Hipersecreia de STH Prin acromegalie se ntelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deformanta n grosime si latime a oaselor si a tesuturilor

moi. Modificarile sunt mai accentuate la fata si la extremitati. Afectiunea este provocata de un adenom hipofizar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. n afara hormonului de crestere, tumoarea poate secreta n exces si alti hormoni hipofizari. Simptomele sunt diferite, dupa cum tulburarea endocrina survine nainte de nchiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai trziu, la vrsta adulta (acromegalie). Simptome Boala apare cu precadere ntre 30 si 50 de ani. Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat, n decurs de ani, fiind trziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. Pacientrul constata de pilda ca i creste piciorul si ca trebuie sa schimbe n fiecare an numarul de pantof, fara a putea gasi explicatia acestui fenomen. n faza constituita a bolii, aspectul acromegalului este destul de caracteristic. Cresterea excesiva se rasfrnge asupra ntregii conformatii a individului. Minile si picioarele sunt groase si late, toracele este de asemenea latit si deformat. Ceea ce atrage n primul rnd atentia este deformarea oaselor fetei. Mandibula creste mult n lungime (prognatism), devenind proeminenta, muscatura devine dificila, deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. Datorita ngrosarii oaselor, trasaturile fetei se schimba. Tegumentele se ngroasa, (pahidermie), la fel nasul, buzele si limba (macroglosie). Vocea capata un timbru grav, cavernos, mai ales la femei dupa menopauza. Examenul radiologie arata n-grosarea oaselor lungi si a falangelor, modificari ale articulatiilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza, lordoza, osteoporoza), ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Cu toate acestea, forta musculara este diminuata. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord, ficat, splina, intestin si pancreas). La acromegali, datorita efectului hiper-glicemiant al hormonului de crestere, diabetul zaharat se ntlneste n 25% din cazuri. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii n afara seii turcesti. Cefaleea este puternica si persistenta. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o iritatie meningiana, ca urmare a cresterii tumorii. Tumoarea se mai nsoteste de tulburari de vedere, de dereglari nevrotice, psihice si neurovegetative. ntre tulburarile endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) - dovada a activitatii crescute a glandelor suprarenale. Functia gona-dotropa este si ea dereglata. La femeie, menstrele devin neregulate, dar sarcina este posibila. La barbat, tulburarile n sfera genitala devin evidente abia n faza avansata a bolii. Boala evolueaza foarte lent, n decurs de 15 - 20 de ani, deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive.

Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata n naltime, depasind cu cel putin 20% media staturala. Ca si n cazul acromegaliei, boala este provocata de o tumoare hipofizara acidofila, care secreta n exces hormon somatotrop.

Gigantismul afecteaza ntreg organismul, interesnd diferite sisteme si organe (muschi si viscere). naltimea gigantului depaseste 2 m. Craniul este mare, desi proportionat fata de restul corpului. Membrele cresc mult n lungime, pastrnd nsa proportiile normale. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului, ca cifoscolioza si osteoporoza. Viscerele sunt mari, dar corespunzatoare naltimii. Daca tumoarea devine voluminoasa, apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. Patogenie Gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop, a carui actiune se exercita nainte de nchiderea cartilajelor epifizare determinnd cresterea n lungime a oaselor. Forme clinice Se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur, gigantismul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. n gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. Organele genitale ramn infantile, iar pubertatea nu are loc. Oasele lungi continua sa creasca un timp ndelungat, nemaifiind oprite n dezvoltare de hormonii sexuali, membrele, disproportionat de lungi fata de trunchi - aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-, dau nfatisarea eunucoida a corpului. La examenul radiologie se constata nchiderea trzie a cartilajelor de crestere. n forma complicata cu acromegalie, gigantismul se asociaza cu deformarea extremitatilor n latime. Evolutie Cresterea este rapida nca din copilarie, dar procesul hipertrofie poate aparea si mai trziu (ntre 12 si 18 ani). Cresterea n lungime continua n adolescenta si la vrsta adulta. Musculatura gigantului este Ia nceput bine dezvoltata, permitnd performante fizice. Dupa o scurta perioada de forta fizica, urmeaza etapa de slabiciune musculara, cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. De aceea, cel mai adesea gigantii nu ating vrsta de 40 de ani. Hiposecreie de STH Nanismul hipofizar sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insuficiente de hormon somatotrop. Deficitul de hormon de crestere este determinat de leziuni tumo-rale sau netumorale. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumori situate n hipofiza sau n afara ei, cum este cazul craniofaringiomului, care nsoteste frecvent nanismul. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea, dar pot produce si alte manifestari: diabet insipid, obezitate, tulburari vizuale. n cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale, inflamatorii, ale hipofizei (encefalite, meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos. n afara categoriilor mentionate, mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice, denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa descopere cauza. Simptome In general, copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. Dupa vrsta de 1 an, cresterea ncetineste, copilul ramnnd mereu n urma celor de aceeasi vrsta. naltimea definitiva nu depaseste 1,20 sau 1,50 m. Diferitele segmente ale corpului se dezvolta armonios, proportional. Ceeea ce atrage n mod deosebit atentia este gracilitatea acestora. Capul este mic; la fel si extremitatile (acromicrie). Expresia fetei este juvenila. Nanicii par totdeauna mai tineri dect sunt n realitate. Tegumentele sunt fine, palide. Nu rareori apar fenomene de mbatrnire precoce a tegumentelor. Inteligenta este cel mai des normala, dar comportamentul ramne pueril. Deseori, ajunsi la vrsta pubertatii, nanicii nu se maturizeaza sexual. Aspectul este cunoscut sub denumirea de infantilism sexual.

