Modele de organizare

politică în Grecia antică

 Repere:

• Formarea polisurilor
• Polisul Spartan
• Polisul Atenian
• Războaiele medice
• Războiul peloponesiac
 Forme de conducere politică în Grecia
• 1. Monarhia – formă de conducere a statelor de către o persoană (rege, țar,
monarh)
• 2. Sistemul aristocratic (,,aristos”=nobili, ,,kratos”=putere),puterea aparţine
familiilor vechi greceşti, iar funcţiile se transmit din generaţie în generaţie.
• 3. Tirania, puterea era preluată prin forţă de către o persoana care conduce
avand sprijinul celor săraci,care luptă îimpotriva aristocraţiei.
• 4. Plutocrația – formă de conducere a statelor de către 2 sau mai multe
persoane
• 5. Oligarhia – formă de conducere a statelor de către aristocrație, oameni
bogați
• 6. Democrația – formă de conducere a statelor de către cei mulți, de către
popor
 FORMAREA POLISULUI
• Cetatile-polis au aparut în sec VIII şi VII î. Hr ele s-au format prin unirea
mai multor sate in jurul unei cetăţi conduse de catre un basileu.
• Acestea erau asemanătoare orașelor-state antice din alte regiuni ale lumii.
• O cetate polis cuprindea o fortificaţie aflată pe vârful unui deal central
numit,,acropolis”,aici se aflau principalele temple și tot aici se refugiau
locuitorii in caz de razboi.
• De asemenea polisul mai cuprindea ,,agora”(piata publică)aici se găseau principalele instituții
publice și tot aici cetățenii se strângeau pentru a discuta problemele orașului.
• În jurul acropolei și a agorei,de-a lungul străzilor ce străbat orasul se află locuințele și
atelierele meșteșugărești .Toate acestea au fost inconjurate cu un nou zid de apărare.
• Pentru început orașele s-au dezvoltat la întâmplare fără planuri întocmite
înainte fapt care a determinat unele neajunsuri, precum lipsa apei
• Mărimea unui oras era mult diferită de a altuia,astfel erau orase mari ce
puteau fi strbătute în câteva zile,precum Atena, dar și orașe mult mai mici ce
aveau doar 2-3 km lungime.
 Polisul Sparta

