Proiect didactic

Excursie didactică cu caracter aplicativ la disciplinele

biologie, chimie, fizică şi matematică

Locaţia: Rezervaţia Naturală: Mlaştina Vermeş

Tema : Aspecte ale diversităţii biologice (plante şi animale) din Mlaştina Vermeş şi observarea
unor adaptări la ecosistemul respectiv
Scopul: Cunoaşterea mediului geografic natural, al florei şi faunei din Mlaştina Vermeş şi a unor
adaptări ale acestora la condiţiile de mediu, sesizarea locului şi rolului artropodelor în ecosistemul de
mlaştină; colectarea de material biologic; dezvoltarea dragostei faţă de natură.
Competenţe specifice:
1.1 Identificarea unor grupe şi specii de plante şi animale
1.2 Stabilirea relaţiei factori de mediu-plante-animale
1.3 Compararea unor tipuri de ecosisteme naturale şi antropizate
1.5 Stabilirea relaţiilor între tipurile de comportament şi procesul de adaptare a organismului la
mediu
2.1 Utilizarea de metode şi mijloace adecvate explorării/ investigării lumii vegetale şi animale
2.2 Realizarea de activităţi experimentale şi interpretarea rezultatelor
3.2 Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare
a unor situații problemă
4.1. Exersarea utilizării unor surse de informare
4.2 Prelucrarea datelor înregistrate şi elaborarea concluziilor
5.1 Demonstrarea unui mod de gândire ecologic în luarea unor decizii
5.2 Demonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul
5.3 Elaborarea şi implementarea unor proiecte ecologice

Obiective operaţionale:
- sa se orienteze in teren
- să măsoare şi să determine unii factori meteorologici .
- să determine şi să recolteze plante şi animale din mlaştină
- să sesizeze adaptările plantelor la polenizarea entomofilă şi anemofilă.
- să observe culorile adaptative la animale şi adaptările la diferite moduri de locomoţie şi tipuri de
hrănire.
- să caracterizeze flora şi fauna de mlaştină.
Metode şi procedee: conversaţia, observarea sistematică, problematizarea, comparaţia, explicaţia,
învăţarea prin descoperire, gândirea critică.
Tipul de învăţare: operaţional – creativă
Materiale necesare:
- fişe de observaţie corespunzătoare sarcinilor de lucru, materiale adunate pe traseu,
- pentru orientarea în teren: hărţi ale regiunii, busolă, binoclu, ruletă.
- Pentru studierea reliefului: schita de harta geomorfologica sau harta topografica,
- pentru notarea observaţiilor şi etichetarea materialelor colectate: carnete pentru însemnări,
creioane, etichete.
- pentru executarea observaţiilor asupra componentelor biotopului: termometre, anemometru
mecanic cu cupe portabile .
- pentru observarea componentelor biocenozelor şi pentru colectarea de probe: lupe, pensete,
lădiţe pentru probe.
- pentru colectat material botanic: botaniere, presă de plante, ziare, mapă pentru ierborizat,
deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru seminţe şi fructe, cutii de carton.

1
 - pentru colectat material zoologic: fileu entomologic, borcane cu vată, eter, sticluţe cu dop de
plută, cutii de carton cu orificii de aerisire , plicuri pentru fluturi, cutie insectar, ace
entomologice, sită, alcool.
- pentru fotodocumentare – aparat de fotografiat.
- pentru documentare determinatoare, atlas botanic şi zoologic.
Forme de organizare pe grupe de câte 2 elevi:
1.grupa botaniştilor,
2. grupa zoologilor,
3.grupa entomologilor,
4.grupa ecologilor
5.grupa meteorologilor
6.grupa fitocenologilor
7.grupa chimiştilor

