Tema 2 : Autonomii locale si institutii centrale in

sec. 9-18
Obstea sătească / teritorială
Constituirea statelor medievale românești reprezintă un proces istoric complex
și îndelungat, ce s-a desfășurat în arealul carpato-danubiano-pontic, care a
constat în evoluția de la obștea sătească la autonomii locale dependente de o
putere vecină, și până la forma de stat independent de puterile vecine.
Def. Obștea sătească= reprezintă forma de organizare politic-administrativă la
români, care era condusă de un sfat al obștei ( ”oameni buni și bătrâni” , moșii )
și exercita 2 forme de proprietate asupra pământului :
 Proprietatea in comun (devălmășie)
 Proprietatea particulară (familială)
Mai multe obști unite formeaza uniuni de obști, care evoluează spre autonomii
locale.
Autonomiile locale denumite de istoricul Nicolae Iorga ”romanii populare” ,
reprezintă acele formațiuni politice prestatale mențonate de izvoarele în
spațiul românesc.
Principalele formațiuni politice prestatale românești sunt :
 Țări , ex. Țara Hațegului , Țara Maramureșului , Țara Zarandului
 Codri , ex. Codrii Cosminului , Codrii Orheiului , Codrii Lăpușnei , E-Carp.
 Cobâle , din zona Dorohoi, Neamț, Vaslui
 Câmpuri, ex. Câmpul lui Dragoș, Câmpul lui Vlad
Acestea nu erau independente, ci conduse de Imperiul Habsburgic!

1. Voievodatul Transilvaniei
Pentru interiorul spațiului carpatic avem informații din Cronica lui Anonymus ,
Gesta Hungarorum (notarul regelui maghiar Bela III), din sec. 12 , despre
formațiunile politice prestatale din sec. 9 din interiorul arcului carpatic.
In anul 896 când cele 7 triburi maghiare, conduse de ducele Arpad au plecat din
stepele nord-pontice și s-au îndreptat spre Panonia, i-au găsit aici pe vlahi.

1
Arpad a trimis o căpetenie, pe Tuhutum, intr-o misiune in „Terra Ultrasilvana”
(Țara de peste munte), acesta ii menționeaza pe români cu cei 3 conducatori ai
lor :
 Crișana – Voievodatul lui Menumorut – centrul la Biharea
 Pod. Trans. – Voievodatul lui Gelu – centrul la Dăbâca
 Banat – Voievodatul lui Glad – centrul la Cuvin
Aceși 3 voievozi au intrat in conflict cu maghiarii, au fost înfrânți (Gelu și
Menumorut chiar uciși) , dar stăpânirea maghiară propriu-zisă incepe abia dupa
1054.
Legenda Sf. Gerard ne dă informații despre formațiunile politice existenre in
interiorul arcului carpatic in sec. 11
 Pod. Trans. – Voievadatul lui Gyula
 Banat – Voievodatul lui Ahtum
Aceștia intră și ei în conflict cu regalitatea maghiară. Ahtum intră in conflict
cu regele maghiar, deoarece pune vamă pe sarea transportată de unguri pe
Mureș, din Transilvania.
Ungurii au fost creștinați in ritm catolic in 1001-1002, regatul maghiar
condus de regele Ștefan devine Regat Apostolic, adică susținuți de papalitate
cu misiunea de a creștina teritoriile din jur, din această parte a Europei. Sub
acest pretext, ungurii vor desfășura o politică expansionistă in spațiul
românesc, special in interiorul arcului carpatic.
Regalitatea maghiară pătrunde in Transilvania și Ahtum este înfrânt. Lui
Gyula i se cere să treacă la religia catolica, refuză, e arestat si luat prizonier
in Ungaria.
Anihilarea rezistenței formațiunilor politice românești din interiorul arcului
carpatic va opri procesul de evoluție a Transilvaniei spre forma de stat
independent de puterile vecine.
Ungurii au incercat să introducă in Transilvania institutii si forme de
organizare proprii, de exemplu :
 Instituția principatului : 1111, documentul il menționează pe un
”princeps Mercurius”. Insă rezistența românilor a fost mare.

