Sunteți pe pagina 1din 6

Facultatea de Medicina 27.05.

2019

Program de studii:Medicina
Anul III Seria B Grupa 14
Student: Iosub Elena

LYCOPODIUM CLAVATUM

Descriere:

Pedicuţa este o plantă veşnic verde, cu aspect de muşchi, care creşte prin
pădurile de fag şi brad. Are tulpini târâtoare, ramificate şi prinse în pământ prin
rădăcini ramificate. De la tulpină cresc vertical ramurile fertile care au înălţimea de 7-
10 cm, sunt moi la pipăit şi se termină în general prin 2 spice.

Frunzele sunt liniare, mici şi dispuse de jur împrejurul tulpinii pe 5-8 rânduri.
Un aspect de remarcat este acela că frunzele pedicutei sunt necăzătoare şi au la vârf
un păr lung alburiu.

În scop fitoterapeutic se foloseşte întreaga parte aeriană a plantei şi sporii,


care trebuie recoltaţi în iulie- august, înainte să se scuture. Datorită faptului că o
plantă ajunge greu la maturitate trebuie avut grijă să nu se smulgă cu rădăcină şi să
nu se rupă vrejurile târâtoare.

Deoarece ramurile târâtoare ale plantei se refac în 30- 40 de ani în multe ţări
această plată este ocrotită de lege.
Compoziţie:

Planta de pedicuţa conţine următoarele substanţe: clamatină, anatină,


licopodină, clavatoxină, nicotină, substanţe de natură flavonică, triterpenică,
minerale, iar sporii conţin: acizi graşi, acizi esterificaţi şi fitosterine.

Indicaţii terapeutice:

Fitoterapia cu pedicuţă este indicată în combaterea dependenţelor


(nicotinism, alcoolism, consum de medicamente), litiază renală, vezicală, hepatite,
ciroză hepatică.

În uz extern, preparatele cu pedicuţă snt folosite pentru eczeme, dermatite


(dermatita noului- născut), arsuri, răni deschise, reumatism, lombosciatică, cârcei la
picioare, crampe musculare, paralizii faciale, hiperhidroză (transpiraţia excesivă),
hemoroizi, alopecie sau escare.

Directii:
Se administrează numai persoanelor peste 12 ani. Se vor administra 25-75 de
picături, în doză unică sau de două ori pe zi.

Administrare:

INTERN:

Adulţi: câte 1/2 linguriţă de tinctură diluată în 100 ml de apă (jumătate de


pahar) de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.

EXTERN:

- pentru reducerea disfuncţiilor articulare se aplică sub formă de comprese cu


tinctură, care se menţin la locul afectat timp de 1- 3 ore. Înaintea administrării
produsului se recomandă aplicarea locală a unei creme cu extract de plante, argilă
sau răşină;

- pentru menţinerea sănătăţii scalpului şi combaterea căderii părului se


fricţionează pielea capului cu tinctură, de 2-3 ori pe săptămână.

Ingrediente: apă purificată, alcool etilic 40% vol.,pedicuţă (Lycopodium clavatum)-


părţi aeriene (27%).

Raport plantă/alcool etilic – 1:3,7 ( Tinctura )


Produsul nu conţine conservanţi şi coloranţi artificiali.

Atentie! Depasirea dozelor sau a duratei curelor interne cu pedicuta pot conduce la
intoxicatii, uneori grave, deoarece planta devine toxica! Pedicuta este incompatibla
cu afectiunile insotite de diaree.

Poate genera aparitia de simptome ca :

-Arsuri in gat

-Greata

-Dureri abdominale puternice

-Ameteli

-Stare generala alterata

-Varsaturi si diaree

Moduri de folosire:

Ceai: 1 lingurita rasa de pedicuta se opareste cu 1/4 litru de apa in clocot, apoi
se lasa sa stea putin. Se bea numai o ceasca pe zi, si anume dimineata pe stomacul
gol, 1/2 ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura.
Pulbere: indicata in vindecarea ranilor deschise si a iritatiilor

Tinctura: se poate procura din comert si are indicatii numeroase. Stimuleaza


functionarea pancreasului si are efecte tonice asupra ficatului. Se foloseste o
jumatate de lingurita de tinctura diluata in 100 de mililitri de apa, care se
administreaza in trei reprize. In cazul dependentei de alcool sau tutun, tratamentul
poate sa dureze intre o saptamâna si trei luni, in functie de produsul utilizat.

