Miniproiect educațional-religios realizat în parohia Birda și filia

Sângeorge, în colaborare cu Școala Gimnazială Birda și structura

Sângeorge în cadrul Concursului Național Catehetic ,,Tinerii și vârstnicii
să laude numele Domnului” și derulat în lunile ianuarie-aprilie 2023.
Afișul Miniproiectului
 Echipa de realizare a Miniproiectului, locul și perioada
de organizare

 Echipa de realizare:

 1. Parohia Ortodoxă Birda, jud. Timiș, nr. 229, cod poștal: 307187; tel: 0729145610; e-mail:
parohiabirda@yahoo.com.
 2. Școala Gimnazială Birda, jud. Timiș, cod poștal: 307187; nr. 110, tel: 0256312582, e-mail:
scoalabirda@yahoo.com.
 4. Numele copiilor din grupul catehetic: Arpec-Toloș David – 10 ani; Bercei Angelo – 12 ani; Bogdănel
Adelina – 10 ani; Boiangiu Andrei – 10 ani; Bucșă Ionuț – 10 ani; Cherciov Alexandra – 10 ani; Chereș
Andreea – 10 ani; Crețu Denisa – 10 ani; Doleschal Laura – 11 ani; Dulgheru Sofia – 10 ani; Fănuică Iulia –
10 ani; Filip Bogdan Ioan – 13 ani; Ghițan Cristian – 10 ani; Moldovan Dumitru – 10 ani; Moldovan Maria –
10 ani; Nițulescu Ionela – 10 ani; Noje Flavia -14 ani; Rus Selena – 10 ani; Șu ștrean Lorena -10 ani;
Teodorescu Alessia – 10 ani; Winkler Valentin – 10 ani.
 Coordonatori: Prof. Sorina Onița, directorul Școlii Gimnaziale Birda; Prof. Maria Miron (Atelier literar-
artistic); Prof. Mihaela Coman (Atelier de creație literară); Prof. Doru Popa (activități religioase), Pr. Valentin
Bugariu (documentare, cateheză, activități liturgic-pastorale, publicitate).
 5. Locul de desfășurare: bisericile și școlile din Birda și Sângeorge; aer liber.
 Perioada de organizare a Concursului: ianuarie-aprilie 2023.
 Obiectivele Miniproiectului:

 Obiective:

 O. 1 Să deprindă practicarea rugăciunii publice prin participarea la Sfânta Liturghie, Sfintele

Taine și Laude bisericești, precum și rugăciunile specifice Postului Mare; împărtășirea cu
Sfintele Taine.
 O. 2 Să cunoască temele majore ale Anului Omagial și Comemorativ: importanța vârstnicilor
în viața comunității, grija față de aceștia; contribuțiile imnografilor și cântăreților bisericești la
dezvoltarea culturii și civilizației umane.
 O. 3 Să deprindă citirea și cântarea bisericească și angajarea copiilor în activitatea stranei.
 O. 4. Să se organizeze acțiuni filantropice în cele două comunități ecleziale din Birda și
Sângeorge.
 Activitățile realizate:
A. 1 Participarea la slujbele religioase

 În perioada derulării miniproiectului, grupul catehetic împreună cu al ți copii (pre școlarii înso ți ți de
prof. Iasmina Petrovici și prof. Daiana Curea) și elevii (de la ciclul primar și gimnazial, înso ți ți de prof.
Maria Miron și prof. Doru Popa) au fost prezenți în bisericile din Birda și Sângeorge la diferitele slujbe
oficiate: Sfânta Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur, Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfin țite;
Taina Sfântului Maslu, Tedeumul cu ocazia Zilei Unirii Principatelor, parastasul în amintirea poetului
Mihai Eminescu, slujba Deniilor din Postul Păresimilor.
 Activitățile realizate:
A. 2 Realizarea unor planșe tematice

 Pentru promovarea Anului Omagial și Comemorativ în parohie și filie, au fost

realizate patru planșe tematice, de elevul Filip Bogdan Ioan și Pr. Valentin
Bugariu. Pentru Duminica Ortodoxiei (5 martie), elevii de la Școala Primară din
Sângeorge coordonați de prof. Maria Miron au confecționat planșa ,,Icoanele
imnografilor ortodocși – 2023”. Toate cele cinci planșe sunt expuse în cele două
biserici ale parohiei până la sfârșitul anului.
 Activitățile realizate:
A. 3 Sărbătorirea Zilei Culturii Române

 Ziua Culturii Române (15 ianuarie) a fost un bun prilej de a ne aminti prin rugăciune, cateheză, expozi ție de
carte și muzică de două personalități ale culturii na ționale: poetul Mihai Eminescu prin
expunerea ,,Eminescu și muzica” și compozitorul bănă țean Zeno Vancea, de la a cărei înve șnicire s-a împlinit
pe 15 ianuarie, 33 ani. Alegerea celei de-a doua expuneri ,,Zeno Vancea și crea ția religioasă” a îndeplinit
tematica Anului omagial și comemorativ: Compozitorul bănă țean s-a stins din această via ță la 89 de ani, în
1990. Elevii de la Școala din Sângeorge au pregătit un moment literar-artistic dedicat poetului na țional.
 Întreaga activitate a fost promovată prin intermediul blogului parohiei Birda:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/01/ziua-culturii-romane-in-parohia-birda.html, accesat în
26. 04. 2023.
 Activitățile realizate:
A. 3. Expunere catehetică