2
  1176, un alt document il mentioneaza pe ”voievoda Leustachius”,
Deci instituția centrala a Transilvaniei a rămas voievodatul. Voievodul
era vasal regelui maghiar si avea functii administrative si militare.
In anul 1111, sunt informații despre primul comitat (forma de organizare
maghiară) : Comitatul de Bihor ( de Crasna, de Dăbâca).

Incepând din a doua jumatate a sec. 12 , pentru a reuși să stăpânească

Transilvania, ungurii folosesc colonizările (aduc populație străină)
 Secuii, primii care au fost colonizați, populație de origine turanică, au
venit odata cu ungurii ( zona Bistriței ) .
 Sașii, in sec. 12-13 , (zona Sibiu, Sighișoara,Brașov) și au primit
importante privilegii din partea regalității maghiare ( rol de apărare in
trecătorile munților ) .
 Cavalerii teutoni, adusi in 1211 in Țara Bârsei de catre regele Andrei al II-
lea. Rolul lor era de a apăra Transilvania de migratori, insă ca urmarea
neînțelegerilor si a nesupunerii acestora față de rege, in 1225 sunt
alungați din Țara Bârsei, deoarece acesția își formau propriile cetăi și
exista riscul unei eclave impotriva maghiarilor. Pleacă spre nord in
Polonia si intemeieaza Statul Prusac.
Populația românească majoritară se va retrage in zona subcarpaților, unde vor
intemeia acele ”țări românești” :
 Țara Maramureșului
 Țara Făgărașului
 Țara Zarandului (Hunedoara)
Din aceste țări vor porni ”descălecatul” celorlalte țări românești
In 1366, regalitatea maghiară adoptă diplomele prin care condiționa calitatea
de nobil de apartenență la religia catolică și astfel multe familii românești s-au
convertit la religia catolică.
o Cazul familiei Drragffy ( familia Dragu)
o Cazul familiei Appafy ( ducii de Apa)

3
 2. Țara Românească
Pentru spațiul de la sud de Carpați avem informații din izvorul naratic (scris)
”Diploma Cavalerilor Ioaniti” din 2 iunie 1247 acordată de regele Ungariei Bela
al IV-lea, conducatorul ordinului............... . Cu această ocazie ne sunt furnizate
informatii, stim din diplomă despre existența a 5 formațiuni politice prestatale :
 Banatul de Severin
 Voievodatul lui Litovoi ( N Olteniei, cuprinzând și Țara
Hațegului peste munți, de-a lungul Depresiunii Jiului)
 Cnezatul lui Farcaș ( N Olteniei, zona Vâlcea)
 Cnezatul lui Ioan ( intre Jiu si Olt)
 Voievodatul lui Seneslau in zona Argeșului și Muscelului
( Câmpulung, Argeș)
Tot din diplomă mai avem informații despre bogăția acestor locuri ( iazurile de
la Celei, cneze)
Si sunt menționate si structurile sociale :
 ”maiores terrei” , mai marii pământului
 ”rusticii” , țăranii

Etape :
1. Prima etapă ne prezintă formațiunile politice prestatale din diplomă, care
erau vasale regatului maghiar si in 1277-1279. Are loc un episod militar
când Litovoi ( nu stim daca este acel Litovoi pomenit de diplomă sau un
urmaș al său) denunță suzeranitatea maghiară , refuză plata tributului
afirmându-și autoritatea , are loc un conflict militar, este ucis, iar fratele
său Bărbat este luat prizonier, dar se rascumpara pe o suma importantă
de bani si recunoaste suzeranitatea maghiară.

2. A doua etapă : o contribuție foarte importantă o are ”Descălecatul”

(proces istoric de intemeiere a unui sat, oraș, stat) . Aici avem tradiția
descălecatului din istoria românilor și anume descălecatul lui Negru Vodă
din Făgăraș.

