Țesuturile vegetale

Țesutul

O totalitate de celule care au

aceeaşi origine, aceeaşi structură şi
care îndeplinesc aceeaşi funcţie.
Clasificarea ţesuturilor vegetale
 Apicale - în vârful rădăcinii,
tulpinii, ramurilor, determină
Primare creşterea acestora

Intercalare - se întâlnesc la
Țesuturi graminee deasupra nodurilor şi
meristematice determină creşterea în lungime
a internodurilor.
Primordiale
Cambiul libero-lemnos
(cilindrul central din rădăcină
Secundare și tulpină)
(laterale)
Cambiul subero-felodermic
(în scoarță)
Meristemele (ţesuturi embrionare)

Embrionul seminţei
este format din
meristeme
 Ţesuturile embrionare
Meristemele(meristeme)

• Sunt ţesuturi tinere

nediferenţiate
• Celulele se divid intens,
pot fi observate diferite
faze ale mitozei

Caracteristicile celulelor:
mici
rotunde
cu pereţi subţiri
fără spaţii între ele
cu nucleu mare
Meristemele: unde sunt localizate?

Meristeme apicale
Provoacă creşterea primară
(în lungime).
Sunt localizate la vârful
tulpinilor şi rădăcinilor.
Produc noi frunze şi flori.

Meristeme laterale
Provoacă creşterea secundară
(în grosime).
Localizate în cambiu.
Produc lemnul şi
scoarţa copacului.
 Creşterea primară şi secundară a tulpinii
Creşterea primară

epiderma
cortex

Meristemă apicală Floem primar

În frunze tinere
Xilem primar
Măduva
Meristeme laterale:
Cambiu vascular, libero-lemnos Creşterea secundară
cacambiul scoarţei, subero-felodermic
Periderma
Meristema
mugurilor Cambiul
laterali scoarţei

Cortex

Măduva Floem
primar
Xilem
primar Floem
Meristeme
apicale ale Xilem secundar
rădăcinilor secundar
Cambiu vascular
Creşterea primară a Cortex Cilindru Vascular
rădăcinii Epiderma
Legendă
(ţesuturi)
Zona de
Peri diferenţiere
protector
fundamental
vascular

Zona de
elongare

Meristemă
apicală
Zona de
Dividere a celulelor
Scufia
rădăcinii

100 µm
Lastar (meristema apicală) Primordii ale frunzelor

Frunză
tânără

Cambiu
Vascular în
dezvoltare

Meristema
mugurilor auxiliari

0.25 mm
Anatomia trunchiului
copacului

Inel

Rază
vasculară

Lemn dur
Xilem
secundar Lemn moale

Cambiu vascular

Floem secundar
Scoarţa
Periderma
Țesuturile vegetale
definitive

Fiecare organ al
plantei conține
următoarele țesuturi
definitive:
* protector
* conducător
* fundamental
Ț.protector
Ț. fundamental
Ț. conducător
 Ţesuturi definitive
Sistemul
Sistemul Sistemul Sistemul fundamental țesuturilor
protector conducător speciale

• Xilem
Țesuturi
(vase mecanice sau
lemnoase de susținere:
Parenchimuri
ce conduc • colenchim • Structuri
Țesuturi de • asimilator,
seva (țesut secretoare
apărare • de
brută) mecnic viu)
• epiderma/ depozitare
• • • Țesuturi
rizoderma • acvifer,
Floem(vas sclerenchi senzitive
• suberul • aerifer,
e liberiene m (țesut
ce conduc mecanic
seva mort)
elaborată)
 Epiderma
• Un singur strat de celule vii.
• Celule turtite, strâns unite între
ele.
• Celule lipsite de cloroplaste
(excepţie la ferigi, plantele de
apă şi de umbră).
• Pereţii externi pot fi cerificaţi
(cuticula).
• Epiderma rădăcinii se numeşte
rizodermă, a plantelor
lemnoase – peridermă
 Formaţiuni epidermice
Stomatele
• Formaţiuni epidermice prin
care se stabilesc legături
între mediul înconjurător şi
ţesuturile aflate sub
epidermă.
Alcătuire:
• Două celule stomatice
reniforme, cu cloroplaste.
• Orificiu - ostiolă.
 Formaţiuni epidermice
Peri (trihome)
• Formaţiuni
epidermice ce apar
prin creşterea şi
alungirea
membranelor externe
ale celulelor
epidermice.
• Apără planta contra
radiaţiilor solare, alţii
sunt agăţători,
absorbanţi sau
secretori, etc.
 Formaţiuni epidermice
Piloriza (scufia, caliptra)

