„Pentru mine, creația este o dragoste abstractă, inexplicabilă

ca o suflare trecătoare de vânt cald într-un curent de aer rece.”

Eugen Doga

Eugen Doga este autorul unui număr foarte mare de lucrări: cântece și romanțe, balet și
operă, muzică pentru filme și muzică pentru piese de teatru, coruri și cvartete - totul îi reușește.

La fel ca şi stilurile naționale – muzică moldovenească, țigănească, poloneză, rusă, cehă,

latino-americană, afgană, ucraineană, chineză...

Alchimia expresiei muzicii sale constă în studierea istoriei și culturii diferitelor națiuni,
ore în șir de muncă în arhivele de muzică, întâlniri cu oamenii, călătorii și concerte, un interes
deosebit pentru fiecare persoană, pentru tot ce se întâmplă în jur. Toate acestea, în mod
misterios, sunt prefăcute în melodii și armonii, ce pasionează inimile a milioane de oameni.

A creat în muzică o lume a sa – tandră în cântece, de dimensiuni cosmice în balete, foarte

diferite în numeroase lucrări. Coloritul național și sunetul stereo, melodiile fascinante, cristaline
și expresivitatea teatrală, emoțiile intense și gândurile profunde, ornamentele spumante ale
melodiilor de dansuri basarabene și temperamentul frenetic al ritmurilor focoase latino-
americane, imensul rusesc și coloritul oriental, pasiunea și relaxarea plăcută a romilor - toate
acestea reprezintă universul muzical al lui Eugen Doga.

Frumoasele sale melodii sunt de o puritate și claritate incomparabilă, ca și cum ar pluti în

aer, aruncând lumina sa de argint pe orizontul spiritualității omului, vindecând sufletul,
dăruindu-i aripi de zbor.

Eugen Doga a fascinat milioane de oameni din întreaga lume cu muzica sa și continuă să
fascineze și astăzi.
 BIOGRAFIE

„Îmi place numele care mi s-a dat, îmi place numele Doga, care este de sorginte latină
(Doga în limba latină desemnează o specie de stejar sau o decorație vestimentară nobiliară) și
îmi place, de asemenea, vremea la care am venit pe pământ: m-am născut în prima zi de
primăvară a anului 1937, sub semnul soarelui, al căldurii și al renașterii.”

Eugen Doga

Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937, la începutul sărbătorii Mărțișorului, în satul
Mocra, din raionul Rîbnița, situat pe malul stâng al Nistrului, în pitoreasca Moldovă de Nord-Est.

Satul natal al lui Eugen Doga este așezat într-o vale prin care curge, aproape neștiut, un
mic pârâu, iar colo, mai sus de sat, slăviții veșnici codri cu păduri de stejar, de arțari, de frasini,
care au rămas ca o amintire vibrantă și încântătoare, pentru că acestea au fost primele descoperiri
a lumii de către un copil pasionat și sensibil. Și cine știe de unde izvorăște gândirea creatoare,
poate odată cu acest prim contact cu natura, care necontenit se revigorează, ne surprinde și
mereu ne adună la sânul său cu tot ce este viu și rațional.

Micul Jenya mergea cu plăcere, împreună cu prietenii săi, primăvara, la cules de măcriș,
pentru că, în vremurile de după război, cu foamete și frig, acesta a fost hrana de bază precum și
celelalte plante de pădure. Uneori, se nimereau şi bureți rotunzi ca niște bile, pe care le numeau
pe la ei zbârciogi și mama lui Jenya le prăjea într-un ceaun rotund, în ulei de floarea-soarelui.

Își amintește el, de asemenea, de un taraf cu o vioară, țambal și tamburină venit de nu se

știe unde și chiar de o orchestră simfonică din Chișinău. A fost o adevărată aventură. Scena
vechiului club (mult zis!) era foarte mică. Orchestra simfonică cu vreo sută de oameni era să fie
așezată pe scenă, dar o mare parte din ea, incluzând niște scripci uriașe, a fost dispusă afară. Mai
târziu, Eugen a aflat că acelea nu erau scripci, ci contrabași. Orchestra cânta de multă vreme și
cineva dinaintea lor tot timpul îi amenința cu o baghetă subțirică. A fost foarte interesant că, deși
cântau de atâta timp, nimeni nu dansa!? Iscoditorul copil, tot timpul râvnea să se apropie de
aceste viori mari și să se atingă de strune măcar cu un deget. Acestea păreau venite din altă lume.
 Dar această „altă lume”, peste câtva timp era să o descopere din nou Jenya, după ce
terminase școala de șapte ani din satul natal.

