Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
CURS DE „Evaluarea în cadrul examenului național de
FORMARE absolvire a gimnaziului la disciplina Istoria
ONLINE românilor și universală”

Sesiunea sincronă 4.3: Textul argumentativ (aspecte teoretico-practice)

Elaborat în cadrul proiectului

„ Proiectul Reforma Învățământului în Moldova (PRÎM),
finanțat de Banca Mondială”
Pasul 1 Citește cu atenție tema propusă și sursele.
Exemple de teme propuse la itemul: Text argumentativ:

⮚ Tratatul de la Versailles aduce lovituri dure la adresa puterii,

prosperității și mândriei Germaniei.
⮚ Basarabia a beneficiat în perioada interbelică de o veritabilă
renaștere spirituală.
⮚ RASSM – imagine în miniatură a unui regim totalitar.
⮚ Între cele două războaie mondiale, România a realizat o dezvoltare
amplă în domeniul economic, politic și social.

Evoluția economică a Basarabiei în cadrul României

Mari a oscilat între progrese și limite.
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Între cele două războaie mondiale
România a realizat o dezvoltare amplă în domeniul economic, politic și social.
SURSA A. „Art.33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după
principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă. Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi reprezentaţiunea
naţională. Orice lege cere învoirea a celor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decât după ce se
va fi discutată şi votată liber de majoritatea ambelor adunări.” (Extras din Constituţia română adoptată în anul 1923)

SURSA B. „Sistemul politic din perioada interbelică s-a caracterizat printr-un "boom" al partidelor, specific pluripartidismului şi,
totodată, pluralismului politic legiferat prin noua Constituţie a României din 1923 /…/ Pe scena politică românească interbelică Partidul
Național Liberal s-a aflat permanent în concurenţă cu Partidul Național Tărănesc, format în 1926 prin fuziunea Partidului Naţional Român
conduc de I.Maniu şi Partidul Ţărănesc condus de I.Mihalache”.
(Ion Irimia, Regimul politic românesc)

SURSA C. „ Reforma agrară a fost apreciată drept „reforma pozitivă cea mai simţită”, „piatra de temelie a activităţii Statului român”
în Basarabia. /.../ În rezultatul trecerii de la marea proprietate latifundiară la mica gospodărie ţărănească, a fost puternic stimulat interesul
ţăranului pentru folosirea mai bună a pământului, pentru ameliorarea mijloacelor şi metodelor de cultură/…/ Reforma agrară a contribuit la
mărirea şi consolidarea proprietăţii ţărăneşti bazate pe munca săteanului, a familiei sale şi a marcat o considerabilă creştere a standardului de
viaţă a ţăranului.”
(Enciu Nicolae, Reforma agrară și evoluția agriculturii basarabene în perioada dintre cele două războaie mondiale)

SURSA D. „România dispunea de importante bogății miniere, pe baza cărora s-a dezvoltat o industrie extractivă de mare însemnătate.
România era cea mai mare producătoare de petrol și aur din Europa /.../ea dispunea și de cărbune, gaz metan, minereu de argint, cupru, fier,
sare. Industria minieră a devenit cea mai importantă ramură industrială a țării.”
(L. Bathory, Modernizarea industriei miniere și metalurgice din țările Europei Centrale în perioada interbelică)
Pasul 2 Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Agenda cu notițe paralele
Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce
Exerciţiu de analiză a
confirmă ideea
surselor, prin care
elevii deosebesc
informaţia relevantă
de cea irelevantă, pe
cea esenţială de
neesenţială.
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Între cele două războaie
mondiale, România a realizat o dezvoltare amplă în domeniul economic, politic și social.