 Eminescu în muzică. Receptarea poeziei eminesciene la compozitorii români. Zeno Vancea la 33 de ani de la înveșnicire
 În fiecare an pe 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Române, în ziua în care s-a născut (1850) Mihai Eminescu, socotit de filosoful
Constantin Noica, ,,omul deplin al culturii românești”.
 Și cum Anul 2023 a fost proclamat Anul comemorativ al imnografilor și cântăre ților biserice ști în Patriarhia Română, ne vom opri anul acesta
la muzica poeziei lui Eminescu, așa cum a fost ea preluată de compozitorii români. Tot în această zi acum 33 de ani a plecat în ve șnicie
compozitorul bănățean Zeno Vancea (1900-1990).
 Zoe Dumitrescu Bușulenga, unul din cei mai avizați critici ai operei eminesciene vorbe ște de viziunea comunicantă a artelor, muzicienii ca și
poeții romantici aveau să îngemăneze muzica și poezia în varii feluri. Printre acestea, reluarea, redescoperirea Lied-ului, a vechii specii
medievale, a cunoscut o înflorire nemaiîntâlnită, tocmai că reunea, în chip fericit pentru cântările lor de sinteză, sunetul și cuvântul, muzica și
poezia.
 Cei apropiați poetului au adus mărturia potrivit căreia Eminescu a stat în tovără șia cântecului, fiind înzestrat cu glas și ureche muzicală.
Născut într-o familie cu afinități muzicale, în care mama avea voce, iar tatăl cânta la flaut, Eminescu ,,cânta frumos”. Dr. Samoil Isopescu,
avocat în Suceava, coleg cu poetul la Viena și-a amintit că: ,,Totdeauna când era acasă se plimba prin odae cu mâinile în buzunar, și cânta
adesea: ‹‹Eu sunt Barbu Lăutarul și altele››”.
 În anii vieții, Eminescu l-a cunoscut pe compozitorul Ciprian Porumbescu (1853-1883), la serbările de la Mănăstirea Putna închinate
domnitorului Ștefan cel Mare (1871), a fost prieten cu Costache Bărcănescu, cântăre ț cu care a petrecut împreună cu al ți prieteni Crăciunul
anului 1888. Cu acest prilej, poetul a cântat ,,O ierum, ierum”, un fragment dintr-o operetă. În rela țiile lui Eminescu este amintit momentul
iubirii pentru cântăreața Carlotta Patti, căreia i-a închinat poezia La o artistă.
 Muzicologul timișorean Viorel Cosma dă mărturie asupra unui fenomen și anume: preluarea melodiilor cântate de poet de lăutarii vremii. A șa
s-a întâmplat cu piesa ,,Frunză verde de piperiu” care a intrat în repertoriul lăutarilor Nicolae Picu, Veniamin Lemisch și Grigore Vândereu.
Aceeași soartă a avut-o opera poetică a lui Eminescu care a format textul unor melodii (lied, roman ță, vals, muzică u șoară și pop-rock).
 Între compozitori îi amintim pe Gheorghe Dima (1847-1925), autorul a două bijuterii muzicale: Ce te legeni codrule și La mijloc de codru des,
George Enescu (1881-1955), cu liedul Eu mă duc codrul rămâne și Paul Constantinescu (1909-1963), Patru madrigaluri pe versuri de Eminescu:
Freamăt de codru, La mijloc de codru des, Peste vârfuri, Stelele-n cer.

 Activitățile realizate:
A. 3. Expunere catehetică
 Compozitorii de factură bisericească, au îmbogă țit crea ția muzicală de sorginte eminesciană. Preotul bucovinean Isidor Vorobchievici
(1836-1853) a compus câteva lucrări: De ce nu-mi vii, Ce te legeni, Revedere. Din Banat avem trei compozitori cu melodii din lirica poetului
din Ipotești: Preotul prof. Timotei Popovici (1870-1950) este autorul compoziției Doina. Aceasta se găsește în kardexul secției corale a
Radiodifuziunii. Cornel Givulescu (1893-1969), Înviere (1924) și De-aș avea (1927). În continuarea celor doi înainta și, Doru Popovici (1932-
2019), autor de muzică bisericească și colaborator al presei bisericești e autorul a trei lieduri: Când însuși glasul gândurilor tace, Dintre sute
de catarge, Și dacă….
 Poezia lui Eminescu a fost o permanentă sursă de crea ție, care a înso țit deceniile. Din perioada interbelică l-am avut pe Alexandru
Grozuță (Mai am un singur dor) și apoi postbelică: Stela Enache și Florin Bogardo ( La steaua), Gheorghe Sărac (Mai am un singur dor), Tudor
Gheorghe (Sara pe deal), formațiile ,,Mondial” (Atât de fragedă) și Pro Musica (Dintre sute de catarge, Glossă).
 Capodopera poetică a lui Eminescu, Luceafărul i-a inspirat pe compozitorii români. Nicolae Bretan (1887-1968) este autorul primei opere
de după Unirea din 1918. Opera într-un act și trei tablouri a fost prezentată pe scena Operei Române din Cluj. Acela și autor este creatorul a
21 de lieduri pe versurile lui Eminescu. Un alt compozitor, Zeno Vancea e autorul unei cantate pe aceea și poetică.
 Pornind de la această contribuție și adăugând faptul că Zeno Vancea a trecut în ve șnicie pe 15 ianuarie 1990, vom încerca să-l facem
cunoscut la nivel local, pe un mare compozitor bănă țean în acest an dedicat comemorării cântăre ților biserice ști.
 Zeno Vancea s-a născut la Bocșa Vasiovei în 8 octombrie 1900. Tatăl Octavian a fost func ționar la Prefectura lugojeană, actor diletant la
Societatea Teatrală, înzestrat cu o remarcabilă voce de bariton, datorită căreia a activat în Reuniunea Română de Cântări și Muzică, dirijată
de Ion Vidu. Mama sa, Johanna, profesoară de pian a urmat studii muzicale la Praga.
 Rămas orfan de tata de la 6 ani, apoi de mamă de la 11 ani, Zeno Vancea a fost dat spre adop ție lui Edmund Feldman, sculptor diletant,
literat și eseist lugojean, bancher și prieten al tatălui copilului.
 La Lugoj în timpul liceului, a studiat cu Ion Vidu (teorie-solfegiu, armonie). A urmat cursurile Academiei de Muzică din Budapesta și ale
Conservatorului din București și Cluj (1918-1921). La Cluj a activat, în paralel la Opera Română, unde a fost angajat de Tiberiu Brediceanu.
 În anii 1921 și 1926 a beneficiat de o bursă acordată de pianista Maria Braniște, prin care a urmat cursuri particulare la Conservatorul
vienez.
 Activitățile realizate:
A. 3. Expunere catehetică