EDUCAȚIE

După terminarea școlii de șapte ani, Eugen Doga a plecat la Chișinău, cu prietenii săi, cu
picioarele goale și fără bani, după cum își va aminti mai târziu, pentru a se înscrie la o școală de
muzică, despre care aflase de la un aparat radio cu căști, făcut de el însuși. Deși fără o pregătire
în prealabil, a fost acceptat la această școală de muzică. A reușit să se integreze rapid, datorită
atât obișnuinței sale de a munci din greu, cât și talentului nativ. Și-a însușit teoria elementară a
muzicii și în cel mai serios mod cântarea la violoncel. I-au rămas, din acea vreme, prețioase
amintiri despre profesorul său de violoncel, Pablo Giovani Baccini. Dăruirea pentru muzică
precum și exemplul personal al profesorului, au avut o influență covârșitoare în modelarea și
îndrumarea destinului viitorului compozitor Eugen Doga.

„Dascălul meu, italianul Pablo Giovani Baccini, pe care îl numeam Pavel Ivanovici
Bacinin, m-a deprins de pe când aveam numai 15 ani, să muncesc asiduu în fiecare zi, din zori.
Zi de zi, sâmbăta, duminica ori de sărbători, veneam în clasă de la ora șase și el deja ședea la
pian și improviza ceva. Mi-am menținut acest obicei până și acum: mă trezesc nu mai târziu de
ora 5:30. El a fost salvarea mea, pentru că înainte fusesem chinuit de un alt profesor, care într-
un an și jumătate nu m-a învățat nici măcar cum să port arcușul pe strune. Întotdeauna mă
gândesc la el extatic, cu dragoste”.

Eugen Doga a absolvit colegiul de Muzică din Chișinău (1951-1955) și Conservatorul cu

specialitatea de violoncelist (1955-1960). Cu toate acestea, el nu a putut urma o carieră de artist
de reprezentație, pentru că îi paralizase brațul stâng. A decis să devină compozitor profesionist și
în anul 1960 s-a înscris la Institutul de Artă „Gavriil Musicescu”, la clasa profesorului Solomon
Lobel, pe care a absolvit-o în anul 1965. Pe lângă compoziție și teoria muzicii, Eugen Doga a
urmat și un curs complet de dirijor de orchestră simfonică. În acea perioadă a fost pasionat de
muzica compozitorilor Verdi, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici, Dunaevsky, pentru
melodicitatea muzicii acestora.
 A studiat cu profesori excelenți, cu studii la Viena și București (Nakhman Abram – forme
muzicale, Solomon Lobel – compoziție) și a învățat, de asemenea, polifonie de la un fascinant
maestru al acestei arte, Mark Kopytman, un absolvent al Conservatorului din Moscova.

Al doilea grad de învățământ superior, viitorul compozitor l-a combinat cu studiile,

serviciul administrativ și munca pedagogică. Între anii 1962-1963, Eugen Doga a predat la
Școala de Muzică „Eugen Coca”. Între anii 1963-1967 a predat teoria muzicii la școala de
muzică „Ştefan Neaga” din Chișinău. În același timp în conlucrare cu Loghin Țurcanu a scris
un manual de teorie a muzicii, tipărit în două ediții şi care este folosit și astăzi de studenți. Tot în
timpul studiilor, Doga a fost numit concertmaistru în orchestra Teleradio-Moldova, unde a avut
posibilitatea de a orchestra operele compozitorilor recunoscuți și a celor semi-profesioniști din
Republica Moldova. Din dragoste pentru orchestră a orchestrat și clasici precum Grieg,
Șostakovici, Haciaturian. Aceasta a fost pentru el o școală minunată pentru însușirea perfectă a
tehnologiei de orchestrație, în combinație cu studierea mai multor manuale teoretice la acest
subiect.

