Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea

CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ Numele, prenumele elevului

PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

TESTUL Nr. 1

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

TEST PENTRU EXERSARE
CICLUL GIMNAZIAL
februarie 2020
Timp alocat: 120 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

 SUBIECTUL I (12 puncte)
Studiază fiecare sursă în parte și realizează sarcina propusă.

Nr. Item Scor

1 Studiază coperta cărții. Numește un fapt istoric pe care autorul îl poate oferi pentru L
a justifica titlul lucrării. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă.
0
Faptul istoric pe care autorul îl poate folosi pentru a 1
2
justifica titlul cărții este pactul de neagresiune dintre 3
Germania și URSS care consemna împărțirea sferelor de
interese ale acestora. Pe coperta cărții este imortalizat
momentul când miniștrii de externe ale acestor 2
puteri semnează acest pact, numit și Pactul
Hitler-Stalin.

2 Studiază posterul. Formulează o caracteristică specifică regimurilor totalitare. L

Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă. 0
O caracteristică specifică a regimurilor totaliatre 1
2
este cultul personalității, care constă în impunerea 3
poporului de a admira și urma în toate pe conducă-
torul acestora. După cum putem vedea și pe poster
conducătorul adică Stalin este în față, iar restul fac
același lucru care ăl face și el.

Inscripție: Înainte spre

victoria comunismului!

3 Studiază timbrul poștal. Determină importanța istorică a personalității prezentate în L

conținut. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă. 0
Timbrul poștal îl are imprimat pe Mihai Volontir 1
care a fost un actor din Republica Moldova și un 2
3
fost deputat în primul parlament al Republicii
Moldova care a votat pentru Declarația de Indepen-
dență a Republicii Moldova în 1991 și un laureat al
Premiului de Stat al Republicii Moldova
Timbru poștal din Republica
Moldova
 4 Studiază tabelul. Apreciază evoluția economică a României în perioada interbelică. L
Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă. 0
În perioada interbelică Romînia a cunoscut o Tabel: Valoarea producției agrare 1
șiindustrialeînRomânia 2
evoluție economică, crescând producția industri- interbelică (%) 3
ală pe care o vedem în tabelul alăturat. Produc- Anul Producția Producția
agricolă industrială
ția a crescut continuu de la 31.8% în 1925 până
la 48.4% în 1938 ceea ce a ajutat Romînia
1925 68,2 31,8
ca să evoluționeze. 1929 63,2 36,8
1934 53,4 46,6
1938 51,4 48,4

SUBIECTUL al II-lea (23 de puncte)

Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse.

SURSA A. REPERE CRONOLOGICE

1918 - Marea Unire; 1923 - adoptarea Constituţiei României Mari;
1919 - desfășurarea primelor alegeri în baza 1924 - adoptarea Legii pentru învăţământul
votului universal; primar şi normal-primar;
1921 - legiferarea Reformei agrare; 1925 - adoptarea Legii pentru unificarea
administrativă.
SURSA B.
“Marea Unire a fost însoțită de elaborarea unor măsuri, reforme democratice: votul
universal, reforma agrară, egalitatea în drepturi a cetățenilor indiferent de naționalitate, măsuri în
domeniul regimului de muncă etc., incluse în Constituția din martie 1923. […] Marea Unire a
ridicat pe o treaptă superioară comunitatea de viață materială și spirituală statornicită de-a lungul
veacurilor între toate teritoriile românești. Reformele din 1918-1923 au schimbat vechile structuri
economice, politice și sociale; România întregită a însemnat nu numai provincii reunificate, ci și un
stat mai democratic”. (Ion Agrigoroaiei, Istoria românilor, Compendiu, 1996)