Excursia didactică constituie un mijloc didactic de cea mai mare importanţă deoarece
contribuie la educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezește dragostea şi interesul pentru natură şi
respectul pentru frumuseţile ei, contribuie la consolidarea unor cunoștințe acumulate, la lărgirea
orizontului de cunoaştere al elevilor, îi poate educa pentru frumos şi calitate, îi poate transforma în
prietenii naturii, oferă elevilor posibilitatea să observe, să cerceteze şi să cunoască în mod direct o
mare varietate de aspecte din natură, de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural și factorii
de mediu, să înţeleagă mai clar legătura dintre organism şi mediu , să colecţioneze un bogat material
didactic necesar pentru desfăşurarea lucrărilor de laborator, ajută la cunoaşterea bogatei comori
floristice şi faunistice a spaţiului geografic din imediata vecinătate a orizontului local: Rezervatia
Naturală: Mlaştina Vermeş. De asemenea cu o cheltuială extrem de redusă din partea elevilor se poate
face o lecție transcurriculară- aplicatie practică la chimie, geografie, biologie în natură. Observarea
are o deosebită valoare euristică şi participativă , deoarece permite o percepţie polimodală, pe baza a
cât mai multor simţuri, detectarea şi extragerea unei informaţii noi prin eforturi proprii. Prin
intermediul ei se urmăreşte explicarea, descrierea şi interpretarea unor fenomene printr-o sarcină
concretă de învăţare , contribuind totodată la formarea şi dezvoltarea unor calităţi comportamentale,
precum: consecvenţa, răbdarea, perseverenţa, perspicacitatea şi imaginaţia; a gândirii cauzale, a
spiritului de observaţie şi de colaborare (observaţie pe grupe).
Deoarece volumul cel mai mare de observaţii şi aplicaţii pe teren îl oferă primăvara şi vara,
când condiţiile climatice şi meteorologice nu pun probleme speciale în organizare şi când plantele şi
animalele se găsesc în plenitudinea manifestărilor biologice am ales sfârşitul lunii mai .
Excursia am organizat-o respectând cele trei etape : pregătirea, desfăşurarea şi finalizarea .

Etapele organizării excursiei:

1. Prima etapă - pregătirea teoretică a excursiei:

- planificarea excursiei - justificarea excursiei din punct de vedere al programului educational si
al obiectivelor educative. Daca excursia se efectueaza in timpul programului scolar se cere
permisiunea conducerii. Dupa obtinerea aprobarii se informeaza elevii;
- se stabileşte tematica şi obiectivele pedagogice concretizate cu cele din teren
- se stabileşte itinerariul, care să cuprindă cele mai reprezentative obiective parcurse în lecţia
excursie. În această etapă pregătitoare trebuie atraşi (incluşi) să participe şi elevii, fapt pentru care fiecare
„parte” implicată va propune un itinerar, iar la sfârşit, în urma unor dezbateri şi argumentări, se va stabili
itinerariul final, care va fi adus la cunoştinţa direcţiunii şcolii şi a părinţilor.
- se propune şi se întocmeşte scopul activităţilor pe care trebuie să le desfăşoare elevii în timpul
desfăşurării lecţiei – excursie
-se stabilesc punctele de aplicaţie practică prin popasurile făcute de-a lungul excursiei
- Întocmirea fişelor pentru aplicaţia practică;
- se realizează o bună documentaţie bibliografică asupra obiectivelor care se vizitează; aceasta
se recomandă să fie realizată atât de profesorul de biologie, cât şi de către elevi. Poate fi vorba despre
2
un elev anume sau un grup de elevi, care să primească ca sarcină realizarea acestei documentaţii.
Pentru a-i ajuta li se oferă (sau recomandă) surse bibliografice concrete, adrese de internet cu site-uri
care conţin informaţiile vizate.
- vizitarea in prealabil a zonei unde se va face excursia pentru a inspecta cadrul natural si
facilitatile existente ;
- listarea echipamentului necesar, a restrictiilor si a zonelor cu periculozitate ;

Ce trebuie sa contina bagajul pentru o excursie de o zi:

1. RUCSAC - dimensiune medie

2. incaltaminte comoda adidasi sau bocanci (sub nici o forma nu plecati in excursie incaltati in
pantofi de oras)
3. sosete de schimb groase sau subtiri in functie de anotimp (doua perechi)
4. trening (fara camasa sau pantaloni din stofa)
5. sort si tricou cu maneca scurta pe sub trening
7. bluza groasa cu maneci lungi
8. pelerina ploaie sau geaca de fasi
9. hartie igienica si un pachet de servetele umede
10. mica trusa medicala
11. un carnetel pentru notite
12. VOIE BUNA!

- pregatirea elevilor : anuntarea obiectivelor excursiei, organizarea lor pe grupe (ornitologi,

botanisti, geologi, meteorologi, sanitari), prelucrarea normelor de disciplina si conduita din timpul
excursiei, precizarea echipamentului care trebuie luat, prelucrarea protocoalelor de colectare,
observare, conservarea a materialului care va fi colectat ; materialele care sunt necesare pentru
aplicatiile practice in excursii difera mult de la caz la caz : aparate foto, camera video, reportofon,
botaniere, borcane entomologice, binocluri, determinatoare, atlase, lupe, pH-metre, saculeti de panza,
e.t.c.
Apoi, se comunică elevilor ziua, ora şi locul de întâlnire şi de înapoiere din excursie, (de obicei la
şcoală).