În acea perioadă a scris primele sale compoziții: teza de absolvire a conservatorului (a

fost poemul simfonic „Mama”, bazat pe linogravura omonimă a lui Aurel David), primul cvartet
de coarde (1963, anul III), „Preludiu pentru violoncel și pian”, „Scherzo pentru flaut și pian”,
precum și alte lucrări. La 1 ianuarie 1957 a fost difuzată la postul de radio al Republicii
Moldova, pentru prima dată, lucrarea sa, „Cântec de Anul Nou”, interpretată de corul de copii și
de orchestră condusă de Șico Aranov. În toamna aceluiași an a avut loc prima ieșire în eter la
TV, care abia începea primele sale probe de emisie, a colegei sale de clasă, Maria Bieșu, cu
cântecul „Floare dalbă de livadă” și acompaniată de orchestra radioteleviziunii, în care cânta și
el, sub conducerea fostului său profesor Pablo Baccini. Curând Maria Bieșu a devenit celebră
cântăreață.

Compozitorul licențiat a lucrat în diverse arii de cultură. A fost:

 Muzician în orchestra radio;

 Profesor de teorie a muzicii la colegiul de muzică “Ștefan Neaga” (1963-1967);
 Redactor muzical la editura „Cartea moldovenească” (1967-1970);
  Membru al Consiliului pentru repertoriu al Ministerului Culturii din Republica Moldova
(1967-1972);
 Membru al Comisiei pentru știință, educație publică și cultură a Sovietului Suprem al
RSSM (1975-1980 și 1985-1987);
 Membru al Comisiei de cultură a Sovietului Suprem al URSS (1987-1991);
 Vicepreședinte al comisiei de cultură a Sovietului Suprem al URSS (1989-1991);

La 1 ianuarie 1958, muzica lui Eugen Doga a fost difuzată pentru prima dată la postul public
de radio al Republicii Moldova cu „Cântecul de Anul Nou”, compus pe versurile lui Ion Grosu și
interpretat de corul de copii de la un orfelinat. În perioada în care a predat la Colegiul de Muzică,
Eugen Doga, în colaborare cu Loghin Țurcanu, a alcătuit un manual de teorie a muzicii, tipărit la
scurtă vreme. În anul 1963 a compus prima sa lucrare pentru un cvartet de instrumente cu corzi,
iar apoi, la un interval de zece ani a mai scris încă cinci astfel de lucrări. În 2005 a compus cel
de-al cincilea cvartet, care a fost refăcut în 2012, iar în 2007, cel de-al șaselea.

„La fiecare zece ani am scris câte un cvartet – spune Maestrul – anume în luna octombrie a
fiecărui an. Cu mici excepții. Te schimbi puțin în acest interval de timp, în care se ivesc alte
sentimente, diferite de cele dintâi.”

FAMILIA

„Familia pentru mine este un port originar unde sunt înscris, unde stau la evidență, unde
mi-am lăsat cele mai sfinte simțiri adunate în decursul vieții, unde după îndepărtatele și
îndelungatele călătorii prin oceanele vieții mă pot întoarce, fiindcă sunt sigur că acolo mă
așteaptă, duc dorul după mine și unde eu mă voi simți acasă...”
Eugen Doga

Destinul l-a favorizat pe Eugen Doga, iar familia sa minunată stă drept dovadă. Soția,
Natalia Doga, este nu numai „îngerul său păzitor”, ci și cercetătorul neobosit și păstrătorul
creațiilor maestrului.

Numele fiicei sale, Viorica, se aseamănă cu omonimele românești: vioară (instrumentul

muzical) și viorea (nume de floare: viorică, toporaș, violetă). Viorica nu a ales calea muzicii, dar
a devenit un nume important în domeniul regiei de filme documentare, dedicate problemelor
ecologice. Acest fapt nu trebuie să ne surprindă, de vreme ce și floarea, „viorica” alege să răsară
tot într-un mediu curat. Azi ea încearcă să creeze acest mediu sănătos feciorului său, Dominic.
El, ca și mama sa Viorica, ca și bunelul său Eugen, este născut în prima lună a primăverii, în luna
martie.

În fiecare zi, unul din posturile TV din Republica Moldova ori din alte orașe ale fostei
Uniuni Sovietice, se deschide cu muzica Maestrului. Coborând pe scările metroului din
Moscova, muzica compozitorului deschide noile zile de lucru ale miilor de călători, umplându-le
cu lumină sufletele și creând pe buzele lor zâmbete.

