Clasa XI

ISTORIE

COOPERARE ŞI CONFLICT
Instituţii, mecanisme şi politici de rezolvare a conflictelor în lumea contemporană

Secolul XX a fost cel mai framantat secol din istoria lumii :

- in prima sa jumatate, lumea a trecut prin doua razboaie mondiale , cele mai distrugatoare din istorie ;
- in a doua jumatate a sec. XX , desi lumea a trecut printr-un ,,razboi rece” , ideologic , pacea a fost prezenta pe
cea mai mare parte a mapamondului .

1.RĂZBOAIELE MONDIALE DIN SECOLULUL XX

a) Primul război mondial (1914-1918):

- S-a declanşat între cele două mari alianţe politico-militare: Tripla Înţelegere sau Antanta (Franţa, Anglia, Rusia, mai târziu şi
S.U.A.) şi Tripla Alianţă sau Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria) la care s-au adăugat şi aliatele acestora;
- A avut ca scop reimpărţirea dominaţiei asupra lumii între marile puteri; 10 milioane de oameni au murit, a câştigat Antanta
care şi-a impus punctele de vedere dupa război, în cadrul Conferinţei de la Paris (1919-1920) unde s-au semnat tratatele de
pace cu statele învinse;
1.FISE DE LUCRU PRM

b) Perioada interbelică (1918-1939):

- hotărârile luate la Paris de către “cei patru mari” (Wilson-preşedintele S.U.A., Clemenceau – preşedintele Franţei, Lloyd-
George – premierul Angliei şi Orlando – premierul Italiei) au nemulţumit profund unele ţări europene (Germania, Italia,
Ungaria) mai ales pentru că acestea fie pierdeau teritorii (Germania şi Ungaria), fie nu primeau teritoriile pe care le doreau
(Italia);
- aceste state au dus în perioada interbelică o politică revizionistă (de a modifica, prin orice mijloace, tratatele de pace şi
graniţele stabilite la finalul primului război mondial) şi revanşardă (de revanşă – Germania);
- în Germania s-a impus în 1933 regimul nazist al dictatorului Adolf Hitler, iar în Italia venise la putere, încă din 1922,
regimul fascist al lui Benito Mussolini, pe când în Rusia (devenită U.R.S.S.) se impuse regimul comunist al lui Stalin;
- Aceşti dictatori aveau să fie principalii responsabili de declanşarea celui de-al doilea război mondial;

c) Al doilea război mondial (1939-1945):

- A fost cel mai distrugător conflict din istoria omenirii (peste 60 milioane de morţi);- S-au confruntat Axa Roma-Tokyo-Berlin
(puterile fasciste: Germania lui Hitler, Italia lui Mussolini şi Japonia) şi “Puterile aliate” (S.U.A. – preşedintele Roosevelt,
Anglia – premierul Churchill şi U.R.S.S.- dictatorul Stalin) la care s-au adăugat toate aliatele acestora;
- Au învins Puterile Aliate (Naţiunile Unite).

2.”RĂZBOIUL RECE” (1947-1991):

a) Imediat dupa încheierea celui de-al doilea război mondial, relaţiile dintre foştii aliaţi se răcesc şi devin chiar ostile. Europa a
fost împărţită în două mari sfere de influenţă: Occidentul democratic (sub protecţia S.U.A.) şi Estul comunist (sub
dominaţia U.R.S.S. );
-W. Churchill- Cortina de Fier -1946
b)Între cele două blocuri politico-militare se va da un lung conflict ideologic numit “războiul rece”;
- Ele căutau a-şi impune influenţa asupra unei părţi cât mai mari a lumii, în acest scop ele au format şi două mari alianţe
politico-militare: N.A.T.O. (1949) – alianţa statelor occidentale, democratice şi “Pactul de la Varşovia” (1955) – alianţă a
statelor comuniste, estice – şi au dus o adevarată “cursă a înarmărilor” (inclusiv cu arme de distrugere în masă) în încercarea de
a câştiga “competiţia”;
c)”Războiul rece” a avut mai multe crize:
- “criza Berlinului” cu construirea celebrului zid al Berlinului, https://youtu.be/aPdxgEKXYH8 
- războiul din Coreea cu împărţirea acesteia, https://youtu.be/Cqn-W9egFGM 
- “criza rachetelor” din Cuba, https://youtu.be/XbKCyQn5oTc 
- războiul din Vietnam, https://youtu.be/ZLe9_77VV_4 
- invazia sovietică din Afghanistan
- ameninţând uneori chiar cu izbucnirea unui război deschis între cele două tabere, lucru care, din fericire, nu s-a întâmplat…
d)”Războiul rece” s-a încheiat în 1991 când, după ce comunismul căzuse în Europa (1989) are loc şi destrămarea U.R.S.S. ,
fosta superputere comunistă …
 FIȘA DE LUCRU

