Locuri și oameni

Broşteni este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia,

România. Comuna este alcatuită din șase sate: Broşteni,
Căpăţâneşti, Luncşoara, Lupşa de Jos, Lupşa de Sus,
Meriş
 Componența etnică a comunei Broșteni
      Români (95,6%)
      Romi (1,98%)
      Necunoscută (2,37%)
      Altă etnie (0,03%)


 Componența confesională a comunei Broșteni

      Ortodocși (96,5%)
      Necunoscută (2,37%)
      Altă religie (1,11%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația
comunei Broșteni se ridică la 2.865 de locuitori, în scădere
față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 3.037 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor
sunt români (95,6%), cu o minoritate de romi (1,99%).
Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (96,51%). Pentru 2,37% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor
Activitati economice principale: agricultura, silvicultura,
creşterea animalelor, agroturism
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru vânzare,
forţă de muncă ieftină, acces uşor la utilităţi(curent
electric, apă)
Proiecte de investitii: alimentare cu apă în toată satele,
asfaltare drumuri comunale, modernizare târg săptămânal,
reabilitare Primărie
 Cula lui Cuţui a intrat în posesia urmaşilor căpitanului de panduri Ghiţă Cuţui. A fost
construită şi fortificată de familia Cuţui în special pentru a proteja zona luncii Motrului de
incursiunile bandelor armate ale turcilor care, în secolul al XVIII-lea traversau Dunărea
plecând de la cazarmele Imperiului Otoman stabilite în Bulgaria şi atacau locuitorii Olteniei.
Construcţia are formă dreptunghiulară cu ziduri groase din cărămidă peste un beci boltit. Între
bolţile parterului şi duşumeaua celor trei camere de la etaj se află tainiţa (ascunzătoarea)
folosită de locuitori în momentele grele. Aceasta a fost construită în 1815 de căpitanul de
panduri Ghiţă Cuţui, căpitan de panduri în oastea lui Tudor Vladimirescu. Memoria locului
păstrează amintirea tragicului destin al tinerei soţii a căpitanului Cuţui, răpită de turcii din Ada-
Kaleh, care pustiau vestul Olteniei în vremea când cetele lui Pasvantoglu terorizau Bucureştiul .
 Construcţia datează din 1836 şi este monument istoric înscris în Lista
Monumentelor istorice. Biserica mai este cunoscută și sub denumirea de
Biserica Boierilor Cuţui fiind situată în apropierea Culei Cuţui, iar în curte
aflându-se chiar mormântul familiei Cuţui.
 Biserica de lemn cu hramul “Tăierea Capului SF. Ioan Botezătorul” datează din
1650. Conform legendei locului, biserica se afla ridicată pe o colină, dincolo de
satul Căpăţâneşti. Într-o noapte furtunoasă, crucea de pe biserică a fost luată de vânt
şi purtată până în Lunca Motrului. Aici a fost găsită de localnici şi tot aici a fost
ridicată această bisericuţă. Interesant este faptul că, deşi zona a fost de multe ori
inundată de revărsarea râului Motru, apele nu ai intrat niciodată în biserică.(Sursa:
Mehedinţeanul)