Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect didactic

Profesor: Stroe Ilie – Mircea


Unitatea de învățământ: Colegiul Național „Elena Cuza”
Clasa: a IX –a B
Perioada: 17 februarie 2020
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Religie ortodoxă
Unitatea de învățare: Spiritualitate și viață creștină
Subiectul lecției: Monahismul, formă a spiritualității creștine
Tipul lecției: comunicare/însușire de noi cunoștințe

Competența generală:
C.G.1. Definirea specificului propriei credințe, în raport cu alte credințe și convingeri

Competențe specifice:
1.1 Argumentarea importanței sfințeniei și a respectului creștinului fața de cele sfinte;
2.1 Utilizarea adecvată a termenilor specifici religiei în argumentarea învățăturii de credință ortodoxă.

Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O1: să definească ce este monahismul;
O2: sa prezinte corpurile ce alcătuiesc un complex monahal;
O3: să știe care sunt cele trei voturi pe care le depune creștinul la intrarea în monahism;
O4: să cunoască treptele monahului;
O5: să argumenteze monahismul, ca formă a spiritualității creștine.

Strategia didactică
1. Metode şi procedee: conversația, exercițiul,observarea dirijată, problematizarea, povestirea, explicația, descrierea, observația.
2. Mijloace de învățământ: icoana din sala de clasă, Sfânta Scriptură, tabla, telefon pentru redarea videoclipului de pe youtube.
3. Forme de organizare a activităților: activitate individuală și frontală.
Resurse
Oficiale:
1. Programa școlară pentru disciplina Religie ortodoxă, aprobată prin O.M. nr. 5230/01.09.2008, pentru clasa a IX-a;
2. Planificarea calendaristică orientativă, clasa a IX-a;
3. Unitatea de învățare Spiritualitate și viață creștină.

1
Bibliografice:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1982.
2. Cucoș, Constantin, Educația religioasă, Editura Polirom, Iași, 1999.
3. Cucoș, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998.
4. Șebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriș, Dorin, Opriș, Monica, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.
5. Opriș, Monica, Metodologia evaluării, ediția a II-a, Editura Sf. Mina, Iași, 2010.
6. Muha, Camelia, Caiet de religie creștin-ortodox pentru clasa a IX-a, Editura Sf. Mina, Iași, 2009.
7. http://www.bibnat.ro/dyn-doc/publicatii/pagini%20din%20istoria%20monahismului%20ortodox.pdf
8. http://ziarullumina.ro/viata-monahala/treptele-incepatoare-monahism
9.filmul religios Tunderea în monahism, sursă: https://www.youtube.com/watch?v=DLdMq1JtdMU

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. Etapele lecției Ob. Timp Activitatea profesorului Metode Mijloace Forme de Evaluare
crt. op. (min.) Activitatea elevului organizare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

- Salut elevii.
1. Momentul 1' - Rostesc rugăciunea ”Împărate ceresc” cu elevii.
organizatoric - Fac prezența elevilor la clasă și realizez managementul clasei pentru începerea activității didactice care Exercițiul Icoana Activitate Obs.
urmează să se desfășoare. de din sala frontală comporta-
rugăciune de clasă mentului
- Elevii răspund la salut,rostesc rugăciunea și se pregătesc pentru începerea activității didactice. elevilor

” Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Matei 8, 34).
Cine poate fi cel ce dorește să meargă după Hristos?
2. Captarea - Oricine dorește să ducă o viață autentică de creștin. Conversația
atenției 10' Ce înseamnă să mergi după Hristos?
- Să urmezi învățăturilor Lui.
Ce înțelegeți prin ”să se lepede de sine”? Problemati- Sfânta Activitate Evaluare
- Să trăiască numai în, și pentru Hristos, dorind cu ardoare mântuirea sufletului. zarea Scriptură frontală orală
Ce cruce trebuie să luăm? frontală
- Una este Crucea Materială, partea văzută, cu care ne însemnăm, și alta cea Tainică, partea
nevăzută, pe care o purtăm în inima noastră, adică de credință, nădejde și dragoste. Explicația

Profesorul va pune elevilor un film despre tunderea în monahism, ca scop descoperirea titlului lecției noi.
( https://www.youtube.com/watch?v=DLdMq1JtdMU , 8 minute)

