LUMEA GREACĂ ANTICĂ

REPERE GEOGRAFICE
• Asezare: - zona continentală europeană, în sudul Pen.Balcanice, ţărmurile sale
fiind scăldate de de apele a trei mări (M.Egee, M.Ionică, M. Mediterană).
- zona insulară( Creta, Rodos, Delos)
- țărmurile Asiei Mici
• Relieful: predominant muntos, câmpiile fiind putine, țărmurile crestate favorabile
construiri de porturi
• Clima: mediteraneană cu veri lungi, calde, secetoase şi ierni ploioase
• Apele: râuri scurte cu debite mari in timpul primaverii si a toamnei seacă uneori
in timpul verii.
• Ocupații: meștesugurile, comerțul, navigația, pescuitul și agricultura (se cultiva
măslinul,vița de vie, secara)
• Locuitorii: se numeau eleni, numele de greci le-a fost dat de catre romani, ei fac
parte din marea familie a indo-europenilor.
• Numele teritoriului: Elada
 TRIBURILE ELENE
Triburile elene au pătruns în sudul Peninsulei
Balcanice începând cu mileniul II îH în valuri
succesive
• DORIENII
• EOLIENII
• AHEII
• IONIENII
 POLISUL
• Cetatile-poleis/polisurile/orașele-stat au apărut în
secolele VIII - VII î.Hr. Ele s-au format prin unirea mai
multor sate în jurul unei cetăţi conduse de catre un
basileu (monarh). Acestea erau asemanătoare orașelor-
state antice din alte regiuni ale lumii. Cuprindeau
cetatea și teritoriul agricol din jur.
• O cetate polis cuprindea o fortificaţie aflată pe vârful
unui deal central numit acropolis, unde se aflau
principalele temple; tot aici se refugiau locuitorii în
caz de război
• Polisul mai cuprindea agora/piata publică, aici se
găseau principalele instituții publice și tot aici cetățenii
se strângeau pentru a discuta problemele orașului
• În jurul acropolei și a agorei, de-a lungul străzilor ce
străbat orasul se află locuințele și atelierele
meșteșugărești. Toate acestea au fost inconjurate cu un
nou zid de apărare.
• Mărimea unui polis era diferită de a altuia. Astfel, erau
polisuri mari ce puteau fi străbătute în câteva zile,
precum Atena, dar și polisuri mici, care aveau doar 2-3
km lungime
 SPARTA
• Cetatea Sparta a fost întemeiată de dorieni, în secolul al IX-lea î. H. în regiunea
Laconia, din Pelopones;
• ea a fost un stat aristocratic cu un pronunțat caracter militar, având cea mai
puternică armata între polisurile greceşti;
• Categorii sociale:
- cetăţenii erau spartanii, singurii care aveau drepturi cetăţeneşti şi politice;
- periecii erau lipsiţi de drepturi cetăţeneşti, locuiau în jurul cetăţii şi erau
meşteşugari, agricultori şi negustori, deci nu aveau drepturi politice dara vaeau
drepturi economice
- hiloţii proveneau din rândurile populaţiilor cucerite de către spartani; situaţia
lor era intermediară între cea de sclavi şi de oameni liberi; puteau fi uciși dar nu
erau vânduți
• Instituţii:
- monarhia: erau 2 regi ereditari care asigurau conducerea cetăţii; erau judecători
ai poporului şi şefii armatei;
- Apella (Adunarea poporului) era formată din toţi bărbaţii majori care discutau şi
votau legi;
- Gerusia (Sfatul Bătrânilor) era formată din 28 de bărbaţi, în vârstă de peste 60 de
ani, aleşi pe viaţă; rezolvau chestiuni publice, dar mai ales procese penale
 ATENA
• Atena era un polis situat în regiunea Attica, întemeiat
de ionieni în secolul al VIII-lea î H.; Teritoriul său
poseda bogăţii: mine de argint şi marmură. Comerţul
maritim contribuie la puterea cetăţii, portul Atenei,
Pireu, permite schimburi active. Atena exporta
marmură, produse meşteşugăreşti (arme, ceramică),
unelte, produse agricole (ulei şi vin)
• Categorii sociale:
- eupatrizii/aristocrații
-demosul era format din meșteșugari, negustori,
agricultori;
- metecii erau străinii stabiliţi la Atena, care erau oameni
liberi, dar nu deţineau cetăţenia; deci, nu aveau drepturi
politice ci doar economice
- sclavii nu aveau niciun drept putând fi puși la orice
muncă (considerați a fi unelte vorbitoare), puteau fi uciși,
puteau fi vânduți
 Forme de conducere la Atena
DEMOCRAŢIA