Aveți urmatorul text:

„De la Stettin, în Baltica, la Trieste, în Adriatica, o cortină de fier s-a lăsat peste continent. În spatele acestei linii se
află toate capitalele vechilor state din Europa Centrală şi Răsăriteană. Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta,
Belgrad, Bucureşti şi Sofia, toate aceste oraşe faimoase şi populaţiile din jurul lor se află în ceea ce eu trebuie să
numesc sfera sovietică; şi toate se află, într-o formă sau alta, nu numai sub influenţă sovietică, ci şi sub un control
foarte strict de la Moscova şi, în multe cazuri, în creştere. Atena singură – Grecia, cu splendorile sale nemuritoare –
este liberă să-şi decidă viitorul în cadrul unor alegeri aflate sub observaţie britanică, americană şi franceză. Guvernul
polonez, dominat de ruşi, a fost încurajat să comită abuzuri enorme şi greşite asupra Germaniei, iar acum are loc
expulzarea în masă a milioane de germani, la o scară dureroasă şi de neimaginat. Partidele comuniste, care erau extrem
de modeste în toate aceste state răsăritene ale Europei, au fost aduse la putere în ciuda numărului redus al membrilor
lor şi încearcă, prin orice mijloace, să obţină un control totalitar. Guvernele poliţieneşti prevalează în aproape toate
cazurile şi, până în prezent, cu excepţia Cehoslovaciei, nu există democraţie reală”. 
(Winston Churchill, discursul de la Fulton, 5 martie 1946)

1.Menţionaţi cui aparține sintagma “cortina de fier”.

2.Precizaţi care erau taberele despărţite de “Cortina de fier”.
3.Precizaţi conflictul care a rezultat în urma apariţiei “cortinei de fier” şi crizele acestuia.
4.Prezentaţi diferenţele majore care separau cele două tabere
POZITIA ROMANIEI FATA DE RAZBOIUL RECE

Prin „război rece” se înțelege conflictul dintre cele mai mari puteri postbelice, Statele Unite și URSS, care însă n-a degenerat
într-un război propriu-zis. Semnele existenței unor divergențe între Statele Unite (democrate), pe de o parte, și Uniunea
Sovietică (comunistă) au apărut încă din timpul ultimului război mondial. Aceste divergențe s-au agravat după încheierea
conflictului, având ca urmare răcirea relațiilor dintre cele două superputeri. Războiul rece s-a datorat în primul rând
diferenței de sistem politic, economic și social între cei doi mari rivali. Fiecare parte dorea să-și impună sistemul într-o zonă
cât mai vasta și să-și întindă influențele politică, economică și militară. La acest eveniment au participat și statele aflate în
sfera de influență a celor două superputeri, între care și România.
Războiul rece s-a caracterizat și prin apariția unor alianțe militare. Cele mai influente au fost:
- Tratatul Organizației Atlanticului de Nord (NATO), apărut în 1949, grupa statele occidentale în frunte cu SUA. Formarea NATO
a fost cauzată de pericolul expansiunii Uniunii Sovietice spre Europa Occidentală;
- Tratatul de Prietenie, Colaborare și Ajutor Reciproc (Tratatul de la Varșovia), format în 1955. Tratatul de la Varșovia era
alcătuit din țările din Europa răsăriteană aflate în sfera de influență a URSS. Formarea Tratatului de la Varșovia a fost replica imediată
a primirii Germaniei de Vest (Republica Federală Germană) în NATO.Organul de conducere a Tratatului de la Varșovia era Comitetul
Politic Consultativ, compus din șefii statelor membre. Organele militare erau un Comitet al Miniștrilor Apărării al statelor membre
și Comandamentul Forțelor Armate Unite (aflat sub conducere sovietică).
-