 La revenirea în țară a fost numit prin concurs, profesor suplinitor de muzică instrumentală și ansamblu orchestral la Liceul Militar ,,Mihai Viteazul”
din Târgu-Mureș, iar din 1929, profesor de armonie, contrapunct și istoria muzicii la Conservatorul târgmureșean. În perioada petrecută la Târgu-
Mureș, Vancea a traversat o perioadă de creație prolifică, zămislind Cvartetul de coarde în stil bizantin; Două studii în stil bizantin pentru trio și
coarde. În 1936 a compus Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, armonizată și aranjată pentru coruri mixte sătești după vechile melodii de strană
din Ardeal .
 În timpul cedării Ardealului de Nord, Zeno Vancea s-a refugiat la Timișoara, unde a fost profesor la Conservatorul Municipal de aici (1943-
1945) și corepetitor, pianist acompaniator și dirijor la Opera Română din oraș (1941-1943). La Timișoara a publicat volumele Muzica bisericească la
români. Studiu critic, Editura Mentor, 1944 și Îndreptar pentru uzul conducătorilor de coruri, 1945. În prima carte dedicată Muzicii bisericești, autorul
subliniază necesitatea întoarcerii creatorilor la sursele muzicii bizantine și psaltice, cu o viziune preponderant polifonică a tratării muzicale.
 După preluarea Ardealului de Nord de autoritățile române, Zeno Vancea s-a reîntors la Târgu-Mureș unde este numit director până în 1948 când a
fost numit director general în Ministerul Culturii.
 La București a ocupat catedra de Istoria Muzicii (1949-1952) și la cea de contrapunct (1952-1968) de la Conservatorul din capitala țării. De-a
lungul timpului Zeno Vancea a deținut mai multe funcții administrative la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (vicepreședinte între
anii 1968 și 1977) și redactor-șef la revista Muzica între anii 1957 și 1964.
 În cadrul creației muzicale amintim muzică corală a capella, laică și religioasă (Liturghia pentru cor mixt pe melodii de strană din Banat),
muzică de teatru, de scenă, de camera vocală și instrumental, vocal-simfonică.
 Zeno Vancea este autorul unor studii de muzicologie: Muzica bisericească corală la români; Istoria Muzicii universale și românești, Târgu-Mureș,
1938; Studii și eseuri muzicale, Editura Muzicală, București, 1974; Creația muzicală românească. Sec. XIX-XX, 2 vol., Editura Muzicală, București
1968; 1978.
 Pentru întreaga operă, lui Zeno Vancea i s-au acordat premii naționale și internaționale. Între acestea amintim Premiul ,,Herder” al
Universității din Viena (1974) și titlul de membru corespondent al Academiei de Arte din Berlin (1975).
 Toate aceste fapte ilustrează în chip fericit această Zi a Culturii Române, în care Poezia, Muzica și Banatul și-au adus contribuții însemnate la
îmbogățirea zestrei spirituale a neamului românesc.
 Activități realizate:
A. 4. Aniversarea Unirii Principatelor

 Aniversarea Unirii Principatelor Române a fost un alt prilej de comuniune liturgică și educa țională
prin participarea copiilor la slujba religioasă în parohie și cateheză în filie. Cu această ocazie a fost
organizată o expoziție de carte dedicată poetului Anton Pann și a fost sus ținută de către părintele
Valentin Bugariu o cateheză tematică: ,,Anton Pann în slujba literaturii și muzicii biserice ști
(publicată
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/01/anton-pann-in-slujba-literaturii-si.html,
accesat în 26. 06. 2023).
 Alegerea temei catehezei, dincolo de planul cadru al Anului comemorativ, a fost aleasă din pricina
contribuției poetului la muzica Imnului Național al României, sub auspiciile căruia s-a desfă șurat
întreaga manifestare.
 Activități realizate:
A. 4. Expunere catehetică
 Anton Pann în slujba literaturii și a muzicii biserice ști române ști
 Evenimentul Unirii Principatelor Române din 1859, prima etapă a făuririi Statului Na țional Unitar Român a rămas un moment de sărbătoare
și cinstire a hotărârii luate și a participan ților la cele două divanuri ad-hoc din Moldova și Țara Românească. Dubla alegere a lui Alexandru
Ioan Cuza la Iași (5 ianuarie) și București (24 ianuarie) a fost prima mărturie politică a unită ții de neam, limbă și credin ță românească.
 Pentru a ilustra această unitate spirituală un moment deosebit îl reprezintă poetul și protopsaltul Anton Pann (1796-1854). Alegerea
subiectului se temeluiește pe creația muzicală a poetului care a compus muzica imnului na țional al românilor, dar și pe necesitatea cunoa șterii
activității cântăreților bisericești, în Anul comemorativ dedicat acestora în Patriarhia Română.
 Anton Pann a trăit într-o epocă de profunde transformări sociale. Contemporan cu revolu țiile din 1821 și 1848, poetul și protopsaltul a
cunoscut viața mahalalei bucureștene în care tronau cele două institu ții tradi ționale: Biserica și cârciuma, cele două institu ții au luptat pentru
revendicarea cântărețului aromân. A cunoscut și oprimarea, dar și sărăcia și boala atât de prezente în via ța cotidiană.
 Tatăl poetului, Panteleon Petrov a fost aromân din localitatea Silven din Bulgaria, iar mama Tomaida a fost de neam grec. La botez, părin ții i-
au dat numele de Antonie, predestinat fiind să biruiască, asemenea sfântului său ocrotitor, obstacolele vie ții și să fie de folos compatrio ților
săi.
 Din pricina represaliilor turce ști împotriva popula ției cre știne, familia lui Pann a luat calea bejeniei, stabilindu-se la nordul Dunării ajungând
până la Chișinău. Aici, tânărul copil și-a fixat pentru totdeauna voca ția de psalt. Tot aici a învă țat limba rusă, care-i va folosi în strădaniile
sale de traducător și culegător al în țelepciunii populare.
 La București, Pann a intrat paraclisier și cântăreț la biserica Sfin ți. Doi ani a învă țat la școala muzicală a lui Petru Efesiul, care simplificase
notația muzicală și concomitent a trudit și în tipografia aceluia și dascăl, deprinzând me ște șugul tiparului.
 În anul 1820 Anton Pann s-a căsătorit cu Zamfira, cu care a plecat în timpul revolu ției din 1821 la Bra șov. Aici, cântăre țul de la Bucure ști a
activat la biserica ,,Sf. Nicolae” din Șchei și a avut ucenici aici. Unul dintre ace știa, Gheorghe Uncescu a mărturisit faptul că acrostihul ,,Ah ce
dor, cu ce jale” a fost compus de poet la Bra șov.
 Activități realizate:
A. 4 Expunere catehetică