SURSA A. „Art.33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după
principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă. Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi reprezentaţiunea
naţională. Orice lege cere învoirea a celor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decât după ce se
va fi discutată şi votată liber de majoritatea ambelor adunări.” (Extras din Constituţia română adoptată în anul 1923)

SURSA B. „Sistemul politic din perioada interbelică s-a caracterizat printr-un "boom" al partidelor, specific pluripartidismului şi,
totodată, pluralismului politic legiferat prin noua Constituţie a României din 1923 /…/ Pe scena politică românească interbelică Partidul
Național Liberal s-a aflat permanent în concurenţă cu Partidul Național Tărănesc, format în 1926 prin fuziunea Partidului Naţional Român
conduc de I.Maniu şi Partidul Ţărănesc condus de I.Mihalache”.
(Ion Irimia, Regimul politic românesc)

Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce confirmă ideea

separarea puterilor „Orice lege cere învoirea a celor trei

ramuri ale puterii legiuitoare.”

pluralismului politic „..."boom" al partidelor...”

Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Între cele două războaie mondiale,
România a realizat o dezvoltare amplă în domeniul economic, politic și social.

SURSA C. ” Reforma agrară a fost apreciată drept „reforma pozitivă cea mai simţită”, „piatra de temelie a activităţii Statului român” în
Basarabia. /.../ În rezultatul trecerii de la marea proprietate latifundiară la mica gospodărie ţărănească, a fost puternic stimulat interesul
ţăranului pentru folosirea mai bună a pământului, pentru ameliorarea mijloacelor şi metodelor de cultură/…/ Reforma agrară a contribuit la
mărirea şi consolidarea proprietăţii ţărăneşti bazate pe munca săteanului, a familiei sale şi a marcat o considerabilă creştere a standardului de
viaţă a ţăranului.
(Enciu Nicolae, Reforma agrară și evoluția agriculturii basarabene în perioada dintre cele două războaie mondiale)

SURSA D. ”România dispunea de importante bogății miniere, pe baza cărora s-a dezvoltat o industrie extractivă de mare însemnătate.
România era cea mai mare producătoare de petrol și aur din Europa /.../ea dispunea și de cărbune, gaz metan, minereu de argint, cupru, fier,
sare. Industria minieră a devenit cea mai importantă ramură industrială a țării.”
(L. Bathory, Modernizarea industriei miniere și metalurgice din țările Europei Centrale în perioada interbelică)

Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce confirmă ideea

reforma agrară „trecerii de la marea proprietate latifundiară la mica
gospodărie ţărănească”
nivel de trai „a marcat o considerabilă creştere a standardului de viaţă a
ţăranului.”
resurse naturale „cărbune, gaz metan, minereu de argint, cupru”
Pasul 2 Identifică în surse idei pentru formularea
argumentelor relevante.
Agenda cu notițe paralele
Idei identificate în surse Fragmentul din sursă ce
confirmă ideea
- pluralismului politic "boom" al partidelor”
-separarea puterilor ”orice lege cere învoirea a celor trei
ramuri ale puterii legiuitoare”

-reforma agrară ”a contribuit la mărirea şi consolidarea

proprietăţii ţărăneşti

- nivel de trai ”creştere a standardului de viaţă a

ţăranului”

-resurse naturale ”cărbune, gaz metan, minereu de

argint, cupru, fier, sare”
 Pasul 3 Integrează critic informațiile din sursele propuse.
Barem
Sursele trebuie valorificate corect:
Utilizarea surselor
citate corect, să fie în concordanță cu 0 p. – pentru un
raționamentul, se face trimitere la tipul răspuns lipsă sau fără
sursei (cadru normativ, date statistice, etc.) a face trimitere la
surse;
1 p. – se fac unele
încercări de
Raționament Valorificare sursă valorificare a
Reforma agrară a  Enciu Nicolae, „Reforma agrară și surselor; textul
evoluția...” menționează că surselor este preluat
avut urmări benefice fără a fi integrat în
pentru ţărănime și în „Reforma agrară a fost apreciată
concordanță text;
aspect social, contribuind drept „reforma pozitivă cea mai 2 p. – sursele sunt
la creșterea nivelului de simţită” care „a contribuit la valorificate corect.
trai. mărirea şi consolidarea proprietăţii
ţărăneşti... și creştere a standardului
de viaţă a ţăranului.”
 Pasul 4 Construiește 3 argumente, utilizând ideile din tabel
Barem
(2p.) -argument
Afirmația formulat deplin
Între cele două războaie
(raţionament,
mondiale, România a realizat o exemplu), cu
dezvoltare amplă în domeniul trimitere la sursă;
economic, politic și social. (1p.)-relevanța
argumentelor.

