C.

Rusnac face parte din personalitățile de valoare, care au dus faima

artei noastre naționale departe peste hotarele țării, ne-a oferit nenumărate
motive să fim mândri de originile noastre. Iubirea de țară și de tot ce e al
nostru, național izvorăsc din creația acestui compozitor.
Scopul principal al tuturor inițiativelor și proiectelor lui Constantin
Rusnac a fost și este de a implimenta un dialog intercultural între
oameni, prin intermediul muzicii și studierii tradițiilor populare –
educația și cultura, tradiții naționale, succesele de ieri și de azi ale
poporului nostru.
C. Rusnac acordă o deosebită atenție educației, problemelor
învățământului, școlii, considerând că învățământul și educația constituie
unul din cele mai importante elemente în dezvoltarea unei societăți.
A compus piese pentru cor, romanțe, cîntece, creații instrumentale.
A scris eseuri și acrostihuri consacrate unor mari personalități precum
muzicienii Vasile Iovu, Dumitru Blajinu, Aurelian Dănilă ș.a.
A așternut pe hârtie peste 20 de întâmplări cu regretatul cântăreț Nicolae
Sulac, întâmplări pe care le-a adunat într-o carte.
A organizat împreună cu Uniunea Teatrală și Consiliul Național al
direcțiilor de cultură ateliere de creație în care actorii moldoveni au avut
posibilitatea să se familiarizeze cu diverse școli teatrale ale lumii. Printre
ele și scoala propriu-zisă unde a predat profesorul Gerald James, prin
care au trecut marile vedete precum Al Pacino, Robert De Niro, Uma
Thurman, Dustin Hoffman ș.a.
Prin organizația pe care o conduce C. Rusnac în cadrul programelor din
domeniul educației artistice CNRM pentru UNESCO a organizat și a
susținut financiar și metodic un șir de manifestări culturale de amploare,
printre care Concursul Internațional al tinerilor interpreți ” Eugen
Doga”, Salonul Internațional de carte pentru copii, Salonul
Internațional de Carte și Festivalul mațional al Cărții și Lecturii,
Concursul Național al tinerilor interpreți ” Zlata Tcaci”, care se
desfășoară anual în luna decembrie sub egida Centrului cultural evreesc
KEDEM, Festivalul-Concurs Național al cântecului francofon ”

1
Chantons amis ”, Festivalul Doinei organizat la inițiativa Radio
Moldova.
C. Rusnac a contribuit la participarea specialiștilor, experților,
reprezentanți ai culturii, științei, educației din Moldova la diferite
forumuri, conferințe, seminare, simpozioane, traininguri internaționale,
care se desfășoară în diferite țări și regiuni ale globului, scopul cărora
este de a susține și promova cultura, educația și cercetarea în țara
noastră. După ferma convingere a D-lui C Rusnac doar prin cultură și
educație vom putea supraviețui.

DATE BIOGRAFICE: Constantin Rusnac s-a născut la 6

februarie1948 în familia ţăranilor Vasile şi Domnica Rusnac din satul
Trebisăuţi, raionul Briceni, Republica Moldova. Pentru că părinţii erau
mai tot timpul ocupaţi cu muncile cîmpului, Constantin se afla în grija
bunicii de pe mamă, care i-a altoit şi dragostea pentru muzică. De mic
era pasionat de muzică, fiind prezent la toate petrecerile din sat, la care
cîntau lăutari vestiţi.
În 1956 participă la primul festival republican al elevilor ocupînd locul
întîi cu o piesă interpretată la un „xilofon” improvizat din 8 sticle,
umplute cu apă la diferite nivele. După ce absolveşte şcoala de 7 clase
din sat îşi continuă studiile la Şcoala muzicală (în prezent: Liceul
muzical „Ciprian Porumbescu”) de la Chişinău, pe care-l absolveşte în
anul 1965 cu medalie de aur. Apoi susţine cu succes examenele de
admitere la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” (în prezent –
Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice) la două specialități:
muzicologie și contrabas. Prima lucrare compusă de Constantin Rusnac
este inspirată din folclorul satului natal, dar şi de dorul de casă, astfel în
1969 – compune prima lui lucrare „Sîrba din Trebisăuți”, fantezie pentru
orchestra de muzică populară.

