Sunteți pe pagina 1din 40

MASAJUL TERAPEUTIC KINETOTERAPIA

DR.FLORINA OJOGA

MASAJUL
DEFINITIE MASAJUL reprezinta un grupaj de exercitari mecanice de tip manual sau tehnic, prin care, luandu-se contactul cu tegumentul, se efectueaza diferite manevre, care initial stimuleaza pielea, determinand reactie vasculara, biochimica, de stimulare senzitiva si induce reactii de tip reflex in vecinatatea zonei de masat sau la distanta. CLASIFICARE -tehnici de masaj clasic cu efect sedativ-netezirea, vibratia -tehnici de masaj clasic cu efect tonizant-frictia, framantarea,tapotajul,petrisajul, presiune cu mobilizare

TEHNICI DE BAZA IN MASAJ


NETEZIREA (EFLEURAJ) =presiunea exercitata prin alunecare superficiala cu deplasarea mainii pe piele Se efect cu toata suprafata palmara Ritmul este lent Scop miorelaxant+analgetic PRESIUNEA PROFUNDA CU ALUNECARE =sunt exercitate presiuni mai puternice la nivelul tegumentului, antrenand si masele musculare subiacente Ritmul este lent

TEHNICI DE BAZA IN MASAJ


Scopul terapeutic este de a stimula circulatia de intoarcere, stimularea drenajului limfatic Tehnica poate fi asociata cu posturari antideclive PRESIUNEA LOCALA STATICA =aplicatie de tip tangential , se exercita o presiune perpendic.pe suprafata de tratat Ritmul este lent Efectul este sedativ-antispastic la nivel musc circulator-stimulare drenaj limfatic Poate fi inlocuit printr-un manson pneumatic care imprima miscari ritmice,alternative, de comprimare-decomprimare

TEHNICI DE BAZA MASAJ


FULAJUL =exercitarea de presiuni locale, cu ritm rapid, de-alungul traiectului muscular Scopul terapeutic-miorelaxant, decontracturant,antispastic FRICTIUNEA =se mobilizeaza planul superficial pe cel profund, care ramane fix Scop terapeutic-asuplizarea si combaterea aderentelor cicatriciale

TEHNICI DE BAZA MASAJ


PETRISAJUL =se face cu ambele maini, prin miscari alternative exercitate pe tesutul de mobilizat (tegument cu zone cicatriciale, zone musculare, aponevroze), se aplica si o componenta de torsiune in raport cu axa longitudinala pe zona de tratat RULAREA =un segment de membru se prinde intre cele 2 maini care mobilizeaza masele musculare in jurul diafizei Ritmul este lent Efectul terapeutic-decontracturant Se aplica la nivelul coapsei, gambei, bratului

TEHNICI DE BAZA MASAJ


FRAMANTAREA =manevra care se aplica pe segmentele mai putin voluminoase (antebrat, mana,picior), cu rulare alternativa egala pe masele musculare VIBRATIA =impulsuri manuale cu frecvente si amplitudine variabile, realizandu-se o alternanta rapida de comprimari si decomprimari Efect terapeutic-sedativ PERCUTIA=lovirea moderata cu marginea cubitala sau cu varful degetelor a zonei de tratat

TEHNICI PARTICULARE DE MASAJ


MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND (CYRIAX) =tehnica de masaj caracterizata prin manevre efectuate PUNCTUAL Se adreseaza electiv manifestarilor dureroase post-traumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar Efect antialgic sedativ de stimulare a circulatiei locale de rupere a aderentelor

INDICATII MASAJ TRANSV.PROFUND


1.PATOLOGIA CAPSULO-LIGAMENTARA -entorse benigne recente -sechele post-entorse -sechele dupa capsulite 2.PATOLOGIA TENDINOASA -tendinite -tenosinovite 3.PATOLOGIA MUSCULARA -sechele dupa traumatisme musculare

CI MASAJ TRANSV.PROFUND
Artrite septice Artrite posttraumatice Artrite autoimune-LES, SA, psoriazis Artropatie gutoasa Calcificari periarticulare/musculare Bursite.

