- COMPARATIE INTRE METODA PALARIILOR GANDITOARE SI

METODA CUBULUI

ARGUMENT

Dezideratele de modernizare i de perfecionare a metodologiei didactice se nscriu pe

direciile sporirii caracterului activ al metodelor de nvmnt, n aplicarea unor metode cu
un pronunat caracter formativ, n valorificarea noilor tehnologii instrucionale, n
suprapunerea problematizrii pe fiecare metod i tehnic de nvare, reuind astfel s se
aduc o nsemnat contribuie la dezvoltarea ntregului potenial al elevului.
Cerina primordial a educaiei progresiviste, cum spunea Jean Piaget, este de a
asigura o metodologie diversificat, bazat pe mbinarea activitilor de nvare i de munc
independent, cu activitile de cooperare, de nvare n grup i de munc interdependent.
ntr-o abordare modern, profesorul/ nvtorul se preocup de crearea de ocazii de
nvare pentru elevii si. n acest context, metodele pe care le va folosi sunt mijloacele prin
care sunt configurate activitile de nvare ale elevilor. n absena unui inventar metodologic
interiorizat (adic bine nvat, mobil, n situaie de a fi aplicat i transferat n situaii noi),
activitile elevilor nu pot fi anticipate interactiv, i, cu att mai puin declanate pe parcursul
orelor.

METODELE INTERACTIVE

Metodele interactive sunt modaliti moderne de stimulare a nvarii i dezvoltrii

personale nc de la vrstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizeaz
interschimbul de idei, de experiene, de cunotine.

Metodele interactive stimuleaz creativitatea, comunicarea, activizeaz toi copii i

formea capaciti: spiritul critic constructiv, independena n gndire i aciune, gsirea unor
idei creative, ndraznee de rezolvare a sarcinilor de nvare.
Noul , necunoscutul, cautarea de idei prin metodele interactive confera activitatii
mister didactic, se constituie ca o aventura a cunoasterii in care copilul e paticipant activ
pentru ca el intalneste probleme, situatii complexe pentru mintea lui de copil, dar in grup, prin
analize, dezbate, descopera raspunurile la toate intrebarile, rezolva sarcini de invatare, se
ismte responsabil si multumit la finalul activitatii.
De ce metode interactive?
Creeaza deprinderi;
Faciliteaza invatarea in ritm propriu;
Stimuleaza cooperarea, nu competitia;
Sunt atractive;
Pot fi abordate din punctul de vedere al diferitelor stiluri de invatare.

Valente formative ale metodelor interactive

Stimuleaza implicarea activa in sarcina didactica;
Exerseaza capacitatile de analiza a copiilor;
Stimuleaza initiativa copiilor;

Asigura o mai buna punere in practica a cunostintelor, capacitatilor si

priceperilor;
Asigura un demers interactiv al actului predare -invatare- evaluare;
Valorifica si stimuleaza potentialul creativ, originalitatea copiilor;
Actioneaza asupra dezvoltarii gandirii critice a copiilor;
Copiii devin responsabili in rezolvarea sarcinilor;

 Asigura dezvoltarea culturii de grup cooperarea, intrajutorarea.

Incurajeaza autonomia copilului si promoveaza invatamantul prin cooperare.

Copiii se comporta cu toleranta, afectivitate, sensibilitate, corectitudine cu cei

din jur.

Invata sa argumenteze.

Ce fac copiii?
Copiii se ajuta unii pe altii sa invete, impartasindu-si ideile;
Invata cum sa invete, se exprima liber, experimenteaza;
Copiii trebuie sa fie capabili:

sa asigure conducerea grupului;

sa coordoneaza comunicarea;

sa stabileasca un climat de incredere;

sa poata lua decizii;

sa medieze conflicte;

sa fie motivati, sa actioneze conform cerintelor educatoarei.

Ce face profesorul?