SURSA C.
“Art. 1. Pentru cauză de utilitate publică și națională se expropriază proprietățile imobiliare
din cuprinsul Basarabiei (…).
Art. 7. Se vor expropria pământurile din proprietățile particulare, lăsându-se pentru fiecare
proprietate 100 ha pământ cultivabil, viile, grădinile de pomi roditori și pepinierile existente până la
22 Decembrie 1918 (...).
Art. 9. Trec în proprietatea Statului apele, lacurile, bălțile și stuhăriile, în afară de cele ce
aparțin obștilor sau comunelor.
Art. 33. Vor fi împroprietăriți muncitorii de pământ, după capii de familie (...)”.
( Din Legea de reformă agrară pentru Basarabia, 1920)
SURSA D.
„Art.33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decît numai
prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.
 Art. 34. Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi reprezentaţiunea naţională.
Orice lege cere învoirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă
sancţiunii regale decît după ce se va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor adunări.”
(Extras din Constituţia română adoptată în anul 1923)
Nr. Item Scor
Utilizează sursa A și cunoștințele obținute anterior.
1 Numește evenimentul istoric care a stabilit trăsăturile de bază ale regimului politic L
în România interbelică. 0
Adoptarea Constituției în 1923 este evenimentul care a stabilit trăsăturile de bază . 1

Utilizează sursa B și cunoștințele obținute anterior.

2 Formulează o caracteristică a societății românești în perioada interbelică. L
În perioada intebelică societatea românească a cunoscut o dezvoltare . Odată cu
Marea Unire au fost întocmite și unele măsuri și reforme care au ajutat ca România
să devină un stat mai democratic

Utilizează sursele A, B, D și cunoștințele obținute anterior.

3 Explică termenul Constituție. L
Constituție-lege fundamentală a unui stat în care sunt scrise toate drepturile,
măsurile și obligațiunile cetățenilor

Utilizează sursele B, C, D și cunoștințele obținute anterior.

4 Descrie, conform domeniilor propuse, două consecințe ale reformelor democratice L
aplicate în România interbelică. 0
Domeniul politic: România a devenit un stat mai democratic cu ajutorul 1
reformelor din 1918- 1923 unde s-au schimbat vechile structuri sociale și politice.

Domeniul economic:
În domeniul econimic în urma reformelor democratice România a reușit să își
îmbunătățească economia, rezolvând problema cu impropietărirea cu pământ a
țăranilor.
Utilizează sursa C și cunoștințele obținute anterior.
5 Identifică în sursa C două acțiuni ale guvernului pentru implementarea Reformei L
agrare în Basarabia. Explică răspunsul. 0
1. Muncitorii de pământ vor fi împropirietățiți după capii de familie. Această acțiu-
ne va permite oamenilor de rând ca să aibă și ei atât locuri de muncă cât și
Pământ pentru al prelucra și a primi un venit.
2.În proprietatea statului au trecut apele, lacurile, bălțile și stuhăriile, în afară de
cele ce aparțineau obștilor sau comunelor.În așa mod fiecare persoană era egală,
cu aceleași proprietăți.

Utilizează sursele A, B, C și D și cunoștințele obținute anterior.

6 L
Numește o personalitate care a influențat viața politică a societății românești
0
interbelice. Formulează două argumente.
1
Personalitatea: I. C. Brătianu 2
1. A avut un rol important în Marea Unire
 2.A înaintat reforma agrară și cea electorală

7 Exprimă-ți opinia: Reformele democratice din anii 1918-1928 au contribuit la L

modernizarea societății românești? Formulează două argumente. 0
Reformele democratice au contribuit la modernizarea societății românești,deoarece 1
în această perioadă viața socială a României s-a ridicat pe o treaptă superioară. 2
3
În această perioadă de asemenea au luat amploare și instituțiile de învățământ 4
care au avut un impact important asupra societății românești și la modernizarea acesteia 5

SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)

Studiază sursele A-C.

TERMEN: Securitate colectivă – acțiuni politico-diplomatice orientate spre garantarea păcii și

securității internaționale.