 De la Brașov, poetul s-a stabilit în 1826 la Râmnic, unde a fost numit dascăl la școala Episcopiei, și a predat muzică maicilor de la Mănăstirea
Dintr-un lemn. Aici s-a îndrăgostit de Anica și tinerii îndrăgostiți iau calea Bra șovului.
 La reîntoarcere, Anton Pann s-a așezat la București. Aici a primit un post de profesor pentru Cântarea bisericească la Seminarul Mitropoliei. A
fost și dascăl la Școala de la Podul Mogo șoaiei, unde a învă țat copiii în tainele muzicii biserice ști. Niciodată de acum și până la moarte, poetul și
protopsaltul nu s-a mai îndepărtat de strana bisericii. În anul 1848 Pann a condus corul bisericii Kretzulescu din Bucure ști.
 Siguranța traiului de zi cu zi i-a dat liniștea crea ției pentru noi produc ții literare, dar și pentru activitatea de tipograf și colportor al căr ților tipărite
în propria sa tipografie. Acum i-au apărut volumele: Versuri muzicești (1830), Cântece de lume (1831); Îndreptătorul bețivilor (1832); Hristoitie au
școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune (1834); Noul Erotocrit (1837); Fabule și istorioare (1841); Poezii populare (1846);
Memorabilul focului mare (1847); Culegere de proverburi sau Povestea vorbii (1847). Monograful său, profesorul Paul Cornea a identificat 18
tipărituri realizate în perioada de după Revolu ția pașoptistă (1848-1954), dintre care amintim: Dialog în trei limbi, rusește, românește și turcește
(1848); Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853); Culegere de povești și anecdote (1854).
 Modelele profane ale lui Pann aparțin unei literaturi gustate și relativ intens răspândite, pe cale orală sau manuscrisă, în Bucure știul primelor
decenii ale veacului. În difuzarea ei un mare rol l-au avut lăutarii, ca intermediari între lumea saloanelor și a cârciumilor, ca receptori și
popularizatori ai unui repertoriu viu, în continuă prefacere și îmbogă țire, ca realizatori ai sincretismului text-melodie.
 Poet al oralității și al țăranului român, pe care îl surprinde în momentele principale ale existen ței: la muncă, în contactul cu cei mai mari și de-o
seamă cu dânsul, în căsnicie, la petrecere. El a evocat mai cu seamă, cu voiciune și suculen ță, șezătoarea, unde se stârne ște scânteietorul duel
al cimiliturilor și vorbelor de duh și se înseilează cu vervă nesecată povestirile și anecdotele.
 Istoria muzicii bisericești îl consideră pe Anton Pann un apostol și un misionar al cântării biserice ști române ști, iar lucrările sale din acest
domeniu au fost folosite în cultul Bisericii:
 1. Noul Docsastar I (1841), cartea conține slavele la marile praznice împărăte ști și sfin ți. Lucrarea cuprinde, slavele de la Vecernie, Stihoavnă,
Litie și Laude. Cartea conține slavele lui Visarion al Larisei (15 septembrie); Parascheva (14 octombrie); Dimitrie cel Nou (27 octombrie), Filofteia
(7 decembrie), Ioan de la Suceava (2 iunie), Iacob, fratele Domnului (23 octombrie). Volumul al II-lea a fost imprimat în 1853 și con ține Slavele de
Duminica Vameșului și Fariseului și Postul Mare. Al treilea volum (1853) con ține Slavele din Săptămâna Luminată și până la Rusalii.
 Activități realizate:
A. 4 Expunere catehetică