INDICATII MASAJ
Dureri periarticulare,tendinoase,musculare Contracturi,hiperonie musculara Sindromul hipokinetic Dureri vasculare Infiltrat subcutanat Celulita sistemica Edeme Cicatrici Hematoame organizate fibros Fibroze Atrofii musculare

INDICATII MASAJ IN REUMATOLOGIE


Manifestari la nivel coloanei vertebrale-cervicartroza, cervicalgii,dorsalgii,lombalgii,lombo-sciatalgii Sold-coxartroza,periartrita de sold Genunchi-gonartroza Glezna-picior-artroza tibio-tarsiana,piciorul dureros cronic,halux valgus,metatarsalgie,tendinita achileeana Umarul-artroza,tendinite,AND Cotul-epicondilite

INDICATII MASAJ IN TRAUMATOLOGIE


TRAUMATISME SIMPLE -entorse -leziuni ligamentare -fracturi tratate prin imobilizare TRAUMATISME COMPLEXE -efecte vasculotrope, antiedem, prevenire escare -ex-durere,redoare,amiotrofie,tulburari circulatorii locale/generale,edem, infiltrate,cicatrici,AND

INDICATII MASAJ IN AFECT.AP CIRCULATOR


1.ARTERITE -tulburari hemodinamice Tulburari trofice 2.PATOLOGIA VENOASA -flebite-doar SECHELARA, NU IN FAZA ACUTA-resorbtie edem -varice-se evita pachetele varicoase si zonele inflamate -manevre defibrozante-amelioreaza intoarcerea venoasa

CONTRAINDICATII MASAJ
ABSOLUTE
-reumatisme inflamatorii in puseu -boli infectioase in stadiu evolutiv -fragilitatea vasculara -tromboflebite-risc de mobilizare embol -litiaze-migrare calcul -afect cutan-cancer, infectii,dermatoze,micoze -zone de evitat-fosa poplitee,plica cotului,zona carotidianazone vulnerabile datorita structurilor vasculo-nervoase superficiale.

KINETOTERAPIA
DEFINITIE KT=forma de terapie de tip conservator, care utilizeaza energia mecanica in scop functional=TERAPIE PRIN MISCARE Forma terapeutica individualizata, care realizeaza programe de exercitii fizice statice si dinamice si se poate folosi in programele terapeutice-PROFILACTICE -CURATIVE -DE RECUPERARE Solicitarile de tip mecanic trebuie sa fie aplicate echilibrat privind BALANTA REPAUS-MISCARE

CLASIFICAREA KT
KT PROFILACTICA=totalitatea metodelor prin care se urmareste-mentinerea unui nivel functional satisfacator -cresterea nivelului functional=PROFILAX.PRIMARA -aplicarea unor programe de prevenire a aparitiei complicatiilor unei boli cronice=PROFILAXIE SECUNDARA KT DE TIP CURATIV=se intrica cu KT profilactica-KT de recup. KT DE RECUPERARE=urmareste -refacerea functiilor diminuate -cresterea nivelului functional -realizarea unor mec. Compensat. adaptative

OBIECTIVELE KT
1. Refacerea FORTEI musc. Si cresterea REZISTENTEI musculare 2.Cresterea si adaptarea CAPACITATII DE EFFORT 3.Ameliorarea functiei de COORDONARE-CONTROL-ECHILIBRU 4.Relaxarea 5.Corectarea POSTURII si ALINIAMENTULUI CORPULUI 6.Cresterea MOBILITATII ARTICULARE (ROM) 7.Reeducarea RESPIRATORIE 8.Reeducarea SENSIBILITATII

KT BILANT COMPLEX
Include: 1.BILANTUL CLINIC 2.BILANTUL FUNCTIONAL ARTICULAR si MUSCULAR 3.BILANTUL GESTUALITATII-apreciere tipuri de pense(digitopalmare), tipuri de prehensiune si gesturi uzuale 4.ADAPTAREA LA EFFORT 5.APRECIEREA DISPONIBILITATII PACIENTULUI pentru MOBILIZARE, INCARCARE-mobilizarea in pat,posibilitatea de verticalizare,mersul pe teren plat,urcat-coborat scari,tendinta la dezechilibrare 6.NIVELUL EDUCATIONAL 7.POSIBILITATILE DE COMUNICARE-tulb de vorbire,auz,vaz

CLASIFICAREA PROGRAMELOR DE KT
I. Dupa MODUL DE EFECTUARE: -metode ANALITICE-SEGMENTARE-mb.sup/inf/coloana -metode de SINTEZA-de activare GLOBALA-tot corpul II. In functie de PARTICIPAREA VOLUNTARA a pacientului: -KT PASIVA-se realizeaza cu ajutorul kinetoterapeutului sau prin mijloace de tip mecanoterapie -poate fi de tip STATIC/DINAMIC -urmareste combaterea efectelor secundare ale repausului prelungit la pat (terapie POSTURALA) si a efectelor secundare si complicatiilor acestuia

CLASIFICAREA PROGRAMELOR DE KT
-KT ACTIVA-activitatea este comandata si controlata de kinetoterapeut si efectuata ACTIV de catre PACIENT -ex-exercitii de mobilizare simpla/cu rezistenta III. Din punct de vedere al SOLICITARII ARTICULARE exista: -programe AKINETICE -programe KINETICE

