Proiect didactic

Data : 02.03.2023
Unitatea de învăţământ: Liceul de Arte ”Aurel Popp” Satu Mare
Clasa : a VIII-a
Disciplina: Istorie
Profesor: Dragoş Dumitriţa
Tipul lecţiei: Predare-Ȋnvăţare
Unitatea : România modernă
Subiectul lecţiei: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Durata: 50 minute

Competenţe:
- înţelegerea contextului european
- identificarea prevederilor Congresului de Pace de la Paris din 1856
- identificarea ţărilor prounioniste şi antiunioniste
- argumentarea rolului Adunărilor ad-hoc
- identificarea revendicărilor Adunărilor ad-hoc
- compararea revendicărilor Divanurilor ad-hoc din Ţara Românească şi Moldova
- identificarea prevederilor Convenţiei de la Paris din 1858
- compararea prevederilor Convenţiei cu cele ale Adunărilor ad-hoc
- localizarea Principatelor Române pe hartă

Resurse: Harta, Manualul de istorie pentru clasa a VIII-a, Editura CD Press, Documente istorice, Imagini, Prezentare power point.

Activitate ( Tip/Forme de organizare ):

- activitate frontală
- activitate individuală
- fişe de lucru
Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, comparaţia, observaţia, problematizarea, analiza.

Bibliografie:
- Manualul de istorie pentru clasa a VIII-a, Editura CD Press.
- Dennis Deletant, Keith Hitchins, Mihai Bărbulescu, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Ed. Corint.
- Bolovan, Sorina Paula, Didactica istoriei. Noi orizonturi în predarea, învăţarea şi evaluarea istoriei prin
metode active, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2007
- Modulul de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, “Predarea interactivă centrată pe elev”, Proiectul PIR 1, Educatia
2000, 2005.
- Paşcu Vasile, Atlas Istoric Didactic, Editura Clio Nova.
Desfăşurarea activităţii:

MOMENTE TIMP ACTIVITĂŢI/OBSERVAŢII

ORGANIZAREA CLASEI 2 minute Notarea absenţelor, crearea unui climat favorabil desfăşurarii lecţiei.
REACTUALIZAREA 3 minute Profesorul întreabă elevii despre revendicările revoluţionarilor români în
CUNOŞTINŢELOR documentele programatice de la 1848.

ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A 2 minute Profesorul anunţă noua lecţie “Unirea Principatelor Române” şi expune
COMPETENŢELOR LECŢIEI competenţele pe care elevul le urmăreşte.

CAPTAREA ATENŢIEI 3 minute Profesorul captează atenţia elevilor prezentând, cu ajutorul

videoproiectorului, un set de imagini cu oraşul Paris.

CONDUCEREA PROCESULUI DE 35 minute Profesorul explică contextul extern care a favorizat deschiderea lucrărilor
ȊNVĂŢARE Congresului de la Paris şi discutarea problemei româneşti.
Cu ajutorul videoproiectorului, profesorul prezintă imagini cu participanţii
la Congresul de la Paris din anul 1856 şi cu domnitorii Moldovei şi Ţării
Româneşti: Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica.
Profesorul împarte elevii pe grupe şi vor primi fişe de lucru (fiecare grupă
primind o fişă care tratează teme diferite: 1. Congresul de la Paris (1856),
2. Adunările ad-hoc, 3. Convenţia de la Paris (1858), 4. Cuza).
Elevii muncesc pe echipe, după care, în ordinea cronologică a desfăşurării
evenimentelor, elevii îşi vor prezenta materialele.
Grupa nr.1 trebuie să identifice si sa prezinte hotărârile Congresului de la
Paris din anul 1856.
Profesorul prezintă cu ajutorul videoproiectorului principalele hotărâri ale
congresului, iar elevii le notează în caiete.
Profesorul solicită grupei nr. 2 să precizeze, pe baza lecturării fişei de
lucru, rolul pe care urmau să-l îndeplinească Adunările ad-hoc.
 Grupa nr. 3 va prezenta revendicările adunărilor ad-hoc şi va compara
cele două Adunări: din Ţara Românească şi Moldova.
Profesorul oferă explicaţii suplimentare dacă este cazul.
Profesorul prezintă, cu ajutorul videoproiectorului şi a elevilor,
revendicările Adunărilor Ad-hoc.
Profesorul precizează că în anul 1858 a avut loc Conferinţa Puterilor
Garante pentru a se decide organizarea Principatelor, Conferinţă care s-a
încheiat cu Convenţia din 1858.
Profesorul solicită grupei nr.4 să prezinte prevederile Convenţiei şi să
realizeze o comparaţie a revendicărilor acesteia cu cele ale Adunărilor
Ad-hoc.
Profesorul prezintă, cu ajutorul videoproiectorului, prevederile Convenţiei
din 1858.
Profesorul solicită grupei nr. 5, să-şi prezinte activitatea care au realizat-o,
adică să menţioneze orice idee care are legatură cu cuvântul Cuza.
Pornind de la cele spuse de elevi, profesorul face legătura, oferă unele
explicaţii suplimentare legate de semnificaţia dublei alegeri a lui
Alexandru Ioan Cuza în cele două Principate.