• Sparta s-a format prin unirea a cinci triburi doriene din Laconia, pen.Pelopones (S.
Greciei)
• Potrivit legendei cel care a încercat să organizeze statul spartan a fost
reformatorul Licurg. Acesta, în urma unor calatorii facute în Asia Mică și în Creta,ocazie
cu care a adus și poemele homerice, în drum spre patrie s-a oprit la oracolul din Delfi.
• Acolo a primit îndemnul de a se ocupa de organizarea statului spartan. Întors in patrie a
elaborat o constituţie prin care a stabilit modul de guvernare în Sparta
Organizarea socială:
-spartanii(cetățenii cu drepturi depline,puţin numeroși)
-hiloţii(băștinașii ahei cuceriţi de dorieni,asemănaţi sclavilor erau dispreţuiţi și
asupriţi)
-periecii(noii veniţi în cetate,fără drepturi politice,oameni liberi, locuiau în
jurul orașului Sparta ocupandu-se cu agricultura, meșteugurile,comerţul și
agricultura)
• Potrivit aceste-i constituţii Sparta devenea un
stat militarist având următoatele instituii de
conducere:
•  2 regi ereditari,conducători ai armatei și
mari preoţi
•  5 efori,apar mai tărziu,aveau rol de a
judeca procesele dar treptat puterea lor va creşte
•  Senatul(Gerusia) format din 28 de
membri cu vârsta peste 60 de ani aleşi pe viață.
Avea rol de tribunal suprem dar și de arezolva
probleme publice,dea elabora hotarâri și legi.
•  Adunarea poporului(Apela) reunea toţi
spartanii cu vârsta de peste 30 de ani.Ea hotăra
pacea sau războiul,alegea funcţionarii și se
pronunţa prin aclamaţii asupra legilor facute de
regi sau senat.
Cu ajutorul puternicei sale armate, Sparta se impune în faţa altor cetăţi
greceşti(Corint, Megara, Egina) şi a altor polisuri din Pelopones.Sub
conducerea sa, acestea încheie o alianţă numită Ligă Peloponeseacă.
 Polisul Atena
• Atena a fost întemeiată prin unirea a
nouă triburi ioniene din provincia
Attica.
• Stat aristocratic la început,
devine printr-o serie de reforme
succesive,un stat democratic în care
rolul principal era deţinut de
Adunarea Poporului(alcătuită din
cetăţeni).
• La început cetatea era condusă
de regi, apoi de 9 arhonţi asleși dintre
aristocraţi(eupatrizi).
• Prin sec.VII numărul celor lipsiţi de
pămant și al sclavilor din datorii era tot
mai mare. Ei vor cere aristocraților să
iniţieze reforme.
• Primul reformator atenian a fost
Dracon, el a elaborat primele legi scrise
în anul 621 îHr.
• Deși aceste legi au fost deosebit de severe
nu au reușit să rezolve societății ateniene,
astfel poporul s-a revoltat alungându-l pe
reformator.
• Acesta a fost urmat de către Solon, care
a elaborat o constituție bine primită de
către popor motiv pentru care compatrioții
l-au aşezat printre cei şapte înţelepţi ai
Atenei.
• Solon:
• - i-a eliberat pe sclavii din datorii,
restituindu-le pământurile,
• - a limitat suprafaţa de pamânt pe care o
avea cineva,
• -a împărţit populaţia in patru categorii,
care primesc drepturi după avere.
• În plan politic:
• - a sporit rolul Adunării
Poporului, aceasta împărţea
puterea cu cei 9 arhonţi, Senat și
Areopag.
• Acesta este momentul în care
începe democratizarea reală a
Atenei, chiar dacă din răndul
arhonţilor, a senatului şi
areopagului puteau face parte
doar cei bogaţi.
• Reformele lui Solon nu au eliminat conflictele dintre cei bogati şi restul
poporului,ca urmare o perioadă puterea în Atena va fi preluată de către
tirani. Unul dintre aceștia a fost Pisistriade care în anul 560 îHr. a
preluat puterea cu sprijinul poporului,încercând să îmbunătăţească situaţia
acestuia.
• În anul 510 îHr. un alt reformator arhontele
Clistene a înţeles că cetatea nu mai poate fi
condusă doar de aristocraţi.
• El a dat drepturi egale tuturor atenienilor liberi,
indiferent de avere, inclusiv metecilor, care devin
astfel cetăţeni.
• De asemenea a împărţit populaţia pe criterii
teritoriale
• A alcătuit un nou sfat al cetăţii numit: Boule,
format din 500 de membri care erau aleşi pentru
câte un an şi aveau rolul de a pregăti legile ce
urmau a fi votate în Adunare poporului aceasta
fiind organul suprem în stat.
• - A fost creat colegiul celor 10 strategi,
care avea atribuţii administrative și
militare.
• - Tribunalul poporului a preluat rolul
de instanţă judecătorească supremă,
scade astfel importanţa areopagului.
•- Pentru a preveni tirania,
Clistene a introdus ostracismul, cei
bănuiţi că vor să aducă atingere vieţii
publice fiind îndepărtaţi din cetate
pentru 10 ani.
• Democraţia ateniană cât și înflorirea economică și culturală va
cunoaşte apogeul în timpul lui Pericle(461-429 îHr.).
• Adunarea poporului era în continuare organul suprem,din aceasta
făceau parte cetăţenii cu vârsta de peste 18 ani.
• La iniţitiva lui Pericle funcţiile publice erau acordate prin tragere la
sorţi și erau plătite.
În anul 490 îHr. are loc o nouă expediţie persană, lupta se desfăşoră la Marathon, grecii conduși
de Miltiade reușesc o importantă victorie în faţa unui dușman de 10 ori mai numeros.
În anul 480 îHr. regele Xerxes, urmaşul lui Darius, în fruntea unei numeroase armate persane
reuşeşte să-i înfrângă cu tot eroismul lor pe grecii conduşi de spartanul Leonida la Termopile,
după care a urmat distrugerea şi incendierea Atenei.
ân 480 î. Hr. flota grecească sub comanda lui Temistocle,a reușit o victorie preţioasă asupra flotei
persane în apropierea insulei Salamina
• Între anii 431-404 îHr. lumea greacă a fost măcinată de un mare conflict
care a opus cele două orașe importante ale Greciei: Atena şi Sparta,
fiecare sprijinită de aliaţii săi. În anul 431 îHr. intre Corint şi Corcira s-a
iscat un conflict în care au intervenit cele doua puteri: Atena de partea
Corcirei, iar Sparta de partea Corintului.
•
Războiul s-a desfăşurat atât pe uscat cât şi pe mare
cuprinzând un vast teritoriu între Sicilia şi M.
Neagră. Atena se baza pe forţa sa maritimă iar Sparta
pe forţa sa terestră.
La început Atena părea să facă faţă cu succes
războiului însă epidemia de ciumă care a cuprins
Atena supra aglomerată şi căreia îi cade victimă
inclusiv Pericle(429 îHr.).
Trădarea lui Alcibiade și ajutorul acordat de către
perşi Spartei au fost câteva din cauzele care au făcut
ca victoria să fie în cele din urmă de partea acesteia.
Se prabușește astfel democraţia ateniană, flota Atenei
este arsă iar zidurile cetăţii dărâmate, cu toate acestea
Sparta nu va reuşi să unifice Grecia sub stăpânirea sa,
datorită nivelului său de dezvoltare inferior.
• https://learningapps.org/16085057
• https://learningapps.org/15501788
• https://learningapps.org/16084787
• https://learningapps.org/9146831
• https://learningapps.org/6385298
 Tema/a