 2. Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau gramatica metodică (1845), tratatul de bază și sursa metodică de aplicare a muzicii
psaltice.
 3. Epitaful (ediția I), 1846 conține slujba Prohodului Domnului. A doua edi ție a fost tipărită în 1853.
 4. Heruvico-Chinonicar (1846), reeditat și completat în 1847.
 5. Rânduiala Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii (1847), cartea mai conține și ,,Rânduiala înmormântării mirenilor”.
 6. Priveghierul (1848) cuprinde cântări din slujba Vecerniei și din rânduiala Mânecării: ,,Dumnezeu este Domnul”, troparele praznicelor
împărătești și ale unor sfinți mai mari. Lucrarea conține o seamă de Polilee , Mărimurile ș. a..
 7. La Sfânta Liturghie a lui Ioan Gură de Aur (1854).
 8. La Sfânta Liturghie a Marelui Vasilie (1854)
 9. Noul Anastasimatar (1854). Cartea conține cântările Învierii pe cele opt glasuri care se cântă sâmbătă seara la Vecernie și Duminică
dimineață la Utrenie.
 Pann s-a căsătorit a treia oară, cu tânăra Ecaterina în 1840. Poetul și protopsaltul a trecut la cele ve șnice la 2 noiembrie 1854, după o via ță de
încercări dominată de grija pentru traiul de mâine, cu sclipiri de geniu în literatură și în reformarea muzicii biserice ști, continuând procesul de
românizare al ei. Anton Pann a fost înmormântat la biserica Lucaci din Bucure ști.
 Activități realizate:
A. 5 Cateheza ,,Coruri bisericești și școlare din zona Deta”

 Preotul Valentin Bugariu a pregătit și apoi a expus de ziua Sfinților Trei

Ierarhi cateheza ilustrată, cu tema ,,Coruri bisericești și școlare din zona
Deta”. Realizată cu ajutorul calculatorului și folosind o bogată ilustrație,
cateheza în 30 de diapozitive, prezintă mișcarea corală din zona Deta și
impactul acesteia, la dezvoltarea și consolidarea culturii muzicale.
 Ca punct de plecare a cercetării a fost emulația corală din veacul al XIX-
lea, când doar în perioada 1880-1900 au ființat 140 de formații corale.
Corurile din Chizătău și Mercina (jud. Caraș-Severin) au influențat
mișcarea corală din zona Deta, în cazul corurilor din Petroman, Birda,
Lățunaș și Șipet.
 În sumarul expunerii s-au făcut câte un scurt istoric al corurilor, a
numărului coriștilor, a partiturilor utilizate, dar și al dirijorilor. Au fost
ilustrate prin cuvinte activitatea corurilor din Banloc, Berecuța, Birda,
Butin, Cebza, Ciacova, Clopodia, Denta, Deta, Ferendia, Folea, Gătaia,
Ghilad, Jebel, Lățunaș, Macedonia, Obad, Opatița, Pădureni, Percosova,
Petroman, Sculea, Șemlacu Mare și Șipet.
 Cateheza poate fi lecturată apelând link-ul:
https://www.scribd.com/presentation/635155392/Coruri-Biserice%C8
%99ti-Din-Zona-Deta#
, accesat în 26. 04. 2023.
 Activități realizate:
A. 6 Ziua Educației religioase

 Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi este Ziua Educației religioase în parohia Birda. Anul acesta sărbătoarea a
fost deschisă în Ajun cu Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) și Sfânta Liturghie în biserica
din Birda. Cateheza cu tema: ,,Coruri biserice ști și școlare din zona Deta” a fost sus ținută la Școala Primară
din Sângeorge. Tot cu acest prilej a fost realizată o expozi ție de carte de muzică bisericească și o audi ție
muzicală a Corului Parohiei Banloc din cadrul Protopopiatului Deta.
 Activitatea a fost promovată pe blogul Parohiei Birda:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/01/ziua-educatiei-religioase-la-birda.html, accesat în 26.
04. 2023.
 Activități realizate:
A. 7 Cateheză dedicată Sfinților Imnografi

 La Vecernia din Duminica Vameșului și Fariseului (5 februarie) a fost sus ținută după slujba
religioasă o cateheză dedicată Sfinților Imnografi de către părintele Valentin Bugariu. Cateheza a
fost ilustrată de o expoziție de carte de cult din fondul de carte al Bibliotecii Parohiei Birda.
 Activitatea a fost promovată pe pagina de internet a Parohiei Birda:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/02/cateheza-dedicata-poeziei-imnografice.html,
accesat în 26. 04. 2023.
 Activități realizate:
A. 7 Expunere catehetică

 Sfinții imnografi și melozi. Poezia imnografică

 Doi sunt factorii care au dus la dezvoltarea cântării din cadrul rugăciunii publice: libertatea religioasă proclamată de Sf. Constantin
cel Mare și creșterea numerică a membrilor Bisericii, apari ția de noi comunită ți în a șezările Imperiului Roman, atât la ora șe, cât și la
sate.
 Primele cântări cunoscute au fost imnele. Memoria colectivă a re ținut câteva astfel de crea ții. Sunt cunoscute, astfel, imnul ,,Măre ște
suflete al meu pe Domnul...”, al Sfintei Fecioare Maria, ,,Acum liberează pe robul tău, Stăpâne...”.
 După aprecierea unor autori bizantini, Sf. Ioan Damaschinul este autorul imnelor care compun Canoanele Crăciunului, Bobotezei și
Rusaliilor.
 Catavasia Crăciunului, glas I
 ,,Hristos Se naște, măriți-L. Hristos din ceruri, întâmpina ți-L, Hristos pe pământ, înăl ța ți-vă. Cânta ți Domnului tot pământul, și cu
veselie lăudați-L, popoare, că S-a preamărit”.
 Stihire la Sfințirea Apei, glas VIII
 ,,Glasul Domnului peste ape strigă, grăind: Veni ți de lua ți to ți Duhul în țelepciune, Duhul în țelegerii, Duhul temerii de Dumnezeu, al
lui Hristos, Celui ce S-a arătat”.
 Sedealna I, glas VI
 ,,Mormântul deschis fiind și iadul tânguindu-se, Maria a strigat către Apostolii cei ascun și: Ie și ți, lucrătorii viei, propovădui ți vestea
Învierii! Înviat-a Domnul, dând lumii mare milă”.
 Activități realizate:
A. 7 Expunere catehetică