Exemplu
Exemplu- surse/cunoștințe anterioare
Reforma agrară a  Enciu Nicolae, „Reforma agrară și evoluția...”
avut urmări benefice concordanță menționează că: „Reforma agrară a fost
pentru ţărănime și în apreciată drept „reforma pozitivă cea mai
aspect social, contribuind simţită” care „a contribuit la mărirea şi
la creșterea nivelului de consolidarea proprietăţii ţărăneşti... și creştere
trai. a standardului de viaţă a ţăranului.”
Pasul 4 Construiește 3 argumente, utilizând ideile din tabel
Barem
(2p.) -argument
Afirmația formulat deplin
(raţionament,
Între cele două războaie
exemplu), cu
mondiale, România a
realizat o dezvoltare amplă trimitere la sursă;
în domeniul economic, (1p.)-relevanța
politic și social. argumentelor.

concordanță

Construiți un
argument, utilizând
ideile din tabel.
Pasul 5 Redactează textul în baza unui plan logic.
Barem
Introducerea (personalizată, la temă,
0 p. – pentru un
maxim două enunțuri)
răspuns lipsă;
1 p. x 3 – pentru
Cuprinsul-3 argumente. Conectori: în fiecare parte a
textului, corect
primul rând, în continuare, în fine, etc.
formulată
(introducere,
Concluzia- maxim două enunțuri, se face o cuprins,
concluzie), clar
sinteză a temei și argumentelor. Conectori: organizată ca
în concluzie, deci, prin urmare, așadar, etc. mesaj/ structură
(prin alineat).
Formulează câte un exemplu de Introducere
și Concluzie, utilizând ideile din tabel.
 
Pasul 6 Utilizează corect limbajul istoric.
 
2 p.- pentru limbajul adecvat,
relevant pentru prezentarea
temei.

Pasul 7 Formulează enunțuri corecte.

0 p. – pentru un răspuns lipsă/
volum irelevant (2-3 enunțuri);
1 p. - pentru enunțuri corecte din
punct de vedere științific.
 Operații logice realizate în cadul
redactării unui text argumentativ:

Identifică Construiește Integrează Redactează Utlizează Formulează

Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului totalitar.
SURSA A.
„Țara este la răspântie, mișcarea colhoznică ia avânt pe zi ce trece. Fără colhozuri nu vom putea înfăptui industrializarea [...]. Trebuie
să înlăturăm din cale orice obstacol care încurcă construcției colhoznice [...]. În primul rând culacii [...]. Ofensiva împotriva culacilor
înseamnă a lovi în așa fel, încât aceștia să nu mai poată să se ridice niciodată. Aceasta înseamnă, la noi, bolșevicii, adevărata ofensivă.”
(Iosif Stalin, 1929)

SURSA B
„ În anii 1935-1939, Stalin îi elimină pe toți oponenții reali sau imaginari, prin Marea epurare. Persecuțiile au avut loc la toate
nivelurile partidului și ale statului. Milioane de oameni sunt exterminați sau trimiși la muncă silnică, sub acuzația de spioni, sabotori sau
lipitori care sug sângele poporului. Critica la adresa politicii oficiale era catalogată ca deviaționistă, iar vinovații erau adesea acuzați că
acționează în numele puterilor străine. [...] Puterea aparținea partidului unic, și, de fapt, lui Stalin, care controla toate asociațiile (sindicatele,
mișcările de tineret), cât și mijloacele de informare (presa, radioul).”
(Marea istorie ilustrată a lumii, 2008)

SURSA C
„ Statul sovietic „al bunăstării”, școlile, spitalele și protecța socială, văzute de mai mulți ca fiind principalele avantaje ale noii ordini,
erau prezentate de obicei ca daruri de la ”tătuca Stalin” [...], mai degrabă decât beneficii cuvenite pentru munca grea a cetățenilor. Iată ce se
declara în ziarul Komsomolskaia Pravda: „Poporul sovietic știe cui îi datorează marile lui câștiguri, cine l-a condus spre o viață fericită,
bogată și împlinită... Astăzi, oamenii trimit cele mai calde mulțumiri preaiubitului lor prieten, învățător și părinte.” Între timp, copiii la școală
cântau: Mulțumim , tovarășe Stalin, pentru copilăria fericită!”
(David Priestlan, Steagul roșu. O istorie a comunismului , 2012)
 Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent,
SUBIECTUL III
Formularea afirmaţia: Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile
introducerii regimului totalitar.