Masiv de celule
care protejează
vârful rădăcinii de
particulele dure
de sol.
 Ţesuturi fundamentale
Trofice
• Se mai numesc şi
parenchimuri.
• Sunt alcătuite din celule vii,
cu pereţi subţiri, cu spaţii
între celule.
Clasificare:
Ţesuturi de asimilare (conţin
celule cu cloroplaste şi realizează o
fotosinteză intensă);
Ţesuturi de depozitare:
• Depozitează substanţe de rezervă.
• Depozitează apă (ţesuturi
acvifere).
• Depozitează aer (ţesuturi aerifere).
Mecanice
• Colenchimuri: sunt
alcătuite din celule cu
pereţi neuniform
îngroşaţi, şi se întâlnesc
la plantele tinere în curs
de creştere; conferă
rezistenţă şi elasticitate;
• Sclerenchimuri: sunt
alcătuite din celule cu
pereţi uniform îngroşaţi,
se găsesc în corpul
plantelor mature.
Celule din parenchimul frunzei de Elodea,cu cloroplaste

60 µm

Ce fel de ţesut este acesta: de suport, de asimilaţie sau de depozitare?

 Parenchimul frunzei

• Se mai numeşte
mezofil
• Este situat între
epiderma
superioara şi cea
inferioară
• Mezofil palisadic
şi spongios
 Anatomia frunzei
Celule
stomatice
Ţesuturi
Ostiola

50 µm
Protectorl
Celule
Fundamental epidermale
Cuticula Fibre
Vascular sclerenchimatice
Stomată (b) Suprafata frunzei de
Tradescantia

Epiderma
superioară

Mezofil
palisadic

Teaca Mezofil
fascicului spongios
conducător

100 µm
Epiderma
inferioară

Cuticulă
Xilem
Floem Nervură
Celule Nervuri Spaţii cu aer Celule stomatice
stomatce
(a) Ţesuturi din frunză (c) Secţiune transversală prin frunză
Ţesuturi care depozitează substanţe de
rezervă
• Sunt alcătuite din celule
cu mebrane subţiri şi
lipsite de cloroplaste.
• Se întâlnesc în rădăcini,
rizomi, bulbi, tuberculi,
seminţe, fructe, etc.
 Sclerenchimul
• Celulele sclerenchimului
sunt rigide din cauza
peretelui celular impregnat
cu lignină.
• Sunt celule moarte la
maturitate.
• Două tipuri:
– Sclereide de formă
izodiametrică neregulată
– Fibre de formă alungită.
Colenchimul
• Țesut mecanic viu,
flexibil, elastic, alcătuit
din celule alungite, cu
membranele neuniform
îngroşate, nelignificate
• Este prezent în
organele tinere, sub
epidermă.
Fig. 35-10c

5 µm

Sclereide în fructul de pară

25 µm

Perete celular

Fibre
 Ţesuturile conducătoare

• Țesuturi complexe, deoarece sunt formate din câteva

tipuri de celule.
• Componentele de bază ale ţesuturilor conducătoare sunt
vasele care rezultă în urma articulării cap la cap a unor celule
alungite moarte sau vii.
• Există două tipuri de ţesuturi conducătoare: lemnos
(xilemul) şi liberian (floemul).
• Xilemul transportă seva brută.
• Floemul transportă seva elaborată.
 Xilemul
Vase lemnoase+fibre
lemnoase+parenchim lemnos

