Unitatea de conţinut Bioritmuri

Subiectul Bioritmuri sezoniere la animale

Competenţe specifice 1. Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la: structuri morfo-
anatomice, procese şi fenomene vitale, legităţi biologice şi a rolului acestora în supravieţuirea organismelor.
2. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare, înregistrare, reprezentare, interpretare şi comunicare a informaţiei referitoare la
organisme, procese şi fenomene biologice şi a corelaţiei dintre ele.
Unități de competență Stabilirea relaţiilor între condiţiile de mediu şi bioritmurile sezoniere
ale organismelor.

Obiective (O) 1.Să definească noțiunile noi la tema

operaţionale: 2. Să identifice bioritmurile sezoniere la animale
3. Să descrie comportamentul sezonier la păsări
Fecare elev / elevă va fi
4. Să explice sucbciclul fiziologic în comportamentul de reproducere la păsări
capabil / capabilă ....

Sistemul metodologic Metode/ procedee/tehnici: Conversaţia euristică, explicaţia, situaţii-problemă,graficul T,schema,tablel;

(M) Forme de activitate:frontală, individuală, în perecchi.

Tipuri/metode/ tehnici de evaluare: evaluare curentă, conversaţia de verificare, test.

Mijloacele de învăţămînt Mijloace de instruire: Fişe de lucru, manualul, Sistemul periodic, Seria activităţii metalelor, fişa de lucru cu păianjenul chimic, CaCl2,
H2C2O4, stativ cu eprubete, Seriile genetice ale claselor de compuşi anorganici, postere cu ciorchine,Tabelul Solubilităţii;

Tipul lecției De fixare şi consolidare a cunoștințelor.

Bibliografie Manual de biologie clasa IX-a T.Cozari

Data lecţiei 07.11.2019

 Etapa Activitatea profesorului Activitatea
elevului
Evocare Salut elevii,fac apelul. Salută
Creez condiții pentru desfășurarea lecției. profesorul,pr
1.Ce este bioritm? egătesc cele
2.Enumerați factorii ce influnețează bioritmul plantelor ? necesare
3.Ce stăla baza funcționării,ce fenomen biologicreprezintă ceasornicului floral? pentru lecție.
4.Există diferențe dintre bioritmul plantelor din z.temperată și cel al plantelor z.tropicale?Argumentează.
Eliminați intrusul și alcătuiți fraza corect Alcătuiesc
Cucu fiind o pasăre migratoare ea iernează în pădurile Codrilor fraza correct
Anunț și notez, la tablă, titlul lectiei « Bioritmuri sezoniere la animale» Cucu fiind o
Anunț obiectivele lecției. pasăre
migratoare nu
iernează în
pădurile
Codrilor
Noteză tema
lecţiei
Realizarea Rubrica,,Amintiți-vă,,pag.33 Răspund la
sensului întrebări
Se definește noțiunea de bioritm.enumeram si scoatem în evidență tipurile prin conversatie
Ca şi la plante, în viaţa animalelor se înregistrează anumite ritmuri biologice, determinate de variaţiile unor factori
abiotici care se repetă la intervale regulate de timp.
Animalele au un ritm de viaţă legat de alternanta zilelor şi a nopţilor, deci un ritm circadian. Majoritatea lor îşi
desfăşoară activitatea ziua: se mişca, îşi cauta hrana, se înmulţesc.
Noaptea stau în repaus. Acestea sunt animalele diurne (vrabia, albină, guşterul, piţigoiul, vulpea, veveriţă).
Alte animale sunt active noaptea. Acestea sunt animale nocturne (ariciul, liliacul, şoarecele cucuveaua,
privighetoarea). Realizează
activitatea
Ţânţarul şi fluturele cap de mort sunt animale active numai seara; ele sunt animale crepusculare
frontală
 Denumirea bioritmului Definiția Exemple
1.B.diurn Care se repeată din zi în zi 1
2.B.lunar Cu ciclitate lunară 2
3.B.sezonier Cu ciclitate sezonieră 3
4.B.anual Cu ciclitate anuală 4

Discuţia la subiect continuă cu rezolvarea unor situaţii-problemă:

 1.Descrie consecinţele unei eventuale schimbări a bioritmului sezonier al animalelor domestice. De Elevii
 exemplu, naşterea puilor ar avea loc nu primăvara dar toamna târziu. completează
 2.Ce s-ar întâmpla în caz că bioritmul sezonier al prădătorilor (lupii) nu ar corespunde cu cel al prăzilor
tabelul
 (cerbii)?

Analiza bioritmului anual al păsărilor migratoare

În baza schemei bioritmului anual al păsării migratoare – silvia-cu-cap-negru de la pag.33, elevii vor nota în caiete
activităţile sezoniere ale acestei păsări, împărţindu-le în două coloane după cum urmează:
situaţii-
Activităţi cunoscute Activităţi necunoscute
problemă
- năpârlirea - dezvoltarea gonadelor
- intensificarea nutriţiei - degenerarea gonadelor
- acumularea grăsimilor - protecţia teritoriului
- migraţiile spre sud - formarea cuplului conjugal
- migraţiile spre nord - faza de nelinişte nocturnă
- cântecul masculului - formarea stolurilor invernale
- grija de urmaşi
lucrul cu
manualul
 Analiza subiectului abordat continuă cu descifrarea celor două componente ale bioritmului anual – subciclul
comportamental şi subciclul fiziologic. După descrierea lor detaliată, profesorul accentuează legătura cu indisolubilă
dintre aceste două componente, care permite păsărilor migratoare să se încadreze în mod armonios în mediul lor de
trai. Această încadrare constă în faptul că orice fază a bioritmului anual se realizează în strictă concordanţă cu
sezonul respectiv al anului, adică cu factorii de mediu respectivi.

Bioritmul unei păsari este constituit din 2 subcicluri

 1. subciclul comportamental(totalitatea activităţilor care se succed periodic)

 2. subciclul fiziologic(schimbările fiziologice din organism)
 Analiza subciclului fiziologic al bioritmului al silvei.
Profesorul îşi va axa argumentele pe următoarele relaţii cauzale:
Cauză (factor) – Structură (alcătuirea organelor la păsări) – Efect (schimbări fiziologice şi elementele de
lumina epifiza comportament la păsări-Curtarea.
Structura. Apoi se explică localizarea în creier şi rolul unor elemente ale creierului – epifiza, hipofiza,
hipotalamusul, în recepţionarea variaţiilor factorului de mediu – lumina.
Efectul. În baza celor menţionate anterior, se demonstrează cum în urma acţiunii impulsurilor nervoase ale
crierului are loc dezvoltarea intensă a gonadelor, care şi provoacă apariţia efectului: cântecul masculilor,
împerecherea, clocirea ouălor, grija de urmaşi etc.
Discuţii axate pe următoarele subiecte:
 *acţiunea luminii asupra bioritmului silviei;
 *comportamentul silviei în perioada scăderii intensităţii luminii.
*comportamentul silviei în perioada scăderii intensităţii luminii

Studierea bioritmului anual al brotăcelelui

 Cunoştinţele pot fi aprofundate prin realizarea următorului test:
Reflecția Test
 Daţi exemple de păsări migratoare.
 Daţi exemple de păsări sedentare.
 Daţi exemple de bioritmuri la animale.
 Totalitate activităţilor care se succed periodic – de migraţiune,
reproducere, îngrijirea puilor – se numeşte …,
 Schimbările fiziologice ale organismului reprezintă subciclul … .
 Lumina, prin intermediul … , acţionează asupra … silviei.
 … provoacă “simţul foamei”.
 Hipofiza prin hormonii săi favorizează dezvoltarea gonadelor (A;F).
 Epifiza transmite impulsurile nervoase hipotalamusului (A;F).
 Migraţia este un comportament al bioritmului: diurn, lunar,
sezonier, anual.
Teme pentru acasă
De studiat tema Bioritmuri sezoniere la animale
Rezolvarea exerciţiilor 1-4 de la pag. 35 a manualului.
 În regiunile deşertice şi în cele în care există un anotimp secetos şi unul ploios multe specii de animale (de exemplu unii amfibieni) cad într-un somn

Activitatea sexuală la păsările sălbatice nu este continuă în decursul unui an; după o perioadă de activitate intensă urmează una de inactivitate,
determinîndu-se aşa-numitele cicluri sexuale sezoniere. Acest ciclu este foarte accentuat în regiunile cu climat rece şi temperat şi se atenuează mult în
regiunea ecuatorului şi între tropice.
 În Camerun, spre exemplu, păsările indigene se reproduc în tot cursul anului.
Animalele au şi un ritm de viaţă legat de alternanta anotimpurilor, deci un ritm sezonier.
Unele animale, în anumite perioade ale anului, se deplasează la distanţe mari, de obicei în grup, pentru găsirea hranei, a unor locuri de iernat sau pentru
reproducere. Aceste de plasări în spaţiu se numesc migraţii.

Cerbii şi vulpile coboară iarnă din zonele mai înalte ale munţilor, în zonele mai joase, unde clima este mai puţin aspră, şi hrana se găseşte mai uşor.
Berzele, rândunelele, gâştele şi raţele sălbatice sunt păsări migratoare, care pleacă toamna spre ţările calde şi se întorc primăvara pentru cuibărit.
Ele parcurg distanţe mari, ziua orientându-se după soare, iar noaptea după stele.
Peştii migratori se deplasează pentru depunerea icrelor de obicei în fluvii sau râuri.
Multe animale, o dată cu venirea iernii, îşi încetinesc funcţiile organismului. Ele fie hibernează, fie cad în anabioză
În timpul hibernării, ele nu se mişca, nu se hrănesc, iar bătăile inimii şi respiraţia sunt rare, temperatura corpului scade (în jur de 5oC).
Ursul, bursucul, veveriţele, cârtiţele, hârciogii, albinele intră într-un somn de iarnă.
Funcţiile lor metabolice sunt puţin modificate, iar temperatura corpului scade doar cu câteva grade.
Dacă sunt deranjate, animalele amorţite se trezesc unele se trezesc din când în când, pentru a se hrăni cu proviziile strânse în timpul verii.
Cele mai multe mamifere sunt active iarna şi au, ca adaptare, corpul acoperit cu o blană mai deasă decât în timpul verii
Peştii (crapul, şalăul, somnul) pe timp de iarnă, ca adaptare stau în gropile mâloase de pe fundul apei şi nu se hrănesc.
asemănător cu somnul de iarnă numit somn de vară. Animalele devin active numai în anotimpul ploios.