PLUTOCRAŢIA

Puterea poporului
OLIGARHIA Demos = popor
(Aristocraţia) Cratos = putere

Puterea celor cu
MONARHIA avere
●
Plutos = bogăţie
●
Cratos = putere
Puterea unui grup
restrâns
Puterea o singură
●
Oligos = câţiva,
persoană-regele puţini
●
Monos = unul singur
●
Arkhos = conducere
●
Arkhos = conducere
 Evoluția politică a Atenei
• La început Atena a fost condusă de un rege, dar puterea sa a fost îngrădită de eupatrizi (oamenii bogaţi,
aristocraţia). În secolul al VII-lea î.Hr. regele a fost înlocuit cu un Colegiu al celor 9 arhonţi, aleşi anual. Au fost
create noi instituţii: Areopagul (organ de judecată şi control) şi Adunarea Poporului (Ecclesia). Pe de altă parte
marea masă a populaţiei forma demos-ul (oamenii de rând). Treptat între cele două categorii sociale a izbucnit un
conflict. Prin intermediul reformelor Atena se transformă dintr-un stat aristocratic în unul democrat, cu o
democrație directă.

DRACON

PERICL REFORMATOR
E I SOLON

CLISTENE
 REFORMATORI
• Dracon la sfârşitul secolului al VII-lea î.Hr. Dracon a încercat să limiteze puterea eupatrizilor. El a elaborat
primele legi scrise.
• Solon ca, arhonte (594-593 î.Hr.), a efectuat o reformă a censului, împărţind populaţia în funcţie de avere în 4
triburi, fiecare trib trimiând 100 de reprezentanţi în Sfatul celor 400 (Bule). Această instituţie discuta problemele
privitoare la buna funcţionare a statului şi pregătea şedinţele Adunării Poporului (Ecclesia). Această instituţie a
devenit instituţia fundamentală în statul atenian: din ea făceau parte toţi cetăţenii, ea vota legile, îi alege şi
supraveghează pe magistraţi, declară război şi încheie pace. Reformele lui Solon au vizat şi instituirea unui
tribunal al juraţilor (heliaia). Prin reformele sale, Solon a limitat puterea eupatrizilor şi a desfiinţat sclavia din
datori
• Clistene (508-507 î.Hr.) a renunţat la împărţirea populaţiei în funcţie de avere, dizivând Atena în 10 unităţi
administrative numite deme. Clistene a reorganizat instituţiile mai vechi şi a creat altele. Astfel, Sfatul celor 400
devine Sfatul celor 500 şi este creat Colegiul celor 10 strategi cu atribuţii administrative şi juridice. Pentru buna
funcţionare a sistemului democratic a fost introdus ostracismul, procedură prin care cetăţeanul bănuit de uneltiri
contra statului era exislat timp de 10 ani din cetate, prin votul celorlalţi cetăteni.
• Pericle (443-429 î.Hr.) a fost ales prim strateg de 15 ori la rând. Acesta a extins atribuţiile Adunării Poporului,
care hotăra în toate chestiunile politice, economice, militare, culturale, juridice şi controla executarea hotărârilor.
O importanţă deosebită a fost acordată colegiului strategilor, membrii săi nu puteau fi traşi la răspundere decât
pentru trădare sau eşec militar. Pentru a asigura drepturi egale tuturor cetăţenilor, funcţiile erau ocupate prin
tragere la sorţi. Pericle a introdus remuneraţia pentru participarea la activitatea în diferitele organe ale statului
Evoluția politică a Atenei