Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DE LECȚIE

DATA: 13 martie 2019.

UNITATEA ȘCOLARĂ: Școala Gimnazială Fărcaș - Dolj.

CLASA: a VI-a.

PROFESOR: Băluțescu Marius Petrișor.

ARIA CURRICULARĂ: Om și Societate.

DISCIPLINA: Istorie Universală Premodernă și Modernă.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Spre o nouă societate.

SUBIECTUL LECȚIEI: Revoluția franceză – Criza Vechiului regim, premizele și


cauzele revoluției.

TIPUL LECȚIEI: Mixtă.

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de clasă.

TIMPUL: 50 de minute.

COMPETENȚE GENERALE:

*2. Utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice;

*4. Folosirea autonomă și responsabilă a instrumentelor necesare învățării


permanente.

COMPETENȚE SPECIFICE:

*2.3 - Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse variate;

*4.2 – Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social.

COMPETENȚE DERIVATE/OPERAȚIONALE:
a. cognitive:

C.d.1 – să identifice sensul unor termeni istorici, ex: Vechiul Regim, stări/ordine
sociale;

C.d. 2 – să argumenteze modul în care evoluția social-politică a Franței a dus la


revoluție;

C.d.3 – să explice, pe baza unor surse istorice, modul de manifestare a crizei


Vechiului Regim.

b. psiho-motorii/procedurale:

C.d.4 – să lectureze și să comenteze diverse surse istorice privitoare la tematica


lecției;

C.d.5 – să formuleze puncte de vedere privitoare la setul de valori proclamate de


filozofii iluminiști care au pus în discuție ordinea social-politică a Vechiului
Regim;

C.d.6 – să structureze informațiile lecției într-o schemă logică de idei.

c. atitudinale/comportamentale:

C.d.7 – să manifeste deschidere către diverse opinii și puncte de vedere;

C.d.8 – să învețe prin cooperare cu colegii;

C.d.9 – să efectueze sarcinile de lucru individuale și în perechi.

*Notă: competențele derivate cognitive și psiho-motorii sunt interschimbabile!

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1.Resurse procedurale: organizarea elevilor – se va face atât frontal cât și pe grupe


după tipicul „coleg-coleg”; observarea sistematică a elevilor;

- metode: expunerea; brainstormingul; conversația euristică; învățarea prin


descoperire;
2. Resurse materiale:

* manualul;

* bibliografie:- „Cronica ilustrată a omenirii” – volumul 7, Ed. Litera;

- „Istoria Lumii” – J.M. Roberts, Ed. Polirom.

- Atlas istoric Duby.

NIVELUL INIȚIAL AL CLASEI: elevii au nivel mediu al cunoștințelor; unii elevi


prezintă un nivel scăzut de înțelegere a conținuturilor și noțiunilor istorice.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
ETAPELE LECȚIEI ACTIVITATEA ACTIVITATE METODE/ PROCEDEE
PROFESORULU A ELEVILOR
I
1. Momentul -Consemnarea
organizatoric. absențelor și
- 4 minute. organizarea
elevilor pentru Se pregătesc
lecție; pentru lecție.

- Se verifică dacă
există toate
condițiile pentru
desfășurarea în
condiții optime a
lecției: manual,
surse
bibliografice,
hartă.
2. Reactualizarea/ Profesorul cere
evocarea elevilor să-și Elevii își Conversația euristică;
cunoștiințelor reamintească reactualizează
anterioare ale ideile de bază ale cunoștințele și Evocare prin brainstorming.
elevilor. – 7 lecției „Revoluția răspund la
minute. americană”. întrebările
profesorului.
3. Anunțarea titlului Profesorul îi
noii lecții; informează pe
captarea atenției elevi că vor
elevilor. – 2 începe studiul Ascultă și își Expunere.
minute. unei noi lecții notează titlul
care, se va lecției în caiete.
desfășura pe
parcursul a două
ore; „Revoluția
franceză – de la
supus la
cetățean.” În
prima oră se va
studia:
„Revoluția
franceză – Criza
Vechiului Regim,
premizele și
cauzele
revoluției.”
4. Prezentarea Profesorul va
noului conținut; efectua o
dirijarea prezentarea a
învățării; aspectelor Ascultă
realizarea feed- esențiale ale explicațiile Expunerea/Prelegerea/Explicați
backului. – 30 de temei; profesorului; a;
minute. Va analiza,
împreună cu
elevii, sursele Vor analiza
istorice; sursele istorice;
Va prezenta
aspectele Notează în
esențiale ale caiete ideile
societății principale ale
Vechiului Regim; lecției;
stările sociale
existente în Învățarea prin descoperire.
Franța; cauzele Își formează
cele mai propriile
importante ale puncte de
Revoluției vedere.
Franceze.
Va scrie pe tablă
principalele idei
ale lecției.