FEED-BACK 5 minute Pe baza celor discutate, profesorul pune întrebări:

1. Despre ce am studiat azi?
ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI 2. Precizaţi hotărârea adoptată de Congresul de Pace de la Paris din
TRANSFERULUI 1856 în privinţa unirii Principatelor.
3. Indicaţi Marile Puteri care se opuneau realizării unirii Moldovei cu
Ţara Românească.
4. Cine a fost ales Domn al Principatelor şi la ce dată?
 SCHIŢA LECŢIEI

Contextul extern
 1849: Conventia de la Balta Liman (Poarta si Rusia)
 1853-1856: Razboiul Crimeii (Rusia si Turcia) à infrangerea Rusiei

Congresul de Pace de la Paris 1856 a hotărât:
- autonomia Principatelor sub suzeranitate otomană şi garanţia celor sapte Mari Puteri
(Franta, Anglia, Rusia, Sardinia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman)
- retrocedarea Sudului Basarabiei Moldovei
- consultarea românilor asupra unirii Principatelor în cadrul Divanurilor Ad-hoc

Adunari ad-hoc 1857

Revendicări:
- unirea într-un singur stat sub numele de România
- prinţ străin la tronul ţării care să facă parte dintr-o dinastie europeană

Conferinta si Conventia de la Paris 1858

Convenţia de la Paris prevedea:
- unirea Principatelor Romane într-un stat cu numele “Principatele Unite ale
Moldovei şi Valahiei”
- doi domni, două guverne, două Adunări legiuitoare
- institutii comune: o Comisie Centrală Mixta şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
cu sediul la Focşani
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
 La 5 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al Moldovei
 La 24 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn şi în Ţara
Românească.
 ANEXE

GRUPA NR. 1

Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

,,- era desfiinţat regimul de protectorat al Imperiului Rus asupra Moldovei şi Ţării
Româneşti;
- se instituie garanţia colectivă a celor 7 Mari Puteri (Anglia, Franţa, Prusia, Sardinia,
Imperul Rus, Imperiul Otoman, Imperiul Hasburgic);
- cele 3 judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail au fost retrocedate Moldovei
de către Imperiul Rus;
- era garantată autonomia Principatelor aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman;
- era asigurată libertatea navigaţiei pe Dunăre sub supravegherea unei Comisii europene a
Dunării cu sediul la Galaţi.
-statutul Principatelor urma să fie stabilit prin consultarea românilor din Ţara
Românească şi Moldova prin Adunările ad-hoc’’
(Paris, 30 martie 1856)

Pornind de la acest text, răspundeţi următoarele cerinţe:

1. Care era statutul Principatelor înainte de martie 1856?
2. Pe baza textului, selectaţi noul statut al Principatelor.
3. Alegeţi, pe baza textului, informaţia conform căreia Moldova va suferi după 1856
modificări teritoriale.
 GRUPA NR. 2

1. Precizaţi rolul pe care urmau să-l îndeplinească Adunările ad-hoc!

„Sultanul făgăduieşte că va chema îndată, în fiecare din aceste două ţări, o adunare într-
adins pentru aceasta (ad-hoc) alcătuită din înfăţişătorii tuturor intereselor şi tuturor
stărilor de oameni ale neamului. Aceste adunări vor fi chemate pentru sfârşitul (scopul)
de a da pe faţă dorinţele poporului asupra chipului de întocmire hotărâtor ţării lor”.

Tratatul de Pace de la Paris, 18/30 martie 1856

 GRUPA NR. 3

1. Urmărind, sursele istorice primite, completaţi în fiecare cerc revendicările

Adunărilor ad-hoc corespunzătoare.
2. După aceea comparaţi-le şi în zona suprapusă completaţi asemănările.
Revendicările Adunării ad-hoc a Ţării Româneşti:

 Respectarea autonomiei Principatelor Române, aşa cum a fost prevăzută

în capitulaţiile încheiate cu Înalta Poartă;
 Unirea Principatelor Române într-un stat numit România;
 Prinţ străin cu moştenirea tronului, dintr-o dinastie domnitoare din Europa,
ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării;
 Neutralitatea pământului Principatelor;
 Adunare Obştească în care să fie reprezentate toate interesele naţiei.

Revendicările Adunării ad-hoc a Moldovei:

- Respectarea autonomiei Principatelor Române, aşa cum a fost prevăzută în capitulaţiile

încheiate cu Înalta Poartă;
- Unirea Principatelor Române într-un stat numit România;
- Prinţ străin cu moştenirea tronului, dintr-o dinastie domnitoare din Europa, ai cărui
moştenitori să fie crescuţi în religia ţării;
- Neutralitatea pământului Principatelor;
- Adunare Obştească în care să fie reprezentate toate interesele naţiei.
 GRUPA NR. 4

1. Precizaţi care sunt prevederile Convenţiei şi realizaţi o comparaţie între

revendicările Adunarilor Ad-hoc şi prevederile Convenţiei de la Paris.

Conventia de la Paris, august 1858

Art.1. – Principatele Moldovei şi Valahiei, constituite de acum sub numirea de

Principatele Unite Moldavia şi Valahia”, rămân puse sub suzeranitatea Mariei Sale
Sultanul. (...)

Art.2. – Principatele vor urma a se bucura sub chezăşuirea colectivă a puterilor

contractante, de privilegiile şi imunităţile de care sunt în posesie.

Art.3. –Puterile publice vor fi încredinţate, în fiecare principat, unui hospodar şi unei
Adunări Elective […].

Art.4. - Puterea executivă va fi exercitată de hospodar.

Art.5. – Puterea legiuitoare va fi exercitată împreună de hospodar, de Adunare şi Comisia

Centrală.

Revendicarile Divanurilor Ad-hoc, 1857

 Respectarea autonomiei Principatelor Române şi îndeosebi a autonomiei

lor;
 Unirea Principatelor Române într-un stat numit România;
 Prinţ străin cu moştenirea tronului, dintr-o dinastie domnitoare din Europa,
ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării;
 Neutralitatea pământului Principatelor;
 Puterea legiuitoare încredinţată unei obştesti adunări, în care să fie
reprezentate toate interesele naţiei;
.
 GRUPA NR. 5

1. Pornind de la cuvântul ,,Cuza’’ completaţi ciorchinele cu orice idee care are

legătura cu acest cuvânt.

CUZA