PROIECT DE LECȚIE

DATA: 19.03.2020
UNITATEA ȘCOLARĂ: Școala Gimnazială „Mareșal Al. Averescu” Adjud
CLASA: a VI-a.
PROFESOR: Balla Nicoleta Corina.
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Spre o nouă societate.
SUBIECTUL LECȚIEI: Revoluția industrială
TIPUL LECȚIEI: Mixtă.
TIMPUL: 50 de minute.
COMPETENȚE GENERALE:
*1. Exersarea demersurilor și a acțiunilor civice democratice;
*3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
COMPETENȚE SPECIFICE:
* 2.1 – Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizației din secolele XVIII - XIX;
* 3.1 – Localizarea în timp și plasarea în spațiu a faptelor istorice din secolele XVIII - XIX, pe baza surselor istorice;
COMPETENȚE DERIVATE/OPERAȚIONALE:
a. cognitive:
C.d.1 – să identifice sensul unor termeni istorici: revoluție industrială, revoluție agrară etc.;
C.d.2 – să analizeze, pe baza surselor, diverse aspecte și caracteristici ale revoluțiilor industriale și agrare;
b. psiho-motorii/procedurale:
C.d.3 – să lectureze și să comenteze diverse surse istorice privitoare la tematica lecției;
C.d.4 – să formuleze puncte de vedere privitoare la această tematică;
C.d.5 – să structureze informațiile lecției într-o schemă logică de idei.
c. atitudinale/comportamentale:
C.d.6 – să manifeste deschidere către diverse opinii și puncte de vedere;
C.d.7 – să învețe prin cooperare cu colegii;
C.d.8 – să efectueze sarcinile de lucru individuale și în perechi.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
1.Resurse procedurale: organizarea elevilor – se va face atât frontal cât și pe grupe după tipicul „coleg-coleg”; observarea sistematică
a elevilor;
- metode: expunerea; brainstormingul; conversația euristică; învățarea prin descoperire, problematizarea;
2. Resurse materiale:
* manualul;
* powerpoint
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
ETAPELE LECȚIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE/PROCEDEE
PROFESORULUI ELEVILOR

1. Momentul organizatoric. – - Consemnarea

4 minute. absențelor și
organizarea elevilor
pentru lecție;

- Se verifică dacă Se pregătesc pentru

există toate condițiile lecție.
pentru desfășurarea în
condiții optime a
lecției: manual, surse
bibliografice, hartă.

2. Reactualizarea/evocarea Profesorul trece în

cunoștințelor anterioare.- 7 revistă, împreună cu
minute. elevii, ideile de bază
ale lecției anterioare; Elevii trec în revistă Conversație euristică;
Pune o serie de principalele idei ale
întrebări legate de lecției anterioare și
Napoleon I și răspund la întrebările
răspândirea ideilor profesorului.
Brainstorming.
revoluției franceze în
Europa etc;
 C.d.:6,7.

3. Anunțarea titlului noii Profesorul anunță

teme; captarea atenției noua temă și scrie
elevilor. – 2 minute. titlul acesteia pe tablă:
Revoluția industrială. Ascultă și notează
titlul lecției în caiete.

4. Prezentarea noului Profesorul prezintă

conținut; dirijarea învățării;
realizarea feed-backului. –
30 de minute.
principalele aspecte
ale temei lecției;
explică de ce
Revoluția industrială,
cât și cea agrară, s-au
declanșat în Anglia;
Elevii sunt atenți la
explică factorii care
explicațiile
definesc prima Expunerea/Prelegerea/Explicația;
profesorului;
revoluție industrială.

Apoi, descrie cum s-a

răspândit revoluția Analizează sursele
industrială și-n alte istorice pentru aș
părți ale lumii; explică forma propriile puncte
caracteristicile de de vedere;
bază ale revoluției
agrare. Învățarea prin descoperire;

În măsura timpului,
prezintă politica Problematizarea.
Marilor Puteri
coloniale de
 încurajare a Notează în caiete
monoculturilor în ideile de bază ale
colonii;.. Prezintă lecției.
consecințele sociale
ale celor două
revoluții.

C.d.:1,2,3,4,5,6,7,8.

5. Fixarea cunoștințelor; Cu ajutorul schemei

evaluarea acestora. – 5 lecției, profesorul cere
minute. elevilor să
recapituleze ideile de
bază;
Elevii trec în revistă Conversația euristică;
Va evalua gradul de ideile de bază ale
receptarea a noilor lecției și răspund la
conținuturi. întrebările
profesorului.
Învățarea prin descoperire.
C.d.: 5,8.
 SCHEMA LECȚIEI

* în secolele XVIII-XIX, Europa a devenit centrul dominator al lumii; principala cauză a acestui fapt a fost dată de
declanșarea Revoluției industrial;

* prin „revoluție industrială” se înțelege trecerea de la munca manuală din manufacturi, la munca bazată pe mașini din
fabrici și uzine;

* această revoluție a început, mai întâi, în Anglia, în secolul XVIII, această țară devenind „atelierul lumii”;

* Anglia a dispus de un vast imperiu colonial care i-a asigurat surse de materii prime și mari piețe de desfacere;

* în fapt, în Anglia s-a declanșaț prima revoluție industrială, bazată pe forța aburilor; o invenție fundamentală, în acest sens,
fiind inventarea mașinii cu aburi a lui James Watt;

* tot această revoluție industrială a impus și mecanizarea agriculturii și declanșarea Revuluției agrare; tot în Anglia a început
și această revoluție;

* ulterior, aceste revoluții se răspândesc în vestul Europei și în S.U.A.; în S.U.A., în special, în statele nordice, revoluția
industrială s-a dezvoltat aproape în paralel cu cea din Anglia;

* în restul lumii, economia a rămas agrară, la un nivel rudimentar; chiar Marile Puteri coloniale europene încurajau această
situație, promovând și o politică de monoculture, cu grave consecințe pentru popoarele din colonii;

* de asemenea, europenii erau interesați de o serie de plante exotice; de pildă, între Anglia și China se vor declanșa „războaiele
opiului”, în urma cărora, în secolul XIX, China va pierde Hong-Kongul în favoarea Angliei;
* cele mai importante consecințe socil-economice ale celor două revoluții:

- creșterea importanței muncitorilor;

- dezvoltarea învățământului și culturii – era nevoie de oameni care să știe să citească și să socotească;

- apariția unei categorii de tehnocrați – specialiști în economie și știință, care vor participa, tot mai mult, la guvernarea
statelor.

* aceste aspecte sunt valabile doar în vestul Europei și în America de Nord, restul lumii rămânând în urmă economic și social.