Hiposecreia de vasopresin/hormon antidiuretic Diabetul insipid Manifestarea principala a bolii consta n eliminarea unor mari cantitati de urina. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. Urina este diluata, incolora, iar densitatea ei nu depaseste 1005. Ca o consecinta a poliuriei, apare setea intensa (polidipsie), chinuitoare, ziua si noaptea. Pierderea masiva de lichide din organism antreneaza stari de oboseala, ameteli, uscaciunea gurii si a pielii, constipatie. Etiopatogenie Orice leziune organica - traumatica, inflamatorie, tumorala sau degenerativa - localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleilor din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabetului insipid, datorita deficitului de hormon antidiuretic. O cauza frecventa n zilele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hipofiza, facute n cazul tumorilor hipofizare. Hipersecreia de hormoni tiroidieni Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni. Etiopatogenie. Incidenta Hipertiroidismului este mai ridicata n regiunile cu gusa ede-mica. Boala apare mai frecvent la femei dect la barbati. Numerosi factori pot determina aparitia bolii. Se cunosc mbolnaviri provocate de traume psihice. n astfel de cazuri, punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida, ci centrii nervosi din creier, care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acesta, la rndul sau, incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroidieni, crend astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Simptome Se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hipertiroidismul propriu-zis, caracterizat prin gusa si tireotoxicoza, boala Basedow, avnd ca simptome gusa, tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor oculari) si adenomul toxic, n care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza, fara modificari oculare. Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat n timp. Manifestarile de nceput - astenie, insomnie, nervozitate, scadere n greutate - nu sunt specifice bolii. Bolnavul este tratat deseori n mod gresit ca un nevrotic. Date fiind manifestarile variate ale bolii, St. M. Milcu a descris mai multe etape n evolutia hipertiroidismului. Prima etapa, nevrotica, avnd manifestarile mentionate, este urmata de o faza neuro-hormonala, caracterizata prin excesul de hormon. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. In aceasta perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. Faza a patra - denumita si viscerala - se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat, inima); faza ultima este cea casectica. n prezent, formele grave sunt rare, deoarece boala este tratata la timp. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice - hipertiroidism, boala Basedow si adenomul toxic: pierderea n greutate este rapida si nsemnata (10-20 kg n cteva luni), cu toate ca apetitul este exagerat. Scaunele sunt frecvente, diareice. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor, care se accentueaza cnd tine minile ntinse. Deseori tremura tot corpul. Pielea este calda si umeda, deoarece hipertiroidianul transpira necontenit. Caracteristice hipertiroidei sunt tulburari cardio-vasculare. Tahicardia este importanta, pulsul ajungnd la 140 de batai si chiar mai mult/min. Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila, la efort. Tahicardia nu se modifica n repaus si nici la efort, ceea ce