Aranjeaza mobilierul din clasa in mod corespunzator. Ideal este

formarea grupurilor in numar de cate 4 copii, aranjati de-o parte si de alta a unei banci;

Stabileste criteriul de grupare (sexul, prieteniile, nivelul abilitatilor

intr-un anumit domeniu, diferite jocuri) si dimensiunea grupului de la 2 la 6 copii;

Stabileste regulile de lucru (se vorbeste pe rand, nu se ataca persoana,

ci opinia sa, se consulta intre ei, nu se monopolizeaza discutia, nu rezolva unul singur sarcina,
se lucreaza cu culori diferite);

Explica foarte clar obiectivele activitatii, specifica timpul pe care il

au copiii la dispozitie;

Pregateste spatiul si materialele didactice necesare.

Cateva dintre competentele profesorului:

Partener care poate modifica scenariul lectiei daca grupa o

cere;

Animator care initiaza metode si explica copiilor, pregateste

materialele didactice si prezinta scopurile invatarii;

Pedagog care isi ajuta copiii in rezolvarea problemelor, ii

motiveaza sa isi prezinte propriul punct de vedere;

Scenograf, actor care creeaza scenografia activitatii;

Mediator care rezolva potentialele conflicte ce pot aparea;

Consilier care isi ajuta copiii in rezolvarea problemelor, ii

motveaza sa isi prezinte propriul punct de vedere.

Clasificarea metodelor interactive de grup

Metode de predare invatare:

Metoda predarii- invatarii reciproce;

Mozaicul ;

Tehnica lotus;

Metoda invatarii pe grupe mici;

Metoda schimbarii perechii ;

Metoda piramidei ;

Invatarea dramatizata ;
Metode de fixare si sistematizare:

Cvintetul;

Diagrama cauza-efect;
Harta cognitiva;

 Panza de paianjen;

Metode de rezolvare de probleme:

Brainstormingul;
Explozia stelara;
Palariile ganditoare;
Metoda cubului;
Interviul de grup;
Tehnica 6/3/5;
Controversa creativa;
Tehnica acvariului;
Patrui colturi;

Metode de cercetare:

Proiectul de cercetare in grup;

Experimentul;

Portofoliul pe grupe;

I.

METODA PLRIILOR GNDITOARE

Definitie:

Tehnica interactiva de stimulare a creativitatii are la baza interpretarea de roluri prin care
copiii isi exprima liber gandirea, dar in acord cu semnificatia culorii palariutelor care definesc
rolul.
Sase palarii ganditoare:
ase moduri de a gndi
Gndirea n paralel

Un instrument de inovaie
Etape:

Se formeaza un grup de 6 copii;

Se impart palariutele ganditoare;

Se prezinta de catre profesor o situatie cat mai concis formulata pentru a fi inteleasa de
copii;

Copiii dezbat situatia/ cazul expus tinand cont de culoarea palariei care defineste rolul.

Semnificatia culorilor

Plria albastr este liderul, conduce activitatea. Este plria responsabil cu

controlul discuiilor, extrage concluzii clarific

Plria alb este povestitorul, cel ce red pe scurt coninutul textului, exact cum s-a
ntmplat aciunea, este neutru informeaz

Plria roie i exprim emoiile, sentimentele, suprarea, fa de personajele

ntlnite, nu se justific spune ce simte

Plria neagr este criticul, prezint aspectele negative a ntmplrilor, exprim

doar judeci negative identific greelile

Plria verde este gnditorul, care ofer soluii alternative, idei noi, d fru
imaginaiei {Ce trebuie fcut?} genereaz idei noi

Plria galben este creatorul, simbolul gndirii pozitive i constructive, exploreaz

optimist posibilitile, creaz finalul efortul aduce beneficii

Beneficiile metodei:

Copiii invata :
Sa comunice ce simt fara retinere;
Sa comunice liber gandurile, dar din perspectiva semnificatiei culorii;
Sa-si exteriorizeze emotiile, sentimentele;
Sa evite greselile;
Sa ia decizii;
Sa cunoasca semnificatia fiecarei culori;
Sa-si schimbe modul de a gandi experimentand un altul.

In cadrul disciplinei limba si literatura romana, metoda poate fi integrata in diferite

momente ale activitatilor:

povestirea,

memorizarea,

convorbirea,

lectura dupa imagini

II.