2. Etapa a doua - desfăşurarea excursiei şcolare:

Elevii incluşi pe tabelul de participare în excursie (cadre didactice, părinţi care participă la
excursie) se întâlnesc la şcoală potrivit datei şi orei fixate şi anunţate şi se face prezenţa. Apoi, se
verifică echipamentul şi ustensilele necesare, se insistă pe disciplina pe care trebuie s-o respecte
fiecare participant la excursie, pentru evitarea unor accidente.
Urmează deplasarea pe itinerariul stabilit, iar cadrul didactic va reaminti traseul ce trebuie
parcurs şi locurile de popas (se atrage atenţia elevilor să păstreze curăţenia.
Excursia propriu zisa - trebuie sa tina tot grupul unit ; elevilor li se prezinta zona pe care o vor
vizita (caracteristici fizico-geografice, componenta fitocenozei, a zoocenozei); in faza a doua elevii vor
lucra pe grupe in functie de sarcinile fiecareia, (dupa ce au fost instruiti in prealabil), colecteaza
materiale, observa, intocmesc schite, scheme, harti. Rezultatele observatiilor si ale cercetarilor se trec
in fisele sau caietele de observatie. De retinut: pe parcursul unei singure excursii nu se pot face prea
multe, important este contactul permanent cu elevii si interventia profesorului ori de cate ori este cazul,
fie se verifica o notiune sau se fixeaza concepte, se sistematizeaza cunostinte sau se conserva
materialul colectat.

3. A treia etapă, în sala de clasă sau în laboratoare, unde are loc evaluarea
excursiei:
O excursie reusita nu se termina odata cu sosirea acasa, ci continua apoi la scoala prin :
schimbul de idei si de experiente, pregatirea/conservarea materialelor colectate pentru o eventuala

3
expozitie, ordonarea insemnarilor, intocmirea de postere, referate, ierbare sau
insectare. Atentie ! Elevii trebuie sa stie ce organisme au voie sa colecteze sau nu, pentru a nu incalca
legislatia in vigoare privind protectia speciilor de plante si animale. Orice organism care este protejat
prin lege se observa sau, numai se fotografiaza !
Se poate realiza în clasă (sau pe coridorul şcolii) panoul informativ sau o gazetă de perete care
să ilustreze întreaga excursie, care să cuprindă: itinerarul, durata, obiectivele principale şi fotografiile
realizate în excursie, ilustraţiile care vădesc tot traseul parcurs, aşezarea fotografiată din mai multe
poziţii, cu scop de popularizare a acţiunii pentru trezirea interesului elevilor din alte clase de a efectua
şi ei o asemenea excursie.

Desfăşurarea excursiei
La şcoală la ora 8, în faţa şcolii se va face prezenţa, se va controla echipamentul de excursie, se
vor repartiza ustensilele şi materialele pe grupe de activitate.
Se vor prelucra regulile şi normele în vederea evitării accidentelor în timpul deplasării cu
autocarul şi în timpul aplicaţiilor practice . Se va semna procesul verbal de luare la cunoştinţă a acestor
reguli.
Pe traseu se va urmări întervenţia omului ( tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre de foc
părăsite, gunoaie menajere, excremente de animale aduse la păşunat.
Prin observaţie directă se va remarca temperatura şi luminozitatea mai scăzută, umiditatea aerului
şi solului mai ridicate în desişul pădurii şi prezenţa animalelor: insecte, reptile, păsări.
Ajunşi la locul efectuării aplicaţiilor, se face oprirea şi se va realiza o observaţie de ansamblu
subliniindu-se faptul că ne aflăm pe un teren protejat de lege.
Aspectul sezonier este cel vernal.
Pentru realizarea aplicaţiilor se vor dispune în teren grupele de elevi astfel încât să nu se producă
stânjenirea reciprocă. Fiecare grupă va realiza aplicaţia conform fişei de lucru. Grupele de elevi vor
realiza aplicaţiile pe rând pentru a nu exista dezordine, deoarece trebuie respectată liniştea relativă,
absolut necesară observării animalelor.

