Prof.

Nițulescu Bogdan
SCHIŢĂ DE LECŢIE

Istorie clasa a VII-a

LUMEA POSTBELICĂ
Reconstrucţie şi dezvoltare. Viaţa cotidiană

I. Reconstrucţia economică
 După război majoritatea statelor europene urmăreau reconstrucţia economiilor puternic
afectate : refacerea industriei, transporturilor, agriculturii, comerţului, limitarea inflaţiei,
consolidarea monedelor naţionale, reconversia industriei care mai exista spre producţia de
bunuri pe timp de pace, achitarea datoriilor de război, etc.
 Planul Marshall: bani americani ( peste 13 mld. dolari din 1947 şi până în 1952) pompaţi în
economiile statelor Europei vestice şi centrale, pentru refacerea economică şi stăvilirea
expansiunii comunismului
 Statele din estul Europei aflate în sfera de influenţă a URSS, au refuzat acest ajutor
 În anii 1950 cele mai puternice state ale lumii din punct de vedere economic erau : SUA, URSS,
RFG, UK, China şi Japonia.
II. Evoluţiile economice
 A treia revoluţie industrială: 1950 – 1973 – dezvoltarea rapidă a economiei mondiale ( energie
nucleară, informatică, electronice, mase plastice, cauciuc, detergenţi, computere, robotică,
automobile, servicii)
 Creşterea economică s-a bazat pe: cercetare, publicitate, mass-media, informatică, etc
 Globalizarea economică a condus la apariţia companiilor multinaţionale( def. pag. 91)
 Crize economice: crize ale petrolului 1972-1973, 1978-1979 ( creşterea preţului petrolului
determină orientarea spre alternative energetice: maşini cu consum redus, energie nucleară,
eoliană, solară, etc.)
III. Modele economice
 Modelul capitalist : bazat pe economia de piaţă şi proprietatea privată ( SUA, Canada, Japonia,
statele vest europene, etc.)
 Modelul dirijist, centralizat - economia la comandă - bazat pe proprietatea de stat( statele
comuniste)
Identificaţi principalele caracteristici ale celor două modele economice, observând diferenţele dintre
ele pe baza informaţiilor de la pagina 91.
IV. Viaţa cotidiană
Dezvoltarea economică a statelor democratice determină apariţia societăţii de consum ( vezi
definiţia de la pag. 91).
În ţările scandinavice ( mai ales Suedia) se dezvoltă modelul „ statutul bunăstării sociale”- vezi
definiţia de la pag. 91 şi caracteristicile prezentate la pag. 92.
Apar schimbări majore în : educaţie, sănătate, cultura de masă ( TV, radio), cinematograf,
dezvoltarea turismului, etc.
În statele comuniste se remarcă controlul total al statului asupra vieţii private şi publice a
cetăţenilor, încălcarea drepturilor şi libertăţilor, lipsuri de toate felurile.

V. Aplicaţii:
 Modele economice postbelice în Europa : grupează statele din cele două imagini şi
analizează orientarea săgeţilor.
 Descrie societatea de consum. Realizează o caracterizare a omului societăţii de consum pe
baza fragmentului şi a caracterizării imaginii de la pagina 90.
 Pe baza diagramei de la pag. 92, menţionează evoluţia în timp a surselor de finanţare a
cercetării ştiinţifice şi impactul avut asupra dezvoltării economice a statelor.
 Folosind surse de documentare diferite realizează în 10 rânduri o scurtă caracterizare a
vieţii în comunism
 Află mai multe informaţii despre Protocolul de la Kyoto
 Pe baza imaginii de la pag. 93, realizează o scurtă caracterizare a stilului de viază al
tinerilor din ziua de azi şi legătura cu societatea de consum.

Declaraţia universală a drepturilor omului:

 Adoptată de ONU la 10 decembrie 1948 ( 10 decembrie devine ziua internaţională a
drepturilor omului)
 Are la bază printre altele Declaraţia de independenţă a SUA ( 1776), Declaraţia
drepturilor omului şi cetăţeanului ( revoluţia franceză 1789), etc
 Este structurată pe mai multe articole( vezi – Analiza de detaliu – pag. 95)
 Garantează mai multe categorii de drepturi: civile, politice, economice, procedurale,
sociale, etc.
Aplicaţii:
- identifică pe baza informaţiilor de la pagina 94, drepturile omului încălcate în
regimurile comuniste.
- descrie pe scurt sigla ONU şi UNICEF ( menţionează anul formării, scopul
organizaţiei, documentul pe bază căruia funcţionează)

Protestul tinerei generaţii – mişcarea Hippy

- Originea mişcării hippy – după război din sentimentul de revoltă al tinerei generaţii
faţă de valorile societăţii contemporane.
- Apare în SUA, dar se extinde şi în Europa ( ajunge şi în România : Cenaclul Flacăra,
melodia lui Bob Dylan: Blowin in the wind , în repertoriul formaţiilor Pasărea Colibri
în traducerea lui Adrian Păunescu).
- Reprezentanţii acestei mişcări contestă societatea americană de consum, implicarea
SUA în războaiele din Coreea şi Vietnam, dezvoltarea armelor nucleare, militează
pentru drepturile minorităţilor sexuale şi împotriva oricărui tip de discriminare,
- Forme de manifestare: proteste şi teatre stradale, protestele anti - război, festivalurile
de muzică rock ( festivalul Woodstock – 15-18 august 1969, 500.000 participanţi),
adoptarea unor sloganuri şi simboluri proprii cât şi a unui stil vestimentar propriu
nonconformist,
Aplicaţii:
- desenează/ copie pe caietul de notiţe sloganurile şi simbolurile mişcării hippy
- descrie pe scurt imaginea cu tinerii hippy de la pagina 97