C.d.:
1,2,3,4,5,6,7,8,9.
5.Fixarea cunoștințelor și Cu ajutorul
evaluarea acestora; Tema ideilor principale, Elevii trec în
pentru acasă (dacă va fi profesorul revistă noile
cazul). – 5 minute. consolidează cunoștințe; Conversația euristică;
cunoștințele
elevilor și Răspund la
evaluează gradul întrebările
de însușire al profesorului;
acestora. Învățarea prin descoperire.
Dacă va fi
C.d.: 1, 6,8. cazul, vor
realize tema
pentru acasă.

SCHEMA LECȚIEI

REVOLUȚIA FRANCEZĂ – CRIZA VECHIULUI REGIM; PREMIZELE


ȘI CAUZELE REVOLUȚIEI.

1. Despre Vechiul Regim!

- înaite de anul 1789 a existat în Franța un tip de regim politico-social


care va fi cunoscut de aici înaite sub denumirea de „Vechiul Regim”;
- structura ascestuia era, în esență feudală, deși societatea franceză
realizase însemnate progrese pe calea dezvoltării capitaliste;
- societatea era împărțită în 3 stări sau ordine:

*starea I – clerul;

*starea a II-a – nobilimea;

*starea a III-a – burghezia ( în general, însă, această stare, ingloba tot


restul populației Franței adică: burghezie, orășenime, țărănime);

- marea nobilime trăia, în mare parte, la Versailles, într-un lux


extraordinar, susținut prin cheltuirea unor mari sume din bugetul statului;

- clerul înalt, de asemenea, avea mari privilegii, fiind scutit, de exemplu, de


la plata oricăror impozite;

- starea a treia, deși reprezenta categoriile productive ale Franței, nu avea


acces în niciun fel la viața politică; în rândurile acesteia se remarcă burghezia
și circa două milioane de meseriași și lucrători industriali.
2. Premizele și cauzele revoluției:

- criza Vechiului Regim a început să se manifeste vădit după moartea


regelui Ludovic al XIV-lea; acesta antrenase Franța într-o mulțime de
războaie, care au avut ca rezultat declanșarea unei acute crize
financiare;
- regele Ludovic al XV-lea a amestecat țara într-o altă serie de războaie
numite „de lux”, cum ar fi „războiul de 7 ani”; aceste războaie au dus,
în final la pierderea de către Franța a celei mai mari părți din primul ei
imperiu colonial în favoarea Angliei;
- a urmat Ludovic al XVI-lea, nepotul lui Ludovic al XV-lea; acesta nu s-
a remarcat prin nimic! Soția sa, în schimb, faimoasa Maria Antoaneta
era extreme de frivolă și de cheltuitoare; francezii au numit-o în
batjocură „Doamna Deficit”!
- încercările timide de reforme ale unor miniștrii au fost drastic
sancționate de către nobilime!
- statul era amenințat cu falimentul și singura soluție găsită de rege a fost
convocarea Adunării Stărilor Generale pentru 1 mai 1789, care să caute
rezolvarea problemelor! Această adunare nu mai fusese convocată din
1613!
- un rol important în pregătirea spiritelor pentru marea schimbare
necesară l-au avut filozofii iluminiști și ideile lor care s-au răspândit în
ansamblul societății.
FIȘĂ DE LECTURĂ

S1: „Cum ar fi arătat istoria lumii fără revoluția franceză și


transformările impuse de aceasta? Îndrăznim să ne gândim? Numai
faptul că punem o astfel de întrebare și ar trebui să înțelegem
enorma importanță a acestei revoluții pentru istorie!”

Istoria Lumii – colectiv de autori, Ed. Univers Enciclopedic.

S2: „Mă uimește faptul că există unii care exaltă întâmplările din
Franța! Oare nu înțeleg că orice încercare de a răsturna total o
societate cu o alta bazată pe ideile „filozofilor” nu poate duce decât la
haos și vărsare de sânge?”

Edmond Burke – „Reflecții asupra revoluției franceze”; Edmond


Burke a fost un om politic englez cu vederi conservator-moderate; de
altfel, lui îi se datorează apariția expresiei „opinie publică”.

S3: „Chiar și în zilele noastre este dificil să apreciem obiectiv


revoluția franceză. În cadrul ei s-au întâmplat atât lucruri bune cât
și unele de-a dreptul înspăimântătoare – legea suspecților, dictatura
iacobină etc.; ea este, fără îndoială, sursa altor revoluții, ca cele de la
1848, dar și sursă a revoluției bolșevice din Rusia! Așadar, nu putem
să facem aprecieri categorice, fie pozitive, fie negative asupra ei. Nu
degeaba o consideră unii drept momentul de început al Erei
Moderne cu toate tragediile și aspectele bune ale acesteia, cumva
anticipate de … revoluția franceză.”

J.M. Roberts – „Istoria Lumii”, Ed. Polirom.


Note: - în timpul lecției, profesorul, alături de elevi, va analiza și comenta
aceste afirmații;

- tematica privitoare la Napoleon Bonaparte va constitui o lecție separată


fața de lecțiile privitoare la revoluția franceză.