1956 - România si revoluţia anticomunistă din Ungaria

României a avut o atitudinea de subordonare faţă de U.R.S.S. cu ocazia revoltei anticomuniste condusă de Imre Nagyşi a sprijinit intervenţia militară
sovietică.
1959-1975- România și războiul din Vietnam
La sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, România, din cauza poziției antisovietice în politica externă, și-a îmbunătățit relațiile cu Statele Unite. În
aceste condiții, România a reprezentat unul din canalele utilizate de americani pentru a duce negocieri secrete cu guvernul comunist de la Hanoi
(capitala Vietnamului de Nord). Relațiile bune avute atât cu China, cât și cu Statele Unite, au permis României să îndeplinească un rol de canal de
comunicare între cele două state.
1967 - România și războiul de șase zile (5-10 iunie 1967).
 Orientul Mijlociu este una dintre zonele cele mai tensionate în relațiile internaționale. Conflictele din Orientul Mijlociu au reprezentat o componentă a
războiului rece, Uniunea Sovietică sprijinând statele arabe, iar Statele Unite, Israelul. Statele arabe au obținut retragerea trupelor ONU. Toate semnele
indicau iminența unui atac arab. Israelul a reacționat atacând Egiptul, Siria și Iordania, a căror armată a fost distrusă în mai puțin de o săptămână.
Israelul a ocupat mai multe teritorii aparținând statelor arabe, urnărind să-și apere securitatea. În zilele războiului, a avut loc la Berlin o conferință a
partidelor comuniste din statele Tratatului de la Varșovia, la care a participat și Iugoslavia. URSS a propus adoptarea unei rezoluții în care să condamne
Israelul ca stat agresor. România nu a fost de acord cu această propunere și a adus critici statelor arabe pentru erorile comise. Declarația finală nu a fost
semnată de România. Mai mult, România a fost singurul stat comunist ce nu a rupt relațiile diplomatice cu Israelul, păstrând în același timp relațiile
bune cu lumea arabă.
1968 – Mişcarea anticomunistă din Cehoslovacia
Refuzul României de a se implica în „Primăvara de la Praga”. Această atitudine a contribuit la creşterea popularităţii lui N. Ceauşescu şi la vizita
unor lideri occidentali în România: 1968 vizita preşedintelui francez Charles de Gaulle, 1969 vizita preşedintelui SUA Richard Nixon şi 1975 vizita
preşedintelui SUA Gerald Ford
.