ASTĂZI

La început de secol XXI, televiziunea cehă a decis să producă 13 documentare unite sub
titlul „Poeții Europei”, dedicate celor mai de seamă artiști ai secolului trecut din Europa. Al
nouălea pe listă este Eugen Doga. În primăvara anului 2000, regizorul ceh Iuri Vondrak, a
realizat o emisiune de 29 de minute despre Eugen Doga, care acoperă o zi din viața
compozitorului. Filmul a fost, de fapt, un portret al lui Eugen Doga la răscruce de veacuri.
Premiera filmului a fost în iarna anului 2000, la televiziunea Cehă, la Brno și Praga. Acesta a fost
primul documentar televizat care vorbea despre viața și opera compozitorului.

În epoca noastră atât de complicată, compozitorul Eugen Doga reușește să-și păstreze o
parte din imensul spațiu spiritual, propriu, pe care l-a creat și pe care continuă mereu să-l
completeze. Maestrul, la rândul său, plătește total dezinteresat un tribut societății, în „monede de
aur” – referindu-ne la melodiile sale care traversează toate granițele, călătoresc în jurul lumii
liber și care în zilele noastre bucură și unesc un număr mare de locuitori ai planetei, purificându-
le și armonizându-le spiritele.

Din 1971 până în prezent, Eugen Doga este implicat în creația liberă. Astăzi, maestrul
lucrează la opera „Dialogurile dragostei”, despre marea dragoste a lui Mihai Eminescu și
Veronica Micle. În plus, Eugen Doga este invitat ca membru constant în juriile multor competiții
naționale și internaționale, la întâlniri cu spectatorii, cu copiii, pentru MASTER-CLASS .

În 2012, Eugen Doga a pus bazele Fundației Internaționale DOMINANTA, misiunea

acesteia fiind facilitarea actualizării principiilor spirituale și de creație ale muzicienilor,
consolidarea și dezvoltarea cooperării în domeniul artei muzicale, stabilirea și dezvoltarea
valorilor culturale, participarea la diverse proiecte creative naționale și internaționale, cooperarea
cu organizațiile guvernamentale și non-guvernamentale, cu cele ale oamenilor de afaceri etc.

În data de 18 ianuarie 2014, salonul „Eugen Doga” și-a deschis pentru prima dată ușile.
Acesta a fost un vis timpuriu al maestrului, de a crea un salon muzical în care să aducă împreună
muzicieni, politicieni, artiști, oameni de afaceri, diferite asociații, în cadrul căruia să se
desfășoare evenimente muzicale și spirituale. Obiectivul principal al salonului este de a aduce
împreună oameni dintr-o lume dezbinată, cum este cea de astăzi, prin intermediul artei și
comunicării: „Îmi doresc să aduc împreună, în acest salon, oameni asemănători, pentru că toți
suntem dezbinați, iar un spirit comun tinde să ne aducă împreună”.

Eugen Doga este mereu în căutare de noi orizonturi, continuă să compună și încă se
consideră un perpetuu student, fiindcă, zice Maestrul, „cea mai bună și nesfârșită școală este
VIAŢA”.

ACTIVITATE CONCERTISTICĂ

Pe parcursul carierei sale, Eugen Doga a avut mereu un program concertistic încărcat. A
călătorit pe întreg teritoriul fostei URSS și începând cu anul 1972, a concertat și în alte state.

„Imaginea unei persoane este definită de faptele sale, de pe urma cărora beneficiază
oamenii și societatea. Concertele pe care le ofer la Chișinău, Moscova, St. Petersburg, Kursk
sau București, au ca scop tocmai acest gând, de a aduce oamenii laolaltă, de a conserva
idealuri care îmbunează lumea, care o fac mai tolerantă, care fac florile să înflorească și
soarele să lumineze”.

