PROIECTAREA ŞI REALIZAREA 

CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII – 
MODALITATE DE OPTIMIZARE A PREDĂRII 
ŞI ÎNVĂŢĂRII LA BIOLOGIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: 
Lect. Drd. CÎRSTOIU JEANINA

ABSOLVENT:
PARASCHIVA I. CRENGUŢA CRISTINA 
( MARINESCU ) 
 CUPRINS

Lucrarea de faţă este structurată pe patru capitole precedate de o scurtă 
introducere, precum şi de Motivaţia alegerii temei.

Astfel :

• Cap. I – Aspecte teoretice şi practice ale curriculum-ului la decizia şcolii

• Cap. II – Alegerea curriculum-ului la decizia şcolii

• Cap. III – C.D.Ş. la biologie

• Cap. IV – Concluzii
 
 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Provocarea în alegerea acestei teme a fost

reprezentată de afirmaţia unui elev al şcolii în care îmi
desfăşor activitatea : „ Opţionalul ne place pentru că nu
memorăm lecţii, pentru că învăţăm să cunoaştem
oamenii, să ne cunoaştem pe noi, să fim mai buni, mai
îngăduitori cu cei de lângă noi. Ne învaţă să comunicăm,
să înlăturăm barierele din comunicare, să ne spunem
părerea, să ştim să ne apreciem şi chiar să înţelegem că
nu întotdeauna avem dreptate. Ne învaţă să rezolvăm un
conflict, atunci când el apare si, mai ales, ne-a învăţat că
orice părere contează.” ( elev de la Şcoala Nr. 1
Şotânga, jud. Dâmboviţa )
 OPŢIONAL LA NIVELUL MAI MULTOR ARII CURRICULARE

TIPUL OPŢIONALULUI: OPŢIONAL INTEGRAT
TEMA OPŢIONALULUI: „ GRĂDINA  MEA”
CLASA : a Va
NR. DE ORE: 36
DURATA: 1 AN
RITMICITATE: 1 ORĂ / SĂPTĂMÂNĂ
ARGUMENT
MOTO:
„ Treceam printre tigrii şi le aruncam garoafe,
Treceam printre jaguari şi le aruncam trandafiri,
Treceam printre leoparzi şi le aruncam crizanteme,
Iar ei cuprinşi de perplexitate mă lăsau să trec.”
GEO BOGZA – „ Treceam”
Încercăm să ne apropiem de sufletul sensibil al copilului. Declaraţia unui elev (absolvent) m-a
inspirat:
„ Am iubit această şcoală pentru atmosfera caldă pe care o avea. Relaţiile bune între profesori s-
au extins şi asupra noastră, a elevilor. Profesorii erau apropiaţi de noi, şi aşa am învăţat foarte
multe.”
Profesorul de Biologie şi profesorul de Educaţie tehnologică propun elevilor de clasa a Va care au
lucrat până acum doar cu învăţătorul, această relaţie complexă.
Acest opţional răspunde dorinţei părinţilor şi elevilor de a învăţa să iubească florile, să le cultive şi
să le îngrijească încă din anii copilăriei.
 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
La sfârşitul clasei a Va elevii vor fi capabili :
1.1. să recunoască şi să descrie particularităţile
mediului de viaţă, speciile de plante floricole
studiate
1.2. să identifice ecologia speciilor floricole
1.3. să analizeze elementele componente ale plantelor
floricole
1.4. să identifice speciile de plante floricole specifice
zonei în care locuiesc
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Pe parcursul clasei a Va se recomandă următoarele
activităţi:
-observarea şi descrierea unor specii floricole studiate
din biobază, gospodărie şi din ecosistemele
amenajate;
-observarea formei, mărimii, culorii speciilor floricole
studiate
-evidenţierea factorilor de mediu şi modul de acţiune al
acestora asupra plantelor studiate;
-caracterizarea componentelor plantelor studiate faţă de
factorii de mediu
-observarea organelor plantei, tipuri de corole, tipuri de
inflorescenţe, forme de frunze, marginea frunzei
-discuţii dirijate privind speciile de plante floricole din
zona geografică locuită
2.1. să utilizeze metode şi mijloace adecvate studierii
plantelor floricole
2.2. să realizeze activităţi, experimente practic-
aplicative
-alegerea materialelor necesare semănatului florilor
( gunoi, lădiţe, seminţe, plantatoare)
-sortarea seminţelor, tratarea, semănatul în lădiţe,
răsadniţe;
-dezinfectarea vaselor pentru repicatul răsadurilor;
-lucrări de îngrijire a răsadurilor;
-plantarea răsadurilor definitive în parcul şcolii

2.3. să analizeze produsele obţinute în urma aplicaţiilor -elaborarea unor reguli privind plantarea, creşterea şi
realizate şi să aplice concluziile rezultate îngrijirea plantelor floricole;
-asigurarea condiţiilor optime pentru îngrijirea plantelor
floricole din biobază, grădina proprie