2
Obs.
Anunțarea Notez titlul lecției pe tablă: ”Monahismul, formă a spiritualității creștine”. comporta-
3. titlului și a 1' Precizez elevilor obiectivele propuse. Conversația Tabla Activitate mentului
obiectivelor - Elevii notează în caiete titlul lecției de la tablă. frontală elevilor
lecției
Pentru petrecerea vieții acesteia cu rânduială și a câștiga mântuirea sufletului, Dumnezeu a lăsat creștinilor:
1. calea căsătoriei
2. calea monahismului Observarea
Oricare ar fi calea pe care o alege omul să meargă în viață, este la fel de bună și de mântuitoare. Chemarea dirijată Activitate
sau vocația este cea care îl îndeamnă pe om să aleagă fie căsătoria, fie călugăria (monahismul). frontală

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spunea despre monahi:


”Monahii aceștia cugetă și trăiesc chiar de pe pământ viața îngerilor. Nu se însoară, nu dorm mult, nu se
îmbuibează; puțin le mai lipsește ca să fie fără trup”.
Povestirea
Monahismul (gr. monahos = persoană singură, însingurată) este o practică veche a creștinilor de a se Activitate
retrage din mijlocul lumii, pentru a se putea dedica total unei vieți conforme cu învățăturile lui Hristos, frontală
urmărind renunțarea la patimi și unirea cu Mântuitorul.
4. Dirijarea 25'
învățării Monahismul a fost întemeiat în secolul IV, în Egipt, de sfinții Antonie cel Mare și Pahomie cel Mare.
La intrarea în monahism, monahul depune trei voturi de bunăvoie, prin care îi fagăduiesc lui Dumnezeu: Evaluare
1. sărăcia orală
2. castitatea sau fecioria frontală
3. ascultarea

Viața monahală este de trei tipuri: Conversația Activitate


1. chinonia, atunci când călugării viețuiesc într-o comunitate, având viață de obște frontală
2. chinonia mică, ce înseamna conviețuirea a doi sau trei călugări
3. sihăstria sau pustnicia, adică viața retrasă de lume, în singurătate (munți, peșteri, deșert)

Sfântul Vasile cel Mare a fost cel care a așezat mănăstirile lângă orașe și sate, ca acestea să fie de folos
crestinilor, prin rugăciunile și slujbele săvârșite fără încetare de monahi. Tot Sfântul Vasile este cel care a Problemati-
alcătuit și regulile de organizare monahală: ”Regulile mari și mici”, valabile până astazi în toată Biserica zarea
ortodoxă.
Sfântul Atanasie cel Mare (373) este cel care introduce monahismul în Apus, în timpul papei Iuliu I, în
timpul refugiului său la Roma.
Sfântul Ioan Casian (n. 365), preot și teolog originar din Dobrogea, a înființat lângă Marsilia două mănăstiri:
una de călugări și una de călugărițe, cărora le-a și dat primele reguli monahale din Apus, după modelul

3
regulilor monahismului răsăritean. El a scris și un tratat intitulat:” Despre așezămintele mânăstirești și
despre tămăduirile celor opt păcate principale”.
Explicația Activitate
Monahismul în Biserica Ortodoxă are mai multe trepte pentru tânărul care se hotărăște să aleagă calea frontală
monahală trebuie să le urce, cu binecuvântarea preotului duhovnic:
1. frate - Novicele în mănăstire nu are nici o vestimentaţie specifică spre a-l deosebi de credincioşii
mireni. De la momentul intrării unei persoane într-o obşte monahală cu scopul de a deveni călugăr,
O.4 începe o perioadă de probă, în care fratele începător trăieşte, cât mai mult cu putinţă, în firescul
lăsat omului de Dumnezeu. Podoaba capilară nu mai este tunsă nici la fete, nici la băieţi, acestora
din urmă li se adaugă şi barba. Acest aspect exterior este completat, în plan interior, cu
comportamentul cuviincios, smerit şi evlavios - adevărate podoabe de frumuseţi nepieritoare. Cu
toate acestea, el se poartă în haine civile şi, mai cu seamă, haine de lucru, pentru că fraţii de
mănăstire se probează prin diferite ascultări. Ei sunt smeriţi, dar trebuie să se observe, să se constate
aceasta în vieţuirea lor zilnică. De modul cum o privesc şi primesc în sufletul lor această perioadă Observarea
depinde rămânerea lor în obşte spre a primi şi celelalte trepte monahale. În caz contrar, se vor dirijată
întoarce în viaţa civilă. Ceea ce este mai important, atât la începători (fraţi, rasofori), cât şi la
monahi sau schivnici, după cum arată şi unii Sfinţi Părinţi, este practicarea virtuţilor: ascultarea şi
răbdarea, care încununează pe nevoitor; apoi, tăcerea şi neosândirea, care păstrează pacea inimii
nevoitorului. Acestea trebuie să fie atât în atenţia monahilor, cât şi a novicilor, mai mult ca oricare
altă osteneală. De fapt, acestea sunt şi criterii de evaluare a noului începător pentru a fi acceptat în
obştea monahală.

