CIPRIAN PORUMBESCU

Ciprian Porumbescu a fost un compozitor român

născut la Șipotele Sucevei din Bucovina. A fost printre cei
mai celebri compozitori români ai timpului său; lucrările
sale populare includ Crai nou, Cântecul tricolorului,
Cântecul primăverii, Balada pentru vioară și pian și
Serenada. 
Născut : 14 octombrie 1853, Shepit
A murit : 6 iunie 1883, Ciprian Porumbescu,
Suceava, România
Nume complet : Ciprian Golembiovski
Locul de înmormântare : Biserica Sfântul Dimitrie
din Salonic din Ciprian Porumbescu, Suceava
Părinți : Iraclie Porumbescu , Emilia Golembiovski
Studii : Universitatea de Muzică și Arte
Spectacolului, Viena
Bunici : Atanasie Golembiovski , Varvara Crăciun

Ciprian Porumbescu ( română:  [tʃipriˈan porum

ˈbesku];
născut Cyprian Gołęmbiowski la 14 octombrie 1853 – 6 iunie
1883) a fost un compozitor român născut la Șipotele
Sucevei în Bucovina (acum Shepit, raionul
Vyzhnytsia Ucraina ). A fost printre cei mai celebri compozitori
români ai timpului său; Printre lucrările sale populare se
 numără Crai nou, Cântecul Tricolorului, Cântecul
primăverii , Balada pentru vioară și pian și Serenada . În plus,
a compus muzica patriotului român „Cântecul Unității”,
cunoscut
și sub numele de „ Pe-al nostru steag e scris Unire , care a fost
imnul României din 1975 până în 1977
și este folosit în prezent pentru imnul național al Albaniei , „ Himni i Flamurit ”. forme și genuri muzicale,
dar cea mai mare parte a operei sale este corală și operetă.

Biografie
Ciprian Porumbescu s-a născut în familia lui Iraclie Gołęmbiowski un preot ortodox român și a
Emilia Clodnițchi, poloneză, fiica brigadierului forestier din Voievodeasa. Iraclie Gołęmbiowski s-a numit
Iraclie Porumbescu din tinerețe, dar nu și-a schimbat oficial numele până în 1881, când Ciprian era la
școală la Suceava . A studiat muzica la Suceava și Cernăuți , apoi a continuat la Konservatorium für Musik
und darstellende Kunst din Viena din 1879 până în 1881 sub Anton Bruckner și Franz Krenn . Cariera sa
artistică de compozitor, dirijor, violonist și pianist a început la Cernăuți și a continuat la Viena, iar mai târziu
la Brașovunde a predat muzica vocala la scoli romanesti.
Ciprian Porumbescu a scris poezie, versuri și articole de presă și a participat activ la viața culturală
publică. A contribuit la ascensiunea școlii de muzică românească într-o epocă a entuziasmului generat de
independența României. Unele dintre cele mai remarcabile pagini muzicale ale compozitorului au fost
inspirate de eroi naționali și mari conducători de armată, precum Ștefan al III-lea al Moldovei și Dragoș
Vodă . Aprecierea muzicii sale a venit din natura melodică a compozițiilor sale și din inspirația lor
folclorică. [1]
În 1877, Porumbescu a fost arestat de autoritățile austriece din cauza idealurilor sale politice de
independență a Bucovinei manifestate în cadrul societății Arboroasa ; Arboroasa a fost o organizație
românească ultra naționalistă din Cernowitz (Cernăuți). în timpul detenției, a făcut tuberculoză. El a fost
eliberat ulterior, după ce a fost găsit nevinovat [2] , devenind apoi membru fondator al Societății Academice
Junimea . A murit la vârsta de 29 de ani la Stupca , care a fost redenumit Ciprian Porumbescu în cinstea
sa.
Ciprian Porumbescu a lăsat o moștenire de peste 250 de lucrări, aducându-i faimă și popularitate prin
scurta sa viață. Compozitorul și-a văzut lucrarea Crai nou ("Lună nouă") interpretată la Brașov , în timp ce
lucrările sale vocale Pe-al nostru steag , Tricolorul ("Tricolorul", dedicat drapelului României), Cântec de
primăvară , Serenada , Cântecul gintei latine , La malurile Prutului și Altarul mânăstirii Putna .
 Casa memorială ,,CIPRIAN PORUMBESCU”

Studii
 A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la „Konservatorium für
Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă
îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se
perfecționează, în particular, la teoria muzicii. [5] Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la
Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.
A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare
lucrări sunt: „Balada pentru vioară și orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru
prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei
Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris
Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i
Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României din epoca Ceaușescu Trei
culori.
A murit la 29 de ani la Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian
Porumbescu.
În 1972-1973, regizorul de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film
artistic[6] de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul
compozitorului.
. Viitorul compozitor a utilizat la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă
Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.
Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală
continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conducea corul
Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii
Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții,
participă și Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.
Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena,
unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici a scos, în anul 1880, colecția de
douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru
studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru
steag”- actualul imn al Albaniei), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.
După acea perioadă, a urmat cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11
martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având premiera
la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc), piesă în două acte scrisă de Ciprian
Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea
spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.
Printre lucrările sale se numără: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La
malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele.
Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află în cimitirul satului Stupca, în apropiere de
altarul Bisericii "Sfântul Dumitru". El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul
Suceava din anul 2004, având codul SV-IV-m-B-05697. [7]
În 1950, principala instituție de învățământ de muzică din România primește numele
său: Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București, și poartă acest nume până în anul 1990.
Întreaga sa creație muzicală se încadrează în sfera curentului romantic; manifestând în
totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu
inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate
aparte, în care afișează o serie de trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în acest mod pot fi
auzite.
 CIPRIAN
PORUMBESCU

Elev,
ISOPESCU PETRU – ALEXANDRU
Clasa a III– a A