Tincura obtinuta din pedicuta si urzica se poateutilize pentru stimularea cresterii


parului si a regenerarii sale; Cu aceasta tinctura se maseaza radacina parului de mai
multe ori pe saptamana. Cu acelasi efect este utilizarea tincturii de pedicuta in apa cu
care se clateste parul dupa reteta: 4-5 pcicaturi/2 l apa.
Cataplasma sau perna cu pedicuta: Cu pedicuta uscata (in functie de
dimensiunea locului cu spasme sau carcei se iau 100, 200 sau 300 grame) se umple
o perna care se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase.

Este recomandata si in caz de cosmaruri, afectiuni psihice sau durerei de cap


provocate de stres si oboseala. In acest caz tratamentul consta in plasarea sub cap a
pernei timp de 2 saptamani.

Aceasta perna isi mentine eficacitatea timp de cel mult un an.

Bai de sezut: intr-un vas de 4-5 l de apa rece se pun 4 pumni de pedicuta, se
lasa la macerat. A doua zi, se incalzeste si se adauga la apa de baie. Durata baii
este de 20 de minute. Apa trebuie sa ajunga pana deasupra rinichilor. Este indicate
in tratarea afectiunilor genitale sau a hemoroizilor.

Precautii:
– nu fierbeti pedicuta;
– persoanele care sufera de diaree trebuie sa intrebuinteze ceaiul de pedicuta cu
foarte mare precautie ca sa nu le provoace spasme intestinale;
– numai in caz de ciroza hepatica sau cancer hepatic se pot bea doua ceaiuri de
pedicuta pe zi;
– daca simtimi usturimi sau arsuri sub cataplasma cu pedicuta, scoateti-o si masati
locul cu ulei de masline sau stergeti-l usor cu bitter suedez; folositi din nou pernuta
dupa ce dispar senzatiile neplacuta si pielea isi recapata culoarea normala.

– pentru femeile insarcinate si cele care alapteaza utilizarea este contraindicata.

Recoltare si pastrare:

Recoltarea se face vara, in lunile iulie- august, dupa ce au aparut sporii, din
doua motive: in acest fel nu este compromis procesul de reproducere si, in plus, se
obtin sporii de pedicuta care sunt un remediu valoros.

De la planta se foloseste toata partea aeriana. Este indicat sa se evite


smulgerea plantelor deoarece se stie ca pedicuta este o planta care se regenereaza
greu. Recoltarea se va face prin retezarea tulpinii cu un cutit cu lama zimtata.

Tulpinile de pedicuta se usuca in strat de grosime medie, la umbra, in locuri


bine aerisite. Din 5 kg de pedicuta proaspata se obtine 1 kg de pedicuta uscata.

Pentru obtinerea sporilor de pedicuta (“faina vrajitoarelor”), se taie spicele


(micile ramurele) si se usuca separat, dupa care se dau printr-o sita fina – dintr-un
kilogram si jumatate de spice se obtine 100 g “faina” uscata. Pulberea este de
culoare galben-deschis, foarte fina, fara gust, cu miros usor rasinos.

Pedicuta se pastreaza in pungi de hartie cerata sau de pergament, care, la


randul lor, se tin in saculeti de panza sau cutii de tabla.
Alte utilizari:

-Industrie – sporii folositi pentru fabricarea artificiilor, presararea formelor in care se


toarna fonta;
-Traditii populare: in M-ţii Apuseni, planta in amestec cu Centaurea triumfetti (patul-
celor-din-vant) şi Seseli rigidum (iarba vantului) era folosita pentru afumarea
persoanelor despre care se spunea ca au capatat anumite boli dormind afara
primavara, in locuri umede si racoroase unde treceau peste ei “vanturi rele?”; in
cazuri mai grave se facea un decoct din mai multe plante care se bea, se faceau
spalaturi si scaldaturi;
-Medicina veterinara – sporii fierti erau folositi pentru tratarea raiei la cai sau alte
animale
-In vopsit – planta fiarta este folosita pentru coloratul lanii in verde.

Bibliografie:

-Plante Medicinale de la A la Z : Ursula Stanescu


-www.wikipedia.ro

- www.terapiinaturiste.ro

S-ar putea să vă placă și