Ramona Ionescu
Camil-Gabriel Ionescu

Memorator de istoria romånilor

pentru clasa a XII-a

Bucure[ti, 2011
 

Editura Booklet Pentru comenzi:

CP 27-494, Bucure[ti
Tel.: 021 430.3095 tel: 021 430.3095
www booklet ro email: comenzi@booklet.ro
web: www.booklet.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei

IONESCU, RAMONA
Memorator de istorie pentru clasa a XII-a / Ramona
Ionescu, Camil-Gabriel Ionescu. - Ed a 2-a, rev. - Bucure[ti:
Booklet, 2009.
Bibliogr.
ISBN 978-973-1892-41-2
I. Ionescu, Camil-Gabriel
94(100)(075.35)

  Editura Booklet, 2011

Toate drepturile asupra lucr`rii apar]in editurii.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 3

POPOARE {I SPA}II ISTORICE
1. Romanitatea romånilor \n viziunea istoricilor
Romanitatea romånilor reprezint` un element esen]ial al
identit`]ii lingvistice [i culturale a poporului romån. Astfel,
romånii sunt un popor romanic (neolatin), al c`rui proces de
formare (etnogenez`) a cunoscut trei etape:
• existen]a civiliza]iei geto-dacice, supus` cuceririi romane,
 \n urma r`zboaielor daco-romane din 101-102 [i 105-106;
• sinteza daco-roman`, realizat` \n urma procesului de
romanizare;
• des`vår[irea etnogenezei \n urma contopirii popula]iei
daco-romane cu migratorii slavi \n sec. VI-VII.
a) civiliza]ia geto-da c` atinge apo geu l \n timpu l reg elui
Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44
 \.Hr.) [i, respectiv, \n timpul lui Decebal, cel care a ref`cut
unitatea statului dac (87-106) [i \n timpul c`ruia Dacia a fost
cucerit` de romanii condu[i de \mp`ratul Traian;
b) romanizarea geto-dacilor a fost realizat` pe parcursul mai
multor secole [i a cunoscut mai multe etape:
- cea ini]ial` (sec. I \.Hr. - sec. II d.Hr), \nceput` \n
Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub st`pånire
roman` (sec I \.Hr);
- cea oficial` (106-271/274), realizat` prin intermediul
factorilor oficiali de romanizare (administra]ia [i armata) [i
al factorilor neoficiali (coloni[tii, veteranii, dreptul,
urbanizarea, \nv`]`måntul etc.). |n procesul de
romanizare, un rol important l-a avut [i cre[tinismul,
r`spåndit \n limba latin`;
 

4 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

- cea postaurelian` (sec. III-VII), \n timpul c`reia se produce
[i romanizarea dacilor liberi, care nu fuseser` integra]i \n
provincia Dacia;
c) des`vår[irea procesului de formare a poporului [i a limbii
romåne s-a realizat \n condi]iile continuit`]ii daco-romane
(dup` retragerea aurelian`) [i venirea migratorilor slavi
(sec. VI-VII).
Etnogeneza romåneasc` a durat mai multe secole (II-VIII/IX),
romånii formåndu-se atåt la nord, cåt [i la sud de Dun`re,
unitatea lor fiind spart` de venirea slavilor \n sec. al VII-lea.
Caracterul limbii romåne este [i el unul neolatin, cum o
demonstreaz` [i structura acestei limbi care con]ine:
- strat latin (60%);
- substrat traco-dacic (10%);
- adstrat slav (20%);
- prelu`ri din alte limbi (10%).
Dup` a[ezarea slavilor la sud de Dun`re, limba romån`
cunoa[te [i ea o fragmentare \n mai multe dialecte:
- dialectul nord-dun`rean (daco-roman) [i
- dialectele sud-dun`rene (aromån/macedoromån; istro-
romån; megleno-romån).
Originea latin` a poporului nostru a fost subliniat` [i de termenii
cu care vecinii f`ceau referire la romåni, \n Evul Mediu:
walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, \n sec. XV-XVII, c`l`torii
str`ini i-au numit pe locuitorii }`rilor Romåne „romani”.
Etnogeneza romånilor a cunoscut diferite teorii: cea 
autohtonist` [i cea imigra]ionist`.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 5