METODA CUBULUI

Definitie:
Metoda cubului este o metoda interactiva de predare care se foloseste atunci cand se
doreste exploatarea unui subiect din mai multe perspective.
Etape:
Se realizeaz n cub ale crui fee pot fi acoperite cu hrtie de culori diferite;
Pe fiecare fa a cubului se scrie cte una dintre urmtoarele instruciuni: DESCRIE,
COMPAR, ANALIZEAZ, ASICIAZ, APLIC, ARGUMENTEAZ;
Se poate lucra n perechi sau n grupuri restrnse;

 Este recomandabil ca feele cubului s fie parcurse n ordinea prezentat urmnd paii
de la simplu la complex.
I. Se propune textul literar ce urmeaz a fi consolidat;
................................................,

autor...............................................

II. Se anun i se explic metoda de lucru ;

III. Se stabilesc cele ase grupe ;
IV. Se precizeaz subiectul de lucru al fiecrei grupe.
Fiecare grup examineaz toate particularitile unui aspect surprins pe una dintre feele
cubului (facei un exerciiu de scriere liber timp de cteva minute pentru subiectul
ales - 10 15 minute) Este bine ca rspunsurile s fie originale i se poate folosi
imaginaia pentru cazurile n care nu exista un corespondent n realitate.

Realizai descrierea din puncte diferite de vedere;

Compai cu alte noiuni asemntoare sau diferite;

Asociai noiunile: La ce v ndeamn s v gndii?

Analizai conceptul: Din ce este fcut, din ce se compune el?

Aplicai: Ce putei face cu el? Cum poate fi folosit?

Argumentai pro sau contra. Luai atitudine i notai o serie de motive care vin n
sprijinul afirmaiilor voastre.

Dup rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noiunile nscrise pentru a
demonstra sistematizarea cunotinelor.
Prin brainstorming, participanii identific idei novatoare pe care le includ ntr-o fi a
grupei. Prin acest exerciiu se ncurajeaz participarea fiecrui elev i a lucrului n
echipe.
Forma final a coninuturilor realizate de fiecare grup este mprtit ntregii clase
(6 minute cte un minut pentru fiecare fa a cubului).
Lucrarea n forma final poate fi desfurat pe tabl.

3. ARGUMENTEAZ
6.
5.

4. EXPLIC

R
E
Z

O
M
E

2. INDIC

1. DEFINETE

A
Z

CONCLUZII

Dupa cum am vazut, atat metoda palariilor ganditoare cat si metoda cubului sunt
doua metode interactive de predare.
Avantajele acestor metode sunt acelea c

stimuleaz atenia i gndirea, ofer

posibilitatea elevilor de a-i dezvolta competenele necesare unei abordri complexe i

integratoare, lucrul individual, n echipe sau participarea ntregii clase la realizarea cerinelor
cubului si palariilor ganditoare este o provocare i determin o ntrecere n a demonstra
asimilarea corect i complet a cunotinelor.

Metodele activ-participative au ns i dezavantaje: necesit o pregtire mai

riguroas i mai ndelungat, nu pot fi folosite n cadrul oricrei lecii, bagajul informaional
este mai mic, necesit atenia sporit a elevilor dar i capacitatea lor de a face conexiuni i de
a descoperi singuri rspunsurile.
nvarea creativ presupune existena unui potenial creativ al elevului, manifestat
n receptivitatea fa de nou, curiozitatea tiinific, nonconformism, originalitate, capacitate
de elaborare, fluen i divergena gndirii, imaginaie creatoare, inventivitate.
Att metodele tradiionale, ct i cele alternative de predare- nvare sunt
fundamentale pentru buna desfurare a activitii didactice.
Profesorului i revine sarcina de a selecta att metodele moderne ct i cele
tradiionale ce pot fi folosite eficient n leciile de dobndire de noi cunotine i n leciile de
evaluare a cunotinelor i abilitilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit, I., Metode de nvmnt, ed. a III-a, Bucureti, Editura Didactic i

Pedagogic, 1997;
2. Pintilie, Mariana, Metode moderne de nvare-evaluare, Editura Eurodidact, ClujNapoca, 2003;
3. Silvia Breben , Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ( s.a.)

 Metode interactive de grup. Ghid metodic pentru nvmntul precolar, Editura

Arves, Craiova.