Meteorologii şi ecologii, vor determina poziţia geografică cu ajutorul busolei, temperatura

aerului, apei din mlaştină şi a solului (cu ajutorul termometrelor), tipul de sol, umiditatea, lumina,
precipitaţiile, etc .
Botaniştii vor nota plantele întâlnite, vor presa plantele necunoscute, trag concluzia că plantele
care au florile viu colorate sunt polenizate de insecte, care sunt atrase de acest caracter, notează
plantele pe care le-au observat, pe când plantele care nu au flori colorate ca de exemplu cele din
familia Poaceae sunt polenizate de vânt şi produc o cantitate mai mare de polen. Vor observa speciile
amentifere (Carpinus betulus (carpenul), Fagus silvatica (fagul), Querqus robur (stejarul) ), la care
florile mascule se numesc amenţi şi produc o cantitate mare de polen ca adaptare la polenizarea
anemofilă. Vor observa că plantele de umbră au culoare verde mai închis ca adaptare la aceste condiţii
(Asarum europaeum).
Zoologii şi entomologii, colectează materialul capturat în cele 6 capcane Barber fixate cu 14 zile
înainte, notează insectele cunoscute şi introduc întreg materialul (şi cel nedeterminat) cu etichete în
pungi de tifon şi apoi în borcane cu alcool.
Cu ajutorul fileului entomologic se fac câteva cosiri şi se introduc insectele în borcane în care
există vată îmbibată în eter.
- Ca adaptări au observat: zborul speciilor de fluturi diurni cu ajutorul aripilor şi aparatul bucal
pentru supt; la speciile de hymenoptere (albini şi viespi) aparatul bucal pentru rupt şi supt,
adaptările pentru colectarea polenului; la ortopere (cosaş), deplasarea prin sărit cu ajutorul
membrelor posterioare mai lungi şi coloraţia verde care se confundă cu mediul (homocromia),
ca mijloc de apărare.

4
 Ca adaptări – culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta
viridis, Coronella austriaca; la brotăcel – vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare
dispuse lateral la şopârle care se deplasează prin târâre; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu
cioc lung, puternic şi ascuţit, aripi scurte, pene tari fără puf.
Ornitologii au observat cuiburi şi păsări ca: ciocănitoarea sură mare (Dendrocopus major), s-a
auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) şi al cintezei (Fringilla coelebs) şi a cucului (Cuculus
canorus). Dintre mamifere a fost observat şoarecele Apodemus sylvaticus.
Entomologii au observat: paianjeni, insecte ca: Orthoptere (lăcuste), Heteroptere – (ploşniţe),
Hymenoptere – (albine, viespi, furnici), Coleoptere (gândaci), lepidoptere (fluturi de zi), diptere (muşte
şi ţânţari), etc .
Ecologii determină aspectul sezonier, stabilesc rolul artropodelor întâlnite, descriu biotopul
existent. S-a precizat faptul că există plante indicatoare ale calităţii mediului, prezenţa anumitor specii
fiind corelată cu prezenţa sau absenţa anumitor factori poluanţi. În urma observării acestor acţiuni
negative ale omului asupra naturii, s-au purtat discuţii asupra comportamentului pe care trebuie să-l
avem nu numai atunci când realizăm ieşiri în natură ci şi în viaţa de zi cu zi. Apoi elevii au trebuit să
arate cum se pot implica în acţiuni de conservare şi protecţie a mediului înconjurător. S-au făcut
numeroase sugestii şi propuneri, iar în săptămânile ce au urmat am participat la o acţiune de
ecologizare a rezervaţiei, având ca parteneri numeroase instituţii abilitate să ne ajute în realizarea
acestui demers: Asociaţia pentru protecţia mediului, Societatea ecologică “Aqua Terra. Am solicitat
elevilor să explice ce măsuri au fost luate de-a lungul timpului, faţă de formele de deteriorare a
mediului. Elevii au prezentat crearea unor organizaţii internaţionale şi naţionale pentru protecţia
mediului, crearea parcurilor şi a rezervaţiilor naturale şi naţionale ca şi realizarea unor campanii de
educare ecologică a maselor prin şcoală, mass-media, ONG-uri. Ţara noastră se poate mândri cu 3
rezervaţii ale Biosferei (Delta Dunării, Retezat şi Rodna), 12 parcuri naţionale, numeroase rezervaţii
naturale botanice şi zoologice.
Ca profesor am îndrumat observaţia, folosirea corectă a materialelor şi ustensilelor pentru
măsurători, determinări, recoltări şi conservări de material biologic natural precum şi notarea corectă a
rezultatelor. Am trecut pe la fiecare grupă de elevi discutând cu aceştia, răspunzând la o serie de
întrebări şi probleme ivite.
Grupele de elevi au comunicat între ele prin intermediul responsabililor de grupă în vederea
completării listelor specifice.
În final s-au prezentat următoarele materiale:
- caracterizarea vremii
- lista floristică şi caracterizarea florei
- lista faunistică şi caracterizarea faunei, lista artropodelor (clase, ordine)
- adaptările întâlnite la plante şi animale, cu exemple
- grupele trofice pentru artropode şi locul în care se găsesc
- caracterizarea biotopului
Ecologii au folosit într-o măsură mai mare datele de la celelalte grupe în vederea descrierii
biotopului şi biocenozei. Au făcut fotografii ale biocenozei în acest sezon.
Ca profesor am urmărit corectitudinea determinărilor meteorologice şi sistematice.
Concluziile pe care le voi prezenta în urma aplicaţiilor pe teren se vor referi la:
- executarea sarcinilor de lucru pe grupe
- aprecieri asupra rezultatelor observaţiilor şi remarcări deosebite de grupe
- verificarea rezultatelor şi determinarea speciilor de plante şi animale necunoscute în cadrul
laboratorului de biologie
- valorificarea materialelor şi datelor colectate sub formă de comunicări, ierbare, insectare,
colecţii pe teme ecologice
- necesitatea ocrotirii ecosistemului
La finalul timpului acordat observaţiilor, elevii şi-au verificat materialele, le-au ordonat, şi-au
completat observaţiile notate, au purtat discuţii asupra rezultatelor obţinute.
Excursia s-a încheiat cu deplasarea elevilor spre şcoală unde au predat materialele colectate şi
instrumentele folosite.
5
 Valorificarea ulterioară a excursiei s-a făcut într-o întâlnire în laboratorul de biologie, unde sub
supravegherea profesorului materialul colectat a fost prelucrat, presat, uscat, conservat în vederea
păstrării sale în laborator şi folosirii ca material intuitiv în lecţiile de biologie.
S-au făcut o serie de referate ca: Flora Mlaştinii Vermeş, Fauna ce populează Mlaştina Vermeş,
Insecte folositoare şi dăunătoare întâlnite în Mlaştina Vermeş, Plante medicinale din Mlaştina Vermeş
etc .