PROGRAME AKINETICE
OBIECTIVE -punerea in repaus a sistemelor de miscare -protejarea articulatiilor si a structurilor periarticulare -prevenirea aparitiei unor miscari anormale -corectarea deformatiilor pe structurile somatice TERAPIE DE IMOBILIZARE-REGULI 1. imobilizarea nu trebuie sa compromita vascularizatia sau sa favorizeze tulb.trofice 2.imobilizarea se face in pozitie FUNCTIONALA-sa nu produca deformari sau deviatii prin adoptarea unor pozitii VICIOASE

EFECTE NEG.IMOBILIZARE
-osteoporoza de inactivitate -hipotonia/hipotrofia/atrofia de inactivitate -pierderea elasticitatii tesut moi si organiz fibroasa -contracturi-retracturi musculo-tendinoase -pozitii vicioase -alterarea schemei corporeale -tulb circul-staza,tromboflebita -scaderea adaptarii la efort -tul respir-infectie,staza pulmon -tulb urinare-infectie,microlitiaza

EFECTE NEG IMOBILIZARE


-tulb digestive-constipatie -tulb trofice-escare,infectii cutanate -tulb psihice-depresie,anxietate,izolare -alte manifest-microcalcificari articulare-osificari heterotopice

PROGRAME KINETICE
KT PASIVA -kinetoterapeutul realizeaza programul, bazat pe nevoile si posibilitatile pacientului -initiaza relaxarea si acomodarea, urmate de: -programe de solicitare pasiva articulara -programe de intindere si solicitare a partilor moi periarticulare -programe de efectuare pasiva a engramelor de miscare, pentru a intretine informatia corecta corticala -beneficiu-utilizarea unor proceduri fizicale de tip masaj, termo/electroterapie inaintea program de KT

KT ACTIVA LIBERA
=exercitii fizice de solicitare MEDIE, subiectul mobilizeaza diverse segmente prin miscari simple REPETITIVE, urmarinduse si solicitarea ANTIGRAVITATIONALA OBIECTIVE -mobilizarea activa articulara-cresterea unghiului de miscare -intretinerea tonusului si fortei musc -refacerea activa a schemelor de miscare-refacerea COORDONARII Pregatire PREALABILA cu proceduri fizicale pt -controlul durerii -ameliorarea circulatiei locale -cresterea calit tes conj-flexibilitate,elasticitate

KT ACTIVA ASISTATA
In conditiile scaderii F de contractie musc =forma particulara a KT active-activitatea segmentului se desfasoara facilitat prin: -ajutor manual al kinetoterapeutului -scheme mecanice facilitatorii: KT activa autopasiva, scripetoterapie, hidroKT Obiectivele asistarii: -descarcarea articulara -activarea musculat insuficiente -solicitarea musc agoniste, cu intretinerea balantei agonistiantagonisti -intretinerea fct. Lanturilor cinematice

KT ACTIVA REZISTIVA
=forma de solicitare mecanica. In care contractia se realizeaza contra unei F mai mari Se poate realiza in apa (contra unei rezistente moderate) sau in sala de KT Se poate modifica gradul de solicitare prin cresterea vitezei de efectuare a exercitiului Rezistente-saci cu nisip,haltere,greutati sau INDIRECTmecanoterapie sau suspensii elastice

KT ACTIVA REZISTIVA
OBIECTIVE -cresterea F de contractie si a rezistentei musc -mentinerea si cresterea mobilitatii articulare -ameliorarea troficitatii musculare -ameliorarea coordonarii -refacerea schemelor de miscare Obtinerea de hipertrofie musculara se realizeaza cand se produce o crestere cu peste 65% din tensiunea max timp de 6 secunde/zi

OBIECTIVE KT
REFACEREA FORTEI MUSCULARE Parametri: -tensiunea de contractie=capac unui muschi de a face o contractie musc simpla -forta musc=include tensiunea de contractie, dar se face impotriva unei sarcini -rezistenta musc=contractie impotriva unei sarcini in TIMP Lipsa de solicitare fizica F musc scade cu 4% pe zi=hipotrofie si siderare musc (muschiul isi pierde sensibilitatea kinestezica) Aprecierea obiectiva a tonus, fortei si rezist musc=testing/bilant musc

CRESTEREA F MUSCULARE
2 tipuri de exercitii-statice=izometrice -dinamice=izotonice EXERCITIILE STATICE(IZOMETRICE) =punerea in contractie a unui muschi, o anumita durata, fara modificarea LUNGIMII lui Contractia trebuie sa dezvolte minim 35% din tens max musc pentru cresterea F musc, iar pentru hipertrofie, 65% din F max de contractie Contractia are efect la dist-cresterea TA diastolice-factor de risc pt manif ischemice coronariene -contractia izometrica=zeci/zi, durata 6 sec, pauza de 20 sec intre contractii