SURSA A.
„... Acesta este deci programul de pace pentru întreaga lume, care este și programul nostru
[ Convenții de pace, pregătite la lumina zilei: nu vor mai fi înțelegeri particulare și secrete de
niciun fel între națiuni, ci diplomația va proceda întotdeauna deschis și în văzul tuturor. […]
Suprimarea, pe cât posibil, a tuturor barierelor economice și stabilirea de condiții comerciale
egale pentru toate națiunile ce consimt la pace și se asociază pentru a o menține.
Garanții suficiente pentru reducerea armamentelor fiecărei țări la minimul compatibil cu
securitatea interioară.”
(Din ”Cele 14 puncte”, program elaborat de președintele american W.Wilson, 1918)
SURSA B.
“Art. 10 Membrii Societății își asumă îndatorirea să respecte și să mențină, în contra
oricărei agresiuni externe, integritatea teritorială și independența politică existentă a tuturor
membrilor Societății.
Art. 16. Membrii Societății mai convin de a-și da sprijin reciproc pentru aplicarea măsurilor
economice și financiare”.
(Din Pactul Societății Națiunilor, 1919)

SURSA C.
„Art. 1. Înaltele părţi contractante declară solemn, în numele popoarelor lor respective, că
condamnă recursul la război pentru reglarea diferendelor internaţionale şi renunţă la el ca
instrument de politică naţională în relaţiile lor mutuale.
Art. 2. Înaltele Părţi Contractante recunosc că regularea sau rezolvarea tuturor diferendelor
sau conflictelor de orice natură sau de orice origine ar fi ele care se vor putea ivi între ele, nu va
trebui niciodată urmărită decât prin mijloace pacifice.
Art. 3. Prezentul tratat va fi ratificat de înaltele Părţi Contractante desemnate în preambul,
conform cerinţelor constituţiilor lor respective şi va lua efect de îndată ce toate instrumentele de
ratificare vor fi fost depuse la Washington.”
(Din Pactul Briand-Kellogg, 1928)
 Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Statele interbelice
sunt în căutarea mijloacelor pentru menținerea păcii și securității colective. L
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 0
1
2
După sfârșirea Pimului Război Mondial statele învingătoare la Conferința
de la Paris 1919 au hotărât să impună o nouă ordine internațională prin semnarea unor L
0
tratate de pace cu țările învinse. Astfel s-a hotărât înființarea unui organism internațional
1
pentru a apăra pacea și să preîntâmpine izbucnirea unui nou război și anume Liga Națiunilor. 2
3
Ideea creării Ligii Națiunilor a apărut ca o reacție firească față de cele
întâmplate în timpul Primului Război Mondial. ”Convenții de pace, pregătite la lumina L
zilei: nu vor mai fi înțelegeri particulare…”este o mica parte din Cele 14 Puncte ale lui 0
1
Woodrow Wilson care au stat la baza Ligii Națiunilor, și care ne demonstrează că aceasta 2
era menită să mențină pacea. 3
4
Încă un lucru foarte important pe care statele îl doreau era Securitatea Colectivă 5
care le permitea ca acestea să fie sigure că sunt în siguranță, fără izbucnirea unui nou 6
7
conflict pe plan mondial.”Garanții suficiente pentru reducerea armamentelor fiecărei țări
la minimul compatibil cu securitatea interioară.”. Acest segment din Cele 14 Puncte de L
asemenea ne demonstrează că toate statele erau îndemnate ca să fie reducă armatele 0
1
pentru că era exclus orice conflict care să se resolve pe cale de luptă. 2
Societatea Națiunilor îndemna membrii acesteia ca să se ajute reciproc, pentru
L
a fi sigură că aceștea nu vor începe un nou conflict pe care nu îl vor putea soluționa 0
fără aplicarea forțelor armatelor acestora. ”Art. 16. Membrii Societății mai convin de 1
a-și da sprijin reciproc pentru aplicarea măsurilor economice și financiare”. Era un articol
din pactul Societății Națiunilor 1919.
Sunt de părere că Liga Națiunilor sau Societatea Națiunilor a fost un organi-
sm international care pentru o perioadă a reușit să mențină această pace în lume, chiar
dacă după aceea a avut loc încă un conflict pe plan mondial, aceasta a realizat munca
pentru care a fost creată.