constituie un criteriu important de diagnostic. Pulsatiile vaselor periferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii - unde sunt nsotite de suflu - si la nivelul aortei abdominale. Tulburarile cardiovasculare predomina la batrni. La acestia, fibrilatia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izolata si tratata ca atare. n tireotoxicoza, tensiunea arteriala creste la 180 mm. Hg, iar, valorile minime coboara la 40 - 60 mm Hg. In genere, ideatia este rapida. Bolnavul este ntr-o continua stare de agitatie, cu toata starea de oboseala. Este anxios, emotiv si hipersensibil. Starile depresive, tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. Tulburarile nervoase predomina la tineri. Tulburarile musculare constituie un grup important de simpotme. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi nsotita de paralizii trecatoare, atrofie grava sau, mai rar, de miastenie grava. Gusa, constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii Basedow. Tiroida poate fi moale, difuza sau ferma, nodulara, n functie de vechimea gusii. n adenomul toxic, gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un singur nodul, de consistenta ferma, mai rar din mai multi noduli. La nceput, gusa este dependenta de hormonul tireotrop, dar ulterior devine autonoma, secretnd cantitati apreciabile de hormoni tiroidieni. Se complica adesea cu insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala. Exoftalmia este - mpreuna cu gusa si tireotoxicoza - un simptom important n boala Basedow. Ea consta n proeminenta globilor oculari, cu deschiderea exagerata a fantei palpebrale. Privirea este fixa, ochii lacrimeaza si vederea este dubla (diplopie). Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. Tulburarile oculare se accentueaza si exista riscul de pierdere a vederii. Daca nu se intervine la timp n hipertiroidism, se pot ivi complicati, unele destul de grave. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza, care, din fericire, a devenit rara. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa, mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii, interventii chirurgicale, surmenaj). Criza este provocata de tiroidectomie, n special, deoarece n timpul manevrelor pe tiroida se revarsa n snge cantitati mari de hormoni tiroidieni. Criza se manifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie, hipertensiune, asterie extrema). n astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice, solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocortizon, n perfuzie, sau cu Cortizon acetat administrat i.m.

Hiposecreia de hormoni tiroidieni La adult Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia insuficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. Cele doua entitati clinice difera ntre ele doar ca intensitate, mixedemul reprezentnd forma cea mai severa de insuficienta tiroidiana. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe, ntre 40 si 60 de ani. Etiopatogenie Mixedemul apare cu predilectie n regiunile cu gusa endemica, carenta n iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. ndepartarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. Insuficienta tiroidiana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute si cronice). In aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi antitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta n producerea sindromului. n ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana

dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata n hipertiroidism si, mai ales, n cancerul tiroidian. Mixedemul infantil: la copii, mixedemul mbraca forme diferite de ale adultului, fapt pentru care merita o descriere separata. Simptome Simptomele se instaleaza lent, n decurs de ani, astfel nct afectiunea este sesizata trziu. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida, cu extirparea completa a glandei. Bolnavul cu mixedem are o nfatisare caracteristica. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic, fata este mpastata, cu pungi la ochi. Parul este uscat si cade. Tegumentele sunt aspre, uscate, de culoare palida-galbuie si reci. Un semn constant ntlnit este rarirea sprncenelor la extremitati. La femei, vocea se ngroasa. Temperatura corpului este de obicei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. Cordul este marit, iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). O alta particularitate a hipotiroidismului o constituie lentoarea psihica, manifestata prin somnolenta torpoare, ncetinire a proceselor mintale si greutate n vorbire (bradilalie). Tabloul clinic este completat de dureri de cap, constipatie, dureri musculare, acestea din urma fiind n mod gresit atribuite reumatismului. Tulburarile n sfera genitala constau n menoragii si sterilitatea, la femei, si pierderea potentei si scaderea fertilitatii, la barbat. La copil Cretinismul este o tulburare grava psihica constand intr-un deficit mintal, consecinta a tulburrii funcionrii normale a glandei tiroide, cauzat, n special, de insuficiena de iod n alimente. Se manifest prin talie mic, degete scurte i groase, picioare scurte i strmbe, fa mare cu fruntea ngust, nas redus n dimensiuni i lat, urechi, debilitate mintal, stare psihic de idioie i imbecilitate Diabet zaharat Cauze: hiposecreie de insulin Simptome: glicozurie, hiperglicemie, poliurie, polidipsie, polifagie, dezechilibre electrolitice; n cazuri mai grave ale bolii Com diabetic i chiar moarte n lipsa unui tratament adecvat Tratament: administrare de insulin Hiperinsulinism Cauze: unele tumori ale insulelor lui Langerhans sau n hipersecreie de celule B Simptome: ameeli, tahicardie, tremurturi care pot duce pn la pierderea contiinei deoarece celule nervoase sunt foarte sensibile la lipsa glucozei din snge Hipersecreia de glucagon: crete fora de contracie de cordului - crete secreia biliar - inhib secreia gastric