3. A treia etapă : istoria reală a Țării Românești incepe cu domnia lui

Basarab I, 1310-1352.

4
 Relațiile lui Basarab I cu regalitatea maghiară la inceput erau foarte
bune (știm din izvorul din 1324 cand in urma unor negocieri indeplinite
”in chip credincios si vrednic de laudă” Banatul de Severin e cedat lui
Basarab I, denumit in document ”voievodul nostru transalpin”. Relațiile
dintre Basarab I care acceptase suzeranitatea regatului maghiar si statul
maghiar se inrăutățesc, cauza neînțelegerilor a fost Banatul de Severin.
Regele Carol Robert de Anjou il amenintă ca fiind trădător pe
Basarab I, deoarece dorea teritoriul. In 1330 regatul maghiar pornește cu
armata impotriva lui Basarab I ( acesta trimite solie si incearca aplanarea
conflictului, dar este refuzat). Lupta dintre Basarab I si regele maghiar
are loc la Posada intre 9-12 noiembrie unde ungurii sunt înfrânți.
Posada nu reprezintă numele unui loc, ci denumeste o trecătoare
(stânci) , avem informatii din Cronica pictata de la Viena, iar aici de la
înălțimea acelor stânci, românii aruncand cu sageti si bolovani, reușesc
să înfrângă armata regală.
Victoria de la Posada a lui Basarab I a reprezentat practic afirmarea
independentă a primului stat : Țara Românească : 1330 (cucerirea
independenței față de regalitatea maghiară) .

Regii Ungariei, in Regatul Maghiar in 1301-1308 are loc o criză

politică legată de lupta pentru putere pentru tronul Ungariei. Au existat
mai multi pretendenți printre care si Otto de Bavaria, luat prizonier in
zona de nord a viitorului stat Moldova. In final, castiga tronul maghiar
Dinastia franceză Anjou , in 1308.
Această dinastie a dat Ungariei 2 mari regi :
 Carol Robert de Anjou : 1308-1342
 Ludovic de Anjou : 1342-1382
Basarabii :
 Nicolae Alexandru ( fiul lui Basarab I ) : 1352-1364 .
- A fost in relatii bune cu Ludovic de Anjou, colaborând in luptele impotriva
tătarilor
- Respinge pretențiile regelui maghiar de a controla drumul comercial de la
Brașov la orașele de pe Dunăre
- In 1359, isi ia titlul de Domn Autocrat (singur stăpânitor) .
- In 1359 e infiintata Mitropolia de la Argeș ( prima mitropolie ortodoxa din
spațiul românesc)
5
  Vladislav I Vlaicu : 1364-1377
- Recunoaște suzeranitatea maghiară si primește Făgărașul.
- Bate prima monedă in 1365 din Ț.R.
- In 1370 intemeiază a doua mitropolie : Mitropolia de la Severin , de aici
incep conflictele cu turcii, Imperiul Ootman era in plină expansiune si se
apropia de Dunăre.

 Radu I : 1377-1383
 Dan I : 1383-1386 ( fiul lui Radu I)
 Mircea cel Bătrân :1386-1418 ( fratele lui Dan I)

3. Moldova
Pentru spatiul de la rasarit de Carpati (extracarpatic) izvoarele care
mentioneaza existenta unor autonomii locale sunt mai putin clare, dar sunt
mentionate pentru secolul 12, cronicele rusești ce mentionează o țară
”Berlad” si locuitorii sai ”berladnici”.
Din sec. 13, documentele cancelariei maghiare si papale vorbesc despre ”o
țară a rodnicilor”, iar o cronică rusă atestă o ” țară a bolohovenilor” .
Documentele mai atestă existenta unor autonomii locale cum ar fi : codri,
cobâle, câmpuri, ocoale.
Intemeierea Țării Moldovei prin unficarea autonomiilor locale prestatale de
la est de Carpați, incepe in a doua jumatate a sec. 14 si se incheie la sfarsitul
acestui secol. In procesul de formare a statului medieval Moldova, un rol
important l-au jucat si drumurile comerciale care legau porturile de la
Marea Neagră : Chilia si Cetatea Albă de zonelle poloneze si drumurile
comerciale de la Marea Baltică. O cauza ce a favorizat intemeierea statelor
medievale românești a reprezentat slăbirea stăpânirii tătare in special la
răsaărit de Carpați. ( criza in Hanatul Coardei de Aur) .