Elevul 1
Barem „După părerea mea, societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile
0 p. – pentru un specifice regimului totalitar.”
răspuns lipsă;
1 p. – pentru
Elevul 2
introducerea clar „Societatea sovietică este una sumbră, controlată și terorizată de
organizată ca mesaj/ propria conducere, având caracteristici asemănătoare cu regimul totalitar.”
structură (prin Elevul 3
alineat). „În URSS avem întâlnit un sistem totalitar dur, în care se promova
ideologia comunistă.”
Apreciați, în baza Elevul 4
baremului, „În societatea sovietică a fost instaurat un regim totalitar comunist,
formularea caracteristicile specifice acestuia se reflectau plenar.”
introducerii de
către elevi.
 SUBIECTUL III Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
Formularea Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
argumentelor totalitar.

Barem Elevul 1
Relevanța argumentelor (1p.) „Conducerea sovietică promova o politică agresivă, acesta
0 p. – pentru un răspuns lipsă; sunt
doar enumerate informații disparate
fiind gata să înlăture pe oricine le stă în cale, citez: „Trebuie să
din surse;
1 p. – argumentele reflectă explicit
înlăturăm din cale orice obstacol care încurcă construcției
afirmația propusă. colhoznice.”
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – pentru un răspuns lipsă; Putem observa centralizarea puterii în stat, acesta
1 p. x 3 – argument parțial/ declarativ;
2 p. x 3 – argument deplin aparținând unui partid unic și, de fapt, lui Stalin care controla
(raționament și exemplu).
Utilizează sursele
toate asociațiile și mijloacele de informare.
0 p. – pentru un răspuns lipsă sau fără
a face trimitere la surse;
Societatea sovietică îl venera pe Stalin, văzându-l pe
1 p. – se fac unele încercări de acesta ca salvator ce i-a condus spre o viață fericită bogată și
valorificare a surselor; textul surselor
este preluat fără a fi integrat în text. împlinită.”
2 p. – sursele sunt valorificate corect: Apreciați, în baza baremului, formularea
sunt citate corect; se face trimitere la
autor/ tipul sursei; etc argumentelor de către elev.

SUBIECTUL III
Formularea
argumentelor
Barem
Relevanța argumentelor (1p.)
0 p. – pentru un răspuns lipsă; sunt
doar enumerate informații disparate din
surse;
1 p. – argumentele reflectă explicit
afirmația propusă.
Formulează trei argumente (6p.)
0 p. – pentru un răspuns lipsă;
1 p. x 3 – argument parțial/ declarativ;
2 p. x 3 – argument deplin
(raționament și exemplu).
Utilizează sursele
0 p. – pentru un răspuns lipsă sau fără a
face trimitere la surse;
1 p. – se fac unele încercări de
valorificare a surselor; textul surselor
este preluat fără a fi integrat în text.
2 p. – sursele sunt valorificate corect:
sunt citate corect; se face trimitere la
autor/ tipul sursei; etc
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
totalitar.
Elevul 3
„Un prim indice al sistemului a fost monopolul unui sigur partid în stat (anume
cel comunist) și deci înlăturarea întregii opoziții politice, menționat de lucrarea
„Marea istorie ilustrată a lumii”: „Puterea aparținea partidului unic, ... care controla
asociațiile, ... cât și mijloacele de informare.” Respectiv, grupările sociale și presa au
avut de îndurat o cenzură dură, fiind limitate considerabil drepturile fundamentale ale
omului. Libera opinie, libera asociere, inclusiv dreptul la vot. Un alt argument evident
ar fi teroarea: exterminarea/pedesirea celor dușmănoși regimului sau care nu se
supuneau acestuia. Astfel, conform aceleiași surse: „Milioane de oameni sunt
exterminați sau trimiși la muncă silnică.” Acesta se reflecta asupra unor categorii
sociale ale căror indivizi erau pedepsiți pe nederept, fără vreun motiv valid, cum ar fi
culacii (după cum afirmă Stalin în 1929: „Trebuie să înlăturăm ... culacii”, văzuți ca
dușmănoși prin simplul fapt că erau înstăriți. Nu în ultimul rând, este prezent cultul
personalității: venerarea neciondiționată a conducătorului general, Stalin. Poporul îl
numea, conform lui David Priestlan, „preaiubitul lor prieten, învățător și părinte”,
fiind educat în spiritul supunerii totale acestuia. De asemenea, meritele statului îi sunt
oferite acestuia, ”... îi datorează lui marile câțștiguri”, preamărindu-l deci pe nedrept.”
 Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
SUBIECTUL III
Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
Formularea
totalitar.
argumentelor