Formarea lui în calitate de muzician se datorează şi numeroaselor

expediţii folclorice la care participă în aceşti ani, precum şi activităţii în
orchestra ansamblului „Alunelul”. Concomitent este profesor de
armonie, teorie muzicală şi solfegiu la Şcoala de muzică „Eugen Coca”
din Chişinău (1967-1971). Absolveşte Conservatorul în 1970 ca apoi să
devină profesor la Catedra de Folclor a aceleiaşi instituţii.

2
Pe parcursul anilor 1971-1972 îşi satisface serviciul militar în Armata
Sovietică, creează două lucrări pentru orchestra de muzică populară:
„Are mama opt feciori” (versuri populare) şi „Peste deal peste cîmpii”
pe versuri de V. Romanciuc.
1972-1975 îşi continuă munca la Institutul de Arte. 1973 ‒ creează
„Rapsodia Nistrului”, suita „Aşa-i nunta-n sat la noi”. Publică articole
muzicale și s-a ocupat de prelucrarea melodiilor populare.
1971-1979 – este membru al Colegiului redacțional și de repertoriu
pentru dramaturgie și creații muzicale al Ministerului Culturii al
Republicii Moldova.
1976 primește Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru creația
„Sărbătoreasca”.
1977 – devine membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova.
1979 – devine Laureat al festivalului „Cîntecul – 79”.
1979-1984 – este redactor-șef al Colegiului pentru repertoriile
colectivelor artistice în cadrul Ministerului Culturii al Republicii
Moldova.
1984-1999 – este rector al Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu”.
1979-1984 ‒ redactor şef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor
artistice din cadrul Ministerului Culturii Republicii Moldova.
Februarie-iunie 1984 este prim-viceministru al Culturii Republicii
Moldova.
1986 ‒ primeşte titlul de conferenţiar.
1990 ‒ i se conferă titlul de profesor universitar.
1991 ‒ devine laureat al Concursului televizat Cîntecul – 1991, obţinînd
premiul I.
1997 ‒ i se conferă titlul de Doctor Honoris Cauza al Academiei de
Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca (România).
Din 1993 este secretar general al Comisiei Naţionale a Republicii
Moldova pentru UNESCO şi din 2000 – preşedinte al Consiliului
Naţional Delfic. În 1976 a fost distins cu Premiul de Stat pentru lucrarea
„Sărbătoreasca”, în 1984 – cu titlul „Maestru al Artei” şi în 1998 – cu
ordinul „Gloria Muncii”.
În 2008 a editat CD-ul „Folclor instrumental românesc de pretutindeni”,
care include notele a 3600 de melodii, în 2012 – cartea „Acrostihuri .
Portrete în timp” şi în 2013 – volumul „101 poeme” în colecţia „Ideal”.

Constantin Rusnac a cules mai mult de 2000 de creații muzicale

folclorice. A compus „Suita” pentru nai, țimbal, vioară și orchestră de
3
cameră; „Lacrima” – meditație pentru voce, clavecin și orchestră;
„Moldova” – tablou muzical ș. a.; a publicat culegerea de folclor
instrumental „Ca la noi în sat”; „Oda muncii” pentru cor mixt și
orchestră; a scris muzică pentru spectacolul „Sînzeana și Pepelea”;
„Cantată de sărbătoare”; a publicat diferite culegeri de cîntece pentru
voce, pian și cor; poemul vocal-simfonic „Zorile”; piese pentru diferite
instrumente; „Steaua limbii noastre” – imn pe versuri de Grigore Vieru;
a alcătuit 2 volume de „Folclor din Moldova”; a compus multe cîntece
pentru copii: „Iepurașul”, „Anișoara”, „Pomul”, „Pisicul la școală” etc.;
a scris romanțe, rugăciuni; este autor de emisiuni radio şi de televiziune.
În anul 1986 i-a fost conferit titlul de conferențiar, în 1990 – de profesor
universitar.Din anul 1993 este numit în funcția de Secretar general al
Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Pe
parcursul timpului a desfăşurat o vastă activitate organizatorică şi
socială, din 1993 pînă în prezent exercită funcţia de Secretar General al
Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO, iar din anul
2000 este şi Preşedinte al Consiliului Naţional Delfic.
În 2015 a fost distins cu medalia de aur la Expoziţia Europeană a
Creativităţii şi Inovării EUROINVENT din Iaşi, România, pentru
volumul „Acrostihuri. Portrete în timp”. În acelaşi an devine Cetăţean de
onoare al satului George Enescu (Liveni), judeţul Botoşani, România.
In 2016 în semn de preţuire şi recunoaştere a meritelor culturale,
didactice şi artistice, de apreciere a contribuţiei sale originale la
promovarea şi sporirea prestigiului artei muzicale naţionale pe
meridianele lumii – Compozitorul şi Maestrul în Artă Constantin Rusnac
a primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa din partea Academiei
de Ştiinţe din Moldova.

