriala, de interes religios si cultural, lipsita de orice caracter politic de partid, ferindu-ne de orice certuri politice i confesionale si avand in vedere doar cultivarea gi formarea cercului de cititor. REDACTIA, 1 La aniversara: Mitropolitul Nicolae Corneanu - la Jubileu (4 martie 1962-4 martie 2012) S-au scurs anul acesta cineizeci de ani de cand arhiepiscopul si mitropolitul Nicolae Comeant pistoweste pe crestinii ortodocsi din Banat si Arad. ‘Tummitate de veac de cénd la Timisoara a fost adust prin persoana inaltpreasfintitulni Nicolae, eruditia gi Dblandejea, tactul pastoral gi inteligenfa sclipitoare in scaunul istoric viddicesc al Timigoarei. (|Antonie, mitropolitul Ardealului, La patra decenli de arhupastorire, in vol. George Dinu, —Toamna mitropolinudui Nicolae, Editura Miston, Timisoara, 2002, p. 149). in wma cu 89 de ani, la 21 noiembrie 1923 la Caransebes, s-a niiscut ierarhul de mai tarziu, Nicolae, in familia preotului Liviu Cormeanu din localitate, intro veche familie preofease’ aga cum ménturiseste ierarhul nostru. (Toamna mitropolinului Nicolae, p-17). Oragul natal si-n pus amprenta pe activitatea de mai tarziu, Tradijia cultural a oragului Caransebes, cu cfiturari de seam, uni legafi de Institutul Teologic, alfii de performanfe culturale mat vechi, capStd un sens now prin actiunea Mitropolitulu Nicolae Corneanu, profesor enudit, intelectual al ‘nei actualitifi vii, clitor de ctuti de teologie dar si de filosofie, lector pasionat al zisrelor si revistelor de ultima oni din care decupeazA segmente semnificative pentru. definirea timpului prezent, pentru actiunea sa de lider spiritual. (Comel Ungureanu, Corneanu Nicolae, in vol. Dicfionar al seriitorilor din Banat, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2005, p. 192). Dup& studii liceale la Caransebes 2 wmat curswile Facultijii de Teologie din Bucuresti (abs. 1946), concomitent pe cele ale Facultijii de Filosofie (1942-1946) si de filologie clasic& (1946-1948). Studiile teologice au fost incummmate cu o tez8 de licent’ la catedra de Patrologie sub indrumarea pr. prof. loan G. Coman, Origen si Cels. Raporturile dintre crestinism si péigdnism vieuie prin prisma unel dispute din secotul al Flea, care a primit calificativul .Magna cum Laudae”. Calificativul objimut era o recunoaslere evident a calitatilor Inex2sii ia posibilitilor tindrului Licentiat in teologie. (Stefan Alexe, Preacupari patristice ale Inatipreasfingtulut dr. Nicolae Cornea, in rev. »Biserica Ortodox Romina’, 1987, nr. 3-4, p. 20). Tot in cadral Teologiei bucurestene objine titlil stinjific de doctor in teologie, la disciplina Patrologie sub indiumarea aceluiasi coordonatar, cu titlul: Viafa si petrecerea Sfintului Antonie. Inceputurile monahismului crestin pe valea Nilului. (Edita Amarcord, Timisoara, 1998, 162 p.). Reinfors in Banat, a ocupat mai smulte fuetii didactice si administrative, in cadrul Academiei Teologice, Seminarulai din Caransebeg (1947-1948; 1956-1959), Institutului Teologic din Sibiu (1959-1960), sectetar eparhial Ia Caransebes (1948), referent principal, (1949-1952), consilier administrativ (1952-1956) la Athiepiscopia ‘Timigoarei gi Carasebosului; preot (1960). La 22 iannsrie 1961 a fost inscamnst episcop al Aradului, iar la 4 martie 1962 arhiepiscop al. Timigoarei si Caransebesului si mitropolit al Banat Ca ierarh a fost preocupat