Fișe de lucru Idei și regimuri politice

Fișa de lucru Nr. 1

1. Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„ Spiritul contestatar al ordinii stabilite şi violent antiburghez al primei faze a fascismului

continuă să inspire un număr de intelectuali care aderaseră la ideologia fasciilor. (…) Regimul
nu-i lipseşte nici de onoruri nici de venituri. (…) Alături de o minoritate reprezentativă a unei
culturi autentic <fasciste>, majoritatea intelectualilor care s-au alăturat dictaturii lui Benito
Mussolini, au făcut-o pentru că îi aprobau evoluţia conservatoare şi adeziunea la ideile
naţionalismului clasic, (…) sau din oportunism ca Pirandello (premiul Nobel pentru literatură, în
1934). (…) Prin intermediul culturii de masă, fascismul a reuşit să pătrundă adânc în societatea
italiană (…) punându-se accent pe cinematografie considerată <arma cea mai puternică>.”
(S.Berstein, P.Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi conducătorul statului menţionat în sursă.

2. Precizaţi secolul la care face referire sursa.
3. Precizaţi , pe baza sursei, două domenii ale culturii.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două motive pentru care unii intelectuali aderaseră la ideologia
fasciilor.
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea unor
scriitori faţă de regimul politic ,susţinându-l cu o explicaţie din text.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia înfruntarea dintre
democraţie şi totalitarism a fost una dintre principalele caracteristici ale secolului XX.(Se
punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
Fișe de lucru Idei și regimuri politice

Fișa de lucru Nr. 2

1. Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după
Marşul asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…)
Monarhia este susţinută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este
menţinut şi el doar pentru a se putea exploata referinţa la antica instituţie romană şi pentru a
cruţa fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcaţi de
oameni din partea regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaţilor este aleasă în
condiţii care o fac să depindă strict de partid. (…) Esenţa puterii aparţine în fapt „Ducelui"
[Mussolini]. În principiu acesta nu dă socoteală decât în faţa regelui şi are mari atribuţii
economice în calitate de ministru al corporaţiilor şi militare ca şef suprem al armatei. El numeşte
şi revocă miniştrii care nu sunt decât simpli executanţi şi poate legifera prin decret-lege fără
control parlamentar. (...) Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea
populaţiei (...). El participă la menţinerea ordinii cu ajutorul miliţiei (...). La această dată [1940]
însuşi Partidul Naţional Fascist numără 3 milioane de membri.”
(S. Berstein, P.Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi partidul precizat în sursa dată.

2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei Deputaţilor.
3. Menţionaţi un regim politic şi un spaţiu istoric, la care se referă sursa dată.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Senat.
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuţiile lui Mussolini în
stat,susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
Fișe de lucru Idei și regimuri politice

Fișa de lucru Nr. 3

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

S1. „Stalin a acţionat nu prin convingere, explicaţie şi cooperare răbdătoare cu poporul,
ci prin impunerea concepţiilor sale, solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale.
Oricine se opunea concepţiilor sale sau încerca să-şi demonstreze punctul de vedere,
era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi
fizică. Aceasta a fost, cu deosebire, adevărat în timpul perioadei ce a urmat Congresului
al XVII-lea [al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice], când mulţi lideri proeminenţi şi
membrii ai partidului oneşti şi dedicaţi cauzei comunismului, au căzut victime
despotismului lui Stalin. (...) Stalin a inventat conceptul de duşman al poporului. Acest
concept a făcut posibilă folosirea celor mai crude mijloace de represiune, împotriva
oricui nu era de acord cu el. (N.Hruşciov, Discurs la al XX-lea Congres al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice, 1956)

S2. „Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în Europa, după

Primul Război Mondial, în condiţiile declanşării unor crize economice şi sociale (…).
Devenind ideologie oficială a mai multor state, s-a caracterizat prin: naţionalism
extremist, misticism, violenţă, cultul forţei (...); a presupus (...) supunerea necondiţionată
faţă de voinţa [liderilor charismatici], tendinţa de monopolizare a tuturor sferelor vieţii
sociale, promovarea rasismului, în forma antisemitismului şi a şovinismului.” (Dicţionar
enciclopedic)

S3. „Pentru fascism, totul este în stat, nimic uman sau spiritual nu există şi nu are valoare
în afara statului. În acest sens, fascismul este totalitar. În afara statului, [nu există] nici
indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate, clase). De aceea, fascismul se opune
socialismului, care accentuează mişcările politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea
statului, care fundamentează clasele sociale pe o singură realitate economică şi morală.
Şi într-o manieră omoloagă, fascismul se opune sindicalismului.” (B.Mussolini,
Fascismul, 1934)

S4. „Prin instaurarea nazismului la putere, [în Germania] teroarea devine politică de
stat. Dacă pentru adepţii regimului totalitar existau avantaje şi perspective materiale, pentru
oponenţi se întrebuinţau diverse metode de <convingere> sau intimidare: asasinatul,
arestarea în masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele de exterminare fizică, retragerea
cetăţeniei. Gândirea a fost înlocuită cu lagărul, laboratorul ştiinţific a folosit înarmărilor,
literatura cea mai bună a fost pusă pe foc.” Em.Bold, I.Ciupercă, Ascensiunea nazismului

Cerinţe:

1. Identificaţi cele trei regimuri politice menţionate în sursele istorice şi tipul de regim
politic .
2. Menţionaţi o trăsătură comună a celor trei regimuri politice prezentă în sursele
istorice.
3. Selectaţi din S1, S3 ,S4 câte două trăsături specifice fiecărui regim politic menţionat în
sursă.
Fișe de lucru Idei și regimuri politice