A concertat în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, în Habarovsk, Yakutsk, în Rusia
Centrală, în Republicile Baltice și Asia Centrală. A organizat concerte și evenimente de creație în
Polonia, Republica Cehă, Bulgaria, România, Serbia, Elveția, Portugalia, Argentina și a lansat
discuri în România, Finlanda, Japonia, Italia, Germania, Bulgaria și Republica Cehă.
 Timp de mai mulți ani, au existat o serie de concerte prezentate de Orchestra din
Leningrad, sub bagheta lui A. Badhen, cu care Eugen Doga a colaborat îndeaproape. Muzica sa
este reprezentată de Corul Teleradio din Moldova, Orchestra de Film din Federația Rusă,
Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București, Orchestra de Cameră din Moscova
„Vremenea Goda”, Orchestra Filarmonicii din Moldova „Serghei Lunkevici”, Marele Cor
Academic „Maeștrii muzicii corale”, Orchestra simfonică a Filarmonicii Ruse din Moscova,
Corul capelei „Doina”, Corul de copii „Lie, lie, ciocârlie”, Orchestra simfonică națională a
„Teleradio Moldova” , Corul Academic Capella „Moldova”, Orchestra Prezidențială a Republicii
Moldova etc.

Dirijori: Serghei Scripka, Iosif Ion Pruner, George Mustea, Cristian Florea, Alexandru
Samoilă, Vladimir Bulakhov, Anatoli Badhen, Iuri Silantiev, Dumitru Cârciumaru ș.a.

Cele mai mari săli în care a avut concerte au fost: Palatul Național din Chișinău, Palatul
Congreselor, Sala de concerte „Ateneul Român” din București, Sala de concerte de Stat
„Rossia”, Sala Columna a Casei Sindicatelor din Moscova, sala de concerte „Octiabriskyi” din
St. Petersburg, Palatul „Lenin” din Tașkent, săli de concerte din Minsk, Novosibirsk, Saratov și
multe alte săli prestigioase, mereu pline.

Cele mai mari săli de concerte din Chișinău, Moscova, Kiev, Leningrad, București,
Minsk, Celiabinsk au fost umplute până la refuz, atunci când s-a aflat E. Doga în turneu, alături
de artiștii săi. La sala „Octiabriskyi” din St. Petersburg concertele au durat o săptămână.

Uneori a avut câte două, ori chiar câte trei concerte pe zi. În Palatul Congreselor din
Moscova (astăzi Palatul de Stat Kremlin), sală destul de riscantă pentru a aduna publicul, s-au
vândut biletele la concerte în trei zile. Cu nenumărate turnee în întreaga țară, (URSS), cu
orchestre sau grupuri mici, solo sau în grupuri concertistice și-a dobândit spațiul spiritual care îl
ține în viață.

„Activitatea concertistică, în viața mea, ocupă un loc privilegiat. De ce? Pentru că

restrâng, în limitele unui program, esența celor mai interesante lucrări. Concertele îmi dau
posibilitatea de a reda muzica ce nu este cântată în altă parte. De pildă, am scris muzică de
film. Nu întotdeauna este percepută, uneori servește doar ca fundal, însă, mulțumită concertelor,
pot să o readuc la viață, redescoperind-o pentru public. În concerte îmi testez muzica recent
compusă, dacă este suficient de bună. La urma urmelor, ceea ce mă surprinde este că sună
diferit în contexte diferite, pentru fiecare public în parte. Acesta este cel mai bun test pentru un
compozitor. Este ca și cum ai susține un examen. Ca și cum ai experimenta de unul singur, iar
publicul, prin reacția sa, îți spune dacă e bine sau nu. Un concert este o confirmare pentru cei
care deja te cunosc și un mijloc de a-i cuceri pe ceilalți, care au nimerit pentru prima dată într-o
sală de concerte unde sună muzica mea.”

Cărți și filme despre Eugen Doga

Cărți:

 "Евгений Дога" — Ефим Ткач. Кишинев, 1980 (на молд. яз. кирилица);
 "Мир звуков Евгения Доги" Ефим Ткач. (Aurora, СРР, 1979, № 15);
 "В зеркале мгновений". Елена Шатохина Издательство "Тимпул" (1989
г.rusa.);
 Eugen Doga: Compozitor, academician /Acad. de Științe a Moldovei; coord.:
Gheorghe Duca, Chișinău. : Î.E.P. „Știința”. – (Col. „Academica”).Vol. 3. – 2007;
 "Евгений Дога – знакомый и неизвестный". Е. Клетинич. Издат. объед.
Композитор, 1999, 227 с. Cartea explorează calea de creație a celebrului
compozitor Eugen Doga; Cuvânt înainte și postfață scrisă de compozitorul însuși.
Fotografii din arhiva familiei Doga;
 „În do major / Eugen Doga”, Larissa Turea, Tipografia Centrală. graf. V.
Cutureanu, D. Mazepa. – Chișinău, [s.n.], 2007. – 63 p.;
 "Немузыкальные россыпи, или Вихревая спираль времени". Această carte
conține note autobiografice de Eugen Doga, eseuri ale sale, interviuri, conversații
cu fanii, prietenii, familia și cei dragi. Издательство: Любимая Россия, 2008 г.;
 „Meditaţie pe portativ”, Victor Crăciun, Eugen Doga, București. 2007;
 „Eugen Doga: Muzica este prima și ultima mea iubire”, Luminița Dumbrăveanu,
(editura Prut Internațional, 296 pagini, Chișinău), 7 mai 2013;
 "Евгений Дога. Жизнь в музыке". Елена Еремеева. Издательство: Галерия.
2017;
  „ABCDOGA, un Destin în Do major”, Larisa Turea, Editura PRUT, 2019;
 „Eugen Doga: perspectiva inversă”, Ion Gagim, Editura Academiei Române,
2021;
 „Viața mea așa cum a fost să fie”, Eugen Doga, Editura Cartier, 2021;
 Două volume din colecția „Eugen Doga. Mergând după Soare”, editura UZP,
București, 2022;
 „Dimensiunea unui dar providențial”, Eugenia Tofan;
 „Contemporani cu eternitatea”;
 „Memoria ploilor de vară”, Eugen Doga, Editura ,,Princeps Multimedia”;
 Cartea Fundației Regal D'art

Filme:

 „Евгений Дога”, Эмиль Лотяну, 1983;

 „Поэты Европы”, Юрий Вондрак, 2000;
 „Петербургские каникулы”, 2007;
 „Eterna”, Teleradio Moldova, 2007;
 „Partitura vieții”, Viorica Doga, 2012;
 Filmul „Eugen Doga”. Serialul de filme documentare / enciclopedice „100 de
români celebri, născuți în Moldova”, Studioul „Flacăra Film”, Luminița
Dumbrăveanu, mai 2013;

Premii si distincții

 Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1961) și URSS (1974);