nu numai de probleme administrativ-gospodiresti curente, ci gi de restaurarea lunor monumente istorice-bisericesti din cuprinsul Arhiepiscopiei, de organizarea unor colectii muzeale (la Centril_ Athiepiscopesc), de ridicarea unor noi técasuri de inchinare, unele adevarate monumente de ait, a unor cliditi noi in incinta Centrului Athiepiscopesc si a Seminarului teologic din Caransebes. A indrumat revista »Mitropolia Banafulni” (din 1990 ,,Altaral Banatulni”), a. ,indrumatorului bisericesc” (1980-1989), devenit Calendanil Athiepiscopiei Timigoarei” Gntre 1990-1994, Calendarul rominului”), (Cf Mircea Picurariu, Dicfionarul teologilor romédni, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996, p. 119) Opera seriitoriceasca il consacr’t pe sirbatoritul nostru ca un ostenitor de elit, Domeniul activitaji il reprezinta studiul patrologiei, ecumenismnlui sia teologiei contemporane (cn contributii inedite in ceea ce. priveste saricia, exploatareacosmosului, grefat_inimi orientiri noi in biologie, erezia nazista, toxicomania, Sida, ga), Desi a scris in toate domeniile teologiei, din timpul smdentiei s-a simit atras de patrologie, fiind um contimuator al dascatulni saa Joan G. Coman, Opera patristic se compune din traduceri: Sf Ioan ScArarul, Seara raiului care a cunoscut mai multe editii: 1994; 1997; 2002; Viaya Fericitului Pahomie (2005), Ambrozie al Mitanului, Vasile cel Mare, Origen, Ioan Damaschinul. Studiile patristice elaborate de inaltpreasfingitul Nicolae reusesc 88 Himureasca cititorii in probleme de doctrina, moral, istorie, spiitualitate si filologie patsisticd. inte eastile cu conjinnt patristic amintim: Patristica mirabilia, Pagini din literatura primelor veacuri crestine (1987; 2001), Origen si Cetsus (1999), Miscelaneea patristica (2001), Farmecul serierilor patristice (2002); Patristica — filosofia care mangdie (2004), Actualitatea literaturit vecht erestine (2007). Pr. Valentin Bugariu (Continuare in pagina 8) Satu meu ‘in zddati im mai capt satu Unge mama m-o niscut, Nu gastsc pring 0 hat®- ‘Numili i s-o pierdut Satu meu da altidara, Custnin g-albastra eri Oascuns, o Doamne Sfince, onpamennag O:mathala prapigita, Fumicari d-ameni stiragi Si cu greu mai afl-o pith Prunge nu-i nig gran, nig mag. 2 Satu meu in care sara Cu mirosu-i n-astupa Boou se crestea pr-obrapt in copiliria mea. Satusn care la fantand Marvili n-am adapat, Astidz nui orag ca lumea Da-i mdi rit, ci mui nig sat Nu mai vedz in el o vita, Nu-i voret pli cu gain ‘Sangurili animale-s (Caini-ai find da stipén, Nucsciu un’ st-maflu sau Al da nui mai da gasa Bun praicum n-i coapta pita, ‘Un ora mnt Lo-nghita. Rachiul in toate e satana, Dar mai ales in primi, De-aceea a hui masa Pe cei mai multi i-aduna, Tisus, cu vinu-i sacru, Pe prea putini i-mbie, Rachiul lui satana ‘Ne poarti-n vegnicie, Dimitrie Aceea Adoratia magilor A fost o vreme cfind tinerti {in propmiile lor legende mai caiurau: bausem vazduhul multor mati neprielnice Ti ascultam, fericit c8 mu-mi vedean craterele. Nu stian ci gindul meu se naste cicatrizat, & ochii-mi orbit de MMiciai ce mi-au aprins, veacuri larand, rinduielile. Ma gandeam Ja cei ingtopati in p&anantul insrangeri: {i due pretutindeni cu mine, pavinji si prieten — 6 patrie cu rin in care se scald vara fered $i copii, un basm cu nimeti fabulost prin care am dus steaua la ferestrele omuli, o mogie a