Și în lumea plantelor există anumite ritmuri de viață.

Ele pot fi observate la diviziunea celulară, în

procesele metabolice, de germinare a semințelor, de creștere, înflorire, deschidere și închidere a florilor,
de eliminare a nectarului, de formare a sporilor.

 Botanistul suedez Carl Linnaeus care a trăit în sec. XVIII și ”a construit” în rondul de flori de acasă un
ceasornic din flori - ”ceasornicul florei”. Încercați și voi să faceți așa ceva. Pentru aceasta e nevoie să
știți că

 măcieșul își deschide florile între orele 4 - 5 și le închide între 19 - 20; 

 cicoarea respectiv, între 4 - 5 și 4 - 15; 
 macul - la ora 5 și 14 - 15; 
 păpădie între 5 - 6 și între 14 - 15: 
 cartoful - între 6 - 7 și 14 - 15; 
 inul - între 6 - 7 și 16 - 17; 
 nufărul alb - între 7 - 8 și între 18 - 19; 
 gușa porumbelului - la 9 și între 20 - 21; 
 hilimica (gălbenelele) - la ora 9 și între 15 - 16; 
 măcrișul iepurelui - între 9 - 10 și între 17 - 18; 
 podbalul - la 9 - 10 și între orele 17 - 18.
 La lecțiile de botanică veți afla că frunzele plantelor își pot schimba poziția de câteva ori pe zi. Nu s-ar
putea oare să se construiască ”ceasornice” și pe baza lor ? Metronomul biologic poate fi ”construit” și
după cântatul păsărilor. Pot semnala timpul și anumite elemente din comportamentul animalelor. De
exemplu, graurii încetează să mai adună hrană cu o oră înainte de asfințitul soarelului.

  ”Ceasornicul” organismelor funcționează sub acțiunea principalului ritm al Pământului, adică al

rotației acestuia, de care depind variațiile de iluminare, temperatură, umiditate a aerului, de presiune
barometrică, radiație cosmică, gravitație, variațiile electricității atmosferice, schimbarea zilei cu noaptea.

 Procesele din organism de care depinde orientarea în timp sunt foarte complicate și se desfășoară pe baza
schimbărilor fizico-chimice care au loc în celulele organismului. Mecanismul ”ceasornicului” numit
și bioritm (sau ritm biologic) poate să încapă într-o singură celulă. La gândacul de bucătărie el se află în
unul din ganglionii sub-faringieni. Ritmul ”ceasornicului” se formează sub influența condițiilor externe
și treptat se fixează prin intermediului selecției naturale, transmițându-se prin eriditate.

 Știința mai are de descifrat încă multe taine.

  Prin ce se deosebesc ”ceasornicele” diferitelor animale ?

 Unde sunt ele situate ?
 De ce elemente ale celulei sau cu ce organe ale corpului este legată funcționarea lor ?
 Care este natura proceselor fizico-chimice ce se desfășoară în ele ?
 Ce modificări le determină funcționarea - cele de natură chimică sau cele de natură fizică ?

 Cunoașterea și priceperea de a dirija timpul interior al organismelor are o mare importanță în tratarea

diferitelor boli, la sporirea productivității plantelor și animalelor, la prognozarea unui și de fenomene
naturale ș. a. m. d

http://cahul-biologie.blogspot.com/p/8-materiale-care-pot-fi-valorificate-in.html.