 Biruința împotriva ereziilor s-a datorat în bună parte imnologiei ortodoxe, prin care a fost cunoscută dreapta învă țătură a Bisericii.
 Biserica din Edessa fu pusă astfel, pentru un moment, într-o grea situa ție, fiind amenin țată de a rămâne fără credincio și și ea nu putu
contrabalansa acțiunea ereticilor decât urmărindu-i pe terenul lor și combătându-i cu propriile arme. Talentul poetic remarcabil și însufle țit de o
pietate adâncă a diaconului Efrem, cunoscut sub numele de Sirul, salvă ortodoxia Bisericii din Edessa.
 Opera imnografică a Sf. Efrem nu s-a mărginit la atât, ci el a compus încă 87 de imne, îndreptate împotriva arienilor și eunomienilor, 52 de imne
despre Biserică, cântări și versuri despre cei mor ți, 15 imne cuprinzând îndemnuri și alte 15 imne despre rai.
 În serviciul divin al Bisericii ortodoxe de rit bizantin, se găsesc astăzi în uz, din opera imnografică a Sf. Efrem Sirul, numai stihurile
intitulate ,,ale Preasfintei de Dumnezeu Născătoare”, rânduite după stihurile lui Anatolie, la slujba vecerniei celei mari de mar ți, joi și vineri
seară.
 Nici chiar cu privire la imnul de seară ,,Lumină lină” nu suntem siguri dacă introducerea lui în slujbă poate fi socotită ca operă a veacului al
patrulea. Sf. Vasile cel Mare afirmă, e drept, că acest imn este a șa vechi, că nu i se poate stabili autorul, și că poporul în cânta în vremea sa.
 Veacul al cincilea este, prin excelen ță, veacul troparului. Numirea aceasta se referă la o no țiune mai generală, mai cuprinzătoare decât ceea ce se
cunoaște astăzi sub numele de curent și obișnuit de tropar. Cu acest nume desemnăm pentru epoca în discu ție strofa imnografică închegată
unitar prin dezvoltarea unei invoca ții, aclama ții ori exclama ții religioase, sau a unei formule religioase deja în întrebuin țare în cult, chiar
extrabisericesc.
 Numele cunoscut, sub care troparul atinge pentru prima oară apogeul său, este acela al lui Roman Melodul, in cântările în căruia troparul
cunoaște dezvoltarea și perfecțiunea sa.
 Tropar, glas V
 ,,Pe Cuvântul, Cel împreună fără de început cu Tatăl și cu Duhul, Care S-a născut din Fecioara spre mântuirea noastră, să-L lăudăm
credincioșii și să I ne închinăm; că bine a voit a Se sui cu trupul pe Cruce și moarte a răbda, și a scula pe cei mor ți, întru mărită învierea Sa”.
 Activități realizate:
A. 7 Expunere catehetică

 În cărțile noastre de ritual, acest condac se găse ște redus numai la două tropare sau strofe din poemului pe care Roman Melodul,
supranumit Dulce-cântărețul, l-a compus pentru sărbătoarea Crăciunului. Acest poem îl asigură un succes strălucit, încât imnele lui au fost
admise să fie cântate în biserică, iar poemul de mai sus avea favoarea de a fi cântat la masa împăratului, la sărbătoarea Crăciunului din
fiecare an.
 Condacul Crăciunului, glas III
 ,,Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiin ță na ște și pământul pe ștera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii măresc și magii cu steaua
călătoresc. Că pentru noi S-a născut Prunc tânăr Dumnezeu cel mai înainte de veci”.
 În imnografie, condacul reprezintă însă un gen poetic cultivat foarte mult în literatura bizantină a veacului al VI-lea și după aceea, dar mai
cu seamă în veacul al IX-lea și al X-lea.
 Singura dintre cântările sau poemele din această epocă, care a rămas întreagă în serviciul bisericesc, este slujba Acatistul Bunei-Vestiri.
Formată din 13 condace și 12 icoase, ea se cite ște de obicei în rânduiala Utreniei din Sâmbăta a cincea a Postului Mare, adică la denia de
Vineri seara, precum și în alte împrejurări. (P. Vintinescu, Poezia..., p. 57).
 În poezia imnografică, canonul se înfă ți șează ca ,,o înlăn țuire de cântări, compuse după oarecare reguli, adică după un număr și o măsură
determinată, făcând la un loc un întreg de sine stătător”.
 În ceea ce privește forma desăvârșită sau clasică a canonului de nouă ode sau cântări, trebuie să mărturisim că în căr țile noastre de ritual n-
o aflăm decât în rânduiala După-cinării din prima săptămână a Postului Mare și în canonul lui Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) de la prima
denie din săptămâna a cincea a păresimilor.
 Cântarea 1, glas VI
 ,,De unde voi începe a plânge faptele vie ții mele celei ticăloase? Ce începere voi pune, Hristoase, acestei tânguiri de acum? Ci ca un milostiv,
dă-mi iertare greșelilor”.
 Activități realizate:
A. 7 Expunere catehetică

 Lui Ioan Damaschinul îi datorăm canonul Utreniei din ziua de Pa ști - ,,Ziua Învierii să ne bucurăm popoare...” și canonul cu irmosul: ,,Hristos
se naște, măriți-L...” iscălit de Cosma Melodul.
 O onoare deosebită s-a făcut încă în veacul al XIV-lea, patriarhului Filotei al Constantinopolului care a introdus în Triod rânduiala slujbei Sf.
Grigorie Palama, în Duminica a doua a Postului Mare, iar în Minei pe cea a sărbătorii Sfin ților Părin ți ai sinodului al patrulea ecumenic (din
Calcedon), precum și un canon la sărbătoarea Marelui Mucenic Dimitrie (op. Cit., p, 85-86).
 În Sf. Liturghie după Trisaghion, amintim imnul ,,Unule-născut” datorat împăratului Iustinian cel Mare. Alte imne prezente: Heruvicul și
Axionul.
 Activități realizate:
A. 8 Cerc de Desen religios