• De studiat tema PPT, lecția video.

 Citește sursa și răspunde la întrebări

 Text: Constituţia lui Lycurg

 “Licurg este un rege legendar, care a stat în fruntea Spartei doar opt luni, după care s-a retras. El a
călătorit prin Creta, Ionia şi Orient, pentru a cunoaşte organizarea politică şi legile din aceste regiuni.
 Întors în ţară, Licurg a consultat oracolul de la Delfi şi apoi a trecut la realizarea unor reforme care şi-au
pus amprenta pe toată istoria ulterioară a Spartei.
 Cea mai de seamă înnoire adusă de Licurg a fost întocmirea GERUSIEI, care a constituit un element de
echilibru, ferind conducerea statului de tirania regilor cât şi de puterea poporului.
 A doua şi cea mai îndrăzneaţă faptă politică a lui Licurg, a fost împărţirea pământului Spartei în loturi
egale.
 Pentru a elimina lăcomia şi inegalitatea dintre cetăţeni a interzis circulaţia monedei de aur şi argint şi
practicarea meşteşugurilor nefolositoare. Vrând să dea lovituri şi mai puternice luxului şi pentru a nimici pofta de
bogăţie a orânduit mesele comune. Licurg a considerat problema educaţiei ca cea mai frumoasă şi însemnată
îndatorire a legiuitorului, reglementând educaţia spartanilor de la naştere până la maturitate.
 Mândru de realizările sale, el s-a dus să consulte oracolul de la Delfi, cerând spartanilor să jure că vor
respecta orânduielile sale până se va întoarce cu verdictul. Primind un răspuns favorabil, Licurg a decis să nu mai
revină în Sparta pentru ca legile să rămână în veşnicie.”

