Ștefan Neaga (n.

 24 noiembrie 1900, Chișinău, Basarabia, Imperiul Rus —

d. 30 mai 1951, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost un
compozitor, pianist și dirijor moldovean, membru de onoare al Academiei
RSS Moldovenești din 1943.
La 18 ani Ștefan Neaga a terminat cu distincție școala muzicală din
Chișinău. El a absolvit-o, având concepții progresiste despre arta muzicală.
În preajma absolvirii școlii muzicale St. Neaga s-a întâlnit cu Grigoraș
Dinicu, violonist-concertist român care se bucura pe atunci de mare
popularitate. Întâlnirea cu acest muzicant atât de apropiat de arta populară,
a jucat un rol important în viața viitorului compozitor. În scurt timp a început
a lucra în orchestra lui Dinicu în calitate de acompaniator, și treptat Neaga
se înrola în activitatea de creație, ocupându-se cu prelucrarea cântecelor
populare.
În 1920 el intră la academia de muzică și artă dramatică în clasa de pian
special. Neaga nu-și termină studiile de compoziție: el absolvește cu
mențiune academia la clasa de pian special și-și ia diploma cu atestarea de
artist-specialist liber.Tânărul muzician concertează. Repertoriul său
cuprinde creații de Bach, Beethoven, Ceaikovski, Chopin, Liszt, Debussy,
Ravel, R. Strauss alți compozitori.
În 1926 el intră pentru a doua oară la academia de muzică și artă teatrală.
În 1931 își termină studiile la academie. Pe parcursul cursurilor de
compoziție ale lui Dimitrie Cuclin, noul dascăl al compozitorului moldovean,
om foarte cult și instruit, Neaga a scris muzica simfonică (o simfonie, un
poem simfonic), muzica de cameră (două sonate, un cvartet, un cvintet) și
muzica dramatică. Neaga ia hotărârea de a pleca la Paris, unde evoluează
ca solist-pianist, precum și în concerte; compune alături de Dinicu și în
1937 i se acordă premiul expoziției universale de la Paris. În același an
Neaga este înscris ca student al școlii superioare pedagogice muzicale din
Paris. Timp de 2 ani St. Neaga studiază la cunoscutul pedagog Nadi
Bulanje – reprezentantă a impresionismului francez. Ea îl sfătuia în
permanență să utilizeze mai amplu tezaurul folcloric.
În piesele pentru pian din acea perioadă compozitorul se lăsa influențat de
stilul virtuos, de salon.
“Parafraza” pentru pian poate servi drept exemplu de lucrare bazată, în
linii mari, pe efecte aparente. “Parafraza” demonstrează înaltul nivel tehnic
profesional al lui Neaga-pianistul.
 Muzica simfonică:”Suita româneasca”, pentru orchestra mare;
Simfonia în do minor; poemul simfonic“Poemul Nistrului”.
 Muzica de cameră: “Sonata pentru pian” (1933); “Sonata pentru
vioară și pian”.
 Muzica corală:”Coral și fuga”pentru cor mixt și pian;” Aleluia” pentru
cor mixt și orgă.
 Muzica vocală: “Du-te, du-te dorule” “Cântec de pahar”, ”Paraschița”
Creația lui Stefan Neaga: I gen Lucrări simfonice

1. Simfonii vocale-3 cantate:Ștefan Cel Mare;Cantata

jubiliară;Basarabenii.
2. Oratoriul Cîntecul renașterii;
3. Concertul pentru vioară și orchestră.
II gen Simfonii orchestrale

1. Două simfonii
2. Două poeme: Nopțile în Crimeea; Muyicantul orb; Nistru;
3. Tabloul simfonic Balalaica,Nunta de la țară;
4. Fantezie simfonică-fantezie moldovenească;
III gen Amsambluri instrumentale

1. Trio, 2 cvartete;
IV gen Lucrări pentru pian

1. două sonate, diferite lucrări pentru pian - Nocturne, un dans

moldovenesc Basarabca
V gen Lucrări vocale

1. Romanțe și cîntece pe versurile A. Pușkin, Emilian Bucov.

2. Prelucrări de cîntece populare moldovenești.