Biserica în Țările

Române

A elaborat:Țurcan Ana
Creștinismul care a avut originea sa încă din
perioada antică nu a fost impus de către suveran
la o anumită dată, dar s-a răspândit treptat
printre oameni. De aceea nu se exclude faptul că
pot să mai existe ierarhi ortodocși în spațiul
carpato-danubiano-pontic din perioada Evului
Mediu timpuriu.
Structuri bisericești timpurii au fost cunoscute în
Dobrogea, unde din sec. XI-XIII a funcționat
biserica de piatră (Dinogeția-Garvăn). Iar mai apoi
la sf. Sec. XIII și înc. sec. XIV a fost cunoscută
mitropolia Vicinei. […]
După apariția țărilor românești independente,
acestea și-au avut structurile sale bisericești.
 Țara Românească
În anul 1395 Sinodul patriarhal din Constantinopol a
aprobat înființarea mitropoliei Țării Românești-
Mitropolia Ugrovlahiei cu rezidența la Argeș.
În scopul de a se opune extinderii catolicismului la
sud de Carpați, s-a creat o mitropolie la Severin.
După ceva timp au fost înființate două episcopii de
către Mitropolia Ugrovlahiei- una la Râmnic și alta
la Buzău.
Deseori, mitropolitul Țării Românești își
extindea autoritatea și asupra bisericilor
ortodoxe din Transilvania, de aceea a
căpătat numele de exarh al Plaiurilor.
Biserica Densus. Una dintre cele mai vechi din România
 Țara Moldovei
În anul 1381-1386, domnul Petru Mușatin și-a dorit
să fie înființate mitropolii cu ierarhi
pământeni,deoarece în celelalte țări erau de cele mai
multe ori greci. Însă Patriarhia de la Constantinopol
s-a opus voirii lui.
Mai apoi s-a convenit ca mitropoliții numiți de
domn să fie confirmați de patriarh.
Astfel mitropolitul Moldovei cu reședința la
Suceava a fost numit Iosif,fiind un om apropiat
domnului.
În timpul domniei lui Alexandru cel Bun
(1400-1432)
au fost constituite episcopia Rădăuților și cea a
Romanului. La sfârșitul sec. XVI a fost înființată
și episcopia de la Huși.
Biserica și-a avut importanța sa, fiind pe același
nivel cu domnia. Acestea se aflau în permanentă
colaborare și interdependență, deoarece ambele
coordonau lumea. Domnia conducea viața laică,
iar biserica cea spirituală.
Mitropolitul fiind a doua persoană importantă
după domn, participa la toate actele de afirmare
a puterii centrale și uneori mitropolitul era acela
care desemna candidatura noului domn.
Domnii se străduiau să răsplătească biserica prin
danii de moșii, acordarea de imunități fiscale
Mitropoliei, episcopiilor și mănăstirilor și prin
ctitorii domnești(ridicarea unor noi locașuri).
Multe danii s-au acordat patriarhiilor orientale și
mănăstirilor din Athos. Alexandru Lăpușneanu la
mijlocul sec.XVI a acordat un mare sprijin
Frăției ortodoxe din Liov, unde a fost înălțată
biserica volohă.
Sfârșit