 În 14 februarie a fost organizat un Cerc de Desen religios cu elevii clasei a III-a, de la Școala Gimnazială
din Birda. O nouă întâlnire, de astă dată, experimentată, prin intermediul muzicii biserice ști. Au fost
realizate 16 icoane ale Mântuitorului, Maicii Domnului, Praznice împărăte ști, apostoli, sfin ți ș. a..
 Icoanele au fost expuse în biserica din Birda cu prilejul Duminicii Ortodoxiei (5 martie).
 Activitatea a fost promovată prin intermediul paginii de internet a Parohiei Birda:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/02/cerc-de-desen-religios-la-scoala-din.html, accesat
în 26. 04. 2023.
 Activități realizate:
A. 9 Publicarea unui articol

 Pentru a evidenția contribuția Banatului la dezvoltarea muzicii biserice ști, preotul Valentin Bugariu a publicat
articolul ,,Aspecte din trecutul muzicii biserice ști bănă țene”, în ,,Almanahul Arhiepiscopiei Timi șoarei”, Timi șoara,
2023, p. 230-252.
 În cadrul materialului, autorul a subliniat originea bizantină a muzicii biserice ști din Banat, precum și marii creatori,
lucrări, școlile Bisericii și corurile bisericilor bănățene. În cadrul creatorilor au fost reliefate via ța și opera principalilor
compozitori, profesori și dirijori, de la chipul preotului și învă țătorului din lumea satului, la creatorii cul ți, între care
se rânduiesc: Ion Vidu, Timotei Popovici, Sabin V. Drăgoi, Dimitrie Cusma, Nicolae Belean. Dumitru Jompan și al ții.
 Articolul a fost popularizat prin intermediul unei cateheze ilustrate, el putând fi consultat accesând link-ul:
https://arhiva.mitropolia-banatului.ro/Calendar_Almanah_2023.pdf, accesat în 26. 04. 2023.
 Activitățile realizate:
A. 10 Pregătirea și susținerea unei cateheze dedicate muzicii
bisericești din Banat

 Inițial, textul catehezei a fost pregătit în vederea publicării, a șa că forma finală a ei a suferit câteva
modificări de conținut, de așezare în pagină și de ilustrare. În forma finală, cateheza a fost
botezată ,,Muzica bisericească din Banat. Creatori. Școli. Manuale”. Împăr țită în 31 de diapozitive,
lucrarea își propune o cercetare cronologică a fenomenului muzicii biserice ști din Banat, atât cea de
strană, cât și cea corală. Pe lângă muzica în sine, au fost investigate mediul de formare a cântăre ților
bisericești, școlile din Arad, Caransebeș și Timișoara, profesorii și compozitorii care au activat de-a
lungul timpului în partea de vest a țării.
 Cateheza poate fi lecturată pe link-ul:
https://www.scribd.com/presentation/635156855/Muzica-Bisericeasc%C4%83-Din-Banat, accesat
în 26. 04. 2023.
 Activitățile realizate:
A. 10 Pregătirea și susținerea unei cateheze dedicate muzicii biserice ști
din Banat

 Cateheza a fost susținută în data de 3 martie în biserica din Birda, îndată după oficierea Sfintei Liturghii a Darurilor mai
înainte sfințite. Au fost prezenți elevii claselor I-IV de la Școala Gimnazială din Birda. Copiii au fost înso ți ți de prof. Doru
Popa.
 Pe parcursul susținerii catehezei, elevii au fost familiarizați cu particularită țile cântării biserice ști, a principalelor căr ți de
slujbă, precum și cu istoricul mișcării corale bisericești din parohia Birda, ini țiată de preotul Ioan Mărginean țu și condusă
de dirijorul plugar Vidu Guga din Mercina, jud. Caraș-Severin.
 Activitatea a fost promovată pe blogul:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/03/liturghie-si-cateheza-in-parohia-birda.html, accesat în 26. 04. 2023.
 Activitățile realizate:
A. 11 Pregătirea și susținerea unei cateheze dedicate principalilor
compozitori ai muzicii bisericești

 Cateheza ,,Anotimpuri muzicale” a fost pregătită pornind de la capodopera preotului catolic Antonio Vivaldi
(1678-1741) și botezată de public ,,Anotimpurile”. Astfel, în 53 de diapozitive cu un ,,Argument” și
câteva ,,Generalități ale muzicii bizantine”, preotul catehet a ilustrat prin text și fotografie chipurile a 47 de
creatori (compozitori, profesori, dirijori, etnomuzicologi) pe parcursul celor patru anotimpuri din timpul anului
ținându-se seama de data trecerii la cele ve șnice sau de cea a na șterii trupe ști.
 Sunt incluși în cateheză principalii compozitori și profesori de muzică bisericească: Sebastian Barbu-Bucur
(Primăvara); Nicolae Lungu (Vara), Nicu Moldoveanu, Gheorghe Șoima (Toamna) și Vasile Grăjdian (Iarna).
 Au fost prezentați compozitorii bănă țeni: Ion Vidu, Nicolae Ursu, Sabin V. Drăgoi, Gheorghe Firca, dar și
principalii istoriografi ai mi șcării muzicale bănă țene: Gheorghe Ciobanu, Vasile Stanciu și Mihai-Gavril Brie.
 Cateheza poate fi citită accesând link-ul:
https://www.scribd.com/presentation/635158225/Anotimpuri-muzicale-catehez%C4%83, 26. 04. 2023.
 Activitățile realizate:
A. 11 Pregătirea și susținerea unei cateheze dedicate principalilor compozitori ai muzicii
bisericești