Măsuri de protecţie a muncii în timpul deplasării în excursie

1) Pe timpul deplasării
- se va păstra liniştea necesară pentru receptarea îndrumărilor date de profesor
- se va păstra curăţenia
- elevii vor merge organizat şi nu se vor abate de la traseul stabilit
- nu vor depăşi şi nici nu vor rămâne în urma grupului
- sunt interzise îmbrâncelile şi jocul cu materialele folosite în excursie
2) Pe timpul popasurilor
- elevii nu vor provoca incendii
- nu vor lăsa gunoie
3) În timpul aplicaţiilor ecologice
- să meargă cu grijă pentru a nu tulbura liniştea speciilor de animale
- să nu distrugă produsele activităţii animalelor (cuiburi, ouă, muşuroaie)
- să nu colecteze decât numărul strict de plante şi animale necesare colecţiilor
- să folosească ustensilele ascuţite şi tăioase cu grijă, pentru a evita accidentările
- să se spele pe mâini după terminarea aplicaţiilor şi înainte de a lua masa
- să evite înţepăturile de insecte
- să nu mănânce fructe otrăvitoare
- în caz de ploaie nu se vor adăposti sub arbori

Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi

I Meteorologii ( 2 elevi )
Obiectiv – măsurarea şi determinarea unor factori ecologici
Sarcini:
1) - măsurarea temperaturii aerului cu termometrul pentru aer la înălţimea de 2 m.
- se lasă 15 minute, se citeşte, se notează în caiete rezultatele
- măsurarea temperaturii solului, cu termometrul pentru sol, în secţiunea făcută cu
hârleţul în sol
- se lasă 15 minute, se citeşte, se notează în caiete rezultatele
- măsurarea temperaturii apei mlaştinii cu termometrul
- se lasă 15 minute, se citeşte, se notează în caiete rezultatele