2. rasofor - Treapta următoare se numeşte rasoforie, "începutul chipului monahicesc" sau "începutul
Explicația Activitate
sfântului chip", căci fratele începător de acum se numeşte rasofor sau începător al vieţii frontală
monahiceşti. El este purtător de rasă monahală, adică un veșmânt de culoare neagră, ca semn al
pocăinței. Aşadar, rasoforul este monah începător, nu monah în deplinătatea cuvântului. Aceasta nu
prin vestimentaţie, ci mai ales prin experienţa trăirii monahale.. Chiar dacă rasoforia este doar
începutul chipului monahicesc, se cuvine să fie asumată cu deosebită responsabilitate pentru a se
pune început bun pe calea nevoinţei ce conduce la întâlnirea cu Mântuitorul Hristos.

3. monahul (calugărul) - Secvenţa principală din slujba rasoforiei este tunderea părului şi schimbarea Povestirea
numelui, moment în care preotul slujitor sau stareţul rosteşte formula: "Se tunde robul lui
Dumnezeu (N - aici se schimbă numele), în numele Tatălui. Amin; şi al Fiului. Amin; şi al
Sfântului Duh. Amin. Să zicem pentru dânsul: Doamne miluieşte".

Acesta este momentul de reînnoire a persoanei ce caută desăvârşirea, este începutul unei alte

4
vieţuiri, aceea de monah, chiar de este, deocamdată, doar la început de drum. Ridicarea din treaptă Explicația
în treaptă, nu atât din punct de vedere social sau al poziţionării în cadrul obştii, se face mai ales
având la bază criteriul trăirii duhovniceşti, aşa cum arată Sfântul Ioan Scărarul, şi mai ales prin Activitate
dobândirea smeritei cugetări, cum notează şi avva Dorotei (Filocalia sfintelor nevoinţe, vol. IX frontală
Despre smerita cugetare).

Orice lucru la început este greu de îndeplinit, mai ales în viaţa monahală, care este considerată ca o
declaraţie de război adresată diavolului, patimilor şi tuturor răutăţilor. Monahul doreşte să o rupă total cu
păcatul. De aceea, gândul cel bun, alăturându-se voinţei noastre, având şi credinţa că Domnul ne dăruieşte
din harul Său, ne ajută să punem în practică, spre folos duhovnicesc, teoriile şi regulile nevoinţelor Problematiz
monahale. Scopul duhovnicesc al acestor nevoinţe nu trebuie să fie altul decât cel arătat de Cuviosul Serafim area
de Sarov: "dobândirea Duhului Sfânt". Aşa ne îndeamnă şi Sfântul Apostol Pavel, să căutăm "pacea cu toată
lumea şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul" (Evrei 12, 14). Însuşi Mântuitorul Hristos ne
cheamă la sfinţenie dându-ne ca model sfinţenia Părintelui Său (...). Acesta este, în general, scopul vieţii
creştine, monahii nefiind altceva decât creştinii care vor să trăiască mai intens viaţa cea întru Hristos şi cu
Hristos. Angajaţi pe drumul dobândirii chipului îngeresc, monahii sunt mai puţin preocupaţi de lucruri şi
lucrări personale referitoare la materie şi trup, întreaga lor atenţie fiind îndreptată spre dobândirea mântuirii.
O.2
Observarea
O mănăstire cuprinde:
dirijată
1. biserica
2. paraclis (o capelă construită de regulă alături de o biserică, lângă un cimitir, în interiorul unei
clădiri)
3. corpul de chilii
4. trapeza (sala de mese)
5. arhondaricul (clădire din incinta unei mănăstiri unde se află camere pentru primirea pelerinilor. În
mănăstirile din Sfântul Munte, arhondarul dă pelerinilor apă, rahat de fructe și un micuț pahar de
uzo, băutură tradițională grecească. Apa răcorește trupul, rahatul cel dulce ajută la păstrarea în bună
Activitate
stare a glicemiei, care, în urma unui efort mai mare, poate sa scadă, iar uzo ajută împotriva
frontală
transpirației. Se spune că o cantitate foarte mică de alcool împiedică transpirația.
6. clopotnița
7. ateliere
8. muzeu
9. magazin de obiecte religioase
Povestirea
Mănăstirile sunt:
1. locașuri de închinare