Teoria autohtonist` subliniaz` originea latin` [i vechimea
romånilor pe aceste meleaguri [i a fost sus]inut` atåt de
istoriografia romåneasc`, cåt [i de cea str`in`.
Primii autori care au sus]inut-o au fost cei str`ini (ca, de altfel,
[i cei care au comb`tut-o ulterior):
- \mp`ratul bizantin Mauricius atest` pentru prima oar`, \n
lucrarea sa „Strategikon” (sec. VII), popula]ia de la nordul
Dun`rii, denumit` cu termenul de romani; 
- \mp`ratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbe[te
despre originea latin` a popula]iei romanice de la gurile
Dun`rii, \n lucrarea sa „Despre administrarea imperiului”
(sec. X);
- cronicarul maghiar Anonymus a scris la curtea regelui
Bella III „Faptele ungurilor” (sec.XII), \n care spune c`
atunci cånd ungurii, condu[i de [eful lor, Tuhutum, au
ajuns \n Transilvania, \n sec. IX-X, i-au g`sit acolo pe
romåni [i pe slavi;
- maghiarul Simon de Geza arat`, \n sec. XIII, \n lucrarea
„Faptele hunilor [i ale ungurilor” c` ungurii i-au g`sit, la
venirea lor \n Pannonia, pe romåni;
Al]i istorici, partizani ai teoriei autohtoniste:
- \mp`ratul austriac Iosif II (sec. XVIII) consider` c` romånii
sunt „cei mai vechi [i cei mai numero[i locuitori ai
Transilvaniei”;
- ilustrul istoric englez E. Gibbon (sec. XVIII) afirm` c`
Dacia a continuat s` fie locuit` de daci [i dup` cucerirea
ei de c`tre romani;
- c`rturarul sas J. Troester (sec. XVIII) sus]ine c` romånii
sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei ]`ri”;
 

6 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

- maghiarul Benko Iozsef (sec. XVIII) arat` c` „mul]i romani
 \mpreun` cu dacii indigeni au r`mas pe loc” la
abandonarea provinciei \n timpul \mp`ratului Aurelian;
- Paul Schafarik (sec. XIX) reliefeaz` c` „valahii” din nordul
[i sudul Dun`rii au rezultat din „amestecul tracilor [i geto-
dacilor cu romanii”.
Istoriografia romåneasc` aduce argumente \n favoarea teoriei 
autohtoniste prin autorii [i lucr`rile de mai jos:
- Nicolaus Olahus, care \n 1536 subliniaz` unitatea de
neam [i continuitatea romånilor;
- Sasul Johannes Honterus care \n 1542 nume[te „Dacia”
 \ntreg teritoriul locuit de romåni;
- Grigore Ureche - sec. XVI - arat` \n „Letopise]ul Moldovei”
originea latin` a poporului nostru;
- Miron Costin accentueaz` [i el originea latin` a poporului
[i a limbii romåne, \n „Letopise]ul }`rii Moldovei”;
-Dimitrie Cantemir reliefeaz` [i el, \n „Hronicul vechimii
romano-moldovlahilor” (1722), originea latin` a romånilor;
- Mihai Cantacuzino, Ien`chi]` V`c`rescu, Dionisie Fotino,
Naum Råmniceanu argumenteaz`, \n sec.XVIII, originea
daco-roman` a popula]iei romåne[ti;
- reprezentan]ii {colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein,
Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ion Budai-
Deleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusiv`)
a poporului romån, a vechimii [i continuit`]ii acestuia pe
meleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste idei s-au
reg`sit \ntr-un memoriu \naintat de {coala Ardelean`
Cur]ii de la Viena \n 1791 [i intitulat Supplex Libellus 
Valachorum ;
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 7

- reprezentan]ii [colii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D.
Xenopol, Bogdan Petriceicu-Ha[deu, Dimitrie Onciul, Ion
Bogdan, Nicolae Iorga, Gh. I. Br`tianu, David Prodan [i al]ii.
Din p`cate, mai exist` o categorie de cronicari [i de istorici
care au fost labili \n afirma]iile lor, influen]a]i direct de politic.
Astfel:
- cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan, \n sec. al XVI-lea,
sus]ine c` romånii sunt urma[ii coloni[tilor romani; dup`
unirea realizat` \n 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy \[i
schimb` opinia, sus]inånd contrariul;
- istoricul maghiar Makkai Laszlo sus]ine, \n 1946,
veridicitatea informa]iilor date de cronica lui Anonymus,
pentru ca ulterior s` le numeasc` „basme”.
Teoria imigra]ionist` a fost elaborat` \n sec. al XIX-lea de
austriacul Robert Roesler [i a fost precedat` de alte contest`ri
ale originii [i vechimii poporului [i limbii romåne, ai c`ror autori
au fost:
• Sasul Franz Ioseph Sulzer scrie la 1781-1782 „Istoria Daciei
Transalpine” \n care sus]ine:
- dacii au fost masacra]i \n totalitate de romani;
- romånii s-ar fi format ca popor \n Peninsula Balcanic`, \n
Moesia, unde primesc influen]a slav` [i adopt` credin]a
ortodox`;
- romånii trec ulterior la nord de Dun`re, \n sec. XIII, cu
ocazia a dou` evenimente: dup` expedi]ia t`taro-mongol`
din 1241 [i dup` ce au fost goni]i din sudul fluviului de
c`tre \mp`ratul bizantin Isac Anghelos.
• Maghiarul Bolla Marton afirm` \n sec. XVIII c` romånii sunt
de origine bulgar`, de unde li se trage [i denumirea de
„volohi”.
 

8 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

Teoria roeslerian`  – fundamentul distorsion`rilor politizate ale
ideii de continuitate [i vechime romåneasc`
A fost emis` de austriacul Robert Roesler \n lucrarea sa
ap`rut` \n 1871, intitulat` „Studii romåne[ti. Cercet`ri asupra
istoriei vechi a romånilor” ;
Apari]ia ei a fost favorizat` de climatul politic existent \n
Transilvania (de[i majoritari \n aceast` provincie, romånii erau
considera]i tolera]i, iar na]iunile privilegiate – maghiarii, sa[ii [i
secuii – au c`utat s` conteste \n mod eronat originea [i
vechimea romånilor).
Ideile sale principale sunt:
- dacii ar fi fost distru[i ca popor \n urma r`zboaielor cu
romanii;
- vechea toponimie dacic` ar fi disp`rut tocmai datorit`
acestei extermin`ri;
- Dacia nu a putut fi romanizat` \n 165 de ani;
- to]i locuitorii au p`r`sit Dacia \n timpul \mp`ratului
Aurelian;
- poporul romån [i limba romån` s-ar fi format la sud de
Dun`re (argumente: lipsa elementelor germanice \n limba
romån`; existen]a unor elemente lexicale comune \n
limbile albanez` [i romån`; asem`narea dialectelor
dacoromån [i macedoromån; influen]a slav` resim]it` de
locuitorii de la nord de Dun`re);
- romånii ar fi un popor de p`stori nomazi;
- nu ar exista izvoare istorice care s` ateste existen]a
romånilor la nord de Dun`re, \nainte de sec. al XIII-lea.
Teoria a fost cu succes comb`tut` de lucr`rile istoricilor
romåni B. Petriceicu-Ha[deu [i A. D. Xenopol.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 11

- aceast` oper` a fost, \n inten]ia sa m`rturisit`, realizarea
unei lucr`ri de istorie universal` referitoare la un spa]iu
geografic cu un destin agitat [i cu conexiuni diverse \n
evolu]ia sa;
- „universalismul domin` incontestabil spiritul [tiin]ei
istorice”;
- tratarea temelor de istorie romåneasc` \n context
universal era o necesitate ce izvora din \ns`[i pozi]ia
geografic` a teritoriului ocupat de poporul autorului.
Potrivit p`rerii sale, Marea Neagr` a reprezentat o „plac`
turnant`” a marelui trafic [i a schimburilor comerciale
interna]ionale. Lucrarea \ncepe cu preistoria, continu` cu
osmoza dintre sci]i [i greci, apoi cu geto-dacii [i cucerirea
roman`. Analizeaz` istoria bizantin`, comer]ul genovez [i
vene]ian \n zon` [i impunerea monopolului otoman \n
decursul sec. al XIV-lea. De asemenea, reliefeaz` conexiunile
dintre evenimentele politice din bazinul M`rii Negre [i unele
aspecte din istoria romånilor (ca de exemplu, formarea
Moldovei ca stat [i p`strarea independen]ei statale a }`rii
Romåne[ti).
Aceast` lucrare (ca de altfel \ntreaga oper` [tiin]ific` a lui
Br`tianu) este caracterizat` de:
- spirit critic [i sistematic;
- concep]ie istoriografic` inovatoare, care const` \n
integrarea istoriei romånilor \n aceea, mai vast`, a
Europei, precum [i utilizarea altor [tiin]e sociale
(psihologie, sociologie, economie) pentru \n]elegerea
fenomenelor istorice;
- cunoa[terea [i folosirea izvoarelor (bizantine, occiden-
tale, slavone, mongole);
- parcurgerea unei bibliografii [tiin]ifice vaste.
 

12 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i
XIX
Marile descoperiri geografice  din secolele XV-XVI au fost
rezultatul expedi]iilor prin intermediul c`rora europenii au
cunoscut noi spa]ii [i culturi. Aceste prime descoperiri, ini]iate
de portughezi [i spanioli, au fost secondate [i de al]i europeni
 \n secolele care au urmat.
Cauzele marilor descoperiri geografice:
a) politice:
- sfår[itul R`zboiului de 100 de ani;
- terminarea Reconquistei;
- centralizarea statelor vest-europene;
- cucerirea Constantinopolului de c`tre turci [i, \n conse-
cin]`, ocuparea M`rii Mediterane.
b) economice:
- nevoia de metale pre]ioase (aur [i argint);
- cre[terea pre]ului la mirodenii;
- c`utarea de noi trasee comerciale c`tre patria mirodeni-
ilor (India).
c) sociale:
- cre[terea demografic` din Europa la mijlocul sec. al
XIV-lea.
d) tehnice:
- perfec]ion`ri ale vaselor, ale instrumentelor folosite de
marinari.
e) [tiin]ifice:
- progrese \n domeniul cartografiei, geografiei, naviga]iei;
f) religioase:
- evanghelizarea popula]iilor necre[tine.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 13

Marile descoperiri geografice au fost preg`tite de:
- c`l`toriile vene]ianului Marco Polo c`tre China (1271);
- c`l`toria arabului Ibn Battuta (1325-1354) \n Orientul
Apropiat [i Mijlociu, dar [i \n }`rile Romåne;
- c`l`toria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469).
Etapele descoperirilor geografice:
a) cele realizate de portughezi:
- 1455 - descoperirea Insulei Capului Verde (\n vestul
Africii);
- 1487-1488 - c`l`toria lui Bartolomeo Diaz pån` la Capul
Bunei Speran]e;
- 1497 - Vasco da Gama deschide portughezilor drumul
spre India;
- 1500 - Alvarez Cabral descoper` Brazilia.
b) cele realizate de span ioli:
- 1492-1504 - cele 4 expedi]ii ale lui Cristofor Columb, \n
urma c`rora a descoperit continentul nord-american;
- 1519-1522 - Fernando Magellan realizeaz` prima
circumnaviga]ie (\nconjur al lumii exclusiv pe calea apei)
din istorie;
- 1521 - Hernando Cortes cucere[te imperiul aztec;
- 1532-1533: Francisco Pizzaro cucere[te imperiul inca[.
c) cele realizate de englezi:
- John Cabot ajunge \ntre 1497-1498 \n nord-estul Americii;
- Francis Drake realizeaz` \ntre 1577-1580 o c`l`torie \n
 jurul lumii;
- Henry Hudson a explorat golful care \i poart` numele \n
1610;
- James Cook a explorat regiunile antarctice (1722-1775)
[i a descoperit stråmtoarea care-i poart` numele;
 

14 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

- David Livingstone descoper` Canada (1849-1873);
- Henry Stanley pleac` \n Africa pe urmele lui Livingstone [i
identific` unul din izvoarele Nilului;
- Robert Peary atinge \n 1909 Polul Nord.
d) cele realizate de olandezi:
- 1594-1597 - Willem Barents exploreaz` insulele Spitzbergen
[i Novaia Zemlea [i d` numele unei m`ri;
- 1642-1644 - Abel Tasman descoper` Noua Zeeland`,
Tazmania [i sudul Australiei.
e) cele realizate de francezi:
- 1534-1542 - Jacques Cartier cerceteaz` Golful Sf. Lauren]iu.
f) cele realizate de da nezi:
- 1727-1728 - Vitus Bering descoper` stråmtoarea care
separ` Asia de America.
Consecin]ele marilor descoperiri geografice:
a) economice:
- stabilirea de noi rute comerciale;
- formarea imperiilor coloniale;
- afluxul de metale pre]ioase a determinat diminuarea
puterii de cump`rare a monedei, ajungåndu-se la
cre[terea pre]urilor („revolu]ia pre]urilor“);
- mondializarea economiei („economia-univers”);
- Oceanul Atlantic devine axa comercial` a lumii;
- aducerea de noi culturi \n Europa (porumb, cartof, fasole,
tomate, tutun).
b) sociale:
- ascensiunea burgheziei;
- distrugerea civiliza]iilor precolumbiene.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 15

c) politice:
- statele monarhice vest-europene evolueaz` spre
absolutism.
d) ideologice:
- l`rgirea orizontului de cunoa[tere;
- transferul \ntre civiliza]ii.

Studiu de caz: C`l`tori str`ini despre civiliza]ia din spa]iul

romånesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii
Interesul pentru c`l`torie s-a manifestat atåt \n timpul
Rena[terii [i al marilor descoperiri geografice, cåt [i \ncepånd
cu sec. al XVIII-lea.
Prin intermediul c`l`toriei, oamenii
- au explorat noi spa]ii;
- au reg`sit m`rturii ale civiliza]iilor trecute;
- [i-au \mbog`]it cuno[tin]ele despre alte lumi;
- [i-au conturat un nou model social;
- [i-au dezvoltat imagina]ia.
Aflate \ntr-o pozi]ie strategic` deosebit` pe drumul dintre
Orient [i Occident, }`rile Romåne au suscitat un interes
deosebit ce a debutat \n Evul Mediu [i s-a prelungit pån` \n
epoca modern`. Astfel, o serie de c`l`tori str`ini prin }`rile
Romåne au scris despre realit`]ile \ntålnite atunci, relat`rile lor
devenind adev`rate izvoare istorice.
Relat`rile de c`l`torie \n }`rile Romåne \ncep \n prima
 jum`tate a sec.al XIV-lea cu aceea a c`l`torului arab Ibn
Battuta.
 

30 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

}ara Romåneasc` erau considerate proprietate a domniei.
Ora[ele transilvane, \n spe]` Bra[ovul [i Sibiul, au primit
privilegii economice atåt din partea regilor maghiari [i a
voievozilor ardeleni, cåt [i din partea domnitorilor moldoveni [i
munteni. Primele privilegii de acest gen au fost date de
Ludovic I de Anjou (1358), Vladislav-Vlaicu (1368) [i Mircea
cel B`trån (1413).
Exemple de ora[e: 
- \n Moldova: Baia, Suceava, Siret, Chilia, Cetatea Alb`, Ia[i
(care a fost ini]ial tårg);
- \n }ara Romåneasc`: Arge[, Cåmpulung, Tårgovi[te,
Bucure[ti.
Ora[ele, atåt cele din Europa de Vest, cåt [i cele romåne[ti au
fost locuite din Evul Mediu [i pån` la \nceputul modernit`]ii de:
- patriciat (reprezentat de proprietarii atelierelor, de
me[te[ugari [i negustori boga]i);
- p`tura intermediar` (profesori, medici, avoca]i);
- s`r`cime (me[teri, calfe, ucenici, negustori s`raci).
De asemenea, \n ora[e se g`seau breslele me[te[ugarilor.
Ora[ele romåne[ti medievale erau conduse de un consiliu
comunal alc`tuit din 12 pårgari (\n statele extracarpatice) [i
respectiv 12 jura]i (\n Transilvania), avånd \n frunte:
- \n Moldova: un [oltuz;
- \n Muntenia: un jude];
- \n Transilvania: un burgermeister.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 31

• |n sec. al XVIII-lea 
- cre[te importan]a ora[elor europene (datorit` revolu]iei
industriale), lucru care se resimte [i \n Principatele
Romåne;
- ora[ele \ncep s` fie mult mai populate [i s` g`zduiasc`
primele fabrici;
- \n Principate, domnitorii \[i extind controlul asupra
ora[elor, \nlocuind organele administrative alese pe plan
local cu oameni numi]i de ei (\ntre care ispravnicul avea un
rol important).
• |n sec. al XIX-lea 
- popula]ia urban` se dubleaz`, \n urma cre[terii
demografice naturale [i \n urma migra]iilor de la sat la
ora[;
- burghezia \ncepe s` ocupe treptat pozi]ii tot mai
importante \n societate;
- apare, de asemenea, muncitorimea urban`;
- apar noi ora[e (Alexandria, Turnu Severin), altele sunt
reconstruite (Ploie[ti, Cåmpulung, Tårgovi[te);
- capitalele Ia[i [i Bucure[ti \ncep s` se modernizeze [i
apar preocup`ri \n vederea sistematiz`rii lor, dup` model
occidental.
• |n sec XX 
- ora[ele cunosc o important` dezvoltare edilitar`;
- \n timpul regimului comunist, ora[ele romåne[ti cunosc
efectele industrializ`rii (poluare, sistematizare cu pre]ul
d`råm`rii a numeroase monumente istorice [i de cultur`,
precum [i a unor biserici).
 

32 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX:
curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate
european`
Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii
Societatea european` a cunoscut \n secolele XIX-XX
transform`ri majore \n domeniile cultural, economic, politic [i
social, transform`ri denumite generic modernizare.
Procesul moderniz`rii s-a manifestat:
• \n via]a cultural` [i social` prin:
- aplicarea unor politici culturale (m`surile luate de un stat
 \n domeniul cultural):
- extinderea alfabetiz`rii [i laicizarea
 \nv`]`måntului;
- apari]ia unei culturi de mas` (cultura devine
un bun destinat maselor).
- apari]ia unor noi curente: 
- artistice  (romantismul, realismul, im-
presionismul, postimpresionismul, fauvismul,
simbolismul, arta abstract`, cubismul ) [i
- intelectuale  (pozitivismul, evolu]ionismul,
relativismul, psihanaliza);
• \n via]a politic` prin:
- apari]ia unor noi ideologii politice: 
- conservatorismul [i
- liberalismul;
- democratizarea societ`]ii  - Alexis de Tocqueville atrage
aten]ia \n lucrarea sa „Despre democra]ie \n America”,
1835, asupra avantajelor sistemului politic democratic:
- asigur` alternan]a la putere a diferitelor
grup`ri politice;
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 33

- favorizeaz` cre[terea economic`, protec]ia
bunurilor [i a drepturilor cet`]enilor;
- este expresia suveranit`]ii poporului).
• \n via]a economic` prin:
- revolu]ia industrial` (ap`rut` \n Anglia \n sec. al XVIII-lea),
- urbanizare; 
- introducerea noilor inven]ii tehnologice (ma[ina cu aburi,
locomotiva, automobilul, avionul, telefonul, radioul,
computerul, robo]ii industriali, sateli]ii, internetul etc.);
- globalizarea.

|n cultura secolelor XIX-XX se manifest` diferite curente

artistice [i intelectuale:
a) a rtistice
- romantismul  (punea accent pe sensibilitate [i
exteriorizarea sentimentelor) – V. Hugo, M. Eminescu,
lordul Byron;
- realismul  (descria realitatea a[a cum era) – Balzac,
Dostoievski, I. L. Caragiale;
- expresionismul (reda eroi zbuciuma]i [i tensiuni interioare)
 – F. Kafka, J. Joyce;
- impresionismul  (artistul reda realitatea sub efectul
impresiei provocate de obiecte, natur`, fiin]e) – Claude
Monet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu;
- simbolismul  (realitatea era sugerat` cu ajutorul
simbolurilor) – Ch. Baudelaire, G. Bacovia;
- cubismul  (oamenii, obiectele, natura erau \nf`]i[ate cu
ajutorul figurilor geometrice) – Pablo Picasso;
- dadaismul ini]iat de un romån, Tristan Tzara, care era o
reac]ie la ira]ionalismul primului r`zboi mondial.
 

34 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

b) intelectuale
- pozitivismul  (punea accent pe ra]iune [i cunoa[tere) -
Auguste Compte;
- evolu]ionismul  (toate fiin]ele vii se \nscriu pe o linie de
dezvoltare ascendent`); -Ch. Darwin;
- psihanaliza (analiza viselor [i a subcon[tientului uman) -
Sigmund Freud;
- teoria relativit`]ii conceput` de Albert Einstein;
- intui]ionismul lui Henri Bergson (intui]ia este un adev`rat
instrument de cunoa[tere);
- existen]ialismul (existen]a uman` este privit` ca o rela]ie
problematic` [i precar` cu tot ce exist`) - J.P. Sartre,
Soeren Kierkegaard.
Viziuni asupra moderniz`rii
Au fost propuse de dou` ideologii:
a) conservatorismul este o ideologie care pretinde
respectarea ordinii tradi]ionale, p`strarea institu]iilor deja
existente [i respinge schimb`rile bru[te; a fost teoretizat`
 \n sec. al XVIII-lea de englezul Edmund Burke;
b) liberalismul este o ideologie ap`rut` \n Anglia, tot \n sec. al
XVIII-lea, ca o reac]ie la conservatorism, teoreticianul ei
fiind John Stuart Mill. Liberalismul pune \n prim plan
libertatea [i individul. Ideologia liberal` promoveaz`:
• pe plan politic: 
- separarea puterilor \n stat;
- votul cenzitar;
- drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti.
• pe plan economic: 
- ini]iativa privat`;
- neinterven]ia statului \n economie.
• pe plan cultural: dreptul la educa]ie.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 35

Societatea romåneasc` a preluat \n sec. al XIX-lea cele dou`
ideologii de mai sus. Totodat`, oamenii politici [i de cultur`
romåni au privit modernizarea din mai multe perspective.
Astfel:
• conservatorii romåni  doreau s` realizeze modernizarea
]inånd cont de structurile [i valorile culturale tradi]ionale
(politica „pa[ilor m`run]i”). De asemenea, ei sus]ineau ca
institu]iile aduse din Occident constituie „forme f`r` fond”,
conform teoriei lui Titu Maiorescu.
• liberalii romåni doreau valorificarea resurselor [i a
energiilor na]ionale necesare dezvolt`rii [i moderniz`rii
societ`]ii romåne[ti (politica „prin noi \n[ine”); totodat`, ei
acceptau importul de capital str`in, cu condi]ia s` nu
lezeze interesele statului romån.
• sem`n`tori[tii, ca [i poporani[tii, erau sus]in`torii
caracterului agrar al societ`]ii romåne[ti. |n timp ce
sem`n`tori[tii (grupa]i \n jurul lui Nicolae Iorga) propuneau
idealul unei societ`]i rurale bazate pe tradi]ie [i opuse
restructur`rii capitaliste, poporani[tii (condu[i de
Constantin Stere) propuneau o reform` de amploare a
satului romånesc.
• europeni[tii (Eugen Lovinescu, {tefan Zeletin) [i
tradi]ionali[tii (Lucian Blaga, Nechifor Crainic, Constantin
R`dulescu-Motru) [i-au expus ideile dup` realizarea
Romåniei Mari. Primii considerau c` „occidentalizarea”
Romåniei era imperios necesar` tocmai din prisma faptului
c` ]ara noastr` este o parte component` a Europei (care
preluase modelul de dezvoltare occidental). Pe de alt`
parte, tradi]ionali[tii credeau \n caracterul predominant
rural al Romåniei [i se opuneau oric`ror importuri
institu]ionale [i culturale din Occident.
Dup` 1989, modernizarea Romåniei s-a realizat \n condi]iile
revenirii la democra]ie [i este facilitat` ast`zi de aderarea ]`rii
noastre la Uniunea European`.
 

36 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

Identit`]i na]ionale
Ideea de identitate na]ional` este legat` de ideea de na]iune
[i de cea de stat-na]iune.
Identitatea na]ional` se caracterizeaz` prin urm`toarele
elemente:
- limba;
- cultura na]ional`;
- valorile comune na]iunii;
- simbolurile na]ionale (steag, imn, personalit`]i istorice [i
culturale, realiz`ri de referin]`);
- istoria;
- teritoriul istoric;
- institu]iile politice.
Conceptul de identitate na]ional` are la origine, pentru cele
mai multe popoare europene, „principiul na]ionalit`]ilor” -
ap`rut \n sec. al XIX-lea [i care a generat toate mi[c`rile
politice menite s` realizeze statele na]ionale independente
(cea mai reprezentativ` fiind revolu]ia pa[optist`). Obiectivul
na]ional s-a realizat de cele mai multe ori pe calea armelor
(vezi cazul romånilor, al italienilor [i al germanilor). Totodat`,
ideea de identitate na]ional` a cunoscut particularisme [i
forme agresive [i xenofobe (aici se \nscriu doctrinele
expansioniste: pangermanism, panslavism, precum [i
doctrinele totalitare din sec. al XX-lea).
Ast`zi, Uniunea European` trebuie s` aib` \n vedere
respectarea identit`]ii na]ionale a fiec`rui stat-membru [i,
totodat`, s` determine aceste state s` con[tientizeze
identitatea lor european`.
 

Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 37

Identitate european`
Baza identit`]ii europene este reprezentat` de:
- civiliza]ia greac`;
- alc`tuirea politic` roman`;
- cre[tinism.
Identitatea european` a stat la baza contur`rii ideii europene
(ce promoveaz` unitatea statelor Europei). Aceast` idee a fost
transpus` \n practic` prin diferite proiecte, planuri de unificare
european` (Imperiul Roman, Imperiul Carolingian, Imperiul
Napoleonian, Paneuropa ini]iat` \n 1920 de Richard
Coudenhove-Kalergi, planurile lui Carlo Sforza [i ale lui Aristide
Briand privind realizarea „Statelor Unite ale Europei” etc.).
Identitatea european` se manifest` prin:
• identitate politic`, pus` \n practic` prin demersurile ce au
dat na[tere Uniunii Europene:
- Declara]ia Schuman (9 mai 1950);
- înfiin]area Comunit`]ii Europene a C`rbunelui
[i a O]elului (1950);
- \nfiin]area Comunit`]ii Economice Europene
(1957);
- instituirea Uniunii Europene \n urma semn`rii
Tratatului de la Maastricht (1992);
- Tratatul de la Amsterdam (1997);
- Tratatul de la Nisa (2000);
- Proiectul de tratat pentru Constitu]ia Europei.
• identitate economic`, realizat` prin crearea unei pie]e [i a
unei monede unice;
• identitate cultural`; 
• simboluri ale Uniunii Europene (steagul cu cele 12 stele pe
fond albastru, imnul Europei -”Oda bucuriei”, parte a
Simfoniei a IX-a a lui Beethoven, moneda euro, ziua
Europei - 9 mai, pa[aportul european).