Biologie: Cl. A 9-a: Ghidul profesorului/Tudor Cozari; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P.

Ştiinţa, 2012 (Tipografia „Elena +V.I.” SRL). – 76p.

Bioritmul sezonier al plantelor

Subcompetenţe Materiale didactice Activităţi de învăţare Tehnici de

evaluare

 Identificarea  Planşe Ciclul anual  Conversaţia euristică  Test (itemi cu

particularităţilor de dezvoltare la răspuns
bioritmului la plante plantele cu flori,  Observarea fenofazelor la concis)
Fazele fenologice ale pante
 Stabilirea relaţiilor dintre unor ecosisteme –  Test (itemi
condiţiile de mediu şi pădure, parc, livadă de tip pereche
bioritmurile sezoniere ale  Întocmirea unui calendar
plantelor în diverse  Fotografii, grafice cu al naturii
ecosisteme naturale şi bioritmul diurn,  Portofoliu
artificiale lunar, sezonier şi  Realizarea unor scheme,
anual al unor plante grafice cu ritmul diurn,
sălbatice şi de lunar, sezonier, anual la
 Argumentarea cultură narcis, lăcrimioară, lalea,
adaptărilor organismelor cartof etc.
vegetale la modificările
sezoniere ale  Diapozitive, foi
ecosistemelor transparente, plante  Examinarea unor scheme,
ierbarizate cu ciclul tabele, planşe cu diverse
 Argumentarea realizării de dezvoltare al bioritmuri la plante
bioritmului diurn, lunar şi unor specii ale florei
sezonier la unele specii locale  Exerciţii de descriere a
de plante din localitatea bioritmului plantelor unui
natală  Schema lotului ecosistem (parc, pădure,
şcolar şi a plantării lac) în baza unui algoritm
culturilor anuale (activitate în grup)

 Elaborarea referatelor
 Biologie: Cl. A 9-a: Ghidul profesorului/Tudor Cozari; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2012 (Tipografia „Elena +V.I.” SRL). – 76p.

Desfăşurarea activităţii
1. Evaluarea iniţială

Modele de itemi:

1. Numiţi factorii care caracterizează echilibrul ecologic.

2. Prin ce se deosebeşte habitatul de nişa ecologică?
3. Aduceţi exemple de relaţii dintre organisme: de cooperare, antagoniste şi neutre.
4. Enumeraţi factorii care influenţează asupra formării speciilor.
5. Ce este selecţia naturală şi care este rolul ei în natură?
6. Ce legătură există între evoluţie şi selecţie naturală?

2. Studierea temei noi

1. Schimbări fenologice sezoniere în viaţa plantelor – lucru în grup.

În baza imaginilor primite de la profesor, fiecare din cele 5-6 grupuri de elevi realizează o
caracteristică succintă a fenofazelor sezoniere caracteristice vegetaţiei locale.
Răspunsurile fiecărui grup se notează pe o fişă specială conform următorului algoritm:

 anotimpul;
 denumirea ecosistemului;
 diversitatea vegetală;
 enumerarea fenofazelor vegetaţiei analizate;
 caracteristica lor succintă.

În final profesorul generalizează răspunsurile grupurilor, concretizând şi descifrând

conţinutul fenomenului de bioritm al organismelor şi, în mod special, cel al plantelor.
2. Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la bioritmul diurn al plantelor cu flori pe
exemplul ceasornicului floral – lucrul cu manualul şi lucrul în grup. Iniţial elevii examinează
noţiunea de ceasornic floral în baza textului cu manualul. Apoi, în scopul aprofundării
cunoştinţelor la subiect, se propune elevilor să alcătuiască un ceasornic floral în baza
bioritmului diurn manifestat printr-o anumită ciclicitate de deschidere a florilor la
următoarele specii:

Cicoare – 4:10 Gălbenele – 9:20

Mac – 5:10 Măcriş – 10.20
Cartof – 6:10 Luşcă – 11: 00
Păpădie 6:15 Laur-porcesc 18:00
Vulturică – 7:25 Opăţel-de-noapte – 19:00
Guşa-porumbelului – 8:45 Regina-nopţii – 20:00
 Biologie: Cl. A 9-a: Ghidul profesorului/Tudor Cozari; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2012 (Tipografia „Elena +V.I.” SRL). – 76p.

Accentuând rolul practic al ceasornicului floral, profesorul atrage atenţia elevilor asupra
faptului că este extrem de important să se înţeleagă că această consecutivitate diurnă de
deschidere a florilor este, de fapt, rezultatul realizării unui anumit ritm caracteristic pentru
fiecare specie, el fiind determinat de acţiunea unor factori ai mediului ca lumina,
temperatura, prezenţa insectelor polenizatoare, a vântului etc.
3. Caracteristica bioritmului sezonier – lucru cu manualul; examinarea unor scheme,
planşe, tabele cu bioritmurile unor plante.
Iniţial elevii vor completa tabelul 2.1 de la pag. 31 a manualului. Apoi se va propune analiza
unor materiale ilustrative (scheme, tabele, planşe) cu exemple de bioritmuri la diverse
specii de plante. Se poate propune următoarea activitate în grup:
Fiecare grup va pregăti un răspuns succint la următoarele întrebări:
 Variaţiile termice ale aerului reprezintă factorul principal al iniţierii perioadei de
repaus la plante?
 Insuficienţa hranei poate fi considerată drept factorul principal al iniţierii
perioadei de repaus la plante?
 Seceta este factorul principal al începutul repausului de iarnă?
 Durata perioadei de lumină a zilei ar putea fi unul din factorii începutului
repausului de iarnă?
 Factorii interni ai plantelor pot avea vreun rol în bioritmul sezonier al plantelor?
Răspunsurile prezentate de fiecare grup sunt discutate, analizate şi generalizate cu ajutorul
elevilor. În final ei alcătuiesc scheme cu ritmul sezonier al unor plante din localitate,
folosind ca model schema din figura 2.2 prezentată la pag. 32 din manual.

3. Aplicare. Consolidare. Sinteză

În varianta lucrului în grup fiecare grup va enumera câte 3-4 concluzii generale privind
bioritmul diurn şi sezonier al plantelor şi va prezenta o „cărticică de vizită” referitoare la
bioritmul unor plante din localitatea natală.

4. Teme pentru acasă

1. Să realizeze descrierea bioritmului diurn şi sezonier al unor specii de plante.
2. Portofoliul privind acumularea exemplelor despre bioritmurile unor ecosisteme
diverse – acvatic, terestru, natural, artificial.
3. Elaborarea referatelor la unul din subiectele temei.