2) Determinarea direcţiei şi intensităţii vântului

- se aşează cu faţa spe vânt şi cu busola şi se stabileşte punctul cardinal de unde suflă
vântul
- intensitatea şi viteza se stabileşte cu ajutorul anemometrului mecanic cu cupe
portabile
- se notează în caiet rezultatele
3) Determinarea nebulozităţii, gradul de acoperire a aerului cu nori se apreciază vizual
după sistemul zecimal
4) Determinarea intensităţii luminii
- se observă în diverse puncte: la loc deschis, baza ierburilor, coronamentul arborilor,
sub coronament
6
 - se apreciază relativ (lumină puternică, moderată, slabă, umbră)
5) Determinarea umidităţii aerului şi solului
- prin observaţii directe (tactile şi vizuale) se apreciază: aer foarte umed, umed, potrivit
de umed, uscat, foarte uscat, sol uscat, cu aspect proaspăt, umed, foarte umed
- se consemnează în caiete rezultatele obţinute pe fiecare staţie
- se întocmeşte caracterizarea vremii comparativ în cele 2 staţii
Ustensile şi materiale: termometru de aer, termometru de sol, anemometru, busolă

II Botaniştii ( 2 elevi )
Obiectiv: determinarea şi recoltarea plantelor, observarea adaptărilor pentru polenizarea de către vânt
şi de către insecte.
Sarcini :
1) Determinarea pe loc a plantelor cunoscute folosind la nevoie şi determinatoare.
2) Recoltarea plantelor necunoscute în pungi de plastic cu etichete, în care se consemnează locul –
determinarea ulterioară în laboratorul de biologie.
3) Daţi exemple ce plante polenizate de insecte şi explicaţi ce adaptări prezintă.
4) Ce plante pot fi polenizate de vânt şi ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare.
5) Fructele şi seminţele unor plante s-au adaptat pentru răpândirea cu ajutorul vântului. Daţi exemple
de astfel de plante şi prezentaţi aceste adaptări.
6) Întocmirea listei cu arborii, arbuştii, plantele ierboase dicotiledonate şi monocotiledonate,
ciuperci, licheni, muşchi.
7) Se întocmeşte o caracterizare a florei cu dominanţa plantelor.
Ustensile şi materiale – lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru
plante, ziare, etc .

III Zoologii (2 elevi)

Obiectiv: determinarea şi recoltarea de animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de
locomoţie, moduri de hrănire, culori adaptative .
Sarcini:
1) Observarea şi determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind şi determinatoare.
2) Fotografierea animalelor greu de recoltat sau descrierea lor în fişe de observaţie ( ex:
reptile, păsări, mamifere).
3) Recoltarea animalelor de talie mică (viermi, moluşte artropode, batracieni, reptile) în pungi
şi cutii şi etichetarea lor.
4) Enumeraţi tipurile de locomoţie întâlnite la nevertebratele observate sau recoltate şi
prezentaţi adaptările pe care le prezintă la aceste moduri de locomoţie.
5) Prezentaţi diferitele moduri de hrănire întâlnite la nevertebrate şi adaptările observate.
6) Enumeraţi tipurile de locomoţie la vertebratele observate sau colectate şi ce adaptări
prezintă.
7) Explicaţi coloraţia întâlnită la unele specii de batracieni şi reptile întâlnite.
8) Întocmirea listei cu animalele nevertebrate şi vertebrate determinate şi caracterizarea faunei
din cele două staţii comparativ prin dominanţă şi aprecieri relative ( mai multe vertebrate
sau nevertebrate ).
Ustensile şi materiale: binoclu, lupă, pungi de plastic, cutii cu capac perforat, borcane cu vată
îmbibată în eter, etichete, determinatoare, borcane cu alcool.

IV Entomologii ( 2 elevi )
Obiectiv:
- observarea şi determinarea artropodelor (arahnide, miriapode, insecte).
- sesizarea locului artropodelor
Sarcini :
1) Colectarea artropodelor în diferite centre de activitate prin culegere cu mâna, pensa sau
fileul entomologic .
7
 - în poiană - de pe plante ierboase .
- de pe sol .
- în pădure - de pe plantele ierboase .
- de pe trunchiul arborilor .
- din coronamentul arbuştilor .
- de pe sol .
- din frunzarul căzut .
2) Determinarea principalilor taxoni ( clasă, ordin )
3) Întocmirea listei cu principalele grupe de artropode determinate.
4) Caracterizarea faunei de artropode prin aprecieri relative.
Ustensile şi materiale:
Lupă, fileu entomologic, pense, pungi de plastic, plicuri pentru fluturi, cutii şi borcane cu
capac, alcool de 70 de grade, eter, etichete, determinatoare.