duretii si a speranjei, rani nevindecata, greutate specific a visului meu. ‘Nu sunt magul spre care cAlatorit, ag fi ut se spun. (© finds de tut mn dezminginitul ocean de Innnind, sau poate sunt intrebarea, Dar ei plecaseri 8 mine, si se caute in alte legende, Joc O gladiola intr-o gondola Pe-un coridor un condor Pe tipsie o ciocolata hazlie Un cépitan in gaitan ‘Si-mn incunabul tcut gi credul Pe-o camila in drum spre Kabul Printr-tun pitrat inchiriat Stocasem intéamplii Din edenul tei lnngi incereari Anghel Dumbriveann Restituiri: Biserica Ortodoxé din Sipet. Date monografice Vechea biserica a fost constrnita din lemn in anul 1893, S-a aflat in aceeasi cute cu actuala bisericd, der pojin mai la vale, Dupi ridicarea actualei biserici, vechea clidire a fost demolat. in dupa-amiaza zilei de 25 august 1935, episcopul de Caransebes, dr. Vasile Lazarescu, a pus si sfintit piatra fundamentala a actnalei biserici.. Dupa sivaryirea slujbei de Vecemnie, episcoptl Vasile a spus printie altele: ..Alta temelie nimeni nm poate si pun’, afar de ceca ce este pus do lisns Hristos. Nu este alt’ temelie de viata, decat Domnl Hristos in anul 1935 s-an inceput Iucraile de constnuctie ale actualei biserici, incheiate in anul 1946. in cursul annhii 1947, dr. Vasile Lazarescu, acum athiepiscop al Timisoarei si Caransebeslui gi mitropolit al Banatului (1947-1961 n,n.) a facut trei vizite canonice, cn sfinjire de biseriea, Prima dintre ele s-a flicut la. Sipet, comune roménease%, unde comoara de obiceiuri si datini, ca. gi portal popular s-a pastrat mai bine ca-n toate satele din jur. in dimineata zilei de (uminic’) 24 august 1947, mitropolitil Vasile Lazirescu. si prefectul dr. Titus Ionescu au fost intémpinati 1a marginea satului de cAlaefi si mnlte mie, cu siteni imbrdcafi in porul nafional al Tocul. Cuvantul de bun sosit a fost rostit de prim-pretorul Tustin Zancu, Dupi cuvintul de bun venit, mitropotitul impremnd cu prefectul si-au continuat drumul intro Ama frumos impodobita, pana la primul are de triumt ‘unde au fost intémpinati de primarul Pavel Dancea. De acolo inaltul ierarh impreund cu prefectul si cu mmultime de credinciosi (venifi si din alte parti) ce le-at iesit in intémpinare au mers pe jos pin Ia biseric’. In faja bisericii, mitropolitul a fost primit de un sobor de preoti, in fruntea cérora sau aflat protopopii Ioan Getia si ‘Traian Cogerin, primul protopopul Buziagului, celélalt consilier mitropolitan. Raportul a fost prezentat de conductitorul Oficinlui parohial local, preotul Petra Tuilici. Raspunsurile liturgice an fost date de corurile din Sipet si Jebel, care au fost concise cn mmlté destoinicie de preotul Jivoin Forga, ajutat de preotul Cornel Lugojan. Biserica din Sipet. prin mérimea, stilul si ictura ei, este cel mai impundtor locas enltic de sat din Ashiepiscopia Timigoarei, Hranml bisericii este Duminica Tuturor Sfintilor. Preoi care an shyjit in Sipet din 1779 pana in prezent: Nicolae Popovici (1779-1785), Bogdan Balcu (1779-1787); Nicolae Martinovici (1780-1782); Nicolae ‘Turanovici (1780-1788); Martin Belgea (1780-1806); Nicolae Dancea (1780-1787); Martin Faicovici (1781- 1783); Grigorie Popovici (1788-1805); Isac Teodorovici (1788-1806); Grigorie Balcu (1790-1795), Toan Garban (1792-1793); Iie Popoviei (1800-1833); Avram Trailovici (1806-1828); Stefan Radovanovici (1807- 1856); loan Porumb (1828-1831); Procopie Dimitrievici (1834-1869); Nicolae Tatanu (1851-1871); Nicolae Popovici_ (1869-1886); Teodor Cioloca (1872-1913); Nicolae Stoia (1892-1939); Adrian Cioloca (1915-1918); 1922-1939); Toma Porumb (1931-1937). Pein Turlici (1935-1990). S-a miscut la Sipet in anul 1911, liceul la Ciacova, iar Facultatea de ‘Teologie la Cemanfi, in anu] 1935 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Sipet, unde a functionat pant la pensionare. in anul 1942 i-a murit sofia pe mune Livia, in vansta de doar 24 de ani, Kisfind in unnd trei copii, pe care i-a erescut el: Doina (1938-1997), cAsatorit Bojin in Jebel; Mérioara (n, 1939) triieste in Sipet; Tudorel (n. 4 1942), preot pensionar. “ Alexandru Magda a plstorit din 1942 pling in 1962, ‘find a muritintr-un accident de ‘maging la Recay. Gaitin Grecn (1990- 2007), S-anascut in 4 mai 1947 in localitatea Berzovia, jud. Carag-Severin, din piin{ii Gaitin si Comelia. A” umat intre 1964 si 1969 cussmiile Seminarului Teologie din Caransebes, apoi pe cele ale Institutului Teologic din Sibiu. A fost preot la Paitos, Banloc, Agadici si Sipet. Constantin Olivin Crigan (din 2008). S-a nscut in2 septembrie 1974 in Timisoara, cursuri liceale in Timisoara. Din 1995 pana in 2008 cantaref de strani Ja biserica Sfintul Mie din cartierul Fabric. A urmat Facultatea de Teologie din Timigoara (abs. 2009). A. realizat un sistem de incalzire centralizat Ia biserica parohialé, Incriri capitale de remanenajare la casa parohial4, precum si cateva actiuni misionare si culturale Ja parohie. Pe peretiiinteriori ai biserici, in pronaos, sunt scsise dowa pisanii gi amume: 1. Sfingitu-s-a temelia avestei Sfinte Biserici cu hramul Duminica Tuturor Sfinjilor in zima de 25 august 1935 de citre P, S, Sa Dr, Vasile Lazdrescu, episcop al Caransebestlti in zilele gloriosului Rege al culturii Carol Il, find patriarh al Romfiniei dr. Elie Miron Cristea, fiind Mitropolit al Ardealulni gi Banani Nicolae Balan, protopop al Buziagnlni Ioan Getia, prefect al judefului Timig-Torontal dr. Dimitrie Nistor, iar shujtoni ai Sfintei Biserici: Pr. Nicolae Stoia si Toma Porumb. Pr. Olivin Crigan 4 Urme din trecut: Din trecutul comunei Birda Localitatea este mengionat® pentru prima dats in timpul st’paninii turcesti, in aml 1690 ca avand ‘populafie romaneased si aparfinand districtului Bocga ‘Tradiia local susfine cf denumizea ar proveni de la biruzile grele la care era supustt populatia roménd. fin conseriptia din 1717', Birda apere ca find locuitl doar de romani, satul find format din 80 case, Mai imeresamt este un Extract’ —recapitulaiv asupra impozitului personal din districtul Ciacova, tntocmit in ‘mai 1718, in el sunt menfionate 27 de localitayi, printre care si Birda, cut 80 de case loctite, aceasteia fiindu-i impus un impozit de 240 forini, deci cate 3 florini de fiecare cas Hara din 1761 0 mentioneaz sub mumele de Pirda, iar la Ehrler localitatea este muita Bitrda si apatjine de distiictul Ciacova, In anul 1760 erau atestafi 668 de crtodocgi, adicl 95% din populatie, apartinind —protopopiatul de Jebel gi diecezei de ‘Timisoara Localitatea este agezat pe parinl eu acelasi nume, afluent pe dreapta al Bazavei, apattinea comitatului Timig, plasa Deta, avand ‘gard si post Localitatea apartinut eraziului pant in nul 1828, cfnd a fost cumparatd de familia Temacici,’ de Ia care este cumpirat