3.1. să exerseze diverse surse de informare pentru -utilizarea albumelor, atlaselor, filmelor, dicţionarelor,
colectarea de date privind comportamentul plantelor determinatoarelor pentru caracterizarea speciilor
floricole floricole studiate
3.2. să formuleze corect rezultate şi concluzii obţinute -interpretarea datelor din grafice, scheme, desene care
pe baza informaţiilor provenite din diverse surse reprezintă influenţa factorilor de mediu asupra
referitoare la cerinţele plantelor şi cultivarea lor diverselor flori de grădină;
-elaborarea de referate, postere, pentru avertizarea
populaţiei asupra pericolelor dispariţiei unor specii

4.1. să rezolve situaţii problemă în cadrul activităţilor -îngrijirea zilnică a plantelor;

de îngrijire a florilor din biobază, gospodărie, natură
4.2. să argumenteze avantajele tipurilor de
comportamente de apărare pentru supravieţuirea
speciilor de plante
-studiu de caz privind rolul omului în conservarea
speciilor de plante
-proiecte, postere, referate privind comportamentul
plantelor faţă de factorii de mediu
 LISTA DE CONŢINUTURI
Tehnologiile de cultivare a florilor de grădină
Introducere : Florile, prietenele omului 1. Plante anuale pentru flori tăiate
Generalităţi cu privire la morfologia, biologia şi • Cârciumăreasa
ecologia speciilor • Begonia
• Morfologia plantei • Floarea de piatră
• Biologia speciilor floricole • Creasta cocoşului
• Ecologia speciilor floricole • Ochiul boului
– Lumina, izvorul vieţii plantelor • Petunia
2. Plante anuale volubile şi agăţătoare
– Şi plantele „ răcesc” • Zoreaua
– Cum să udăm plantele de cameră • Edera
– Aerul în viaţa plantelor 3. Plante bianuale
– Hrana după preferinţe • Panseaua
– Fantezie şi muncă • Părăluţa
Producerea răsadurilor de flori 4. Plante perene hemicriptofite
• Pregătirea solului pentru semănat • Bujorul
• • Crizantema
Sortarea, tratarea seminţelor pentru
semănat 5. Plante perene geofite
• • Crinul
Semănatul în lădiţe • Dalia
• Semănatul în răsadniţă • Gladiola
Tehnologiile de ingrijire a răsadurilor de flori • Laleaua
• Udatul răsadurilor • Zambila şi narcisa
• Îndepărtarea buruienilor Cultivarea răsadurilor în parcul şcolii
• Pregătirea materialelor necesare pentru • Lucrări de pregătire a solului în vederea
repicatul răsadurilor plantării definitive a răsadurilor
• Repicatul răsadurilor • Plantarea răsadurilor
• Îngrijirea florilor cultivate în parcul şcolii
Date tehnice privind înmulţirea prin seminţe a
unor flori cultivate în grădină
Îndex privind denumirea populară şi ştiinţifică a
celor mai răspândite plante floricole din
ţara noastră.
 MODALITĂŢI DE EVALUARE  
• Probe orale, scrise şi practice
Observaţie: având în vedere valoarea aplicativă a cursului opţional, avaluarea va fi
reprezentată de probele practice bazate pe activităţi de investigare-experimentare şi
observaţii directe ale materialului biologic.

• Observarea sistematică a elevilor

Observaţie: se va face repartizarea sectoarelor din biobaza şcolii pe grupe de elevi care
vor primi sarcini precise pe tot parcursul anului şcolar. Ritmic voi urmări rezolvarea
sarcinilor pentru a putea regla eventualele disfuncţionalităţi care ar ameninţa realizarea
dezvoltării biobazei şcolii, obiectiv de care depind alte activităţi didactice, ca şi
continuitatea opţionalului în anul următor.
• Referate, postere, proiecte  

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ  
1. I. Roventa – Plante floricole perene de parcuri şi grădini, Editura Agrosilvică
Bucureşti
2. El. Petria , El. Mantu – Să cultivăm plante în clasă şi acasă, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1969
3. Ing. Şt. Bălănescu, Ing. N. Lupşa – Ghidul grădinaruluiamator, Editura Ceres
Bucureşti, 1977
4. Alexandrina Amăriuţei – Păstrarea florilor tăiate, Editura Ceres, 1987
EFICIENŢA APLICĂRII ÎN ŞCOALĂ A OPŢIONALULUI INTEGRAT „ GRĂDINA MEA”