 Întrebări:
 -Cine era Lycurg şi prin ce a rămas el important?
 -Ce reforme a introdus Lycurg la Sparta?
 -Ce scop a urmărit prin aceste reforme?
 Redactează un text istoric scurt, în baza surselor de pe
următorul slide

• Subiectul: Societatea spartană –

model de dezvoltare în antichitate?
Sursa A
“Leonida – egalul”
"Bună ziua ! Eu mă numesc Leonida şi sunt unul din
cei doi regi care se află în fruntea Spartei.. Fac
parte din rândul “egalilor” şi sunt unul din cei 9
000 de cetăţeni ai Spartei. Eu sunt cetăţean
spartan deoarece am peste 20 de ani, dar şi pentru
că părinţii mei sunt ei înşişi spartani şi îşi trag
rădăcinile din vechii dorieni care au ocupat această
regiune. Chiar dacă sunt rege nu sunt mai bogat
decât ceilalţi, deoarece toţi avem loturi egale de
Pământ, lucrate de hiloţi. În calitate de cetăţean
particip la adunarea “egalilor” care adoptă legile.
Ocupaţia mea principală este cea militară. De la 7
ani am fost pregătit să fiu un bun soldat pentru a
apăra cetatea mea.”
Sursa B
Briseis – o femeie spartană
“Eu sunt una din cele 9 000 de femei spartane,
numele meu este Briseis. Nu am nici un drept iar viaţa
mea nu este uşoară. În tinereţe am fost pusă, alături
de celelalte tinere spartane, să fac exerciţii fizice la fel
ca şi băieţii. Trebuia să am un corp sănătos şi puternic
pentru a da naştere la copii puternici. De educaţia
băieţilor mă ocup doar până la 7 ani deoarece de la
această vârstă ei sunt luaţi şi educaţi de stat, pentru a
deveni buni soldaţi. De la 12 ani ei nu mai stau acasă
fiind duşi în cazărmi. Nu-mi este uşor dar accept acest
lucru pentru că ştiu că de vitejia lor va depinde puterea
cetăţii în care trăiesc. Viaţa m-a făcut să fiu puternică,
într-o vreme dominată de războaie. Când fiul îmi
pleacă la război îi spun hotărâtă: “Să vii cu scut sau pe
Sursa C
POLIBIUS -periec
"Salut ţie, tinere străin! Eu sunt Polibius, periec.
Originar din Corint eu trăiesc la Sparta alături de alţi
30 000 de perieci. Eu nu sunt deci cetăţean spartan, ci
un străin. Eu sunt, totuşi, liber şi am câteva drepturi
(chiar dacă îmi este interzis să particip la viaţa politică
a Spartei). Eu plătesc un impozit (eisfora) şi trebuie să
îndeplinesc îndatoririle mele militare,dacă Sparta este
ameninţată. Sunt negustor, ca mulţi din semenii mei,
deşi puteam să mă ocup şi cu meşeteşugurile sau
cultivarea pământului, aşa cum fac alţi perieci. Locul
nostru este la marginea cetăţii, acolo se află locuinţele
noastre. Îmi este interzis să cumpăr bunuri funciare
(casă, pământ etc.) în cetate.
 Sursa D
TINDAR -hilot
" Bună ziua, mă numesc Tindar şi sunt sclav. Eu nu am
nici un drept, dar pot dispune de o parte din produsele
obţinute de pe lotul pe care îl muncesc. Eu sunt unul din
cei 150 000 de sclavi de la Sparta. Am o situaţie diferită
faţă de sclavii din alte cetăţi. Stăpânul meu este statul
care, alături de alte familii de hiloţi, mă pune să muncesc
lotul unui spartan. Obligaţia mea este să muncesc şi să
asigur întreţinerea stăpânului şi a familie sale. Viaţa mea
nu este sigură De multe ori, noaptea, suntem ţinta
atacurilor tinerilor spartani care, îşi desăvârşesc
pregătirea militară pe seama noastră. Strămoşii mei au
fost cei mai vechi locuitori ce s-au aşezat în această
regiune şi se numeau ahei(vă amintiţi de ei, au luptat în
războiul troian). Dar au fost supuşi de războinicii dorieni
şi transformaţi în sclavi.”