1. FISE DE LUCRU ROMANIA SI RAZBOIUL RECE

Fişa nr.1
Citiți cu atenție textul de mai jos .
Cerință: Identifică ideile principale din textul de mai jos privind poziția Tratatul de la Varșovia față de revoluția din Ungaria 1956 și
notează pe caiet.
S 1. La 23 octombrie 1956 Imre Nagy a fost desemnat ca prim-ministru de partidul comunist maghiar, dar mulți
dintre susținătorii lui inițiali crezând, în mod greșit că va susține o linie politică agresivă și va aproba intervenția
armatei sovietice. Foarte repede, însă, a devenit evident faptul că Imre Nagy era împotriva intervenției trupelor Armatei
Roșii, mai ales că acesta primise asigurări (care s-au dovedit, în final, mincinoase) de la Yuri Andropov că Uniunea
Sovietică nu va utiliza violența pentru stopa revoluția maghiară În cursul revoluției, mulți politicieni arestați, inclusiv
înalți prelați ai Bisericii, precum cardinalul József Mindszenty, au fost eliberați. În acele zile, au reapărut pe scena
politică partide politice care fuseseră interzise în perioada 1945-1949, Ungaria având chiar intenția să declare ieșirea
din Pactul de la Varșovia.În aceste condiții, la 4 noiembrie 1956 trupele sovietice au intrat din nou în Ungaria .
Uniunea Sovietică a justificat intervenția militară și impunerea guvernului János Kádár, în 3 noiembrie 1956, prin
responsabilitatea față de Pactul de la Varșovia . Această intervenție a fost o operațiune militară combinată:
bombardamente de artilerie coordonate cu acțiuni ale blindatelor (6000 de tancuri). Imre Mécs a afirmat că armata
sovietică a folosit mai multe tancuri împotriva Ungariei decât au folosit germanii pentru invadarea URSS în cel de-al
Doilea Război Mondial. Ținta principală a fost Budapesta, care a fost bombardată de artileria sovietică. Această acțiune
a continuat până ce Consiliul muncitoresc, studenții și intelectualii au cerut încetarea focului (10 noiembrie 1956.
Trupele sovietice trec granița sovieto-maghiară și se îndreaptă spre Budapesta . La ora 4.15 toată Ungaria este invadată
de armata sovietică. În 4 noiembrie 1956, la ora 5:05, János Kádár se adresează poporului maghiar cu o scrisoare
deschisă și anunță la radio că este prim-ministru. La ora 5:20 Imre Nagy, cu o voce dramatică, anunță invadarea
Ungariei de către trupele sovietice, iar dimineața, intre orele 6 și 8, Imre Nagy și membrii guvernului solicită azil la
Ambasada Iugoslaviei.
Imre Nagy a fost arestat în 22 noiembrie (inițial, de János Kádár), și dus în România. Aici, cu concursul Securității,
este deținut într-o casă conspirativă din Snagov, sub pază și strictă supraveghere. Convorbirile telefonice îi erau
interceptate, corespondența confiscată, fiind - de asemenea - filat 24 de ore din 24. De îndată ce comuniștii unguri, la
cererea expresă a Moscovei, cer românilor predarea lui Nagy pentru a fi "judecat", iar guvernul român se execută.
Este readus în Ungaria, la Budapesta, și, printr-un simulacru de proces, în buna tradiție a justiției staliniste, este
condamnat la moarte prin spânzurare (16 iunie 1958.

Citiți cu atenție textul de mai jos.

Cerință: Identifică din text poziţia României faţă de invazia Cehoslovaciei.

S1.[…} Pătrunderea trupelor celor cinci țări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greșală și o primejdie gravă pentru pacea în
Europa, pentru soarta socialismului în lume. Este de neconceput în lumea de astăzi {…} ca un stat socialist,ca state socialiste să încalce
libertatea și independența altui stat.Nu există nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea
intervenției militare în treburile unui stat socialist frățesc.
N.Ceaușescu, Cuvântare la mitingul din Piața Palatului Republicii din București 21 august 1968.
Citiți cu atenție textul de mai jos.
Cerință: Identifică ideile principale din textul de mai jos privind poziția Tratatul de la Varșovia față de mișcarea anticomunistă din
Cehoslovacia și notează pe caiet.

S1. În aprilie 1968, Dubček a lansat un program de liberalizări și reforme care includeau, printre altele, o libertate mărită a presei și
posibilitatea unei guvernări multipartinice. Acest program includea, de asemenea, planuri pentru o federalizare a Cehoslovaciei în două
națiuni cu drepturi egale. Deși programul prevedea clar că aceste reforme trebuiau să aibă loc sub conducerea Partidului Comunist,
presiunile populare au condus la implementarea imediată a unor reforme. Au apărut, astfel, o serie de acțiuni radicale pentru acea perioadă:
în presă au apărut declarații antisovietice; Social Democrații au început formarea unui partid separat; au fost create noi cluburi politice
independente. Pe 27 iunie, Ludvík Vaculík, un membru important al Partidului Comunist și candidat la Comitetul Central, a publicat un
manifest intitulat "Două Mii de Cuvinte". Acesta exprima îngrijorarea privind acțiuni ale unor elemente conservatoare din Partidul
Comunist și a unor forțe "exterioare". Manevre militare de exercițiu ale membrilor Pactului de la Varșovia avuseseră loc în Cehoslovacia,
la sfârșitul lui iunie. Vaculík a cerut populației să ia inițiativă în implementarea programului de reforme.
Conducerea sovietică a încercat să oprească sau să limiteze schimbările din Cehoslovacia printr-o serie de negocieri. Pe 3
august, reprezentanții statelor Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehoslovacia s-au întâlnit la Bratislava, unde au
semnat Declarația de la Bratislava. Aceasta reafirma atașamentul nemăsurat față de doctrina marxist-leninistă și declara război împotriva
ideologiei "burghezo-moșierești" și a tuturor forțelor "antisocialiste". Uniunea Sovietică și-a declarat intenția de a interveni în orice țară a
Pactului de la Varșovia, dacă se va stabili un sistem burghez multipartinic.