V Ecologii ( 2 elevi )
Obiectiv:
- descrierea biotopului de mlaştină şi arenicol în urma observaţiilor.
- stabilirea rolului artropodelor
- enumerarea factorilor antropici care au cauzat degradarea mediului
- observarea supraexploatării terenurilor prin păşunarea excesivă (excremente de ovine,
resturi de lână)
- explicarea dispariţiei unor specii prin înlocuirea florei autohtone cu specii de cultură
- enumerarea unor specii agresive de plante care cauzează boli alergogene în perioada
de polenizare
- explicarea apariţiei unor specii adventive prin migraţia păsărilor,
- semnalarea existenţei deşeurilor toxice, menajere şi de altă natură
- urmărirea comportamentului ecologic adecvat excursioniştilor pe toată durata
excursiei
Sarcini:
1) Descrierea biotopurilor (poziţie geografică, altitudine, vântul, temperatura, umiditatea,
luminozitatea, solul, suprafaţa şi forma) într-un tabel.
2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuştilor, ierburilor).
3) Determinarea aspectul sezonier şi specificarea fazelor vegetative la plante.
4) Stabilirea rolului artropodelor în cele 2 staţii (consumatori de ordin I – fitofagi,
consumatori de ordin II – zoofagi, consumatori de organisme vegetale şi animale moarte –
saprofagi ), artropode folositoare şi artropode dăunătoare.
5) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza şi vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare
prin vânt şi prin insecte, flori de diferite culori.
6) Observarea intervenţiei omului
Ustensile şi materiale: busolă, ruletă, foarfece, cuţit, lupă, pungi de plastic, cutii, etichete.

VI Fitocenologii ( 2 elevi )
Obiectiv: - descrierea biotopului de mlaştină şi arenicol în urma observaţiilor.
-stabilirea distribuţiei spaţiale a speciilor
Sarcini: 1. Stabilirea unităţii de suprafaţă
2. Marcarea unui mp de teritoriu
3. Numărarea indivizilor din fiecare specie pe unitatea de suprafaţă
4. Notarea datelor în tabele pentru trasarea unor grafice, diagrame
Ustensile şi materiale: metru, sfoară, tabele

VII Chimiştii (2 elevi)

Obiectiv: - determinarea calităţii apei pe baza însuşirilor organoleptice.

8
Sarcini: 1. Determinarea turbidităţi apei prin filtrare
2. Stabilirea culorii probei de apă comparând cu scara colorimetrică
3. determinarea mirosului apei de mlaştină prin comparaţie
4. completarea fişei de lucru
Ustensile şi materiale: pahare de sticlă, balon de sticlă, hârtie de filtru ( sugativă), soluţii etalon sau
lame de sticlă colorată.

Rezultatele observaţiilor şi determinările efectuate:

Factorii abiotici
Mlaştină
climatici

Temperatura aerului 30ºC ora 12

Temperatura solului 25ºC

Direcţia şi intensitatea
N-V vânt potrivit (4)
vântului

Nebulozitatea 7/10

Intensitatea luminii puternică-moderată

Umiditatea aerului Uscat

Umiditatea solului Puţin umed

Precipitaţii -

Perioada de înflorire la:

9
-ghiocei: sfârşitul lui februarie
-viorele: începutul lui martie
-zambile Hyacinthus: începutul lui aprilie
-narcise Narcissus şi lalele : mijlocul lui aprilie
-lăcrămioare:Convalaria majalis: sfârşitul lui aprilie
-liliac: începutul lui mai
-bujor : mijlocul lui mai
-soc Sambucus nigra : sfârşitul lui mai

Observatii fenologice
SPECIA-DATA Juglans Vitis Prunus Rosa
regia vinifera avium Canina
FENOFAZA nuc vita maces zmeur gutui
I.Vegetativă aprilie Începutul martie Sfârşitul lui Sfârşitul lui Începutul
Umflarea lui aprilie martie martie lui aprilie
mugurilor
Înfrunzirea în Sfârşitul lui aprilie aprilie aprilie aprilie Sfârşitul lui
masă aprilie aprilie
II. Înflorirea Sfârşitul lui Sfârşitul lui Începutul Începutul Sfârşitul lui Sfârşitul lui
Umflarea aprilie aprilie lui aprilie lui mai aprilie aprilie
mugurilor florali
Înflorirea în Sfârşitul lui Sfârşitul lui Mijlocul lui Mijlocul lui Sfârşitul lui Sfârşitul lui
masă aprilie aprilie aprilie mai aprilie aprilie
Sfârşitul înfloririi Începutul Începutul Sfârşitul lui Sfârşitul lui Începutul Începutul
lui mai lui mai aprilie mai lui mai lui mai
III.Fructificarea mai
Începutul mai
formării fructului
Coacerea august iunie
fructelor
Căderea fructelor august
IV.Sfârşitul septembrie septembrie septembrie septembrie septembrie
vegetaţiei
Începutul
coloritului de
toamnă al
frunzelor
Coloritul în masă octombrie octombrie octombrie octombrie octombrie
Căderea noiembrie noiembrie noiembrie noiembrie noiembrie
frunzelor

