Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la:structur i morfo-anatomice,
procese şi fenomene vitale, legităţi biologice şi a rolului acestora în supravieţuirea organismelor.
2. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare, înregistrare, reprezentare, interpretare şi comunicare a informaţiei referitoare la
organisme, procese şi fenomene biologice şi a corelaţiei dintre ele.
Anunț și notez, la tablă, titlul lectiei « Bioritmuri sezoniere laanimale» Noteză tema
Anunț obiectivele lecției. lecţiei
2. Reflexie Ca şi la plante, în viaţa animalelor se înregistrează anumite ritmuri biologice, determinate
de variaţiile unor factori abiotici care se repetă la intervale regulate de timp.
O1 Animalele au un ritm de viaţă legat de alternanta zilelor şi a nopţilor, deci un ritm
circadian. Majoritatea lor îşi desfăşoară activitatea ziua: se mişca, îşi cauta hrana, se
înmulţesc.
Noaptea stau în repaus. Acestea sunt animalele diurne (vrabia, albină, guşterul, piţigoiul, Analiza
vulpea, veveriţă). ritmurilor
Alte animale sunt active noaptea. Acestea suntanimale nocturne (ariciul, liliacul, biologice
3. Realizarea Realizează
sensului şoarecele cucuveaua, privighetoarea). activitatea frontală sezoniere la
Ţânţarul şi fluturele cap de mort sunt animale active numai seara; ele sunt animale păsări
crepusculare
• Bioritmul anual al păsarilor migratoare
• Bioritmul unei păsari este constituit din 2 subcicluri
• 1. subciclul comportamental(totalitatea activităţilor care se succed periodic)
• 2. subciclul fiziologic(schimbările fiziologice din organism)
Comportamentul sezonier
O2 al păsărilor
• Primăvara
La începutul primăverii:
• începe năpârlirea păsării;
• Crește rata de hrănire a păsării;
• păsările încep migrațiunea spre nord;
La mijlocul primăverii:
• se termină migrația;
La sfârșitul primăverii:
• începe dezvoltarea gonadală;
• se stabilesc teritoriile.
• Vara
La începutul verii:
• încep cuplările dintre păsări;
• ritualuri nupțiale;
• reproducerea;
La mijlocul verii:
• îngrijirea puilor;
• crește rata hrănirii;
La sfârșitul verii:
• regresiune gonadală.
• Toamna
La începutul toamnei:
• începe năpârlirea;
• începe migrarea spre sud;
La mijlocul toamnei:
• se termină migrarea.
Analiza schemei Subciclu fiziologic reproducerea la păsări
Lumina, temperatura
O3
Epifiza(Melatonina)
Hipotalamus(gonadoliberina)
Hipofiza(FSH,LH)
Dezvoltarea testiculelor
şi ovarelor
Activitatea sexuală la păsările sălbatice nu este continuă în decursul unui an; după o
perioadă de activitate intensă urmează una de inactivitate, determinîndu-se aşa-numitele
cicluri sexuale sezoniere. Acest ciclu este foarte accentuat în regiunile cu climat rece şi
temperat şi se atenuează mult în regiunea ecuatorului şi între tropice.
• În Camerun, spre exemplu, păsările indigene se reproduc în tot cursul anului.
Animalele au şi un ritm de viaţă legat de alternanta anotimpurilor, deci un ritm sezonier.
Unele animale, în anumite perioadeale anului, se deplasează la distanţe mari, de obicei în
grup, pentru găsirea hranei, a unor locuri de iernat sau pentru reproducere. Aceste de
plasări în spaţiu se numesc migraţii.
Cerbii şi vulpilecoboară iarnă din zonele mai înalte ale munţilor, în z onele mai joase,
unde clima este mai puţin aspră, şi hrana se găseşte mai uşor.
Berzele, rândunelele, gâştele şi raţele sălbatice sunt păsări migratoare, care pleacă
toamna spre ţările calde şi se întorc primăvara pentru cuibărit.
Ele parcurg distanţe mari, ziua orientându-se după soare, iar noaptea după stele.
Peştii migratori se deplasează pentru depunerea icrelor de obicei în fluvii sau râuri.
Multe animale, o dată cu venirea iernii, îşi încetinesc funcţiile organismului. Ele fie
hibernează, fie cad în anabioză
În timpul hibernării, ele nu se mişca, nu se hrănesc, iar bătăile inimii şi respiraţia sunt
rare, temperatura corpului scade (în jur de o5C).
Ursul, bursucul, veveriţele, cârtiţele, hârciogii, albinele intră într-un somn de iarnă.
Funcţiile lor metabolice sunt puţin modificate, iar temperatura corpului scade doar cu
câteva grade.
Dacă sunt deranjate, animalele amorţite se trezesc unele se trezesc din când în când,
pentru a se hrăni cu proviziile strânse în timpul verii.
Cele mai multe mamifere sunt active iarna şi au, ca adaptare, corpul acoperit cu o blană
mai deasă decât în timpul verii
Peştii (crapul, şalăul, somnul) pe timp de iarnă, ca adaptare stau în gropile mâloase de pe
fundul apei şi nu se hrănesc.
În regiunile deşertice şi în cele în care există un anotimp secetos şi unul ploios multe
specii de animale (de exemplu unii amfibieni) cad într-
un somn asemănător cu somnul de
iarnă numit somn de vară. Animalele devin active numai în anotimpul ploios.