 Membru al Uniunii Cineaștilor din URSS (1975);
 Artist emerit în arte al RSS Moldova (1974);
 Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldova (1980);
 Artist al Poporului din Republica Moldova (1984);
 Premiul de Stat al URSS pentru muzică, pentru baletul „Luceafărul” și muzica pentru
filme (1984);
 Artist al Poporului din URSS (1987);
 Cavaler al Ordinului Republicii Moldova (1997);
 Medalia „S. Vavilov” (Academia Rusă de Științe, 1998);
 Deținătorul medaliei mondiale de aur „Personality-2000”, (SUA);
 Câștigător al medaliei jubiliare și diplomei pentru 150 de ani de la nașterea lui Mihai
Eminescu „pentru contribuție remarcabilă la promovarea poetului” (2000);
 Cavaler al Ordinului „Patroni ai secolului” (2003, Rusia);
 „Cap de masterat” Festivalul Internațional de Arte „Master Class” (2004, Rusia);
 Decorat cu „Steaua României” de aur, în Grad de Comandor (2004, România);
 Medalia „Victor Rozov”, pentru contribuția la cultura națională (premiul anual din Rusia
în domeniul literar-teatral „Trandafirul de cristal al lui Victor Rozov”, Rusia, 2004);
 Premiant al „Ovatie” (2001, 2007, Rusia);
 Anul 2007 a fost desemnat în Republica Moldova drept „Anul Eugen Doga”;
 Cavaler al Ordinului „Commonwealth” ( 2007) - cel mai mare premiu al IPA CSI;
 Premiul „Faruri de Patriei”, ( 2007, Rusia);
 Decorat cu „Ordinul Republicii Moldova”, (2007);
 Cavaler al Ordinului „Ruby Cross”, (2007, Rusia);
 Certificat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (2007, Geneva);
 Premiul „Faruri de Patriei” (2007, Rusia);
 Eugen Doga - cetățean de onoare al Chișinăului;
 Școala de muzică din Chișinău poartă numele maestrului Eugen Doga din anul 2007;
 Medalia „Dimitrie Cantemir” (Academia de Științe a Moldovei, 2007);
 Deținător al Ordinului „Delaker”, Republica Kârgâzstan, 2007;
 Decorat cu Ordinul „Pentru merite în fața Patriei”, de gradul IV, (10 ianuarie 2008) -
pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea artei muzicale și mulți ani de activitate
creatoare;
 Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova – 2008;
 Laureat al concursului Fondului Național „Pentru binele Patriei”, 2008;
 Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România „CALLATIS”, pentru
contribuție la dezvoltarea muzicii, ( România, 2009);
 Medalia „Pentru muncă valoroasă” (Rusia, 2009);
 Steaua personală pe Aleea stelelor (Mangalia, România), 2009, Festivalul de Muzică
„Callatis”;
 Eugen Doga a fost decorat cu Ordinul Național al României „Serviciul Credincios”,
2014;
 Comitetul pentru denumirea planetelor mici ale Sistemului solar al Uniunii Astronomice
Internaționale a Academiei de Științe din Rusia a acordat numele „Doga” (10504), este
introdusă în Registrul Internațional al corpurilor Sistemului solar;
 Stradă denumită „Eugen Doga”, (Chișinău, 2015);
 Cetățean de onoare al Craiovei, 2016;
 Anul 2017 în Moldova – Anul „Eugen Doga”;
 Membru al Consiliului Uniunii Muzicale din Rusia, Moscova, Federația Rusă, 2017;
 Medalia de onoare a Academiei Europene a Științelor Naturale „în cinstea lui Ludwig
van Beethoven”, Hannover, 2017;
 Medalia de aur „Premiul Eminescu”, Botoșani, România, 2017;
 Medalia de aur „Meritul științific”, gradul întâi, a Academiei de Științe a Republicii
Moldova, 2017;
 Cetățean de Onoare al comunei George Enescu, județul Botoșani (locul nașterii
compozitorului George Enescu), 2017;
 Moneda jubiliară „Eugen Doga”, Seria „Personalități”. Banca Națională a Moldovei
(BNM), 2018;
 Ordinul „Alexandru Nevsky”, 2018;
 Cetățean de Onoare al orașului Ialoveni, 2019;
 Premiile Naționale Negruzzi, 2019;
 Cetățean de Onoare al orașului București, 2019;
 Cetățean de Onoare al municipiului Iași, 2020;
 Cetățean de Onoare al municipiului Vaslui, 2021;
 Distincția „Fellow Paul Harris”, Fundația Rotary International, 2021;
 „Anul cultural Eugen Doga” în municipiul Chișinău, 2022;
 Medalia „Meritul diplomatic”, clasa întâi, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene, 2022.

Distincții

 Membru al Academiei de Științe a Moldovei (1991);

 Doctor „Honoris Causa”, (Chișinău, 2000);
 Membrul Prezidiului Consiliului de administrație al „Copiii talentați-viitorul Rusiei”;
 Profesor emerit al Institutului de Drept din Krasnodar;
 Academia Internațională a Patronatului;
 Profesor emerit al Institutului de drept internațional, economie, științe umaniste și de
management, în cinstea C. V. Rossinski din Krasnodar;
 Academicianul Academiei de film „Ovation”;
 Academicianul Academiei de film „Golden Eagle”;
 Academician al Academiei de film „Nika”;
 Academician de onoare al Academiei Internaționale de Cultură și Arte;
 Academician al Academiei Petrovski de Științe și Arte (Rusia);
 Membru al Consiliului Public al Comisiei pe probleme de premii publice;
 Membru al Prezidiului comun MAON, MAM și MAKI;
 Membru de onoare al Academiei internaționale „Mihai Eminescu”, (Craiova, România),
2015;
 Membru de onoare al Academiei Europene de Științe și Arte (Academia Scientiarum Et
Artium Europaea), Salzburg, Austria, 2017;
 Veteran de onoare al Consiliului orășenesc de veterani din Moscova, 2017;
 Distincţia „Paul Harris Fellow”, 2022.