Despre Constantin Rusnac:

”…Muzicianul Constantin Rusnac este un artist polivalent, el fiind
atras, sedus şi de sirenele ţărmului literar. Dovadă fără drept de
tăgadă: în anul curent, domnia sa a editat cartea “Portrete în timp”, un
impresionant volum de acrostihuri dedicate multor reprezentanţi ai
faunei literare, ştiinţifice, artistice şi politice de prin zona noastră cu
geometrie variabilă. Ce-i acrostihul mă întrebi? Este o poezie, un text
de formă fixă care a urmat o şcoală serioasă, cu disciplină de fier, tot
aşa cum conopida, bunăoară, e o varză educată de către un grădinar
iscusit. Aşadar, e un poem în care literele iniţiale (sau finale) ale
fiecărui vers, luate în ordinea firească a versurilor, alcătuiesc numele
4
unei persoane, o deviză, o maximă etc. A scris celebre acrostihuri
poetul şi prozatorul american Edgar Allan Poe. La noi, Costache
Conachi, B. P. Hasdeu, I. L. Caragiale. Mai mulţi n-au prea scris,
probabil din cauză că noi nu avem timp, veşnic fiind ocupaţi cu
supravieţuirea şi apărarea limbii române, inclusiv a lui “â” din “a” şi
a lui “î” din “i”. Exact ca în acel şlagăr de sfînt şi mobilizator
patriotism (sar în aer cînd îl aud): “Du-te la bătaie,/Pentru “â” din “a”
să mori/ Şi-i găsi nevasta/Groasă pînă-n zori!”
Fiindcă le-am citit atent, pot spune că acrostihurilor lui Constantin
Rusnac le este sortită o lungă şi frumoasă carieră literară. Pentru
domnia sa, literatura nu e o cochetărie, un dolce farniente, un joc
popular de-a Badea Mior şi Lelea Cîrlana, ci o caznă în sudoarea
frunţii, o formă de exprimare şi virtuozitate literară la cotele înalte ale
bunului-gust. Oricum, în grădina cu flori multe, mîndre flori mărunte a
literaturii noastre „Portrete în timp” este o carte de pionierat, de
referinţă „De la Nistru pîn’ la Tisa”. O vorbă veche spune că cine n-are
bătrîni, adică rezerve de înţelepciune, să-şi cumpere. La rîndu-ne, vom
încheia cam aşa: “Ţara care n-are un Constantin Rusnac să şi-l
procure de urgenţă! De rusnaci ca domnia sa avem nevoie ca de aer”.
Oamenii modeşti, oarecum retraşi stingher ca dînsul, alcătuiesc lamura,
adică sînt sarea şi roua pămîntului. Florile, adevăratele flori cresc în
tăcere”. (Dinu Mihail)

Şi Colectia „Compozitorii Moldovei”, proiectul editorial „Moldavica” a

fost completata cu bibliografia unui om cu un destin de creatie bogat,
Constantin Rusnac. Ea se inscrie in numarul editiilor de referinta ce au
drept obiectiv valorificarea si promovarea operelor celor mai consacrate
personalitati din Republica Moldova.