6
Etape :
1. Prima etapă este marcată de expedițiile militare din 1345-1346
organizate de coroana maghiară impotriva stăpânirii tătarilor la
răsărit de Carpați. La aceste expediții a participat si voievodul
Dragoș din Maramureș, in calitate de vasal al regelui maghiar.

După a doua expediție din 1354, se formeaza la răsărit de Carpați o

marcă ( teritoriu de la graniță) de aparare cu sediul la Baia , condusă
de Dragoș, cunoscut in istorie ca descălecător.

2. A doua etapă e marcată de acțiunile lui Bogdan Voievod de Cuhea

din Maramures pe Valea Izei.
Paralel cu evenimentele care se desfasurau la rasarit, in Țara
Maramureșului are loc conflictul dintre Bogdan si regalitatea
maghiară, (document din 1343, e declarat infidel) , iar un decument
din 1349 il declara ”fost voievod necredincios al nostru”. Aceste
documente subliniaza faptul ca intre Bogdan si regalitatea maghiară
exista un conflict, iar in momentul in care conflictul nu a mai putut fi
aplanat,Bogdan si supusii sai au trecut la rasarit de carpati.
Anul trecerii lui Bogdan e o data controversata, vechea
istoriografie sustine data de 1359, dar un urma noilor cercetari,
istoricul Stefan Sorin Gorovei sustine anul 1363.
Intre Bogdam si urmasii lui Dragos are loc o lupta, si dintr-un
document din 2 februarie 1365 acordat lui Balc, fiul lui Sas, prin
acest document se recunostea indirect independenta noului stat
”Țara Moldovei”. In istorie, Bogdan e considerat intemeietor,
deoarece el va conduce un stat independent fata de regalitatea
maghiară, pe cand Dragos a fost vasal regelui maghiar.

3. Mușatinii :

 Lațcu ( 1367-1375) , in timpul sau in 1370 e infiintata episcopia catolica

de la Siret.

 Petru I Mușat ( 1375-1391 ) cu el incepe in istoria Moldovei o noua

dinastie de domni.

7
- In această domnie indelungata, Moldova se dezvolta d.p.d.v economic
(in 1388 acorda un imprumut de 3 mii de ruble regelui Poloniei, Vladislav
Iagello, primind in schimb garantie Pocuția ( Halici + prov de la N
Moldovei) , care n a fost returnat niciodata.
- D.p.d.v religios construieste biserica Mirăuților si a incercat sa puna
bazele Mitropoliei Moldovei, dar intra in conflict cu Patriarhia
Constantinopolului.
- Muta capitala Moldovei de la Baia la Suceava.
 Roman I Mușat ( 1391-1394 )

- In timpul domniei relatiile cu regalitatea maghiara sunt proaste, iar

acesta va reusi sa elibereze de sub stăpânirea tătarilor partea de sud a
Moldovei prin luptă
- Din documentul din 15 ianuarie 1393 el se intitula ”mare singur
stăpânitor din mila lui Dumnezeu... stăpânitor al Țării Moldovei de la
munte pana la mare.”
- Intrand in conflict cu Polonia pe tema Pocuției a fost schimbat.
 Ștefan I Mușat ( 1394-1399 )

- In februarie 1395 la Ghindaoan (Neamț) are loc lupta impotriva armatei

maghiare condusă de regele Sigismund de Luxemburg.
 Alexandru cel Bun ( 1400 – 1432 )