Educaţia este un proiect permanent. Este cea mai solicitată activitate umană, dar câtă bucurie
primeşti după ce dăruieşti încă puţin din sufletul tău!

10
 Activităţile extracurriculare ca excursii, drumeţii, vizite, ne oferă posibilitatea de a contribui la
dezvoltarea unor atitudini şi comportamente la elevi, stimulând spiritul de întrajutorare şi solidaritatea
de grup, spiritul critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi rezolva probleme în mod
responsabil.
Ca activitate extracurriculară, excursia permite o abordare interdisciplinară şi transdisciplinară
a cunoştinţelor (literatură, istorie, geografie, etnografie şi folclor, arhitectură, educaţie ecologică,
educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie religioasă). Aceasta ajută la lărgirea orizontului de
cultură prin multitudinea de informaţii ce le pot căpăta elevii, la valorificarea potenţialului intelectual
al acestora, la dezvoltarea gustului artistic şi estetic.
Natura este un izvor imens de resurse materiale şi spirituale pentru om, de aceea cunoaşterea
importanţei şi necesităţii ocrotirii naturii precum şi conservarea biodiversităţii reprezintă un obiectiv
central al educaţiei ecologice.
Obligaţia de a păstra biodiversitatea derivă din activităţile multiple ale omului care, determină
perturbaţii profunde în economia naturii schimbându-i echilibrul natural.
Activităţile extraclasă pe care le-am realizat cu elevii pentru studierea florei şi faunei au fost orientate
şi spre o abordare ecologică aplicativă care să conducă, printre altele, la “stimularea motivaţiei pentru
protecţia naturii şi valorificarea acesteia în formarea unor convingeri şi comportamente adecvate, de
ocrotire şi protecţie a mediului înconjurător”. Această abordare ecologică a presupus:
- evidenţierea rolului plantelor şi animalelor în natură şi viaţa omului;
- prezentarea unor situaţii-problemă om-natură şi precizarea modalităţilor de remediere a
dezechilibrelor ecologice cauzate de unele acţiuni umane;
- precizarea diverselor surse de poluare şi a efectelor acestora asupra vegetaţiei;
- utilizarea cunoştinţelor însuşite în timpul orelor de biologie pentru manifestarea unei atitudini
responsabile faţă de natură;
- formularea de soluţii plauzibile pentru protecţia mediului şi ocrotirea plantelor.
Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropierii elevilor de natură în scopul creării de
convingeri şi conduite necesare în conservarea naturii şi a mediului ambiant. Acest principiu a stat
permanent în atenţia mea, în fiecare ieşire şi în fiecare aplicaţie de laborator, realizând activităţi care au
urmărit şi formarea unui comportament ecologic.
Convingeri trainice cu privire la necesitatea protejării naturii şi a mediului ambiant se formează
atunci când se porneşte de la exemple concrete, pozitive sau negative întâlnite în viaţă de către elevi.
În cadrul excursiilor realizate cu elevii, aceştia au evidenţiat numeroase acţiuni negative ale omului
asupra mediului: arbori tăiaţi sau cu scoarţa crestată, gunoaie menajere lăsate la întâmplare în urma
activităţilor de recreere de către localnici (cutii de conserve, pungi, hârtii), realizarea focului în locuri
nepermise, păşunatul abuziv, recoltarea unor plante rare, etc. Împreună cu elevii s-au analizat urmările
acestor acţiuni negative ale oamenilor asupra mediului: eroziunea solului, scăderea calităţii aerului
respirat, scăderea biodiversităţii, peisaj inestetic, modificări de climă, ploi acide. S-a explicat ce
înseamnă poluare, deteriorare a mediului şi cum putem acţiona pentru a limita efectele negative ale
procesului de poluare.

11