Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERISTATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

CATEDRA DE ISTORIE UNIVERSALA

Referat la Istoria Țărilor Asiei și


Africii
Tema: ,,Războiul țărănesc al taipinilor’’

Chișinău 2017

1
I. Introducerea in problema abordata. Situatia social-politica inaintea
desfasurarii rascoalei.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea , China a fost intr-o situatie dificila .


Societatea chineză din secolul al III-lea, au fost sub jugul manchurienilor, a dinastiei Qing .
Manciurienii au umilit chinezii, si i-au impus propriile lor obiceiuri , de exemplu , chinezii
erau obligați să poarte o panglica speciala. După ce ei au eșuat în primul razboi al opiumului
in anul 1840-1842, situatia economica, sociala, a populatiei sa extins nemijocit spre vectorul
situatiei extrem de complicate si dezastruoase. Unul dintre motivele acestei desfasurari, a
fost o încercare de autoritatile chineze pentru a opri importul de traficanți de opium britanic
în țară .China a fost forțata să semneze o serie de tratate inegale și să plătească despăgubiri
uriașe . Pentru plata indemnizației dinastia Qing a pus populației uriase impozite și taxe noi .
Alimentarea unor bunuri industriale europene a subminat si a ruinat mucitorii chinezi . În
fiecare an, numărul nemulțumitilor a crescut . Și, așa cum a fost în mod tradițional în istoria
Chinei , nemulțumiții uniți în societăți și secte secrete , au fost si inițiatorii revoltelor .

Una dintre ele a fost " Societatea inchinarii puterii ceresti " cu sediul în sudul Chinei
ca un profesor din mediul rural Hung Hsiu Chuan . Hsiu - chuan provenea din țărani , dar a
visat intodeauna la o putere și glorie . La baza doctrinei sale, se afla idealurile de egalitate și
lupta a celor asupriți împotriva exploatatorilor pentru a construi împărăția cerurilor pe
pământ . Sam Hung Hsiu - chuan sa proclamat fratele mai mic al lui Isus și a creat o stare de
îndeplinire în imnuri religioase și revoluționare , care a enunțat obiectivele companiei pe
care a fondato și modalități prin care le va atinge .La începutul secolului al XVIII-lea,baza
economica a societatii chineze o constituiau relatiile feudale de tip autarhic, ca o mica
economie taraneasca, combinata cu o productie mestesugareasca de familie.Însă o dată cu
războil opiumului din 1840- 1842, care a marcat o cotiitura importanta si inaugurat era
societatii semicolonialiste si semifeudale din istoria Chinei, o data cu patrunderea bruta a
relatiilor capitaliste straine, aceasta economie s-a dezintegrat trept, iar China a fost impinsa
in vitrejul vietii capitaliste.Ca urmare a acestui razboi al opiumului in China s-a produs o
miscare in masa, care a evoluat sub impactul acestor rasturnari politice si economice ale
societatii.La contradictiile dintre feudalism si masele populare s-au adaugat contradictiile

2
dintre capitalismul strain si natiunea chineza, care tindeau sa devina precumpanitorii asupra
tuturor celorlalte.Incepind cu Razboiul Opiumului poporul chinez si-a asumat dubla sarcina
de a lupta impotriva feudalismului intern si a capitalismului strain.

II.Etapele evolutiei razboiului taipin.

Istoria razboiului taipin se imparte in patru etape:

1. De la primele lupte pina la ocuparea Nanchitului si crearea acolo a centrului


statal taipin -( 1850 – 1853 );
2. Lupta pentru largirea teritriilor, de la ocuparea Nachitului pina la neintelegerea
din tapara taipinilor- (1853 – 1856 );
3. Perioada decaterii razboiului taipinilor- ( 1856 – 1860 );
4. Lupta cu blocul manciuran si a taranilor agresoare -( 1860 – 1864 ) - esecul
razboiului.

Lupta societatii Baishangdihui inpotrva fortelor proprietarilor funiciari inpotriva


fortelorproprietarilot fniciari s-a intensificat in 1850,anul urcarii la tron a imparatului
Xianfeng, seccesorul lui Daoguang. In provincia Guangxi, bintuita de foamete si zdruncinata
de rascoale taranesti, conditiile erau coapte pentru organizarea unei rascoale gnerale.La 11
ianuarie 1851. Hong Xiuquan, in fruntea societatii Baishandihui a dezlantuit o rascoala in
satul Jintan.El a organizat Armata Taiping, si-a denumit organizatia Regatului ceresc Taiping
( Regatul ceresc al Pacii ) si s-a numit pe sine Rege ceresc.In septembire 1851, aramata
Taiping a cucerit Yong’anzhou. Hong Xiuquan a infiintat un sistem militar si politic si i-a
decernat titlurile de print de Rasarit lui Yong Xiuqing, de print de Apus lui Xiao Chaugui,
exercitindu-si controlul asupra celorlalti.
Guvernul Qinga a reactionat trimitind fortele importante pentru a incercui orasul
Yong’an. In aprilie 1852, Armata Taipina a spart incercuirea si inaintat spre nord.Printul de
Sud, Feng Yunshan, si printul de Apus, Xiao Chagui, au cazut eraoi in cursul marsului si al
bataliilor purtate in provincile Gunagxu, Hunan si Hubei.
Un mare succes al taipinilor a fost crearea unei armat puternice si disciplinate.Avind
ca obiectibe, ostasii erau obligatia indeplineasca cu atentie ordinile conducerii, sa nu se lase