În final, sovieticii, au pus în practică invazia țării. În noaptea de 20-21 august 1968, forțe militare din Uniunea Sovietică, RDG,
Polonia, Ungaria și Bulgaria au invadat Cehoslovacia. Între 5.000 și 7.000 de tancuri sovietice au ocupat străzile, ele fiind acompaniate de
un număr mare de trupe (estimat la o cifră între 200.000 și 600.000 de soldați). Pe durata atacului armat, 72 de cehi și slovaci au fost uciși
și sute au fost răniți. Alexander Dubček a cerut populației să nu opună rezistență armată. El a fost arestat și dus la Moscova (împreună cu
alți membri de partid susținători) într-un avion militar sovietic. Rezistența întâmpinată a determinat Uniunii Sovietice să abandoneze
planurile inițiale de a-l elimina pe Dubček. El a fost arestat și dus la Moscova pentru negocieri. Cu această ocazie, s-a stabilit că Dubček își
va putea păstra funcțiunile în cadrul Partidului Comunist și că se va continua un program de reforme moderate. Pe 16 ianuarie 1969,
studentul Jan Palach și-a dat foc în Piața Wenceslav (Václavské náměstí) din Praga, în semn de protest față de noua suprimare a liberei
exprimări. În aprilie 1969, Dubček a fost înlocuit din funcția de Prim Secretar cu Gustáv Husák. Husák a anulat reformele lui Dubček și a
curățat partidul de membrii cu vederi reformiste.

al României la Liga Naţiunilor de la Geneva, fiind ales de doua

ori în 1930 si 1931, preşedinte al Adunării Generale.

https://youtu.be/T3LzM2SBw50
INSTITUTII , MECANISME SI
POLITICI DE REZOLVARE A
CONFLICTELOR

LIGA NAŢIUNILOR
A fost o organizaţie internaţională înfiinţată în iunie 1919 în urma
Tratatului de la Versailles. În perioada de maximă dezvoltare, între
28 septembrie 1934 şi 23 februarie 1935, a avut 58 membri.
Scopurile Ligii erau dezarmarea, prevenirea războaielor prin
intermediul securităţii colective, rezolvarea disputelor inter-naţiuni
prin negociere, diplomaţie şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Structura Ligii Natiunilor
Liga Natiunilor era formata din trei institutii principale:
 Secretariatul (constituit la Geneva si condus de Secretarul
General),
 Consiliul
 Adunarea Generală
Romania si Liga Natiunilor
Nicolae Titulescu (1882 - 1941) a fost un diplomat si om politic
român, începând din anul 1921 a funcţionat ca delegat permanent
ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE
Este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în
1945, după al Doilea Război Mondial, are astăzi 193 de state membre.
Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a
Cartei Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU
are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor
omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului
internațional”. Sediul central al organizației este la New York.
Structura
Organizația Națiunilor Unite este compusă din cinci entități:
 Adunarea Generală a Națiunilor Unite,
  Secretariatul Națiunilor Unite,
 Curtea internațională de justiție,
 Consiliul de Securitate al ONU
 Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite

Adunarea Generală a Națiunilor Unite

Este unica entitate în care toate statele au reprezentare egală. Puterilor
sale sunt de supraveghere a bugetul Organizației Națiunilor Unite,
numirea membrilor ne-permanenți ai Consiliului de Securitate,
primirea rapoartelor de la alte organe ale Națiunilor Unite și formularea
de recomandări sub formă de Rezoluții ale Adunării Generale, care
posedă un număr mare de organe subsidiare.

https://youtu.be/nq1w1f9p1rU scurt istoric al ONU