Cormofitele sunt plante la care corpul se diferentiaza in organe vegetative si de reproducere. Cormofitele cuprind: ferigi, gimnosperme si angiosperme.

GIMNOSPERMELE impreuna cu angiospermele formeaza gpupa spermatofitelor. Floarea masculina ( la baza lastarilor de un an) este sub forma unui con avand un ax pe care se prind in spirala staminele (microsporofilele) de forma unor solzi. Arata ca o floare nuda, cu receptacul alungit si numeroase stamine La baza conului exista mai multe structuri solziforme , sterile, numite solzi bracteali, care reprezinta un fel de invelis floral rudimentar. Pe partea dorsala a fiecarui solz staminal se afla doi saci polinici (microsporangi) plini la maturitate de granule cu polen (microspori). Microsporii se formeaza dintr un tesut sporogen in sacii polinici prin meioza , asa incat ei sunt !aploizi. Microsporul prezinta la exterior doua invelisuri: exina si intina. "xina se departeaza pe laturi de intina si formeaza doi saculeti cu aer. Acesti saci reprezinta o adaptare a acestor plante la polenizarea prin vant (anemofila). Microsporul nucleat (n) sufera o serie de mitoze succesive (#) in urma carora se formeaza cele $ spermatii (microgametii) Cresterea tubului polinic incepe atunci cand graunciorul de polen a%unge la nucela ovulului. &rumul tubului la nucela dureaza $ luni (timp in care celula generativa se divide in celula soclu sterila si celula spermatogena) 'n anul urmator continua germinatia graunciorului de polen si atunci celula spermatogena da $ gameti ( adesea imobili (spermatii) )raunciorul de polen cu toate celulele lui, reprezinta gametofitul mascul. Floarea feminina (la extremitatea ramurilor) este formata dintr o carpela (macrosporofila) de forma unui solz, pe a carui parte, superioara si la baza, se afla doua ovule (macrosporangi), iar pe partea inferioara o bractee care %oaca rol de invelis floral. Prin urmare, solzul carpelar, cele doua ovule si solzul bracteal formeaza o floare. *lorile se aseaza in spirala pe axul conului, formand o inflorescenta sub forma de con. +vulul (macrosporangele) este liber si sesil pe partea superioara a carpelei. "ste format dintr un invelis simplu, numit integument care lasa la partea superioara o desc!idere numita micropil, locul pe unde intra tubul polinic al graunciorului de polen. 'n interior se afla un tesut parenc!imatic nutritiv numit nucela. 'ntre micropil si nucela se afla camera polinica unde a%unge graunciorul de polen. 'ntr o anumita perioada a dezvoltarii sale o celula a nucelei se divide reductional rezultand , celule !aploide (, macrospori) din care - degenereaza si una creste si genereaza prin diviziuni un tesut parenc!imativ nutritiv, bogat in substante de rezerva, !aploid, numit endosperm primar. Cresterea endospermului primar este intrerupta iarna, iar in anul urmator apar pereti intre nuclei. 'n primavara anului urmator, doua din celulele acestui endosperm, situate la polul micropilar al ovulului se divid si formeaza $ arhegoane, fiecare cu cate o oosfera. + celula micropilara . / celula apicala din care va rezulta gatul ar!egonului ($ eta%e de cate , celule. / celula mare bazala din care se va forma oosfera. ANGIOSPERMELE sunt plante cu samanta inc!isa in fruct. *lorile sunt mult mai evoluate, au o organizare mai complexa si mai eficienta prin: aparitia invelisului floral ( periant): diferentierea ovarului cu ovule inc!ise in cavitatea ovariana0 rezulta din mugurii florali sau micsti &upa repartizarea organelor sexuale in floare , florile pot fi: !ermafrodite (123 angiosperme) unisexuate: monoice (nuc, porumb) dioice ( canepa, !amei) poligame (ricin, artar) au flori bisexuate 4i unisexuate pe acela4i individ sau pe indivizi diferi5i ai aceleia4i specii &upa numarul pieselor florale: trimere (la monocotiledona tetramere (la Cruciferae) pentamere (la dicotiledonate) Ca simetrie pot fi: simetrice: actinomorfe (radiare) sau zigomorfe (leguminoase, labiate, compozee) asimetrice )ruparea florilor: flori solitare (lalea, g!iocel, nascisa) cu mai multe flori pe o planta (specii cu tulpina ramificata) flori grupate in inflorescente . monopodial (nu are axa terminata cu o floare). simpodial (axa este terminata cu o floare) +rganizarea florilor La o floare completa se disting de la exterior spre interior inserate pe receptacul: 6 (caliciul) 7 totalitatea sepalelor0 C (corola) 7 totalitatea petalelor0 A (androceul) 7 totalitatea staminelor0) (gineceul) 7 totalitatea carpelelor. Cand Androceul este concrescut cu )ineceul se numeste ginostemiu (or!idee). Caliciul si corola formeaza invelisul floral 7 periant cu rol protector Caliciul !" este alcatuit din totaliatatea sepalelor si poate fi dialisepal (cu sepalele libere la plante mai pu5in evoluate 7 ranunculacee, brasicacee) sau gamosepal (cu sepalele unite la plante mai evoluate 7 solanacee, lamiacee, primulacee) &e cele mai multe ori unirea sepalelor este par5ial80 p8r5ile care r8m9n libere se numesc lacinii (din5i). :tructura unei sepale: epiderma superior mezofil omogen cu celule izodiametrice cu cloroplaste si cu nervuri (fsc. Conducatoare( epiderma inferioara "piderma superioara si inferioara prezinta cloroplaste, peri protectori si secretori.