3
atrasi de tradarea for si sa-si uneasca fortele in lupta.Bazindu-se pe sustinerea poporului,
Armata Taipina, a distrus nu putine detasamente ale manciurienilor, dupa care trepta se
inarma de pe ele.
In ianuarie 1853, Armata Taiping a cucerit Wuchang, orasul de resedinta al provinciei
Hubei, pe care l-a pastrat in luna urmatoare pentr a inainta spre est, de-a lung fluviului
Changjiang.Fortele miliatare ale dinastiei Qing au capitulat fara lupta.La 19 martie 1853,
este cucerit orasul Nanjing, care, rebotezat Tianjing ( Capitala cereasca ), a devenit capitala
unui stat revolutionar taranesc, opus regimului feudal al dinastiei Qing.
Dupa ocuparea Nanjiului conducerea taipina a publicat sistemul agrar al dinastiei
celete.El clasifica terenurile in doua categorii, in functie de fertilitatea lor si le distribuia
locuitorilor in mod egal, indiferent de sex.Veniturile provenite din munca agriocola si din
ocupatiile susidiare ale fiecarei fmilii, in afara de consumul persona, trebuia predate ,,
tezaurului statului’’,carea era insarciant, conform unui anumit sistem, sa plateasca
cheltuielile extraordinare ale familiei in caz de casatorie sau fuerlii.
Regatul ceresc taipin, spera prin aplicarea acestui sitem agrar, sa intemeeze o societate
ideala, in care ,,terenurile, hrana, imbracamintea si banii lichizi sa fie repartizati in mod
uniform, iar toti oamenii de sub cer sa fie bine hraniti si inbracati.’’In sistemul agrar al
dinastiei celeste a fost exprimata tendinta la egalitatea in lupta pentru lichidarea relatiilor
feudale.Actul principal al taipinilor purta un caracter dublu.Idea egalitatii de ristribuire a
pamintului a fost una progresiva, transformarea ei in realitate ar fi putut arata drumul spre
capitalism.
Codul mai prevedea si baza organizatiei militare a taipinilor.De la fiecare familie se
lua cite un ostas, astfel 25 de familii formau un detasament sub conducerea liansului
( principiul militar ).
In domeniul relatiilor externe, Regatul ceresc se opunea tratatelor inechitabile si
agresiunii straine si interzice cu strictete importul opiului.Ministri plenipotentiali trimisi la
Tianjing intre intre aprilie 1853 si iunie 1854 de Marea Britanie, Franta si Statele Unite nu au
reusit sa-i faca pe conducatorii Taiping sa recunoasca tratatele inechitabile.
In 1853, in timp ce expeditia din nord incepea, alta pornea spre vest, pentru a apara
capitala Tianjing. Trupele au urcat de-a lungul fluviului Changjiang, pina la Hankou si
Hanyang, in provincia Hubei.In Hunan, ele s-au lovit de impotrivirea incapatinata a ,,
4
Armatei provinciei Hunan’’, organizata de Zeng Guofan, un guvernator al dinastiei Qing si
compusa mai cu seama din fortele proprietarilor funiciari ai provinciei.
Revolutia victorioasa a fortelor Taiping a stirnit in rindurile minoritatilor numeroase
rascoale impotriva dinastiei Qing, dintre care cele mai cunoscute au fost cea a asa-numitei
Tiandihui si a flialelor sale in sudul bizainului fluviulu Changjiang si de-a lungul coastei de
sud-est.Rascoala etnicilor nian in China de Nord, si a etniilor minoritare din sud-vest.

III.Cauzele infringerii razboiului taipinilor. Decaderea statului Taipin.


Calculele mulitare ale taipinilor au slabit slabit pozitia lor, chiar daca masele populare
si taranii ii sustineau.Urmari grave pentru miscarea taipinilor care sa evidentiat mai mult in
1865.
Urmari grave pentru miscarea taipinilor a avut lupta pentru interna in tabara taipina, care a
avut loc in 1856.Aceasta lupta nu era nimic altceva decit decit inrautatirea contradictiilor
intre conducerea taipinilor, neputinta lor de asi exprima interesele comune si individuale.O
alta cauza era faptul ca taranii nu erau in stare sa mentina ordinea si unitatea.Contradictii
intre conducerea rascoalei au isbucnit din cauza ca unii din ei practic au concentrat intreaga
putere a statului in miinile lor.

