Liceul cu Program Sportiv Bacău Unitatea de învăţare: ABSOLUTISMUL MONARHIC

Profesor: CORNELIA CUCU Clasa: a IX-a

ACTIVITATE PE GRUPE
FIŞA DE LUCRU NR.1

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

“ Singura cale de a întemeia o putere comună, care să fie în stare să-i apere pe oameni de invazia străinilor şi de răul pe care şi-l
pot face unii altora...este de a încredinţa toată puterea şi forţa unui singur om, sau unei adunări de oameni, care şi-ar putea reduce
toate voinţele , prin majoritatea voturilor, la una singură...Căci, prin această autoritate atribuită lui [suveranului] de către fiecare
particular în stat, el are posibilitatea de a întrebuinţa o putere atât de mare , încât, prin teroare, este în stare să îndrepte voinţa
tuturor spre pace înlăuntrul statului şi spre ajutor reciproc împotriva duşmanului din afară.”
(Thomas Hobbes, Leviathan)

“Instaurarea monarhiilor absolutiste a fost urmarea unei îndelungate evoluţii social-politice. Ea a început o dată cu centralizarea
statală şi s-a încheiat în secolele XVI-XVII.Absolutismul monarhic s-a consolidat acolo unde au acţionat anumiţi factori:
încheierea centralizării statale şi a unificării teritoriale au fost considerate succese ale monarhiei, deoarece ea a condus atât lupta
pentru restrângerea imunităţii feudale, cât şi pe cea de eliberare; declinul nobilimii din punct de vedere economic, social-politic şi
militar, ca urmare a lichidării anarhiei feudale şi a războaielor civile sau religioase; ascensiunea orăşenimii şi a burgheziei a
favorizat absolutismul; reforma religioasă (atât catolicii, cât şi reformaţii au căutat să-şi asigure sprijinul monarhiei în cadrul
disputelor şi războaielor religioase); întărirea noii nobilimi, ridicată din rândul celor îmbogăţiţi, a oferit regalităţii un preţios
ajutor, furnizând jurişti care au elaborat teoria monarhiei de drept divin, precum şi colaboratori eficienţi prin aparatul birocratic.”
(E.Palade, L.Burlec, E,Cozma, Monarhia absolutistă în Europa)
Sarcini de lucru:
1. Argumentaţi, pe baza textului, necesitatea concentrării puterii în mâinile suveranului?
2. Cum trebuia să exercite suveranul puterea în stat?
3. Identificaţi factorii care au favorizat constituirea monarhiei absolute şi completaţi schema de mai jos.
  ………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………

 ……………………………………………………….
……………………………………………………….
……………………………………………………….
FACTORII CARE AU  ……………………………………………………….
FAVORIZAT ……………………………………………………….
CONSTITUIREA ………………………………………………………
MONARHIEI ABSOLUTE
 ………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………

 ……………………………………………………..
………………………………………………………
………………………………………………………
FIŞA DE LUCRU NR.2

NUMEŞTE MINIŞTRII
CONTROLEAZĂ
ADMINISTRAŢIA
INIŢIAZĂ LEGI

DECIDE POLITICA ESTE CAPUL

EXTERNĂ ARMATEI
MONARHUL
(PUTEREA
CENTRALĂ)

NUMEŞTE ESTE CAPUL

FUNCŢIONARII BISERICII
STATULUI

CONTROLEAZĂ CONVOACĂ SAU

POLIŢIA ŞI JUSTIŢIA DIZOLVĂ
PARLAMENTUL ŞI
CONSILIILE
Citiţi cu atenţie următorul text:

“... Cât despre autoritatea aceluia care guvernează, vă voi spune că acest regat atât de mare (Franţa), atât de populat, atât de
bogat, depinde numai de voinţa supremă a regelui...Regatul nu se împarte, ci aparţine unuia singur...Regele este împărţitorul unui
număr nesfârşit de slujbe, demnităţi, sarcini, bunuri ecleziastice, gratificaţii, daruri şi alte stimulente şi onoruri. El are asupra
regatului său o autoritate deplină. Totul depinde de el: pacea şi războiul, impozitele şi tributurile, favorurile, beneficiile, sarcinile,
guvernul şi administraţia întregului regat. Pe scurt, regele este stăpân absolut; nici un consiliu, nici un magistrat nu poate să-i
limiteze puterea.”
(Raport al lui Michele Soriano, ambasadorul Veneţiei la Paris, 1561)

Sarcini de lucru:

1. Comparaţi textul şi schema de mai sus şi arătaţi în ce constă puterea monarhului.

2. Care erau atribuţiile suveranului în epoca absolutismului monarhic?
3. Un om din popor avea posibilitatea să ceară dreptate regelui?

FIŞA DE LUCRU NR.3

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

“ Instituţia monarhică (regalitatea) nefiind suficient de puternică, a fost nevoită să colaboreze cu clerul, nobilimea şi orăşenimea.
Reprezentanţii acestora făceau parte din Adunarea Stărilor Generale (Franţa), Parlament (Anglia), Cotresuri (Spania). Această
instituţie care , alături de Consiliul regal, avea rolul de a sprijini monarhia în rezolvarea celor mai importante probleme ale
statului, reprezintă, dintr-un anume punct de vedere, contraponderea “feudală” a regalităţii şi în mod cert germenii lumii
moderne. Din acest motiv, monarhiei din această perioadă (secolele XIII-XV) i s-a spus “monarhia stărilor”.
(V.Băluţoiu, C. Vlad, despre “monarhia starilor”)

“ Instituţiile statului absolutist se află în subordinea directă a monarhului , care le controlează nemijlocit. Acestea sunt monarhia,
cancelaria, Consiliul regelui şi Adunarea Stărilor, corpul de funcţionari... Regalitatea era instituţia supremă în stat. Sprijinindu-se
pe un Consiliu regal, ea îşi exercita autoritatea pe întreg teritoriul prin intermediul unor funcţionari numiţi de rege. Suveranul, în
calitate de monarh absolut, avea următoarele atribuţii: emitea legile, care erau aplicate în întregul regat; era suprema autoritate
judecătorească; conducea politica externă a statului; avea dreptul să bată monedă... Ca instituţii elective, în care erau reprezentate
clerul, nobilimea şi starea a treia (Stările Generale în Franţa, Parlamentul în Anglia, Coresurile în Spania), Adunările Generale
s-au menţinut şi în noul regim. Ele erau convocate pentru a vota impozitele necesare pentru întreţinerea organelor statului.
Treptat , influenţa lor a scăzut.”
(M.Manea, despre absolutismul monarhic)
Sarcină de lucru:

1. Comparaţi “monarhia absolută” cu “ monarhia stărilor”.

ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
FIŞA DE LUCRU NR.4

Citiţi cu atenţie următorul text:

„Absolutismul este forma de guvernare în care monarhul (împărat, ţar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea
supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată). El apare în cele mai multe ţări europene la sfârşitul
secolului XV, ajungând să cunoască formele sale clasice în timpul Elisabetei I (1558 - 1603)- Anglia, Ludovic al XIV-lea (1643 -
1715)- Franţa , Filip al II-lea (1556-1598) –Spania, Petru I cel Mare (1682 - 1725) -Rusia ...”

( M.Nancu, despre absolutismul monarhic)

Elisabeta I Filip al II-lea Petru I cel Mare

Ludovic al XIV-lea
Sarcină de lucru:

Pornind de la text şi de la imaginile de mai sus, identificaţi, pe hartă, principalele state absolutiste din Europa şi monarhii
reprezentativi.