Numele elevului:

MINISTERUL EDUCAŢIEI
Prenumele elevului:
ŞI CERCETĂRII
Patronimicul elevului:
AL REPUBLICII MOLDOVA
Instituția de învățământ:

Localitatea:
Raionul / Municipiul:
Agenţia Națională pentru
Curriculum și Evaluare

ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ

EXAMEN NAȚIONAL DE ABSOLVIRE A GIMNAZIULUI

SESIUNEA SUPLIMENTARĂ / REPETATĂ
06 iulie 2023
Timp alocat – 120 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Numele şi prenumele evaluatorului: _______________________________ Punctaj total:_________

 SUBIECTUL I (12 puncte)
Studiază fiecare sursă în parte și realizează sarcina propusă.
Nr. Item Punctaj
1 Studiază coperta cărții. Numește un eveniment istoric la care se referă autorul. L
Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

2 Studiază imaginea. Determină o caracteristică a crizei economice din anii 1929- L

1933. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

Copii, la o demonstrație din

perioada crizei.

3. Studiază imaginea. Explică de ce fotografia poate fi considerată un simbol pentru L

Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

Reprezentanții „Consiliului
celor Patru”
4 Studiază timbrul poștal. Apreciază importanța istorică a evenimentului prezentat. L
Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

Inscripție: 10 ani de la
Declarația Independenței
Republicii Moldova

SUBIECTUL al II-lea (23 de puncte)

Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse.

REPERE CRONOLOGICE (A)

1939, 23 august – Tratatul de neagresiune
sovieto-german;
1939, 1 septembrie - Germania atacă Polonia;
1939, 17 septembrie – Atacul URSS asupra
Poloniei;
1940, 26 iunie - Nota ultimativă a guvernului
sovietic către guvernul României.
1940, 28 iunie – Ocuparea Basarabiei,
Bucovinei de Nord și ținutului Herța de către
trupele sovietice;
1940 – Crearea RSS Estonă, RSS Lituaniană,
RSS Letonă.

SURSA B.
„Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul German și Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste, semnatarii din partea celor două părți au discutat, în cadrul unor
convorbiri strict confidențiale, problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa
răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat:
1. În cazul unei transformări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând statelor baltice
(Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor
de interes atât ale Germaniei, cât și ale URSS. […]
2. În cazul unei transformări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând statului polonez,
sferele de interes, atât ale Germaniei, cât și ale URSS, vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor
Narev, Vistula și San. Problema dacă în interesele ambelor părți ar fi de dorit menținerea unui stat
polonez independent și a modului în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi soluționată
definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. […]
3. În privința Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă
pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii.”
(Din Protocolul adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, 23 august 1939)

Nr Item Punctaj
Utilizează sursele A, B și cunoștințele obținute anterior.
1 Numește evenimentul istoric în cadrul căruia a fost semnat Protocolul adițional L
secret. 0
1
 Utilizează sursa B și cunoștințele obținute anterior.
2 Numește, cel puțin, două state vizate prin prevederile Pactului Molotov- L
Ribbentrop. 0
1. 1
2
2.
Utilizează sursele A, B și cunoștințele obținute anterior.
3 Explică termenul revizionism. L
0
1
2

4 Determină scopurile semnării Pactului Molotov-Ribbentrop: L

- scopul declarat: 0
1
2
3
- scopul real: 4

5 Descrie consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop pentru: L

Polonia: 0
1
2
3
4
Statele baltice:

6 Identifică, în reperele cronologice (A), două acțiuni prin care URSS pune în L
aplicare prevederile Pactului Molotov-Ribbentrop. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
4
5

7 Apreciază contribuția Pactului Molotov-Ribbentrop în destinul istoric al Europei. L

Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5
 SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A. REPERE CRONOLOGICE

10 februarie 1989 – primele alegeri democratice în Parlament;
31 august 1989 – decretarea limbii române ca limbă de stat;
27 aprilie 1990 – adoptarea legii privind drapelul de stat;
23 iunie 1990 – proclamarea suveranității R.S.S. Moldova;
23 mai 1991 – schimbarea denumirii oficiale a statului;
27 august 1991 – proclamarea independenței Republicii Moldova;
29 iulie 1994 – adoptarea Constituției Republicii Moldova.
SURSA B.
„PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA […],
REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei
din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională,
exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august
1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii
Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31
august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi
schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
PORNIND de la Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23
iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a
participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la
referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;
PROCLAMĂ […]:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI
DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN
AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE
ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE.”
(Din Declarația de independență a Republicii Moldova, 27 august 1991)
SURSA C.
„La ora prevăzută, printr-un scurt cuvânt, am deschis Marea Adunare Națională. Mulțimea
scanda „Libertate!”, „Independență!”. Au rostit cuvântări șeful statului, primul-ministru, deputați,
lideri și membri de rând ai Frontului Popular din Moldova. […]
La ora 12.00 am deschis ședința extraordinară a Parlamentului. Momentul culminant l-au
constituit citirea de către președintele Parlamentului a textului proiectului Declarației de
Independență a Republicii Moldova și votarea nominală a documentului. Declarația a fost votată
unanim de cei 277 de deputați prezenți în sală. […] Deputații și oaspeții prezenți la ședință […] au
revenit în Piața Marii Adunări Naționale, în mijlocul mulțimii, care îi aștepta cu nerăbdare. Abia
atunci am simțit cât de importantă a fost prezența în inima capitalei a sute de mii de oameni în
momentul votării Declarației de Independență.”
(Gh. Cojocaru, Interviu cu Alexandru Moșanu)
 Item Punctaj
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Declarația de
independență a Republicii Moldova este rezultatul mișcării democratice de masă. L
0
1
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 2

L
0
1
2
3

L
0
1
2
3
4
5
6
7

L
0
1
2

L
0
1