Test de evaluare sumativă, cl.

IX-a
Numele , prenumele _________________________Varianta 1
Subiectul I

SURSA A“(…)“Criza preţurilor” s-a făcut simţită la nivelul comerţului exterior, prin scăderea
impresionantă a preţurilor produselor exportate de România pe pieţele internaţionale: cereale, petrol, lemn,
vite. Când se vorbeşte de scăderea preţurilor, percepţia populaţiei este că se întâmplă un lucru bun, dar a
urmat „criza veniturilor”. (…) Toţi cei care exportau atât producătorii agricoli, cât şi cei din industrie, au
suferit o cădere a veniturilor. (…) Anul 1929 a fost un an agricol foarte bun. (…) Dar, dintr-o producţie mare
s-au obţinut venituri mici. Pentru că nu au mai putut să exporte, producătorii (…) nu şi-au mai acoperit
cheltuielile de producţie, fapt ce a determinat apariţia „crizei de consum”. Angajaţii din economie şi
agricultură, salariaţii publici, liber profesioniştii, cei din învăţământ şi sănătate au resimţit reducerea
veniturilor, scăderea puterii de cumpărare. A urmat „criza producţiei”, scăzând puterea de cumpărare şi
consumul, producţia internă, de asemenea, s-a prăbuşit şi ea. Comerţul a fost destabilizat, volumul vânzărilor
a scăzut (…). Cu marfa nevândută, s-a ajuns la „criză de producţie”. Cu depozitele pline de marfă şi fără
cumpărători, fabricanţii nu mai investeau în materii prime şi în mână de lucru, a fost „criza locurilor de
muncă”.
(Mugur Isărescu, Guvernatorului BNR,
Consideraţii privind Marea Criză Economică din 1929 – 1933)
SURSA B.
„(…) În Chișinău criza economică a ruinat 163 întreprinderi. Peste 8,5% din numărul muncitorilor
Basarabiei erau șomeri. Fuseseră închise fabrica de tricotaje din Chișinău “Sfinx” (au fost concediați 400
muncitori), atelierele feroviare din Tighina (700 muncitori au devenit șomeri), etc.”(Anton Moraru, Istoria
Românilor, Basarabia și Transnistria 1812-1993)

REPERE CRONOLOGICE (C) SURSA D. Producția de cărbune, oțel și

fontă în România în anii 1921-1939 (t)
Octombrie, 1929 – falimentul financiar al
Anul Cărbune Oțel Fontă
bursei din New York;
Aprilie, 1930 – înființarea Gărzii de Fier; Iunie,
1921 1.804.676 - 33.362
1930 – revenirea în țară a lui Carol al II-lea 1929 3.046.027 49.386 72.346
(Restaurația); 1933 1.508.456 144.766 2.024
Februarie, 1938 – instaurarea dictaturii regale; 1939 2.395.538 276.532 132.681
Nr. Item Scor
Utilizează sursa A și cunoștințele obținute anterioare.
1 Numește evenimentul istoric care a declanșat criza economică mondială, inclusiv L
în România. 0
1

2 Justifică aplicarea termenului criză economică cu referire la contextul istoric L

descris de autor. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
4

Utilizează sursa B și cunoștințele obținute anterioare.

3 Formulează o caracteristică a crizei economice din Basarabia. L
0
1
2
Utilizează sursele A, B și cunoștințele obținute anterior.
4 Explică semnificația sintagmei Marea Depresiune. L
0
1
2

5 Identifică formele de manifestare ale crizei economice în România interbelică. L

Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5

Utilizează sursele C, D și cunoștințele obținute anterior.

6 Determină, după algoritmul propus, consecințele crizei economice din România L
interbelică. Argumentează răspunsul. 0
Consecință economică 1
2
3
4
Consecință politică
7 Exprimă-ți opinia: Criza economică mondială din anii 1929-1933 a influențat L
evoluția societății interbelice? Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5

Subiectul II
Studiază atent sursele
SURSA A. „Reforma agrară din 1921 a determinat însemnate modificări în structura proprietății
funciare rurale din România. Ca rezultat al traducerii ei în fapt, s-a expropriat, până în anul 1938,
de la 18.262 mari proprietăți, o suprafață de 5.804.838 ha arabile, finețe, pășuni, păduri, vii și
terenuri necultivabile. Din această întindere, 3.860.353 ha au fost distribuite la împroprietărirea
individuală a țăranilor, restul întinderii expropriate fiind destinată pentru pășuni și păduri
comunale, vetre de sat, rezerve de interes de stat sau obștesc.” (Dumitru Șandru, Reforma agrară
din 1921 și loturile demonstrative)
SURSA B. „Art.5. Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură
de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea
întrunirilor, de libertatea de asociere și de toate libertățile și drepturile stabilite prin lege. Art.33.
Toate puterile statului emană de la națiune, care nu le poate exercita decât numai prin
delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituțiunea de față.” (Din Constituția
României din 29 martie 1923)
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: (15 p.)
Reformele efectuate în România interbelică au favorizat democratizarea societății.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________