Țările Române

în sec. XVII-
XVIII
Regimul fanariot în Țara Românească și
Moldova
Statutul politic al Țărilor
Române in prima jumatate a
secolului
al XVII-lea. Instaurata in
intreg spatiul romanesc,
suzeranitatea otomana n-a
afectat autonomia tarilor
romane, care si-au mentinut
institutiile interne, ca si
structura economica si
Domniile secolului al XVII-
lea in Ţarile Romane se
caracterizează prin
instabilitatea domniilor,
influenţa crescândă a
familiilor boiereşti în
numirea domnilor,
urmarindu-se instaurarea
unui regim de tip nobiliar,ca
reactie la patrunderea
 În Transilvania a avut loc o perioada de stabilitate sub
domnia lui GABRIEL BETHLEN (1613-1629) care dorea
să devină ”rege al Daciei”, prin unirea celor 3 ţări române.
Ţara Romaneasca: MATEI BASARAB (1632-1654)
stabileşte legături cu împăratul german şi cu regele
Poloniei şi le propune o colaborare împotriva Porţii.
În Moldova: VASILE LUPU( 1634-1653) are raporturi
bune cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, cu
care încheie un tratat pe poziţii de egalitate (1638),
reînnoit în 1646.
Situatia internationala la sfarsitul secolului al XVII-lea a
Criza orientală a început in
1683 cand turcii au fost
infranti la portile Vienei
asediate, fapt ce a marcat
declinul Imperiului Otoma.
De aceasta situatie vor
profita Imperiul
Habsburgic si Imperiul
Țarist care urmareau sa
anexeze teritorii ale
 Tarile Romane, aflate sub
dominatie otomana si la
intersectia intereselor marilor
imperii , ocupau un loc
important in cadrul “Crizei
Orientale” si de aceea ,
domnitorii romani au desfasurat
o ”politica de echilibru ” , care
consta in negocieri cu Rusia si
Austria. Obiectivul acestei
Politica sa de echilibru a fost initiata de domnitorul Tarii
Romanesti-Serban Cantacuzino (1678-1688), care participă
la asediul Vienei (la cererea otomanilor), dar îi sprijină pe
ascuns pe asediaţi si după înfrângerea otomanilor de la
Viena întreprinde tratative cu Habsburgii. Acestia ii
garanteaza domnia ereditară, primeşte titlul de baron al
Imperiului . În 1688 trimite o delegaţie către Imperiul
Habsburgic pentru redactarea unui act care să recunoască
independenta Tării Româneşti, dar tratatul nu a fost
întocmit datorită morţii sale.
Aceasta politica a fost continuata de Constantin
Serban Cantacuzino Constantin
 In Moldova , Dimitrie
Cantemir (1710-1711 ) a
semnat Tratatul de la Lutk in
1711 , cu tarul rus Petru I
care se declara ”protector al
crestinilor ” si promitea sprijin
antiotoman. Turcii au aflat de
existenta acestei coalitii pe
care au au infrant-o in batalia
Dimitrie Cantemir de la Stanilesti pe Prut din
Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a
iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa
restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile
pamantene cu cele fanariote.
Instaurarea regimului fanariot ( 1711/1716–1821 in Moldova si Tara
Romaneasca) a fost o consecinta a crizei orientale, turcii urmarind sa-
si mentina controlul in spatiul romanesc, care insa isi pastreaza
autonomia, dar mult mai restransa.
Trasaturile regimului fanariot
-Domnitorii erau numiti de sultan dintre boierii grecii
din carteirul Fanar al Istanbulului;
-Domniile erau de scurta durata(2,5 ani)ceea ce
determina instabilitate politica;
-Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata
proprie;
-Economia era subordonata Portii otomane si au crescut
obligatiile catre turci inregistrandu-se o fiscalitate
excesiva care , consta in plata unor obligatii precum :
tributul, mucarerul, peschesurile;
Pe de alta parte, unii domni fanarioti au infaptuit
reforme care au permis modernizarea societatii si au
pregatit terenul pentru realizarea unirii celor doua tari.
Constantin Mavrocordat - a luat
masuri pentru reformarea
administratiei, justitiei, finantelor.
1.Refoma fiscala: desfiintarea darilor
si inlocuirea lor cu un impozit anual
fix ce putea fi platit in 4 rate;
2.Reforma sociala: infaptuita in 1746
in Tara Romaneasca si in 1749 in
Moldova, a constat in desfiintarea
serbiei ,taranii devenind liberi ca
persoane,dar erau obligati sa presteze Constantin
zile de claca pe pamantul boierului Mavrocordat
 Alte reforme vizau
modernizarea
legislativa ca
urmare a
elaborarii unor
coduri de legi de
inspiratie austiaca
si franceza:
“Codul lui
Calimachi” -
Scarlat Calimachi
Scarlat Calimachi Ioan Gheorge Caragea si ”Legiuirea lui
In perioada fanariota, pe teritoriul Tarilor Romane au
loc sase razboaie ruso-austro-turce, care s-au incheiat cu
mari pierderi umane, materiale, teritoriale. Aceste
razboaie au reprezentat o consecinta indirecta a crizei
orientale.
Pierderile teritoriale suferite de romani in urma acestor
razboaie au fost:
-Transilvania a trecut oficial sub dominatia austriaca - prin
pacea de la Karlowitz (1699)
-Banat si Oltenia au fost cedate Austriei de catre Turcia prin
pacea de la Passarovitz (1718); Oltenia revenit Tarii
Romanesti in 1739,prin pacea de la Belgrad.
-In urma unui razboi ruso-turc, prin pacea de la Kuciuk-
Kainargi ( 1774) , Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru
protejarea Tarilor Romane. Austria, prin presiuni ale rusilor
asupra turcilor, a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei,