Eseuri

1.Contributia civilizatiei antice in constituirea actualei civilizatii eurpopene(in baza

unei civilizatii).-Civilizatiile lumii antice s-au constituit in diferite perioade istorice incepind
cu mileniul 4 i.Hr si pina la sf mileniul 1 i.Hr.Printre cele mai vechi civilizatii ale Orientului
Antic sint de notat:cea egipteana,mesopotamiana,in Orientul Apropiat-civilizatia indului,in
Asia de sud-civilizatia Chinei si Japoniei in extremul Orient.In Europa civilizatiile antice au
luat nastere in insulele Marii Egeei(civilizatia minoica),sudul peninsulei Balcanice(civilizatia
miceniana si elena),in peninsula Apenina(civilizatia romana).Civilizatia greaca este
considerate leaganul civilizatiei europene,ea sta la baza civilizatiei moderne.Grecia este o tara
muntoasa,clima este mediteraniana,verile fiind calduroase si uscate iar iernile in general
blinde.Grecii cultivau orz,griu,mei.Vaste suprafete erau destinate pentru cresterea vitei de vie
si a maslinului.Peninsula si insulele sint sarace in zacaminte minerale.Nu exista cupru sau
fier,din aceasta cauza creste importanta comertului.In schimb exista argila,ceea ce a favorizat
productia de ceramica si constructiile din caramizi fapt ce a determinat in mare masura
procesele grecilor in arta la fel si abundenta padurilor a favorizat constructia navelor.Iar
raspindirea scrierii in toate regiunile locuite de greci a fost posibila datorita
navigatiei.Civilizatia greceas-ca este caracterizata in sase etape:1 Epoca Minoica(3000-1600
i.Hr) o civilizatie originala sa format pe insula Creta catre inceputul mileniului 3 i.Hr.De la
aceasta civilizatie sau pastrat unele vestigii materiale.2 Epoca Creto-micenia-na(1600-1100
i.Hr) catre mijlocul mileniului 2 mai multe triburi indo-europene se instaleaza in Anatolia si
Grecia. Acestea erau populatii razboinice nomade.Primul val lau constituit aheeni,eolieni si
ionieni.Cu al doilea val de migrari au venit dorienii.Din simbioza acestor popoare se naste
poporul grec.3Epoca homerica(sec 11-8 i.Hr).Isi trage denumirea de la operele lui
Homer.Utilizarea fierului a dus la un salt al vietii economice.Se dezvolta orasele.Incepe
procesul colonizarii si se face trecerea de la scrierea silabica la cea fonetica.4Epoca marilor
colonizari(sec.8-6i.Hr). Apar orasele care se transforma in puternice centre economice si
culturale.Un rol important in viata economica l-au jucat coloniile,care erau centre
agrare,mestesugaresti si comerciale,create de greci.Coloniile erau regiuni care ofereau surse
de materie prima.In aceasta perioada si stiinta face un pas mare de la explicatia mitologica la
cea rationala. 5Epoca clasica(sec 5i.Hr) este apogeul civilizatiei grecesti,secolul ei de
aur.Atena devine centrul politic si cultural al Greciei.Aici se dezvolta una dintre cele mai
stralucitoare civilizatii din istoria umanitatii.6Epoca elenista(sec4-2i.Hr) A fost epoca
hegemoniei macedoniene.Sub aspectul cultural a fost epoca raspindirii culturii si civilizatiei
grecesti in afara granitilor ei entice.Limba greaca devine limba oficiala in tot imperiul.Tot
atunci are loc asimilarea treptata a culturii grecesti de catre romani,prin intermediul carora
aceasta a ajuns sa fie una dintre temeliile civilizatiei noastre.Putem concluziona faptul ca
bazele solide ale civilizatiei europene se pun in gGrecia.Oamenii eladei au marea capacitate
de a deschide drumuri noi in economie,filozofie,stiinta si arta.Inventatori ai politicii,grecii
creiaza sisteme-le de conducere oligarchic si democratic,promovind individualizmul si
drepturile civice.In opinia mea grecii au dat nastere celei dintii civilizatii de sinteza,de
cuprindere universala din istorie.
2.Declinul si caderea Imperiului Roman de Apus-proces istoric inevitabil.
Criza politica social-economica si institutionala a dus la inevitabila cadere a Imperiului
Roman de Apus.Pentru a administra mai bine statul,imparatul Dioclitian(284-305)a introdus o
noua forma de guvernare-dominatul,limitind rolul politic al senatului,iar magistraturile au
ramas doar titluri onorifice.Pentru a asigura conducerea statului Diocletian a instituit
tetrarhia,impartind puterea imperiala intre 4 conducatori:2 augusti si 2 cezari.A fost promovata
o fiscalitate excesiva si s-au luat masuri pentru combaterea speculei.Reformele lui Diocletian
1

au fost consolidate de Constantin cel Mare(306-337),Acesta a separat puterea civila de cea

militara,a desfiintat senatul ca organ politic.Prin Edictul de toleranta de la Milano din
313,crestinismul devine religie egala i n drepturi cu celelalte culte din imperiu.Imparat
Constantin a construit o noua capital ape locul coloniei grecesti Bizantion in 330,numita apoi
Cons-stantinopol.Dupa moarte lui Constantin atacurile si invaziile popoarelor migratoare s-au
intensificat si o mare parte a terenurilor romane a fost ocupata de
triburi
migratoare.Tentativele de a restabili unitatea imperiului nu a avut succes. In 395 imparatul
Teodosiu 1 a impartit imperiul intre fii sai.Imperiul Romadn de Rasarit cu capitala la
Constantinopol ia revenit lui Arcadius,iar Imperiul Roman de Apus,cu capitala la Roma,lui
Honorius.In Imperiul Roman de Apus orasele si viata urbana incep sa decada.Fiscalitatea
excesiva,diminuarea populatiei urbane,reducerea productiei mestesugaresti au determinat
transformarea mestesugarilor de la orase in zone rurale.Economia capata tot mai mult un
character rural.Declinul oraselor este insotit de cresterea marilor latifundii,care incep sa fie
ingradite cu intarituri.
Marii proprietari obtin din partea imparatilor privilegii,devenind aproape independenti.Ei
judecau populatia locala,st-ringeau impozitile,dispuneau de detasamente armate.In domeniul
financiar criza s-a manifest prin lipsa monedei,iar imparatii au stability prin lege ca darile si
retribuirea functionarilor sa fie platite in natura.Imperiul Roman de Apus a pierdut treptat
provinciile dunarene si cele de pe Rin,apoi Hispania,Galia,Britania,care au fost cucerite de
barbari.In anul 410 Roma a fost pradata de vizigoti iar in 465 de vandali.In 476 ultimul
imparat Romulus Augustus a fost omorit de un sef barbar,Odoacru,care s-a proclamat rege al
Romei.Cu caderea Romei se sfirseste istoria Imperiului Roman de Apus.Putem concluziona
faptul ca odata cu caderea Imperiului Roman de Apus incepe o noua epoca in istoria
omenirii.Parerea mea este ca ca si celelalte imperii ale antichitatii Imperiul Roman de Apus (in
secolul 3) intra intro perioada de declin,in cele din urma criza neputind fi depasita duce la
caderea ultimului imperiu al antichitatii.
3.Polisul atenian-democratie reprezentativa limitata .-n cursul istoriei lor grecii au
cunoscut diverse moduri de guvernare. Atena a fost guvernat succesiv de regi, care se
pretindeau descendeni ai lui Tezeu, apoi de aristocrai. Fiind bogai, aristocraii aveau tot
timpul pentru a se ocupa de afacerile politice. Din rndurile lor era recrutat un consiliu restrns,
Areopagul, cei nou arhoni care conduceau statul i judectorii. Doar eupatrizii cunoteau
legile, pe care le aplicau n favoarea lor. Poporul atenian era nemulumit de aceast stare de
lucruri, care genereaz conflicte ntre demos i aristocrai. La sfritul secolului al VII-lea .Hr.
arhontele Dracon fixeaz n scris legile pentru a ngrdi abuzurile eupatrizilor.Un nou regim
politic, democraia, se impune treptat la Atena ncepnd cu sfritul secolului al Vl-lea .Hr.
Democratizarea Atenei este nceput de Solon. care n 594 .Hr. a redus mputernicirile
Areopagului n favoarea Adunrii poporului. Se formeaz un consiliu. Bule, cu prerogative
juridice, administrative i politice. Se instituie tribunalul poporului. Heliaia. Solon interzice
sclavia din datorii, favorizeaz comerul i introduce o nou moned.Colonizarea i
dezvoltarea comerului au mbogit meteugarii i negustorii. Marii proprietari funciari, n
special aristocraii, i-au pierdut astfel supremaia. Ei au apelat tot mai mult la popor pentru
aprarea cetii. Toi cetenii puteau i trebuiau s participe la rzboi. mprind pericolele i
onorurile luptei, poporul aspir s participe i la guvernare.Democratizarea Atenei este
continuat de Clistenc. Conducerea armatei este ncredinat unui colegiu din 10 strategi, alei
de popor. Numrul membrilor Bule crete de la 400 la 500 de persoane. Sc instituie
ostracismul, procedur prin care ceteanul suspectat de subminarea statului este alungat din
cetate pentru o perioad de 10 ani dac 6000 de ceteni doreau acest lucru. Astfel, n secolul
2

al V-lea .Hr. democraia se consolideaz, toi cetenii sunt liberi i au aceleai drepturi
politice.La mijlocul secolului al V-lea .Hr. Pericle a jucat un rol esenial graie ncrederii ce io acord concetenii si. Sistemul de indemnizaii instituit de Pericle a permis cetenilor
sraci s-i exercite drepturile politice, multe funcii publice fiind pltite.In viziunea
popoarelor antice Atena era cetatea democratic prin excelen. Dar numai o minoritate se
bucura de drepturi politice: de a vota, a alege, a fi ales, a poseda pmnt. Ceteni sunt cei
care au tat cetean i mam fiic de cetean, i-au ndeplinit serviciul militar. ns ei nu
constituiau dect a zecea parte din populaia Aticii.Soiile cetenilor, strinii, sclavii care
contribuie la prosperitatea cetii nu aveau drepturi politice.Adunarea poporului, sau Ecclesia.
reunete toi cetenii care doresc s propun legi: ea discut, accept sau respinge proiectele
de legi. Ea nu este convocat prea des. cci cctenii care triesc departe de Atena de multe ori
absenteaz.Consiliul, Bule. este alctuit din 500 de membri alei prin tragere la sori. El
pregtete lucrrile Ecclesiei i controleaz activitatea magistrailor.Magistraii trebuie s
aplice legile votate de Ecclesia. Ei de asemenea sunt alei prin tragere la sori. ns cei mai
importani, zece strategi, sunt alei. n calitate de strateg permanent reales, Pericle a condus
Atena ntre anii 444 424 .Hr.La Atena justiia este nfptuit de popor. Tribunalul, Heliaia,
este compus din 6000 de ceteni alei prin tragere la sori n fiecare an. Pentru fiecare proces
judecat era constituit un tribunal din 500 dc heliati n faa crora aprea acuzatul, iar heliatii
decideau prin votul lor condamnarea sau achitarea.Regimul politic atenian este o democraie
direct, deoarece cctenii particip nemijlocit la viaa politic a statului, discutnd i votnd
legile i impozitele. Este o guvernare direct, exercitat de popor far intermediul
reprezentanilor. Cu toate acestea, doar o minoritate a populaiei particip la funcionarea
democraiei. Numrul cetenilor se ridic la aproximativ 40 000, din care participau la
adunare, de regul. 5000-6000 de persoane. Femeile, metecii i sclavii erau exclui din viaa
politic, ceea ce facea ca democraia atenian s aib un caracter limitat. n ciuda acestor
neajunsuri acest regim politic a rmas unic pn astzi prin asigurarea participrii tuturor
cetenilor la luarea deciziilor.Sistemul democratic atenian a fost o mare cucerire a gndirii
politice din Grecia Antic, ns democraia atenian nu trebuie idealizat i considerat drept
model de democraie, deaorece a fost totui un sistem politic mrginit, ngust i izolat
4.Impactul istoric al razboaielor daco-romane asupra formarii poporului roman.
Procesul de romanizare al geto-dacilor a reprezentat imbinarea civilizatie romane cu
civilizatia autohtona din spatiul carpato-balcanic,Procesul de romanizare a fost favorizat de o
serie de factori,ca urbanizarea si organizarea politico-adminstrativa a provinciei,prezenta
armatei romane si a veteranilor,colonistii adusi din toate provinciile imperiului,la-tina ca limba
a administratiei,introducerea dreptului roman,raspindirea crestinismului.Cucerirea Daciei a
determinat introducerea dreptului roman ca forma de justitie si deschiderea scolilor dupa
modelul greco-roman care au constituit un element important in cadrul procesului de
romanizare.Romanizarea lingvistica in Dacia a fost rapida,Latina fiind limba administratiei,a
fiscului,a armatei si a comertului.Crestinismul a constituit un factor essential in procesul de
romanizare,raspindindu-se de timpuri in limba Latina.Civilizatia romana este una urbana.Viata
oraseneasca cu civilizatia ei materiala,cu cultura ei a atraspe daci care locuiau in aceste
centre.Pentru negustorii si mestesugarii daci,pentru cei care doreau sa urce in erarhia sociala
cunoasterea latinei era indispensabila.In zonele rurale unde dacii formau majoritatea
populatie,romanizarea s-a realizat pe mai multe cai.La romanizarea satelor un rol important
lau avut veteranii.Dacii au fost romanizati si prin intrarea lor in armata romana.Procesul de
romanizare i-a cuprins sip e dacii liberi care nu s-au aflat sub stapinirea directa a
romanilor.Romanizarea dacilor liberi ia amploare odata cu ret-ragerea romanilor la sud de
Dunare.Dupa anul 275 romanizarea populatiei autohtone a continuat,fiind favorizata de
3

relatiile cu provinciile romane de la sud de Dunare. Cucerirea Daciei ca i anterior a Moesiei,

a marcat nceputul unei noi etape n evoluia istoric a societii geto-dacice care se va finaliza
cu naterea poporului roman. Contactul teritoriului de la nord de Dunre cu Imperiul Roman
a dus la romanizarea lui treptat (cu etapele de pn la instaurarea stpnirii romane, din
perioada stpnirii romane i de dup retragerea aurelian), avnd drept rezultat formarea
poporului romn i a limbii romne.
5.Mostenirea imperiala in Europa crestina:de la Imperiul Roman la Imperiul
Bizantin.
Se spune ca istoria este scrisa de invingatori,sic el mai bun exemplu este modul in care a
fost tratat Imperiul Bizantin in istorie:un imperiu urit de Europa Occidentala,asa cum a fost
aratata de jefuiarea Constantinopolului in timpul cele-I dea patra cruciade.Secolul al 20-lea
marcheaza o crestere semnificativa a interesului istoricilor pentru intelegerea imperiului si a
impactului pe care la avut acesta asupra civilizatiei europene.Contributiile la dezvoltarea
culturii,stiintei si vietii sociale au fost recunoscute cu greu si doar in ultima perioada.Orasul
Constantinopol,numit pe drept cuvint orasul-rege,a fost o metropola cu o importanta majora in
Eviul Mediu,pe masura importantei pe care a avut-o Roma si Atena in antichitate.Cultura
bizantina reprezinta,fara nici o indoiala,una din cele mai importante culture ale lumii. Datorita
pozitiei sale unice de continuatoare a valorilor Imperiului Roman,exista tendinta de a fi
ignorata de clasicisti dar si de medievalistii occidentali.Dezvoltarea culturii vesteuropene,slave si islamice nu poate fi inteleasa fara intelegerea uriasei influente
bizantine.Studiul istoriei medievale europene,nu se poate face fara intelegerea lumii bizantine.Imperiul Bizantin a fost singurul stat stabil din perioada medievala.Capacitatea militara si
puterea diplomatica au aigurat vestului Europei securitatea in fata invaziilor devastatoare
dinspre rasarit,intr-un timp in care regatele crestine vest-europene erau profund instabile si
incapabile sa faca fata unor provocari militare majore.Bizantinii au aparat Europa de atacurile
persilor,arabilor,turcilor selgiucizi si pentru o perioada de cele ale turcilor otomani.In
comert,Biza-ntul a fost punctual terminus al drumului matasii.A fost cel mai important centru
commercial pentru cea mai mare par-te,daca nu cumva pentru toata perioada Evului
Mediu.Caderea Constantinopolului in 1453 a inchis ruta terestra catre Asia Mica si a
determinat ruinarea drumului matasei.Aceasta a determinat o schimbare a rutelor
comerciale,cautarea unor noi fiind imboldul care a dus la descoperirea Americilor de Cristofor
Columb.Bizantul a fost calea prin care cuno-stintele antichitatii au fost transmise lumii
islamice si celei europene renascentiste,Renasterea nu ar fi inflorit fara mul-timea de invatati
greci care au fugit in apus dupa caderea imperiului in 1453.Imperiul Bizantin a fost cel care a
raspindit crestinismul in Europa,chiar daca se incearca uneori sa I se limiteze importanta
culturala doar la lumea orto-doxa est-europeana..Misionari bizantini ortodocsi au crestinat
diferite popoare slave si alte popoare din Europa Rasariteana.Influenta bizantina se simte si in
religia milioanelor de crestini din Etiopia,Egipt,Georgia si Armenia.Biza-ntul a stat la baza
formarii si dezvoltarii numeroaselor state balcanice,europene,orientale,ca
structura
culturala,etica,estetica si organizatorica statala.El apartine simultan tuturor civilizatiilor
asiatice,intregii cugetarii orien-tale,intregului aport crestin,intregii discipline romane.
6.Rolul bisericii in societatea medievala in Europa Occidentala-Eviul Mediu a fost
eminamente religios. Oamenii erau credinciosi incepind de la cei saraci cu duhul pina la marii
intelectuali ai vremii.Exista o intrepatrundere intre clasa nobililor prin formatie militari si
cleri;multi episcopi au fost conducatori de osti si multi nobili au fost clerici. Fii nobililor
urmau cariera armelor sau cariera eclesiastica.Biserica in Eviul mediu era pe de o parte cel
mai mare proprietar funciar caci dupa anul 313 s-au primit multe donatii in terenuri
agricole,pe de alta parte oamenii dadeau a 10 parte din recolta iar batrinii lasau bisericii o
4

mare parte din avere prin testament pentru iertarea pacatelor.Terenurile agricole din
patrimonial bisericii erau gestionate de manastiri iar o parte erau date in arenda.din veniturile
obtinute se construiau biserici dar se dadeau si saracilor,vaduvelor,orfanilor si bolnavilor care
primeau hrana si adapost permanent sau temporar in manastiri.Multe orase au luat fiinta avind
la baza asezaminte manastiresti;cele situate pe drumurile comerciale dadeau adapost.In Eviul
mediu biserica avea putere judecatoreasca.Inca din anul 318 un decret al impara-tului
Constantin recunostea episcopilor acest drept.Clerul nu era diferit justitiei laice fiind judecat
chiar si pentru cazu-ri penale de reprezentantii bisericii.In secolul 9 prerogativele legislative sau extins atit asupra tuturor cazurilor de blas-femie,sacrilegiu,simonie,cit si cazurilor de
fratrcid.In Eviul mediu majoritatea oamenilor traiau intr-o saracie crunta dar in aceasta
perioada saracia era madona poverta inideal de viata umila,un act de penitenta.Majoritatea
cetatenilor nu-si doreau cu adevarat sa fie bogati.Impunatoarele catedrale medievale s-au
construit cu eforturi uriase pe care insa oamenii le faceau de buna voie.In preajma
manastirilor a luat fiinta o multime de aziluri si spitale unde se impartea hrana,adapost si se
asigura ingrijirea medicala gratuita.Sinodul din Paris in 1429 interzice medicilor sa ingrijeasca
bolnavii care nu erau spovediti si impartasiti.Toti bolnavii mentali erau socotiti ca stapiniti de
diavol.Eviul mediu a fost un timp al minunilor dar si al sperstitiilor.Prin misionari se faceau
minuni pentru convertirea necredinciosilor,bolnavii erau vindecati miraculous in
pelerinaje,lumea gasea sprijinul sfintilor prin m oaste si icoane.Invatamintul in aceasta perioada a fost aproape exclusive in sarcina bisericii. In perioada carolingiana singurii care
citeau si scriiau latineste erau preotii deci numai ei ocupau functii in administratia
imperiului.In Eviul mediu primele dspectacole teatrale s-au tinut in biserici,au fost incurajate
piesele cu caracter moralzator si mai ales teatrul religios care punea in scena momente din
viata mintuitorului
7.Instaurarea regimului de suzeranitate otomana si formele lui de manifestare in
Tarile Romane.
Un rol important in relatiile internationale din Europa centrala si de est il au tendintele
expansioniste ale Imperiului Otoman care incepind cu secolul al 14-lea ameninta
Constantinopolul,peninsula balcanica si principatele romane.Turcii otomani s-au asezat pe
malul European al strimtorii dardanele(1352) si au inaintat in peninsula balcanica.In
continuare dupa ocuparea Bulgariei de catre turci(1393) confruntarea din balcani se muta la
nord de Dunare.Domnul Tarii Roma-nesti Mircea cel Batrin a reputat o victorie rasunatoare
asupra armatei turcesti la Rovine in 1394 confruntarea a continuat-domnii Vlad Tepes,Stefan
cel Mare au reusit temporar sa apere independenta tarii,sa evite transformarea ei in pasalic.In
anul 1453 a avut loc cucerirea orasului Constantinopol de catre turci si imperiul ce
consolideaza in peninsula Asia Mica,in strimtori si balcani.Evenimentul marcheaza inceputul
unei noi etape in expansiunea otomana in peninsula balcanica si Europa de est.Tara
romaneasca a fost prima dintre statele romane care a devenit obiectiv al expansiunii
otomane.A acceptat plata tributului dj la sfirsitul secolului al 14-lea in calitate de
rascumparare a pacii.Inlaturarea din domnie al lui Vlad Tepes in Tara Romaneasca a marcat
inceputul suzernitatii restrictive in 1462 prin numirea de catre sultani a noului domn.Marea
ofensiva otomana condusa de Suliman Magnificul impotriva regatului maghiar,Victoria
ostelor otomane la Mohacs(1526),expeditia din 1538 in Moldova a celui mai mare
sultan,organizarea pasalicului de Buda(1540),transformarea Brailei(1539-1540) au marcat
momente ale unor mutatii radicale in raportul fortelor politice din bazinul Dunarei de jos si de
mijloc.Regimul suzeranitatii otomane in principatele Romane a trecut in faza restrictiva care
s-a manifestat prin implicari directe in viata politica si economica interna si subordonarea
directa si univocal Portii.Poarta otomana a inceput sa se implice din ce in ce mai mult in
5

conducerea Principatelor Romane.Numirile de domni de catre Poarta se faceau in schimbul

unor mari sume de bani.Decaderea militara a Imperiului Otoman,marcata si de reducerea
numarului razboaielor de cucerire,a facut sa creasca tendintele centrifuge din cadrul
Imperiului.Provin-cii diferite ca nivel de dezvoltare,unite in cadrul imperiului,nu atit prin
interese economice,ci numai datorita fortei mi-litare otomane,manifestau tot mai mult
tendinte de eliberare de sub stapinirea otomana.Sporirea cuantumului obligatii-lor in munca
ale taranilor presupunea o crestere a dependentei acestora de stapinii de domenii.Suzeranitatea
otomana in Tarile Romane s-a manifestat prin protectoratul asupra principatelor,dependenta
economica si politica de poarata oto-mana,implicarea directa in viata politica si economica
interna,inasprirea fiscalitatii,pauperizarea populatiei,criza demo-grafica.Altfel spus,Imperiul
Otoman in realizarea ambitiilor sale hegemonice a incadrat in planurile sale de cucerire a
Europei si Principatele Romane,exploatindu-le la maximum resursele acestora.
8.Lupta antiotoman - expresie a politicii externe a domnitorilor romni n epoca
medieval-Una dintre direciile prioritare ale politicii externe a domnitorilor romni a fost
relaiile cu Imperiu Otoman, manifestat n evul mediu prin lupta antiotoman, ncheierea de
tratate, pierderi teritoriale, plata tributului etc. Trebuie menionat aderarea domnilor la Ligile
sfinte, care aveau drept scop lupta mpotriva otomanilor. Spre mijlocul secolului al XV-lea,
Europa s-a ciocnit cu o nou etap a expansiunii otomane. Peninsula Balcanic a fost n
ntregime ocupat. n continuare politica extern a Imperiului Otoman se orienta spre rile
Europei Centrale i de Est, precum i spre Bizan. n acest context, tensiunea dintre cele dou
lumi - cretin i islamic - se accentua.
Regatele cretine din imediata vecintate - Ungar i Polon, - nu au contientizat pe deplin
pericolul i nu au acionat consecvent i constant n colaborare i cu toate forele, ceea ce a
favorizat ofensiva otoman. n aceste condiii rile Romne au trebuit s primeasc lovitura
i s fie un adevrat scut-protector pentru Europa.
Prima incursiune otoman la nord de Dunre a avut loc n 1369, fiind respins de otenii
lui Vladislav I. Peste doi ani, otenii munteni au participat, alturi de srbi, la btlia de la
Cirmen (1371, n Bulgaria), unde au fost nvini de turci. Foarte probabil, Mircea cel Btrn sa alturat otilor srbilor, bosniacilor i maghiarilor n lupta de la Kossovopolje (1389, n
Serbia), unde otomanii au obinut victorie. Drept represiune, sultanul Baiazid I a organizat o
expediie n ara Romneasc (1391), iar n replic Mircea cel Btrn a iniiat o incursiune la
sud de Dunre, pn la Karnovas.
Succesele turceti n Balcani i cderea Bulgariei rsritene (1393) au determinat
apropiereaii dintre ara Romneasc i Ungaria. La 7 martie 1395, Mircea i Sigismund au
ncheiat, la Braov, un tratat de alian prin care i fgduiau sprijin i ajutor mpotriva
turcilor", ca i mpotriva oricror altora ce in cu ei". Curnd, n primvara anului 1395,
Baiazid I a organizat o mare expediie n ara Romneasc. Btlia decisiv s-a dat undeva pe
rul Arge, la rovine", adic la anuri", la 17 mai 1395, i au biruit Mircea Vod pe turci
carefr de numr au pierit".
Lider al luptei antiotomane n deceniile patru i cinci ale secolului al XV-lea devine
voievodul Transilvaniei lancu de Hunedoara, i cel mai mare general al Ungariei medievale,
care n anii de guvernare (1441-1456) aliaz resurse militare din tot spaiul romnesc.
n 1442 acesta a respins o otire turceasc n Transilvania i a naintat n ara Romneasc, unde a restabilit ordinea i a biruit, pe valea Ialomiei, o alt otire turceasc. Un an
mai trziu, din iniiativ papal, a fost organizat o cruciad, care trebuia s-i alunge pe
pgni" din Europa. Campania din 1443, desfurat n Balcani (numit i campania cea
lung"), nu a adus rezultatele scontate.
6

n 1456 domn al rii Romneti devine Vlad III, supranumit epe. Vlad epe a
procedat prudent atunci cnd, la nceputul domniei, a acceptat s plteasc un tribut ridicat (10
000 de galbeni), ameliorndu-i relaiile cu Poarta i consolidndu-i poziia intern.
Constanta politic a lui Vlad epe a fost rzboiul contra turcilor. Exista deja, dup un secol
de la impactul romno-otoman (1369), o mentalitate antiotoman. Anul 1462, cnd turcii au
nceput o fensiv n ara Romneasc, a rmas un an de referin n ansamblul cruciadei
europene antiotomane. Armata turceasc, demoralizat dup un atac de noapte, nu a mai putut
angaja o btlie decisiv. Din cauza hruielilor i a foamei, la care s-a adugat ciuma,
sultanul Mehmed II a dat ordin de retragere, n- dreptndu-i oastea spre Brila. Aflat n
dumnie prelungit cu o grupare boiereasc, Vlad epe a fost detronat, iar domnia rii a
fost preluat de fratele su, Radu cel Frumos, sprijinit i de sultanul Mehmed al Il-lea.
. Perspectiva unui rzboi cu otomanii 1-a preocupat permanent pe tefan cel Mare. Ea se
poate descifra din msurile de reorganizare intern i a sistemului de aprare, aplicarea
pedepselor capitale pentru hiclenie". Pn n 1473, tefan Vod a ntreprins unele aciuni care
aveau conotaii antiotomane, dar nu declarate. Prima confruntare deschis a avut loc la sud de
Vaslui (Podul nalt), la 10 ianuarie 1475. A fost o mare victorie romneasc cu ecou
internaional. tefan cel Mare a trimis, la 25 ianuarie 1475, o scrisoare principilor Europei,
care a ajuns la Buda, Cracovia, Viena, Veneia, Milan, Vilnius i Moscova. Anunnd victoria,
marele domn i arta ngrijorarea fa de pericolul ce plana asupra Moldovei, pe care o
considera poart a cretintii". tefan ndemna la o aciune general, pe mare i pe uscat,
artnd c va lupta pn la moarte pentru legea cretineasc".
n 1476, a avut loc lupta de la Valea Alb. Turcii, superiori numeric i prin dotare, au
obinut o biruin, dar victoria final a fost a moldovenilor. Cetile - Suceava, Neam, Hotin au rezistat, iar foamea i ciuma au fcut ravagii n rndul invadatorilor. La vestea c se apropie
ajutorul trimis lui tefan de regele Matei Corvin, sultanul a ordonat retragerea. La 8 mai 1477,
prin solul su Ioan amblac, tefan cel Mare prezenta dogelui Veneiei situaia grea prin care
a trecut, accentund din nou rolul Moldovei, pe care o socotea o adevrat straj" a Europei.
Dezamgit de atitudinea cretintii, tefan cel Mare a crezut n cooperarea Moldovei cu
ara Romneasc i Transilvania - a intervenit n Muntenia, instalnd la domnie pe Vlad
epe, iar apoi pe Basarab cel Tnr i Vlad Clugrul.
Campania otoman din 1538 a complicat situaia Moldovei. Principiul succesiunii la tron
a fost nclcat, sultanul numind domn pe tefan Lcust; Tezaurul rii Moldovei a fost
confiscat, iar cetatea Tighinei, cu teritoriul aferent, a fost transformat n raia. Relaiile moldootomane au intrat ntr-o alt etap, cea a dependenei efective.
n unele cazuri, lupta de emancipare a luat forma unor adevrate rzboaie de eliberare,
sub conducerea unor domni de seam ca Ion Vod cel Cumplit i Mihai Viteazul.
Domnia lui Mihai Viteazu a coincis cu relansarea de ctre papa Clement al VIII- lea a
unei aliane la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova i
Ferrara, nu ns Polonia i Anglia, care s-au dovedit reticente la idee. Un loc aparte n
planurile antiotomane trebuia s-1 aib rile romne - care prin poziia lor - erau interesate n
aciunea Ligii Sfinte. Mihai ader la Liga SJint, la care este atras i domnul Moldovei, Aron
Vod.
Integrarea rilor romne n aliana cretin a condus n curnd la izbucnirea rscoale
antiotomane la Bucureti, (13 noiembrie 1594) prin suprimarea creditorilor levantini i
garnizoanei otomane. Mihai cucerete cetile de pe linia Dunrii declannd ostilitile cu
Imperiul otoman.

n urma interveniei militare polone, n Moldova a fost urcat la tron Ieremia Movil, care a
ncheiat un tratat de vasalitate cu Polonia scond Moldova din Lig i ners- punznd cererilor de
ajutor.
Confruntrile sunt iniiate de domnul rii Romneti pe linia Dunrii, prin atacarea
cetilor turceti, n timp ce Aron Vod al Moldovei intr n sudul rii, asediind Tighina.
Replica otoman n ara Romneasc este prefaat de victoriile lui Mihai Viteazul, care
ocup importantul port Brila i trece la aciuni dincolo de Dunre. Confruntarea decisiv a
avut loc la Clugreni, la 13 august 1595, unde oastea romn a repurtat victorie. Constrns de
superioritatea numeric a otomanilor, Mihai se retrage spre nord n ateptarea interveniei
ardelene. Dup Clugreni, turcii ncep organizarea paalcului la Bucureti i Trgovite,
introducnd garnizoane i transformnd bisericile n moschei. Reacia cretinilor nu s-a lsat
ateptat, aciunea militar a celor trei principate n octombrie a recucerit oraul Trgovite i
i-au respins pe turci peste Dunre la Giurgiu. Astfel campania otoman, pornit cu intenia de
a transforma rile n paalcuri, a suferit cu eec.
Stpnirea Transilvaniei i imperativele luptei antiotomane l-au condus pe Mihai, nc de
la nceputul domniei sale, spre atragerea Moldovei n lupta comun, ns ieirea din scen a
domnului rii Romneti a pus capt reconstituirii organismului militar al Ligii, pe care
Mihai 1-a creat de fapt i a ncercat s-1 subordoneze cruciadei antiotomane.
9. Constituirea statelor medievale romneti: general i particular
Formarea statelor medievale romneti este un proces istoric care se deruleaz ncepnd
cu secolul al VIII-lea i sfrind cu secolul al XIV-lea, prin care nobilimea din rile
medievale romne se emancipeaz treptat de stpnirea mpriilor sau regatelor vecine, i
care se ncheie cu ntemeierea voievodatelor istorice romneti: ara Romneasc i
Moldova.
Premisele interne au fost favorizate de anumite imprejurari externe. Astfel, in perioada
care a urmat dupa invazia tatarilor din 1241 a fost lichidata pentru o vreme hegemonia
regatului maghiar la sud si est de Carpati, ceea ce a permis formatiunilor statale romanesti din
aceasta zona sa evolueze spre intarirea propriei organizari interne si extinderea lor teritoriala.
Constituirea statelor medievale romanesti a decurs in cateva etape: unificarea teritoriala,
formarea structurilor sociale, a institutiilor centrale statale de guvernare si obtinerea
independentei, recunoscuta de tarile vecine.
Constituirea statului medieval Transilvania. La sfritul secolului al IX-lea, ungurii,
populaie migratoare de origine fino- ugric, s-au stabilit n Cmpia Pannoniei. Cronica
maghiar Gesta Hungarorum" (Faptele ungurilor) menioneaz existena la sfritul secolului
al IX-lea-prima jumtate a secolului al X-lea a trei formaiuni politico-militare: voievodatul
lui Menumorut cu centrul la Biharea, ducatul lui Glad cu centrul la Cuvin i voievodatul lui
Gelu cu reedina la Dbca, care opun rezisten ptrunderii primului val al triburilor
maghiare n interiorul arcului carpatic.
n secolul al Xl-lea penetraia ungurilor n Transilvania se desfoar sistematic prin
cucerirea cetilor de aprare. Regele ungurilor tefan cel Sfnt a cuccrit cu ajutorul armelor
voievodatul lui Ahtum cu centrul la Morisena pe Mure i voievodatul condus de Gyla cu
centrul la Alba-Iulia. Stpnirea maghiar a naintat treptat n Transilvania pn a atins linia
Carpailor ctre anul 1200.
Teritoriile cucerite au fost organizate dup modelul apusean devenind n marc parte
proprietate regal. Prin danii i deposedarea comunitilor locale s-au format proprietatea
feudal laic i bisericeasc. Au fost create noi forme de organizare administrativ precum
comitatul condus de comii numii de rege, dar s-au pstrat i vechile forme de organizare
8

teritorial, districtele. In 1113 n documente apare menionat un principc al Transilvaniei,

Mercurius. ns la 1176 izvoarele amintesc pe voievodul Leustachius drept conductor al
Transilvaniei. Vechea instituie voievodal a fost transformat i adaptat la interesele
regalitii maghiare. Voievodatul ca instituie autonom n cadrul regatului maghiar a rmas
forma de organizare politic pn la instaurarea suzeranitii otomane (1541), cnd
Transilvania devine principat.
Constituirea statului medieval ara Moldovei. La nceputurile evului mediu izvoarele
istorice menioneaz existena la est de Carpai a unor formaiuni politice: ri, codri, cmpuri.
ntemeierea Moldovei a avut loc prin reunirea formaiunilor politice dintre Carpaii rsriteni
i Marea Neagr. La baza acestui proces a stat un dublu dcsclecat". Acest termen, folosit
mai ales de cronicari, nseamn aezare ntr-un loc pentru a ntemeia o ar. n prima faz,
voievodul din Maramure, Drago, particip cu trupele sale la expediia organizat de regele
Ungariei mpotriva ttarilor care dominau teritoriul dintre Carpai i Nistru i de aici
nfaptuiau incursiuni de prad n Transilvania i Ungaria. Pentru a asigura paza hotarelor
regatului, pe versantul rsritean al Carpailor a fost nfiinat o provincie de aprare numit
Moldova (de la rul cu acelai nume). Crmuitorul provinciei a fost voievodul Drago, cu
reedina la Baia i cu misiunea de a apra trectorile pe unde atacau ttarii. Noua formaiune
nu cuprindea ntreg teritoriul Moldovei, iar Drago apare ca un "duce" al noii mrci de grani
a regatului maghiar, constituit n lupta mpotriva ttarilor. Descendenii lui Drago, Sas i
Balc, au meninut raporturile de dependen fa de Ungaria, ceea ce duce n 1359 la
izbucnirea unei rscoale locale.
A doua etap ncepe cu 1359 cnd un alt voievod din Maramure, Bogdan, care se opunea
de ani de zile presiunii politice i religioase a regalitii maghiare, trece munii la rsrit.
Bogdan profit de nemulumirea localnicilor, i alung pe succesorii lui Drago i preia
conducerea n inutul dintre iret i Carpai. Bogdan a ntemeiat o nou stpnire, desvrind
nceputurile organizrii statale a Moldovei. Regele Ungariei, Ludovic I, a ncercat n mai
multe rnduri s readuc la supunere acest teritoriu, ns far succes. In 1365 Ungaria
recunoate independena Moldovei care se afirm ca stat de sine stttor.
Constituirea statului medieval ara Romneasc. Dup instaurarea stpnirii sale n
Transilvania, regalitatea maghiar i ndreapt atenia asupra zonelor de la sud de Carpai.
Prezena cumanilor i invazia ttaro-mongolilor din 1241 a determinat coroana ungar s
apeleze la cavalerii ioanii pentru a-i apra graniele. n 1247 regele Bela al IV-lea acord lui
Rembald, perceptorul ordinului, o diplom prin care sc permitea aezarea ioaniilor n Banat i
Oltenia. Din diploma regal reiese c n spaiul de la sud de Carpai existau mai multe
formaiuni statale: cnezatul lui Ioan, cnezatul lui Farca, voievodatele lui Litovoi i
voievodatul lui Seneslau. Cnezatele lui loan i Farca au fost anexate de Ungaria, iar
voievodatul lui Litovoi i Seneslau se aflau n relaii de dependen vasalic fa de rege.
Ctre 1270 un urma al lui Litovoi voievodul, purtnd acelai nume, a refuzat suzeranitatea
maghiar opunndu-se cu armele, ns a fost nfrnt n lupt, iar fratele su. Brbat, a fost fcut
prizonier. Pltind rscumprarea acesta a recunoscut suzeranitatea regelui ungar.La sfritul
secolului al XllI-lea criza pe care o traverseaz regatul Ungariei se aprofundeaz, iar
regalitatea limiteaz privilegiile nobilimii romne din Fgra (1291), excluznd-o din
adunrile obteti. La aceast dat tradiia istoric plaseaz trecerea peste muni a lui Negra
Vod, care pleac din Fgra i vine (descalec) la sud de Carpai, aezndu-se Ia Cmpulung.
Acest desclecat" este considerat de unii istorici nceputul procesului de constituire a rii
Romneti. Tradiia relateaz un fapt istoric real: contribuia populaiei de la nord de Carpai
la unificarea formaiunilor statale din sudul Carpailor.
9

Unificarea formaiunilor politice locale din dreapta i stnga Oltului ntr-un nou stat. ara
Romneasc, s-a realizat ctre 1324, sub Basarab I, voievodul de la Arge i Cmpulung,
ntemeietorul dinastiei Basarabilor. Coroana ungar a ncercat s includ noul stat. ara
Romneasc, n hotarele regatului su, dup exemplul Transilvaniei. Acesta a fost obiectivul
campaniei din 1330 pornit de regele Carol Robert de Anjou pentru a rectiga Banatul
Severinului. ns la 9-12 noiembrie 1330 armata regal a suferit nfrngere n lupta de la
Posada. Victoria lui Basarab a consfinit independena rii Romneti i consolidarea
instituiilor sale politice i administrative.
Formarea statelor medievale romaneti este, n primul rnd, rezultatul aciunii mai multor
factori interni: formarea relaiilor feudale, necesitatea protejriii averii acumulate de diferitele
paturi sociale, a reglementrii relaiilor dintre aceste pturi, a aprrii cailor comericiale
internaionale care strabateau spaiul romanesc i a centrelor de comer intern (iarmaroace,
aezari oreneti), a valorificarii economice a noilor terenuri etc.
10.Ctitoriile medievale - valori culturale i spirituale
Evul Mediu a fost perioada gndirii simbolice, a spaiului sacru i a religiozitii
profunde. De aceea tot ce se ntmpla, orice eveniment politic, social sau natural era clasificat
drept aciune a lui Dumnezeu (pedeaps sau binecuvntare n funcie de fiecare caz aparte).
Frica pentru ceea ce va urma dup moarte, pedeapsa pentru pcate i lsa amprenta n modul
de percepere a lumii i n aciunile menite s mbuneze mnia prin ctitorii, ofrande, rugciuni,
srbtori etc. Omul evului mediu era preocupat ca prin fapte bune s obin protecia lui
Dumnezeu n timpul vieii pmnteti, iar dup moarte s obin mntuirea.
Religia cretin ortodox n rile Romne n Evul mediu era religie de stat. Actul de
ctitorie n rile Romne era instituia cu cea mai mare amprent bizantin. Dreptul de ctitorie
ddea posibilitate ctitorului de a fi pomenit n rugciunile preoilor, de a fi nmormntat n
locaul construit, de a fi reprezentat n tablourile votive etc. Motivaiile ctitorului erau diferite.
Astfel, motivaiile celui mai mare ctitor al rii Moldovei tefan cel Mare i Sfnt n alegerea
momentului, a locului i a hramului bisericii erau diverse: biruina ntr-o btlie, comemorarea
strmoilor, protecia n anumite mprejurri, dar ntreaga sa activitate ctitoriceasc, expresie a
puternicului sentiment religios, avea menirea de a invoca i simboliza protecia divin asupra
faptelor sale i asupra rii. tefan cel Mare comemoreaz prin hramurile bisericilor i
mnstirilor pe Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfntul Gheorghe, Sfntul Ioan Boteztorul,
Sfntul Nicolae, Sfntul Dimitrie, Sfntul arhanghel Mihail, Sfntul Ilie, Sfinii Apostoli Petru
i Pavel, Sfnta Cruce etc, fapt care i consolida comunitatea enoriailor ortodoci. n ara
Romneasc, Matei Basarab, mare ctitor ortodox al poporului romn, a fost un adevarat patron
al bisericii. A ridicat din temelie peste 30 de biserici la care se adaug refacerea multor altora.
n istoria rilor Romne aproape toi domnii au fost ctitori. n afar de domni, ctitori au fost
boierii i clugrii.
Principalul patron al vieii culturale n rile Romne n evul mediu a fost biserica, iar
cretinismul a definit caracterul acesteea, prin oferirea enoriailor valorilor sale etico-morale.
Graie bisericii s-a dezvoltat nvmntul, s-au rspndit cunotinele, a aprut tiparul i s-au
rspndit crile, n special de natur religioas, s-au dezvoltat artele. Biserica a lansat
personaliti marcante a culturii romneti.
n ara Moldovei i ara Romneasc biserica era principala instituie instructiveducativ. n domeniul nvmntului s-au remarcat n ara Moldovei mnstirile Putna,
Neam, Dragomirna, Vorone, Humor, iar n ara Romneasc - mnstirile Cozia, Arge,
Cotmeana, unde se studia literatura teologic, gramatica, matematica, cititul, scrierea
caligrafic n slavon, greac, latin i cntul bisericesc. n cadrul acestor mnstiri erau
pregtii att slujitori ai cultului, ct i slujitori laici. Pe lng mnstiri s-au instruit vestiii
10

cronicari ai rilor romne. Astfel la mnstiri s-au format att cronicarii Efimie i Macarie,
ct i viitorii mitropolii ai Moldovei Anastasie Crimca i Var- laam. n cadrul mnstirilor
crile religioase se copiau, se ornamentau i se copertau. Crile erau foarte scumpe, deoarece
materialul era costisitor, iar lucrul depus miglos: crile la nceput erau scrise pe pergament,
apoi pe hrtie; coperta era nfrumuseat cu ferecturi de aur i argint, uneori cu nestemate.
Numeroase manuscrise se pstreaz i astzi n bibliotecile mnstirilor, bisericilor, n arhivele
din spaiul romnesc, precum i n alte ri: Rusia, Polonia, Ucraina, SUA, Austria etc. Treptat
s-a format un stil aparte n ornamentarea crilor. La mnstirea Neam au activat: fondatorul
colii de miniatur Gavriil Uric i miniaturistul Teodor Mariescu, la Putna - Nicodim. Crile
lor, Tetraevangheliarele, sunt adevrate capodopere de art.
L-a mnstiri a aprut cartea tiprit. Vom remarca prima tipografie nfiinat la
mnstirea Dealu, unde ieromonahul Macarie n 1508 a tiprit prima carte n spaiul romnesc
Liturghierul (n limba slavon), urmat de Octoih i Tetraevanghel, cri care au fost
rspndite n Balcani.
Bisericile i mnstirile romneti sunt adevrate capodopere de arhitectur, pictur
interioar i exterioar. Arhitectura bisericeasc s-a dezvoltat sub influena stilului bizantin
(biserica Sfntul Nicolae Domnesc de la Arge); altor influene (n stil triconic - mnstirea
Cozia), cu influene gotice (biserica mnstirii Sfnta Maria). n ara Moldovei s-a format
stilul propriu - cel moldovenesc. O expresie remarcabil a acesteea est turla bisericii
mnstirii Dragomirna. Pictura mural exterioar, unical n felul ei, este caracteristic
mnstirilor Arbore (1502), Humor (1533), Moldovia (1537), Vorone (1547), Sucevia
(1595-1596), care a fost realizat de reprezentani romni cu propria viziune asupra
reprezentrilor. n pictura bisericeasc, pe lng imaginile sfinilor, ale ctitorilor, apar scene
din viaa cotidian. n ara Romneasc printre pictori se remarc zugravul din Trgovite
Dobromir, care a realizat frescele interiare din biserica de la mnstirea Dealu, Bistria, Curtea
de Arge.
Bisericile i mnstirile-locurile sacre ale romnilor, au fost cele care i-au adpostit de
invazii, cele care au pstrat suflul romnesc, credina nestrmutat n vremurile de restrite,
focare ale culturii romneti.
11.Impactul regimului fanariot asupra evoluiei politice i socio-economice
a rilor Romne
Introducerea regimului fanariot n Moldova i ara Romneasc a fost replica Porii la
situaia internaional ivit la sfritul secolului al XVII-lea prin nlturarea Imperiului otoman
din Europa Central, ncorporarea Transilvaniei Imperiului Austriac i recunoaterea acesteia
Prin pacea de la Karlowitz (1699), a fcut din Principate avanposturile sale cele mai
ameninate. Astfel, n condiiile create de pacea de la Karlowitz, care a meninut Moldova i
ara Romneasc sub suzeranitate otoman, Imperiul Otoman decide introducerea unui nou
regim politic, n 1711 n Moldova i n 1716 n ara Romneasc. Nicolae Mavrocordat,
(1711-1715; 1719-1730), domn i n perioada anterioar, a fost chemat s inaugureze noua
epoc fanariot.
Modificrile intervenite afecteaz instituiile fundamentale, domnia, cele adiacente ei,
sfatul domnesc, n general sistemul administrativ-politic. Domnii sunt numii direct de Poart,
din rndul familiilor influente, Mavrocordat, Ipsilanti, dar i dintre romni, far asentimentul
rii, prin derogri de la formulele procedurale tradiionale de alegere. Perioadele de domnie
sunt scurte, cu unele excepii, domnii fiind degradai la nivelul unor funcionari ai Porii,
schimbai dintr-o ar n alta. Lipsii de iniiativ n politica extern, ei ajung executorii fideli
ai nsrcinrilor otomane n raport cu marile puteri. Acest statut antreneaz i declinul puterii
militare care se reduce la o gard domneasc chemat s asigure ordinea intern. nconjurai
11

de clientela fanariot, se ntemeiaz pe ea, dar i pe acordul boierimii autohtone care

colaboreaz cu domnia n schimbul garantrii statutului ei de Stare.
Limitrile puterii centrale i presiunea otoman, dei deosebit de grave, nu anuleaz
autonomia rilor. Amestecul n viaa intern a celor dou ri este ns vizibil, Poarta
interferndu-se cu poruncile sale n conducerea efectiv, estompnd atributele domneti sau
iniiind msuri de organizare social-politic. Din a doua jumtate a secolului ptrunde n rile
romne un val de elemente greceti din afara Fanarului, oameni de afaceri care ajung adevrai
minitri" i duc la extrem fiscalitatea. Acestora li se datoreaz seria de rzvrtiri ale strilor
autohtone care apr tradiia i aezmintele motenite (Gh. I. Brtianu), nsoite de micri
populare. Este vorba de o reaciune popular mpotriva amestecului strin n crmuirea rii.
Aceste rzvrtiri nu sunt ndreptate mpotriva domnilor numii de Poart, ci mai cu seam
mpotriva acestor venetici, spoliatori, care nclcau ntocmirile rii". Imperiul Otoman nu a
dislocat ns structurile tradiionale politico-administrative, sistemul proprietii feudale, dei
le-a controlat i subordonat intereselor sale. Aa se explic diferenele ntre regimul fanariot i
cel din paalcuri, faptul c n principate dominaia otoman se exercit indirect prin
structurile instituionale locale, n al doilea caz direct.
Gravitatea regimului fanariot a rezultat ns din exploatarea excesiv i sistematic a
avuiilor Principatelor Dunrene de ctre Imperiul Otoman. Incapabil s-i satisfac nevoile
prin organizarea eficient a propriei economii, imperiul subminat de criza sistemului
timarului, confer semnificaie economic obligaiilor tradiionale, haraciul, pecheurile, la
care se adaug cumprarea domniilor.
nsemntatea politic a rilor romne pentru imperiu i valoarea lor economic a
determinat elaborarea unui program de reforme cu o dubl finalitate, consolidarea puterii
centrale n raport cu boierimea i sporirea capacitii economice a contribuabilului.
Aplicarea reformelor a fost stnjenit de fluctuaiile dominaiei otomane, de intervenia
turcilor care nu ngduia o necesar continuitate i, nu n ultimul rnd, de ostilitatea boierimii.
Agravarea decadenei otomane i seria rzboaielor ruso-austro-turce au adus n scena istoric
noile soluii politice antifanariote ale micrii de emancipare naional.
Politica reformist a regimului a debutat n vremea primului domn fanariot Nico- lae
Mavrocordat, un remarcabil om de cultur. El ntocmete pentru fiul su, Constantin
Mavrocordat, un adevrat program n care se schieaz viitoare principii cluzitoare pentru o
guvernare luminat. Practica reformist fanariot se manifest ntr-o etap preliminar prin
ncercrile de stabilizare a masei rurale n vederea funcionrii sistemului fiscal. Aplicarea
reformelor cunoate ns o epoc de maxim intensitate n timpul domniei lui Constantin
Mavrocordat, cu deosebire dup pacea de la Belgrad (1739), care readuce Oltenia n hotarele
rii Romneti. Reintegrarea Olteniei, unde austriecii, prin reformele nfptuite, interveniser
n raporturile dintre boieri i rani, pune n faa regimului fanariot alternativa continurii
procesului reformator sau a revenirii la vechea situaie.
Opiunea fanariot se fixeaz n sensul continurii procesului, reformele fiind condiia
sine qua non a consolidrii regimului, n condiiile unei mobiliti rurale excesive, care crea
impedimente funcionrii n bune condiii a sistemului fiscal. S-a asociat totodat i
necesitatea de uniformizare a structurilor rii dup reintegrarea Olteniei i n urma acordului
Porii, interesat i ea n funcionarea regimului. Constantin Mavrocordat (1730-1769) care a
domnit alternativ n Moldova i ara Romneasc a nceput, avnd i aprobarea Porii,
aplicarea programului de reorganizare a instituiilor fiscale, administrative i judiciare n
spiritul ideii de raionalizare a statului. Formulate n germene n marele hrisov din 1741,
reformele, aplicate succesiv n cele dou ri, au avut n vedere realizarea unei monarhii
moderate prin puteri intermediare i corpuri constituite In cadrul adunrilor de stri, ceea ce
12

mrturisete o apropiere nu de despotismul luminat, ci de absolutismul luminat care a

colaborat cu strile. Traducerea n via a principiului director se mplinete prin msuri care
cuprind toate sectoarele structurii social-politice. Reorganizarea vizeaz sistemul fiscal n
sensul asigurrii stabilitii masei rneti i sporirea competenei statului n reglementarea
raporturilor de proprietate. Msurile adiacente administrative i judiciare erau menite s
ntreasc controlul statului n vederea nfptuirii unei duble finaliti, politic i economic.
Reglementarea de ctre puterea central a raporturilor dintre stpnii de pmnt i rani a
ncercat meninerea unui echilibru prin restrngerea autoritii i privilegiilor boiereti,
garantndu-se astfel eficiena politicii fiscale. Reformele sociale din rile romne au
prefigurat alte iniiative similare din Europa Central i Rsritean.
Programul reformelor, cu toate derogrile i nclcrile Porii, i-a dovedit viabilitatea n
a doua jumtate a secolului, fiind reluat de principii Fanarioi n ultima treime a secolului i la
nceputul celui urmtor. Alexandru Ipsilanti (1774-1782,1796-1797) a fcut un nou efort de
reorganizare, reintroducnd termene fixe de plat la perceperea birului, fapt ce a contribuit la
prosperitatea rii. ncercarea de separare a justiiei de administraie, crearea de noi instane
judectoreti i opera de codificare a semnificat un evident progres pe calea modernizrii
statului. Mai mult, datorit reformelor aplicate succesiv de Constantin Mavrocordat ntr-o ar
sau alta, s-a stabilit o unitate ntre cele dou principate exprimate i prin alturarea celor dou
steme pe scutul domnitorului. Reformele care au vizat reorganizarea administraiei, justiiei i
bisericii, difuzarea culturii i mai cu seam hotrrile n problema agrar s-au situat n sensul
tendinelor reformatoare ale epocii care i-au propus un aggiornamento al societii feudale, n
perspectiva evoluiei viitoare colaborarea cu puterile intermediare reprezentative a premers
aezmintele Romniei moderne (Gh. I. Brtianu).
Plasndu-se n sensul evoluiei societii secolului, programul de reforme a situat rile
noastre la nivelul unui proces istoric de inspiraie modern. Regimul fanariot, n condiiile
crizei otomane, a rzboaielor ruso-austro-turce, a continuei agravri a exploatrii economice,
genereaz nemulumiri i treptat contribuie la cristalizarea unui program de emancipare
naional ntemeiat pe forele politice proprii i pe concursul marilor puteri. Astfel, n
mprejurrile declinului otoman, consacrat de clauzele pcii de la Kuciuk-Kainargi (1774), n
rile romne se contureaz o nou alternativ, care va propune reorganizarea statului n
termenii ideilor revoluiei democratice.
Prin reformele practicate de fanarioi s-a ndeplinit un proces de unificare treptat a
condiiilor politice i sociale din Principate. Ele pregtesc unificarea pe care o va aduce
secolul urmtor. Intrarea problemei orientale" ntr-o faz acut dup izbucnirea Revoluiei
franceze, propulseaz n prim plan problema reglementrii raporturilor cu Poarta, lupta pentru
modificarea statutului politic internaional al rilor romne.
12.Formarea statelor naionale moderne: general i particular
Secolul al XlX-lea pe bun dreptate a fost numit secolul naionalitilor", deoarece n
aceast perioad a avut loc o puternic afirmare a ideologiilor naionale i a aciunilor n
vederea punerii lor n practic. n prima jumtate a secolului al XlX-lea se afirm cu precdere
naionalismul romantic, reprezentat de gnditori i oameni politici precum Jules Michelet,
Giuseppe Mazzini, Nicolae Blcescu. Ei porneau de la ideea c nu se poate construi nimic
durabil dect pornindu-se de la istorie. Lupta pentru eliberarea i unitatea naional a
popoarelor aflate sub dominaia unor state de alt naionalitate i religie este legitimat prin
ntrebuinarea unei limbi comune i apartenena la aceeai religie. Asociat cu ideea liberal,
naionalismul romantic considera statul naional ca fiind ideal pentru dezvoltarea societii
moderne.
13

Adevrata natere a unei naiuni are loc atunci cnd un grup de indivizi declar c ea
exist i ncearc s o demonstreze. Cele dinti exemple nu apar mai devreme de secolul
XVIII, nainte neexistnd nici o naiune n sens modern, adic politic. Ideea de naiune n sine
se nscrie ntr-o revoluie ideologic fa de epocile anterioare. Acum naiunea este conceput
ca o comunitate larg, unit prin legturi care nu sunt nici de supunere fa de acelai suveran,
nici de apartenen la aceeai religie ori clas social. Ea nsoete dezvoltarea produciei,
lrgirea pieelor i intensificarea schimburilor comerciale, fiind totodat contemporan cu
apariia de noi grupuri sociale. Naiunea a fost elaborat n strns legtur cu dou idei:
fericirea i democraia.n Europa centrala i rsritean progresul social-economic i cultural a
fost relativ lent. Decalajul n comparaie cu Europa Occidental s-a pstrat i n secolul al
XIX- lea. Elita intelectual a contientizat decalajul i a pus n circulaie ideea c statele din
Europa de Vest reprezint un model n ce privete progresul socio-economic, politic i cultural
care trebuie urmat, pentru ca Europa oriental sa se modernizeze. Astfel, i vor face apariia
n cultura politic a zonei ideile moderne liberale, care au constituit esena codului libertilor
civile. ns tot pe aceast cale, a prins contur i ideea diferenei, a identitii naionale, cu att
mai mult cu ct majoritatea popoarelor din Europa central i rsritean nu aveau un stat
propriu i se gseau n componena imperiilor austriac (Austro-Ungaria dup 1867), german,
otoman sau rus.Expresie a evoluiei politice i istorice de la sfritul secolului al XVIII-lea i
nceputul secolului al XlX-lea, constituirea naiunilor - comuniti umane coerent structurate,
cu o identitate etnic, lingvistic i istoric proprie, a reprezentat totodat rezultatul impunerii
burgheziei n plan social i politic. Acest proces a marcat cu deosebire perioada dintre anii
1815 i 1914 (Secolul naionalitilor"). Astfel, de pild, pe continentul european, n aceast
perioada, i-au ndeplinit treptat nzuinele de independen i unitate naional belgienii,
romnii, italienii, germanii, norvegienii, n timp ce imperiile multinaionale, austro-ungar, rus
sau otoman, s-au confruntat cu revoltele popoarelor supuse, ce au determinat, n cele din
urm, dezagregarea lor. n 1830 n Belgia izbucnete o revoluie burghez i naional
mpotriva hotrrii marilor puteri din 1815 de unire cu Olanda. Congresul belgian a proclamat
independenta Belgiei la 4 octombrie 1830, independen recunoscut de Olanda n 1839. Aspiraiile naionale au avut un rol deosebit n Imperiul Habsburgic n timpul revoluiilor de la
1848. Ele au determinat fie o micare de desprindere a naiunilor dintr-un imperiu, formnduse state naionale - cazul ImperiuluiHabsburgic - fie una de reunire ntr- un stat naional a unor
uniti statale separate (Germania), fie mixt, de desprindere de sub dominaia strina i de
reunire (Italia, Romnia).Dup 1848 n centrul vieii politice i social-culturale a Principatelor
Romne se afla ideea nfptuirii unitii naionale. Situaia internaional de dup rzboiul din
Crimeea (1853-1856) devine favorabil ndeplinirii acestui ideal. Unirea Principatelor
Romne este luat n discuia Congresului de Pace de la Paris din 1856, devenind o problema
european. Marile puteri au hotrt aici consultarea romnilor cu privire la unire, prin
intermediul unor Adunri ad-hoc. Acestea, convocate n anul 1857 la Bucureti i Iai, se
pronun n unanimitate pentru unirea Principatelor ntr-un singur stat sub numele de
Romnia. Ignornd propunerile Adunrilor ad-hoc, Convenia de la Paris din 1858 a trasat un
cadru incomplet pentru unirea celor dou Principate Romne. Trecnd peste prevederile
Conveniei i impunndu-si propria voin, romnii aleg, la 5 ianuarie 1859 n Moldova i la
24 ianuarie 1859 n Muntenia, pe Alexandru Ioan Cuza drept unic domnitor. Alegerea
aceluiai domnitor n ambele Principate a avut rolul hotrtor n nfptuirea Unirii.
Unificarea Italiei s-a realizat n mai multe etape, prin mijloace diferite: rzboiul,
aciunea revoluionar i calea diplomatic. Iniiativa aciunii de unificare a avut-o Piemontul
al crui rege, Victor Emanuel al II-lea (1849-1878) se bucura de sprijinul naionalitilor
italieni. Artizanul acesteia a fost nsa Camillo Cavour, ajuns prim-ministru din 1852. Prima
14

etapa a fost rzboiul contra Austriei pentru eliberarea nordului Italiei. Cavour a obinut
promisiunea de sprijin din partea Franei. Armata franco-piemontez i nvinge pe austrieci la
Magenta i Solferino. Prin pacea ncheiata, Piemontul elibereaz Lombardia, dar Veneia
rmne austriecilor. Frana primea n schimb Nisa i Savoia. A doua etap este reprezentat de
cele dou aciuni revoluionare: ducatele Parma, Mode- na, Romagna i Toscana care au
rsturnat vechiul regim i s-au unit cu Piemontul, iar apoi s-a declanat o revoluie naional n
Sicilia care aparinea regatului Neapole. Sub conducerea lui Giuseppe Garibaldi, 1.000 de
voluntari au eliberat Sicilia i apoi Neapole, care s-au unit cu Piemontul. Noul stat italian care
reunea cea mai mare parte a teritoriilor italiene 1-a proclamat rege al Italiei pe Victor Emanuel
al II-lea. Rmneau in afara statului italian Veneia, deinut de habsburgi i Statul papal
aprat de francezi. n 1866, cnd izbucnete rzboiul dintre Prusia i Austria, Italia se aliaz cu
Prusia i n urma victoriei asupra Austriei, Italia obine Veneia. Unificarea Italiei se ncheie n
1870, cnd trupele franceze se retrag din Roma, care este proclamat capitala statului italian.
Unificarea Germaniei a fost pregtit economic prin uniunea vamal (Zollverein)
iniiat de Prusia n 1828, la care au aderat cea mai mare parte a statelor germane. Aus tria
dorea ca unificarea statelor germane s se realizeze sub egida sa. Rivalitatea dintre Austria i
Prusia a dominat procesul de unificare al Germaniei. Unificarea, susinut de cancelarul
Bismarck, s-a realizat n urma a trei rzboaie iniiate de Prusia. Primul, n 1864, mpotriva
Danemarcei, pentru ducatele germane Schleswig i Hollstein. Prusia, aliat cu Austria, declar
rzboi Danemarcei, pe care o nving. Danemarca cedeaz ducatele care sunt mpartite ntre
Prusia i Austria. n 1866 izbucnete conflictul ntre Prusia i Austria din care victorioas iese
Prusia, n btlia de la Sadova. Prin tratatul de la Praga, din august 1866, Austria este exclus
din Confederaia German. Prusia pune bazele Confederaiei Germane de Nord. Din
Confederaie nu fac parte statele din sud, care erau susinute de Frana. Unificarea Germaniei
se ncheie n urma rzboiului Prusiei cu Frana, din 1870-1871. Armata francez sufer o
umilitoare nfrngere i capituleaz la Sedan. Statele germane din sud intr n Confederaie.
Acest moment marcheaz practic ncheierea procesului de unificare a Germaniei. La 18
ianuarie 1871, regele Prusiei Wilhelm I s-a proclamat mprat al Germaniei n Sala Oglinzilor
din Versailles. Germania anexa dou provincii franceze: Alsacia i Lorena.
La popoarele care luptau pentru constituirea statelor naionale sau desvrirea unitii
naionale, naionalismul i pstreaz forma romantic i liberal. Meninerea imperiilor
multinaionale la sfritul secolului al XlX-lea i nceputul secolului al XX- lea a fcut ca
problema naional sa devin tot mai tensionat. Confruntarea dintre naiunile dominante",
pe de o parte, i aspiraia spre libertate a naiunilor dominate, pe de alt parte, a condus la
declanarea Primului Rzboi Mondial.
13.Impactul revoluiei industriale asupra evoluiei lumii moderne
Secolul al XlX-lea n Europa poate fi considerat un secol al revoluiilor: sociale sau
naionale, industriale sau culturale, care au ca rezultat modernizarea statelor europene.
Revoluia industrial, aprut n Anglia la sfritului sec. al XVIII-lea, s-a generalizat n
Europa Occidental pe parcursul secolului urmtor. Revoluia industrial reprezint procesul
complex de trecere de la producia manual, manufacturier la producia mecanizat de
fabric i uzin, nsoit de implementarea numeroaselor invenii i descoperiri tiinifice, ceea
ce a avut drept rezultat dezvoltarea ascendent a economiei. Inovaiile tehnologice, ce au
inclus folosirea fierului i a oelului, aplicarea noilor surse de energie, inventarea mainilor cu
aburi, folosirea lor n industria textil, n minerit i n transporturi, au avut drept consecin o
cretere far precedent a productivitii muncii i progrese semnificative n domeniul
transporturilor i al telecomunicaiilor. Datorit produciei obinute n fabricile i uzinele
15

europene, reglat de mecanismul liber al cererii i al ofertei, n circulaie se puneau produse

din ce n ce mai ieftine pentru o populaie din ce n ce mai numeroas.
n Anglia trecerea la producia mecanizat a avut loc, n primul rnd, n industria textil.
n anul 1733 John Kay a inventat suveica zburtoare, ceea ce a condus la perfecionarea
rzboiului de esut i la sporirea productivitii estoriilor de dou ori. Revoluia n domeniul
industriei textile a fost determinat i de elaborarea vrtelniei sau a roii de tors perfecionate
- spinning jenny - care, acionat manual, torcea concomitent mai multe fire. Mecanismul a
fost perfecionat n diverse moduri, fiind construit i maina hidraulic de tors, care utiliza
pn la cteva zeci de fusuri.
Necesitatea de energie pentru punerea n micare a diverselor mecanisme a determinat
inventarea motorului cu aburi. n anul 1760 James Watt a inventat motorul cu aburi cu aciune
simpl, care a nceput s fie utilizat n diverse ramuri ale industriei, iar n anul 1784 el a
construit motorul universal cu aburi cu aciune dubl. Aplicat n practic n anul 1785 prin
construcia filaturilor cu motor cu aburi, inventarea rzboiului de esut mecanic, acesta a sporit
productivitatea muncii de 40 de ori. Progresele nregistrate n domeniul industriei textile,
inventarea mecanismelor noi, precum i a motorului cu aburi a favorizat dezvoltarea
ascendent a altor ramurilor industriale: industria extractiv, metalurgia, industria
constructoare de maini, care va deveni o ramur de baz; manufacturile n a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea n Anglia iau imaginea fabricilor i uzinelor. Producia obtinut n
fabricile, si uzinele europene a luat drumul pieei, care, guvernat de mecanismul liber al
cererii si al ofertei, se dezvolta vertiginos.
ntre anii 1760 i 1830, revoluia industrial a fost localizat aproape exclusiv n Marea
Britanie. La nceputul secolului al XlX-lea, Anglia este leagnul industriei constructoare de
maini, iar spre mijlocul secolului al XlX-lea la fabricile i uzinele engleze se obinea 50-60%
din producia mondial, ceea ce i-a conferit rii titlul de atelier al lumii", iar dezvoltarea
comerului i a relaiilor financiar-bancare, ca rezultat al progresului industrial, i titlurile de
cru al lumii", bancher al lumii" i regin a mrilor". Din Marea Britanie revoluia
industrial s-a rspndit n Belgia i Frana, unde progresul economic era frnat de relaiile
feudale nc destul de puternice. Abia dup revoluia francez de la sfritul secolului al
XVIII-lea n Frana ncep s fie implementate pe larg realizrile revoluiei industriale. Un rol
important n progresul industriei franceze 1-a avut implicarea statului n economie prin
protejarea productorilor francezi mpotriva concurenei mrfurilor engleze, fiind interzise
importul mrfurilor din Marea Britanie, iar Napoleon Bonaparte a instituit blocada
continental. Dei concurena englez nu a putut fi nvins, msurile protecioniste au
impulsionat economia francez. Apar ramuri industriale noi, ca industria zahrului din sfecl,
ia avnt industria textil, constructoare de maini, metalurgia.
Celelalte naiuni s-au adaptat mai lent, dar, odat ce Germania, Statele Unite i Japonia au
dobndit for industrial, ele au depit avansul iniial al englezilor. Dup 1850, dar cu
ritmuri mai accelerate dup 1880, lumea a trecut prin a doua revoluie industrial". nlocuirea
n industria siderurgic a fierului cu oelul, descoperirea i generalizarea unor noi surse de
energie (electricitatea, petrolul, gazele naturale etc.), care se impuneau treptat n faa celei
clasice, crbunele, au constituit dou dintre cele mai importante elemente ale acesteia.
Realizrile care au impus un nou ritm de dezvoltare au fost locomotiva cu aburi, cile ferate,
precum i aplicarea cu succes a motoarelor cu aburi n navigaie. Prima locomotiv cu aburi a
fost construit de George Stephenson n anul 1814. A doua jumtate a secolului al XlX-lea a
beneficiat de inventatori de renume, precum Thomas Alva Edison, George Westinghouse,
Nikola Tesla, Gottlieb Daimler, Nikolaus August Otto, Michael Faraday etc. Era perioada n
16

care supremaia economic a Angliei lua sfrit, locul ei fiind ocupat n spaiul european de
Germania, iar n competiia mondial - de Statele Unite ale Americii.
n rile din Europa de Est revoluia industrial s-a ncheiat abia n prima jumtate a
secolului al XX-lea, iar n ri precum China i India, ea a ajuns abia pe la mijlocul veacului
trecut.
n Romnia revoluia industrial s-a desfurat mai trziu dect n Anglia, Frana, SUA,
ntr-un ritm n general lent, inegal din punctul de vedere al repartizrii teritoriale i al
ramurilor industriale, uneori fr o legtur organic ntre ramuri. ntrzierea revoluiei
industriale s-a datorat meninerii ndelungate a dominaiei strine i a lipsei unui stat naional
unitar. n a doua jumtate a secolului al XlX-lea, dup unirea din 1959 a Principatelor i
implementarea reformelor modernizatoare ale lui Al. I. Cuza, precum i a reformelor liberale
cu caracter modernizator ale Guvernului Brtianu din 1876-1878, au avut loc schimbri
semnificative ntr-un ir de ramuri industriale: mini- erit, metalurgie, construcia de maini, iar
n transport un rol important 1-a avut construcia cilor ferate. Toate acestea au pus bazele
industriei capitaliste n Romnia.
Industrializarea a produs schimbri n economie, politic i n organizarea societii, ntre
care o mai larg distribuie a averilor i dezvoltarea comerului internaional; schimbri
politice ca rezultat al deplasrilor de putere economic; schimbri sociale fundamentale,
precum naterea micrilor muncitoreti, apariia i dezvoltarea ierarhiilor manageriale pentru
supravegherea diviziunii muncii i crearea unor noi tipare de autoritate; lupta mpotriva unor
efecte colaterale, precum poluarea industrial i aglomerarea oraelor.
14. Revoluiile de la 1848-1849 n rile Romne: general i specific
Revoluiile de la 1848 au dat semnalul deteptrii naionalismului european, din aceste
considerente sunt cunoscute i sub denumirea de primvara popoarelor". Primvara
popoarelor europene a fost expresia ciocnirii dintre forele revoluionare i cele conservatoare
i a avut att o dimensiune social, ct i una naional. Regimurile feudal-absolutiste, care se
mai pstrau n Europa, limitau libertile politice ale populaiei. Sistemul Sfintei Aliane, care
i-a asumat angajamentul s suprime micrile sociale, revoluionare i orice micare spre
reforme, a provocat un val de nemulumiri. n ajunul anului 1848 Europa fierbea de micri
sociale i naionale, care i revendicau dreptul elementar la via, libertate, autodeterminare
naional. Libertile individuale, de ntrunire, de asociere, a presei etc. au fost prevederi
politice comune ale programelor revoluionare. De asemenea, problemele sociale (abolirea
privilegiilor feudale, soluionarea problemelor sociale ale muncitorilor, emanciparea ranilor
prin intermediul abolirii iobgiei etc.) i-au gsit reflectarea intr-un ir de programe ale
revoluiilor europene. Constituirea grzilor naionale, care trebuiau s apere interesele
poporului, independena justiiei, autonomia comunal, organizarea modern a statului au constituit alte prevederi comune ale programelor revoluionare.
Revoluia de la 1848 din rile Romne se nscrie n seria evenimentelor revoluionare
din Europa de la jumtatea secolului al XlX-lea. Evenimentele revoluionare care se vor
declana succesiv n rile Romne au profunde cauze interne, revoluia european, cum
aprecia N. Blcescu, fiind numai ocazia, iar nu cauza revoluiei romne". Numeroi tinerii
romni, moldoveni si munteni, aflai la Paris la nceputul anului 1848, au aderat la spiritul
revoluiei franceze. Revoluia de la 1848 n rile Romne se va desfasura separat, pe
provincii: va izbucni mai nti n Moldova, n forma unei micri revoluionare cu caracter
moderat, apoi n Transilvania i n sfrsit, n ara Romneasc: ara Romneasc si Moldova
se aflau sub suzeranitatea Porii si protectoratul Rusiei, acesta din urm fiind obstacolul
17

principal n calea emanciprii lor, inclusiv, n calea revoluiei. Transilvania, Banatul si

Bucovina, n modaliti diferite, se aflau sub stpnirea Imperiului habsburgic, si n lupta lor
pentru libertate social si naional romnii din aceste provincii urmau s acioneze n raport
de aceast situaie specific.
Adunarea popular de la lasi, din 27 martie/8 aprilie 1848 inut n sala hotelului
Petersburg, marcheaz nceputul micrii propriu-zise. Programul sub titlul de Petiieprodamaiune, cuprindea 35 de articole si avea un evident caracter moderat. Sub raportul
statutului politic internaional al Moldovei se cerea pzirea Regulamentului, nlocuirea
regimului lui M. Sturdza cu un regim reprezentativ mai larg, bazat pe importante restructurri
n viaa de stat, desfiinarea Adunrii Obteti si alegerea unei noi, dezarmarea arnuilor si
nfiinarea unor grzi ceteneti, toate hotrrile domnului n administraie si justiie s fie
discutate si aprobate, n prealabil, de Adunarea Obsteas c; modernizarea justiiei prin
amendarea Codului penal si de procedur s.a.; desfiinarea cenzurii; sigurana personal
(arestarea si condamnarea numai n baza legii); eliberarea deinuilor pentru pricini politice;
dreptul oricrui locuitor de a se plnge Adunrii Obteti s.a.; desfiinarea vmii de export
pentru cereale, nfiinarea unei bnci naionale. Cu privire la situaia rnimii si raporturile
agrare, grabnica mbuntire a strii locuitorilor steni"; se cerea reforma colilor, iar n
privina clerului ridicarea lui moral si social". Au urmat o teroare n zilele de 27-29 martie
si mai ales n noaptea de 29-30 martie, precum i n zilele urmtoare. La Braov, la 12/24 mai
1848, se redacteaz Prinipiile noastre pentru reformarea patriei. Este un al doilea program al
patrioilor moldoveni, din 6 articole, care exprima nzuinele lor: desfiinarea obligaiilor de
clac ale rnimii si mproprietrirea lor cu pmnt, far despgubire; desfiinarea
privilegiilor de orice fel si deplina egalitate la plata impozitelor sau la ocuparea funciilor
publice; organizarea instituiilor rii pe baza principiilor de libertate, egalitate si frietate; n
sfrsit, Unirea Moldovei si rii Romneti, ntr-un singur stat neatrnat romnesc".
Frmntrile din ara Romneasc se remarc din martie 1848. Printre primii ntori n
ar au fost N. Blcescu si Al. G. Golescu-Negru; apoi fraii Dumitru si Ion Brtianu,
constituiind Comitetul revoluionar. Insurecia este declanat la 9 iunie la Islaz, printr-o
adunare popular unde are loc lansarea n faa mulimii a Proclamaiei cu programul
revoluiei, cele 22 de articole ale sale cuprind obiective care exprimau nzuinele de
emancipare politic: autonomie ct mai larg n raport cu puterea suzeran si nlturarea
protectoratului rus, independena sa administrativ si legislativ", pe temeiul vechilor
capitulaii, precum si neamestec al nici unei puteri din afar n cele din luntru"; Domn
responsabil, ales pe 5 ani din toate strile societii, convocarea unei Adunri Constituante,
aleas pe aceiai baz larg, cu misiunea de a elabora o nou constituie, pe temeiul celor 22
de puncte ale Proclamaiei, nlocuind astfel Regulamentul Organic, socotit de revoluionari,
odat cu protectoratul rus, drept izvor al tuturor relelor; responsabilitatea minitrilor i a
funcionarilor publici; modernizarea administraiei, pe baza principiului descentralizrii;
nfiinarea grzii naionale s.a; desfiinarea rangurilor i privilegiilor; egalitatea de drepturi
politice; egalitatea la plata impozitelor; desfiinarea cenzurii; dreptul la cuvnt i la ntruniri;
desfiinarea pedepsei cu moartea i a pedepsei cu btaia s.a.; dreptul egal la nvtur
(nvtur pentru toi egal, progresiv, integral pe ct va fi cu putin"), stipulndu-se aici
i principiul gratuitii nvmntului, nfiinarea de coli primare n toate satele, dar i
instituii superioare de nvmnt, la Bucureti i Iai, licee i coli normale n alte localiti
etc.; art. 13, care stipuleaz emanciparea ranilor clcai i mproprietrirea lor prin
despgubire. O delegaie a revoluionarilor merge la domn, care semneaz textul
Constituiei" (adic Proclamaia] apoi, unul dintre membrii delegaiei, Nico- lae Golescu,
prezint mulimii, ntr-o atmosfer de mare entuziasm, textul semnat.
18

Rusia adresase un protest vehement, cu ameninri, dispunnd retragerea consulului rus

de la Bucureti si acuzndu-1 pe domn de colaborare cu revoluionarii, la 15/27 iunie 1848,
cnd are loc pe Cmpia Filaretului (devenit de atunci, Cmpia Libertii) o mare adunare
popular, afirmn- du-se solidaritatea cu guvernul provizoriu n faa pericolului extern. La 13
septembrie trupele otomane au intrat n Bucureti i au restaurat vechiul regim, iar dup dou
zile au ptruns n Muntenia i trupele ruseti, care intraser in Moldova de la 28 iunie.
Intervenia armat comun a puterii suzerane (Turcia) i a puterii protectoare (Rusia) a pus
capt revoluiei din Principatele Romane i a pus capt i speranelor revoluionarilor
moldoveni.
Dezideratul Unirii Principatelor constituia un deziderat comun al patrioilor munteni si
moldoveni. De asemenea, s-au afirmat n rstimpul desfurrii revoluiei din ara
Romneasc i dezideratele independenei politice. Liderii Revoluiei de la 1848- 1849 in
rile Romane au fost: n ara Romaneasc - Gheorghe Magheru, Nicolae Blcescu, Costache
Romanescu etc.; n Moldova - Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri,
Al. Russo etc. Ei au formulat revendicrile principale ale revoluiei care au imprimat
programului din ara Romaneasc i Moldova un caracter modern, occidental: inlturarea
protectoratului strin i deplina autonomie intern a rii, emanciparea i improprietrirea
clcailor cu despgubirea proprietarilor, desfiinarea privilegiilor, adunare legislativ format
din reprezentanii tuturor categoriilor societii, constituie, drepturi politice egale pentru toi
locuitorii. Totodat era naintat ideea crerii unui stat unic naional.
15. "Rivalitile ruso-austro-otomane n epoca modern i consecinele lor pentru
Principatele Romne-Politica expansionist a Imperiului Otoman din a doua jumtate a a sec. al
XVII-lea culmineaz cu asediul Vienei de ctre turci n anul 1683 i se sfrete cu o adevrat
catastrofa n faa forelor cretine coalizate n jurul Habsburgilor. Conform Pcii de la Karlowitz,
Imperiul Otoman pierde Ungaria i Transilvania care trec la Imperiul Habs- burgic. Eecul
asediului Vienei de ctre turci a marcat nceputul Chestiunii orientale" - a mpririi provinciilor
statului otoman, ce se ntinde pe mai bine de dou secole pn la rzboaiele balcanice i crearea
statelor naionale n Europa de Sud-Est. Dar n prima parte a evoluiei Chestiunii orientale",
protagonitii luptei pentru mprirea teritoriilor omului bolnav" al Europei sunt cele dou mari
imperii cretine, Austria i Rusia, a cror politic intea s ocupe provinciile balcanice ale Porii i
Strmtorile. Noile raporturi de fore, constituite la hotarul secolelor XVII-XVIII, au contribuit la
desfurarea confruntrilor militare ntre marile puteri, pentru ai impune dominaia n Europa de
Sud-Est i Orientul Apropiat. Numrul rzboaielor, care s-au derulat pe parcursul a circa 100 de
ani, de la 1710 i pn la 1812, ntre Turcia, pe de o parte. Rusia i Austria, de alt parte (acionnd
separat sau n alian), se ridic pn la ase, avnd o durat de aproape 24 de ani i cu o mare parte
a operaiilor militare desfurate pe teritoriul Moldovei i al rii Romneti.
Principii romni au fost printre primii care i-au dat seama de noua primejdie. De aceea,
erban Cantacuzino (1678-1688) i Constantin Brncoveanu, n ara Romneasc i Dimitrie
Cantemir n Moldova, iniiaz negocieri cu Austria i Rusia, Soldate cu tratate prin care se
cristalizeaz un adevrat program de emancipare de sub dominaia turc. Aceste negocieri sau
chiar aliane fie ale lui Cantemir cu Rusia (1711) oblig Poarta s aduc ajustri statutului
politic al Principatelor Romne, n cadrul regimului fanariot. Campania de la Prut (1711) s-a
soldat cu u eec, dar a pus nceputul expansiunii Rusiei n Sud Estul Europei. Succesele
repurtate de turci la Stnileti n 1711, apoi mpotriva Veneiei, a nelinitit Curtea de la Viena,
deoarece puteau mpiedica noile expansiuni. Ca urmare a avut loc rzboiul austro-turc din
1716-1718, care s-a desfurat n parte pe teritoriul rilor Romne. Rzboiul s-a finisat cu
semnarea n iunie 1718 a Tratatului de la Passarowitz, destul de avantajos pentru Austria care
19

a anexat Oltenia (1718-1739), Banatul (1718-1918), nordul Serbiei (1718-1739) i o parte a

Bosniei.
Dorind s lichideze consecinele campaniei nereuite de la Prut din 1711 i s capete
ieire la Marea Neagr, Rusia declaneaz ostilitile fa de Hanatul Crimeii (1735), iar la 12
aprilie 1736 declar oficial rzboi Porii. n anul 1737, Habsburgii s-au implicat n conflictul
ruso-turc ca parte beligerant de sine stttoare, ocupnd temporar ara Romneasc. Imperiul
Otoman atacat din dou Pri a cerut convocarea unui Congres de Pace n cadrul cruia apar
divergene ntre aliai, iar turcii au renceput ostilitile contra austriecilor i-i scot din rzboi,
acetia fiind nevoii s cedeze Oltenia i Serbia turcilor. Dei armata rus ocupase iniial o
parte a Moldovei, conform Tratatului de pace de la Belgrad (1739) ea trebuie s prseasc
teritoriul Moldovei. n a doua jumtate a sec. al XVIII-lea expansionismul rus este susinut de
activitatea arinei Ecaterina a Il-a, care cucerise numeroase teritorii la nordul Mrii Negre. n
octombrie 1768 Poarta declar rzboi Rusiei, rzboi ce se ncheie cu pcea de la KuciucKainargi, care prevedea cu referire la rile Romne mbuntirea situaiei lor sub
suzeranitate otoman. Austria, dei nu participase la operaiile militare, a ocupat partea de
Nord a Moldovei (Bucovina). Rusia nu i-a dorit s se implice n conflictul dintre Austria i
Imperiul Otoman, fiind n interesul ei diminuarea puterii lui. Rzboiul din 1787-1791 a pus
capt la o serie de rzboaie purtate de Rusia i Austria pe teritoriul rilor Romne n sec. al
XVIIl-lea care urmreau instaurarea dominaiei lor. Pacea de la Iai fixa grania dintre
Imperiile Rus i Otoman pe Nistru, Rusia obinnd ntregul rm nordic la Mrii Negre. Pe
parcursul rzboaielor dintre cele trei imperii, rile Romne erau tratate ca obiect, i nu ca
subiect al relaiilor internaionale. Problema a perpetuat i n secolul al XlX-lea, debutnd cu
rzboiul ruso-turc din anii 1806-1812.
Astfel, la nceputul anului 1807 ruii iau sub control principatele romneti i instaureaz
administraia militar n principate n anul 1808, sub comanda Iui Kuni- kov, nlocuit in 1810
cu Krasno-Milaevici. Prozorovski este responsabil cu divizarea principatelor Valahia i
Moldova n patru gubernii: Basarabia, Moldova, Muntenia i Oltenia.
Ulterior, Imperiul Rus ncearc s fac schimb de teritorii cu Imperiul Austriac, dorinduse schimbarea Olteniei cu Bucovina, ns Austria a refuzat.
Otomanii refuzau cu ndrjire s recunoasc anexarea Principatelor Moldova i Valahia la
Imperiul Rus, i atunci Imperiul Rus d lovitura decisiv la 7 aprilie 1811, avnd n fruntea
armatelor sale pe nou-numitul general Kutuzov. La 2 octombrie 1811 ruii obin cea mai mare
victorie a lor la Slobozia, dup care imediat ncep tratativele de pace cu turcii, tratative iniiate
la Giurgiu i finalizate la Bucureti. Ruii cereau ambele ri romneti", adic i ara
Romneasc i Moldova.
Soarta a fcut ca iminena atacului lui Napoleon s reduc treptat preteniile ruseti, de la
ambele ri romne, la toat Moldova i mai apoi la teritoriul Moldovei dintre rurile Nistru i
iret, pentru ca pn la urm preteniile s se limiteze la inuturile turceti dintre rurile Nistru
i Prut: inutul Hotin i Bugeacul (Basarabia istoric).
Iscusina negociatorului francez Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (17631831), care servea interesele arului, a permis ns i anexarea prii rsritene a Moldovei
care nu fcuse parte din vilayeturile (provinciile) otomane, prin extinderea frauduloas a
denumirii de Basarabia la toate inuturile dintre Dunre i Hotin, din cauza complicitii
primului dragoman al Porii, care i-a trdat suveranul n schimbul unei latifundii i al unui
inel foarte preios.
Pe data de 16/28 mai 1812, n articolele IV i V ale Tratatului de Pace de la Bucureti se
consfinete sfierea n dou a Moldovei i rpirea de ctre Imperiul Rus a inutului dintre
Prut i Nistru, denumite de atunci Basarabia (Basarabia arist).
20

Tratatul a nclcat grosolan practica internaional i normele de drept existente n epoc,

atta timp ct Imperiul otoman ceda inuturi ce nu-i aparineau i care fceau parte dintr-un
stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat ce-i garanta frontierele de atunci.
Pacea de la Bucureti a fcut ca Moldova s piard pentru o perioada ndelungat de timp mai
mult de jumtate din teritoriul su.
Rivalitile marilor Imperii n Zona Balcanic a continuat, principatele Romne, cu
excepia teritoriilor aflate sub ocupaie strin, reuesc s le pun n faa faptului mplinit i s
constituie un stat naional la 1859, iar prin rzboiul de independen (1877-1878) s-i obin
independena de sub suzeranitatea otoman. Teritoriile aflate sub ocupaie strin se vor uni cu
Regatul Romnia la 1918.
16. Rivalitatea marilor puteri n contextul relaiilor internaionale (1870-1914)
Relaiile internaionale de la sfritul secolului al XlX-lea i nceputul secolului al XX-lea
sunt caracterizate prin dou trsturi. Pe de o parte, asistm la expansiunea european maxim
n lume, manifestat prin cuceriri coloniale (mprirea lumii"), export economic i financiar,
emigraie masiv, confruntri de concepii intelectuale i religioase, concurena Japoniei i a
SUA, care deocamdat nu pericliteaz supremaia european, dar o pun n gard. Pe de alt
parte, asistm la un conflict de interese i de sentimente naionale manifestate ntre i n statele
europene. Aceste dou trsturi se remarcau pe fundalul transformrilor profunde n tehnic,
viaa economic, structurile sociale. n perioada de la 1871 la 1914 Europa nu cunoate dect
rzboaie locale i marile puteri nu se confrunt ntre ele.
Constituirea statului german unificat, nfrngerea Franei, n urma rzboiului din 18701871 au modificat echilibrul de fore n Europa i au permis repunerea pe tapet a problemei
orientale.
Semnalul a fost dat de ctre Rusia, prin anularea prevederilor Tratatului de la Paris (1856)
privind Marea Neagr. Pe de alt parte, n ultimele decenii ale secolului al XlX-lea a fost
intensificat lupta naional n Peninsula Balcanic, reprimat Ic Poarta Otoman. Marile
puteri, Rusia, Austro-Ungaria i Anglia, au reacionat, n funcie de planurile i proiectele pe
care le aveau. n 1876 a avut loc o nelegeri' ruso-austro-ungar. Obinnd de la Rusia dreptul
de a anexa Bosnia i Heregovina, Austro-Ungaria promitea s nu se opun aplicrii
proiectului rus de rezolvare a crizei i de anexare a Basarabiei i Batumului. nelegerea
semnat cu Austro-Ungaria, n ianuarie 1877, i atitudinea Angliei, au impulsionat pregtirea
militar. Semnnd tratatul cu Romnia, la 12 aprilie 1877, Rusia putea s declare rzboiul. Cu
sprijinul armatei romne sub conducerea lui Carol I, a fost cucerit Plevna. naintarea armatei
ruse spre Constantinopol i succesele obinute n Caucaz au atras atenia Austro-Un gariei i
Angliei. La 15 februarie 1878 Anglia i-a trimis flota n Mediterana oriental. Rusia a fost
obligat s ncheie tratatul de la San Stefano. Prin acest act Rusia primea unele teritorii n
Caucaz i Dobrogea. Acesta din urm a fost schimbat cu sud-vest-ul Basarabiei. Poarta a fost
obligat s recunoasc independena Serbiei, Muntene- grului i Romniei. Se prevedea i
crearea Bulgariei mari. Tratatul de la San Stefano a determinat opoziia Angliei i a AustroUngariei. Rusia a fost obligat s accepte ideea unui congres al marilor puteri. Congresul de la
Berlin, n iunie-iulie 1878, sub preedinia lui Otto von Bismarck, a stabilit o nou hart a
Peninsulei Balcanice: Macedonia era restituit Porii, teritoriul Bulgariei era redus, Bosnia i
Heregovina erau date spre administrare Austro-Ungariei. Prin aceasta se crea n Balcani o
situaie mai complex, care scotea n eviden urmtoarele: concurena dintre marile puteri.
Ca urmare a acestor schimbri, n ultimii ani ai secolului al XlX-lea i n primii ani ai
secolului urmtor au aprut semnele altei crize. Ea va fi declanat datorit deciziei Vienei de
a anexa (ocupa) efectiv Bosnia i Heregovina. Susinut de Rusia, Serbia a acionat imediat.
21

Austro-Ungaria, n spatele creia se afla Germania, i-a impus punctul de vedere. Divergenele
dintre statele balcanice i Poart au fost cauzele conflictelor din anii 1912-1913. Cele dou
rzboaie balcanice (1912-1913) au impus alte reglementri teritoriale. n aceast criz au fost
angajate i cele dou grupri, Tripla Alian i Tripla Antant care s-au constituit paralel cu
desfurarea i acutizarea problemei orientale, n virtutea intereselor pe care le aveau.
La sfritul sec. XIX lea n Europa s-a creat un sistem de aliane. Primul tratat a fost
Aliana celor Trei mprai" (1873). Tratatul, intrat n istorie sub numele de Tratatul Puterilor
Centrale, rspundea parial obiectivelor lui Bismarck.
De aceea, n anul 1881, va ncheia un nou tratat al celor trei mprai, reuind s obin
promisiunea de neutralitate binevoitoare din partea aliailor. Bismark dorea o alian prin care
ar fi putut obine un ajutor ferm n cazul unui rzboi cu Frana. Clauza esenial a tratatului
este cuprins n articolul al II-lea i se refer la intervenia Germaniei i a Austro-Ungariei, n
cazul n care Italia ar fi atacat de Frana i la sprijinul pe care l va acorda Italia dac
Germania va fi atacat de Frana. Prima prelungire a tratatului, n 1887, a nsemnat reluarea ad
literam a celui din 1882, i avea un caracter defensiv, statele nefiind obligate s susin aliaii
n cazurile n care ei nii erau agresori. Dup demiterea lui Bismarck, n anul 1890, Tripla
Alian devine o alian ofensiv. Ultima rennoire a tratatului s-a fcut n anul 1912. Acesta
urma s intre n vigoare la 8 iulie 1914.
n primii ani de independen guvernul Romniei rmne convins c doar aderarea la un
sistem de aliane poate s promoveze interesele sale de politic extern i s ofere protecie
populaiei romneti aflate sub stpnire strin. Iniiativa unei apropieri a Romniei de
Puterile Centrale aparine Berlinului. Obiectivul urmrit de Germania prin atragerea Romniei
era ntrirea frontului sudic al alianei cu Austro-Ungaria. Aderarea Romniei la Tripla Alian
a luat forma unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria, semnat la 18/30 octombrie 1883, la care
ader Germania i Italia. Prile contractante i promit pace i prietenie, c se vor abine de la
ncheierea unor aliane sau angajamente ndreptate mpotriva uneia dintre ele i c i vor
acorda un sprijin reciproc, n limita intereselor lor".
i Tripla Antant, compus din Anglia, Frana i Rusia, a parcurs, pn la definitivare,
mai multe etape. Prima etap a fost Acordul franco-rus. Demiterea lui Bismarck i rennoirea
tratatului Triplei Aliane, (1891), au contribuit la strngerea relaiilor politice franco-ruse.
Dup o susinut activitate diplomatic, la 18 august 1892, a fost ncheiat un acord militar n
care se prevedea intervenia n cazul unui atac al Germaniei sau al unuia dintre aliaii ei. A
doua etap a formrii Antantei este marcat de tratativele franco-engleze. n anul 1903 au
nceput tratativele, iar la 8 aprilie 1904 a fost semnat acordul Antanta Cordial", care punea
capt disputelor coloniale.
A treia etap a constat n stabilirea unui acord anglo-rus. Tratatul este, n fond, o
remprire a sferelor de influen din Persia (Iran), Afganistan i Tibet. Deci n 1907 au fost
puse bazele blocului Tripla Antant".
Crearea acestui system de aliane n Europa a fost o cauza a declanrii primului rzboi
mondial care a nceput respectndu-se sistemul de aliane.
La sfritul secolului al XlX-lea, ntre marile puteri europene i asiatice apare o
competiie tot mai puternic pentru supremaie la nivel mondial. Motivele acestei competiii se
datorau, n primul rnd, celei de-a doua revoluii industriale desfurate n noile state naionale
constituite: Germania i Italia, precum i n Japonia dup reformele Meiji. Aceast revoluie a
produs o abunden de mrfuri pe pia, a provocat o lupt pentru obinerea de noi surse de
materii prime i piee de desfacere, de noi colonii i sfere de influen, de pstrare a situaiei
hegemonice a marilor imperii coloniale.
22

17. Basarabia de la autonomie la gubernie ruseasc (1812-1873)

n 1812 Moldova dintre Prut i Nistru, numit mai apoi Basarabia, a fost anexat la
Imperiul Rus. Pe parcursul secolului al XIX-lea, arismul a urmrit cteva scopuri principale
n politica sa n Basarabia: integrarea ct mai rapid a provinciei n structurile social-politice
ale imperiului, lichidarea specificului naional local i rusificarea populaiei autohtone.
Politica arismului s-a manifestat in organizarea politico-administrativ, n relaiile socialeconomice i n viaa naional-cultural.
Din punct de vedere politico-administrativ n evoluia Basarabiei putem evedenia cteva
etape: I) autonomie limitat (1812-1828); II) 1828-1860; III) 1861-1879.
Prima etap: Teritoriul dintre Prut i Nistru anexat de Imperiul Rus n 1812 pn n 1828
a dispus de o autonomie limitat. n 1812 in teritoriu au fost create 12 inuturi, care n 1818 au
fost reduse la 6. Conform "Regulamentului privind instruirea provizorie a Basarabiei"
locuitorii inutului dispuneau de dreptul de a se folosi de legislaia local. eful administraiei
locale era guvernatorul civil al Basarabiei, Guvernul provizoriu (cu 2 departamente) era
organul executiv n regiune. Guvernator civil a fost numit Scarlat Sturza, urmat de generalmaiorul I. Harting, care a accelerat procesul de rusificare. n 1818 a fost promulgat legea
Aezmnt privind nfiinarea regiunii Basarabia", conform creea provincia era guvernat de
Guvernatorul civil mpreun cu Consiliul Suprem (organ administrativ, legislativ i judiciar).
Peste un timp arismul a recurs ns la suprimarea treptat a autonomiei, deoarece aceasta
contravenea politicii de integrare a Basarabiei n Imperiul Rus.
A II-a etap: La 28 februarie 1828 prin legea arului Nicolae 1 Aezmntul din 1818" a
fost anulat, fiind promulgat una nou, prin care autonomia Basarabiei era suprimat. n
conformitate cu noua lege limba oficial in Basarabia devine limba rus, cea romn fiind
indicat a se utiliza doar n caz de necesitate. Prin noul Aezmnt" legislaia ruseasc se
extindea, limitnd sfera de aciune a celei locale, n funciile de stat (judectori, cpitani,
ispravnici etc.) sunt numii funcionari rui, iar cei romni sunt eliberai, astfel limitndu-se
accesul populaiei btinae, care necunoscnd limba rus, nu se putea adresa direct la
autoritate. Limba romn este scoas din lucrrile de secretariat, iar la 1833 a fost scoas din
uz ca limb oficial din toate instituiile. Doar n biseric limba romn s-a mai meninut un
timp. Dup 1828 procesele de rusificare s-au intensificat, dar ele s-au ciocnit de rezistena populaiei autohtone, care s-au pronunat pentru meninerea limbii romne n coal, biseric,
administraie, justiie. Prin revendicri i demersuri s-a cerut dreptul la instruirea copiilor n
limba roman, asigurarea procesului de nvmnt cu manuale n limba roman. n 1836, n
rezultatul nemulumirilor i a protestelor, Senatul a fost nevoit s introduc utilizarea limbii
romane n organele administrative i judectoreti. Dei rezistena s-a manifestat la toate
categoriile sociale, satul a fost cel care a pstrat graiul i tradiiile, fiind mai puin dect oraul
afectat de rusificare.
Din punct de vedere administrativ n 1835 a fost restabilit inutul Soroca i a fost
constituit inutul Chiinu, iar centrul inutului Leova a fost transferat la Frumoasa, numit
Cahul, care d i numele inutului.
A III-a etap: n anii 60 ai secolului al XlX-lea n Basarabia au fost promovate reformele
burgheze ale lui Alexandru al Il-lea. La 14 iulie 1868 - Regulamentul privind reforma agrar
n Basarabia; n 1870 asupra Basarabiei se extinde institutul zemstvei (alegeri n trei curii, se
instituiau adunarea gubernial i adunrile judeene de zemstv); n 1871 - reforma
oreneasc. n 1874 - reforma militar (serviciu militar obligatoriu de 6 ani); este promovat
reformarea justiiei.
23

O parte component a politicii sociale promovat de arism era politica de colonizare a

Basarabiei. Dup anexarea teritoriului, populaia romaneasc a provinciei alctuia o majoritate
covritoare (86%), dar n rezultatul unei masive colonizri a inutului ponderea acesteia va
nregistra o continu scdere, prin colonizare re- alizndu-se diminuarea elementului autohton.
O alt parte a politicii era integrarea mazililor n categoria odnodvorilor". La sfritul anilor
40 ai sec. al XlX-lea au fost lichidate categoriile sociale ale nobilimii mici i alte categorii
priveligiate (boiernai, mazili, ruptai). Distribuirea de ctre autoritile ariste a imenselor loturi de pmnt elitei militare ruse, funcionarilor de diferite ranguri i colonitilor strini a
generat, spre mijlocul sec. al XlX-lea, o criz acut de pmnt. Dubla exploatare social i
naional a stimulat intensificarea micrii rneti. n perioada 1861-1868, n Basarabia s-au
produs 46 de tulburri rneti, 16 dintre ele au fost nbuite cu fora armat, fapt care a
influenat guvernul imperial s recurg, n 1868, la reforma agrar i n Basarabia. Cu toate
acestea, Basarabia continua s reprezinte pentru marele imperiu o colonie, o surs de produse
agroalimentare, pia de desfacere a mrfurilor, cap de pod n expansiunea sa spre Balcani.
n perioada 1812-1879 statutul regiunii dintre Prut i Nistru a evoluat de la autonomie
limitat la gubernie ruseasc, autoritile ariste cutnd prin orice mij- loace s-i impun
viziunile si s promoveze o politic dur de rusificare.

18. Sistemul Versailles-Washington - factor determinant n declanarea celui de-al Doilea

Rzboi Mondial
Primul Rzboi Mondial a stat la originea tuturor evenimentelor de comar" ce au marcat
att de adnc i de tragic secolul al XX-lea. ntiul rzboi total" s-a desfurat n anii 19141918, declanat din cauza luptei pentru remprirea lumii, i s-a sfrit cu nfrngerea statelor
agresoare - Germania, Austro-Ungaria i aliaii acestora. Urmrile rzboiului au fost de o
complexitate extraordinar: s-au dezintegrat imperiile mari Imperiul 'arist, Reichul German,
Imperiul Austro-Ungar i cel Otoman; au aprut noi state pe harta Europei: Ungaria, Polonia,
Austria, Romnia ntregit; mai multe state au adoptat constituii sau au realizat reforme
democratice. Puterile europene au ieit din rzboi decimate, dup care a urmat falimentul lor
moral.
Reglementarea postbelic s-a realizat n cadrul Conferinei de pace de la Paris (18
ianuarie 1919 - 21 ianuarie 1920) n cadrul creia au fost pregtite tratatele de pace cu statele
nvinse. Dezbaterile au fost dominate iniial de Consiliul celor zece, din care faceau parte cte
doi reprezentani ai Franei, Statelor Unite, Marii Britanii, Italiei i Japoniei, apoi de Consiliul
celor patru, care i reunea pe preedintele guvernului francez, Georges Clemenceau, primulministru britanic, Lloyd George, preedintele Statelor Unite, Woodrow Wilson i primministrul italian Vittorio Orlando.
Principala preocupare a lui Clemenceau era obinerea de garanii pentru securitatea
Franei, n timp ce Wilson voia s instaureze pacea universal. Textul ce a servit baz pentru
discuii a fost mesajul preedintelui american din 8 ianuarie 1918, Cele 14 puncte, n care
pleda pentru dreptul popoarelor la autodeterminare i aplicarea principiului naionalitilor.
Preedintele american promova i ideea constituirii unei organizaii a naiunilor ce trebuia
s garanteze pacea mondial.
Cel mai important tratat, care a i dat denumirea sistemului de documente semnate, a fost
Tratatul de la Versailles, semnat cu Germania la 28 iunie 1919. Conform acestuia, Germania
era declarat principala responsabil de declanarea rzboiului, mpreun cu aliaii si; ea
pierde o eptime din teritoriu i a zecea parte din populaie: cedeaz Alsacia i Lorena n
24

favoarea Franei, precum i teritorii minore n favoarea Belgiei (Eupen i Malmedy) i a

Danemarcei. Cele mai nsemnate cesiuni teritoriale privesc regiunile orientale ale Germaniei:
coridorul Dantzigului care revine Poloniei, Silezia Superioar, sudul Prusiei Orientale i
regiunea Teschen. De asemenea, regiunea Memel, situat n extremitatea estic a Prusiei
Orientale, va fi plasat sub o administraie internaional pn n 1923. n plus. Germania
pierde toate coloniile n favoarea Marii Britanii, Franei, Japoniei, Belgiei i Portugaliei, fie
sub form de mandat, fie prin preluare direct.
n plan militar, i se interzicea serviciul militar obligatoriu, armata i era redus la 100 000
de soldai i 5 000 de ofieri. Nu avea dreptul s fabrice armament i s dein blindate,
artilerie grea, submarine i aviaie militar. Teritoriul din stnga Rinului i o fie larg de 50
km de-a lungul malului drept erau demilitarizate. Bazinul Saar era pus sub administrarea
Societii Naiunilor. Oraul Danzig i teritoriul adiacent lui constituiau oraul liber plasat sub
protecia Societii Naiunilor.
Tratatele cu aliaii Germaniei mpreau o parte din vinovia pentru declanarea
rzboiului i fixau noile frontiere ale statelor, consfinind o stare de lucruri creat dup rzboi:
Tratatul de la Saint Germain-en. Laye, semnat cu Austria (10 septembrie 1919), i cel de la
Trianon, cu Ungaria (4 iunie 1920) au consfinit dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar n
noi state: Cehoslovacia, Iugoslavia, Austria, Ungaria i Polonia i au redat anumite regiuni
statelor deja existente: Transilvania - Romniei, Triestul i o parte din Istria - Italiei; Tratatul
de la Neuilly cu Bulgaria (27 noiembrie 1919) a cedat teritorii n favoarea statelor vecine;
Tratatul de la Sevres cu Turcia (10 august 1920, a demilitarizat strmtorile i a dezmembrat
Imperiul Otoman.
Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920) a avut o importan deosebit pentru poporul
romn, fiind semnat ntre Anglia, Frana, Japonia i Italia, pe de o parte, i Romnia, pe de alt
parte. Tratatul recunotea suveranitatea Romniei asupra teritoriului dintre Prut i Nistru.
Sistemul conceput la Paris a fost completat cu deciziile luate la Londra (29 aprilie - 5 mai
1921), unde a fost fixat datoria Germaniei drept despgubiri de rzboi la 132 miliarde de
mrci aur, precum i de cele adoptate la Conferina internaional de la Washington (12
noiembrie 1921-6 februarie 1922).
Reuniunea a prilejuit discutarea situaiei din Pacific, fiind semnate trei documente: la 13
decembrie 1921, Statele Unite, Marea Britanie, Frana i Japonia au ncheiat Tratatul celor
patru puteri, prilej de garantare reciproc a posesiunilor din zona Pacificului; Tratatul celor
nou puteri - viza situaia Chinei i politica marilor puteri fa de acest stat; Tratatul celor
cinci puteri stabilea raportul dintre Hotele de linie ale statelor semnatare Se urmrea limitarea
cursei narmrilor navale, consfinindu-se totodat supremaia americanilor i englezilor.
Dincolo de aspectele legate de disputele dintre Marile Puteri, se impune precizarea c a
triumfat principiul naionalitilor.
Tratatele dintre Aliai i rile nvinse erau precedate de un preambul, ce marca crearea
Societii Naiunilor. Scopurile eseniale al Societii Naiunilor trebuiau s fie garantarea
pcii i securitii naiunilor. Marea slbiciune a Ligii a constat n faptul c, dei construcia ei
s-a fcut pe baza principiilor lui W. Wilson, SUA nu au aderat la noua structur.
Prin sistemul de tratate de la Versailles, comunitatea mondial a intenionat s evite pe ct
era posibil o nou conflagraie mondial. Evoluia evenimentelor n primul deceniu postbelic a
demonstrat existena unor fore politice care doreau modificarea statu-quo-ului stabilit prin
tratate, revizuirea lor. n anii '30 ai secolului al XX-lea pe arena mondial tot mai multe state
i manifest tendinele revizioniste i revanarde. In perioada urmtoare tendinele
revizioniste s-au nteit, iar Germania nazist a nclcat deschis clauzele militare ale Tratatului
de la Versailles.
25

Urmtorul pas de nclcare flagrant a tratatelor de la Versailles, avnd un loc deosebit n

geneza celui de-al doilea rzboi mondial, este Acordul de la Munchen, semnat la 29-30
septembrie 1938 de guvernele Marii Britanii, Franei, Germaniei i Italiei, potrivit cruia
Cehoslovacia a fost cedat agresorilor i n curnd ea a ncetat s mai existe ca stat.
Astfel, ambiiile revizioniste germane au contribuit la declanarea unui rzboi care se va
transforma n anii urmtori ntr-unui mondial.
Ordinea politic mondial, consacrat juridic prin tratatele semnate la Conferina de pace
de la Paris (1919-1920), a fost nclcat. Istoricul Eric Hobsbawm menioneaz c secolul al
XX-lea a fost marcat de rzboi, a trit i a gndit n termenii rzboiului chiar i atunci cnd
tunurile i bombele nu explodau.
Istoricul A.J.P.Taylor, la rndul su, consider c originile celui de-al Doilea Rzboi
Mondial sunt controversate. Printre sursele conflictului se regsesc eecurile organizrii
postbelice a lumii: lipsa de coeziune a Marilor Puteri la Conferina de la Paris; neimplicarea
SUA n aplicarea i respectarea propriilor principii.
19. "Evoluia regimurilor totalitare n perioada interbelic: studiu comparativ
Secolul al XX-lea, numit de Eric Hobsbawn secolul extremelor", a cunoscut punerea n
practic a ideologiilor extremiste: fascist i comunist, instaurarea regimurilor totalitare,
confruntarea dintre acestea, aplicarea n mas a represiunii i terorii etc. Secolul al XX-lea a
fost unul al marilor dezastre. La cele dou extremiti ideologice se aflau fascismul i
comunismul.
Atenia sporit pentru studierea originii i particularitilor regimurilor totalitare este
justificat prin necesitatea nelegerii consecinelor pe care le-au avut aceste regimuri asupra
umanitii i evitrii pe viitor a unor astfel de ideologii, n vederea dezvoltrii societilor
democratice i afirmrii valorilor general umane. Fascismul i comunismul, ca manifestri ale
totalitarismului, au fost obiectul de studiu a numeroi savani: istorici i politologi.
Totalitarismul este un concept introdus de Hannah Arendt n lucrarea Originile totalitarismului
- preluat din expresia stat totalitar", prin care era numit n fascism statul corporatist -, pentru
a defini regimurile antidemocratice din secolul al XX-lea (fascism, nazism, comunism),
caracterizate prin lipsa controlului din partea instituiilor reprezentative ale statului asupra
guvernului, prin lipsa libertii presei i a libertii de asociere, prin obsedanta mobilizare
ideologic a maselor ca instrument de control asupra societii de ctre eful statului i
partidul unic, prin absena responsabilitii etice a indivizilor n aplicarea directivelor primite
din partea puterii, opoziia categoric fa de principiile pluralismului democratic liberal.
Fascismul este o ideologie politic radical, naionalist i autoritar, aprut in Italia,
care i-a gsit rspndire in Italia, Germania, Spania, Ungaria.
Comunismul presupunea furirea unei societi uniformizate, cu membri nedifereniai ca
avuie, n care banii nu i-ar mai fi avut rostul. Aceast idee trebuia s fie tradus n via prin
lupta de clas, un element indispensabil n preluarea puterii de ctre mase. S-a manifestat din
plin in URSS.
Nazitii vin la putere funda ntr-o Germanie distrus de Primul Rzboi Mondial, cu
datorii imense i cu o societate disperat. Prin promovarea intens a ideii superioritii rasei
germane, ei readuc acestui popor ncrederea n forele proprii. S-a reuit n mod miraculos
ridicarea economiei germane din ruine, achitarea pagubelor de rzboi. Deja n 1935 A.Hitler
introduce serviciul militar obligatoriu i ncepe construcia unei armate care ar fi capabil s
poarte un rzboi mondial. Astfel, prin ocuparea Zonei Renane n 1936, acesta demareaz
realizarea planurilor sale expansioniste.

26

n Rusia, dup lovitura de stat din 1917, bolevicii instaureaz un regim totalitar de
reprimare i dictatur. Dictatura unei clase sociale s-a transformat treptat n dictatura unui
singur om - Iosif Stalin.
Elementul comun esenial al acestor dou dictaturi a fost prezena unui lider puternic,
ferm i charismatic n fruntea statului. Acest lider simboliza statul.
Ambele regimuri au contientizat necesitatea recurgerii la militarizare pentru a-i atinge
scopurile. Surse imense din bugetele acestor ri au fost alocate armatei pentru perfecionarea
ei i pregtirea de o eventual confruntare militar puternic. ntreaga industrie era pus pe
picior de rzboi, marea majoritate a produciei industriale fiind destinat armatei.
n cazul comunismului, cutarea dumanilor poporului" a devenit politic de stat. Nici
un individ nu mai era sigur pe ziua de mine. Mai grav este faptul c aceast psihologie de
mas a ptruns tot mai adnc n toate pturile poporului, ajungndu-se la denunri din
interiorul unei familii. Pe aceast cale erau intimidai i oamenii incomozi. nscenrile comise
de oamenii fideli puterii pentru a demonstra vinovia unui ins incomod deveniser foarte
frecvente. Aceti oameni erau, n marea lor majoritate, deportai n lagre de concentrare, unde
erau pui la munci inumane pn la epuizare i moarte. Regimului nazist i erau de asemenea
caracteristice repressiunile de mas, ns spre deosebire de cel comunist, epurrile din interior
erau mai puin frecvente, ele fiind ndreptate mai ales asupra evreilor i ale teritoriilor noucucerite.
O psihologie de mas puternic a fost comun ambelor regimuri. Ideea de stat era att de
puternic, nct individul nu mai apela deloc la personalitate, locul ei fiind luat de gndirea"
de mas. Individul nu mai reprezenta nimic important n sine, el avea valoare doar n grup.
Adevratele cruzimi ale acestor regimuri au avut loc ns n timpul celui de-al II-lea
Rzboi Mondial. Gulagul este utilizat pentru a desemna spaiul deteniei comuniste sub toate
formele ei (lagr de munc, nchisoare, colonii de munc, deportare).
Fascitii au utilizat metode similare prin crearea lagrelor de munc, a nchisorilor i
lagrelor de concentrare. Holocaustul desemneaz spaiul i timpul (dar i metoda) n care au
fost exterminai n principal evreii, odat cu instaurarea regimurilor de tip nazist, nainte i n
timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Dac n cazul Gulagulm s-au folosit metode variate,
Holocaustul are drept specific metoda de exterminare, n special a evreilor, prin intermediul
camerelor de gazare.
O trstur esenial a acestor dou regimuri este i similitudinea n pregtirea pentru
rzboi. Dei la 23 august 1939 Uniunea Sovietic i Germania semneaz pactul RibbentropMolotov, prin care se convenea la o pstrare a pcii ntre aceste dou state, dar i la o mprire
a zonelor de influen, pregtirile de rzboi demareaz din plin n ambele tabere. La 22 iunie
1941, Uniunea Sovietic este luat prin surprindere de forele germane care o invadeaz.
In ceea ce privete asemnrile dintre cele dou regimuri, se pot evidenia urmtoarele
aspecte. Ambele regimuri apar dintr-o voin revoluionar. n cazul comunismului, aceast
voin este inspirat de un scop umanitar", crearea unui regim n care toi oamenii ar fi avut
acces la umanitate. n cazul celui nazist, voina revoluionar tinde spre refacerea unitii
morale a Germaniei i spre lrgirea spaiului vital al poporului german. O alt trstur este
existena monopolului puterii n mna unui partid unic, care tinde s devin, prin intermediul
promovate, ideologiei adevrul oficial de stat.
Mecanismele de segregare i de excludere ale totalitarismului de clas", ale comunismului, seamn cu cele ale totalitarismului de ras", nazismului. Viitoarea societate nazist
trebuia construit n jurul unei rase pure", iar societatea comunist viitoare - n jurul unui
popor proletar purificat de orice rmi burghez.
27

Deoarece activitile se desfurau ntr-o subordonare fa de stat i de ideologia lui

oficial, o greeal comis n domeniul economic i profesional era, n acelai timp, o greeal
ideologic. Personalitile puternice din fruntea celor dou regimuri manifestau dispre i
nencredere fa de regimurile democratice.
Ambele ideologii sunt mesianice - un fel de religii rsturnate -, care rspund nevoii umane
de a crede i promit raiul de pe pmnt, o nou ordine" - nazist sau comunist.
20.Basarabia n perioada interbelic: progrese i limite
Unirea Basarabiei cu Romnia n anul 1918 a pus nceputul furiri statului unitar naional
romn i a unei epoci de evoluie social-economic, politic i cultural strlucite, in raport cu
epocile anterioare i nivelul de dezvoltare al statelor lumii n perioada interbelic. Dup 106
ani de ocupaie arist populaia Basarabiei a obinut posibilitatea revenirii la valorile
naionale i culturale romneti, la contientizarea apartenenei sale etnice i lingvistice.
Dup adoptarea actului unirii a urmat procesul de integrare a Basarabiei, printr- un ir de
acte legislative, n cadrul Statului unitar romn. La 27 noiembrie 1918 a fost convocat ultima
edin a Sfatului rii, la care a fost adoptat unirea necondiionat a Basarabiei cu Romnia,
Basarabiei fiindu-i rezervate un numr de locuri n parlamentul rii i la adoptarea constituiei
n martie 1923.
Drept urmare a Unirii de la 1918 Romnia aproape c i-a dublat numrul populaiei.
Majoritatea populaiei o alctuiau romnii - 71,9%. n Basarabia acest indice constituia
56,2%. n pofida politicii de colonizare i nstrinare promovate de regimul arist, romnii
alctuiau majoritatea populaiei provinciei dintre Prut i Nistru. Din totalul populaiei
provinciei, ruii alctuiau 12,3%, rutenii i ucrainenii - 11%, urmnd evreii - cu 7,2%, bulgarii
- cu 5,7% i gguzii - cu 3,4%.
n Basarabia populaia rural constituia 87%, fapt explicat prin caracterul preponderent
agrar al economiei. Populaia urban a regiunii s-a meninut constant pe parcursul ntregii
perioade interbelice. Cel mai mare ora al provinciei era Chiinul (114 896 de locuitori), fiind
depit doar de capitala rii - Bucureti, cu o populaie de 639 040.
Statul roman a ntreprins un i msuri urgente pentru rezolvarea problemei agrare.
nBasarabia reforma agrar a avut un caracter mai radical de ct n celelalte provincii
istorice romneti. Prin legea de reform ranii urmau s primeasc loturi de pmnt de 6-8
ha, mai mult dect n alte regiuni ale rii. Au fost declarate expropriate proprieti care
cuprindeau 80% din pmnturile moiereti.
Reforma n Basarabia a avut particulariti: au fost expropriate i redistribuite pmnturile moiereti ocupate de rani n urma revoluiei ruse. Prin legea de reform agrar
erau repartizate loturi de colonizare n judeele de sud ale Basarabiei. Asemenea loturi
primeau ranii din localitile unde suprafaa de teren necesar pentru mproprietrire era
insuficient.
Ca i n ntreaga ar, agricultura din Basarabia avea un caracter pronunat cerealier. n
1939 circa 87% din suprafaa cultivat era ocupat de cereale. Fa de perioada de pn la
unire a avut loc o cretere a suprafeei nsmnate cu porumb, care era folosii n gospodriile
rneti att pentru hran, ct i pentru furaj. Un loc important n economia inutului l juca
cultivarea viei de vie. A continuat specializarea satelor, in special din valea Nistrului, n
pomicultur. Basarabia producea circa un sfert din can titatea de fructe i struguri exportate
din ar. A fost ncurajat creterea culturilor teh nice - inul i cnepa. Un rol important n
economia inutului l ocupa creterea vitelor. Pe lng factorii naturali, la dezvoltarea
agriculturii a contribuit micarea cooperatisl.i, care a atins n Basarabia forme mai avansate
dect in alte regiuni ale rii.
28

Dezvoltarea industriei regiunii era orientat mai mult spre satisfacerea necesitilor
locale. n anul 1930 n provincie funcionau 222 de ntreprinderi. Volumul produciei
industriale nu a cunoscut o cretere substanial, rmnnd n ramurile principale la nivelul de
pn la Primul Rzboi Mondial. Cele mai importante centre industriale erau oraele Chiinu
i Bli.
n Basarabia reeaua limitat de ci ferate i de drumuri nu corespundea necesitilor
comerului intern i extern. A fost adoptat un program care prevedea construcia drumurilor de
legtur ntre Basarabia i restul teritoriul rii. n perioada 1918-1937 au fost construite 600
km de osea naional i circa 200 km de osele regionale. Alturi de transportul terestru un
rol important l avea transportul fluvial pe Dunre, Nistru i Prut.
Integrarea Basarabiei n cadrul statului naional unitar romn a avut multiple consecine
pozitive n domeniul cultural i tiinific.
n domeniul nvmntului au fost ntreprinse aciuni de mrire a numrului de coli
primare, medii generale i speciale, a numrului de cadre didactice, a copiilor colarizai. n
Basarabia a fost introdus nvmntul primar obligatoriu. La sfritul perioadei interbelice, n
Basarabia funcionau 2 718 coli primare n care activau 7 518 nvtori i i fceau studiile
346 747 de elevi. Doar n municipiul Chiinu funcionau 44 de coli primare, 3 gimnazii, 11
licee, 9 instituii de nvmnt mediu de specialitate i dou faculti ale Universitii din Iai.
Un rol important n progresul cultural i tiinific al Basarabiei 1-a avut coala superioar
- Facultile de Teologie i de tiine Agricole ale Universitii din Iai, precum i cele trei
conservatoare particulare: Unirea", Naional" i Municipal". Un alt centru important de
cultur a fost Universitatea popular din Chiinu, nfiinat la 18 februarie 1918 de un grup
de intelectuali n frunte cu Pan Halippa, t. Ciobanu, Ion Pelivan etc. Cu concursul
profesorului de la Universitatea din Cluj, Onisifor Ghibu, n Basarabia interbelic a fost
ntemeiat asociaia cultural Astra".
Au luat fiin numeroase formaiuni coral-artistice, precum Societatea Doina", condus
de preotul Gheorghiu-Sulima, corul C.F.R., dirijat de Mihai Stegaru, corul Liceului Eparhial,
dirijat de compozitorul Al. Cristea, corul Catedralei, condus de preotul Berezovschi etc. n
1921 sculptorul AI. Plmdeal creeaz Societatea de Arte Frumoase din Basarabia. La
Chiinu funciona Societatea Filarmonic, iniiat i condus de prof. Anatolie Coovschi,
Institutul Social Romn din Basarabia sub ndrumarea lui Pan Halippa, Teatrul Naional", cu
sediul n fosta cldire a nobilimii basarabene. Iar la 14 decembrie 1939 a fost nfiinat
Societatea scriitorilor din Basarabia.
Ceea ce s-a produs dup 1918 n Basarabia a fost considerat, pe bun dreptate, o
adevrat revoluie cultural".
n perioada interbelic, n Basarabia au fost nregistrate rezultate importante n toate
domeniile - literatur, arte, pres, nvmnt, tiin. Indicatorul sintetic al tuturor acestor
realizri 1-a constituit, pe de o parte, sporirea gradului de culturalizare a maselor largi ale
populaiei, iar pe de alta - apariia unei veritabile elite intelectuale basarabene, care va juca
ulterior un rol extrem de important n declanarea procesului de renatere i de eliberare
naional de la sfritul anilor 80 ai secolului al douzecilea.
21. Activitatea partidelor politice n Romnia (1918-1938)
Romnia ntregit a fost un stat democratic. n perioada interbelic, Romnia a avut un
larg evantai de organizaii politice, de dreapta - Partidul Conservator-Demo- crat, centru Partidul Naional Liberal (PNL), de centru-stnga - Partidul Naional- rnesc (PN), de
stnga - Partidul Socialist, de extrem-stng - Partidul Comunist din Romnia, de extrem29

dreapt - Legiunea Arhanghelul Mihail. Au activat, de asemenea, partidele minoritilor

naionale.
Alternana la putere a fost o realitate: 1918-1919 - PNL; 1920-1921 - Partidul Poporului;
1921-1922 - Partidul Conservator-Democrat; 1922-1926 - PNL; 1926-1927 - Partidul
Poporului; 1927-1928 - PNL; 1928-1931 - PN; 1931-1932 - coaliia Uniunea Naional;
1932-1933 - PN; 1933-1937 - PNL. Nu a existat nici o situaie n care un partid s stea la
putere peste limita de 4 ani a Parlamentului pe care se sprijinea.
Urmrind succesiunea partidelor politice, vom observa c partidele care au dominat viaa
politic din Romania n perioada interbelic au fost PNL i PN. Cu toate acestea, ideologia
liberal s-a bucurat de un sprijin mai mare din partea populaiei i a adus mai multe rezultate
n economie. PN a avut ghinionul s guverneze n timpul crizei economice din 1928-1931 i
1932-1933. PNL, in frunte cu I. C. Brtianu, apoi cu Vintil Brtianu i Gh. Duca, i PN, cu
Iuliu Maniu i Ion Mihalache, au fost ambele la guvernare i au reuit s promoveze politicile
care le reprezentau.
PNL era reprezentantul burgheziei. Prin fuziunea cu Partidul Unirii din Bucovina, PNL a
devenit primul partid cu adepi n ntreaga Romnie. El s-a aflat la guvernare n perioada
1922-1926 i n perioada 1932-1937 cnd a luat masurile politice si economice de desvrire
a unificrii Romniei i de redresare, relansare economica dupa criza dintre 1922-1933. PN a
fost cel de-al doilea partid principal din perioada interbellica, fiind nfiinat la 10 ianuarie
1926, prin fuzionarea Partidului rnesc din Vechiul Regat cu Partidul Naional din
Transilvania. Partidul rnesc s-a format la 18 decembrie 1918, fiind prezidat de Ion
Mihalache i avea ca obiectiv principal problema agrar. Partidul Naional rnesc din
Transilvania, condus de Iuliu Maniu, era reprezentantul tuturor elementelor populaiei
romneti din Transilvania.
Astfel, discuia principal cu privire la calea pe care trebuia s se dezvolte economia
romneasc se desfur ntre dou curente, dominante n viaa social-economic i politic
din Romnia: neoliberalismul i rnismul. Neoliberalii, n persoana membrilor PNL,
promovau doctrina prin noi inine", care presupunea dezvoltarea industriei naionale prin
forele proprii i limitarea accesului capitalului strin. rnismul, sau agrarianismul,
considera c Romnia este o ar agrar i, prin urmare, trebuie s acorde atenie acestei
ramuri a economiei naionale, iar n industrie s fie deschis accesul capitalului strin, de unde
i denumirea politicii propuse de rniti - a porilor deschise". Ambele politici conin n
sine pri pozitive, dar i negative: politica prin noi inine" presupunea dezvoltarea industriei
cu forele proprii, susinerea investiiilor capitalului intern, limitarea accesului capitalului
strin. Acest lucru nsemna c veniturile obinute din investiii urmau s fie reinvestite, spre
deosebire de cazurile investiiilor strine, a cror venituri urmau s plece peste hotare. Punctul
forte al investiiilor strine ns consta n puterea lor i posibilitatea de a investi sume mari i
de a dezvolta rapid anumite ramuri, spre deosebire de capitalul intern, care era puin i limitat.
Dezvoltarea economic a statului n perioada interbelic se desfura n unison cu
modernizarea politic, care, la rndul ei, stimula modernizarea n ntregime a societii: au fost
adoptate legi economice i administrative, o nou lege electoral, o nou constituie, printre
cele mai democratice din lume; au fost intreprinse o serie de reforme care au susinut
dezvoltarea economic. Guvernele liberale ale perioadei au elaborat o legislaie economic a
crei fundament juridic se regsete n Constituia din 1923, care prevedea c toate
zcmintele minerale, precum i bogiile de orice natur ale subsolului sunt proprietatea
statului" care poate concesiona exploatarea acestora antreprenorilor care fcuser anterior
unele investiii n aceste sectoare. Guvernele liberale au adoptat legea pentru nvmntul
primar, legea energiei, legea comercializrii. Guvernarea din 1934-1937 a adoptat legea pentru
30

nfiinarea Camerelor de Comer i Industrie, legea pentru nfiinarea i reglementarea

comerului de banc, legi de organizare a nvmntului comercial i a celui industrialsecundar.
Liga Poporului, din 1920 Partidul Poporului, s-a bucurat de popularitate datorita
generalului Alexandru Averescu i avea o structur social eterogen, dar far un program
coerent, ci doar principii generale, cum ar fi guvernarea eficient i respectarea strict a
Constituiei. A guvernat ntre 1920-1921 si 1926-1927, perioad dup care nu a mai jucat un
rol politic semnificativ n viaa politic. Au adoptat aa msuri ca marea reform agrar i au
nfiinat Ministerul Muncii i Ocrotirii sociale, unificarea monetar etc., msuri care au
contribuit la consolidarea Romniei ntregite.
Partidul Social Democrat a ieit din rzboi puternic divizat. Moderaii optau pentru
tradiia socialist occidental, iar extremitii doreau sa urmeze modelul bolevic din Rusia.
Aceste disensiuni s-au manifestat n octombrie 1922, la Ploieti, cand comunitii au pus bazele
Partidului Comunist Romn, dar guvernul 1-a declarat ilegal la data de 11 aprilie 1924 i pn
la cel de al Doilea Rzboi Mondial i-a desfasurat activitatea n ilegaliate.
Micrile de dreapta erau alimentate de antisemitism. n 1923, Cuza a nfiinat Liga
Aprrii Naional Cretine; n 1935 LANC a fuzionat cu Partidul Naional Agrar, condus de O.
Goga, nfiinnd Partidul Naional Cretin; iar Corneliu Zelea Codreanu n 1927 a creat
propria organizaie naionalist - Legiunea Arhanghelului Mihail, iar n 1930 a nfiinat o arip
militar a Legiunii, numita Garda de Pier. Garda avea toate trsturile micrilor de extrem
dreapta contemporane ei. Electoratul su era format din tineri, oreni, dar cuprindea membri
ai tuturor claselor sociale - rani, preoi de la ar, muncitori i burghezi. Legiunea
Arhanghelului Mihail s-a remarcat printr-o serie de asasinate i teroare: I. G. Duca, Armnd
Clinescu, Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, masacru de la Jilava etc.
n alegerile din 1937 PNL a obtinut 35,9% din voturi, PN a obinut locul al doilea, iar
Garda de Fier a obinut locul al treilea n Parlament.
Dezbinarea forelor politice a dus la creterea autoritii regelui i la adoptarea unei noi
Constituii, care acorda rolul primordialputerii executive n frunte cu regele. La 30 martie
1938 au fost desfiinate toate partidele politice i s-a instituit Consiliul de Coroan.

22. Integrarea european: realizri, probleme i perspective

Unitatea economic i politic a fost un moment de cotitur a istoriei i civilizaiei
europene, eveniment care a conturat harta Europei dup dezbinarea politic mondial, drept
consecin a rezultatelor negative generate de al Doilea Rzboi Modial. Uniunea European a
condus Europa pe calea comasrii i a gsit o formul integraionist, care a schimbat radical
situaia geopolitic. Dup afirmaia vestitului politician H. Kissinger, naterea Europei unite
este unul dintre cele mai revoluionare evenimente ale epocii noastre.
Succesul acestui proiect a fost realizabil din start datorit faptului c a fost cerina
societii civile europene. Crearea unei Europe unite a favorizat integrarea politic i socialeconomic a statelor europene, a consolidat instituii democratice i independente, a format i
a armonizat toate valorile culturale, spirituale ntr-o dimensiune, civilizaia european - i a
pus fundamentul categoriei supranaionale - identitatea european.
Ideea Europei Unice, aprut cu secole n urm, s-a conturat abia n secolul XX. Motivele
integrrii europene au fost de natur att politico-economic, ct i istorico- geografic. Acest
proces este expresia unor aciuni complexe i aspiraii ndelungate. Necesitatea unificrii
politice i economice a fost dezbtut n numeroase rnduri la cele mai nalte foruri europene.
31

Bazele actualei Uniuni Europene au fost puse de reprezentanii Franei, Italiei, RFG, Belgiei,
Luxemburgului i Olandei prin constituirea Comunitii Europene a Crbunelui i a Oelului,
Comunitii Economice Europene i Comunitii Europene a Energiei Atomice. n decursul
istoriei, Uniunea European a cunoscut succesiv cteva valuri de extindere, ceea ce a permis
mrirea numrului de state-membre de la 6 n 1950 pn la 27 n 2007.
n 1947, la Paris a fost constituit Comitetul internaional de coordonare a Micrii pentru
unificarea Europei, avnd drept sarcin organizarea, n 1948, a Congresului European. Ideea a
fost susinut de Primul Ministru al Belgiei P. Spaac, minitrii de externe ai Marii Britanii
(Ernest Bevin), Franei (George Bidault) i Italiei (ducele Sforza).
Congresul European i-a nceput lucrrile la 8 mai 1948, la Haga, n prezena a 713
delegai, reprezentani ai 16 ri. Prezidat de Winston Churchill, Congresul i-a propus s
promoveze aciunile orientate n sprijinul cauzei unitii europene, oferind, n acest mod, un
nou imbold micrilor unioniste i recomandri practice pentru relizarea ideii. La 10 mai
1948, Congresul a adoptat Mesajul ctre europeni", care includea o sum de idei de baz,
printre care i Formarea Europei Unice, cu libera circulaie a persoanelor, ideilor i valorilor
(ca drepturile omului);
La 28 aprilie 1950, Jean Monnet a adresat un memorandum preedintelui Consiliului,
Georges Bidault, cu propunerea de a plasa producia franco-german a crbunelui i oelului
sub o nalt Autoritate comun ntr-o organizaie deschis i altor ri europene. Robert
Schuman arealizat unele modificri n planul acceptat i, la 9 mai 1950, acesta a fost prezentat
guvernului francez, fiind aprobat de acesta. Declaraia lui Robert Schuman este considerat
prima abordare realist a problemelor privind integrarea, fiind numit Carta Integrrii
Europene. Scopurile principale ale declaraiei erau: reconcilierea franco-german" i
punerea bazelor unei federaii europene".
La 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de nfiinare a Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului.
n prima etap (1951- mijlocul anilor '70), considerat i veacul de aur al Comunitii",
s-au constituit Comunitatea European a Crbunelui i Oelului, Comunitatea Economic
European i Comunitatea European a Energiei Atomice, formarea nainte de termen a
Uniunii Vamale, formarea relativ reuit a Pieei agrare unice, aderarea la CEE a trei noi
membri: Marea Britanie, Danemarca i Irlanda. Formarea pieei comune a condus la
transformarea monopolurilor naionale n transnaionale i la trecerea rilor-membre de la
economia de tip nchis la cea de tip deschis.
A doua perioad, cuprins ntre mijlocul anilor '70 i nceputul anilor '90. n istoria
integrrii europene s-a remarcat prin adoptarea programului de colaborare valutar i prin
constituirea unui mecanism eficient de consultri. n aceast perioad a fost atestat criza
cunoscut sub numele scleroza european", care s-a caracterizat printr-un nivel difereniat de
dezvoltare a rilor CEE i a statelor ce au aderat recent la aceasta: Grecia n 1981, Spania i
Portugalia n 1986.
A treia etap (1992-2004) - constituirea i evoluia Uniunii Europene. A fost semnat
Tratatul Uniunii Europene, s-a constituit Uniunea Economic i Monetar, trecndu-se la
valut unic Euro, politic extern i de securitate comun, cooperare juridic i cooperare n
domeniul afacerilor interne. Pe parcursul acestei perioade s-a produs o nou aderare: Austria,
Suedia i Finlanda.
1 ianuarie 2002: n cele 12 ri-participante la zona Euro a intrat n circulaie moneda
unic.

32

9 octombrie 2002: Comisia European recomand nceperea negocierilor de aderare cu

Cipru, Republica Ceh, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Republica
Slovac i Slovenia, menionnd c ele vor fi gata s adere la UE la nceputul anului 2004.
A patra etap (2004 - prezent), la Uniunea European, n dou valuri, au aderat 12 ricandidate. n aceast etap a fost elaborat Constituia European. La 1 mai 2004, la Uniunea
European au aderat: Cipru, Republica Ceh, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta,
Polonia, Republica Slovacia i Slovenia. La 29 octombrie 2004, la Roma a fost semnat
Constituia European. Constituia European a fost respins n Frana, apoi n Belgia. La 1
ianuarie 2007, Romnia i Bulgaria au aderat la UE, care a devenit o uniune cu 27 membri.
UE a colaborat cu statele-candidate prin instituirea diverselor programe i proiecte n
toate domeniile, cu scopul de a atinge nivelul necesar integrrii n comunitatea european.
Pentru sprijinirea rilor-candidate din Europa Central i de Est n eforturile lor de a respecta
criteriile de la Copenhaga i Madrid, UE a instituit fonduri de preaderare. n ultimii 10-15 ani
politica extern a Republicii Moldova este multidimensional i tentat spre integrarea
Europen.
Criza economic mondial a afectat grav statele Uniunii Europene. Multe dintre acestea
au fost nevoite s recurg la reducerea subveniilor, a salarizrii, fapt ce a provocat
nemulumiri sociale ca, de exemplu, cazul Greciei. Creterea vrstei de pensionare n statele
UE la fel a constituit o problem de nemulumire i proteste. O alt problem a UE este o nou
extindere, statele care aspir avnd o dezvoltare economic diferit.
23.Problemele globale ale umanitii - test de maturitate a comunitii internaionale
Problemele globale ale umanitii constitue un pericol pentru prezentul i viitorul ntregii
societi umane. Ele sunt din diferite domenii, au unele trsturi specifice care le deosebesc de
altele: manifestarea pe scar global; acuitatea manifestrii; caracterul complex (toate
problemele sunt strns legate ntre ele); esena general-uman, care le face nelese i actuale
pentru toate statele i popoarele; posibilitatea de a fi soluionate doar prin eforturile ntregii
comuniti mondiale, ale tuturor rilor i popoarelor.
Meninerea pcii i dezarmarea sunt unele dintre cele mai acute probleme. Conflictele
armate duc n primul rnd, la pierderi umane, de aceea organismele internaionale caut s
gseasc soluii panice. Meninerea pcii i securitii n lume a fost, conform Cartei ONU,
principalul domeniu al activitii ONU. Operaiunile de meninere a pcii au fost principala
modalitate de aciune a Organizaiei. Prima operaiune de acest gen a fost organizat n 1948,
n Palestina, urmnd Kashmir, Congo, Cipru, Yemen, Republica Dominican, Somalia,
Bosnia-Heregovina, Kosovo etc. ONU a activat intens i n sensul facilitrii soluionrii
pacifice a diferendelor internaionale, contribuind la negocierea a peste 180 de soluii panice
care au pus capt unor pericole reale de rzboi sau chiar unor conflicte deschise. Rolul ONU
s-a manifestat n problema dezarmrii mondiale, prin intermediul Ageniei pentru energie
atomic, diminundu-se pericolele unui rzboi nuclear.
Din cauza conflictelor militare poate fi devastat ecologia pe vaste ntinderi, cu arme
nucleare, cu arme chimice sau organisme biologice. Exploziile nucleare experimentale
efectuate n atmosfer duc la rspndirea n limita inferioar a stratosferei a unor cantiti
masive de radiaii.
Problema ecologic reprezint relaiile dintre societate i natur i e cauzat de mai
muli factori, printre care introducerea noilor tehnologii bazate pe folosirea abundent a
petrolului, gazului natural i a crbunelui, precum i a pesticidelor, ierbicidelor s.a.
Deteriorarea ecologiei este cauzat de aciunile omului i are efecte nefaste asupra condiiei
umane. Mediul ambiant i dezvoltarea economic sunt indisolubile. O problem grav n
33

procesul de poluare o reprezint cea a deeurilor. Cantiti mari de reziduuri se acumuleaz n

fluxurile mari. Eliminarea unei tone de deeuri cost circa 160 de dolari, n timp ce
depozitarea cost ntre 40 i 60 de dolari. Drept urmare, numeroase ri slab dezvoltate
primesc, legal sau ilegal, deeuri pe teritoriul lor (Guineea Bissau Senegalul, Beninul),
debitoare fiind Brazilia, Mexic etc.
La 1 februarie 1993 a fost adoptat al cincilea Program de aciune al Comunitii privind
problema mediului, intitulat Ctre o dezvoltare durabil", stabilit pentru perioada 1993-2000
i avnd drept scop armonizarea dezvoltrii economice, raportat la cerinele proteciei
mediului nconjurtor. n decembrie 1997, Consiliului Mediului din UE a obligat statelemembre s-i reduc cu 15% emisiile a trei gaze de ser (C02, metan, N02). Problemele
mediului au fost discutate n cadrul tuturor Direciilor ce includ subdiviziuni pe probleme de
mediu (Directoratele Agricultur, Industrie), n cadrul Comitetului Mediului, Sntii Publice
i Proteciei Consumatorilor din Parlamentul European i n cadrul ONG-urilor.
Tratatul de la Nice n-a introdus modificri eseniale. n problemul mediului ambiant, UE
dispune de un mecanism de organizare constituit din: standardizarea ecologic; aprecierea
influenei diferilor factori asupra mediului ambiant (de care se ocup Agenia European a
Mediului - instrumentul de informare); instrumentul de finanare - LIFE.
La 21 ianuarie 2001, Comisia European a propus cel dc-al aselea Program de aciune
comunitar privitor la mediul ambiant: Mediul 2000: viitorul nostru, alegerea noastr".
Problema demografic. 1. Creterea rapid a populaiei n unele regiuni i depopularea
altora atrage alte probleme, cum ar fi: explozia urban, problema alimentar, omajul etc. n
1950, populaia mondial era de 2,7 miliarde de locuitori, n 1990 - de 5,3 miliarde, iar n
prezent a atins cifra de 7 miliarde. Se presupune c n 2025 planeta va avea intre 7,6 i 8,5
miliarde de locuitori; 95% din aceast cretere va avea loc n rile n curs de dezvoltare.
Demografia mondial este dominat de ponderea Asiei cu peste 3,5 miliarde de locuitori pe o
cincime din suprafaa terestr; China i India reprezint 38% din populaia total. Europa, mai
slab populat (530 milioane), are n schimb o populaie care crete cu doar 0,22% pe an.
Pentru combaterea fenomenelor negative legate de demografie, ONU a adoptat Planul global
de aciuni n domeniul populrii'. El cuprinde un set larg de probleme - de la politici
demografice pna la statutul refugiailor. 2. mbtrnirea populaiei, miliarde pus pe seama
scderii natalitii, care implicaii profunde n piaa muncii. n 2050 vor exista peste 2
milliarde de oameni cu vrsta peste 60 de ani. 3. O alt problem grav este scderea rolului
instituiei familiei. La nivel mondial se ntreprind aciuni pentru sntatea reproducerii,
planificarea familiei etc.
Problemele demografice s-au aflat i se afl n centrul discuiilor la diferite conferine (de
exemplu, Conferina de la Cairo despre populaie i dezvoltare, care a avut ca problematic
Fonduri pentru populaia Naiunilor Unite", 6-13 septembrie 1994). Creterea demografic se
traduce i prin stri sociale, printre care: intensificarea fundamentalismului islamic, aciuni ale
micrilor violente de opoziie mpotriva prezenei strinilor (creterea popularitii partidelor
de dreapta n Europa).
Accelerarea urbanizarii. Fenomenul urbanizrii are consecine negative prin
dezrdcinarea populaiei de la sate, falimentul politic i administrativ al celor mai multe state
care nu au sau nu pot gestiona corespunztor resursele necesare, toate avnd drept urmare
transformarea multor orae n adevrate centre ale srciei i ruinei sociale. Dac n 1985 32%
din populaia mondial tria n orae, n anul 2000 - 40%, iar n 2025 va ajunge la 57%.
Alte probleme globale sunt: sntatea uman i maladiile incurabile (SIDA, cancer .a.);
narcomania, tabagismul i alcoolismul; rzboaiele interetnice i in- terconfesionale; problema
34

apei potabile i probema ocrotirii Oceanului Planetar, utilizarea energiei nucleare (exemplele
Cernoblului i Fucuimei).
Ci de soluionare a problemelor: elaborarea unor strategiii de durat, ntemeiate pe
colaborarea structurilor internaionale, a guvernelor, a ONG-urilor etc.; mobilizarea
potenialului tiintific n vederea crerii unor noi tehnologii; elaborarea unor programe
educativ-instructive pentru educaia ecologic, demografic, nutriional, sanitar etc.
La aceast etap snt necesare nite msuri pentru a diminua gravitatea acestor probleme
i de a salva civilizaia omeneasc.
Organizaiile mondiale recomand guvernelor, Parlamentul European recomand
Comisiei Europene (negociatorul principal al Uniunii) s in cont de problemele globale ale
omenirii, printre care i combaterea srciei, dezvoltarea, continu n toate domeniile, o via
politic democratic.
Relatii de cauzalitate.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre dezvoltarea social-economica a grecilor in
perioada arhaica si colonizarea greaca.Procesul dezvoltarii social-economice,politice si culturale a
societatii grecesti in secolele 8-6 i.Hr,a dat nastere unui asemenea fenomen al istoriei antice grecesti ca
Marea colonizare,adica mutarea grecilor din orasele bazinului Marii Egee in numeroasele colonii,situate
pe litoralurile Marilor Mediterana si Neagra. Inensificarea economiei grecesti,dezvoltarea furtunoasa a
mestesugaritului si comertului au impus largirea terenului de activitate.O alta cauza importanta a fost
diferentierea soiala a societatii grecesti,ce s-a desfasurat in secolele 8-6 i.e.n.Taranii saraci,care si-au
pierdut pamintul,concetatenii subjugati de aristocratie,care au suferit infringere in lupta sociala,cautau
norocul si bunastarea in colomiile nou formate.Grecia secolelor 8-6 i.e.n trecea printr-o printr-un fel de
explozie demografica,generate de o serie intreaga de cauze,care inca n-au fost cercetate pina la
capat,dar,indiscutabil,una din cauzele principale a constituit-o dezvoltarea productiei,ce necesita piata
de desfacere,dar si cantitatea suficienta de materie prima si forta de munca.
Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre razboaiele macedonene si raspindirea elenismului.
In secolul al 4-lea i.Hr a inceput epoca hegemoniei macedonienilor,inceputa de Filip al 2 si continuata
de fiul sau Alexandru cel Mare care a strabatut Imperiul Persan,Egiptul,Mesopotamia,Asia ajungind
pina in India si creind unul dintre cele mai mari imperii ale antichitatii.Alexandru macedon a fost un
mare conducator de osti care a dus numeroase razboaie.In 338 i.Hr invinge la Cheroneea pe tebani,iar in
334 i.Hr obtine victorii asupra armatei lui Granicos.Armatele lui Alexandru Macedon ocupa
Misia,Lidia,Frigia si elibereaza orasele grecesti Efes,Milet,Halicar-nas.In spatiul cucerit de Alexandru
Macedon s-a constituit Imperiul Macedonian,iar razboaele macedoniene au favorizat aparitia
elenismului.Grecii au intrat in relatii strinse cu civilizatiile antice ale Orientului.Limba greaca si
aspectul fundamental ale culturii grecesti se raspindeau in orient. Deci aparitia elenismului a fost
favorizat de razboaele macedoniene in urma carora pe teritoriul Imperiului Macedonian s-a produs
simbioza culturii grecesti cu cea a civilizatiilor cucerite,iar grecii au exercitat o puternica influenta
culturala asupra acestora.
Demonstreaza relatia cauza-efect dintre politica interna a lui Burebista si consolidarea statului
geto-dac.Cele mai stralucite pagini din istoria geto-dacilor tin de numele regelui Burebista,care in
prima jumatate a sec.1.i.Hr a ridicat neamul sau la nivelul celor mai inaintate popoare din Europa.In
politica interna Burebista recruta oame-nii dintre care desemna functionarii priceputi,insarcinati cu
administrarea culturii.Indeamna supusii la abstenenta,sobri-etate si ascultare de porunci.El a fost cel
care a creat sistemul de fortificari.Pe plan extern s-au impus 3 probleme:prima problema erau celtii
instalati in Dacia de vest,dar aceasta problema a fost rezolvata,invingind triburile celtilor si isi extinde
stapinirea spre vest si nord.O alta problema a fost orasele grecesti de pe tarmul de vest ale Pontului
Euxin,mai tirziu Burebista organizeaza o expeditie si cucereste cetatile grecesti pontice
Olbia,Tomis,Tyras,Histria,etc.In urma politicii lui Burebista asupra evolutiei statului geto-dac s-a
35

observat o evolutie in cresterea statului,devenind un stat puternic si unitary.Se intensifica relatiile

economice cu orasele colonii grecesti din nordul Marii Negre.Datorita politicii lui Burebista s-a
consolidate sistemul administrative al statului.Putem spune ca politica promovata de Burebista a
contribuit la dezvoltarea statului si inflorirea lui.
Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre romanizarea dacilor si cel de formare a poporului si
a limbii romane-Perioada dintre anii 106-275 d.Hr a fost una de romanizare a Daciei.Romanizarea
reprezinta un proces de uniformizare a culturii geto-dacilor sub influenta civilizatiei si culturii
romane.Factorii care au stat la baza romaniza-rii au fost modul de viata roman,activitatea
economica,urban,administratia,armata,veteranii,colonistii.Fiecare dintre acesti factori au influentat
anumite domenii ale vietii,contribuind la desfasurarea procesului de romanizare.Acest process constitue
o etapa esentiala a etnogenezei romanilor.Procesul formarii poporului si limbii romane cuprinde citeva
etape de baza.In prima etapa s-a podus romanizarea geto-dacilor,a doua etapa se caracterizeaza prin
interactiunea etnoculturala a populatiei romanizate cu slavii vechi,care s-a terminat odata cu asimilarea
celor din urma si cu formarea poporului roman si a limbii romane.In procesul romanizarii s-a produs
sinteza daco-romana.Elementele fundamentale ale limbii romane sint de origine latina.Procesul de
romanizare a Daciei constitue o etapa esentiala a etnogenezei romanilor
Demonstreaza relatia cauza-efect dintre marile migratii si caderea Imperiului Roman de Apus
Perioada dintre secolele 4-8 a intrat in istoria Europei ca epoca Marii migratii a popoarelor care s-a
soldat cu insem-nate transformari sociale,politice,entice,economice si culturale.Migratia popoarelor
germanice a fost determinate de cresterea demografica,schimbarile in structura sociala si a modului de
viata,racirea climei in peninsula Scandinava care a dislocate spre sud populatiile germanice.Racirea
climei in Siberia a pus in miscare triburile hunilor,avarilor,bulgarilor ce s-au succedat in valuri.La
acestea se adauga si criza politica,social-economica si institutionala a Imperiului Roman,a carui
dezmembrare devenise inevitabila.Fiscalitatea excesiva,diminuarea populatiei urbane,reducerea
productiei mestesugaresti a dus la declinul oraselor.Imperiul Roman de apus a pierdut treptat provinciile
dunarene si cele de pe Rin,apoi Hispania,Gallia,Britania,care au fost cucerite de barbari.In anul 410
Roma a fost pradata de vizigoti,iar in 455 de vandali.Putem concluziona faptul ca caderea Imperiului
Roman de Apus din 476 a fost o consecinta a invaziei triburilor germnaice ,care au si dus la o serie de
crize in imperiu, datorita unor serii de invazii care au contribuit la fel la caderea Imperiului Roman de
Apus.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre dezvoltarea orasului si evolutia socio-economica
a societatii medievale-orasul medieval,constituit pe cele trei cai:a continuitatii romane antice,pe calea
comerciala-la rascrucea drumurilor comerciale si in jurul castelelor si cetatilor medievale,a devenit
centru cultural,economic si politic al societatii medi-evale.In societatea medievala profund agrara,orasul
devine principalul centru economic,factorl principal al progresului-ce facea legatura dintre producatorul
agricol si piata,care la rindul ei stimula si dezvoltarea mestesugaritului.Din punct de vedere
economic,orasul medieval a devenit o concentratie de negustori si mestesugari asociati in bresle si
ghilde.Ro-lulu orasului in evolutia societatii medievale este elemental de baza al progresului si al
genezei societatimoderne.Astfel, orasul a continuat sa fie,pe parcursul intregului Ev Mediu,factorul si
beneficiarul principal al progresului,al evolutiei social-economice,politice si culturale in
ansamblu.Orasul medievale capata un rol de calauza,de fermentat,de motor atit in ordinea
economica,cit si in domeniul vietii mentale,inclusive in manifestarile ei intelectuale si artistice.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre evolutia statelor medievale romanesti si
formarea institutiilor politice ale acestora.-Regimul politic al tarilor romane a evoluat chiar de la
inceput spre forma monarhica,caracteristica tuturor statelor feudale dar cu trasaturi proprii specifice
societatii romanesti.In urma reuniri hotarelor politice unitare,a numeroaselor cnezate,voevodate si a
altor formatiuni teritoriale politice s-a produs un transfer de putere din partea capeteniilor acestor catre
un conducator unic.Modelul bizantin a avut un rol esential in organizarea institutiilor statelor medievale
36

romanesti,curind dupa intemeere in Mildova a fost organizata Mitropolia ortodoxa(1401).Domnia a

folosit precedentul bizantin in multe din elementele structurii sale:titulatura domnului,puterea
absoluta,conceptia teocratica asupra puterii domnesti,doctrina virtutilor imperiale.Pe teritoriilor
statului,puterea domnului era nelimitata.Sfatul domnesc format din boierii mare cu care domnul se
consulta in problemele cirmuirii statului,a luat fiinta de la consti-tuirea statelor independente.Aparitia si
functionarea institutiior a fost influentata de modelul occident-tal.Initial sfatul domnesc cuprindea marii
boieri,rudele si apropiatii domnului.Mai tirziu sfatul este format numai din marii dregatori,carora li se
alatura mitropolitul si episcopii.Atributiile sfatului domnesc vizau politica externa,politica fiscala si
administrativa.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre puterea politica si biserica in societatea
medievala-Un rol deosebit de important pentru intreaga istorie medievala,la purtat crestinatatea.Puterea
politica era strins legata de biserica.In epoca medievala forma de guvernare era monarhia in care
puterea era in miinele monarhului.Exista 3 forme de monarhii.Monarhia seniorala era forma de
guvernare in care puterea regelui era formala, puterea reala fiind exercitata de feudali locali.Monarhia
starilor era cea in care puterea regelui se baza pe adunarea rep-rezentatilor starilor,iar monarhia absoluta
era cea in care puterea apartinea in exclusivitate monarhului.Cele doua institutii biserica si monarhia sau influentat reciproc,biserica colabora cu regalitatea,asigurindu-si obligatiuni adminis-trative
civile.Trecind la monarhia seniorala biserica pierde aceste obligatiuni,urmind ca monarhia feudala sa ii
puna in pericol bunurile.Astfel,putem concluziona ca caracteristica principala dintre puterea politica si
biserica este colaborarea si sprijinul reciproc.Biserica avea nevoie de sprijinul monarhiilor pentru
extinderea influentei,iar monarhia nu se putea lipsi de spijinul bisericii cu toate acestea prestigiul
bisericii a fost afectat serios in timpul monarhiei absolute.
Demonstreaza relatia de cauza efect dintre rivalitatea monarhiilor occidentale si crearea noii
harti politice a Europei la mijlocul secolului al 17-lea -In prima jumatate a secolului al 17-lea cel mai
rasu-nator conflict international,avind dimensiunile unei adevarate confruntari europene,a fost razboiul
de de 30 de ani(1618 -1648)-o serie de conflicte intermitente in Europa,izbucnite din motive
variate:religioase,dinastice,teritoriale si comer-ciale.Razboiul se incheea prin pacea din Westfalia care
consacra infringerea militara a austriecilor.In disputa se afla viitoarea situatie politica si religioasa din
spatiul Germanic precum si problema unei viitoare harti politici,evident in favoarea,prin achizitii
teritorialea invingatorilor.Imperiul Romano-German raminea faramitat in circa 360 de state prac-tic
independente cu monarhii ce aveau deplina suveranitate.Dincolo de spatiul Germanic se modificau
frontierile mai multor state europene.Unele state germane si-au marit teritoriu.Suedia anexa o parte din
litoralul nordic al germanilor. Franta a optinut o serie de pozitii teritoriale me malul drept al Rinului si o
parte din Alsacia.Era recunoscuta official independenta Olandei.Razboiul de 30 de ani si pacea de la
westfalica au prilejuit afirmarea unui principiu nou,cel al ratiunii de stat.Alt principiu al politicii
europene si apoi mondiale consfintit a fost cel al echilibrului de forte intre principalii actori ai vietii
internationale.S-au conturat si germanii altor principii ale relatiilor internationale precum suveranitatea
statelor,egalitatea lor juridical,etc.Franta a devenit prima putere continentala instaurind o epoca de preponderenta a sa.
Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre politica externa a Imperiului Otoman si instaurarea
regimului suzeranitatii otomane in Tarile Romane-Un rol important in relatiile internationale din
Europa Centrala si de est il au tendintele expansioniste ale imperiului Otoman,care incepind cu secolul
al 14-lea ameninta Constantinopolul,peninsula balcanica si principatele romane.Turcii otomanii s-au
asezat pe malul European al strim-torii Dardanele(1352)si au inaintat in peninsula balcanica.In
continuare dupa ocuparea Bulgariei de catre turcii(1393) confruntarea din balcani se muta la nord de
dunare.Domnii Tarii Moldovei si Tarii Romanesti au opus o rezistenta pu-ternica expansiunii
otomanilor.Astfel domnul Tarii Romanesti Mircea cel Batrin a repurtat o victorie rasunatoare asupra
armatei turcesti la Rovine in 1394,confruntarea insa a continuat domnii Vlad Tepes,Stefan cel Mare s.a.
37

au reu-sit temporar sa apere independenta tarii,sa evite transformarea ei in pasalic,cum se intimplase cu

tarile balcanice si Ungaria.Poarta otomana a incercat in mai multe rinduri sa schimbe statutul de
protectorat al tarilor romane cu cel de dominatie efectiva sau de pasalic.In a doua jumatate a secolului al
16-lea se constata tocmai acest effort al portii de a subordona cit mai mult Tarile Romane intereselor
otomane.
Demonstrati relatia de interdependenta dintre marile descoperiri geografice si evolutia mercantelismului-Marile descoperiri geografice:descoperirea Lumii Noi de catre Cristofor Columb in 1492
a drumului maritime spre India,imprejurul Africii(1498) de Vasco de Gama,efectuarea inconjurului
lumii de catre Fernando Magelan(1519-1521) si alte descoperiri au dus la o puternica dezvoltare a
orizontului si civilizatiei europene occidenta-le.Marile descoperiri geografice au deschis Europei
debusee imense si surse inepuizabile de materii prime.Acestea au oferit productiei europene posibilitati
mari de dezvoltare.Totodata s-au intensificat fluxurile de materiale pretioase aur si argint din America
Latina recent descoperita ceea ce a permis dezvoltarea puternica a circulatiei marfurilor si a celei
monetare.Mercantelistii sint primii ginditori care abordeaza conceptual de profit vazind in aceasta un
scop al activitatii economice.In practica politica mercantelista ce urmarea acumularea de bogatii a
cunoscut diferite metode de mijloace ca:colonizarea de teritorii bogate in zacaminte de aur,dezvoltarea
comertului si a navigatiei maritime,impulsionarea productiei manufacturiste destinata
exportului.Astfel,mercantelismul a fost primul current de gindire economica bur-gheza
moderna.Mercantelismul a promovat insasi o serie de teze gresite si chiar iluzii,cum a fost ceea a
banilor facind din aceasta principala forma a imbogatirii.Cu toate limitele sale mercantelismul ramine o
orientare progresista in gindi-rea si politica economica.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre liberalism si democratizarea vietii politice oc
cidentale in epoca moderna.-Caracterul progresist al liberalismului,cel reactionar al
conservatorismului si social al socialismului au creat conditii de lupta politica intre partied,grupuri de
interese,categorii sociale,in rezultatul carora s-au produs transformarile democratice.Ideologia liberala a
dominat sec.19 si a inspirit un numar mare de miscari po-litice,partied liberale s-au format in mai multe
tari.In Marea Britanie,democratizarea a rezultat dintr-un process gradual de extindereelectorala si de
reforme sociale si economice,democratia extinzindu-se ca urmare a raspindirii ideilor libe-rale si a
presiunilor categoriilor de jos ale societatii.Declaratia dreptului omului si ale catateanului din 1789
dar si cele trei constitutii franceze au enuntat si dezvoltat numeroase principii cu
caracterdemocratic:libertatea presei,constiin-tei,confesiunilor,egalitatea cetatenilor in fata legii si a
averii.Revolutia din 1848,pe linga alte principii democratice,a pus in practica pentru prima data
sufragiul universal,separatia puterilor in stat,etc.Modelul democratiei britanice s-a ex-tins in
Suedia,Italia,Belgia,Olanda,Danemarca.Doctrinele social-politice au determinat actiunile grupurilor
politice si ale maselor sociale,fapt care au determinat transformarile cu character democratic din secolul
19.
Demonstreaza legatura de cauzalitate dintre rivalitatile ruso-austro-turce si pierderile teritoriale ale Tarii Romane in epoca moderna-Esecul asediului Vienei(1683) de catre turci a marcat
inceputul Chestiunii orientale-a impartirii provinciilor statului ottoman,ce se intinde pe mai bine de
doua secole pina la razboa-iele balcanice si crearea statelor nationale in Europa de Sud-Est.Protagonistii
luptei pentru impartirea teritoriiloromu-lui bolnav al Europei sunt cele doua mari imperii
crestine,Austria si Rusia,a caror politica tinea sa ocupe provinciile balcanice ale Portii si
Strimtorile.Intre 1710 si 1812,intre Turcia pe de o parte,Rusia si Austria,de alta parte,s-au desfa-surat
sase razboaie,avind o durata de aproape 24 de ani si cu o mare parte a operatiilor militare desfasurate
pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti care au reprezentat obiect al relatiilor internationale.Razboiul
ruso-turc(1768-1774)s-a finisat cu inceerea pacii de la Kuciuc-Kainargi,care prevedea imbunatatirea
situatiei Tarilor Romane sub suzeranitatea otomana.In rezultatul razboiului din 1787-1791 si a pacii de
la Iasi s-a fixat granite dintre Imperiul Rus si Otoman pe Nistru.In urma razboiului ruso-turc din 180638

1812 si a Pacii de la Bucuresti,Imperiul Rus a rapit tinutul dintre Prut si Nistru,denumit in 1813
Basarabia.Teritoriile aflate sub dominatie straina se vor uni cu Regatul Romaniei la 1918.
Demonstreaza legatura de interdependenta dintre suprimarea autonomiei Basarabiei(1828) si
intensificarea procesului de rusificare a acestia-Teritoriul dintre Prut si Nistru anexat de Imperiul Rus
in 1812,numit mai apoi Basarabia,pina in 1828 a dispus de autonomie limitata,in 1818 fiind promulgate
legea Asezamint privind infiintarea regiunii Basarabia.Insa peste un timp tarismul a recurs la
surprimarea treptata a autonomiei,deoa-rece aceasta contravenea politicii de integrare a Basarabiei in
Imperiul Rus.La 28 februarie 1828 prin legea tarului Nicolae 1 Asezamintul din 1818 a fost
anulat,fiind promulgat unul nou,prin care autonomia Basarabiei era suprimata.In conformitate cu noua
lege limba oficiala in Basarabia devine limba rusa.In functie de stat sunt numiti functionari rusi,iar cei
romani sunt eliberati,astfel limitindu-se accesul populatiei bastinase,care necunoscind limba rusa nu se
putea adresa direct la autoritate.Limba romana este scoasa din lucru de cancelarie,iar la 1833 a fost
scoasa din uz ca limba oficiala din toate institutiile.Dupa 1828 procesele de rusificare s-au
intensificat,dare le se coicneau de rezisten-ta populatiei autohtone,care s-au pronuntat pentru mentinerea
limbii romane in scoala,biserica,administratiei,justitiei. Desi rezistenta s-a manifestat la toate categoriile
sociale,satul a fost cel care a pastrat graiul si traditiei,fiind mai putin decit orasul afectat de usificare.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre politica interna promovata de Alexandru Ioan
Cuza si modernizarea societatii romanesti-Prin dubla alegere a lui Cuza s-a facut un pas important
spre uni-rea completa a Tarilor Romane si modernizarea societatii romanesti.Alexandru Ioan Cuza a stat
la bazele Romaniei moderne prin reformele profunde puse in aplicare.Legea electorala sporea
considerabil numarul alegatorilor.In anul 1864 au fost promulgate legile privind organizarea
administratiei.Modernizarea sistemului judiciar s-a efectuat prin re-organiazarea justitiei si prin
adoptarea Codurilor penal,civil si commercial,ce au intrat in vigoare din 1865.A fost pro-mulgata legea
rurala care a rupt legaturile cu vechea economie si saocietate.Taranii deveneau contribuabili la bugetul
de stat,astfel veniturile la bugetul statului cresteau considerabil.Prin legea instructiunii publice s-au
stabilit trei grade de invatamint:primar,secundar si superior.A fost extinsa reteaua scolara,au luat fiinta
noi institutii precum Universitatea din Iasi,Universitatea din Bucuresti,si altele.Principalul scop al
domnului a fost desavirsirea unitatii celor doua tarii care a fost realizata cu success prin politica
promovata de Al.Ioan Cuza,politica ce a stat la baza Romaniei moderne.
Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre revolutia rusa din 1917 si miscarea pentru autodeterminare a Basarabiei-In februarie 1917,in timpul primului razboi mondial,izbucneste revplutia
rusa,care lan-seaza printer alte idei si lozinci pentru autodeterminarea popoarelor.Revolutia rusa a
recunoscut pricipiul libertatilor na-tionalitatilor.Dezintegrarea imperiului,razboiul civil ce incepuse,lipsa
unei autoritati central unanim recunoscute in anii 1917-1918,lozinca autodeterminarii popoarelor
proclamata de bolsevici au incins miscarile de eliberare nationala din fostul imperiu tarist,care au fost
suprimate anterior.Miscarea pentru autodeterminare a Basarabiei a fost una paralela celorlalte miscari
nationale din alte provincii:Ucraina,Georgia.Prin convocarea congresului preotilor si invatatorilor,
crearea PN Moldovenesc,convocarea congresului militar moldovenesc si constituirea sfatului tarii s-a
accentuat misca-rea pentru autodeterminare din Basarabia.Actiunile intreprinse de sfatul tarii,actele
adoptate au reflectat starea de spirit si vointa ferma de autodeterminare nationala a intregii
populatii.Prin urmare,revolutia rusa a fost unul dintre factorii care au dus la intensificarea miscarii
pentru autodeterminare din Basarabia si realizarea acestui drept.
Demonstreaza interdependenta dintre politica expansionista externa a URSS si crearea RASSMDup instaurarea puterii sovietice n Rusia i crearea URSS, Statul Sovietic a pro movat - iniial la nivel
propagandistic, ulterior i politic - ideea exportului de revoluie i a instaurrii comunismului n alte
ri. Rusia Sovietic, dei a proclamat dreptul la autodeterminare a popoarelor, nu a recunoscut Unirea
Basarabiei cu Romania, urmrind s-i extind teritoriile n Europa Central i de Est. Din punctul de
39

vedere al comunitilor Pavel Tcacenko (I. Antipov), S. Timov (Sol. Tinkelman), Gr. Kotovski, Ion
Dicescu Dic (I. Canton), Al. Bdulescu, T. Diamandescu, A. Zalik, T. Popovici, A. Niacolau, T. Chioran,
iniiatorii crerii unei Republici Moldoveneti, aceasta trebuia s joace rolul de factor politicopropagandistic pe care-1 joac Republica Bielorus fa de Polonia i cea Karel fa de Finlanda",
astfel prin crearea RASS Moldoveneasc se urmrea crearea unui cap de pod" spre realizarea
planurilor expansioniste sovietice - ocuparea Basarabiei. Din aceste considerente, la 12 octombrie 1924,
Comitetul Executiv Central din Ucraina a decis constituirea RASSM in componena Ucrainei Sovietice.
Demonstreaz relaia de cauz-efect dintre Noul curs" a lui F.D Roosevelt i depirea crizei
economice de ctre SUA-Marea criz economic mondial, de supraproducie, s-a manifestat n
principal prin scderea dramatic a preurilor, care a antrenat o puternic contracie a valorii
produciei, stoparea activitii ntreprinderilor industriale, cretere brusc a omajului i a falimentelor
comerciale i industriale.n concepia lui Franklin D. Roosevelt, preedinte al SUA (1933-1945),
fenomenele de criz nu puteau fi inlturate dect prin stoparea scderii preurilor i creterea profi turilor. Prin programul New-Deal" - Noul curs" implementat s-a recurs la suspenda rea
convertibilitii dolarului in aur, dolarul devalorizandu-se cu pan la 50%; controlul preurilor, al
creditului, al puterii de cumprare, remonetizarea parial a capitalului. Totodat, statul a subvenionat
industria i a finanat lucrri publice prin mprumuturi de stat de la bnci, redresnd i omajul.
Programul lui Roosevelt a fost apreciat drept unul din proiectele cele mai revoluionare i cele mai
importante n vederea controlului industriei ce-a fost vreodat elaborat n Statele Unite". Politica
marilor investiii publice practicat din 1933 a ameliorat infrastructura rii i a condus n cele din
urm la creterea productivitii. Aceste aciuni au mrit puterea de cumprare a populaiei, au
revigorat activitatea bancar i au ajutat numeroase intreprinderi s-i reia activitatea. Astfel,
economia american, treptat, a depit situaia de criz. Economia american a atins n 1938 nivelul
din 1929.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre politica expansionist promova t de URSS i
semnarea tratatului Molotov-Ribbentrop-Venind n fruntea URSS, I. Stalin face ca politica
extern sovietic s se deplaseze, treptat, de la revoluia mondial" la ideea construirii socialismului
ntr-o singur ar" i constituirea unei zone de influen sovietice - bru de securitate" n regiunile
apropiate frontierelor URSS. Venirea nazitilor la putere nu putea dect seni interesele URSS: att
timp ct Hitler i fixase ca obiectiv emanciparea Germaniei din servituile Tratatului de la Versailles,
ceea ce implica confruntarea cu puterile interesate n meninerea statu-quo-ului, n primul rnd, Frana
i Marea Britanie posibilitatea organizrii unei cruciade antisovietice era nul. Un Hitler care ar fi provocat o nou conflagraie mondial aprea n optica Moscovei un deschiztor de drum desigur,
involuntar - al revoluiei mondiale comuniste (sprgtorul de ghea").Anul 1939 a adus, n chip
neateptat, ntr-un rstimp foarte scurt atingerea celor dou obiective ale politicii de securitate i n
acelai timp expansioniste a lui Stalin: nceputul constituirii brului de securitate la frontierele de vest
ale URSS i izbucnirea rzboiului ntre rile capitaliste. La 23 august J.Ribbentrop i V.Molotov au
semnat Tratatul de Neagresiune sovieto-german. n opinia lui Stalin, expus Biroului Politic al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la 19 august, dac URSS va accepta propunerea Germaniei
privind semnarea pactului de neagresiune cu ea Germania, va ataca Polonia i amestecul Franei i
Angliei n acest rzboi va deveni inevitabil. Iar Europa Occidental va fi supus unor tulburri i
dezordini serioase. n aceste condiii, Stalin meniona c URSS avea mari anse s rmn n afara
conflictului i va putea spera la o intrare avantajoas n rzboi. Argumentele menionate, precum i
faptul c iniiativa elaborrii i semnrii Protocolului adiional secret ca parte integrant a Pactului
aparinea din start Uniunii Sovietice, ne demonstreaz c politica expansionist sovietic a fost una
din cauzele semnrii Tratatului de neagresiune sovieto-german. Prin acest Protocol, Stalin i Hitler
recroiau harta Europei i delimitau cele dou zone de inlluen (sovietic i german) de la Marea
Baltic la Marea Neagr, convenind asupra unor transformri teritoriale i politice" n Finlanda,
40

Estonia, Letonia, Lituania, Polonia i Romnia. Articolul 3 al Protocolului adiional secret din Pactul
Molotov-Ribbentrop se referea la Romnia i prevedea direct anexarea de ctre Uniunea Sovietic a
Basarabiei.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre noua mentalitate politic i sfr itul rzboiului
rece"-Noul concept, pus la baza politicii externe sovietice ncepnd cu venirea lui M. Gor- baciov n
fruntea URSS - Noua mentalitate politic" -, viza o serie de probleme: depirea confruntrii
ideologice cu Occidentul; ncetarea cursei narmrilor, lichidarea armelor de distrugere in mas;
reducerea armamentelor; integrarea economiei sovietice n economia mondial; renunarea la folosirea
forei etc. Noua mentalitate politic" a determinat n plan intern ncetarea criticilor la adresa
Occidentului, promovarea ideilor de cooperare, a unei societi deschise, introducerea economiei de
pia etc.; iar n plan extern M. Gorbaciov a ntreprins o politic de apropiere de Occident, a efectuat
numeroase vizite n statele occidentale, a ncheiat tratate de limitare a armamentului; a ordonat
scoaterea trupelor sovietice din Afganistan, a ndemnat statele socialiste s recurg la propria
perestroika".La 2-3 decembrie 1989, pe insula Malta, a avut loc intalnirea dintre M. Gorbaciov i G.
Bush, in cadrul creia liderul sovietic a declarat c nu va folosi fora pentru meninerea regimurilor
comuniste n rile din lagrul socialist", afectat de micri revoluionare i urmat de dezintegrarea
regimurilor comuniste. Victoria forelor democratice din statele lagrului socialist" a dus, la mijlocul
anului 1991, la autodizolvarea CAER i a OTV. A avut loc treptat diluarea diferenelor ideologice,
apropierea celor dou tabere, colapsul regimurilor comuniste, transformarea lumii bipolare n una
multipolar i sfritul rzboiului rece.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre micarea de eliberare naional din a doua jumtate
a anilor 80 i proclamarea independenei Republicii Moldova-Premisele apariiei ideii de
suveranitate naional se regsesc n micrile de renatere naional, care n RSS Moldoveneasc a
luat amploare n a doua jumtate a anilor 80 ai sec. XX. Micarea de eliberare naional avea loc n
contextul micrilor de eliberare naional declanate n ntreaga Uniune Sovietic, dup lansarea de
ctre M. Gorbaciov a proiectelor dc restructurare i liberalizare a vieii social-economice i culturale.
n RSSM micarea de renatere naional punea accent pe rentoarcerea la valorile naionale,
cunoaterea istoriei adevrate a neamului, obinerea drepturilor politice i ceteneti, afirmarea
identitii naionale etc. n primele rnduri ale acesteia era intelectualitatea progresist (Alexei
Mateevici Cenaclul 1988), care au naintat cererea de a proclama limba matern limb de stat i
revenirea la alfabetul latin. Prin iniiativa reprezentanilor micrii naionale Ia 27 august 1989 la
Chiinu s-a desfurat Marea Adunare Naional, care a adoptat hotrrea de a acorda limbii romne
statutul limbii de stat i de a reveni la grafia latin. Alegerile din 25 februarie, apoi din 10 martie 1990
au acionat anume n direcia materializrii ideii de suveranitate. Parlamentul Moldovei a adoptat la 27
aprilie 1990 Legea privind drapelul de stat - tricolorul". La 23 iunie 1990 Parlamentul o adoptat
Declaraia cu privire le suveranitatea Republicii Moldova". La 27 august 1991 la Chiinu a fost
convocat Marea Adunare Naional, la care au participat peste 600 000 de reprezentani ai tuturor
raioanelor i oraelor Moldovei. La cererea Adunrii, Parlamentul a votat Declaraia de Independen
a Republicii Moldova" i a adoptat imnul Detept-te, romne" Primul preedinte al Republicii
Moldova a devenit Mircea Snegur. Prima ar care a recunoscut independena Republicii Moldova a
fost Romnia; n scurt timp, independena a fost recunoscut de peste o sut de state ale lumii. Astfel,
prin voina i aciuninile reprezentanilor micrii naionale, Republica Moldova a obinut
suveranitatea, independena i a revenit la limba romn i grafia latin.
Demonstreaz relaia de cauzalitate dintre proclamarea suveranitii RSS Moldoveneti (23
iunie 1990) i rzboiul din Transnistria-Premisele apariiei ideii de suveranitate naional se
regsesc n micrile de renatere naional declanate n ntreaga Uniune Sovietic, inclusiv pe
teritoriul Republicii Moldova. Primele alegeri democratice pentru Sovietului Suprem al RSS
Moldoveneasc au avut loc pe 25 februarie 1990.. Dup alegeri, Mircea Snegur, a fost ales preedinte
41

al Sovietului Suprem; n septembrie el a devenit preedinte al republicii. Guvernul reformist, care a

preluat puterea n mai 1990, a fcut multe schimbri care nu au fost pe placul minoritilor, inclusiv
schimbarea numelui republicii din Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc n Republica
Sovietic Socialist Moldova i adoptarea la 23 iunie 1990 de Parlamentul republican a Declaraiei cu
privire le suveranitatea Republicii Moldova.Nedorind s recunoasc suveranitatea Republicii
Moldova, liderii politici din Transnistria au convocat la 2 septembrie 1990 n Tiraspol cel de al 11-lea
congres extraordinar al deputailor poporului de diferite niveluri la care se proclam o noua republic
pe teritoriul Moldovei Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc Nistrean". n vederea
contracarrii dezmembrrii teritoriale, cu mijloace panice, la 3 septembrie 1990, Sovietul Suprem al
RSSM introduce n Republic instituia prezidenial ca form de guvernare, declarnd congresul" de
la Tiraspol drept organ anticonstituional, care genereaz ncordarea situaiei social-politice.
La 29 noiembrie, la Tiraspol a avut loc sesiunea organizatoric a sovietului suprem"
anticonstituional al autoproclamatei RSSMN, iar n ziua urmtoare, n acelai ora, a fost convocat
congresul deputailor de toate nivelurile din raioanele nistrene".La 27 august 1991, Parlamentul a
votat Declaraia de independen a Republicii Moldova. n condiiile prbuirii URSS, spre sfritul
anului 1991 au izbucnit conflicte violente ntre forele separatiste transnistrene i forele de ordine
moldoveneti. Tensiunile dintre forele separatiste i autoritile centrale moldoveneti au escaladat
dup ce, la 1 martie 1992, Republica Moldova a fost recunoscut oficial ca membru al ONU.
Atacarea, n aceeai zi, a postului de poliie din localitatea Dubsari de ctre forele separatiste a
declanat un conflict armat, care a durat aproape ase luni, n cadrul cruia republica separatist a fost
sprijinit nemijlocit de Armata a 14-a rus.
Demonstreaza relatia de interdependenta dintre procesul de colectivizare a gospodariilor taranesti individuale si deportarile din 6 iuluie 1949 din RSS Moldoveneassca-Majoritatea taranilor
din RSSM nu doreau sa se supuna politicii de colectivizare,initiate de statul sovietic:sa intre in
colhozuri sis a renunte la bunurile obtinute prin munca.Cu scopul de a infricosa taranimea din
republica si a o determina sa intre in colhozuri si sa renunte la bunurile obtinute prin munca.Cu scopul
de a infricosa taranimea din republica si a o determina sa intre in colhoz,la initiative si sub conducerea
lui I.L Mordovet,comisarul securitatii republicii,la 6 iulie 1949 peste 11 mii de familii au fost
deportate in Siberia si Extremul Orient.Astfel,daca catre 1 februarie 1949 in aioanele dintre Prut si
Nistru erau colectivizate 22% din numarul total de gospodarii taranesti,iar in luna mai 194930%,atunci peste doar citeva luni taranimea speriata de teroarea stalinista a inceput sa se inscrie in
colhuz.In decembrie 1949 erau colectivizate 82,3% din gospodarii.In 5-6 luni au fost formate 1743 de
colhozuri,care intruneau 306400 gospodarii taanesti.Catre fine anului 1950,in raioanele dintre Nistru
si Prut erau dj colectivizate 433923 de gospodarii,sau 97% din totalul lor.
Personalitati istorice
Burebista-Cel dintii si cel mai mare rege dac care a domnit intre 82-44 i.Hr a fost Burebista,el a
ntemeiat statul dac,unind intr-un regat triburile geto-dace.In timpul domniei sale a dus lupte cu celtii,care
rau cel mai mare pericol pentru statul dac,rezultatul fiind o masiva migratie a celtilor spre vestul
urpoei.Cucereste litoralul Marii Negre,astfel intregul litoral pontic si teritoriul pina la Muntii Balcanici
e afla sub stapinirea lui.Burebista a fost singurul om capabil sa supuna pe totii vecinii si dusmanii
Daciei,fiind neinvins in batalii.
Decebal-Statul dac s-a aflat la apogeul puterii sale in timpul domniei lui Decebal 87-106 d.Hr.Desi era
mai restrins ca arie geografica decit teritoriu stapinit de Burebista,noul stat era mai puternic si mai bine
rganizat.Decebal construieste capitala Sarmezegetusa,ridica fortificari,reorganizeaza si inzestreaza
rmata cu masini de razboi,totodata intretine contact strins cu civilizatia romana,care influenteaza statul
ac in plan cultural si spiritual spre exemplu folosirea alfabetului latin.
Deceneu-Cel mai important personaj dupa rege in statul dac care a si domnit intre 44-27 i.Hr a fost
Deceneu,jucind un mare rol cultural si religios,instruindui pe daci in etica,filozofie,fizica dar si
42

ezvatindui de obiceiurile lor barbare.A revigorat spiritualitatea geto-dacilor,opunindu-se viguros

atrunderii in Dacia a culturilor straine.A infaptuit o profunda reforma sociala si religioasa a getoacilor,care a fost pusa in practica nu prin legi oficiale ce prin rabdare si educatie.Deceneu a impus
obrietatea si cumpatarea,cerind poporului sau ascultarea de porunci.
Traian-Imparatul roman care a dus lupte cu geto-dacii si a anexat Dacia la provincia romana in anul
06 d.Hr este Traian,care a domnit intre anii 97-117 d.Hr.El a domnit ca imparat civil,construind cladirii
oi,monumente dar si drumuri.Totodata a largit hotarele Imperiului Roman,cucerind Babilonul,Seleucia
n 117 d.Hr ca mai apoi sa declare Mesopotamia drept noua provincie a imperiului.La ordinul lui a fost
naltata Columna lui Traian,care a fost finisata in anul 113 d.Hr comemorind victoria lui Traian in
ampania sa de cucerire a Daciei.
Pericle-Conducator al Atenei intre anii 443-429 i.Hr,care a sustinut arta si cultura,sprijinind inaltarea
au refacerea celor mai faimoase constructii,unele dainuind pina in zilele noastre.Membru al partidului
emocrat s-a afirmat prin calitatile sale promovind democratia in Atena.A fost un bun politician,fiind
ubtil de ager,nu se lasa corupt,nu isi neglijeaza problemele personale si este cam strins la mina,pe linga
oate acestea Pericle a fost un mare strateg militar,dind dovada unui mare strateg prin planurile de
parare,astfel ca Atena devine un puternic centru comercial,aceasta inflorire insa a stirnit invidia
partei.Izbucnind razboiul peloponeziac din anul 431 i.Hr.In memoria lui contemporanii au numit aceasta
erioada-epoca de aur a lui Pericle.
Alexandru Macedon-Rege al Macedoniei intre 336-323 i.Hr,Alexandru Macedon a fost un razboinic
i un idol pentru oamenii saii,fiind unul dintre primii mari strategi si conducatori militari din
storie,hotarinduse sa porneasca intr-o expeditie de pedepsire a razvratitilor,aceasta expeditie l-a
ansformat intr-un razboinic experimentat.Dupa aceste expeditii cucereste Asia,cucerind cetatile
amfilia,Pisidia si Lycia.Construeste orasul Alexandria si raspindeste elenismul,fiind intimpinat ca un
liberator de catre egipteni,findca persii nu erau iubiti in aceasta parte a lumii.Dorind sa raspindeasca
lenismul pe vaile Nilului numeste Alexandria drept noua capitala a Egiptului.
Constantin cel Mare-Imparat roman intre anii 306-337 d.Hr,a sprijinit biserica crestina prin Edictul
e la Milano din 313 d.Hr in care religia crestina este recunoscuta in Imperiul Roman.Pentru meritile
eosebite pe care le-a avut in legalizarea si sprijinirea bisericii crestine,Constantin cel Mare este venerat
a sfint in bisericile ortodoxe si greco-catolice.El renunta sa mai poarte coroana de lauri si adopta
iadema,construeste noua capiatala a imperiului,astfel ca la 11 mai 330 d.Hr are loc inaugurarea oficiala a
Constantinopolului,ca noua capitala a Imperiului Roman.Construirea si popularea noului oras s-a
esfasurat foarte rapid.Constantin cel Mare a construit palatul imperial,hipodromul a fost marit la o
apacitate de 50.000 de locuri.A inceput si constructia a doua mari biserici Sfinta Intelepciune si Sfinta
ace.
Stefan cel Mare-Domn al Moldovei intre anii 1457-1504,Stefan cel Mare a aparat tara si biserica de
urci,inca din primii anii ai domniei lui.A ridicat manastiri si a construit cetati cum at
i:Soroca,Tighina,Cetatea Alba,Hotin,in timpul domniei lui,Moldova era stabila politic si bogata.A
ncurajat comertul astfel se explica mijloacele materiale care iau permis sa lupte si sa construiasca fara
ncetare in lunga lui domnie.Avind diverse relatii cu Tara Romaneasca deoarece voia sa aiba un domn
rieten in locul vasalului turcesc.Dupa ce in 1473 cucereste cetatea Dimbovitei,iar Radul cel Frumos fuge
a turci,Stefan pune in scaunul tarii Romanesti pe aliatul sau Laiota Basarab.
Vasile Lupu-Domn al Moldovei intre anii 1634-1653,a promovat cultura zidind mai multe biserici
intre care Trei Ierahi de la Iasi.Domnia lui relativ lunga a asigurat un nou avint culturii bisericesti
ntroducind limba romana in biserici cu ajutorul mitropolituluiVarlam.S-au tiparit mai multe carti
isericesti in anii 1643 si 1645 dar si o carte de legi Pravilele Imparatesti.Vasile Lupu a tinut strinse
egaturi cu vecinii si alte state,dind o noua stralucire Principatului Moldovei.Influenta lui in rasarit era asa
e mare incit dupa dorinta lui punea sau scoatea din scaun Patriarhii din Constantinopol,Alexandria si
erusalim,pe care ii sustinea cu banii sai.
43

Mihai Viteazu-Domnitor al Munteniei si pentru o scurta perioada in 1600 conducator de facto al

ransilvaniei si Moldovei.A intrat in alianta antiotomana,luptind impotriva turcilor si tatarilor,astfel ca in
594 si in anii urmatori Mihai Viteazul a cucerit cetatile Macin,Cernavoda,Silistra,Nicopole si Vidin.A
ost diplomat deoarece dupa citeva confruntari pe Dunare incep negocierile cu otomanii,finalizata printr-o
ace 1597-1598 in paralel inchee un tratat si cu casa de Habsburg in 1598 orientat impotriva turcilor.Pe
nga acestea a infaptuit o serie de reforme.In mai 1600 Mihai Viteazul realizeaza prima unire a trei
rincipate romane,iar pentru a consolida unirea,ia o serie de masuri: adopta aceeasi stema pentru toate
eritoriile,construeste biserica ortodoxa la Alba-Iulia si altele.
Matei Basarab-A dus o politica de reorganizare a tarii sporind efectivele armatei,inasprind
scalitatea si tiparind primele carti de legi Pravila de la Covora(1640) si Indreptarea legii(1652).Epoca sa
fost una de inflorire culturala,de inchegare a unei scoli artistice.A fost protector al culturii,sprijinitor al
rtodoxiei,mai este numit sic el mai mare ctitor ortodox al poporului roman,un adevarat patron al
isericii,a ridicat din temelii 30 de biserici.El si-a adus contributia in inlocuirea limbii slavone cu cea
omaneasca,in viata relligioasa si civila.A introdus primele legi scrise.
Carol cel Mare-Rege al francilor din 768 pina in 814.Carol cel Mare a dus razboaie cu saxonii care a
nceput in 772 si a durat 32 de ani,scopul fiind convertirea saxonilor la catolicism dar si alipirea lor la
mperiul Franc.A luptat cu maurii si a cucerit Bavaria,astfel ca in anul 788 Bavaria apartinea Imperiului
rancez.A sprijinit in mare masura biserica dar a influentat politic si cultural Europa centrala si de est
rin conflictele cu danezii din 804 iar in 805-806 ocupa Boemia.A conflictat cu Bizantul deoarece
ateaza Dalmatia si Venetia ca teritorii ale sale.
Cristofor Columb-Cristofor Columb a intreprins 4 calatorii(1492-1504),descoperind majoritatea
nsulelor mari din America Centrala(Bahamas,Cuba,Haiti,Jamaica)A ajuns pina la coastele Americii
Centrale istmice si ale Americii de Sud,la V de gurile fluviului Orinoco.A primit titlu de vicerege al
eritoriilor descoperite.Data descoperiri Americii este considerate ziua de 12 octombrie 1492,cind
Columb a ajuns in insula San Salvador,din arhipelagul Bahamas.Cris-tofor Columb a avut constiinta
xistentei unei noi lumi.
Ludovic al 14-lea-Rege al Frantei si al Navariei Ludovic al 14-lea a dus o politica a absolutismului,a
eformat justitia,astfel caColbert,controlorul general a introdus codul civil in 1667,codul penal in
670,codul maritime in 1672 si codul commercial in 1673.Ludovic al 14-lea a fost un bun soldat,deseori
onducindusi singur trupele in lipta.A modifi-cat guvernarea locala,acest lucru avind ca motivatie
tringerea mai multor bani din impozite.A dus un sir de razboaie cum ar fi:razboiul cu olandezii din
672-1679,razboiul de 9 ani din 1688-1687 si razboiul pentru succesiunea spaniola din 1702-1713.
Mehmed al 2- lea Cuceritorul-Unul din cei mai mare conducatoria(1451)pe care i-a avut Imperiul
Otoman,po-reclit Cuceritorul.In anul 1453 29 mai el cucereste Constantinopolul.In anul 1456 Atena este
ucerita si Partenonul,Tra-pezunt cade in 1461.Serbia,este cucerita in intregimi in 1459 si Bosnia in
463.Pina la 1500 va veni rindul Albaniei si a altor teritorii de la adriatica sa fie cucerite.Trebuie spus ca
Occidentul nu a putu dormi linistit pin ace acest mare conducator nu a murit.In 1480 flota lui Mahomed
cucerit portul Otranto din sudul Italiei.In 1472,a mobilizat intreaga sa armata de circa 100.000 de
ersonae si a invins fortele lui Uzun Hasan la Baschent.Tratatul de pace care a urmat ia acordat lui
Mahomed controlul asupra intregii Anatolii pina la riul Eufrat.S-a stins din viata in anul 1481 realizind in
ei 30 de ani de domnie,ce nu reusisera inaintasii lui peste o suta de ani.
Constantin Mavrocordat-a domnit de 4ori in Moldova si de 6 in Tara Romaneasca intre anii 1730769.A intro-dus intre 1740-1749 un sir de reforme de sorginte iluminista,continuind politica
eformatoare al tatalui sau.In anul 1746 el aproba carte adunarii obstesti a Tarii Romanesti,drept urmare
ste desfiintata rumania adica Serbia.aceleasi re-forme Mavrocordat le-a promovat si in Moldova,fapt ce
determinat desfiintarea veciniciei(serbiei).Politica reformato-are s-a extins si asupra domeniului
dministrative si justitiei,pentru a elimina deciziile judecatoresti arbitrare.Pentru a proteja
ontribuabilii ,Mavrocordat a introdus salarizarea acestora.
44

Dimitrie Cantemir-Domn al Moldovei in martie-aprilie 1693 si 1710-1711.A fost un mare carturar

ind primul roman ales membrul al academiei din Berlin in 1714,in opera lui s-au regasit cele mai
mportante probleme ridicata de dezvoltarea social istorica a Moldovei.Dimitrie Cantemir a fost un mare
lozof si istoric,scriind lucrarile Istorie erogli-fica scrisa in 1703-1705,Istoria cresterii si descresterii
mperiului Otoman precum si Descrierea Moldovei care cuprinde 3 parti:prima parte este consacrata
eschiderii geografice a Moldovei,in a doua parte este reprezentata organi-zarea politica si administrative
tarii,iar cea de-a treia realizeaza informatii despre graiul moldovenilor.Aceste dar si alte lucrari de
mportanta nationala si internationala.Doman al Moldovei,Dimitrie Cantemir s-a considerat cetatean
uropean.
Alexandru Ioan Cuza-Nascut la 20 martie 1820 Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitoar al
rincipatelor Unite si al statului national Romania,infaptuind unirea Moldovei si a tarii romanestii fiind
les domnitor in ambele principate la 5 ianuarie 1859 in Moldova si 24 ianuarie 1859 in Tara
Romaneasca.Alexandru Ioan cuza a schimbat fata Romaniei prin infaptuirea reformelor ,dintre cele mai
mportante sunt:legea averilor manastiresti prin care lua teritoriile agricole controlate de biserica
rtodoxa,reforma agrara in 1864,eliberind taranii de darile feudale,astfel Cuza sustinea pe tarani,Codul
ivil si penal din 1864,legea educatiei,care stabilea educatia biblica gratuita si obligatorie.Alexandru Ioan
Cuza a pregatit conditii pentru unirea din 1918 prin obtinerea independentei de stat dupa razboiul din
877-1878,deschizind drumul spre o Romanie moderna,simbolizind renasterea Romaniei.
Carol I de Hohenzolerlern-Domnitor,apoi rege al Romaniei,a adoptat prima constitutie regala a
Romaniei,ime-diat dupa sosirea in tara la 29 iunie 1866.A luptat personal pentru capatarea independentei
Romaniei.A cercetat cu cru-zime rascoalele taranesti de exemplu in aprilie 1888 in Tara Romaneasca si
artea Nordica a Moldovei.Rascoalele au fost reprimate in mod singeros.Independenta romaniei a fost
ecunoscuta dupa Pacea de la San Stepano,si modificarea articolului 7 din constitutie,astfel prin tratatul
in septembrie 1878 de la Berlin,a contribuit la recunoasterea Romaniei pe scara internationala.
Gavril Banulescu Bodoni-Nascut in anul 1746 a condus mitropolia Moldovei pina dupa pacea de la
Bucuresti din 16 mai 1812.A fost professor universitar de limba greaca intre anii 1781-1782,in anii 1786791 ajunge rector al seminarului din Poltava.Gavril Banulescu Bodoni a tradus in limba romana un sir
e lucrari infiintind o tipografie epar-hiala de exemplu Liturghierul in anul 1815,Ceaslovul in
817,Psaltirea in 1818.Apostolul si evanghelia in 1820. La in-sistentele sale au tiparit noul testament in
817 si biblia in 1819.In limba roman ape linga acestea Gavril Banulescu Bodoni a infiintat primul
coala duhovniceasca din Moldova.
Petru 1 cel Mare-Conducator al Rusiei din 1682 pina in 1725,a luptat cu turcii intrucit pe 18 iulie
696 cetatea Azovului se preda.A instruit peste hotare rusi in arta navigatiei,organizind marea ambasada
lcatuita din 250 de perso-ane.Paraseste Moscova la 10 martie 1697 calatorind prin
Amsterdam,Berlin,Viena,Roma,Londra si alte orase occident-tale cu exceptia Parisului.Petru 1 a infaptuit
serie de reforme cum ar fi:omorirea streletilor,taie barbile boerilor si interzice tuturor barbatilor sa-si
ase barba,hotaraste ca boerii,oamenii de la curte si functionari sa poarte haine ungu-resti.Construeste
rasul Sant Peterburg,sfidind natura si in acelasi timp trecutul,urmind ca noul oras sa oglindeasca do-rinta
e inoire a unui tar care se leapada de mostenirea strabunilor.
George Washington-Fiind primul presedinte al SUA a adoptat si prima constitutie in anul 1787,dupa
moartea sa a lasat in urma o natiune pregatita pentru indeplinirea unui rol essential in istorie.A luptat
entru proclamarea indepen-dentei SUA,fiind printre cei mai inversunati sustinatori ai independentei
oloniale americane,astfel ca in 1783 este re-cunoscuta independenta celor 13 state
mericane.Washington era adeptul constituirii unei republici federale si pled ape-ntru un nou system de
uvernare.Comandant supreme al armatei,revolutionar al coloniilor americne in timpul razboiului de
ndependenta George Washington este considerat a fi una dintre cele mai mari personalitati din lumea
oua.
45

Otto van Bismark-Nascut in 1815 Otto van Bismark a fost un bun parlamentar si diplomat
enervindul ezitarile regelui Prusiei fata de revolutiile din 1848.Misiunea sa de la Francfurt pe linga
ieta,este o experienta decisiva,el optind pentru unificarea Germaniei,fiind si ambassador in Rusia apoi in
ranta.la 23 septembrie 1862 este numit prim-ministru si ministru de externe,schimbarea a aparut intr-un
moment de neliniste cind relatiile dintre marile puteri au fost distruse de razboiul din Crimeea din 1854855 si razboiul Italiei din 1859.Otto van Bismark a contribuit la unificarea germani-ei,reusind intr-un
mp destul de scurt sa detina puterea asupra regelui.
Napoleon Bonaparte-Odata cu devenirea lui Napoleon imparat in 1804 a dat lumii un cod de legi
are a fost un exemplu pentru statele europene.A fost un bun commandant de osti,fiind conducatorul
ampaniilor militare din Italia, Egipt si Rusia.Invazia franceza a Imperiului Rus a fost un conflict military
in cadrul razboaielor napoleoniene. Poparele cucerite de napoleon au fost urmate de reforme:abolirea
reptului fiscal,egaliatea civila.napoleon a imbunatatit relatiile cu Papa de la Roma,declarind catolicismul
eligie de stat.in perioada in care Napoleon a fost im-parat a inceput revolutia industriala.
Alexandru 2- Tar al Rusiei intre 1855 si 1881 a desfiintat Serbia deoarece dorinta lui de reforma era
generala.Tarul hotarind sa aboleasca iobagia printr-o miscare de sus in jos prin revolutie.Emanciparea
iobagilor din 1861 a fost singurul eveniment important din istoria Rusiei in sec al 19 lea,astfel a fost
eliberata forta de munca a taranilor,care puteau sa-si aleaga liber munca de aceea a facut sa creasca
numarul celor care faceau parte din asa zisa clasa de mijloc.Incurajat de opinia publica dupa aceste serii
de reforme radicale a fost numit TAR ELIBERATOR.In 1877 a luptat impotriva turcilor,rusia intrind in
razboi impotriva imperiului ottoman.
Abraham Lincoln-Intre 1861-1865 a fost cel de-al 16 presedinte al SUA si primul presedinte
republica.Abraham Lincoln a jucat un rol major in cadrul razboiului civil.Presedintele personal incepe
tratativele cu statele din sud,fiind pregatit de recunoastere a acestora.Presedintele a sustinut nazuintele
poporului,cu toate ca se bucura de increderea maselor largi ale americanilor insa situatia lui era dificila
deoarece numarul dusmanilor crestea,provocind nemultu-mirea radicalilor deparece era si commandant
supreme al armatei.Abraham Lincoln cauta sa convinga statele sa accepte emanciparea sis a interzica
sclavia.
Regina Victoria-"Era victoriana" 1837 -190,1 ramane inscrisa cu majuscule in istoria MariiBritanii,
epoca infloritoare atat din punct de vedere economic, cat si cultural. Domnia sa reprezinta apogeul
puterii mondiale a Marii Britanii. Inanul 1876, Disraeli o convinge sa accepte si titlul de imparateasa a
Indiei, onor care a multumit-o foarte mult. A fost foarte imperialista si extrem de interesata de
bunastarea coloniilor sale, in special a indienilor. Suverana recucereste respectul si chiar afectiunea
supusilor. In tara, incepe sa circule unproverb ce reflecta mandria acestora: "Soarele nu apune niciodata
pe cerul Imperiului, caci coloniile sale - Canada, Africa de Sud, India,Australia si Noua Zeelanda debordeaza de bogatii". Datorita imbunatatirilor din vremea ei, cum ar fi transportul, dezvoltarea
ziarelor si a fotografiei, regina Victoria s-a ridicat la un nivel fara precedent si a fost primul monarh care
a calatorit cu trenul. A facut parte din marea epoca a Marii Britanii. A fost aproape un simbol al
Imperiului si si-a indeplinit datoriile pana la sfarsit in 1900.
Ferdinand 1-Nascut in 1865 Ferdinand 1 a fost rege al Romaniei,principe al Romaniei care a
colaborat cuAntanta,intrind in razboi impotiva Germaniei odata cu devenirea lui rege al romaniei in
1914 s-a alaturat curentului favorabil al Antantei.A dus o viata politica activa deoarece viata politica
interna in timpul domniei sale a fost domina-nta de partidul national liberal.Ferdinand 1 a participat la
nasterea Romaniei mari,intorcindu-se triumphal la Bucure-sti in fruntea armatei sale eroice,trecind pe
sub arcul de triumph,intimpinat fiind de populatia entuziasmata.
Ion Inculet-La 21 noiembrie 1917 ion Inculet a fost ales presedintele Sfatului Tarii,care mai apoi
proclama cu ma-joritate de voturi independenta Basarabiei fata de Imperiul Rus.Ion inculet a votat
Marea Unire de la 27 martie 1918, cu toate ca Frondel-ul si alte fractiuni minoritare cereau
parlamentului sa pastreze legaura cu Imperiul Tarist.Pe linga aceasta a dus o vasta activitate politica
46

deoarece in toamna anului 1919,a luat nastere Partidul Taranesc din Basarabia condus si cu ajutorul lui
Pan Halipa.Ion Inculet a optat sa colaboreze cu liberali,detinind si functiile de ministru al sa-natatii
publice,ministru de interne si vicepresedinte al consiliului de ministri in Guvernul Romaniei .
Nicolaie Titulescu-Nascut la 4 martie 1882 a fost profesor universitar de drept civil in cadrul
Universitatilor din Bucuresti si Iasi.A fost membru al Academiei Romane,doctor honoris causa al
Universitatii din Atena si Bratislava. A detinut si diverse functii:ministru de finante in anii 1917,1920 si
1921,delegate la conferinta de pace de la Paris in 1920,ministru plenipotentiary la Londra intre anii
1922-1927,delegate permanent(1920-1936) si ministru de externe in anii 1 927-1928 si 19321936.Nicolaie Titulescu a fost un mare diplomat,el a militat pentru suveranitatea si egalita-tea tuturor
statelor in relatiile internationale,pe linga faptul ca a fost un bun orator a promovat pacea in Europa.
Charles de Gaulle-Presedintele Frantei,general si un politician francez nascut in 1890 a fost un
adevarat militar,dezvoltindu-si teoriile sale el publica Dezacordul dusmanului in 1924,Ascutisul
Sabiei in 1932 precum si Franta si inarmarea ei in 1938.Aceste carti accentuiaza importanta educarii
unor conducatori capabili.La 28 iunie 1940 cheama poporul francez la rezidenta impotriva
fascismului,acest discurs ramanind unul dintre cele mai clbre din iatoria franceza.Charles de Gaulle a
fost unn bun reformator:reforma financiara din 1958,structurile economice au fost modernizate.
Iosif Stalin-Nascut in 1878 Iosif Stalin a fost secretar General al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice,ducind o politica de industrializare a tarii.Regimul lui Stalin a colectivizat agricultura acest
lucru insemnind schimbari soci-ale dramatice.Guvernul lui Stalin a sustinut sistemul social punind
accent pe asigurarea de servicii medicale gratuite. Stalin a distrus bisericile si credinta religioasa
persecutind oamenii in anii 1930-1940 ducind la disparitia ei aproape complet.Putin inainte,in timpul si
dupa cel deal doilea razboi mondial Stalin a dirijat personal deportarile in masa. Tot in aceasta
perioada dirijeaza si operatiunile militare din timpul celui deal doilea razboi mondial.Datorita tensiunilor si lipsei de incredere a lui Stalin intre est si vest a creat lagarul socialist si a pus o Cortina de fier
intre aceste doua regiuni.
Adolf Hitler-Conducator absolute al Germaniei,a promovat o ideologie nazista bazinduse initial pe
idei preluate de la teoreticieni rasisti care lanseaza conceptia puritatea rasei,astfel ca Hitler considera
comunitatea evreiasca drept un cancer care distruge Germania.A sustinut antisemitismul iar ura
profunda fata de evrei a fost tema dominan-ta a carierei sale politice,care era obsesiva si vindicativa.A
declansat al doilea razboi mondial fiind de fapt primul se-mn al inceputului sfirsitului lui Hitler.Adolf
Hitler si conducerea militara a facut marea greseala de asi subestimainamicii,precum si gresala de a
incepe un razboi pe doua fronturi cu Marea Britanie siURSS, pierzind initiative si tre-ptat visurile lui
Hitler s-au sfirsit,lasind in urma o Europa distrusa si 50 milioane de victime .
Winston Churchill-Nascut in 1874 a fost prim-ministru al Regatului Unit in al doilea razboi
mondial,laureate al Premiului Nobel pentru literature in 1953 pentru maestria descrierii istorice si
biografice precum si pentru stralucirea sa oratorie in apararera valorilor umane.A fost peste masura de
fericit cind SUA au intrat in razboi in decembrie 1941 Churchill a stability legaturi strinse cu Roosevelt
si conducatorul sovietic AIosif Stalin creind Tripla Alianta..Chur-chill a fost un scriitor istoric
profilic,cele mai faimoase lucrari sint Criza lumii(1923-1929),Al doliea razboi mon-dial intre
1948-1953 dar si Viata mea timpurie.
Margaret Thatcher-Prim ministru al Regatului Unit din 1979 pina in 1990 a intreprins un sir de
reforme,incepind anihilarea socialismului,de exemplu:a privatizat numeroase ramuri ale industriei,a
redus cheltuelile guvernamentale si a redus treptat drepturile asociatiilor patronale.In privinta afacerilor
externe Doamna de fiera sustinut in 1980 do-bindirea independentei de catre statul Zimbabwe si a
adoptato pozitie ferma impotriva separatistilor din Irlanda de Nord.A sustinut partidul conservator fiind
secretar general ca mai apoi sa devina lider al acestui partid in 1975,fiind totodata si prima presedinta a
partidului conservator,care sub conducerea lui a promis o aparare hotarita a intereselor Marii Britanii pe
plan international.
47

Mihail Gorbaciov-Conducator al URSS din 1985 pina in 1991,a fost secretar general al partiduli
communist, fiind conducatorul partidului a incercat sa reformeze partidul.A sustinut un sir de reforme
introducind perestroika, reforme economice despre care credea ca vor ridica nivelul de trai al
populatiei.Prima reforma fiind reforma alcoolu-lui conceputa sa lupte impotriva
alcoolismului,podgoriile fiind distruse iar oamenii condamnati.A sustinut primele reforme
democratice ,in 1988 a fost introdus glasnostul,prin care erau acordate noi libertati cetatenilor
sovietici,prin-tre care o mai mare libertate a cuvintului.In timp ce initiativele garbacioviste vizau
libertatea si democratia in URSS, ele duceau treptat tara la colaps,deficitul bugetar a crescut,stocurile
de aur au scazut,iar datoria externa a crescut cu 120 milioane de dolari.Prin reformele libertine si
relaxarea cenzurii Mihail Gorbaciov a contribuit la prabusirea URSS.A fost laureat al Premiului Nobel
pentru Pace in anul 1990.
F D Roosevelt-Al 32-lea presedinte al SUA,a condus SUA in anii grei de dupa criza economica
mondiala si cel de-al doilea razboi mondial.A lansat programul Noul curs promovat 1933-1936 care a
revigorat economia Americana,plasind-o pe primul loc.S-a implicat active prin actiuni diplomatice,
acordarea de ajutoare aliatilor in al doilea razboi mondial,fiind adeptul organizarii noi ai lumii pe
principii democratice,prin intermediul ONU

Documente:
1. 1. Din istoria diplomatiei
2. Suveran-conducatorul unui stat monarchic.Faramitare politica-destramarea unui im-periu si
formarea unor numeroase centre de putere la nivel local.
3. - Campania lui Carol cel Mare in Spania-778
- Incoronarea lui Carol cel Mare la Roma-800
- Tratatul de la Verdun-814
4. Imperiul lui Carol cel Mare,dupa moartea sa,s-a destramat din cauza framintarilor si luptelor
interne dintre urmasii sai,si slabit de atacurile din exterior.
5. - Francia Occidentala(viitoarea Franta)
- Francia Orientala(viitoarea Germanie)
- Lotharingia(viitoarea Italie).
2. 1. www.crestinortodoxa.ro
2. Marea Schisma
3. - Marea schisma-1054
- Divizarea Imperiului Roman-395
- Incoronarea lui Carol cel Mare-800
4. Imperiu Roman- forma de stat constituita de romani in anul 27 i.Hr pe baza cuceriri-lor
effectuate in ultimul secol.National-care apartine sau este propriu unei natiuni.Imperiul Roman de
Rasarit era un imperiu national crestin ortodox.Prin Edictul de la Milano din 313, crestinismul devine
religie oficiala in Imperiul Roman.
5.Ambele biserici se implica in crestinarea popoarelor pagine.In relatiile politice dintre cele doua
biserici apar o multime de contraverse religioase.
3. 1. Evul mediu si nasterea Europei de Le Goff
2. Cruciada-actiuni militare ale feudalilor din Europa sub egida papalitatii,cu scopul de a elibera
tara sfinta.Djihat- conform coranului,musulmanii trebuiau sa duca razboi sfint impo-triva
necredinciosilor.Prima cruciada incepe in anul 1096 si se termina cu esec.Conform cora-nului
musulmanii trebuiau sa poarte razboi sfint,astfel isi ardeau pacatele.
3. Prima cruciada-1096
Eliberarea Ierusalimului-1099
Cucerirea Constantinopolului de catre cruciati-1204
48

4. La originea ideii de cruciada a stat traditia pelerinajului la Ierusalim,centrul lumii spirituale ale
crestinilor.
5. Cruciadele s-au manifestat mai ales pe plan economic si cultural.Cruciadele au inise-mnat
primul contact de durata intre Occident si Orient.Cruciatii apuseni au preluat unele for-me de viata,au
contribuit la dezvoltarea comertului international si al oraselor.Gustul pentru lux,rafinament si bogatie
a patruns in Occident,unde au fost aduse arme,oglinzi,stofe fine,co-voare.Prin intermediul arabilor a
fost aduse in Europa busola,hirtia,praful de pusca si astrolabu
4. 1. O.Drimba,Istoria culturii si civilizatiei
2.Nobil-persoana cu rol conducator in Evu mediu. In urma cruciadelor modul de viata al
nobililor se transforma,ei cunosc gustul pentru lux,rafinament si bogatie.(C,D-doc.precedent. )
5. 1. Robert Matran,Istoria Imperiului Otoman
2.Confesiune-religie sau cult.Imperiu-stat,condus de un monarh.In anul 1453Imperiu
Otoman asediaza Constantinopolul si dupa 2 luni este cucerit.Pentru a consolida imperiu, Me-hmed a
organizat confesiunile musulmane intr-un mod centralizat.
3. - Cucerirea Constantinopolului-1453
- Incep luptele pentru cucerirea intregului teritoriu grecesc-1458
- Imperiul Otoman cucereste Serbia-1459
4. A maritt considerabil si a intarit armata terestra,si a asigurat autoritatea personala,a organizat
confesiunile musulmane intr-un mod centralizat,a infaptuit reforma financiara.
6. 1. Din Apelul lui Stefan cel Mare catre principii Europei.
2.Pagin-denumirea generica data de catre musulmani si crestini celor care erau de alta
confesiune.Poarta crestenitatii-termen prin care se intelege rolul jucat de Tarile Romane, in fata
expansiunii otomane spre tarile europene.Crestinatate-totalitatea statelor crestine ale Europei si a
lumii.Voievod-titlu acordat in Eviul Mediu domnitorilor in Moldova si Tara Ro-maneasca,iar in
Transilvania pina in 1541.Domn-titlu purtat de suveranii Tarii Romanesti si al Moldovei.Domnii Tarii
Moldovei si Tarii Romanesti au fost aparatori ai crestinitatii,ducind o lupta antiotomana.In perioada de
apogeu al Imperiului Otoman,Tarile Romane au stat ca o poarta a crestinitatii in fata pericolului
expansiunii otomane.In perioada de expansiune a Im-periului Otoman toata crestinatatea s-a aflat in
pericol.In anul 1475 la Vaslui,Stefan cel Mare optine o stralucita victorie impotriva paginului imparat
al turcilor,Mehmed al-II-lea.
3. Batalia de la Vaslui-1475
Batalia de la Valea Alba-1476
Stefan cel Mare reia plata tributului-1484
4.Daca Tarile Romane nu vor rezista singure in fata expansiunii otomane,atunci toata
crestinatatea va fi in mare pericol.
5.Domnul Moldovei pune accent pe cuvintul crestinatate,de-oarece religia crestina era unicul
lucru sfint care unea intreaga Europa.
6. Stefan cel Mare considera ca anume acel moment era oportun pentru a lupta cu turcii,
deoarece la acel moment Imperiul Otoman avea mai multi potrivnici,popoarele din balcani la fel
doreau sa se elibereze de sub jugul ottoman.
7. In urma bataliilor de la Baia si de la Lipnic,creste prestigiul domnului Stefan celMare atit in
tara cit si la nivel European.Multe solii se indreptau spre Suceava pentru al atrage in aliante impotriva
otomanilor,deoarece era un bun conducator si cunostea bine tactica de lupta.
7. 1.Din adresarea lui Mihai Viteazu catre castelanul Lvovului.
2.La acel moment lupta impotriva paginilor otomani si apararea religiei,pentru romani erau cele
mai importante treburi crestine.Batalii-ansamblu de ciocniri militare.In anul 1595 Mihai Viteazu
optine o stralucita victorie asupra otomanilor in batalia de la Calugareni.
49

3. Venirea la tronul Tarii Romanestii a lui Mihai Viteazu-1593

Batalia de la Calugareni-1595
Batalia de la Selimbar-1599
4. Argumentele aduse de Stefan cel Mare in adresarea catre principii europeni si cele ale lui
Mihai Viteazu din adresarea catre castelanul Lvovului,se aseamana prin faptul ca ambii invoca faptul
ca crestinatatea este in pericol si trebuie protejata.
5. Focarul care arde pacatele vecinului este razboiul sfint,care conform principiilor coranului
trebuie sa-l poarte poporul musulman impotriva necredinciosilor,respectind princi-piile coranuli ei isi
mintuiau sufletul.
6. Statele crestine trebuiau sa se asocieze pentru a se opune si pentru a stavili expansiu-nea
otomana in Europa,daca popoarele crestine nu se vor uni rind pe rind toate vor fi cucerite.
8. 1. Pace,Comert si razboi in islam,Tarile Romane si dreptul ottoman al popoarelor.
2. Instaurarea suzeranitatii otomane in Tarile Romane.
3. Campania otomana asupra Moldovei-1538
Transformarea Transilvaniei in principat-1541
Cucerirea Banatului de catre otomani-1552
4.Tribut-obligatie financiara.Poarta-guvernul Imperiului Otoman.Tarile Romane du-pa
instaurarea suzeranitatii otomane,erau obligate sa plateasca tribut.
5.Tributul achitat insemna atit pentru otomani cit si pentru crestini,instaurarea starii de pace.
9. 1. Epoca marilor descoperiri geografice.
2. Epoca marilor descoperiri geografice.
3. Cristofor Columb descopera America-1492
Vasco de Gama descopera drumul spre India,ocolind Africa-1498
Prima calatorie in jurul lumii a lui Fernando Magelan- 1519-1522
4. Cruciada- actiuni militare ale feudalilor din Europa sub egida papalitatii,cu scopul de a elibera
tara sfinta.Misionar-persoana care raspindeste o credinta religioasa.In timpul cala-toriilor
geografice,misionarii au fost cei care au raspindit religia crestina si au crestinat noi popoare.
5.Marile descoperiri geografice au avut o importanta foarte mare in evolutia tarilor euro-pene.In
urma marilor descoperiri geografice s-a largit foarte mult orizontul de cunoastere, europenii
acumuleaza noi cunostinte geografice,cunosc noi civilizatii si culturi. Odata cu apa-ritia noii cai
maritime,axa comerciala europeana s-a deplasat din Marea Mediterana si Marea Neagra,in Oceanul
Atlantic,Indian si Pacific,contribuind la dezvoltarea economiei.In urma marilor descoperiri geografice
s-au format primele imperii coloniale,care au avut o importanta capitala pentru lumea europeana.
10. 1.Memorii de la curtea lui Ludovic al-XIV-lea,de Primi Visconti.
2. Domnia lui Ludovic al-XIV-lea.
3. Introducerea codului civil-1667
Introducerea codului penal-1670
Introducerea codului commercial-1673
4. Rege-suveranul unui regat.Consiliu-colectiv organizat cu sarcini de conducere,administrare,etc.Pe timpul regelui Ludovic al-XIV-lea,monarhia absoluta atinge apogeul. In anul 1665
Ludovic al-XIV-lea,a format un consiliu de justitie,dominat de Colbert.
5. (La personalitati)
6. Detine toata puterea absoluta,este prima persoana in stat si conducatorul supreme al
armatei,promoveaza o politica de teroare.
11.1.Tratat

50

2.Principat-forma de guvernamint instaurat intr-un stat,condusa de un principe.Transilva-nia a

devenit principat in anul 1541.Sultan-denumirea suveranilor musulmani in eviu mediu si epoca
moderna.Protectie-sprijin,ajutor acordat cuiva sau cerut de cineva.
3.Deosebiri-Protectie-a)sprijin,ajutor,ocrotire acordata cuiva sau ceruta de cineva,Suzerani-tateservicii obligatorii-oastea Tarii Moldovei trebuia sa participle alaturi de oastea sultanului la campanii
militare,b)aservire economica,c)plata tributului in continua cres-tere,d)nu aveau dreptul sa duca
politica externa.Asemanari-Sultanul trebuia sa apere tara va-sala:Moldova,Tara Romaneasca.
4. Tratatul de la Lutc-1711
Batalia de la Stalinesti-1711
Instaurarea regimului fanariot in Tara Moldovei-1711
5. Stat autonom care se bucura de toate vechile privilegii si obiceiuri moldovenesti.
6. Din tratat reiese ca viitorul Moldovei va fi unul luminos.Moldova trebuia sa intre total sub
protectia Imperiului Tarist,care ii garanta integritatea teritoriala,autonomie interna,inde-pendenta
precum si respectarea vechilor obiceiuri.
12. 1.Exploatarea de catre Anglia a coloniilor americane si inceputul razboiului de indepen-denta a
coloniilor engleze din Statele Unite ale Americii.
2.Colonie-teritoriu ocupat si administrat de o natiune straina si care este dependent de aceasta pe
plan politic,economic si cultural.Metropola-stat posesor de colonii,In anul 1776 coloniile engleze din
SUA isi obtin independenta.Ruptura dintre coloniile americane si metropola s-a produs in anul
1773,in urma partied de ceai de la Boston.
3. Partida de ceai de la Boston-1773
Independenta SUA-1776
Inceputul razboiului de independenta-1775
4.Anglia iesind invingatoare din razboiul de 7 ani,dar epuizata din punct de vedere financiar a
incercat sa impuna niste taxe asupra americanilor.Cauzele nu au fost numai de ordin econo-mic dar si
politic,findca americanii erau lezati in drepturi.
5.Evenimentul care a servit drept pretext pentru inceputul razboiului a fost convocarea pri-mului
congres continental de la Philadelphia la care s-a decis suspendarea comertului cu Ma-rea
Britanie.Acest eveniment a fost o lovitura grava de ordin economic pentru Anglia,deoare-ce aceste
colonii serveau ca piata de desfacere pentru metropola.Era o sursa de venit importan.
6. acest character inechitabil al raporturilor dintre metropola si colonii era si firesc deoarece
cunoastem cu cita brutalitate si violenta colonizatorii au supus aceste teritorii.De aceea in ra-porturile
dintre metropola si colonii erau asemanatoare cu cele dintre stapin si slugile sale.
13.1.Declaratia dreptului omului si al cetateanului.
2. Revolutia franceza
3. Inceputul Revolutiei Franceze-1789
Adoptarea constitutiei-1791
Proclamarea Primei Republici Franceze-1792
4.Natiune-comunitate stabile de oameni,aparute pe baza unitatii de limba,de teritoriu,viata
economica.Drepturi-putere,prerogative,legal recunoscuta unei personae de a avea o anumita
activitate sau privilegiu.In declaratia Dre ptului Omului si al Cetateanului adoptata in anul 1789 este
stipulate canatiunea este sursa esentiala a principiului oricaruii suveranitatiRevo-luita Franceza este
cea care ii declara pe oameniliberi si egali in drepturi
5.Adoptarea unui document cu un astfel de character in aceasta epoca a absolutismului a fost posibila
doar prin influentele si ideile marilor ginditori europeni John Locke,Montesquie si mai ales a
revolutiilor engleze si americane.
14.1. Din Tratatul de la Kuciuc-Kainargi
51

2. Razboiul ruso-otoman din 1768-1774

3.Generalul rus Rumentev a obtinut citeva victorii asupra turcilor si tatarilor-1770
Tratatul de pace semnat de Imperiul Otoman sic el Rus la Focsani-1772
Tratatul de la Kucuic-Kainargi-1774
4.Sublima Poarta-denumirea oficiala a Imperiului Otoman.Contributie-plati financiare sau
materiale.In urma semnarii tratatului de la kuciuc-kainargi,Principatele Romaneau fost scutite de
contributia de razboi pentru 2 ani de acum inainte.In urma semnarii tratatului de laKuciucKainargi,Sublima Poarta trebuia sa trateze cu buna vointa crestinii derit grecesc din imperiu.
5. In urma razboiului ruso-turc din a doua jumatate a sec al-XVIII-lea,statutul juridic al prin-cipatelor
se schimba,principatele se emancipeaza de sub suzeranitatea otomana si trec sub pro-tectoratul
rusesc.Soarta principatelor este tot mai multdiscutata in cadrul tratatelor internatio-nale.Razbaiele au
presupus rupture teritoriale,anexarea Transilvaniei,Olteniei,Banatului.Raz-boaiele si ocupatiile straine
au stagnat dezvolatrea economica a Principatelor Romane.
15.1.Monarhii europene.Marele modele 1848-1914
2.Epoca vectoriana
3.Regina Victoria sprijina realizarea reformei electorale-1867
Regina Victoria devine imparateasa a Indiei-1876
Sfirsitul epocii victoriene-1901
4. Imperiu Britanic-denumire data Regatului Unit si posesiunilor sale coloniale in timpul epocii
victoriene.Alianta matrimoniala-act intre persoane prin casatorie.In timpul domniei Reginei
Victoaria,casa regala a stabilit relatii matrimoniale cu majoritatea caselor domni-toare de pe
continent.In timpul Reginei Victoria,Imperiul Britanic era cel mai vast ,se spune ca in el niciodata nu
apunea soarele.
16.1. Istoria romanilor in secolul al-XVIII-lea
2. Domniile fanariote in Tarile Romane.
3. Instaurarea regimulu fanariot -1711
Tratatul de la Lutc-1711
Rascoala lui Tudor Vladimirescu-1821
4.Epoca fanariota-perioada din istoria Moldovei 1711-1821,si a Tarii Romanesti 1716-1821 care se
caracterizeaza prin conducerea acestor tari de catre domnii fanarioti,numiti direct de catre sultan.In
epoca fanariota in Tarile Romane,s-au inregistrat progrese cit si regrese.
5. Conducerea Tarilor Romane era efectuata de catre domni straini numiti direct de poarta. Chiar
daca in aceasta perioada Tarile Romane erau conduse de catre domni nepaminteni,ele se bucurau de
autonomie interna:pastrarea vechilor obiceiuri,administrarea tarii in limba locala.
17. 1 Istoria romanilor in sec al-XVIII-lea,Stafean Stefanescu
2.Activitatea reformatoare a domnilor Tarilor Romanesti in perioada r egimului fanariot.
3. Pravalniceasca condica-1780
Legiuirea Caragea-1818
Codul Calimachi-1816-1817
4.Legiune Caragea-cod de legi adoptat de catre domnul Tarii Romanestii,Caragea,prin care a fost
inlocuita pravalniceasca condica.Codul Calimachi-cod civil al Moldovei,adoptat la initiativa
domnitorului,Scarlat Colimache.Codul Calimache a fost promulgat in anul 1817 si a fost scris in
limba greaca.Legiunea Caragea este primul cod de legi al Tarii Romanesti pro-mulgata in anul 1818.
5.In perioada domniilor fanariote,astfel de coduri de legi au fost binevenite,deoarece ele limitau
influenta domnitorilor in viata sociala,iar cetatenii urmau sa fie egali in fata legii.In pofida crizei,care
s-a inregistrat in timpul domniei fanariote,unii domnitori au desfasurat o ac-tivitate ampla de reforme.
18.1.Napoleon,Codul civil
52

2.Drepturi civile-totalitate de drepturi a cetatenilor unui stat cu exceptia militarilor si reprezentantilor bisericii.In urma adoptarii codului civil de catre Napoleon,toti cetatenii francezi benificiau
de drepturi civile.
3. Codul civil-1804
Codul penal-1808
Codul Comercial-1811
4.Codul civil a lui Napoleon a legiferat realizarile revolutiei:egalitatea in fata legii,toleranta
religioasa,etc.El a stat la baza intregii legislatii moderne.
5. La personalitati.
6.Napoleon a fost cel care a impus prin lege ca orice copil de orice virsta sa datoreze cinste si respect
tatalui si mamei sale,care totodata este o porunca a lui Dumnezeu si o lege a naturii.
19.1. Jean Michael Lambrin,Histoire.
2.Imperiu-stat constituit pe baza de cuceriri.Imperiul Francez ingloba si domina multe popoare,care
se aflau la diferite nivele de dezvoltare social-economice.
3. Proclamarea lui Napoleon ca imparat al Frantei-1804
Batalia de la Austerlitz-1805
Batalia de la Jena-1806
4.Cuceririle franceze peste tot au fost urmate de reforme in spiritual revolutiei:abolirea dre-pturilor
feudale,egalitatea civila,libertatea individuala.Imperiul Napoleonian a mentinut mos-tenirea
revolutionara si a impiedicat reintoarcerea la vechiul regim.
20.1.Din tratatul de pace ruso-turc
2. Inceputul razboiului ruso-otoman-1806
Armistitiu de la Slobozia-1807
Reluarea operatiunilor militare-1809
3. Tratat de pace-intelegere intre state prin care se inchee un conflict armat.Prin Tratatul de pace de
la Bucuresti,teritoriul de peste 45000 km,numit ulterior Basarabia a fost anexat la Imperiul Rus.
4.Consecintele tratatului politic de la Bucuresti au fost foarte grave,deoarece in urma acestuia s-a
produs divizarea unui stat si al unui popor.Dupa anexarea acestui teritoriu situatia a trecut printr-un
process de deznationalizare si rusificare.
21.1.Transformarea Basarabiei in gubernie ruseasca.
2. Obiceiuri moldovenesti-legi moldovenesti nescrise,drept sau obligatie,statornicite prin traditia
moldoveneasca.Protest tacit-manifestare formala impotriva procesului de transforma-re a Basarabiei
in gubernie ruseasca.Odata cu cu suprimarea autonomiei Basarabiei,au fost interzise de catre autoritati
obiceiurile moldovenesti,traditiile,limba.In perioada anilor 1812-1874 intelectualitatea basarabeana
protesta tacit impotriva autoritatilor tariste si politicii lor.
3. Toata puterea a fost concentrate in mina generalului Hartingh-1813
A fost adoptat asezamintul obloastei Basarabia-1818
Noul guvernator general al Basarabiei devine contele Vorontov-1823
4. In primul rind urmarea suprimarea autonomiei Basarabiei si transformarea ei in gubernie
rusa.Inlaturarea obiceiurilor moldovenesti si intensificarea procesului de deznationalizare si rusificare
a tinutului.
5.Nobilimea basarabeana refuza colaborarea cu autoritatile tariste,nu doreau sa fie loiali re-gimului
instaurat in provincie.
22.1.Congresul de la Viena.
2.Batalia de la Waterloo-1815
Congresul de la Viena-1815
Batalia de la Leipzig-1815
53