Două tipuri de celule (moarte la maturitate):

tracheide și trahei
Xilemul
Trahei Tracheide 100 µm

Perforații

Trahei

Tracheide
 Floemul
Tuburi ciuruite+celule
anexe+parenchim liberian+fibre
liberiene
 Tuburi ciuruite, secțiune
longitudinală

Floemul
Placi ciuruite
Celule anexe

Tuburi
ciuruite

Plasmodesma

Placi
ciuruite 30 µm

10 µm
Nucleul
Celulei
anexe
Organizarea anatomică
și funcțională la plante
 5

4
Să ne amintim
Structura anatomică a
3 unei plante cu flori:
1.
2.
2 3.
4.
5.
Numiți organele
1
vegetative și organele
generative (de reproducere)
 Aparatul vegetativ= ansamblul
de structuri ale organismului
vegetal (rădăcina, tulpina,
frunza), ce asigură funcțiile
sale vitale (cu excepția
funcției reproductive).

Aparatul generativ= ansamblul

de structuri ale organismului
(floarea și derivatele sale), ce
asigură funcția de reproducere
și perpetuare a speciei.

Care sunt trăsăturile comune ale tuturor

acestor organe? (Manual, p.64)
 Frunza:
fotosinteza, transpirația și schimbul de gaze

 
 Frunza este un organ
cu simetrie bilaterală

Clasificarea morfologică a frunzei

după următoarele criterii:
  1. Numărul de lamine pe pețiol
2. Marginea limbului
3. Caracterul nervurilor
Manual, p. 69-71 4. Prezența sau lipsa pețiolului
Secţiunea transversală a limbului diferite tipuri de
țesuturi

De regulă stomatele sunt numeroase pe partea mai

puțin iluminată a frunzei, pentru a limita evaporarea.
 Gutația
(noaptea stomatele sunt închise, dar
rădăcina pompează apa din sol)
 Rădăcina: absorbție, suport,
depozitare
Organ cu simetrie radială, ce nu poartă frunze

1. Rădăcina principală
2. Rădăcini laterale
3. Rădăcini adventive
Many
plants Proptitoare
have Cazuri particulare
modified
roots

“Aeriene

tuberificate

Proptitoare

Pneumatofore
Rădăcinile pneumatofore – pentru asigurarea cu oxigen
Rădăcină-ventuză (Viscum ) Radăcină-crampon (Edera)
 Rădăcini tuberizate

1 - rădăcina principală tuberizată la Daucus carota; 2 - radicele tuberizate la

Filipendula vulgaris; 3, 4 - rădăcini adventive tuberizate la Ranunculus ficaria
(3) şi Orchis sp. (4).
Rădăcini simbionte
Tulpină - secţiune transversală
xilem

Fascicul
conducător

floem
• Perii absorbanți preiau din sol apa și sărurile minerale.

• În frunze are loc fotosinteza.

Cum se realizează legătura dintre

aceste 2 procese în plantă?
 Țesuturile conducătoare
1. Floem : circulația sevei elaborate
compus din tuburi ciuruite= celule alungite, vii
 Țesuturile conducătoare

Xilem : circulația sevei

brute
• Vase constituite din
celule moarte.
• La Angiosperme
vasele sunt perfecte,
lipsite de pereții
transversali.
 Tulpini modificate

tubercul

stolon

volubilă

rizom bulb
Ent, personaj din filmul “Stăpânul Inelelor” şi copac milenar
care are conştiinţă, gândire şi limbaj şi care se poate
deplasa.
În viaţa reală însă plantele nu au aceste capacităţi, deplasarea lor fiind
aproape imposibilă chiar şi atunci când condiţiile de trai se schimba
sau sunt ameninţate de dispariţie.

Cum se descurcă atunci plantele ?

 Tabel recapitulativ: Organele vegetative ale plantei
Organul Funcțiile Tipuri Structura Țesuturile
caracteristice
Schema de
recapitulare