Corola C" este alcatuita din totalitatea petalelor. Poate fi dialipetala (petalele sunt libere Ranunculaceae, Rosaceae, Brassicaceae, Fabaceae, Caryophyllaceae, Apiaceae 4.a.) sau gamopetala (c9nd petalele sunt concrescute Solanaceae, Ericaceae, Convolvulaceae, Asteraceae 4.a.). :tructura unei petale: epidermele (inf si sup) prezinta papile secretoare (confera un aspect catifelat) carotenoplaste in citoplasma antociani in vacuole glande nectarifere mezofil omogen cu celule izodiametrice lipsite de cloroplaste si cu nervuri reduse La unele dicotiledonate (ste%ar, fag, nuc) petalele lipsesc, iar la graminee lipsesc si depalele La unele monocotiledonate, caliciul si corola sunt uniform colorate si formeaza perigonul. "lementele de invelis de numesc tepale si pot avea aspect petaloid (lalea) sau sepaloid (urzica). 'nvelisul floral are rol de protectie a structurilor reproducatoare. Structurile repro#ucatoare sunt reprezentate de stamine si carpele. Staminele (microsporofilele) sunt organele reproducatoare masculine ale florii. ;otalitatea staminelor dintr o floare formeaza an#roceul. :taminele pot fi libere si androceul se numeste dialistemon (ex. piciorul cocosului, marul, parul) sau pot fi concrescute si androceul de numeste gamostemon ( ex. mazarea). :tamina este formata din filament si antera unite prin conectiv. *ilamentul are o structura asemanatoare cu a petiolului insa mult mai simplificata (epiderma, parecc!im fundamental, fsc. lb lm) Conectivul 7 un parenc!im fundamental cu un fascicul libero 7 lemnos. Conectivul reprezint8 extremitatea mai dezvoltat8 a filamentului staminal, 5esut steril ce leag8 <ntre ele lo%ele anterei. Antera (partea fertila) este formata din $ %umatati = lo$e separate de un sant central adanc in dreptul conectivului. *iecare lo%a contine $ saci polinici 7 microsporange este formata dintr un perete > tesut sporogen Peretele 7 epiderma sau exoteciu / strat mecanic = endoteciu strat tranzitoriu strat tapisat cu rol in eleborarea sporodermei (peretelui) graunciorului cu polen ;esutul sporogen este format din celule diploide ($n). 'n urma meiozei, fiecare celula sporogena va forma , microspori (grauncioare cu polen) Carpelele (macrosporfilele) reprezinta organe de reproducere femele. ;otalitatea carpelelor dintr o floare formeaza gineceul. )ineceul poate fi monocarpelar, bicarpelar, tricarpelar, pluricarpelar, iar carpelele pot fi libele si gineceul este dialicarpel (apocarp) sau pot fi unite si se numeste gamiocarpel (sincarp) + carpela este alcatuita din ovar, stil si stigmat. Prin unirea lor rezulta pistilul. +varul poate fi: superior, situat liber in centrul florii, deasupra 6,C,A . flori !ipogine (Ranunculaceae, Fabaceae, Violaceae, Lamiaceae, Brassicaceae, Violaceae, Liliaceae) semiinferior, adancit in receptacul, fara sa concreasca cu acesta . flori perigine (Prunoideae) inferior, adancit in receptacul cu care concreste . flori epigine (Apiaceae, Campanulaceae, Asteraceae, Rosa sp., ridaceae, Amaryllidaceae) +varul este partea bazala, dilatata a pistilului, formata dintr un perete si o cavitate. Peretele este format din: o epiderma externa sau inferioara mezofil omogen cu celule izodiametrice - categorii de fsc lb lm 7 median (corespunde nervurii mediene a carpelei) lateral (corespunde liniei de sudura a carpelei) placentar (la nivelul placentei) o epiderma interioara sau superioara ce delimiteaza lo%ele ovariene in care se formeaza ovulele. +vulele se prind de peretele ovarului printr un funicul. *uniculul fixeaza ovulul de placenta cu o gatuitura numita !il. Prin funicul patrunde un fsc. Lb lm adesea pana la baza nucelei la nivelul 4alazei, unde se poate ramifica in integument. Locul de prindere al funiculului de peretele ovarului se numeste placenta, iar modul de distributie a placentei se numeste placenta5ie. Placenta5ia poate fi centrala la ovarul plurilocular (ex. la mar, lalea) sau parietala la ovarul monolocular (ex. toporas). ;ipuri de ovule: ortotrop (drept) 7 prezinta !ilul, 4alaza si micropilul pe o axa anatrop (rasturnat) 7 micropilul si 4alaza pe axa nucelei, iar !ilul apropiat de micropil campilotrop (curbat) 7 nucela este recurbata, micropilul, 4alaza si !ilul au pozitie diferita :tilul are rolul de a !rani si conduce tubul polinic spre ovul. :tigmatul are rolul de a ?prinde@ graunciorii de polen si de a induce germinarea lor. +vulul este inc!is in ovar fiind bine prote%at . 'n sectiune ovulul prezinta doua invelisuri numite integumente, extern si intern, care lasa la partea superioara o desc!idere numita micropil pe unde patrunde tubul polinic. 'n interior prezinta nucela ($n) 7 parenc!im cu rol nutritiv si sacul embrionar care cuprinde A celule : - la polul micropilar (oosfera si $ sinergide), trei la polul 4alazal (antipode) si una in centru cu doi nuclei (nucleul secundar) Polenizarea poate fi anemofila (facuta de vant), entomofila (facuta de insecte), !idrofila (de apa), ornitofila (facuta de pasari) si c!iar c!eirofila (de lilieci).