Elevul 2
Barem „ În URSS, toate posesiunile private erau trecute în posesia statului,
Relevanța argumentelor (1p.) pământurile țăranilor fiind confiscate și create colhozuri în care fiecare
0 p. – pentru un răspuns lipsă; sunt doar
enumerate informații disparate din surse;
țăran trebuia să intre. Despre acest lucru ne putem convinge din spusele
1 p. – argumentele reflectă explicit lui I. Stalin ”... Mișcarea colhoznică ia avânt pe zi ce trece. Fără
afirmația propusă.
Formulează trei argumente (6p.) 0 p. – colhozuri, nu vom putea înfăptui industrializarea... Trebuie să înlăturăm
pentru un răspuns lipsă;
1 p. x 3 – argument parțial/ declarativ;
din cale orice obstacol care încurcă construcției colhoznice.” O altă
2 p. x 3 – argument deplin (raționament și dovadă a prezenței unui regim totalitar ar fi existența unui singur partid.
exemplu).
Utilizează sursele
Acest lucru îl putem observa din sursa „Marea istorie ilustrată a lumii”:
0 p. – pentru un răspuns lipsă sau fără a „În 1935-39, Stalin îi elimină pe toți oponenții reali și închipuiți, prin
face trimitere la surse;
1 p. – se fac unele încercări de valorificare Marea epurare.” O altă dovadă a prezenței unui regim totalitar este cultul
a surselor; textul surselor este preluat
fără a fi integrat în text.
personalității, prezent în URSS: Acest lucru ne relevă, David Priestlan din
2 p. – sursele sunt valorificate corect: Steagul roșu ”... Copiii la școală cântau: Mulțumim, tovarășe Stalin,
sunt citate corect; se face trimitere la
autor/ tipul sursei; etc
pentru copilăria fericită!”
 Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmaţia:
SUBIECTUL III
Formularea Societatea sovietică reflectă plenar caracteristicile regimului
concluziei totalitar.

Elevul 1
Barem „ În concluzie, putem afirma că societatea sovietică cuprinde toate trăsăturile
unui regim totalitar: de la îndoctrinare și propagandă, până la acuzații false și
0 p. – pentru un răspuns cenzură.”
lipsă; Elevul 2
1 p. – pentru concluzia, ” În concluzie, societatea sovietică a îndurat adevărate nedreptăți, în timpul
clar organizată ca mesaj/ comunismului, ce i-a adus consecințe nefaste pe termen lung.”
structură (prin alineat). Elevul 3
„ În concluzie, pot spune că societatea sovietică avea toate caracteristicile
specifice regimului totalitar cum ar fi: violența, sclavia și rasismul.”
Apreciați, în
baza baremului, Elevul 4
formularea ”În concluzie, societatea sovietică a avut de suferit într-o mare măsură în
concluziei de urma aplicării acestor ”experimente” ale regimului totalitar, care au lăsat o urmă
către elevi. adâncă în dezvoltarea statului, dar și în mentalitatea oamenilor.”