Premii
 Trei diplome (cea mai bună comedie-film, cel mai bun debut de film, pentru cea mai
bună soluție artistică și decorativă), la festivalul din Republicile Baltice, Moldova și
Belarus (Riga, 1968), pentru scorul obținut cu filmul „Se caută un paznic”, (1967);
 Pentru muzica din filmul „Lăutarii”, premiat cu „Scoica de argint” la festivalul
internațional de film, San-Sebastian (Spania, 1972);
 Pentru muzica din filmul „O tabără se urca în cer (SATRA)” a primit „Scoica de Aur” la
Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian (Spania, 1977);
 Premiul Festivalul internațional de film din Karlovy-Vary, 1982, (în categoria de debut)
pentru muzica din filmul „Portretul soției artistului”.
 Premiul pentru cea mai bună muzică în filmul „Maria Mirabela”, (Piatra Neamț,
România, 1982);
 Premiu al festivalului de film din Chișinău, 1983, pentru muzica din filmul „Anna
Pavlov”;
 Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru muzica din filmul „Luceafărul”, 1991;
 Deținător de Grand-Prix al Festivalului Internațional de filme muzicale „Brno-91”, pentru
merite deosebite în domeniul muzicii de film (1991);
 Premiu de argint la Festivalul internațional de film Lagow, 1992 (Polonia);
 Grand-Prix la Festivalul de la Stockholm, 1993;
 Festivalul International de Film „Golden Knight”, 1994;
 Premiul criticii de film post-sovietic „Cad frunzele” /Listopad/ (Minsk, 1994);
 Premiul special al juriului Festivalului Internațional de Film „Golden Golem”, (Praga,
1995), pentru filmul „Cooperative Politburo”, sau „Va fi tristă despărțire” / „Budet
dolgim proshianie”;
 Premiul pentru cea mai bună muzică, filmul „Incomparabilă”;
 Un premiu special al Ministerului Culturii din Crimeea (O. Chernook), Festivalul
internațional de film Yalta, 1997;
 Premiul Special al Uniunii Compozitorilor „Open Russian Film Festival Kinotavr-96”,
(Soci) pentru muzica din filmul „Dragul meu prieten uitat de mult timp...” / „Milii drug
davno zabitih let”;
 Premiul Popoarelor Slave și Ortodoxe „Cavalerul de aur”, 1993, pentru muzica din filmul
„Barza neagră”;
 Premiul „Tezaurul Patriei”, (Revista Patria, 2004);
 Premiul fundației internaționale de caritate „Meerim”, (Kârgâzstan, 2005);
 Premiul Uniunii Compozitorilor din România în anul 2006;
 Premiul „Pentru poziția civică și afaceri cu responsabilitate socială“ în nominalizarea
„cultură“, (Guvernul de la Moscova, 2008);
 Premiu al Academiei Naționale de Arte, Cinematografie și Științe din Rusia „Golden
Eagle”, pentru cea mai bună muzică din filmul „Riabinovy Vals”, 2011;
 Premiul Popoarelor Slave și Ortodoxe „Cavalerul de aur”, Kursk, 2011, pentru muzica
filmului „Valsul Rowan”;
 Primul premiu național pentru caritate „Golden Heart”, (2014, Rusia);
 Premiul Internațional al Uniunii Compozitorilor CALLATIS, (România, 2009);
 „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer, pentru contribuția la dezvoltarea muzicii,
România, 2014;
 „GALA PREMIILOR U.A.R.F. 2015” - Premiul de Excelență pentru muzica de film
(2015);
 „Gala Premiilor TVR MOLDOVA – Români pentru români”, premiul pentru
Performanță Artistică (2015);
 Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, „Placheta de aur”, (2015);
 Premiul TVR Moldova, (2015);
 Premiile Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”, (2015, România);
 Premiul „Potcoava de aur”, în categoria „Compoziție”, (Radio Noroc, Moldova, 2015);
 Premiul „Constantin Brâncoveanu”, (România, 2016);
 Premiul „Звезды Содружества”, cel mai important premiu umanitar CSI, acordat pentru
merite remarcabile în domeniul artei, științei și educației, 2017;
 Premiul pentru muzică de film și televiziune „Аврора”, 2017;
 Premiul „Euro CentenArt”, Comisia interministerială dedicată sărbătoririi Centenarului
Marii Uniri de la 1 Decembrie, România, 2018.