CRESTEREA F MUSC
CONTRACTIILE DINAMICE(IZOTONICE) =contractii realizate cu deplasarea segm impotriva unei rezistente, cresc F musc Tehnica DE LORME WATKINS-10 miscari cu excursie completa in 10 sec impotriva unei greutati maximale (10 RM), cu greutati progresive, care se testeaza saptamanal -sapt 1-un set cu 50% din 10 RM -sapt 2-cu 75% din 10 RM -sapt 3-cu 100% din 10 RM

CREST REZIST MUSC SI A CAPAC DE EFORT


Aceste obiective implica: -solicitare crescuta cardio-vasc -solicitare crescuta a functiei respiratorii -solicitare pe lanturile metabolice la inceput de tip AEROB, apoi de tip ANAEROB (in conditiile unei solicitari fizice crescute, cand efortul depaseste capacitatea maximala cu 50%, grupele musculare utilizeaza si mecanismele anaerobe) CRESTEREA CAPACIT DE EFFORT-masura capacitatii de efort a organismului este si masura capacitatii ADAPTATIVE CARDIOCIRCULATORII LA EFORT, implicand un consum MAXIMAL de OXIGEN

CREST CAPAC DE EFORT


Programe de recuperare la bolnavii cu INFARCT MIOCARDICinstituirea precoce a programelor de recuperare in care obiectivul CENTRAL este refacerea capacitatii cardio-vasculare si a capacit de efort a organismului TESTAREA CAPACIT DE EFORT se face la bicicleta ergometrica in conditii de MONITORIZARE, se lucreaza cu sarcini submaximale A doua etapa in recup IM-programe in sala de KT-bicicleta ergometrica, covor rulant, asociind si programe de hidroKT Adaptarea la efort-urcarea pe pante, scarite, alergarea-ritm de solicitare variabil in fct de nivelul functional c-v si complianta pacientului

AMELIOR FCT DE COORDONARE, CONTROL SI ECHILIBRU


Scheme de miscare realizate in stereotipurile motorii din copilarie-mersul, prehensiunea si diferite tipuri de gestica cotidiana Siderarea musculara prin solicitarea inadecvata a functiei kinestezice Obiectivele se refera la functii esentiale de relatie -prehensiunea -ortostatismul -mersul

COORDONAREA, CONTROLUL, ECHILIBRUL


Reeducarea mersului-in bazin, utilizand nivelul apei ca un element de solicitare mecanica variabila, se asociaza mersul in panta sub apa sau cu flotoare Pentru prehensiune-se realizeaza miscari pe grupe de pense, cu multiple repetari, prehensiunea fiind reeducata de la nivele grosiere catre exercitii de finete si cu viteza de executie diferita Pentru afectarile de NEURON MOTOR CENTRAL-recuperarea are la baza PLASTICITATEA SNC=exista centri motori corticali care pot prelua comanda in anumite conditii=programele de recuperare se bazeaza pe TEHNICI DE FACILITARE

TEHNICI DE FACILITARE
Sunt de tip EXTEROCEPTIV sau PROPRIOCEPTIV Se utilizeaza in afectiunile neurologice de tip CENTRAL Rol-controlul spasticitatii musculare -ameliorarea si corectarea modificarilor locomotorii secundarte deficitului motor La baza mecanismelor de facilitare stau RECEPTORII, care primesc SEMNALELE SENZITIVE Acesti receptori au fost clasificati in grupe de elemente

TEHNICI DE FACILITARE
A)elemente PROPRIOCEPTIVE stimulate prin -intindere rapida-reflexe miotatice/osteotendinoase -aplicarea de rezistenta-crest recrutarii de motoneuroni -vibratie-faciliteaza muschiul stimulat -telescopare-presiune ferma pe supraf articulara -tractiunea-miscare inversa telescoparii -acceleratie-stimuleaza sistemul vestibular -rostogolirea ritmica

TEHNICI DE FACILITARE
B)elemente EXTEROCEPTIVE-culeg informatia de la receptorii cutanati -atingerea usoara -periajul -fact termici-gheata -tapotajul paravertebral C)elemente COMBINATE-asocierea primelor 2 grupuri-se realizeaza contacte MANUALE sau PRESIUNEA pe tendoanele lungi D)elemente TELERECEPTIVE-informatia culeasa de nervii senzoriali (vaz,auz,miros) influenteaza actul motor E)elemente INTEROCEPTIVE-stimul SINUS CAROTID-scade TONUS MUSCULAR

TEHNICI DE FACILITARE
METODA KABAT METODA BOBATH METODA KLAPP-pentru redresare scolioze METODA WILLIAMS-pentru suferinte discovertebrale