de catre baromal Lo Prest, iar apoi in anul 1852 ajunge in proprietatea baronului Uckermann, a cri mam era Henriette Lo Presti. Dupa moartea acestuia localitatea intra in. posesia baromulti Uckermam Aladare, de la care 0 cumpht, in 1892 ‘Montag M. cu fiii sfi si Montag Lucrejia Rizo in anul 1830 familia Termacici va ridiea un conae din eare nu se smai plistreazii nicio unm, in Birda se vor stabili colonisti germani, primul colonist evanghelic german ce a venit din Liebling la Birda a fost Adam Hor] impreund cu sofia Margareth si ful Andreas ce s-au stabilit in Birda din anul 1839", Vor 1umma apoi noi valusi de colorist, inc’ din anul urmitor se vor oficia 5 botezusi din Birda in biserica evanghelict din Semlacul Mic, iar in 1841 vor fi botezati 12 copii " Samu Borovsky, Temes Varmegye, Budapesta, fa... 30. A Tint, Colonictvile habsburgice in Banat 1716-1740, Editura Facla, Timisoara, 1972., p. 57 * Samu Borovsky, op. cit. p. 30. 4 G.Hofimann, Birda, Saulgau, 1998, p. 38, Motivul plecinii germanilor din Liebling a fost se pare suprapopularea acestei localitaji si lipsa plméntulti, au venit colonisti germani gi din alte localitati din Banat, in special din Semlacul Mic. Din ‘ann 1908 pana in 1912 vor veni emigrangi din Franzfeld Ja Birda, atunei sosind ultimite valuri de imigrangi, in total 15 familii, in anul 1850 erau tn Birda 200 de germani, majoritatea acestora erau de religie evanghelicl, pe Kinga acestia mai sunt gi reformat san catolici, dar acest fapt ma const, toti getmanii mergand la biserica evanghelica, deoarece in Birda era doar dowd biserici, ima evanghelica si alta ortodoxa Germanii vor ajunge s4 reprezinte Ia inceputul secolului al XX-lea mai mult de jumatate din populate. Rominii din Birda se vor altura gi ei Iuptei nationale a roménilor din Banat, astfel in anul 1881 printre locuitorii cercului electoral Rittberg (Tormac) ce se innmesc 1a $osdea se mmmari si birdeni, ce vor _ aclama canditatura Tui Pavel Rotariu pe baza programului national’. De asemenea, la adunarea popular din Banloc de la 12 octombrie 1902 vor participa 2500 de farani din Deta, Birda, Gataia’. in anul 1905 candidatul national. din cercul electoral Tormac, Ioan Pepa protopopul ortodox al Buziagului. igi va expune ta 20 ianuarie programul politic in localitatea Birda’, dar va fi invins in alegeri deoarece antoritajile maghiare vor folosi toate mijloacele pentru parlament, Birda este localitatea de bagtind a Dr, Tulit Tonescu, néiscut in 1888, ce a fost in perioada intexbetic’ prim pretor de Lipova gi subprefect al judofului Timig-Torontal, La Marea Adunare National de 1a Alba Inlia vor participa din Birda preotul loan Margineanju, George Ciorba si George Zaharia. Localitatea Birda a avut cel mai mare numir de locuitori in 1910, cand avea 1.321 de suflete. Intre 1869-1880 populatia a sc&izut cn 356, ceea ce reprezinta 29% din totalul popnlatiei in 1869, tot din cauza holeret ce a bantuit in antl 1873, Populafia se va teface incet, in 1910 inregistraindu-se 0 crestere de 85 de suflete fat’ de 1869. Totusi aceast’ crestere mu se datoreazi doar sporulni natural, ci gi sosirii de colonisti, in. special germanii, care vin pand in anul 1912, Birda fiind astfel a doua localitate din zona dupa Gataia Prof, drd. Bogdan Engel * Lumindoriul, Timisoara , 1881, 1-47, dit 13/25 ime, p. 2 © 1. Munteanu, Miscarea najionald cin Banat 