5
2. locașuri de ocrotire
3. așezăminte culturale
În mănăstirile din Țările Române au luat ființă primele școli, au văzut lumina zilei primele tipărituri în
limba româna și au apărut primele spitale sau “bolnițe”, întreținute din veniturile mănăstirești.
Astfel că, mănăstirile nu erau doar lăcașuri de închinare, ci și lăcașuri de ocrotire și asezăminte culturale. Conversația Activitate
frontală
Monahii nu sunt numai oameni ai rugăciunii și ai ascezei (desprinderea de patimi, cultivarea virtuților și a
dragostei neîncetate către Dumnezeu), ci ei împletesc mereu rugăciunea cu munca, atât fizică, cât și
intelectuală.
Viaţa obştească este o viaţă plină de încurajări spre fapte bune, căci fără rugăciune călugărul este ca un
peşte pe uscat, iar fără activitate este unealta vrăşmaşului. Îndeletnicirile călugărilor sunt meditaţiile şi
rugăciunea. Monahismul s-a numit gloria Bisericii lui Hristos.
Profesorul prezintă pe tablă, într-o ordine sistematică, mănăstirile vâlcene. Elevii sunt rugați să menționeze Exercițiul
nume reprezentative pentru acestea și să descrie starea lăuntrică pe care au avut-o când le-au vizitat. Evaluare
O.1 Ce reprezintă monahismul? Explicația orală
Fixarea și - Organizare bisericească a celor ce adoptă un stil de viață evanghelic, consacrata rugăciunii,
5. sistematizarea meditației și ascezei, în totală retragere de lume, dar în deplină ascultare față de un părinte duhovnic.
cunoștințelor Ce clădiri cuprinde un complex monahal?
10' - Biserica, paraclisul, chilii, trapeză, arhondaric, clopotniță, ateliere, muzeu, magazin de obiecte Problemati-
religioase. zarea
O.3 Care sunt cele trei voturi pe care le depune cel care dorește să devină monah?
- Sărăcia de bunăvoie, castitatea și ascultarea. Activitate
Un calugăr trebuie să trăiască pe pamant ca în cer. Sa-și găsească timp cât mai mult pentru a sta în fața lui frontală
Dumnezeu. Nu cu cartea deschisă pe masă, cu lumânarea aprinsă, cu candela… ci cu inima deschisă pentru
Dumnezeu, cu gândul la Dumnezeu” (Arhim. Teofil Părăianu- Despre mănăstire și călugări).
Care sunt treptele monahismului? Explicația Evaluare
- Frate, rasofor, monah. orală,
O.5 De ce monahismul este o formă a spiritualității creștine? frontală și
- Deoarece monahismul românesc contribuie la promovarea culturii și artei românești în toate individuală
formele lor de manifestare (caligrafierea de manuscrise, tipărirea de carte bisericească, a lucrărilor cu Conversația
profil istoric, literar sau de alt gen scrise de monahi, dar și arhitectură, pictură, iconografie, broderie, Activitate
muzică etc.) frontală
individuală
Elevii notează pe caiete Schița lecției.
Obţinerea Se realizează în permanenţă, cu ajutorul conversaţiei din cadrul exerciţiilor de sistematizare a cunoştinţelor. Obs.
6. performanţei 1' Profesorul va face aprecierile generale şi individuale referitor la pregătirea elevilor pentru lecţie, cât și Conversația Activitate comporta-
şi a feed-back- implicarea lor activă la ora de curs. frontală mentului
ului Elevii ascultă aprecierile făcute de profesor. elevilor

6
Precizarea Elevii își vor nota tema: Argumentează importanța mănăstirilor pentru viața duhovnicească și culturală a Explicația Caietul Activitate Rezolvarea
7. temei pentru O.5 1' românilor. elevului frontală sarcinii
acasă Elevii ascultă explicațiile la ceea ce vor avea de făcut ca temă și iși notează tema.
Încheierea Rostesc rugăciunea ”Doamne și Stăpânul vieții mele...” cu elevii, salut și ies din sala de clasă. Exercițiul Icoana Activitate Obs. comp.
8. activității 1' Elevii spun rugăciunea și răspund la salut. de din sala frontală elevilor
rugăciune de clasă

7
SCHIȚA LECȚIEI

Răsplata credinței și a ascultării – Pescuirea minunată

Învățături :

Scopul monahismului creştin este îndumnezeirea omului, așa cum ne-a spus
Mântuitorul: ” Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia
crucea și să-Mi urmeze Mie” (Matei 8, 34).

Trebuiesc respectați monahii pentru că ne sunt nouă rugători către Dumnezeu


pentru păcatele noastre.

S-ar putea să vă placă și