Dobrogea :
- Nucleul in jurul caruia se va forma Dobrogea ca stat a fost Țara Cavarnei
atestata la 1230 intre Mangalia si Varna, cu reședința la Caliacra. Aceasta
formatiune politica era sub autoritatea religioasa a Patriarhiei de la
Constantinopol si il are atestat drept conducator in prima jumatate a
sec. 14 pe Balica. Acesta intervine prin participarea miliitara chiar in
luptele interne pentru tronul Constantinopolului.
- Urmasul lui Balica este Dobrotici, primeste de la IO titlul de ”despot”,
rang politic si militar, si reuseste sa unifice teritoriul dintre Dunare si
Mare.
- In 1386, Ivanco, fiul lui Dobrotici, bate monedă proprie.
- Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești include Dobrogea in 1388 in
componenta Ț.R , dar in 1417 va fi pierduta in favoarea IO pana in 1878.

8
 Instituțiile statelor medievale
Constituirea statelor medievale românești a reprezentat si un transfer de
putere politica de la cnezii și voievozii locali in favoarea conducaatorului ales,
care-si asuma titlul de mare voievod.
Pentru a conduce acest mare voievod avea nevoie de institutii cum ar fi :
 Domnia
 Biserica
Formarea institutiilor in spatiul romanesc a fost influentata de modele din
Occident, slave si bizantine.

1. Domnia – reprezenta insitutia centrala in Ț.R si Moldova, la fel ca si in

Occidentul Europei.
Relațiile din domni si supușii săi erau reglementate de un sistem de relații
suzerano-vasalice, specifice spatiului românesc. Daca in Occident succesiunea
la tron era reglementata de ordinul de primogenitura, in spatiul ro succesiunea
la tron avea o particularitate, aceea ca se putea alege ca succesor la tron orice
persoana de ”os domnesc”, adica născută in familia domnitoare. (Basarabii-
Ț.R si Mușatinii-Moldova), particularitate ce a determinat numeroase lupte
sângeroase pentru succesiunea la tron.
Până in primele decenii ale sec. 16, domnul era ales de o adunare la care
participau reprezentanti ai stărilor privilegiate (boierime mica,mijlocie si mare).
Titlul domnesc - asa cum este el consemnat in documentele vremii, reflectă puterea si
autoritatea domnului.

”IO Vladislav, mare voievod, domn si singur stăpânitor a toată Ungrovlahia”

 Particula ”IO” reflectă originea divină a puterii domnești, ea vine de la prescurtarea

Ioannes, ce inseamnă ”cel ales de Dumnezeu”.

 Domnul era ”uns” si incoronat de mitropolitul țării in cadrul unei ceremonii religioase.
Această ceremonie si formulele mentionate in titulatura semnifică transferarea
harului divin.

9
 Sintagma ”mare voievod”, prin acest titlu domnul isi asuma titulatura de mare
comandant suprem al oastei, functie militara ce subliniaza si intâietatea lui in raport
cu ceilalti voievozi.

 ”domn” provine din latinescul ”dominius”=stăpân si semnifica autoritatea politică

absolută si stăpânul pământurilor și a locuitorilor țării.

 Formula ”singur stăpânitor / de sine stătător / autocrator ” reprezintă o afirmare de

suveranitate externă in raport cu puterile vecine, dar si internă, față de toti supușii,
inclusiv față de clasa boierească.

Atribuțiile domnului ( vizează toate domeniile importante )

 Atribuții de politică internă si externă, respectiv declara război si incehia pace, semna
tratate cu țările vecine, ajutat de sfatul domnului.

 Atribuții militare, era marele voievod si detinea conducerea armatei țării (armata=oastea
cea mare+oastea cea mică, permanentă)

 Atribuții administrative, conducea intreaga adm, numea dregătorii ( functii detinute de

boieri)

 Atribuții funciare, teoretic era proprietarul intregului pamant ”dominium eminens” pe care-l
administra dupa bunul plac. O parte era dăruit boierilor, acestia urmand a-i datora
”consilium et auxilium”, necesare guvernarii tarii in baza contractului vasalic. O altă parte era
donat bisericilor si manastirilor, astefel in domeniul funciar all tarii erau : sate domnesti, sate
boieresti, sate manastiresti.

