A dărui lumii sublimul prin muzică

Sunt oameni care vin în lumea asta pentru a o salva prin frumusețe. Dacă n-ar
fi aceștia, viața ar fi mult mai crudă și plictisitoare. Ar triumfa răul și urâtul.
Cunosc asemenea personae. Unul din ei este Eugen Mamot. E compozitor,
profesor și dirijor foarte cunoscut. Este un om minunat! N-o să înșirui titlurile și
distincțiile pe care le-a primit de-a lungul anilor pentru munca înfăptuită, are
multe. Aș vrea să amintesc doar de activitatea domnului Mamot ca prim-dirijor al
minunatului Studiou Muzical Coral „Lia-Ciocârlia”, este realizarea cea mai
frumoasă și mai elocventă! Cine a cântat în acest cor (în copilărie și adolescență)
va păstra în suflet pe tot parcursul vieții lumina benefică a muzicii. Este
binecuvântarea divină pe care a trait-o cândva, în copilărie, și Eugen Mamot.
Atunci, când poate nici nu bănuia că această cântare izvorâtă din adâncul ființei
sale este chemarea destinului. Astfel, muzica, asemeni unei raze călăuzitoare, l-a
ajutat să reziste greutăților care i-au marcat copilăria.
Eugen Mamot s-a născut în satul Clococenii Vechi, Glodeni. Când era în toi
războiul... avea doar șase ani când iau murit tatăl și frații. A rămas unicul bărbat al
familiei! El trebuia să-și ajute mama și surorile. N-a avut, ca alți copii, timp pentru
joacă. A muncit alături de cei vârstnici. Dar îi plăcea să asculte cântările
oamenilor, când munceau în câmp sau când se odihneau. Asculta cu nesaț și
cântecul păsărilor. Acestea îl inspirau! Iată atunci a descoperit că aude doar el niște
sunete bizare care îl ademenesc. Tot atunci îi încolți în minte ideea năstrușnică de
a-și meșteri în instrument din tulpina bostanului. O curți frumos de frunze, apoi îi
făcu găuri și... fluierul a fost gata! Fredona zile întregi melodii din cele cunoscute
dar și unele care izvorau în cap de cine știe de unde. Colegii de școală l-au auzit
cântând și pe loc iau născoct o porelcă: compozitorul. Nu și-au imaginat atunci că
prin numele care i l-au dat îi preziceau viitorul...
Eugen Mamot de mic visa să învețe la o școală muzicală, să aibă un
îndrumător care să-l ajute să pătrundă tainele muzicii. Dar, cu părere de rău, nu
avea posibilitatea. Când, în sfârșit, s-a căpătuit cu un acordeon a învățat cu ușurință
să-l mânuiască și cânta destul de bine. Ajunse un fel de lăutar al satului. Oamenii îl
invitau să cânte la petrecerile lor. Pe atunci mergea la școală tocmai în satul vecin,
Cajba. De obicei, lunea, venea la lecții obosit după ceremoniile la care cântase. Cu
greu se stăpânea să nu adoarmă cu capul pe bancă. Colegii îl înțelegeau și încercau
să-l ferescă de ochii învățătorilor... nu era ușor, dar astfel aducea și el un ban la
casă. Mama se bucura, însă n-ar fi dorit să-l vadă toată viața cântând. Ea vroia ca
fiul ei să-și aleagă o profesie mai aproape de pământ, de sat. De aceea, a acceptat
cu mare greutate ca Eugen al ei să învețe la Colegiul de Muzică din Slobozia,
Tiraspol. După absolvirea acestei școli, a urmat Institutul de Arte „Gavriil
Musicescu”, unde a învățat la două specialități: dirijat coral și teorie și compoziție.
Absolvind și această instituție Eugen Mamot și-a legat destinul de școală și de
copii. A activat un timp la comitetul de radio și televiziune, apoi la centrul național
de creație populară și în alte câteva locuri... dar cel mai împlinit s-a simțit,
bănuiesc, alături de membrii Studioului Muzical Coral „Lia-Ciocârlia”, colectivul
care ia permis să se manifeste atât în calitate de dirijor, cât și de compozitor. Cu
„Lia-Ciocârlia” a cutreierat întreg spațiul românesc, și nu doar – acest minunat cor
a concertat la Paris, Belfort, Varna, Istambul, prezentând peste 400 de spectacole,
cucerind aplauze și aducând acasă lauri. Ulterior, dl Eugen Mamot crește un alt
colectiv tot atât de minunat – Șoimii, la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, pe care
îl dirijează și îl călăuzește în universul muzicii până în prezent. Distinsul om de
cultură, dirijorul, compozitorul, profesorul și îndrumătorul Eugen Mamot a educat
și a promovat o mulțime de talente, totodată a compus peste 300 de creții vocal-
simfonice, vocal-camerale, piese corale și cântece pentru copii. A imprimat în
studioul radio-televiziunii circa 100 de creți vocal-corale, a editat cărți cu creațiile-
i muzicale...
Mă întreb: există oare vreo distincție prin care ar putea fi răsplătită după merit
truda unor personalități asemeni lui Eugen Mamot, care seamănă în sufletul lumii
Sublimul?
Claudia Patrole
A – mic, ianuarie 2016