3.Oridinu Cavalerilor Teutoni-ordin calugaresc si military infiintat in anul 1190 la locurile sfinte de
nobilii germani din partile baltice.Suveran-conducatorul unui stat monarchic.Suve-ranul era persoana
care detinea puterea absoluta intr-un stat.Dupa incheerea cruciadelor,cava-lerii Teutoni au revenit in
Europa si au actionat in centru si estul continentului.
4. In istoria diplomatiei europene incepe o noua etapa,trecind de la ratiunea de stat la echili-bru
european.
23.1. Tratatul de la Adrianopol.
2.Suzeranitate-dreptul unui stat asupra altuia.Capitulatie-act juridic prin care se consfintea
intelegerea intre doua state pentru a crea,modifica sau stringe obligatiile intre ele.In urma campaniei
din 1538 otomanii isi stabilesc defenitiv suzeranitatea in Tara Moldovei.Cele mai cunoscute
capitulatii sint cele emise in anii 1393-1396,1456,1462,1511.
3. Batalia de la Navarino-1827
Rusia declara razboi Imperiul Otoman-1828
Armata rusa cucereste Adrianopolul-1829
4. Rusia devine curte protectoare a principatelor si garanta a autonomiei lor.Sultanul turc a
recunoscut autonomia administrative a Moldovei si Tarii Romanesti.O retrocedat cetatile de pe malul
sting al Dunarii.
24.1. Proclamarea guvernului provizoriu francez.
2. Proclamarea celei dea II Republici Franceze-1848
Proclamarea Republicii de catre Mazini si Garibaldi-1849
Restabilirea celui de-al doilea imperiu-1851
3.Guvern-organul central al organizatiei de stat.Reprezinta puterea executive.Natiuni-comu-nitate
stabile de oameni istoriceste constituita pe baza unitatii de limba,de teritoriu,etc. Secolul XIX mai este
numit secolul nationalitatilor.Guvernul provizoriu francez a pledat pentru insta-urarea republicii
4.Revolutia din 1848-1849 a dat o lovitura de gratie vechilor regimuri,imperiile absolutiste au inceput
reforme modernizatoare,adoptarea ideii statului de drept,care facea legea egala pentru toti.
5.Principiile exprimate de parizieni si anume:libertatea,egalitatea sint fundamentale pentru o societate
democratica,omul s-a nascut liber,iar legea este egala pentru toti.
25.1.Proclamatia de la Islaz
2. Domn-titlu purtat de suveranii Tarii Romanesti si ai Moldovei.Constitutie-legea funda-mentala a
unui stat.Conform Proclamatiei de la Islaz din 1848 in Tara Romaneasca domnul trebuia sa fie ales pe
un termen de 5 ani.Indata dupa Proclamatia de la Islaz adunarea generala extraordinara trebuia sa
adopte constitutia.
3. Ion Bratianu,Ion Heliade Radulescu si Constantin Roseti au pregatit un plan politico-militar al
revolutiei-Mai 1848
Proclamatia de la Islaz-iunie 1848
Izbucnirea revolutiei de la Bucuresti-11 iunie 1848
4.a) Independenta administrativa si legislative.
b) Egalitatea drepturilor politice.
c) Dezrobirea taranilor prin despagubire.
5. Revolutia din anul 1848 in Tara Romaneasca s-a desfasurat printr-o bogata activitate,pro- movind
valorile si principiile democratice:independenta,egalitatea in drepturi,libertatea.A fost adoptat
tricolorul si imnul poporului Desteaptate romane.
26.1. Tratatul de pace de la Paris
2. Tratatul de pace de la Paris-1856
Isi incep activitatea adunarile ad-hoc-1857
Unirea Principatelor-1859
54

 3. Divan-organism cu atributii politice,juridice si administrative.Divanurile ad-hoc au fost

chemate sa exprime dorintele populatiei referitor la organizarea definitive a principatelor.In
urma Congresului de la Paris,Principatele Romane au ramas sub suzeranitatea otomana dar
insotita de garantia colectiva a marilor puteri europene.
4.In anul 1856 la Paris pentru prima data la nivel European s-a pus in discutie problema romanilor ca de exemplu:unirea romanilor
27 1.Otto van Bismark.
2.Liberalism-miscare politica si economica,filozofie politica bazata pe valorile tolerantei,libertatii individuale si de exprimare.Unitatea intereselor liberalililor si a lui Wilhem I s-au rupt
in legatura cu discutiile despre reforma militara.
3. Formarea Confederatiei Germane-1866
Adoptarea Constitutiei Confederatiei Germane de Nord-1867
Proclamarea Imperiului Otoman-1871
4.Problemele mari ale epocii ca de exemplu:unificarea unui stat-Germania,nu trebuia decis prin
cuvintari ci prin fier si singe.
5. Cancelarul german Otto van Bismark era constient ca Unificarea Germaniei se va realize in
urma unor razboaie duse cu vecinii.Eliminarea Austriei,Frantei din procesul de Unificare a
Germaniei
28.1.Problema unirii
2.Popor-neam,populatie,oameni care locuiesc pe acelasi teritoriu,vorbesc aceiasi limba si au
aceeasi traditie culturala.Adunari ad-hoc-adunari speciale,representative si consultative care sau intrunit in anul 1857 pentru ca romanii sa se prununte daca sunt de accord sau nu cu unirea.Adunarile ad-hoc isi incep activitatea in 1857.
3.Conferinta de la Paris-1856
Isi incep activitatea adunarile ad-hoc-1857
Unirea Principatelor Romane-1859
4. Scopul principal care va face fericita generatiile viitoare este unirea.
5. Argumentele aduse de adunarile ad-hoc pentru a justifica necesitatea unirii:suntem acelasi
popor,omogen,pentru ca avem acelasi inceput,acelasi nume,reflecta cele mai puternice dreptu-ri
istorice.
6.Prin respectarea drepturilor omului la autonomie,romanii dobindeau dreptul la autoadministrare si isi mai mai doreau ca statul sa le poarte numele,iar printul strain sa le garanteze independenta si integritatea statului.
29.1.Alexandru Boldur,despre necesitatea reformelor.
2. Reforma-transformarea politica,economica,sociala,culturala,cu character limitat sau
structurat.Politica externa-un sistem de masuri adoptate de catre un stat in relatiile cu vecinii.
Politica externa si interna gresita a guvernelor ruse au adus Imperiului Rus,in pragul unui esec
suferit in razboiul din 1853-1856,care demonstreaza inapoierea economiei imperiului. In urma
razboiului din Crimeea,Tarul a constientizat necesitatea infaptuirii unui sir de reforme.
3.In urma razboiului din Crimeea,Imperiul Rus isi pierde pozitia dominanta in Europa,iar pe
plan intern initiaza un sir de reforme:agrara,administrative,militara.
4.Esecul suferit in urma Razboiului din Crimeea impotriva statelor europene a demonstrate caracterul inapoiat al economiei Imperiul;ui Tarist si anume prezenta relatiilor de tip feudal.
30.1.Serbie-stare de dependenta a taranului fata de stapinul feudal,iobagie.Tarani elibe-raticare au statut juridic de tarani independenti.In anul 1861 a fost desfiintata serbia in Impe-riul
55

Tarist.Taranilor eliberati din serbie li s-a acordat drepturile locuitorilor liberi atit cele per-sonale
cit si patrimoniale.
2. Manifestul tarului Alexandru al II-lea despre lichidarea serbiei-1861
Lichidarea serbiei in Imperiul Tarist-1861
Legea agrara in Basarabia-1868
3. Existenta serbiei demonstra caracterul inapoiat al economiei Imperiului Tarist,prezenta remeniscentelor feudale.
4.Basarabia fiind gubernie ruseasca,aceasta reforma cuprinde si guberniile periferice,astfel in
anul 1868 in Basarabia se adopta legea agrara,taranii fiind improprietariti cu pamint.
31.1. Din discursul inaugural al Presedintelui SUA,Abraham Lincoln
2.Razboiul civil din SUA
3. Inceputul razboiului civil-1861
Se adopta Homestead Act-1862
Se termina razboiul civil din SUA-1865
4.Declaratie de independenta-act prin care un stat se declara independent,care singur isi va
rezolva liber fara vrun amestec din exterior.Cetateni-persoane adulte ce se bucura de toate
drepturile politice si economice ce sunt conferite locuitorilor cu drepturi depline al unui stat. In
declaratia de independenta a SUA,era stipulate ca toti oamenii au fost creati egali si au fost
inzestrati cu anumite drepturi:la viata,libertate si cautarea fericirii.In discursul sau,Abra-ham
Lincoln la 4 martie 1861 declara ca teribila problema a razboiului civil se afla in mina
cetatetenilor.
5.In aceasta perioada SUA cu toate ca era un stat democratic se confrunta cu problema sclaviei.In sec al XIX-lea,problema sclaviei era o rusine pentru societatea americana.
33.1.Tratatul Triplei Aliannte.
2.Formarea Triplei Aliante
3.Tratat-acord dintre doua sau mai multe parti.In anul 1882 Germania,Austro-Ungaria si Italia
au cazut de accord sa inchee un tratat cu caracter defensive.
4.Germania a incheiat un tratat de alianta cu Austro-Ungaria-1879
La tripla alianta adera Romania-1883
Italia,Germania,Austro-Ungaria au semnat un tratat de asistenta mutuala-1882
5.Germania,Austro-Ungaria si Italia
34.1.Tratatul de alianta dintre Romania si Tripla Alianta.
2. Aderarea Romaniei la Tripla Alianta.
3. Germania a incheiat un tratat de alianta cu Austro-Ungaria-1879
La tripla alianta adera Romania-1883
Italia,Germania,Austro-Ungaria au semnat un tratat de asistenta mutuala-1882
4. Parti contractante-doua sau mai multe state,semnatare ale unui tratat.In 1883 Germania,
Austro-Ungaria,Italia si Romania devin parti contractante.
5. Prin acest tratat de alianta,Romania si-a asigurat independenta si integritatea teritoriala.
35 .1. Din conventia militara franco-rusa.
2. A fost semnata conventia franco-rusa-1893
Tratat anglo-francez-1904
Aderarea Rusiei la Antanta-1907
56

3.Conventie-intelegere bi sau multilaterala.In anul 1893 Franta si Rusia cu o dorinta comuna de a

pastra pacea au semnat o conventie militara.
4. Motivele semnarii conventiei de catre Rusia,in primul rind dorinta de a esi din izolarea diplomatica,in al doilea rind pentru a-si pastra posesiunile teritoriale din Europa de Est.
36. 1.Declaratia de unire a Basarabiei cu Romania,declaratie.
2. Principiul ca noroadelor singure sa-si hotarasca soarta-autodeterminare nationala.Drept istoric
si Drept de neam-principii de drept international.Puterea dreptului istoric si puterea dreptului de
neam,au fost principiile de drept international,invocate in declaratia de unire a Basarabiei cu
Romania.In 1918 provinciile romanesti folosindu-se de dreptul noroadelor sin-gure sa-si hotarasca
soarta lor s-a unit cu Romania.
3. Unirea Basarabiei cu Romania-1918
Inceputul miscarii de eliberare nationala din Basarabia-1917
Sfatul Tarii a votat declaratia de independenta a R.D. Moldovenesti-24 ianuarie 1918
4. Dreptul de neam,dreptul istoric,principiul ca noroadele singure sa-si recunoasca soarta lor.
5. Declaratia de unire a Basarabiei cu Romania din 1918 a servit ca model pentru celelalte provincii
romanesti.
37.1. Istoria secolului XX
2. Instaurarea regimurilor democratice in Europa de Vest.
3. Parlamentul britanic acorda drept de vot femeilor,care au implinit 30 de ani-1918
Guvernul Francez adopta o lege privind contractile collective de munca-1919
Partidele din Franta au format guvernul unitatii nationale-1926
4. Democratie-forma de organizare si conducere politica a societatii in care puterea apartine
poporului.Libertati politice-ansamblu de libertati de care benificiaza cetatenii intr-o societate
democratica:libertatea presei,a intrunirilor,etc.Dupa I Razboi Mondial in statele din Europa de Vest au
venit la conducere guverne democratice.In cadrul unei societati democratice,cetatenii benificiaza de
libertati politice ca libertatea presei,a intrunirilor,etc.
5. Cetatenii participa direct sau indirect la putere,votul universal,mentinerea si apararea libertatilor
individuale,libertati politice,economice.
38.1. Omul dezradacinat de T.Tudorov
2.Regim totalitar-forma de guvernamint in care puterea suprema este impusa de catre o per-soana sau
un partid politic.Teroare-asuprire bazata pe intimidare si amenintare,deportari,ex-terminare in
masa,massacre,etc.In cadrul unui regim totalitar,teroarea se foloseste pentru a orienta comportarea
populatiei.
3. Instaurarea fascismului in Italia-1922
Venirea nazistilor la putere in Germania-1933
Introducerea serviciului militar obligatoriu in Germania-1935
4. In primul rind un regim totalitar se instaureaza acolo unde statul este cuprins de un haos politic,de
criza economica si paturile sociale sint nemultumite de aceasta situatie.La fel si in cazul
Germaniei,Hitler vine in fruntea unui stat aflat intr-o criza politica si economica,propa-vaduind ideea
ca problemele social-economice pot fi rezolvate pe calea nimicirii dusmanilor externi si
interni.Fascistii promiteau ca venind la putere,vor asigura muncitorilor locuri de munca,vor asigura
asistenta sociala,etc.Nazistii se pronuntau impotriva celor mai umilitoare, pentru germani clause ale
Tratatului de la Versailles.In astfel de coditii propaganda fascista cistiga tot mai multi adepti.In 1933
Hitler devine cancelar al Germaniei,1934 si-a arogat puteri depline numinduseFiuhrer si cancelar al
Rihului,in 1935 introducerea serviciului militar ob-ligatoriu.Ideologia nazista a patruns adinc in
scoli,universitati.Tineretul a fost imegimentat in organizatii Natia tinara,Uniunea fetelor germane.
39.1.Moldoveni p.62,King Charles
57

2. Constituirea RASSM-1924
Adoptarea planului bolsevic de industrializare a RASSM-1925
S-a adoptat primul plan cincinal-1929
3.Propaganda-actiune sistematica pentru influentarea opiniei publice,spre a impune si a raspindi o
doctrina politica sau religioasa.Identitate-totalitatea trasaturilor prin care se define-ste o comunitate
umana.Prin intermediul propagandei in RASSM,URSS a netezit calea spre revolutia socialista
romaneasca.Constituirea RASSM in 1924 a avut scopul de a construe o identitate moldoveneasca la
est de Nistru,care teoretic se deosebea de cea romaneasca.
4. Scopull URSS era sa creeze o stare de tensiune si de amenintare permanenta la adresa Ro-maniei si
in acelasi timp sa extinda revolutia proletara in Romania si in Balcani.
5. Ca urmare a constituirii unei natiuni in RASSM a fost mutilata constiinta nationala,care banuiau
insusi existenta poporului moldovenesc deosebit de cel roman si a limbii moldovene-sti deosebita de
limba romana.
40.1. Memoriul romanilor transnistrieni inaintat Ligii Natiunilor,martie 1932.Memoriul.
2. Soviete-comitet,stat,organizatii care au reprezentat baza structurii statale a Rusiei sovietice si apoi a
URSS.Colhozuri-gospodarie Agricola colectiva in URSS.Deportati-persoane,care au suferit in urma
deportarilor staliniste.A extermina-ucidere sistematica a reprezentantilor unei natiuni.Sovietele erau
organizatii,care urmareau distrugerea culturii moldovenilor-romani Dupa crearea RASSM,moldovenii
au fost constrinsi sa intre in colhozuri,cei care nu doreau sa se supuna erau deportati treptat in
Siberia.Autoritatile sovietice si-au propus spre indeplinire un plan infernal de a extermina
populatia,care nu va fi loiala regimului.
3. In urma instaurarii regimului communist in RASSM,populatia a fost impusa sa renunte la
obiceiurile,traditiile si limba nationala.Au fost constrinsi cu forta sa se inscrie in colhozuri.
Populatia,care se impunea autoritatilor era deportata in Siberia sau exterminata completame-nte.
4. Demareaza campania de colectivizare-1929
Erau colectivizate circa 30 % din gospodariile taranesti-1930
Aproximativ 3200 de gospodarii taranesti au fost declarate chiaburesti-1932
5. Statul sovietic avea ca scop ca acesti romani de la est de Nistru sa fie inglobati in URSS.
6.Autoritatile sovietice pentru asi impune regimul totalitar communist,recurgeau la deportari si
exterminari in masa.
7.Moldovenii au ocupat aceste locuri inca de pe vremurile expansiunii romanilor de la munti spre
rasarit si a descalecatului Moldovei in veacul al XIV-lea,de aceea prin puterea dreptului istoric si al
principiului ca popoarele singure sa-si hotarasca soarta.
41.1. Improprietarirea taranilor,Adevarul,23 aprilie 1925.
2.Reforma agrara-schimbarea relatiilor agrare sau a formelor de stapinire si folosire.Reforma agrara
aplicata in Basarabia a deschis calea spre modernizarea agriculturii,care era ramura de baza a acestei
provincii.
3. Reforma agrara din Basarabia in perioada interbelica.
4 . Promolgarea legii reformei agrare pentru Basarabia-1918
Ratificarea legii agrare printr-un decret regal-1920
Infaptuirea reformelor agrare-1921
5. Reforma agrara aplicata in Basarabia a deschis calea spre modernizarea agriculturii,care era ramura
de baza a acestei provincii.
6. Dominatia tarista in Basarabia a frinat dezvoltarea economica a provinciei,deoarece nu au fost
infaptuite reforme pentru dezvoltarea relatiilor capitaliste,de aceea reforma agrara aplicata in
Basarabia si improprietarirea cu pamintera necesara.
44.1. Romania-online-net
58

2. Reluarea relatiilor diplomatice dintre Romania si URSS-1934

N.Titulescu a fost ales presedinte al adunarii generale-1933
Vizita lui N.Titulescu la Ankara-1933
3.Diplomat-persoana care face parte din corpul diplomatic al unui stat.Parlament englez-putere
legislative in Anglia,organul care reprezinta natiunea engleza.Nicolae Titulescu a fost cel mai mare
diplomat roman de talie internationala din perioada interbelica.
45. 1. Istoria secolului 20
2. - Falimentul bursei de la New York-1929
- Roosevelt a fost ales presedinte-1932
- Initierea programului New Deal-1933
3. Dictatura nazista- regim politic instaurat de catre Hitler in Germania,toata puterea
fiind
concentrata in miinele dictatorului,existenta unui singur partid nazist ,lipsa libertatilor individuale.
Criza- perioada de stagnare:decline,regres.Criza economica din anii 1929-1933 s-a extins rapid
asupra tuturor statelor din Europa,inclusive asupra Romaniei. Una din cones-cintele politice ale marii
depresiuni a fost istaurarea dictaturii naziste in Germania.
4. Urmarile crizei economice au fost nefaste pentru intreaga societate europeana.In Ger-mania sa instaurat dictatura nazista,astfel ei au promovat o politica de teroare.
46.1. Acordul de la Munchen
2.Acord-intelegerea cu character politic,social-economic,cultural,dintre 2 sau mai multe state. In urma
Acordului de la Munchen din 1938 Cehoslovacia a fost impartita de Germania si Ungaria.Ocupare
progresiva-luare in stapinire treptata.In urma Acordului de la Munchen Germania ocupa progresiv
Cehoslovacia.
3. Germania ocupa Regiunea Suedeta-octombrie 1938
Ungaria ocupa Regiunea Transcarpatica-noiembrie 1938
Capitularea Cehoslovaciei-30 septembrie 1938
4. Dupa ce Cehoslovacia a capitulat a fost impartita de Germania si Ungaria,astfel precipitind o
izbucnire de indignare nationala.
5. Marea Britanie si Franta au dus o politica de conciliere dorind sa evite un nou razboi.
47.1.Protocolul aditional secret al Pactului de neagresiune dintre Germania si URSS,1939
2.Tratat de neagresiune-tratat international dintre doua sau mai multe state,care se oblige sa nu se
agreseze reciproc.Reich-denumire data Imperiului German.Sfere de interes-teritoriu asupra caruia isi
manifesta interesul politic si economic un stat.La 23 august 1939 ministrii de externe al URSS si
Rich-ului au semnat un tratat de neagresiune,delimitind sferele de interes in Europa Rasariteana.
3. Semnarea pactului Ribbentrop-Molotov-1939
Nota ultimativa a guvernului sovietic adresat guvernului roman-1940
Inceputul celui deal II-lea Razboi Mondial-1939
4.Frontiera dintre Germania si Uniunea Sovietica pe teritoriu Poloniei vor fi delimitate aproxi-mativ
pe linia riurilor Warew,Vistula si San
5.Basarabia cade sub zona de influenta sovietica,pentru care Germania isi declara totalul dezinteres
6. Prin actul impartirii sferei de influenta dintre Germania si Uniunea Sovietica,Hitler atinge punctual
culminant in politica sa,totodata asigurindu-si o pace temporara din Est.Uniunea So-vietica isi extinde
hotarele asupra teritoriilor stapinite pina in 1917,rezolva problema Basarabiei si continua politica
revolutiei socialiste in balcani.
48.1.Nota ultimativa a guvernului sovietic adresata guvernului roman,26 iunie 1940
2.Guvernul sovietic-organul principal de conducere a URSS,care detinea intreaga putere legislativa,executive si judiciara.Conflict-neintelegere,ciocnire de interese,dezacord.Dupa 1918 intre
Rusia si Romania a ramas un litigiu nerezolvat de aceea pe tot parcursul perioadei inter-belice ele s-au
59

aflat in stare de conflict.La 26 iunie 1940 guvernul sovietic adreseaza nota ultimativa guvernului
roman.
3. Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov-1939
Nota ultimativa-1940
Armata Rosie ocupa intregul teritoriu al Basarabiei,Nordul Bucovinei si Tinutul Herte-1940
4. Guvernul sovietic considera ca in anul 1918 romania s-a folosit de slabicinea militara a Rusiei,a
desfacut de la Uniunea Sovietica o parte din teritoriul ei.Basarabia,calcind prin aceasta unitate
seculara populate in principal de ucraineni.
5. Guvernul Urss impune Romaniei sa inapoieze cu orice pret Uniunii sovietice,Basarabia si partea de
nord a Bucovinei.
6. URSS profitind de situatia internationala din acea perioada incearca sa rezolve problema
Basarabiei,care a fost obiect de disputa dintre URSS si Romania pe tot parcursul perioadei
interbelice.Prin inaintarea acestei note ultimative guvernului roma,Uniunea Sovietica incalca
drepturile istorice si principiul la autodeterminare a popoarelor.
50.1.Carta ONU.Istoria universala in texte.
2.Securitate internationala-scopul principla al ONU prin masuri collective,eficace pentru prevenirea
si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii.Principalul scop al ONU a fost sa men-tina pacea si
securitatea internationala
3. Constituirea ONU-1945
Prima sesiune a ONU-1946
Adoptarea drapelului ONU-1947
4. consecintele celui deal II razboi mondial au impus statele din coalitia antihitlerista sa ia masuri
pentru a preveni astfel de conflicte,de aceea s-a constituit ONU,asemanatoare Ligii Natiunilor,care
avea ca scop primordial mentinerea pacii si securitatii internationale.
5. O astfel de organizatie si in acelasi timp un astfel de document ca Carta ONu a avut o importanta
deosebita pentru evolutia societatii contemporane,deoarece pe tot parcursul sec XX aceasta organizatie
si-a atins scopurile:mentinerea securitatii internationale,dezvoltarea rela-tiilor prietenesti intre
natiuni,cooperarea internationala,etc.
51.1. Ion Varta.Cenzura sovietica din RSS Moldoveneasca in anii 70 ai secolului al-XX-lea
2. Populatia,care a fost pregatita in scoli romanesti erau declarati intoxicati cu ideologia burgheza1945
Lichidarea sistemului de instruire existent in Basarabis-1944
Oamenii de creatie din RSSM au fost impusi sa serveasca ideile Partidului Comunist-1945
3.Regim sovietic-regim de ocupatie instaurat in RSSM caracterizat prin aplicarea terorii,deportarilor,represiuni si introducerea unei cenzuri drastice.Cenzura-supravegherea de catre guvernul
sovietic a continutului cartilor,teatrelor,artei.Odata cu instaurarea regimului sovietic si de ocupatie in
RSSM a fost introdus cenzura.
4.Se urmarea in mod strict ca in biblioteci,librarii sa nu ajnga lucrari elaborate de autori din Romania
si din emigratia romaneasca.Cenzura draconica de tip communist a facut ravagii, schilodind nu numa
reprezentantii culturii,stiintei di RSSM.
5.Introducerea cenzurii in RSSM a avut ca consecinta stagnarea dezvoltarii culturii nationale.
Literatura scrisa in aceasta perioada avea un continut ideologizat.Adevarul istoric practice in toate
cazurile era negat.Populatia autonoma a devenit cu desavirsire niste homosovieticus.
52.1. Tratatul Atlanticului de Nord
2. Constituirea NATO
3. Tratatul de la Bruxelles-1948
Constituirea Nato-1949
60

Aderarea Turciei si Greciei la NATO-1952

4. Carta Natiunilor Unite-document care a stat la baza crearii NATO si in care sint stipulate
scopurile organizatiei si principiile.Diferende internationale-conflicte,neintelegeri,dispute de talie
internationala.Statele semnatare ale Cartei Natiunilor Unite se angajau sa resolve prin mijloace
pasnice toate diferendele internationale.
5. In toiul razboiului rece,o astfel de organizatie cu astfel de principii era foarte importanta, deoarece
statele din coalitia antihitlerista au inteles ca mentinerea pacii putea fi realizata doar colectiv.
53.1. King Charles. Moldovenii p.97
2.Deportari-deplasarea unor personae intr-o zona indepartata de locul de rezidenta,printr-o decizie a
autoritatilor centrale.Din anul 1941 pina in 1951 aproape 16.000 mii de familii au fost deportati din
RSSM. Foamete-lipsa mare si de lunga durata a produselor alimentare. Foametea organizata din anii
1946-1947 a fost provocata de rechizitionarea grinelor de catre comunisti pentru ai constringe pe
tarani sa intre in colhozuri.Chiaburi-tarani instariti. Intre anii 1941-1951 taranii declarati chiaburidusmani ai poporului impreuna cu familiile lor au fost deportati in Siberia.
3. Inceputul campaniei de colectivizare-1946
Sfirsitul foametei-1947
Operatiunea Sud-1949
4.Chiaburi,personae din secta Martorii lui Iehova,16.000 de familii.
5.Prin deportarile organizate de autoritatile sovietice,populatia autohtona era constrinsa sa intre in
colhozuri.
6. Regimul totalitar communist instaurat in RSSM cu siguranta a avut un caracter degradant, deoarece
pentru a supune populatia,pentru a o face loiala regimului,autoritatile au recurs la multe metode
inhumane,precum deportarile,foametea,exterminari.Aceasta politica a complicat si mai mult situatia
populatiei din Basar abia.
54.1. Anne Carol. Dictionar de istorie a secolului al XX-lea.
2.Politica neoliberala-politica promovata de Margaret Thatcher in timpul guvernarii sale,care a
permis relansarea cresterii economice.
3. Politica neoliberala permite relansarea cresterii economice.Promoveaza initiative individu-ala si
profitul,reducerea impozitelor pe veniturile mari,limitarea cheltuelilor publice.Lupta im-potriva
terorismului.
4. Margaret Thatcher devine prima femeie-sef de govern din Europa-1979
Teroristii irlandezi incearca sa o asasineze-1984
Demisioneaza-1991
5. Margaret Thatcher devine o figura foarte nepopulara din cauza noului impozit local pe cap de
locuitor,introdus in anul 1990.
55 .1. A.Winkler. Trecutul apropiat.Eseuri si documente despre America de dupa cel de-al II Razboi
Mondial.
2.Razboi rece-stare de incordare a relatiilor dintre est si vest,timp de peste patru decenii. Agresiuneatac inarmat savirsit impotriva unui stat.Expansionism-politica agresiva de extin-dere teritoriala sau a
sferelor de influenta a unui stat.Razboiul rece in viziunea ortodoxa americana a fost o replica
impotriva agresiunii comuniste.In opinia unor contemporani o cauza a razboiului rece a fost
expansionismul rusesc .
3. Declaratia lui Churchill de la Fulton-1946
Crearea NATO-1949
Crearea OTV-1955

61

4. Geopoliticii descoperau urmele razboiului rece in ambitiile strategice ale Rusiei imperiale ce
duceau in secolul al XIX-lea la razboiul din Crimeea,in penetratia rusa in Balcani si orient-tul
Mijlociu si in presiunile asupra Marii britanii cu privire la portiva de salvare din India.
5. In primul rind viziunea ortodoxa Americana descopera urmele razboiului rece in ambitiile strategice
ale Rusiei imperiale,iar teza revizionista isi gaseste originea in detinerea bombei atomice de catre
SUA,abordind o tactica de agresiune cu scopul de a elimina influenta rusa din Europa de Est.
56.1.Extras din declaratia de independenta a RM,27 august 1991.
2.Parlament-organ reprezentativ de conducere,puterea legislative intr-un stat.Alegeri libere si
democratice-principiul pe care se bazeaza o societate democratica,toti au dreptul de a alege si a fi
alesi.
3. Independenta RM-1991
Adoptarea constitutiei-1994
A fost recunoscuta independenta statala-1992
4.Stat suveran,independent si democratic,liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul.
5. Prin adoptarea declaratiei de independenta a RM,s-a nascut un nou stat suveran,independent si
democratic.Declaratia de independenta este actul prin care un stat se declara independent, folosindu-se
de dreptul popoarelor la autodeterminare.
57. 1. Le Monde,14 decembrie 1991
2. Prabusirea Imperiului Sovietic\URSS
3. Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic a fost deacord sa renunte la monopolul
puterii-1990
Gorbaciov a demisionat din functia de presedinte al URSS-ului si a predat puterea lui Boris
Eltin-1991
Guvernul sovietic a recunoscut independenta celor trei state baltice-1991
4.
Instituii democratice organe de stat (parlament, guvern, etc. ) care
asigur funcionarea unei societi democratice .
5.n statele comuniste dup prbuirea URSS snt create instituii
democratice.
6.mprirea statelor lumii n dou tabere a avut ca consecine: declanarea
rzboiului rece, crearea NATO i OTV, instaurarea regimului totalitar
communist n statele din Europa Central- promovarea politicii de ideologizare
a culturii, negarea adevrului instoric, deznaionalizarea; implimentarea
modeluluide dezvoltare economic sovietic/economia planificat. Decalajul n
dezvoltarea economic care se observ i azi n majoritatea statelor.
58.1 .Extras din Tratatul de la Maastricht de constituire a UE
2. Semnarea tratatului de constituire a UE
3. 1991 Consiliul European de la Maastricht a decis crearea Uniunii Europene n baza
Comunitii Europene.
1992- Minitrii de externe i minitrii de finane au semnat Tratatul de la Maastricht
1993 a intrat n vigoare Tratatul de la Maastricht
4. .Tratat-intelegere,acord,pact intre doua sau mai multe state cu privire la anumite
chestiuni.Cetatenie europeana-include drepturile,obligatiile si participarea la viata
politica,cetatenia europeana vizeaza consolidarea imaginei si a identitatii Uniunii
Europene si implicarea mai profunda a cetateanului in procesul de integrare europeana.

62

Tratatul Uniunii Europene l prevede formarea Uniunii Europene cu pia intern, politici
comune, uniune economic i monetar, politic extern i de securitate comun,
cooperare n domeniul justiiei i afacerilor interne.
"Cetatenia europeana a fost definita prin Tratatul asupra Uniunii Europene,
semnat in 1992 la Maastricht.
5. Tratatul de la Maastricht a consacrat cea mai important evoluie n domeniul politicii
economice i monetare. Acest tratat, din punct de vedere economic a reanalizat
Tratatul de la Roma i l-a modificat.
59. 1.Planul de Aciune UE-Moldova, semnat la 22 februarie 2005, Bruxellex
2.Semnarea Planului de Aciune UE-Moldova 2005
3. 2004 a fost semnat Planul UE pentru un termen de trei
2005 Semnarea Planului de Aciuni UE - Moldova
2006 -aprobarea Planului de aciuni pentru utilizarea, n procesul de
reintegrare a rii
4. Semnarea Planului de Aciune UE-Moldova a fost un pas important n
stabilirea relaiilor politice, de securitate, economice i culturale cu UE.
Moldova este invitat s intensifice cooperarea transfrontalier i s
mprteasc responsabilitatea pentru prevenirea i soluionarea conflictelor.
5 Planului de Aciune UE-Moldova a fost nsoit de un program reformator n
conformitate cu standardele Europene: reformelor legislative i constituionale;
adoptarea unor acte legislative adoptate cu scopul crerii condiiilor pentru
soluionarea problemei transnistrene; Parlamentul a adoptat o serie de
modificri a Codului electoral; cu privire la reforma parlamentar; garantarea
independenei sistemului judectoresc prin crearea Institutului Naional al
Justiiei; reformarea procuraturii conform recomandrilor Consiliului Europei
etc. Toate aceste reforme constituie pai importani spre integrearea
European.

63