1881-1918, Editura Antib, Timigoara, 1994, p. 170. "Tribuna, Arad IX, 1908, nr. 5, din 9/22 iannarie, p. 6. Documentar: Aproape de pulsul ,,falnicei Venefii” .Podoaba cea mai nobil a unui popor este arta si cel ‘maj nobil sim al ormului este cel estetic Eminescu) Plecind de In cugetaren Iuceafirufui_poezie rominesti, esti nevoit si reflectezi la ideea desprins’ din judecata lui Emest Bernea Cat frumusele este in lumes asta! Pacat ci omul de azi mu mai are timp s-0 vada"! Acelasi sxinditor roman insi ne atrage atentia cf viata merits tits pentru c& are bucurii are humind (toate lasate de Duminezen, dar nu oticum, perileric, ei in esenfa ei (pozitiva), in adancime’ 84 ne hrdnim spiritual sufletul, dar si cemem informatia printr-un filrw personal. Azi, mai mult ca oricand, trebuie sa discernem binele de ru, frumosul de urat. Si mine isi maniputati de tot ce este hidos, tendentios gi rostit, eu siutate la posturile Tv, pe intemet, in pial, pe strada Frumosul si binele s+! ddecantim nual prin sta unei cugetiri propri Stam inchigi intre Zidurile casei, intunecati $1 domineti de. drogurile civilizaiei", _televizorul, interetul, de la care, selectiy ar trebui $8 luim doar fill si frumosul simi ne bucurim indeajuns de damnicia. naturit care ne inconjoar’. Deseori trdiesc starca de Ichamite fa de toate ,beneficile” $1 tanjesc —dups 0 _inigte snufletease3, dup un peisa} odiitor, dupa 0 evadare din citadinul incircat de tensiune umani, de egoism $i invidie nejustificatd, de batjocura gi ironie pana la invective in. fata ‘nor emisiuni de politied gi de imoralitate are asta am vrut in 1989, pentru asta s- dorit schimbarea, si fim mai col{og, mai ri si mai urti sufleteste? Oare asta sh ne caractarizeze pe noi rominii: ura, baijocura, invidia, cinda si rizbunarea?! $i tofu! pentra puterea, care, pani la urmi, te striveste hxindu-si oboltl meta ‘Sanu fiw infeles sresit! Nu incurajez_ acceptarea riuhui si indiferenta fata de ,.urtul” care ne face povara mai ‘grea. Dar si nm ne pierdem identitatea gi demnitatea Hisindu- rne dominati de formutiri de tipul: Aga am auzit la postal X, aa 5 spuis la emisitinea y, aya am aflat in piata 2, $1 apoi Sa credem fird discernimént. Mi se pare pottivit si gindese aga cum simt ei .O luptt este viata, dar te pt en dragoste, cu dor de ea”. (Cogbue).Insf, cred en, 8 now ne lipsesc azi cele trei virtufi biblice: credinfa, ndejdea gi dragostea, Tar, co si mi mi Ins purtat de ,urdtul” care mai circu lejer in societatea de azi, evadez in natura care este de cesen{ divind si care mi greseste niciodat. Imi petree sfirgitl de siptiman’, sirbatorile gi toate vacanfele ta sat, unde cu (clevizorul ne intalnim doar seara, unde ne imbitim de frumusefea peisajuini gi de puritatea aeruini si unde , rit” zu ne mai poate manipula poludndu-ne sufletl si cugetul N-am cunoseut ined toate frumusetile naturale ale {fii noastre, dar ni sa ivit o ocazie favorabilé si am plecat cu ctva timp in uri ta fratele meu din Austria. De la casa cu padure resedinga austriaculu”, am plecat ct familie in Italia, Am trecut prin cele 37 de tumele care ingenncheaz Alpii (despre care voi scrie eu alt prile), gi, din cele dou siptiméni petrecute in statiunea Bibione, pe malul Adriatic, ‘oziam vizitat Venetia, la doar 90 de kin. de statin, Despre origines oragului mu sunt date certe, dar se ia

    S-ar putea să vă placă și