 Cateheza a fost sus ținută după Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfin țite, în biserica din Sângeorge
în 10 martie a. c..
 În cadrul Sfintei Liturghii, elevii de la Școala Primară din Sângeorge, înso ți ți de prof. Maria Miron s-au
împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.
 Cateheza a încercat să-i familiarizeze pe copii și credincio șii prezen ți cu principalii creatori și operele lor
religioase, trecând de la o regiune la alta și de la o provincie la cealaltă, unind prin muzica bisericească pe
românii de dincolo și dincoace de Carpa ți.
 Activitatea a fost cunoscută prin intermediul blogului parohial:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/03/cateheza-dedicata-anului-comemorativ-la.html ,
accesat în 26. 04. 2023.
 Activități realizate:
A. 12 Împărtășirea copiilor cu Sfintele Taine

 Școlarii și preșcolarii au fost prezenți la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfin țite, în biserica din Birda.
În 17 și 24 martie copiii au fost împărtășiți cu Sfintele Taine. Cu ocazia împărtă șirii elevilor de la Gimnaziu au
fost prezenți P. C. Părinți Zoran Milovanov de la parohia Berecuța și Călin Ionel Negrea, de la parohia Gătaia.
 Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut, de către preotul Valentin Bugariu care a vorbit de Via ța Sf.
Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu. Vorbitorul a împărtă șit celor prezen ți și învă țătura Calendarului țăranului
român, așa cum a fost ea consemnată de veacuri.
 Cele două activități au fost făcut cunoscute prin pagina de internet a Parohiei Birda:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/03/impartasirea-copiilor-in-parohia-birda.html;
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/03/impartasirea-prescolarilor-la-birda.html, accesat în 26.
04. 2023.
 Activități realizate:
A. 13 Masă rotundă ,,Vârstnicii în viața comunității”

 În cadrul tematicii Anului omagial al pastorației vârstnicilor a fost organizată în 31 martie o masă rotundă, la Școala
Gimnazială din Birda, cu tema ,,Vârstnicii în viața comunității”. Activitatea a fost posibilă prin sprijinul prof. Sorin
Onița, directorul instituției și cu aportul prof. Mihaela Coman și al prof. Germer Hilde, cu participarea clasei a VIII-a de
la Școala din Birda.
 O activitate care a fost susținută de prezentarea unui documentar și a unui eseu dedicat Bătrâneții. Eseul a fost realizat
de eleva Noje Flavia.
 Preotul Valentin Bugariu a prezentat un material intitulat ,,Vârstnicii în via ța comunită ții. Dileme, probleme, remedii”
în care a amintit de componenta etimologică a termenul cu mărturii culese din literatura română, dar și problemele și
remediile pastorale. O lume a vârstei a treia asediată de progresul tehnologic, dominată de expulzare și singurătate, dar
a punctat și rolul Bisericii de a coagula în trupul ei pe creștinii vârstei a treia. Religiozitatea și spiritualitatea oferă
posibilitatea exprimării ,,maturității duhovnicești”, în cadru rugăciunii publice, a activităților culturale și filantropice
derulate de Biserică.
 Activitatea este promovată de blogul parohiei:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/03/masa-rotunda-varstnicii-in-viata.html, accesat în 26. 04. 2023.
 Activități realizate:
A. 14 Tradiție, rugăciune și joc popular

 În prima zi de Paști a fost organizată de către Consiliul Local și Primăria Comunei Birda, Ruga Satului
Sângeorge (16 aprilie). Un eveniment încărcat de emo ție și bucurie, în care rugăciunea și tradi țiile
românești au însuflețit aniversarea localității.
 Cu acest prilej, copiii și tinerii Ansamblului local ,,Birdeanca” au amintit celor prezen ți suite din jocul
bătrânesc bănățean.
 Evenimentul a fost promovat prin blogul Parohiei Birda:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com/2023/04/ruga-satului-sangeorge.html, accesat în 26. 04.
2023.
 În loc de concluzii:

 Miniproiectul realizat de grupul catehetic format din 21 de elevi din Birda și Sângeorge, la care
s-au adăugat 5 coordonatori, din care 4 profesori (2 învă țământ primar; Limba Română;
Religie) și un preot. Se mai adaugă 3 colaboratori (1 profesor de Biologie; 2 învă țământ primar).
 Pe parcursul a patru luni (ianuarie-aprilie) au fost realizate 14 activită ți încheiate prin:
participarea copiilor la slujbele religioase, împărtă șirea cu Sfintele Taine, diferite activită ți
educativ-culturale.
 S-a urmărit stimularea creativității prin activită țile desfă șurate (realizarea panourilor și
planșelor, a afișelor de promovare și prezentare, a pregătirii unor programe literar-artistice
etc.).
 S-a urmărit conștientizarea valorilor naționale (Ziua Culturii Române, Ziua Unirii Principatelor,
Ziua Educației Religioase, a Rugii Satului), a promovării unor personalită ți (Eminescu, Zeno
Vancea, Anton Pann, creatori ai muzicii biserice ști).
 Prin organizarea unui Cerc de Desen s-a urmărit dezvoltarea sim țului estetic prin întâlnirea
creionului cu șablonul icoanei.
 S-a încercat încurajarea formării unei opinii proprii prin organizarea unei mese rotunde.
 Promovarea activităților

 Activitățile desfășurate au fost promovate prin realizarea unor afi șe înainte de desfă șurarea
evenimentelor, apoi printr-o cronică la finalul acestora. Cronicile au apărut pe blogul Parohiei Birda,
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.com, catehezele ilustrate pe site-ul
https://www.scribd.com/user/13054307/ValentinBugariu, alte informații, planșe pe pagina de
internet destinată catehezei: https://www.facebook.com/groups/129168847669289. Pe suport clasic
(hârtie), parte din activități au fost consemnate în ,,Almanahul Arhiepiscopiei Timi șoarei”, 2023 și în
revista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.
O imagine a Corului din Birda de acum... 93 de ani și o
recomandare care face cinste localității

SFÂRȘIT