 Atribuții financiare, dreptul de a bate monedă si de a impune taxe si impozite.

 Atribuții judiciare, reprezenta instanța suprema de judecata

 Atribuții religoase, confirma episcopii si mitropoliții, ctitorea manastiri si biserici.

 Atribuții legislative, emitea asezaminte sau hrisoare, acorda privilegii negustorilor ( scutire
de unele taxe)

10
Evoluția instituției domniei
Spre sf sec. 16 si in sec. 18, turcii asociaza domnia in tarile romanesti cu o functie
administrativa, iar pe domn cu un inalt dregator al Porții si tot acum pșrincipiul ereditar
pentru ocuparea tronului e abandonat.
Până in sec. 16 domniile au fost puternice si autoritare, dar apoi se degradeaza. Atributiile
interne ale domnului sunt neschimbate, dar pe plan extern IO controla politica externa a
țărilor române.
In această perioada, creste foarte mult influenta familiilor boierești, isi vor discuta tronul,
instituindu-se asa numitul regim boieresc sau nobilliar
Accenturea domniei otomane aduce cu sine sistemul numirii domnilor direct de catre
Poartă, fara consultarea boierimii, ceea ce a dus la o știrbire a autorității domnești.
Asistam astfel la o instabilitate a domniei, devine foarte scurtă, numirile se faceau pe plata
unor sume mari de bani.
Noi modificari in organizarea institutiei centrale, domnia, avem odata cu instaurarea
regimului fanariot :
- In 1711, Moldova
- 1716, Țara Românească
- Pana in 1821, revoluția lui Tudor Vladimirescu, cand se revine la domniile
pământene.

Caracterisitici ale regimului fanariot

 Domnii erau numiti de catre Poartă dintre fostii dragomani ( translator,
functionar), dintr-un cartier al Constantinopolului, Fanar, originea lor era
grecească sau românească
 Domnii scurte, medie 3 ani , rezulta degradarea inst. Domnesti
 Domnii aveau statut de functionari ai Portii, schimbati dintr-o tara in alta dupa
bunul plac al sulatanului.
 E desfiintata armata, aveau doar o garda de corp
 Politica externa e controlata si limitata de IO, dar totusi Țările Române aveau
autonomie (permisa institutia domniei si mentinerea credintei)
Stat autonom=regim caracteristic a unui stat care are dreptul de autoguvernare si
autodeterminare.
Vasalitate= stare de dependență politica fata de IO cu pastrarea autonomiei.
Imunitate=ansamblu de drepturi si privilegii de care se bucura o persoana.

Insitutia domniei in Transilvania

11
 - Institutia centrala in Transilvania era voievodatul, se mentine pana in sec.16 cand
Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana ( 1541 domnia lui
Suleyman Magnificul, batalia de la Mohaci 1526, cand Regatul Maghiar dispare de
pe harta Europei )

- Pana in 1541, voievozii Transilvaniei erau vasali ai regatului maghiar, numiti de

regele Ungariei si aveau atribuții militare, judiciare si administrative, voievodul isi
exercita autoritatea si asupra comitatelor (forma de organizare ale coloniștilor)

- Incepand cu 1541 au loc importante transformari pe plan institutional :

 Era condusă de un principe ales de Dietă ( alcatuita din reprezentantii
natiunilor privilegiate : maghiari, sași, secui sia religiilor recepte :
catolica, luterana si calvina) dupa ce obtine confirmarea sultanului care-i
trimitea insemnele princiale, steag de domnie.
 In politica interna detinea insemnate prerogative, asemanatoaree
domniilor din Moldova si Ț.R.
 In politica externa, principele avea prerogative limitate si controlate de
Poarta.

Din 1699, in urma Păcii de la Karlowitz, Transilvania devine provincie a Imperiului

Habsburgic, condusa de imparat prin intermediul unui duvernatorul ales de Dietă și
confirmat de Curtea de la Viena.

12