In sirul cauzelor determinate ale razbiului taipinilor se pot enumera


urmatoarele:
 Deteriorare severă a Chinei după Primul Război al Opiumului .
 Ruinarea a țărănimii, lupta lor împotriva feudalilor.
 Factorul demografic. Situatia tarii în care a fost mai mare populatia
decât ar putea hrănesc
 Lipsa de terenuri agrare pentru țărani
 Dușmănie de moarte de lungă durată din China a dinastiei Qing, cu
cuceritorii manciurieni.
 Criza a puterii de guvernământ a statului.
În ciuda faptului că Hong Xiuquan a fost numit un nou șef de guvern capabil,
Zhenganya Hoon a început o serie de reforme în spiritul de Vest , acestea din urmă nu au
reușit să se combine cu principiile statului Taipin . În același timp, o înfrângere catastrofală
5
suferită de China în al doilea război Opiumului , puterile tradiționale din China obliga
populatia să se închine la modernizarea parțială a regulii Qing in sfera militară . În noile
condiții ale dinastiei manciurienilor și a grupurilor de lideri militari shensheskih ,nu mai erau
împotriva progresului tehnic în general , ci doar împotriva evolutiei tehnice a străinilor .
Construcția de fabrici militare , arsenale și ateliere de lucru , vine în întâmpinarea nevoilor
de arme moderne și de muniții . Sa angajat suprimarea de răscoale țărănești și naționale .
Situația militară a dus la un rol de lider în acest sens a comandanților de armate Syansk
Huaysk .

IV. Concluziile personale asupra subectului abordat in lucrare.

Consecințe ale răscoalei Taipine au fost cu adevărat tragice . Zonele vaste ale țării au
fost depopulate și se aflau în ruine . În timpul războiului civil , potrivit diverselor estimări a
fost ucisi 15 - 20 milioane de oameni . Se pare că ei au avut șanse suficiente pentru a cita
exemplul asociat cu o istorie de venirea la putere a dinastiei Ming . Și faptele sunt
convingătoare ,în anul 1856 dinastia Qing abia a reținut de putere . Pe de altă parte , unele
îndoieli cu privire la circumstanțele care au la ajuns putere Taipinii reușesc să -l păstreze
pentru mult timp forta si hegemonia lor pe parcursul dominatiei sale .

A fost o provocare prea radicală pentru bazele a statului chinez și culturei chineze,
care le-a făcut pe dușmani și shenyii nemulțumiți cu regula a dinastiei manciurienilor .
Tăranii simpli , care nu au vrut să renunțe la convingerile obișnuite ale strămoșilor lor , sau
aflat intr-o situatie precara.Cu privire la tipologie acestui evenimen, asa putea spune ca la
inceputul manifestarii sale, rascoala taipinilor a avut caracterul unui rascoale taranesti, iar
spre sfirsitul acestuia a luat infatisarea unui intreg razboi al taipinilor.aceasta pagina in
istoria chineza este una desemnata, caci aceasta a determinat in marea amploare si
schimbarile economice , spociale, hegemoniale, si desigur istorice in general. Istoria chineza
a cunoscut o perioada foarte importanta si semnificativa pentru poppulatia sa, si pentru toate
ramurile de dezvolatare statala.

6
V. Bibliografie selectiva .

1. Илюшечкин В. П. Крестьянская война тайпинов. М., 1967.

2. История Востока в 6 томах. Том IV книга 1 «Восток в новое время (конец


XVIII — начало XX в.)». М., «Восточная литература» РАН, 2004. 

3. История Китая / под ред. А. В. Меликсетова. М., издательство МГУ,


издательство «Высшая школа», 2002. 

4. Кара-Мурза Г. С. Тайпины. М., 1950.

5. Непомнин О. Е. История Китая: Эпоха Цин. XVII — начало XX века. М.,


«Восточная литература» РАН, 2005.

6. Новая история Китая. М., 1972.

7. Тайпинское восстание 1850—1864. Сборник документов. М., 1960.

8. Scurt tratat din Istoria Chinei, Bucuresti 1997

9. Kruger, Rayne, Cârâc Alina , “O istorie a Chinei”, Bucuresti, 2005.

7
VI. Cuprinsul lucrarii.

1. Introducerea in problema abordata. Situatia social-politica inaintea


desfasurarii rascoalei............................................................................pag. 2-3.
2. Etapele evolutiei razboiului taipin.....................................................pag. 3-5.
3. Cauzele infringerii razboiului taipinilor. Decaderea statului
Taipi..........................................................................................................pag. 5-6.
4. Concluziile personale asupra subectului abordat in
lucrarii..........................................................................................................pag.6.

5. Bibliografie selectiva...............................................................................pag. 7.

6. Cuprinsul lucrarii....................................................................pag. 8

S-ar putea să vă placă și