Datorită tematicii complexe a acestui opţional, începând cu generalităţi cu privire la morfologia,

biologia şi ecologia speciilor floricole, continuând cu producerea şi îngrijirea răsadurilor de flori şi
finalizând cu tehnologii de cultivare a răsadurilor în parcul şcolii, se poate eficientiza caracterul
aplicativ al acestuia.
Astfel, se pot ornamenta spaţiile verzi din curtea şcolii (grădina, aleile, peluza). În cadrul acestora
florile pot fi grupate şi aranjate în diferite moduri, dintre care cele mai practice sunt:
Bordura multicoloră care poate fi plasată de-a lungul aleilor care duc către cele două intrări
(principală şi secundară) în şcoală.spaţiul existent permite amenajarea unor fâşii late de 1-3
m, ocupate cu plante de la diferite specii.
Într-o astfel de amenajare se folosesc cu deosebire florile perene. Cele anuale şi bianuale
pot servi numai pentru umplerea golurilor lăsate de unele plante perene care intră în repaus pe
perioada de vară sau se dgarnisesc parţial de frunze şi flori.
La realizarea unei borduri mixte se va ţine seama de înălţimea plantelor, diametrul tufei,
culoarea florilor şi frunzelor, epoca şi durata înfloririi, cerinţele faţă de factorii de mediu.
Amenajarea unei borduri mixte necesită cunoaşterea plantelor sub toate aspectele (însuşiri
decorative, cerinţe faţă de factorii de mediu, etc).
Acest mod de aranjare oferă următoarele avantaje:
-asigură un decor cu flori variate ca formă şi culoare din primăvară până toamna;
-permite să se rupă o parte din flori fără a distruge decorul de ansamblu;
-necesită puţine îngrijiri;
 Pata florală poate fi plasată pe peluza de iarbă din curtea şcolii. Este o porţiune
de teren cu contur sinuos plantată cu flori de la o singură specie.
Pentru amenajarea petelor florale se folosesc specii din toate categoriile ca durată de viaţă
(anuale, bienale, vivace).
Rondul este suprafaţa de teren de formă circulară sau eliptică, care poate fi
plasată în faţa clădirii şcolii.
Amenajarea rondului se face de două ori pe an: pentru sezonul de primăvară şi pentru cel de
vară-toamnă.
Florile folosite, cu deosebire, sunt cele bianuale pentru decorul de primăvară, la care se pot
adăuga o serie de bulboase (laleaua, narcisa,etc) şi speciile anuale pentru decorul de vară-toamnă.
Aşezarea în grup sau solitar constituie alte modalităţi de utilizare a florilor în
grădina şcolii.

O altă finalitate a acestui curs opţional o constituie plantarea bulboaselor în ghivece, în

condiţii de laborator, şi obţinerea de plante înflorite în preajma zilei de 8 Martie, ocazie cu care
elevii pot oferi ghivece cu flori cadrelor didactice, gest care poartă atât însemnele muncii lor cât şi
recunoştinţă faţă de cei care contribuie la educaţia lor.
 BENEFICIILE ÎNVĂŢĂRII PENTRU ELEVI PRIN PARCURGEREA OPŢIONALULUI
INTEGRAT CU TEMA „ GRĂDINA MEA”: 
REZULTATE PE PLAN PERSONAL:
-un sentiment de utilitate, eficacitate,
formarea identităţii personale, dezvoltare
spirituală şi morală;
-dezvoltarea abilităţii de colaborare,
leadership şi comunicare;
-învăţarea prin activităţi practice are un efect
pozitiv asupra însuşirii disciplinei şi
îmbunătăţeşte abilitatea elevilor de a aplica
cele învăţate în „lumea reală”;
-o înţelegere mai complexă şi abilităţi
îmbunătăţite de a rezolva probleme, de a
identifica soluţii, cu alte cuvinte, dezvoltare
cognitivă.
REZULTATE PE PLAN SOCIAL
-dezvoltarea sentimentului de responsabilitate
socială şi a abilităţilor de cetăţenie activă;
-combaterea stereotipurilor;
-efect pozitiv asupra angajamentului faţă de
sarcinile de lucru;
-activităţile de învăţare exersate în şcoală se
leagă de implicarea în viaţa comunităţii după
părăsirea şcolii.
PLANURI DE CARIERĂ
-învăţarea prin activităţi practice contribuie la
schiţarea sau consolidarea planurilor de
carieră ale elevilor
 
IMPACTUL CURSULUI OPŢIONAL
„GRĂDINA MEA”
• Schimbă modul de gândire şi percepţie al
profesorilor care se implică în realizarea
acestui curs, legat de actul educaţional din
interiorul şi din exteriorul şcolii;
• Copiii ar avea conştiinţa că trebuie să facă
ceva pentru şcoala lor şi ar deveni mândri
că învaţă acolo;
•
Elevii vor avea curajul de a lua atitudine faţă
de unele aspecte din şcoală;
• Calitatea relaţiilor dintre cei implicaţi în actul
educaţional se va îmbunătăţi, atât la nivel
intern, cât şi extern (în afara şcolii);
• Elevii vor căpăta încredere în ei, ar deveni
importanţi în şcoală – lucru posibil ca
urmare a organizării unor activităţi în care
să fie văzuţi de ceilalţi elevi ai şcolii;
• Se va contura ideea şi dorinţa, pentru unii
copii, de a fi lideri;
• Elevii vor deveni modele pentru ceilalţi elevi
din şcoală – vor fi mult mai organizaţi şi
responsabili în ceea ce fac.