Lucrare de laborator

„Identificarea unor substanțe organice în celulă”

 Să identifice unele substanțe organice în celulele unor semințe ale diferitor
specii de plante
 Să estimeze rolul substanțelor organice în celulă

 Incluziuni celulare–substanţe aflate termporar în citoplasmă:picături lipidice,

glicogen, granule de melanină (pigment), vitamine, etc

Amidonul
Amidonul care se formează în cloroplaste este cunoscut sub numele de amidon autohton. Cea
mai mare cantitate de amidon se găseşte însă în organele plantelor (seminţe, tulpini şi frunze
normale sau metamorfozate etc.). Acesta este amidonul de rezervă.
Forma pe care o îmbracă amidonul de rezervă este cea de grăuncioare, caracteristice fiecărei
plante.
 Materiale necesare:
Cariopse de grâu (Triticum aestivum), porumb (Zea mays), orez (Oryza sativa), ovăz (Avena
sativa), seminţe de fasole (Phaseolus vulgaris), tubercul de cartof (Solanum tuberosum), lamă şi
lamele de sticlă, bisturiu, ac spatulat, iod în iodură de potasiu.
Mod de lucru:

Cu ajutorul unui bisturiu sau ac spatula se rade puţin din endospermul de analizat (grâu, porumb,
orz, ovăz, fasole) sau din ţesutul de depozitare (cartof). Masa obţinută se pune pe lamă într-o
picătură de apă.

Recomandăm ca masa de amidon să nu fie prea densă pentru că granulele se suprapun şi

îngreuiază analiza.
La unul din capetele lamei punem o picătură de iod în iodură de potasiu (soluţie Lugol), apoi cu
ajutorul lamelei sau al acului spatulat se aduce spre masa de amidon o şuviţă de colorant. Se
amestecă bine cu materialul până când se colorează omogen, după care se acoperă cu lamela.
Excesul de colorant se îndepărtează cu o bucăţică de hârtie de filtru.
Colorarea nu trebuie să fie intensă, deoarece aceasta ar îngreuia analiza granulelor de amidon.
Colorarea materialului se poate face şi altfel: ţinem o fâşie de hârtie de filtru pe una din laturile
lamelei, în timp ce pe latura opusă punem o picătură de colorant puternic diluat.
Hârtia de filtru absoarbe apa de sub lamelă, care este înlocuită de soluţia de iod în iodură de
potasiu.
Acesta pătrunde pe sub lamelă colorând în albastru granulele de amidon.

Din categoria granulelor de amidon simplu vom analiza la microscop următoarele tipuri:
La cartof, granulele au forma variată, dar cele mai multe sunt ovale. Hilul este sferic, foarte mic
şi excentric. Strat urile mai întunecate, care alternează cu cele mai deschise la culoare, conţin o
cantitate mai mare de apă.
Adesea, pe lângă granule simple, vom observa granule compuse şi semicompuse (1,2,3 şi 4)
La grâu, granulele sunt sferice, cu hilul aşezat central.
La fasole se văd granule elipsoidale, ovale sau mai mult sau mai puţin sferice. Hilul este alungit
şi ramificat.
La porumb, granulele sunt poligonale, cu hilul aşezat în centrul granulului.
Amidonul compus poate fi analizat la următoarele specii:
La orez, granulul de amidon este alcătuit din 4 până la 100 de granule parţiale. Acestea sunt tot
de formă poligonală. Hilul se observă mai greu decât în exemplul precedent.
La ovăz, granulul este compus din circa 300 de granule parţiale. Forma granulului compus este
ovală sau mai mult sau mai puţin sferică, iar a granulelor parţiale, de obicei, poligonală.
 Sarcini de lucru:
1.Desenați în caiete cele observate pentru fiecare specie de plante 10
p
substanțelor organice
Substanțe
organice
Proteine
Rolul Funcțiile biologice ale
proteinelor:
lor • structurală: intră în
pentr compoziția membranelor
biologice, predomină în
u compoziția tendoanelor,
celulă ligamentelor, muşchilor,
părului și unghiilor;
• catalitică: fermenții,
catalizatorii biologici, sunt
proteine;
• de transport: leagă și
transportă diferite
substanțe (de exemplu,
albuminele din sânge
transportă acizii graşi,
globulinele – ionii metalelor
şi hormoni);
• de protecție:
imunoglobulinele
(anticorpii) sângelui asigură
protecţia imună a
organismului, fibrinogenul
2.Completați tabelul cu rolul
10 p
Glucide
Funcțiile biologice ale
glucidelor:
• energetică: la scindarea
unui gram de glucide se
eliberează 17,6 kJ;
• structurală: celuloza
este componentul
peretelui celular al celulei
vegetale,chitina - al
cuticulei artropodelor şi
peretelui celular al
ciupercilor;
• sintetică: pentozele
participă la sinteza
acizilor nucleici, la
fotosinteză.
Lipide Acizi nucleici
Funcțiile biologice ale Rolul biologic al ADN-ului:
lipidelor: • deține informația
• structurală: împreună codificată
cu protei-nele desprecaracterele specifice
formează membranele ale organismului;
biologice; • decodifică informația
• energetică: la ereditară prinsinteza de
oxidarea unui gramde proteine specifice, carevor
lipide se degajă 38,9 kJ; forma caracterele
• de protecție și morfologice șifuncționale
termoizolare: ale organismului;
acumulându-se în • transmite informația
țesutul adipos ereditară generațiilor de
subcutanat și în jurul celule şi organisme.
unor organe,stratul de Rolul biologic al ARN-ului:
grăsime le protejează • ARN ribozomal participă
deleziuni mecanice; la biosinteza proteinelor;
datorită • ARN de transport asigură
conductibilității termice deplasarea aminoacizilor
joase, stratul de spre locul de sinteză a
grăsime previne proteinelor;
pierderile de căldură; • ARN mesager transmite
• sursă de apă informaţiadespre structura
şi trombina participă la metabolică proteinelor din nucleu spre
coagularea sângelui, pentruanimale: la ribozomi.
prevenind hemoragiile; oxidarea a 100 g de Rolul biologic al ATP-ului:
• reglatoare: proteinele- lipide se formează • este o sursă universală
hormoni participă la aproximativ 105 g de de energie în organismele
reglarea activității celulare; apă. vii
• energetică: la scindarea
unui gram de proteine se
eliberează 17,6 kJ.

3.Scrieți în coloane aparte monomerii și polimerii din următorul șir: 10 p

Monomeri Polimeri
Glucoză Proteine
Nucleotide Acizi nucleici
Fosfolipide Amidon
Aminoacizi Celuloză
Glicogen